Eroare 404 - Pagina nu a fost gasita
We're sorry, but the page you are looking for doesn't exist.
Puteti sa mergeti catre Pagina Principala

ULTIMELE NOASTRE ARTICOLE

investitorii

Potrivit datelor furnizate de ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară) în luna iulie 2023, la nivel național, au fost încheiate 50.731 de tranzacții, cu +14,21% mai multe față de luna precedentă, luna iunie 2023, când au avut loc 44.419 de tranzacții, se spune in blogul Blitz Imobiliare

Prețurile au prins din mers elanul tranzacțiilor și au înregistrat la fel valori în creștere! 

După ce numărul tranzacțiilor scăzuseră drastic, în luna aprilie, prețurile la imobile au suferit ușoare corecții pe ici, pe colo. 

După ce în luna mai tranzacțiile s-au deblocat în mare parte, prețurile au avut din nou elan de creștere! În luna iunie, tranzacțiile au suferit din nou scăderi, prețurile însă au continuat să crească. În luna iulie, tranzacțiile au fost în majoritatea orașelor în creștere, iar prețurile au fost mai degrabă stabile, oscilând foarte puțin. 

Conform indicelui Blitz, în luna iulie 2023, prețurile la apartamentele de vânzare au crescut foarte puțin în orașele mari și au scăzut în orașele mai mici, în marja a 1-5%. 

  • În Cluj prețul mediu a fost de 2.234 Euro/ mp, în creștere cu +0,27%.
  • În Bucuresti, prețul mediu a fost de 1.755 Euro/mp în creștere cu +0,4%.
  • În Constanța, prețul mediu s-a situat la nivelul de 1.623 Euro/mp, în creștere cu +1,44%.
  • În Brașov, indicele Blitz a fost de 1.454 Euro/mp, în scădere cu -4,78%.
  • La Sibiu, indicele Blitz a fost de 1.442 Euro/mp, în creștere cu +2,71%.
  • În Craiova, prețurile au avut o medie de 1.425 Euro/mp, în scădere cu -0,77%.
  • În Timișoara, prețul mediu a fost de 1.434 Euro/mp, în creștere cu +1,34%. 
  • La Târgu Mureș, prețul a crescut până la 1.405 Euro/mp, cu +4,54%.
  • În Iași, prețul mediu a fost de 1.368 Euro/mp, în scădere cu -1,65%.
  • La Oradea, prețul a crescut până la 1.262 Euro/mp, cu +1,77%.
  • În Pitești, indicele Blitz a avut o medie de 1.147 Euro/mp, în scădere cu -5,98%.
  • La Alba Iulia, prețurile au scăzut cu -0,45%, până la 1.118 Euro/mp. 
  • În Suceava, nivelul prețurilor a scăzut până la 1.083 Euro/mp, cu -0,28%.
  • În Bistrița prețurile au crescut până la 1.037 Euro/mp, cu +2,17%. 
  • La Târgoviște prețurile au avut un nivel de 960 Euro/mp, în scădere cu -0,93%.
  •  În Arad, prețurile au scăzut cu -1,96%, până la 949 Euro/mp.

Așadar, în majoritatea orașelor, prețurile au stagnat în jurul valorilor stabilite anterior, în cele mai importante orașe din România, Cluj și București, prețurile au atins noi recorduri. 

București 

În luna iulie, în București tranzacțiile au crescut cu +23% față de luna anterioară, înregistrând 8.921 tranzacții. 

În luna iulie 2023, prețul mediu la apartamentele de vânzare din capitală, înregistrate în baza de date a companiei Blitz, și-a continuat trendul de creștere până la valoarea de 1.755 de Euro/mp, fiind mai ridicat cu +0,4% față de luna anterioară și cu +7,6% față de luna iunie a anului trecut. 

Deși tranzacțiile au fost scăzute în luna iunie cu -13,75%, prețurile au continuat să crească, iar în luna iulie au înregistrat al cincilea preț record consecutiv din acest an! 

Vezi prețurile pe cartierele din București AICI. 

Cluj 

În timp ce numărul tranzacțiilor în județul Cluj a fost de 2.351 de tranzacții, cu +12,92% mai multe față de luna precedentă, prețul pe metru pătrat la apartamentele de vânzare, pe municipiul Cluj și vecinătăți, a bătut un nou preț record de 2.234 Euro/ mp. 

Recordul acestui an e cu -1,54% mai scăzut față de recordul anului trecut – din luna decembrie, când a fost înregistrat un preț de 2.269 Euro/mp. 

Față de luna iulie a anului trecut, când indicele Blitz era în Cluj la un nivel de 2.059 Euro/mp, prețul din luna iulie curent este mai mare cu +8,5%.

Pe segmentul de chirii, prețurile, au înregistrat o creștere majoră cu +8,5%, față de luna anterioară, până la valoarea de 498 Euro/lună. 

Timișoara

În județul Timiș, în luna iulie, au fost tranzacționate 2.454 imobile, cu 26,76% mai multe imobile față luna anterioară, când au fost încheiate 1.936 de tranzacții, potrivit datelor comunicate de ANCPI.

Prețul mediu de achiziție a apartamentelor de vânzare din mun. Timișoara, în luna iulie a fost de 1.434 Euro/mp, ceea ce înseamnă o creștere a prețurilor cu +1,34% față de luna precedentă.

În zona de Centru, prețurile au crescut cu +13,2% până la 1.655 Euro/mp, în Complexul Studențesc au scăzut cu -4,41% până la 1.626 Euro/mp, iar în Dâmbovița prețurile au crescut cu +2,7% până la 1.330 Euro/mp. 

În cartiere precum Șagului, metrul pătrat a fost de 1.309 Euro/mp, în scădere cu -0,3%, iar în cartierul Soarelui prețurile au crescut cu +1,15%, până la nivelul de 1.320 de Euro/mp. 

Chiriile la Timișoara au fost pe trend de scădere pentru a treia lună consecutiv până la 361 Euro, fiind cu -1,1% mai mici față de luna precedentă. 

Oradea 

În județul din nord-vestul țării Bihor, în luna iulie 2023, numărul tranzacțiilor a crescut cu 9,56% față de luna anterioară, fiind înregistrate 1.490 tranzacții. 

În Oradea, nivelul mediu al prețurilor a crescut până la nivelul de 1.262 Euro/mp, fiind cu +1,77% mai mari față de prețurile din luna trecută. 

În cartierul Central prețurile au crescut cu +13,78% până la 1.478 Euro/mp, iar în cartierul Iosia prețurile au scăzut până la 1.552 Euro/mp, cu -4,96% față de luna anterioară. 

În zona Cantemir, prețurile au fost mai mari cu +5,94%, până la  1.212 Euro/mp, iar în zona Ultracentrală, prețurile au scăzut cu -5,04%, la valoarea de 1.282 Euro/ mp.

Chiriile în Oradea au fost în scădere cu -0,55%, până la o medie de 364 Euro pe lună. 

Date despre indicele Blitz pentru alte localități puteti gasi aici

    exporturile moldovenești

    Viorel Garaz, secretar de stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a menționat în cadrul conferinței de presă organizată la Guvern că deși este o cale complicată pentru antreprenorii moldoveni, exportul este unul din domeniile cheie, scrie BusniessClass.

    Garaz este de părere că exportul asigură dezvoltarea sectorului IMM pe termen lung, pentru accesarea unor piețe externe aduce companiilor know-how și competitivitate, dar și valoare adăugată și venituri mai mari.

    „Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării acordă o atenție deosebită consolidării capacităților de export ale companiilor din Republica Moldova, atât prin intermediul inițiativelor guvernamentale de sprijin, cât și prin obținerea sprijinului financiar din partea donatorilor internaționali. Aș dori să exprim recunoștința față de Banca Mondială, care contribuie prin intermediul proiectului de consolidare a competitivității întreprinderilor mici și mijlocii la dezvoltarea sectorului privat, facilitarea accesului la resurse financiare și promovarea exporturilor”, a notat Viorel Garaz.

    Potrivit lui Ion Iordachi, directorul general adjunct al Agenției de Investiții, primii 55 de antreprenori moldoveni vor merge în  multiple vizite în România, unde se vor întâlni cu potențiali parteneri de export și vor  stabili parteneriate de lungă durată, iar directorul Proiectului privind Competitivitatea Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii, Aureliu Casian a precizat că misiunea de export organizată în România este una din cele patru care urmează a avea loc în cadrul proiectului susținut de Banca Mondială și de care vor beneficia cel puțin 240 de companii din țară.

    În cadrul noului program vor fi susținute mai multe activități, care au drept obiective promovarea exporturilor moldovenești și creșterea competitivității la export, printre acestea în anul curent se numără cinci sesiuni de export-morning, în cadrul cărora agenții economici vor fi informați despre oportunitățile piețelor din Egipt, România, Turcia, Austria și India. Aceste activități se vor desfășura în strânsă cooperare cu programul de internaționalizare a Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

    Bugetul Proiectului privind Competitivitatea Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii (ÎMMM) este în valoare de 50 milioane dolari SUA.

    Proiectul urmează a fi implementat în perioada 2023-2027.

    Partidul Liberal

    Deputatul Vasile Bolea, cel care a plecat de la Partidul Socialiștilor și s-a alăturat Partidului „Renaștere”, se va regăsi în lista candidaților la funcția de primar de Chișinău. Anunțul a fost făcut astăzi, 4 septembrie.

    Partidul „Renaștere” va fi reprezentat la alegerile locale din capitală de parlamentarul Vasile Bolea. Acesta este în prezent deputat neafiliat în Legislativul R. Moldova. Se întâmplă după ce s-a retras din facțiunea parlamentară a PSRM.

    AGORA precizează că până la această oră, printre candidații care ar urma să se înscrie în cursele electorale sunt Ion Ceban, actualul primar de Chișinău. Acesta a confirmat cu mult timp înainte intenția de a candida pentru un al doilea mandat de primar.

    Și Partidul Acțiune și Solidaritate și-a anunțat candidatul pentru fotoliul de primar  al municipiului Chișinău. Acesta este deputatul Lilian Carp.

    „În următoarele zile, săptămâni voi începe negocierile publice și dezbaterile publice cu mai mulți reprezentanți ai societății civile, dar în primul rând dezbaterile publice pe viitorul program electoral al mun. Chișinău. Capitala se confruntă cu anumite probleme reale, iar Chișinăul are nevoie de un suflu în dezvoltarea sa”, a spus Carp.

    Iar Ion Bulgac este candidatul partidului CUB la alegerile locale din toamnă pentru funcția de primar de Chișinău. Decizia a fost aprobată la 25 iunie, în cadrul Consiliului Național Politic. Acesta a obținut votul unanim al CNP.

    La fel, la 3 iulie și Platforma DA și-a anunțat candidatul. Acesta este din afara partidului și a mai luptat pentru funcția de primar la alegerile anterioare – Victor Chironda, fostul viceprimar de Chișinău.

    Iar Partidul Liberal va susține la alegerile din Chișinău pe Ion Purice. „Urmează să reprezinte în aceste alegeri interesele cetățenilor din partea Partidului Liberal, vicepreședintele partidului, Ion Purice. Este în partid de mulți ani, are calități de manager, a lucrat vicedirector la Spitalul 4 din Chișinău, iar acum este director la Spitalul din Cărpineni”, a spus Mihai Ghimpu.

    Fostul pretor al sectorului Buiucani, Vadim Brînzaniuc, este candidatul susținut de Partidul Social Democrat European la alegerile din Chișinău planificate pentru 5 noiembrie. Anunțul a fost făcut de liderul partidului, Ion Sula.

    Iar la 29 august, ex-directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță a anunțat că candidează la funcția de primar al Chișinăului. Acesta va participa la alegeri din partea partidului nou creat de fostul deputat democrat Eugeniu Nichiforciuc.

    Iar din partea PCRM, candidată este Diana Caraman. Candidatura sa fost susținută de membrii Comitetului Central al partidului și de comuniștii din organizația orășenească de partid.

    La fel Partidul Schimbări și-a anunțat susținerea pentru actualul primar al municipiului Bălți, Nicolai Grigorișin. Acesta va candida din nou pentru fotoliul de edil de Bălți, cel mai mare și important oraș din nordul Republicii Moldova.

    Iar PLDM se lansează în cursa pentru primăria Ungheni. Formațiunea a desemnat-o pe Lidia Sanduleac în calitate de candidată pentru funcția de primar al municipiului.

    auto

    Vânzările de autoturisme și vehicule comerciale ușoare noi din România vor încheia anul 2023 pe creștere, estimată la circa 7% comparativ 2022, însă producția auto locală va fi pe minus, singura scădere dintre cele cinci piețe* din Europa Centrală analizate de PwC în raportul Autofacts.

    ”Piața auto din România a avut o evoluție bună în acest an, cu un progres remarcabil pe segmentul de mașini electrice și o scădere importantă pe cel de mașini second hand. În schimb pe partea de producție, deși s-a înregistrat o ușoară revenire în unele luni, previziunile pentru întreg anul nu sunt prea optimiste. Ne așteptăm ca reluarea producției de vehicule comerciale ușoare în 2023 să compenseze parțial pierderea rapidă a producției de automobile. Atât Ford, cât și Renault-Nissan-Mitsubishi au planuri până în 2030 cu Transit Courier și Dacia Dokker”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor pentru industria automotive, PwC România.

    Locul doi în Europa Centrală la vânzări

    În trimestrul al doilea, vânzările de autoturisme au crescut cu 13,8% față de același interval al anului trecut și cu 59,6% față de aprilie-iunie 2020, perioadă afectată de pandemie. Indicatorul Sentimentului Economic a rămas relativ stabil, dar pe de altă parte, Indicatorul de încredere industrială a avut o traiectorie în zig-zag, alternând între pozitiv și negativ la fiecare câteva luni, această evoluție având impact asupra cifrelor de vânzări.

    Creșterea de 7% a vânzărilor preconizată pentru acest an plasează România pe locul doi în regiune, după Ungaria (7,7%) și înaintea Slovaciei (6,8%), Poloniei (3%) și Cehiei 2%.

    Cu o creștere de 45,9% în primul semestru din 2023 față de intervalul similar din anul trecut, Dacia a vândut mai multe mașini decât următoarele cinci mărci la un loc în această perioadă. Se preconizează că atât vânzările de vehicule utilitare ușoare, cât și cele de vehicule de pasageri vor continua să se apropie de nivelurile din 2019, înainte de pandemie. Nivelul vânzărilor de vehicule pentru pasageri din 2019 va fi depășit în 2026, chiar dacă ratele de creștere vor încetini simțitor, potrivit estimărilor Autofacts.

    La nivelul celor cinci piețe, vânzările de vehicule ușoare ar urma să crească moderat, cu 4,2% în 2023 față de 2022, potrivit S&P Global Mobility.

    Scădere la producție

    Dintre piețele analizate, România este singura piață cu o creștere negativă prognozată pentru 2023 față de anul precedent, volumele de producție fiind proiectate să scadă cu 3,2% de la an la an, arată Autofacts.

    Până în 2022, România s-a plasat pe locul al treilea în Europa Centrală după nivelul producției auto, după Cehia și Slovacia și înaintea Poloniei și Ungariei. Anul acesta însă va scădea un loc, pe patru, fiind depășită de Polonia, iar până în 2026 ar urma să fie surclasată și de Ungaria.

    Per total, producția din cele cinci state din Europa Centrală analizate a crescut în primul semestru cu 16,9%, față de primele șase luni din 2022, la 2,1 milioane de unități. Rata de creștere prognozată pentru întreg anul este de 9%, Polonia urmând să înregistreze cea mai mare creștere, cu 33,4%, în timp ce singura scădere va fi înregistrată de România, cu -3,2%.

    Producția de mașini electrice din Europa Centrală a crescut în mod constant și se apropie acum de o cotă de 20% în al doilea trimestru al anului 2023. În timp ce volumele de producție din 2023 sunt distribuite oarecum egal între tipurile de propulsoare BEV, FHEV și PHEV, se preconizează că BEV-urile vor crește semnificativ, cu o rată medie de 33,1% până în 2030 și vor reprezenta peste 50% din producția totală viitoare.

    Ziua Europei

    În iunie, șapte membri ai formațiunii Afaceri Externe din cadrul Consiliului Uniunii Europene, au susținut o declarație comună în ziarul Politico în care oferă o alternativă la blocajele apărute în special în ultimul an, în cadrul organismului european.

    În articolul menționat, Bogdan Aurescu, fostul ministrul afacerilor externe al României, Annalena Baerbock, ministrul federal al afacerilor externe al Germaniei, Hadja Lahbib, ministrul afacerilor externe și europene, al comerțului exterior și al instituțiilor federale culturale al Belgiei, Jean Asselborn, ministrul afacerilor externe și europene al Marelui Ducat de Luxemburg, Wopke Hoekstra, vice-premierul și ministrul afacerilor externe al Țărilor de Jos, Tanja Fajon, ministrul afacerilor externe și europene al Sloveniei și José Manuel Albares Bueno, ministrul afacerilor externe al Spaniei, au evidențiat nevoia utilizării mai dese a modalității de vot prin majoritate calificată (55% din statele membre să fie de acord, ele reprezentând cel puțin 65% din totalul populației UE) în detrimentul utilizării votului prin unanimitate.

    Propunerea făcută de cei șapte miniștri apare în contextul în care statele membre au luat foarte greu decizii de politică externă, în special legate de criza generată de agresiunea Federației Ruse în Ucraina, din cauza faptului că unele state (ex. Ungaria) se opuneau în repetate rânduri, blocând astfel decizia în Consiliul Uniunii Europene.

    Pentru UE schimbarea modalității predominante de vot a formațiunii Afaceri Externe din unanimitate în majoritate calificată ar însemna deblocarea unor politici sensibile precum și adoptarea mai rapidă a deciziilor de politică externă, lucruri care ar contribui la eficientizarea funcționării Consiliului Uniunii Europene.

    În ceea ce privește țara noastră, oportunitatea de a fi parte într-o astfel de propunere care ar avea un impact major la nivelul UE confirmă o maturitate politică precum și o încercare de a reafirma relevanța în regiune. Mai mult decât atât, dacă trecem peste comentariile ignorante ale partidelor extremiste din România, am putea observa și o oportunitate pe termen lung în ceea ce privește modificarea procedurii de vot. În situația schimbării modalității preponderente de vot în cadrul formațiunii Afaceri Externe, s-ar putea crea un precedent iar această metodă să fie extinsă și în cadrul altor formațiuni la nivelul Consiliului Uniunii Europene. O astfel de extindere a votului prin majoritate calificată și către alte formațiuni ar oferi României și Bulgariei o șansă de a obține un rezultat pozitiv în procesul de aderare la spațiul Schengen în condițiile în care Austria și Olanda nu par să își schimbe discursul cu privire la decizia luată în cadrul formațiunii Justiție și Afaceri Interne.

    Deși se află într-un stagiu incipient, propunerea celor șapte Miniștrii ai Afacerilor Externe are un potențial major, ea cu siguranță fiind susținută și de alte state, însă pentru a reuși implementarea acesteia iar mai apoi extinderea către alte formațiuni este nevoie de timp și voință politică.

    A.M.

    Compania Energocom, detinuta 100% de statul Republica Moldova, a semnat, la Cernavoda, un Memorandumul de Intelegere cu Societatea Nationala din Romania Nuclearelectrica. Obiectivul Memorandumului este de a explora optiunile pentru asigurarea livrarii energiei produse de Nuclearelectrica din noile capacitati ce urmeaza sa intre in exploatare comerciala, in principal unitatile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda, precum și de a sprijini dezvoltarea capacitatilor și competentelor resurselor umane in domeniul energiei nucleare.

    Prezent la ceremonie, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat ca este un document ce va produce efecte in urmatorii ani, in contextul in care Republica Moldova și-a propus sa atinga zero emisii de carbon pana in 2050. “Pentru a atinge telul nostru de decarbonizare va fi nevoie de energie nucleara in mixul nostru energetic, energie care este neutra din punct de vedere climatic. Republica Moldova nu are capacitatea sa dezvolte propriile proiecte de generare nucleara, dar poate beneficia de relatia speciala cu Romania și de faptul ca Romania intentioneaza sa creasca volumul energiei nucleare produse. Anume in acest context, examinam posibilitatea ca Republica Moldova sa participe in calitate de coinvestitor, ca sa ne asiguram pe viitor de energie sigura, durabila și la preturi competitive”, a spus ministrul Victor Parlicov.

    Unitatile 3 și 4 ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda vor fi un pilon pentru sectorul energetic atat al Romaniei, cat si al Republicii Moldova, precum și pentru decarbonizarea tarilor. Prin punerea in functiune comerciala a inca doua reactoare CANDU și prin proiectul reactoarelor modulare mici, Nuclearelectrica poate contribui cu energie curata la securitatea energetica a Romaniei și, simultan, poate sprijini Republica Moldova și alte tari din regiune. În 2031, Romania va avea o capacitate instalata de energie nucleara de 3262 MW, rezultata din exploatarea unitatilor 1 și 2, din exploatarea unitatilor 3 și 4 de la Cernavoda și din exploatarea reactoarelor modulare mici, ceea ce reprezinta aproximativ 33% din cota de piata și aproximativ 66% din totalul energiei curate produse in Romania. impreuna cu Energocom putem identifica, din timp, solutii eficiente de sprijin, cu scopul comun de a atinge securitatea energetica, independenta energetica și protectia consumatorilor din Moldova. De asemenea, suntem mandri sa contribuim la dezvoltarea resurselor umane, deoarece dezvoltarea și inovarea se bazeaza pe personal cu inalta calificare„, a spus Cosmin Ghita, directorul general Nuclearelectrica. 

    Energocom a cumparat energie electrica produsa de Nuclearelectrica in perioada octombrie 2022 – aprilie 2023.

    La nivel mondial, energia nucleara acopera 10% din necesarul total de energie electrica și se estimeaza ca va crește la aproximativ 17% in statele membre ale IEA. in Uniunea Europeana, energia nucleara genereaza 50% din energia electrica fara emisii de gaze cu efect de sera. Conform unui raport UNECE, energia nucleara a evitat 74 Gt de emisii de CO2 in ultimii 50 de ani.

    Proiectele de investitii ale Nuclearelectrica sunt investitii verzi și vizeaza nu doar atingerea eficientei energetice, ci mai ales securitatea energetica, independenta energetica și protectia consumatorilor.

    Despre Nuclearelectrica

    Compania Nationala „Nuclearelectrica” SA este compania nationala romaneasca producatoare de energie electrica, termica și combustibil nuclear, care functioneaza sub autoritatea Ministerului Energiei, statul roman detinand 82,49% din actiuni, iar ceilalti actionari 17,50%, dupa listarea companiei la bursa in 2013.

    Sucursala CNE Cernavoda opereaza doua unitati nucleare CANDU, care sunt doua dintre cele mai performante unitati dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, o fabrica de combustibil nuclear și se afla in curs de realizare a unui ciclu integrat de combustibil prin achizitia unei linii de procesare a concentratului de uraniu, in vederea sustinerii proiectelor de investitii pe termen lung ale companiei.

    Nuclearelectrica are un rol major la nivel national, contribuind cu peste 18% din energia nucleara la productia totala de energie și cu 33% la productia totala de energie fara CO2 din Romania.

    Photo by Popa Casian

    de Popa Casian

    Orașul nostru găzduiește atât de multe evenimente de factură diferită încât cele relevante din viața academică ne scapă ușor atenției. Iată de ce, m-am hotărât să consemnez câteva lucruri legate de Conferința Națională a Orientaliștilor, care a avut loc la Cluj, vineri și sâmbătă, 12-13 mai 2023. Evenimentul anual reunește la Cluj pasionați și specialiști, majoritatea fiind tineri cercetători care discută competent teme extrem de actuale din aria lor de expertiză. Și în acest an, conferința s-a bucurat de un interes deosebit din partea participanților, datorită tematicilor provocatoare abordate, pe care le voi enumera:

    – securitatea și relațiile internaționale în Golful Persic;

    – politica externă iraniană;

    – relațiile dintre Iran și Balcani;

    – relațiile dintre India și Orientul Mijlociu;

    – relațiile Chinei cu Orientul Mijlociu;

    – Turcia și influența acesteia în Balcani;

    – alegerile prezidențiale din Turcia și implicațiile asupra conflictului ruso-ucrainean;

    – problematica kurdă din Turcia și politicile UE referitor la comunitatea kurdă;

    – problematica Sudanului actual.

    Intitulată „Relații Internaționale și diplomație în Orientul Mijlociu și Africa de Nord la nceputul secolului al XXI-lea„, „exotica” conferință a fost organizată de către colectivul Centrului de Studii asupra Orientului Mijlociu și a Mediteranei (CSAOMM), din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai și think-tank-ul MEPEI (Middle East Political and Economic Institute), de la București. Pentru o mai mare acuratețe, i-am solicitat câteva precizări Directorului Executiv al Centrului, Dr. Marius LAZĂR, cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai, Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemporană.

    Conferința anuală de la Cluj are ca principal obiectiv de a-i strânge laolaltă pe cei care lucrează sau au pasiuni legate de Orientul Mijlociu dar și ambiția de a crea și în România o platformă unde să colaboreze actuali și viitori specialiști. De asemenea, conferința a contribuit la „popularizarea” adecvată, profesionistă, a informațiilor și analizelor despre această regiune foarte complicată și foarte puțin înțeleasă de către publicul larg.

    „Practic, la Cluj, s-au discutat și analizat, vreme de două zile, subiecte de cea mai mare actualitate, din regiunea MENA (Middle East and North Africa), care sunt destul de frugal abordate în literatura de specialitate și în presa din România”, a precizat Marius Lazăr.

    De ce la Cluj?

    Potrivit lui Marius Lazăr, principala șansă este existența la Cluj, în cadrul UBB, a unui nucleu de cercetători pasionați, unii activând în universitatea clujeană, alții provenind de la diferite instituții de învățământ și cercetare din țară și din Europa (Franța, Italia, Austria, Bulgaria). „Atuul Clujului este funcționarea de câțiva ani a singurului centru din mediul universitar din țară care se ocupă de cercetarea, predarea de cursuri despre, și promovarea realităților istorice, politice, sociale, religioase, artistice ale Orientului Mijlociu și Africii de Nord, din Antichitate până în prezent”.

    Se va transforma Centrul de Studii asupra Orientului Mijlociu și a Mediteranei într-un furnizor de expertiză pentru decidenții politici din România dar și pentru clienții din mediul antreprenorial?

    La această întrebare, Directorului Executiv al Centrului a dezvăluit faptul că există deja proiecte de colaborare cu instituțiile publice, dar și faptul că o preocupare constantă o constituie și dezvoltarea unor colaborări mai extinse cu mediul de afaceri. „Succesul oricăror inițiative de a dezvolta parteneriate economice în aceste regiuni extra-europene solicită în prealabil cunoașterea profilului psihologic al comunităților de aici, a realităților politice și socio-economice, a codurilor de comportament, a sensibilităților culturale, religioase, identitare etc. Centrul nostru oferă deja publicului interesat, de mai bine de doi ani, cursuri și training-uri specializate (limbi orientale, elemente de cultură și civilizație, istorie și politică), care soluționează parțial aceste nevoi. Toate acestea constituie un suport pentru inserturile economice, căci abilitățile la nivel de cunoaștere, comunicare, negociere, sunt un avantaj extraordinar pentru orice actor economic de la noi (sau din Europa) care are o proiecție înspre regiunea Orientului Mijlociu. Tocmai de aceea, Centrul nostru se preocupă continuu de a se racorda la standardele și exigențele unor structuri de cercetare/expertiză cu tradiție, din țările cu economie dezvoltată, și acest know-how va fi translatat la noi în țară pentru a sprijini optimizarea strategiilor și operațiunilor actualilor/viitorilor noștri parteneri din mediul de afaceri privat” a declarat dr. Marius LAZĂR.

    Regiunea autonomă găgăuză, un bastion al rusofiliei din Republica Moldova își alege duminică, 14 mai un nou lider, sau bașcan, cum se numește în limba găgăuză. Lupta se va da între candidatul partidului Șor și cel al Partidului Socialiștilor. Cele două formațiuni concurează de ceva timp pentru favorurile Kremlinului, susținerea căruia asigură la alegerile generale o bună parte din voturile electoratului moldovean, influențat încă într-o proporție destul de mare de propaganda rusească. De cealaltă parte, Moscova încearcă să-și asigure un aliat de încredere în regiune, cu care să-și îndeplinească obiectivele de destabilizare a Republicii Moldova, guvernul actual al căreia și-a anunțat fără echivocuri cursul spre integrarea europeană.

    Mai multe acțiuni și reforme ale guvernului Republicii Moldova nu sunt foarte populare, dar președintele Maia Sandu și guvernul ei se bazează pe faptul că până la următoarele alegeri naționale situația se va ameliora. Președinta și formațiunea sa satelit, Partidul Acțiune și Solidaritate, mizează pe faptul că într-un an-doi cursul de integrare europeană va aduce beneficii vizibile, reformarea justiției va reuși, situația geopolitică din regiune se va soluționa în favoarea Ucrainei și, în final, vor apărea premise pentru o dezvoltare economică sustenabilă.

    În același timp, Rusia va face tot posibilul pentru a torpila aceste procese și pentru a-și asigura o susținere puternică în rândul moldovenilor, iar alegerile din Găgăuzia urmează să determine actorul politic, care va fi vioara întâi în aceste planuri. Acesta este unul dintre motivele pentru care alegerile din Găgăuzia sunt atât de importante. Alegerile Bașcanului Găgăuziei sunt calificate de observatorii politici drept o competiție între agenții ruși de influență și partidele pro-ruse din Moldova.

    Aproape toți candidații din primul tur și-au declarat public dragostea pentru Federația Rusă, dar printre ei s-a numărat și un candidat direct al Kremlinului, Victor Petrov, care a fost susținut deschis de Moscova. Cu toate acestea el a ocupat doar locul trei în primul tur.

    Adevărata bătălie se dă între actualul partid favorit al Federației Ruse, prin care serviciile rusești au desfășurat recent toate campaniile de destabilizare a guvernului de la Chișinău, partidul Shor, și fostul favorit, Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, căzut în dizgrațiile Kremlinului după înfrângerile în ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale.

    Găgăuzia este o regiune mică din sudul Moldovei, unde trăiesc puțin peste o sută de mii de oameni. Nimeni nu cunoaște, de fapt, numărul real de locuitori din această regiune agrară săracă și deprimată, afectată, ca și întreaga republică de o migrație masivă și în care rămân tot mai puțini tineri. Oficial, autoritățile din regiune spun că aici trăiesc aproximativ 155 mii de oameni, dar nimeni nu le dă crezare. Unii chiar pun la îndoială cifra de o sută de mii de locuitori reali. Și asta, deoarece acum, chiar și în condițiile unei mobilizări maxime a electoratului, la secțiile de votare au venit doar 57 mii de alegători.

    Găgăuzia a fost creată ca regiune specială în cadrul Republicii Moldovei unitare în rezultatul unui compromis dureros la începutul anilor 1990. Scopul formal al autonomiei era de a proteja limba găgăuză și poporul găgăuz, ai cărui reprezentanți formează marea majoritate a locuitorilor regiunii și care era destul de rusificat la acel moment.

    De fapt, însă, în scurt timp Chișinăul a pierdut controlul proceselor din regiune, care a devenit un bastion al Federației Ruse și al limbii ruse. Cu greu vei întâlni aici inscripții în limba română, sau în găgăuză. În sediile autorităților locale, la ședințele adunării populare locale etc., toată lumea comunică exclusiv în limba rusă.

    Rusofilia a atins aici nivelul aproape de religie: găgăuzii cred în Rusia. Deși UE și Turcia investesc zeci de milioane de euro în regiune și sunt principalii sponsori străini ai celor circa 30 de localități de aici, populația se face că nu observă acest lucru și crede în ajutorul Federației Ruse, chiar dacă acesta este, practic, inexistent, așa cum se întâmplă acum.

    Chiar și populația Transnistriei separatiste este mai favorabilă intereselor politice ale Republicii Moldova decât cea din autonomia găgăuză. La alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 2020, în ciuda presiunilor și propagandei, 14,2% dintre alegătorii transnistreni au votat pentru pro-europeana Maia Sandu, în timp ce în Găgăuzia pentru aceasta au votat doar 4,5%.

    Chiar și acum, la un an de la începutul război pe scară largă în Ucraina, forțele din Găgăuzia care nu susțin deschis prietenia cu Rusia nu au nici o șansă de a participa la viața politică a regiunii.

    Pentru Federația Rusă, care își pierde rapid influența asupra Moldovei, este importantă menținerea controlului asupra Găgăuziei.

    Actuala șefă a Găgăuziei, Irina Vlah, al cărei mandat se încheie, a deținut funcția timp de două mandate consecutive. În 2015 ea a ajuns în această funcție din fotoliul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, unde s-a impus ca un politician pro-rus convins. De exemplu, a luptat pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, iar la final a primit binecuvântarea Kremlinului pentru a fi aleasă bașcan.

    Mașina de propagandă rusă a funcționat la turații maxime pentru Vlah, care nu era încă la acel moment un jucător politic semnificativ în regiune. Ea era invitată în mod constant la emisiunile mass-media rusești. În plus, candidatura ei a fost susținută oficial de Partidul Socialist din Republica Moldova, la acea vreme principala putere pro-rusă în peisajul politic moldovenesc.

    Toate acestea i-au permis Irinei Vlah să câștige alegerile din primul tur, deși în Găgăuzia conservatoare existau îndoieli la acel moment că o femeie ar putea fi aleasă în calitatea de șef al autonomiei.

    În 2023, nu a fost posibilă repetarea figurii. Kremlinul a ales drept favorit un politician local pe nume Victor Petrov, nu foarte popular, dar care vea un avantaj important: loialitatea nemărginită, dovedită în timp, față de Moscova.

    Chiar în vara anului 2022, la apogeul invaziei rusești în Ucraina, Petrov critica public autoritățile de la Chișinău pentru distanțarea de Federația Rusă, și milita pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică. Mai apoi, Petrov i-a scris lui Putin o cerere să ajute Găgăuzia cu gaze naturale. Site-ul gagauznews, care este legat de acesta, a fost chiar blocat de serviciile speciale de la Chișinău pentru răspândirea propagandei de război și a falsurilor rusești.

    Încă nu este complet clar dacă sprijinul pentru Petrov a fost o decizie oficială și comună a Kremlinului sau doar a unei facțiuni a sistemului de administrare a federației. Totuși, înainte de începerea campaniei în favoarea lui Petrov, mașina rusă a început să funcționeze – dar din anumite motive nu a făcut-o la turații maxime cum a fost în cazul actualei bașcane.

    Victor Petrov a devenit singurul comentator la toate știrile despre Moldova din mass-media rusă on-line, precum ar fi agenția de știri de stat RIA Novosti. Mai multe comentarii ale acestuia apăreau acolo în fiecare zi, chiar și atunci când mențiunea lui era complet off-topic. Televiziunile nu au fost, însă, la fel de deschise pentru favoritul Kremlinului. În schimb, unii oficiali ruși au fost folosiți pentru a-l sprijini Petrov. Astfel, Ambasada Rusiei a fost responsabilă pentru sosirea la Chișinău a lui Rustam Minnikhanov, liderul republicii autonome Tatarstan din Federația Rusă, care trebuia să organizeze un forum de campanie în favoarea lui Petrov. Povestea s-a încheiat cu o interdicție de intrare pentru Minnikhanov, precum și cu expulzarea mai multor diplomați ruși, care, după cum s-a dovedit mai târziu, au creat un scandal pe aeroport. De asemenea, observatorii procesului electoral din regiune spun că la întâlnirile cu alegătorii din Găgăuzia a fost deseori simulat „sprijinul popular” pentru Petrov – în cele mai bune tradiții de spălare a banilor din Federația Rusă.

    Într-un cuvânt, o idee eșuată într-o execuție eșuată s-a încheiat cu un rezultat complet așteptat. Petrov a ocupat locul trei, efortul a fost irosit, iar Moscova a primit o lovitură de imagine, pentru că s-a dovedit că sprijinul mașinii de propagandă rusă nu garantează victoria.

    Moscova însă, se pare, că a decis să nu-și pună toate ouăle într-un singur coș, dovadă fiind comportamentul partidului Șor, care este considerat noul promotor al intereselor Federației Ruse în Republica Moldova.

    Partidul Shor este un exemplu al unei forțe politice populiste. Acest partid a fost creat de fostul primar al Orheiului, iar ulterior deputatul Ilan Shor, figura centrală în furtul unui miliard de euro din sistemul bancar al Republicii Moldova. Shor și partidul său nu au nici o ideologie, iar singura lor strategie este să cheltuiască bani pentru a mitui alegătorii și a anunța o mulțime de promisiuni populiste de a reduce prețurile și de a crește salariile pentru toată lumea, lipsite, bineînțeles, de orice sens economic.

    Cu toate acestea, mulți alegători, în special cei săraci și cu o educație precară, cred în aceste promisiuni și astfel partidul Shor nu duce lipsă de susținători.

    Și în ultimii ani, Shor și acoliții săi au adoptat o retorică pro-rusească tot mai accentuată. Este mai degrabă o alianță conjuncturală. Atât Kremlinul cât și Șor sunt interesați din diferite motive să debarce actuală guvernare proeuropeană de la Chișinău sau cel puțin să creeze o situație de haos. Kremlinul o face în încercările de a distruge stabilitatea Moldovei în corespundere cu obiectivele geopolitice, iar Șor vrea să evite astfel condamnarea sa pentru furtul miliardului. Alegerile din Găgăuzia au demonstrat că sprijinul celor două părți este reciproc.

    Partidul Shor a nominalizat-o drept candidat la alegeri pe o oarecare Eevghenia Guțul, care a devenit senzația principală a alegerilor. Fiind o persoană despre care nu se știe nimic în regiune, o casnică șomeră, fără experiență în administrare, fără program și echipă, aceasta aproape a câștigat primul tur de scrutin. Până la urmă, după ce voturile au fost numărate detaliat, lider s-a dovedit a fi candidatul socialiștilor cu un avantaj de 13 voturi.

    Dar, dacă revenim la Guțul, nici măcar presa locală nu a putut găsi informații detaliate despre ea, cu excepția faptului că reședința declarată din Găgăuzia s-a dovedit a fi o minciună – ea nu locuiește în regiune de câțiva ani.

    Deci, cum a putut ea obține un asemenea succes? În primul rând, datorită mărcii Shor și populismului extrem, gen „Voi scădea toate prețurile, voi ridica toate salariile”. O astfel de agitație funcționează în cercurile sărace și needucate, iar în Găgăuzia există mulți oameni săraci și needucați.

    În al doilea rând, aceasta a fost susținută de mai multe vedete ruse de muzică pop, cum ar fi Philip Kirkorov, Nikolai Baskov și Stas Mykhaylov, care au cântat imnul Găgăuziei (în limba rusă, sic.)

    Tehnologia este simplă dar funcționează. Rămâne însă deschisă întrebare dacă populismul extrem va fi suficient pentru a câștiga în turul doi.

    O particularitate a alegerilor din 2023 este că Partidul Socialiștilor, al ex-președintelui Igor Dodon a refuzat să susțină în alegeri pe Victor Petrov – candidatul Moscovei și și-a nominalizat propriul pretendent.

    Este vorba de Grigori Uzun, un politician socialist în vârstă de 36 de ani, care a avut deja o scurtă experiență de deputat în parlamentul de la Chișinău, iar mai înainte a fost și membru al Adunării Populare a Găgăuziei, unde a ieșit în evidență prin niște chestiuni dubioase. Uzun era cunoscut în cercurile din Găgăuzia drept recalcitrant și chiar bătăuș. A existat chiar un dosar penal pentru o bătaie în orașul Vulcănești, unde locuieşte acesta, dar cazul a fost mușamalizat destul de repede în cele mai bune tradiții ale justiției moldovenești.

    Înainte de a intra în politică, Uzun a locuit în districtul Yamalo-Nenets din Rusia, unde a avut și mai are o afacere, specializată în transportul de mărfuri.

    Astfel, chiar dacă Viktor Petrov, candidatul direct al Moscovei a eșuat, iar marioneta partidului Șor nu va învinge, Moscova poate fi totuși sigură că noul șef al Găgăuziei îi va fi loial.

    Rămâne de văzut cum Chișinăul va gestiona mai departe relația cu regiunea autonomă, care se arată și mai dificilă decât a fost până acum, din cauza „calităților” celor doi candidați care se vor bate duminică pentru funcția de bașcan dar și conexiunilor lor cu Kremlinul.

    C.I.

    raiffeisen

    Raiffeisen Bank România anunță o performanță financiară solidă în primul trimestru al anului 2023, în contextul unei activități de creditare intense pentru toate segmentele de business și a unui profil bun de risc al clienților.

    Stocul de credite acordat clienților corporate a înregistrat un avans excelent, de 43% an la an, cu accent crescut pe finanțarea proiectelor sustenabile.

    Soldul de credite aferent clienților IMM a crescut cu 17% an la an, susținut de o prezență activă pe programele guvernamentale de tip IMM Invest, dar și de creditele acordate pe canal digital în campaniile de creditare recurente.

    Profitul net înregistrat în primul trimestru din 2023 a fost de 414 milioane de lei, în creștere semnificativă față de anul anterior, în contextul unei activități de creditare intense pentru toate segmentele de business, al profilul bun de risc a clienților și pe fondul creșterii ratelor de piață în comparație cu Q1 2022.

    La finalul primului trimestru din 2023, peste 60% din portofoliul total de clienți persoane fizice sunt clienți digitali activi.

    Clienții noștri au deschis peste 26.000 de planuri de economisire și protecție, economisire și investiții sau pensii facultative, cu peste 260% mai mult față de primul trimestru al anului trecut.

    Raiffeisen Bank continuă să fie printre liderii pieței cardurilor din România, cu un portofoliu de peste 570.000 de carduri.

    Raiffeisen Bank este prima bancă din România care lansează o soluție de calcul a amprentei de carbon în aplicația de loializare, Raiffeisen Smart Market.

    În primul trimestru din 2023 am acordat prioritate strategiilor centrate pe client, cum ar fi soluțiile financiare personalizate. Când vorbim de economiile noastre, de un credit, de un fond de pensii, de o asigurare sau alte servicii bancare, este bine să vorbim cu un expert bancar. De aceea, am lansat o nouă perspectivă în domeniul bancar care ne permite să răspundem nevoilor clienților noștri și să îi putem sprijini și ajuta în mod proactiv să-și atingă obiectivele, Banking 1:1. Cu ajutorul aplicației interactive Smart Finance, experții noștri pot oferi clienților o soluție personalizată. Am făcut această investiție, ca parte din strategia noastră de democratizare a planificării financiare pentru toți românii”, a declarat Zdenek Romanek, CEO & Președinte Raiffeisen Bank România.

    În 2023, Raiffeisen Bank România a creat o divizie dedicată planificării financiare, cu obiectivul de a stabili un flux de lucru digital și de a oferi produse competitive. Planificarea financiară se face cu ajutorul inovației Smart Finance, o aplicație interactivă dezvoltată în timp record de echipa românească de produs. Peste 172.000 de clienți s-au alăturat experților financiari Raiffeisen Bank din rețea și au oferit feedback-ul lor pentru a crea această soluție digitală.

    Rezultatele financiare ale Raiffeisen Bank România în primul trimestru din 2023

    Veniturile băncii s-au majorat față de anul precedent cu 28%, susținute în principal de evoluția activității de creditare pentru clienții persoane juridice, dar și de trendul ascendent al ratelor de piață în comparație cu primul trimestru al anului 2022. Veniturile nete din comisioane au înregistrat o creștere ușoară de 1% an la an, datorită unei activități tranzacționale intensificate în zona de carduri, dar și din schimburi valutare.

    Soldul de credite s-a consolidat cu 20% față de aceeași perioadă a anului precedent, susținut de o activitate de creditare mai bună pentru toate segmentele de clienți. Am continuat finanțarea sustenabilă a economiei românești, cu o preocupare permanentă legată de sănătatea financiară a parteneriatului cu clienții noștri. Motiv pentru care, stocul de credite acordat clienților corporate a înregistrat un avans excelent de 43% an la an cu accent crescut pe finanțarea proiectelor sustenabile: energie regenerabilă, eficiență energetică, precum și finanțări ale proiectelor sociale. Rezultatele solide înregistrate de Raiffeisen Bank România în primul trimestru din 2023 confirmă că performanța se face susținut, pas cu pas. Raiffeisen Bank România are o expertiză solidă în finanțarea proiectelor sustenabile. De peste 10 ani, echipa noastră acordă suport clienților în structurarea soluțiilor personalizate pentru proiecte complexe și ne bucurăm că astăzi, atât noi cât și clienții noștri înregistrăm rezultate pozitive”, a completat Zdenek Romanek, CEO & Președinte Raiffeisen Bank România.

    Stocul de economii ale clienților s-a consolidat cu 4% an la an, în contextul creșterii bazei de depozite pentru toate tipurile de clienți. Pe parcursul ultimului an, am majorat ratele de dobândă oferite clienților pentru depozite și conturi de economii atât în lei, cât și în valută, cu scopul de a încuraja clienții să economisească prin oferirea unei game variate de produse de economisire, adaptate nevoilor lor și remunerate cu dobânzi competitive.

    Cheltuielile operaționale ale băncii sunt în creștere cu 15% față de T1 2022, în special din categoria costurilor salariale, a cheltuielilor de tip IT și a costurilor cu utilitățile în contextul generat de creșterea generalizată a prețurilor din economie. Pe parcursul anului 2023, continuăm investițiile în atragerea și retenția personalului bine pregătit și în eficientizarea și dezvoltarea capabilităților digitale cu scopul de a ne consolida relația cu clienții prin oferirea unor soluții simple, rapide și accesibile oriunde și oricând, prin utilizarea celor mai recente tehnologii dezvoltate.

    Costul cu provizioanele rămâne la niveluri scăzute, pe fondul unui comportament disciplinat al clienților în ceea ce privește respectarea angajamentelor.

    Pe 2 mai 2023, Moody’s a reafirmat calificativele noastre senior negarantate pentru datorii și depozite la Baa1, cu perspectivă stabilă, cu două niveluri peste calificativul suveran al României. În plus, Moody’s a îmbunătățit calificativul pentru datoria senior nepreferențială cu o treaptă de la Baa3 la Baa2.

    Excelență în planificare financiară, reflectată în creșteri solide ale portofoliului de credite și de economii, în primul trimestru al acestui an

    O creștere de 6% a fost înregistrată pentru portofoliul de credite aferent persoanelor fizice, cu un aport aproximativ egal în termeni procentuali din creditele de nevoi personale și cele ipotecare.

    Într-un mediu economic caracterizat de incertitudine și creșteri ale ratelor de piață, majoritatea creditelor nou acordate persoanelor fizice au fost purtătoare de rată de dobândă fixă cu scopul de a ne proteja clienții de potențialele variații nefavorabile ale ratelor de piață.

    Clienții noștri au deschis peste 26.000 de planuri de economisire și protecție, economisire și investiții sau pensii facultative, cu peste 260% mai mult față de primul trimestru al anului trecut. Fondul de Pensii Raiffeisen Acumulare a primit de curând premiul pentru “Cel mai performant Fond de Pensii Private pe Pilon III, în ultimii 10 ani (2012-2022)”, în cadrul Galei BVB Awards organizat de Bursa de Valori București.

    Am continuat să creștem numărul clienților care beneficiază de cele mai înalte standarde în private banking. În același timp, încrederea primită din partea clienților noștri a condus la creșterea activelor totale aflate în administrarea segmentului de private banking cu mai mult de 60 milioane euro față de finalul anului trecut.

    Continuăm să investim în antreprenoriatul românesc

    Soldul de credite aferent clienților IMM a crescut cu 17% față de luna martie a anului precedent, susținut de o prezență activă pe programele guvernamentale de tip IMM Invest, dar și de creditele acordate pe canal digital în campaniile de creditare recurente.

    Am înregistrat mai mult de 1.700 clienți nou înrolați în aplicația RaiPOS în primul trimestru al anului. Numărul comercianților care se bucură de o experiență ușoară la acceptarea plăților utilizând doar propriul telefon sau tableta a ajuns la mai mult de 2.500 clienți.

    Am rămas în dialog cu antreprenorii și am oferit suport celor care vor să își transforme ideea într-o afacere de succes, prin finanțare și sprijin în pornirea afacerii, prin programul Factory.

    60% din portofoliul total de clienți persoane fizice sunt clienți digitali activi

    Am continuat să investim în fluxurile digitale cu rezultate excelente. În prezent, peste 60% din portofoliul total de clienți persoane fizice sunt clienți digitali activi. Astfel, aproape toate operațiunile de banking cotidiene, “daily banking”, sunt acum la îndemâna clienților, prin intermediul aplicației de mobile banking dedicată lor, Smart Mobile: începerea relației cu banca, deschiderea unui cont curent în lei sau valută, a unui card sau a unor depozite la termen în linie cu preferințele și nevoile utilizatorilor, efectuarea plății facturilor ori a altor plăți punctuale, chiar economisirea recurentă sau obținerea unui credit de nevoi personale. Ca urmare, suntem tot mai aproape de clienți în momentele cheie, lucru care este reflectat în gradul de satisfacție și recomandare a băncii (NPS) în creștere.

    Aplicația de loializare Smart Market, lansată în luna aprilie 2022, a recompensat peste 410.000 clienți înrolați în aplicație cu discount-uri de la cei peste 70 de comercianți parteneri.

    Printre comercianții înscriși în Smart Market se numără și Raiffeisen Bank România, deschizând astfel un nou canal digital de promovare a serviciilor și produselor destinate clienților săi, persoane fizice, cu recompense adiționale și oferte speciale care să crească gradul de adopție al acestora. Prin urmare, doar în primul trimestru al acestui an, peste 4.000 de produse de creditare și economisire au fost inițiate digital prin intermediul Smart Market.

    Raiffeisen Bank continuă să fie printre liderii pieței cardurilor de credit din România, cu un portofoliu de peste 570.000 de carduri

    Având în vedere că shopping-ul online a devenit o parte integrantă din viața de zi cu zi a clienților noștri, numărul tranzacțiilor online efectuate de persoane fizice prin intermediul cardurilor de debit Raiffeisen Bank România a crescut cu aproximativ 40%, față de aceeași perioadă a anului 2022. Această creștere este o dovadă a angajamentului Raiffeisen Bank România de a oferi o experiență în tranzacționarea e-commerce, simplă și sigură pentru clienții noștri. Unele dintre cele mai mari creșteri față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv 40%, le observăm la tranzacțiile cu cardul efectuate către companiile ce oferă servicii de transport și companiile din industria HoReCa.

    Din martie 2023, clienții Raiffeisen Bank România au posibilitatea efectuării de plăți cu telefonul utilizând Google Pay pentru telefoane Android.  De asemenea, clienții Raiffeisen Bank România pot efectua plăți cu telefonul utilizând RaiPay, aplicația Raiffeisen Bank de tip wallet pentru telefoane Android și Huawei, dar și prin Apple Pay pe iOS și Garmin Pay pe ceasurile Garmin.

    Susținem tranziția către o economie sustenabilă

    Din cele 673 de milioane euro de obligațiuni ESG emise pentru finanțarea proiectelor sustenabile, până la 31 decembrie 2022 am alocat 6.223 de credite verzi și sociale eligibile, în sumă totală de 500 de milioane de euro. În ceea ce privește impactul asupra mediului, proiectele finanțate generează economii anuale de aproximativ 17.635 tCO2. Prin împrumuturile sociale, Raiffeisen Bank a sprijinit 1.700 de IMM-uri care angajează 28.489 de persoane fizice în regiunile subdezvoltate din România și am contribuit la creșterea accesului la servicii esențiale.

    În linie cu preocuparea noastră pentru un viitor sustenabil, în luna martie am devenit prima instituție financiară din România ce pune la dispoziția clienților săi un instrument de calcul al emisiilor de carbon individuale. Această nouă funcționalitate, disponibilă gratuit în aplicația Smart Market, afișează utilizatorilor săi amprenta de carbon lunară în funcție de tranzacțiile acestora cu cardul sau prin contul Raiffeisen. În felul acesta vrem să punem bazele și să susținem clienții într-un proces de conștientizare și reducere a impactului lor asupra mediului.

    solutionare

    Lecțiile crizelor financiare și economice prin care românii au trecut în ultimii 15 ani sunt principala sursă de informație care trebuie să stea la baza deciziilor financiare viitoare. Ciclicitatea acestor crize este argumentul principal pentru a lua deciziile potrivite, chiar și în perioade optimiste din punct de vedere economic. Sunt câteva dintre concluziile reprezentanților sistemului bancar intervievați de jurnaliști în cadrul proiectului de educație financiară inițiat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

    În vecinătatea unui război și în vremuri financiare și sociale dificile, educația financiară poate da direcția unui popor, în a fi sărac sau prosper. Plecând de la această premisă, CSALB a inițiat un demers în sprijinul informării consumatorilor de servicii financiare cu privire la relația lor cu băncile și cu propriile finanțe. Pe parcursul a 12 întâlniri găzduite de CSALB, jurnaliști renumiți în domeniul economic intră în dialog cu președinți sau vicepreședinți de bănci comerciale, cu directorul juridic al Băncii Naționale a României și cu managementul Asociației Române a Băncilor, cu profesori universitari, precum și cu avocați reputați.

    Rezultatul acestor interviuri sunt 12 podcasturi de educație financiară pe teme actuale din economia României. Regăsiți în citatele și linkurile video de mai jos fragmente din podcasturile cu reprezentanții BCR, ARB și ING Bank, precum și din interviul cu prof. universitar Radu Rizoiu, conciliator onorific CSALB.

    Dana Dima, vicepreședinte al Băncii Comerciale Române, în dialog cu Adrian Negrescu, consultant financiar:

    Scăderea inflației, așteptată în a doua parte a anului, ar avea un impact pozitiv asupra costurilor pe care le au clienții băncilor, în special cei care au contractat în trecut credite cu dobândă variabilă. Chiar dacă avem semnale că s-a oprit creșterea abruptă a inflației și dobânzilor, trebuie să rămânem atenți și echilibrați. Optimismul trebuie dozat bine! Odată cu scăderea inflației, crește apetitul de a lua credite noi. Important este să luăm cea mai înțeleaptă decizie pentru finanțele noastre și ale familiei, inclusiv în perioadele în care suntem optimiști și încrezători.

    Noi am început să construim un model preventiv încă de acum 10 ani. Am promovat în anii trecuți creditele în lei și cele cu dobândă fixă, iar rezultatele s-au văzut în perioada aceasta cu fluctuații foarte mari. Multi dintre clienții noștri au fost protejați prin dobânzile fixe și de faptul că moneda națională a rămas stabilă. Peste 85% din producția de credite imobiliare – produsul standard al Băncii Comerciale Române – este acordată cu dobândă fixă, iar creditele de consum sunt acordate 100% cu dobândă fixă. Ne-a fost greu să explicăm acum ceva timp de ce o dobândă fixă poate sprijini, mai ales în momente de volatilitate, dar astăzi putem să vorbim despre un portofoliu sănătos.

    Florin Dănescu, Președinte executiv Asociația Română a Băncilor, în dialog cu Denis Ciulinaru, realizator radio-tv:Să ai o dobândă fixă bună în perioade de turbulențe și inflație ridicată este un noroc cu care nu te poți întâlni la infinit. Când mi-am cumpărat primul apartament, cu dobândă fixă de 15% pentru tinerii căsătoriți și infația era 160%, am reușit să-mi achit creditul în doi ani, din două salarii care nu erau deloc mari. Banca a pierdut atunci diferența dintre inflație și dobânda mea, însă acest scenariu este puțin probabil să se repete. Băncile trebuie să-și ia măsuri de siguranță deoarece au răspundere față de depozitele populației și companiilor, dar și față de alte industrii. Acum există instrumente care ne pot corecta o decizie relativ greșită la început. Dacă iei un credit cu dobândă variabilă acum și constați pe pielea ta că nu este cel mai bine, poți să te refinanțezi sau să cauți un produs cu dobândă fixă. În concluzie, poți să schimbi, să discuți cu banca, să negociezi în cadrul CSALB. Sunt multe variante de rezolvare a problemelor, nu rămâi imobil în 20 de ani de credit.

    Nicolae Andreica, director retail ING Bank, în dialog cu Cătălin Bălan, specialist comunicare CSALB, fost jurnalist: „În afară de decizia clienților privind costurile unui credit și momentul când aleg să facă acest pas, există și responsabilitatea băncilor.Ce trebuie să avem grijă noi, băncile, este să le oferim clienților niște produse simple. Simplu de înțeles, simplu de utilizat, fără tipăritură cu literă mică și fără caracteristici ascunse. În al doilea rând să îi ajutăm pe clienți să folosească produsele respective în contextul potrivit, în funcție de nevoile lor, dar să fie convinși în momentul în care îl accesează că este ceea ce trebuie. Dau un exemplu cu titlu de anecdotă: eram într-o agenție anul trecut și aveam o clientă oarecum intrigată că banca nu-i acordase un credit cu care voia să îi cumpere copilului cel mai nou și cel mai scump model de telefon apărut pe piață. Cred că dragostea nu înseamnă să cumperi un lucru scump, pe care nu ți-l poți permite și vrei să te împrumuți pentru el. Dacă și banca îți spune acest lucru, nu are sens să încerci să te îndatorezi și mai mult.

    Radu Rizoiu, conciliator onorific CSALB, Profesor Universitar, în dialog cu Vasile Coman, fondator Bancherul.ro:

    În ziua de astăzi, dacă se va ajunge la o nouă criză financiară, sistemul bancar este mai bine pregătit. Rolul CSALB poate fi de amortizor al șocurilor unei eventuale crize, pentru că a creat cadrul în care consumatorul și banca stau la aceeași masă și caută împreună soluții la problemele apărute în relația lor contractuală. În plus, sistemul bancar este mai stabil. În momentul în care o bancă ar fi supusă unor proceduri de redresare, un întreg etaj în BNR este gata să intervină. Sunt oameni care se pregătesc de câțiva ani pentru eventuale situații de criză financiară, la solicitarea Uniunii Europene.

    Ciclicitatea crizelor economice nu poate fi evitată. Nici comunismul nu a putut face asta, deși planificarea urma doar traiectorii ascendente. Ce putem noi face este să limităm amplitudinea. Adevărul este că în 2008 criza financiară a găsit băncile nepregătite. Tocmai de aceea s-a lucrat la o reglementare care să oblige băncile ca în anii buni să se gândească deja la anii răi și să-și pună deoparte resurse cu care să gestioneze o eventuală situație de criză. Rămâne de văzut dacă protecțiile legislative impuse băncilor fac sau nu față.

    Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în cadrul CSALB: „Observăm cum creșterea dobânzilor variabile începută anul trecut s-a oprit, odată cu temperarea inflației. Perioada de dobânzi ridicate se va menține însă, cel puțin în acest an. După ce inflația a depășit 16 procente, cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, Banca Națională a României a fost nevoită să majoreze rata de politică monetară de la un minim istoric de 1,25% înregistrat în perioada pandemiei, pană la 7%. Turbulențele economice și financiare sunt resimțite, din păcate, de consumatori. Cei cu credite cu dobânzi variabile au suportat majorări importante ale ratelor lunare. Cei mai protejați au fost consumatorii care au contractat împrumuturi cu dobândă fixă până la începerea războiului din Ucraina și beneficiază pe o perioadă de cel puțin 5 ani de un cost predictibil al împrumutului. Consumatorii și băncile au reacționat bine la situațiile complicate care se manifestă, din păcate, de peste un an pe piața financiar-bancară. Mulți consumatori au trecut de la ROBOR la IRCC și au reușit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare, preț de câteva luni. Alții au trecut la dobândă fixă chiar în timpul creșterii dobânzilor variabile. Cei care aveau economii făcute în perioada pandemiei, au rambursat anticipat. Nu în ultimul rând, peste 3.500 de consumatori s-au adresat CSALB începând cu luna martie 2022 în încercarea de a negocia cu banca modificarea contractelor și diminuarea efortului de plată. Existența acestui cadru de dialog numit CSALB este o resursă importantă pe care consumatorii și băncile s-au putut baza în toată această perioadă tulbure. Numai în 2022 și 2023 s-au purtat aproape 900 de negocieri între consumatori și bănci, iar peste 90% dintre ele s-au încheiat cu identificarea și adoptarea unei soluții agreate de ambele părți.

      Refugees from Ukraine can learn Romanian language at courses conducted with the support of the European Union’s Mayors for Economic Growth initiative, implemented by UNDP. The courses are held at the Alecu Russo State University of Bălți and the State University of Comrat.

      The courses last for three months and take place three times a week. They are adapted to the needs and level of knowledge of the participants and the teaching is interactive, using audio and video learning materials. Up to 20% of participants are Moldovan citizens working in public institutions.

      The Alecu Russo State University organizes these courses both with physical and online presence. The courses are mostly attended by refugees from Ukraine, who learn Romanian from scratch. “Among the audience there are several Ukrainian students who have transferred to the Bălți university and a woman in her 70s. All participants want to socialise, to fit into the community and to find a jo,”’ says Violina Dănilă, a university assistant who teaches Romanian.

      In Comrat, the courses are held online, attended by refugees settled in different regions of the country. The Romanian lessons are taught by the teachers of the Romanian Language Department of the Comrat State University.

      “Most of those who participate in this training programme have a job in the Republic of Moldova, who want to learn Romanian to be able to communicate with people from host communities, to interact with colleagues,” says Natalia Topal, acting director of the Continuous Training Center from Comrat.

      The institution will soon launch the second cohort of the Romanian course, with 17 more men and women to benefit from this opportunity.

      By the end of the year, around 80 refugees from Ukraine will benefit from Romanian language courses at the Alecu Russo State University of Bălți and the State University of Comrat.

      “This initiative aims to contribute to the social and economic integration of people who have been forced to settle in our country because of the war in Ukraine. We are offering them the chance to learn Romanian and, as a result, to find a job easier,” says Valentin Croitoru, project coordinator at UNDP Moldova.

      The Mayors for Economic Growth initiative, second phase (2021-2024), aims to ensure inclusive economic growth and job creation by supporting local authorities in the Eastern Partnership countries.

      Under the initiative, five Moldovan localities hosting refugees from Ukraine will benefit from EU support for the development of infrastructure and public services this year.

      Five communities will benefit from grants totalling €355,000: Cărpineni, Volintiri, Copceac, Cimișlia and Drochia. They will use EU funds to improve local infrastructure and facilitate the socio-economic integration of Ukrainian refugees settled in these localities.

      ICR dă startul celei de-a 27-a ediții FFE chiar de Ziua Europei, 9 mai, la Timișoara, Capitala europeană a culturii în 2023. Festivalul va continua în țară la Oravița (Casa de Cultură „George Motoia Craiu”), între 12-14 mai, la Curtea de Argeș (Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu”), între 18-20 mai, la Botoșani (Cinema Unirea), între 18-21 mai și la Gura Humorului (Casa de Cultură), între 19-21 mai.

      În București, Festivalul se desfășoară între 15 – 23 mai, la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României, Cinemateca Union și Cinema Elvire Popesco. Filmul care va inaugura ediția bucureșteană a FFE pe 15 mai, la sala Auditorium – MNAR, este The Pod Generation, al regizoarei Sophie Barthes, recompensat cu premiul Alfred P. Sloane la Sundance 2023.

      27.FFE se va încheia, în oglindă, tot cu distopie, de data aceasta comică – Brian și Charles (Brian and Charles), în regia lui Jim Archer, premiat cu Premiul Publicului la Sundance Film Festival în 2022.

      Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România și EUNIC România, în parteneriat cu UCIN, ambasadele, centrele și institutele culturale europene.

      Comunitatea din jurul Festivalului Filmului European se lărgește an de an și devine din ce în ce mai exigentă, ceea ce ne provoacă să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor sale. După ce vom lansa mâine Festivalul la Timișoara, de Ziua Europei, vom explora interesul pentru film european al publicului din orașe în care FFE ajunge pentru prima dată, cum ar fi Oravița, Botoșani și Curtea de Argeș, și vom reveni la Gura Humorului. Am pregătit, împreună cu ambasadele statelor europene și centrele lor culturale, o selecție de filme și un pachet de evenimente conexe care vorbesc despre valorile noastre comune”, a declarat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, în cadrul conferinței de presă de azi de la sediul ICR.

      La conferință au mai participat: Cătălin Olaru (directorul artistic al 27.FFE), Julien Chiappone-Lucchesi (Președintele EUNIC România / Directorul General al Institutului Francez din România), Laurențiu Damian (Președintele Uniunii Cineaștilor din România), iar Laura Napolitano (Vicepreședinta EUNIC România / Directoarea Institutului Italian de Cultură) și Teodora Ana Mihai (ambasadoarea onorifică a acestei ediții FFE) au transmis mesaje video.

      Ediția cu numărul 27 a FFE propune un program generos, cu 33 de lungmetraje, dintre care 27 vor fi proiectate în premieră națională și un film în premieră mondială: Cum să fiu mort, dacă-s viu / A Cautionary Tale, noul documentar al Ilincăi Călugăreanu, autoarea foarte popularului Chuck Norris vs. Communism. Filmul spune povestea bârlădeanului Constantin Reliu, declarat decedat de către autorități în timp ce se afla la muncă în Turcia și a încercărilor lui de a-și recăpăta identitatea.

      Ca în fiecare an, festivalul e o mărturie a diversității filmului european. De la comedii feelgood și SF-uri, adică film de gen, la cinema experimental și căutări atât de personale, încât ar putea fi încadrate într-un gen numai al lor, pe toate le regăsim în programul din acest an. Li se alătură producții dedicate noțiunii însăși de diversitate, în toate accepțiunile ei. Ce am păstrat de anul trecut? Dorința de a aduce în fața spectatorilor producții cât se poate de recente, premiate la cele mai importante festivaluri internaționale. Așa se face că publicul din București, Timișoara, Oravița, Curtea de Argeș, Gura Humorului și Botoșani va avea ocazia să vadă în premieră națională filme premiate la Berlin, Veneția, Sundance sau Locarno, multe in ele lansate chiar anul acesta”, a declarat Cătălin Olaru, directorul artistic al FFE

      Influența în creștere a inteligenței artificiale în toate domeniile artistice, inclusiv în lumea filmului, este una dintre temele evenimentelor conexe din sfera ediției din acest an a Festivalului Filmului European. 

      În sfârșit, nu puteam să nu ținem cont de o realitate din ce în ce mai greu de ignorat: motoarele, tot mai multe și mai performante, de inteligență artificială. Așa l-am descoperit pe Jan Bot, probabil cel mai prolific cineast din lume. La București, îl primim cu brațele deschise pe Pablo Nuñez, unul din părinții acestui bot cu ambiții regizorale, care ne va desluși o parte din intențiile din spatele proiectului și traseul fascinant de la concepție până la moarte simbolică a lui Jan Bot, care a trecut în neființa Internetului în luna martie a acestui an. Împreună, ne întrebăm ce va mai rămâne din film, așa cum îl cunoaștem, când primul cineast din lume va reuși să răzbată prin hățișurile acelui uncanny valley care desparte virtualul de verosimil. Contează procesul de producție sau e mai important produsul final? Poate un robot să transmită emoție așa cum ar face-o un cineast de modă veche, adică în carne și oase? Nu promitem răspunsuri, dar e cert că, la ediția 27 a Festivalului Filmului European, ne punem mai multe întrebări ca oricând”, a explicat Cătălin Olaru. 

      Continuăm tradiția de a avea un ambasador al Festivalului: un tânăr regizor care ne propune o cheie proprie de descifrare a Europei, prin intermediu cinematografiei. Anul acesta, ambasadorul este regizoarea Teodora Ana Mihai, al cărei documentar Waiting for August a fost câștigător la Karlovy Vary și Hot Docs în 2014, și al cărei prim lungmetraj, La Civil, a fost premiat la Cannes în 2021, în secțiunea Un Certain Regard cu Prix de l’Audace.

      Câteodată, un film se aseamănă unui copil. Și ca proaspăt părinte, și ca regizor, decizia de a-l concepe nu e una care se ia ușor, numeri fiecare zi până când va vedea lumina zilei și nimeni n-o să-l iubească mai mult decât tine. Iar când vine vorba de filmul european, lista similarităților continuă. Cum ar fi dacă timpul ar trece mai repede, iar rezultatul ar putea fi controlat? Spotul ediției 27 a Festivalului Filmului European explorează acest scenariu distopic, în care filmele nu se mai vizionează, ci se implantează, iar cinemaul devine o experiență în întregime senzorială”, a declarat Teodora Ana Mihai, regizoarea spotului ediției 27.FFE.

        Deputatul român Miroslav Nicolae Petrețchi, președintele Uniunii Ucrainenilor din România – URR, a fost de acord să vorbească despre activitatea organizației pe care o conduce și problemele cu care se confruntă minoritatea ucrainenilor din România la peste un an de când Rusia a invadat teritorii din Ucraina. În continuare se poate citi a doua parte a interviului. Prima parte o puteți citi aici

        3. Având în vedere nevoile crescânde ale ucrainenilor care suferă ororile agresiunii ruse de aproape un an, care sunt principalele direcții pe care organizația Dvs. le poate facilita și dezvolta, care să poată promova relațiile româno-ucrainene?

        UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA urmează cu onestitate și consecvență scopurile pentru care s-a constituit, între care și acela de a fi o punte de legătură între cele două țări prietene și vecine, România și Ucraina.

        Având o experiență de peste 3 decenii, în primă etapă, prin filialele sale, UUR a reușit să sprijine relaționarea dintre cele două state la nivel regional, Uniunea fiind un veritabil liant între administrațiile stat dintre țările noastre, marea majoritate a județelor în care conviețuiește compact comunitatea ucraineană, aflându-se la granița României cu Ucraina.

        De altfel, Uniunea Ucrainenilor din România colaborează, de foarte mulți ani, cu autoritățile din Ucraina și organismele internaționale din care face parte, efectele acestei colaborări putând fi remarcate inclusiv cu ocazia sprijinul umanitar pe care UUR l-a acordat Ucrainei, peste 85% din sprijin fiind transmis prin administrațiile de stat din Ucraina.

        Mai mult, Uniunea Ucrainenilor din România are încheiate acorduri de colaborare cu Administrațiile de stat regionale și raionale, Camere de Comerț, Institute, Universități, ONG-uri internaționale, fapt care ușurează colaborarea dintre cele două state.

        Trebuie subliniat faptul că, situația actuală necesită abordarea mai multor direcții simultane, însă, pentru moment o să că rezum la câteva.

        Un subiect important aflat pe agenda Uniunii, și care rămâne de actualitate, este legat de intensificarea colaborării în domeniul educației, cu accent pe recunoașterea reciprocă a perioadelor de studiu, inclusiv ale copiilor ucraineni refugiați pe teritoriul României, cât și pe facilitarea accesului la învățământul în limba maternă pentru membrii minorităților naționale, cea română din Ucraina, respectiv cea ucraineană din România, inclusiv integrarea elevilor ucraineni refugiați pe teritoriul țării noastre. În acest sens Uniunea organizează anual întâlniri cu specialiști în domeniu, atât din Ucraina, cât și din România, cu participarea ministerelor de resort din cele două țări.

        Un alt subiect prioritar pentru Uniunea Ucrainenilor și pentru reprezentanții noștri în Parlament rămâne cel al diplomației parlamentare, inclusiv la nivel de comisii și grupuri de prietenie, acesta putând soluționa o mare parte a problemelor aflate pe agenda bilaterală, inclusiv pentru creșterea cooperării dintre cele două state.

        Mai mult, acum un an, pe 28 februarie, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului României, a adoptat Declaraţia comună prin care a condamnat agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, numărându-se printre primele legislative care au condamnat agresiunea împotriva Ucrainei. De asemenea, la 23 noiembrie Parlamentul României a adoptat Declarația prin care a recunoscut Holodomorul (foametea deliberată din 1932-1933) drept o crimă îngrozitoare împotriva poporului ucrainean și împotriva umanității.

        Doar în ultimul an, la inițiativa Uniunii, au avut loc o serie de întrevederi interparlamentare și mai multe întrevedere regionale, având drept scop tocmai creșterea cooperării bilaterale.

        Mai devreme menționam despre activitatea Uniunii, motiv pentru care trebuie menționat că, o bună parte din activitățile desfășurate de UUR au în prin plan tocmai promovarea relațiilor româno-ucrainene.

        În baza colaborărilor fructuoase pe care le cultivăm cu administrațiile de stat din România și Ucraina, la inițiativa Uniunii Ucrainenilor din România au fost organizate proiecte pentru dezvoltarea regiunilor transfrontaliere, întâlniri și dezbateri de lucru cu reprezentanții autorităților din cele două state, cursuri de perfecționare pentru carele didactice și lucrători din administrația publică, tabere pentru elevii care studiază limba ucraineană în România și cei care studiază limba română în Ucraina.

        Ba mai mult, Uniunea organizează platforme de discuții, precum Simpozionul Internațional „Relații Româno-Ucrainene. Istorie și contemporaneitate”.

        La fel sunt organizate, împreună cu Departamentul de limbi și literaturi slave al Facultății de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca, mai multe ediții ale evenimentului „Zilele culturii slave” și ale Simpozionului Internațional „Dialogul Slaviștilor la începutul secolului al XXI-lea”, iar împreună cu Departamentului de Filologie Slavă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, Uniunea a organizat mai multe ediții a Simpozionului Internațional „Slavistica Românească și dialogul culturilor”, iar în anul 2017 a pus bazele unei noi conferințe internaționale intitulate „Ucrainenii din România – Istorie, contemporaneitate și perspective”.

        Nu în ultimul rând agresiunea militară rusă asupra Ucrainei a afectat grav economia, iar antreprenorii acesteia au nevoie de sprijin pentru menținerea pieței de afaceri, actualele condiții dificile pentru economia ucraineană, necesitând de sprijin suplimentar.

        Astfel, pentru a veni în sprijinul acestora, reprezentanții Uniunii au organizat o serie de vizite și întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri pentru identificarea de noi piețe de desfacere, precum și identificarea posibilelor mecanisme de promovare, cu precădere în județele cu populație majoritar ucraineană din România, urmând ca pe 16 martie, mediul de afaceri din regiunile transfrontaliere din România și Ucraina, să se întâlnească pentru o dezbatere aprofundată în acest sens, încurajând investițiile reciproce, asigurând asistență în stabilirea de contacte economice și culturale între comunitățile din România și Ucraina.

        Putem observa că, în ciuda contextului geopolitic extrem de dificil, România și Ucraine, două state prietene și vecine, pot găsi mai multe puncte comune, inclusiv modele de bune practici, care să le unească, în locul celor care le pot dezbina, iar minoritățile naționale, cea ucraineană din România și cea românească din Ucraina, au un rol fundamental în acest sens.

        4. Având în vedere ultimele evoluții legate de susținerea țărilor din NATO și UE cu privire de efortul de reziliență al Ucrainei, cum vedeți viitorul rol al României și al comunității ucrainene din România cu privire la eforturile de reconstrucție și dezvoltare care vor urma după încetarea conflictului armat?

        Încă de la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, România împreună cu statele membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord Atlantice, a fost alături de statul vecin, adoptând măsuri fără precedent menite să sprijine statul și poporul ucrainean, inclusiv prin acordarea de asistență economică și financiară, ajutor umanitar, protecție civilă, implementarea mecanismului de protecție temporară, asigurarea continuării educației și sprijinul pentru procesul de învățare a copiilor și studenților ucraineni, sprijin pentru investigarea și tragerea la răspundere a autorilor crimelor de război, facilitarea tranzitului cerealelor, susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.

        NATO și Uniunea Europeană sunt mai unite și mai determinate ca niciodată să-și apere valorile și principiile, și să sprijine Ucraina și poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie.

        Acțiunea solidară și multidimensională a României, ca stat vecin și prieten, a contribuit și contribuie atât pe plan umanitar și economic, cât și în ceea ce privește creșterea conectivității, facilitarea transportului de cereale sau avansarea parcursului european.

        Mai mult, România s-a implicat în facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale, adoptând măsuri pentru extinderea capacităților de tranzit, inclusiv la nivel logistic în porturile de la Marea Neagră și Dunăre.

        Societatea românească, indiferent de etnie, religie sau zona de proveniență a manifestat o atitudine de solidaritate fără precedent față de Ucraina față de refugiații ucraineni sosiți în România, iar datorită sprijinului nostru comun, poporul ucrainean este liber, continuă să se apere și luptă pentru idealurile noastre comune, înțelegând să aleagă speranța în detrimentul fricii, democrația în locul tiraniei.

        5. Care sunt principalele direcții de colaborare româno-ucraineană pe care le considerați urgente și necesare în a fi promovate la cel mai ridicat nivel? Cum vedeți parcursul euro-atlantic, și care pot fi temele majore de colaborare europene în această regiune?

        Cu siguranță colaborarea româno-ucraineană va intra într-o cu totul altă paradigmă față de perioada dinaintea conflictului armat, una, care va crea noi oportunități de colaborare și care va impulsiona cele existente deja, România având cea mai mare frontieră comună cu Ucraina, dintre țările Uniunii Europene.

        Războiul actual nu este unul clasic, ci hibrid, în care Federația Rusă recurge inclusiv la finanțarea unor mișcări separatiste, activități de destabilizare și subminare a securității unui stat sau a unor regiuni, campanii de propagandă, dezinformare și atacuri cibernetice, afectând securitatea și valorile democratice, trebuie să adoptăm în continuare măsuri unitare și decisive, atât în plan național, cât și extern, inclusiv la nivel multilateral, și să rămânem uniți în angajamentul nostru ferm față de valorile europene.

        Cu siguranță după încetarea agresiunii Federației Ruse în Ucraina se va putea observa o și mai mare apropiere a Ucrainei de valorile europene.

        Întreaga societate a conștientizat faptul că Ucraina apără principiile fundamentale ale democrației, iar România va avea un rol definitoriu în reconstrucția Ucrainei întărind astfel și mai mult relația dintre cele două state. De altfel, comunitățile ucraineană din România și românească din Ucraina vor funcționa, la fel ca și până acum, drept punți de legătură între cele două state deschizând calea unor noi cooperări transfrontaliere în diverse domenii.

        Mai mult, o colaborare pe toate planurile, inclusiv în ceea ce privește susținerea parcursului european al Ucrainei, aprofundarea relațiilor politice, economice, precum și respectarea drepturilor și valorilor comune reprezintă cheia pentru un viitor comun în această regiune.

        Guvernul Ungariei depune eforturi pentru crearea condiţiilor necesare păstrării identităţii maghiarilor din întregul Bazin Carpatic, iar din aceste eforturi face parte şi programul de dezvoltare a grădiniţelor, în cadrul căruia în toată Transilvania au fost construite deja 90 de grădiniţe şi creşe noi, iar peste 380 au fost renovate, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, marţi, la Oradea.

        Şeful diplomaţiei ungare a participat la inaugurarea grădiniţei din cartierul Velenţa din Oradea, instituţie care aparţine Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului. În cadrul evenimentului, acesta a spus că în ciuda tuturor dificultăţilor istorice, naţiunea maghiară a reuşit să supravieţuiască până în prezent, iar acest lucru se poate explica prin două lucruri: unitatea din cadrul comunităţii şi credinţa creştină.

        Credinţa noastră creştină ne-a ajutat chiar şi în mijlocul marilor furtuni ale istoriei, astfel am putut să rămânem, în continuare, creştini şi maghiari”, a spus Szijjártó.

        Ministrul a subliniat: comunitatea maghiarilor trăieşte împrăştiată în mai multe state ale Bazinului Carpatic, iar acest lucru impune o sarcină importantă tuturor guvernelor patriei-mamă, ceea ce înseamnă, printre altele, că trebuie asigurate condiţiile pentru ca identitatea maghiară să poată fi păstrată.

        Cum acest lucru trebuie început cât mai devreme, deja din copilărie, s-a ajuns la lansarea programului de dezvoltare a grădiniţelor din Bazinul Carpatic, ceea ce reprezintă cheia păstrării identităţii maghiarilor, a punctat politicianul maghiar.

        Dacă nu vom începe să asigurăm condiţiile necesare păstrării identităţii maghiare încă din grădiniţă, atunci ne asumăm, din păcate, şi riscul ca toată cauza să fie pierdută”, a spus Péter Szijjártó.

        Noi am creat şi vom continua să creăm, încă din copilărie, condiţiile necesare pentru ca maghiarii din Bazinul Carpatic să îşi poată păstra identitatea”, a subliniat ministrul de externe.

        Péter Szijjártó a relatat că programul de dezvoltare a grădiniţelor funcţionează de şapte ani, iar în acest răstimp, din bugetul total de 57 de miliarde de forinţi (153 de milioane de euro), Ungaria a cheltuit 32 de miliarde de forinţi (86 de milioane de euro) pentru programele din Transilvania. Din această sumă au fost construite 90 de grădiniţe şi creşe noi şi au fost renovate peste 380 de astfel de instituţii.

        Ministrul a vorbit, apoi, şi despre rolul bisericilor creştine în conservarea naţiunii, subliniind că este mult mai uşor să îţi păstrezi identitatea maghiară atunci când faci parte dintr-o comunitate, decât ai face-o la nivel individual. “Puterea şi capacitatea pe care o au bisericile în a crea şi dezvolta comunităţi este ceva ce aparţine categoriei miracolelor divine”, a spus Szijjártó.

        Dacă privim istoria naţiunii maghiare, vedem că în cazul nostru, creştinismul şi maghiaritatea au mers, mereu, mână în mână. Creştinismul nostru ne-a ajutat să ne păstrăm identitatea maghiară, iar maghiaritatea noastră ne-a ajutat să ne păstrăm credinţa creştină”, a spus politicianul.

        În cele din urmă, ministrul a precizat că în urma realizării acestui fapt a luat naştere programul în urma căruia, din 2010 încoace, guvernul maghiar a construit 150 de biserici noi şi a contribuit la renovarea a peste 3000 de biserici, în tot Bazinul Carpatic.

        În acest sens, ministrul a lăudat Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, subliniind că aici vorbim despre construirea, în cadrul programului guvernamental ungar, a 17 grădiniţe noi şi renovarea altor 5, valoarea investiţiilor ridicându-se la suma totală de 4,5 miliarde de forinţi (12 milioane de euro).

        Munca şi efortul cu care s-a contribuit aici la crearea a 22 de mici comunităţi sunt unele nepreţuite”, a spus Péter Szijjártó.

        moldova

        Valoarea de piață a celor mai mari 100 de companii listate din lume a scăzut cu 11% în perioada aprilie 2022 – martie 2023, la 30,86 trilioane dolari, fiind prima scădere semnificativă din 2009, reiese din analiza globală PwC ”Top 100 companii conform capitalizării de piață”. În intervalul aprilie 2021 – martie 2022 valoarea de piață atinsese un record de 34,7 trilioane dolari.

        Evoluția reflectă contextul dificil pentru acțiuni din cauza înăspririi continue a politicii fiscale și a inflației record, la care se adaugă incertitudinea din sectorul bancar american și european. Pe piața de capital din România, topul primelor cinci companii în funcție de valoarea de piață este dominat de sectorul energetic și cel bancar, majoritatea companiilor înregistrând o scădere a capitalizării în 2022, față de 2021. Clasamentul ar putea suferi modificări anul acesta, o dată cu listarea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică verde din România. Listarea Hidroelectrica ar putea marca cea mai mare ofertă publică inițială din România, și posibil din Europa de Est, generând un nivel ridicat de interes din partea investitorilor instituționali străini”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

        În pofida unei reveniri surprinzătoare în primul trimestru din 2023, la nivel global, sectorul de tehnologie a scăzut cu 8% în anul încheiat la 31 martie, primul declin înregistrat în ultimii zece ani.

        Companiile din sectorul financiar și cel al bunurilor de consum discreționar au fost cele mai afectate, reducerile înregistrate de acestea reprezentând 56% din scăderea totală a capitalizării de piață, determinată exituri și de performanțe mai slabe.

        Sectorul industrial a înregistrat o performanță bună, cu o creștere a capitalizării de piață de 45%, în principal datorită celor patru noi intrări în Top 100.

        Energia a scăzut cu 12%, cu performanțe diferite în rândul celor șapte companii energetice prezente în top.

        În ciuda unui context macroeconomic volatil, Europa a fost singura regiune care a înregistrat o creștere anuală, de 9,5%, ceea ce o plasează pe locul al doilea în lista regională. Acest lucru s-a datorat celor patru noi intrări și unor performanțe foarte bune în Danemarca (+40%), Germania (+18%) și Franța (+17%).

        SUA a înregistrat o scădere cu 12% a valorii de piață a companiilor, dar și-a păstrat locul întâi în topul pe regiuni, cu cele mai multe companii incluse în clasament.

        Valoarea de piață a companiilor din China și regiunile sale a scăzut cu 7%, în ciuda faptului că a avut un nou participant în Top 100.

        Restul lumii s-a confruntat cu un an dificil, cu trei ieșiri din Top 100 și cu o scădere a capitalizării de piață a unei companii din domeniul energiei, cu sediul în Arabia Saudită.

        Câștigători versus pierzători

        Primele cinci locuri rămân neschimbate: Apple, Microsoft, Saudi Aramco, Alphabet și Amazon, însă acestea au contribuit la 50% din scăderea capitalizării totale a pieței. Toate cele cinci companii au scăzut față de anul trecut, cu cea mai mare scădere, de 36%, pentru Amazon, urmată de 28% pentru Alphabet.

        În pofida încetinirii generale pentru sectorul de tehnologie, Microsoft și-a menținut poziția a doua poziție în listă, iar Apple a înregistrat scădere pentru prima dată din 2016.  Saudi Aramco a înregistrat o scădere semnificativă de 18%.

        La 31 martie 2023, topul primelor zece companii era completat de NVIDIA, Berkshire Hathaway, Tesla, Meta Platforms și Visa Inc.

        Cele mai mari creșteri ale capitalizării de piață au fost înregistrate de Novo Nordisk (Danemarca), Merck & Co (SUA) și Deutsche Telekom (Germania), iar cele mai mari scăderi au fost raportate de Tesla, Amazon.com și Intel Corporation.

        Oradea întâmpină Sărbătorile Pascale cu o nouă ediție a Târgului de Paști în Cetatea Oradea! Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (Visit Oradea), cu sprijinul Primăriei Municipiului Oradea, organizează Târgul de Paști în perioada 7-17 aprilie 2023.

        În acest an, gazda târgului va fi Cetatea Oradea, care devine punctul de atracție al Sărbătorilor Pascale orădene, atât prin decorurile tematice de primăvară, cât și prin multitudinea de activități pentru copii și familii. Ne vom bucura, cu mic, cu mare de mâncăruri gustoase, spectacole culinare cu rețete tradiționale, food trucks, produse locale, picturi pe față, labirintul iepurașilor, activități pentru copii, ateliere educative, yoga, cadouri inspirate și scenete de teatru.

        Programul ediției 2023 a Târgului de Paști Oradea este bogat în activități tematice, dar și în ceea ce privește jocurile și poveștile pentru cei mici și mari. Copiii și adolescenții vor fi în centrul atenției, fiind așteptați în fiecare zi a evenimentului cu ateliere de creație, tir cu arcul, spectacole de teatru și magie, modelaj de baloane și picturi pe față – una din activitățile lor preferate. Părinții se vor putea bucura de spectacole culinare cu specific tradițional bihorean, wine corner, de sesiuni yoga și de o prezentarea de modă intitulată Folk-a-porter.

        Curtea Cetății Oradea va fi cuprinsă de culori vesele și decoruri desprinse din poveștile tradiționale, fiind pregătită să primească așa cum se cuvine toți vizitatorii.

        Programul zilnic și lista completă a activităților târgului vor putea fi consultate pe site-ul www.targuldepastioradea.ro și pe pagina de Facebook: @targuldepastioradea.

        Pentru a facilita accesul la eveniment în contextul lucrărilor din Piața Emanuil Gojdu, organizatorii propun rute alternative pentru pietoni, bicicliști, autoturisme și pentru cei care doresc să folosească mijloacele de transport în comun. Rutele vor fi prezentate pe pagina de Facebook a evenimentului. În perioada de desfășurare a Târgului de Paști autobuzul turistic va avea oprire excepțională și în proximitatea Cetății Oradea pentru a facilita accesul turiștilor care vor alege o astfel de călătorie.

        ANAF

        ANAF a publicat pe portalul propriu, la rubrica Asistență contribuabili/Servicii oferite contribuabililor, lista seminariilor web care se vor desfășura în luna aprilie 2023.

        Preponderent, temele din luna aprilie sunt dedicate completării Declarației unice, al cărei termen de depunere este 25 mai 2023:

        • Completarea şi depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice pentru veniturile din activităţi independente
        • Tratament fiscal aplicabil veniturilor realizate de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală şi contracte de activitate sportivă. Completarea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice în cazul acestor venituri
        • Completarea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice pentru veniturile obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (contracte de închiriere în lei şi în valută) precum şi pentru veniturile obţinute din investiţii
        • Impozitarea veniturilor din profesii liberale și declararea lor în Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212)

        Durata seminariilor este de 2 ore.

        Înscrierea este facilă, direct pe portal, și se poate efectua până la data şi ora începerii seminariilor, în limita locurilor disponibile.

        raiffeisen

        Raiffeisen Bank lansează „Banking 1:1”, un mod personal și interactiv de a construi un plan financiar, împreună cu clienții, prin inovația Raiffeisen Bank: Smart Finance. Dezvoltată de echipa locală condusă de Monica Udrescu, Director Executiv Canale de Vânzare, aplicația va oferi suport experților Raiffeisen Bank care au la dispoziție tablete mobile, cu ajutorul cărora pot realiza un plan financiar personalizat. 

        În urma unui dialog simplu, expertul băncii poate oferi soluții personalizate. Informații despre planurile, nevoile și dorințele clientului discutate 1:1 cu reprezentantul nostru sunt introduse în aplicația interactivă Smart Finance, care generează un plan financiar personalizat.  

        Acest serviciu nu presupune nici un cost și vine fără nici o obligație de cumpărare a altor produse bancare. Tradițional, băncile ofereau acest tip de servicii celor cu venituri foarte mari, în cadrul Private Banking. De altfel, Andra Ion, managerul diviziei de Planificare Financiară Personală și Private Banking, și echipa sa, oferă activ expertiza lor în dezvoltarea aplicației Smart Finance. Ca orice produs digital, aplicația este dezvoltată cu feedback-ul a peste 172.000 de clienți și a experților noștri care o folosesc. Vom continua să învățăm din fiecare feedback și să o îmbunătățim constant. Echipele noastre deja au început dezvoltarea unei soluții asemănătoare și pentru afaceri. Tehnologia înseamnă doar suport, experții noștri sunt cheia pentru discuții cu clienții despre problemele lor reale.  

        “Ne bazăm pe reprezentanții noștri, pe expertiza lor financiară susținută de soluții digitale – ca inovația Smart Finance, dezvoltată în timp record de echipa românească de produs. Am făcut această investiție, ca parte din strategia noastră de democratizare a planificării financiare pentru toți românii. Am convingerea că acest proiect va propune un nou mod de a face banking.  

        Suntem azi o bancă solidă, care are încrederea a milioane de clienți, cu un indicator de recomandare record și în creștere. Datorită rezultatelor noastre, a poziției bune de lichiditate și capitalizare, putem să ne angajăm, confortabil și pe termen lung, la o investiție semnificativă. Facem asta pentru un viitor financiar mai bine gestionat pentru fiecare dintre clienții noștri”, a spus Zdenek Romanek, Președinte și CEO Raiffeisen Bank România. 

        Realizată cu convingerea că “Poți face mai multe cu banii tăi dacă ai un plan financiar construit cu și pentru tine”,  campania “Banking 1:1” te invită să te adresezi unui expert financiar Raiffeisen Bank, care te va ghida în realizarea unui plan financiar personalizat, potrivit nevoilor și veniturilor tale, cu informații financiare practice, utile și ușor de înțeles. 

        Despre Raiffeisen Bank România  

        Raiffeisen Bank, bancă universală de top, activează pe piața bancară din România de peste 25 de ani, deservind peste 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. Banca are 4930 de angajați în 291 de unități, 1130 ATM&MFM și 27.000 POS-uri.   

          In the morning she is a teacher at the community school, and in the afternoon – an entrepreneur who manages a flower business. This is Ana Koroli-Pavlova from Dezghingea village, Comrat district.

          The woman has been combining these two jobs for more than seven years and for half a year she has been doing it more successfully. This progress was made thanks to a grant received from Sweden and UNDP, which was used to build a modern greenhouse for decorative plants of more than 125 square meters in area, covered with foil and equipped with an irrigation system.

          The grant amounting to about US$4,200, offered by Sweden as part of the “Sustainable and resilient communities through women empowerment” UNDP project, was of great help for Ana, who had long dreamed of turning her passion into a forward-looking business. “Now, having this greenhouse, we are no longer afraid of frosts, hail, acid rain or other disasters that are becoming more frequent and that have often compromised our harvest. I can grow plants around the year,” the young entrepreneur says.

          The woman collects and uses rainwater for irrigation, prepares her own compost for the greenhouse, uses natural remedies against pests and the plants reward her with abundant flowering. She learned that at the workshops and mentoring sessions conducted by the project.

          She got passionate about flowers seven years ago, when her husband gave her a plant with yellow flowers. Ana knew neither what plant variety that was, nor how to take care of it, but she liked it so much that she decided to plant a few more. This is how she started developing her skills on the go. The journey was difficult. She first grew flowers only in the garden, under the open sky. Then she built a small greenhouse, using household materials. She gained the customers’ trust slowly, but surely, thanks to plants’ high quality and competitive prices. Now she already has a loyal customer base.

          Though it is hard work, Ana calls it a relaxation. “Growing flowers is a blessing.” She also encourages other women to turn to live their business ideas: “Do not be afraid of anything.”

          Ana says that she has succeeded in business because she shares with her husband the household chores and they are both engaged in taking care of their three children, including the four-month-old Andrei.

          Ana Koroli-Pavlova is one of 120 women who have received grants up to $4,400 from Sweden as part of the “Sustainable and resilient communities through women empowerment” UNDP project to start up climate-resilient economic activities in their households.

          In addition to grants, women also benefit from one year of business mentoring and training in applying sustainable and environmentally friendly agricultural practices, using green energy and energy-efficient technologies, etc. Beneficiaries come from the districts of Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, Găgăuzia and the Transnistrian regions.

          economia

          Jumătate (52%) dintre directorii generali din România se declară încrezătoriîn perspectivele de creștere a veniturilor companiilor pe care le conduc în următorul an, potrivit raportului PwC CEO Survey 2023. În același timp, un sfert dintre respondenți (27%) cred că organizațiile lor nu vor supraviețui peste un deceniu dacă își continuă cursul actual și nu iau decizii de transformare a companiilor.

          Cel mai important factor care le va afecta rentabilitatea pe termen lung este deficitul de angajați și competențe, arată 70% dintre respondenți, alte amenințări fiind: schimbarea preferințelor consumatorilor, noutățile în reglementare, apariția unor noi tehnologii, tranziția la noi surse de energie și distorsiunile lanțului de aprovizionare.

          ”Liderii de afaceri se confruntă cu o serie de amenințări și riscuri urgente care s-au acumulat în ultimii doi ani și cărora trebuie să le facă față și, în același timp, trebuie să se gândească strategic la viitor, la modul în care trebuie să-și reinventeze afacerile pentru a rămâne viabile pe termen lung. Marea provocare este cum vor găsi echilibrul, cum vor atenua tensiunile de astăzi, luând totodată decizii pentru transformarea organizațională. Sondajul ne dă și vești bune, fiind încurajator faptul că 60% din investițiile pe care le fac au ca obiectiv reinventarea companiilor, iar 40% sunt concentrate pe consolidarea actuală”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

          Pe termen scurt, circa trei sferturi dintre respondenți (73%) plănuiesc să investească în automatizarea proceselor, tehnologii noi și dezvoltarea angajaților.

          Top trei preocupări: inflația, volatilitatea macroeconomică și conflictele geopolitice

          Directorii din România percep inflația ca fiind principalul risc pentru dezvoltarea afacerilor în următorul an (48%), urmat de conflictul geopolitic (42%) și volatilitatea macroeconomică (38%).

          Imaginea se modifică ușor atunci când orizontul de timp se lărgește – volatilitatea macroeconomică devenind cea mai importantă îngrijorare în următorii cinci ani, secondată de inflație și conflictul geopolitic. Peste o treime dintre directorii generali din România resimt o expunere mare sau foarte mare la fiecare dintre cei trei factori de risc.

          Reduc costurile, dar evită concedierile sau scăderea investițiilor

          Ca răspuns la provocările economice pe termen scurt, executivii spun că iau măsuri pentru a stimula creșterea veniturilor și a reduce costurile. Astfel, 92% declară că deja reduc costurile de operare sau intenționează să facă acest lucru în următoarele 12 luni. Însă, circa două treimi dintre directorii generali din România declară că nu au în vedere concedierile, în timp ce cealaltă treime a celor intervievați recunosc că au demarat un program de disponibilizări sau urmează să o facă (procentul la nivel global este chiar mai mare, 39%). Într-o măsură apropiată, aproximativ trei din cinci directori executivi afirmă că nu au în vedere înghețarea angajărilor. 

          În ceea ce privește o posibilă amânare a investițiilor, ponderea directorilor generali din România care afirmă că păstrează ritmul investițional (52%) este mai mare decât a celor care declară că au inițiat demersul de diminuare a investițiilor sau au în plan o astfel de inițiativă (44%).        

          Germania rămâne cea mai atractivă piață externă

          În comparație cu studiul de anul trecut, se pot observa schimbări în privința destinațiilor preferate de către directorii executivi din România pentru perspectivele generale de dezvoltare a companiilor. Pentru liderii de afaceri din România, Germania este de mai mulți ani cea mai atractivă piață externă în privința oportunităților de creștere. Statele Unite se clasează, la fel ca în urmă cu un an, pe locul secund, urmată de Franța, Austria, Moldova, Ungaria și Bulgaria, în urcare față de pozițiile ocupate anterior. China coboară anul acesta în clasamentul destinațiilor considerate propice pentru dezvoltare de către directorii executivi din țara noastră de pe poziția a treia în 2022 pe penultimul loc. Polonia reintră în top zece al celor mai importante piețe de export, în timp ce Rusia iese din clasament.

          Alte concluzii ale raportului

          • 62% se așteaptă la o încetinire a creșterii economiei naționale în următorul an.
          • 75% estimează că creșterea economică globală se va diminua în următoarele 12 luni.
          • Adoptarea unor noi surse alternative de energie se situează pe poziția a patra în topul priorităților de investiții în următoarele 12 luni.
          • Schimbările climatice încă nu sunt cap de afiș pe agenda liderilor de organizații, însă aceștia anticipează că, pe termen scurt, factorul de risc legat de climă le va afecta îndeosebi profilurile de cost și lanțurile de aprovizionare.
          • Pentru directorii generali ale căror organizații sunt expuse riscului geopolitic principalele demersuri planificate pentru acest an sunt adaptarea prezenței pe diferite piețe și diversificarea ofertei de produse și servicii.

          PwC CEO Survey explorează percepțiile directorilor generali din România privind evoluția economiei, perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc. Sinteza opiniilor respondenților din acest an se regăsește în raportul PwC România CEO Survey.

          Parlamentul Ungariei a adoptat vineri o rezoluţie pro-pace, propusă de parlamentarii Fidesz şi ai Partidului Popular Creştin-Democrat (KDNP) cu ocazia aniversării unui an de la începerea războiului ruso-ucrainean.

          Rezoluţia, adoptată de către deputaţi cu 130 de voturi pentru şi 24 împotrivă, exprimă angajamentul Parlamentului pentru pace şi afirmă că se aşteaptă ca toţi membrii comunităţii internaţionale să acţioneze în favoarea unei păci cât mai grabnice şi să evite acţiunile care duc la escaladarea războiului.

          Documentul condamnă agresiunea militară a Rusiei şi recunoaşte dreptul Ucrainei la autoapărare.

          Documentul afirmă că numai o încetare imediată a focului, tratativele şi pacea pot salva vieţi.

          Rezultatele alegerilor din 2022 şi ale consultărilor privind sancţiunile sunt clare: în locul transporturilor de arme şi al sancţiunilor suplimentare, trebuie purtate tratative de pace cât mai curând posibil – se arată în rezoluţie. În schimb, se arată în document, “Europa se îndreaptă spre război”, Parlamentul European solicită tot mai multe transporturi de arme, pentru care unele state membre s-au şi angajat. “Aceste acţiuni ar putea duce la un război mondial”, avertizează documentul.

          De asemenea, acesta subliniază că sancţiunile economice adoptate la Bruxelles nu au atenuat războiul, mai mult, Europa finanţează războiul Rusiei plătind preţurile ridicate la energie pe care aceste sancţiuni le-au provocat. Prin urmare, rezoluţia se opune planurilor de la Bruxelles de a extinde şi mai mult domeniul de aplicare a sancţiunilor energetice, calificând drept inacceptabil faptul că în primul rând Europa, inclusiv Ungaria, trebuie să poarte povara economică a războiului.

          În document, Parlamentul cere Guvernului să continue să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a ajuta refugiaţii din Ucraina, punând în evidenţă, de asemenea: conflictul militar afectează grav comunitatea maghiară din Transcarpatia. Rezoluţia confirmă faptul că Ungaria este un membru angajat al NATO şi al Uniunii Europene şi va face tot posibilul pentru a promova pacea.

          Documentul face apel la personalităţile publice ungare să se abţină de la poziţii şi acţiuni politice care ar putea provoca daune economice semnificative sau ar putea duce la implicarea Ungariei în război.

          Deputatul român Miroslav Nicolae Petrețchi, președintele Uniunii Ucrainenilor din România – URR, a fost de acord să vorbească despre activitatea organizației pe care o conduce și problemele cu care se confruntă minoritatea ucrainenilor din România la peste un an de când Rusia a invadat teritorii din Ucraina.

          1. Pornind de la activitatea Uniunii Ucrainenilor din România din ultimii ani, ne puteți detalia principalele reușite și eventualele viitoare direcții în raport cu nevoile comunității de ucraineni din România?

          Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) are drept scop apărarea drepturilor privind exprimarea şi promovarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene, precum și întărirea raporturilor de colaborare româno-ucrainene.

          Aceasta este singura organizație reprezentativă parlamentară a comunităţii ucrainene, care are rol de reprezentare a etnicilor ucraineni în raport cu statul român și organismele acestuia precum și cu forurile de conducere a organizațiilor ucrainene atât din Ucraina cât și din afara acesteia, făcând parte din Consiliul pentru Minorităţile Naţionale din România, iar prin publicaţiile ei, din Asociaţia Presei Minorităţilor Naţionale din România.

          Totodată, Uniunea Ucrainenilor din România este membră a Congresului Mondial al Ucrainenilor, a Congresului European al Ucrainenilor, a Consiliului Mondial Ucrainean de Coordonare şi a Asociaţiei pentru legăturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociaţia „Ucraina – Lumea“).

          Dacă vorbim despre reușitele obținute până în prezent, este extrem de greu să le prioritizăm, din mai multe puncte de vedere.

          Pentru început, minoritatea ucraineană din România este răspândită în 13 regiuni din țara, în special la granița României cu Ucraina, motiv pentru care, problemele comunității diferă de la o regiune la alta. În astfel de condiții, o problemă cu care se confruntă etnicii ucraineni în sud-estul țării diferă față de cea a ucrainenilor din nordul țării, motiv pentru care, în continuare susțin că fiecare problemă, indiferent de cât de neînsemnată ar părea, este extrem de importantă și în consecință trebuie tratată cu maximă obiectivitate și seriozitate.

          În astfel de condiții, a fost inițiată o campanie intitulată „Cunoaște! Susține! Rezolvă!”, o acțiune de perspectivă, care cuprinde mai multe ramuri cum ar fi: învățământul în limba ucraineană, religia, satisfacerea obligației de a reflecta în mod corespunzător și obiectiv viața și preocupările minorităților naționale pe micile ecrane și radio, administrația publică locală, procesul de legiferare, declarațiile politice, relațiile bilaterale.

          Toate acestea presupun o documentare continuă la fața locului, în toate județele cu populație ucraineană, discuții cu factorii responsabili județeni și locali, inventarierea principalelor probleme ce pot avea susținere prin mijloace parlamentare și monitorizarea acestora până la rezolvarea definitivă, deplasând, treptat, aria principală a demersurilor de la instituțiile centrale la cele teritoriale, vizând inclusiv proiecte care au drept scop dezvoltarea comunităților.

          Nu este un secret faptul că, pentru fiecare etnie, cultura este unul dintre elementele fundamentale care ajută la conservarea identității naționale, aceasta fiind strâns legată de păstrarea și promovarea limbii materne, motiv pentru care Conducerea UUR și-a trasat principalele direcții cu ajutorul cărora să sporească promovarea scopului fundamental al Uniunii și anume apărarea drepturilor privind exprimarea şi promovarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase precum şi formarea unităţii şi conştiinţei naţionale.

          Dacă, de exemplu, în anul 2015, au avut loc 92 evenimente culturale, putem observa că, începând cu anul 2016, numărul acțiunilor culturale a crescut cu peste 200%, iar în 2022, am avut o creștere de peste 400%.

          Mai mult, aproape 1/4 din numărul total al acțiunilor culturale organizate de Uniunea Ucrainenilor din România pun accent pe educarea tinerilor ucraineni și sunt menite să sprijine formele de învățământ cu predare în limba ucraineană, începând de la învățământul preșcolar până la cel universitar, în acest sens fiind întocmite inclusiv acorduri de parteneriat cu școlile și universitățile unde este studiată limba ucraineană.

          Acțiunile culturale ale UUR nu ocolesc nici latura științifică – specialiștii și cercetătorii ucraineni din mai multe domenii participă la diferite conferințe, simpozioane, mese rotunde etc., atât în țară, cât și peste hotare. Un mare aport în dezvoltarea identității culturale a ucrainenilor din România îl are Organizația Tinerilor Ucraineni din România, care organizează o sumedenie de acțiuni cum ar fi: „Flashmob“ – Ziua iei ucrainene; „Miss Vyşyvanka” – concurs de frumuseţe (la care participă toate organizaţiile judeţene ale UUR), seminarii pentru dezvoltarea personală şi de antreprenoriat, „Forumul tineretului ucrainean din România“, campionate judeţene și naționale de minifotbal, participări la adunările anuale a tinerilor ucraineni din diaspora, implicarea în viața politică și socială, participând la diferite concursurile, unde au ocupat primele locuri.

          Și Organizația Femeilor Ucrainene din România, care a inițiat foarte multe acțiuni culturale cu impact național, cum ar fi întâlniri și dezbateri dar și evenimente la care au participat elevii din școlile de predare în limba ucraineană, precum „Întrecere între grupuri de elevi”, „Zâmbet de copil ucrainean”, „Femeile ucrainence din țara noastră” și nu numai.

          Nu doar numărul acțiunilor și calitatea acestora au crescut, s-a mărit, inclusiv, numărul participanților, acesta crescând, în cazul fiecărei acțiuni, de cel puțin 5 ori.

          Merită amintit și momentul înființării Bibliotecilor Uniunii Ucrainenilor din România în cadrul filialelor UUR, precum și a muzeelor ucrainene.

          Activitatea editoriala a Uniunii Ucrainenilor din România, prin Subcomisia pentru probleme de presă, mass-media și editare de cărți este foarte bogată și variată. În primul rând, trebuie subliniat faptul că sub egida Uniunii Ucrainenilor din România, apar, lunar, șase ziare și reviste (până în 2015, erau cinci): «Вільне слово» (în limba ucraineană), „Curierul ucrainean” (în limba română), «Український вісник» (în limba ucraineană), «Наш голос» (în limba ucraineană), „Ecouri ucrainene” (în limba română) și «Дзвоник» (în limba ucraineană), «Albinuța» (în limba ucraineană).

          Pe parcursului întregului an, se tipăresc peste 35.000 de exemplare ale publicațiilor sus-menționate. Tematica acestora este diversă, fiind îndreptată, în general, către renașterea conștiinței naționale.

          O atenție deosebită, însă, este acordată vieții ucrainenilor din România, activității Uniunii Ucrainenilor din România și activității parlamentare, precum și problemelor legate de școală, rolului familiei în conservarea tradițiilor culturale și a dezvoltării limbii materne. De asemenea, prin acestea se păstrează legătura cu patria istorică – Ucraina, iar mulți corespondenți de-ai noștri iau parte la discuții și acțiuni care au loc în acele regiuni ale României, unde locuiesc ucrainenii.

          Un alt domeniu, în afară de presă, bine reprezentat în cadrul Comisiei pentru presă, este tipărirea de cărți. Anual, cu sprijinul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, fiind publicate circa 20 volume.

          Însă, cu siguranță, un eveniment important din viața ucrainenilor, începând de la înființarea Uniunii Ucrainenilor din România, a avut loc, la 4 iulie 2018, când, prin Legea nr. 213/2018, a fost instituită ziua de 9 noiembrie – Ziua Limbii Ucrainene.

          Tot acest efort a putut fi observat în cazul rezultatelor recensământului populației și locuințelor din 2022.

          Astfel, în cazul comunității ucrainene din ţara noastră, cu toate că actualele rezultate ale recensământului ne prezintă doar o imagine de ansamblu, aceasta reconfirmă importanţa comunităţii, una dintre cele mai însemnate din punct de vedere cultural, istoric şi ca pondere geografică, rămânând a treia cea mai însemnată din punct de vedere numeric minoritate din România.

          În acelaşi timp, datele publicate recent ne arată că şi etnicii ucraineni se confruntă cu problema declinului demografic, la fel ca întreaga populaţie a României, însă scăderea demografică în cazul nostru este cea mai redusă din ultimele două decenii.

          În ciuda micilor incidente izolate, este îmbucurător faptul că munca depusă de colegii din cadrul Uniunii Ucrainenilor din România, atât la nivel central, cât şi la nivel local, care a fost demarată încă de la începutul lunii octombrie 2021 şi care a constat în analize şi dezbateri bisăptămânale, precum şi campanii de conştientizare organizate în fiecare localitate unde trăiesc etnici ucraineni, a condus la conştientizarea importanţei declarării identităţii etnice, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene.

          2. Pornind de la reacția comunității ucrainenilor cu privire la agresiunea Federației Ruse în Ucraina și la criza refugiaților ucraineni, care au fost principalele demersuri de asistență umanitară și susținere politică și economică care au avut ecouri în media și în spațiul politic românesc?

          Ceea ce se întâmplă în Ucraina este de neimaginat. Suferința pe care aspirațiile imperialiste ale unui lider autocrat o produce cetățenilor ucraineni este de neuitat și de neiertat. Începând cu data de 24 februarie 2022, când Federaţia Rusă a iniţiat o agresiune injustă şi nedemnă de un stat democratic asupra Ucrainei, un stat paşnic.

          Prin toate filialele sale din teritoriu, Uniunea Ucrainenilor din România, a iniţiat acţiuni de sprijinire atât a statului vecin, cât şi a cetăţenilor ucraineni care au tranzitat graniţele României în fuga din calea armatei ruse. Prin toate acţiunile sale, Uniunea Ucrainenilor din România a colaborat strâns cu statul român, care, de asemenea, a acţionat cu promptitudine, dovedindu-și, încă o dată, statutul de partener de încredere al Ucrainei.

          Concret, încă din 24 februarie, Rada (Consiliul) Uniunii Ucrainenilor din România a deschis un fond, denumit ”Pentru pacea în Ucraina şi solidaritate cu poporul ucrainean”, special creat pentru ajutorarea refugiaților ucraineni dar și pentru achiziționarea și transmiterea de ajutoare către Ucraina.

          Cu ajutorul fondurilor strânse dar și a donațiilor primite am reușit să transferăm în Ucraina peste 8.000 tone de ajutoare umanitare (produse alimentare, produse de igienă, produsede curăţenie, haine, jucării, medicamente, generatoare, saci de dormit, saltele, baterii externe etc.), precum si sute de generatoare destinate cetăţenilor ucraineni afectaţi de război, precum si autoritatilor din Ucraina. Transportul acestor ajutoare umanitare a fost unul eficient deoarece prin contactele noastre am reușit să aflăm exact de ce au nevoie și să ne axăm pe acele lucruri de primă necesitate.

          Pe lângă partea de resurse acordată Ucrainei, am reușit să mobilizăm un număr de peste 12.000 de membri, dintre care peste 2.000 de voluntari, în primele luni ale agresiunii Federației Ruse în Ucraina, au asigurat permanența, (24/7, în 3 schimburi) la toate punctele de trecere ale frontierei României cu Ucraina, ajutând organismele statului român și a celui ucrainean în gestionarea tuturor refugiaților ucraineni.

          Mai mult decât atât, am reușit să asigurăm spații de cazare la toate sediile Uniunii din țară, precum și să oferim sprijin logistic pentru tranzitul refugiaților ucraineni prin România.

          Această muncă continuă și în prezent deoarece agresiunea lansată de Federația Rusă nu s-a încheiat, astfel că Uniunea Ucrainenilor din România continuă să livreze generatoare, materiale sanitare de prim ajutor sau hrană neperisabilă în Ucraina, pentru a contribui în continuare la victoria Ucrainei.

          Conștientizând faptul că o bună parte din persoanele care au fugit din calea războiului sunt elevi sau studenți, Uniunea Ucrainenilor din România s-a gândit la necesitatea continuării parcursului educaţional al acestora, acţionând în consecinţă şi realizând următoarele demersuri care să faciliteze integrarea lor în comunităţile sau în unităţile şcolare din România, precum şi oferirea de asistenţă în adaptarea elevilor sau a studenţilor la noul sistem de învăţământ: sprijin pentru elevii înscrişi ca audienţi sau participanţi la activităţile extraşcolare; implicarea directorilor din şcolile în care se predă limba ucraineană, precum şi a celor din alte şcoli pentru strângerea de ajutoare umanitare; organizarea de cursuri de limba română şi cursuri de limba engleză; realizarea programului „Teleşcoala”, în parteneriat cu Televiziunea Română, în fiecare vineri dimineaţă, pe TVR 2.

          Prin relaţionarea cu cetăţenii ucraineni refugiaţi din calea războiului de pe teritoriul ţării vecine, prin discuţiile purtate de voluntarii UUR la frontierele ţării cu cetăţenii ucraineni, dar şi prin conştientizarea traumelor trăite de majoritatea celor care s-au refugiat în România, UUR a considerat oportună facilitarea unor servicii de consiliere şi mediere pentru cetăţenii ucraineni prin care să îi ajute în adaptarea în noua comunitate, precum şi în ameliorarea traumelor cauzate de război.

          În vederea unei mai bune gestionări a întregii situaţii, pentru asigurarea de produse şi servicii de primă calitate, precum şi pentru garantarea unei tranzitări mai sigure a ucrainenilor pe teritoriul României, Uniunea Ucrainenilor din România a încheiat parteneriate cu diverse instituţii / entităţi private şi publice, după cum urmează: parteneriat cu Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România – InfoCons; colaborare cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane pentru protejarea, sprijinirea şi consolidarea capacităţii de acţiune a victimelor, cu accent special pe femei şi pe copii; colaborare cu: spitale judeţene, Poliţia rutieră, Poliţia de Frontieră, primării, Inspectorate Şcolare Judeţene, Crucea Roşie, ISU, Ambasada Ucrainei, Consilii Judeţene, Prefecturi, Jandarmeria, DGASPC, ONG-uri şi asociaţii, Mitropolii, Vicariatul Ortodox Ucrainean, alte confesiuni religioase, restaurante, universităţi; parteneriat cu Televiziunea Română; parteneriat cu Radio România Internaţional – realizarea şi difuzarea de buletine de ştiri cu informaţii utile tehnice şi de interes pentru refugiaţi, precum şi cele privind relaţia dintre România şi Ucraina, produse pentru posturile locale Radio Constanţa, Radio Iaşi, Radio Sighet şi Radio Chişinău ce sunt difuzate zilnic; parteneriat cu lanţul de magazine „Profi”, prin care se asigură hrana şi echipamentul pentru o echipă de fotbal din Ucraina; oferirea cursurilor gratuite de formare, cu diplomă acreditată de Ministerul Educaţiei; colaborare cu Asociaţia Practicienilor şi Specialiştilor în Economia Socială, privind activităţi educaţionale în limba engleză pentru copii din Ucraina şi etnici ucraineni; cursuri de limba română, patru ore/săptămână, cu profesor, în vederea specializării în limbile ucraineană şi română, cu masă caldă.

          Având în vedere experienţa UUR în organizarea şi gestionarea proiectelor şi a activităţilor cu specific ucrainean, conducerea UUR a considerat oportună organizarea unor evenimente care să se adreseze cetăţenilor ucraineni refugiaţi pe teritoriul ţării noastre, în vederea creării unui climat de linişte şi de apartenenţă, care le poate alina, într-o oarecare măsură, dorul de patria-mamă.

          Va urma

          insolvenţă

          Numărul firmelor cu probleme ar putea atinge, în 2023, un maxim al ultimilor ani, pe fondul scăderii puternice a consumului, urmare a inflaţiei, scumpirii creditării şi accentuării blocajului financiar, potrivit unei analize realizate de o companie specializată în administrare şi lichidare. Pe fondul efectelor generate de inflaţie, războiul de la graniţă şi scăderii consumului, 135.308 firme au intrat anul trecut în zona de risc, cu 17.592 mai multe decât cu un an în urmă.

          Potrivit datelor de la Registrul Comerţului (RECOM), citate în analiza Sierra Quadrant, în 2022 au fost radiate 73.639 de firme, cu 10% mai multe decât în 2021, 39.320 au fost dizolvate (+24,2%), 15.700 şi-au suspendat activitatea (+20,5%), iar 6649 au intrat în insolvenţă (+8,22%).

          „Perspectivele lui 2023, din prisma dinamicii business-ului, nu sunt deloc încurajatoare. Accentuarea blocajului financiar, a fenomenului de dezintermediere şi reducerea semnificativă a creditului furnizor, principala modalitate prin care se finanţează firmele din România, vin să pună o presiune suplimentară celei create de inflaţie. Cele mai vulnerabile domenii de activitate vor fi, în acest an, firmele care activează în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi şi depozitare. În aceste sectoare, de altfel, am înregistrat, anul trecut, şi cele mai multe probleme”, se mai arată în documentul citat.

          Pe fondul scăderii consumului, 37.751 de firme din sectorul comerţului au intrat în zona de risc, raportând ori suspendarea activităţii (+14,8%), insolvenţă sau fiind radiate (+10%) sau dizolvate (+24,2%). Numărul firmelor din comerţ cu probleme a crescut, astfel, cu 3946 faţă de anul precedent.

          „Diminuarea puterii de cumpărare, pe fondul inflaţiei semnificative, a generat scăderi de vânzări semnificative, inclusiv pe zonele altădată de succes precum comerţul alimentar şi zona de fashion. Creşterile de preţuri n-au reuşit decât într-o mică parte să compenseze şocul scăderii consumului”, arată analiza Sierra Quadrant.

          În topul zonelor de business cu cele mai mari probleme, pe locul secund se află sectorul construcţiilor, cu 21.085 de firme în dificultate. Numărul companiilor în insolvenţă în acest sector a crescut cu 22,9%, iar al celor radiate cu 8,8%. Numărul firmelor de construcţii care şi-au suspendat activitatea a crescut cu 27%, iar al celor care au pus lacătul pe uşă, fiind dizolvate, a crescut cu 26%.

          „Creşterea puternică a preţurilor materialelor de construcţii alături de scumpirea semnificativă a utilităţilor (energie, gaze, carburanţi) au dat peste cap multe dintre planurile constructorilor, iar scumpirea finanţării bancare a accentuat problemele din acest sector. Nu este exclus ca, în 2023, numărul firmelor cu probleme din acest sector să crească cu 20-30%”, subliniază analiza.

          De asemenea, inflaţia din 2022 a afectat şi va continua să afecteze puternic industria prelucrătoare, al treilea cel mai riscant domeniu de business din prisma datelor de la Registrul Comerţului. În condiţiile în care preţurile producţiei industriale au fost, la finalul anului trecut, cu 32% mai mari decât în 2021, iar producţia şi furnizarea de energie s-au scumpit cu 84%, în analiză se arată că era de aşteptat ca numărul firmelor cu probleme financiare să crească semnificativ. Industria prelucrătoare a raportat, astfel, 11.325 de firme în insolvenţă, radiate, cu activitatea suspendată sau dizolvate, cu 1469 mai multe decât în anul precedent.

          „2023 va fi un an de standby pentru multe dintre firmele româneşti, un an în care cuvântul de ordine va fi restructurarea business-urilor şi adaptarea ofertelor la noua realitate economică. Inflaţia, războiul resurselor, incertitudinea vor continua să afecteze economia, cu consecinţe directe inclusiv în ceea ce priveşte piaţa muncii şi dinamica salarială(…)Firmele româneşti, mai ales cele din sectorul IMM, ar trebui să îşi analizeze foarte atent afacerile, chiar din acest început de an, şi să calculeze la rece riscul de business. Să nu ne îmbătăm cu apă rece, crezând că în 2023 economia va creşte ca-n basme, că inflaţia va trece ca o răceală de sezon şi că nu vor exista probleme. E greu de crezut că din situaţia economică în care ne aflăm în prezent, atât la nivel local cât şi internaţional, vom ieşi fără victime colaterale, mai ales în business-urile sensibile, cum sunt cele din comerţ, construcţii, industria prelucrătoare şi transport”, a afirmat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

          Potrivit celei de-a IX-a ediţii a Barometrului Sierra Quadrant privind starea business-ului românesc, 63% dintre cei chestionaţi (manageri, oameni de afaceri şi angajaţi cu funcţii de răspundere în companii) au aşteptări destul de pesimiste privind evoluţia economiei în 2023. Numai 11% văd cu optimism anul 2023, în timp ce restul au evitat să se pronunţe, considerând că există încă destul de multe necunoscute în privinţa perspectivelor economice. Unii spun că economia va îngheţa în 2023, în timp ce alţii afirmă că afacerile vor evolua pe o gheaţă extrem de subţire, la limita supravieţuirii.

          Riscul de insolvenţă va creşte pe măsură ce consumul, principalul motor al economiei, va continua să fie afectat de scăderea puterii de cumpărare şi de limitarea accesului la creditare, subliniază documentul.

          Consiliul Judeţean Cluj reaminteşte entităţilor non-profit – organizaţii, asociaţii şi fundaţii neguvernamentale fără scop lucrativ, precum şi entităţilor publice care implementează programe şi proiecte din sfera tineretului dar şi a activităţilor socio-educaţionale, a sportului, culturii şi cultelor religioase recunoscute în România, că doar până joi, 9 martie 2023, ora 12.00, au posibilitatea să depună la sediul forului administrativ judeţean cereri în vederea obţinerii finanţărilor nerambursabile din fonduri publice judeţene.

          Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: ,,Mai sunt doar patru zile în care cei interesați au oportunitatea de a solicita sprijin pentru susținerea și concretizarea inițiativelor, astfel că îi îndemn să vină într-un număr cât mai mare și să depună proiecte. La fel ca în fiecare an, cele mai bune propuneri vor beneficia de finanțare din partea Consiliului Județean întrucât suntem convinși de impactul pozitiv al acestora asupra dezvoltării societății clujene, în ansamblu.”

          Potrivit reglementărilor în vigoare, solicitările depuse după expirarea termenului prestabilit precum şi documentele completate parţial nu vor fi luate în considerare. Ulterior încheierii termenului pentru înregistrarea cererilor de finanţare va avea loc procesul de selecţie şi evaluare a proiectelor depuse.

          După finalizarea evaluării proiectelor, pe site-ul oficial al forului administrativ județean va fi afișată lista tuturor entităţilor ale căror proiecte îndeplinesc condiţiile cerute pentru acordarea de finanţare din fonduri publice judeţene şi suma propusă a fi alocată fiecărei organizaţii în parte, cu propunerea de aprobare prin hotărâre în cadrul unei şedinţe a deliberativului judeţean. Totodată, aceste structuri non-profit vor fi înştiinţate prin e-mail privind aprobarea finanţării programului propus, valoarea finanţării, precum şi cu privire la alte aspecte legate de implementarea în condiţii corespunzătoare a proiectului.

          În ceea ce privește sumele alocate pentru susținerea inițiativelor care se încadrează în domeniile anterior menționate, pentru programele și proiectele din sfera tineretului și socio-educaționale a fost alocată suma de 900.000 de lei, pentru susținerea structurilor sportive suma disponibilă este de 1.050.000 de lei, iar pentru programele, proiectele și acțiunile organizate în domeniul cultural s-au alocat 900.000 de lei. De asemenea, unităților de cult aparținând cultelor religioase recunoscute legal le-a fost repartizată suma de 1.550.000 de lei.

          De asemenea, menționăm că toate informaţiile privind entităţile eligibile, formularele-tip care trebuie completate, documentele ce trebuie anexate în sprijinul cererilor de finanţare, precum şi alte reguli instituite prin regulamentele specifice pot fi consultate de entităţile interesate prin accesarea paginii web a Consiliului Judeţean Cluj, secţiunea Informații Publice – Cereri de finanțare nerambursabilă.

          ANAF

          Ministerul Finanțelor Publice și-a propus să respecte termenul dat de Comisia Europeană și să transpună directiva privind impozitul minim global la 31 decembrie 2023, aceasta urmând să se aplice nu numai grupurilor multinaționale, dar și celor naționale care se încadrează în condiții. Astfel, până la sfârșitul verii, proiectul ar putea fi pus în dezbatere publică, care va fi urmată de dezbaterea parlamentară și transpunerea de la 31 decembrie.

          Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță creșterea numărului de controale, dar doar în baza analizelor de risc, acolo unde există suspiciuni că TVA-ul este evazionat, de verificare a tranzacțiilor intragrup, cu persoane afiliate, de verificare a sectoarelor care au primit sume importante de bani de la stat în perioada de pandemie, dacă le-au cheltuit corect, și verificarea sectoarelor cu o creștere spectaculoasă anul trecut, dar unde taxele și impozitele nu au avut același trend. De asemenea, vrea să intensifice executările silite pentru recuperarea debitelor care se rostogolesc de la an la an.

          Declarațiile au fost făcute de Georgeta Toma, Șef Serviciu, Direcția Generală de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile, Ministerul Finanțelor, și Lucian Ovidiu Heiuș, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), în panelul de deschidere a Conferinței Anuale de Taxe PwC România, moderată de Daniel Anghel, Ionuț Simion, Ruxandra Târlescu,  Andreea Mitiriță, Diana Coroabă, Parteneri PwC România și Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias.

          Principalele declarații

          Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică

          Deficitul bugetar a scăzut după vârful din pandemie, dar finanțarea lui este tot mai dificilă din cauza dobânzilor majorate la care ne împrumutăm. Vedem că au crescut veniturile/încasările din taxe, dar aproape cu același procent s-au majorat și cheltuielile. Deci consolidarea fiscală – ajustarea în jos a deficitului bugetar – e anevoioasă, riscul evident fiind majorarea fiscalității. Sperăm să nu fie așa.

          În același timp, avem o serie de tendințe globale și europene care conduc la o serie de inițiative legislative, dar și la proiecte de digitalizare a administrației fiscale. Pe plan local avem reformele asumate prin PNRR, dar vedem în spațiul public și o serie de propuneri reîncălzite și nediscutate cu mediul de afaceri, cum sunt taxa pe cifra de afaceri sau impozitul pe venit cu cote progresive. Toate acestea în condițiile în care susținerea de la buget a fost mai redusă decât în alte state, pentru că România are cele mai mici venituri fiscale din UE, în afara de Irlanda, precum și cel mai mare deficit de încasare a TVA – o treime din TVA nu e colectată.

          Guvernele au nevoie de cât mai multe date în timp real pentru a limita evaziunea și frauda și pentru a crește conformarea, pentru a elimina controalele ample și a direcționa analizele de risc. Este evident că ne îndepărtăm de raportarea tradițională a taxelor și ne apropiem cu pași repezi de un tip de raportare mai rapid, mai digital și mai detaliat. Există avantaje clare pentru autoritățile fiscale, dar și pentru companii, chiar dacă costurile inițiale sunt destul de mari. Controalele fiscale vor avea loc mai rar și vor fi mai puțin invazive.

          Modificările fiscale care noi credem că vor fi discutate cu mediul de afaceri pe parcursul anului și care urmează sa fie implementate din 2024. Având în vedere obiectivele din PNRR și raportul Băncii Mondiale, ne așteptam la o ajustare a bazei de impozitare și eliminarea unor facilități (IT, R&D, construcții, etc.) și da este nevoie de o reașezare a sistemului de impozitare al proprietăților, dar  încă nu s-a găsit formula corectă și modificările au fost prorogate pentru 2025.

          Printre modificările fiscale anunțate public, dar fără a exista o consultare și la care nu ne așteptăm să fie implementate, cel puțin deocamdată, este impozitul pe cifra de afaceri, care încalcă și principiul proporționalității şi caracterul rezonabil al sarcinii fiscale. Cât privește impozitul progresiv credem că aici lucrurile sunt mai simple. Nu credem că ANAF este pregatită la acest moment dpdv al infrastructurii să facă față unei schimbări de o asemenea anvergură care, dacă se întâmplă trebuie pregatită cu cel puțin 2 ani înainte.

          Lucian Ovidiu Heiuș, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF)

          Gradul de conformare la plată a crescut cu un punct procentual în 2022, față de 2021, suntem pe la 87%, se plătește la termen, benevol. Sunt niște indicatori care nouă ne confirmă că marea majoritatea a mediului de afaceri a înțeles că este important să-și plătească taxele și ne dorim ca această conformare să crească de la an la an.

          Trebuie să accelerăm și să impusionăm mijloacele prin care recuperăm acele debite care se rostogolesc de la an la an și să intensificăm executarea silită. Trebuie să modificăm codul de procedură fiscală și să dăm o mai mare elasticitate: să acordăm credit celor care sunt onești, dar trec printr-o perioadă dificilă, dar să avem și noi instrumentele pentru a recupera de la cei care chiar nu înțeleg niciodată că trebuie să plătească ce au de plată.

          Sperăm ca anul 2025 să fie anul în care Big Data și Sfera să fie funcționale

          Cu proiectele Big Data și Sfera suntem cu caietele de sarcini pregătite, sunt în dezbatere publică (…) mi-aș dori să nu avem surprize neplăcute cu procedura de licitație și să nu apără întârzieri nedorite de nimeni. Sperăm ca anul 2025 să fie anul în care Big Data și Sfera să fie funcționale și Sfera să prindă nu doar persoanele juridice, ci și pe cele fizice.

          Dăm o mare importanță pregătirii oamenilor din ANAF pentru că nu este suficient să avem aceste baze de date, aceste programe performante, să avem servere care să nu cadă în data de 25 ca să nu fie confirmată declarația. (…) Dacă în spatele acestor computere oamenii nu sunt instruiți, pregătiți pentru toate schimbările, nu putem să mergem mai departe. Și atunci, accelerăm foarte mult pe pregătirea internă a ANAF, pentru că un inspector bine pregătit niciodată nu o să greșească.

          Reformă fundamentală a modului în care se va efectua inspecția fiscală

          Numărul inspecțiilor fiscale va crește. Modificarea făcută la finalul anului trecut la Codul de procedură fiscală este o reformă fundamentală pentru modul în care se va efectua inspecția fiscală în România. Verificările documentare ne-am dori să crească, timpul este mai scurt, iar acceptabilitatea sumelor stabilite este mai mare, în sensul că reușim să recuperăm sumele prin aceste verificări. Ținta, impusă prin jalonul PNRR, este să ajungem la 60% audituri prin controale documentare.

          Antifrauda va merge și va fi direcționată spre zonele unde se produce marea evaziune fiscală. Nu pot și nu-mi permit cu cei circa 600 de inspectori antifraudă să pierd vremea la magazinul din colț să numere banii din casa de marcat, fără să ne uităm RO e-transport, dacă cei care știm că fac evaziune fiscală și-au luat codul, și-au înregistrat facturile, fără să ne uităm în alte zone unde este evaziune fiscală. Nu înseamnă că nu ne uităm la toți, ești mai mic sau mai mare trebuie să respecți legile din țara asta. Cu cât vom reuși să facem inspecția mai eficientă, cu cât actele de inspecție vor fi de o calitate bună, cu atât va crește conformarea voluntară. Trebuie să creăm mecanisme structurale care să reducă evaziunea fiscală.

          Din punctul de vedere al ANAF, este foarte important ca factura electronica B2B să fie implementată și să terminăm cu factura de la colț de stradă și cu Dragonul Roșu și cu altceva. Hai să transmitem facturile între noi, așa se va simplifica și munca noastră. Serverele necesare vor fi achiziționate până la sfârșitul anului, ca să fie gestionate 1,5 – 2,5 milioane de facturi pe zi.

          Acțiunile pe care le întreprindem cu antifrauda pe partea de scoatere la lumină a muncii la negru sau la gri vor continua și anul acesta. (…) Încercăm să identificăm și alte mecanisme prin care se ocolește plata contribuțiilor și se caută alte modalități de plată a prestațiilor. Toate controalele le vom facem doar în baza unei analize de risc: vom merge acolo unde există suspiciuni ca TVA-ul este evazionat, să verificăm acolo unde există tranzacții intragrup, cu persoane afiliate, vom încerca să verificăm zone unde în perioada de pandemie statul a direcționat sume importante mari de bani și vrem sa vedem dacă ele au fost folosite corect. Anul trecut au fost domenii cu o creștere spectaculoasă, dar noi am constatat că impozitele din aceste sectoare nu au avut același trend și o să încercăm să identificăm unde trebuie să mergem să facem controale.

          Monitorizarea orizontală sau controlul în timp real îmi doresc să se implementeze în acest an. Noi ne-am făcut niște planuri strategice, vom începe cu un proiect pilot care se va întinde pe trei ani și jumătate. Deja se lucrează la legislația și actele subsecvente pe care trebuie să le facem ca să-l implementăm. Mi-aș dori să începem în semestrul doi să facem acest prim pas,  dar în în cel mai rău caz la începutul anului viitor vor fi societăți care vor intra în acest nou mecanism.Va fi o activitate benevolă. În 2027 să știm că suntem pregătiți să-l extindem la un nivel mai larg.

          Georgeta Toma, Șef Serviciu, Direcția Generală de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile, Ministerul Finanțelor

          Avem proiecte legislative și primul proiect care a fost deja prezentat este cel de transpunerea în legislația națională  a directivei privind impozitarea minimă, pentru care a fost amintit termenul de 31 decembrie. Este un termen foarte strâns de transpunere, întrucât directiva a fost publicată în decembrie 2022, deci practic perioada de transpunere este foarte scurtă, dar ne-am pregătit și ne propunem, inclusiv o perioada de dezbatere cu mediul de afaceri, ca la sfârșitul verii să avem un proiect pe care să-l punem în dezbatere publică și să permitem și dezbaterea parlamentară, astfel încât România să comunice Comisiei Europene că până la 31 decembrie acest act normativ este transpus.

          Acest proiect este de anvergură mondială, întrucât pune în aplicare un acord care a fost încheiat la nivelul OCDE. Toate companiile trebuie să aibă o contribuție corectă la finanțarea publică, sunt vizate în primul rând grupurile multinaționale, dar pentru că la nivel european se dorește un tratament unitar companii multinaționale versus companii naționale, directiva se aplică și grupurilor naționale care depășesc acea cifră de afaceri de 750 milioane euro, măsurat într-un context de precedent, patru ani anteriori. Proiectul este unul complex, avem consultări interinstituționale, pentru a identifica la nivel național activitățile care vor fi excluse.

          Al doilea proiect este angajamentul pentru reforma fiscală PNRR – cele patru impozite: pe profit, pe venit și contribuții sociale, impozite și taxe locale și green taxation. La acest project, în această analiză a sistemului fiscal avem un proiect cu Banca Mondială, suntem într-o mică întârziere, dar drafturile primite în această perioadă sunt în analiză și când sunt analizate le publicăm pe site-ul Ministerului Finanțelor.

          În ceea ce privește impozitul pe cifra de afaceri, în dezbatere parlamentară există deja două proiecte legislative care își propun să aducă acest sistem de impozitare în cadrul plătitorilor de impozit pe profit. Ce am analizat în mod concret este o propunere parlamentară de integrare în cadrul impozitului pe profit, dar și impactul bugetar al acesteia. Există aceste propuneri la nivel parlamentar, au fost analizate și pot să vă spun că au fost văzute într-un mod simplu, în care aduce o completare a articolului 18. Ceea ce ne dorim este să se stabilească dincolo de oportunitatea acestor sisteme de impozitare dacă ele reprezintă un sistem de impozit minim sau un sistem de impozitare suplimentar, pentru că pornind de la aceste două concepte putem analiza modul în care există bună practică europeană sau se încadrează în sistemul național de profit. Inițiatorii acestor proiecte nu au stabilit încă acest lucru.

          Procesul de aderare la OECD a început oficial anul trecut. În domeniu fiscal noi suntem complet aliniați, respectăm normele fiscale și procedurile considerate de OECD bune practici și care se regăsesc în recomandări.

          Organizația Internațională a Muncii (ILO) și Secretariatul de Stat Elvețian pentru Afaceri Economice (SECO) și-au unit eforturile întru promovarea ocupării forței de muncă, dezvoltarea competențelor și formalizarea pentru a crea noi locuri de muncă, în special pentru populațiile vulnerabile, inclusiv tinerii, femeile și comunitățile rurale din Republica Moldova.

          Chiar dacă decalajul de dezvoltare dintre R. Moldova și UE s-a redus în ultimii ani, țara se confruntă în continuare cu rate scăzute de ocupare a forței de muncă, niveluri ridicate de informalitate și condiții de muncă care trebuie îmbunătățite. Aceste probleme structurale au fost exacerbate de pandemia de Covid-19, ceea ce a dus la o reducere suplimentară a nivelurilor scăzute de ocupare a forței de muncă. Recent, piețele forței de muncă și sistemele de securitate socială au fost supuse unor presiuni suplimentare ca urmare a crizelor agravate de energie și de refugiați cauzate de războiul din Ucraina vecină.

          Programul ILO privind munca decentă 2021-2024 pentru R. Moldova abordează aceste provocări, concentrându-se pe ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, siguranța la locul de muncă și dialogul social îmbunătățit. Guvernul elvețian a propus să susțină Programul de Țară privind Munca Decentă cu un pachet complementar de intervenții privind crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune, o capacitate de inserție profesională îmbunătățită a persoanelor prin intermediul TVET și al învățării pentru adulți, precum și formalizarea locurilor de muncă. Bugetul pus la dispoziție de Guvernul Elveției este de 2,1 milioane de dolari SUA, completat de contribuțiile ILO în aceeași sumă.

          Lansarea proiectului a avut loc la Chișinău, pe 15 februarie 2023, cu participarea dlui Gilbert F. Houngbo, directorul general al Organizației Internaționale a Muncii (ILO), aflat în vizită oficială în Republica Moldova, și a dlui Heinz Koller, directorul regional al ILO pentru Europa și Asia Centrală. SECO a fost reprezentat de o delegație tripartită elvețiană condusă de dl. Boris Zürcher, șeful Direcției Muncii. 

          În cadrul lansării, directorul general Houngbo a apreciat înalt eforturile depuse de R. Moldova pentru a oferi refugiaților ucraineni protecție și acces la mijloace de trai și locuri de muncă. „Acest lucru este cu atât mai lăudabil cu cât R. Moldova însăși se confruntă cu mai multe provocări economice și sociale”, a spus el.

          Boris Zürcher, șeful Direcției Muncii la Secretariatul de Stat Elvețian pentru Afaceri Economice (SECO), a subliniat importanța sprijinului acordat de Elveția guvernului și partenerilor sociali din Republica Moldova în promovarea unor locuri de muncă, mai multe și mai bune.

          Componenta de ocupare a intervenției urmărește să faciliteze accesul la locuri de muncă productive la nivel local, în special pentru cei mai expuși riscului de excludere de pe piața muncii. ILO va sprijini parteneriatele locale de ocupare (LEP) care creează locuri de muncă la nivel local, precum și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și birourile sale teritoriale pentru a îmbunătăți guvernarea pieței muncii. Componenta Competențe va acționa astfel încât tinerii și populația adultă să beneficieze de o formare profesională și vocațională de mai bună calitate, care să răspundă cerințelor pieței muncii. În cele din urmă, componenta Formalizare va viza un sector cu o prevalență ridicată a informalității și cu un potențial puternic de creare a locurilor de muncă formale.

          Integrare Europeană

          Mai multe state membre ale Uniunii Europene intenționează să trimită o misiune civilă în Moldova în această vară, în cadrul căreia experți din UE vor consilia autoritățile în ceea ce ține de domeniul justiției și cel al securității, transmite Welt am Sonntag.

          Potrivit publicației germane, care face trimitere la surse din UE, Serviciul European de Acțiune Externă lucrează în prezent la un concept de gestionare a crizelor, care ar trebui să fie finalizat în această lună. În concept, experții europeni dezvoltă propuneri pentru dimensiunea, profilul și mandatul misiunii planificate, care apoi trebuie să fie aprobate în unanimitate de guverne.

          „Voința de a trimite o misiune civilă în Moldova este clară”, a spus un diplomat UE familiarizat cu discuțiile. Alături de Polonia, Țările Baltice, Suedia, Cehia, Portugalia, România și Danemarca, Germania este unul dintre cei mai importanți susținători ai proiectului. Diplomații se așteaptă ca noua misiune să înceapă la începutul verii.
          În cadrul misiunii, experți din țările membre, în primul rând din domeniile justiției, poliției și vamal, urmează să consilieze Moldova cu privire la modul de înființare a unui sector de securitate eficient. În plus, UE dorește să trimită experți care să consilieze Chișinăul în lupta împotriva atacurilor cibernetice și a dezinformării.

          „În Moldova, care se învecinează direct cu Ucraina, starea de spirit s-a tensionat din ce în ce mai mult în ultimele săptămâni. O parte din populație este orientată spre vest, alta, aproximativ aceeași proporție, spre est. Ambele părți se înfruntă ireconciliabil. Moscova încearcă să provoace demonstrații pro-ruse”, comentează sursa citată.

          Pe lângă o misiune de consiliere civilă, Republica Moldova cere și sancțiuni rapide de la UE împotriva oligarhilor loiali Rusiei, mai multă supraveghere aeriană (avioane, radar) și furnizarea de sisteme de apărare aeriană. Viceprim-ministrul și ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a spus clar acest lucru în calitate de invitat la ultima întâlnire a miniștrilor de externe ai UE din 20 februarie, mai scrie Welt am Sonntag.

            Peste 200 de companii din Republica Moldova, România, Polonia, precum și reprezentanții mediului de afaceri din alte state au participat la Forumul Economic, cu genericul „Investiții, Dezvoltare, Integrare Europeană”. La evenimentul organizat sub auspiciul Familiei Regale a României și cu susținerea Ambasadei României la Chișinău au participat premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și principele Radu.

            Businessul trebuie respectat și susținut în Rep. Moldova, de aceea vom face curățenie în mai multe instituții pentru ca acest domeniu să se dezvolte. Vom investi zeci de milioane de euro doar în următorii ani în îmbunătățirea condițiilor de studii și în creșterea salariilor pentru personalul din universități, a afirmat Președintele Parlamentului Igor Grosu în cadrul Forumului Economic, transmite Radio Chișinău.
                  
            „Una dintre cele trei priorități ale guvernului Rep. Moldova este dezvoltarea economică, un semnal puternic pentru comunitatea de afaceri. Vom face tot posibilul ca activitatea de afaceri să fie mai simplă și mai profitabilă și vom opri dur orice încercare a unor angajați ai statului de a hărțui businessul. Suntem determinați să eliminăm birocrația și barierele din calea mediului de afaceri în anul 2023. Haideți să facem împreună un lucru care 30 de ani a lipsit. Convingerea mea este că dincolo de toate proiectele culturale, istorice noi acum suntem în momentul când trebuie să unim aceste maluri prin investiții”, a declarat Igor Grosu.

            Afacerile de succes trebuie să vină și să fie productive, a declarat prim-ministrul, Dorin Recean, care s-a referit la cele mai importante motive pentru potențialii investitori în economia Rep. Moldova.

            Primul este accesul la piață, Republica Moldova face acum eforturi și le accelerează în domeniul apropierii de UE și accesul la piețele de capital. Un alt punct este accesul la resursele umane, eficiența instituțiilor, digitalizarea, dar și accesul la finanțare. Noi vom extinde accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii. Un alt punct este schimbarea în domeniul finanțării, cercetării și dezvoltării. Și ultimul punct, dar foarte important sunt proiectele mari de infrastructură”, a spus Dorin Recean. 

            Ca să sprijinim parcursul european al Republicii Moldova, primul și cel mai important lucru este un sprijin al conectării economice, a declarat în cadrul evenimentului Principele Radu al României. Potrivit acestuia, evenimentul este un semn al faptului că atât cei care s-au născut în România, cât și cei din  Rep. Moldova au cu toții un profund atașament față de valorile libertății și ale democrației:    

            „Suntem datori atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere politic, al principiilor, dar și al valorilor în care credem să fim siguri că toți românii sunt locuitorii unor țări democratice, libere, prospere și demne”, a menționat Principele Radu al României.

            Vicepremierul Dumitru Alaiba, Ministru al Dezvoltării Economice a adăugat că Rep. Moldova se poate schimba și se poate transforma cu pași foarte mari.  Potrivit ministrului, rolul statului este să facă totul pentru a ajunge în situația când se va putea spune că Rep. Moldova este într-adevăr o economie liberă, deschisă și corectă.

            Ieșirea Rusiei din Tratatul New Start, ultimul acord de control asupra armelor convenționale, anunțat recent de Vladimir Putin semnalează Occidentului intenția Federației Ruse de a confrunta ordinea internațională la un nivel superior. Concluzia îi aparține lui Igor Munteanu, președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB) din Republica Moldova.

            Tratatul New Start nu prevede suspendarea aplicării obligațiilor părților semnatare, astfel că decizia Rusiei deschide o nouă spirală de înarmare nucleară, indiferent de interpretările părții rusești că-și păstrează anumite obligații menționate în tratat”, menționează Munteanu pe pagina lui de Facebook.

            Potrivit lui, anunțul lui Putin vine pe fundalul unor eșecuri militare răsunătoare pe fronturile din Ucraina și incapacitatea militarilor săi de a obține câștiguri poziționale pe front, pierderile imense de soldați și tehnică de luptă dând peste cap planurile generalilor săi de a prelua inițiativa strategică.

            Drept urmare, Putin a convocat Consiliul Suprem de Securitate, cu scopul de a insufla încredere, de a strânge rândurile, de a întări loialitatea printre elite.

            În lipsa succeselor în război, acesta a anulat concepția de politică externă a Rusiei (Decretul N.605 din 7 mai 2012), construindu-și narațiunea pe ideea că Rusia luptă contra unui „Occident colectiv”, iar această provocare istorică schimbă esențial reperele politicii sale externe și a celei de apărare.

            Așa cum acest decret conținea și referința cu privire la ”recunoașterea integrității teritoriale a Republicii Moldova”, anularea lui a fost interpretată în mod eronat drept un anunț de agresiune imediată”, crede Igor Munteanu.

            El a menționat că, în realitate, raioanele estice ale Republicii Moldova sunt ocupate de militarii ruși de mai mult timp, iar lipsa unei calificări politice adecvate din partea autorităților de la Chișinău nu schimbă cu nimic realitățile pe teren. „Transnistria este un teritoriu ocupat, iar regimul separatist un regim de ocupație”, punctează Munteanu.

            Președintele CUB este convins că Rusia va pierde acest război, iar Ucraina va învinge.

            Occidentul este superior tactic și strategic. Nimeni nu mai ascultă de cei care ar fi preferat să se târguiască cu Putin, oferindu-i în schimb teritorii rupte din statul ucrainean. Pacea va veni numai după înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă, iar acest scop este asigurat numai prin furnizarea de sprijin politic, militar, financiar și umanitar Ucrainei, cu echipamente și muniții moderne”, a menționat el.

            În acest sens un rol important îl joacă noile sancțiuni impuse Rusiei, care sporesc costurile agresiunii. În prezent 1800 de oficiali și afaceriști ruși se află pe lista de sancțiuni occidentale, iar următoarele valuri de sancțiuni vor include de zece ori mai mulți. La rândul său, Ucraina are nevoie de 27 miliarde de dolari în următoarele cinci luni pe care statele democratice sunt dispuse să le ofere.

            Nu există altă cale de a grăbi încheierea acestui război decât înfrângerea statului agresor, dezagregarea regimului Putin, înlocuirea sa cu oameni adecvați, care să prețuiască drepturile și libertățile omului”, spune Munteanu.

            Potrivit lui, discursul lui Putin la Consiliul de securitate al Rusiei trădează frica și disperarea regimului de un colaps al aventurii sale militariste.

            Putin o va sfârși pe un scaun electric, ca și alți criminali executați după procesul de la Nurenberg, fie își va găsi sfârșitul chiar în mâinile călăilor săi din GRU/FSB (servicii secrete rusești)” este de părere președintele CUB.

            În context economic exporturile rusești de gaze și petrol sunt deja impozitate suplimentar (price-cup) ca un preț al războiului declanșat de regim. Munițiile rusești sunt consumate, iar rachetele lansate asupra orașelor din Ucraina sunt încărcate direct de pe conveierele de producere. 97% din armata rusă este deja în Ucraina, iar morala militarilor ruși se găsește la cel mai redus nivel.

            Măsurile la care recurge astăzi Putin în Rusia sunt extreme, dar tot ele vor determina elitele rusești să preia inițiativa acestui dezastru militar, oprind regimul din catastrofa în care lunecă statul rus, posibil după următoarele luni, care vor fi critic importante în determinarea învingătorului din acest război”.

            În ce privește Republica Moldova, singura opțiune viabilă pentru dezvoltare în pace și bunăstare a acesteia, este integrarea deplină în sistemul de securitate euro-atlantic”, conchide președintele CUB.

            vin

            Cifra de afaceri a producătorilor de vin din România a crescut cu peste 20% față de 2020 la cel mai ridicat nivel din istorie, de aproape 2,1 miliarde lei în 2021. Astfel, în linie cu estimările analiștilor KeysFin, piața de vin locală a depășit cu 3,4% maximul anterior atins în 2017, de puțin peste 2 miliarde de lei și a fost cu 55% peste nivelul din 2012.

            Pentru 2022 estimăm continuarea creșterii pieței vinului și depășirea maximului istoric atins anul trecut, la peste 2,3 miliarde de lei în baza datelor de la  Organizația Internațională a Viei și Vinului (OVIS) și a inflației anuale de aproape 11% în cazul vinului, raportată de Institutul Național de Statistică” a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

            În 2021, în România existau 611 de companii care aveau ca obiect de activitate producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri (cod CAEN 1102 – Producția de vin din struguri și cod CAEN 0121 – Cultivarea strugurilor), cu 1% mai multe față de 2020 și în creștere cu 25% comparativ cu 2012.

            TOPUL PRODUCĂTORILOR DE VIN ÎN 2021, DUPĂ CIFRA DE AFACERI

            În ceea ce privește topul producătorilor de vin locali, liderul pieței a rămas CRAMELE RECAȘ SA, cu o cotă de 12% din total și o cifră de afaceri de 252 milioane lei, după cel mai mare avans nominal anual din top 10, de peste 50 de milioane de lei în 2021.

            Clasamentul este completat de JIDVEI SRL (jucător care a înregistrat în 2021 a doua cea mai mare creștere nominală anuală din Top 5, de 36,6 milioane de lei, ajungând astfel la o cotă de 8,7% din total), COTNARI SA (cu 7,9% din total), ZAREA SA (compania cu cea mai mare creștere procentuală anuală din Top 5, de 32%, care a urcat astfel un loc în top 5 și a ajuns la 7% din total) și CRAMA CEPTURA SRL (care a înregistrat cel mai mic avans procentual și nominal din Top 5 și a ajuns la o cotă de piață de 6,9% în 2021).

            Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de aproape 1,2 miliarde de anul trecut, ceea ce a reprezentat 56% din piață.

            Evolutia Pietei Vinului din Romania

            REZULTAT NET RECORD, DE PESTE 125 MILIOANE LEI ÎN 2021

            Rezultatul net al producătorilor de vin locali a ajuns la un nivel record și a depășit pentru prima dată în istorie pragul de 125 de milioane de lei în 2021.

            Cel mai profitabil jucător din piață în 2021 a fost liderul după cifra de afaceri: CRAMELE RECAȘ SA, cu un rezultat pozitiv care reprezintă aproape o treime din profitul pieței de vin din România. Pe următoarele locuri se află CRAMA CEPTURA SRL (profit net de 23,8 milioane de lei), ZAREA SA (profit net de 17,4 milioane de lei), JIDVEI SRL (profit net de 14,8 milioane de lei) și CASA DE VINURI COTNARI SA (6,5 milioane de lei în 2021).

            Primele 5 companii ale clasamentului au generat împreună aproape 56% din profitul pieței în 2021.

            BUN ÎI VINUL GHIURGHIULIU… ȘI CEL ALB! VINUL CREȘTE ÎN PREFERINȚELE ROMÂNILOR, MAI ALES DE SĂRBĂTORI

            Consumul de vin a înregistrat o creștere de aproximativ 12% după ieșirea din pandemie, odată cu redeschiderea restaurantelor și reluarea evenimentelor cu public. În 2021, un român a băut cu 2,6 litri mai mult vin față de 2020, ajungând în medie la 23,7 litri potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

            Că este vorba de sărbătorile de iarnă, cele pascale sau de Ziua Îndrăgostiților, românii preferă vinul autohton, peste 95% din producția de vin românesc fiind consumată de piața internă.

            Resursele totale de vinuri din România au crescut cu 658,1 mii hl față de 2020, la 7.795 mii hl în 2021 potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Avansul s-a datorat în principal producției de vinuri care a crescut cu 11,5% (+467,8 mii hl), în 2021 față de anul anterior. Importul de vinuri și stocul inițial de vinuri au crescut, cu 31,3% la 582 mii hl, respectiv cu 2,0% la 2.695 mii hl în 2021 comparativ cu 2020.  Exportul de vinuri a scăzut cu 9,9 mii hl față de anul precedent, la 189 mii hl în 2021, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

            ROMÂNIA, AL ȘASELEA PRODUCĂTOR EUROPEAN DE VIN ÎN CIUDA SECETEI, CREȘTERE ESTIMATĂ DE 4% A PRODUCȚIEI ÎN 2022

            La nivel mondial, producția de vin este estimată în acest an la 260 milioane hectolitri, volumul fiind cu 1% sub nivelul din 2021, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

            În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat la 157 milioane hectolitri pentru acest an, cu 2% peste nivelul din 2021.

            Italia rămâne cel mai mare producător de vinuri din UE după menținerea la nivelul de 50,3 milioane hectolitri, Franța își consolidează poziția a doua după o creștere de 17% la 44,2 milioane hectolitri, iar Spania închide clasamentul cu 33 milioane hectolitri, după o scădere de 6% în 2022, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

            România rămâne al șaselea producător european în ciuda secetei, cu 4,6 milioane hectolitri, după un avans de aproximativ 4% în 2022, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

            *Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codurile CAEN 1102 – Producția de vin din struguri și CAEN 0121 – Cultivarea strugurilor.

            Deși își propune să schimbe radical calitatea guvernării în Republica Moldova, cabinetul propus spre aprobare Parlamentului de la Chișinău de către premierul desemnat Dorin Recean este compus în cea mai mare parte din membrii vechiului cabinet.

            Parlamentul de la Chișinău a votat joi Guvernul propus de Dorin Recean, primul-ministru desemnat de președinta Maia Sandu vinerea trecută.

            Cine nu se regăsește în noul cabinet

            Nu se regăsesc în noua formulă fostul vice-premier Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale (MIDR), Sergiu Litvinenco la Justiție și Dumitru Budeansci la Finanțe. De asemenea, în noua formulă a guvernului nu va intra Iurie Țurcan, fost vice-premier pentru digitalizare, iar de digitalizare se va ocupa mai departe Ministerul Economiei. Spînu a fost unul din pilonii Guvernului Gavriliță și s-a remarcat prin prelungirea acordului de achiziționare a gazelor de la Gazprom în toamna lui 2021, fiind criticat atât de opoziție cât și de societatea civilă. De asemenea, Andrei Spînu a fost criticat pentru gestionarea defectuoasă a sectorului energetic, fiindu-i atribuită parțial vina pentru creșterea puternică a tarifelor la gaze, energia electrică și cea termică. Pe de altă parte, în mandatul Spînu a început construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, care va conecta direct Chișinăul la rețelele electrice românești. Un alt merit atribuit lui Spînu se referă la începerea achiziționării de către Republica Moldova de gaze și resurse energetice de pe piețele internaționale. Astfel a fost diminuată dependența de resursele rusești, însă prețurile mari ale acestora a amplificat tensiunea din societate. De altfel Andrei Spînu a ridicat semne de întrebare chiar de la intrarea sa în funcție, după ce a luat în gestiune un megaminister, creat parcă special pentru el și care gestiona partea covârșitoare a asistenței externe, venită în Republica Moldova. Potrivit zvonurilor, datorită aflării în gestiunea sa a acestor fonduri, Spînu ar fi reușit să-și loializeze un număr semnificativ de deputați PAS, obținând o poziție puternică în partid.

            Sergiu Litvinenco a condus cel mai important minister pentru guvernarea PAS din moment ce reforma justiției a reprezentat principala promisiune din campania electorală. Odată ce după un an și jumătate reformarea domeniul nu a avansat, era firesc ca acesta să fie retras.

            La rândul său, Dumitru Budenschi, expert de formație, s-a remarcat printr-o abordare extrem de rigidă a domeniului, fapt ce a condus la nemulțumiri din partea mediului de afaceri. Un număr mare de companii s-au închis sau au emigrat din Republica Moldova din cauza presiunii atroce a Fiscului într-un an și așa extrem de complicat pentru business. Cu toate acestea, misiunea Ministerului Finanțelor a fost îndeplinită, toate plățile și compensațiile fiind asigurate fără întârzieri.

            Cine sunt noii miniștri

            Guvernul Recean vine și cu o reformă structurală. Megaministerul Infrsatructurii și dezvoltării regionale a fost divizat în două ministere. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care include și transporturile va fi gestionat de Lilia Dabija, până acum secretar de stat la MIDR. Nou creatul minister al energeticii va fi condus de expertul Victor Parlicov, ex-director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în perioada 2010-2014. În această funcție Parlicov s-a remarcat prin confruntarea cu societatea Moldovagaz, întreprindere fiică a Gazproimului rusesc. Parlicov a încercat să scoată la lumină cheltuielile reale ale furnizorului de gaze în Republica Moldova pentru a vedea cât de justificate sunt tarifele solicitate de acesta.

            Altă figură nouă este Veronica Sirețeanu (Vragaleva), care va conduce Finanțele. Veronica Sirețeanu a fost vice-ministră în același minister în cabinetul Pavel Filip în perioada 2016-2019.

            Ministerul Justiției va fi condus în continuare de Veronica Mihailov-Moraru, până acum secretar de stat la același minister.

            Nouă miniștri și-au păstrat portofoliile

            Mai mult, unii dintre ei chiar au fost avansați la funcția de vice-prim miniștri.

            Este vorba despre Dumitru Alaiba de la Minsiterul Economiei și Vladimir Bolea de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Aceștia nu prea s-au remarcat până acum, promovarea lor fiind mai degrabă o demonstrație că noul guvern va acorda mai multă atenție economiei, susținerea companiilor, inclusiv a celor din sectorul agricol numărându-se printre obiectivele declarate ale lui Dorin Recean.

            Pe de altă parte nu se integrează în această logică rămânerea în funcție a Ministrei de Interne, Ana Revenco și a Ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, care nu au „strălucit” în aceste funcții într-o perioadă, când sectorul de securitate a devenit unul extrem de important în contextul războiului din Ucraina. Anunțarea de către Recean a securității statului drept una din prioritățile sale ar fi trebuit să atragă după sine numirea unor oameni mai competenți în aceste funcții.

            Alți doi membri rămași din cabinetul vechi sunt Alexei Bîzgu la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Iordanca Rodica Iordanov la Ministerul Mediului. Aceștia au intrat în funcții de prea puțin timp pentru a face vreo concluzie la abilitățile lor manageriale.

            De asemenea rămâne în funcție ministra Sănătății Ala Nemerenco, deși există o îndoială tot mai mare în ce privește capacitatea ei de a gestiona acest domeniu.

            La cultură rămâne cineastul Sergiu Prodan, care nu prea a dezamăgit dar nici nu s-a remarcat prin vreo realizare notorie, în afară de recunoașterea de către UNESCO a iei drept obiect al patrimoniului cultural internațional. Meritul aici aparține mai degrabă ministerului similar din România, iar proiectul a fost inițiat cu mult înaintea guvernării PAS.

            Realități noi pentru Reintegrare și Externe

            Un portofoliu foarte important, însă fără minister, este cel al Reintegrării, acesta fiind condus tradițional de un vice-premier pentru reintegrare. Diplomatul Oleg Serebrian rămâne în această funcție deși a fost criticat de opinia publică pentru o atitudine extrem de defetistă în raport cu autoritățile transnistrene, negocierile cu acestea reprezentând principala obligațiune a Biroului pentru Reintegrare. Serebrian a continuat aceeași politică de cedări mici în raport cu autoritățile transnistrene neconstituționale, deși realitățile regionale dictează o abordare mai tranșantă după invazia Federației Ruse în Ucraina.

            Ce-i drept, în programul de guvernare, anunțat de Recean, abordarea față de diferendul transnistrean se va schimba radical. Potrivit programului, negocierile în viitorul apropiat vor fi duse în formatul 1+1, adică Chișinău și Tiraspol, fără mediatorii internaționali.

            Totodată, recent Parlamentul a votat în ultima lectură un proiect de lege privind separatismul, care introduce pedepse și instrumente de contracarare a separatismului. Proiectul, extrem de criticat atât de liderii de la Tiraspol cât și de opoziția pro-rusească de la Chișinău, încă nu a fost promulgat de către președinta Maia Sandu. Promulgarea lui va însemna trecerea la o nouă etapă în raporturile Chișinăului cu Tiraspolul și atunci va fi clar dacă abilitățile diplomatice ale lui Serebrian sunt suficiente pentru a promova o nouă abordare.

            Una peste alta, diplomatul principal al Republicii Moldova, ministrul de externe Nicu Popescu rămâne în funcție, de asemenea la nivelul de vice-premier. Față de el nu există prea multe întrebări în afară de faptul că a fost școlit la Moscova. Acest detaliu, însă, devine la nivel european o barieră determinantă în cariera unui diplomat, mai ales după ce Varșovia a concediat toți diplomații cu studii în Federația Rusă.

            piaţa forţei de muncă

            Peste 60% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani de la nivel global (830 de milioane de persoane) nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii în 2030, inclusiv cele pentru tranziția la economia verde, arată raportul ”Why the world needs to upskill young people to enable the net zero transition”, realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited. Printre principalele cauze ale acestei situații se numără lipsa unei strategii de educare și formare pentru piața muncii, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale, dar și accesul limitat sau inexistent la internet.

            ”Competențele tinerilor și, implicit, performanța lor pe piața muncii depind de capacitatea sistemelor de educație și formare de a răspunde cerințelor angajatorilor. Deși în România rata generală a șomajului este mică, se observă un decalaj de ocupare între populația tânără și populația generală. Din păcate, progresele pentru integrarea tinerilor pe piața forței de muncă sunt modeste în ultimul deceniu, arătând nevoia unor politici educaționale adaptate la transformările economice”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

            În România, potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul al treilea din 2022, rata şomajului a atins 23,9% în rândul tinerilor (15-24 ani) comparativ cu rata generală de 5,4%.

            În același timp, numărul tinerilor din întreaga lume care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau o formare profesională se află în prezent la cel mai ridicat nivel din 2005, după cum arată datele Organizației Mondiale a Muncii (OIM), iar pandemia a adâncit și mai mult criza în educație și formare.

            Tranziția la economia verde, o nouă oportunitate pentru integrarea tinerilor pe piața muncii

            Estimările incluse în raport arată că tranziția către o economie verde va crea 8,4 milioane de locuri de muncă pentru tineri până în 2030. Potrivit unei analize PwC UK, pentru fiecare loc de muncă verde creat, alte 1,4 noi locuri de muncă noi îi pot fi atribuite, iar multiplicatorul este chiar mai mare în sectoare precum energie, utilități și producție.

            Tranziția către o economie verde necesită o schimbare a tipurilor de locuri de muncă și o transformare a modului în care oamenii lucrează. Gestionarea acestei schimbări presupune calificare, recalificare și perfecționare, care vor avea un impact triplu: vor contribui la reducerea emisiilor de carbon, reducerea inegalității și gestionarea crizei șomajului în rândul tinerilor, arată raportul.

            Presiunea pentru dezvoltarea de competențe în domeniul economiei verzi este resimțită și mai mult în contextul în care ritmul de reducere a emisiilor de carbon trebuie să crească de 11 ori comparativ cu media globală realizată la începutul anilor 2000 pentru a atinge obiectivele climatice de la Paris.

            Prin urmare, va crește cererea pentru anumite locuri de muncă (ex. în construcții), va schimba natura altora (ex. întreținerea vehiculelor electrice este diferită de cea a mașinilor pe benzină), va crea noi locuri de muncă (ex. mai mulți experți în sustenabilitate) și chiar va elimina unele existente.

            În martie 2020, PwC a lansat o colaborare strategică globală de trei ani cu UNICEF în sprijinul inițiativei Generation Unlimited (GenU), care își propune să contribuie la dezvoltarea competențelor a milioane de tineri din întreaga lume. Mai multe detalii despre studiul realizat de PwC și UNICEF găsiți aici.

            În perioada 10-11 februarie 2023 la invitația Administrației Raionale Teceu, regiunea Zakarpatia din Ucraina, alături de primarul comunei Socond – Nicolae Cornea Mare și directoarea adjunctă a Școlii Gimnaziale Socond- Ioana Cornea, o delegație românească a efectuat o vizită în vederea încheierii unor parteneriate între primăriile din județul Satu Mare și cele din țara vecină.

            Delegația a fost primită de către Gheorghe Berinde – președintele Administrației Raionale Teceu; Ivan Șiman – șeful departamentului de proiecte din raionul Teceu; primarii – Grabar Igor din Teresva, Bedey Pavlo din Bedevlya, Kahanets Denis din Dubove și Kostyak Petro din Usty- Chorna.

            S-a discutat despre lansarea proiectelor România – Ucraina și identificarea activităților comune, fezabile, subliniind importanța proiectelor administrative cât și culturale, care ar putea fi demarate.

            Astfel, primăriile din județul Satu Mare, Socond, Beltiug, Supur și Păulești vor începe demersurile de înfrățire cu cele patru primării ucrainene participante la întâlnire, și s-a stabilit că în cel mai scurt timp, acestea vor semna câte un parteneriat.

            În calitate de manager a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, dar și de consilier județean, domnul Robert Laszlo, a fost în ultimul deceniu de nenumărate ori în Ucraina, și iată că de la izbucnirea războiului, a identificat patru primării din județul Satu Mare, cât și din țara vecină, pentru a fi pregătiți, atunci când se vor lansa proiectele transfrontaliere.

            Cu siguranță că, fondurile care vor fi accesate astfel, vor constitui un real ajutor pentru comunitățile din județul nostru, dar mai ales, pentru prietenii și vecinii noștri de peste graniță, aflați într-o situație financiară extrem de dificilă, ca efect al războiului.

            bursa

            Prima luna din 2023 s-a incheiat cu un avans de peste 4% pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si incluse in indicele BET, care reflecta evolutia celor mai lichide 20 de companii.

            Piata de capital din Romania a inceput anul cu o serie de cresteri semnificative la nivelul indicilor BET, care include cele mai tranzactionate 20 de companii, si BET-TR, care include si dividendele oferite de acestea. Companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) incluse in acesti indici au incheiat prima luna din 2023 cu un avans de 4%. Indicele BET a inchis ultima sedinta de tranzactionare la un nivel de 12.139 puncte, iar BET-TR la un nivel de 23.611 puncte. De altfel, in ianuarie toti indicii BVB au fost pe plus, cu exceptia BET-FI, care a avut o scadere de 1%. Cea mai mare crestere a fost inregistrata la nivelul indicelui care include companiile din energie, BET-NG urcand cu 6%.

            Evolutia pozitiva a pietei de capital vine dupa un an 2022 marcat de volatilitate si incertitudini. La nivelul pietei de capital romanesti s-au inregistrat anul trecut noi maxime la capitolul valoare totala de tranzactionare, lichiditate medie zilnica si numar de tranzactii. Astfel, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a atins un nou record in 2022 in ceea ce priveste valoarea totala de tranzactionare realizata pe toate pietele cu toate tipurile de instrumente financiare dupa ce tranzactiile totale au depasit 24 miliarde lei, in crestere cu 11% fata de nivelul din 2021. Tot la nivelul anului trecut, lichiditatea medie zilnica de tranzactionare pentru toate tipurile de instrumente financiare listate pe Piata Reglementata (PR) si Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT) a crescut cu 11% si a ajuns la 95,6 milioane lei. Investitorii au realizat in 2022 un nou record in ceea ce priveste numarul de tranzactii cu toate tipurile de instrumente financiare realizate pe toate pietele: peste 1,67 milioane de tranzactii. In acelasi timp, incertitudinile internationale au condus la scaderi ale pietei, de 10,7% pentru indicele BET si de 1,9% pentru indicele BET-TR, la finalul anului trecut.

            Numarul investitorilor de pe piata de capital din Romania a continuat sa creasca si a ajuns la finalul lui 2022 la 133.000 de investitori, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Prin comparatie, la finalul anului 2021 erau aproape 82.000 de investitori. Acest lucru inseamna o crestere de 62% realizata intr-un singur an. Mai mult, cifra de 133.000 de investitori reprezinta un nou maxim istoric pentru piata de capital din Romania.

            Intr-un context regional si international dificil, in 2022, la BVB au fost realizate 42 de runde de finantare. Valoarea totala a rundelor de finantare de anul trecut a ajuns la 1,9 miliarde euro, fiind foarte aproape de maximul din 2021, de 2 miliarde euro. In ultimii 4 ani, la BVB s-au derulat 149 de runde de finantare care au totalizat 6,1 miliarde euro. Din cele 149 de runde, 38 au fost emisiuni de actiuni si 111 emisiuni de obligatiuni. Din perspectiva listarilor, anul 2023 a inceput la BVB cu listarea unei noi emisiuni de obligatiuni corporative, in valoare de 490 milioane lei.

            Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti, a declarat: „Piata de capital a inceput anul foarte bine, iar companiile listate s-au bucurat de aprecieri ale preturilor, indicele BET avand o crestere de 4%. Rundele de finantare derulate prin piata de capital continua, deja am avut o prima listare in acest an cu obligatiuni corporative in valoare de aproape jumatate de miliard de lei si avem semnale clare ca mai multe companii se pregatesc de listare.  Romania a inceput demersurile pentru aderarea la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) si indeplinirea cu succes a acestui parcurs va aduce un plus de valoare tuturor companiilor romanesti care vor intelege ca printr-o mai buna guvernanta corporativa pot avea acces la importante resurse de capital detinute de investitorii internationali”.

            Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti, a declarat: „O serie de proeicte concrete pentru imbunatatirea relatiei cu investitorii si de crestere a lichiditatii actiunilor listate la bursa au fost deja demarate in acest an. Impreuna cu BERD am lansat “Investor Relations and Liquidity Support Programme” si recent am completat platforma BVB Research cu o sectiune dedicata investitorilor individuali. Cererea oficiala de autorizare a Contrapartii Centrale a fost depusa la ASF, documentatie ce contine peste 150 de documente insotite de traducerile acestora in limba engleza. Urmam pasii care sunt impusi de reglementari si, in final, aceasta aplicatie va fi evaluata la nivelul colegiului ESMA. Avem ca target operationalizarea CCP in trimestrul IV al acestui an”.

            Bursa de Valori Bucuresti a devenit tot mai vizibila in spatiul public, atat ca emitent, cat si ca operator de piata si sistem, prin proiectele de promovare ale pietei de capital pe care le-a initiat si pe care a continuat sa le dezvolte. Dupa rebrandingul realizat in 2021, cand a adoptat o noua identitate vizuala, BVB a celebrat anul trecut 140 de ani de la infiintarea primei burse de valori mobiliare in Romania. Evenimentul aniversar a fost organizat sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei. Proiectul Contrapartii Centrale a intrat intr-o etapa tehnica a implementarii si a autorizarii, iar primele produse derivate vor fi disponibile pe piata de capital in 2023. Proiectul Made in Romania, lansat in 2017 de BVB pentru a promova companiile romanesti, a ajuns la cea de-a V-a editie, iar de la debutul programului, un numar de 16 companii au listat la bursa actiuni sau obligatiuni, astfel incat rundele de finantare derulate de acestea au depasit 212 milioane euro. Peste 70 de rapoarte de analiza au fost publicate doar in 2022 in cadrul proiectului BVB Research Hub, un instrument care vizeaza imbunatatirea acoperirii cu rapoarte de analiza pentru emitentii locali si cresterea accesului la analiza fundamentala pentru investitorii locali. Tot pe bvbresearch.ro sunt disponibile si scorurile ESG pentru 11 companii listate. Parte din eforturile de promovare a Romaniei ca un hub de finantare regional, BVB a organizat impreuna cu maib, cea mai mare banca din Republica Moldova, primul forum la nivel inalt „Moldova – Romania: Capital bridges”, la Bucuresti, si conferinta „Accessing international capital markets”, la Chisinau, evenimente dedicate promovarii oportunitatilor din piata de capital.

            Evolutia pietei de capital din Romania a fost recunoscuta pe plan international de furnizorul global de indici FTSE Russell si, incepand cu 2020, Romania a fost promovata la statutul de Piata Emergenta. In prezent, 13 companii romanesti sunt incluse in indicii pietelor emergente, iar printre aceste companii se numara si emitentul BVB, companie listata in 2010 pe propria piata. 

            Ukraine

            În ciuda tuturor eforturilor Occidentului și a situației bugetare care se deteriorează, Vladimir Putin are suficienți bani pentru a continua războiul din Ucraina cel puțin încă trei ani. În cazul unei scăderi drastice a veniturilor din petrol și gaze, cheltuielile pentru război vor fi finanțate din taxe, iar rușilor li se va cere să-și strângă cureaua.

            Principalul obiectiv al sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei a fost de a-l priva pe Vladimir Putin de posibilitatea de a finanța războiul. În acest scop, Statele Unite și aliații săi au aplicat restricții inimaginabile cu un an în urmă.

            Aproximativ jumătate din rezervele de aur și valută ale Rusiei nu-i mai sunt disponibile și vor ajunge, cel mai probabil, în contul contribuțiilor de reparație a Ucrainei după încheierea războiului.

            Relațiile economice și lanțurile de aprovizionare ale Rusiei au fost rupte și sunt reconfigurate încet iar piața premium europeană, unde Moscova își vindea gazul și petrolul, este pierdută definitiv pentru Kremlin. Embargoul UE asupra petrolului și plafonul de preț al petrolului rusesc din țările G7 reduc prețul petrolului rusesc marca Urals – acum acesta costă 47 de dolari pe baril, cu 30-40 de dolari mai ieftin decât țițeiul Brent din Marea Nordului.

            Totodată, de săptămâna viitoare intră în vigoare embargoul asupra exportului de produse petroliere. Noua sancțiune va fi nu mai puțin neplăcută decât celelalte – spre deosebire de țiței, care a fost redirecționat pe piețele asiatice, acolo nu există cerere pentru păcura și motorina rusească.

            Deficitul bugetului rusesc va fi unul enorm. Acest lucru este clar pentru toată lumea, disputele referindu-se doar la mărimea găurii.

            Vestea proastă este însă, că, chiar și în aceste condiții, Vladimir Putin mai are suficiente fonduri pentru a continua războiul încă vreo trei ani – cu condiția ca situația externă să rămână la fel ca acum.

            Dacă prețul mediu al petrolului Urals nu va scădea dramatic, rezervele Rusiei în yuani și aur, la nivelul actual al cheltuielilor bugetare, vor fi suficiente pentru aproximativ trei ani. Dar chiar dacă celelalte cheltuieli vor trebui reduse, cheltuielile de război vor fi ultimele care vor trece sub cuțit.

            Acestea ca și, de altfel, cheltuielile pentru politica socială, țin de așa-numitele elemente bugetare protejate. În timpul crizelor anterioare din 2014-2015 și 2020, Ministerul rus de Finanțe a reușit să-l convingă pe Putin să reducă cheltuielile – dar nu pentru aceste elemente: cheltuielile militare au fost finanțate integral chiar și la un preț al petrolului sub 30 de dolari.

            Cum sunt protejate cheltuielile militare?

            Bugetul rus este structurat în așa fel încât „cheltuielile protejate” să poată fi acoperite din venituri non-petrol și gaze, care sunt mai previzibile și mai puțin dependente de condițiile externe. Principalele elemente ale veniturilor non-petrol și gaze sunt TVA, taxele vamale și accizele.

            În 2023, Ministerul Finanțelor prevede o creștere a veniturilor non-petrol și gaze cu 0,5% din PIB, până la aproximativ 223 miliarde de euro (11,5% din PIB). Aproximativ la același nivel, conform prognozei, acestea vor rămâne în 2024 și 2025.

            Toate cheltuielile militare (de apărare și de securitate) sunt planificate la 123,5 miliarde de euro, iar cele pentru politica socială – la circa 95 miliarde. Veniturile non-petrol și gaze acoperă în totalitate aceste sume. Putin însuși a promis în mod explicit în decembrie că cheltuielile militare nu vor fi reduse.

            În cazul unui șoc bugetar puternic, guvernul va prefera probabil să reducă cheltuielile directe ale trezoreriei pentru infrastructură și să le implementeze prin instituții cvasibugetare, cum ar fi băncile de stat și numeroase corporații de dezvoltare.

            Veniturile din petrol și gaze scad

            În 2022, Rusia a înregistrat un excedent record de cont curent de 227,4 miliarde de dolari. Nu sunt așteptate maxime record și în acest an, dar contul curent va rămâne în excedent. În ciuda sancțiunilor, Rusia încă exportă o parte semnificativă din hidrocarburi. Însă veniturile din acestea vor scădea mai mult decât au prezis autoritățile economice în toamnă.

            În primul rând, previziunile și cifrele compilate pe baza acestora nu reflectă pe deplin contextul macroeconomic și condițiile emergente. De exemplu, bugetul include 22,1 miliarde de euro din exportul a 125 de miliarde de metri cubi de gaz – și nu vor exista astfel de volume, atrage atenția Alexander Isakov, economist șef la Bloomberg Economics pentru Rusia, pe canalul său de telegrame. Cert este că macroprognoza stabilită în baza bugetului nu ține cont de explozia de la Nord Stream, care a avut loc chiar înainte ca bugetul să fie depus spre aprobare.

            În al doilea rând, impactul plafonului prețului petrolului aprobat și introdus în decembrie nu este inclus în buget. În plus, Rusia ar putea fi de acord cu reduceri la gaz pentru cumpărătorii străini rămași – de exemplu, Turcia a cerut o reducere de 25% sau amânarea plății pentru 2022 și 2023. Analistul Loko-Bank, Dmitri Polevoy, a estimat livrările către această țară pentru doi ani la 71 de miliarde de dolari, astfel încât reducerea pentru doi ani ar putea ajunge până la 18 miliarde de dolari.

            Care va fi deficitul bugetar?

            Bugetul actual pentru 2023 presupune un deficit de 2% din PIB (aproximativ 39 miliarde3 de euro). Decizia guvernului din decembrie de a prelungi până în 2024 plata amânată a primelor de asigurare pentru întreprinderi va duce deficitul până la 2,3% din PIB.

            Dar aceste cifre sunt calculate pe baza prețului mediu anual estimat de 70 dolari per baril de Urals. O scădere a prețului mediu anual pentru fiecare 10 dolari va costa bugetul rus aproximativ 15 miliarde de dolari, subliniază Elina Rybakova, economist șef adjunct la IIF. Estimări ale modelului Bloomberg Economics

            Cu Urals la 50 de dolari, deficitul va crește până la aproximativ 3% din PIB.

            Rusia are suficiente rezerve în yuani, aur și euro pentru a acoperi un astfel de deficit în următorii trei ani, estimează Bloomberg Economics. Ministerul de Finanțe în ianuarie, pe fundalul scăderii veniturilor din petrol și gaze, a început deja să vândă yuani. Dar pentru a forța Rusia să vândă complet toate rezervele de yuani (în valoare de 45 de miliarde de dolari), prețul mediu anual al Uralilor în 2023 ar trebui să fie de 25 de dolari, iar acest lucru este foarte puțin probabil.

            Planul Rusiei pentru destabilizarea în perioada următoare a Republicii Moldova, făcut public săptămâna trecută de președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, ar presupune acțiuni violente cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară în vederea atacării unor instituții de stat și luarea de ostatici.

            Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a confirmat luni în cadrul unui briefing de presă veridicitatea planului rusesc anunțat de Zelenschy.

            „Prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a menționat Maia Sandu.

            Potrivit ei, documentele primate de la partenerii ucraineni demonstrează o bună documentare a locațiilor și aspectelor logistice pentru organizarea acestor activități subvesrisve. De asemenea, planul ar presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent.

            Spre exemplu, materialele conțin instrucțiuni privind regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru.

            Președinta Republicii Moldova dă asigurări că instituțiile statului lucrează la prevenirea acestor provocări și țin situația sub control.

            „În realizarea planului autorii mizează pe mai multe forte interne, dar în special pe grupări criminale, cum ar fi formațiunea Șor și toate derivatele ei, pe unii veteran, foști angajați ai forțelor de ordine și pe mai multe persoane cunoscute pentru legăturile lor cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

            Scopul este răsturnarea puterii legitime de la Chișinău și înlocuirea cu una ilegală, loială Rusiei, care să blocheze procesul de integrare europeană dar și pentru ca Republica Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

            Președinta a cerut tuturor instituțiilor statului să dea dovadă de vigilență maximă. Parlamentul Republicii Moldova trebuie să adopte în cel mai scurt timp proiectele de lege, care vor oferi Serviciului de Informații și Securitate dar și Procuraturii instrumentele necesare pentru a combate mai eficient riscurile la adresa securității țării.

            „Toți cei care participă în aceste acțiuni, îndreptate împotriva statului Republica Moldova, elemente externe, membri ai partidelor politice și ai grupărilor criminale și toți cei care îi protejează pe aceștia urmează a fi trași la răspundere„ a menționat Maia Sandu.

            Amintim că zilele trecute Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat că un grup de persoane din Cecenia, care luptă împotriva Ucrainei începând cu 24 februarie, au ajuns în calitate de salvatori în Turcia pentru a ajuta, chipurile, populația care a suferit de pe urma cutremurului de acum o săptămână. Scopul lor real ar fi, însă, potrivit lui Danilov, să ajungă în Republica Moldova, unde să participe la o lovitură de stat, aflată în proces de pregătire.

            „Unii dintre acei ticăloși care au fost pe 24-25-26 februarie ca parte a așa-numitului” grup cecen „aici, pe teritoriul nostru, astăzi se află deja într-o cu totul altă parte a lumii. Astăzi lucrează ca „salvatori” în Turcia. Suntem acum foarte atenți și monitorizăm această situație pentru a nu admite ca acești „salvatori” să ajungă la Chișinău. Le știm numele și prenumele, patronimele. I-am monitorizat foarte atent la momentul respectiv. Au avut o sarcină personală la 24 februarie”, a adăugat Danilov.

            Rusia își dorește foarte mult să aprindă din nou focul în Republica Moldova, astfel încât să existe un focar de tensiune căruia ar trebui să-i acordăm maximă atenție”, a spus oficialul.

            Reamintim că, la summitul UE de la Bruxelles de săptămâna trecută, președintele Volodymyr Zelensky a declarat că serviciile secrete ucrainene au interceptat planurile Kremlinului de a prelua controlul asupra Republicii Moldova, după care liderul ucrainean a transmis imediat toate informațiile președintei Maia Sandu.

            Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a confirmat că a primit informațiile despre intențiile Rusiei de a desfășura o campanie de destabilizare a situației din stat.

            Guvernul Gavriliță va fi schimbat la Chișinău cu un guvern condus de actualul secretar al Consiliului de Securitate al Republicii Moldova, Dorin Recean. Dacă Guvernul demisionar s-a remarcat, în special, prin politici de ordin social, premierul desemnat a menționat, deja printre cele trei priorități ale guvernării sale, susținerea mediului de afaceri și a economiei.

            Vineri, după o ședință la Președinție unde au participat membrii Cabinetului de Miniștri dar și deputații din majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), prima ministră a Republicii Moldova, Natalia Gavriliță și-a anunțat demisia după 18 luni de aflare în funcție.

            Președinta Maia Sandu a luat imediat act de cerere, iar peste doar câteva ore, după o scurtă consultare cu două fracțiuni parlamentare, cea a PAS și cea a partidului Șor, (Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a boicotat invitația), a anunțat candidatura noului șef al cabinetului. Premierul desemnat este Dorin Recean, fost ministru al afacerilor interne în guvernele Filat și Leancă în perioada anilor 2012-2015 și secretar al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova din 7 martie, 2022.

            Guvernul Gavriliță, încredere enormă la învestire, pierdută pe parcurs

            Șefa demisionară a guvernului a menționat în discursul de anunțare a demisiei că, deși cabinetul său a guvernat într-o criză continuă pe parcursul celor 18 luni, „progresele sale au fost înalt apreciate de Uniunea Europeană”. Pe de altă parte, ea a spus că guvernul său nu a avut suficientă susținere acasă, și din această cauză reformele nu ar fi avansat suficient de repede. Declarația doamnei Gavriliță arată cel puțin eronat, deoarece Guvernul său a avut din start susținerea președintei Maia Sandu, fiind învestit de o majoritate parlamentară confortabilă de 63 de deputați din 101 și bucurându-se de la bun început de susținerea largă a societății civile și a populației. În plus, din luna martie, în contextul războiului din Ucraina, executivul a activat în condițiile stării de urgență, care oferă prerogative suplimentare executivului și un spațiu extins de manevră, nefiind limitat de necesitatea aprobării unor acțiuni ale sale de către Parlament.

            Susținerea populației, de la 51% la 23%

            Susținerea imensă pe care a avut-o din start din partea populației era însă condiționată de înfăptuirea reformelor, pe care PAS le-a promis în campania electorală, în primul rând a reformei justiției. Acestea au întârziat, însă, în contextul crizelor multiple, care s-au prelungit pe parcursul întregii perioade de guvernare, dar și incapacității majorității miniștrilor de a face față. Singurele portofolii, care au făcut față crizelor, generate de inflația galopantă și, ulterior, de războiul din Ucraina, au fost cele ale Externelor și Protecției Sociale. Succesele pe plan extern se datorează în cea mai mare parte susținerii imense, pe care o are președinta Maia Sandu în Occident. Grație acestei susțineri, Republica Moldova a reușit să primească într-un an și jumătate o susținere financiară fără precedent, datorită căreia a făcut față crizelor cu care s-a confruntat pe plan intern. Tot datorită finanțărilor, guvernul a reușit să ofere pachete importante de asistență socială populației, afectată de creșterea imensă a prețurilor de anul trecut, cea mai mare de pe continentul european.

            Cea mai mare realizare a guvernului Gavriliță a fost, cu siguranță, obținerea statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Această reușită s-a datorat, însă, mai degrabă, conjuncturii internaționale, create după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă.

            Aici, însă, realizările se opresc, guvernul Gavriliță neavând progrese însemnate în implementarea reformelor, promise în campania electorală, inclusiv a celei mai importante dintre ele – reforma justiției. În plus, Guvernul Gavriliță s-a remarcat și printr-o serie de activități obscure în sectorul energetic, dar și prin acțiuni, care au condus la favorizarea businessului din regiunea separatistă transnistreană și defavorizarea celui de pe malul drept al Nistrului, care plătește bani la bugetul de stat.

            Coroborate cu o incapacitate crasă de a comunica, toate aceste deficiențe au condus la o scădere drastică a încrederii populației față de guvernarea PAS. Potrivit datelor ultimului sondaj de opinie, pentru PAS sunt dispuși în prezent să voteze 23% din populație, pe când pentru celelalte două forțe parlamentare, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor și Partidul Șor – peste 33%. Și asta în condițiile când cabinetul Gavriliță a intrat la guvernare cu un credit de încredere din partea a 51 la sută din populație, dacă ținem cont de rezultatele alegerilor din iulie, 2021.

            Nu a convins Guvernul Gavriliță nici pe dimensiunea de securitate. E adevărat, a făcut toamna trecută față amenințărilor hibride, gestionate de serviciile secrete rusești în vederea răsturnării guvernului, amintite recent de președintele ucrainean Volodymyr Zelenski în timpul vizitei sale în capitala UE. Această reușită s-a datorat, însă, mai degrabă relațiilor externe excelente pe care le are Republica Moldova. Datorită acestor relații, de la serviciile secrete ucrainene și occidentale a fost primită informația privind detaliile acestor amenințări hibride. Totodată, vârful de lance al operațiunilor de destabilizare din toamnă, protestele partidului Șor, au fost dezamorsate datorită blocării conturilor prin care acestea erau finanțate din exterior.

            În plus, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina a crescut considerabil importanța ministerelor de forță însă nici ministrul de interne, dar nici cel al apărării nu au convins că ar fi apți să gestioneze eficient situația amenințărilor hibride dar și militare ale Federației Ruse.

            Tentativă nereușită de demitere în noiembrie?

            Toate aceste deficiențe ale guvernării erau resimțite încă din toamnă, la mijlocul lunii noiembrie fiind întreprinsă, potrivit mai multor surse o tentativă de debarcare a Guvernului Gavriliță pentru a scoate tensiunea din societate acumulată pe parcursul anului și a consolida încrederea populației în capacitatea guvernării de a face față.

            Tentativa nu a reușit, însă, deoarece prima ministră, susținută de vice-premierul Andrei Spînu dar și de o parte din deputații PAS, s-ar fi opus cererii președintei Sandu de a-și depune mandatele. Iată că peste două luni acest lucru a fost posibil.

            Natalia Gavriliță a demisionat după o vizită de câteva zile la Bruxelles, din care s-a întors joi, unde a prezentat progresele privind aderarea la Uniunea Europeană. Încă acum o lună raportul Comisiei Europene privind gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar al țărilor candidate, arăta că Republica Moldova înregistrează rezultate mai slabe decât Ucraina și Georgia în aplicarea legislației europene.

            Aceasta plus anunțul lui Volodymyr Zelenschi privind un plan rusesc de destabilizare a Republicii Moldova au fost probabil argumentele decisive prin care Natalia Gavriliță a fost convinsă să-și depună mandatul.

            Moștenirea economică a Guvernului Gavriliță

            Guvernul Gavriliță lasă succesorilor săi o moștenire destul de complexă, noul cabinet urmând să soluționeze un spectru larg de probleme. În plan economic Guvernul Recean va trebui să asigure finanțarea unui deficit bugetar record, pus în legea Bugetului pentru anul în curs, dar rambursarea unei datorii externe tot mai mari. Anul trecut au fost împrumutate sume enorme din exterior pentru a fi asigurate plățile compensațiilor financiare populației în condițiile creșterii galopante a prețurilor. Pe de altă parte, mediul de afaceri a fost susținut mult prea puțin, totodată sporind presiunea asupra businessului din partea unor autorități ale statului, precum Fiscul, spre exemplu, care s-a manifestat destul de rigid cu mediul de afaceri, afectat și el de crizele multiple.

            Drept urmare, mai multe companii, inclusiv mari, au decis să plece din Republica Moldova. Astfel, deși cheltuielile cresc exponențial, câmpul fiscal de unde urmează să fie acumulate mijloace pentru acoperirea acestora, este tot mai subțire.

            Trei obiective prioritare ale noii guvernări

            Dorin Recean, a anunțat, de altfel, imediat după desemnare principalele trei obiective ale viitorului cabinet, printre care și dezvoltarea economică.

            „O nouă viață pentru economie! Asta înseamnă să oferim mai multe resurse accesibile, în mod special pentru investițiile în domeniul de afaceri, în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, asta este calea pentru ca să avem locuri de muncă, să avem salarii mai mari și să creăm bunăstare pentru fiecare dintre noi”, a menționat la acest capitol premierul desemnat.

            Un alt obiectiv prioritar la care s-a referit Recean vizează ordinea și disciplina din instituții. Premierul desemnat a confirmat prin anunțarea acestui obiectiv că instituțiile statului sunt mult prea ineficiente.

            „Instituțiile trebuie să deservească cetățenii și mediul de afaceri. Da, există rezistență, dar o vom depăși”, promite el.

            Totodată, premierul desemnat a menționat printre priorități asigurarea păcii și stabilității.

            „Trebuie să conștientizăm că, de la Al Doilea Război Mondial încoace, suntem în cel mai înalt risc de provocări. Prin urmare, avem nevoie să consolidăm sectorul de securitate în așa fel încât toată lumea să se simtă în siguranță” a declarat el.

            Totuși dominanta proiectului de guvernare rămâne integrarea europeană. Dorin Recean a declarat că trebuie accelerat procesul de armonizare a legislației și implementate toate condiționalitățile, nu doar pentru bifă, dar pentru că asta e modalitatea de a asigura bunăstarea în țară.

            forţă de muncă

            Aproximativ 500.000 de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro de către candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. Numărul este în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, evoluție reflectată și în nivelul aplicărilor înregistrate în luna ianuarie, când a fost depășit pragul de 1 milion.

            Prima lună din an a adus un interes crescut din partea candidaților pentru joburile de șofer, pentru care au fost făcute peste 35.000 de interogări în platformă, de inginer (16.500 de căutări) sau asistent medical (13.000 de căutări). Contrar așteptărilor angajatorilor, cu 10.000 de căutări, locurile de muncă remote rămân în topul celor mai căutate de cei care vor să se angajeze. „Vedem un număr mai mare de interogări în platformă pentru cuvintele cheie „remote” sau „de acasă” decât anul trecut pe vremea aceasta, în condițiile în care angajatorii se orientează mai degrabă către readucerea angajaților la birouri. Candidații nu vor însă în mod neapărat joburi exclusiv remote, ci mai degrabă caută acele variante care le permit să lucreze și de acasă. Mai exact, joburi care pot fi făcute într-un regim hibrid”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă online de recrutare din România.

            Și joburile de contabil au atras peste 10.000 de interogări, în timp ce operatorii call center au avut 7.500. În ceea ce-i privește pe șoferi, cei mai mulți candidați vor să afle ce joburi disponibile sunt pentru șoferii de categoria B, șoferii de tir sau șoferii livratori. Pentru segmentul de ingineri, cele mai multe căutări s-au făcut pentru ingineri constructori, ingineri mecanici, ingineri chimiști și ingineri de instalații.

            „Un fenomen foarte interesant pe care l-am remarcat în ultima perioadă ține de faptul că în foarte puține cazuri vedem candidați care caută un anumit angajator, iar acolo unde apar totuși nume, cel mai frecvent aparțin angajatorilor din retail. Deși atunci când primesc o ofertă sunt atenți și investighează reputația de angajator pe care și-a construit-o o anumită companie, în etapa inițială, cea în care prospectează ofertele din piață, numele companiei contează mult mai puțin decât aspecte precum salariul, programul sau descrierea atribuțiilor din fișa postului”, explică Roxana Drăghici.

            Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.300 de lei, 3.700 de lei pentru angajații din contabilitate și 3.600 de lei pentru cei din transporturi / distribuție. În call-center-e, media salarială netă, la nivel național, este de 3.100 de lei.

            Alte poziții care au generat, cumulat, peste 10.000 de căutări au fost manager, assistant manager, electrician ori agent de vânzări. De asemenea, comparativ cu anii anteriori, a crescut numărul de căutări în care este specificat cuvântul „salariu”. „Candidații devin din ce în ce mai specifici când vor să-și schimbe jobul. Dacă acum îi vedem că fac o preselecție în funcție de salariul afișat în anunț sau stilul de lucru decis de companie (de la birou, hibrid sau remote), foarte curând este probabil să vedem căutări în care se menționează beneficiile dorite”, mai spune Roxana Drăghici.

            În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 31.000 de locuri de muncă.

            bancar


            Banca Națională a Moldovei reduce rata de politică monetară cu încă trei puncte procentuale după ce în luna ianuarie a redus-o cu alte 1,5%. Astfel, după ce pe parcursul anului 2022 rata a crescut de la 6,5 până la 21.5 puncte pentru a stăvili inflația galopantă, în acest an reduce și mai repede rata pentru a stimula activitatea economică pe fundalul temperării inflației

            Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis marți să reducă cu trei puncte procentuale rata de bază, aceasta coborând pentru principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt de la 20% la 17%.

            „Decizia continuă tendința de relaxare a politicii monetare începută la sfârșitul anului precedent, pe fundalul stabilirii unui cadru macroeconomic dezinflaționist, și a fost determinată de confirmarea prognozelor anterioare ale BNM privind perspectivele de decelerare a inflației sub impactul descreșterii cererii și al unui impuls fiscal neutru”, anunță Banca Națională.

            Decizia urmărește crearea condițiilor monetare pentru susținerea activității economice. Diminuarea ratei de bază urmează să conducă la reducerea ratelor dobânzilor la credite, sporirea creditării și stimularea consumului astfel încât să sporească cererea populației și, într-un final, să se ajungă la o creștere economică.

            BNM explică aceste schimbări bruște în politica monetară prin faptul că procesul inflaționist în Republica Moldova s-a manifestat mai devreme și cu ritmuri alerte de creștere comparativ cu alte țări din regiune, iar restricționarea politicii monetare a temperat rapid ritmurile de creștere a inflației. Prin urmare, Republica Moldova este printre primele țări din lume care și-au inversat caracterul politicii monetare din unul restrictiv în unul expansionist.

            Potrivit prognozei BNM, inflația va continua să se reducă rapid pe parcursul anului curent și va intra la finele lunii decembrie în limita de sus al coridorului de variație al inflației, care e de 6,5 la sută.

            Inflația medie anuală urmează să ajungă la nivelul de 13,7 la sută în acest an și la 5,5 la sută, anul viitor.

            În aceste condiții, BNM consideră că este necesar un impuls fiscal mai puternic pentru a stimula activitatea economică pe parcursul anului 2023.

            Reducerea inflației ba fi determinată de ajustările recente de tarife pentru energia electrică, atenuarea continuă a inflației importate, precum și temperarea continuă a prețurilor la petrol pe piața internațională.

            În același timp, BNM prognozează pentru a doua jumătate a anului 2024 o nouă accelerarea a procesului inflaționist, determinat de creșterile acumulate ale prețurilor la resursele energetice pe piața internațională, de ajustarea accizelor la începutul anului 2024, de ajustările recente și anticipate din anul curent ale tarifelor și de efectele de runda a doua asociate acestora, precum și de majorarea surselor de finanțare a consumului.

            Totodată, evenimentele asociate conflictului militar din Ucraina și potențialele escaladări mențin caracterul persistent al riscurilor și incertitudinilor privind perspectiva inflației pe termen scurt și mediu.

            C.I.

            Militari ai trupelor de elită din Republica Moldova și România participă la aplicații comune în vederea sporirii gradului de interoperabilitate și sincronizare.

            Un grup de militari din cadrul Batalionului cu Destinație Specială Fulger al Armatei Naționale a Republicii Moldova, participă, alături de colegii din cadrul Batalionului 52 Operații Speciale Băneasa — Otopeni la exercițiul JCET- 2023 (Joint Combined Exchange Training).

            Antrenamentele se desfășoară în perioada 6-17 februarie curent, la un centru de instruire din România.

            Potrivit unui anunț făcut de Ministerul Apărării de la Chișinău, scopul exercițiului este creșterea nivelului de interoperabilitate, sincronizarea procedurilor operaționale între militarii celor două unități și dezvoltarea capabilităților pentru executarea misiunilor speciale.

            „Ofițerii, sergenții și soldații din cele două armate, se vor antrena la tehnici speciale de alpinism pe timp de iarnă, trageri de luptă avansate și misiuni specifice”, anunță ministerul.

            Exercițiul nu e la prima sa etapă. Aplicațiile JCET se desfășoară în conformitate cu Planul de activitate externă al Ministerului Apărării și Armatei Naționale a Republicii Moldova pentru anul 2023. Militarii Batalionului cu Destinație Specială, Fulger participă la JCET începând cu anul 2009.

            Batalionul Fulger este unitatea cea mai pregătită a forțelor armate ale Republicii Moldova, fiind echivalentul unităților pentru operațiuni speciale ale armatelor statelor Alianței Nord Atlantice.

            C.I.

            Deși cei mai mulți dintre moldoveni consideră că în Ucraina are loc în prezent o invazie nejustificată a Federației Ruse, iar Crimeea și regiunile Lugansk și Donetsk sunt ocupate de Rusia, Vladimir Putin este liderul străin cu cea mai multă încredere printre cetățenii Republicii Moldova.

            Cel puțin asta rezultă dintr-un sondaj de opinie, realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-Research, la comanda Comunității pentru advocacy și politici publice WatchDog.MD, făcut public vineri, 3 februarie.

            42% din intervievați sunt de părerea că Crimeea trebuie să aparțină Ucrainei, iar 34% înclină să creadă că ar trebui să fie parte din Rusia. Pe de altă parte, aproape 50% sunt de părerea că includerea regiunilor ucrainene Lugansk și Donețk în componența Rusiei este ilegală, 23% din ei afirmând contrariul. Peste un sfert din intervievați consideră că Putin este personal vinovat de începerea Războiului în Ucraina, iar 17% cred că vina o poartă Rusia în întregime. Alte 17,7% dau vina pe Statele Unite ale Americii, 11,8% pe conducerea Ucrainei, iar 9% – pe Alianța Nord Atlantică.

            Președintele rus, Vladimir Putin rămâne, cu toate acestea liderul străin cu cea mai mare încredere printre cetățenii moldoveni. 38% din participanții la sondaj au încredere în el, 19,8% – încredere foarte mare, iar 18,2% – o oarecare încredere. Spre comparație, Klaus Iohannis are încrederea a 36,6 intervievați, iar Vladimir Zelenskii – a 35,3%. În Joe Biden au încredere doar 25,2% dintre moldoveni.

            Cu toate că Putin e cel mai popular, potrivit sondajului, 53,5% din cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar 23,8% ar opta pentru aderarea la Uniunea Euroasiatică, dacă ar fi organizate referendumuri în acest sens.

            Pe de altă parte, doar 27% ar vota pentru aderarea la NATO, 55% pronunțându-se împotrivă.

            Pentru unirea Republicii Moldova cu România s-ar pronunța 36,2% dintre moldoveni, iar împotrivă – 52,2%.

            Intervievații au fost chestionați și în privința unei eventuale invazii rusești în Republica Moldova. 34% dintre respondenți au optat în favoarea unei rezistențe armate, 29% susțin o capitulare necondiționată, iar 9,7% optează pentru negocieri.

            Cu toate acestea, doar 23,6% sunt siguri că sunt gata să lupte cu arma în mână împotriva agresorilor. Alți 12,5% spun cu mai puțină siguranță că ar face-o, iar 45,8% sunt siguri că nu se vor implica în luptă.

            Potrivit sondajului, aproape 55% dintre moldoveni califică drept justă afirmația că Rusia luptă cu NATO în Ucraina. Totodată, peste 41% consideră că regimul lui Vladimir Putin este unul fascist.

            Sondajul celor de la WatchDog.MD vizează impactul dezinformării și propagandei asupra opiniei publice din Republica Moldova.

            Potrivit concluziilor, se remarcă un impact încă foarte înalt al propagandei Kremlinului pe subiecte care vizează securitatea, agresiunea rusă din Ucraina, relațiile internaționale și subiectele energetice.

            „Sunt îngrijorătoare, în mod special, tendințele răspunsurilor privind cauzele războiului și atitudinile față de țara victimă a agresiunii. Astfel, mai puțin de jumătate dintre respondenți au afirmat că Rusia și conducerea acesteia se fac vinovate pentru război. Totodată, numai 36% dintre respondenți au numit Ucraina drept parte din conflict care are dreptate”, menționează experții.

            Sondajul a fost organizat în cadrul proiectului ”Evaluarea impactului dezinformării și propagandei toxice asupra opiniei publice din Republica Moldova”, implementat de Comunitatea ”WatchDog.MD” cu suportul Internews, proiect care e parte a programului „Răspunsul comunităților la dezinformare“, realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene.

            Scopul lui este de a efectua cercetări și de a realiza patru sondaje de opinie în perioada ianuarie-mai 2023 și alte analize privind impactul dezinformării și manipulării și propagandei toxice asupra opiniei publice din Republica Moldova. În cadrul proiectului, experții vor oferi recomandări către actorii relevanți pentru combaterea eficientă a dezinformării.

            Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice moderate de intervievator, în perioada 17-26 ianuarie 2023, pe un eșantion stratificat de 1001 persoane.

            C.I.

            insolvenţă

            Numărul de insolvențe a crescut cu 8%, suspendările cu 21%, iar dizolvările sau radierile de companii cu 15% în 2022 față de anul anterior. Numărul de companii nou-înființate a atins însă un nivel record în 2022. Inflația, încetinirea economiilor europene și o eventuală nerespectare a jaloanelor din PNRR reprezintă principalele riscuri macroeconomice din 2023, potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update.

            În scenariul de bază estimarea noastră este că economia va crește cu aproximativ 3% în 2023, principalele riscuri macroeconomice din acest an fiind: modul în care vor fi gestionate efectele inflaționiste de runda a doua generate de scumpirea materiilor prime și de creșterea costurilor de împrumut (atât din punct de vedere fiscal cât și monetar), încetinirea economiilor europene, dar și o eventuală nerespectare a jaloanelor din PNRR de care depinde evitarea recesiunii dar și corecția deficitelor gemene”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

            img

            NIVEL RECORD, DE PESTE 150 DE MII DE ÎNMATRICULĂRI FIRME ÎN 2022

            Înmatriculările de entități au depășit pentru prima dată în istorie pragul de 150 de mii, la 152.809 de companii nou-înființate în 2022, cu 3% mai multe decât în 2021 și cu 13,8% peste nivelul pre-pandemie de 134.220 atins în 2019, potrivit ultimelor date, publicate astăzi de Registrul Comerțului.

            APETIT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ, ENERGIE&GAZE ȘI EDUCAȚIE ÎN 2022

            „Dacă în 2021 Agricultura, Energia&gazele și IT&C înregistrau cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de entități nou-înființate, în 2022 pe locul întâi am avut Industria extractivă, sectorul de Energie&gaze s-a menținut pe locul doi iar Educația a urcat pe trei, cu majorări de 551%, 170% respectiv 47% la 722 societăți, 1.601, respectiv 5.531 de entități nou-înființate în 2022”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

            La polul opus, Hotelurile & restaurantele, Imobiliarele, Construcțiile, Comerțul și Agricultura au înregistrat scăderi procentuale anuale cuprinse între 1,1% și 73% în 2022.

            Din punct de vedere geografic, cele mai multe entități înființate în 2022 au fost înregistrate în București (29.068, 19% din total), Cluj (9.199, 6% din total) și Ilfov (7.933 companii, respectiv cu 5% din total în 2022). La polul opus, Covasna, Ialomița și Tulcea au avut cele mai puține entități noi înregistrate, între 954 și 1.111 de entități în 2022. 

            Numărul companiilor care au intrat în insolvență a crescut cu 8,2% la 6.649 companii în 2022, cu 16,8% peste minimului istoric atins în 2020, de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

            Numărul companiilor suspendate a crescut cu 20,6% față de 2021, la 15.700 companii. Radierile și dizolvările s-au majorat cu 14,6% în 2022 față de 2021, la 112.959 companii însă au rămas cu 17% sub nivelul pre-pandemie atins în 2019.

            img

            MAXIM ISTORIC, DE PESTE 1,6 MILIOANE ENTITĂȚI ACTIVE ÎN 2022

            Numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a continuat tendința de creștere începută în 2011 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.606.310 la 31 decembrie 2022. 

              Ungaria

              Consiliul Concurenţei din Ungaria (GVH) a aplicat o amendă de 50 de milioane de forinţi administratorului platformei online eMAG Ungaria (Dante International S.A., Extreme Digital-eMAG Kt.) pentru nerespectarea celor asumate în urma unei amenzi aplicate anterior, a transmis Consiliul Concurenţei din Ungaria (GVH), luni, către agenţia ungară de presă MTI.

              În comunicat se aminteşte că în 2021, GVH a aplicat administratorului platformei online o amendă de 200 de milioane de forinţi şi l-a obligat la plata unor compensaţii de aproximativ 4 miliarde de forinţi, întrucât practicile sale au fost, în mod constant, unele injuste faţă de consumatori.

              După expirarea termenului stabilit pentru corectarea practicilor ilegale de marcare a preţurilor, GVH a constatat că până în decembrie 2021, administratorul platformei a asigurat tuturor clienţilor săi cupoanele valorice la acordarea cărora s-a angajat în baza acceptării unui pachet de măsuri menit să compenseze încălcarea legii, însă au fost constatate şi deficienţe: eMAG a exclus anumite produse din lista celor pentru puteau fi utilizate cupoanele, iar în ceea ce priveşte marcarea preţurilor, compania nu a respectat angajamentele luate.

              În comunicat se precizează că deşi magazinul online a încetat să mai publice preţuri iniţiale false şi a introdus o nouă bază de comparare a preţurilor, prin publicarea preţurilor recomandate de producător (PRP) de furnizor, acest lucru a putut da consumatorilor, şi în continuare, impresia înşelătoare că magazinul online le oferă o reducere semnificativă.

              Compania fondată în România, în 2001, este cel mai mare comerciant online al regiunii, cu operaţiuni în patru ţări: România, Ungaria, Bulgaria şi Polonia. Pe piaţa maghiară a intrat în 2013.

              Potrivit datelor publice ale companiei, în anul financiar 2020, eMag Ungaria a avut 310 de angajaţi, iar în 2021, 343. În 2020, vânzările anuale nete ale companiei s-au ridicat la suma de 52,904 miliarde de forinţi, iar în 2021, la 34,805 miliarde de forinţi. În 2020, profitul său impozabil a fost de 670 de milioane de forinţi, iar în 2021, de 893 de milioane de forinţi.

              Într-un comunicat cu privire la amenda primită, eMAG Ungaria a informat MTI că ia act de decizia GVH, deşi nu este pe deplin de acord cu constatările consiliului.

              Compania aminteşte că în 2021, eMAG şi GVH au convenit asupra unui program de compensare în cadrul căruia clienţilor maghiari li s-au acordat reduceri în cuantum total de peste 1 miliard de forinţi (2,56 de milioane de euro), în plus, a fost lansat şi un program de sprijin dedicat companiilor maghiare, în valoare de 3 miliarde de forinţi (7,70 de milioane de euro). Compania a făcut totul pentru a dovedi îndeplinirea angajamentelor luate, în cel mai transparent mod posibil. În calitate de cel mai mare comerciant online din ţară, eMAG Ungaria a afişat preţurile promoţionale în conformitate cu Directiva europeană Omnibus deja cu luni înainte de termenul limită de la 28 mai 2022 – în ciuda faptului că această măsură a reprezentat un dezavantaj competitiv semnificativ în comparaţie cu concurenţii care vând în Ungaria, dar au sediul în străinătate, şi prin urmare nu se află în centrul atenţiei autorităţilor maghiare, a specificat eMAG.

              Producția agricolă în Republica Moldova s-a redus cu 29,8% anul trecut, scăderea fiind determinată în special de recolta extrem de proastă a cerealelor din cauza secetei, după un an 2021 cu recolte record la majoritatea culturilor de câmp.

              Potrivit Biroul Național de Statistică de la Chișinău, producția globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile, inclusiv întreprinderile agricole, de fermier și cele ale populației, au produs doar 70,2%, în prețuri comparabile, din volumul producției obținute în 2021.

              Micșorarea a fost determinată de scăderea producției vegetale cu 36,8% și a producției animaliere – cu 2,6%.

              În condițiile unui an extrem de secetos, producția de porumb s-a redus cu 74,8%, cea de grâu – cu 45,6%, iar cea de semințe de floarea soarelui – cu 35,3%.

              Producția de sfeclă de zahăr a scăzut cu 49,6%, cea de soia- cu 39%, iar cea de leguminoase-boabe – cu 32,5%.

              De asemenea, a scăzut considerabil producția de nuci, cartofi, legume și struguri.

              Potrivit datelor statistice, sfecla de zahăr, rapița, soia, tutunul, floarea soarelui, cerealele și leguminoase pentru boabe sunt cultivate, în special în gospodăriile mari agricole. Totodată culturile bostănoase, cartofii, legumele, strugurii, fructele, nucile și pomușoarele sunt cultivate, în cea mai mare parte, de gospodăriile de fermieri și cele ale populației.

              Reducerea dramatică a producției de origine vegetală a fost determinată și de faptul, că în anul precedent, 2021, au fost înregistrate recolte record în cazul mai multor culturi, baza de comparație pentru anul următor fiind destul de înaltă.

              Anul trecut a fost nefast și pentru sectorul zootehnic. Producția de lapte s-a redus cu 10,3%, iar creșterea animalelor (în greutate vie) – cu 2,4%.

              Pe de altă parte, producția de ouă a crescut cu 5,9%.

              Conform stării la 1 ianuarie 2023 față de data respectivă a anului precedent a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile ca rezultat al scăderii șeptelului de animale în gospodăriile populației. Totodată, în întreprinderile agricole se atestă creșterea efectivului de ovine și caprine – cu 56,3%, bovine – cu 30,3%, iar efectivul de porcine a rămas la nivelul anului trecut.

              În anul 2022 ponderea producției vegetale în totalul producției agricole a constituit 72%, producției animaliere revenindu-i 28%. Spre comparație, grație recoltei extrem de înalte, în anul 2021 producția vegetală a constituit 80%, iar cea animalieră – 20%.

              Raiffeisen Bank lanseaza incepand cu 1 februarie noul sezon Money Chat Podcast, disponibil pe toate platformele de streaming audio. Podcastul, premiat in 2021 cu bronz la categoria Best Brand Podcast in cadrul Webstock, este raspunsul bancii la nevoia constanta de educatie financiara.

              In cele zece episoade ale celui de-al doilea sezon fiecare invitat va dialoga pe teme financiare cu omul de radio, Andreea Remetan. Subiectele abordate vor fi diverse: de la cum sa-ti traiesti viata fara bani cash in buzunar pana la siguranta platilor online sau cum sa-ti sporesti veniturile. Toti invitatii Money Chat Podcast fac parte din echipa de profesionisti ai Raiffeisen Bank si fiecare dintre acestia vor impartasi cu noi sfaturi valoroase pentru sanatatea financiara.

              „In cel de-al doilea sezon Money Chat Podcast, ne-am dorit sa-i ascultati pe colegii nostri din banca, buni profesionisti cu informatii financiare practice, utile si usor de inteles. Este limpede ca in ultimii ani publicul din Romania a inceput sa fie mult mai constient de importanta educatiei financiare si a devenit mult mai informat. Speram ca si cele zece episoade sa fie gustate de ascultatori ca un aperitiv financiar valoros pentru acestia”, a declarat Laura Mihaila, Director de Marketing, Comunicare&User Experience la Raiffeisen Bank.

              Timp de zece saptamani, va asteapta cate un nou episod de podcast in fiecare zi de miercuri, incepand cu ora 12:00, pe toate platformele de streaming audio. Money Chat Podcast este parte din platforma de educatie financiara Money Bistro a Raiffeisen Bank.

                Three Czech companies have started their work together with their Moldovan counterparts to implement innovative solutions as part of the 6th Call for Proposals of the Czech Challenge Fund implemented by UNDP, with financial support of the Ministry of Foreign Affairs Czech Republic. Each initiative was awarded with up to US$40,000 and are being implemented from October 2022 to October 2023.

                The current edition of the Czech Challenge Fund covered four thematic areas: sustainable growth and green cities, solutions on digital transformation, climate change, environment, and eco-innovations.

                “With 17 Czech Challenge Fund projects implemented in Moldova since 2018, we clearly see the potential of both Czech innovators and Moldovan partners to bring new solutions and approaches that come with real improvements across sectors and municipalities,” noted Pavel Faus, Senior Project Specialist of the Czech-UNDP Partnership for SDGs, UNDP Istanbul Regional Hub.

                Following projects covering Moldova are being implemented, thanks to Czech Challenge Fund support:

                • The Czech association Seminkovna, together with their local partner CSO Gradina Moldovei will create a network of seed libraries in different regions of the country, which farmers can then reproduce to have their own seeds in the next season.
                • The Czech company Smart Guide, in partnership with Invest Moldova Agency, will develop a smart destination management and innovative digital guide of tourist attractions and destinations in the country.
                • Apis Innovation will transfer to the National Association of Beekeepers of the Republic of Moldova valuable know-how to combat Varroa mites destructors, one of the main source of bee colony mortality. The Czech company Apis Innovation has created a thermosolar hive which is fatal to the destructor mites only with the power of sunlight. The solution is completely environmentally friendly, yet its success rate is higher than that of the commonly used chemical drugs.

                Within previous Calls for Proposals (2018-2021), 14 other initiatives were supported, among them being:

                • RCE Systems introduced an advanced traffic video analytic system that provides automated video analytics to the Ministry of Internal Affairs of Moldova.
                • The University of Chemistry and Technology in Prague, in partnership with the CSO Katalyst, created an ecological product innovation lab, a certified commercial kitchen and experimentation lab to set up and stimulate ecological product development and help start-ups and small producers shift to more sustainable operations.
                • DATmoLUX, in partnership with the municipality of Ungheni, provided their latest technology for public lighting by implementing an advanced Radio Control System. This pilot implementation of modern lighting system is adjustable, more cost efficient and proves better visibility for city’s residents.

                The partnership of UNDP with the Czech Republic supports innovative solutions from Czech Republic’s private sector, non-governmental organizations, universities, state institutions, research centers, and individuals. The Czech Challenge Fund projects focus on solving specific development challenges in six partner countries (Bosnia and Herzegovina, Georgia, Moldova, Ethiopia, Cambodia, Zambia). The implementation is financially supported by the Ministry of Foreign Affairs of the Czech Republic. In Moldova, the Czech Challenge Fund has already supported 17 projects.

                miliarde

                Încrederea în economia națională s-a deteriorat pentru a doua lună consecutiv în ianuarie, indicatorul Comisiei Europene scăzând cu 1,4 puncte raportat la nivelul din decembrie, până la 100,6 puncte, cel mai redus nivel din noiembrie 2021. Cele mai severe ajustări ale indicatorilor de încredere au fost înregistrate în servicii și comerțul cu amănuntul, pe fondul nivelului ridicat al presiunilor inflaționiste, cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populației.

                Pe de altă parte, datele publicate de Ministerul Finanțelor indică ajustarea raportului deficit bugetar/PIB la 5,68% în 2022 (de la 6,73% în 2021), evoluție susținută de continuarea procesului de relansare economică post-pandemie și de intensificarea inflației. Veniturile la buget au urcat cu 21,2% an/an la 460,1 miliarde RON, iar cheltuielile s-au majorat cu 17,7% an/an la 541,1 miliarde RON. Previzionăm un raport deficit bugetar/PIB de 4,9% în 2023 și 3,8% în 2024.

                Evoluțiile din piețele financiare internaționale și știrile interne au avut impact pe piața financiară în ședința de tranzacționare de luni.

                Pe piața monetară ratele de dobândă au continuat să crească pe scadențele foarte scurte: overnight la 6,01%/6,30%. ROBOR la trei luni s-a redus cu trei puncte bază la 7,20%, iar ROBOR la șase luni a stagnat la 7,54%.

                La nivelul curbei randamentelor se evidențiază creșterea ratei de dobândă pe scadența 10 ani cu șase puncte bază la 7,275%. Ministerul de Finanțe a revenit pe piețele internaționale și s-a împrumutat cu 600 milioane EUR prin titluri scadente în septembrie 2026 și cu 1,4 miliarde EUR prin obligațiuni cu scadența septembrie 2029 la costuri medii anuale de MS+170 puncte bază, respectiv MS+310 puncte bază.

                Piața de acțiuni a continuat să scadă (indicele BET cu 0,5%), lichiditatea reducându-se la 4,4 milioane EUR.

                Încrederea în economia regiunii (principalul partener economic al României) s-a ameliorat pentru a treia lună consecutiv în ianuarie, indicatorul Comisiei Europene urcând cu un ritm lunar de 2,8 puncte la 99,9 puncte, maximul din iunie 2022. Influențată de schimbarea de tendință pentru dinamica anuală a prețurilor de consum această evoluție exprimă premise mai bune pentru dinamica PIB-ului începând cu primăvara acestui an.

                Fondul Monetar Internațional (FMI) previzionează creșterea PIB-ului cu ritmuri anuale de 3,5% în 2022, 0,7% în 2023, respectiv 1,6% în 2024.

                Știrile macroeconomice, climatul din piețele internaționale, informațiile companiilor listate (Renault, Philips, Ryanair) și evoluțiile din piețele de materii prime au influențat piața financiară în ședința de tranzacționare de luni.

                Rata de dobândă la obligațiunile suverane germane pe scadența 10 ani a urcat la 2,3115%, indicele pan-european EuroStoxx 50 -0,5%, iar EUR/USD s-a apreciat cu 0,35% la 1,0903 (cursul BCE).

                Fondul Turcic de Investiţii reprezintă o oportunitate uriaşă pentru Ungaria, poate contribui enorm la consolidarea cooperării economice şi comerciale dintre statele participante şi poate încuraja realizarea unor noi investiţii, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, vineri, la Budapesta.

                La conferinţa de presă susţinută împreună cu preşedintele Fondului Turcic de Investiţii, Baghdad Amreyev, şeful diplomaţiei ungare a relatat că importanţa Asiei Centrale a crescut în ultima perioadă – printre altele, din cauza crizei energetice din Europa – deoarece acolo există surse importante de energie, regiunea având, oricum, un foarte serios potenţial de creştere.

                “Ungaria a profitat şi până acum mult de pe urma cooperării, iar evenimentele din perioada trecută au arătat, de asemenea, că vederile înguste din politica internaţională duc la irosirea multor oportunităţi”, a subliniat Szijjártó.

                “Credem că acest fond de investiţii va contribui la o mai bună utilizare a potenţialului economic al ţărilor care fac parte din Organizaţia Statelor Turcice, la întărirea cooperării comerciale şi economice, şi că va permite crearea unor noi investiţii”, a spus ministrul maghiar.

                Péter Szijjártó a subliniat că esenţa modelului maghiar de gestionare a crizei economice este aceea că atunci când economia mondială se află într-o stare proastă sau se mişcă în direcţia greşită, investiţiile trebuie stimulate cu forţe duble. “Astfel, investiţiile ne pot ajuta nu numai în depăşirea dificultăţilor, ci şi în câştigarea de forţă în cadrul competiţiei care se va forma la repornirea economiei”, a afirmat politicianul ungar.

                Ministrul a salutat înfiinţarea de către Organizaţia Statelor Turcice a unei reprezentanţe europene şi a unui institut de prevenire a secetei, la Budapesta. Potrivit lui Szijjártó, acesta din urmă oferă oportunitatea exportării tehnologiei maghiare din domeniul apelor în ţările din Asia Centrală care se confruntă cu deficite de apă. Şeful diplomaţiei ungare a amintit, de asemenea, că deşi au existat mari dispute cu privire la strategia guvernului maghiar de deschidere către Est, aceasta s-a dovedit a fi de succes.

                În cele din urmă, Péter Szijjártó i-a înmânat lui Baghdad Amreyev Crucea Medie a Ordinului de Merit al Republicii Ungare, în semn de recunoaştere pentru munca sa de secretar general al Organizaţiei Statelor Turcice.

                Happy male candidate greeting a member of human resource team on a job interview in the office.

                În luna ianuarie s-au înregistrat cu 15% mai multe joburi și cu 34% mai multe aplicări față de aceeași perioadă din 2022

                După ce 2022 a dus piața muncii pe noi culmi din punct de vedere al activității, 2023 începe la fel de dinamic. În ianuarie, pe platforma de recrutare BestJobs, numărul de aplicări a crescut cu 34% față de 2022, realizând un nou vârf pentru ultimii doi ani, în timp ce ofertele de joburi disponibile sunt cu 15% mai numeroase comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

                Potrivit datelor recensământului INSSE, în România sunt 8,18 milioane de persoane active pe piața muncii. Dintre cei care își caută loc de muncă, cei mai mulți candidați au aplicat pe BestJobs la joburi în domeniile Vânzări (116.000 de aplicări), Management (peste 86.000 de aplicări), Financiar (54.000 de aplicări) și IT/ Telecom (52.000 de aplicări).

                Tot datele recensământului INSSE arată că cel mai mare grad de ocupare îl au rezidenții județului Ilfov (52,2%) și municipiului București (50,8%), aspect indicat și de clasamentul orașelor cu cei mai activi candidați, format din Ilfov și București (peste 382.000 de aplicări), urmat de Timiș(aproape 84.000 de aplicări), Cluj (peste 61.000 de aplicări), Brașov (peste 56.300 de aplicări) și Prahova (peste 44.200 de aplicări). Joburile remote sunt în continuare de interes pentru candidați, astfel că numărul de aplicări a depășit 100.000 în luna ianuarie, cu 40% mai multe comparativ cu începutul anului trecut.

                Companiile continuă să recruteze activ și tot mai multe afișează salariul în oferta de job. Datele BestJobs mai arată că, în prezent, 30% din totalul joburilor disponibile pe platformă în luna ianuarie au fost cu #SalariuLaVedere, comparativ cu anul trecut, când ponderea acestora era de 22%. Mai mult, recrutorii au efectuat cu 55% mai multe contactări în luna ianuarie față de aceeași lună a anului trecut.

                Din totalul locurilor de muncă disponibile în luna ianuarie pe platformă, 27% permit un mod de lucru flexibil, cu 10% în întregime remote, iar peste 17% cu împărțirea activității între sediu și biroul de acasă.

                Peste 3000 de locuri de muncă au fost propuse de numeroși agenți economici și instituții publice în cadrul unor târguri ale locurilor de muncă desfășurate pe parcursul lunilor octombrie-decembrie curent la Bălți, Cahul, Căușeni și Ungheni. Evenimentele au fost organizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și direcțiile sale teritoriale, în parteneriat cu inițiativa Primarii pentru Creștere Economică”, finanțată de Uniunea Europeană și implementată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

                La târguri au participat bărbați și femei din Republica Moldova, dar și mulți refugiați din Ucraina. Pentru aceștia, potențialii angajatori au pregătit materiale informative în limba ucraineană, precum și o serie de activități de integrare socio-economică.

                Târgurile au inclus prezentarea ofertelor angajatorilor, discuții și negocieri cu agenții economici, prezentarea unor oportunități de lansare a afacerilor, oferte educaționale ale instituțiilor de învățământ care activează la nivel local, dar și ateliere de discuții și exerciții practice de pregătire a unui CV și a unui interviu de angajare.

                Una dintre participantele târgului locurilor de muncă din Bălți, Ana, refugiată din Ucraina, a reușit să se angajeze la o fabrică de producere a uleiului. La târg, Ana a venit cu alte două refugiate, aflate de câteva luni în căutarea unui loc de muncă.

                „[Cunoscutele mele] speră ca aici la acest târg să își găsească un loc de muncă. De aceea eu consider că acest târg e foarte important. În principiu, consider că cel care dorește va găsi aici un loc de muncă în orice domeniu. Cel mai important este să depui efort și totul va fi bine”, spune Ana.

                Raisa Dogaru, directoarea ANOFM, a salutat parteneriatul cu UE și PNUD și și-a exprimat convingerea că astfel de evenimente sunt extrem de importante atât pentru oamenii care caută un loc de muncă, cât și pentru angajatori: „Angajatorii sunt disponibili, acceptă și apreciază astfel de evenimente deoarece sunt în căutarea forței de muncă și au posibilitatea să identifice potențiali angajați, să discute cu ei, să negocieze, să afle tendințele existente pe piața forței de muncă”.

                „Aceste evenimente se înscriu asistența pe care o oferim refugiaților și comunităților-gazdă. Ne propunem să susținem incluziunea socio-economică a persoanelor care au fugit din calea războiului din țara vecină. Iată de ce mizăm pe parteneriatul cu ANOFM și am organizat aceste târguri la nivel local, care promovează locuri de muncă atât pentru bărbații și femeile din țara noastră, cât și pentru refugiați”, a menționat Valentin Croitoru, coordonator de proiect, inițiativa „Primarii pentru Creșterea Economică”.

                În cadrul inițiativei UE-PNUD „Primarii pentru Creștere Economică”, refugiații din Ucraina sunt încurajați să valorifice oportunitățile de angajare oferite de sectorul TIC. Aproximativ 200 de refugiați aflați în Bălți și regiunea Găgăuzia vor urma cursuri în domeniul IT, precum și cursuri de scurtă durată de limba română pentru a putea accesa oportunități de angajare și pentru a se integra în comunitățile-gazdă. 

                Recent, inițiativa a anunțat un concurs de finanțare pentru comunitățile-gazdă, pentru a sprijini eforturile de răspuns la criză și de redresare.

                În calitate de partener strategic al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, PNUD contribuie la consolidarea eforturilor de prestare a serviciilor pentru refugiații din Ucraina aflați în căutarea unui loc de muncă, prin activități de informare (inclusiv târguri ale locurilor de muncă), servicii de consiliere, referire și mediere pe piața muncii, precum și facilitarea recunoașterii competențelor.

                În perioada 19-20 decembrie, ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu întreprinde o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia viceprim-ministrului şi ministrului afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

                Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României anunţă, luni dimineața, că ministrul Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu omologul său şi va fi primit de către șefa statului Maia Sandu, de către prim-ministrul Natalia Gavriliţa şi de către preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, potrivit Vocea Basarabiei.

                „În cadrul discuţiilor, vor fi abordate aspecte privitoare la contracararea impactului de ansamblu asupra Republicii Moldova al războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. De asemenea, vor fi discutate teme de interes prioritar precum conlucrarea în domeniul securităţii energetice, accelerarea cooperării sectoriale, cooperarea economică şi măsurile de asistenţă întreprinse de România în beneficiul Republicii Moldova”, a transmis MAE.  

                De asemenea, potrivit institiuţiei, un subiect central de dialog va fi reprezentat de avansarea parcursului european al Republicii Moldova ca urmare a primirii, de către Republica Moldova, în iunie 2022, a statutului de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană şi de sprijinul concret al României pentru acest obiectiv, inclusiv deschiderea negocierilor de aderare la UE. 

                „În acest context, ministrul Bogdan Aurescu va evidenţia faptul că România va continua să acorde sprijin prioritar, cuprinzător şi solid Republicii Moldova în demersurile care vizează consolidarea securităţii energetice, avansarea parcursului de integrare europeană, precum dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru implementarea eficientă a reformelor”, a mai tranamis MAE.

                Cu o plimbare tematică şi o discuţie despre istoria teatrului s-au celebrat, sâmbătă, la Cluj Napoca, cei 230 de ani neîntrerupţi de teatru în limba maghiară din oraş.

                Potrivit comunicatului care anunţa evenimentul, remis de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, în data de 17 decembrie 1792, Societatea Naţională de Actorie (Nemzeti Játszó Társaság) şi-a început reprezentaţiile la Cluj cu spectacolul Rezistenţa secretă sau Köleséri (A titkos ellenkezés vagy Köleséri), dând astfel startul vieţii teatrale maghiare continue la Cluj-Napoca. Înainte de acest moment, în octombrie 1792, “tinerii nobili actori”, condus de Fejér János, a depus o cerere Guvernatorului regal şi Parlamentului pentru a obţine dreptul să joace piese scrise în limba maghiară, la Cluj şi oriunde în Transilvania.

                După discuţia de după-amiază, Adrienne Darvay Nagy, istoric de teatru şi cercetător al vieţii teatrale, a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că Trupa Profesionistă de Teatru Pesta-Buda (Pest-Budai Hivatásos Színtársulat) a avut primul spectacol cu doi ani înaintea celui de la Cluj, dar, în lupta pentru licenţele de teatru, trupa s-a desfiinţat, apoi a fost reînfiinţată în 1792, iar patru ani mai târziu a fost dizolvată din nou.

                Istoricul de teatru a amintit că, în Transilvania, pentru prima dată, tineri actori de la Colegiul Reformat din Aiud au cerut permisiunea de a prezenta şi juca piese de teatru în limba lor maternă. După care, au semnat la Cluj contracte s-a înfiinţat Societatea Naţională de Actorie, a cărui director artistic a devenit, la puţin timp, Kócsi Patkó János. În opinia lui Darvay, situaţia din Cluj era diferită de cea din Pesta-Buda, deoarece teatrul a găsit un mediu propice încă de la înfiinţarea sa din anul 1792. Publicul, nobilimea şi burghezia, au susţinut instituţia, ceea ce a asigurat continuitatea acesteia.

                Adrienn Nagy Darvay a declarat că în viitoarea sa carte va scrie despre faptul că maghiarii au avut întotdeauna două teatre naţionale: cel de la Budapesta şi cel de la Cluj-Napoca.

                Cu ocazia aniversării a 230 de ani de teatru maghiar la Cluj, vizitatorii au putut participa, dimineaţa, la o plimbare tematică legată de istoria teatrului. Sub îndrumarea lui Erzsébet Salat-Zakariás, au vizitat locuri importante legate de istoria Teatrului Maghiar din Cluj, dar şi Cimitirul Central (Házsongárd), unde sunt înmormântaţi mulţi artişti celebri.

                Pe parcursul după-amiezii, Gábor Tompa, directorul Teatrului Maghiar de Stat Cluj, a adresat istoricului de teatru, Adrienn Darvay Nagy, întrebări legate de cei 230 de ani.

                În seara aniversării, în programul teatrului apare piesa cu titlul Alinarea strămoşească (Ősvigasztalás), de Tamási Áron. În anul 1924, Tamási Áron, care încă nu era renumit, a trimis sub anonimat piesa la concursul de drame al Teatrului Maghiar Cluj, condus la acea vreme de Janovics Jenő.

                bursa

                Libra Internet Bank continua finantarea prin bursa si listeaza a treia sa emisiune de obligatiuni, in valoare de 4,262 milioane de euro. Obligatiunile se tranzactioneaza pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucuresti, sub simbolul bursier LIBRA32E.

                Libra Internet Bank a vandut anul acesta 8.524 de obligatiuni subordonate, eligibile pentru fonduri proprii de nivel 2, denominate in euro, neconvertibile si negarantate, in cadrul unui plasament privat derulat in perioada 12-26 iulie 2022. Obligatiunile au o valoare nominala unitara de 500 de euro, cu o scadenta de 10 ani, la 29 iulie 2032 si o rata a cuponului fixa de 6.5% pe an, platibila semestrial. Intermedierea ofertei a fost realizata de catre TradeVille. 

                Cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-am atras prin cele trei emisiuni de obligatiuni de pana acum exprima perfect nivelul ridicat de incredere de care Libra Internet Bank se bucura din partea investitorilor. Stim sa ramanem dinamici in decizii si consistenti in strategie, indiferent de perioada, iar acest lucru ne asigura soliditatea si cresterea sustinuta intr-o piata in care, de foarte mult timp, Libra Internet Bank descrie perfect profilul trendsetter-ului in banking. Este cu adevarat o mandrie pentru noi sa revenim la Bursa de Valori Bucuresti, unde suntem prezenti pentru al treilea an consecutiv. Le multumim investitorilor si tuturor celor care au transformat si cea de-a treia emisiune de obligatiuni Libra intr-o poveste de succes”, a declarat Emil Bituleanu, Director General al Libra Internet Bank.

                „Cu fiecare finantare facem un nou pas in sustinerea companiilor listate la bursa, dar si a economiei locale. Cea de-a treia emisiune de obligatiuni Libra, in euro, intareste astfel ideea ca piata de capital reprezinta un instrument accesibil pentru emitentii aflati in cautarea finantarii. Ne bucuram ca Libra a gasit in noi si de aceasta data partenerul de incredere pentru sustinerea si implementarea planurilor de crestere. Felicitari si mult succes in continuare,” a declarat Radu Hanga, Presedinte Bursa de Valori Bucuresti.

                ”Luna decembrie a adus o noua emisiune de obligatiuni la Bursa de Valori Bucuresti, de aceasta data apartinand Libra Internet Bank, care a emis obligatiuni corporative, in valoare de peste 4 milioane de euro pe Piata Reglementata a bursei. In total, cele trei emisiuni de obligatiuni Libra insumeaza peste 48 de milioane de euro. Increderea acordata in mecanismele bursiere ne arata ca emitentii au gasit solutia de care aveau nevoie pentru finantare planurilor lor. Ne bucuram sa vedem emitenti revenind cu emisiuni de obligatiuni la bursa si speram ca tot mai multe companii listate vor profita in continuare de instrumentele pietei locale de capital” a declarat Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti.

                TradeVille a avut dintotdeauna drept scop primordial sprijinirea investitorilor in efortul lor de a identifica cele mai interesante oportunitati de investitii. Tocmai de aceea, intermedierea cu succes a emisiunii de obligatiuni Libra Internet Bank ne arata ca putem gasi oportunitati atractive chiar si cand piata nu este la cel mai inalt nivel. Ne dorim sa lucram in continuare alaturi de companii performante si care ofera randamente atractive pentru investitori. Salut cu aceasta ocazie reusitele Libra Internet Bank in domeniul digitalizarii, aclamate de curand prin titlul de „Banca Anului pe Digitalizare” si le urez succes in toate demersurile viitoare”, a declarat Miriam Andrei, Director General TradeVille.

                Prima emisiune de obligatiuni Libra Internet Bank, in valoare de 4,29 milioane de euro, se tranzactioneaza pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare, din 3 septembrie 2020, sub simbolul bursier LIBRA30E, in timp ce a doua emisiune de obligatiuni, in valoare de 40 de milioane de euro, se tranzactioneaza din 3 decembrie 2021, sub simbolul bursier LIBRA28E pe Piata Reglementata a Bursei de Valori Bucuresti.

                Libra Internet Bank, membra a grupului american de investitii New Century Holdings, este una dintre cele mai dinamice banci din Romania in ultimii ani, fiind specializata in domenii precum profesiile liberale, proiectele rezidentiale si agribusiness-ul. Banca acorda o atentie deosebita tehnologiei moderne si parteneriatelor cu fintech-urile.

                bugetul de stat

                Bugetul pentru anul 2023 al Ministerului Apărării din Republica Moldova va fi majorat cu 649,9 milioane lei moldoveneşti, iar cheltuielile pe sectorul “Apărare Naţională” vor creşte cu circa 68,2% comparativ cu anul 2022, ajungând la 1.523,3 milioane lei moldoveneşti, anunţă ministerul pe site-ul său.

                Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2023, aprobat săptămâna trecută de Guvern, bugetul total pentru instituţia de apărare va fi de 1.697,1 milioane lei moldoveneşti, ceea ce reprezintă 0,55% din PIB. În prezent, bugetul Ministerului Apărării este de 1.056,9 milioane lei moldoveneşti, ceea ce constituie 0,38% din Produsul Intern Brut.

                Guvernul moldovean a aprobat această creştere a cheltuielilor militare ca urmare a recentelor presupuse atacuri cu rachete ruseşti pe teritoriul ţării, scrie EFE.

                ”Pentru a avea loc schimbări reale, un buget militar normal ar trebui să fie de 1-2% din PIB pentru 5-7 ani. Resursele suplimentare prevăzute pentru 2023 vor fi direcţionate spre consolidarea protecţiei spaţiului aerian al Republicii Moldova”, a declarat ministrul apărării Anatolie Nosatîi în cadrul Forumului anual de integrare europeană a Republicii Moldova, desfăşurat marţi la Chişinău.

                Anunţând această iniţiativă, Nosatîi a avertizat, totuşi, că “dacă vom aloca aceste fonduri pentru apărarea aeriană, nu vom primi aceste sisteme înainte de un an şi jumătate”.

                ”Moldova nu va înceta să fie neutră, dar acest lucru înseamnă că ţara trebuie să se ocupe singură de securitatea sa. Trebuie să dezvoltăm sectorul apărării, inclusiv apărarea aeriană, sau să ne alăturăm diferitelor iniţiative de apărare care au apărut la nivelul UE”, a spus ministrul.

                La 6 decembrie, Moldova a deschis un dosar penal după ce fragmente de rachete au căzut în apropierea oraşului Briceni, în apropiere de graniţa cu Ucraina. Aceasta a fost a doua rachetă care a căzut pe teritoriul Republicii Moldova, după ce o alta a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană în oraşul Naslavcea, tot în apropiere de graniţa cu Ucraina, la 31 octombrie. Anterior, la 10 octombrie, trei rachete ruseşti au survolat teritoriul moldovean în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine.

                Forumul de integrare europeană a Republicii Moldova, ajuns la ediţia a 9-a, este organizat anual de Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova (FES) şi Asociaţia pentru Politică Externă (APE), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE). Evenimentul reuneşte factori de decizie din Republica Moldova şi Uniunea Europeană, politicieni, formatori de opinie, reprezentanţi ai societăţii civile, partidelor politice şi instituţiilor internaţionale.

                Evoluția

                Creditarea bancară trece, sub impactul inflaţiei ridicate, printr-o perioadă de reaşezare, iar accesul la finanţare pentru achiziţia unei locuinţe se restrânge, în condiţiile în care dobânda de politică monetară a crescut drastic în ultimul an, de la 1,75% în noiembrie 2021, la 6,75% în noiembrie 2022.

                Aceasta va duce la o creştere a pieţei închirierilor, conform analizei realizate de o firmă de consultanţă imobiliară.

                „Este firească tentaţia de a compara contextul actual cu criza financiară din 2009, în lipsa unui alt termen de comparaţie mai apropiat, însă o analiză detaliată a indicatorilor de atunci cu cei de acum relevă o situaţie foarte diferită. Atât maturitatea pieţei, cât şi puterea de cumpărare sunt în prezent la un cu totul alt nivel”, a declarat Andreea Hamza, senior director Living la JLL Romania.

                Conform unui comunicat al companiei, în ciclul actual, potrivit indicelui imobiliar publicat de imobiliare.ro, preţul mediu al locuinţelor noi din Bucureşti a ajuns până la un nivel de 1.920 euro pe mp util, cu 25% sub nivelul atins în momentul de vârf din T1 2008, respectiv 2.576 euro pe mp util, în condiţiile în care salariul mediu net în Bucureşti este în prezent de 1.085 euro, dublu faţă de nivelul din 2008 (499 euro).

                Totodată, preţul mediu al unei locuinţe noi în Bucureşti era, în vârful din 2008, de aproximativ 270.000 euro, faţă de aproximativ 134.000 euro în prezent. Diferenţa rezultă, în principal, dintr-o suprafaţă medie a locuinţelor livrate cu 48% mai mare în 2008 faţă de 2022, respectiv 104 mp în 2008, comparativ cu 70 mp în 2022, potrivit statisticii oficiale.

                „Mai mult, în 2008, peste 50% dintre locuinţele noi erau achiziţionate în scop speculativ, adesea din faza de proiect, fiind ulterior repuse la vânzare, chiar înainte de a fi finalizate şi achitate integral, cu o creştere de preţ ce putea ajunge şi la 30%. Astfel, în 2008, vorbim despre o creştere artificială a cererii, întrucât acelaşi apartament putea fi reintrodus în circuitul de vanzare chiar si de două ori numai pe perioada construcţiei”, a explicat Andreea Hamza.
                Spre deosebire de 2008, în 2022, 75-80% dintre locuinţe sunt achiziţionate de utilizatorii finali, în timp ce diferenţa este reprezentată de achiziţii în scop investiţional, în sensul obţinerii unui venit lunar din închirierea locuinţelor, nu atât în scopul revânzării.

                Totodată, piaţa rezidenţială din 2022 este mult mai bine segmentată, un alt semn clar de maturizare. În 2008 aproape toate locuinţele noi se încadrau în gama superioară, în timp ce gamele medie şi inferioară erau acoperite de stocul de locuinţe vechi. În 2022 locuinţele noi se regăsesc în toate segmentele de piaţă, de la cel economic, până la cel de lux. Această segmentare, sănătoasă pentru piaţă, a început odată cu introducerea programului Prima Casă, în 2009, care a creat practic nişa de locuinţe noi economice, susţinută şi de cota de TVA redusă, de 5%, se menţionează în comunicat.

                Pe de altă parte, piaţa creditelor ipotecare a ajuns şi ea la un anumit nivel de maturizare, în condiţiile în care gradul maxim de îndatorare pentru creditele în lei a scăzut de la 70% în 2008, la 40% începând din 2019, nivel menţinut şi acum.

                „Toate argumentele de mai sus relevă faptul că piaţa rezidenţială se află acum într-un moment total diferit faţă de 2009, iar impactul crizei va fi, la rândul său, diferit. Piaţa şi-a început deja ciclul de reajustare la noile provocări, însă nu ne aşteptăm la o evoluţie a preţurilor similară cu cea din 2009-2011, interval în care s-a înregistrat o scădere cumulată de 37%. Această scădere a avut loc după o creştere abruptă a preţurilor, de aproximativ 60%, într-un interval de doar 3 ani (2006-2008), în timp ce creşterea preţurilor cumulată din ultimii 3 ani (2020-2022) s-a limitat la 15,5%”, subliniază reprezentanţii JLL.

                Această corecţie a pieţei vânzărilor rezidenţiale va impulsiona, pe de altă parte, segmentul de închirieri, care îşi continuă trendul ascendent (chiriile în Bucureşti s-au majorat în medie cu 7% în trimestrul 3, existând cartiere în care chiriile s-au majorat chiar şi cu 15%).

                „Accesul limitat la creditare, combinat cu preferinţa generaţiilor tinere pentru mai multă flexibilitate, stimulează creşterea cererii pe piaţă închirierilor şi crearea premiselor necesare pentru apariţia unor ansambluri rezidenţiale destinate exclusiv acestui scop”, a mai spus Andreea Hamza.

                  Un program de abilitare economică a femeilor susține lansarea și dezvoltarea a cinci afaceri în UTA Găgăuzia. Acestea sunt administrate în exclusivitate de către femei, iar printre angajații lor se numără și persoane din grupurile vulnerabile. Inițiativa este implementată de PNUD, cu sprijinul RoAid – Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare a României și se înscrie în proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Găgăuzia, Republica Moldova”.

                  Câștigătoarele au fost alese în urma unei competiții a planurilor de afaceri, desfășurată la finele programului de abilitare economică. Participantele la instruire au învățat a elabora un plan de afaceri, a evalua și evita riscurile, dar și a promova afacerile, astfel ca acestea să devină cât mai profitabile și durabile. Programul de abilitare economică a fost implementat în colaborare cu Asociația Obștească „Biaz Gul” din Comrat.

                  Una dintre beneficiarele programului, Maria Rotari, a obținut echipament în valoare de circa 39 de mii de lei pentru patiseria pe care a lansat-o recent în Comrat. Femeia speră că printre clienții noii afaceri se vor număra nu doar oamenii din oraș, dar și cei din satele din împrejurimi.

                  „Acest echipament pe care l-am obținut este exact ceea ce îmi lipsea ca să pot crește volumul producției. Mă bucur că am câștigat într-o competiție deschisă și onestă și, totodată, am învățat atât în teorie, cât și în practică, să pun pe roate o afacere”, spune ea.

                  O altă beneficiară, Victoria Cucer, a obținut echipamente pentru salonul său de frumusețe. „În afară de serviciile tradiționale pe care le oferă astfel de saloane, mă specializez și pe organizarea de cursuri în domeniu. Asta înseamnă că îi ajut pe oameni să însușească o profesie foarte bună, aproape de locul lor de trai”, afirmă femeia.

                  „Sperăm că, odată cu îmbunătățirea capacității economice a femeilor, le fortificăm totodată reziliența și independența, precum și asigurăm reducerea incidenței violenței în bază de gen. Acest suport completează serviciile pentru supraviețuitoarele violenței și beneficiarele primului centru de suport din Găgăuzia pentru victimele violenței. Ne propunem să prevenim violența și să luptăm împotriva stereotipurilor de gen, să investim în capacitatea economică a femeilor, educația populației, promovând totodată o cultură a non-toleranței față de violență, asigurând egalitatea de șanse dintre bărbați și femei și prevenind violența față de femei”, a afirmat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

                  „Atunci când Guvernul României, prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – RoAid, decide să acorde un sprijin financiar, se orientează către acele proiecte care sunt în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de regiunea în care trăiesc, de limba vorbită, de religie sau de gen. Or, proiectul implementat de PNUD întrunește, în mod sinergic, toate atributele necesare unui proiect de succes: se adresează femeilor dintr-o regiune a Republicii Moldova cu o anumită specificitate, provenite din categoriile vulnerabile de populație, care își propune să adreseze una dintre cele mai acute probleme sociale – violența în familie – utilizând instrumente pro-active cum este dezvoltarea și încurajarea spiritului antreprenorial al acestora”, a declarat Cristian-Leon Țurcanu, Ambasadorul României în Republica Moldova.

                  Un studiu efectuat în 2021 de PNUD în UTA Găgăuzia a arătat că femeile care trăiesc în sărăcie, cele care nu sunt angajate în câmpul muncii și depind de prestațiile sociale sunt cele mai vulnerabile la violența în bază de gen. Astfel, abilitarea economică a femeilor este una dintre cele mai bune soluții pentru prevenirea și combaterea violenței.

                  Studiul a constatat că în cazul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35 și 54 de ani din UTA Găgăuzia, nivelul șomajului o depășește pe cea a bărbaților din aceeași categorie de vârstă. Totodată, tot mai mulți tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani nu sunt angajați în câmpul muncii, nu participă la cursuri sau alte forme de instruiri/formare. Dintre aceștia, numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaților.

                  Proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Găgăuzia, Republica Moldova” este implementat de PNUD cu sprijinul Guvernului României. România a oferit 75.000 euro, prin intermediul unei contribuții acordate de către RoAid – Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare a României.

                  „Această contribuție a României pe linia de asistență în UTA Găgăuzia nu este una singulară, ci face parte dintr-o serie de acțiuni congruente și aici aș menționa doar renovarea unor grădinițe, construcția noului corp de clădire a Liceului ‘Mihai Eminescu’, cu predare în limba română, din Comrat, menite să operaționalizeze în toate regiunile țării Parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv în domenii precum promovarea și respectarea drepturilor omului, atât ca valoare europeană, cât și ca o condiționalitate tehnică de îndeplinire a criteriilor de la Copenhaga, de aderare la Uniunea Europeană”, a precizat Cristian-Leon Țurcanu, Ambasadorul României în Republica Moldova.

                  protecția datelor

                  Anul acesta Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 46 de cereri pe tema fraudării conturilor, observându-se un trend crescător al numărului de cereri în luna decembrie, creștere cauzată și de faptul că s-au înmulțit tranzacțiile online. Doar o treime (14 cazuri) dintre aceste cereri au fost acceptate de bănci spre negociere, restul au fost respinse după ce comercianții au invocat faptul că banca este terț față de obligația de restituire sau plățile au fost făcute de către consumatori care și-au divulgat informațiile personale și au introdus singuri toate datele de securitate.

                  Exemple de cazuri în care băncile au acceptat negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB

                  Site-uri clonate / plăți online: L.S. din Iași a făcut o plată online în valoare de 40.000 de lei pe care, ulterior, a contestat-o după ce a observat că site-ul era o clonă a celui original. În urma negocierii din cadrul CSALB, banca a oferit, ca gest comercial, suma de 20.000 de lei. S-a menționat în hotărâre că, dacă prejudiciul va fi recuperat ca urmare a acțiunii Poliției, consumatorul se obligă să restituie suma încasată de la bancă.

                  Date de pe card transmise prin sms / e-mail: Consumatoarea C.L. din București a divulgat datele cardului personal ca urmare a unui anunț postat pe un website de vânzări. Prejudiciul a fost de 17.280 de lei, iar banca a oferit, ca gest comercial, suma de 8.640 de lei. Consumatorul se obligă să restituie această sumă băncii dacă își recuperează prejudiciul.

                  Plăți internaționale / fraudarea contului: Consumatorul F.S din Harghita a observat că, fără acordul lui, s-au efectuat plăți din contul personal către mai multe firme din Spania. Banca i-a restituit întreaga sumă (2.400 de lei) din tranzacțiile contestate. În hotărâre se menționează că banca își va recupera această sumă dacă prejudiciul este recuperat ca urmare a acțiunii penale desfășurate în acest caz.

                  Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Problematica fraudării conturilor, a cardurilor sau furtul datelor personale atrage o mare responsabilitate atât din partea consumatorilor, cât și a băncilor. Consumatorilor le recomandăm să își verifice mai des contul, mai ales în această perioadă. Dacă nu au aplicații de online banking prin care pot face acest lucru de la distanță, o metodă ar fi și accesarea serviciilor de notificare prin sms a plăților efectuate din cont. Chiar dacă acest lucru ar presupune un comision perceput de bancă, paza bună trece primejdia rea în astfel de cazuri, iar beneficiile sunt incontestabile. Apoi, dacă au observat că le-au dispărut bani din cont, să anunțe imediat banca și Poliția și să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă. Băncile au responsabilitatea să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată venite din partea consumatorilor, astfel încât plățile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate și banii să nu fie transferați din conturile consumatorilor. Recomandarea noastră este ca instituțiile bancare să își optimizeze procedurile pentru blocarea plăților sesizate de consumatori ca fiind frauduloase. Aceste cereri care reclamă fraude ar trebui semnalizate și filtrate pe toate canalele băncilor de relaționare cu clienții, fie că vorbim de call-center, e-mail, chat sau pagini de reclamații. În plus, ar fi indicat ca băncile să menționeze într-un loc cât mai vizibil p e site-urile proprii în cât timp recomandă consumatorilor să transmită refuzul de plată pentru situații în care aceștia sesizează tentativa de fraudare a propriilor conturi.”

                  Cum încearcă infractorii informatici să vă fraudeze

                  • Prin e-mail-uri în care ești anunțat că ai câștigat un cadou scump (sau chiar ai primit o moștenire) în urma unui concurs la care nici nu ai participat;
                  • Prin site-uri clonate care au conținut diferit față de site-urile originale. Acestea anunță de multe ori reduceri nefirești de mari, chiar și pentru produse nou-lansate pe piață;
                  • Prin mesaje pe telefon sau primite în conturile de social-media care au atașate linkuri și par a fi trimise de prieteni, rude sau colegi;
                  • Prin plasarea unor reclame contrafăcute pe Google, care apar uneori atunci când scrii denumirea băncii în browser sau în motorul de căutare. Reclamele imită datele băncii și te direcționează pe o pagină care clonează ecranele platformei de Internet Banking. Astfel, atunci când introduci datele de conectare, ele sunt copiate de către infractori pentru a se conecta fraudulos la contul tău.

                  Phishing-ul se referă la fraudarea informațiilor bancare: Consumatorii sunt induși în eroare de mesaje care par a fi transmise de bancă prin care li se solicită să comunice informații confidențiale (numărul cardului, PIN-ul, codurile de utilizator sau de autentificare); primesc sms-uri în numele băncii în care li se cer date de activare, parole sau coduri de activare, ori li se solicită schimbarea datelor de securitate existente. Dacă ai primit un astfel de mesaj, sună la bancă sau scrie-i reprezentantului bancar cu care ții legătura și explică-i ce s-a întâmplat.

                  Cum te ferești de fraude? Verifică informațiile primite!

                  Dacă primești mesaje prin care ești anunțat că urmează să încasezi în cont o sumă de bani sau un premiu în bani, poți verifica autenticitatea mesajului prin informațiile care îți sunt solicitate. Astfel, ca să primești o sumă de bani este necesar să transmiți doar IBAN-ul și numele tău, nu și datele cardului. Datele cardului trebuie introduse doar dacă vrei să efectuezi tu o plată online.

                  C ând faci cumpărături online, poți verifica dacă site-ul respectiv este sigur pentru introducerea datelor personale, prin accesarea informațiilor disponibile în lacătul afișat lângă numele site-ului 

                  Nu continua plata dacă ai suspiciuni, iar dacă ai plătit deja, solicită imediat băncii blocarea tranzacției.

                  O altă metodă de verificare este numele adresei de e-mail de unde primești mesajul sau numărul de telefon de unde e posibil să recepționezi sms-ul. Dacă sesizezi greșeli gramaticale, prescurtări sau elemente grafice neobișnuite în mesajul primit, acestea reprezintă semne suplimentare că nu provin de la bancă, ci de la un cont fals sau fraudulos.

                  Un alt sfat important este să nu accesezi aplicațiile de online banking prin intermediul motoarelor de căutare. Nu transmite nimănui date de logare și parole necesare accesării aplicațiilor de online banking!

                  Nu introduceți codul PIN pe niciun website accesat, nicio tranzacție online autentică nu va solicita aceste date din partea dumneavoastră!

                  Acordați maximă atenție plicurilor trimise de bănci și care conțin carduri/PIN-uri. Acestea trebuie să fie intacte, iar PIN-ul inițial setat de bancă trebuie schimbat cu prima ocazie. În plus, cardul personal și PIN-ul nu trebuie păstrate niciodată în același loc.

                    Four clusters in Cahul and Ungheni regions benefit from grants of €100,000 each, and 19 entrepreneurs from both regions received grants from €14,000 to €24,000 each, as part of “EU4Moldova: Focal Regions” programme, financed by the European Union and implemented by UNDP and UNICEF. 

                    The financial assistance provided to clusters and the private sector will enable purchase of equipment, goods, works, and services, all these contributing to job creation and higher investment attractiveness of the regions.

                    “The assistance provided by the European Union to the Ungheni and Cahul regions of Moldova make them more attractive to locals, tourists and investors who establish companies here. The recent grant competitions, organised as part of the ‘EU4Moldova: Focal Regions’ programme, for Small and Medium Enterprises and for Clusters have attracted more than 100 applications, demonstrating increased interest from entrepreneurs from both regions to invest and develop their business, which will create new jobs and new opportunities for economic growth of the regions. I encourage the private sector, the civil society and the local authorities from both regions to keep the momentum and to stay actively involved in the process of transforming Ungheni and Cahul into prosperous regions, which will have an important role to play given the current status of Moldova as EU candidate country,” said Jānis Mažeiks, Ambassador of the European Union to the Republic of Moldova during the grants certificates awarding ceremony.

                    “We acknowledge the local business community from Ungheni and Cahul, who have strongly weathered all health, security, energy, and economic challenges during these critical times. I am impressed by the tenacity and courage of the business leaders from these two regions who kept their spirits and determination high to either develop new business, grow the existing ones, or build new forms of partnerships. With this programme we are committed continue developing the economies of the regions, create new jobs, and attract investment,” said Dima Al-Khatib, UNDP Resident Representative to the Republic of Moldova.

                    The non-reimbursable assistance for the clusters in Cahul and Ungheni aims to promoting and supporting the spirit of cooperation between urban and rural businesses.

                    Berries Group Association, which brings together five strawberry producers in Ungheni, is one of the beneficiaries of grants. The producers manage about 40-50 ha of land in the villages of Sculeni and Petrești, Ungheni district. The €100,000 grant and their own contribution will be invested in the construction of a 100-kw photovoltaic plant to produce electricity from renewable resources.

                    “Once we become energy independent, we will be able to reduce the expenses for pumping irrigation water, as well as for fruit pre-cooling and cold storage. This will both contribute to the development of the Moldovan agricultural sector and ensure a higher energy independence of the country, which is such a pressing issue now,” says Zinaida Plămădeala, director of Berries Group Association.  

                    Besides clusters, seven existing companies and 12 start-ups in Cahul and Ungheni regions will benefit from EU financial support. A wide range of businesses are supported: agriculture, tourism, pastry, tailoring, construction materials etc. 

                    Overall, the 19 businesses will create over 74 new permanent and seasonal jobs in Cahul and Ungheni regions.  The grant programme will also be accompanied by free mentoring and training activities to boost the entrepreneurial culture of the focal regions. 

                    CAHULPAN JSC, local producer of bakery, pastries, confectionery, and non-alcoholic beverages in the municipality of Cahul, is one of the beneficiaries of grants. The company received a grant of €24,000 to upgrade its bakery unit.

                    “Thanks to ‘EU4Moldova: Focal Regions’ programme, we will make the first step in our company’s upgrading, by purchasing two ultramodern ovens. Thus, the EU financial support will have a beneficial impact on more than 180 company’s employees, as well as on the residents of the South region of Moldova,” says Vadim Culidobri, Director of CAHULPAN JSC.  

                    The grants offered for supporting private sector in Cahul and Ungheni regions during 2020-2024 as part of the “EU4Moldova: Focal Regions” programme amount to approx. €1.7 million. The total value of the grants benefiting clusters in the Cahul and Ungheni regions are of € 800,000.

                    The grants certificates awarding ceremony took place during “Discover the regions of Cahul and Ungheni” National Forum, aiming to promoting the economic and touristic potential of Cahul and Ungheni regions and to improving the local and international perception of the focal regions, as two of the most dynamic regions of the Republic of Moldova.

                    birouri

                    În luna octombrie 2022, s-au eliberat 3290 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 15,2%, faţă de luna septembrie 2022 şi cu 22,8 %, faţă de luna octombrie 2021.

                    Octombrie 2022 comparativ cu septembrie 2022

                    În luna octombrie 2022 s-au eliberat 3290 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-15,2%), cu o suprafață utilă totală de 897144 mp (-20,8%), față de luna septembrie 2022. Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 70,2% sunt pentru zona rurală.

                    În luna octombrie 2022 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-590 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-270 autorizaţii), Nord-Est (-142), Nord-Vest (-99), Centru (-92) şi Vest (-17). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (+20 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+9) şi Bucuresti-Ilfov (+1).

                    În luna octombrie 2022 s-au eliberat 663 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+3,3%), în suprafaţă utilă totală de 375616 mp (+5,1%).

                    Comparativ cu luna precedentă, în luna octombrie 2022 s-a înregistrat o creştere (+18117 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+101281 mp), Vest (+27738), Bucuresti-Ilfov (+6746), Centru (+6583), Sud-Vest Oltenia (+3981), Sud-Muntenia (+1962) şi Sud-Est (+206). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (-130380 mp).

                    Octombrie 2022 comparativ cu octombrie 2021

                    În luna octombrie 2022 se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-22,8%) cât şi a suprafaţei utile totale (-1,4%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2021.

                    În profil teritorial, această scădere (-970 autorizaţii) a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-238 autorizaţii), Nord-Est (-193), Sud-Muntenia (-176), Bucureşti-Ilfov (-169), Nord-Vest (-106), Sud-Est (-55) şi Vest (-49). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+16 autorizaţii).

                    În luna octombrie 2022, comparativ cu luna octombrie 2021, s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-6,4%) şi o creştere a suprafaței utile totale (+44,7%).

                    În profil teritorial, această creştere (+116040 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+93587 mp), Vest (+30837), Bucureşti-Ilfov (+11059), Sud-Vest Oltenia (+8611), Nord-Est (+8360) şi Sud-Muntenia (+5197). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Est (-25653 mp) şi Centru (-15958).

                    Perioada 1.I – 31.X.2022 comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2021

                    În perioada 1.I – 31.X.2022 s-au eliberat 37790 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 12,9% faţă de perioada 1.I – 31.X.2021.

                    Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-1164 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (-1047), Sud-Muntenia (-902), Vest (-621), Nord-Vest (-523), Sud-Est (-482), Centru (-461) şi Sud-Vest Oltenia (-384).

                    Pozițiile de inginer, contabil și șofer se află în topul preferințelor candidaților. Cu aproximativ 25.000 de căutări, joburile remote continuă să rămână atractive pentru cei care vor să se angajeze

                    „Pentru că a fost un an bun nu doar din perspectiva numărului de locuri de muncă scoase în piață, ci și din perspectiva salariilor oferite, am văzut multe mișcări în segmentul de specialiști, care au avut parte de o plajă foarte generoasă pentru negocieri salariale, dar și în cel al candidaților aflați la început de carieră, respectiv cei din categoria 18-24 de ani. Ei au fost mai activi decât oricând, atât din punctul de vedere al prospectării pieței, cât și al aplicărilor efective”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

                    Aproape 8,5 milioane de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro de către candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. Cu o medie de 35.000 de joburi nou postate în fiecare lună, 2022 a fost cel mai bun an pentru piața muncii din acest punct de vedere, în timp ce numărul de aplicări atrase ajunge la aproximativ 10 milioane până în acest moment.

                    Cu 58.000 de căutări pe site, joburile de inginer au fost cele mai căutate anul acesta, vârfurile de categorie fiind inginerii constructori, inginerii mecanici și inginerii de instalații. Contabilii ocupă locul secund în același clasament, cumulând 39.000 de căutări pe eJobs.ro. Urmează șoferii pentru care sunt raportate peste 33.000 de interogări ale candidaților.

                    Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.500 de lei, 3.900 de lei pentru angajații din contabilitate și 3.500 de lei pentru cei din transporturi / distribuție. Tot pentru aceleași domenii, angajatorii au postat anul acesta peste 100.000 de joburi. Cele mai multe au fost pentru șoferi (48.000 de poziții), urmați de ingineri (28.000) și contabili (25.000).

                    „Un loc important îl ocupă în continuare locurile ce permit munca de acasă, acestea adunând nu doar un număr mare de căutări, ci și o cotă de 13,1% din totalul de aplicări anuale, respectiv 1,3 milioane, nivel similar cu cel înregistrat în 2021. Interesant este faptul că, în ciuda previziunilor de la începutul anului, 2022 a dovedit că și angajatorii au rămas deschiși la ideea de joburi remote, de vreme ce numărul de poziții postate a fost cu aproximativ 25% mai mare decât anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

                    Alte poziții care au generat peste 10.000 de căutări în parte au fost cele de manager, economist ori specialist în resurse umane. Lor li se alătură și cuvinte cheie care indică interesul pentru anumite domenii precum resurse umane, call center sau vânzări. Finalul acestui an arată, totuși, o scădere a interesului pentru joburile de inginer și pentru cele part time și remote, dar marchează, în schimb, creșteri pentru contabili, șoferi și economiști.

                    În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 27.000 de locuri de muncă

                    Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, acuză Chișinăul de blocadă economică, urmare a șantajului energetic. Or, acest lucru poate duce la tensiuni socio-economice.

                    „Vedem că Chișinăul creează intenționat o criză pe mai multe direcții. În primul rând este vorba de criza gazului. Din cauza reducerii volumului livrărilor, economia republicii se confruntă cu un stres extraordinar, care cu siguranță va afecta starea bugetului. Iar din 21 octombrie, în Transnistria a fost declarată stare de urgență. 

                    În același timp, Chișinăul blochează cu cinism și capacitatea Tiraspolului de a negocia direct cu furnizorul rus de gaz”, declară Krasnoselski într-un interviu publicat pe site-ul administrației de la Tiraspol, transmite SafeNews.md cu referire la bani.md.

                    Potrivit lui Krasnoselski, probleme nu sunt doar cu gazul. Sunt obstacole și la importul de bunuri.

                    „Sunt probleme în aprovizionarea cu cele mai importante bunuri, inclusiv medicamente și produse de protecție a plantelor. Există probleme serioase cu refuzul înregistrării entităților noastre comerciale implicate în activitate economică străină. 

                    Din motive neîntemeiate suntem deconectați de la tranzacțiile cu numerar. Chișinăul profită de faptul că din 28 februarie toate punctele de control de la granița dintre Transnistria și Ucraina au fost închise, creând bariere artificiale în calea libertății de circulație a persoanelor și a mărfurilor. 

                    Camioanele stau săptămâni sau chiar luni la punctele de control din Moldova din cauza procedurilor administrative și birocratice împovărătoare care încalcă dreptul Transnistriei de a stabili și menține relații economice externe. Pentru companiile noastre sunt create condiții economice dificile.

                    Este greu de evaluat acțiunile Chișinăului altfel decât ca o încercare de a distruge în mod deliberat economia transnistreană și de a crea o criză socio-economică profundă în republică”, spune liderul de la Tiraspol.

                    Acesta spune că a trimis opt scrisori președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a soluționa problemele cu care se confruntă Transnistria, însă fără niciun răspuns.

                    În luna octombrie, Gazprom a redus de două ori livrările de gaz în Republica Moldova. În context, Tiraspoltransgaz a propus o formulă de distribuție a celor 171 de milioane de metri cubi de gaz. Volumul de gaz livrat regiunii din stânga Nistrului – 119 milioane de metri cubi, iar pentru restul teritoriului Republicii Moldova – 52 de milioane de metri cubi.

                    La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 milioane de metri cubi/zi, respectiv Chișinăul trimite 2,3 milioane de metri cubi în stânga Nistrului, iar restul sunt destinați malului drept.

                    Achiziția de proprietăți generatoare de venituri reprezintă o opțiune din ce în ce mai apreciată de investitorii privați români sau străini pentru a-și plasa banii, investitori care până în urmă cu câțiva ani erau interesați cu precădere de sectorul rezidențial, unde ținteau achiziția de proprietăți ”trofeu”. Apetitul acestora este pentru pentru toate segmentele de piață – birouri, retail, industrial, hotelier, iar bugetele alocate pot porni de la 2-3 milioane de euro pentru o proprietate, dar pot depăși și 10-15 milioane de euro, în funcție de produs, arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

                    Pentru mult timp, rezidențialele premium și de lux au reprezentat pentru acești investitori aproape singurul tip de plasament pe piața imobiliară datorită randamentelor ridicate pe care le generau, însă pe fondul creșterii prețurilor cu un ritm superior față de cel de majorare a chiriilor, randamentele s-au diminuat. În același timp, evoluția pieței a dus la apariția unor clase de active mai atractive din punct de vedere investițional prin prisma câștigurilor pe care le pot oferi.

                    Mihaela Pană, partner Residential Agency Cushman & Wakefield Echinox: ”Această categorie de cumpărători de active imobiliare, pe care noi o numim private investors (investitori privați), acoperă un segment de piață pe care fondurile și investitorii instituționali au o expunere redusă, pentru că nu se încadrează în strategiile lor de achiziții. Astfel, fie că vorbim despre antreprenori care au lichidități disponibile din alte business-uri, fie de familii care investesc de mulți ani pe piața imobiliară, investitorii privați sunt extrem de activi și doar în ultimii trei ani au făcut achiziții care pot fi estimate la 200 milioane de euro.”

                    Acești investitori în general nu au nevoie de finanțare, dispunând de lichidități și investesc atât în produse care generează venituri imediat, cât și în proiecte care prin investiții pot deveni active aducătoare de venituri. Vorbim aici de spații comerciale, diverse clădiri care pot fi modernizate, refurbisate și apoi închiriate ca birouri, clădiri de birouri mai vechi, dar amplasate în zone ultracentrale și centrale și care prin investiții pot fi aduse la standarde moderne. Investitorii privați acționează fie în nume propriu, fie se asociază în fonduri de investiții private pentru a achiziționa produse diverse și mai valoroase.

                    Piața locală oferă un număr mult mai mare de astfel de produse și care ar putea atrage acești investitori, comparativ cu numărul activelor disponibile la vânzare pentru investitori și fonduri instituționale, și de aceea credem că vom vedea în perioada următoare mai multe tranzacții, fapt care va contribui la lichidizarea pieței de investiții imobiliare în general.

                    Departamentul de Capital Markets al Cushman & Wakefield Echinox are în portofoliu atât proprietăți care îndeplinesc condițiile pentru a deveni o țintă atractivă pentru investitorii privați, dar este mandatat de un număr din ce în ce mai ridicat de astfel de investitori pentru a găsi cele mai bune oportunități de plasare a capitalului.

                    Mihaela Pană, partner Residential Agency Cushman & Wakefield Echinox: ”Am observat în timp o schimbare a focusului investorilor privați, cererile acestora fiind tot mai diverse și având ca  strategie diversificarea portofoliilor imobiliare. Mai mult decât atât, doar în ultimii doi ani, compania noastră a oferit consultanță pentru tranzacții de aproape 50 de milioane de euro, cea mai mare dintre acestea având ca obiect un portofoliu de spații de retail în București, în valoare de circa 20 de milioane de euro.”

                      „Să fie pace! Să existe un viitor paşnic şi pentru maghiarii din Ucraina Subcarpatică!” – a declarat preşedintele ungar Katalin Novák, în localitatea Chepa din raionul Berehove, unde duminică a fost inaugurată clădirea „Tulipán Tanoda”, un loc în care copiii pot cultiva tradiţiile populare şi pot urma cursuri de muzică populară şi dans popular.

                      Katalin Novák a explicat: “motivul pentru care este nevoie de acest loc este ca şi cei mai mici să aibă ocazia de a învăţa despre comorile culturii noastre comune, astfel încât să le transmită apoi copiilor lor”. Preşedintele maghiar a subliniat că în ciuda războiului care se desfăşoară în Ucraina, când instituţiile sunt de regulă închise, în Ucraina Subcarpatică se întâmplă contrariul.

                      „Maghiarii din Ucraina Subcarpatică ştiu ce înseamnă să supravieţuieşti, ce înseamnă să lupţi, însă trebuie nu numai să supravieţuieşti, ci să şi trăieşti”, a spus Katalin Novák. “Această instituţie este dovada că maghiarii de aici au un viitor”, a spus şeful de stat, adăugând că oamenii care locuiesc în Ucraina Subcarpatică pot conta pe sprijinul Ungariei şi acum, şi în viitor.

                      Katalin Novák i-a asigurat pe cei prezenţi că “suntem împreună şi vom rămâne împreună, oricât de grea este viaţa în Ucraina Subcarpatică, oricât de dificil şi plin de provocări ar fi să fii maghiar”.

                      Preşedintele ungar a relatat că oamenii şi-au unit forţele atât în Ungaria, cât şi dincolo de graniţele ţării, iar ca urmare a acestui fapt, au reuşit să susţină programul “Punte pentru Ucraina Subcarpatică” cu peste 1 miliard de forinţi (2,5 milioane de euro). Subvenţiile de stat oferite de statul ungar vor continua să existe, a specificat Novák.

                      Katalin Novák a subliniat că în timpul acestei vizite îi reprezintă şi pe cei 15 milioane de maghiari care se gândesc la fraţii şi surorile lor din Ucraina Subcarpatică. În cele din urmă, le-a urat copiilor prezenţi să umple cu multă viaţă noua clădire.

                      Chepa este a patra aşezare din Ucraina Subcarpatică în care a fost deschisă o clădire pentru “Tulipán Tanoda”, cursuri de muzică populară şi dans popular fiind susţinute, prin deplasare, şi în alte aşezări din zonă.

                      În cursul vizitei sale, preşedintele maghiar a purtat discuţii cu conducerea Universităţii Maghiare “II. Rákóczi Ferenc” din Berehove şi a Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică (KMKSZ), precum şi cu reprezentanţi ai Asociaţiei Familiilor cu Mulţi Copii Maghiare din Ucraina Subcarpatică.

                      În încheierea programului său, şeful de stat a aprins prima lumânare de Advent în piaţa centrală din Berehove. Înainte de asta, aceasta a declarat: ca mamă, probabil că ar fi trebuit să se afle acasă în această primă duminică de Advent, însă acum este acasă în marea familie a maghiarilor. După ce a acceptat invitaţia de la Kiev, a considerat că este ca un mesaj ca în drum spre casă să efectueze o vizită în Ucraina Subcarpatică.

                      „Fie ca lumina micuţă pe care acum o aprindem împreună pe aceste străzi întunecate, şi care devine din ce în ce mai puternică în aşteptarea Adventului, să ne conducă spre pace”, a spus Katalin Novák.

                        Switzerland and UNDP signed on 23 November 2022 a $4 million agreement for the “Resilient and inclusive local markets in Moldova” project, implemented by UNDP. The project will start in January 2023 and aims at enhancing local economic development and resilience through local entrepreneurship, investments, and access to decent work for people, particularly youth, women, people with disabilities, returnees, and refugees, within communities.

                        “Creating more and better jobs is one of the priorities of Switzerland in Moldova. This project is an investment into the regions of Moldova and its people. Contributing to the creation of highly skilled, better-paid and more sustainable jobs outside of the capital is one way of developing and retaining the country’s workforce and youth in Moldova. It also contributes to national and social cohesion,” noted Guido Beltrani, Director of the Swiss Cooperation Office in the Republic of Moldova.

                        With a duration of 24 months, the project will support the economic development and resilience of three micro-regions and 15 communities, in view of improving the livelihoods and living conditions of 20,000 people. It will support SMEs to act as catalysts of economic growth at local level and will encourage their cooperation in micro-clusters, depending on the local potential for economic specialisation. As such, value chains that are specific for the micro-regions will be strengthened and economic opportunities will be improved.

                        The micro-clusters will benefit from support to enhance their competitiveness on national and international markets. Entrepreneurs will be encouraged to employ digital and green solutions in their activity, so as to boost competitiveness and save costs, while protecting the environment.

                        At least 105 local public administration representatives and private sector stakeholders will benefit from improved skills and knowledge on integrated local development, regional specialization, access to finance, and local investment attraction.

                        “We are confident that this project will ensure the engagement of all relevant local and regional stakeholders in shifting the focus from community-based to regional clusters, by pulling together regional capacities and shared perspectives. This new approach will amplify the essential contribution of the SMEs to the local dimension of the economy, particularly in rural communities and small towns,” noted Dima Al-Khatib, UNDP Resident Representative to the Republic of Moldova.

                        During 2015-2022, UNDP and Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) carried out the “Migration and local development” project – part of the intervention “Moldova – Making the Most of Migration”, bringing together local public authorities, NGOs/hometown associations, private sector, and people, including migrants originating from target communities. More than 116 localities from the Republic of Moldova and 556,000 people have benefited from improved livelihoods and local public services.

                        casa verde

                        România ocupă locul 39 într-un top al celor mai atractive 61 de state la nivel global pentru investiții în infrastructură verde, după Uzbekistan și înainte de Bangladesh, reise din indexul Green Infrastructure Finance Propensity Index realizat de PwC, care arată decalajele semnificative între state în finanțarea infrastructurii verzi.

                        Dintre statele din Europa incluse în clasament, România se află la finalul clasamentului după Marea Britanie (locul 2), Suedia (3), Olanda (6), Franța (8), Germania (10), Spania (11), Belgia (13), Portugalia (15), Cehia (16), Polonia (22), Italia (23) și Grecia (29). Primul loc la nivel global este ocupat de Australia, iar ultimul de Angola.

                        România a obținut cel mai bun scor la mediul macroeconomic, unde ocupă locul 25, care ia în considerare ratingul suveran al S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) și creșterea PIB. La restul categoriilor se situează în a doua parte a clasamentului, astfel: mediul de reglementare și de afaceri, locul 32, soliditatea sistemului financiar (34), oportunități de finanțare ecologică (55), angajamentul față de obiectivele de mediu (44) și creșterea verde (green growth) pe ultima poziție.

                        ”Studiul a analizat cât de atractive sunt condițiile din diferite țări pentru finanțările private în infrastructura verde, concentrându-se în special asupra unor elemente precum energia regenerabilă, electrificarea transporturilor, gestionarea deșeurilor și sprijinirea economiei circulare. Astfel, capitalul privat continuă să fie interesat în mare măsură de țările cu venituri ridicate, susținute de apartenența la organizații internaționale preocupate de climă, cum ar fi OCDE și UE. România a făcut pași importanți în atingerea obiectivelor asumate prin Green Deal și FIT 55, în special în domeniul energiei regenerabile, unde vedem multe investiții și proiecte, dar mai avem multe de făcut în alte arii. O oportunitate foarte mare este dată de PNRR și fondurile europene alocate pentru mediu sau energie verde care vor contribui la progresul țării noastre în acest domeniu și vor atrage mai multe investiții din mediul privat”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

                        Potrivit raportului, este clar că finanțarea publică nu va fi suficientă pentru a susține o tranziție estimată acum la 93,2 trilioane de dolari, la scara și cu viteza necesare pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Însă este mai puțin evident cum ar putea colabora finanțatorii privați, proprietarii de active și factorii de decizie politică pentru a trece de la poziția actuală, în care capitalul privat se îndreaptă în principal către țările dezvoltate – în mare parte către active care generează deja venituri previzibile – la o poziție viitoare, în care banii să se îndrepte și către piețele emergente și de frontieră subfinanțate.

                        Despre raport

                        Clasamentul este realizat pe baza scorurilor obținute în funcție de șase criterii luate în calcul pentru astfel de investiții, respectiv:

                        • Mediul macroeconomic: ratingul suveran S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) și creșterea PIB-ului (2016-26).
                        • Oportunități de finanțare ecologică: oportunitățile de investiții ecologice (începând cu 2022), numărul de obligațiuni verzi emise și disponibilitatea ajutorului de stat pentru dezvoltare verde.
                        • Soliditatea sistemului financiar: Raportul Sharpe (2016-21), creditele neperformante în raport cu totalul creditelor brute, creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB, prima de risc de țară și capitalizarea pieței de capitaluri proprii ca procent din PIB.
                        • Creșterea verde (green growth): creșterea populației (2020-50), CO2 pe unitate de PIB și producția de energie regenerabilă ca procent din producția totală de energie.
                        • Mediul de reglementare și de afaceri: scorul OCDE privind stabilirea prețurilor la carbon, stimulente ecologice și indicele ușurinței de a face afaceri.
                        • Angajamentul față de obiectivele de mediu: companii care își stabilesc obiective științifice pentru atingerea unui nivel zero net și angajamente guvernamentale privind reducerea emisiilor la nivel național.

                        În studiu au fost incluse 61 de țări și teritorii care reprezintă 83% din populația lumii, 88% din PIB-ul mondial și 83% din emisiile de CO2 la nivel mondial.

                        În organizarea Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) filiala Satu Mare, a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Cultuii Tradiționale Satu Mare și a Primăriei Tarna Mare, duminică 13 noiembrie 2022, la Tarna Mare s-a desfășurat manifestarea „Tradiții de toamnă la ucrainenii din Satu Mare” care a avut drept scop, mai buna cunoaștere și promovare a acestor obiceiuri ale ucrainenilor stabiliți pe aceste meleaguri.

                        Gazda evenimentului, Monica Sobius, primarul comunei, a subliniat importanța salvgardării spiritului identitar și necesitatea cunoașterii și apropierii reciproce prin cultură.

                        Edilul șef a oferit câte o „Diplomă de Gratitudine”, președintelui UUR, deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi și președintelui UUR Satu Mare dr. Liuba Horvat, secretar general UUR pentru contribuția majoră adusă la implementarea proiectelor transfrontaliere de dezvoltare a comunei Tarna Mare.

                        Despre importanța evenimentului au mai vorbit: Vasile Buciuta, prim vicepreședintele UUR Satu Mare, Oxana Telep, prorector al Academiei de Cultură și Artă Ujgorod (Ucraina) și Janna Mikitiuk, director al Școlii Speciale din Hust (Ucraina). A urmat apoi un frumos program artistic susținut de ansamblul „Florile Tărnii” din Tarna Mare, care a prezentat o șezătoare tradițională din Ugocea (instructor, Bianca Angela Cionca), Adrian Lupescu, cu un splendid cântec popular ucrainean, care are și o versiune românească, Ansamblul de cântece și dansuri populare al Academiei de Artă din Ujgorod (instructor Oxana Telep), care a prezentat un program viu și expresiv ce a pus în valoare frumsețea folclorului ucrainean, și grupul vocal „Miculeanca” din Micula (instructor Loredana Morar), cu un moment foarte gustat de numerosul public prezent.

                        Spectacolul, răsplătit cu aplauze de un public numeros și generos, a reușit să evidențieze tabloul antrenant al unei comunități viguroase, care știe să-și pună în valoare obiceiurile și tradițiile seculare. În spiritul unei adevărate frății, tinerii din România au interpretat câteva cântece în limba ucrianeană, iar în replică, cei din Ucraina au prezentat un spectaculos dans oșenesc. Ca la orice șezătoare, seara s-a încheiat cu degustări de bucate alese și o expoziție de artă culinară tradițională, dedicată Zilei Recoltei, specifică ucrainenilor din zona Ugocea.

                        „Evenimentul se înscrie în eforturile susținute pe care comunitatea ucraineană din județul Satu Mare le face pentru păstrarea identității și promovarea valorilor autentice ale folclorului ucrainean. Filala UUR Satu Mare cunoaște de câțiva ani încoace, o dezvoltare ascendentă, iar suita de manifestări excepționale organizate, stau mărturie pentru afirmația mea iar faptul că sunt prezenți atâția tineri îmi întărește convingerea că toate comorile neamului nostru sunt lăsate pe mâini bune” a declarat deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi, președintele UUR.

                        Războiul a cauzat pagube Ucrainei în valoare de o  treime din PIB-ul național, scrie bucpress.eu. Sunt așteptate pierderi economice ulterioare în urma războiului la nivelul de 33-35% din produsul intern brut al Ucrainei.

                        Ministrul Finanțelor, Serhii Marcenko, a anunțat acest lucru în cadrul unui briefing, transmite corespondentul Audiovizualului Public.

                        „Estimările noastre coincid cu estimările partenerilor noștri internaționali, pierderile estimate de PIB vor fi de 33-35%”, a spus Marcenko.

                        El a adăugat că pierderile de PIB în valoare nominală pentru 2022 se vor ridica la mai mult de un trilion de grivne. Conform rezultatelor celor trei trimestre ale anului 2022, scăderea PIB-ului în Ucraina este estimată la nivelul de 30%.

                        Marcenko a remarcat că deficitul bugetar din 2022 este mai mare decât deficitul din 2023, deoarece „anul acesta este mult mai dificil decât următorul”.

                        Ministrul a adăugat că aproape jumătate din bugetul ucrainean va fi subvenționat prin finanțare externă.

                        “Predictibilitatea și ritmul veniturilor este partea cea mai dificilă în negocierile cu partenerii externi. Nu toate fondurile au ajuns în termenii conveniți, nu toate acordurile sunt îndeplinite. Anul viitor, vom obține o anumită predictibilitate. Decizia privind predictibilitatea va fi luată”, a spus ministrul.

                        Separat, Marcenko a remarcat că aproape jumătate din buget este destinat sectorului apărării, și anume 1.141 miliarde grivne.

                        rețelele sociale

                        Nu este pentru nimeni o surpriză faptul că tot ce este relevant este prezent constant și în mediul online. Mai mult decât atât, puțini sunt cei care nu folosesc cel puțin o dată pe zi rețelele de Social Media. Adevărata provocare, însă, nu este prezența evenimentului tău pe Feed-uri, ci atragerea de participanți. Dacă ai început deja să cochetezi cu îmbinarea celor două, ți-ai dat probabil seama că un simplu share nu e de ajuns. Suntem cu toții bombardați de informație, invitații, postere, fotografii cu pisici, clădiri, persoane, grupuri și inițiative de tot felul. Îți oferim mai jos câteva sfaturi pentru a putea folosi canalele de Social Media la maxim pentru promovarea evenimentelor tale în așa fel încât să poți atrage participanții pe care îi dorești.

                        1. Alege platforma potrivită

                        Există o mulțime de platforme de social media, dar nu toate sunt la fel de potrivite pentru promovarea unui eveniment. În plus, fiecare dintre ele necesită o strategie separată datorită specificul acestora și publicul care se află pe ele. Dacă targetezi populația generală, Facebook poate fi un loc bun de plecare. Instagram oferă acces la o populație mai tânără și care răspunde mai bine la stimul vizual, iar YouTube poate oferi o sumedenie de avantaje datorită atractivității conținutului video care poate fi creat chiar de echipa ta, sau de alți creatori de conținut cu o comunitate deja formată pe platformă. Statisticile recente de marketing pe rețelele sociale arată că aceste platforme sunt cele mai populare opțiuni la nivel global. Dacă promovezi un eveniment profesional, însă, LinkedIn poate fi o opțiune mai puțin populară în general, dar mult mai aproape de publicului tău țintă.

                        2. Oferă detalii valoroase, nu doar un poster vag

                        Descrie temele evenimentului, speakerii, subiectul sau chiar idei cheie din prezentările lor, descrie locația, oferă chiar un pic de intrigă atunci când scrii despre eveniment. Alege cu grijă o fotografie pentru postare, portretele speakerilor ar trebui să inspire simpatie utilizatorului și să îi atragă către ei. O fotografie pixelată sau neclară ar putea chiar dăuna impresiei pe care i-o lasă utilizatorului în legătură cu evenimentul. Textul ar trebui să fie, de asemenea, unul captivant, axat pe idei, care lasă cititorul în suspans și dornic să afle mai multe.

                        3. Folosește un mix de hashtag-uri

                        Folosing hashtag-ul brandului propiu, acesta crește în popularitate și interconectează toate postările tale. Caută și utilizează și hashtag-uri specifice industriei și cele care specifică subiectele discutate, problemele abordate sau care vor fi rezolvate pentru utilizatori în timpul evenimentului. De exemplu, dacă lansezi un webinar despre menținerea echilibrului între timp liber și munca de acasă, poți folosi un hashtag precum #workfromhomebalance.

                        4. Rulează anunțuri direcționate

                        Publicarea de anunțuri direcționate (sau targetate) este una dintre cele mai eficiente strategii de promovare a evenimentelor. O astfel de abordare permite configurarea campaniei de reclame cât mai precis posibil și direcționarea anunțurilor către cei mai interesați utilizatori, în funcție de preferințele și comportamentul acestora online. Facebook este renumit pentru oportunitățile sale de anunțuri direcționate. În plus, costul derulării unei astfel de campanii este destul de accesibil, în timp ce rezultatele pot fi cu adevărat impresionante.

                        5. Partajează videoclipuri de la evenimentele anterioare

                        Acestea pot transmite atmosfera evenimentului și pot crea așteptări în ceea ce privește calitatea evenimentului. În plus, este o strategie de publicitate gratuită care combină multe beneficii. Utilizatorii interacționează în general foarte bine cu conținutul video.

                        6. Folosește un cronometru cu numărătoare inversă

                        Această tehnică funcționează bine pe story-urile de pe Instagram. Menționând că a mai rămas o săptămână, o zi, o oră până la începerea întâlnirii acordă timp, dar și un sentiment al urgenței pentru cei care nu au reușit să se înregistreze încă. Statisticile arată că 29% dintre utilizatori se alătură unui eveniment online chiar în ziua în care se desfășoară.

                        Acesta este un truc pur psihologic alimentat de teama de a nu pierde ceva interesant (FOMO — Fear of missing out), care obligă subconștient utilizatorii să ia măsuri pentru a nu pierde nimic important și a rămâne în tendințe.

                        7. Prezintă experiența și relevanța speakerilor

                        Deoarece utilizatorii se alătură oricărui eveniment cu intenția de a obține valoarea maximă, familiarizarea lor cu vorbitorii este o abordare eficientă. Menționează expertiza acestora, partajează interviuri în care aceștia vorbesc despre pasiunea lor despre subiectele abordate în cadrul evenimentului, roagă-i chiar să facă un anunț video în care să invite publicul la eveniment. Dacă nu aveți ocazia să-i întâlniți personal, Zoom este de asemenea numai bun pentru interviuri online pe care le puteți realiza chiar voi. Distribuiți-le apoi în fragmente pe Instagram Stories, Facebook și YouTube.

                        8. Colaborează cu alte platforme media din domeniu

                        Identifică mai multe site-uri web credibile pe care publicul țintă le frecventează, leagă o potențială colaborare sau obține simpla postare a unui comunicat de presă, a unui anunț sau orice alt fel de media care vă va evidenția evenimentul, beneficiile și oportunitățile acestuia.

                        O astfel de abordare va oferi, de asemenea, site-ului dvs. dedicat evenimentului un backlink valoros, care este destul de important pentru clasamentele SEO.

                        9. Interacționează cu persoanele care postează despre eveniment

                        Feedback-ul poate veni din multe părți înaintea evenimentului și chiar în timpul acestuia. Răspunde la mesaje, interacționează cu utilizatorii care vă menționează online, care pun Stories și care postează despre eveniment de la fața locului. Comunicarea directă crează conexiune și crește probabilitatea ca persoanele în cauză să spună mai departe prietenilor sau colegilor despre evenimentul tău.

                        Cu o planificare corectă, vei putea atrage o mulțime de potențiali participanți, vei putea comunica mai clar și mai direct cu publicul tău țintă. Chiar și așa, trebuie să te asiguri în continuare că rege peste tot ce se petrece în online este însuși conținutul evenimentului. Nici cea mai bună strategie de marketing nu va ajuta un eveniment care nu aduce o valoare reală, așa că asigură-te că dincolo de postările impresionante și sutele de vizualizări se află conținut de calitate, speakeri cu un impact real și o organizare cât mai eficientă.

                        Experienţa Ungariei este că la graniţa cu România nu există presiune migraţionistă, toate argumentele sunt în favoarea faptului că Bucureştiul a îndeplinit condiţiile aderării la spaţiul Schengen – a declarat marţi ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó.

                        Potrivit unui comunicat emis de minister, în cadrul conferinţei de presă ţinute în comun, la Budapesta, cu omologul său român, Bogdan Aurescu, ministrul a declarat, răspunzând la întrebarea unui jurnalist: condiţiile prealabile ale aderarării României la spaţiul Schengen sunt stipulate clar în legislaţie, deci aderarea nu este o problemă politică, ci una practică.

                        “Decizia nu trebuie adoptată pe baza unei ficţiuni ştiinţifice, ci în urma unei analize fondate pe fapte (…) Nu ne place să abordăm astfel de probleme pe baze ideologice şi politice” – a precizat el.

                        Szijjártó a adăugat: experienţa Ungariei este că la graniţa cu România nu există presiune migraţionistă, toate argumentele sunt în favoarea faptului că Bucureştiul a îndeplinit condiţiile.

                        “Nu pot decât să sper că nu numai aderarea României la Schengen, ci toate problemele din Uniunea Europeană în general vor fi soluţionate pe baza faptelor şi a performanţei reale. Sunt naiv, desigur, pentru că, dacă ar fi fost aşa, Ungaria ar fi primit deja acces la toate fondurile europene” – a declarat ministrul.

                        Răspunzând la o întrebare, şeful diplomaţiei ungare a menţionat: unii politicieni din UE spun deja că sancţiunile împotriva Rusiei nu au fost menite să pună capăt războiului din Ucraina, ceea ce dovedeşte că aceste măsuri nu funcţionează şi că este timpul să fie revizuite.

                        la reuniunea de luni a Consiliului Afacerilor Externe al UE, “o parte din discuţii s-au desfăşurat într-un mod care a lăsat puţin spaţiu minţii lucide şi dezbaterii calme”.

                        Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, a declarat cu o zi înainte că nu s-a aşteptat niciodată ca sancţiunile să oprească războiul din Ucraina, însă se poate spune că acestea reduc capacitatea armatei ruse de a cumpăra echipament militar.

                        Péter Szijjártó şi-a exprimat consternarea faţă de această afirmaţie, spunând că “a fost pus sub semnul întrebării un adevăr fundamental, care a fost până acum un pilon important al procesului decizional al Consiliului Afaceri Externe”.

                        După ce unii colegi au pus la îndoială dacă scopul sancţiunilor a fost de a pune capăt războiului din Ucraina, care este atunci scopul, de ce am aplicat aceste sancţiuni? – a întrebat ministrul, evocând de “o mare doză de ipocrizie”.

                        “Faptul că unii colegi resping acum acest obiectiv dovedeşte că sancţiunile sunt cu siguranţă nefuncţionale” – a spus el, subliniind că este timpul ca aceste măsuri să fie revizuite.

                        bursa

                        Record absolut de investitori la Bursa de Valori Bucuresti (BVB): peste 128.000 de investitori directi sunt prezenti pe bursa romaneasca, dupa cum arata datele Fondului de Compensare al Investitorilor (FCI) la finalul primelor 9 luni. Este cea mai mare valoare inregistrata la BVB si a depasit substantial recordul anterior inregistrat in 2009, de 101.000 investitori. Numarul investitorilor a inceput sa creasca constant odata cu izbucnirea pandemiei de coronavirus si datele arata 11 trimestre consecutive de cresteri in ceea ce privesete numarul celor care tranzactioneaza la bursa romaneasca. Pentru o imagine comparativa, evolutia numarului de investitori la BVB poate fi vizualizata in Graficul 1. 

                        In ceea ce priveste numarul celor care investesc indirect la BVB, la finalul primelor noua luni ale acestui an, peste 7,9 milioane de romani care contribuie la Pilonul II de pensii private obligatorii aveau expunere pe instrumentele financiare listate la BVB, potrivit datelor Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat in Romania (APAPR) si Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF). Tot la finalul primelor noua luni ale anului, peste 450.000 de romani investeau indirect la BVB prin intermediul fondurilor deschise de investitii, dupa cum arata datele Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF).

                        „Este remarcabila amploarea fenomenului bursier care a cuprins tot mai multi romani pentru ca ultima data cand bursa romaneasca a avut 100.000 de investitori directi a fost in 2009, iar in acest an am ajuns la un record absolut: 117.000 de investitori la finalul celui de-al doilea trimestru si o crestere la 128.000 de investitori la finalul celui de-al treilea trimestru. A fi astazi pe bursa, ca investitor sau companie listata, a ajuns o normalitate si consideram ca aceasta este o baza sanatoasa pentru o Romanie educata financiar. La nivelul BVB, derulam o serie de proiecte care insumate contribuie semnificativ la succesul pe care il avem astazi. Ne propunem sa facem si mai mult si suntem implicati in dezvoltarea unei strategii pentru piata de capital”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                        „Tot mai multi romani investesc la bursa pentru ca piata de capital a devenit fara echivoc cea mai atractiva optiune de plasare a economiilor. Este pentru prima data cand 128.000 de investitori sunt prezenti pe bursa romaneasca si acest lucru demonstreaza ca piata de capital capata o importanta deosebita in planurile financiare ale romanilor. Inca un exemplu care ne da incredere ca bursa se dezvolta in directia buna este dat chiar de evolutia actiunii BVB, ca emitent. Actiunile BVB au ajuns la maximul ultimilor 5 ani, iar investitorii care au avut rabdare au fost rasplatiti. Performanta actiunilor BVB doar in cursul anului 2022 este de +34,4%, incluzand si dividendele”, a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                        In 2022, la finalul primelor zece luni, la BVB erau listate 376 de companii, 83 pe Piata Reglementata (PR) si 293 pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT). In acest an, pana la data de 1 noiembrie, au avut loc 210 sedinte de tranzactionare, in care au fost realizate peste 1,43 milioane de tranzactii cu toate tipurile de instrumente financiare, atat pe PR cat si pe SMT. Valoarea totala de tranzactionare realizata pe PR si pe SMT in primele 10 luni din 2022 cu toate tipurile de instrumente financiare a a fost de aproape 19 miliarde lei, echivalentul a 3,8 miliarde euro. Din aceasta suma, 18,2 miliarde lei sau 3,68 miliarde euro reprezinta valoarea totala de tranzactionare cu toate tipurile de instrumente financiare de pe Piata Reglementata, ceea ce ce corespunde unei cresteri de 17% in primele 10 luni ale acestui an.

                        Lichiditatea medie zilnica a ajuns la 86,6 milioane lei, echivalentul a 17,5 milioane euro, in perioada ianuarie-octombrie a acestui an, ceea ce a corespuns unei cresteri de 17,5% comparativ cu perioada similara a anului anterior.

                        Piata de capital din Romania a crescut cu 1,5% in octombrie prin prisma indicelui BET-TR, care include si dividendele, insa evolutia negativa consemnata in luna septembrie, in ton cu nivelul raportat de pietele internationale de capital, a facut ca primele zece luni ale anului sa se incheie in zona de corectie. In ultima sedinta de tranzactionare din octombrie, indicele BET-TR a inregistrat un nivel de 21.000 de puncte, in scadere cu 9,1% in acest an. Aceasta evolutie vine dupa performanta obtinuta in 2021, cand indicele BET-TR a crescut cu 40%.

                        Evolutia pietei de capital din Romania a fost recunoscuta pe plan international de furnizorul global de indici FTSE Russell si, incepand cu 2020, Romania a fost promovata la statutul de Piata Emergenta. In prezent, 13 companii romanesti sunt incluse in indicii pietelor emergente, iar printre aceste companii se numara si emitentul BVB, companie listata in 2010 pe propria piata. 

                        Ultimii doi ani și jumătate au adus multe schimbări în viața de angajat. Pe lângă flexibilitatea la job, munca de la distanță a creat angajaților și un context favorabil pentru a prelua proiecte sau joburi extra și pentru a-și suplimenta astfel veniturile. Peste 20% dintre cei care au lucrat remote în perioada pandemiei au revenit în prezent la birou, fie complet, fie în format hibrid, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs, lucru care le-a afectat posibilitatea de supra-angajare. Dintre cei care au avut în ultimii ani un job sau proiecte în plus, în prezent doar 25% încă le mai păstrează, în timp ce 19% au renunțat la proiecte între timp. Alți 19% au și în prezent un job secundar ce poate fi făcut după programul de la jobul principal, iar 38% și-au păstrat doar jobul principal.

                        Angajații care își iau un job în paralel cu cel principal sau se implică în proiecte suplimentare, din care obțin venituri în plus, contribuie la crearea tendinței de supra-angajare, tot mai prezentă în special de când munca de la distanță a luat amploare.

                        Datele sondajului arată că supra-angajarea forței de muncă a accelerat în timpul pandemiei, întrucât, în contextul muncii de acasă, angajații au putut folosi timpul petrecut pe deplasarea dintre birou și domiciliu pentru a obține un venit în plus, dar și pentru că acest mod de lucru le-a permis să își organizeze sarcinile diferit de cum ar fi făcut-o în colectivul de lucru. În prezent, candidații care au în continuare un program flexibil sau au făcut tranziția permanentă către munca de oriunde caută modalități de suplimentare a veniturilor, dacă timpul le permite. Totuși, pentru a evita riscul de epuizare și conflictul de interese, este recomandat ca aceștia să aleagă un domeniu diferit de cel de bază și să verifice la departamentul de resurse umane dacă există politici care să interzică acest lucru, pentru a nu-și periclita stabilitatea locului de muncă principal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

                        Deși motivul principal pentru care aleg să muncească în plus este suplimentarea veniturilor în cazul a 65% dintre respondenți, iar restul de 35% își doresc dezvoltarea aptitudinilor profesionale sau creșterea satisfacției în raport cu munca, aproximativ 70% se tem că două locuri de muncă reduc semnificativ timpul liber. Totodată, printre dezavantaje, respondenții au mai menționat scăderea productivității de la jobul principal și ratarea promovărilor (20%), epuizare psihică (5%) și posibilitatea ca angajatorul principal să afle și acest lucru să ducă la concediere (tot 5%).

                        Pe BestJobs, observăm că numărul joburilor în întregime remote a rămas constant anul acesta, în jurul valorii de 10% din total, pe când volumul de joburi hibrid a crescut considerabil, fiind disponibile acum de 5 ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În prezent, pentru aproape 20% dintre joburile active, candidații pot împărți activitatea între birou și spațiul de lucru preferat. Acest mod de lucru a devenit favorit în rândul candidaților, care își doresc în continuare flexibilitatea muncii de acasă, dar care au descoperit și că pot să își diversifice veniturile găsind oportunități suplimentare astfel”, adaugă Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

                        60% dintre participanții la sondajul BestJobs au spus că au primit oferte direct pentru proiecte extra, în timp ce 30% au căutat pe platformele de recrutare și doar 10% au apelat la rețeaua de cunoștințe. În cazul a peste 63%, angajatorul a știut de proiectele extra/ cele două locuri de muncă. De asemenea, 39% cred că este sustenabil pe termen lung să aibă activități extra pe lângă jobul principal, dacă timpul le permite acest lucru. Această variabilă este înlocuită de volumul de muncă impus în cazul a 25%, în timp ce peste 7% consideră că da, atât timp cât nu le afectează relația cu angajatorul/ ii. Pe de altă parte, peste 28% consideră că nu este sustenabil, deoarece pe termen lung, dezavantajele cântăresc mai mult.

                        Cu toate acestea, nu toți angajații își mai permit să își ia proiecte extra sau un job secundar, din cauza volumului de muncă mare, a modului de lucru sau a domeniului de activitate solicitant. Din acest motiv, criteriile la care angajații se gândesc atunci când iau în calcul proiecte extra/ un job secundar sunt: să le crească veniturile suficient cât să merite efortul (aproape 30%), să nu fie nevoie de prezență fizică în ambele locuri (peste 25%), să fie în același domeniu cu pregătirea lor sau cu ce își doresc să dezvolte (peste 25%) și de asemenea să aibă un volum de lucru ușor de gestionat (aproximativ 15%).

                        Sondajul a fost efectuat în perioada octombrie-noiembrie, pe un eșantion de 1.165 de utilizatori de internet din România.

                        Contrabanda cu țigări în România a scăzut până la 7,1%, sub media europeană, care constituie 10%. „Nivelul scăzut al contrabandei este un indicator important cu privire la gradul de securizare a frontierelor”, a declarat Oana Iacob, Manager Relații Guvernamentale JTI România, menționând că acest fapt demonstrează că România este pregătită să intre în zona Shengen.

                        Declarațiile au fost făcute la conferința „Noi responsabilități după intrarea în Schengen. România, prima linie de apărare împotriva contrabandei cu tutun”, organizată de trustul DC News Media Group.

                        În ultimii trei ani, în România, contrabanda cu țigarete s-a situat sub nivelul mediu din Uniunea Europeană, de circa 10%, datorită stabilității legislative, predictibilității fiscale și acțiunilor de amploare ale autorităților, după cum spun oficialii companiilor de tutun. „Dar să nu uităm de unde am plecat. De exemplu, în 2010 comerțul ilegal cu țigarete a depășit 36% din cauza măririi bruște și neplanificate a accizei cu 50% în mai puțin de nouă luni. Pierderile anualizate la buget s-au ridicat la peste un miliard de euro, iar contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT. A durat ani de zile până când piața legală și-a revenit. Cu eforturi mari și resurse importante, în iulie 2022 piața neagră a atins un minim istoric, de 6,1%. În septembrie însă, a crescut cu un punct procentual, până la 7,1%. Diferența de preț între produsele legale și cele de pe piața neagră este de circa 6 lei. O diferență mare, în actualul context inflaționist. Ceea ce înseamnă că este nevoie în continuare de eforturi susținute pentru combaterea comerțului ilicit”, a precizat Oana Iacob.

                        Când comerțul ilegal scade, crește piața legală și, totodată, taxele plătite la buget. Doar JTI România a virat anul trecut statului circa 5,6 miliarde de lei, însemnând accize, TVA, plus alte taxe și contribuții. Suma e cu peste 14% mai mare față de 2020 și reprezintă aproximativ 80% din cifra de afaceri a companiei.

                        Luând în considerare contribuția industriei la PIB, de peste 1,6%, precum și actualul context geo-politic, cred că este absolut necesar ca deciziile referitoare la acest sector economic important să fie luate coordonat, în cadrul unui comitet interministerial pentru controlul tutunului, din care să facă parte Ministerul Finanțelor, al Economiei șamd.”, a punctat Oana Iacob.

                        România are a doua cea mai extinsă graniță cu UE, după Finlanda. În eforturile de securizare a frontierelor și de combatere a contrabandei, parteneriatul public-privat este un element cheie. În ultimii doi ani, am extins campaniile publice anti-contrabandă și în Republica Moldova. Acest tip de cooperare între mediul privat onest și autorități ar putea deveni un model de urmat și pentru instituțiile abilitate din țările vecine. Suntem mândri să putem contribui la acțiunile susținute ale autorităților de a menține frontierele sigure și contrabanda la sub 10%. Anul viitor aniversăm 30 de ani în România și cu siguranță vom continua să fim alături de statul român în atingerea obiectivelor sale viitoare”, a mai spus reprezentantul JTI România.

                        Ea a adăugat că „politica fiscală este un factor esențial în reducerea pieței negre, iar autoritățile din țările vecine, care doresc să adere la UE, ar trebui să învețe din ceea ce s-a întâmplat în trecut în România, din cauza taxării. De exemplu, înaintea războiului, JTI Moldova aducea produse din Ucraina fără taxe vamale, iar acum importă din România cu taxe vamale de 3 euro la mie, ceea ce duce la sporirea poverii fiscale. În plus, autoritățile de la Chișinău pregătesc o creștere de acciză cu mult mai mare decât prevede calendarul existent. Acesta este un factor perturbator pentru companiile care operează pe această piață, unde lipsa de predictibilitate a dus deja la retragerea unuia dintre cei mai importanți jucători, cu potențial de risc pentru veniturile bugetare, complicând astfel și mai mult situația generată de războiul din apropierea granițelor Moldovei și ale României”.

                        JTI a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol pentru combaterea contrabandei în anul 2005, mai întâi cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, apoi în 2008 cu Autoritatea Națională a Vămilor, respectiv în 2014 cu Direcția Generală a Vămilor. Peste 50 de câini special instruiți pentru depistarea drogurilor, produselor din tutun și a numerarului au fost donați de JTI în ultimii doisprezece ani Autorității Vamale. Începând de anul viitor, Centrul de formare echipe canine din cadrul Vămii va instrui câini și pentru depistarea muniției, în contextul războiului din Ucraina.

                        În 2013,compania a semnat un Protocol de Cooperare cu Poliția de Frontieră, reînnoit în anul 2018, iar în 2019. JTI a donat echipamente de ultimă generație necesare monitorizării frontierelor. De asemenea, JTI România derulează campanii publice anti-contrabandă în parteneriat cu autoritățile din anul 2010. Campaniile au fost extinse în ultimii doi ani și în Republica Moldova. Campania care se află în momentul de față în desfășurare, cu mesajul „Contrabanda e boală grea”, se derulează pentru prima dată simultan în România și în Republica Moldova.

                        JTI este una dintre primele multinaționale stabilite local, încă din 1993. Compania a investit până acum peste 250 milioane de euro pe piața locală și, recent, a anunțat o investiție de 60 de milioane de euro în următorii trei ani pentru modernizarea capacităților de producție ale fabricii din București. În momentul de față, aproximativ 75% din producția JTI Manufacturing este exportată în circa 50 țări.

                        JTI are peste 1.200 de angajați în sediul din București, fabrică și birourile de vânzări din toată țara, și este Angajatorul numărul unu în România, potrivit evaluării realizate de Top Employers Institute, care include 23 companii pe plan local.

                        Chislea Ion

                          agro-alimentar

                          Începând cu 3 noiembrie 2022 va începe o nouă ediție a Transylvania Food Summit, cel mai important eveniment de agribusiness din Europa de Sud-Est.

                          Pe durata a 2 zile, evenimentul va avea invitați de renume și dezbateri pe teme de mare actualitate în agribusiness, producție alimentară durabilă, producție de băuturi, retail și HoReCa, dezvoltare rurală și economie circulară în contextul crizei economice globale.

                          Deschiderea oficială va avea loc în 3 noiembrie 2022, de la ora 9.30, în Aula Magna ”Mihai Șerban”, iar între specialiștii care vor susține dezbateri în cele două zile se va afla și rectorul USAMV Cluj-Napoca, Prof. dr. Cornel Cătoi.

                          Transilvania Food Summit are ca obiectiv principal reunirea mediului academic cu cel administrativ și de afaceri, a societății civile și a specialiștilor din domenii cheie, care să-și expună strategiile privind consolidarea poziției fermierilor români în lanțul agroalimentar, promovarea produselor tradiționale romanești și a tradițiilor culturale și gastronomice transilvane, precum și creșterea încrederii consumatorilor în produsele alimentare romanești și în cele locale.

                          Importanța summitului găzduit de USAMV Cluj-Napoca este reliefată și de latura academică a dezbaterilor, susținute de profesori și cercetători în domeniu agroalimentar din universități și institute de cercetare din țară și Europa, Academia Română, Academia de Știinte Agricole și Silvice. La summit vor participa și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Comisiei Europene (DG Agri si DG Regio) și Parlamentului European.

                          Nu în ultimul rând trebuie menționat că la eveniment participă fermieri și grupuri / asociații de producători agricoli, producători și retaileri de utilaje pentru agricultură și industrie alimentară, procesatori și asociații din industria alimentară, reprezentanți ai companiilor de retail alimentar, reprezentanți ai asociațiilor din HoReCa, ai autorităților locale și centrale, naționale și internaționale, precum și executivi din domeniile financiar-bancar, IT, juridic

                          Între temele propuse pentru dezbateri se numără dezvoltarea piețelor locale; importanța lanțurilor scurte alimentare; rolul parteneriatelor și al cooperativelor în consolidarea și facilitarea prezenței pe piață a producătorilor și procesatorilor; cercetarea, inovarea și agricultura de precizie; perspectivele agriculturii ecologice în România și Europa; promovarea produselor agro-alimentare românești; prezența alimentelor românești în lanțurile HoReCa și retail sau economia circulară în zonele montane.

                          muncă vacante

                          65% dintre angajați cred că și-ar putea găsi un job nou în mai puțin de două luni. Totuși, mai mult de jumătate și-ar da demisia doar dacă ar avea o variantă sigură de rezervă

                          Cu 67.000 de joburi active în ultima lună pe eJobs.ro, piața muncii traversează una dintre cele mai dinamice perioade ale ultimilor ani. Odată cu creșterea numărului de opțiuni disponibile, a crescut și încrederea candidaților în șansele pe care le au pentru găsirea unui nou loc de muncă. Astfel, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs România, 31,5% dintre respondenți sunt convinși că ar putea să se angajeze în altă parte în cel mult o lună, iar 32,7% în maximum două luni. 23,2% estimează un orizont de așteptare de asemenea scurt, respectiv trei-șase luni, în timp ce doar 8,9% cred că ar avea nevoie de șase luni – un an pentru a-și schimba jobul. Pesimiști cu privire la acest aspect sunt 3,7% din respondenți. Aceștia spun că o nouă angajare ar presupune eforturi de căutare pentru o perioadă mai mare de un an de zile.

                          În ciuda nivelului ridicat de încredere în oportunitățile pe care le au în acest moment, 59,4% dintre angajații participanți la sondaj au declarat că nu sunt dispuși să își dea demisia fără a avea un plan sigur de rezervă. 19,6% spun că, dacă în piață există suficiente joburi disponibile pentru nivelul lor de pregătire, sunt deschiși să își asume riscul de a-și da demisia fără a avea un plan B. 10,7% ar prefera să rămână o perioadă fără job decât să stea la un loc de muncă unde sunt nemulțumiți și tot atâți recunosc că niciodată nu au avut un plan de rezervă atunci când și-au dat demisia, însă lucrurile s-au așezat, în cele din urmă, în favoarea lor.

                          „Schimbarea jobului, chiar și în această perioadă eminamente favorabilă pentru candidați, presupune o ieșire, în multe cazuri, chiar brutală din zona de confort profesional și personal. 6 din 10 respondenți asociază acest pas cu ideea de curaj și au nevoie de factori foarte puternic motivatori. Tocmai de aceea, jumătate dintre participanții la sondaj ne-au spus că sunt extrem de calculați și studiază în detaliu toate ofertele primite, de multe ori cerând detalii suplimentare despre companie și echipă. 21% așteaptă până au mai multe oferte pe masă pentru a lua o decizie asumată, iar 13,6% acceptă o ofertă doar dacă salariul este mai mare. 18% au declarat că acceptă pe loc sau în maximum o zi, de teamă ca angajatorul să nu retragă oferta făcută”, detaliază Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

                          Întrebați ce își doresc cel mai mult de la următorul job, 52,6% au răspuns un salariu mai mare. Următoarele criterii menționate, în ordinea importanței, sunt posibilitatea de a avansa în carieră, un loc de muncă mai stabil, un program de lucru mai flexibil, proiecte care să-i motiveze, posibilitatea de a lucra de acasă, mai multe beneficii extrasalariale și colegi mai prietenoși.

                          „Am vrut să vedem și care sunt șansele pe care o companie le are pentru a-și întoarce din drum un angajat decis să plece în altă parte, așa că am întrebat ce anume i-ar face să se răzgândească. 56,1% ar face acest lucru dacă ar primi o mărire salarială, 13,6% dacă ar putea să aibă un program de lucru mai flexibil, iar 8,3% dacă angajatorul le-ar include mai multe beneficii în pachetul extrasalarial. Schimbarea managerului direct sau a echipei actuale au fost alte argumente aduse de respondenți”, explică Raluca Dumitra.

                          Referitor la creșterea salarială necesară pentru a reconsidera decizia de a pleca din companie, 7 din 10 angajați spun că ar fi nevoie de un plus de cel puțin 20% față de cât câștigă în prezent. 21% s-ar răzgândi dacă ar primi o majorare de 15% și aproape 9% ar accepta și creșteri mai mici, respectiv de 5-10%.

                          „Foarte interesant este faptul că vedem candidați cu o abordare din ce în ce mai matură. Astfel, chiar dacă simt că nu mai pot continua la actualul loc de muncă, aleg să nu mai aplice haotic, ci doar pentru posturile pentru care au experiență – situație valabilă pentru 40,5% din respondenți. Sunt în continuare și candidați care aplică la orice post disponibil găsesc, chiar dacă nu îndeplinesc criteriile necesare sau care își dau demisia și explorează apoi ce opțiuni au, însă numărul lor scade de la an la an”, mai spune Raluca Dumitra.

                          Sondajul a fost realizat în perioada septembrie-octombrie a acestui an, pe un eșantion de 1.850 de respondenți.

                          Este clar că Comisia Europeană nu vrea să se liniştească, nu a învăţat din greşelile sale din ultima perioadă şi nu vrea să ia act de realitate, deşi, până acum, măsurile luate de Bruxelles nu au făcut decât să agraveze criza energetică, a declarat, marţi, la Luxemburg, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.

                          Potrivit comunicatului remis de MAE ungar, ministrul ungar a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă care a urmat reuniunii miniştrilor europeni ai energiei, că a fost necesară o atenţie deosebită la dezbaterile din 25 octombrie şi că va fi necesară vigilenţa şi în următoarele săptămâni când Comisia Europeană va elabora şi prezenta propunerile sale concrete.

                          În opinia sa, Consiliul de la Bruxelles a vrut să facă “o nouă încercare ascunsă” de a limita competenţele statelor membre şi să dobândească astfel un fel de “extindere a competenţelor sale”, ceea ce este inacceptabil.

                          “Ceea ce am constatat este că, atunci când Comisia Europeană, în vremuri de criză, a luat lucrurile în propriile mâini, a fost un dezastru, iar deciziile şi acţiunile statelor naţionale au fost cele care au funcţionat”, a precizat Szijjártó.

                          Deşi există referire la legislaţia în baza căreia ar fi suficientă o majoritate calificată, Ungaria insistă ca problemele de aprovizionare cu energie să fie adoptate în unanimitate, a avertizat şeful diplomaţiei ungare.

                          Péter Szijjártó a declarat că securitatea aprovizionării cu energie este prioritatea principală a Guvernului ungar şi că acesta nu va accepta nicio propunere care ar putea să i-o submineze, chiar şi în mică măsură.

                          “În opinia noastră, o soluţie bună, reală şi pe termen lung ar fi inundarea pieţei europene cu gaze naturale, adică Comisia Europeană ar putea să ajute prin a asigura cantităţi cât mai mari de gaze naturale provenite din cât mai multe surse şi de pe cât mai multe rute”, a explicat politicianul de la Budapesta.

                          De asemenea, acesta a subliniat că, în cadrul reuniunii, “au fost prezentate câteva idei destul de nebune”, unul dintre participanţi sugerând, spre exemplu, că ar trebui să se introducă un plafon atât la preţul maxim, cât şi la cel minim, astfel încât preţul scăzut al gazului să nu pună în pericol eforturile de economisire.

                          Ministrul a rezumat “liniile roşii” ale guvernului în şase puncte. Primul este că o platformă comună de achiziţionare a gazelor naturale poate fi creată numai pe bază de voluntariat. “Nu dorim exemplul achiziţiilor de vaccinuri, cumpărate prin tot felul de SMS-uri”, a punctat Szijjártó.

                          În ceea ce priveşte aşa-numita agregare la cerere, acesta a declarat că Ungaria nu este dispusă să participe la niciun fel de achiziţie obligatorie comună. “Nu este posibil ca, în timp ce Consiliul European a decis o abordare voluntară, Comisia Europeană să vină, în mod abil, cu ideea că 15% din achiziţii trebuie să fie totuşi obligatorii”, a precizat şeful diplomaţiei ungare.

                          Acesta a mai subliniat că măsurile de plafonare a preţurilor nu trebuie să afecteze în niciun fel contractele pe termen lung. Szijjártó a calificat drept absurdă şi inacceptabilă propunerea ca statele membre să informeze în prealabil Bruxelles-ul dacă intenţionează să încheie un contract pentru achiziţionarea a peste 472 milioane de metri cubi de gaze naturale.

                          În ceea ce priveşte problema mecanismelor de solidaritate, acesta a declarat că este de neconceput ca gazele naturale cumpărate din banii contribuabililor unguri şi stocate în Ungaria să fie date altor ţări. “Birocraţii europeni şi o serie de state membre încearcă în prezent să interzică de pe piaţa europeană gazele naturale provenite din Rusia (.), dar în caz de urgenţă, ar accepta gazul din depozitele Ungariei?”, a pus întrebarea politicianul.

                          În cele din urmă, Péter Szijjártó a semnalat că experienţa Ungariei nu coincide neapărat cu cea a ţărilor din Europa de Vest în ceea ce priveşte furnizorii de încredere. Compania rusă, Gazprom, livrează fără probleme volumele contractate, în timp ce două companii occidentale au dezamăgit deja Ungaria în ceea ce priveşte extracţia zăcămintelor româneşti din Marea Neagră.

                          Péter Szijjártó a subliniat că deciziile luate de Ungaria au funcţionat, iar cantitatea de gaze naturale stocată până în prezent acoperă 52% din consumul anual, faţă de media europeană de 27,5%.

                          În schimb, măsurile adoptate sau planificate de Bruxelles “au cauzat doar probleme şi ameninţări pentru aprovizionarea europeană cu energie”, a precizat ministrul ungar, prin urmare, Guvernul de la Budapesta nu susţine transferul competenţelor naţionale.

                          “Vom rămâne vigilenţi şi în următoarele săptămâni pentru a ne asigura că nu se va lua nicio decizie care ar putea pune în pericol aprovizionarea cu energie a Ungariei, care ar putea contrazice decizia Consiliului European sau care ne-ar putea lua competenţele pentru a le transfera la Bruxelles”, a mai adăugat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.

                          bursa

                          Cu multiple crize în plina desfășurare și o iarnă dificilă ce ne bate la ușă, am început să conștientizăm importanta investițiilor sănătoase și durabile. Educația financiară pare să fi fie printre preocupările a tot mai mulți conaționali de-ai noștri.   Ultimul raport al Autorității de Supraveghere Financiara (ASF), arată că valoarea totală a tranzacțiilor de pe piață reglementata BVB și Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT) a atins nivelul de 14,09 miliarde lei în primul semestru al anului 2022, în creștere cu 53% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, dar în scădere cu 35% față de finalul anului trecut.

                          La finele primelor șase luni din 2022, indicele BET, de referință pentru piața locală de capital, care surprinde evoluțiile celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, a înregistrat o scădere de 5,87% comparativ cu finalul anului 2021, având totodată o creștere de peste 12% față de minimul lunii martie (7 martie – 10.964 puncte).

                          Numărul de tranzacții derulate la BVB s-a majorat cu 38% în primele șase luni din anul 2022, comparativ cu primele șase luni din anul precedent și a scăzut cu 37% față de finalul anului 2021. Aproximativ 97% din valoarea totală a tranzacțiilor au avut loc pe piața reglementată a BVB, restul fiind derulate pe SMT.

                          Acțiunile rămân clasa dominantă de active financiare (56% din totalul valorii tranzacționate la BVB), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat, la 30 iunie 2022, a crescut semnificativ față de aceeași perioadă a anului 2021, înregistrând un nivel de aproximativ 2,21 miliarde lei.

                          La finalul semestrului I al anului 2022, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins nivelul de 193,24 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 1,4% comparativ cu 30 iunie 2021. Comparativ cu finalul anului 2021, capitalizarea bursieră (doar acțiuni) a înregistrat o scădere de 16% la finalul lunii iunie 2022, pe fondul amenințărilor persistente ale inflației și al incertitudinilor induse de războiul din Ucraina.

                          În ceea ce privește furnizorii de servicii financiare, la finele lunii iunie 2022, pe piața reglementată a BVB își desfășurau activitatea un număr total de 27 de intermediari, dintre care 17 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), 3 instituții de credit locale și 7 entități autorizate în alte state membre UE. De asemenea, la finalul lunii iunie 2022, în cadrul SMT au activat 20 de intermediari, din care 16 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), 3 instituții de credit locale și o firmă de investiții autorizată într-un alt stat membru UE.

                          Prin urmare, la finalul semestrului I al anului 2022, cei mai activi intermediari pe BVB (piața reglementată și SMT) au fost SSIF-urile, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 15,6 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF și instituțiile de credit) au realizat aproximativ 93% din valoarea totală intermediată.

                          La finalul semestrului I 2022, în România își desfășurau activitatea 17 societăți de administrare a investițiilor (SAI), 84 organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), 27 fonduri de investiții alternative (FIA), 5 societăți de investiții financiare (SIF), Fondul Proprietatea și 4 depozitari. Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din România a fost de aproximativ 46,8 miliarde lei la data de 30 iunie 2022, în scădere cu circa 6% comparativ cu anul anterior.

                          Pe ansamblul pieței, structura consolidată a investițiilor tuturor organismelor de plasament colectiv indică totuși o preferință pentru acțiuni, a căror valoare totală este de circa 28,43 miliarde lei, consemnând o pondere de circa 61% din activul cumulat al OPC. Investițiile în instrumente financiare cu venit fix la nivelul întregii piețe sunt în valoare de 15,55 miliarde lei, reprezentând aproximativ 33% din activul total al OPC.

                          În ceea ce privește structura portofoliilor OPCVM, aceasta este orientată cu precădere spre instrumentele financiare cu venit fix. Dintre acestea, cea mai semnificativă pondere în activul total al organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare o dețin titlurile de stat (36%), fiind urmate de obligațiunile corporative cotate (21%).

                          Cu toții știm acest sentiment — evenimentul se apropie și locurile nu s-au epuizat sau nu se încadrează în estimările noastre anterioare și acest lucru poate dăuna pe mai multe planuri. Nicio grijă, mai este timp să vă mai asigurați câteva înregistrări. Necesită doar o schimbare de strategie, de la cea pe termen lung (cum ar fi marketingul de conținut, marketingul video sau marketingul prin e-mail) la cea pe termen scurt, de ultimă oră.

                          Strategia #1: Maximizați impactul colaboratorilor

                          Dacă nu ați făcut-o deja, acum este momentul să obțineți cât mai multă promovare din partea speakerilor și sponsorilor dvs. Probabil toți au propriul public plin de oameni cărora le-ar plăcea să participe la eveniment.

                          În mod ideal, acest tip de promovare colaborativă ar trebui să facă parte din acordul dvs. cu fiecare dintre ei. Ați putea oferi chiar reduceri la pachetele de sponsorizare a evenimentelor pentru promovarea acestuia.

                          Asigurați-vă că sunteți specific cu cerințele dvs. de promovare, astfel încât să nu existe confuzii. Este posibil să aveți nevoie de o postare pe rețelele sociale pe zi în timpul celor două săptămâni înainte de eveniment. Sau le puteți cere să trimită cel puțin trei buletine informative prin e-mail despre apariția lor la evenimentul dvs.

                          Puteți obține cel mai mult ajutor de la participanții dvs. dacă le faceți viața cât mai ușoară posibil, oferindu-le tot ce ar putea avea nevoie pentru a transmite mesajul. Furnizați-le text, imagini, videoclipuri, materiale de promovare și orice altceva de care au nevoie pentru a îi ajuta să împărtășească publicului lor informații despre eveniment.

                          Strategia #2: Maximizați impactul participanților

                          Cum determinați participanții înregistrați să promoveze pentru dvs.? Un mic stimulent este adesea tot ce au nevoie oamenii pentru a te ajuta. Creați recompense simple pe niveluri pentru a vă aduce înregistrări.

                          De exemplu: Dacă vă aduc o singură înregistrare, primesc un card cadou la of firmă parteneră de o valoare mică, la trei înregistrări o valoare mai mare și tot așa. Evident, va trebui să vă asigurați că programul dvs. de recompense nu ajunge să vă coste mai mult decât încasează noile înregistrări în venituri, dar înțelegeți ideea. De asemenea, ar trebui să vă gândiți să oferiți stimulente non-monetare, cum ar fi produse și servicii de la clienții dvs.

                          Aceasta este o strategie excelentă de folosit dacă aveți persoane influente care participă la evenimentul dvs., care au propriile audiențe la care se pot adresa. Recompensează participanții care aduc persoane influente la eveniment.

                          Strategia #3: Deveniți (și mai) vocali pe rețelele sociale

                          Ultimele zile și săptămâni dinaintea evenimentului nu sunt momentul potriviți să fiți timizi pe rețelele sociale. Poate că ați evitat să bombardați publicul cu conținut în trecut, dar acum este timpul să creați mult entuziasm, să le umpleți feedul cu informații despre evenimentul dvs. și să-i atrageți să se înregistreze.

                          Cât ar trebui să postați? Depinde de platforma social media. În contextul marketing-ului de ultim minut, pe Facebook și Instagram ar trebui să postezi de cel puțin două sau trei ori în fiecare zi, pe Twitter de mai mult de 20 de ori pe zi. Asigurați-vă că utilizați hashtagul evenimentului de fiecare dată când postați.

                          De asemenea, ar trebui să vă gândiți în mod serios să folosiți reclame plătite pentru a vă vinde locurile de înregistrare rămase. La început, a fost inteligent să umpleți cât mai multe locuri posibil folosind promoții organice care nu costă nimic, dar vânzarea biletelor de ultimă oră cu unele anunțuri plătite reprezintă o idee mai bună decât să lăsați acele locuri neacoperite.

                          Strategia #4: Abordarea la rece

                          Abordarea la rece nu înseamnă să chemați persoane aleatorii și să le cereți să cumpere bilete la evenimentul dvs. Înseamnă să contactați anumite persoane care probabil sunt interesate de subiectul evenimentului dvs. și care au mijloacele și bugetul pentru a participa.

                          Sunați sau trimiteți e-mail persoanelor care au participat la evenimentele dvs. anterioare. Apoi, contactați locurile în care puteți asigura mai multe înregistrări. De exemplu, dacă găzduiți un eveniment pentru administratorii de baze de date, ar trebui să sunați la companiile care îi angajează. Oferă-le o reducere sau un pachet special pentru o înregistrare de grup. Multe companii vor plăti pentru a-și trimite oamenii la evenimente, mai ales dacă este implicată o latură educațională sau de dezvoltare personală sau profesională.

                          Strategia #5: Acceptați înregistrări în ziua evenimentului

                          Dacă evenimentul se apropie cu repeziciune și locurile încă nu au fost completate, ar fi o idee bună să anunțați publicul că se poate înregistra chiar și în ziua evenimentului — o veste excelentă pentru persoanele care nu se pot angaja să participe la evenimentul dvs. până în ultimul minut.

                          Trimiteți un e-mail listei dvs., postați pe rețelele sociale și notificați tuturor afiliaților că oaspeții se pot înregistra și achita pachetul de participare ”la intrare” în ziua evenimentului. De asemenea, va trebui să pregătiți o procedură specială pentru ziua de înregistrare pentru a procesa rapid noile înregistrări. Dacă le-ați trimis invitaților materiale înainte de eveniment, va trebui să le imprimați pentru noii înregistrați sau să le încărcați în aplicația dvs. personalizată pentru eveniment.

                          Atenție, însă — probabil aveți limitări în ceea ce privește numărul de persoane pe care le puteți invita. Poate fi vorba despre o cantitate limitată de mâncare sau de restricții ale locației pentru siguranța participanților în caz de incendiu, așa că ar trebui să aveți un plan de rezervă și pentru eventualitatea în care mult mai multe persoane decât vă așteptați apar la fața locului.

                          Încă un sfat — Nu reduceți prețul pachetelor în ultimul minut!

                          Din păcate, reducerile la înregistrare nu sunt atât de simple precum par. Acestea ar putea să devaloriza marca și oamenii ar putea ajunge să se aștepte la prețul redus ca valoare reală a evenimentului și vor aștepta până în ultimul moment pentru a cumpăra.

                          În plus, reducerile pot cauza probleme în rândul participanților care au plătit prețul integral, care se pot simți înșelați, să facă plângeri și chiar să ceară o rambursare parțială, iar asta ar putea dăuna major evenimentului.

                          Dacă simțiți că trebuie să oferiți ceva pentru a vă asigura înregistrările de ultimă oră, utilizați forme non-monetare de compensare. De exemplu, puteți face upgrade pentru oaspeții de ultimă oră la pachetul dvs. VIP, puteți organiza o întâlnire cu unul dintre speakeri sau să le oferiți un cadou de tip goodie-bag.

                          Soluțiile de ultim moment pot fi modalități bune de a obține înregistrări, dar este sănătos să nu vă bazați doar pe ele. O planificare atentă și grija pentru detalii vor rămâne întotdeauna cele mai puternice arme pentru organizarea evenimentelor profesionale.

                          Prim-ministrul ungar Viktor Orbán l-a primit joi, în oficiul său, pe Milorad Dodik, membru sârb al Preşedinţiei de stat a Bosniei şi Herţegovinei, liderul recent reales al sârbilor bosniaci, cu care a discutat despre integrarea europeană a ţărilor balcanice şi despre chestiuni economice şi de securitate energetică – a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI Bertalan Havasi, şeful Biroului de presă al prim-ministrului.

                          Orbán l-a felicitat pe Milorad Dodik pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale sârbeşti din Bosnia.

                          În cadrul întrevederii, cei doi au fost de acord: pentru Uniunea Europeană afectată de criza cauzată de război şi de sancţiuni, este mai important ca oricând să aibă în rândurile sale ţările din Balcanii de Vest. Ei au subliniat necesitatea accelerării procesului şi au salutat propunerea oficială a Comisiei Europene din această săptămână privind candidatura Bosniei şi Herţegovinei la aderarea la UE.

                          Viktor Orbán şi Milorad Dodik au convenit, de asemenea, să consolideze în continuare relaţiile economice între Ungaria şi comunitatea sârbilor din Bosnia.

                          În domeniul cooperării în domeniul energiei, cei doi au discutat despre proiecte comune care ar putea contribui la atenuarea consecinţelor crizei energetice europene atât în Bosnia şi Herţegovina, cât şi în Ungaria. Ei au convenit cu privire la elaborarea detaliată ale acestor proiecte în săptămânile următoare – a precizat Bertalan Havasi.

                          fonduri europene

                          Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene a unui nou Program Regional aferent perioadei de programare 2021-2027, Programul Regional Nord-Vest, informează MIPE.

                          În acest moment, trei Programe Regionale sunt aprobate de Executivul European, după ce marţi MIPE a primit aviz pozitiv pentru PR Vest şi PR Sud-Muntenia.

                          Cele 8 Programe Regionale aferente perioadei 2021-2027 dispun de o alocare totală de peste 11 miliarde de euro şi au fost elaborate în aşa fel încât să fie permis transferul de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora.

                          „Privind retrospectiv, mandatul anterior a stat în special sub semnul negocierilor pentru primele versiuni ale programelor 2021-2027. Acum, după ce am semnat Acordul de Parteneriat, mă bucur că, rând pe rând, meritele muncii sunt răsplătite, prin aprobarea acestor Programe Regionale care, fără să exagerez, vor da o altă faţă României. Doar cele trei programe aprobate ieri şi astăzi înseamnă 4 miliarde de euro pentru intervenţii care să aducă performanţă energetică, valorificarea spaţiilor degradate de la nivelul oraşelor, mobilitatea urbană sustenabilă, investiţii în reţeaua de drumuri judeţene şi în infrastructura educaţională. Obiectivul este ca până la sfârşitul anului anunţul că un nou Program a fost aprobat să fie unul recurent, pentru ca toate cele 16 să primească aviz pozitiv în 2022 şi să urgentăm lansarea apelurilor de proiecte”, a declarat Marcel Boloş, ministrul de resort.

                          Programul Regional Nord-Vest beneficiază de o alocare totală de aproximativ 1,44 miliarde de euro şi susţine, prin priorităţi de finanţare specifice, transformarea regiunii într-o regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice (alocare de 327,90 milioane euro), cu localităţi Smart (60,33 milioane euro) şi prietenoase cu mediul (alocare totală 210,66 milioane euro), cu mobilitate urbană multimodală durabilă (alocare totală 305,15 milioane euro) şi accesibilă (alocare totală 184,97 milioane euro), o regiune educată (alocare totală 77,38 milioane euro) şi atractivă (alocare totală 210,36 milioane euro). Pentru intervenţiile dedicate asistenţei tehnice este prevăzută o alocare financiară de 60,46 milioane euro.

                          Programul Regional Nord-Vest a fost aprobat de Comisia Europeană prin Decizia de punere în aplicare nr. C(2022) 7386/11.10.2022. Decizia a fost emisă cu data de 11 octombrie şi comunicată prin sistemul informatic care asigura interfaţa Comisia Europeană cu România în data de 12 octombrie.

                          Săptămâna trecută a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României şi Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune şi cel al Politicii Maritime şi Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

                          Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa 16 Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

                          Primul Program aprobat de Executivul european din Politica de coeziune 2021-2027 a fost Programul Asistenţă Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro.

                          În continuare, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are drept obiectiv finalizarea procesului de negociere formală şi aprobare a tuturor programelor aferente perioadei 2021-2027 până la sfârşitul anului în curs, se precizează în comunicat.

                          La finele lunii iunie, Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă care completează cadrul legal necesar exercitării de către Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR) a atribuţiilor care derivă din îndeplinirea calităţii de autoritate de management (AM) în domeniul dezvoltării regionale precum şi în domeniul prevenirii, constatării şi sancţionării neregulilor.

                          Actul normativ are în vedere ca ADR să fie de deplin funcţionale în cel mai scurt timp, pentru a evita eventuale întârzieri în demararea implementării programelor regionale şi, totodată, riscul de dezangajare a fondurilor externe nerambursabile cu această destinaţie.

                          Prin soluţiile legislative prevăzute, ordonanţa permite ca deciziile luate de către ADR în procesul de gestionare şi control al programelor regionale să aibă forţă juridică obligatorie pentru solicitanţi, beneficiari sau alte entităţi cu care intră în raporturi juridice în exercitarea funcţiilor.

                            Consiliul Județean Cluj, în parteneriat cu instituția similară din Suceava, organizează Târgul Produs de Cluj și Bucovina. Manifestarea expozițională se desfășoară până duminică, 16 octombrie a.c., în parcarea Iulius Mall Suceava.

                            Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: ,,Proiectul nostru de sprijinire a micilor întreprinzători locali, derulat prin intermediul Asociației Produs de Cluj, ajunge, din nou, la Suceava. Este o nouă filă a colaborării dintre administrațiile județelor Cluj și Suceava, una menită a prezenta în inima Bucovinei realizările partenerilor noștri ardeleni. În același timp, expozanții clujeni și suceveni au prilejul de a întări relațiile existente și de a pune bazele unor viitoare colaborări de afaceri.”

                            La Târgul Produs de Cluj și Bucovina de la Suceava participă 20 de artizani și producători clujeni. Ei oferă publicului vizitator costume populare și podoabe tradiționale, jucării, cosmetice bio și articole din lavandă. Producătorii ardeleni se prezintă cu preparate alimentare tradiționale din carne și lapte, miere de albine, uleiuri presate la rece, turtă dulce și ciocolată de casă.

                            Evenimentul de la Suceava este derulat de Asociațiile Produs de Cluj și Produs de Bucovina. Acest târg destinat micilor întreprinzători păstrători ai tradițiilor culinare și meșteșugărești specifice satului românesc este al treilea organizat în comun de cele două Asociații.

                              Uniunea Europeană (UE) acordă suport pentru 14 localități din Republica Moldova care găzduiesc refugiați din Ucraina, prin intermediul inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG), implementată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

                              Sprijinul, în valoare totală de 290 mii de euro, include distribuirea unui lot de produse, care conține truse de prim-ajutor, aparate de uz casnic, mobilier, saltele, aparate de încălzit și echipamente IT. Totodată, va fi oferită oportunitatea pentru sute de refugiați de a participa într-un program de instruire în domeniul IT și a limbii române. Cursurile vor fi organizate până la sfârșitul acestui an în municipiul Bălți și în UTA Găgăuzia. Cunoștințele de limbă română și IT îi vor ajuta pe refugiați să se angajeze mai ușor.

                              „Autoritățile publice locale sunt în prima linie și au nevoie de sprijin suplimentar pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Susținerea oferită de Uniunea Europeană pentru ca refugiații să studieze limba romană și să fie consiliați de mediatori îi va ajuta să își găsească un loc de muncă decent și să se integreze în comunitățile locale. Prin această inițiativă, vom îmbunătăți capacitățile locale și infrastructura antreprenorială și vom stimula crearea de noi afaceri în regiunile Republicii Moldova”, a afirmat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

                              „UE și PNUD își extind sprijinul pentru 14 comunități partenere, ca parte a inițiativei regionale UE/PNUD ‘Primarii pentru Creștere Economică’, prin susținerea eforturilor locale de a facilita incluziunea socio-economică a refugiaților ucraineni, prin asigurarea accesului la cursuri de limbă română. Suntem încrezători că aceste cursuri vor contribui la integrarea refugiaților în comunitățile-gazdă. În același timp, instruirea în domeniul IT îi va ajuta să obțină locuri de muncă decente și bine remunerate”, notează Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

                              Totodată, în parcurile publice din cele 14 localități beneficiare ale programului de asistență va fi disponibil acces gratuit la Internet. Tot cu sprijinul UE, în cadrul primăriilor beneficiare va fi angajat câte un mediator care va facilita accesul refugiaților la informații privind serviciile disponibile pentru ei și se va implica în soluționarea unor probleme precum angajarea în câmpul muncii sau înscrierea copiilor la școală.

                              Localitățile vor beneficia și de suport în evaluarea acțiunilor întreprinse de primării pentru gestionarea fluxului de refugiați și susținerea acestora.

                              De asistență pentru susținerea refugiaților vor beneficia orașele Dondușeni, Drochia, Bălți, Telenești, Călărași, Ungheni, Ceadîr-Lunga, Cimișlia, Cărpineni, Leova, Cahul și satele Selemet, Copceac și Palanca.

                              Identificarea necesităților refugiaților s-a făcut în baza unei evaluări efectuate în 30 de localități care sunt membre ale inițiativei M4EG și care susțin cel mai mare număr de refugiați. Acestea au găzduit până în luna mai curent peste 1300 de familii din Ucraina, majoritatea fiind copii și femei. Potrivit evaluării, cele mai multe localități au semnalat necesități legate de achiziționarea produselor medicale și alimentare de primă necesitate, sprijin pentru angajarea în câmpul muncii și pentru școlarizarea copiilor.

                              „Primarii pentru Creștere Economică” este o inițiativă comună a UE și PNUD pentru a sprijini primarii și echipele acestora din regiunea Parteneriatului Estic. M4EG oferă resurse, rețele și oportunități de învățare pentru a explora noi traiectorii de creștere, pentru a face municipiile și orașele mai atractive pentru oameni și pentru investiții.

                              Societățile pe acțiuni din Moldova ar putea accesa piața de capital din România. DCU examinează posibilitatea creării conexiunilor cu Depozitarul Central din România.

                              Premieră pentru piața de capital din Republica Moldova. Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) intenționează să stabilească conexiuni cu Depozitarul Central din România pentru a facilita și stimula investițiile străine în instrumentele financiare emise în țara noastră. Pașii ce urmează a fi întreprinși în acest sens au fost discutați în cadrul unei ședințe de lucru a reprezentanților celor două instituții.

                              Într-o primă etapă, conexiunea ar urma să faciliteze accesul societăților pe acțiuni din Republica Moldova pe piața de capital din România, ceea ce le-ar permite extinderea bazei de investitori și respectiv, realizarea obiectivelor de dezvoltare.

                              Pentru a putea atrage noi investitori, emitenții moldoveni sunt încurajați să-și îmbunătățească în permanență guvernanța corporativă și procesele tehnologice. În același timp, accesul la un volum mai mare de lichidități le-ar permite să lanseze produse și servicii noi, contribuind astfel la creșterea economică și crearea a noi

                              Participanții la discuții au abordat și eventualele riscuri aferente respectivei conexiuni. Acestea urmează a fi analizate și expuse în cadrul unei evaluări realizate de către experții Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA). Evaluarea reprezintă una dintre precondițiile pentru obținerea aprobării, din partea regulatorilor, de a stabili conexiunea cu partea română.

                              Asistența oferită de Proiectul USAID FSTA a inclus și elaborarea unei Foi de parcurs detaliate, menită să ofere linii directoare pentru stabilirea conexiunilor cu alți depozitari centrali din străinătate. Documentul conține o analiză a operațiunilor curente ale DCU, o strategie de accesare a piețelor de capital internaționale, precum și un set de recomandări de aderare la organizațiile internaționale de profil. Urmare a acestor recomandări, în iulie 2021, DCU a devenit membru cu drepturi depline al prestigioasei organizații europene ECSDA. Accederea la ECSDA este o etapă care facilitează instituirea conexiunilor între depozitarii centrali, dar și crește vizibilitatea pieței financiare a țării pentru investitori din străinătate.

                              Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare din Republica Moldova este instituția care efectuează înregistrarea, evidența și decontarea valorilor mobiliare corporative, valorilor mobiliare de stat și instrumentelor Băncii Naționale a Moldovei. DCU își desfășoară activitatea începând cu anul 2016 după ce a fost adoptată legislația în acest sens.

                              Zelenskii

                              În discursul de duminică seară către națiune, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este convins că Ucraina „va implementa proiectul” de aderare la NATO, vorbind şi despre declaraţia comună a liderilor a nouă state, între care şi Klaus Iohannis, transmite Digi24.

                              „Astăzi avem o declaraţie comună puternică a liderilor din nouă state NATO, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, România şi Slovacia. Ei au condamnat acţiunile Rusiei şi, cel mai important, au susţinut aspiraţia noastră de a deveni membru cu drepturi depline NATO. Mergem spre această direcţie. Sunt sigur că vom implementa acest proiect”, a afirmat președintele ucrainean în discursul său.

                              Potrivit agenției ucrainene Ukrinform, liderul de la Kiev a mai vorbit și despre vizita soţiei sale Olena Zelenska în Turcia, împreună cu o delegaţie de oficiali ucraineni.

                              „S-au întâmplat lucruri importante astăzi în Turcia, în timpul vizitei Primei Doamne a Ucrainei, a şefului administraţiei prezidenţiale şi altor reprezentanţi ai noştri. În prezenţa Olenei, prima corvetă dintre cele care se vor construi pentru ţara noastră de către Turcia a fost lansată. Este corveta Hetman Ivan Mazepa. Construirea corvetei a început în 2021. Nu există motive pentru ca proiectul nostru de a construi o nouă flotă pentru Ucraina să eşueze.

                              Vom implementa toate planurile. Scopul nostru este că creăm o bază în toată regula pentru construirea şi mentenanţa navelor în Ucraina.

                              Andrii Iermak şi delegaţia ucraineană au vizitat facilităţile companiei Baykar, care produce în special cunoscutele drone Bayraktar pentru noi. Această reuniune nu este însă simbolică, ci una practică. Ne pregătim să creăm un centru de pregătire şi o fabrică a companiei Baykar în Ucraina, precum şi să fabricăm împreună motoare de aparate de zbor. Cu siguranţă vom implementa aceste proiecte”, a transmis președintele Zelenski.

                              „Ucraina a fost şi va fi mereu unul dintre centrele europene pentru industria militară şi de aviaţie. Şi sunt mândru că pot spune aceste cuvinte absolut justificat, în baza rezultatelor celei de-a 221-a zi a războiului Rusiei împotriva ţării noastre. A fost şi o întâlnire între primele doamne ale Ucrainei şi Turciei şi le mulţumesc preşedintelui Erdogan şi soţiei sale Emine pentru susţinerea continuă eforturilor noastre de readucere a păcii”, a adăugat președintele ucrainean.

                              Piața de încărcare a vehiculelor electrice va crește la 75,5 miliarde de euro în 2035, de la 4,5 miliarde de euro în 2021, reiese din raportul Digital Auto 2021/22 realizat de strategy&, departamentul global de strategie al PwC, în condițiile în care estimările arată că nouă din zece (93%) mașini vândute în 2035 vor fi electrice (BEV).

                              ”Potențialul de dezvoltare a pieței este determinat de creșterea cererii pentru mașini electrice în condițiile unei legislații favorabile care interzice motoarele cu combustie în unele orașe, a obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon și a programelor de susținere a acestor achiziții. Având în vedere estimările privind creșterea parcului de mașini electrice pe termen mediu și lung, masterplanul Uniunii Europene privind infrastructura de încărcare arată un necesar de 6,8 milioane stații publice de încărcare în 2030, față de peste 300.000 în prezent. România deține, în prezent, puțin peste 1.500 de puncte publice de încărcare și 17.000 de mașini electrice înmatriculate. Așadar, deficitul de infrastructură semnificativ și popularitatea tot mai mare a serviciilor de mobilitate deschid o multitudine de oportunități de afaceri pentru companiile din domeniu”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider pentru industria Auto, PwC România.

                              Care sunt cele mai bine pregătite state din Europa pentru e-mobilitate

                              Raportul e-Readiness realizat de strategy&, care analizează dezvoltarea e-mobilității pe principalele șapte piețe europene, luând în calcul stimulente guvernamentale, infrastructura, ofertă și cerere, indică Norvegia ca fiind cea mai pregătită țară din acest punct de vedere. Din punct de vedere al infrastructurii, Norvegia însumează peste 90.000 de puncte de încărcare.

                              Elveția se situează pe locul al doilea în indicele eReadiness, cu un nivel ridicat de cerere susținut de o infrastructură solidă pentru mașinile electrice. Regatul Unit  prezintă un nivel bun al cererii din partea consumatorilor, susținut de infrastructura vehiculelor electrice, dar stimulente limitate pentru populație. Germania se situează la jumătatea clasamentului, cu performanțe relativ bune în ceea ce privește stimulentele guvernamentale și creșterea cererii clienților pentru vehiculele electrice.

                              Următoarea poziție revine Franței, cu un nivel mediu de infrastructură pentru vehicule electrice, dar care, împreună cu un nivel mai ridicat de stimulente, ar putea duce la o mai mare adoptare a vehiculelor electrice. Spania și Italia au înregistrat cel mai mic scor, în principal din cauza lipsei de infrastructură.

                              Europa trebuie să-și majoreze capacitatea de producție a bateriilor ca să țină pasul cu cererea

                              Având în vedere estimările de creștere a vânzărilor de mașini electrice, Europa este deficitară nu numai la infrastructură, ci la producția de materii prime, precum bateriile, în prezent aceasta fiind subdimensionată în raport cu cererea.

                              Analiza ”Gigafactories and raw materials”, realizată de strategy&, arată că producția de vehicule electrice din Europa, care a ajuns la 28% din cea globală, este de aproape trei ori mai mare decât producția sa de baterii, care reprezintă mai puțin de 10% din producția mondială. Având în vedere geopolitica actuală, o influență europeană mai puternică pe piața producției de baterii este necesară pentru transformarea industriei auto.

                              Lanțul de aprovizionare cu baterii încă este dominat de China, cu aproximativ 80% din producția globală de celule și componente pentru baterii.

                              Cu toate acestea, există potențialul ca UE și SUA să furnizeze 40% din cererea de vehicule electrice, iar în acest fel viitorul lanț de aprovizionare cu baterii să se reechilibreze.

                              taxe

                              Directiva europeană care are ca scop protejarea drepturilor de impozitare ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene (UE) asupra societăților multinaționale este programată să intre în vigoare începând cu anul 2024. Aceasta prevede un impozit pe profit minim la nivel global, de 15%, care să se aplice societăților multinaționale astfel încât să nu existe situații în care, prin aplicarea unor practici fiscale agresive, acestea să își reducă nota totală de plată cu impozitul sub acest nivel considerat rezonabil. Inițial, regulile se vor aplica grupurilor de societăți cu cifra de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro.

                              Aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global, de 15%, reprezintă, practic, pilonul II din reforma fiscală internațională coordonată de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizație la care și România a început procesul de aderare. Normele de implementare (GloBe rules) au fost emise de organizație spre finalul anului trecut, după semnarea acordului de către cele 136 de state participante la negocieri, iar, în decembrie 2021, Comisia Europeană a publicat un proiect de directivă pentru implementarea ratei minime de impozitare. Pentru a fi aprobată și ulterior implementată efectiv, directiva trebuie să obțină votul tuturor celor 27 de state membre UE. Ungaria s-a opus implementării în luna iunie a acestui an, dar un alt vot este planificat pentru octombrie 2022.

                              Pe de altă parte, anumite state și-au anunțat deja suportul pentru această inițiativă. Este vorba de Franța, Germania, Italia, Spania și Olanda, care au semnat o declarație comună în acest sens în data de 9 septembrie 2022. În România, însă, subiectul nu pare a se afla în atenția factorilor de decizie. Cu toate acestea, societățile din Romania care fac parte din grupuri multinaționale trebuie să se pregătească pentru schimbări în privința taxării profiturilor, dat fiind că țara noastră va fi obligată să aplice impozitul minim după ce va fi luată o decizie în acest sens la nivel european.

                              Cum va funcționa impozitul minim?

                              Companiile multinaționale vor fi obligate să aplice o cotă minimă de impozitare de 15% în fiecare țară în care desfășoară activitate. Diferența dintre impozitul minim și cel efectiv plătit în jurisdicțiile filialelor urmează să fie colectată de către compania mamă a grupului și plătită în statul său de rezidență.

                              Astfel, pentru a se evita o astfel de situație, ar trebui ca filiala din România să aibă o cotă efectivă de impozitare de cel puțin 15%. Chiar dacă în România cota de impozitare este de 16%, datorită unor deduceri suplimentare (precum deducerea pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, creditul fiscal din sponsorizare sau creditul fiscal pentru achiziționarea caselor de marcat), cota efectivă poate coborî chiar sub acest nivel minim de 15%.

                              Totuși, atât raportul OCDE privind pilonul II, cât și proiectul de directivă europeană prevăd o serie de excepții de la aplicare, în funcție de veniturile obținute de companii (așa-numita excludere „de minimis”). Astfel, companiile cu venituri mai mici de 10 milioane de euro și profit mai mic de un milion de euro, obținute în țara în care activează, nu vor intra sub incidența noilor reguli.

                              Drept urmare, microîntreprinderile nu vor fi afectate de noul impozit minim pe profit la nivel global, întrucât companiile care pot aplica acest regim de impozitare au cifra de afaceri mai mică de un milion de euro, în prezent, iar de la 1 ianuarie 2023 plafonul scade la 500.000 de euro.

                              Statele gazdă pot lua măsuri pentru a menține impozitele în țară

                              Țările pot implementa reguli naționale similare celor prevăzute de OCDE, aplicabile subsidiarelor de pe teritoriul lor, pentru a colecta, la nivel local, diferența de impozit datorat. Prin implementarea acestor reguli la nivel național, impozitul suplimentar (diferența dintre cota efectivă de impozitare și pragul minim de 15%) s-ar plăti chiar în România, și nu în statul companiei mamă a grupului respectiv.

                              Numărul jurisdicțiilor care au emis deja legislație preliminară pentru implementarea unor astfel de reguli naționale de stabilire a impozitului minim pe profit global este în creștere. Printre acestea, se numără Elveția, Singapore, Marea Britanie sau Emiratele Arabe Unite.

                              În concluzie, pentru a aplica acest impozit minim, România ar trebui să propună cât mai curând reglementări locale de aplicare a impozitului minim pe profit la nivel global (qualified domestic top-up tax), astfel încât companiile să aibă suficient timp la dispoziție să analizeze aplicabilitatea acestora. Între timp, contribuabilii ar trebui să analizeze cu atenție regulile prevăzute de proiectul de directivă europeană și recomandările emise de OCDE pe această temă, pentru a estima cât mai corect impactul lor asupra poziției fiscale din România.

                              O analiză de Andreea Geacu, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România

                              forţă de muncă

                              Aproximativ 35.000 de joburi noi au fost postate în luna septembrie pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Dintre acestea, 7.4% sunt locuri de muncă exclusiv remote și 6.8% se adresează candidaților care vor să lucreze în străinătate.

                              Un element de noutate al ultimei luni este legat de evoluția joburilor, pe domenii. Astfel, în timp ce retailul marchează o temperare a nevoii de candidați noi, sectoare precum serviciile, industria alimentară sau turismul înregistrează un număr mai mare de locuri de muncă scoase pe piață comparativ cu lunile anterioare. Dintre acestea, turismul a crescut cel mai mult, în luna septembrie fiind al patrulea cel mai activ domeniu, din punctul de vedere al angajărilor, după comerț, servicii și industria alimentară. „Această dinamică nu afectează însă poziția de lider a retailului, care, cu aproape 8.000 de joburi noi, rămâne cel mai mare angajator din economie, nu doar din perspectiva volumului, ci și a ratei de penetrare – este domeniul cu cea mai extinsă prezență, din punct de vedere geografic, dar și al adresabilității către toate categoriile de candidați, de la entry level până la top management”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

                              Jumătate din joburile disponibile se adresează candidaților din București, urmând cele postate de angajatorii din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov și Constanța. 2.400 de locuri de muncă remote au fost postate în luna septembrie și puțin peste 2.200 au intrat în categoria „joburi în străinătate”. Entry level (0 – 2 ani de experiență) și mid – level (2 – 5 ani de experiență) sunt categoriile de candidați care au, în acest moment, cele mai multe oportunități de angajare în piață.

                              În ceea ce privește aplicările, septembrie este luna în care interesul candidaților pentru joburile remote a atins cel mai ridicat nivel din acest an. 130.000 de aplicări, reprezentând 15% din numărul total, au mers către locurile de muncă remote. Aproape jumătate au fost adunate de angajatorii din call – center / BPO și 40.000 de către cei din IT / Telecom. Advertising / marketing / PR, servicii și financiar – bancar au fost alte trei domenii spre care s-au orientat candidații care își doresc să lucreze de acasă. „Dacă și-a imaginat cineva că vremea remote-ului a trecut și că există o dorință la unison a angajaților și a angajatorilor de a reveni la birou, iată că cifrele arată că tendința este de a menține pentru o perioadă de timp nederminată acest mod de a lucra. Tocmai de aceea, companiile au început să transforme în beneficiu pentru angajați posibilitatea de a lucra de acasă permanent sau un anumit număr de zile pe săptămână. Până la finalul anului, ne așteptăm să crească atât numărul de astfel de joburi, cât și numărul de aplicări atrase”, explică Roxana Drăghici. În acest moment, mai mult de 2.600 de locuri de muncă de acasă sunt disponibile pe eJobs.ro.

                              La nivel general, domeniile care au suscitat cel mai mult interesul candidaților în luna septembrie au fost retailul, call center / BPO, servicii, IT / telecom și banking.

                              În acest moment, peste 35.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro.

                              piaţa forţei de muncă

                              Tichetele de masă, primele de sărbători și abonamentele la clinici medicale private apar cel mai frecvent în pachetele angajaților. Cel de-al 13-lea salariu și săptămâna de lucru de 4 zile sunt, în schimb, cele mai dorite

                              84,5% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că oferă angajaților beneficii extrasalariale și că acestea rămân un criteriu important pentru candidați atunci când își aleg angajatorul. Tichetele de masă apar cel mai frecvent în structura pachetului de beneficii, 77,1% dintre angajatori declarând că le au incluse. Sunt urmate de primele de sărbători, oferite de 68,6% dintre respondenți, abonamente de sănătate la clinici private (55,7%) și zile libere suplimentare (41,4%). 40% oferă angajaților acces la training-uri de specializare profesională, 34,3% organizează petreceri anuale cu echipa sau teambuilding-uri, 31,4% decontează transportul, iar 30% oferă vouchere cadou.

                              „Pe lângă această structură tradițională și cel mai des utilizată de companii, au apărut, în ultimii ani componente suplimentare, după ce angajatorii au sondat în rândul angajaților pentru a afla ce anume își doresc. Așa se face că vedem tot mai des beneficii precum masa de prânz la birou, tichete de vacanță, coșuri cu produse cadou, masaj la birou sau servicii de consiliere psihologică. Bonusurile de performanță, pachetele de acțiuni, evenimentele mondene trimestriale, voucherele pentru ziua de naștere sau vinerea scurtă sunt alte beneficii care completează lista, dar care se regăsesc, totuși, într-un număr mic de companii”, declară Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs România.

                              40% dintre cei care au participat la sondaj au răspuns că, față de anul trecut, oferă mai multe beneficii angajaților. 55,7% oferă la fel de multe, în timp ce, pentru 4,3%, pachetul extrasalarial s-a diminuat. Cei mai mulți dintre cei care au acum mai multe decât anul trecut indică și o alocare suplimentară de buget, cuprinsă între 5 și 10%. „Nici în cazul celor care au făcut reduceri nu vorbim despre tăieri drastice din buget. 80% dintre angajatorii care în 2022 au avut un pachet ajustat în minus au redus cu maximum 10% sumele destinate acestui scop. Rămân, însă, moderați în estimările cu privire la anul viitor, în condițiile în care majoritatea (61,4%) spune că încă nu a fost decisă structura pachetelor de beneficii pentru 2023. 17,1% anunță deja că vor include mai multe beneficii, 2,9% vor scădea numărul lor, iar 18,6% spun că vor avea același buget, însă vor face unele înlocuiri. Vor renunța la beneficiile pe care angajații nu le folosesc și vor introduce unele noi, pe care și le doresc”, mai spune Ana Călugăru.

                              Suma medie cheltuită în acest scop este cuprinsă între 400 și 600 de lei pe lună, pentru fiecare angajat. 18,3% au un buget mediu cuprins între 200 și 400 de lei, la fel de mulți între 600 și 800 de lei, 11,3% între 800 și 1.000 de lei și 5,6% peste 1.000 de lei.

                              Întrebați care ar fi acele beneficii pe care le-ar introduce dacă nu ar avea limită de buget și despre care știu că sunt foarte dorite de angajați, 72,5% dintre managerii și specialiștii în HR participanți la sondaj au menționat cel de-al 13-lea salariu. 55,1% ar opta și pentru săptămâna de lucru de 4 zile, cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, 37,7% pentru acoperirea cheltuielilor casnice (facturile la utilități), iar 29% pentru extinderea pachetului de beneficii și către membrii familiei.

                              Festivalul Internaţional de Carte Transilvania (FICT) revine în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca în perioada 15-18 septembrie 2022 cu peste 40 de evenimente şi 12 invitaţi speciali, din 8 ţări, scriitori de renume internaţional şi nu numai.

                              „Deoarece este cea de-a VIII-a ediţie, avem invitaţi din 8 ţări. Anul acesta, scriitorii invitaţi provin din diferite segmente literare: literatură poliţistă, poezie, jurnalism etc. Am optat pentru scriitori care sunt cunoscuţi pe plan internaţional, dar mai puţin la noi în ţară. Considerând că aduc un plus de valoare literaturii universale, am dorit să îi aducem la FICT şi să îi facem cunoscuţi şi pentru publicul din România. De asemenea, din ţara noastră am decis ca anul acesta să invităm un pasionat de sport, deoarce la FICT promovăm cartea, lectura, sportul, sănătatea mintală”, a declarat Gabriel Bota, directorul festivalului.

                              Invitaţii speciali:

                              *** Thomas Enger
                              Thomas Enger s-a născut în 1973 la Oslo, unde trăieşte şi acum împreună cu familia. A studiat jurnalism, sport şi istorie. Timp de un an a fost profesor de sport iar ulterior s-a angajat la prima publicaţie online din Norvegia – Nettavisen, unde a lucrat timp de nouă ani. Este de asemenea un compozitor pasionat. https://soundcloud.com/thomasenger)

                              A debutat în 2010 cu primul roman din seria Henning Juul, romane care s-au tradus în 30 de limbi. Seria are cinci volume, iar primul dintre ele, „Arts” a fost tradus în România.

                              Acum lucrează la o nouă serie Mystery & Thriller, împreună cu alt celebru autor norvegian, Jorn Lier Horst.

                              A câştigat „uPrisen” de două ori – în 2014 şi a doua oară în 2019 pentru romanul „Instinct criminal”, care a fost publicat în limba română la editura Tritonic.

                              *** Lars Saabye Christensen
                              Prozator, poet, scenarist, Lars Saabye Christensen este unul dintre scriitorii reprezentativi pentru spaţiul literar norvegian contemporan. Născut în 1953, în Oslo, Lars Christensen a debutat cu poezie, dar este cunoscut în special ca prozator, cel mai mare succes avându-l cu romanul Fraţi pe jumătate (2001, tradus în 2013 la Editura Univers), tradus în peste douăzeci de ţări şi obţinînd Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic şi Premiul Brage.

                              *** Erwin Messmer
                              Născut în 1950 la Staad SG am Bodensee. A studiat filosofie şi literatură germană la Universitatea din Fribourg. Orgă şi pian la Conservatorul din Fribourg şi cel din Bratislava. Pe lîngă numeroase volume de poezii, a înregistrat CD-uri cu concerte pentru orgă şi pian. Din 1992 este redactor la revista de literatură „orte”. Concertează ca organist pe numeroase scene muzicale internaţionale. Volumele publicate pînă acum îl plasează în plutonul de frunte al poeţilor elveţieni contemporani de expresie germană. Trăieşte în Berna ca muzician, scriitor şi jurnalist liber profesionist. Are doi copii, o fată şi un băiat.

                              *** Andreas Saurer
                              Născut în 1963 în Andeer, cantonul Graubunden. Este poet, istoric (Universitatea din Berna) şi publicist. Între 1995 şi 2017 a lucrat la cotidianul „Berner Zeitung”. În prezent face parte din echipa de producţie a redacţiei Tamedia (Zurich). Locuieşte în Berna şi Basel. A publicat mai multe volume de poezii, printre care şi Berg mit Madonna/ Munte cu Madonna (ediţie bilingvă, trad. Radu Ţuculescu, postfaţă Vasile Igna) Biblioteca Revistei Familia, 2003 – premiul de debut la Festivalul Internaţional de poezie Sighetu Marmaţiei 2005. Finalist open-mike-Literaturwettbewerb der literaturWERKstatt Berlin 1995. Poeziile sale au fost traduse în română, slovacă, maghiară, retoromană, ucraineană. A publicat studiul Modernizare şi tradiţie: Satul românesc între 1918-1989 (Gardez!-Verlag,2003) şi Rumanische Helden – Pop-Verlag, Germania, 2019. Colaborator la revistele literare din România, Slovacia, Ucraina şi Republica Moldova.

                              *** Akira Mizubayashi
                              Akira Mizubayashi (n. 1951) este un scriitor nipon de expresie japoneză şi franceză, profesor universitar specializat în literatura franceză a secolului XVIII. Şi-a făcut studiile universitare la Universitatea Naţională de Limbi şi Civilizaţii Străine din Tokyo, la Universitatea Paul-Valery din Montpellier, la Universitatea Paris VII şi la Şcoala Normală Superioară de pe strada Ulm, la Paris. A predat limba şi literatura franceză la Universitatea Meiji, la Universitatea Naţională de Limbi şi Civilizaţii Străine din Tokyo şi la Universitatea Sophia (Tokyo). În 2015, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Stendhal din Grenoble. Aceeaşi distincţie i-a fost acordată în 2017 din partea Universităţii Paul-Valery din Montpellier. Dintre publicaţiile sale recente în franceză, menţionăm Petit eloge de l’errance (Gallimard, 2014), Un amour de Mille-Ans (Gallimard, 2017), Dans les eaux profondes – Le Bain japonais (Arlea, 2018). În 2019, a apărut la editura Gallimard romanul Ame brisee, (tradus în limba română la Humanitas Fiction de Mădălina Ghiu), urmat de Reine du cĹ’ur, tot la Gallimard (2021). A fost distins cu mai multe premii literare, printre care, în 2011, Prix du Rayonnement de la langue et de la litterature francaises (Premiul pentru difuzarea limbii şi literaturii franceze) pentru volumul Une langue venue d’ailleurs, tradus în limba română de Rodica Baconsky şi Alina Pelea (Casa Cărţii de Ştiinţă, 2019).

                              *** Patrick Deville
                              Patric Deville (n. 1957), o figură aparte în peisajul literar francez actual. Atras de efervescenţa creată în jurul editurii Minuit, tânărul licenţiat în literatură comparată va scrie cinci romane în spiritul atmosferei straniu contestatare, cu tendinţe minimaliste, care îl înconjoară pe Jerome Lindon: Cordon-bleu – 1987; Longue vue – 1988; Le feu d’artifice – 1992; La femme parfaite – 1995 şi Ces deux-la- 2000, reeditate în 2017 sub titlul generic Minuit (Seuil, „Points”).

                              Deţinător al Premiului Femina şi Prix des Prix litteraires pentru Ciuma & Holera (2012), al Marelui Premiu pentru Literatură al Academiei Franceze pentru întreaga operă (2021) şi al Premiului Joseph Kessel (2022), director literar al cunoscutei Maison des ecrivains etrangers et des traducteurs de la Saint-Nazaire, traducător el însuşi, la fel de acasă în literatura latino-americană ca şi în cea europeană, Patrick Deville, îşi înţelege epoca (largo sensu) în dimensiunile ei contradictorii şi o scrie, restituind-o mai permeabilă şi deloc anodină într-o proză plină de neprevăzut, cu imagini şi ritmuri inedite.

                              *** Mario Bojorquez (Mexic)
                              Mario Bojorquez, un important scriitor mexican, va discuta în acest an cu publicul FICT.

                              Născut în Los Mochis, Sinaloa, Mexic în 1968, Mario este poet, eseist şi traducător. A studiat limba şi literatura hispanică la Universitatea Naţională Autonomă din Mexic, UNAM.

                              A publicat opt colecţii de poezie printre care Hablar Sombras (2013), Memorial de Ayotzinapa (2016), Aqui todo es memoria (2016), Memoria de lo vivido (2019) şi El fuego es mi nombre exacto (2021). A fost distins cu cele mai prestigioase premii de poezie, cum ar fi Premiul de poezie Abigael Bohorquez (1996), Premiul Naţional pentru Eseu Literar Jose Revueltas (2010), Premiul Alambra pentru Poezie Americană din Granada, Spania (2012), Distincţia Prinţ şi Poet Tecayehuatzin de Huexotzinco (2012), Medalia Ignacio Rodriguez Galvan (2015), Premiul Fara Frontiere al Festivalului de Carte Transilvania, România (2016) şi Medalia Klisthenes de la Demos Aigaleo, Grecia (2017). Este editor al revistei literare online www.circulodepoesia.com şi director al Festivalului de Poezie din Mexico City, Valparaiso Mexico, Visor Libros Mexico şi Circulo de Poesia Press. Este membru al Sistemului Naţional al Creatorilor de Artă, SNCA, Mexic (2007-2023) şi are bursă pentru traducerea în portugheză a lui Fernando Pessoa la Instituto Camoes da Cooperacao e Lingua Portuguesa, Portugalia (2020-2022).

                              *** Andrea Rivas
                              Poet, traducător şi cercetător. Are un master în literatură hispano-americană. Poezia ei a fost publicată în chineză, arabă, italiană şi engleză. Este autoarea colecţiei de poezie Pertenecerme entera (Circulo de Poesia Ediciones, 2020). A fost distinsă cu premiul de poezie Punto de Partida (2017), a fost, de asemenea, laureată a Premiului Internaţional de Poezie Boao (2019) şi a fost numită Poeta de Argint de către Asociaţia Scriitorilor din Beijing (2018). În prezent, ea face un doctorat despre poezia femeilor hispano-americane.

                              *** Daniel Calabrese (Chile)
                              Daniel Calabrese (Dolores, Argentina, 1962). Prima sa carte de poezie, La faz errante (Mar del Plata, 1990), i-a adus Premiul Alfonsina. Au urmat Futura ceniza (Barcelona, 1994), Escritura en un ladrillo (Kyoto, 1996), Singladuras (Fairfield, 1997), Oxidario (Buenos Aires, 2001, Premio del Fondo Nacional de las Artes) şi Ruta Dos (2013 şi 2017), care a câştigat Premio Revista de Libros din Chile şi a fost publicat în colecţia Visor din Madrid, cu o prefaţă de Raul Zurita. Versiunea italiană a fost nominalizată la Premio Camaiore Internazionale în cadrul premiilor pentru cele mai bune opere străine. Compas de espera (Cordoba, 2022) este cea mai recentă carte a sa. Antologii ale poeziei sale au fost publicate în mai mult de zece ţări, iar o parte din opera sa a fost tradusă în italiană, engleză, franceză, portugheză, bulgară, chineză şi japoneză. Este fondator şi director al revistei Aerea, Revista Hispanoamericana de Poesia, şi membru al Consiliului Internaţional al Fundaţiei Vicente Huidobro.

                              *** Mijail Lamas (Mexic)
                              Mijail Lamas (Culiacan, 1979) este un poet, editor, traducător şi critic mexican. Are un master în creaţie literară de la Universitatea din Texas din El Paso. A publicat cărţile de poezie Contraverano (2007), Tyler Durden’s Notebook urmate de Fundacion de la casa (2008) publicată la editura argentiniană El Suri Obstinate în 2014; O relatare parţială a incendiilor, selecţie de poezii (2009), Trevas. Song of the navigator ofself (2013) şi El canto y la piedra (2017) publicate recent în Spania. A editat două colecţii de poezie internaţională pentru editura Valparaiso Mexic: În buricul lunii şi O singură dată aici pe pământ. A fost redactor-şef la Rio Grande Review. Este unul dintre redactorii revistei Circulo de Poesia (https://circulodepoesia.com/). A fost inclus în Canonul deschis. Ultima poezie în spaniolă (1970-1985) de la editura spaniolă Visor Libros. Recent opera sa poetică a fost publicată în Australia, România, Italia şi Macedonia.

                              *** Paul Kenyon (Marea Britanie)
                              Paul Kenyon este autor şi jurnalist laureat al Premiului BAFTA pentru cel mai bun documentar. A făcut reportaje din zone de război periculoase din întreaga lume pentru BBC, realizând peste 50 de documentare despre experienţele trăite. A transmis corespondenţă jurnalistică din Ucraina în 2014 şi în 2022 şi din Războiul Civil Libian pe tot parcursul anului 2011. A călătorit pe cea mai periculoasă rută de migraţie din lume, din Africa subsahariană în Europa, pentru a arăta modul în care tineri africani riscă totul în căutarea unei vieţi mai bune.
                              Pe lângă Africa, Kenyon a călătorit mult în Europa de Est şi descrie România drept căminul său spiritual, aici întâlnindu-şi soţia la scurt timp după Revoluţia din 1989.

                              *** Ioan Ovidiu Sabău (România)
                              Ioan Ovidiu Sabău (n. 12 februarie 1968, Câmpia Turzii) este unul dintre cei mai mari sportivi ai României. A jucat pe postul de mijlocaş pentru mai multe echipe între care Dinamo Bucureşti şi Echipa naţională de fotbal a României, alături de care a participat la Campionatul Mondial de Fotbal din 1990.

                              În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obţinute la turneele finale din perioada 1990-2000 şi pentru întreaga activitate.

                              Debutul în fotbal a avut loc alături de Universitatea Cluj, în 1985, alături de această echipă jucând în premieră în Divizia A un an mai târziu. După jumătate de sezon la ASA Târgu Mureş, face pasul spre fotbalul mare, semnând pentru Dinamo Bucureşti, cu care câştigă şi primul titlu de campion din carieră, în 1990.

                              Prezenţa la Campionatul Mondial de Fotbal 1990 atrage atenţia cluburilor importante din Europa şi după turneul final semnează cu echipa olandeză Feyenoord Rotterdam. În tricoul acestei echipe câştigă două Cupe ale Olandei, iar în 1992 acceptă oferta venită de la fostul antrenor de la Dinamo, Mircea Lucescu, de a face din nou echipă, de această dată în Italia, la Brescia Calcio, formaţie proaspăt promovată de tehnicianul român în Serie A. În 1996 îl urmează pe Lucescu la Reggiana, apoi după un alt sezon la Brescia, revine în ţară, la Rapid Bucureşti, unde cucereşte al doilea titlu de campion al României, în 1999.
                              Este singurul român care a apărul pe coperta unui joc din seria FIFA, FIFA 96

                              *** Despre Festivalul Internaţional de Carte Transilvania
                              Festivalul Internaţional de Carte Transilvania (FICT) este un festival de anvergură internaţională care susţine cultura română. În fiecare an, în cadrul festivalului sunt prezente cele mai importante edituri naţionale şi au loc zeci de lansări de carte, sunt prezenţi invitaţi de onoare din diferite ţări, au loc întâlniri cu scriitori români urmate de sesiuni de autografe şi lecturi publice, recitaluri de poezie, conferinţe, colocvii, spectacole de teatru. Festivalul Internaţional de Carte Transilvania reuneşte astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură şi lectură.

                              FICT are un caracter educativ, ştiinţific, cultural şi social, având scopul promovării cercetării ştiinţifice, a culturii române, a spiritului civic, susţinerii publicaţiilor ştiinţifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări ştiinţifice şi expoziţionale, cointeresării opiniei publice în activitatea de ocrotire a patrimoniului transilvănean şi naţional.

                              FICT este un proiect susţinut şi finanţat de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca

                              Sponsor Principal: Banca Transilvania

                              Sponsori: Hypermedia, Iulius Meinl, GOTO Parking, Oxygen Agency, Ecolor, PMA Invest, Pablo Sign, PP Protect, Digidon, Napofarm.

                              Partener de mobilitate: Aliat Auto

                              Parteneri: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, Avalon Events, Hampton by Hilton, Salad Box, Galeria Deco & Design, EDalt Institute, Sportscoaching România, Antoine Marquise, Explore Group, Maimuţa plângătoare, Magic Puppets, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, YTA Events, GoTour.

                              Parteneri media: Agerpres; Apuseni.info; bunadimineata.ro; Cluj.com; Cluj24.ro; Cluju.ro; Clujul Cultural; Făclia; Inspire Now; Îmi pasă de Cluj; Mediaprezent; Napoca FM; Profit.ro; Radio Cluj; Radio Renaşterea; Radio Transilvania; Revista Golan; Via Cluj.

                              Pentru mai multe informaţii, vă aşteptăm pe paginile noastre de Facebook şi Instagram.

                              Premierul Natalia Gavrilița a avut o întâlnire la București, cu omologul său român, Nicolae Ionel Ciucă. Oficialii au reconfirmat intenția de a avansa în implementarea proiectelor comune și realizarea agendei bilaterale dintre RM și România.

                              Șefa Executivului de la Chișinău a apreciat sprijinul substanțial al României pentru obținerea statutului de țară candidat, subliniind importanța fortificării în continuare a parteneriatului strategic, inclusiv în vederea contracarării efectelor negative ale războiului din Ucraina.

                              „Susținerea și solidaritatea, de care dau dovadă poporul român și autoritățile române, ne ajută să facem față crizelor și instabilității generate de tensiunile la nivel regional. În același timp, România rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova în procesul de dezvoltare și aderare la UE. Contăm pe implicarea prietenilor noștri de la București în gestionarea acestui proces, precum și în racordarea standardelor din diverse domenii la cele europene”, a spus Natalia Gavrilița.

                              Potrivit prim-ministrei, Republica Moldova are nevoie de sprijinul autorităților române la momentul actual în special, pentru asigurarea securității energetice a țării.

                              Părțile au discutat despre stocarea gazelor naturale în depozitele din România, necesitatea creșterii cantității de masă lemnoasă, precum și participarea companiilor din România la licitațiile organizate de Termoelectrica S.A. pentru achiziția de păcură. 

                              „Pe lângă reformele sistemice, axate pe modernizare, prioritatea numărul unu pentru Guvernul Republicii Moldova este să trecem cu bine peste această iarnă”, a adăugat premierul.

                              Natalia Gavrilița a subliniat și importanța colaborării în domeniul agriculturii, referindu-se la fluxurile de aprovizionare cu produse agricole și alimente, afectate de agresiunea militară rusă din Ucraina.

                              Totodată, șefa Executivului a apreciat deschiderea României față de agricultorii și fermierii din Republica Moldova, care sunt afectați de embargoul impus de Rusia, dar beneficiază de accesul produselor pe piața Uniunii Europene.

                              fiscale

                              O analiză de Alexandru Stancu, Senior Manager, Bogdan Borleanu, Senior Consultant, și Cristiana Negrei, Consultant, Taxe Indirecte, Deloitte România

                              Strategia Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru perioada 2021-2024 este marcată de măsuri și acțiuni cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de colectare și combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ANAF continuă campania de informare a contribuabililor cu scopul de a crește conformarea voluntară și de a remedia deficiențele constatate în cadrul acțiunilor de control. Pe de altă parte, în ciuda intensificării numărului de inspecții fiscale, rezultatele din primul semestru al acestui an indică o scădere a sumelor stabilite suplimentar prin decizii de impunere, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

                              În tot acest context, trebuie avute în vedere și obiectivele asumate de ANAF până la finalul anului 2024: creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu 2,5% și reducerea decalajului de încasare a TVA cu până la zece puncte procentuale. Toate acestea, cu respectarea următoarelor direcții strategice: simplificarea procedurilor de administrare fiscală, digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale și transparentizarea instituției.

                              Creșteri semnificative ale activității de control în primul semestru din 2022

                              Îndeplinirea obiectivelor propuse vine însă „la pachet” cu o intensificare a activității de inspecție fiscală (atât la nivelul persoanelor juridice, cât și al persoanelor fizice). ANAF a anunțat recent că are în derulare peste 550 de acțiuni de inspecție fiscală și control inopinat la nivelul marilor contribuabili. Potrivit celui mai recent raport de activitate, în primul semestru din 2022, instituția a efectuat 18.108 verificări, în urma cărora a stabilit sume suplimentare de plată în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei. La aceste sume se adaugă peste 420 de milioane de lei din acțiunile de combatere a evaziunii fiscale realizate de inspectorii antifraudă.

                              Comparativ cu primul semestru al anului precedent, chiar dacă numărul controalelor a înregistrat o creștere semnificativă, sumele de plată stabilite suplimentar au consemnat scăderi atât la nivelul activității de inspecție fiscală, de la 2,3 miliarde de lei la 1,5 miliarde de lei, cât și la nivelul structurii antifraudă, de la 917 milioane de lei la 423 de milioane de lei.

                              Pe de altă parte, verificările documentare (controalele la distanță) au luat amploare în prima jumătate a acestui an. Numărul acestora s-a triplat comparativ cu primul semestru al anului precedent, iar sumele rezultate suplimentar ca urmare a acestor verificări au înregistrat creșteri semnificative, de la aproximativ 110 milioane de lei în primul semestru din 2021 la peste 410 milioane de lei în aceeași perioadă din 2022.

                              Acest trend cel mai probabil va continua în perioada următoare, dar rămâne de văzut și cum se va eficientiza activitatea de inspecție fiscală odată cu introducerea măsurilor de digitalizare (SAF-T, RO e-Factura, RO e-Transport) și dacă acestea vor determina o intensificare a controalelor la distanță (de tip desk-audit), dat fiind că ANAF are ca obiectiv până la finalul anului ca ponderea acestora în total să depășească 30%.

                              Cele mai importante deficiențe constatate de ANAF în controalele anterioare

                              Din campania de informare face parte și documentul publicat recent pe site-ul ANAF care conține principalele deficiențe constatate în timpul acțiunilor de control desfășurate în primul semestru al anului 2022.

                              Conform documentului, printre cele mai frecvente probleme identificate de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală se numără evidențierea unor operațiuni fictive (cazuri de fraudă de tip „carusel”, livrări intracomunitare fictive sau înregistrarea unor documente fictive pentru disimularea provenienței/prețului real al bunurilor), cazuri în care contribuabilii nu au evidențiat veniturile realizate (în special pe parte de comerț electronic), deficiențe în dotarea și utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, precum și impozitarea incorectă a tichetelor cadou.

                              Concomitent, deficiențele identificate de Direcția generală control fiscal se referă în principal la lipsa documentelor justificative pentru scutirea de TVA aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri, deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile intra-grup, neîndeplinirea cerințelor legale privind reducerile comerciale acordate în funcție de volumul tranzacțiilor, neînregistrarea TVA colectatăaferentă veniturilor din transmisii video electronice.

                              În plus, campania de informare a ANAF se derulează și prin intermediul canalelor de comunicare electronică, cum ar fi un canal oficial de YouTube, materialele video publicate înregistrând peste 4.800 de ore de vizionare, dar și o pagină de Facebook cu peste 73.000 de urmăritori. De asemenea, până în prezent, au fost publicate pe site-ul instituției diferite ghiduri de îndrumare a contribuabililor, pentru a crește gradul de conformare voluntară.

                              În concluzie, pentru atingerea obiectivelor strategice stabilite până la finalul anului 2024, autoritatea fiscală acționează, pe de o parte, prin campanii de informare a contribuabililor cu scopul de a stimula conformarea voluntară și, pe de altă parte, prin intensificarea activității de control fiscal pentru a reduce evaziunea fiscală și, implicit, pentru a majora veniturile la bugetul de stat.

                              În același timp, părțile implicate se așteaptă ca, odată cu implementarea completă a soluțiilor digitale de raportare, tot mai multe controale să se deruleze la distanță, finalitatea acestor demersuri urmând a se concretiza în eficientizarea activității de control atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Rămâne de văzut care este orizontul de timp în care această abordare va deveni predominantă.

                              autovehicule

                              Înmatriculările de autovehicule au scăzut cu 22,5%, în România, la nivelul lunii august din acest an, faţă de perioada similară din 2021, marjă în care, însă, autoturismele noi au înregistrat un salt de 5,2%, reiese din analiza de piaţă publicată de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

                              „După evoluţia importantă a primelor luni, august 2022 vine cu o scădere de 22,5% a înmatriculărilor de autovehicule faţă de anul precedent, scădere înregistrată după 5 luni de creştere de la începutul acestui an. Dacă ne raportăm la anii anteriori, luna august 2022 este în creştere cu 10,9% faţă de perioada similară din anul 2020 şi cu 47,4% în scădere faţă de august 2019 (…)”, menţionează sursa citată.

                              Conform APIA, în piaţa naţională, Top 10 mărci, autoturisme + autovehicule comerciale, după opt luni din 2022, este condus de Dacia – cu 24.412 de unităţi, urmată de Ford (8.198), Toyota (7.243), Renault (6.634), Hyundai (6.607), Volkswagen (5.884), Skoda (5.508), Mercedes Benz (4.699), Peugeot (2.832) şi Kia (1.982).


                              Autoturismele, care reprezintă aproximativ 84% din total, au consemnat, în luna august 2022, un volum de 12.448 de unităţi, cu 22% mai puţin decât în luna similară din 2021. La nivelul primelor opt luni ale anului în curs, creşterea este de 5,2% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021.
                              În ceea ce priveşte cota de piaţă, segmentul SUV este pe prima poziţie, cu 44,5%, în creştere cu 0,7% faţă de 2021, urmat de Clasa C (26%, -1,9%) şi Clasa B (17,5%, -3,3%).


                              În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în primele opt luni din acest an, motorizările pe benzină înregistrează o creştere de 3,3% faţă de perioada similară din anul anterior, până la o pondere de 65,7%. Totodată, autoturismele echipate cu motoare diesel înregistrează o scădere de 33,6%, raportat la perioada de referinţă, cu o cotă de 13,6% din total.

                              Pe de altă parte, autoturismele „electrificate”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plugin), precum şi cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), au ajuns să deţină, după opt luni din 2022, o cotă de piaţă de 20,6%, care depăşeşte cu 7% şi 5.773 de unităţi cota deţinută de motoarele diesel. Autoturismele full electrice deţin o cotă de 7,8% din piaţă, în perioada analizată, faţă de anul 2021 când reprezentau doar 2%.

                              „Ca şi în anul 2021, când, deşi s-a înregistrat o scădere a achiziţiilor de autoturisme în general, cele „verzi” au performat, în anul 2022, achiziţiile din această categorie aproape s-au dublat (+89,3%) comparativ cu perioada similară a anului trecut. În acest context, este de remarcat creşterea importantă a autoturismelor 100% Electrice (+309,8%) şi a celor plug-in hybrid (+59,6%)”, notează APIA.

                              În clasamentul celor mai vândute autoturisme 100% electrice pe primul loc se află Dacia Spring, cu 3.526 unităţi (creştere de 54 ori faţă de primele opt luni din anul trecut), urmat de Tesla Model (3.340 unităţi), Volkswagen e-UP! (332), Hyundai Kona (299) şi Renault Zoe (179).

                              Pe segmentul autoturismelor Plug-in, în top de află: Ford Kuga – cu 271 unităţi (+129,7%), Renault Captur (181 de unităţi, -5,7%), Mercedes Benz GLE (172 de unităţi, +72%), Hyundai Tucson (152 de unităţi, +72,7%) şi Mercedes Benz GLC (150 de unităţi, +22%).

                              Autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc modelul Toyota Corolla – cu 1.704 de unităţi (+13,1% faţă de 2021), apoi Toyota C-HR – cu 1.390 de unităţi (+5,9%) şi Toyota RAV4 – cu 1.129 de unităţi (+15,9%).

                              În primele opt luni ale anului în curs, cele mai multe achiziţii de autoturisme au fost realizate de către persoanele juridice (58% din total), diferenţa de 42% fiind în dreptul persoanelor fizice.

                                Digitalizarea IMM-urilor prin PNRR este unul dintre obiectivele asumate de statul român. Antreprenorii pot primi până la 100.000 de euro pentru digitalizarea afacerilor. Suma poate fi și mai mare dacă este vorba despre crearea unor tehnologii avansate.

                                500 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat de Comisia Europeană, sunt alocați pentru digitalizarea IMM-urilor prin PNRR și pentru crearea unor tehnologii avansate.

                                Digitalizarea IMM-urilor prin PNRR urmărește crearea a 2 instrumente:

                                a) Un instrument de grant care să sprijine întreprinderile în crearea de tehnologii digitale avansate precum:

                                • inteligență atificială;
                                • date și cloud computing;
                                • blockchain;
                                • High Performance Computing și Quantum Computing;
                                • Internet of things (IOT) etc.
                                • Pe lângă cele 5 tehnologii digitale avansate, un alt domeniu care va fi finanțat este cel reprezentat de securitatea cibernetică, care este una dintre prioritățile Comisiei Europene în răspunsul său la criza coronavirusului, întrucât răspunsurile în domeniul securității cibernetice au devenit din ce în ce mai necesare, pe măsură ce atacurile cibernetice cresc în număr, scară și consecințe, afectând puternic securitatea națională.

                                Digitalizarea IMM-urilor prin PNRR – crearea de tehnologii avansate / siguranță cibernetică

                                Măsura 021c – Investiții în tehnologii avansate, cum ar fi: capacități de calcul de înaltă performanță și de informatică cuantică/capacități de comunicare cuantică (inclusiv criptare cuantică); proiectarea, producția și integrarea sistemelor în domeniul microelectronicii; următoarea generație de capacități de date, cloud și edge (infrastructuri, platforme și servicii); realitatea virtuală și augmentată, tehnologia profundă și alte tehnologii avansate digitale. Investiții în securizarea lanțului digital de aprovizionare.

                                Măsura 021d – Dezvoltarea și implementarea de tehnologii, măsuri și structuri de sprijin în materie de securitate cibernetică pentru utilizatorii din sectorul public și privat.

                                Cele două măsuri de mai sus au alocată suma de 150 de milioane de euro.

                                Statul român estimează că 108 întreprinderi vor fi sprijinite pentru crearea de tehnologii digitale avansate și securitate cibernetică.

                                Digitalizarea IMM-urilor prin PNRR – bugetul pentru crearea de tehnologii avansate

                                Pentru proiectele de inteligență atificială, date și cloud computing, blockchain, internet of things și securitate cibernetică, valorea medie finanțată a unui proiect este de 1,2 milioane de euro. Bugetul alocat pentru aceste proiecte este de 127,5 milioane de euro.

                                Pentru proiectele de High Performance Computing and Quantum Computing valoarea medie finanțată a unui proiect este de 10 milioane de euro, bugetul alocat fiind de 20 de milioane de euro.

                                Digitalizarea IMM-urilor prin PNRR – adoptarea tehnologiilor digitale

                                b) Digitalizarea IMM-urilor prin PNRR prevede și un instrument de grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijinite IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale precum:

                                • achiziții de hardware TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor);
                                • dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;
                                • achiziții de tehnologii blockchain;
                                • achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;
                                • achiziționare website de prezentare;
                                • achiziția de servicii de tip cloud și IoT;
                                • instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;
                                • consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

                                Aceste tipuri de finanțări sunt cuprinse în:

                                Măsura 010 – Digitalizarea IMM-urilor (inclusiv comerț electronic, activități economice electronice și procese economice în rețea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web și start-up-uri în domeniul TIC, B2B) – alocare de 315 milioane de euro.

                                Măsura 012 – servicii și aplicații TI dedicate competențelor digitale și incluziunii digitale – alocare de 35 de milioane de euro.

                                La o valoare medie a proiectului de 65.000 euro/întreprindere (valoare minimă este de 30.000 euro, iar valoarea maximă este 100.000 euro), se vor finanța 5.384 proiecte din bugetul alocat de 350.000.000 euro.

                                Proiectele pot conține activități din cele 2 domenii sau doar din domeniul 010.

                                Ce pot face IMM-urile cu banii

                                Prin acest instrument se urmărește facilitarea accelerării procesului de digitalizare în rândul IMM-urilor prin:

                                • extinderea accesului pe piață și integrarea lanțului valoric prin intermediul platformelor digitale;
                                • îmbunătățirea relațiilor cu clienții prin utilizarea de platforme de comunicare sociale și servicii digitale pentru clienți;
                                • oferirea de noi produse sau servicii digitale și/sau o gamă existentă de servicii cu servicii digitale suplimentare.

                                În total, prin ambele tipuri de instrumente pentru digitalizarea IMM-urilor prin PNRR, se estimează că vor fi finanțate aproape 5.500 de proiecte.

                                Pentru ca un IMM să fie finanțat trebuie să fie evaluat din punct de vedere al maturității digitale. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), împreună cu un administrator de schemă, vor implementa un sistem de evaluare care va recomanda soluțiile tehnice necesare acoperirii decalajului de digitalizare și care va sta la baza finanțării IMM-urilor.

                                Digitalizarea IMM-urilor prin PNRR – sunt excluse de la finanțare IMM-urilor ale căror activități:

                                • limitează drepturile și libertatea individuală a oamenilor sau încalcă drepturile omului;
                                • din domeniul apărării, care utilizează, dezvoltă sau produc tehnologii care sunt interzise de legislația internațională aplicabilă;
                                • au legătură cu industria de tutun (producție, distribuție, prelucrare și comerț);
                                • prevăd clonarea în scopuri reproductive; activități destinate modificării patrimoniului genetic al ființei umane care ar putea face astfel de schimbări ereditare, activități de creare a embrionilor umani exclusiv în scopul cercetării sau în scopul obținerii de celule stem, inclusiv de către mijloace de transfer nuclear de celule somatice;
                                • includ jocuri de noroc (producție, construcție, distribuție, prelucrare, comerț sau software conex);
                                • prevăd comerț sexual;
                                • care implică animale vii în scopuri experimentale și științifice în măsura în care respectarea „Convenției Consiliului Europei pentru protecția animalelor vertebrate utilizat în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice ”nu poate fi garantată;
                                • de dezvoltare imobiliară;
                                • financiare, cum ar fi achiziționarea sau tranzacționarea cu instrumente financiare;
                                • legate de exploatarea / extracția, prelucrarea, distribuția, depozitarea sau arderea combustibililor fosili solizi și a petrolului, precum și investiții legate de extracția gazelor.

                                Ministerul Finantelor (MF) continua emisiunile de titluri de stat pentru populatie FIDELIS si lanseaza la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) o noua oferta de vanzare, in perioada 1 – 16 septembrie. Aceasta este a noua oferta de acest tip derulata prin intermediul pietei de capital de Ministerul Finantelor incepand cu iulie 2020. Prin intermediul precedentelor opt oferte, Ministerul Finantelor a atras de la populatie, cumulat, peste 12,4 miliarde lei (2,5 miliarde euro).

                                Continuam emisiunile FIDELIS si in al treilea trimestru din acest an, in cadrul programului dedicat persoanelor fizice. Conditiile de piata si avantajele oferite de titlurile lansate in cadrul acestui Program ofera posibilitati de diversificare a investitiilor sau de economisire prin instrumente sigure in conditii avantajoase. Ministerul Finantelor va continua sa vina in intampinarea nevoilor investitorilor impreuna cu partenerii din sindicatul de intermediere si cu Bursa de Valori Bucuresti, astfel incat obiectivele Ministerului, de asigurare a finantarii precum si sustinere a diversificarii instrumentelor financiare de pe piata de capital, sa fie realizate in conditii optime”, a declarat Adrian Caciu, Ministrul Finantelor.

                                Persoanele fizice rezidente si nerezidente, cu varsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul bancilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comerciala Romana, BRD – Groupe Societe Generale si Alpha Bank Romania, titluri de stat FIDELIS denominate in lei si in euro, in cadrul ofertei publice de vanzare derulate la Bursa de Valori Bucuresti.

                                „Ministerul Finantelor demonstreaza din nou ca piata de capital este un canal viabil de finantare, chiar si in conditii cu inflatie ridicata, si, totodata, ofera romanilor posibilitatea de a investi la randamente consistente o parte din disponibilitatile banesti pe care le detin. Dupa cum am vazut in ultimii ani, investitia in titlurile de stat Fidelis este un prim pas pe care multi romani il pot face in lumea investitiilor, mai ales intr-o perioada cu inflatie in crestere si in care bancile centrale majoreaza dobanzile cheie pentru a tempera aceasta dinamica a inflatiei. Interesul din ce in ce mai mare al romanilor pentru titlurile de stat FIDELIS se vede continuu si in cresterea numarului de investitori din Romania, care era de 117.000 la jumatatea anului, potrivit statisticilor Fondului de Compensare a Investitorilor”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                „Ministerul Finantelor este unul dintre cei mai importanti parteneri ai pietei de capital din Romania si suntem mandri sa dovedim ca bursa este un pilon pentru accesarea finantarii nu doar de companii, ci si de Statul roman, si, astfel, capitalul este pus in miscare si aduce si randamente celor care-l detin. Rotatia banilor in economie este un element important in dezvoltarea oricarei tari. Accesibilitatea si usurinta de a fi lichidizate sunt doua dintre avantajele titlurilor de stat FIDELIS. Usurinta de a fi vandute in orice moment la bursa permite investitorilor acces facil la capitalul investit in cazul in care doresc acest lucru. Am observat un interes ridicat al investitorilor pentru tranzactionarea acestor titluri de stat, titlurile de stat fiind printre cele mai tranzactionate obligatiuni pe piata secundara”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                Detaliile fiecarei emisiuni sunt disponibile in tabelul de mai jos:

                                CriteriuEmisiune in lei scadenta in septembrie 2025Emisiune in euro scadenta in septembrie 2023Emisiune in euro scadenta in septembrie 2024
                                ISINROQ0Y1HFDGH1ROXSAX8UZ153ROGVSPY8MH73
                                SimbolR2509AR2309AER2409AE
                                Maturitate21 septembrie 202521 septembrie 202321 septembrie 2024
                                Dobanda anuala8% p.a.1,85% p.a.2,65% p.a.
                                Perioada derulare1 – 16 septembrie1 – 16 septembrie1 – 16 septembrie
                                Valoare nominala/ titlu de stat100 lei100 euro100 euro
                                Suma minima subscrisa5.000 lei1.000 euro1.000 euro

                                Alocarea titlurilor de stat subscrise in cadrul ofertei se va efectua la data alocarii (16 septembrie 2022), iar numarul final de titluri de stat oferite va fi stabilit de catre emitent cu consultarea sindicatului de intermediere. Ordinele aferente subscrierilor alocate investitorilor pe baza subscrierilor validate de membrii sindicatului de intermediere/Participantii Eligibili vor fi inregistrate in sistemul de tranzactionare al BVB dedicat ofertelor publice (titluri de stat).

                                Data estimata de intrare la tranzactionare este 22 septembrie 2022.

                                Veniturile obtinute in urma investitiei in titlurile de stat FIDELIS, atat din dobanzi, cat si din castigurile de capital sunt neimpozabile. De asemenea, subscrierile se pot efectua si prin intermediul Participantilor Eligibili, care reprezinta orice intermediar autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiara, care este societate de investitii financiare sau institutie de credit acceptata ca participant la sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti si care a semnat angajamentul privind respectarea conditiilor de derulare a ofertei, a prevederilor prospectului de emisiune si a transmis angajamentul catre Lead Manager. Sindicatul de intermediere al ofertei este format din BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Transilvania (grup de distributie), BCR, BRD si Alpha Bank Romania.

                                Întrucât Ungaria a permis Serbiei să îi folosească depozitele de gaz în condiţii favorabile în perioada următoare, Serbia se pregăteşte pentru iarnă, dacă nu liniştită, cel puţin cu inima mai liniştită, a declarat vineri, la Belgrad, preşedintele sârb Aleksandar Vucic, după întrevederea avută cu omologul său ungar, Katalin Novák.

                                Şeful statului sârb a subliniat: relaţiile ungaro-sârbe se află la un vârf istoric, iar pentru aceste bune relaţii îi revin mulţumiri lui Katalin Novák – care, în diferite funcţii guvernamentale şi acum ca şef de stat, contribuie la îmbunătăţirea acestor relaţii – precum şi premierului ungar Viktor Orbán şi lui István Pásztor, preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina, care au făcut multe pentru relaţiile bilaterale.

                                Preşedintele sârb a subliniat că, pe lângă relaţiile diplomatice excelente, relaţiile economice sunt şi ele extrem de fructuoase, schimburile comerciale între cele două ţări au ajuns la 2,2 miliarde de euro în prima lună a anului, Serbia realizând cea mai mare creştere a schimburilor cu Ungaria, dintre ţările din regiune. El a adăugat că Ungaria este în prezent al patrulea partener de comerţ exterior al Serbiei, după Germania, China şi Italia, dar se preconizează ca până la sfârşitul anului să preia locul al treilea de la Italia.

                                Vorbind despre infrastructură, Aleksandar Vucic şi-a exprimat speranţa că linia de cale ferată Belgrad-Budapesta va fi construită până în 2025, în ciuda diverselor dificultăţi, şi că timpul de călătorie între cele două capitale se va reduce la 2 ore şi 40 de minute.

                                Aleksandar Vucic a afirmat de asemenea că, în timp ce în urmă cu aproximativ zece ani, în Voivodina au fost raportate anual 237 de incidente de natură etnică între sârbi şi maghiari, astăzi acestea sunt practic inexistente, iar cetăţenii de etnie sârbă şi maghiară convieţuiesc în mod paşnic.

                                Şeful statului a mai abordat măsurile de sprijinire a familiei, în privinţa cărora a urmat adesea exemplul lui Katalin Novák, măsurile Ungariei pentru a opri declinului demografic dovedindu-se eficiente până în prezent.

                                  moldova

                                  Mid-year main macroeconomics indicators reveal a steady but at a slower pace economic rebound at two years after the 2020 economic decline.

                                  Macroeconomics indicators

                                  With annual growths ranging between 6.7% in Q2 2017 and 4.4% in Q2 2019, Romania’s GDP marked significant annual fluctuations in 2020 and 2021, respectively the lowest and the highest peaks in the selected time frame.

                                  The government’s response and subsequent measures to the health and economic crisis, put Romania on an upward economic trend, that can be seen in the data estimated for the second quarter of 2022 and the forecasts on short to medium term.

                                  At Q2 2023, the country’s GDP is forecasted to increase with +3.6% YoY and with +3.7% and +2.5% in the following two years. Even if compared with Eurozone area, the GDP growth at Q2 2022 is lower with 0.5 ppsfor Romania, the forecasted annual growths until Q2 2025 reveal differences up to 1.2 pps.

                                  The wide budget deficit created in Q2 2020, managed be narrowed in Q2 2021, government balance (share of GDP) reaching from -11.3% at -6.6%. The fiscal deficit is forecasted to be reduced with 0.3 ppsat Q2 2022, and to bounce back at -6.6% in Q2 2023 before improving to -5.5% in Q2 2024 and -5.0% in Q2 2025.

                                  In May the government announced the launch of a new package of social and economic measures „Support for Romania”, worth EUR 1.1 bln., that includes financial support for pensioners and citizens with low income and the postponement for nine months of bank rates for people and companies facing financial difficulties. The new measures will be effective from Julyand, at the same time, the Government will take measures for fiscal consolidation and compliance with public deficit commitment such as, but not limited to, reduction of budget expenditures by at least 10%, except for those with investments, salaries, pensions, social assistance.

                                  On a downward path compared with the last two years, the unemployment rate at Q2 2022 is estimated at 5.6%, value marginally higher compared with the one registered in the second quarter of 2021, respectively 5.5%. The prognosis is optimistic for the unemployment evolution, a rate of 4.7% being estimated for Q2 2023 and 4.5% for 2024 and 2025. Analysedagainst the Eurozone area average, Romania’s unemployment rate was lower with up to 3.1 pps(in Q2 2017) and the prognosis indicates a similar dynamic on the short to medium term, the Euro area value being higher up to 2.5 pps(in Q2 of 2024 and 2025).

                                  After a dramatic drop in Q2 2020, private consumption embarked on an ascending trend starting with 2021, registering a 10.8% YoY growth, and an estimated positive growth of 8.9% for Q2 2022. For the next three years, private consumption is expected to maintain on the upward trend but with a more tempered appetite for consumption, being forecasted YoY growths of 3.6% at the second quarters of 2023 and 2024 and 2.6% in Q2 2025. The sentiment of amuch-desired normality and mobility as well as the presence of an increased number of additional consumers such as foreigners are amongst the factors that contributed to the rise of private consumption.

                                  In the second quarter of the year, the National Bank of Romania increased the monetary policy rate to 3.75% from 3.00%. Nevertheless, the Bank’s commitment to maintain firm control over money market liquidity continues to be itsmain priorities.

                                  The CPI inflation estimated for Q2 2022 is with 10.5 ppshigher compared with the same period of the previous year when a value of 3.6% was registered. The accentuated growth of CPI inflation was determined by the effects of large increases in commodity quotations and increased energy and transportation costs, along with the influences of blockages in production chains.

                                  „The smaller but still existing economic growth with GDP and private consumption estimated annual increases of 3.6% at the second quarter of next year, indicates the country’s resilience to both internal and external turmoil. Main macroeconomic indicators forecast disruptions only on short term, public authorities already addressing issues with multiple supportive measures meant to outcome better economic results” – Daniela Gavrile, Head of Research, CRBE Romania

                                  Investment

                                  Mid -2022, the investment volume in Romania amounted EUR 323 mln., 6% higher compared with the amount transacted in the same period of the previous year. 79% of the year-to-date volume was concluded during the second quarter of the year. The largest transaction of the year to date was signed in the second quarter of the year, with the purchase of Expo Business Park by S Immofrom Portland Trust.

                                  Although the investment volume is higher compared with the first half of 2021, the number of transactions is with three deals less, meaning that fourteen transactions were registered in H1 2022. Moreover, ten transactions involved real estate properties located in Bucharest and claimed the largest share of the total investment volume. Only 20% of the total investment was directed towards regional cities out of which Cluj –Napocaemerged as the most sought-after regional location.

                                  With 62% share from the H1 2022 overall country investment volume, office properties cement their position of the most appreciated local type of properties by investors. Industrial and retail properties claim 15% and 12% from the total volume, while hotel and mixed –use properties have a joint share of 11%.

                                  The new trend that shaped on the office leasing market, where office projects lease large spaces to hospitals, respectively tenants with a history of long-term lease agreements, can only positively contribute to office products WAULT’s and to the attractivity in the investors’ eyes.

                                  Starting with the second half of 2018, local source of capital started to claim higher shares from the semestrial investment volume, the highest percentage being recorded in the first part of 2019, respectively 53% from the H1 2019 investment volume. One representative deal sealed in Q2 2019 by a local investor is the transaction of The Office, an office building inCluj -Napocabought by Dedemanfrom NEPI Rockcastle and businessman Ovidiu Sandor for an estimated value of EUR 129 mln.

                                  In the last two semesters, Romanian investors generated 18% of the total investment capital. During H1 2022, Austrian investors were the main source of investment capital in Romania. Even though the source of capital was exclusively foreign in the first quarter of the year, Romanian investors managed to close several deals in Q2. Thus, with a percentage of 18% local investors made the top three main sources of capital in Romania, after Austrians and Belgians which claimed shares of 37% and 22% from the total investment volume.

                                  In the first half of the year, prime yields didn’t register any fluctuations and maintained stable from the last quarter of 2021, respectively at 7.00% for retail market, 6.75% for the office market and 7.25% for the industrial market.

                                  Already overpassing the previous year’ s investment volume when comparing the same period and with the investment deals pipeline quite consistent, the year’s total investment volume contours to reach if not to surpass the 2021 traded volume. The pipeline of investment deals will be shaped by the leasing market, combined with the ongoing outlook for financial conditions in the broader monetary markets.

                                  parafiscale

                                  Începând din 2023, impozitarea proprietăților imobiliare se schimbă radical. Principalele modificări constau în majorarea cotei de impozitare, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și în ajustarea valorii impozabile la care se aplică aceste cote de impozit.

                                  Astfel, se elimină diferențierea impozitului în funcție de tipul de proprietar – persoană fizică sau juridică. De altfel, revizuirea regimului de impozitare a clădirilor este unul din principalele obiective din zona de politică fiscală asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

                                  Conform PNRR, reforma fiscală din România trebuie să cuprindă măsuri cu privire la alinierea valorii impozabile la cea de piață. În plus, prin intermediul unui raport publicat în luna iunie a acestui an, Fondul Monetar Internațional (FMI) transmite autorităților din țara noastră un set de recomandări pentru îmbunătățirea veniturilor aferente taxelor pe proprietate. Printre acestea se numără aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de piață, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și includerea prețului terenului în valoarea impozabilă a clădirii – o măsură de altfel logică, întrucât valoarea construcției se desparte doar în mod artificial de valoarea terenului.

                                  Pornind de la acest obiectiv și de la recomandările raportului FMI, guvernul a introdus în ordonanța de modificare a Codului Fiscal, adoptată în vara acestui an, noile modalități de calcul pentru impozitul pe clădiri, aplicabile din 2023.

                                  Deși mai sunt încă elemente neclare privind modalitatea de aplicare, pare a fi o certitudine că va exista o majorare sau, în cel mai bun caz, în situații excepționale, se va aplica același impozit ca în 2022.

                                  Cota maximă de impozitare se elimină

                                  În prezent, cotele de impozitare au valori maximale – 0,2% pentru clădirile rezidențiale și 1,3% pentru clădirile nerezidențiale -, autoritățile locale având posibilitatea să aplice cote mai mari de impozitare, dar care nu pot depăși limita maximă cu mai mult de 50%.

                                  Începând de anul viitor, impozitul pe clădiri va fi diferențiat doar în funcție de natura clădirii, iar cotele minime vor crește, fără a mai exista un prag maxim. Pentru clădirile rezidențiale, cota minimă va fi de 0,1%, iar pentru cele nerezidențiale, de 0,5%. Prin urmare, va fi la latitudinea autorităților locale valoarea cotelor de impozit, fiecare administrație locală din țară putând alege o cotă de impozitare conform propriilor necesități.

                                  Cum se va calcula valoarea impozabilă a clădirilor?

                                  În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri se determină în mod diferit în funcție de tipul proprietarului și de natura clădirii. Mai exact, în cazul unei clădiri rezidențiale deținute de o persoană fizică, această valoare este calculată în funcție de zona în care se află, de tipul construcției și de anumiți coeficienți prevăzuți în legislație. Pentru o persoană juridică, indiferent de tipul clădirii, valoarea se determină în funcție de devizul final al lucrărilor de construcție, de prețul de achiziție sau de valoarea din ultimul raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat.

                                  Începând de anul viitor, indiferent de tipul proprietarului sau de natura clădirii, valoarea impozabilă a unui imobil se va determina în funcție de datele cuprinse în studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, cunoscute și sub denumirea de „grile notariale”. În plus, la valoarea clădirii se va adăuga și cea a terenului pe care este construită, preluată din aceleași studii. Prin excepție, dacă valorile din aceste studii sunt mai mici decât cele actuale, din baza de date a autorităților locale, respectiv cele determinate conform regulilor în vigoare la 31 decembrie 2022 pentru clădirile rezidențiale, impozitul pentru anul 2023 se va calcula ținând cont de valoarea cea mai mare.

                                  Astfel, în principiu, impozitul pe clădiri va crește de anul viitor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, și, doar în anumite cazuri excepționale, acesta va rămâne neschimbat față de 2022.

                                  Exemplu de calcul pentru un apartament din București

                                  De exemplu, pentru un apartament de trei camere cu destinație rezidențială din București, construit după anul 2011, din zona stației de metrou Politehnica, dacă se va aplica aceeași cotă de 0,1%, valabilă anul acesta, impozitul va crește anul viitor cu cel puțin 50%, de la 250 de lei pe an, la aproximativ 375 de lei, folosind valoarea din grilele notariale. Dar o estimare corectă va fi posibilă abia după ce va fi anunțată cota de impozitare aplicabilă pentru 2023.

                                  Și pentru persoanele juridice care dețin centre comerciale sau clădiri de birouri vor fi majorări ale impozitului pe clădiri, dar, în cazul clădirilor comerciale, de regulă impozitul este un cost transferat către chiriași.

                                  În concluzie, este de așteptat decizia fiecărei autorități locale privind cota de impozit și raportarea proprietăților imobiliare la grilele notariale, pentru a determina un cost estimat cu impozitul începând cu anul 2023.

                                  fonduri europene

                                  Apelul pentru contractarea granturilor-ajutor de stat de către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), pe Măsura 4.1.1, demarează marţi, la ora 10:00, în timp ce sesiunea pentru contractarea granturilor – ajutor de minimis începe miercuri, 24 august, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

                                  „Vorbim despre o nouă premieră pentru România: de când gestionăm fonduri europene, niciodată mediul de afaceri nu a avut parte de un sprijin atât de consistent, într-un timp atât de scurt. Sunt 1,5 miliarde de euro de care coloana vertebrală a economiei noastre beneficiază, prin intermediul unor măsuri pe care le-am anunţat în mai puţin de trei luni de zile. Sunt încântat că astăzi ia start măsura 4.1.1. atât de aşteptată de IMM-uri şi microîntreprinderi pentru realizarea de investiţii în dezvoltarea capacităţilor de producţie sau prestare de servicii, dar şi pentru retehnologizare. Privind spre viitor, avem toate motivele să fim optimişti, pentru că, pas cu pas, se creează toate premisele dezvoltării durabile prin investiţii din fonduri europene”, a declarat ministrul de resort Marcel Boloş.

                                  Potrivit MIPE, pentru a susţine mediul de afaceri în circumstanţele excepţionale create de manifestarea la nivel global a efectelor generate de pandemia de COVID-19, crizele de consum şi crizele produse de războiul din Ucraina, alocarea financiară pentru Măsura 4.1.1 este de aproximativ 400 de milioane de euro, fiind destinată retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă a IMM-urilor.

                                  Apelul de proiecte cuprinde o schemă ajutor de minimis, cu limite de sprijin cuprinse între 50.000 de euro – 200.000 de euro, şi o schemă de ajutor de stat pentru care valoarea granturilor se determină în limita de maxim cinci ori cifra de afaceri realizată în anul 2019, fiind cuprinsă între 50.000 euro şi maxim 500.000 euro (echivalentul în lei la cursul euro, valabil în luna iunie 2022).

                                  Ghidul Solicitantului pentru acest apel de proiecte, împreună cu un set de răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări, se găsesc pe site-ul MIPE. O altă măsură luată de minister prin echipa Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020 o reprezintă punerea la dispoziţia beneficiarilor Centrul de Informare unde, la numărul scurt 031.9268 unde pot fi obţinute răspunsuri suplimentare. „Având în vedere că MIPE gestionează peste 500 de solicitări de informaţii zilnic pentru toate apelurile lansate în ultimul timp (inclusiv vouchere sociale şi PNRR), recomandarea este ca apelurile telefonice să aibă loc doar după consultarea prealabilă a informaţiilor deja disponibile pe site telefonice zilnic care nu se regăsesc în urma consultării informaţiilor deja disponibile pe site la: https://bit.ly/3Sov8bL”, precizează MIPE.

                                  Prin Măsura 4.1.1. din Programul Operaţional Competitivitate sunt finanţate: modernizarea/echiparea/racordul la utilităţi publice/eficienţă energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităţilor de producţie/servicii existente, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producţie/servicii pentru care nu este necesară obţinerea de autorizaţii de construire în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare; dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficienţă energetică necesare activităţii de producţie şi servicii precum şi alte achiziţii de bunuri de această natură care sunt necesare capacităţilor de producţie/servicii existente.

                                  Proiectele, împreună cu toate anexele solicitate prin Ghidul solicitantului, vor fi depuse în platforma IMM Recover, în care potenţialii beneficiari au avut de asemenea posibilitatea să se înroleze în aplicaţia pentru pregătirea documentelor începând din 16 august 2022, dată la care a început perioada de pre-înscriere.

                                  Apelurile se vor închide pe data de 29 august 2022, ora 23:59:59, respectiv 30 august 2022, ora 23:59:59.

                                  MIPE a iniţiat un set de măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, unul dintre cele mai importante sectoare pentru competitivitatea şi prosperitatea României, în valoare totală de 1,5 miliarde de euro, după cum urmează: 400 de milioane euro prin Măsura 4.1.1 pentru investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă – Programul Operaţional Competitivitate; 300 de milioane euro prin Măsura 4.1.1 BIS pentru investiţii în retehnologizare acordate IMM-urilor din domeniul industriei alimentare şi al construcţiilor; 500 de milioane euro sub formă de granturi destinate eficienţei energetice – Programul Operaţional Infrastructură Mare; 300 de milioane de euro prin Măsura 4.1.2, sprijin pentru sectorul agroalimentar sub formă de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru – Programul Operaţional Competitivitate

                                  fonduri

                                  2022 a marcat o revenire puternică pe piața muncii nu doar pentru marii angajatori, care au scos în piață un număr record de joburi, ci și pentru angajatorii mici și pentru business-urile nou deschise. După doi ani dificili pentru multe dintre aceste companii, primele 8 luni ale anului au reactivat acest sector și, odată cu el, și încrederea candidaților de a aplica pentru joburile din companiile cu cel mult 50 de angajați.

                                  Astfel, din ianuarie și până în august, peste 100.000 de locuri de muncă au fost postate pe eJobs.ro de recrutorii din startup-uri, nivel similar cu cel din 2019, dar cu aproximativ 20% mai mult decât în 2020 și 2021. Cele mai multe joburi au venit de la angajatorii din servicii, urmați de cei din retail, transport / logistică, import / export și turism. Iunie a fost luna cea mai prolifică pentru acest segment de companii, însă este de așteptat ca, din toamnă, să crească din nou numărul de oferte pentru candidați. Bucureștiul, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași au fost orașele cu cele mai multe start-up-uri care au căutat să-și mărească echipele.

                                  „Practic, unul din trei joburi postate de la începutul anului și până acum au fost din sectorul angajatorilor mici, cu maximum 50 de angajați. Au fost peste 10.000 de companii care au făcut angajări. Vorbim fie de business-uri nou înființate, fie de business-uri care anul acesta și-au reluat activitatea la cote normale sau chiar au accelerat-o. Foarte interesant este faptul că, dacă în 2020 și 2021, pentru această categorie de angajatori aveam un procent mare de joburi remote, acum vedem o pondere marginală din totalul locurilor de muncă disponibile – aproximativ 8%”, spune Roxana Drăghici, head of sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

                                  Odată cu creșterea numărului de joburi scoase în piață de startup-uri și angajatorii mici, a crescut și interesul candidaților față de aceștia. Astfel, în primele 8 luni ale anului au fost înregistrate aproape 2,5 milioane de aplicări, sub nivelul din 2021, însă cu 25% mai mult decât în 2019. „A fost o perioadă când cea mai mare parte a capitalului de încredere a fost transferată către angajatorii foarte mari, către multinaționale, care erau direct asociate cu ideea de stabilitate, de solvabilitate, cu bugete mari. Faptul că pandemia a lovit în foarte multe business-uri mici și le-a forțat să sisteze activitatea i-a făcut pe candidați să fie, pentru o perioadă, mai circumspecți, însă acum par să fi depășit acea etapă. Din cele aproape 7 milioane de aplicări totale, din ianuarie și până acum, angajatorii mici au cumulat 2,5 milioane”, explică Roxana Drăghici. Tot la capitolul capital de încredere, de menționat este faptul că tendința candidaților este de a aplica mai degrabă la angajatorii mici din România decât din străinătate.

                                  Cele mai căutate sub joburile din retail, servicii, IT / telecom, publicitate / marketing / PR și call center. Retailul, serviciile și IT / telecom cumulează jumătate din numărul total de aplicări. Disproporția cea mai evidentă apare în cazul transporturilor – este al treilea domeniu din punctul de vedere al numărului de joburi scoase în piață, însă ultimul din punctul de vedere al aplicărilor atrase.

                                  „Vedem diferențe din ce în ce mai difuze între angajatorii mari și cei mici. Sigur că volumul de angajări diferă, însă raportarea la tendințele pieței este aceeași – caută preponderent angajați full time, care să lucreze de la birou, iar plafoanele salariale oferite sunt similare. Este și motivul pentru care candidații nu mai au rețineri în a aplica și la joburile din companiile mici”, adaugă Roxana Drăghici.

                                  Polonia

                                  Vicepreședintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Vákár István, a primit miercuri, 24 august a.c., vizita unei delegații din Polonia.

                                  La întâlnirea ce a avut loc la sediul forului administrativ județean au participat domnul Kazimierz Michał Ujazdowski, senator în cadrul Senatului Poloniei, domnul Jakub Czułba, consilier la Cancelaria Senatului, domnul Marek Tokarczyk, membru al Consiliului Național al Centrului pentru Polonia, respectivdomnulJacek Wojnicki, șef al Departamentului de Sisteme Politice, Universitatea din Varșovia. Delegația poloneză a fost însoțită de fostul Ambasador al României în Polonia, Excelența Sa Gabriel Bârtaș.

                                  Scopul vizitei oficialilor polonezi în județul Cluj a fost acela de a analiza diverse oportunități de consolidare și aprofundare a relațiilor româno-poloneze.

                                  Vákár István, vicepreședintele Consiliului Judeţean Cluj: „Împreună cu partenerii din Polonia am derulat, de-a lungul timpului, o serie de proiecte reciproc benefice, în special în domeniul cultural, dar nu numai. Rămânem deschiși și vom răspunde afirmativ, în continuare, și altor inițiative care să conducă la rezultate concrete, reciproc avantajoase.”

                                  În cadrul vizitei, vicepreședintele Consiliului Județean a realizat o prezentare a demersurilor și a activităților pe care Consiliul Județean Cluj le-a întreprins în parteneriat cu Regiunea Malopolska (Polonia), cu care a încheiat un Protocol de Colaborare încă din anul 2005.

                                  De asemenea, oaspeții și-au manifestat interesul de a stabili relații și de a facilita cooperarea în domeniul cercetării științifice, al politicii și securității energetice, precum și în vederea valorificării contribuției oamenilor de știință români prin publicarea lucrărilor acestora în reviste de specialitate din Polonia, respectiv a celor ale cercetătorilor polonezi în publicații naționale.

                                    The central electricity supplier, Energocom JSC, will be able to manage the forecasting of electricity production from renewable sources, which will allow the company to reduce the individual imbalances of the contracted producers. A specialized software that forecasts the electricity produced from renewable sources will be developed for Energocom and contracted producers, thanks to the support of the „Addressing the impacts of the energy crisis in the Republic of Moldova”, financed by the European Union and implemented by UNDP Moldova.

                                    According to the rules of the electricity market, the central electricity supplier, Energocom JSC, is the balancing group official, consisting of urban district heating power plants and eligible power plants that produce energy from renewable sources and have delegated the balancing responsibility to Energocom JSC. According to the data of the Ministry of Infrastructure and Regional Development, in June 2022 were installed photovoltaic power plants with a capacity of almost 25 MW, wind plants with a capacity of 73.4 MW, biogas – 6.3 MW and hydro plants with a capacity of 16.3 MW.

                                    According to the new market rules, which entered into force on 1 June 2022, electricity is no longer traded post factum according to the values actually recorded, but according to the values notified (forecasted) by the producers. Thus, the central electricity supplier has the task of managing the individual imbalances of the contracted producers. The energy procured for balancing is regulated separately and as its price is higher, impacts the final price for consumers.

                                    The Acting General Director of Energocom JSC, Victor Bînzari, emphasizes that the company will craft a development strategy, as well as undertake other stringent measures to increase the energy security of the country, such as: diversification of electricity and gas suppliers, expanding supply activities on foreign markets, supporting local electricity producers to reduce imbalances etc.

                                    With a budget of €10 million, the program „Addressing the impacts of the energy crisis in the Republic of Moldova” is funded by the European Union and implemented by UNDP. It supports the public authorities of the Republic of Moldova and vulnerable groups in the context of the increase in natural gas prices. The project contributes to the reduction of energy vulnerability by encouraging the replacement of household appliances with new, more energy efficient ones, by supporting energy efficiency measures in blocks of flats and the installation of photovoltaic panels in several public buildings.

                                    Centrala nucleara de la Zaporojie din Ucraina este in centrul atentiei de cand a inceput razboiul, mai ales dupa ce Kievul a acuzat Rusia ca a bombardat din nou centrala si ca a deteriorat senzorii de radiatii.

                                    Centrala, aflata pe teritoriul controlat de Rusia, a fost bombardata si vineri. Moscova da vina pe fortele ucrainene pentru bombardamentele intense.
                                    Cinci lucruri de stiut despre centrala de la Zaporojie

                                    1. Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei, care asigura impreuna aproximativ jumatate din energia electrica a tarii.

                                    2. Invazia Ucrainei de catre Rusia, in 24 februarie, a fost prima data cand razboiul a izbucnit intr-o tara cu un program nuclear atat de amplu si stabilit, spune Agentia Internationala pentru Energie Atomica.

                                    3. Cele sase unitati din Zaporojie au fiecare o capacitate neta de 950 de megawati electric sau un total de 5,7 gigawati electric, conform unei baze de date a AIEA. Prima unitate a fost conectata la retea in 1984, iar ultima in 1995.

                                    4. Centrala are o importanta strategica pentru Rusia, deoarece se afla la numai 200 km de Crimeea, pe care Rusia a anexat-o in 2014. Uzina a fost capturata de fortele ruse in faza de inceput a razboiului, dar este inca condusa de tehnicienii sai ucraineni.

                                    5. Obuzele au lovit, vineri, o linie electrica de inalta tensiune din centrala, determinand operatorii sai sa deconecteze un reactor, in ciuda faptului ca nu a fost detectata nicio scurgere radioactiva.

                                    Uzina continua sa fie exploatata de personal ucrainean, sub control rusesc.

                                    Daca un obuz ar penetra structura de siguranta a unuia dintre reactoare, consecintele ar fi catastrofale. Nu neaparat explozia in sine, ci norul radioactiv care s-ar forma ulterior, care poate fi purtat de vant prin Europa si Asia.

                                    muncă vacante

                                    Atunci când vrei să îți dai seama ce meserie ți se potrivește, este bine să faci o evaluare a capacităților tale, a abilităților tale și a potențialului tău și să urmezi mai mulți pași. Printre aceștia, se numără cei de mai jos. 

                                    Ca să îți dai seama ce meserie ți se potrivește, ai nevoie să parcurgi pașii de mai jos. 

                                    1. Fă-ți o autoevaluare

                                    Înainte de a lua orice decizie importantă, este o idee bună să-ți faci timp pentru auto-reflecție. Alegerea unei cariere nu este diferită. În acest pas, vei reflecta la ce fel de mediu de lucru doriți să fiți, ce tip de muncă îți place, cu cine vrei să lucrezi și multe altele.

                                    Pe măsură ce reflectezi, poate vrei să îți scrii notele. Acestea pot fi referințe utile pe măsură ce evaluați mai târziu fișele postului.

                                    Iată câteva întrebări pentru a începe. Încearcă să nu te oprești asupra întrebărilor, ci mai degrabă, scrie primele gânduri care îți vin în minte. Dacă nu ești sigur de unele răspunsuri, prietenii sau familia de încredere îți pot oferi îndrumări.

                                    Întrebări de autoevaluare de luat în considerare:

                                    • Care sunt valorile tale cheie? Exemple de răspunsuri: Stabilitate financiară, ajutor pe alții, independență
                                    • Ce soft skills deții? Exemple de răspunsuri: managementul timpului, comunicare, încredere, rezolvare de probleme
                                    • Ce abilități tehnice ai? Exemple de răspunsuri: Analiza datelor, planificare, cercetare, multilingv, fotografie
                                    • Ce aptitudini naturale ai? Exemple de răspunsuri: scriere, conducere, vânzare, management de proiect, comunicare, planificare, rezolvare de probleme tehnice
                                    • Cum este personalitatea ta? Exemple de răspunsuri: liniștit, deschis, încrezător, agresiv, loial
                                    • Ce te interesează? Exemple de răspunsuri: Tehnologie, scris, medicină, design

                                    Identifică elementele obligatorii

                                    Apoi, alocă-ți timp pentru a-ți identifica elementele obligatorii într-un loc de muncă. Acestea pot varia de la orice, cum ar fi salariu sau călătorie, până la beneficii și locație. Ar putea fi util să revii la activitatea întrebări-răspuns atunci când înregistrezi ceea ce nu poți fi flexibil când vine vorba de cariera ta:

                                    Trebuie să câștigi un anumit salariu?

                                    • Aveți nevoie de anumite beneficii, cum ar fi o anumită acoperire medicală sau o anumită perioadă de timp liber?
                                    • Ai putea să te ocupi de un loc de muncă care implică călătorii?
                                    • Trebuie să lucrezi dintr-o anumită locație?
                                    • Ai nevoie de un fel de flexibilitate pentru a lucra de acasă?
                                    • Trebuie să respectați un anumit titlu sau nivel de post?
                                    • Există anumite sarcini pe care trebuie sau nu dorești să le îndeplinești?
                                    • Există un anumit mediu de lucru în care nu poți funcționa bine?

                                    Este important să știi din timp ce ai nevoie de la un loc de muncă. De exemplu, dacă trebuie să câștigi un salariu consistent, poate vrei să eviți munca independentă. Odată ce ai stabilit elementele de care ai nevoie, poți utiliza faza de cercetare pentru a găsi locuri de muncă care ar putea să nu funcționeze pentru tine.

                                    Fă o listă cu locuri de muncă de explorat

                                    După ce ai înțeles puțin despre tine și despre nevoile tale într-un loc de muncă, începe să cauți locuri de muncă care îți sună interesante sau de dorit. Dacă există un loc de muncă despre care nu știi prea multe, notează-l și cercetează-l mai târziu. S-ar putea să găsești o carieră interesantă. În plus, rețineți că titlurile postului nu reprezintă întotdeauna perfect locul de muncă real. Deși un titlu ar putea să nu pară de dorit, fișa postului ar putea fi potrivită pentru tine. Pentru a începe lista de locuri de muncă, iată câteva considerente:

                                    Folosește-ți rețeaua

                                    Cunoști prieteni sau colegi cu joburi care par interesante? Folosește-ți rețeaua pentru a explora atât locurile de muncă pe care le-ar putea ocupa, cât și locurile de muncă de care cred că ați putea fi interesat și/sau bun.

                                    Găsește industrii interesante. Există o anumită industrie care pare atrăgătoare? Sunteți atras în mod natural de o anumită categorie de muncă, cum ar fi design, modă, afaceri sau educație? Gândiți-vă la prieteni, membri ai familiei sau cunoștințe care au locuri de muncă convingătoare sau atractive.

                                    Identifică lucrurile pe care le faci cu plăcere. Există activități sau sarcini care fac timpul să treacă repede? Acesta poate fi orice, de la proiectarea prezentărilor la organizarea informațiilor până la lucrul ca parte a unui grup. Dacă vă place să proiectați prezentări, de exemplu, scrieți carierele care ar putea implica realizarea acestei lucrări.

                                    Enumeră-ți obiectivele și valorile. Gândește-te unde vrei să fii peste doi, cinci și 10 ani. Există un anumit titlu sau nivel pe care vrei să-l atingi? Există o locație în care vrei să fii sau un anumit stil de viață pe care vrei să-l ai? A-ți lua timp să te gândești la viitor te poate ajuta să identifici locuri de muncă care se potrivesc pe termen lung.

                                    Evaluează-ți punctele forte și talentele. La ce ești bun? Indiferent dacă identificați abilitățile soft sau hard, determinarea punctelor forte împreună cu lucrurile care vă plac vă poate ajuta să găsiți o carieră care vă pregătește pentru succes. Dacă sunteți bun la organizarea și interpretarea datelor, ați putea nota locuri de muncă precum analist de date, informatician sau cercetător de date.

                                    Cercetează și restrânge lista

                                    După ce ai explorat locuri de muncă care par interesante, începe să le cercetezi pe fiecare pentru a crea o listă scurtă de posibilități serioase de carieră. Scopul este să ajungi la una sau două căi de carieră de care ești entuziasmat. Poți folosi următorii pași ca ghid pentru cercetarea ta:

                                    „O zi în viață.” Pentru a-ți face o idee mai bună dacă o anumită carieră ar putea fi potrivită pentru tine, uită-te la cum arată cotidianul fiecărui loc de muncă. O modalitate de a obține informații puțin mai detaliate despre locuri de muncă este să răsfoiți căile de carieră. 

                                    30 de ani de relaţii româno-ungare sunt trecute în revistă în cartea fostului diplomat László Alföldi, volum care a fost prezentat, miercuri după-amiază, la Consulatul General al Ungariei din Cluj-Napoca, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca.

                                    Autorul, în calitate de diplomat al Ungariei, a urmărit timp de trei decenii relaţiile Ungariei cu România. Primul său mandat, de 4 ani, în calitate de consul, l-a petrecut la Cluj-Napoca şi s-a încheiat în anul 1988, când regimul comunist de la Bucureşti a ordonat închiderea consulatului. În perioada 1990-1996, a lucrat la Ambasada Ungariei din Bucureşti, iar între anii 1999-2003 la Consulatul General al Ungariei, redeschis la Cluj-Napoca. În perioada 2006-2011 a ajuns din nou în misiune la Ambasada Ungariei din Bucureşti, iar în timpul în care nu s-a aflat în România a lucrat la Budapesta la Ministerul Ungar al Afacerilor Externe, urmărind relaţiile cu România.

                                    Potrivit lui Zsolt Németh (politician FIDESz), preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului ungar, pentru diplomaţii ungari care lucrau în România, misiunea nu era caracterizată de toasturi cu şampanie. Activitatea lor s-a desfăşurat în prima linie a relaţiilor româno-ungare. Cei 30 de ani descrişi în această carte au reprezentat cea mai importantă perioadă în dezvoltarea politicilor naţionale ale Ungariei şi în procesul de consolidare a comunităţii maghiare din Transilvania.

                                    Politicile naţionale ale Ungariei nu pot fi înţelese fără diplomaţie, a explicat politicianul, dar nici diplomaţia ungară nu poate fi concepută fără sarcini privind politicile naţionale. Zsolt Németh i-a mulţumit lui László Alföldi pentru serviciile aduse şi pentru că şi-a aşternut memoriile pe hârtie.

                                    László Alföldi a amintit că, în timpul dictaturii comuniste, relaţiile diplomatice erau caracterizate de fraza: “Ştim, tovarăşi, că există probleme, dar să încercăm să găsim latura bună”. Acesta a adăugat că, în calitate de consul la Cluj-Napoca, deja de atunci s-a concentrat pe înţelegerea aşteptărilor maghiarilor din Transilvania faţă de patria mamă şi pe transmiterea acestor aşteptări la Budapesta. Fostul diplomat a amintit că, în decembrie 1989, ambasadorul României la Budapesta a înmânat o notă de protest Ministerului Ungar de Externe de la Budapesta, şi a aflat de la el că dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu a fugit.

                                    Diplomatul a explicat că, la începutul anului 1990, speranţa unei schimbări radicale în bine a relaţiilor româno-ungare a fost un gest de naivitate. Acesta a mai adăugat că evenimentele sângeroase de la Târgu Mureş, din martie 1990, pentru care autorităţile române de la acea vreme au dat vina pe maghiari, au avut un efect de revenire la realitate.

                                    László Alföldi a mai povestit că, în 1996, atunci când s-a întors la Cluj-Napoca în calitate de Consul General, în faţa clădirii consulatului a fost amplasat un panou mare pe care scria: “Aici se află centrul ungar de spionaj”. Săptămâni în şir, primarul de atunci al oraşului, ultranaţionalistul Gheorghe Funar, a cerut ca acesta să fie expulzat din nou din România. Cu toate acestea, la Bucureşti, în Ministerul de Externe al României a fost primit ca veche cunoştinţă şi i s-a urat succes la post, dar i s-a sugerat şi să fie atent cu Funar.

                                    Răspunzând unei întrebări adresată de agenţia ungară de presă MTI, diplomatul a explicat că, în ciuda eforturilor de îmbunătăţire a relaţiilor româno-ungare, s-au confruntat permanent cu obstacole şi piedici serioase. Cu toate acestea, László Alföldi a adăugat că lumea s-a schimbat foarte mult şi în acest domeniu. De exemplu, a menţionat că la Cluj-Napoca se desfăşoară Zilele Culturale Maghiare, în cadrul cărora a putut fi prezentată şi cartea sa.

                                    Csaba Grezsa, recent numit în funcţia de Consul General al Ungariei la Cluj-Napoca, a declarat că în cadrul a pregătirii sale pentru acest post a citit şi cartea lui László Alföldi. Acesta a afirmat că predecesorul său i-a oferit astfel un model despre cum ar trebui să opereze un diplomat ungar în acest sistem de relaţii.

                                    Cartea lui László Alföldi, intutulată “De la Cluj-Napoca, la Bucureşti” (Kolozsvártól Bukarestig), a fost publicată de Fundaţia Pro Minoritate şi de Editura Méry Ratio din Ungaria.

                                    Companiile întâmpină diverse dificultăți și neclarități în implementarea facturării electronice (sistemul național Ro e-Factura) și încă sunt reticente că aceasta reprezintă modalitatea optimă de a emite facturile, rezultă dintr-un sondaj PwC România. Astfel, deși 45% dintre respondenți afirmă că au transmis deja prima factură prin sistemul RO e-factura, majoritatea s-au confruntat cu cel puțin o problemă în cadrul procesului, cauzele fiind în principal neclarități legislative și lipsa unor explicații din partea autorităților. Ca urmare, 51% dintre respondenți cred în acest moment că nu pot renunța la modalitatea de emitere a facturilor pe hârtie, 41,5% nu au încă o opinie, fiind în curs de analiză și doar 7,5% consideră că sistemul RO e-factura este modalitatea optimă.

                                    ”Facturarea electronică reprezintă unul dintre pilonii procesului de digitalizare a administrației fiscale și, ca orice schimbare radicală, nu este lipsită de anumite impedimente sau neclarități. Pe măsură, însă, ce va fi implementată de tot mai mulți contribuabili și vor fi reglate problemele observate în practică, ne așteptăm să vedem beneficii atât pentru stat, cât și pentru mediul privat, pentru că elimină vulnerabilitățile sistemului de facturare pe suport de hârtie și contribuie la reducerea fraudei la TVA și a evaziunii fiscale”, spune Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România.

                                    Utilizarea Ro e-Factura a devenit obligatorie, de la 1 iulie 2022, pentru operatorii economici stabiliți în România, în relația cu autorități contractate de stat, B2G (business to government), precum și în contractele încheiate în relația B2B (business to business), în măsura în care acestea au ca obiect produse cu risc fiscal ridicat. Pentru celelalte contracte de tipul B2B, utilizarea este opțională.

                                    Conform sondajului, 45% dintre respondenți au transmis deja prima factura, 36,8% vor implementa e-Factura până la sfârșitul anului 2022, iar 18,2% pe parcursul anului 2023.

                                    Prin urmare, două treimi dintre respondenți (67,2%) au început pregătirile pentru RO e-Factura, stadiile de implementare fiind, în cele mai multe situații, următoarele: 23,8% au finalizat implementarea atât din punct de vedere al preluării datelor din sistem și transformării datelor pentru generarea facturii în format xml conform cerințelor în vigoare și instalarea și testarea soluției RO e-Factura; 17,4% se află în proces de dezvoltare a unei soluții interne de transmitere a facturilor; 12,7% sunt în proces de instalare / testare a soluției RO e-Factura, iar 12,7% au făcut doar o analiză generală a datelor obligatorii pentru generarea facturii în format xml conform cerințelor în vigoare.

                                    ”Tendința de digitalizare a administrației fiscale este tot mai puternică la nivel global, iar în Uniunea Europeană facturarea electronică este încurajată, mai ales în relația B2G, prin Directiva 2014/55/UE, pentru că guvernele trebuie să dea un exemplu în această direcție. Cerința de a implementa facturarea electronică va fi treptat extinsă, datorită efectului catalizator pe care îl va avea pentru sectorul privat, respectiv în relația B2B”, explică Inge Abdulcair, Director PwC România.

                                    Întrebați care sunt principalele motive care au condus la întârzierea finalizării procesului de implementare a RO e-Factura, 28,8% au indicat timpul necesar pentru adaptarea sistemului ERP și creionarea regulilor de transformare prin raportare la nomenclatoarele și regulile de validare RO e-factura și 26% lipsa unor explicații clare privind structura RO e-factura.

                                    Principalele probleme întâmpinate pe parcursul procesului de implementare a sistemului RO e-factura sunt, potrivit sondajului:

                                    • neclarități legislative, cum ar fi structura RO e-factura sau sfera de aplicare a RO e-factura (tipurile de operațiuni pentru care se emite RO e-factura), menționate de 28% dintre respondenți.
                                    • emiterea facturii este dificilă (indiferent de modalitate, e.g. API / ERP / soluție separată), de 16,8%.
                                    • lipsa de dialog în relația cu autoritățile fiscale, indicată de 15%.
                                    • validarea facturii nu se efectuează facil din cauza erorilor greu de înțeles, de 14%.
                                    • dificultăți în accesarea platformei în care sunt primite facturile, de 8,4%.
                                    • primirea facturii de către beneficiar și a confuziilor apărute cu privire la factura de referință pentru plată / deducerea TVA, de 8,4%.

                                    Anul 2021 a continuat trendul înregistrat în 2020, iar numărul de persoane angajate a scăzut pentru prima dată sub pragul de 4 milioane, potrivit unui studiu termene.ro. Astfel, dacă în anul 2019 în România erau angajate 4,2 milioane persoane (similar cu anul 2018), în 2020 numărul acestora s-a redus la 4,1 milioane de persoane, iar în 2021 a ajuns la aproximativ 3,811 milioane persoane. Deși vorbim despre un fenomen generalizat, vizibil ȋn toate industriile, HoReCa și construcțiile au ȋnregistrat cele mai mari scăderi.

                                    ,,Companiile au fost forțate de criză să ȋși eficientizeze activitatea, iar o parte a acestui proces a ȋnsemnat renunțarea la angajații considerați non-esențiali. Oricât de cinic ar suna, este una dintre primele măsuri pe care o firmă trebuie să o ia ȋn perioadele dificile, pentru a reuși să supraviețuiască. Ȋn același timp, unii angajați au renunțat la posturile lor din România și au ales să plece din țară, ȋn state ȋn care salariile sunt mai mari, iar job-urile mai stabile”, spune Adrian Dragomir, consultant de business și fondator termene.ro.

                                    Domeniul HORECA a pierdut peste 21% din angajați, iar cel al construcțiilor 21,6%. Cele mai mici scăderi ale numărului de angajați, raportat la nivelul din 2020, sunt în agricultură – 4,55% – și ȋn comerț – 7,22%.

                                    Ȋn nici unul dintre cele 10 județe din România, în care sunt peste 100.000 de persoane angajate, nu s-a înregistrat vreo creștere a numărului de persoane angajate. Scăderea a fost una vizibilă la nivel general. Județul cu cea mai accentuată scădere a fost Timiș, care a pierdut peste 11% din angajați în 2021, pe când cele mai mici scăderi se înregistrează în Prahova, Argeș și Sibiu.

                                    Singurul județ în care a existat o creștere a numărului de angajați este Bacău. Ȋn 2021, au fost cu 1% mai mulți angajați comparativ cu anul 2020 (de la aproximativ 81.800 persoane, la 82.600 persoane).

                                    Principalele trei motive ale scăderii numărului de angajați, potrivit specialiștilor termene.ro, sunt:

                                    • Eficientizarea activității societăților, cauzată de restricțiile aferente pandemiei COVID-19. Un număr mare de persoane au fost disponibilizate ca urmare a măsurilor restrictive impuse de pandemie, lucru vizibil mai puțin în situațiile financiare ale anului 2020 și mai clar în cele ale anului 2021;
                                    • Lipsa de personal calificat – mediul concurențial din ce în ce mai puternic (existent la nivel european) face ca angajații calificați să fie extrem de greu de găsit, iar multe companii activează cu deficit de personal;
                                    • Salariile net superioare oferite pe domenii similare în țările din vestul Europei. După un val de repatrieri (în primul an al pandemiei), a urmat un nou val de plecări către firmele din țările vest-europene, care oferă condiții de muncă mai bune decât cele din România;

                                    Locurile de muncă pierdute ȋn ultimii doi ani vor trebui recreate, altfel, economia nu poate crește cu deficit de personal. Pe termen scurt, cel mai probabil se va apela la mâna de lucru ieftină, provenită din țări precum Nepal, Sri-Lanka, iar pe termen lung, evoluția ratei șomajului va fi direct legată de evoluția existentă la nivel macro-economic.

                                    Bursa Română de Mărfuri (BRM), cel mai vechi operator privat de piețe centralizate de tranzacționare a mărfurilor din România, a finalizat procedurile care permit funcționarea deplină a platformei de tranzacționare competitivă a gazelor naturale în Republica Moldova.

                                    „Bursa Română de Mărfuri (BRM) salută semnarea cu Moldovatransgaz a Convenției de participare la Piața Spot, precum și la Piața Produselor Standardizate pe Termen Mediu și Lung operată de BRM Energy în Republica Moldova. Semnarea Convenției a fost precedată deîncheierea tuturor procedurilor interne, dar și la nivelul reglementatorului pieței energetice din Republica Moldova, necesare pentru funcționarea deplină a platformei de tranzacționare BRM. Aceasta permite, între altele, furnizarea de gaze naturale pentru consumul național de pe piața românească și europeană”, anunță un comunicat al instituției.

                                    Potrivit BRM, de astăzi,toți operatorii economici interesați din Republica Moldova pot achiziționa gaze naturale în mod transparent, la un preț de piata, în baza unor proceduri în conformitate cu cele mai bune practici europene în domeniu, prin intermediul Platformei de tranzacționare operată de BRM.

                                    Platforma este pregătită să susțină achiziționarea de gaze naturale pentru rezervele din sezonul de iarnă de care are nevoie Republica Moldova, în contextul în care există capacități de depozitare disponibile pentru stocarea volumelor necesare de gaze naturale în România și în piețele din vecinătatea sa.

                                    BRM susține că are capacitate deplina de a opera piețele centralizate de tranzacționare a energiei, inclusiv gaze naturale, în beneficiul consumatorilor din Republica Moldova. Compania ăși propune construcția unei piețe energetice solide, prin atragerea de noi clienți care să ofere cele mai eficiente alternative de livrare, mai ales în acest moment de maximă tensiune pe piețele de profil.

                                    Totodată, Bursa declară că va sprijini eforturile Guvernului Republicii Moldova pentru diversificarea accelerată a pieței de electricitate.

                                    Din luna mai 2022, BRM a devenit operator licențiat pentru operarea pieței de electricitate din România. Conectarea sincron a sistemului energetic al Republicii Moldova la sistemele energetice din Uniunea Europeană aduce o perspectivă reală de diversificare a surselor de aprovizionare cu electricitate, iar piața energetică europeană oferă șansa achiziționării cantităților necesare de electricitate prin intermediul platformei de tranzacționare a BRM.

                                    „În acest context, BRM continuă demersurile pentru a obține și autorizarea de a opera o piață de tranzacționare a energiei electrice la Chișinău, pentru a susține succesul operațiunii de conectare sincron a sistemului energetic moldovenesc la cel al UE. Inaugurarea fluxurilor comerciale de electricitate constante între Republica Moldova și România va fi un pas cheie pentru creșterea securității aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor de peste Prut”, anunță instituția.

                                    servicii

                                    Guvernul maghiar depune eforturi pentru ca Ungaria să devină centrul de transport de mărfuri, logistică şi distribuţie al Europei Centrale, iar pentru asta este esenţial ca ţara să beneficieze de o parte cât mai mare din comerţul dintre Europa şi Asia, a spus ministrul ungar al tehnologiei şi industriei, László Palkovics, vineri, la Budapesta, la ceremonia organizată de Rail Cargo Hungaria Zrt., cu ocazia celei de-a 72-a ediţii a Zilei Căilor Ferate.

                                    László Palkovics a adăugat că Guvernul Ungariei tratează prioritar dezvoltarea căii ferate şi că acest secol va fi secolul căii ferate. Există toate şansele în acest sens, parţial datorită investiţiilor aflate deja în curs, cum ar fi şi dezvoltarea liniei de cale ferată Budapesta-Belgrad, a spus ministrul.

                                    Palkovics a subliniat că în plus se lucrează şi la pregătirea şi proiectarea V0, proiectul traseului liniei de cale ferată pentru mărfuri fiind în curs de realizare. Guvernul maghiar va dezbate subiectul în 25 iulie, evenimentele se vor accelera apoi, a enumerat oficialul ungar.

                                    Ministrul a menţionat, de asemenea, că săptămâna aceasta a fost format consiliul de coordonare patrulater al miniştrilor responsabili de transporturi din Ungaria, Turcia, Serbia şi Bulgaria, care va ajuta ca Ungaria să devină un factor important în cadrul regiunii. Această relaţie va fi dezvoltată şi umplută de conţinut, mai multe sarcini comune fiind deja stabilite, a mai relatat László Palkovics.

                                    Ministrul a vorbit şi despre faptul că a fost lansat un program de dezvoltare al terminalelor de containere şi că în mai multe locuri din Ungaria urmează să fie înfiinţate noi terminale de containere intermodale. În acelaşi timp, Palkovics a spus că o sarcină importantă este şi reînnoirea stocului de vehicule utilizate în transportul de marfă pe cale ferată – dacă este posibil, din sursă internă. Dintre dezvoltările aflate în curs, ministrul a subliniat faptul că filiala maghiară a companiei cehe NYMWAG înfiinţează o fabrică în oraşul Nagykanizsa, unde sunt fabricate vagoane de marfă, în producţie urmând să lucreze 1500 de oameni.

                                    Dávid Vitézy, secretarul de stat responsabil cu transporturile, a declarat că în conformitate cu obiectivele guvernului maghiar, performanţa transportului feroviar de călători şi mărfuri se va dubla. Acest lucru va pune o presiune fără precedent asupra acestui sector, a spus secretarul de stat.

                                    În primul trimestru, ponderea transportului feroviar de marfă a scăzut cu 13% în Ungaria, iar acum se depun eforturi pentru ca acest lucru să se schimbe. Odată cu realizarea liniei de cale ferată Budapesta-Belgrad, Ungaria va deţine un atu strategic în regiune, ceea ce înseamnă şi o cale sigură de creştere pentru Rail Cargo Hungaria, a explicat Vitézy.

                                    Ministerul de resort consideră că transportul feroviar de marfă are un viitor uriaş, respectiv că acesta este cel mai ecologic şi mai sustenabil mod de transport. În acelaşi timp, transportul de mărfuri urmează să treacă într-o măsură tot mai mare pe cale ferată nu numai în Europa şi în Ungaria, ci şi între continente, a subliniat secretarul de stat.

                                    broker portal

                                    Trei sferturi dintre companiile din România, respondente la Barometrul de HR realizat în luna iunie de PwC România, au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflația sau cu un procent situat între inflație și creșterea planificată inițial, în timp ce restul au decis să mențină bugetul de creșteri salariale stabilit în 2021. Astfel, creșterea medie a bugetului salarial total în 2022 față de 2021 este de 9,4%.

                                    Potrivit sondajului, 41% dintre companii au revizuit în sus bugetul de creșteri salariale, însă insuficient pentru a compensa pierderea de venituri cauzată de inflație, un sfert au ajustat sau vor ajusta salariile cu nivelul inflației pentru toți angajații, iar 9% au ajustat cu inflația doar pentru anumite categorii de angajați. Rata medie a inflației la care se raportează companiile respondente atunci când ajustează bugetul este în medie de 8,2%. Însă, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata inflației a ajuns în luna mai la 14,5%, fiind cea mai ridicată din ultimii 19 ani în România. Cea mai recentă prognoză de inflație a Băncii Naționale a României (BNR) pentru finalul acestui an este de 12,5%.

                                    ”Companiile fac ajustări ale bugetelor pentru salarii în încercarea de a acoperi inflația galopantă, dar este foarte dificil să acopere integral această creștere aflată la maximul ultimilor 19 ani. De regulă, companiile care nu întâmpină dificultăți financiare din cauza contextului actual sau pe fondul pandemiei au în vedere compensarea, celelalte sunt însă mai rezervate încercând totuși să compenseze prin alte modalități. Astfel, având în vedere stresul financiar resimțit de angajați, vedem că multe organizații încep să pună un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului”, a declarat Mădălina Pașca, Senior Manager People & Organisations, PwC România.

                                    Cele mai mari creșteri ale bugetului salarial total în 2022 versus 2021 vor fi operate în sectorul de bunuri de larg consum/distribuție, de 13,6%, în servicii financiare (bănci, leasing, IFN), de 12,8%, și în sectorul de energie, de 10,3%, iar cele mai mici în asigurări, de 5,6%, și farma, de 6,4%.

                                    În ceea ce privește fluctuația de personal, majoritatea companiilor nu raportează schimbări semnificative în prima jumătate a anului, iar 36% plănuiesc noi angajări în trimestrul al treilea.

                                    Companiile vor continua cu modelul de muncă hibrid

                                    Jumătate dintre companii intenționează să aplice un model de lucru hibrid în funcție de anumite reguli impuse (număr minim de zile de la birou, orar clar stabilit), colaborarea dintre angajați fiind principalul motiv menționat pentru importanța reîntoarcerii la birou.

                                    Dintre companiile care aplică munca hibrid, 66% spun că pe termen lung angajații lor vor lucra exclusiv sau majoritar de la birou.

                                    Potrivit sondajului, 37% vor lăsa alegerea la latitudinea fiecărei echipe/angajat modul de lucru, iar 9% vor aplica activitatea permanentă de la birou, obligatorie pentru toți angajații. Doar 11% din companii permit telemunca din străinătate, în baza unei politici definite.

                                    Studiul HR Barometru a fost derulat de către PwC în perioada 27-29 iunie 2022, pe baza informațiilor furnizate de peste 100 de companii participante din IT&C, BPO, Produse industriale, Energie (utilități /produse petroliere), Farmaceutic /Medical, Servicii financiare  și FMCG/Retail.

                                    Peste un sfert (27%) dintre companiile respondente au între 1.001 – 3.000, un procent similar între 101-500 angajați, 19% sub 100 angajați, 16% între 501 – 1.000 angajați și 12% peste 3.000 angajați.

                                      fonduri europene

                                      Uniunea Europeană oferă 800 000 euro pentru opt entități din regiunile Cahul și Ungheni, care vor susține inițiative de clusterizare. Scopul asistenței nerambursabile este promovarea și sprijinirea spiritului de cooperare în rândul companiilor din zonele urbane şi rurale, prin susținerea ideilor inovative și creării noilor locuri de muncă. Granturile sunt acordate de Uniunea Europeană, prin intermediul programului EU4Moldova: Regiuni-cheie, implementat de PNUD și UNICEF.

                                      Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie își propune să susțină și să îmbunătățească afacerile din Cahul și Ungheni, să stimuleze companiile existente pentru cooperare în baza lanțurilor valorice sub formă de cluster și să încurajeze posibilități de investiții în regiune.

                                      Până la opt entități necomerciale înregistrate și active în unul din raioanele Cahul sau Ungheni, selectate în cadrul apelului de granturi, vor beneficia de asistență financiară care nu va depăși 100 000 euro per proiect, venind și cu o contribuție proprie de cel puţin 10% din valoarea totală a propunerii.

                                      Asistența financiară va fi alocată pentru achiziționarea de echipamente, bunuri, lucrări și servicii pentru accelerarea și dezvoltarea clusterelor existente din zonele urbane și rurale.

                                      Condițiile concursului şi ghidul cu toate detaliile despre procesul de depunere a dosarului pot fi accesate aici și pe site-urile www.eu4cahul.md și www.eu4ungheni.md.

                                      Termenul-limită de depunere a dosarelor este 8 august 2022, ora 17:00 (GMT+3:00).

                                      Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 de milioane de euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

                                      Ar fi bine dacă la Bruxelles şi în toate capitalele Europei de Vest s-ar înţelege faptul că fără integrarea în Uniunea Europeană a Balcanilor de Vest, în perioada următoare va fi dificil să vorbim despre securitatea Europei, a spus ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, într-un clip video postat pe pagina sa de Facebook.

                                      Potrivit şefului diplomaţiei ungare, în mai multe state care doresc să devină membre ale Uniunii Europene, deciziile de ieri ale Consiliului European au cauzat o oarecare dezamăgire.

                                      Noi, cei care trăim aici, în vecinătatea Balcanilor de Vest, ştim exact cât de importantă este stabilitatea acestei regiuni, şi ar fi bine dacă şi în Europa de Vest s-ar înţelege acest lucru, a adăugat Szijjártó.

                                      Ministrul a spus, totodată, că vineri dimineaţă a vorbit la telefon cu Christian Schmidt, reprezentantul comunităţii internaţionale în Bosnia, pe car l-a informat despre convorbirea telefonică purtată cu Milorad Dodik. Membrul sârb al Preşedinţiei Tripartite al Bosniei a relatat că în ciuda vieţii politice puternic polarizate, în Bosnia-Herţegovina există un subiect cu privire la care toată lumea este de acord, iar acesta este perspectiva europeană, importanţa integrării europene.

                                      Prin urmare, ar fi fost bine, ar fi bine dacă Uniunea Europeană ar acorda acest ajutor bosniacilor, astfel încât să consolideze, în viaţa politică internă fragmentată a Bosniei, consensul cu privire la importanţa integrării europene, a spus Péter Szijjártó.

                                      Ministrul şi-a exprimat, de asemenea, regretul cu privire la faptul că Georgiei nu i s-a acordat statutul de candidat. Ungaria consideră că această ţară a implementat acele măsuri necesare care sunt absolut importante pentru a primi statutul de candidat, a spus politicianul maghiar. Szijjártó a adăugat că atât ţara, cât şi conducerea sa sunt pentru aderare şi nu înţeleg de ce a trebuit luată o astfel de decizie, care întârzie aceste ambiţii.

                                      Ministrul ungar de externe a făcut aceste declaraţii la aeroport, spunând că pleacă la Tbilisi pentru a reafirma sprijinul Ungariei pentru integrarea europeană a prietenilor noştri din Georgia.

                                      Tineri artiști sătmăreni premiați la cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Național Concurs de Folclor „Ion Petreuș”

                                      În perioada 25- 26 iunie 2022, Consiliul Județean Maramureș, prin Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”, a organizat cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Național Concurs de Folclor „Ion Petreuș”.

                                      Trei tineri artiști sătmăreni au fost premiați la această ediție, și anume: secțiunea soliști vocali – Carmen Oșian – mențiune; și secțiune „instrumentiști” – Bogdan Bota- premiul III, și Iulian Goste – mențiune.

                                      La Gala de Premiere a fost prezent și Robert Laszlo – managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, care i-a felicitat pe tinerii artiști, Bogdan Bota și Iulian Goste fiind membrii ai Ansamblului Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE”. Juriul a fost format din: Ioan Bocșa – președinte și membrii: Marinel Petreuș, Elize Stan, Angela Buciu, Virgil Jicăranu. Evenimentul evocă memoria inegalabilului rapsod popular Ion Petreuș, vocea de neuitat din duetul Frații Petreuș. Festivalul s-a desfășurat în Piața Cetății din municipiul Baia Mare, și a fost un adevărat regal folcloric.

                                      În programul artistic au evoluat: Ioan Bocșa alături de Ansamblul de Muzică Tradițională „Icoane” (două interprete din Satu Mare fiind membre al acestui Ansamblu – Bianca Angela Cionca, reprezentând Țara Oașului, iar Ionela Bumb- Zona Codrului), Traian Jurchela, Marinel Petreuș, Paul Ananie, Alexandra Ungureanu, cu participarea extraordinară a corpului de balet și a orchestrei Ansamblului Folcloric Național „Transilvania”.

                                      Pe 22 iunie 2022, după Ziua Mondială a Refugiaților, a fost lansat filmul documentar dedicat crizei refugiaților ucraineni din Republica Moldova. Din luna februarie și până în prezent, peste jumătate de milion de refugiați ucraineni au tranzitat teritoriul țării noastre, iar peste 80 de mii se află în prezent aici, jumătate dintre ei fiind copii. În această perioadă, peste 100 de bebeluși ucraineni s-au născut în Republica Moldova, iar peste 6000 de copii din țara vecină au fost încadrați în sistemul nostru de învățământ.

                                      Proiecția în premieră a filmului documentar ”O Țară Mică cu Inimă Mare” a avut loc la Centrul Industriilor Creative ARTCOR ,unde au reușit să se întâlnească reprezentanții Ministerului Culturii, USAID, a industriilor creative, susținătorilor acestui proiect, a presei locale dar și internaționale.

                                      ANTRIM numără printre membri săi 80 de companii din industria turismului și fiind atât de aproape de sector, colaborând zilnic cu el, am fost acolo, când valul refugiaților din Ucraina au trecut frontiera Republicii Moldova. Vinăriile, pensiunile și hotelurile noastre și-au deschis larg ușile pentru a adăposti acești oameni și a le oferi o mână de ajutor. Focusând toate resursele și atenția în a ajuta și a adăposti refugiați. Inspirați de cele întâmplate, de solidaritatea și ospitalitatea moldovenilor, am hotărât să filmăm un documentar cu titlul ”Țară mică, cu inimă Mare”. Protagoniștii filmului reprezintă de fapt – toate pensiunile turistice din Moldova, unde mereu ne așteaptă niște gazde primitoare și pline de bunătate și ospitalitate adevărată!” a menționat Natalia Țurcanu, director executiv ANTRIM

                                      Documentarul a fost filmat în această primăvară, când familiile ucrainene au fugit din fața bombardamentelor care le-au distrus casele, trecând, în consecință, granița în Republica Moldova în căutarea siguranței și a refugiului. Filmul spune povestea moldovenilor care și-au deschis imediat ușile și inimile, în mod sincronizat, fără ca cineva să le ceară acest lucru. Așa, pur și simplu.

                                      Acest film documentar definește ceea ce tot încercăm să povestim întregii lumi, ospitalitatea moldovenească. Nu este o poveste inventată, este una documentată, adevărată. Și ea merită să-și găsească spectatorul în lume, care pur și simplu nu o cunoaște, dar sunt sigură este curios, așa cum e curios despre Țara mică cu inimă mare, de undeva din Europa”, a spus Daniela Donici, co-regizoarea filmului.

                                      Documentarul are în vizor și intervievează gazdele a cinci pensiuni rurale din diferite regiuni ale Moldovei, care au oferit refugiu sigur și un zâmbet primitor „oaspeților de onoare” ucraineni. Filmul le permite telespectatorilor să cunoască personajele din viața reală, gazdele care au luat atitudine pentru a oferi sprijin și solidaritate în acest timp: Sergiu Hanganu, Liuba Railean, Dan Aramă, Zaharia Aramă, Tatiana Aramă, Ana Statova, Olesea Cojocaru și Anatol Botnaru. Ei își împărtășesc propriile trăiri și experiența incredibilă a familiilor ucrainene pe care le-au adăpostit cu grijă în casele și comunitățile lor.

                                      Scott Hocklander, șeful misiunii USAID în Moldova, după proiecția documentarului, a împărtășit că filmul a reînviat emoțiile trăite de toți moldovenii și este o mărturie pentru istorie care nu trebuie uitată: “Mă bucur că aceste istorii vor fi văzute de mai mulți oameni și peste hotarele țării pentru a înțelege ce înseamnă “o țară mică cu inimă mare”. Aceste familii reprezintă cultura și ospitalitatea moldovenilor, care au oferit o oază de liniște și siguranță vecinilor aflați în mare dificultate.”

                                      Filmul documentar este un tribut adus oamenilor din Moldova, care și-au deschis inima și au arătat întregii lumi ce înseamnă ospitalitatea moldovenească, fără să-și propună acest lucru. „Am făcut ceea ce trebuia să facem” menționează Zaharia Aramă, unul din personajele filmului, de la Palanca. Filmul nu preia poveștile direct de la refugiații ucraineni, însă prin discuțiile cu acești moldoveni simțim și înțelegem relațiile apropiate dintre vecini și oamenii care au împărțit aceeași graniță toată viața.

                                      Dincolo de aceste povești, documentarul te poartă prin toată Moldova în locurile încă nedescoperite ale uneia dintre cel mai puțin cunoscute țări din Europa. Echipa care a călătorit în această primăvară prin țară și a realizat filmul în timp record este din Republica Moldova, formată din tineri cineaști:

                                      Trailerul îl găsiți aici: https://www.youtube.com/watch?v=8Orrpzu202c

                                      Regie: Lucia Lupu și Daniela Donici,

                                      Director de imagine: Lucian Spătaru

                                      Montaj: Vlad Bolgarin

                                      Sunet: Alexe Pupăzan

                                      Producție: ANTRIM, Lulu Creative

                                      Idee & Concept: Daniela Donici

                                      Filmul „O Țară Mică cu Inimă Mare” va fi proiectat pentru publicul larg în premieră la ”Seri de Cronograf”, iar apoi la festivalurile de film din regiune, precum și la unele pensiuni și locații din Moldova.

                                      Dacă sunteți interesat să organizați o proiecție, fie virtuală, fie live, a filmului documentar ”O Țară Mică cu Inimă Mare”, vă rugăm să completați formularul cu detaliile necesare. Pentru mai multe informații despre film, vă rugăm să folosiți formularul de mai sus sau să expediați un mesaj la: info@moldova.travel.

                                      Acest film documentar este produs deAsociația Națională pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM) șiMoldova Travel cu sprijinul Activității de Susţinere a Competitivității în Industria Uşoară și cea a TurismuluI (MCTA), finanțată de Proiectul USAID pentru Dezvoltare Economică, Guvernanță și Creștere a Întreprinderilor în Europa și Eurasia (EDGE).

                                      bursa

                                      Ministerul Finantelor Publice (MFP) a listat pe 27 iunie patru noi emisiuni de titluri de stat FIDELIS in valoare totala de peste 1,44 miliarde de lei. Cele patru emisiuni de titluri de stat sunt tranzactionate sub simbolurile bursiere R2306A, R2506A, R2306AE, R2406AE. Debutul titlurilor de stat FIDELIS la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) vine dupa incheierea cu succes a ofertei publice derulata in perioada 6 – 21 iunie. In total, in ultimii doi ani, MFP a atras de la populatie peste 12,4 miliarde de lei (2,5 miliarde euro).

                                      „ Programul FIDELIS se mentine in preferintele investitorilor persoane fizice care au in continuare  incredere in instrumentele de economisire oferite prin programele de titluri de stat ale Ministerului Finantelor lansate prin intermediul partenerilor nostri. Apetitul persoanelor fizice, mai ales in contextul general macroeconomic dar si geopolitic asigura atat constanta calendarului de emisiuni, dar si atragerea de resurse importante de pe piata interna pentru finantarea statului roman. Multumim investitorilor si partenerilor nostri pentru implicarea in diversificarea portofoliilor de economii si investitii”, a declarat Adrian Caciu, Ministrul Finantelor.

                                      „ Statul roman este un partener strategic al pietei de capital si folosirea mecanismelor bursiere pentru asigurarea necesarului de finantare este o consecinta fireasca a acestui parteneriat. Bursa de Valori Bucuresti a demonstrat in mod repetat ca este un canal eficient de finantare, ca are capacitatea sa contribuie la dezvoltarea economica a Romaniei si sustine statul roman in utilizarea mecanismelor bursiere pentru a accesa pe deplin oportunitatile oferite de piata de capital. Pentru investitorii romani, emisiunile periodice FIDELIS au consacrat deja aceste titluri drept un reper in ceea ce priveste diversificarea, fiind un instrument de economisire atat pentru disponibilitatile in lei, cat si pentru cele in euro. Pentru multi romani, investitia in titlurile de stat FIDELIS poate reprezenta un prim pas in lumea investitiilor, mai ales intr-o perioada cu inflatie in crestere ”, a declarat Radu Hanga, Presedinte Bursa de Valori Bucuresti.

                                      „ Prin programul FIDELIS, Ministerul Finantelor ofera romanilor acces la un instrument de economisire pentru ca titlurile de stat au un grad scazut de risc si un randament atractiv, ceea ce le face potrivite in special intr-o perioada de volatilitate, asa cum se intampla in prezent pe pietele de capital. Scopul bursei este sa ofere cat mai multe oportunitati de investitii pentru cat mai multe tipuri de investitori. Aproape 90.000 de investitori sunt deja prezenti pe bursa romaneasca, ceea ce ne arata ca romanii sunt interesati de piata de capital si de oportunitatile  oferite”, a declarat Adrian Tanase, Director General Bursa de Valori Bucuresti.

                                      Oferta a cuprins titluri de stat in lei cu maturitati de un an (dobanda anuala 7,2%), respectiv trei ani (7,8%) si doua emisiuni in euro, cu scadenta in 2023 (dobanda anuala 1,4%) si 2024 (2,3%). Noile titluri de stat FIDELIS debuteaza astazi la BVB si vor putea fi tranzactionate de catre investitori. Sindicatul de intermediere al ofertei a fost format din BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Transilvania (grup de distributie), BCR, BRD si Alpha Bank Romania.

                                      „ Succesul unei noi emisiuni FIDELIS in contextul incert al pietelor de capital, al situatiei geopolitice si al economiei, ne demonstreaza ca instrumentul este folosit atat pentru investitii sau economisire, dar si pentru protejarea capitalului in fata presiunilor inflationiste. Apreciem increderea investitorilor in acest produs, suntem increzatori ca a contribuit la stabilirea unei baze solide pe care activitatea clientilor de retail se poate dezvolta in continuare”, a spus Daniela Secara, Directorul General al BT Capital Partners.

                                      Titlurile de stat din programul Fidelis au devenit deja un instrument comun si indispensabil din perspectiva optimizarii deciziilor de management de portofoliu ale investitorilor individuali. Trendul ascendent al inflatiei si dobanzilor este de natura atat sa creasca interesul persoanelor fizice pentru subscriere pe piata primara, cat si sa favorizeze o lichiditate sporita pe piata secundara. O astfel de evolutie este de natura sa sporeasca reprezentativitatea titlurilor de stat Fidelis pe piata financiara romaneasca, precum si sa consolideze pozitia acestora in structura instrumentelor de finantare utilizate de statul roman”, a declarat Irina Neacsu, Director Executiv Corporate Finance BRD – Groupe Societe Generale.

                                      „ Ne bucuram sa putem sustine cele patru noi emisiuni de titluri de stat Fidelis, listate de catre Ministerul de Finante, si sa contribuim astfel la cresterea numarului de investitori retail pe piata de capital. In eforturile noastre continue de educare a pietei, noi vorbim constant clientilor despre diversificarea economiilor si a portofoliului investitional, inclusiv prin subscrierea la titluri de stat, ca parte din alegerile financiare inteligente pe care trebuie sa le faca pe termen lung. In plus, este inca un semnal de incredere si dezvoltare a pietei locala de capital, intr-o perioada marcata de incertitudini la nivel international”, a afirmat Valentin Popovici, Director Executiv Piete Financiare BCR.

                                      „ Noua emisiune de titluri de stat din cadrul Programului Fidelis a oferit o alternativa atractiva pentru investitorii care au cautat un refugiu in contextul unei volatilitati ridicate a pietelor financiare si a mediului inflationist”, a declarat Nicoleta Ruxandescu, Director Unitatea de Investitii si Piete de Capital din cadrul Alpha Bank Romania.

                                      Veniturile obtinute in urma investitiei in titlurile de stat FIDELIS, atat din dobanzi, cat si din castigurile de capital sunt neimpozabile. Detaliile fiecarei emisiuni sunt disponibile aici.

                                      Profesiile viitorului pot fi studiate și în R. Moldova. Universitățile din țară lansează, în cadrul admiterii 2022, oferta pentru trei noi specialități: game design, animație și producție multimedia. Acestea sunt sectoarele cu cea mai rapidă creștere din industria creativă globală cu cifre totale de afaceri de peste 900 miliarde USD. 

                                      Noile profesii vor putea fi studiate la 4 universități din țară: Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea Tehnică din Moldova (UTM), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPSC) și Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice (AMTAP). Fiecare universitate va prelua componenta specifică specializării sale.

                                      GAME DESIGN  
                                      UTMFacultatea de DesignGame design – Conceptualizarea și designul jocurilor
                                      USMFacultatea de Matematică și InformaticăGame Design – Programarea jocurilor
                                      UPSCFacultatea Arte Plastice și DesignGame Design – Conceptualizarea și crearea jocurilor 
                                      PRODUCȚIE MULTIMEDIA  
                                      USMFacultatea de Jurnalism și Științe ale ComunicăriiProducție multimedia-  genuri și formate video, design interactiv, producție de sunet, inginerie audio, podcasting, psihologia jocurilor
                                      ANIMAȚIE  
                                      AMTAPFacultatea Artă Teatrală, Coregrafică și MultimediaAnimație – film desen animat 2D
                                      UPSCFacultatea Arte Plastice și DesignAnimație – 3D și narativul jocurilor video

                                      Studenții la noile programe de licență îi vor avea drept profesori pe practicienii din domeniile animației, jocurilor și multimedia. Pe lângă accesul la cei mai buni profesioniști din țară, studenții vor avea cursuri și cu specialiști din companii globale (Crunchyroll, Sony) și universități internaționale (Centrul de antreprenoriat din cadrul Universității UC Berkeley). 

                                      Învățarea la aceste specialități presupune utilizarea activă a tehnologiilor și un format interactiv al cursurilor. Asimilarea informației și înțelegerea teoriei este imposibilă fără a fi complementată de multe ore de practică în centrele de excelență Artcor, Mediacor ș.a. 

                                      Vârsta medie a angajaților din cele trei sectoare este de sub 35 de ani, iar salariile pentru un junior cu nivel începător sunt de 10-12 mii de lei.

                                      Introducerea noilor specialități în programul de învățământ a fost posibilă cu asistența Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Guvernul Suediei. Directoarea proiectului Doina Nistor își exprimă entuziasmul față de acest pas și noile perspective ce se deschid în fața tinerilor din Moldova.„ Universitățile din Moldova vor educa specialiști de nouă eră pentru peste 20 de profesii în sectorul Createch, solicitate atât pentru piața națională, cât și internațională, printre care designer de sunet, producător, animator, programator VR/AR, designer UX/UI, modelare 3D etc. Animația, game design și new media sunt industriile cu cea mai rapidă creștere la nivel global din sectorul creativ. Republica Moldova are deja un sector creativ bine dezvoltat cu peste 2.000 de companii ce au avut în 2020 o cifră de afaceri de  150 milioane de dolari”, menționează Doina Nistor.

                                      Aceste specialități au apărut în programul de admitere drept răspuns la cererea pieței de muncă, ceea ce înseamnă că numărul locurilor de muncă în aceste domenii a crescut simțitor în ultimii ani depășind numărul specialiștilor de pe piață.

                                      Game design, animația și multimedia înregistrează cele mai accelerate creșteri din sectoarele de divertisment. Valoarea industriei de jocuri în 2021 a fost de 180 de miliarde de USD, cu o creștere de 14,4% comparativ cu anul 2020, cea de animație – va ajunge la valoarea de 642,5 miliarde USD până în 2030, iar new media cu o cifră de afaceri de 837 de miliarde de USD până în 2026.

                                      Moldova

                                      Consiliul European a decis joi să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru Republica Moldova, potrivit unui document intern al Consiliului European consultat de Anticorupție.md la Bruxelles ce urmează să fie făcut public spre sfârșitul zilei.

                                      Ucraina va primi și ea statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

                                      „Consiliul European a decis acordarea statutului de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se precizează în document. Acordarea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE se face fără condiționalități.

                                      Consiliul reafirmă că „viitorul acestor țări – Republica Moldova, Ucraina și Georgia – și al cetățenilor lor se află în Uniunea Europeană”.

                                      „Comisia este invitată să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei privind cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. Consiliul va decide cu privire la măsurile suplimentare odată ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”, se mai specifică în document.

                                      În ceea ce privește Georgia, Consiliul European este pregătit „să acorde Georgiei statutul de țară candidată odată ce prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei au fost îndeplinite”.

                                      Consiliul European mai precizează că progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană „va depinde de propriul merit în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, ținând cont de capacitatea UE de a absorbi noi membri”.

                                      Statutul de candidat la aderare la UE prevede, în opinia lui Stanislav Secrieru, senior analist la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, o mai strânsă supraveghere asupra implementării reformelor, mai multe fonduri pentru consolidarea instituțiile democratice, pentru dezvoltare regională, resurse umane și dezvoltare rurală.  

                                      „Evaluarea și raportarea pe Moldova se va face în mod diferit de acum încolo. Pentru state candidate monitorizarea și raportarea progreselor sau lipsei de progrese este mult mai detaliată și mai bine structurată”, a scris analistul pe pagina sa de Facebook.

                                      Publicarea anuală a rapoartelor de progres, relevă el, pune și mai mare presiune pe guvern să livreze reforme și rezultate.

                                      „Cu alte cuvinte, abordarea „name-and-shame” față de țări candidate este mult mai dură. Anterior, una din cerințe ale societății civile față de UE era anume utilizarea mecanismelor de monitorizare aplicate statelor candidate”, a subliniat analistul.

                                      În opinia sa, un alt exemplu este că statele candidate au acces la fonduri de pre-aderare (IPA), fonduri nereturnabile (granturi care pot acoperi până la 50% din proiect), care permit țărilor candidate să se pregătească de aderare la UE.

                                      „Asistența vine pentru cinci domenii: clădirea instituțiilor, cooperare transfrontalieră, dezvoltarea regională, resurse umane și dezvoltarea rurală”, a detaliat Secrieru.

                                      Iubitorii de muzică și spectacol de calitate din Bihor vor fi încântați să afle că la Arad se organizează un un eveniment extraordinar, pe care l-am denumit generic Symphonic Experience Arad (SEA). Este vorba în fapt despre un festival care se va desfășura între 19-21 august, iar gazda va fi Arena Francisc Neuman (UTA).

                                      În cele trei zile de spectacol, publicul meloman din vestul țării va putea vedea și asculta nume dintre cele mai importante ale scenei muzicale românești și nu numai: Maestrul Gheorghe Zamfir, legendara trupă Phoenix, Kerekes Band (Ungaria), Laura Bretan și Marcel Pavel, sunt capetele de afiș care vor urcă în această vară pe scena din Arad, însoțiți de orchestre simfonice. Muzicieni ai Filarmonicii din Arad, ai Operei Maghiare din Cluj și ai Budapest Orchestra Project vor da o notă aparte de amplitudine și de melodicitate. De asemenea, artiști de primă mână din Romania și Ungaria vor completa programul festivalului: Răzvan Suma, Sandor Peter, Koncz Krista, Tompa Abel, Vlad Miriță și Iordache Basalic Pe lângă artiștii consacrați, pe scenă vor urca și un număr important de tineri muzicieni de mare perspectivă.

                                      Va fi o sărbătoare a sunetului care va îmbina muzica clasică, jazz, rock, electronică, etno-funk și șlagăre renumite cu orchestre simfonice live, dând la iveală aranjamente muzicale complexe sau susținând voci spectaculoase. Publicul prezent pe stadionul UTA va avea parte de o experiență muzicală unică, presărată cu jocuri de lumini și proiecții impresionante.

                                      Maestrul Gheorghe Zamfir și dirijorul Daniel Jinga sunt invitați speciali, însă fiecare spectacol va avea propriul concept deosebit și va fi o îmbinare a muzicii marilor artiști și a instrumentelor clasice. Publicul va avea acces în aceste trei zile de festival la cele mai renumite și arhicunoscute lucrări vocal-simfonice din repertoriul muzicii clasice, dar și la coproducții monumentale sau aniversare. Trupa Phoenix, care împlinește 60 de ani de la înființare, își marchează existența cu un concert special, acompaniat de orchestra gazdă a evenimentului, Filarmonica Arad. Kerekes Band, cea mai în vogă și premiată trupă de etnofolk din Ungaria, va încânta auditoriul cu un program variat, în care se vor regăsi ritmuri din folclorul românesc, maghiar, dar și turcesc. Acest moment va fi o premieră mondială, deoarece piesele lor se vor auzi pentru prima oară acompaniate de orchestra simfonică.

                                      Publicul avea ocazia să asculte unele dintre cele mai cunoscute piese de muzică de film, interpretate una dintre cele mai de seamă filarmonici din Transilvania. Consacratul violoncelist Răzvan Suma va aduce pe scenă tangourile iubite și celebre compuse de Astor Piazzolla, iar ritmurile dansante continuă în spectacolul de swing oferit de big-bandul Budapest Orchestra Project, în frunte cu dirijorul și orchestratorul Tompa Ábel.

                                      Ultima zide eveniment aduce noi momente spectaculoase prin show-ul pregătit de orchestra Operei Maghiare Cluj, de Filarmonica Arad și Corul Academica. Sute de artiști, instrumentiști, coriști sau soliști vor interpreta muzică electronică, pop, dar și celebre arii de operă. Vedetele Laura Bretan, Vlad Miriță și Marcel Pavel, alături de alte nume consacrate, vor încânta publicul cu vocile lor speciale într-un show monumental de închidere la prima ediție a festivalului Symphonic Experience.

                                      Publicul se va bucura de muzică așa cum nu și-a mai imaginat, va avea o experiență completă, care încântă toate simțurile umane și sufletul fiecărui participant în această călătorie în multiversuri muzicale și care se va constitui într-un un minunat preambul al Zilelor Aradului. Symphonic Experience Arad este un eveniment organizat de Asociația IN TIMES CONCEPT, împreună cu UMGE și are ca parteneri Primăria Municipiului Arad, Centrul Municipal de Cultură Arad și Filarmonica Arad.

                                      Sperăm să captăm interesul publicului orădean și din întregul județ Bihor, astfel încât iubitorii de muzică și de spectacol să viziteze Aradul la mijlocul lunii august pentru a ne bucura împreună de muzică și de un show complet.

                                      Programul complet și biletele pentru prima ediție Symphonic Experience sunt disponibile pe site-ul symphonicexperience.ro.

                                        AFN

                                        Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) românești vor putea obține granturi pentru investiții, în valoare de 50.000-200.000 de euro, respectiv 50.000-500.000 de euro prin două măsuri de ajutoare, prevăzute în cadrul Acțiunii 4.1.1-POC, în anumite condiții, conform Ordonanței de urgență 82/2022, publicate de Guvern, luni, în Monitorul Oficial.

                                        După cum a spus anterior ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, firmele eligibile vor putea depune proiectele pentru granturile în valoare totală de 417,830,668 euro într-un apel care va fi deschis în portalul de granturi IMM Recover, din data de 16 august 2022. Ulterior, proietele selectate la finanțare „vor fi mutate” pe platforma de gestionare a fondurilor UE MySMIS2014.

                                        Firmele care vor fi selectate vor semna contractele de finanțare în perioada 1 septembrie – 31 octombrie 2022.

                                        Între timp, viitorii solicitanți vor avea acces la un draft de ghid din data 22 iunie 2022. Consultarea publică privind Ghidul va avea loc în perioada 22 iunie -4 iulie 2022.

                                        OUG 82/2022, publicată luni, 20 iunie, în Monitorul Oficial, prevede cele mai importante condiții de finanțare. Ordonanța de urgență oficială are și unele modificări față de propunerea inițială de ordonanță scoasă în dezbatere publică acum 3 săptămâni:

                                        • S-au introdus ca beneficiari de ajutoare de stat de 50.000-500.000 euro și firmele din București, deși trebuie să-și asigure cel mai mare procent de cofinanțare: minimum 75% firmele mijlocii și minimum 65% firmele mici.
                                        • La ajutoarele de stat, în tabelul în care se precizează rata cofinanțării minime în funcție de regiunea de implementare (anexa 5 la OUG), nu mai apar și microîntreprinderile printre beneficiari, dar sunt prevăzute totuși în textul ordonanței.
                                        • La ajutoarele de minimis de 50.000-200.000 euro s-a precizat că se acordă „pe întreg teritoriul național”. Atfel, vor putea atrage fondurile și firmele din regiunea București-Ilfov, din mediul urban sau rural.
                                        • S-a introdus un criteriu suplimentar în grila de punctaj: în situația în care s-a realizat tranzacționarea unor părți sociale înainte cu 90 de zile de la depunerea cererii de finanțare, solicitanții vor fi penalizați prin scăderea a 5 puncte din punctajul total realizat. Ideea este să se se prevină, cât de cât, comerțul cu firme special pentru fondurile europene.
                                        • S-a scos din textul proiectului de OUG criteriul ratei interne de rentabilitate, care oricum nu se regăsea în grila de punctaj din anexă. Grila a rămas prcatic aceeași.

                                        În rest, principalele prevederi au rămas și în ordonanța de urgență finală, așa cum erau în proiectul propus de MIPE:

                                        • Vor fi 2 categorii de granturi: ajutoare de minimis de câte 50.000-200.000 euro și ajutoare de stat de câte 50.000-500.000 euro, pentru IMM.
                                        • Prin grila de punctaj sunt favorizate firmele care au avut scădere mare a cifrei de afaceri în anul 2020 față de 2019, fără să le scadă mult și profitul. Aceasta este o prevedere care a ridicat nemulțumiri, pentru că pe de-o parte se puncteaza firmele afectate de criza COVID prin prisma scăderii activității, dar în același timp sunt punctate mai bine firmele care au avut scădere cât mai mică a profitului. Practic, dacă o firmă a avut scădere mică a cifrei de afaceri și profit mare poate câștiga în fața unei firme cu scădere mare a cifrei de afaceri și profit în scădere mare.
                                        • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), cu sprijinul Ministerului Antreprenriatului și Turismului și al Serviciului de Telecomunicații Speciale (pe partea de sistem informatic) va derula schema de sprijin 4.1.1-Prograrmul Operațional Capital Uman 2014-2020.

                                        Joi, 23 iunie, intra la tranzactionare obligatiunile Crama La Salina, pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare al bursei, in valoare de 2 milioane de euro.

                                        Crama La Salina, producator de vin din Turda, cu o podgorie care se intinde pe 42 de hectare aflate pe Dealurile Durgau, intr-o zona cu traditie milenara in viticultura, a listat astazi, 23 iunie 2022 prima sa emisiune de obligatiuni pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT) al Bursei de Valori Bucuresti. Obligatiunile in valoare de 2 milioane de euro se tranzactioneaza sub simbolul bursier ISSA26E.

                                        „Bursa de Valori Bucuresti ofera solutii de finantare pentru toate companiile romanesti aflate in diferite etape de dezvoltare, iar listarea primei emisiuni de obligatiuni a Cramei La Salina dovedeste, inca o data, acest lucru. Crama La Salina este al treilea producator de vin care debuteaza la bursa si al doilea de pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare. Ne bucuram de fiecare data cand un antreprenor roman este increzator in mecanismele pietei de capital si acceseaza instrumentele financiare pe care le are la dispozitie”, a declarat Radu Hanga, Presedinte al Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                        Astazi 23 iunie 2022, este o zi importanta pentru echipa Crama La Salina, asta deoarece odata cu listarea obligatiunilor noastre la bursa facem un pas inainte in directia dezvoltarii companiei noastre. Multumim investitorilor care au decis sa investeasca in obligatiunile ISSA26E si ii asiguram ca noi credem in capacitatea noastra de a oferi vinuri de calitate intr-o piata in continua dezvoltare. De asemenea vreau sa multumesc echipei Crama La Salina pentru tot parcursul nostru de pana acum  precum si echipei BRK Financial Group pentru suportul acordat pentru realizarea acestui proiect!” a declarat Maxim Ioan Ovidiu, Administrator Crama La Salina.

                                        Crama La Salina a derulat in perioada 10 -17 decembrie 2021 un plasament privat de vanzare de obligatiuni, in cadrul caruia au participat 41 de investitori, dintre care 40 de persoane fizice si o persoana juridica. Compania a vandut 20.000 de obligatiuni garantate, neconvertibile, dematerializate, cu o valoare nominala a unei obligatiuni de 100 Euro. Obligatiunile ISSA26E au o maturitate de 5 ani, cu scadenta la 10 decembrie 2026 si o rata a cuponului de 8% pe an, cu plata trimestriala.

                                        Plasamentul privat si listarea obligatiunilor s-au realizat cu sprijinul BRK Financial Group.

                                        Am finalizat proiectul listarii obligatiunilor emise de Crama La Salina, o companie cu o dezvoltare sustinuta inca de la infiintare, si care a devenit un jucator cu o buna notorietate pe piata locala a vinului. Caracteristicile instrumentelor financiare emise (denominate in euro cu o rata a cuponului de 8%, platibila trimestrial) au atras interesul investitorilor in cadrul plasamentului privat, aceasta fiind suprasubscris. Felicitam Crama La Salina pentru ca a ales piata de capital ca modalitate de finantare, iar in acest fel contribuie la cresterea numarului emitentilor din acest sector”, a declarat Razvan Rat, Director General Adjunct BRK Financial Group.

                                        Fondurile atrase prin emisiunea de obligatiuni, in valoare de 2 milioane de euro, vor fi utilizate pentru productia de vinuri si organizarea de evenimente de promovare si vanzare in proximitatea culturii de vie, precum si pentru extinderea cramei, realizarea de noi dotari, echiparea cu un laborator de analize si achizitii de materiale.

                                        Povestea Cramei La Salina a luat nastere in zona Transilvaniei, in anul 2005, iar in prezent, principala activitate este productia si vanzarea de struguri precum si a produselor derivate din struguri. Amplasata intr-o zona istorica, cu o puternica vocatie pentru vinuri albe, asezarea cunoscuta astazi sub numele de Turda se numea Potaissa in perioada Imperiului Roman. Astfel, ca un omagiu adus traditiilor viticole milenare formate in trecut, vinurile Crama La Salina poarta numele ISSA.

                                        Integrare Europeană

                                        O delegație de oficiali din Republica Moldova, condusă de ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, este prezentă marți la Bruxelles, acolo unde încearcă să convingă Bruxellesul că lupta anticorupție continuă, înainte deciziei politice ce va fi luată la Consiliul European privind acordarea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE.

                                        „Am reiterat angajamentul ferm al țării noastre de a îndeplini, în termenii stabiliți, toți pașii necesari indicați în Opinia Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, de a finaliza pre-vettingul și de a completa organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, care vor reprezenta acel cadru instituțional de la care să înceapă curățarea întregului sistem de justiție, dar și de a accelera investigarea cazurilor de mare corupție”, a scris Litvinenco pe pagina sa de Facebook.

                                        Delegația din Republica Moldova a avut întâlniri cu Luc Devigne, director general adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), Olivier Onidi, director general adjunct al Departamentului pentru Migrație și Afaceri Interne (DG HOME), și Maciej Popowski, director general al Direcției Generale pentru Vecinătate și Negocieri privind Extindere (DG NEAR).

                                        Oficialii europeni au salutat reformele inițiate, inclusiv reforma de pre-vetting, care a fost elaborată și se implementează în comun cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, precizează Litvinenco.

                                        „Am convenit ca și următoarele procese de reformă să fie promovate în coordonare cu partenerii țării noastre și având expertiza din partea Comisiei de la Veneția. Deși procesul de integrare europeană este unul complex și de durată, lucrurile care urmează a fi făcute pentru a ne apropia de acest deziderat vor fi doar în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, care își doresc să trăiască într-o țară fără corupție, cu o justiție care să-i apere și în care să le fie respectate drepturile și libertățile”, a concluzionat el.

                                        Ministrul Jusiției Sergiu Litvinenco se află în aceste zile la Bruxelles alături de directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, și Procurorul general interimar, Dumitru Robu.

                                        interzicerea publicitatii la “produsele medicamentoase”

                                        Industria farmaceutică din România a crescut constant în ultimii ani, iar evoluția s-a văzut și în nevoia companiilor de a-și extinde echipele. Cu aproximativ 6.000 de joburi postate în prima jumătate a anului, numărul de poziții deschise pentru cei care vor să lucreze în domeniu a fost cu 60% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru acestea au fost înregistrate mai mult de 170.000 de aplicări în ultimele șase luni. Farma este, însă, un domeniu atrăgător pentru candidați nu doar din punctul de vedere al angajărilor, ci și al salariilor oferite de angajatori. Astfel, potrivit datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, aproape un sfert dintre angajații din această industrie câștigă lunar peste media netă la nivel național, respectiv peste 4.000 de lei.

                                        Cei mai mulți dintre cei care lucrează în Farma (31,8%) au salarii cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei, 25,3% câștigă între 3.000 și 4.000 de lei, iar 24,6% între 4.000 și 7.000 de lei. Procentul celor care ajung să depășească suma de 7.000 de lei este de doar 4,2% și mai puțin de 2% declară că au un salariu lunar de peste 10.000 de lei.

                                        ”Deși vorbim despre un procent marginal din totalul celor care lucrează în Farma, acest prag, de 10.000 de lei, este depășit semnificativ, până la peste 30.000 de lei, după cum arată datele Salario. Este vorba nu doar de salariile celor care conduc companiile din poziția de CEO, ci și ale directorilor financiari, de vânzări sau de logistică”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs, liderul pieței de recrutare din România.

                                        Cu o medie de 3.500 de lei, angajatorii din Farma oferă salarii similare cu cei din Financiar / Contabilitate, Transport / Distribuție, Asigurări sau Producție. Se află, în schimb, la distanță mare față de IT Software, unde media salarială ajunge la 5.850 de lei sau de Inginerie, Auto / Echipamente, Telecomunicații, Petrol / Gaze sau Audit / Consultanță (toate cu medii de 4.000 de lei).

                                        ”Farma este de ani buni unul dintre marii angajatori ai economiei, nu doar prin numărul mare de locuri de muncă disponibile, ci și prin salariile peste media din alte industrii. În fiecare lună, peste 1.000 de joburi în acest domeniu sunt disponibile pe eJobs.ro. Cele mai multe se adresează candidaților din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța. Peste 26.000 de aplicări sunt înregistrate lunar pentru pozițiile deschise în farma”, adaugă Roxana Drăghici.

                                        În ceea ce privește angajații din farmacii, un farmacist câștigă, în medie, 3.050 de lei, un diriginte de farmacie 4.000 de lei, iar un asistent farmacist 2.200 de lei. Media salarială pentru reprezentanții de vânzări medicale este de 3.600 de lei, în timp ce specialiștii în farmacovigilență sau în studii clinice au salarii lunare de 4.000 de lei, după cum arată datele Salario.

                                        Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din Farma, sunt pentru joburile:

                                        • Farmacist – 3.050 lei
                                        • Tehnician laborator chimie – 2.800 lei
                                        • Operator producție – 2.600 lei
                                        • Asistent farmacist – 2.200 lei
                                        • Lucrător depozit – 1.900 lei

                                        Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Farma sunt:

                                        • Mediaș: 2.000 lei
                                        • Buftea: 2.350 lei
                                        • Slobozia: 2.500 lei
                                        • Brăila: 2.600 lei
                                        • Sighetu Marmației: 2.800 lei

                                        Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Farma sunt:

                                        • București : 4.000 lei
                                        • Ploiești: 3.500 lei
                                        • Brașov: 3.400 lei
                                        • Cluj-Napoca: 3.200 lei
                                        • Timișoara: 3.000 lei

                                        Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

                                        • Director General: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei 
                                        • Director Financiar: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei
                                        • Director de vânzări: salariul mediu net la nivel național – 7.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei 
                                        • Director de logistică: salariul mediu net la nivel național – 6.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 7.500 lei 
                                        • Manager de produs: salariul mediu net la nivel național – 5.400 lei, salariul maxim introdus în Salario – 6.400 lei

                                        În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 38.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs

                                        Stocul modern de spaţii industriale în România a ajuns la aproximativ 6 milioane de metri pătraţi în primul semestru, judeţele Cluj şi Timiş având cea mai mare rată de preînchiriere, conform raportului Romania Industrial Destinations, lansat de CBRE România.

                                        Potrivit unui comunicat al companiei, stocul modern de spaţii industriale din România în primul semestru al anului 2022 este de 5,9 milioane mp, cu aproximativ 0,5 milioane mp în construcţie şi 44% din suprafaţa în construcţie deja preînchiriată.

                                        2022 este încă un an excelent pentru piaţa de spaţii industriale din România, având în vedere nivelul ridicat de suprafeţe preînchiriate în aproape toate regiunile ţării, cu un procent semnificativ de absorbţie mai ales în regiunile Vest şi Centru. Observăm că cererea crescută de spaţii industriale se menţine, cel puţin în aceste două regiuni, fiind o tendinţă reprezentativă a ultimilor ani. În Europa Centrală şi de Est, România este a treia ţară, după Polonia şi Cehia, din punct de vedere al stocului de spaţii industriale moderne. Este o poziţie avantajoasă pentru noi, fiindcă ne situează în prim planul dezvoltatorilor şi al chiriaşilor”, explică Victor Răchită, Head of Industrial & Logistics la CBRE România.

                                        Cu un stoc de aproximativ 3 milioane mp, Bucureşti, Ilfov şi localităţile din proximitate reprezintă regiunea cu cel mai mare volum de dezvoltări noi, peste 181.000 mp fiind în prezent în fază de construcţie şi aproape 40% dintre această suprafaţă fiind deja preînchiriată. Capitala, cel mai mare hub industrial din ţară, are numeroase spaţii de calitate ridicată, circa 90% din stocul modern fiind de clasa A. De asemenea, în ceea ce priveşte clădirile relativ noi, 60% din suprafaţa totală a stocului a fost livrată între 2015 şi 2022, după cum arată raportul CBRE România.

                                        Regiunea Vest/Nord-Vest este al doilea cel mai atractiv areal din România pentru noi dezvoltări, cu un stoc de 1,26 milioane mp, fiind cel mai mare hub logistic regional. Mai mult, 60% din suprafaţa în construcţie este preînchiriată, reprezentând cel mai mare procent din România. Cu 78% respectiv 70% din suprafaţă deja contractată, Cluj urmat de Timiş sunt judeţele lider, conform datelor CBRE. Cluj-Napoca şi Timişoara sunt cele mai atractive oraşe regionale de pe piaţa spaţiilor industriale, găzduind dezvoltatori şi chiriaşi de calibru internaţional. Fiind un centru logistic regional cu istoric, 89% din stocul modern din regiunea Vest/Nord-Vest este clasa A.

                                        Pe a treia poziţie în acest clasament, înregistrând un stoc de 920.800 mp şi 43% din suprafaţă preînchiriată, se situează regiunea Sud, Prahova fiind judeţul lider în ceea ce priveşte stocul modern (370.000 mp). Cu peste 95% din stocul modern încadrat în clasa A, această regiune are numeroase puncte forte, cum ar fi disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltare, forţa de muncă rentabilă şi infrastructură bună, precum şi conectivitate cu Capitala şi graniţele regionale de la sud şi est.

                                        Pe următoarele locuri se află regiunea Centrală, cu 636.000 mp, jumătate din suprafaţă fiind în judeţul Braşov, şi regiunea Est/Nord-Est cu aproape 117.000 mp, potrivit raportului CBRE, Romania Industrial Destinations.

                                        „Când ne uităm la dezvoltarea de spaţii industriale, este important de observat că focusul dezvoltatorilor este şi pe regiunile de est şi nord-est, nu doar pe Bucureşti şi vestul ţării, aşa cum eram obişnuiţi, tendinţă care va deveni şi mai vizibilă în următoarea perioadă. De asemenea, companiile chiriaşe au devenit mai selective în ceea ce priveşte spaţiul de care au nevoie, în timp ce dezvoltatorii îşi exprimă interesul pentru proiectele de tip built-to-suit şi built-to-own. Nu în ultimul rând, certificarea verde este unul dintre subiectele fierbinţi, care îi preocupă pe toţi în această perioadă. Atât dezvoltatorii, cât şi chiriaşii sunt din ce în ce mai interesaţi de spaţiile industriale şi proiectele viitoare care îndeplinesc cerinţele ESG”, a sumarizat tendinţele pieţei Daniela Gavril, Head of Research, CBRE România.

                                        Companiile devin din ce în ce mai interesate de spaţiile industriale care sunt conforme cu indicatori şi procese ESG, în condiţiile în care 38% din stocul industrial modern al României a fost livrat înainte de 2013. Modernizarea spaţiilor a devenit o tendinţă printre proprietarii industriali care doresc să se menţină competitivi pe o piaţă acerbă.

                                        Ca răspuns la situaţia infrastructurii României, trendul terminalelor intermodale deservite de parcuri industriale şi logistice a apărut în acele zone în care infrastructura reprezintă o problemă şi poate determina întreruperi în lanţul de distribuţie. Noile hub-uri se află în diferite etape de dezvoltare în România, cum ar fi CTPark Oradea Cargo Terminal, dezvoltat şi recent lansat de CTP România în Oradea, terminalul feroviar aflat în construcţie de către ILD în Decea, judeţul Alba, şi terminalul intermodal dezvoltat în apropierea Portului Constanţa. Aceste proiecte vor deservi zone semnificative prin integrarea mai multor tipuri de transport, oferind alternative viabile la infrastructura subdezvoltată din ţară şi creşterea capacităţii de distribuţie a celor care le vor folosi.

                                        Duminică 19 iunie 2022, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Păulești, a organizat la Căminul Cultural din localitatea Amați, cea de-a VI-a ediție a Festivalului Tradițiilor și Meșteșugurilor.

                                        În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Zenoviu Bontea – primarul comunei Păulești; Robert Laszlo – managerul instituției organizatoare și fiu al satului; Adrian Cozma – deputat; și Cristian Valer Beșeni – vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare. Au fost prezenți consilierii locali din comuna Păulești, cât și Beniamin Kira – consilier județean. Cu această ocazie a fost inaugurat și Căminul Cultural din Amați, renovat prin Fonduri Europene.

                                        Evenimentul a fost centrat pe activități artistice, iar meșterii populari din întreg județul Satu Mare – din Țara Oașului, din Codru cât și de la Asociația Borokagyoker, au avut ocazia să-și prezinte măiestria. Ideea festivalului este aceea de a promova tradițiile și valorile tradiționale. Un element specific al comunei Păulești fiind multiculturalitatea, programul artistic oferit de artiștii sătmăreni și nu numai, a fost unul pe placul tuturor participanților.

                                        În program au evoluat artiștii: Florentina și Petre Giurgi; Ana Holdiș Pop; Maria Petca Poptean; Marian Buzilă; Georgiana Marina; Călin Borșe; Bianca Angela Cionca; Costi Dumitru; Darius Câmpean; Karina Molnar; Iulian Goste; Paula Cornea; Sara Nistor; Bogdan Bota; Carmen Oșian; Aida Negrea; Adelin Turi; Ansamblul Folcloric al Județului “Doruri Sătmărene” – secția română; Ansamblul Folcloric al Județului – Szatmár Megyei “Szamoshát” Néptáncegyüttes – secția maghiară; Ansamblul Folcloric „Florile Tărnii”; Formația de dansuri rrome alături de Hiripi Rudi; elevii Școlii Primare din Amați; elevii Școlii Gimnziale din Ambud și elevii Școlii Gimnaziale Păulești.

                                        Într-o perioadă impredictibilă din punct de vedere economic și social, soluțiile pentru rezolvarea problemelor financiare nu pot fi generale, ci sunt la îndemâna băncilor și consumatorilor, prin negociere, spun mai mulți specialiști, prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Judecătorii ar putea avea și ei un rol important în rezolvarea disputelor dintre consumatori și bănci, pe cale amiabilă, spune Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției.

                                        Crește apetitul băncilor pentru rezolvarea problemelor consumatorilor

                                        Până la jumătatea lunii iunie, numărul negocierilor dintre consumatori și bănci este cu 40% mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Peste 300 de cereri au fost acceptate de bănci pentru negociere, față de 213 în aceeași perioadă din 2021. În 225 de cazuri anul acesta negocierile s-au încheiat cu împăcarea părților, față de 187 în 2021, o creștere cu 20% a cazurilor finalizate cu succes.

                                        Video-reportaj: https://youtu.be/U10MST8OXy0

                                        Podcasturile CSALB sunt un proiect de educație financiară disponibil pe canalul de Youtube CSALB și în secțiunea de educație financiară a site-ului www.csalb.ro. CSALB a intervievat consumatori, conciliatori, reprezentanți ai băncilor comerciale, ai Băncii Centrale și ai Asociației Române a Băncilor pentru a oferi soluții practice consumatorilor care se confruntă cu dificultăți financiare în această perioadă. Mesajele campaniei de informare sunt legate de rapiditatea, gratuitatea și eficiența concilierii în rezolvarea problemelor apărute în derularea contractelor.

                                        Băncile trebuie să renunțe la reglementările standardizate, fără suflet”

                                        A lexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: Rolul CSALB este posibil să crească în perioada următoare, pe fondul dificultăților pe care le vor întâmpina consumatorii în plata ratelor către bancă. Dacă în 2020 pandemia a dus la creșterea șomajului, iar mulți oameni nu aveau bani să plătească ratele, în 2022, chiar dacă oamenii au economisit bani, aceștia nu mai sunt suficienți. Noi, la Banca Națională a României, am spus întotdeauna că este necesar ca băncile să se aplece asupra fiecărui dosar, caz cu caz, și să fie limitate pe cât se poate variantele “la grămadă”, standardizate, într-o reglementare fără suflet. Pe de altă parte, este nevoie de mai multă empatie și grijă pentru client. De pildă, fiecare bancă, fiecare IFN are pe site un număr de telefon pentru relația cu consumatorii. De foarte multe ori, ca să intri în legătură cu un operator de la banca respectivă trebuie să ai o răbdare de fier. Când se adresează CSALB, mulți dintre consumatori au nevoie și să ventileze aceste nemulțumiri, să spună care e problema lor, ce anume li s-a întâmplat, iar în cadrul Centrului au parte de o interfață umană. Din acest motiv această modalitate de soluționare aternativă a unui litigiu între un consumator și o instituție financiar bancară creează punți, creează încredere.

                                        Oamenii nu trebuie să fie pesimiști, ci precauți”

                                        Florin Dănescu, Președinte executiv Asociația Română a Băncilor: Noi, băncile, venim după o perioadă în societatea românească în care abordarea legislativă a fost extrem de densă și nu de puține ori adversă economiei de piață. Asta a făcut ca băncile să se închisteze, să aibă o abordare instinctivă de protecție. Perioada aceasta dificilă poate fi abordată în primul rând printr-o informare riguroasă din partea consumatorilor. Informația stă la dispoziția noastră, fiecare trebuie să o procurăm și să o înțelegem. În situația inflației, a războiului de lângă noi, oamenii trebuie să fie precauți, nu pesimiști. Să se gândească la faptul că veniturile lor ar putea să scadă, prețurile să crească foarte mult, iar ratele vor diminua și mai mult veniturile viitoare. În acest context dificil, băncile trebuie să ofere siguranță nu doar celor care iau credite, ci și celor care au depozite și fac economii. 90% din resursele băncilor sunt atrase de la deponenți. În România avem 10 milioane de deponenți cărora le oferim siguranță, iar în privința depozitelor din bănci nu au fost emoții și nici nu vor fi. Pe partea cealaltă avem 1,2 milioane de debitori care cer și ei siguranță într-un viitor total impredictibil.

                                        Judecătorii să întrebe părțile dacă au apelat mai întâi la CSALB”

                                        Valeriu Stoica, conciliator onorific CSALB: Poate că primul lucru pe care trebuie să îl facă judecătorul în cazul unui proces între un consumator și o bancă este să întrebe părțile dacă au căutat soluționarea amiabilă, prin intermediul CSALB. Ar fi suficient ca judecătorii să aplice un principiu general: să găsească mai întâi posibilitatea unei soluții negociate, ceea ce e și în avantajul judecătorului pentru că se scurtează procesul și scapă de administrare de probe, audiere de martori, analiză de probe, evaluare de probe. Iar la sfârșit părțile ar putea să fie supărate că judecătorul nu a înțeles bine faptele, nu a aplicat bine legea. Prin înțelegere, oamenii economisesc resurse: resurse psihice, pentru că pe măsură ce escaladează conflictul, iar tensiunile devin mai mari, consumul psihic crește. După aceea este economia de resurse financiare și, nu în ultimul rând, există un cost în timp care, până la urmă, înseamnă și un cost în bani.

                                        Mircea Stroe, conciliator CSALB: Multe din spețele care ajung în instanță în disputele consumatori-bănci, nu ar trebui să fie acolo pentru că mulți consumatori nu au o problemă juridică cu băncile, ci una financiară. Iar astfel de probleme financiare pot fi rezolvate doar prin intermediul CSALB. Probleme care pleacă de la detalii precum: un comision, moneda, cursul de schimb, creșterea ratelor nu sunt aspecte juridice. Ele nu fac decât să îngreuneze actul de justiție per ansamblu.

                                        Septimiu Stoica, conciliator CSALB: Sunt premise bune pentru un suport mai mare al băncilor față de consumatori, în această perioadă. Băncile au depășit crisparea legalistă, a corectitudinii contractelor, în care spuneau că tot ce au făcut este legal. Au înțeles că miza este alta: o bună relație cu clienții lor, o optimizare a acestor contracte. Concilierea, CSALB, încearcă să introducă o paradigmă nouă în societatea românească prin care să fie depășită situația războiului tuturor împotriva tuturor. A avea neînțelegeri este absolut uman, firesc, problema este să nu le transformi în războaie. Și concilierea, prin mijloacele acestea de negociere reprezintă un efort în care trebuie să ne angrenăm în mod conștient.

                                        Radu Rizoiu, conciliator onorific CSALB: Multe bănci au început să copieze mecanismul CSALB la nivel intern. Asta arată că au înțeles că dacă au deschidere către consumatori și comunică cu cei care au nemulțumiri sau probleme, ambele părți au de câștigat. Nu pierd nimic, nu le cad galoanele dacă stau și vorbesc cu omul să vadă despre ce este vorba. Am avut și cazuri de concilieri în care consumatorul a venit la CSALB pentru că voiau să afle niște informații. Banca a oferit acele informații pe care inițial nu le oferise când consumatorul a făcut cererea direct la bancă, pentru că nu înțelesese de ce trebuie să le ofere.

                                        Cooperarea dintre producătorul german de maşini de luptă Rheinmetall şi Ungaria merge foarte bine: în următoarele două săptămâni va fi inaugurată uzina de la Zalaegerszeg, urmând să înceapă şi pregătirea producţiei, iar la Várpalota se va putea demara construcţia a încă două fabrici, care vor produce muniţii, a declarat ministrul ungar al tehnologiei şi industriei, László Palkovics, luni, la târgul internaţional de industrie militară „Eurosatory” din localitatea Villepinte de lângă Paris.

                                        Într-o declaraţie dată prin telefon agenţiei ungare de presă MTI, ministrul a declarat că în plus faţă de acordurile cu privire la producţie, între Rheinhmetall şi Ungaria există şi o cooperare în domeniul cercetării, privind dezvoltarea unei maşini blindate de nouă generaţie, electric-hibrid, cu opt roţi. Ungaria nu numai că finanţează aceste vehicule de luptă Lynx pentru infanterie, ci oferă şi spaţiul necesar pentru producerea lor, a explicat ministrul.

                                        “Ungaria este prezentă în industria militară, dar nu numai în ceea ce priveşte armele, muniţiile sau vehiculele terestre, ci şi în ceea ce priveşte aeronavele”, a subliniat ministrul maghiar. Ca exemplu pentru acestea din urmă, a menţionat fabrica de piese pentru elicoptere Airbus, de la Gyula, care urmează să fie inaugurată înainte de sfârşitul lunii iunie.

                                        László Palkovics a menţionat şi negocierile cu producătorul turc de autovehicule blindate Nurol Makina, de la care armata Ungariei a contractat cinci sute de autovehicule. Cincizeci dintre acestea au fost achitate, iar primele zece autovehicule blindate de tip Gidrán au şi ajuns deja în Ungaria la începutul anului; restul de patruzeci vor ajunge, conform planurilor, la Kaposvár în luna septembrie.

                                        Producţia primelor cincizeci de vehicule de luptă a avut loc în Turcia, dar odată cu creşterea numărului de unităţi vor exista tot mai multe elemente fabricate în Ungaria, a subliniat ministrul.

                                        În luna decembrie a anului trecut a fost anunţat că Forţele Armate ale Ungariei vor achiziţiona peste 300 de maşini militare blindate 4×4 cu roţi. Acestea vor fi fabricate la Kaposvár, în Ungaria, după modelul maşinilor militare turceşti Nurol Makina Ejder Yalcin şi NMS 4×4.

                                        În timpul producţiei din Ungaria a maşinilor de luptă cu tracţiune integrală se va trece treptat la integrarea sistemelor de arme europene. În continuare, producţia şi cercetarea, respectiv dezvoltarea aferente programului se vor desfăşura în cooperare germano-maghiară.

                                        Aproximativ 92,5% dintre antreprenori anticipează noi scumpiri ale produselor/serviciilor lor, iar dintre aceştia mai mult de trei sferturi (77%) au afirmat că vor creşte între 10-30%, arată un sondaj prezentat de Consiliul Naţional al IMM-urilor din România.

                                        Conform sondajului, dintre antreprenorii care anticipează noi scumpiri ale produselor/serviciilor lor, 77,1% vor creşte preţurile între 10-30%, 14,3% vor creşte sub 10% şi 8,6% sub 10%.

                                        Totodată, aproape jumătate (47,5%) au răspuns afirmativ când au fost întrebaţi dacă au posibilitatea creşterii salariului minim al angajaţilor lor cu 200 lei neimpozitabili, în perioada următoare.

                                        „La întrebarea: ‘Care este motivul pentru care nu veţi creşte salariul angajaţilor dvs. încadraţi cu salariul minim’, antreprenorii au răspuns: Cheltuieli mari cu combustibilul/energia/gazul – 52,5%; Menţinerea competitivităţii în cadrul unor contracte semnate – 45%; Creşteri salariale acordate anterior – 27,5%; Cheltuieli mari cu materia primă – 15%.”, susţin autorii sondajului.

                                        Referitor la obiectivele antreprenorilor pe termen scurt, 70% din antreprenori au precizat menţinerea activităţii şi a angajaţilor la nivelul actual, 25% au menţionat dezvoltarea activităţii şi creşterea numărului de angajaţi şi restul de 5% vor diminua activitatea firmei.

                                        Conform sondajului, majoritatea antreprenorilor chestionaţi (97,5%) nu consideră utilă introducerea obligativităţii înscrierii în Catalogul firmelor şi plăţii unei taxe către o organizaţie privată (100 de euro/an pentru întreprinderi mari, 75 de euro/an pentru întreprinderi mijlocii, 50 de euro/an pentru întreprinderi mici, 20 de euro/an pentru microîntreprinderi, 10 de euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale).

                                        Consiliul Naţional al IMM-urilor din România a realizat în perioada 10 mai – 18 mai 2022 un sondaj cu scopul de a identifica opinia antreprenorilor cu privire la contextul economic actual şi gradul de încredere al IMM-urilor în instituţiile de reprezentare, la care au răspuns 2.835 de antreprenori.

                                        În ceea ce priveşte forma de organizare, respondenţii au fost 72,5% microîntreprinderi, 17,5% întreprinderi mici, 10% întreprinderi mijlocii.

                                        Referitor la domeniul în care respondenţii îşi desfăşoară activitatea, 72,5% sunt din servicii, 22,5% sunt din producţie şi restul de 5% sunt din domeniul comerţului.

                                        Într-un mediu de business în care lunar peste 500 de companii intră în insolvență, KeysFin lansează în premieră primul API de Monitorizare parteneri de afaceri din România, prin care informația de risc este integrată instant în aplicațiile interne ale unei firme, direct către departamente corespunzătoare, pentru a se lua măsuri de remediere în timp real.

                                        PRIMUL API DE MONITORIZARE PARTENERI DE BUSINESS DIN ROMÂNIA

                                        • KeysFin inovează piața de business information din România și susține digitalizarea continuă a mediului de afaceri prin lansarea unui serviciu web automat de monitorizare parteneri de business.  Informațiile și alertele privind înscrierile în Buletinul Insolvenței, dosarele deschide în justiție, incidentele de plată, datoriile, statusul unei firme vor fi livrate direct în sistemele celor ce vor integra serviciul și furnizate în aplicațiile de lucru ale departamentelor responsabile.
                                        • De exemplu, incidentele de plată ajung integrate direct în aplicațiile de lucru ale departamentului financiar, dosarele în justiție ajung direct la departamentul juridic și tot așa, astfel riscul de fraudă comercială și de pierderi din neîncasare facturi scade considerabil.
                                        • Clientul încarcă prin sistem o listă de clienți ce vor fi monitorizați, setează frecvența alertelor și astfel va primi prin serviciul web direct în propriile sale sisteme rapoartele integrate pentru companiile ce înregistrează probleme în sursele selectate.

                                        „Este evident că mediul de afaceri din România se confruntă cu o instabilitate economică și că acest lucru este influențat de situația globală actuală, de criza din Ucraina, dar și de istoricul pandemiei. Ținând cont că lunar peste 500 de firme intră în insolvență, riscul de fraudă comercială și de neîncasare facturi este crescut, iar  rapiditatea gestionării informației va face diferența! Tocmai de aceea, pe baza nevoilor semnalate din piață, am implementat o actualizare  la serviciul nostru de monitorizare companii și lansăm în  premieră pe piața  de business information un serviciu web  de Monitorizare, bazat pe soluții tehnologice inovatoare.  Avantajul major este economia de timp și de resursă umană, cu prelucrarea rapidă a situațiilor de risc”,  a declarat Roxana Popescu, director general KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                        NEVOIE DE VIGILENȚĂ CRESCUTĂ ÎN AFACERI –  APROAPE 2.200 DE INSOLVENȚE ÎN PRIMELE 4 LUNI DIN 2022, CREȘTERE ANUALĂ DE 8%

                                        • Numărul companiilor care au intrat în insolvență în primele 4 luni din acest an a crescut cu 8% față de aceeași perioadă din 2021, la 2.171 insolvențe, potrivit ultimelor date de la Registrul Comerțului.
                                        • Cele mai multe insolvențe din 2022 au fost înregistrate în sectoarele comerț (571 de companii respectiv 26% din total), construcții (433 respectiv 20% din total) și industria prelucrătoare (262 de companii respectiv 12,1% din total). La polul opus au fost sănătatea, industria extractivă și energie & gaze cu câte 10, 8 respectiv 2 insolvențe în 2022.
                                        • Din punct de vedere geografic, în județele Buzău, Vaslui și Argeș s-au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale anuale ale insolvențelor, cuprinse între 134% și 153%, în timp ce în județele Hunedoara, Vâlcea și Gorj s-au înregistrat cele mai mari scăderi anuale, cuprinse între 35% și 47% în primele 4 luni din 2022 față de aceeași perioadă din 2021.

                                        99,7% dintre titularii de cont care au generat incidente de plată au fost persoane juridice

                                        • În primele 4 luni din 2022, media sumelor refuzate la plată cu instrumente de debit a crescut cu 25% față de aceeași perioadă din 2021, la un nivel mediu de 117,4 milioane de lei per lună.
                                        • Au scăzut însă numărul refuzurilor la plată și al titlurilor de cont care au generat incidente de plată cu 7%, respectiv 8,7% la o medie de 2.148 respectiv 1.178 per lună în perioada ianuarie-aprilie 2022.
                                        • 99,7% dintre titularii de cont care au generat incidente de plată au fost persoane juridice, potrivit ultimelor date de la Centrala Incidentelor de Plăți.

                                        Primul parc industrial din judeţul Maramureş va fi construit la marginea fostului oraş minier Baia Sprie, situat la poalele Munţilor Gutâi, a declarat marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Judeţean, Ionel Bogdan.

                                        Terenul destinat primului parc industrial din judeţ a fost trecut din administraţia oraşului Baia Sprie în gestiunea CJ, iar în luna iulie vor începe lucrările de realizarea a drumului către viitorul parc. (…) E un prim parc, dar în aşteptare vor mai fi alte două parcuri industriale în zone din judeţ care se pretează la acest gen de investiţie. Singurul regret e că aceste investiţii vin un pic mai târziu, deşi ar fi trebuit să fie funcţionale de mulţi ani”, a spus Ionel Bogdan.

                                        Potrivit acestuia, parcurile industriale au fost gândite să contribuie la dezvoltarea economică a judeţului.

                                        Maramureşul are nevoie de aceste parcuri industriale pentru încuraja investiţiile directe pe anume domenii şi profile industriale, dar, implicit, vom aduce şi o creştere economică importantă pe câteva segmente. Construcţia de parcuri industriale a fost crez asumat la începutul mandatului şi trebuie realizat pentru a contribui la recalibrarea economiei locale, dar şi pentru a aduce pe piaţă domenii care ar putea să aibă continuitate”, a mai spus Ionel Bogdan.

                                        Viitorul parc industrial din Baia Sprie se va întinde pe 34 de hectare, însă există posibilitatea extinderii pe alte 50 de hectare de teren apropiat.

                                        Lucrările de amenajare a drumului către şantierul parcului industrial vor fi executate de Societatea de Drumuri Judeţene Maramureş, iar gestionarea parcului şi a investiţiei va intra în atribuţia Societăţii Parcuri Industriale Maramureş S.A, creată special pentru aceste obiective.

                                        Preşedintele CJ Maramureş a mai menţionat că vor mai fi construite parcuri industriale în localităţile Fărcaşa (20 hectare) şi Şomcuta Mare (10 hectare), dezvoltate prin Programul Operaţional Regional – POR.

                                        Reducerea impactului crizei și atenuarea poverii sărăciei energetice sunt unele din obiectivele cheie ale unui noi program ambițios în valoare de 10 milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană ca sprijin nerambursabil și implementat de PNUD Moldova. Acesta a fost lansat astăzi, 2 iunie 2022, la Chișinău, în contextul Săptămânii Verzi Europene, 30 mai – 5 iunie.

                                        Noul program, intitulat „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, va fortifica capacitatea Guvernului și a sectorului energetic de revizuire și îmbunătățire a proceselor de bază și mecanismelor de coordonare. Măsurile sunt esențiale pentru sprijinul eforturilor Republicii Moldova de a implementa reformele cheie în sectorul energetic, precum și pentru a consolida capacitatea instituțională de reacție la criza energetică actuală și la cele potențiale.

                                        Programul va contribui la agrearea unei definiții standard a sărăciei energetice pentru a elabora mecanismele necesare de atenuare a poverii energetice cu care se confruntă grupurile vulnerabile din Republica Moldova.

                                        „În Republica Moldova sărăcia energetică este o problemă națională care afectează în prezent majoritatea moldovenilor. În jur de 60% dintre gospodării cheltuiesc peste 10% din buget pe energie. Acest număr va crește probabil în timpul iernii următoare, deoarece încălzirea va reporni, iar prețurile mondiale la gaze rămân imprevizibile. Problema sărăciei energetice, dacă este lăsată neabordată, amenință să conducă și mai mult într-o poziție vulnerabilă, creând efecte de lungă durată în societatea moldovenească și în economia acesteia”, a afirmat Marcel Spătari, Ministrul Muncii și Protecției Sociale.

                                        De asemenea, va fi desfășurată o campanie amplă de informare care va încuraja proprietarii de locuințe să înlocuiască aparatele electrocasnice vechi cu altele mai eficiente din punct de vedere energetic. Campania va fi susținută de testarea unor soluții eficiente energetic și energie regenerabilă care pot fi utilizate în gospodăriile care cad sub incidența sărăciei energetice. În plus, mai multe blocuri vor fi dotate cu sisteme orizontale de distribuție a încălzirii, iar în cel puțin trei instituții medicale vor fi instalate sisteme de panouri fotovoltaice, ceea ce va contribui la reducerea costurilor pentru energie.

                                        „Noul program lansat astăzi demonstrează angajamentul puternic al Uniunii Europene de a sprijini oamenii din Republica Moldova în depășirea provocărilor energetice. Acest program ambițios va contribui la securitatea și independența energetică a Republicii Moldova. Va face acest lucru prin fortificarea capacității Guvernului, prin investiții în proiecte de energie regenerabilă și prin creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la eficiența energetică și beneficiile acesteia. De asemenea, va avea un impact pozitiv asupra mediului, prin măsurile de eficiență energetică implementate”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

                                        În plus, programul prevede sprijin pentru transpunerea celui de-al treilea pachet energetic al UE atât în legislația primară, cât și în cea secundară, precum și transpunerea a o serie de directive și regulamente ale pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, care abordează performanța energetică a clădirilor, sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, buna guvernare și proiectarea pieței de energie electrică.

                                        „Lansarea acestui program comun UE-PNUD, menit să răspundă necesităților actuale și emergente ale Moldovei în ceea ce privește securitatea și reziliența energetică, vine la un moment oportun și critic. Repercusiunile războiului din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, inclusiv prin creșterea prețurilor la energie, perturbări ale lanțurilor comerciale, efecte negative asupra încrederii și impactul indirect al sancțiunilor. Analiza noastră recentă arată că 60% din populația Moldovei trăiește în sărăcie energetică, cheltuind mai mult de 10% din bugete pe facturile la energie. Noul program ne va permite să accelerăm tranziția la energia verde prin promovarea eficienței energetice și a soluțiilor regenerabile prevăzute de Pactul Verde al UE”, a spus Mirjana Špoljarić Egger, Directoarea Biroului regional PNUD pentru Europa și CSI.

                                        Noul program de 10 milioane de euro „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova” este un sprijin complementar, pe lângă cele 60 milioane euro, sub formă de sprijin bugetar, ca asistență de urgență pentru depășirea crizei energetice și 5 milioane de euro pentru sprijinirea populației vulnerabile afectate de criza energetică, oferite de Uniunea Europeană. Acesta sprijină autoritățile publice din Republica Moldova și grupurile vulnerabile în contextul creșterii prețurilor la gazele naturale, ceea ce duce la un efect domino de scumpiri.

                                        Cifra de afaceri a transportatorilor locali de mărfuri a scăzut marginal în 2020, cu 0,7% față de 2019, însă a rămas cu 36% peste nivelul din 2016, până la aproape 66 miliarde de lei.

                                        Dacă în 2020 am văzut scăderea cifrei de afaceri în baza schimbării comportamentului de consum (food retail în defavoarea bunurilor de folosință îndelungată) generată de pandemia de COVID-19, pentru 2021 estimăm o revenire, chiar un avans semnificativ în baza volumelor transportate în creștere și a transmiterii considerabile a presiunilor inflaționiste pe întregul lanț de producție, distribuție și comerț, la nivelul record de peste 75 miliarde de lei. Cu toate acestea, ne așteptăm la o ajustare a marjelor de profitabilitate în urma creșterii costurilor cu materiile prime, carburanți și utilități, a scumpirii creditării și a forței de muncă”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                        NUMĂR DE COMPANII & REZULTAT NET RECORD

                                        Rezultatul net al transportatorilor locali de mărfuri (profit net minus pierdere netă) a crescut într-un ritm accelerat, cu 60% față de 2019 și a fost cu 135% peste nivelul din 2016, atingând maximul istoric de 3,8 miliarde de lei în 2020.

                                        Numărul de companii din industria transportatorilor de mărfuri a crescut cu 7% față de 2019 și a fost cu 27% peste nivelul din 2016, ajungând la nivelul record de 44,5 mii de companii în 2020.

                                        TOPUL TRANSPORTATORILOR LOCALI DE MĂRFURI

                                        img

                                        AQUILA PART PROD COM SRL a rămas lider de piață în 2020, cu o cifră de afaceri record de aproape 1,5 miliarde de lei (2,2% din total) după cel mai mare avans anual nominal și procentual din top 10, de 58% respectiv 540 milioane de lei, rezultat ca urmare a achiziției distribuitorului de produse alimentare Agrirom.

                                        GRUP FEROVIAR ROMAN SA și-a menținut poziția a doua în topul după cifra de afaceri (este în același timp al treilea angajator și numărul 3 ca profitabilitate) cu venituri de 692 milioane de lei în 2020.

                                        Dacă primii 2 jucători au rămas aceiași, pe locul al V-lea a intrat TIM RAIL CARGO SRL cu al doilea avans anual procentual și nominal din top 10, de 48% respectiv 158 milioane de lei, până la o cifră de afaceri de 490 milioane de lei în 2020.

                                        Cumulat, primii 10 transportatori locali de marfă au avut o cifră de afaceri de 5,8 miliarde de lei, adică 8,9% din totalul industriei în 2020.

                                        ANGAJAȚII DIN TRANSPORTUL LOCAL DE MARFĂ

                                        Numărul de angajați din industria transporturilor locale de marfă a scăzut cu 2% față de 2019, însă a rămas cu 11% peste nivelul din 2016, la aproximativ 184 de mii de salariați în 2020.

                                        În privința celor mai mari angajatori, lider rămâne SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TRANSPORT FEROVIAR SA, cu 4,8 mii de angajați reprezentând 2,6% din total, urmată de AQUILA PART PROD COM SRL cu 2,5 mii de angajați și de GRUP FEROVIAR ROMAN SA cu 2,2 mii de angajați în 2020.

                                        PESTE DOUĂ TREIMI DINTRE MĂRFURILE DIN ROMÂNIA, TRANSPORTATE RUTIER

                                        img

                                        Volumul mărfurilor transportate în România a crescut cu 14% față de 2020, la 449 milioane de tone în 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

                                        Transportul rutier de mărfuri a crescut cu 15,1% față de 2020, la 307 milioane de tone în 2021, transportul feroviar de mărfuri s-a majorat cu 15,6% la 57,4 milioane de tone, cel maritim a avansat cu 12,5% la 53 milioane de tone, transportul pe căile navigabile interioare a crescut și el cu 5,2% față de 2020, la 32 milioane de tone, iar cel aerian s-a majorat cu 1,9% la 41 de mii de tone, în 2021.

                                        Ca pondere a modului de transport, analiștii KeysFin observă o creștere a transporturilor rutiere de 0,6 puncte procentuale la 68,3% din total în 2021. Urmează transportul feroviar cu 12,8% din total (avans de 0,2 p.p. față de 2020), cel maritim cu aproape 12% din total (reducere anuală de 0,2 p.p)  și cel pe căi navigabile interioare cu 7,1% din total (contracție anuală de 0,6 p.p.) în 2021.

                                        Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4920 – transporturi de marfă pe calea ferată, 4941 – transporturi rutiere de mărfuri sau 5229 – alte activități anexe transporturilor. Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase în aprilie 2022.

                                          capital

                                          Ministerul Finantelor (MF) continua emisiunile de titluri de stat pentru populatie FIDELIS si lanseaza la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) o noua oferta de vanzare, in perioada 6 – 21 iunie. Aceasta este a opta oferta de acest tip derulata prin intermediul pietei de capital de Ministerul Finantelor incepand cu iulie 2020. Prin intermediul precedentelor sapte oferte, Ministerul Finantelor a atras de la populatie, cumulat, peste 11 miliarde lei (2,2 miliarde euro).

                                          Ministerul Finantelor revine cu o noua emisiune in cadrul Programului FIDELIS destinata investitorilor persoane fizice. In contextul economic actual, venim in intampinarea investitorilor prin oferirea unor dobanzi atractive, prin instrumente de economisire sigure si avem convingerea ca impreuna cu partenerii nostri putem asigura succesul unei noi emisiuni de titluri de stat pe piata de capital”, a declarat Adrian Caciu, Ministrul Finantelor.

                                          Persoanele fizice rezidente si nerezidente, cu varsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul bancilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comerciala Romana, BRD – Groupe Societe Generale si Alpha Bank Romania, titluri de stat FIDELIS denominate in lei si in euro, in cadrul ofertei publice de vanzare derulate la Bursa de Valori Bucuresti.

                                          „Prin continuarea programului FIDELIS, Ministerul Finantelor ofera romanilor posibilitatea de a investi la randamente mai mari o parte din disponibilitatile banesti pe care le detin. Investitia in titlurile de stat Fidelis poate fi un prim pas pe care multi romani il pot face in lumea investitiilor, mai ales intr-o perioada cu inflatie in crestere si in care bancile centrale majoreaza dobanzile cheie pentru a tempera aceasta dinamica a inflatiei. Interesul din ce in ce mai mare al romanilor pentru titlurile de stat FIDELIS se vede trimestrial si in cresterea numarului de investitori la BVB, care din 2020 a crescut cu aproape 66%, peste 34.400 conturi fiind deschise, pana la aproape 88.000, potrivit statisticilor Fondului de Compensare a Investitorilor”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                          „Acest parteneriat intre Ministerul Finantelor si piata de capital din Romania poate fi masurat si in valoarea rundelor de finantare derulate de Statul Roman prin programul FIDELIS, care a depasit 11 miliarde lei la finalul ofertei din luna aprilie. Accesibilitatea si usurinta de a fi lichidizate sunt doua dintre avantajele titlurilor de stat FIDELIS. Accesibilitatea, prin faptul ca pot fi subscrise prin intermediul retelei celor patru banci din consortiu, dar si prin ceilalti intermediari, iar usurinta de a fi lichidizate, prin faptul ca dupa listare, titlurile de stat pot fi tranzactionate in orice moment la BVB. Am observat un interes ridicat al investitorilor pentru tranzactionarea acestor titluri de stat, iar dovada este valoarea tranzactiilor realizate in piata secundara, care numai anul trecut a fost de aproape 900 milioane lei”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                          Detaliile fiecarei emisiuni sunt disponibile in tabelul de mai jos:

                                          CriteriuEmisiune lei scadenta 2023Emisiune lei scadenta 2025Emisiune euro scadenta  2023Emisiune euro scadenta 2024
                                          ISINROLUNKBTKVX6ROKR9X7I5RZ9ROQQWDQYQWI3ROUSD4XBATR9
                                          SimbolR2306AR2506AR2306AER2406AE
                                          Maturitate24 iunie 202324 iunie 202524 iunie 202324 iunie 2024
                                          Dobanda anuala7,2% p.a.7,8% p.a1,40% p.a.2,3% p.a.
                                          Perioada derulare6 – 21 iunie6 – 21 iunie6 – 21 iunie6 – 21 iunie
                                          Valoare nominala/ titlu de stat100 lei100 lei100 euro100 euro
                                          Suma minima subscrisa5.000 lei5.000 lei1.000 euro1.000 euro

                                          Alocarea titlurilor de stat subscrise in cadrul ofertei se va efectua la data alocarii (21 iunie 2022), iar numarul final de titluri de stat oferite va fi stabilit de catre emitent cu consultarea sindicatului de intermediere. Ordinele aferente subscrierilor alocate investitorilor pe baza subscrierilor validate de membrii sindicatului de intermediere/Participantii Eligibili vor fi inregistrate in sistemul de tranzactionare al BVB dedicat ofertelor publice (titluri de stat). Data estimata de intrare la tranzactionare este 27 iunie 2022.

                                          Veniturile obtinute in urma investitiei in titlurile de stat FIDELIS, atat din dobanzi, cat si din castigurile de capital sunt neimpozabile. De asemenea, subscrierile se pot efectua si prin intermediul Participantilor Eligibili, care reprezinta orice intermediar autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiara, care este societate de investitii financiare sau institutie de credit acceptata ca participant la sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti si care a semnat angajamentul privind respectarea conditiilor de derulare a ofertei, a prevederilor prospectului de emisiune si a transmis angajamentul catre Lead Manager. Sindicatul de intermediere al ofertei este format din BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Transilvania (grup de distributie), BCR, BRD si Alpha Bank Romania.

                                            “When the war started, I panicked like everyone else. I wanted to stay in Odessa, but my husband insisted that I leave for Moldova. So I came to Balti with our 11-year-old son,” says Tatyana, a refugee from Ukraine. Her mother, husband and 20-year-old daughter, had to remain. “My daughter is a nurse, and she stayed to provide lifesaving help during the war. I can’t believe that at this young age she goes through such a disturbing experience.”

                                            Tatyana was welcomed in Balti, Moldova’s northern capital, by her relatives. “During those first days in Moldova, in mid-March, I used to stare at my phone for hours, scrolling through the feed of appalling war news. It was then when I understood that I had to find a job and reduce the level of stress,” says Tatyana.

                                            On the advice of her hosts, Tatyana sought the services of the subdivision of the National Employment Agency (NEA), where she was offered several job vacancies. Although she is an accountant, she chose to work as a laboratory technician for the Transoil group of companies/J.S.C. Floarea Soarelui (Sun’s Flower), a sunflower oil production plant.

                                            Strategic partners UNDP and Switzerland support the NEA deliver job search services which include information, counselling, referral, and mediation services on the labour market. That support is also helping to raise awareness of the NEA’s services and of job opportunities among the refugee community. Beginning in May, the Agency also began offering short-term professional training courses to refugees located in Chisinau and Balti.

                                            Like Tatyana, more and more Ukrainian refugees have decided to find decent jobs to both earn a living and to distract them from their concerns about the war and their families. As of mid-May, almost 400 refugees have found jobs in the Moldovan labour market.

                                            Most refugees seek jobs in sectors similar to their work at home Ukraine. But, when their plans are turned upside down, they do not hesitate to learn new skills and gain professional experience. This is the case of Tatyana. Within two weeks of submitting her application she was hired by Floarea Soarelui.

                                            “I wanted to start working as soon as possible. All I needed was to do something useful while spending my time here,” notes Tatyana.

                                            At the factory, Tatyana made friends with Anna, a refugee fellow from Mykolaiv.

                                            “It was a discovery to learn and see how many tests are carried out before oil arrives on our tables. Now we appreciate it even more”, note both women say. They feel now familiar with the equipment and processes.

                                            “It is a real challenge for me, as before I worked as a sales consultant in a clothes shop in my hometown. I am very thankful to have a chance to learn something new, to earn money and work in a pleasant environment with warm people,” says Anna.

                                            Tatiana and Anna work at the plant alongside other 600 employees.

                                            ‘We often ask the National Employment Agency to help us to find personnel, as we have a large factory, and we are always looking for people to fill the vacancies. As soon as we were informed that we could provide jobs to refugees, we mobilised and posted job advertisements in the refugee centers. We are glad that Tatyana and Anna are part of our team, but we also hope they reunite soon with their families, at home,” said Aliona Bordeniuc, head of the HR department of J.S.C. Floarea Soarelui.

                                            I did not hesitate for a second to offer this job to a refugee”

                                            Yulia Bespalova from Kharkiv took temporary refuge in Balti, together with her 8-year son. An experienced Montessori educator, she quickly found a job as a speech therapist at a municipal kindergarten.

                                            “I was extremely impressed how quickly the National Employment Agency handled the paperwork and found a suitable job for me,” tells Yulia.

                                            While speaking, Yuliia supervises the playing children; some of them were constantly bringing her flowers or rocks, sharing their joys, and sorrows.

                                            “My job is the best therapy… Especially now, I feel extremely lucky and spoiled by their energy and kindness, also by the warmth of the team that supports me unconditionally. I will miss each of them when I return home.”

                                            “I was impressed by the fact that Yulia was a Montessori-trained educator and did not hesitate for a second to offer her this job. It is something new for me and a great opportunity to share my experience with her, to understand how this method works and where we can join forces to offer the kids both a fine experience and a proper education,” says Svetlana Tugarova, director of the kindergarten.

                                            Since the onset of the war, 133 employers across Moldova have hired more than 2,100 job to Ukrainian refugees in: IT, construction, engineering, tailoring, trading, healthcare and more.

                                            Turismul se numără printre domeniile cele mai afectate de evenimentele ultimilor ani. Începând însă cu luna martie a acestui an, care a adus ridicarea tuturor restricțiilor impuse de pandemie, volumul recrutărilor a atins din nou un maxim istoric și în acest domeniu. Cu toate acestea, în plin sezon turistic, interesul candidați pentru joburile disponibile se menține temperat, la acest lucru contribuind și salariile mici pe care Turismul le oferă. Astfel, conform datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 82% dintre angajații din domeniu câștigă sub salariul mediu net pe economie, care, în luna martie, a fost de 3.937 lei.

                                            Cei mai mulți angajați din Turism (42,2%) câștigă salarii cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei, iar 21,7% sub 2.000 de lei, mai arată datele Salario. În același timp, 14,2 % obțin venituri cuprinse între 4.000 și 7.000 de lei și doar 4,1%, ajung să depășească suma de 7.000 de lei pe lună. Cu o medie salarială de 3.000 de lei net, Turismul se plasează astfel în rândul celor mai slab plătite sectoare din economie, la egalitate cu Sport & Wellness sau Pază și protecție, conform datelor Salario.

                                            Deficitul de forță de muncă din Turism reprezenta o problemă și înainte de pandemie, însă acum aceasta s-a acutizat și mai mult din cauza fenomenului cu care ne-am confruntat în ultimii doi ani, când am văzut o migrare masivă a candidaților către alte domenii, mai stabile, dar și cu salarii mai mari. Cel mai mult se recrutează în acest moment agenți de turism, recepționeri și personal pentru curățenie”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.

                                            Spre exemplu, un agent de turism câștigă în medie 2.600 lei net pe lună, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu. Totuși, la veniturile acestuia se mai adaugă comisionul din vânzări sau diverse bonusuri de performanță. În perioada estivală, când și activitatea este mai intensă, aceștia pot chiar să-și dubleze salariul. În plus, ei pot beneficia de reduceri semnificative la achiziționarea unor pachete de vacanță.

                                            Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din Turism, sunt pentru joburile:

                                            • Hostess – 1.700 lei
                                            • Barman – 1.750 lei
                                            • Chelner – 1.900 lei
                                            • Casier – 2.000 lei
                                            • Responsabil curățenie – 2.000 lei

                                            Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Turism sunt:

                                            • Câmpina – 1.457 lei
                                            • Reșița – 1.600 lei
                                            • Pașcani – 1.640 lei
                                            • Călărași – 1.900 lei
                                            • Sinaia – 2.000 lei

                                            Pe de altă parte, chiar și în orașele în care vorbim de valori maxime ale salariului mediu, acestea se situează sub media pe economie:

                                            • București – 3.200 lei
                                            • Cluj-Napoca – 3.000 lei
                                            • Timișoara – 2.800
                                            • Constanța – 2.800 lei
                                            • Brașov – 2.800 lei

                                            Pentru cei angajații ale căror salarii depășesc media pe economie, lucrurile arată mai încurajator. Majoritatea acestora ocupă poziții de management, iar, în unele cazuri, pe aceste roluri, unii angajați pot câștiga și de 3-4 ori mai mult decât salariul mediu pe poziția respectivă. Iată câteva exemple:

                                            • Director General: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 18.000 lei
                                            • Director Financiar: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 15.000 lei
                                            • Manager hotelier: salariul mediu net la nivel național – 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 16.000 lei
                                            • Bucătar-șef: salariul mediu net la nivel național – 4.000 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 15.000 lei
                                            • Asistent de zbor: salariul mediu net la nivel național – 4.800 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism – 13.000 lei

                                            În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste36.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent înSalario, comparatorul de salarii marca eJobs.

                                            Deschiderea către est reprezintă o adevărată poveste de succes, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, vineri, în Delhi, la forumul de afaceri India-Ungaria.

                                            Péter Szijjártó a spus că la baza deschiderii către est s-au aflat motive economice şi ideea potrivit căreia rolul estului va continua să crească. Faptul care demonstrează că această strategie a fost corectă îl reprezintă creşterea economică fantastică, a spus oficialul ungar.

                                            În 12 ani, rata exporturilor estice a crescut cu 45%, comerţul dintre Ungaria şi est a crescut cu 48%, iar 60% din capitalul străin investit în Ungaria a provenit din est, a adăugat şeful diplomaţiei ungare.

                                            La forumul deschis împreună cu Meenakashi Lekhi, ministru de stat indian responsabil cu comerţul, ministrul ungar de externe a relatat că schimburile comerciale dintre Ungaria şi India au înregistrat record după record, anul trecut atingând – după o creştere de 26% – valoarea de 1 miliard de dolari.

                                            “Luând în considerare aceste date, putem spune că economia Ungariei a participat serios la creşterea economiei din India”, a spus Szijjártó.

                                            Potrivit oficialului ungar, din cauza distanţei geografice semnificative dintre cele două ţări, cele două guverne au patru sarcini, iar dacă acestea vor putea fi îndeplinite, nu mai depinde decât de oamenii de afaceri dacă vor profita sau nu de oportunităţi.

                                            Una dintre sarcinile evidenţiate de ministrul maghiar este relaţia bună dintre guverne, o relaţie bazată pe respect reciproc. Szijjártó a menţionat că la izbucnirea războiului dintre Rusia şi Ucraina, guvernul maghiar a oferit ajutor ca 6218 de cetăţeni indieni să poată părăsi în siguranţă regiunea. În plus, 1257 de studenţi indieni au aplicat la programul de burse pentru învăţământul superior din Ungaria, iar în urma programului general de burse, două sute de studenţi indieni beneficiază de oportunitatea de a studia în cadrul universităţilor maghiare.

                                            Următoarele două condiţii sunt încheierea de contracte şi un acord cu privire la termenii financiari, a spus Szijjártó. Ministrul a anunţat că Eximbank a deschis o linie de credit de 560 de milioane de euro pentru a se putea profita de oportunităţile de afaceri între Ungaria şi India.

                                            Péter Szijjártó a subliniat, de asemenea, că în India apar tot mai multe companii maghiare. Ca exemplu, a menţionat succesul pe piaţa din India a unei companii maghiare de băuturi energizante, respectiv a menţionat faptul că sistemul de securitate al aeroportului din Mumbai a fost instalat tot de o companie maghiară, la fel cum şi sateliţii indieni sunt susţinuţi de sisteme de comunicaţii maghiare.

                                            O echipă integrată de specialiști ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a asistat compania farmaceutică românească Fiterman Pharma din Iași în vânzarea gamei de produse Uractiv către producătorul Terapia SA Cluj-Napoca, deținut de grupul indian Sun Pharma.

                                            Ne bucurăm că am fost alături de familia Fiterman într-o tranzacție atât de importantă precum vânzarea uneia dintre cele mai cunoscute game de suplimente alimentare – Uractiv, lider de piață în segmentul său în România – către Terapia, unul dintre cei mai vechi producători de medicamente de pe piața românească. Uractiv este un produs 100% românesc, foarte apreciat de comunitatea medicală și de farmaciști, care a ajuns la vânzări anuale de aproximativ 8,7 milioane dolari și care va beneficia de susținerea Sun Pharma pentru a deveni un produs de referință la nivel global”, a declarat George Ureche, Director PwC România și coordonatorul echipei care a asistat tranzacția.

                                            PwC România și D&B David și Baias au oferit servicii integrate de asistență la tranzactie, evaluare, servicii fiscale și juridice.

                                            Această tranzacție confirmă calitatea și performanța produselor Fiterman Pharma. Uractiv, la fel ca toate celelalte produse Fiterman Pharma, a fost creat cu perseverență, pasiune și dedicare, fiind în permanență inspirați de pacienți pentru a crea produse inovatoare și de înaltă calitate, adecvate nevoilor acestora. Vom continua investițiile în cercetare și inovare, în dezvoltarea continuă de noi produse care să acopere o gamă vastă de arii terapeutice. Mulțumesc echipei PwC, pentru profesionalismul și susținerea continua în acest proces de tranzactie.”, a spus Patricia Fiterman, CEO Fiterman Pharma.

                                            Echipa PwC care a asistat tranzacția a fost formată din George Ureche – Director și Leader M&A și Marina Pavel – Senior Manager M&A. Servicii de evaluare au fost oferite de Sorin Petre – Partener Valuation & Economics și Silviu Dinu – Senior Manager Valuation & Economics, iar asistență fiscală a fost oferită de Ruxandra Târlescu – Partener Taxe și Cristina Fuioagă – Director Taxe.

                                            Din echipa D&B David și Baias au făcut parte Sorin David – Managing Partner și Romana Petre – Avocat Senior Coordonator.

                                            Unchain Fintech Festival, evenimentul emblematic fintech și blockchain din regiunea Europei Centrale de Est (ECE) are loc anul acesta, în perioada 13 – 14 iulie, în Cetatea Oradea! Evenimentul va aduna cei mai importanți factori din domeniul afacerilor în plăți, împrumuturi, asigurări, finanțe personale, comerț electronic, servicii bancare și domenii conexe.

                                            Este pentru prima dată când în regiunea Europei Centrale de Est va avea loc un eveniment care să reprezinte întreaga comunitate fintech din zonă. Astfel, în luna iulie, Cetatea Oradea va deveni fortăreața fintech și blockchain a regiunii.

                                            Unchain Fintech Festival dorește să creeze, an de an, un loc pentru ca membrii ecosistemului de fintech și blockchain să se întâlnească și să-și împărtășească obiectivele și provocările, prin încurajarea cooperării dintre instituțiile financiare și antreprenorii talentați. Evenimentul va oferi întregii regiuni din Europa Centrală de Est o platformă pentru a prezenta cele mai bune soluții oferite de companii, dintr-una dintre cele mai talentate regiuni ale lumii.

                                            Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune este co-organizator al acestui eveniment și gazdă din postura de administrator al Cetății Oradea.

                                            Mai multe detalii :

                                            Site: https://unchainfestival.com/

                                            Facebook: https://www.facebook.com/UnchainFestival

                                            Bilete: https://unchainfestival.com/tickets/

                                            E-mail: hello@unchainfestival.com

                                            Optimismul directorilor generali din România privind evoluția economiei românești s-a redus după izbucnirea războiului din Ucraina, potrivit ediției revizuite în aprilie a sondajului CEO Survey 2022, realizat de PwC România. Astfel, procentul celor care mizează pe o accelerare a creșterii PIB național scade la 34%, de la 59% la ediția din ianuarie a raportului, în timp ce ponderea respondenților care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice se dublează, de la 26% la 54%.

                                            ”De când explorăm opiniile directorilor generali din România în cadrul CEO survey, au fost multe șocuri, însă modul în care au apărut și s-au juxtapus în ultimii doi ani – de la criza sanitară, la criza energetică, la inflația accelerată și război, cu toate efectele lor – nu se poate compara cu nicio perioadă anterioară. Deși porneam în 2022 sub auspicii favorabile și cu mare încredere, după ce economia României recuperase căderea brutală din 2020, izbucnirea războiului din Ucraina a temperat așteptările executivilor din România și din întreaga lume”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

                                            Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit recent estimările la +2,2% pentru economia României (față de 4,8% anterior) și o inflație medie anuală de 9,3%, care în 2023 ar urma să scadă până la 4%. Ritmul de creștere anunțat de FMI este mai mare decât cel al Băncii Mondiale, care se așteaptă la un avans al PIB național de doar 1,9%.

                                            Războiul din Ucraina și-a pus amprenta și asupra încrederii directorilor generali din România în ceea ce privește capacitatea propriilor companii de a-și spori veniturile în următoarele 12 luni. Astfel, doar 20% dintre respondenți se declară extrem sau foarte încrezători în posibilitatea de majorare a cifrei de afaceri (procent în scădere de la 54% în ianuarie 2022), în timp ce alți 49% dintre aceștia sunt oarecum încrezători în perspectiva unui an mai bun.

                                            Așa cum era de așteptat, războiul din Ucraina a reașezat lista preocupărilor și a influențat percepția directorilor executivi. Volatilitatea macroeconomică rămâne cea mai mare amenințare în opinia liderilor de afaceri din România, 54% dintre directorii generali din țara noastră declarându-se extrem sau foarte preocupați de acest risc (în ușoară creștere, de la 51% în ianuarie). Pe locul secund, urcă însă conflictele geopolitice (incluzând disputele legate de resurse și comerț, terorism, violență interstatală), ponderea respondenților care afirmă că sunt extrem sau foarte îngrijorați de acest pericol s-a dublat, ajungând la 43%. 

                                            Securitatea cibernetică rămâne pe poziția a treia, menționată de 31% dintre directorii de companii (în scădere de la 43% în ianuarie). Pe de altă parte, amenințarea pandemică scade din intensitate, doar 17% dintre liderii de organizații din România spunând că sunt extrem sau foarte preocupați de aceasta (în scădere de la 49% în ianuarie), în timp ce alți 40% manifestă o oarecare îngrijorare în privința acestui pericol.

                                            În ceea ce privește oportunitățile de extindere, directorii generali din România văd oportunități atât pe piețele din apropiere, cât și pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanța Statelor Unite (locul doi) și a Chinei (locul trei) a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor piețe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria și Moldova. Germania se află primul loc în topul piețelor cu oportunități de creștere.

                                            ”Ce credem că au învățat liderii de afaceri în acești ani? Că există dependențe critice cărora trebuie să le găsească răspunsuri rapide, cum sunt: dependența energetică de Rusia, dependența lanțului de aprovizionare de China, dependența de semiconductori de Taiwan. Posibil ca soluțiile pentru aceste dependențe să producă mai mult protecționism și mai puțină globalizare. Mai mult, pe lângă acești factori care au influențat masiv mediul economic și social, liderii de afaceri au avut de gestionat și transformări legate de forța de muncă, tehnologie, mediu și sustenabilitate – domenii în care presiunea schimbării s-a intensificat în ultimii ani și a impus uneori luarea unor decizii disruptive. Companiile din România – evident nu din toate sectoarele, ci în general – au reacționat și au acționat surprinzător de bine în acești ultimi doi ani, arătând că sunt reziliente și mature”, a mai spus Dinu Bumbăcea.

                                            În ceea ce privește politicile ESG, 27% dintre directorii executivi din România și-au luat angajamentul de a reduce emisiile de CO2, un procent similar cu cel înregistrat în Europa Centrală și de Est (CEE) și la nivel mondial. Deși interesul pentru ESG este în creștere, strategiile de afaceri pe termen lung continuă să fie determinate de indicatorii non-financiari privind performanța de zi cu zi a afacerilor, cum ar fi satisfacția clienților, implicarea angajaților sau digitalizarea. Astfel, 30% dintre directorii generali din România spun că organizațiile lor lucrează la strategii de reducere a emisiilor de CO2, dar 40% nu au un astfel de angajament. 

                                            De un deceniu, PwC CEO Survey explorează percepțiile directorilor generali din România privind evoluția economiei, precum și perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc. În 2022, aproape 150 de executivi au răspuns chestionarului.  Întregul raport CEO Survey România 2022 poate fi consultat aici.

                                            Statele Unite au aprobat legislația care permite reluarea programului militar din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, „Lend-Lease” (împrumut și închiriere), pentru a veni în sprijinul armatei ucrainene, scrie nexta.md, care citează, la rândul ei, RFI. Însă, după cum Franța și alți aliați știu prea bine, ajutorul din partea SUA în vremuri de criză vine cu un preț.

                                            Programul american „Lend-Lease” i-a transformat pe francezi în „cerșetori nerecunoscători”, după cum a afirmat Jean Chauvel, ambasadorul Franței la ONU în 1949. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Franța a fost al treilea beneficiar al programului „Lend-Lease”, primind alimente, combustibil, echipamente militare și fonduri de redresare economică în valoare de 3,2 miliarde de dolari, scrie RFI.

                                            Marea Britanie a beneficiat de 31,4 miliarde de dolari, iar URSS de 10,9 miliarde de dolari.

                                            Programul a fost lansat în 1941 de președintele american Franklin Roosevelt drept „o lege pentru promovarea apărării Statelor Unite” și a fost în vigoare până în septembrie 1945.

                                            În baza programului, SUA au furnizat alimente, combustibil, nave de război, aeronave și alte arme Marii Britanii, Forțelor Franceze Libere, Republicii Chineze și, mai apoi, Uniunii Sovietice și altor țări aliate. Justificarea din spatele programului era că ajutorul acordat aliaților era, de fapt, esențial pentru apărarea SUA.

                                            Dar ajutoarele, care au contribuit în mare parte la victoria forțelor aliate asupra Germaniei naziste și Japoniei imperiale, nu au fost gratuite.

                                            „Lend-Lease” a fost o continuare a programului „Destroyers for Bases” (distrugătoare în schimbul bazelor), în baza căruia SUA au furnizat Marii Britanii 50 de nave de război în schimbul închirierii pe 90 de ani a mai multor baze militare din Caraibe, care au dus la formarea centrului unei rețele mondiale în continuă expansiune de peste 800 de baze militare.

                                            Programul „Lend-Lease” nu a făcut ca SUA să obțină mai multe baze în străinătate, conform lui David Vine, autorul „Base Nation”, carte care trasează influența militară a SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, prin intermediul proiectului, influența SUA s-a răspândit pe tot globul.

                                            În calitate de beneficiar al programului „Lend-Lease”, Franța s-a temut pentru suveranitatea sa. Guvernul provizoriu din Franța din timpul războiului, sub conducerea Generalului Charles de Gaulle, a făcut o cerere de împrumut și închiriere către SUA la începutul anului 1944, potrivit studiului „American Economic and Military Aid to France, 1938-1960, realizat de istoricul Gerard Bossuat și publicat de Institutul de Management Public și Dezvoltare Economică (IGPDE).

                                            Echipamentele militare ar fi fost gratuite, dar în schimbul proviziilor pentru civili, americanii au cerut să fie plătiți în aur sau în valută forte. Ei au propus ca exporturile din Africa de Nord franceză către SUA să fie intensificate, astfel încât guvernul provizoriu să dispună de resursele necesare pentru a plăti proviziile destinate civililor.

                                            Acest lucru i-a enervat pe francezi, care se temeau că-și vor pierde aurul (rezervele totale de două miliarde de dolari și 200 de milioane de dolari în active ale Trezoreriei) în cazul în care nu ar fi avut suficienți dolari să plătească pentru proviziile civililor”, conform lui Bossuat.

                                            Doctrine economice liberale

                                            Acordul a fost semnat în cele din urmă în februarie 1945, la mai bine de șase luni de la debarcarea aliaților în Normandia, iar după război, SUA „a încercat să facă accesibil spațiul economic francez pentru comerțul și investițiile americane”, reușind acest lucru, întrucât Franța s-a alăturat sistemului postbelic de la Bretton Woods, adică Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional (FMI).

                                            Însă, aderarea Franței la aceste entități controlate de SUA însemna că Parisul urma a fi obligat să intre într-o economie mondială dominată de doctrinele economice liberale ale Washington-ului”, menționează Bossuat. „Care este prețul atunci când la mijloc sunt suveranitatea și interesele naționale?”, întreabă el.

                                            Este întrebarea pe care autoritățile de la Kiev ar trebui să și-o pună.

                                            La 9 mai, președintele american Joe Biden a promulgat legea privind crearea unei noi versiuni a programului „Lend-Lease” care va înlesni procesul de trimitere a echipamentelor militare către Ucraina.

                                            La o zi după semnare, legislatorii americani au început să discute despre un plan de ajutor în valoare de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

                                            Este un plan uriaș, dar nevoia este foarte mare, iar timpul ne presează”. Președintele a cerut ambelor camere ale Congresului să acționeze rapid în privința planului de ajutor pentru Ucraina.

                                            Dacă pachetul de măsuri va fi adoptat conform planurilor, cheltuielile totale ale SUA pentru susținerea Ucrainei în lupta împotriva invaziei rusești și pentru gestionarea crizei umanitare se vor ridica la aproximativ 54 de miliarde de dolari.

                                            Este neclar când și în ce mod va trebui Ucraina să plătească pentru ajutorul primit în baza programului reînnoit „Lend-Lease”.

                                              Guvernul Ungariei continuă să sprijine extinderea în străinătate a companiilor maghiare competitive, ceea ce contribuie în mare măsură şi la dezvoltarea cooperării economice cu ţările vecine, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, vineri, la Miercurea Ciuc.

                                              La ceremonia de aşezare a pietrei de temelie a investiţiei CONTROLSOFT-AUTOMATIKA, şeful diplomaţiei ungare a relatat că în cadrul acestui proiect, compania maghiară care activează în domeniul industriei apelor construieşte în Miercurea Ciuc, cu un sprijin de 290 de milioane de forinţi (3,72 milioane lei) din partea Guvernului Ungariei, un birou de automatizări şi o hală de producţie, în valoare de 486 de milioane de forinţi, ceea ce va crea 45 de noi locuri de muncă.

                                              În discursul său, ministrul a subliniat că există mai multe puncte de vedere pentru care noua investiţie are o mare importanţă: în primul rând, îşi aduce aportul la succesul strategiei de investiţii a guvernului maghiar, întrucât investiţiile companiilor maghiare în străinătate contribuie şi la rezultatele economice interne ale ţării.

                                              Până în prezent, în cadrul programului, 52 de companii maghiare au beneficiat de sprijin de stat în valoare totală de 73 de miliarde de forinţi. În urma sprijinului primit, acestea au realizat investiţii în valoare totală de 144 de miliarde de forinţi. Pentru investiţii realizate în România, 15 companii maghiare au primit suma totală de 25 de miliarde de forinţi (321,5 milioane lei), ceea ce a indus investiţii în valoare totală de 60 de miliarde de forinţi (771,6 milioane lei), a explicat ministrul.

                                              Potrivit ministrului de externe, este important că acest proiect continuă să dezvolte cooperarea economică dintre Ungaria şi România, care în ultima perioadă a doborât mai multe recorduri.

                                              România a devenit, astăzi, a cincea cea mai importantă ţară de destinaţie pentru capitalul ungar, investiţiile depăşind valoarea de peste două miliarde de euro. Valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a înregistrat o creştere de 20% şi s-a apropiat de 10 miliarde de euro, din care exporturile maghiare reprezintă 6 miliarde de euro, a enumerat Szijjártó.

                                              Adresându-se în mod special reprezentanţilor presei din România, ministrul ungar de externe a subliniat: “Noi, maghiarii, am crezut întotdeauna în cooperarea pragmatică şi raţională. Am crezut întotdeauna – şi credem în continuare – că bazându-ne pe respectul reciproc, această cooperare poate fi dezvoltată în continuare, iar de pe urma acestui lucru, ambele naţiuni au numai de câştigat”.

                                              Ministrul de externe al Ungariei a adăugat că cea mai stabilă şi importantă bază pentru această cooperare de succes o reprezintă comunităţile noastre naţionale: maghiarii care trăiesc în Transilvania, în Ţinutul Secuiesc, şi românii care locuiesc în Ungaria. “Noi încurajăm românii care locuiesc în Ungaria să se bucure de identitatea lor naţională, să îşi folosească în mod liber simbolurile, deoarece cu cât devin mai puternici, cu atât mai puternică va deveni şi Ungaria”.

                                              Péter Szijjártó a subliniat că Guvernul Ungariei priveşte comunitatea maghiară care trăieşte în România şi comunitatea de români care trăieşte în Ungaria ca fiind cea mai sigură bază pentru dezvoltarea cooperării dintre cele două state.

                                              În cele din urmă, Szijjártó a declarat că noua investiţie este un alt pas important în abordarea provocărilor comune, întrucât în domeniul protecţiei mediului este dificil să ne imaginăm că cele două ţări pot avea succes separat.

                                              Şeful diplomaţiei ungare a vorbit şi despre alegerile parlamentare din Ungaria “istorice” din luna aprilie şi le-a mulţumit maghiarilor care trăiesc peste graniţe pentru numărul record în care au participat la vot.

                                              Ministrul mediului, apelor şi pădurilor din România, Barna Tánczos, a spus că sprijinul guvernului maghiar pentru investiţii este extrem de important; în opinia sa, aceste investiţii vor continua să consolideze relaţia dintre cele două state.

                                              Barna Tánczos a subliniat că deşi nu există viaţă fără apă, din păcate, România nu reprezintă în prezent un exemplu bun şi nu tratează apa la valoarea ei reală. Din acest punct de vedere, tehnologia care va permite obţinerea unei ape mai curate este deosebit de importantă, a spus ministrul Barna Tánczos.

                                              Orban

                                              Premierul ungar Viktor Orbán a calificat propunerea introducerii unui embargo total în UE asupra ţiţeiului din Rusia ca fiind inacceptabilă, şi a spus că asta ar echivala cu aruncarea unei bombe atomice asupra economiei ungare. Declaraţia a fost făcută în emisiunea matinală de vineri a postului public de radio Kossuth.

                                              Prim-ministrul a subliniat că liderii statelor membre ale UE au convenit, anterior, asupra faptului că trebuie făcute doar paşi care ţin cont de structura energetică diferită a ţărilor şi de dreptul suveran ca acestea să îşi determina mixul energetic, însă preşedintele Comisiei Europene “a atacat, în mod voluntar sau involuntar, unitatea europeană care s-a format atât de greu”. În vremuri de război, acest lucru are consecinţe grave, a adăugat premierul ungar.

                                              Cei care au mare şi porturi maritime pot aduce petrol din orice punct al lumii, însă există state care nu au această posibilitate. În Ungaria, petrolul – fie că vine din Rusia, fie că vine din altă parte – nu poate ajunge decât prin intermediul conductei; “un capăt al acestei conducte se află în Rusia, iar celălalt capăt, în Ungaria”, pur şi simplu asta este situaţia geografică, a explicat Orbán. O propunere care ignoră această împrejurare nu poate fi acceptată de către Ungaria, a adăugat premierul.

                                              Orbán a subliniat că propunerea de embargo asupra ţiţeiului rusesc este echivalentă cu aruncarea unei bombe atomice asupra economiei ungare, iar dacă aceasta va fi acceptată, “s-a terminat cu reducerea cheltuielilor cu utilităţile”, pot urma preţuri de 700 de forinţi pe litrul de benzină şi de 800 de forinţi pe litrul de motorină.

                                              “Lupta pe care o duc eu acum este o luptă pentru protejarea reducerii cheltuielilor cu utilităţile ale maghiarilor”, a spus Viktor Orbán. Şeful guvernului de la Budapesta a relatat, de asemenea, că pentru înlocuirea ţiţeiului rusesc cu un alt tip de petrol necesită investiţii de sute de miliarde de forinţi şi care durează mulţi ani, iar pentru a transforma sistemul intern de transport de energie ar fi nevoie de alte mii de miliarde de forinţi.

                                              Pentru investiţiile necesare este nevoie de cinci ani, a spus premierul. Avem banii necesari pentru asta, întrucât vin bani de la UE, deşi “aceşti bani deocamdată există doar pe hârtie, pentru că până acum nu au ajuns la noi, iar atâta timp cât nu ajung la noi, nici nu ne putem apuca de investiţiile necesare”, a explicat Orbán. Sau trebuie să facem rost de bani din altă parte, de pe piaţele financiare, de exemplu”, a mai adăugat politicianul ungar.

                                              Viktor Orbán a mai spus că merită să ne gândim şi dacă o astfel de transformare costisitoare – care va deveni funcţională numai peste 4-5 ani – are sens, din moment ce la baza tuturor acestor lucruri se află războiul, “iar războiul se desfăşoară acum”.

                                              Sigur, dacă vedem o propunere care să fie în conformitate cu interesele Ungariei, “vom fi bucuroşi să negociem”, a punctat premierul. Însă propunerea care se află acum pe masă creează o problemă pentru maghiari şi nu vine cu nicio propunere pentru a o rezolva, a declarat Orbán.

                                              Atâta timp cât problema maghiară nu este rezolvată, nu poate exista un “da” din partea maghiarilor, aşadar propunerea a fost trimisă înapoi la doamna preşedinte, spre modificare, şi aşteptăm o nouă propunere”, a subliniat şeful guvernului de la Budapesta.

                                              Propunerea comisiei ar putea conduce la o situaţie în care pur şi simplu nu va exista carburanţi în Ungaria, şi nici o serie de alte produse din petrol, extrem de importante pentru industrie, a menţionat Viktor Orbán.

                                              Premierul a vorbit şi despre faptul că, din start, introducerea sancţiunilor nu este un instrument bun, însă dreptul de veto al Ungariei trebuie păstrat pentru problemele care sunt cele mai importante pentru ţară. Prin urmare, Budapesta a fost dispusă să-şi dea acordul primelor cinci pachete de sancţiuni, dar a subliniat că va exista o linie roşie: embargoul energetic, a subliniat Orbán.

                                              Prim-ministrul a menţionat, de asemenea, că s-a dorit ca pe lista sancţiunilor să fie trecut şi liderul ortodox rus, Patriarhul Kirill, însă Budapesta nu poate sprijini o astfel de măsură, deoarece asta ar afecta libertatea religioasă a comunităţilor care trăiesc în Ungaria, un drept care este sacru şi inviolabil.

                                              Orbán a reafirmat că Ungaria – care oferă, în acelaşi timp, cel mai mare ajutor umanitar din istoria sa – trebuie să rămână în afara acestui război.

                                              Toată societatea maghiară s-a mobilizat, “maghiarii au lăsat deoparte modul în care i-au tratat ucrainenii pe maghiari în ultimii ani, pentru că acum vedem doar oameni care se află în suferinţă”, a specificat premierul.

                                              Prin faptul că sunt livrate arme, ne îndepărtăm de pace şi nu ne apropiem de aceasta; “cei care livrează arme îşi creează singuri probleme, mai ales dacă este vorba despre o ţară vecină cu statul aflat în război”, a apreciat prim-ministrul ungar.

                                              Premierul a arătat că “Ucraina Subcarpatică a ajuns în bătaia puştii” pentru că cineva a livrat sau s-a pregătit să livreze arme, iar ruşii vor ataca nodurile de transport prin care au loc livrările.

                                              Viktor Orbán a anunţat, de asemenea, intenţia de a prezenta între 20 şi 30 mai membrii noului său guvern, semnificativ restructurat.

                                              La WineUp Fair in Transilvania, ArtVinium și Alfabetul Scripor de standardizare tactilă a culorilor, vor lansa primele etichete inclusive care vor oferi persoanelor cu deficiențe de vedere accesul la culoarea vinului. Conceptul, precum și o gamă completă de posibile implementări pe sticlele de vin, etichete și accesorii, vor fi prezentate în cadrul WineUp Fair in Transilvania, care va avea loc la Cluj-Napoca în 27-29 mai 2022.

                                              Alb, rose sau roșu reprezintă descriptori fundamentali ai vinului. Culoarea este una dintre caracteristicile vinului căreia oenologii îi dedică foarte multă grijă, atenție și răbdare, deoarece este primul atribut pe care consumatorii îl văd și îl evaluează.

                                              Analiza senzorială a vinului are un rol cheie în evaluarea și aprecierea unui vin. Degustarea vinului este esențială în evaluarea acestuia și se realizează cu toate simțurile: văz, miros, gust și simțul tactil, conform unor proceduri standardizate. Este binecunoscut faptul că, aspectul vizual și în special culoarea, pot avea o influență puternică asupra mirosului, care la rândul său, are un impact definitoriu asupra gustului. În timp ce percepția senzorială în general și percepția senzorială a vinului în special, este un subiect fascinant și complex, poate fi complet doar dacă se pot identifica și evalua toate caracteristicile.

                                              Până acum era imposibil pentru persoanele cu deficiențe de vedere să evalueze pe deplin un vin având în vedere că nu dispun de capacitatea de a vedea și de a diferenția culorile. Pot participa la o degustare de vinuri doar cu sprijinul unui însoțitor care să le descrie culoarea și aspectul vinului.” Ioana Bidian Micu, Wine Expert, CEO ArtVinium

                                              Cu ajutorul Alfabetului Scripor de standardizare tactilă a culorilor, culorile sunt disponibile pentru persoanele cu deficiențe de vedere ca o extensie a alfabetului Braille. Această standardizare cromatică inovatoare, ușor de învățat și universală permite fiecărei persoane cu deficiențe de vedere să citească, să scrie, să diferențieze și să recunoască culorile în mod eficient. Folosind principiile designului universal, Alfabetul Scripor este conceput să permită nevăzătorilor, dar și persoanelor cu alte dizabilități vizuale (cecitate, ambliopie, acromatopsie/daltonism) să trăiască inclusiv, într-o lume a culorilor.

                                              În timp ce celula Braille este compusă din șase puncte, celula Alfabetului Scripor este compusă din zece puncte. Combinația de puncte dintr-o singură celulă este folosită pentru a reprezenta o culoare, orice celule suplimentare reprezintă nuanțe deschise sau închise, tonuri, saturația sau intensitatea culorilor. Fiind foarte simplu de învățat și reținut, utilizarea este universală deoarece combinația de puncte pentru roșu, alb, roz este aceeași în fiecare limbă. Acest lucru face ca Alfabetul Scripor să fie ușor de asimilat de către adulți care îl pot învăța în câteva minute, dobândind astfel un caracter practic în viața de zi cu zi. Mai mult, simplitatea Alfabetului Scripor îl face compatibil cu tehnologia modernă, cum ar fi imprimantele de orice fel.” Tudor Paul Scripor, inventatorul Alfabetului Scripor de standardizare tactilă a culorii.

                                              Numeroase studii arată că aspectul și în principal culoarea vinului, joacă un rol mai mare în definirea mirosului perceput decât compoziția chimică a vinului, iar gustul este în mare măsură definit și influențat de miros. Pentru persoanele cu deficiențe de vedere situația este diferită, deoarece nu văd culoarea și nu au nici un fel de informații care să-i ajute să identifice culoarea vinului și să facă legătura mentală între culoare, miros și gust. Cu toate acestea, capacitatea lor de a identifica diverse mirosuri și gusturi precum și intensitatea cu care ei le simt, este mult mai mare decât la o persoană obișnuită. Corelarea percepției tactile a culorii și legătura cu mirosul și gustul vinului le va oferi persoanelor cu deficiențe de vedere posibilitatea de a se bucura de o experiență completă de degustare, le va oferi experiențe noi, plăcute și mult mai variate.

                                              La WineUp Fair in Transilvania vizitatorii sunt invitați să participe în masterclass-ul: „Ghicește culoarea vinului doar cu ajutorul mirosului și gustului. O degustare în orb a vinului”. Persoanele cu deficiență de vedere vor avea la dispoziție primul Ghid de introducere în degustarea vinului scris în Braille și Alfabetul Scripor.

                                              Dorim să aducem în atenția publicului larg, a producătorilor și a persoanelor cu deficiențe de vedere acest concept inovativ și multiplele posibilități de utilizare în lumea vinului. Am realizat pentru aceasta mai multe prezentări și activități specifice.

                                              Atât publicul larg cât și persoanele cu deficiențe de vedere sunt invitate să participe la masterclass-ul: „Ghicește culoarea vinului doar cu ajutorul mirosului și gustului. O degustare în orb a vinului”. Sperăm ca participanții să conștientizeze necesitatea folosirii simbolurilor de culoare pe etichetele de vin, pe sticle și accesorii, iar persoanele cu deficiențe de vedere au oportunitatea de a experimenta o degustare completă: culoare, miros, gust, chiar dacă în cazul lor culoarea este reprezentată tactil.

                                              Pentru vizitatorii cu deficiențe de vedere vom oferi primul ghid de degustare de vinuri, o introducere în degustarea de vinuri, scrisă în Braille cu câteva trimiteri spre fișiere audio. Ghidul conține și prezentarea completă a Alfabetului Scripor de standardizare tactilă a culorilor, precum și posibilitatea de accesorizare a paharelor de vin astfel încât să poată identifica culoarea vinului și în pahar, nu doar în sticlă.

                                              Sper că producătorii vor îmbrățișa conceptul și vor începe să implementeze simbolurile de culoare pe etichete, sticle și accesoriile pe care ei le folosesc. Chiar dacă vorbim despre o etichetare voluntară a sticlelor, am conceput un ghid de implementare a simbolurilor de culoare. Ghidul este o standardizare necesară pentru producătorii de vin sau accesorii, care reglementează utilizarea simbolurilor de culoare astfel încât acestea să poată fi găsite cu ușurință pe orice etichetă indiferent de producător sau țara de origine a vinului. ” Ioana Bidian Micu, Wine Expert și CEO ArtVinium

                                              Asociez vinul cu momente de bucurie, relaxare și socializare cu prietenii. Mă bucur că putem asocia invenția mea, standardizarea culorilor, cu o parte a stilului de viață. Cred că în acest fel vom crește calitatea vieții și experiențele gastronomice ale persoanelor cu deficiențe de vedere. Toate accesoriile care vor fi prezentate la WineUp Fair in Transylvania, le vor facilita accesul la culoare, la o viață incluzivă.

                                              Am fost puternic motivat și inspirat de interacțiunea cu un tânăr nevăzător la un curs de pictură, m-am decis să îmi folosesc toată experiența în artă și dragostea pentru culori pentru a face o diferență. După mulți ani de studii intense, cercetări și multiple teste, am dezvoltat un alfabet tactil al culorilor pentru persoanele care prezintă tulburări de percepție a culorilor: discromatopsie, acromatopsie, daltonism sau cecitate. Lansat în 2020, Medaliat la Salonul de Invenții si Inovații de la Geneva cu Medalia de Aur, alfabetul care îmi poartă numele se află azi în faza de implementare la nivel internațional.” Tudor Paul Scripor, inventatorul Alfabetului Scripor de standardizare tactilă a culorilor.

                                              La nivel global, cel puțin 2,2 miliarde de oameni suferă de o deficiență de vedere.

                                              Chromosome Dynamics, afacere integrata de dezvoltare si cercetare in agribusiness centrata pe solutii inovatoare de IT si inteligenta artificiala, a debutat pe 5 mai, pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti. Actiunile companiei se tranzactioneaza sub simbolul bursier CHRD. Compania a fost fondata in 2020 si a atras de la investitorii din piata de capital, anterior listarii, fonduri de 3,35 milioane de lei destinate dezvoltarii. Chromosome Dynamics este a opta companie listata in 2022 la Bursa, pe piata AeRO. Capitalizarea noilor emitenti, veniti la bursa in acest an, este de 2,9 miliarde de lei.

                                              „Bursa de Valori Bucuresti ofera solutii de finantare pentru toti antreprenorii romani, in diverse etape ale dezvoltarii afacerii lor. Faptul ca echipa Chromosome Dynamics a ales sa vina la bursa, la doi ani de la infiintare, este un semn al increderii fata de piata de capital. Ne bucuram sa fim alaturi de echipa Chromosome Dynamics inca din aceasta etapa a dezvoltarii si cred ca alaturi de investitorii din piata de capital compania va scrie una dintre povestile frumoase ale antreprenoriatului romanesc”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                              „Suntem extrem de entuziasmati si recunoscatori pentru aceasta realizare – listarea companiei noastre pe AeRO. In spatele intregului proces sunt mii de ore de munca, oameni pasionati si implicati, colegi si colaboratori incredibili si, bineinteles, investitorii care au avut incredere in noi si au participat la plasamentul nostru privat. Chromosome Dynamics, asa cum o spune si numele, este o companie dinamica care va aduce, cu siguranta, plusvaloare domeniilor in care va dezvolta si inova, iar lucrul acesta va fi realizat prin profesionalismul si entuziasmul intregii echipe. O parte dintre proiectele noastre sunt deja finalizate, altele sunt in curs de finalizare, iar pana la sfarsitul acestui an vor fi lansate”, a declarat Mugurel Ionel, fondatorul Chromosome Dynamics.

                                              Chromosome Dynamics a derulat in perioada 27 septembrie – 1 octombrie 2021 un plasament privat de vanzare de actiuni noi, in cadrul caruia au participat 60 de investitori. Compania a atras de la investitori suma de 3,35 milioane de lei, in urma vanzarii a 111.929 actiuni noi la un pret de 30 de lei/actiune. Fondurile sunt destinate sustinerii planurilor de dezvoltare software-hardware ale companiei, pentru promovare si marketing, servicii IT, extinderea spatiilor de birouri si pentru asigurarea cheltuielilor cu resursele umane. Plasamentul privat si listarea actiunilor au fost realizate cu sprijinuL Goldring.

                                              „Prin listarea Chromosome Dynamics spectrul de oportunitati investitionale din sectorul agri-business al BVB – piata AeRO se completeaza cu o afacere care a reusit, intr-un timp scurt, sa demonstreze tractiune, directie, multilateralitate si viziune. Iata, deci, ca ceea ce a inceput ca marketplace online si consultanta in agri-business B2B a prins nuante mult mai complexe, moduland concepte si produse bazate pe AI pentru diagnoza, educatie si know-how agricol, cu valorificarea expertizei si capacitatii manageriale castigate in anii de experienta de pana acum. Urmarindu-i in evolutia lor recenta, precum si in planurile de viitor deja materializate in parte, nu pot decat sa imi exprim increderea ca actiunea CHRD va fi un instrument care va atrage atentia si va satisface asteptarile tuturor investitorilor, indiferent de orizontul de timp pe care il urmaresc. Le dorim sa isi pastreze deschiderea fata de actionari si piata, sa continue sa inoveze, sa convinga cu rezultatele muncii, sa le comunice adecvat si sa valorifice parghiile de finantare si dezvoltare pe care piata de capital le ofera cu atata generozitate”, a declarat Virgil Zahan, Director General Goldring.

                                              Chromosome Dynamics a lansat in 2021 Agrobazar, primul sau produs si, de asemenea, primul marketplace cu profil agroindustrial din Romania. Din momentul lansarii si pana in prezent vanzarile totale prin platforma au depasit 2,5 milioane de lei. Compania anunta ca va lansa in acest an proiectele dezvoltate din momentul incheierii plasamentului privat de actiuni pana in prezent: SpellBox, Homeland, ORGNit, WatchDog, Rooster’s Journey, Tortoise. SpellBox si Homeland (Beta) sunt programate pentru a fi lansate oficial in luna iunie, urmand ca lansarea celorlalte proiecte sa fie realizata pana la finalul acestui an.

                                              In 2020, primul an de functionare, compania a avut o cifra de afaceri de aproape 1 milion de lei. In 2021, cifra de afaceri a crescut de aproape cinci ori, pana la 4,6 milioane de lei. Profitul net al companiei in 2021 a fost de 976.065 lei. Pentru 2022, compania estimeaza o cifra de afaceri de 11 milioane de lei si un profit brut de aproape 3 milioane de lei. In prezent, in cadrul companiei sunt 17 angajati.

                                              Cel de-al patrulea mare producător auto din lume, Stellantis Group, a fost acuzat că a fraudat softul de emisii, iar în condiţii reale de utilizare vehiculele diesel au emisii mult mai mari decât arată rezultatele testelor. Este posibil ca şi Ungaria să fie implicată. Parchetul din Frankfurt investighează uzina Suzuki din Ungaria (Magyar Suzuki), relatează cotidianul economic budapestan „Világgazdaság”, în ediţia sa de joi.

                                              Magyar Suzuki Zrt. a confirmat publicaţiei că este în curs de desfăşurare o investigaţie cu privire la vehiculele diesel pe care le-a produs anterior. “Compania noastră se informează în prezent cu privire la această problemă şi cooperează cu autorităţile străine şi ungare implicate. Dorim să subliniem faptul că Magyar Suzuki respectă legislaţia în vigoare în toate cazurile şi operează în conformitate cu aceasta. Nu suntem în măsură să oferim alte informaţii în acest caz aflat în curs de desfăşurare”, a declarat compania după ce a fost contactată de cotidian.

                                              Publicaţia economică mai scrie, citând Reuters, că procurorii din Germania, Italia şi Ungaria investighează cazul în cadrul unei acţiuni coordonate de Eurojust (Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală). Potrivit Eurojust, descinderile au fost necesare din cauza unui dispozitiv utilizat în motoarele maşinilor producătorului japonez. Aceste dispozitive ar fi fost utilizate în motoarele diesel de fabricaţie italiană pentru ca emisiile de oxid de azot ale vehiculelor să corespundă standardelor UE, după care aceste motoare au fost montate în maşinile din uzina de producţie din Ungaria.

                                              Deja în ianuarie 2020, autoritatea rutieră olandeză a constatat că, printre altele, şi Suzuki a încălcat normele Uniunii Europene privind emisiile, iar modelul Vitara diesel a emis mult mai multe substanţe nocive, oxizi de azot, decât la testare.

                                              Până în prezent, scandalul din anul 2015 privind maşinile Volkswagen diesel a fost cel mai mare scandal de acest gen care, la nivel mondial, a afectat 11 milioane de autovehicule păgubind producătorul auto german cu peste 40 de miliarde de dolari, relatează cotidianul.

                                              Viceprim-ministrul Oleg Serebrian a avut o întrevedere cu Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană Thomas Mayr-Harting și cu Trimisul Special al președintelui în exercițiu al OSCE Artur Dmochowski, aflați într-o vizită de lucru în Republica Moldova.

                                              Oficialii au trecut în revistă ultimele evoluții pe problematica transnistreană, situația curentă în regiune și în Zona de Securitate, dinamica dialogului între Chișinău și Tiraspol și cele mai actuale probleme ce necesită o atenție sporită.

                                              Vicepremierul pentru reintegrare a atras atenția asupra unor aspecte problematice ce necesită o mobilizare a eforturilor comune în vederea depășirii acestora, cum ar fi evacuarea infrastructurii posturilor neautorizate de control în Zona de Securitate, eliminarea restricțiilor excesive în calea liberei circulații în estul țării, asigurarea accesului permanent al fermierilor la terenurile agricole din raionul Dubăsari, îmbunătățirea situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, buna funcționare a instituțiilor de învățământ cu predare în limba română ș.a.

                                              A fost discutată situația în formatele de interacțiune de la nivelul reprezentanților politici și a grupurilor de lucru sectoriale, fiind încurajată menținerea unui dialog constructiv și productiv în cadrul acestora pentru a genera soluții tehnice și viabile la problemele actuale de pe agendă.

                                              S-a agreat asupra necesității coordonării continue a pozițiilor și a acțiunilor pe varii subiecte referitoare la problematica transnistreană.

                                              Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a prezentat la 27 aprilie, într-o conferință de presă, stadiul de dezvoltare a parcurilor industriale în județul Bihor, în Aleșd, Marghita, Beiuș și Ștei.

                                              Studiul de fezabilitate (SF) pentru Parcul industrial din Aleșd a fost elaborat, fiind propus spre aprobare în ședința ordinară a Consiliului Județean Bihor de joi, 28 aprilie. Amplasamentul are o suprafață totală de 8,5 hectare și este împărțit în 11 parcele. SF-urile pentru parcurile industriale din Beiuș și Ștei vor fi finalizate în cursul lunii mai.

                                              Valoarea estimată a investiției este de 4,6 milioane de euro, iar durata de execuție este de 8 luni, din care 2 luni ar urma să fie proiectarea. În cursul lunii mai vom demara procedura de licitație pentru proiectare și execuție. Într-o primă etapă, lucrările la parcurile industriale din județ vor fi finanțate din bugetul propriu al Consiliului Județean Bihor, iar în a doua etapă din fonduri europene. Estimăm că din toamna acestui an, cel târziu din primăvara anului viitor, vor începe efectiv lucrările la amenajările acestor parcuri. Ne propunem ca din primăvara anului viitor să scoatem la concesiune parcele de teren pentru investitorii interesați de aceste amplasamente”, a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, în conferința de presă.

                                              Primăriile Aleșd, Beiuș și Ștei au pus la dispoziția Consiliului Județean Bihor terenurile necesare investiției. Primăria Marghita a identificat, de asemenea, un amplasament pe care ar urma să îl predea autorității județene în cursul lunii viitoare.

                                              Obiectivul principal pentru orice comunitate este să existe o viață mai bună pentru cât mai mulți locuitori din acea comunitate. Acest obiectiv este legat de dezvoltarea economică, o condiție de bază a prosperității, iar creșterea economică o fac oamenii și companiile. Și noi, ca autorități publice, avem o responsabilitate în acest domeniu, aceea de a crea condițiile necesare. Am identificat amplasamente ieftine care vor fi puse la dispoziția companiilor. Acestea au un acces bun la o rețea de drumuri naționale sau județene, sunt poziționate în apropierea unor zone unde există un număr important de locuitori, la o distanță de peste 40 de kilometri de Oradea, de unde naveta spre Oradea este problematică, și cu toate faciitățile necesare: acces la rețelele de gaz, de utilități”, a mai adăugat Ilie Bolojan.

                                              Vă reamintim că în luna august, anul 2021, au fost încheiate acorduri de parteneriat între Consiliul Județean Bihor, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) și primăriile Aleșd, Marghita, Beiuș și Ștei, pentru înființarea și dezvoltarea a patru noi parcuri industriale pe raza unităților administrativ-teritoriale amintite.

                                              În județul Bihor sunt funcționale trei parcuri industriale, în Municipiul Oradea, Municipiul Salonta și comuna Tileagd.

                                                Întreprinderi existente și start-up-uri din regiunile Cahul și Ungheni vor beneficia de granturi în valoare de 14.000 – 24.000 euro fiecare, fiind acordate de Uniunea Europeană, în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF. Noul apel de granturi în valoare totală de până la 300.000 euro este lansat astăzi, 28 aprilie, pentru dezvoltarea sectorului privat din ambele regiuni-cheie.

                                                Sprijinul Uniunii Europene pentru dezvoltarea afacerilor locale de la Cahul și Ungheni prin intermediul programului EU4Moldova: Regiuni-cheie’ dă roade. Aceasta înseamnă sprijin mai eficient pentru start-up-uri și afaceri existente, capacități locale fortificate într-un mod durabil. Datorită acestui nou sprijin din partea UE, sub formă de granturi, oamenii vor putea beneficia de noi locuri de muncă și de o cultură antreprenorială locală consolidată. IMM-urile sunt inima unei economii – cu cât o economie este în plină expansiune, cu atât viața oamenilor este mai prosperă. Suntem mândri să asistăm la rezultate tangibile și de succes ale sprijinului UE acordat afacerilor locale până acum și ne angajăm ferm să le sprijinim în continuare în beneficiul cetățenilor moldoveni, deoarece împreună suntem mai puternici!”, a declarat Jānis Mažeiksz, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

                                                Ne bucurăm să vedem atât de multe proiecte de succes implementate în cadrul primelor două runde de granturi pentru sectorul privat din regiunile Ungheni și Cahul, cu un impact tangibil asupra economiei locale. Acest apel de propuneri va oferi unui nou grup de antreprenori oportunitatea de a-și dezvolta potențialul și de a crea noi locuri de muncă, de a inova și de a adopta în operațiunile lor practici ale economiei verzi și circulare”, a menționat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

                                                În cel de-al treilea apel de finanțare pentru sectorul privat lansat de Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” vor fi acordate granturi pentru 16 companii din regiunile cheie Cahul și Ungheni.

                                                Asistența financiară va fi alocată pentru achiziționarea de echipamente, bunuri, lucrări și servicii în scopul dezvoltării afacerilor, pentru promovarea modelelor de economie circulară, crearea de noi locuri de muncă, sporirea atractivității regiunilor-cheie pentru noi investiții.

                                                Antreprenorii selectați vor beneficia de mentorat și instruiri gratuite.

                                                Condițiile concursului şi ghidul cu toate detaliile despre procesul de depunere a dosarului pot fi accesate pe site www.eu4cahul.md și www.eu4ungheni.md.

                                                Sesiunea de instruire privind completarea dosarului pentru concurs poate fi accesată aici: https://bit.ly/3Mn0YSr. Vor fi organizate sesiuni suplimentare de informare privind apelul de grant. Orarul acestora va fi publicat separat pe site-urile menționate mai sus.

                                                Termenul-limită de depunere a dosarelor este 6 iunie 2022, ora 15:00. 

                                                Din 2020, când a fost lansat primul apel, 55 de companii existente, startup-uri și inițiative de antreprenoriat social au beneficiat de granturi în sumă totală de până la 1,4 mln. euro.

                                                *** 

                                                Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, prietenoasă mediului, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

                                                Mai multe detalii despre activitățile Programului în regiunile Cahul și Ungheni găsiți pe www.eu4cahul.md și www.eu4ungheni.md

                                                Două antene de radiotelecomunicaţii din localitatea Maiac, raionul Grigoriopol, din stânga Nistrului au fost distruse în urma a două explozii de marţi dimineaţă, scrie anticoruptie.md. Deflagraţiile au avut loc la mai puţin de 12 ore după atacul cu grenade a sediului ministerului securităţii de la Tiraspol. Guvernul de la Chişinău susţine că este vorba de „crearea pretextelor pentru tensionarea situaţiei”.

                                                Provocări în Transnistria?

                                                Cele două antene din Maiac, una cu capacitatea de un megawatt şi alta, de o jumătate de megawatt, au fost construite în anii 60 şi erau folosite la retransmiterea posturilor de radio ruseşti pe teritoriul republicii autoproclamate.

                                                Chişinăul nu a venit, deocamdată, cu o reacţie privind distrugerea celor două antene din stânga Nistrului. Biroul de reintegrare de la Chişinău a emis luni seara, după atacul cu grenade asupra clădirii securităţii din Tiraspol, un comunicat în care îndeamnă la calm. „Biroul politici de reintegrare își exprimă îngrijorarea în legătură cu incidentul care s-a produs astăzi în orașul Tiraspol. Potrivit informației disponibile, persoane neidentificate au efectuat împușcături din aruncător de grenade asupra sediului așa-numitei structuri de securitate din regiune. Conform datelor preliminare nu există victime sau persoane rănite. Obiectivul urmărit de incidentul de astăzi ține de crearea pretextelor pentru tensionarea situației de securitate în regiunea transnistreană, ne-controlată de autoritățile constituționale. În acest context, Biroul politici de reintegrare cheamă la păstrarea calmului și împreună cu instituțiile naționale competente monitorizează evoluțiile cazului menționat”, se arată în comunicatul instituţiei.

                                                Serviciul de Securitate al Ucrainei a calificat exploziile de la Tiraspol „drept o provocare pusă la cale de FSB-ul rusesc ca să justifice războiul de pe teritoriul Ucrainei sau să implice Transnistria în exerciții contra Ucrainei”.  Drept argument, instituția a prezentat o scrisoare a serviciului situații excepționale din stânga Nistrului, datată din 22 aprilie, căruia i se indica să se pregătească pentru astfel de situaţii.

                                                Nantoi: „Așa că se creează impresia că Federația Rusă vrea să destabilizeze situația în raioanele de est ale R. Moldova”

                                                Ce se întâmplă acum în regiunea transnistreană este dificil de spus, în contextul în care la prima vedere, o destabilizare a situației din zonă nu ar fi în interesul Tiraspolului, R. Moldova sau Ucrainei. Cel puțin asta susține, deputatul PAS, Oazu Nantoi, scrie agora.md.

                                                Acesta afirmă că la moment doar Tiraspolul controlează frontiera administrativă cu R. Moldova, iar Ucraina a închis frontiera de 452 de km necontrolați de Chișinău. „Așa că se creează impresia că Federația Rusă vrea să destabilizeze situația în raioanele de est ale R. Moldova ca să sustragă forțele ucrainene pentru a-și securiza această zonă, scoțându-i de pe zonele reale de luptă. Asta este încercarea mea de a găsi o logică. Eu consider că din momentul în care R. Moldova, Ucraina și nici regimul de la Tiraspol nu sunt interesați de destabilizarea situației, aceste provocări nu vor avea consecințe serioase. Trebuie să vedem cum se comportă rușii și cam asta este”, este de părere Oazu Nantoi.

                                                Maia Sandu convoacă o ședință de urgență a Consiliului Suprem de Securitate

                                                Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, convoacă astăzi, 26 aprilie, ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Anunțul a fost făcut de către Președinție, specificând că la ședință urmează să se discute despre incidentele din regiunea transnistreană.

                                                Astfel, Consiliul Suprem de Securitate se va întruni începând cu ora 13:00, la Președinție.

                                                După ședință, la ora 15:00, președinta Maia Sandu va susține un briefing de presă.

                                                Tinerii care își doresc să afle cum se construiește un startup de succes sunt invitați să se înscrie la Empowering Youth Hackathon. Timp de 48 de ore, aceștia vor fi ghidați de cei mai buni experți în domeniul startupurilor, vor crea parteneriate și se vor conecta cu mentori din Estonia, Spania, Liban și Moldova.

                                                În cadrul Empowering Youth Hackathon, care va avea loc în perioada 6-8 mai, tinerii începând cu vârsta de 18 ani vor fi îndrumați cum să ajungă de la o idee de startup la un prototip funcțional.

                                                Hackathonul este un eveniment cu o durată de 48 de ore, în cadrul căruia, participanții transformă ideile lor de startup într-un MVP, având suportul și ajutorul mentorilor ori de câte ori au nevoie de el. La finalul celor 3 zile, echipele realizează un pitch, prin care prezintă juraților prototipul dezvoltat în cadrul hackathonului.

                                                Cele mai bune echipe vor fi premiate și vor putea continua dezvoltarea ideii lor de startup în cadrul programului de Pre-Accelerare Yep!Moldova.

                                                Empowering Youth Hackathon se va desfășura offline, la Artcor/Mediacor, iar toate costurile de participare sunt acoperite de către finanțatori.

                                                Doritorii sunt invitați să se înregistreze individual sau cu echipa, până pe data de 30 aprilie. Dacă aplicanții nu au o idee sau echipă, aceștia vor fi ajutați de către mentorii hackathonului să formeze una.

                                                Mai multe detalii despre Empowering Youth Hackathon găsiți pe pagina de Facebook a evenimentului.

                                                Empowering Youth Hackathon Vol. 4 este organizat de Yep!Moldova și Garage48, cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei în cadrul Fondului pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.

                                                Despre organizatori

                                                Yep!Moldova dezvoltă early stage startups și acordă susținere antreprenorilor care vor să lanseze produse ce pot fi accesate world wide, conectând o rețea europeană de mentori și investitori. Începând cu anul 2016, Yep!Moldova a organizat 7 ediții de Pre-accelerare, 10 Hackathoane și Ideathoane, 100 de evenimente locale, regionale și internaționale, pentru elevi, studenți și antreprenori inovativi, la care au participat peste 8000 de persoane.

                                                Garage48 are o experiență de peste 12 ani, a organizat peste 250 de hackathoane în 43 de orașe și 26 de țări de pe tot globul. În cadrul acestora au fost lansate peste 2000 de idei și au fost construite aproape 100 de prototipuri.

                                                Între 5 și 7 mai 2022, vor avea loc la Oradea „Conferințele Dilema veche”. Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sunt un proiect itinerant, având până acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începând din acest an, Oradea.

                                                Tema care reunește evenimentele culturale de la Oradea este ”Comedia lumii”.

                                                “De ce ne ocupăm de comedii? Răspundem cu vorbele de la începutul cunoscutei cărți a lui Henri Bergson: ”Cei mai mari gînditori, de la Aristotel încoace, au atacat această mică problemă care întotdeana s-a sustrs efortului lor, a glisat, a scăpat și s-a redresat ca o sfidare impertinentă la adresa speculației filozofice. Scuza noastră că abordăm tema este că nu încercăm să închidem fantezia comică într-o definiție. Noi vedem în ea, înainte de orice, ceva viu”. De aceea, credem că nu se poate mai bine explora comedia lumii altfel decît vizitînd-o în specificul ei. Această ediție a Conferințelor Dilema veche prezintă publicului orădean eșantioane briliante de comic central-european și neaoș românesc. Nu putem vorbi despre coemdia lumii altfel decît văzînd-o în cîteva dintre formele ei geniale de exprimare artistică.

                                                De ce ne ocupăm de comedii tocmai acum? Pentru că istoria ne-a arătat ce succes enorm au teatrul și filmul comic în vremuri de mare criză. Pentru că cel mai omenesc mod de a înfrunta moartea și spaima în numele vieții și al încrederii este rîsul.

                                                În cea mai intimă fibră a țesăturii din care e făcută lumea asta e ceva ridicol nu pentru că vreun Creator ludic e ironic cu noi, ci pentru că ni se dă astfel o șansă de supraviețuire. Și e foarte important, tocmai acum, să nu o ratăm!”. Sever Voinescu, redactor-șef Dilema veche.

                                                În ordinea în care se vor prezenta publicului, iată invitații Conferințelor de la Oradea: psihologul Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai, profesoara de literatură comparată și scriitoarea Adriana Babeți, criticul de teatru George Banu, binecunoscutul actor Marcel Iureș și Teatrul Act. Moderatorul evenimentelor din program va fi, ca de fiecare dată, Sever Voinescu.

                                                Formatul evenimentului include conferințe, spectacole de teatru, dialoguri publice și o lansare de carte. Programul complet este următorul:

                                                Joi 5 mai, Sinagoga Neologă Sion

                                                18.00: Daniel David, conferință: De ce râd românii: elemente de psihologie a umorului

                                                19.00: Lansare de carte: Viață și teatru pe Scena lumii, de George Banu

                                                19.30: Adriana Babeți, conferință: Să râzi? Să plângi? Despre râsu’-plânsu’ lumii noastre

                                                intrarea la aceste evenimente este gratuită

                                                Vineri 6 mai, Teatrul Regina Maria

                                                19.00: Rosto, spectacol de teatru după I.L. Caragiale. Cu Marcel Iureș, Dan Rădulescu și Ionuț Toader. Regia: Alexandru Dabija. O producție Teatrul Act.

                                                20.30: Dialog public cu Marcel Iureș și George Banu. Moderator: Sever Voinescu

                                                biletele pentru acest spectacol pot fi achiziționate online, de pe platforma Eventim, accesînd link-ul https://www.eventim.ro/ro/bilete/rosto-oradea-teatrul-regina-maria-sala-mare-582086/event.html și de la casieria Teatrului Regina Maria.

                                                Sâmbătă 7 mai, Teatrul Regina Maria

                                                19.00: Moș Nichifor, spectacol de teatru după Ion Creangă. Cu Marcel Iureș și Ruxandra Maniu. Regia: Alexandru Dabija. O producție Teatrul Act.

                                                20.30: Dialog public cu Marcel Iureș și George Banu. Moderator: Sever Voinescu

                                                biletele pentru acest spectacol pot fi achiziționate online, de pe platforma Eventim, accesînd link-ul https://www.eventim.ro/ro/bilete/mos-nichifor-oradea-teatrul-regina-maria-sala-mare-582091/event.html și de la casieria Teatrului Regina Maria.

                                                „Conferințele Dilema veche” sunt un proiect inițiat de Grupul pentru Management și Mediere Culturală (GMMC) și organizat împreună cu revista Dilema veche, Primăria Municipiului Oradea și Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune.

                                                Partener strategic: Superbet Foundation

                                                Partener local: Teatrul Regina Maria

                                                Sponsor: Banca Transilvania

                                                Creșterea accentuată a prețurilor,războiul de lângă România, majorarea dobânzilor, reprezintă motive de îngrijorare pentru consumatorii români de servicii și produse financiare. Reprezentanții sistemului bancar transmit consumatorilor, prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB),că se încearcă găsirea de soluții pentru problemele întâmpinate în relație cu băncile și că sistemul bancar este pregătit pentru posibile situații neprevăzute. Oamenii sunt sfătuiți să anunțe banca din timp atunci când întâmpină dificultăți.

                                                Podcasturile CSALB de educație financiară

                                                Consumatori, reprezentanți ai Asociației Române a Băncilor, președinți sau vicepreședinți ai băncilor comerciale participă alături de conciliatorii CSALB la o serie de întâlniri care au ca obiectiv educația financiară a consumatorilor și recomandarea concilierii în relație cu banca, pentru rezolvarea problemelor financiare. O secțiune a site-ului CSALB este dedicată educației financiare, iar mesajele campaniei de informare pe care CSALB o lansează sunt legate de rapiditatea, gratuitatea și eficiența concilierii în rezolvarea problemelor apărute în derularea contractelor.

                                                Ce spun băncile despre situația de incertitudine din prezent?

                                                Bogdan Neacșu, Președintele Asociației Române a Băncilor: Vorbesc în numele tuturor băncilor și vă asigurăm că avem toate serviciile pregătite, iar în acest moment nu ne-am modificat apetitul pentru risc. Într-adevăr, suntem precauți pe partea de finanțare, dar ne-am luat toate măsurile necesare pentru a face față acestei perioade. Vedem foarte bine că am făcut față și retragerilor de cash, deși s-a văzut ulterior că panica aceasta nu este justificată. Păstrarea banilor în conturi curente în bănci este cea mai sigură alegere. Vechea poveste cu banii la saltea nu a făcut decât să atragă din ce în ce mai multe probleme. Consumatorii trebuie să știe că este mult mai multă nesiguranță să ai la tine sume mari de bani decât să păstrezi banii în bancă, mai ales când există legi speciale care garantează depozitele. Și în perioada pandemiei, și acum, sistemul bancar din România demonstrează că este mereu “upper running”. Mereu disponibil să se adapteze și să facă față unor situații total neprevăzute care vin fără un manual precis.

                                                Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: Estimăm că va fi o creștere a numărului de clienți cu dificultăți de plată, temporar cel puțin, în perioada următoare. Dar, pe de altă parte, în ultimii ani am văzut și o creștere destul de rapidă a veniturilor în România. Așa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creștere a veniturilor. Am văzut că în România – și mă bucur să văd asta – economisirile au crescut. Clienții noștri persoane fizice și juridice au creat un buffer, o rezervă pentru perioada aceasta. Dacă dobânzile vor rămâne sus și o să vedem o schimbare semnificativă a politicii monetare cu o creștere a dobânzilor în continuare, vom veni cu propuneri proactive ca să depășim împreună cu clienții perioada dificilă.

                                                Flavia Popa, secretar general BRD: Oamenii s-au speriat în perioada aceasta și au început să scoată banii de la bancă. Dar au văzut că sunt bani și nu era niciun fel de risc. Și atunci lucrurile s-au oprit. Doar panica noastră, uneori, poate să conducă la dezastrul de care ne temem. Sistemul bancar românesc este foarte solid. Are o lichiditate excelentă. Chiar are toate resursele să facă față unor scenarii negândite. Rolul nostru în bancă este să ne asigurăm că atunci când celălalt ne dă încrederea, trebuie să i-o întoarcem neclintită. Dacă ați ști câte stress-teste facem, ce scenarii de criză … Ducem lucrurile în extrem, iar acolo încă avem un buffer ca să ne putem mișca. Până la urmă bancherii cu ce se ocupă? Să analizeze riscurile cât se poate de bine și să găsească soluții.

                                                Irina Rîmaru, consumator CSALB: Sunt foarte mulți consumatori, ca și noi, care suntem de bună credință și de aceea, băncile ar trebui să fie mai maleabile, să vină în ajutor. Ne dorim să avem o relație bună cu banca și pe viitor, dar dacă apropiații sau membri ai familiei văd că banca ne pune bețe în roate, cum se spune, apropiații noștri nu vor mai apela niciodată la acea bancă. De aceea, recomand oamenilor să fie foarte atenți când aleg banca cu care vor colabora. Să îi analizeze istoricul în ceea ce privește ajutorul pe care l-a dat consumatorilor care au întâmpinat dificultăți.

                                                Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: Mesajele transmise de reprezentanții băncilor comerciale sunt cel mai important argument pentru încrederea de care are nevoie sistemul financiar-bancar într-o perioadă dificilă, așa cum este aceasta. Faptul că aceste mesaje sunt transmise în cadrul unor dezbateri organizate de CSALB arată faptul că băncile din sistemul financiar românesc au înțeles utilitatea concilierii, dar și necesitatea răspunsului imediat la problemele semnalate de propriii clienți.

                                                Recomandările conciliatorilor pentru relația consumator-bancă în această perioadă

                                                Mihai Tănăsescu, conciliator CSALB: Trebuie să ne obișnuim cu ideea că relația cu banca face parte din viața noastră. Se poate să fi fost nechibzuit, se poate să ai la un moment dat dificultăți la serviciu, sunt multe cazuri. Sau decedează unul dintre soți, rămâne celălalt singur cu copilul… sunt lucruri omenești. Când vom înțelege că tot ce e omenesc e natural și poate fi folosit ca să supraviețuiești până la urmă, și nu trebuie să îți fie rușine de asta, cred că deschiderea către CSALB va fi și mai mare. Atât din partea consumatorilor, cât și a băncilor.

                                                Nela Petrișor, conciliator CSALB: Pentru consumator, cu siguranță atunci când și-a cumpărat o casă sau un bun, și l-a dorit. De multe ori, dintr-o bucurie un bun se transformă într-o povară. De aceea vin oamenii la CSALB, pentru că nu mai pot duce povara unei bucurii. Pentru a readuce lucrurile acolo unde și le-au dorit, pentru că și banca vrea să aibă clienți mulțumiți, trebuie să îi ajutăm să înțeleagă și să meargă mai departe, prin concesii reciproce.

                                                Camelia Popa, conciliator CSALB: Îi sfătuiesc pe consumatori să își urmărească propriul interes, nu să se uite la alte cazuri sau să compare concilierea cu instanța. Să vadă dacă soluția pe care o primesc este bună pentru ei. Nu doar acum, ci și peste 6 luni sau un an. Am observat o evoluție a acestor soluții propuse de bănci în negociere. Sunt diversificate, aplicate la situația concretă a consumatorului. Pentru orice negociere contează în ce stadiu se află contractul, câte restanțe sunt, ce a plătit, ce nu a plătit consumatorul? Toate aceste aspecte sunt luate în analiză și pe baza acestora se construiește soluția de la finalul concilierii.

                                                Evoluția primelor trei luni din 2022

                                                În primele trei luni din 2022, 133 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părți) și 112 au ajuns la o înțelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB.

                                                Față de aceeași perioadă a anului trecut, se observă o creștere a numărului de cazuri soluționate prin hotărâri (negocieri intermediate de conciliatorii Centrului și finalizate cu succes): astfel, de la 82 de hotărâri existente la finalul T1 2021, s-a ajuns la 133 hotărâri în primele trei luni ale anului 2022 (creștere cu 62%). În același timp, T1 2022 este al doilea trimestru din punct de vedere al numărului de dosare formate (n.n. cereri acceptate de bănci spre negociere), din întreaga perioadă de activitate a Centrului.

                                                Totodată, în primele trei luni ale anului, 112 cereri au fost soluționate amiabil de către comercianți, după sesizarea CSALB (comercianții au negociat direct cu consumatorii): 24 cereri soluționate amiabil în relația cu băncile și 88 cereri soluționate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluționări amiabile a crescut în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut cu peste 200%.

                                                  Sweden and UNDP support 64 women with economic activity within their households to start environmentally friendly and climate change resilient businesses. Each of them benefited from grants of US$4,400 each and one-year mentorship and training, in the framework of the “Sustainable and resilient communities through women empowerment” project.

                                                  The awarded women were selected through a competition, for which 255 women from Nisporeni, Calarasi, Basarabeasca, Leova districts, Gagauzia region, security zone and Transnistrian region applied.

                                                  Sweden supports women to apply modern and sustainable agricultural practices and will help increase their incomes. In the context of a disaster-prone country, the adoption of sustainable living practices is the key element for strengthening individual households’ sustainability, while building overall community resilience in the face of climate change threats and environmental risks, considering the impact to become more acute in the next years,” notes Virginia Bilici, Programme Coordinator at Swedish Embassy in Chisinau, during the grant certificates’ award event organized on 19 April 2022.

                                                  The startups cover a wide range of areas: beekeeping, livestock, poultry growing and manure management, growing and processing of medicinal plants, management of textile waste, replacement of ozone-depleting refrigerants in the commercial sector with natural refrigerants etc.

                                                  The received support will be invested in: building greenhouses and installing drip irrigation systems, growing vegetables, flowers or berries, putting in place renewable energy systems for growing and processing vegetables, upgrading an eco-boarding house etc.

                                                  We have limited possibilities to earn for a living in our village. Selling fodder for animals has been one of the income sources for my family for a year. Thanks to this system of solar panels that I plan to install, production costs will be lower, and I will be able to diminish prices of the granular feed, with the hope to have more buyers,” says Ana Copușciu, entrepreneur from Copceac village, Ceadîr-Lunga district.

                                                  In Moldova, rural women are four times more prone to poverty, they are underrepresented in the public decision-making and are more vulnerable to climate change. Therefore, by offering these grants, UNDP and Sweden aim to enhance women’s access to alternative income generation activities, as well as to the knowledge and information on resilient management of natural and agricultural resources on which they depend,” noted Andrea Cuzyova, UNDP Deputy Resident Representative to the Republic of Moldova.

                                                  The “Sustainable and resilient communities through women empowerment” project contributes to sustainable development and increased resilience to climate change of communities of Nisporeni, Calarasi, Basarabeasca, Leova districts, Gagauzia region, security zone and Transnistrian region through economic, social and educational empowerment of women.

                                                  produse

                                                  Cifra de afaceri a retailului alimentar a crescut cu aproape 10% față de 2019 și a fost cu 97% peste rezultatul din 2011, atingând nivelul estimat în analiza de anul trecut dedicată acestei piețe, de aproape 130 de miliarde de lei în 2020. Pentru 2021 analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 142 de miliarde de lei pe fondul avansului consumului dar și a accentuării presiunilor inflaționiste.

                                                  Industria de retail alimentar a avut per total o forță de muncă de până la 225 mii de angajați în 2020, dintre care cei mai mulți lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL (companie deținută integral de MEP RETAIL LUXCO SARL din Luxemburg), respectiv aproape 18 mii de persoane (după un avans anual de 10% în 2020).

                                                  Numărul de companii a înregistrat o creștere cu 1% față de 2019, însă tendința de consolidare a pieței este evidentă, numărul companiilor care și-au raportat rezultatele financiare fiind cu 19 % sub cel din 2011, ajungând la 53,6 mii de companii în 2020.

                                                  LIDL detronează KAUFLAND în anul pandemiei

                                                  LIDL DISCOUNT SRL, companie controlată direct de WE INTERNATIONAL GMBH, a devenit liderul pieței de retail alimentar după cel mai mare avans anual, nominal și procentual din top 10 (de 3,1 miliarde de lei, respectiv 32%), la 12,9 miliarde de lei în 2020.

                                                  img

                                                  Fostul lider, KAUFLAND ROMANIA SCS a coborât pe poziția a doua după o creștere anuală de 960 de milioane de lei, respectiv 8%, cu o cifră de afaceri de 12,8 miliarde de lei în 2020. Compania, controlată direct de KAUFLAND INTERNATIONAL ERSTE GMBH a rămas însă cel mai profitabil jucător din piață, cu un profit net de 970 milioane de lei, respectiv 19,7% din total.

                                                  Pe locul al treilea după cifra de afaceri a fost CARREFOUR ROMÂNIA SRL cu 9 miliarde de lei respectiv 7% din total, urmat de PROFI ROM FOOD SRL (cu 6,8% din total) și MEGA IMAGE SRL care și-a păstrat cota de piață de 5,6% din total în 2020.

                                                  Cele mai mari 10 companii din retailul alimentar au avut o cifră de afaceri cumulată de 73 de miliarde de lei, generând peste 56 % din cifra de afaceri totală a pieței în 2020.

                                                  2021, focus și pe măsuri de reducere a impactului asupra mediului

                                                  Odată cu creșterea cifrei de afaceri, a crescut și profitabilitatea astfel că, în 2020, profitul net al companiilor din domeniu a înregistrat o creștere cu 14% în comparație cu anul precedent și a fost cu 334% mai mare decât în 2011, ajungând la 4,9 miliarde de lei.

                                                  Primii 10 jucători au înregistrat cumulat un profit net de 2,5 miliarde de lei, ceea ce a constituit aproape 52% din total în 2020. Rezultatul net (profit net minus pierdere netă) s-a îmbunătățit semnificativ de la o pierdere de peste un miliard de lei în 2011, la un rezultat net pozitiv de 4,1 miliarde de lei înregistrat în 2020.

                                                  Încă de la începutul pandemiei, din 2020 companiile din retailul alimentar au demarat proiecte ample de investiții: de la managementul stocurilor, campaniile vaste de informare, prevenție și responsabilizare a populației și eforturile de igienizare a spațiilor, la extinderea rețelelor de magazine, deschiderea de eventuale depozite dedicate vânzărilor online și la investițiile din zona de livrare (directă sau indirectă) la domiciliu. În prezent observăm o atenție sporită acordată măsurilor de reducere a impactului asupra mediului: de la optimizarea consumului de energie și gestionarea mai atentă a deșeurilor, la reducerea sau chiar eliminarea folosirii plasticului”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                  Consum mai mare dar și prețuri mai mari

                                                  img

                                                  Comerțul cu amănuntul cu excepția celui cu autovehicule și motociclete (serie ajustată) a crescut cu 10% în 2021 față de 2020 (pentru comerțul de mărfuri alimentare, băuturi și tutun la nivel agregat s-a înregistrat un avans de peste 2 ori mai mic, de 4,2% în 2021 față de 2020).

                                                  Comerțul cu ridicata s-a majorat în 2021 cu 20% față de anul anterior, iar cel cu produse alimentare, băuturi și tutun a avansat cu 11,3%, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

                                                  Coșul de consum al românilor mai scump și mai mic, în pragul Sărbătorilor Pascale

                                                  Tot potrivit ultimelor date de la INS, indicele prețurilor de consum al mărfurilor alimentare, care reprezintă 33% din coșul de consum al românilor, a crescut în martie 2022 cu 11,2% față de aceeași lună din 2021. Cele mai mari scumpiri anuale din martie 2022, de peste 20% din categoria mărfurilor alimentare, au fost la cartofi (36,5%), ulei (32,3%), mălai (24,4%) și făină, cu 21,5% peste nivelul din martie 2021. 

                                                  În ciuda scumpirilor, românii se pregătesc de Paște și deși achiziționează cantităţi mai mici de alimente și sunt mult mai atenți la oferte, dat fiind faptul că veniturile nu au ținut pasul cu creșterile accentuate de prețuri, aceștia reușesc să se bucure de perioada sărbătorilor și să păstreze tradițiile pascale.

                                                    bursa

                                                    Camera Deputatilor, for decizional, a adoptat la 20 aprilie, legea de simplificare a impozitarii investitorilor din piata de capital. Din cei 264 de deputati prezenti, au fost inregistrate 213 voturi pentru, 46 abtineri si 5 voturi impotriva. Legea prevede retinerea la sursa a impozitelor generate de castigurile de capital pentru investitorii individuali, prin impozitarea diferentiata a profiturilor realizate, si anume cu 1% pentru detinerile de peste un an si 3% pe cele mai mici de un an, fara ca pierderile sa mai fie compensate. Obligatia calcularii, retinerii la sursa, declararii si platii impozitului vor reveni intermediarilor si administratorilor de fonduri. Noile prevederi legislative ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2023, dupa promulgarea de catre Presedintele Romaniei si publicarea in Monitorul Oficial.

                                                    „Piata de capital a inregistrat progrese mari in ultimii ani, atat in ceea ce priveste apropierea Bursei fata de antreprenorii locali, cat si in privinta atractivitatii pentru populatie, pentru romani. Credem ca atat adoptarea impozitarii diferentiate a profiturilor, cat si retinerea la sursa a impozitelor generate de castigurile de capital, vor avea un impact major asupra dezvoltarii Bursei romanesti. Ne apropiem astfel tot mai mult de investitori si ii stimulam sa investeasca in companiile locale listate pentru ca astfel creste capacitatea de finantare a acestora. Ne bucura sprijinul pe care il primim din partea institutiilor Statului Roman in demersurile noastre, obiectivul comun fiind dezvoltarea economiei romanesti”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                    „Ne bucura decizia Camerei Deputatilor care astazi, la sase luni de la depunerea in Parlament a initiativei legislative, a facut mult mai facil accesul potentialilor investitori la piata de capital. Pentru ca la asta se rezuma in definitiv initiativa de simplificare a impozitarii investitorilor: sa incurajam populatia sa fie mult mai prezenta in piata de capital si, astfel, sa facilitam accesul companiilor romanesti la finantare. Votul de astazi, precum si tot procesul prin care a trecut aceasta initiativa legislativa, sunt o confirmare a utilitatii si relevantei demersului nostru pentru toti jucatorii din piata. Le multumesc tuturor celor care au crezut in necesitatea acestui proiect legislativ, initiatorilor legii si tuturor sustinatorilor”, a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                    Propunerea legislativa privind modificarea si completarea legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, care include simplificarea impozitarii investitorilor din piata de capital, a fost inregistrata in Senat pentru dezbatere in 13 octombrie 2021. Initiatorii proiectului legislativ sunt deputatii PNL Se­bastian Burduja, Ga­briela Horga, George Tuta si senatorul USR Claudiu Muresan, proiectul fiind sustinut de Bursa de Valori Bucuresti, Autoritatea de Supraveghere Financiara, Asociatia Administratorilor de Fonduri, Asociatia Romana a Bancilor si Asociatia Brokerilor.

                                                    Modalitățile de consolidare a cooperării moldo-poloneze în sectorul energetic au fost discutate astăzi, în cadrul întrevederii bilaterale dintre prim-ministrul Natalia Gavrilița, aflată într-o vizită de lucru la Varșovia, și Piotr Naimski, ministrul Plenipotențiar al Guvernului Poloniei pentru Infrastructura Energetică Strategică, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare și protocol a Guvernului.

                                                    În contextul crizei regionale, provocate de războiul din Ucraina, părțile au remarcat că fortificarea sistemului energetic rămâne una dintre preocupările majore ale ambelor state și au exprimat deschidere reciprocă pentru aprofundarea cooperării între Republica Moldova și Polonia pe domeniul energetic. Priemierul a vorbit despre deschiderea Guvernului de a construi reziliență în sectorul energetic și racordarea la sistemul energetic european. 

                                                    Guvernul Republicii Moldova este orientat în continuare spre diversificarea resurselor energetice și tranziția spre energie regenerabilă. Expertiza Poloniei în acest sens este una prețioasă pentru țara noastră, care se află la etapa incipientă de implementare a unui plan ambițios de consolidare a securității energetice”, a menționat prim-ministra Gavrilița în cadrul discuțiilor.

                                                    Totodată, șefa Cabinetului de miniștri a mulțumit oficialului polonez pentru suportul oferit de Polonia  în octombrie 2021, atunci când Republica Moldova s-a confruntat cu o criză energetică, pe fondul tensiunilor cu gigantul rus „Gazprom”. Contractul de achiziționare a unui milion de metri cubi de gaze naturale din Polonia a fost unul istoric, fiind prima achiziție din surse alternative a Guvernului de la Chișinău.

                                                    Andrei Spînu: „există riscul ca Gazprom să rezilieze contractul de livrare a gazelor către Moldova începând cu 1 mai”

                                                    Anterior, viceprim-ministrul moldovean, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a declarat la un post de televiziune că există riscul ca Gazprom să rezilieze contractul de livrare a gazelor către Moldova începând cu 1 mai, dar țara nu va rămâne fără gaze și le va cumpăra de pe piață de la furnizori alternativi 08.04.2022

                                                    Potrivit lui, Gazprom ar putea rezilia contractul de livrare a gazelor în Moldova din cauza neachitării până la 1 mai a datoriei de gaze a consumatorilor din dreapta Nistrului. El a adăugat că licitația internațională pentru auditarea acestei datorii a eșuat din cauza războiului din Ucraina, întreruperii rutei aeriene și a altor factori, iar auditul nu poate fi finalizat în termenul stabilit.

                                                    Andrei Spînu a declarat că i-a trimis o scrisoare șefului Gazprom, Alexei Miller, în care îi cere să clarifice dacă, în această situație, livrările de gaze rusești către Moldova vor continua și după 1 mai. Dar până acum nu s-a dat un răspuns. Vicepremierul a subliniat că este imposibil de prognozat situația deocamdată, dar, deoarece Gazprom a manifestat anterior o atitudine neprietenoasă față de Moldova și a amenințat cu sistarea livrărilor de gaze în cazul întârzierii plăților în avans, livrările de gaze din Rusia ar putea fi sistate începând cu 1 mai.

                                                    În această situație, autoritățile moldovenești vor căuta cele mai bune soluții alternative. Andrei Spînu a spus că există deja mai multe propuneri de ofertă, dar problema este prețul. „Avem un plan B în cazul în care livrările de gaze din Rusia sunt oprite și căutăm cea mai favorabilă alternativă. Există mai multe propuneri, dar vrem să primim un răspuns oficial din partea Gazprom pentru a înțelege ce avem de făcut în continuare. În cazul în care contractul cu Gazprom va fi reziliat, vom cumpăra gaze de pe piață, așa cum am făcut în toamna anului trecut. Prețurile sunt mai mari acolo, dar noi nu le putem influența. Toată lumea știe că prețul pieței este mare, dar dacă vom ajunge să plătim prețul pieței atât pentru energie electrică, cât și pentru gaze, acesta va fi prețul adevăratei independențe a Moldovei. Nu mai putem fi în ghearele Rusiei, sper ca societatea noastră să aibă maturitatea de a depăși această situație. Va fi greu, nu va fi ușor. Dar trebuie să fie făcut. Trebuie să depășim această situație. Va trebui să economisim mai mult, să reducem consumul de energie, să implementăm proiecte de eficiență energetică, să alocăm mai mulți bani de la buget pentru compensații. Va trebui să renunțăm la ceva pentru a supraviețui acestei crize energetice„, a declarat vicepremierul.

                                                    El a spus că a sosit timpul pentru schimbări, având în vedere că Moldova este singura țară din regiune care este 100% dependentă de Rusia în ceea ce privește energia și aprovizionarea cu gaze și energie electrică. Andrei Spînu a declarat că Moldova este mai bine pregătită pentru o eventuală sistare a livrărilor de gaze din Rusia decât înainte de ultimul sezon de încălzire, deoarece consumul de gaze este în scădere drastică, au fost luate măsuri pentru a spori securitatea energetică a țării.

                                                    Bursa Română de Mărfuri își deschide o filială la Chișinău

                                                    Platforma de tranzacționare a gazelor naturale, BRM East Energy, autorizată joi de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, a fost deschisă la solicitarea companiei Moldovatransgaz, filiala Moldovagaz, care, la rândul său, este deținută majoritar de concernul rusesc Gazprom, scrie anticoruptie.md

                                                    Potrivit notei informative al proiectului de decizie respectiv, ANRE a recepționat solicitarea Moldovatransgaz privind aprobarea platformei de tranzacționare a gazelor naturale operate de SRL BRM East Energy încă la patru martie.

                                                    Solicitarea a fost argumentată prin faptul că BRM East Energy este subsidiară a Bursei Române de Mărfuri cu o experiență de peste zece ani pe piața de gaze naturale românească.

                                                    Potrivit notei, BRM România se încadrează în toate reglementările specifice europene: are calitatea de bursă de tip MIFID (The Markets in Finacial Instruments Directive) pe piața de capital, deține licență ACER ca operator de piață și este raportor REMIT pentru clienții proprii.

                                                    Vadim Ceban, directorul general al Moldovagaz spune că nu este nimic straniu în faptul că alegerea filialei Gazprom s-a oprit asupra BRM East Energy.

                                                    Potrivit lui, regulile în vigoare ale pieței de gaze naturale din republica Moldova, pune în responsabilitatea Operatorului Sistemului de Transport (OST) ehilibrarea sistemului de gaze naturale. Pentru a se conforma cadrului legal, Moldovatransgaz, care are rolul de OST, a avut doua opțiuni: să dezvolte propria platformă de tranzacționare sau să acceseze orice altă platformă disponibilă. În final, compania a ales să mizeze pe o platformă deja existentă, iar alegerea a căzut pe filiala BRM.

                                                    În rezultatul analizei diferitor platforme din România, Ucraina , Ungaria etc.,  platforma BRM s-a dovedit mai bună din toate considerentele”, afirmă Ceban.

                                                    El specifică, însă, că aceasta se va ocupa doar de operațiuni de echilibrare, așa cum prevăd regulile pieței. Altfel sus, atunci când volumul de gaze intrat în sistemul moldovenesc nu va fi suficient pentru a asigura presiunea optimă, prin intermediul platformei BRM East Energy vor fi procurate cantitățile necesare pentru a asigura acest echilibru.

                                                    Ceban spune că, deocamdată se vor tranzacționa doar cantitățile necesare pentru echilibrare deși nu exclude că în viitor pe bursă ar putea să se facă tranzacții mai mari. „Aici e vorba doar de operațiuni de echilibrare, așa cum prevăd regulile pieței. Până la tranzacționarea de produse derivate mai avem de mers”, menționează el.

                                                    AFN

                                                    Prin ordinele comune ale ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, ministrului Antreprenoriatului și Turismului, ministrului Culturii și ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației au fost aprobate, miercuri, obiectivele care vor fi cuprinse în cele 12 rute culturale, ca urmare a propunerii din 31 martie 2022 a comitetului interministerial reglementat prin Hotărârii de Guvern nr. 208/2022, reprezentând jalonul 331 al componentei 11 – Turism și Cultură din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

                                                    „Gospodării tradiționale din Roșia Montană și din Delta Dunării, alături de încă cinci obiective din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt oficial selectate pentru a fi finanțate din PNRR. Pe lângă aceste situri recunoscute la nivel internațional, un număr de peste 300 obiective, care fac parte din patrimoniul cultural național, vor fi restaurate sau vor beneficia de sprijinul necesar pentru o promovare adecvată”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

                                                    În urma apelului public lansat de MIPE la data de 25 februarie a.c. au fost depuse 395 de solicitări. Acestea au fost evaluate respectând metodologia aprobată prin ordinul comun al celor patru ministere. Termenul limită pentru depunerea propunerilor a fost 20 martie a.c.

                                                    Ministrul Vîlceanu a completat: „PNRR devine tangibil, nu mai este un concept care doar promite, ci un instrument prin care investițiile se vor simți chiar și de către comunități dezavantajate economic.”

                                                    Listele cu obiectivele selectate ce vor face parte din cele 12 rute turistice/culturale, investiție cuprinsă în cadrul Componentei 11 Turism și Cultură, pot fi consultate aici: https://mfe.gov.ro/pnrr-listele-obiectivelor-care-indeplinesc-criteriile-necesare-includerii-in-cadrul-rutelor-turistice-culturale-in-vederea-promovarii-respectiv-restaurarii/.

                                                    La data de 31 martie a.c. a fost atins jalonul 331,care presupunea ca cel puțin 225 de situri să fie incluse în rutele culturale, situri alese pe baza cartografierii și care să fie  poziționate în principal în zonele rurale și defavorizate pentru a atrage turiști și a crea noi locuri de muncă în industria turismului. Având în vedere că pentru anumite rute turistice/culturale nu au fost depuse suficiente solicitări, MIPE urmează să anunțe un al doilea apel public pentru a putea utiliza toate fondurile alocate investiției și a maximiza toate șansele comunităților cu potențial turistic de a beneficia de investiții sustenabile.

                                                    moldova

                                                    Indicatorul de încredere a mediului de afaceri din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI), a crescut în martie în ciuda războiului din Ucraina şi a scăderii generale a încrederii în statele din zona euro. Astfel, indicatorul Comisiei pentru România a înregistrat o valoare de 102,1 puncte în luna martie, peste media pe termen lung a ESI şi în creştere lunară de la valoarea de 101,2 puncte înregistrată în ianuarie şi februarie.

                                                    Potrivit analiştilor BCR Cercetare, saltul din martie al ESI a avut la bază îmbunătăţirea sentimentului managerilor din sectorul de servicii. În acelaşi timp, încrederea managerilor din sectorul manufacturier, de construcţii şi comerţ retail (comerţ cu amănuntul) a scăzut în luna martie.

                                                    „Datele pentru primul trimestru arată că valoarea medie a ESI a crescut la 101,5 puncte vs. 100,6 puncte în trimestrul patru din 2021. Impactul războiului din Ucraina este probabil să înceapă să devină vizibil în următoarele luni şi ne aşteptăm ca ratele de creştere pentru primele două trimestre din 2022 să fie semnificativ mai slabe decât înainte de conflict”, comentează Eugen Sinca, analist BCR.

                                                    Potrivit acestuia, economia României ar trebui să-şi revină puternic în a doua jumătate a acestui an, în acest scenariu fiind inclusă o detensionare a conflictului şi a problemelor de lanţurile de aprovizionare globale.

                                                    „Estimarea noastră de creştere este de 2,8% în 2022, revizuită recent în jos de la 3,2%. Dacă tensiunile geopolitice se atenuează, economia ar putea creşte cu 5,7% în 2023”, mai afirmă Sinca.

                                                    În ianuarie, ESI a scăzut cu 1,3 puncte, de la 102,5 puncte în decembrie. Valoarea din octombrie şi noiembrie a ESI a fost de asemenea sub media pe termen lung de 100 de puncte, economia fiind lovită foarte puternic de valul extrem de sever de Covid-19 din ultimele 3 luni ale lui 2021, care au fost, de altfel, marcate de o criză politică majoră.

                                                    Economia României a stagnat în a doua jumătate a lui 2021, timp în care inflaţia a accelerat puternic. Scăderea ESI în perioada august-noiembrie a indicat această dinamică slabă a economiei comparativ cu lunile de primăvară şi vară 2021, când economia României şi-a atins viteza maximă de creştere ca urmare a eliminării restricţiilor şi manifestării consumului reprimat din perioada de vârf a restricţiilor.

                                                    Valul al patrulea al pandemiei extrem de puternic a afectat activitatea în economie, iar în trimestrul al treilea economia (PIB) a înregistrat o dinamică pozitivă de doar 0,4% în ritm trimestrial, în mare parte datorită contribuţiei pozitive semnificative a agriculturii. În trimestrul al patrulea, activitatea a fost de asemenea sub potenţial, în decembrie înregistrându-se o scădere economică de 0,1%.

                                                    Primul trimestru din 2022 a avut până acum date economice (ianuarie şi februarie) care au surprins pozitiv, producţia industrială şi construcţiile marcând un început de an 2022 puternic. Economiştii anticipează o creştere economică trimestrială de +0,2% în primul trimestru din acest an prin care s-ar evita o recesiune tehnică.

                                                    BNR afirma recent la rândul său că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o uşoară revenire a activităţii economice în primul trimestru din 2022, însă această revenire este catalogată drept „probabil temporară”. Potrivit BNR, această dinamică implică „descreşterea dinamicii anuale a PIB şi în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază”. În trimestrul al patrulea din 2021, dinamica anuală a PIB a scăzut la 2,4% de la 6,9% în trimestrul trei din 2021.

                                                    În primul trimestru al anului, angajatorii au publicat peste 118.000 de oferte de muncă, cu 59% mai multe față de T1/2021 și cu 26% în creștere față de T4/2021. Doar în luna martie, numărul joburilor postate pe eJobs.ro, liderul pieței de recrutare din România, a ajuns la circa 45.000, cu 34% mai multe comparativ cu luna februarie a acestui an. În același timp, 3,5% dintre locurile de muncă noi postate în luna martie au fost dedicate cetățenilor ucraineni.

                                                    Primele 5 sectoarele care au scos cele mai multe joburi noi la bătaie în primul trimestru al anului sunt: Retail, Prestări Servicii, Call Center/BPO, Producție și Industria alimentară. Odată cu ridicarea restricțiilor din 9 martie, se resimte și mai acut nevoia de personal, mai ales în domeniile care nu au funcționat până acum la capacitate maximă sau care au fost limitate ori blocate de condițiile pandemice. Cel mai bun exemplu în acest sens este Turismul, care, în luna martie, a urcat pe locul 3 la oferta de joburi, de pe locul 8, pe care se situa în luna anterioară. Doar în martie 2022 acest sector a avut deschise peste 4.700 de locuri de muncă noi.

                                                    Eliminarea restricțiilor a adus cu sine revenirea în forță a unor domenii care, timp de 2 ani, nu au funcționat la capacitate normală, cum e cazul Turismului, iar acest lucru se reflectă în oferta impresionantă de joburi noi din aceste sectoare. În același timp, pregătirea pentru sezonul estival contribuie și ea la o creștere spectaculoasă a numărului de joburi pe multe domenii de activitate, de la Servicii și Transporturi, la Industria alimentară”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

                                                    O premieră absolută pe care o aduce cu sine luna martie constă în faptul că, după 2 ani de pandemie, e prima oară când oferta de joburi remote se echilibrează cu cererea candidaților pentru acestea. Dacă până în luna martie, procentul aplicărilor la joburile care pot fi făcute de acasă era dublu față de oferta de astfel de joburi (aproximativ 12% versus 6%), în luna martie a acestui an este prima oară când cele două se echilibrează aproape perfect. Astfel, joburile remote au reprezentat în luna martie 11,9% din oferta totală de locuri de muncă, în timp ce aplicările pentru acest tip de joburi au fost 12,3% din numărul total de aplicări ale lunii trecute. În cifre absolute, în primul trimestru din 2022 au fost publicate peste 11.000 de locuri de muncă remote dintr-un total de 118.000, aproape jumătate dintre acestea fiind publicate pe eJobs.ro doar în luna martie.

                                                    Deși s-a lucrat de la distanță și în perioada restricțiilor, abia după ridicarea acestora oferta de joburi remote s-a aliniat cu cererea din partea candidaților. Acest lucru e o premieră îmbucurătoare și ne arată că, deși așteptările erau să vedem tot mai multe echipe la birou, numărul angajatorilor care înțeleg că nevoia de flexibilitate a angajaților nu dispare odată cu ridicarea restricțiilor e tot mai mare. Acestea sunt companiile care, pe termen lung, vor avea numai de câștigat în ochii angajaților și care vor acumula bile albe la brandul de angajator”, spune Bogdan Badea.

                                                    La fel de fierbinte este piața muncii și din perspectiva candidaților, care au depus în primul trimestru din 2022 circa 3 milioane de aplicări. Doar în luna martie au fost înregistrate peste 1.000.000 de candidaturi pentru joburile din țară și din străinătate. Totodată, nevoia candidaților de a se bucura de flexibilitate se observă și în creșterea interesului față de locurile de muncă în sistem freelance/project based. Numărul de aplicări pentru aceste oportunități au fost de peste 13.000 în luna martie, în creștere cu 30% față de luna anterioară.

                                                    Pe lângă interesul constant al candidaților pentru joburile remote, se observă și o creștere și a aplicărilor pentru joburile în străinătate. Astfel, în primul trimestru din 2022, 1,8% dintre aplicări au fost pentru locuri de muncă în afară, în creștere față de primul trimestru al anului trecut, când reprezentau 1,1% din oferta totală de candidaturi depuse.

                                                    Domeniile care au atras cele mai multe aplicări în T1 sunt Retail, Prestări Servicii, IT/Telecom, Call Center/BPO și Financiar/Banking. În ce privește cei mai activi candidați, pe primul loc rămâne grupa de vârstă 25-35 de ani, urmată, de 2 ani încoace, de segmentul 18-24 ani, segment care, anterior pandemiei, era pe ultimul loc la numărul de aplicări. Aceste grupe de vârstă sunt urmate, în topul aplicărilor de categoria 35-45 ani. În același timp, pe ultimele locuri la aplicări se situează extremele: candidații de peste 45 de ani și tinerii care au între 16-18 ani. Dacă pentru cei din urmă nevoia de joburi nu este una atât de mare, pentru candidații 45+ aceasta este una cât se poate de reală, însă este temperată de frici și prejudecăți cu care aceștia spun că se confruntă în continuare.

                                                    Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Primăria și Consiliul Local Medieșu Aurit, cu sprijinul Consiliului Judeţean Satu Mare, în parteneriat cu Asociația Națională de Folclor din România, organizează în perioada 9-10 aprilie 2022, cea de-a VII- a ediţie a Festivalului Concurs Național de Folclor ,,Rozmarin în colţu’ mesii”.

                                                    Sâmbătă, 9 aprilie 2022, în Sala Mare a Casei de Cultură a Sindicatelor Satu Mare, de la ora 18:00 va avea loc concursul de interpretare vocală (cu concurenți care reprezintă aproape toate zonele folclorice ale României), spectacolul artistic și Gala Laureaților.

                                                    Anul acesta s-au înscris 36 de concurenți din 17 județe ale țării, după cum urmează: Maramureș, Suceava, Sălaj, Satu Mare, Bihor, Cluj, Prahova, Neamț, Vaslui, Gorj, Alba, Mureș, Olt, Botoșani, Bistrița- Năsăud, Arad și Argeș, iar în urma preselecției s-au calificat în concurs, cei 10 concurenți din următoarele județe:

                                                    1. AIACOBOAIE SABRINA MARIA – Botoșani

                                                    2. COSTEA MARIA – Alba

                                                    3. GOIA ROXANA – Timiș

                                                    4. MOTAN EDUARD – Arad

                                                    5. NAGHI IONUȚ – Bihor

                                                    6. OȘIAN CARMEN – Satu Mare

                                                    7. RUS DORIN – Bistrița

                                                    8. SÂIU ANDRA – Olt

                                                    9. SANDULEAC DENISA – Botoșani

                                                    10. SPERACHE MIHAIL – Gorj

                                                    În program vor mai evolua: Lavinia Goste și Marius Zorilă; Petrică Mureșan; Mărioara Sigheartău; Bianca Angela Cionca; Diana Topan (câștigătoarea trofeului din 2019); Ansamblul Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE” – Gala Laureaților va fi filmată de TVR 3.

                                                    Pentru spectacolul din 9 aprilie 2022 – rezervarea locurilor se face la sediul Centrului de Creație, str. Mihai Viteazu nr. 32, sau la telefon 0753.055.545, în perioada 4-8 aprilie, în intervalul orar: 08:00- 16:00.

                                                    Duminică, 10 aprilie 2022, la Căminul Cultural al localității Medieșu Aurit, de la ora 18:00 va avea loc Spectacolul de Gală. În program vor evolua: Lavinia Goste și Marius Zorilă; Petrică Mureșan; Maria Petca Poptean; Ana Holdiș Pop; Vlad Jurchiș; Corul „Medieșana”; premianții celei de-a VII-a ediții a Festivalului; Ansamblul Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE”.

                                                    Acompaniază Orchestra Ansamblului Folcloric Național „Transilvania” – dirijor Eduard Albina

                                                    Concursul îşi propune valorificarea, popularizarea cântecului şi portului popular românesc autentic, descoperirea de noi talente, precum și promovarea costumului popular tradițional. Unul dintre aceste frumoase cântece se regăsește în repertoriul marelui rapsod al Nordului, Nicolae Sabău care a cules melodia ,,Rozmarin în colțu’ mesii“ din localitatea Medieșu Aurit.

                                                    Instituția sătmăreană de promovare a culturii tradiționale a considerat că acest cântec devenit celebru în întreaga țară merită un festival, inițiat în anul 2014 și care treptat de la o manifestare zonală a devenit în scurt timp un festival important care adună soliști din întreaga țară.

                                                    Deși 2021 a fost un an în care băncile au înregistrat profituri record, acest lucru nu se reflectă și în salariile pe care le câștigă majoritatea angajaților din acest sector. Astfel, media salarială din Banking este de 3.800 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu.

                                                    Totodată, se remarcă diferențe salariale majore între pozițiile de top management și de birouri și cele din sucursale, unde activează majoritatea angajaților, acest lucru contribuind la o medie salarială scăzută la nivel de industrie. Vorbim, astfel, de o medie aliniată cu salariul mediu net pe economie, care, în februarie 2022, era puțin peste 3.800 de lei pe lună. Acest lucru plasează Bankingul pe același nivel cu Imobiliare și eCommerce, dar la distanță considerabilă de fruntea clasamentului, dominată de IT, unde media salarială depășește 5.000 de lei.

                                                    Dacă ne uităm la distribuția salarială, doar 3,3% dintre angajații din domeniu câștigă peste 2.000 de euro pe lună, în timp ce 3 din 5 angajați din acest sector primesc la final de lună sub 4.000 de lei net. Acest lucru se explică și prin faptul că oferta de specialiști depășește cu mult cererea, căci numărul de joburi nou create în domeniu nu reușește să țină pasul cu numărul anual foarte mare de absolvenți de studii economice”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.

                                                    Cei mai mulți angajați din Financiar/Bancar (30,8%) câștigă un salariu cuprins între 2.000 și 3.000 de lei, iar 10,4% chiar sub 2.000 de lei. Există totuși un segment considerabil de mijloc, de 26% dintre angajați, care câștigă între 4.000 și 7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse până în acest moment în Salario de specialiștii în banking. Mai mult decât atât, aproape 9% dintre angajați câștigă salarii medii nete cuprinse între 7.000 și 10.000 lei lunar.

                                                    Cele mai mari valori introduse în acest moment în Salario de cei care lucrează în Banking sunt pentru poziții de management și IT. Printre cele mai mari salarii introduse în comparatorul de salarii marca eJobs, se numără:

                                                    • Director General – 40.000 lei
                                                    • Arhitect IT – 25.000 lei
                                                    • Programator Java – 25.000 lei
                                                    • Director financiar – 21.000 lei
                                                    • Analist financiar – 20.000 lei

                                                    Dacă vorbim însă despre cele mai mari medii salariile pe poziții, acestea depășesc media națională care se câștigă pe aceeași poziție. Iată câteva exemple:

                                                    Cele mai mari salarii MEDII nete

                                                    1. Chief Technology Officer – 20.000 lei
                                                    2. Director de Vânzări – 10.000 lei
                                                    3. Trezorier – 9.067 lei
                                                    4. Director Financiar– 9.000 lei
                                                    5. Senior Project Manager – 8.750 lei

                                                    Cele mai mici salarii MEDII nete

                                                    1. Ofițer Bancar – 2.700 lei
                                                    2. Agent Vânzări – 2.500 lei
                                                    3. Contabil Junior – 2.500 lei
                                                    4. Operator Introducere Date – 2.000 lei
                                                    5. Asistent Consultant Fiscal – 1.800 lei

                                                    În ceea ce privește cei mai curioși angajați din domeniu, 15% dintre datele introduse în Salario în acest domeniu, provin de la ofițerii bancari.

                                                    Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Banking sunt:

                                                    • București – 4.500 lei
                                                    • Timișoara – 3.800 lei
                                                    • Cluj-Napoca – 3.500 lei
                                                    • Oradea – 3.500 lei
                                                    • Târgu-Mureș – 3.300 lei

                                                    Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Banking sunt:

                                                    • Botoșani – 2.500 lei
                                                    • Roman – 2.500 lei
                                                    • Călărași – 2.200 lei
                                                    • Pașcani – 2.200 lei
                                                    • Dorohoi – 2.000 lei

                                                    În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 38.000 de locuri de muncă, dintre acestea, peste 1.400 fiind în domeniul bancar. Peste 400.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs

                                                    parlamentare

                                                    Popularitatea lui Viktor Orbán în rândul respondenţilor care declară că vor participa cu siguranţă la alegeri este neîntreruptă din noiembrie 2021: în ultimele 18 săptămâni, susţinerea prim-ministrului în exerciţiu a variat între 52 la 58%, iar în finalul campaniei electorale se menţine la 58%, a transmis, marţi, agenţiei ungare de presă MTI institutul de cercetare ungar Centrul pentru Drepturi Fundamentale, citând rezultatele unui sondaj recent realizat.

                                                    Potrivit comunicatului, contracandidatul de stânga al lui Viktor Orbán nu şi-a putut îmbunătăţi nici de această dată popularitatea, doar 25% din cei care intenţionează să voteze vor să-l vadă pe Péter Márki-Zay în funcţia de şef al guvernului şi de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean nu există niciun grup social în rândul căruia să fie mai popular decât Viktor Orbán.

                                                    Popularitatea premierului aflat în funcţie din 2010 a crescut chiar de la izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, proporţia simpatizanţilor activi care îl susţin a crescut de la 52% la 61% în primele două săptămâni după izbucnirea războiului, pe când în ultimele două săptămâni s-a stabilizat le 58%.

                                                    “Toate acestea înseamnă că marea majoritate a maghiarilor se identifică cu atitudinea premierului care ţine Ungaria departe de război, promovează liniştea strategică şi securitatea” – se arată în comunicat, adăugând că cercul susţinătorilor lui Péter Márki-Zay, care “a formulat propuneri care ar putea implica Ungaria în război”, nu a crescut.

                                                    “Impopularitatea lui Márki-Zay este izbitoare: în continuare nu există niciun grup social în care el l-ar putea întrece pe Viktor Orbán. Ca dovadă, după ce cu două săptămâni în urmă 71% din electoratul opoziţiei, cu poziţie critică faţă de guvern, ar fi vrut să-l vadă pe Péter Márki-Zay în funcţia de premier, sondajul actual arată că proporţia lor a scăzut la 58%”, se subliniază în comunicat.

                                                    Acesta adaugă: candidatul stângii a rămas în urmă şi în categoria de vârstă între 18-29 ani, adică în rândul “tinerilor la care liberalii se referă des”, deoarece dintre aceştia 53% îl doresc prim-ministru pe Viktor Orbán şi doar 22% îl preferă pe Márki-Zay. Pierderea de teren a liderului opoziţiei a crescut şi la Budapesta: acum două săptămâni, locuitorii capitalei au fost în favoarea premierului în exerciţiu cu 45% faţă de 42%, în timp ce din sondajul recent reiese un raport de 46%-35% , se arată în comunicat.

                                                    17% dintre maghiarii activi încă nu ştiu sau nu declară pe care dintre cei doi politicieni l-ar susţine, precizează comunicatul.

                                                    actionați

                                                    Generația actuală de antreprenori este mai puțin dispusă să renunțe la controlul companiilor în favoarea moștenitorilor lor, pe fondul pandemiei, îngreunând astfel formarea acestora ca noi lideri, reiese din sondajul NextGen Survey 2022 realizat de PwC la nivel global.

                                                    Deși 43% dintre membrii noii generații a afacerilor de familie (NextGen) spun că sunt mai implicați în afaceri decât înainte de pandemie, doar 28% au arătat că li se încredințează operațiuni interne importante pentru a le conduce, în scădere de la 48%, procentul înregistrat în ediția din 2019 a sondajului. În acest context, 45% consideră că este dificil să se afirme ca noi lideri sau membri ai consiliului de administrație.  

                                                    ”NextGen sunt mai implicați în afaceri, dar provocarea este de a crea încredere între actuala și următoarea generație, acesta fiind momentul pentru a concretiza planurile de succesiune și pentru a defini competențele de conducere necesare pentru a asigura creșterea în viitor. Provocarea pentru NextGen este să demonstreze că sunt pregătiți să preia frâiele”, a declarat George Ureche, Director și Liderul serviciilor pentru afaceri antreprenoriale, PwC România.

                                                    Totuși 61% dintre respondenți spun că au un plan de succesiune, iar 39% dintre NextGen au fost implicați în dezvoltarea acestuia.

                                                    Domeniile în care NextGen declară că se implică activ în prezent includ realizarea strategiei de creștere a afacerii (59%), asigurarea că organizația oferă produsele și serviciile potrivite (50%) și adoptarea de noi tehnologii (44%).

                                                    Sondajul relevă și câteva diferențe notabile între generații. Ambele generații se concentrează pe creștere, dar doar jumătate din generația actuală consideră că afacerea lor are responsabilitatea de a lupta împotriva schimbărilor climatice și a consecințelor acestora, comparativ cu aproape trei sferturi dintre NextGen.  Un procent la fel de ridicat de NextGen (76%) consideră că afacerea lor contribuie activ la comunitate, în comparație cu puțin peste jumătate (54%) din generația actuală.  Procente similare, 42% dintre NextGen și 38% din generația actuală consideră că afacerea lor are capacități digitale puternice, dar o treime dintre NextGen spun că generația actuală nu înțelege pe deplin oportunitățile și riscurile pentru digital în cadrul afacerii lor.  

                                                    Despre studiul PwC Global NextGen Survey 2022

                                                    Sondajul Global NextGen Survey 2022 a chestionat peste o mie de membri NextGen din afaceri de familie din 68 de țări la nivel global pentru a înțelege principalele priorități și provocări ale acestora.

                                                    Ministerul Finantelor (MF) continua emisiunile de titluri de stat pentru populatie FIDELIS si lanseaza la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) prima oferta de vanzare din acest an, in perioada 17 martie – 1 aprilie. Este de asemenea a saptea oferta Fidelis derulata prin intermediul pietei de capital de Ministerul Finantelor incepand cu iulie 2020. Prin intermediul precedentelor sase oferte, Ministerul Finantelor a atras de la populatie, cumulat, peste 9 miliarde lei (1,8 miliarde euro).

                                                    Ministerul Finantelor continua programul FIDELIS prin lansarea primei editii de emisiuni de titluri de stat in anul 2022. De la debutul programului, participarea investitorilor s-a inscris pe un trend ascendent, sumele atrase demonstrand viabilitatea acestui tip de instrument corelat cu nevoile de economisire a investitorilor persoane fizice. Privim cu incredere dezvoltarea pietei de capital si contributia acestui program la diversificarea instrumentelor financiare si apreciem implicarea sindicatului de intermediere si a BVB in contextul actual extrem de volatil, care necesita eforturi complementare de actiune si de sustinere a pietelor financiare”, a declarat Adrian Caciu, Ministrul Finantelor.

                                                    In perioada 17 martie – 1 aprilie 2022, persoanele fizice rezidente si nerezidente, cu varsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul bancilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comerciala Romana, BRD – Groupe Societe Generale si Alpha Bank Romania, titluri de stat FIDELIS denominate in lei si in euro, in cadrul ofertei publice de vanzare derulate la Bursa de Valori Bucuresti.

                                                    „In cei doi ani de cand Ministerul Finantelor a lansat programul FIDELIS, numarul de investitori la bursa a crescut constant. Diversificarea ofertei este esentiala pentru ca numarul de investitori si impactul pietei de capital in economie sa creasca. Titlurile de stat si obligatiunile corporative sunt un instrument financiar potrivit pentru orice categorie de investitori, atat pentru cei cu experienta, dar mai ales pentru cei la inceput de drum”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                    „Ministerul Finantelor este un partener de incredere atat prin sustinerea pe care o acorda tuturor proiectelor pe care intreaga comunitate a pietei de capital le desfasoara, cat si prin consecventa cu care deruleaza oferte publice de titluri de stat. FIDELIS este deja recunoscut de romani ca fiind un program de referinta al Statului Roman, iar succesul precedentelor sase oferte reflecta pe de o parte interesul populatiei pentru acest tip de instrument financiar, iar pe de alta parte capacitatea pietei de capital de a sustine planurile de finantare atat ale Statului, cat si pe cele ale mediului privat”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                    Detaliile fiecarei emisiuni sunt disponibile in tabelul de mai jos:

                                                    CriteriuEmisiune lei scadenta 2023Emisiune lei scadenta 2025Emisiune euro scadenta  2023Emisiune euro scadenta 2024
                                                    ISINROZB4WKZN6C4RO5N3BT6R987ROX9A2SYZM27RO4BN5DL46D3
                                                    SimbolR2304AR2504AR2304AER2404AE
                                                    Maturitate6 aprilie 20236 aprilie 20256 aprilie 20236 aprilie 2024
                                                    Dobanda anuala4,75% p.a.5,50% p.a1,20% p.a.1,60% p.a.
                                                    Perioada derulare17 martie – 1 aprilie17 martie – 1 aprilie17 martie – 1 aprilie17 martie – 1 aprilie
                                                    Valoare nominala/ titlu de stat100 lei100 lei100 euro100 euro
                                                    Suma minima subscrisa5.000 lei5.000 lei1.000 euro1.000 euro

                                                    Alocarea titlurilor de stat subscrise in cadrul ofertei se va efectua la data alocarii (1 aprilie 2022), iar numarul final de titluri de stat oferite va fi stabilit de catre emitent cu consultarea sindicatului de intermediere. Ordinele aferente subscrierilor alocate investitorilor pe baza subscrierilor validate de membrii sindicatului de intermediere/Participantii Eligibili vor fi inregistrate in sistemul de tranzactionare al BVB dedicat ofertelor publice (titluri de stat). Data estimata de intrare la tranzactionare este 7 aprilie 2022.

                                                    Veniturile obtinute in urma investitiei in titlurile de stat FIDELIS, atat din dobanzi, cat si din castigurile de capital sunt neimpozabile. De asemenea, subscrierile se pot efectua si prin intermediul Participantilor Eligibili, care reprezinta orice intermediar autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiara, care este societate de investitii financiare sau institutie de credit acceptata ca participant la sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti si care a semnat angajamentul privind respectarea conditiilor de derulare a ofertei, a prevederilor prospectului de emisiune si a transmis angajamentul catre Lead Manager. Sindicatul de intermediere al ofertei este format din BT Capital Partners (Lead Manager) & Banca Transilvania, BCR, BRD si Alpha Bank Romania.

                                                    Mai multe detalii pot fi consultate pe website-ul BVB.

                                                      Pe 31 martie, începe a 8-a ediție a programului internațional Yep!Startup Pre-accelerator, lansat de Yep!Moldova. Programul de pre-accelerare sprijină antreprenorii care vor să lanseze produse scalabile pe piața externă, oferind granturi, expertiză și acces la o rețea internațională de mentori și investitori.

                                                      În acest an, pentru prima dată la Chișinău, Yep!Moldova organizează un batch comun pentru Moldova și Ucraina, startupurile având ocazia să lucreze împreună, să creeze o comunitate, să dezvolte networking și să facă schimb de idei. La program pot aplica echipe care doresc să scaleze produsul, să facă upgrade afacerilor și să ridice investiții.

                                                      Dacă sunteți acest antreprenor, vă așteptăm începând cu 31 martie în programul nostru Yep!Startup Pre-accelerator.

                                                      Înregistrați-vă aici la programul de pre-accelerare.

                                                      Yep!Startup Pre-accelerator are o durată de 2 luni, iar participanții pot primi:

                                                      • Granturi nerambursabile de până la 2000 EUR;
                                                      • Suport și feedback din partea mentorilor YEP – manageri de top din companii precum Cisco, Genesis Investment Fund, Deloitte, și fondatori de startupuri precum Axon Partners, Gravitec etc.;
                                                      • Pregătirea pitch deck cu mentori și traineri specializați;
                                                      • Acces mai ușor în acceleratorul Startup Wise Guys – partenerul YEP, unde pot fi ridicate investiții de până la 100k EUR;
                                                      • Networking cu experți din Europa, Israel, SUA.

                                                      Datorită parteneriatului Yep!Moldova cu Garage48 și Startup Wise Guys, participanții pre-acceleratorului nostru beneficiază de expertiză triplă și de posibilitatea de a accesa mai ușor 3 programe de accelerare europene.

                                                      Dacă aveți în rândul prietenilor și colegilor, persoane care vor să beneficieze de această oportunitate, faceți un share, astfel încât informația să ajungă și la ei. Link de înregistrare la programul de pre-accelerare: https://forms.gle/sU3jTPx8PdFyD1odA

                                                      Participarea la Yep!Startup Pre-accelerator este gratuită, toate costurile fiind acoperite de finanțatori. De asemenea, nu percepem cotă parte din afacere.

                                                      În ultimii 3 ani, startupurile YEP au reușit să ridice granturi și investiții de peste 500 000 $. În total prin programele noastre au fost dezvoltate 350 de startupuri din Ucraina și Moldova din domenii precum: aviație, fintech (cryptocurrency, NFT), medtech (psihologie, echipamente medicale inovative), agtech (produse hardware), createch (animație, muzică), edtech, turism etc.

                                                      Despre Yep!Moldova

                                                      Yep!Moldova este o organizație care dezvoltă early stage startups. Începând cu anul 2016, Yep a organizat 7 ediții de Pre-accelerare, 10 Hackathoane și Ideathoane, 100 de evenimente locale, regionale și internaționale, pentru elevi, studenți și antreprenori inovativi, la care au participat peste 5000 de persoane. Misiunea Yep!Moldova este să dezvolte afaceri inovative și startupuri în Republica Moldova, lucrând cu mentori și experți de talie internațională. Noi acordăm susținere antreprenorilor care vor să lanseze produse ce pot fi accesate world wide, transmitem din experiența noastră de peste 20 ani în dezvoltarea afacerilor și facem conexiuni cu o rețea europeană de mentori și investitori.

                                                      Acest proiect este implementat de Generația NIKA în parteneriat cu Garage48, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei în cadrul Fondului pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.

                                                      afaceri

                                                      Cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 19% față de 2019 și a depășit cu 136% nivelul din 2011, ajungând la 6,4 miliarde de lei în 2020, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

                                                      Estimăm continuarea tendinței de creștere începută în 2010,  iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat să depășească pragul de 7,3 miliarde de lei în 2021, ca urmare a dezvoltării cererii online și a presiunilor inflaționiste”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

                                                      Piața serviciilor de poștă și curierat face parte din puținele domenii în care numărul de companii a crescut considerabil în pandemie, cu aproape 39%  față de 2019 și cu aproximativ 242% peste nivelul din 2011, atingând nivelul record de 3,4 mii de companii în 2020.

                                                      Capital majoritar românesc, în 98,5% dintre companiile de poștă și curierat

                                                      Dintre cele 2.514 companii locale care au înregistrat capitaluri proprii pozitive în 2020, 2.476 (98,5%) au avut acționariat majoritar românesc (peste 50% din total). După numărul de companii cu acționariat direct majoritar străin, pe primele locuri s-au aflat investitorii din Olanda, Bulgaria și Cipru (cu câte 4 companii fiecare). După valoarea capitalurilor proprii, în 2020, investitorii din România au controlat peste 71,5% din acestea, cei din Luxemburg 15,5%, iar cei din Olanda 8,4%”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

                                                      Rezultat net record în 2020

                                                      img

                                                      Dacă în 2019 rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii de poștă și curierat a crescut marginal față de 2018, în 2020 avansul anual a fost unul dintre cele mai ample din economie și anume de 124%. Față de 2011, rezultatul net a trecut de la o pierdere de 121 de milioane de lei, la un profit de 525 milioane de lei.

                                                      Poșta și curieratul, marii câștigători în pandemie

                                                      POȘTA ROMÂNĂ este în continuare principalul jucător din piața serviciilor de poștă și curierat din țara noastră. Compania, deținută de statul român prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – 93,6% și de Fondul Proprietatea – 6,4%, a raportat în 2020 o cifră de afaceri de aproape 1,3 miliarde de lei (20,2% din total). De menționat că, în 2019, cifra de afaceri a acestei instituții a fost de 1,28 miliarde de lei, astfel încât compania a menținut trendul crescător din anul anterior.

                                                      FAN COURIER EXPRESS SRL, liderul segmentului de curierat, continuă să câștige teren și să se apropie de POȘTA ROMÂNĂ în 2020. Compania cu capital privat 100% românesc a atins pentru prima dată în istorie o cifră de afaceri de peste un miliard de lei, având un avans de 28% față de 2019, reușind astfel să ajungă la 16% din totalul pieței.

                                                      Potrivit datelor furnizate de FAN Courier pentru GPeC, numărul de livrări e-commerce a crescut, în medie, cu 12% în 2021, comparativ cu 2020. În 2021, noiembrie a fost luna cu cel mai mare număr de expedieri, de aproape 7,3 milioane, iar februarie a fost luna cu cel mai mic număr de expedieri, de 4,8 milioane. De Black Friday (noiembrie 2021), numărul de livrări a crescut cu 15%, comparativ cu Black Friday 2020, ajungând la aproximativ 4,7 milioane de expedieri doar pentru acest eveniment. În topul categoriilor de produse care au înregistrat creșteri semnificative, în 2021 se regăsesc: Fashion, Suplimente Alimentare și produse din gama Home & Deco, în timp ce verticala de IT&C a scăzut în 2021 comparativ cu 2020, arată datele GPeC.

                                                      img

                                                      La fel ca în anul anterior, CARGUS SRL (494 milioane de lei, 7,8% din total)  își menține poziția a treia în top jucători.

                                                      Cea mai mare creștere (nominală și procentuală) din top 10 a fost înregistrată de DELIVERY SOLUTIONS SA (avans anual de 234,6 milioane de lei, respectiv 142%) care a intrat în top 5 pe poziția a patra detronând FEDEX EXPRESS ROMANIA TRANSPORTATION SRL (fosta TNT ROMANIA SRL).

                                                      Cumulat, cele mai mari 10 companii au generat 75% din cifra de afaceri totală.

                                                      Bringo, Glovo și FoodPanda creșteri anuale de 7, 5 respectiv 4 ori în 2020

                                                      Analiza nu ia în considerare performanța unor companii precum BRINGO MAGAZIN SRL (controlată indirect de Carrefour Nederland BV) sau GLOVOAPPRO SRL (deținută de spaniolii de la Glovoapp23 SL), acestea declarând ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului IT&C. Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor, cele două companii au raportat creșteri anuale de 3 cifre de 595%, la 47,4 milioane de lei (BRINGO) respectiv de 418%, la 167,7 milioane de lei (GLOVO), în 2020.

                                                      La sfârșitul lui 2021, Consiliul Concurenței a autorizat cu anumite condiții (să nu impună clauze de exclusivitate în relație cu restaurantele partenere și să nu condiționeze contractual nivelul comisioanelor plătite de restaurantele partenere – actuale sau viitoare) de respectarea unei clauze de exclusivitate tranzacția prin care Glovoappro SRL va prelua compania Foodpanda Ro SRL și, indirect, afacerea Pandamart, operată de către Delivery Hero Dmart SRL.

                                                      FOODPANDA RO SRL are ca principal domeniu de activitate codul CAEN 4619: intermedieri în comerțul cu produse diverse, domeniile secundare ținând de IT&C, comerț și servicii administrative și suport, iar cifra de afaceri raportată pentru 2020 a fost de 102 milioane de lei.

                                                      Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 53: activități poștale și de curier. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase la începutul lui 2022.

                                                      Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recunoscut regiunea transnistreană drept teritoriu aflat sub ocupație rusească. Înaltul for a aprobat ieri o rezoluție prin care cere excluderea Federației Ruse din componența Consiliului Europei și un amendament privind declararea regiunii transnistrene drept teritoriu ocupat de Rusia.

                                                      Aceasta este prima recunoaștere oficială a regiunii transnistrene drept teritoriu ocupat la nivel internațional. Până acum, Consiliul Europei a vorbit despre „teritoriu aflat sub controlul efectiv al Federației Ruse”.

                                                      Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, vine cu o reacție la votul dat de APCE prin care regiunea transnistreană a fost recunoscută drept zonă de ocupație a Rusiei. În cadrul unei conferințe de presă, demnitarul a spus că R.Moldova va continua să caute soluții prin dialog și negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean.

                                                      Este o opinie politică a parlamentarilor care reprezintă APCE. Această opinie a fost adoptată într-o declarație ce vizează situația din Ucraina. Din partea Executivului pot reitera faptul că vom continua să căutăm soluția pentru reintegrarea țării prin dialog, negocieri, pentru că aceasta este singura cale pentru a avansa”, a spus Popescu.

                                                      Totodată, șeful MAEIE a precizat că autoritățile de la Chișinău insistă în continuare pe retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Transnistriei.

                                                      În perioada 14-15 martie s-a desfășurat o sesiune extraordinară, online, a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei unde a fost pusă în discuție invazia rusească în Ucraina.

                                                      În cadrul acestei sesiuni extraordinare, parlamentarii APCE au votat o rezoluție privind consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, documentul fiind susținut de 216 deputați. Acesta prevede excluderea Rusiei din Consiliul Europei și cheamă la încetarea imediată a ostilităților, inclusiv retragerea forțelor militare de pe tot teritoriul Ucrainei.

                                                      În cadrul examinării proiectului, 20 de deputați din România, Ucraina, Franța, Estonia, Marea Britanie și Georgia au propus un amendament, potrivit cărui Transnistria este recunoscută drept zonă de ocupație rusă.

                                                      Transilvania Investments, companie listata la Bursa de Valori Bucuresti de peste 20 de ani, a avut astazi prima sedinta de tranzactionare a actiunilor sub noul simbol TRANSI, ca urmare a procesului de rebranding al companiei. O deschidere mai mare catre sectoare inovatoare si mai multa agilitate in decizii sunt printre angajamentele pe care fondul de investitii Transilvania Investments si le asuma fata de investitorii si partenerii sai.

                                                      Evenimentul de sunare a clopotelului bursei pentru a marca tranzactionarea actiunilor companiei sub noul simbol bursier reprezinta totodata lansarea publica a noii imagini a companiei.

                                                       „Pastram in numele nostru apartenenta la un spatiu geografic in ale carui valori ne regasim si adoptam din istoria acestuia acvila ca simbol al rezilientei si agilitatii noastre. Primim o noua energie din culorile cu care ne veti identifica, de acum, in toate proiectele investitionale sau sociale pe care le sustinem, avand interesul investitorilor ca prioritate in tot ceea ce facem,” a spus Radu Rosca, Presedinte Executiv, despre trecerea SIF Transilvania la noul nume Transilvania Investments.

                                                      In ultimul an, odata cu numirea unei noi echipe la conducerea fondului si pornirea procesului de rebranding, Transilvania Investments s-a concentrat pe identificarea potentialului oferit de fiecare dintre sectoarele in care fondul are active semnificative, in principal turism, imobiliare, financiar si industrial. Compania si-a intensificat procedurile de exit dintr-o serie de companii pentru a se concentra pe proiectele majore in care este implicata. De asemenea, au fost facuti primii pasi in sustinerea unor proiecte noi, din sectoare inovative, Transilvania Investments regasindu-se, in prezent, ca investitor in mai multe companii din zona tech.

                                                      „Prioritizam activele care au potential de dezvoltare si ne uitam cu atentie la oportunitatile ce apar in toate industriile in care putem creste zona de private equity,” spune Radu Rosca. „Ne bazam pe analize detaliate si pe dorinta de a mentine o crestere sustenabila, un risc moderat al expunerii noastre si o pozitie financiara solida.”

                                                      „Transilvania Investments este una dintre primele companii listate la bursa, un partener pentru dezvoltarea pietei de capital locale si unul dintre cei mai importanti investitori institutionali ai Bursei de Valori Bucuresti. Felicitam echipa Transilvania Investments pentru noua abordare strategica pe care isi propune sa o implementeze sub noua identitate si le dorim succes!” a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                      „Rebrandingul este un pas firesc in existenta oricarei companii cu un istoric solid si reprezinta dorinta de a continua activitatea sub o noua identitate care sa reflecte viziunea companiei in viitor. Ne bucuram ca suntem astazi alaturi de Transilvania Investments, unul dintre partenerii importanti ai Bursei de Valori Bucuresti, pentru a deschide impreuna acest nou drum din existenta companiei si le uram succes in realizarea tuturor proiectelor pe care si le-au propus sub noua identitate,” a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                      Actiunile Transilvania Investments se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti din luna noiembrie a anului 1999, fiind printre primele companii listate la bursa locala. La finalul sedintei de tranzactionare de miercuri 9 martie, ultima sedinta de tranzactionare a actiunilor companiei sub vechiul simbol bursier, capitalizarea Transilvania Investments era de 689 milioane lei. In cei 22 de ani de cand este listata la bursa, au fost tranzactionate un numar de peste 8 miliarde de actiuni, cu o valoare a tranzactiilor de peste 6 miliarde lei.

                                                      Potrivit lui Zsolt Semjén, viceprim-ministrul Ungariei, moştenirea de la Revoluţia din 1848, în condiţiile politice europene de astăzi, este că nu vrem să fim o provincie într-un imperiu, ci ca naţiune suverană dorim să decidem singuri, conform propriilor noastre valori, ce fel de viaţă să trăim.

                                                      Despre aceste aspecte a vorbit, luni, la Satu Mare, vicepremierul ungar, în calitate de invitat al Galei organizată în ajunul Zilei Naţionale a Ungariei.

                                                      Politicianul a amintit că, înainte de 1848, conducătorii Habsburgi au luat şi o serie de decizii administrative bune, dar acestea nu au fost suficiente. S-a pus însă întrebarea dacă sensul instituţiilor ungare şi interesul statului ungar sunt doar pentru a furniza servicii publice. n opinia vicepremierului, la fel ca atunci, şi în prezent, statul ungar trebuie să asigure ca naţiunea maghiară să supravieţuiască, şi să se poată dezvolta din propria rădăcină.

                                                      Potrivit acestuia, astăzi, birocraţia UE consideră că nu este nevoie de o naţiune sau de particularităţi naţionale.

                                                      Ceea ce ei consideră drept valori progresiste reprezintă de fapt punerea în paranteză a civilizaţiei creştine, punerea în paranteză a suveranităţii naţionale, punerea familiei în paranteză”, a detaliat Semjén.

                                                      Noi dorim să luăm decizii prin intermediul instituţiilor poporului ungar şi nu dorim ca aceste decizii să fie transferate la tot felul de ONG-uri incontrolabile cărora nu li se poate cere socoteală sau transferate birocraţiei”, a declarat politicianul.

                                                      Acesta a subliniat, de asemenea, că, astăzi, în democraţia civică, nu este nevoie să mori pe câmpul de luptă, nu este necesar să ajungi în temniţă pentru realizarea idealurilor politice şi a angajamentului naţional, aşa cum s-a întâmplat în perioada 1848-1849.

                                                      Marele câştig al democraţiei civice este că nu se mai taie capete, ci se numără. Pentru a păstra suveranitatea naţională, voturile trebuie numărate”, a afirmat viceprim-ministrul.

                                                      Acesta a amintit că, în anul 2010, Parlamentul Ungariei a promulgat o lege care permite tuturor maghiarilor, oriunde ar trăi în lume, să devină cetăţeni maghiari cu drepturi depline. Prin urmare, voinţa politică a tuturor maghiarilor se regăseşte în Parlamentul Ungariei.

                                                      Maghiarii de peste graniţele Ungariei nu sunt cvasi-maghiari, prin urmare, primesc cetăţenie deplină, nu cvasi-cetăţenie”, a explicat Zsolt Semjén. În opinia sa, un har deosebit al providenţei a fost faptul că atât în anul 2014, cât şi în anul 2018, Fidesz-KDNP a obţinut majoritate de două treimi în Parlament cu voturile maghiarilor de peste hotare.

                                                      Potrivit viceprim-ministrului ungar, la alegerile care urmează, confruntarea se va da cu cei care, în data de 5 decembrie 2004, au vrut sa-i excludă din naţiune, în sensul dreptului comun, pe maghiarii de peste hotare.

                                                      În opinia sa, sa te naşti maghiar în Bazinul Carpatic este o misiune pentru a păstra cultura, istoria, stilul de viaţă, modul de gândire şi limba. Potrivit politicianului, sarcina de bază a naţiunii este să formeze şi să-şi demonstreze maghiaritatea.

                                                      La evenimentul organizat la Satu Mare, Csaba Pataki, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, a afirmat în salutul său că, în data de 15 martie, şi ei vor organiza, în oraşul din Partium, “un mic marş al păcii”, dar spiritual vor fi prezenţi la marşul din Budapesta.

                                                      Evenimentul a continuat cu spectacolul festiv al Ansamblului de Dansuri Populare “Bekecs”, din Miercurea Nirajului.

                                                        start up nation

                                                        Start-up-ul românesc de tehnologie Jobful, împreună cu acceleratorul de inovație InnovX-BCR, au dezvoltat în timp record o platformă de recrutare dedicată cetățenilor ucrainieni refugiați pe teritoriul României. Platforma Jobs for Ukraine, dezvoltată cu sprijinul partenerilor de tehnologie Druid AI, Microsoft și EY România, reprezintă o inițiativă de susținere a cetățenilor din Ucraina ce vor rămâne pe teritoriul României pe termen mediu și lung, și sunt în căutarea unui loc de muncă. 

                                                        Inițiativa dezvoltată de către Jobful, platforma ce oferă o soluție de recrutare gamificată, și InnovX-BCR, acceleratorul de start-up-uri în tehnologie, constituie un hub în care nevoile de recrutare ale companiilor dispuse să angajeze forță de muncă ucraineană întâlnesc nevoia de locuri de muncă a refugiaților ce vor locui pe teritoriul țării noastre pe o perioadă nedeterminată de timp.

                                                        Alături de InnovX-BCR, am dezvoltat această platformă pentru a veni, în primul rând, în sprijinul cetățenilor din Ucraina în căutare de loc de muncă în România și pentru a încuraja companiile ce pot și doresc, să angajeze forță de muncă ucraineană. Toate funcționalitățile platformei sunt complet gratuite, atât în cazul companiilor recrutoare, cât și pentru cei care aplică pentru locurile de muncă. Companiile pot adăuga oricâte anunțuri doresc și au posibilitatea de a contacta direct candidații pe care îi consideră potriviți pentru rolurile disponibile. În acest mod ne dorim să ușurăm, în măsura capabilităților noastre, șederea și procesul de adaptare al refugiților într-o altă țară decât cea natală, în acest context dificil”, Mihai Cepoi, Fondator și CEO Jobful.

                                                        InnovX-BCR a fost creat pentru a susține ecosistemul de start-up-uri ce folosesc tehnologia și inovația în beneficiul oamenilor, cu atât mai mult în situații excepționale. În pandemie am creat locuri speciale în programul de accelerare pentru acele afaceri ce ofereau soluții pentru provocările din domeniile sănătate, social și economic induse de pandemie. Și de această dată, alegem să ne implicăm susținând un start-up care a venit cu o soluție utilă într-un timp record pentru o nevoie reală creată de contextul dificil pe care țara vecină, Ucraina, îl traversează. Rolul tehnologiei este să ajute accelerarea soluțiilor pentru oameni și suntem recunoscători să avem alături de noi parteneri de tehnologie puternici și deschiși pentru a ajuta. Pe această cale, le mulțumim partenerilor Microsoft, DRUID și EY pentru implicare și pentru formarea unor echipe dedicate pentru acest proiect”, Ana-Maria Crețu, Coordonatoare Programe pentru Start-up-uri BCR.

                                                        Atât pentru angajator, cât și pentru angajat, platforma are un proces simplificat de înscriere ce presupune trei pași: realizarea unui cont, completarea unui profil (pentru angajat)/adăugarea unui loc de muncă (pentru companii), posibilitatea de a aplica la job-urile postate sau de a contacta un candidat, în cazul celor care recrutează. 

                                                        Platforma include și un chatbot, realizat de DRUID, o companie specializată în dezvoltarea de aplicații de business conversaționale, bazate pe inteligență artificială. Precum întreaga platformă, asistentul virtual funcționează, pentru moment, în limba engleză și are ca scop facilitarea comunicării cu refugiații, îndrumându-i către  surse de informare precise, în funcție de nevoile lor. Acesta oferă informații diverse, de la posibilități de cazare, până la cum pot solicita azil politic pe teritoriul României, și are răspunsuri instant pentru cele mai frecvente întrebări ale refugiaților. 

                                                        Clipele dificile prin care trece poporul ucrainean în aceste zile nu ne pot lăsa nepăsători. De aceea, am acceptat fără ezitare să ne alăturăm eforturilor Jobful și InnovX-BCR pentru realizarea unui chatbot care să le ofere refugiaților informațiile cruciale de care au nevoie, simplu și ușor. Le mulțumim partenerilor noștri pentru ocazia de a pune tehnologia pe care noi o dezvoltăm în sprijinul binelui. La DRUID, credem cu tărie în puterea solidarității de a face o diferență palpabilă în viața oamenilor și vom continua să rămânem alături de Ucraina”, Andreea Socol, Technical Sales Director EMEA, DRUID.

                                                        Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Startup Grind, Mindspace și MIT CEE Forum. BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice. Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

                                                        Jobful este o soluție de recrutare gamificată care atrage, angajează și modelează candidații, apoi îi corelează cu oportunități de angajare la fel de interesante. Mai multe detalii despre Jobful: www.jobful.io. 

                                                        Asistenții virtuali inteligenți, dezvoltați pe platforma DRUID, accelerează transformarea digitală, reduc semnificativ costurile, cresc eficiența companiilor prin automatizarea proceselor și livrează o experiență extraordinară de utilizare, atât clienților cât și angajaților. Mai multe detalii despre DRUID: www.druidai.com

                                                        Forțele ruse se concentrează în periferia de est, nord-vest și vest a Kievului, scriu analiștii de la Institute for the Study of War (ISW). Rușii aduc provizii, muniții și întăriri, efectuează atacuri cu avioane, artilerie și rachete pentru a slăbi apărarea și a intimida apărătorii înaintea unui asalt decisiv. În sudul Ucrainei continuă să-și divizeze eforturile spre vest, către Mykolayiv și Odesa, spre nord, către Zaporizhya și spre est, către Mariupol și Donbas.

                                                        Kiev

                                                        Forțele ruse continua pregătirile pentru un asalt asupra Kievului din est și vest.

                                                        Rușii își concentrează provizii și întăriri, încercând să avanseze și să-și consolideze liniile. Ei lovesc orașul prin atacuri aeriene, artilerie și rachete, menite probabil atât să demoralizeze, cât și să provoace pierderi printre apărătorii Kievului. Statul Major ucrainean a raportat pe 6 martie că rușii au început să acumuleze resursele de care ar avea nevoie pentru a asalta capitala. Forțele ucrainene asigură, însă, o apărare coerentă a orașului.

                                                        Forțele ruse și-au continuat eforturile pentru a obține controlul asupra orașului Irpin, la aproximativ 20 de kilometri vest-nord-vest de centrul Kievului, precum și a orașului Bucha, la aproximativ patru kilometri nord de Irpin, în ultimele 24 de ore. Statul Major ucrainean a raportat pe 6 martie că tancuri rusești și coloane de infanterie motorizate operează în zona Irpin. Rapoartele din rețelele sociale și rapoartele de la sol susțin această evaluare. Se pare că rușii folosesc o tactică de asediu și de foame în Irpin, similară cu cea pe care au în Siria, pentru a obliga Irpinul să se predea. Statul Major ucrainean a raportat pe 7 martie că rușii le-au refuzat locuitorilor din Irpin apă, încălzire și alimente pentru trei zile și nu le permit să plece. Utilizatorii rețelelor de socializare au raportat daune în urma atacurilor cu rachete rusești asupra infrastructurii civile din Irpin pe 7 martie. Statul Major ucrainean a mai raportat că elementele ruse aflate sub comanda liderului cecen Ramazan Kadyrov bombardau ținte civile pe 7 martie în orașul Myla, la aproximativ 7,5 kilometri sud-vest de Irpin. Toate aceste mișcări ale rușilor sunt îndreptate spre consolidarea controlului asupra acestei zone critice, controlul căreia permite facilitarea încercuirii Kievului.

                                                        Statul Major ucrainean a raportat pe 7 martie că forțele ruse concentrează elemente ale Armatei a 41-a în apropierea periferiei de sud a Cernihivului și intenționează să încercuiască orașul.

                                                        Pe axa Sumy trupele ruse s-au apropiat de periferia estică a Kievului începând cu 7 martie. Statul Major ucrainean a raportat un atac reușit din 6 martie împotriva unui depozit de arme rusești din Nova Basan, la aproximativ 70 de kilometri est-nord-est de centrul Kievului. Depozitul susținea probabil operațiunile rusești pe axa de la Brovary către aeroportul Boryspil. Informațiile de pe rețelele de socializare despre unitățile rusești cu sistem de lansare multiplă de rachete (MLRS) care trag asupra Kievului din vecinătatea orașului Peremoha, lângă Brovary și la aproximativ 23 de kilometri de centrul Kievului, susțin ipoteza că trupele ruse pregătesc teren pentru a continua operațiunile terestre în periferia estică a Kievului.

                                                        Forțele ruse din jurul lui Brovary au venit probabil de pe axa Sumy și continuă să fie sprijinite de-a lungul drumurilor care se întind spre est prin Sumy până în Rusia. Este însă destul de dificil pentru a susține o linie logistică atât de lungă, mai ales că până în prezent orașul Sumy nu a fost încă ocupat, iar forțele ucrainene continuă să atace de-a lungul rutei.

                                                        Statul Major ucrainean a evaluat pe 6 martie că forțele ruse sunt concentrate pe încercuirea Sumy. Pe 7 martie, a menționat că forțele ruse din apropiere de Okhtyrka, la aproximativ 68 de kilometri sud de Sumy și la 100 de kilometri vest-nord-vest de Harkov, au suferit pierderi de 50% și au fost nevoite să se regrupeze.

                                                        Statul Major ucrainean a făcut aceeași evaluare a forțelor ruse din Konotop, la aproximativ 120 de kilometri vest-nord-vest de Sumy. Pe 6 martie a fost anunțat ți un atac asupra unui depozit de arme rusesc lângă Skrypali, la aproximativ 81 de kilometri vest de Sumy, de-a lungul drumului prin Priluky și Brovary către Kiev.

                                                        Atacurile ucrainene neîncetate asupra pozițiilor logistice rusești de-a lungul acestei linii extinse pot întârzia sau perturba eforturile Rusiei de a lansa o ofensivă terestră eficientă asupra Kievului dinspre est.

                                                        În plus, rușii nu au asigurat încă un drum sigur de-a lungul acestei axe. Rapoartele din rețelele de socializare indică faptul că forțele ucrainene controlează încă importantul oraș Romny, iar presa ucraineană notează că orașul Lebedyn este, de asemenea, sub control ucrainean. Rușii vor încerca să-și securizeze liniile de comunicație terestre către estul Kievului înainte de a încerca să cucerească capitala. Dacă nu fac acest lucru, riscă întreruperi și provocări în timpul bătăliei culminante.

                                                        Harkov

                                                        În estul Ucrainei, forțele ruse au continuat să atace Harkivul prin incendii cu avioane și artilerie, dar nu au reînnoit un atac ofensiv la so. Statul Major ucrainean evaluează că rușii vor încerca să încercuiască Harkov, dar deocamdată nu a fost observat niciun indiciu al operațiunilor rusești iminente în acest sens. Numeroase rapoarte de pe rețelele sociale din 6 și 7 martie arată efectele bombardamentelor rusești în și în jurul Harkovului, indicând faptul că atacurile rusești nu sunt îndreptate doar asupra țintelor militare ci și asupra obiectelor civile și de infrastructură.Forțele ucrainene continuă să raporteze despre pierderile pe care le-au provocat trupelor ruse, în special ofițerilor superiori uciși în lupte.

                                                        Lugansk și Donetsk

                                                        În Regiunea Lugansk informațiile de pe rețelele de socializare spun că forțele ucrainene au efectuat un contraatac pe 6 martie împotriva forțelor ruse care operau în apropiere de Severodonețk, precum și asupra unei explozii și a unui incendiu la un depozit de petrol din Lugansk. Forțele ruse nu par să fi înaintat semnificativ pe această axă.

                                                        Forțele ruse au continuat la sud-est, încercuirea orașului Mariupol și au sporit eforturile de a pătrunde în oraș, precum și de a înainta spre Volnovakha, la aproximativ 56 de kilometri nord de Mariupol, dinspre est și vest. Statul Major ucrainean a raportat despre lupte nehotărâte la aproximativ 50 de kilometri vest de Volnovakha în jurul Lubymivka. Eforturile de a ajunge la Volnovakha dinspre est au mai mult succes, deși nu au reușit încă. De asemenea, trupele ruse au încercat să pătrundă în cartierul Staryi Krim, la nord-vest de Mariupol, pe 7 martie, dar au fost respinse. Postările pe rețelele de socializare mărturisesc intensitatea luptei în și în jurul lui Mariupol.

                                                        Herson

                                                        Trupele ruse care operează la nord de Crimeea par să continue să-și împartă eforturile în trei direcții. Statul Major ucrainean raportează că din cele 17 grupuri tactice de luptă (BTG), de circa 800-1000 de soldați, care operează în vecinătatea Hersonului, două sunt concentrate pe orașul Mykolayiv, două înaintează pe Bugul de Sud spre nord vest, spre orașul Vosnesensk, una este repartizată pentru a înainta spre Odesa (dar probabil că nu a început acel avans), patru operează spre nord, spre Zaporizhya, iar trei se mișcă spre Mariupol.

                                                        Forțele ruse par să acorde prioritate operațiunilor la nord de Crimeea spre orașul Zaporizhya însuși. Statul Major ucrainean a raportat pe 7 martie că trupele ruse refac aerodromul de la Melitopol, la aproximativ 110 kilometri sud de Zaporizhya.Raportul său anterior identificase trei BTG-uri rusești care înaintau spre oraș. Zaporizhya este un oraș mare cu aproape trei sferturi de milion de oameni. Este puțin probabil ca trupele ruse să-l încercuiască sau să o apuce cu un atac de această amploare dacă ucrainenii îl apără la fel ca pe celelalte orașe.

                                                        Trupele ruse efectuează bombardamente intense asupra Mykolayiv și a orașelor din apropiere, probabil că se pregătesc pentru un asalt terestru asupra orașului.

                                                        Un BTG rus a traversat râul Inhul la Kashpero-Mykolaivka, la aproximativ 50 de kilometri nord de Mykolayiv, pe 6 martie și se mișcă spre Bugul de Sud la nord de Mykolayiv, pentru a trece podul în regiunea orașului Voznesens, unde există cel mai apropiat pod peste Bug. Rușii caută o cale de ocolire deoarece o luptă pentru a ocupa Mykolayivul și podul său ar întârzia probabil atacul pregătit al Rusiei asupra Odesei mai mult decât ar prefera Statul Major Rus.

                                                        Ce urmează

                                                        În următoarele zile forțele ruse pot lansa o încercare de a încercui Kievul de la est și vest și de a ocupa centrul orașului în următoarele 24-96 ore.

                                                        Ar putea ataca, de asemenea, orașul Zaporizhya în următoarele 48-72 de ore, probabil încercând să-l blocheze dinspre est și să se întărească aici pentru operațiunile ulterioare, în așteptarea că forțele ruse care asediază Mariupolul vor cuceri orașul și le vor veni în ajutor.

                                                        De asemenea, ar fi de așteptat debarcări de desant oriunde de-a lungul coastei Mării Negre, de la Odesa până la gura Bugului de Sud (Oceacov), în următoarele 24-48 de ore.

                                                        Potrivit unei decizii a Guvernului ungar, până la data de 15 mai 2022, grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, soia şi floarea soarelui destinate exportului de pe teritoriul Ungariei trebuie să fie notificate în prealabil, de către persoana sau întreprinderea care planifică exportul, Oficiului Naţional pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria (Nébih), a anunţat, duminică, Nagy István, ministrul ungar al agriculturii.

                                                        Potrivit comunicatului remis de Ministerul ungar al Agriculturii agenţiei ungare de presă MTI, István Nagy a declarat că preţurile cerealelor şi ale furajelor au crescut brusc din cauza dispariţiei a acestor produse ucrainene de pe piaţă. În plus, din cauza temerilor de penurie, cererea din străinătate pentru achiziţionarea de produse agricole din Ungaria este în creştere.

                                                        Potrivit lui István Nagy, dacă exportul produselor agricole declarate ar periclita sau ar pune în pericol securitatea aprovizionării interne, statul îşi poate exercita dreptul de preemţiune sau de cumpărare. Astfel, statul ungar va informa solicitantul, în termen de 30 de zile, despre intenţia sa de a-şi exercita drepturile respective. Obligaţia de notificare nu se aplică exporturilor de pe teritoriul Ungariei ca transport de tranzit şi în cazul ajutoarelor umanitare.

                                                        Hotărârea de guvern, publicată în numărul 422/2022 al Monitorului Oficial al Ungariei, are ca scop menţinerea culturilor agricole pe piaţa internă în măsura necesară pentru securitatea aprovizionării interne cu furaje şi alimente. Vânzarea sau exportul în străinătate să nu pericliteze în niciun fel sau să pună în pericol aprovizionarea crescătorilor de animale şi consumatorilor autohtoni, a declarat ministrul ungar al agriculturii în comunicat.

                                                        Inegalitățile dintre femei și bărbați pe piața muncii s-au accentuat în timpul pandemiei, ștergând cel puțin doi ani din progresul înregistrat în ultimul deceniu, potrivit raportului PwC „Women in Work Index”, care arată că acum vor fi necesari ani și chiar decenii pentru a reduce decalajele.

                                                        După 10 ani de progrese lente, dar consistente, ale femeilor, indicele a scăzut pentru prima dată în istoria sa, iar cei doi factori principali care au contribuit la această scădere au fost șomajul mai ridicat și ratele reduse de participare a femeilor pe piața muncii în perioada cea mai gravă a pandemiei. Responsabilitățile legate de îngrijirea copiilor și de munca domestică au jucat un rol semnificativ în determinarea femeilor să părăsească piața muncii, mai arată raportul.

                                                        Estimările arată, astfel, că vor fi necesari 33 de ani pentru ca rata de participare a femeilor la forța de muncă să o egaleze pe cea de 80% a bărbaților, nouă ani pentru a egala rata actuală a șomajului din rândul bărbaților și 63 de ani pentru a elimina diferența de salarizare.

                                                        „Pandemia COVID-19 a făcut ca obiectivul egalității de gen pentru femeile de pe piața muncii să fie o provocare și mai mare. Pentru a inversa regresul înregistrat în ceea ce privește rezultatele femeilor în materie de ocupare a forței de muncă, avem nevoie ca guvernele și companiile să vină cu politici eficiente care să ia în considerare în mod explicit nevoile femeilor și ale altor grupuri dezavantajate. Acest lucru este esențial dacă dorim să îmbunătățim egalitatea și să obținem un viitor mai echitabil pentru toată lumea, atât la locul de muncă, cât și în societate”, a declarat Larice Stielow, Senior Economist PwC UK.

                                                        Indicele estimează un „decalaj COVID-19”, care compară pierderile de locuri de muncă cu creșterea ocupării forței de muncă preconizată înainte de pandemie, constatând că sunt cu 5,1 milioane mai multe femei  în șomaj și cu 5,2 milioane mai puține femei care muncesc, față de ceea ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc pandemia.

                                                        Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor în cadrul OCDE ar putea crește PIB-ul OCDE cu 6 trilioane de dolari pe an. În același timp, reducerea diferențelor de remunerare între femei și bărbați ar putea crește câștigurile femeilor în cadrul OCDE cu 2 trilioane de dolari pe an, arată raportul.

                                                        Potrivit analizei PwC, sunt necesare acțiuni politice eficiente pentru a obține o mai mare egalitate de gen la locul de muncă la nivel mondial: opțiuni de lucru flexibile care să adreseze inegalitățile generate de îngrijirea neremunerată și munca domestică, concediul parental plătit egal, care să contribuie la redistribuirea sarcinii inegale de îngrijire suportate de femei, programe de îmbunătățire a competențelor, recalificare și antreprenoriat.

                                                        Și mai importantă va fi necesitatea ca guvernul și întreprinderile să sprijine femeile pentru a beneficia de oportunitățile de angajare create de tranziția economiilor OCDE către un nivel net zero.  

                                                        Noua Zeelandă ocupă primul loc în topul țărilor cu cele mai mari progrese pe piața muncii pentru femei, pentru prima dată în istoria de 10 ani a indexului, urmată de Luxemburg și Slovenia.

                                                        Regatul Unit a urcat șapte poziții (de pe locul 16 pe locul 9), fiind cea mai mare creștere în clasament dintre toate cele 33 de țări OCDE.  În schimb, Canada a înregistrat cea mai mare scădere în clasament, coborând opt locuri, de pe 12 pe 20. Statele Unite au coborât patru locuri, de pe poziția 22 pe 26.

                                                        Indicele PwC „Women in Work Index”, aflat acum la cea de-a zecea ediție, evaluează rezultatele ocupării forței de muncă a femeilor din cele 33 de țări OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

                                                          Dacă firmele românești sunt pregătite pentru internaționalizare, ar trebui să se orienteze la câteva categorii de piețe, printre care se numără și Balcanii de Vest, destinație în favoarea căreia a pledat și Patricia Răduț, Ministru consilier, Biroul de promovare comercial-economică, Ambasada României din Tirana, în cadrul celei de-a cincea ediții a dezbaterii profesionale interactive despre internaționalizarea afacerii, sub egida ”Nimeni nu e profet în țara lui”, organizată pe 22 februarie pe platforma Global Construct Manager.

                                                          Motivele invocate: ”Balcanii de Vest reprezintă piața cea mai aproape de România, cu o cultură asemănătoare, deci pentru firmele românești nu ar fi un pionierat, cum ar fi Asia, Africa sau alte continente.”

                                                          În ceea ce privește domeniul investițiilor, Patricia Răduț a dat exemplu modelul elvețian pentru Balcanii de Vest. Elvețienii se pare că au un produs care acordă unei firme cel mult 500.000 de euro, să-și dezvolte o afacere în Balcanii de Vest, indiferent de domeniu.

                                                          Albania a excelat la turism și construcții

                                                          Potrivit Patriciei Răduț, în anul 2020, Albania a avut o creștere de 5% în domeniul construcțiilor, în timp ce restul țărilor din Europa au înregistrat scăderi. Un alt exemplu de succes: ”Polonezii au pus degetul pe hartă pe Albania și pe Macedonia, pe partea de turism, și, în anul 2020, când era maximă pandemie în Europa, Albania a renunțat la toate restricțiile și, astfel, a fost invadată de turiști. Când firmele românești au dorit să colaboreze cu hotelurile din Albania, nu s-a mai putut, deoarece polonezii le contractaseră pe toate.”

                                                          ”Turismul are condiții favorabile și pentru că Albania este o țară în care te simți în siguranță, nu se fură și nu se tâlhărește, în ciuda reputației proaste a albanezilor. Din păcate, românii nu cunosc realitatea din Albania, o cauză fiind și lipsa promovării”, a mai spus Ministrul consilier de la Biroul de promovare comercial-economică, din Ambasada României din Tirana.

                                                          Dezbateri despre internaționalizarea afacerilor

                                                          Internaționalizarea și diversificarea sunt aspecte cheie care sunt adesea luate în considerare de companiile europene de construcții, în proiectarea planurilor lor strategice. Adoptarea unor astfel de strategii a devenit mai răspândită în ultimii ani datorită globalizării, care a creat un mediu mai competitiv în industria construcțiilor. Acestea sunt premisele organizării dezbaterilor despre internaționalizarea afacerilor, pe platforma GlobalConstructManager.ro. Seria acestor discuții a ajuns la ediția a cincea.

                                                          Forțele ruse din Ucraina posibil să fi intrat într-o pauză operațională pe 5 martie, în timp ce se pregătesc să reia operațiunile împotriva Kievului, Harkovului, Mykolayiv și, posibil, Odesei în următoarele 24-48 de ore, arată o analiză a Institute for the Study of War (ISW) din Washington. În ultimele 24 de ore nu au fost lansate operațiuni ofensive terestre majore împotriva Kievului, Harkovului sau Mykolayiv. Pe de altă parte, forțele ucrainene de lângă Harkiv au desfășurat o contraofensivă care ar fi pătruns până la hotarul cu Rusia.

                                                          Operațiunile rusești împotriva Kievului au înregistrat puține progrese în ultimele 24 de ore. Mișcările rusești către periferia de est a orașului din 4 martie au fost probabil raiduri sau elemente de avans care nu au trecut mult dincolo de orașele Nizhyn și Priluky din direcția Sumy.

                                                          Efortul principal sal rușilor este concentrat de-a lungul malului de vest al Niprului.

                                                          Statul Major ucrainean continuă să evalueze că 15 BTG-uri (battlegroups) rusești de 800-1000 de persoane fiecare sunt active pe această axă, iar două BTG-uri au încercat să se deplaseze spre Vyshgorod, lângă Nipru, la nord de Kiev, și că rușii stabilesc o bază avansată pentru elicoptere lângă Ivankiv, la aproximativ 70 de kilometri nord-vest de centrul Kievului.

                                                          Forțele ruse nu par să fi fost active pe axa Cernihiv în ultimele 24 de ore. Statul Major ucrainean a raportat că Forțele Aeriene Ucrainene au atacat elemente ale Brigăzii a 15-a de infanterie motorizată din districtul militar central de lângă Peremoha, la aproximativ 25 de kilometri nord-est de centrul Kievului, pe 5 martie.

                                                          Pe axa Harcov forțele ruse rămân concentrate pe atacarea Harkovului cu artilerie și rachete, evitând ofensiva terestră. Statul Major ucrainean raportează că elemente ale Armatelor 6 și 20 de arme combinate (CAA) ruse se pregăteau să conducă operațiuni ofensive către Harkov pe 5 martie. Raportul afirmă că trei mii de rezerviști ruși au apărut în apropierea orașului rusesc Belgorod, care ar putea servi ca înlocuitori individuali ai victimelor în rândul unităților forțelor terestre ruse care au luptat lângă Harkov.

                                                          Forțele ucrainene au desfășurat o contraofensivă împotriva forțelor ruse din apropiere de Harkov, care a afectat unitățile ruse din prima linie. Personalul militar ucrainean a postat un videoclip cu o coloană blindată rusă despre care susțin că a fost distrusă în acest raid pe 5 martie și a raportat că a capturat 30 de piese de echipament rusesc în urma unei ambuscade. Guvernatorul regiunii Harkov a susținut că forțele ucrainene au respins ofensiva rusă până la granița Ucrainei cu Rusia într-o locație nespecificată la nord-vest de orașul Harkiv. El a adăugat că forțele ucrainene intenționează să conducă spre nord până la granița de lângă Belgorod în zilele următoare.

                                                          În Regiunea Lugansk forțele ruse au depus suficient efort pentru deschiderea axelor de înaintare. Statul Major ucrainean a raportat pe 5 martie eforturile a până la șapte BTG-uri ale forțelor proxy Donețk și Lugansk și Diviziei 150 de puști motorizate pentru a încerca „să continue operațiunile ofensive în direcțiile orașelor Dnipro și Zaporizhia.” Statul Major a mai raportat că elemente ale Armatei a 20-a de arme combinate, posibil din Divizia a 3-a de puști motorizate, încercau să înainteze spre Severodonețk, dar au fost oprite undeva de-a lungul râului Donețul de Nord.

                                                          Încercuirea lui Mariupol de către Rusia continuă, provocând suferință pe scară largă în rândul populației civile din oraș. Statul Major ucrainean raportează că elemente ale Armatei 49 de arme combinate, Corpului 22 de armată (cu sediul în Crimeea) și Diviziei 7 Aeropurtate sunt implicate în operațiuni în și în jurul lui Mariupol. Sâmbătă trupele ruse au încălcat înțelegerea încheiată anterior de a asigura coridoare umanitare din Volnovakha, lângă Harkiv și din Mariupol. Rușii nu au oprit focul dar au continuat efortul de a înainta spre vest, spre regiunea Zaporizhia. Drept urmare, convoaiele de refugiați s-au întors în orașele asediate.

                                                          Trupele ruse continuă să consolideze controlul asupra orașului Herson și se pregătesc să-și reînnoiască înaintarea către Mykolayiv și, în cele din urmă, Odessa. Statul Major ucrainean raportează că până la 17 BTG trase din Armata a 8-a combinată și Corpul 22 de armată se pregăteau să reia ofensiva pe 5 martie. Însă nu a fost observat niciun indiciu privind reînnoirea operațiunilor militare majore pe acea axă în ultimele 24 de ore (ceea ce este în concordanță cu raportul Statului Major ucrainean).

                                                          Forțele ruse din Herson nu au atacat și nici nu au intervenit într-un protest amplu împotriva prezenței lor pe 5 martie. Rapoartele din presă indică faptul că trupele ruse violează femeile locale iar personal suplimentar, fie din FSB al Rusiei, fie din Garda Națională Rusă (Rosgvardia) ar fi sosit la Herson pe 4 martie. Este posibil ca forțele convenționale ruse să prefere să nu se implice direct cu protestatarii civili, dar serviciile ruse folosite adesea pentru a suprima violent protestele în Rusia vor trata mult mai dur populația locală. Violurile raportate, care ar fi crime de război, pot indica o disciplină slabă în rândul soldaților ruși.

                                                          Statul Major ucrainean a raportat că elemente ale Brigăzii 810 Infanterie Navală a Rusiei se îmbarcau pe nave mari amfibii pe coasta de vest a Peninsulei Crimeea pe 5 martie. Acestea ar fi întăriri pentru infanteria marină aflată deja la bordul navelor amfibii rusești începând cu 4 martie. Operațiunile amfibii ale Rusiei vizează cel mai probabil orașul Odessa sau imediata sa vecinătate, deoarece trupele ruse controlează deja aproape întregul litoral al Mării Azov.

                                                          În continuare, trupele rusești, aflate la nord-vest de Kiev ar putea relua atacurile asupra orașului sau încercările de a-l încercui dinspre spre vest în următoarele 24-48 de ore. Forțele ruse aflate la est de Kiev ar putea relua acțiunea de învăluire a Kievului dinspre est.

                                                          Condițiile umanitare din Mariupol vor continua să se înrăutățească și pot determina capitularea orașului. Forțele ruse pot încerca aterizări amfibii oriunde de-a lungul coastei Mării Negre, de la Odessa până la gura Bugului de Sud, în următoarele 24-48 de ore.

                                                          Începând cu data de 24 februarie, urmare a invaziei Rusiei în Ucraina sub pretextul unei „operațiuni militare speciale”, forțele ruse atacă continuu teritoriul ucrainean, provocând daune majore infrastructurii civile și cel puțin decesul a peste 2.000 de civili, în urma bombardamentelor. În ziua a opta de invazie, forțele cecene au reușit să pătrundă în cea mai mare centrală nucleară atomică din regiunea Zaporojie și să provoace un incendiu, care ar fi putut avea consecințe de zece ori mai mari decât catastrofa de la Cernobîl.

                                                          Agenția Internațională de Energie Atomică (IAEA) a anunțat vineri dimineața că infrastructura esențială a centralei nucleare de la Zaporojie nu a fost afectată de incendiul din cursul nopții și nu s-au înregistrat variații ale nivelului de radiații, un anunț asemănător fiind făcut de agenția ucraineană de reglementare în domeniul energetic.

                                                          Statele Unite au declarat de asemenea că nu au detectat un nivel neobișnuit de radiații în jurul centralei. Jennifer Granholm, secretarul american al energiei, a afirmat că reactoarele de la Zaporojie „sunt protejate de structuri de protecție puternice și reactoarele sunt închise în siguranță”.

                                                          Tony Irwin, expert în siguranță nucleară și profesor la Universitatea Națională a Australiei, a declarat pentru The Guardian că reactoarele nucleare cu apă sub presiune (PWR) folosite de centrala de la Zaporojie sunt „mult mai sigure” decât reactoarele de la Cernobîl unde a avut loc cel mai cunoscut accident nuclear din istorie.

                                                          De asemenea, ieri, 3 martie, a avut loc o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene în care s-a discutat subiecte cu caracter umanitar, iar ulterior va avea loc o nouă rundă de negocieri între părți.

                                                          Tot ieri, armata rusă și-a continuat încercările fără succes de a încercui Kievul și de a captura Harkov. Rușii au continuat să atace fragmentat în loc să-și concentreze forța copleșitoare pentru a obține efecte decisive.

                                                          Comandanții ruși par să prefere deschiderea de noi linii de atac destinate operațiunilor de dimensiunea regimentelor, dar nu au reușit să realizeze sinergii semnificative între eforturile de-a lungul diferitelor axe către aceleași obiective.

                                                          De asemenea, au continuat să desfășoare operațiuni în sudul Ucrainei de-a lungul a trei axe divergente, mai degrabă decât să se concentreze pe una sau să încerce eforturi de sprijin reciproc. Toate aceste eșecuri ale armatei rusești rămân inexplicabile, similar cu eșecul de a câștiga superioritatea aeriană sau cel puțin de a neutraliza la sol a forțelor aeriene ucrainene.

                                                          Operațiunile de învăluire a Kievului rămân principalul efort al Rusiei. Trupele ruse continuă, de asemenea, pe trei direcții de acțiune, unul pentru a captura Harkov, unul pentru a lua Mariupol și a asigura „podul de uscat” care leagă Rostov-pe-Don de Crimeea și unul pentru a asigura Khersonul și a stabili condițiile pentru un atac spre vest, spre Mykolayiv și Odessa.

                                                          Atacul rusesc asupra Kievului constă probabil într-un efort principal care vizează învăluirea și în cele din urmă încercuirea orașului dinspre vest și un efort de sprijin de-a lungul axelor de la Cernihiv și Sumy pentru a-l încercui dinspre est.

                                                          Forțele ruse din sud au reluat operațiunile ofensive către Mykolayiv pe 3 martie, după ce au asigurat Khersonul pe 2 martie. Primarul din Kherson s-a predat în mod condiționat rușilor, permițând forțelor ruse să-și reînnoiască avansul asupra Mykolayiv, ceea ce au făcut. Cu toate acestea, armata ucraineană a învins o încercare de asalt aerian rusesc pentru a lua un aerodrom de lângă Mykolayiv. Deși există un avans al rușilor în teren, însă nu pare să reprezinte un pericol iminent pentru Odessa.

                                                          În Kherson, se pare că se pregătește o activitate de propagandă rusească: organizarea unei manifestații a locuitorilor (jurnaliștii locali au transmis cu privire la această manifestație că au observat autobuze cu civili aduși din Crimeea și Donetsk) în cadrul căreia să solicite unirea regiunii cu Crimeea și implicit cu F. Rusă. Urmează ca acest miting să fie difuzat atât de postul local de televiziune cât și de corespondenții pe teren ai Rossyia 1.

                                                          Pentru perioada următoare, forțele ruse caută probabil să forțeze capitularea localității Mariupol, distrugând infrastructura civilă critică și ucigând civili pentru a crea o catastrofă umanitară – o abordare pe care forțele ruse au adoptat-o în mod repetat în Siria.

                                                          Armata convențională rusă continuă să aibă performanțe slabe, deși poate încă uza și înfrânge armata ucraineană convențională prin forța totală a numărului și brutalitate. Primele indicații că Rusia mobilizează întăriri aflate la distanță în Oceanul Pacific sunt îngrijorătoare în acest sens. Aceste indicii sugerează, de asemenea, că Statul Major rus a ajuns la concluzia că forțele pe care le-a concentrat inițial pentru invadarea Ucrainei vor fi insuficiente pentru a atinge obiectivele militare ale Moscovei.

                                                          Forțele ruse au reluat operațiunile ofensive împotriva periferiei de vest a Kievului pe 2 martie, după o pauză pentru aprovizionare între 27 februarie și 1 martie, dar nu au reușit să ocupe niciun teritoriu suplimentar pe această direcție.

                                                          De asemenea au lansat operațiuni ofensive în regiunea Jytomyr, extinzându-și învăluirea Kievului dinspre vest pentru a depăși rezistența ucraineană mai puternică decât era anticipat și contraatacurile limitate ucrainene la periferia Kievului.

                                                          Trupele ruse au reînnoit ofensiva spre Kiev și dinspre nord-est ajungând la aproximativ 65 km de centrul orașului pe axa respectivă.

                                                          Tot ieri au atacat centrul Harkivului și au continuat să bombardeze puternic orașul pe 2 martie, ceea ce a sporit numărul victimelor civile.

                                                          Forțele ruse au încercuit complet Mariupolul începând cu 2 martie și desfășoară o campanie deliberată de distrugere a infrastructurii civile critice și a zonelor rezidențiale, în încercarea de a forța orașul să se predea.

                                                          Pe direcția sud-vest au continuat să reducă focarele de rezistență ucraineană în Herson iarvspre dimineața de 3 martie, primarul orașului, Igor Colyvanov a anunțat că orașul este ocupat de trupele ruse, care au instituit starea de asediu, interzicând ieșirea din case ale oamenilor între 20.00 și 6.00. De asemenea, oamenii din orașul ocupat nu au dreptul să se adune într-un număr mai mare de două persoane.

                                                          Ministerul rus al Apărării a publicat pentru prima dată pierderile, suportate în război, mult prea mici pentru a fi real. Dacă rușii vorbesc despre mai puțin de 500 de morți, Statul Major al armatei ucrainene vorbește despre peste șase mii.

                                                          Kremlinul a făcut declarații inconsistente cu privire la negocierile cu Ucraina, dar a fost de acord cu o a doua rundă de discuții programată pentru 3 martie.

                                                          Totodată, Kremlinul insistă pe narațiunea, care îi prezintă pe ruși drept inetarnaționaliști iar pe ucraineni naționaliști pentru a-și justifica agresiunea. În context, este restrânsă libertatea de exprimare și accesul la informație a cetățenilor ruși, iar Ucraina și Occidentul sunt calificați drept agresori.

                                                          Oficialii ucraineni au anunțat că forțele ucrainene au zădărnicit pe 1 martie o tentativă de asasinat împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, după ce au fost atenționați de ofițeri de informații ruși anti-război.

                                                          Statele occidentale au anunțat sancțiuni suplimentare care vizează Rusia și Belarus, în timp ce mai multe companii private au suspendat operațiunile în Rusia.

                                                          Țările NATO și UE au continuat să livreze Ucrainei ajutor militar letal.

                                                          Organizațiile internaționale și liderii occidentali sunt din ce în ce mai îngrijorați de bombardamentele fără discernământ ale Rusiei asupra civililor și utilizarea armelor interzise, care duc la majorarea numărului victimelor printre civili. Autoritățile de la Kiev vorbesc despre circa 2000 de civili uciși în bombardamentele rusești.

                                                          Adunarea Generală a ONU a votat pe 2 martie cu o majoritate covârșitoare în favoarea unei moțiuni prin care se cere Rusiei oprirea operațiunilor militare în Ucraina; China și India s-au abținut.

                                                          Fluxurile de refugiați care au depășit un milion și au început să pună sub presiune structurile de sprijin din statele vecine cu Ucraina.

                                                          Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și oficialii ucraineni au cerut prudență în timp ce forțele ruse au avansat spre o altă centrală nucleară ucraineană din preajma orașului Energodar din sudul Ucrainei.

                                                          Prețurile globale ale petrolului și gazelor au continuat să crească vertiginos, în ciuda eforturilor occidentale de a evita sancționarea sectorului energetic al Rusiei.

                                                          SWIFT a anunțat că cele șapte mari bănci rusești, despre care se anunțase anterior, vor fi deconectate de la sistem pe 12 martie.

                                                            deseuri

                                                            În condițiile în care C.M.I.D. este aproape de finalizare, Consiliul Județean Cluj caută soluții pentru valorificarea energetică a deșeurilor depozitate.

                                                            Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că „Am dispus elaborarea, în cel mai scurt timp, a unui SF care să analizeze tehnologiile de valorificare a deșeurilor și, inclusiv, oportunitatea achiziției unei instalații de dezintegrare moleculară și valorificare energetică”.

                                                            Investiția poate fi realizată atât din bugetul județului sau în parteneriat cu operatori privați, varianta optimă urmând să reiasă din analiza cost-beneficiu a SF-ului demarat.

                                                            Doresc schimbarea actualei paradigme: deșeurile Clujului să nu mai reprezinte o cheltuială, ci o materie primă, din care să obținem energie. În scurt timp, Clujul va putea deveni independent din punct de vedere energetic”, a adăugat dl. Alin Tișe.

                                                            Astfel, conform unei analize a experților din cadrul CJ Cluj, există următoarele date:

                                                            • Cantitatea de deșeuri existentă acum în Celula 1: 261.000 tone
                                                            • Județul Cluj produce lunar cca. 16.000 tone de deșeuri
                                                            • Prin valorificare putem obține din 1 mc deșeu uscat à 1 MW/h energie
                                                            • O persoană consumă anual cca. 3 MW/h (consum casnic)
                                                            • 261.000 tone de deșeuri à 261.000 MW/h consumul energetic/an asigurat pentru 87.000 de persoane (un cartier)

                                                            Cu titlu de exemplu, dacă energia obținută s-ar vinde, s-ar putea obține cca. 68.000.000 de euro (se pot alimenta cu energie electrică spitale, grădinițe, școli, instituții publice, muzee, etc. sau reabilita 270 km de drum).

                                                            Astfel, viziunea CJ Cluj este de aplicare a unei soluții de valorificare energetică a deșeurilor, care poate reprezenta o sursă importantă de venituri, a concluzionat președintele CJ Cluj.

                                                            Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. Ucraina este în creștere, pe locul 21 în topul schimburilor comerciale și în top 10 destinații pentru investițiile străine directe ale românilor.

                                                            Dincolo de tabloul economic  vorbim în primul rând despre umanitate. Prin războiul din Ucraina, un singur decident politic afectează direct și ireversibil viețile a peste 188 de milioane de cetățeni ucraineni și ruși. România și-a demonstrat imediat solidaritatea față de Ucraina. Nu poți să nu te gândești că fără apartenența la NATO, am fi putut fi noi în locul ucrainenilor. Apoi au început să curgă măsurile fără precedent adoptate de UE împotriva Rusiei: excluderea din SWIFT, înghețarea rezervelor internaționale ale băncii centrale, vânătoarea de active ale oligarhilor, închiderea spațiului aerian pentru Rusia și mai nou arme letale în valoare de aproape 500 de milioane de euro pentru Ucraina. Sunt țintiți oligarhii, decidenți politici și președintele Putin dar sunt măsuri pentru care deja au început să plătească toți cei 144 de milioane de cetățeni ai Rusiei prin deprecierea rublei rusești, scumpirea creditării și impactul unei probabile recesiuni. Încetarea cât mai rapidă a focului este primul și cel mai important pas”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

                                                            Ucraina, al 21-lea partener comercial al României în 2020, Federația Rusă al 18-lea

                                                            Valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) dintre România și Ucraina a scăzut cu 1,7% față de 2019 și a fost cu 7% sub nivelul record atins în 2011, ajungând la peste 1,5 miliarde de euro respectiv 1,1% din total în 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

                                                            Pe baza Catalogului Exportatorilor & Importatorilor din România realizat de Camera de Comerț și Industrie a României din 2020 și a datelor de la Ministerul Finanțelor (sunt incluse doar companiile care și-au raportat rezultatele financiare la 2020), respectiv de la Institutul Național de Statistică,  analiștii KeysFin au identificat  594 de companii românești (114 mari, 215 medii, 166 mici și 99 de microîntreprinderi) ce au exportat în Ucraina în principal mașini și echipamente pentru transport (45% din total exporturi ale României în Ucraina), mărfuri clasificate în principal după materia primă (piele, cauciuc, articole din lemn, hârtie, fier sau oțel, 22% din total), și produse chimice (15% din total), iar 1347 (102 mari, 277 medii, 391 mici și 577 de microîntreprinderi) au importat din Ucraina mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (32% din total importuri din Ucraina în 2020), mașini și echipamente pentru transport (20% din total) și materiale crude, necomestibile exclusiv combustibil (17% din total importuri din Ucraina în 2020).

                                                            În raport cu Rusia,  valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) a scăzut cu 36% față de 2019 și a fost cu 37% sub nivelul din 2011, ajungând la peste 2,6 miliarde de euro respectiv 1,8% din total în 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Pachetul de măsuri economice al Uniunii Europene, în special excluderea din SWIFT va genera blocaje de ordin financiar pe întreg lanțul pentru companiile locale care își păstrează relațiile comerciale în Rusia, avertizează analiștii KeysFin. În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina este necesar ca managerii să verifice companiile cu care colaborează, pentru a reduce riscurile comerciale, precum cel de neîncasare creanțe sau de insolvență.

                                                            409 companii (90 mari, 173 medii, 88 mici și 58 de microîntreprinderi) au exportat în Rusia în principal mașini și echipamente pentru transport (62% din total exporturi în Rusia), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă și produse chimice, fiecare cu câte 12% din total în 2020.

                                                            823 de companii (100 mari, 172 medii, 218 mici și 333 microîntreprinderi) au importat din Rusia în principal combustibili (72% din total importuri din Rusia), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă cu 12% din total și materiale crude, necomestibile exclusiv combustibil cu 6% din total.

                                                            Ucraina, în top 10 investiții românești în străinătate

                                                            Potrivit datelor Băncii Naționale a României, investitorii finali din Germania continuă să dețină, direct sau prin intermediul unor filiale din țări intermediare, prima poziție în rândul investitorilor străini, cu un sold de 13,8 miliarde de euro, în creștere cu 4,5% față de 2019, urmați de cei din Austria, cu 10,2 miliarde de euro (+1,1%) și Franța cu 8,7% milioane euro, +5,5% față de 2019. Rusia ocupă locul al 19-lea  în topul investitorilor străini cu 1,2 miliarde de euro în 2020, respectiv 1,3% din total în 2020. În 2011, Federația Rusă era încadrată la alte state cu investiții directe de sub 100 de milioane de euro. 

                                                            Statisticile privind țara investitorului final s-au realizat utilizând abordarea bazată pe control și au avut la bază Registrul European al Grupurilor.

                                                            Principala destinație a investițiilor românești în străinătate a fost Cipru (486 milioane euro), urmată de Italia (290 milioane euro), Republica Moldova (280 milioane euro). Ucraina se regăsește în primele 10 destinații, pe locul al 9-lea cu 29 milioane de euro în 2020.

                                                            Top companii din România cu acționariat ucrainean

                                                            În acest top au fost luate în considerare toate companiile care au avut direct în structura acționariatului cel puțin o pondere de 20% capital rusesc sau ucrainean pentru a putea conta în procesul decizional și și-au raportat rezultatele financiare pentru 2020 la Ministerul Finanțelor.

                                                            Potrivit datelor de la Registrul Comerțului și de la Ministerul de Finanțe pe 2020:

                                                            1. Comerț: IMPERIAL METAL SRL (100% capital direct ucrainean), DASK CENTRU SRL (100%), FORTUNA DISCOUNT MARKET SRL (100%), AQUA PLANET COMPANY SRL (100%), GRADINAMAX SRL (100%).

                                                            2. Sănătate & asistență socială: OK MEDICAL SRL (100%), VISUS CLINIC SRL (peste 50%), NEW DENTAL HOUSE SRL (100%), PROVIVAMED SRL (peste 50%), GENOBIOSIS SRL (100%).

                                                            3. Cultură & divertisment: DREAM SLOTS SRL (100%), WIN BOSS SRL (100%), ATLANTA ENTERPRISES GROUP SRL (peste 50%), RACE DRIFT PYT SRL-D (100%), ORCHESTRA ARKADIA SRL (peste 50%).

                                                            Top companii din România cu acționariat rusesc

                                                            Expunerea companiilor locale pe Rusia este marginală, inclusiv a sistemului bancar. Și vice-versa. Sunt mai puțin de 200 de companii cu o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei care au avut cel puțin 20% capital rusesc direct în structura acționariatului. Înseamnă mai puțin de 0,1% din totalul companiilor locale care și-au raportat rezultatele financiare la 2020.

                                                            1. Transport & depozitare: GAZPROMNEFT MARINE BUNKER BALKAN SA (100% capital direct rusesc), LOGITEX CONSTANTA SRL (peste 50%), GROMAS TRANS SRL (100%) AV LOGISTIK SOLUTIONS SRL (peste 50%) și AIR LOGISTIC SERVICE SRL (100%)

                                                            2. Comerț; XM TEXTILES SUD-EST DISTRIBUTION SRL (peste 50%), STANDART PARK ROMANIA SRL (peste 50%), WORLD OF HAND TOOLS SRL (100%), TORGSERVICE RM SRL (100%) și CITYPAY SRL (peste 50%).

                                                            3. Cultură & divertisment: CASINO PALACE SRL (peste 50%), PALACE SLOTS INTERNATIONAL SRL (peste 50%), BETCO TECHNOLOGY SRL (peste 50%), UNO ATELIER RESTA SRL (100%) și MINUS ZERO SRL (peste 50%).

                                                              Innovation Labs, the pre-acceleration program for tech projects and mentoring for young entrepreneurs, students, and researchers, has launched the selection stage for this year’s edition.

                                                              The selection entails showcasing business ideas at one of the hackathons organized in Bucharest, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu and Timișoara.

                                                              A jury of representatives of the program’s partners and experienced entrepreneurs will select the ideas and teams to be admitted to the five-month mentoring program.

                                                              Those interested can register by March 11 for hackathons on March 12-March 13 in Cluj-Napoca, Iași and Timișoara, and by March 17 for hackathons on March 19 – March 20 in Sibiu and Bucharest, Read next

                                                              The events in this edition of the program will be held both online and offline.

                                                              Registrations are open to students, young graduates, industry specialists and researchers who wish to experiment developing a tech product in an acceleration program, alongside a community of mentors, entrepreneurs and IT& business specialists.

                                                              The selected teams will take part in a five-month mentoring program meant to support them in transforming their idea into an MPV, validated by real clients. The program also offers mentoring on product growth, access to business partners and technology, and various other opportunities. Teams will present their prototypes on July 26 at a Demo Day, in front of the jury, potential investors, partners, and the general public.

                                                              The participants at Innovation Labs 2022 will be grouped into three team types: teams of students; spin-offs from the university environment, where teams are made up of researchers; and teams of students and experienced entrepreneurs.

                                                              The 2022 verticals are Agriculture, Blockchain, Cybersecurity, DevTools, Digital Commerce, Digital Health, Lifestyle, Retail, Smart City & Industry 4.0, and Sustainability.

                                                              Paks

                                                              Lucrările proiectului Centrala Nucleară Paks II din Ungaria se desfăşoară conform graficului – a declarat societatea Rosatom Central Europe Kft., contactată de agenţie de ştiri Paks-Press.

                                                              Biroul din Budapesta al societăţii a transmis în comunicatul său: “Rosatom şi-a îndeplinit şi îşi îndeplineşte întotdeauna la timp toate obligaţiile sale contractuale.”

                                                              Antreprenorul principal care construieşte cele două noi reactoare VVER-1200 planificate în cadrul proiectului Paks II este divizia de inginerie a grupului rus de energie nucleară Rosatom, societatea de inginerie ASZE Mérnöki Vállalat Rt.

                                                              Societatea MVM Paks II Zrt. a încheiat în 2014 acordul cu societatea Joint-Stock Company Atomstroyexport din Rusia pentru realizarea unei centrale nucleare la cheie cu un conţinut tehnic fix şi o investiţie fixă de 12,5 miliarde de euro.

                                                              Alexander Merten, vicepreşedintele ASZE, a declarat în decembrie 2021, la Budapesta că obiectul lor este ca cele două noi unităţi ale centralei nucleare Paks să producă energie electrică începând cu anii 2029-2030.

                                                              El a adăugat că pe terenul de construcţie se execută clădirile de şantier – fabrica de beton, uzina de asamblare a structurilor metalice şi magaziile -, se construiesc utilităţile, se pregăteşte solul, în paralel se lucrează la documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei şi se aşteaptă autorizaţia de construcţie.

                                                              ANAF

                                                              În luna martie se vor întâmpla câteva lucruri în materie de fiscalitate. HotNews.ro a scris despre ele în ultima perioadă.

                                                              Controale ANAF și ITM

                                                              ANAF și Inspecția Muncii au făcut un protocol de colaborare pentru un plan de acțiune comun. Acest lucru era prevăzut și în PNRR, iar conform șefei ANAF, Mirela Călugăreanu, controalele vor începe în cea de-a doua parte a lunii martie.

                                                              Avem într-o fază avansată avizarea și semnarea acestui plan comun de acțiuni care va deveni operațional în partea a doua a lunii martie. Contribuabilii trebuie să se aștepte la verificări tematice din această perspectivă”, a precizat șefa ANAF.

                                                              Nu i-am stabilit încă un nume de scenă (operațiunii n.r.), ca să zic așa. Această activitate va avea un rol extrem de important. An de an pe Semestrul European multe critici au venit în zona aceasta, cum că instituțiile cu atribuții în domeniu nu au colaborat corespunzător astfel încât să se înregistreze o diminuare semnificativă a fenomenului de nedeclarare și subdeclarare din această perspectivă și cu consecințe în ceea ce privește încasarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale”, a afirmat Mirela Călugăreanu.

                                                              Dacă de uităm în PNRR, vedem că spune că acest plan de acțiune comun include operatorii economici care prezintă un risc fiscal ridicat și, de asemenea, pe cei care prezintă un risc din perspectiva utilizării muncii subdeclarate/nedeclarate.

                                                              Conform documentului, acest plan va fi defalcat pe tipuri de activități sezoniere, în cazul în care incidența riscurilor menționate este cunoscută a fi ridicată.

                                                              Periodic, conducerea structurilor implicate (Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Inspecția Muncii) va analiza rezultatele obținute, precum și posibilitățile și perspectivele de actualizare a planului, în funcție de rezultatele respective.

                                                              SPV obligatoriu

                                                              Înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie pentru transmiterea cererilor, înscrisurilor sau a oricăror altor documente către organele fiscale, de către contribuabilii care desfăşoară activităţi economice într-o formă de activitate autorizată.

                                                              Conform ANAF, această obligativitate revine persoanelor juridice, asocierilor și altor entități fără personalitate juridică, persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent ca persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale.

                                                              Fiscul spune că în situația în care contribuabilii/plătitorii nu își îndeplinesc obligația comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță a cererilor, înscrisurilor sau oricăror altor documente, iar acestea sunt depuse la organul fiscal central în format letric, nu vor fi luate în considerare, urmând ca acesta să notifice contribuabilii/plătitorii cu privire la obligativitatea comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță.

                                                              ANAF recomandă contribuabililor să întreprindă demersurile necesare pentru înregistrarea în Spațiul Privat Virtual, până la data de 1 martie 2022, pentru a evita eventualele efecte negative care pot apărea în situația în care un document trebuie depus într-un anumit termen, iar acest lucru se realizează fizic și nu prin intermediul Spațiului Privat Virtual, cum ar fi: pierderea dreptului de a beneficia de o facilitate fiscală, aplicarea unor amenzi, etc.

                                                              Spațiul Privat Virtual este un serviciu gratuit, disponibil 24h/24h, 7 zile/7 zile, prin intermediul căruia contribuabilii depun declarații, cereri, solicită documente, verifică situația fiscală proprie, etc.

                                                              Prin transmiterea documentelor prin mediul electronic sunt economisite atât resursele contribuabililor, cât și cele ale administrației fiscale.

                                                              Persoanele fizice sau juridice, care dețin certificate digitale calificate, pot solicita înregistrarea ca utilizatori SPV pe baza acestora, iar persoanele fizice care nu dețin un astfel de certificat, pot solicita înregistrarea pe bază de nume de utilizator și parolă.

                                                              Reincriminarea unor fapte de evaziune

                                                              Începând cu 1 martie, s-a incriminat fapta constând în reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata în termen de 60 de zile de la data scadentă a impozitelor și/sau a contribuțiilor cu reținere la sursă.

                                                              Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani.

                                                              Aceste prevederi au fost introduse prin OUG 130/2021 (Ordonanta trenuleț).

                                                              Are o problemă ce trebuie corectată: dacă un antreprenor are de primit bani de la stat, poate TVA-ul nu i-a fost rambursat ori a avut un contract și nu a fost plătit, tot el este cel care se va trezi cu dosar penal dacă nu a reușit să plătească la timp impozitele cu reținere la sursă. Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect pentru a corecta astfel de situații și urmează a fi adoptat. Dacă nu se rezolvă cât mai repede, vor începe să curgă dosare penale aiurea.

                                                              Ungheni

                                                              65% dintre firmele românești au primit sprijin financiar pentru contracararea efectelor pandemiei, peste media UE, de 56%. Covid-19 a fost un șoc economic masiv, dar a fost contracarat cu un răspuns impresionant de măsuri de sprijin. Economia românească a dat dovadă de rezistență, iar redresarea este în curs. Măsurile de sprijin guvernamentale au fost cruciale pentru susținerea activității de investiții, potrivit sondajului Băncii Europene de Investiții (BEI).

                                                              Firmele românești au în față provocarea de a se adapta la noua normalitate, de a face față decalajelor preexistente și de a evita ca redresarea asimetrică să creeze noi decalaje atât în România cât și în UE.

                                                              Multe firme românești sunt conștiente de provocările și schimbările în curs, dar, pentru a debloca investițiile, este esențială găsirea de soluții la probleme precum incertitudinea cu privire la viitor, lipsa competențelor adecvate ale forței de muncă și accesul dificil la finanțare.

                                                              Sprijinul acordat în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență al UE reprezintă o oportunitate unică de a stimula investițiile. Folosirea adecvată a acestor surse de finanțare va fi esențială.

                                                              Sondajul de investiții BEI 2021 (EIBIS) evidențiază amploarea șocului economic masiv și răspunsul politicilor de sprijin guvernamental. Economia românească a arătat rezistență, iar redresarea este acum în plină desfășurare, răspunsul politic ferm fiind esențial pentru sprijinirea activității investiționale.

                                                              În cursul zilei de luni, trupele rusești s-au regrupat, concentrând vehicule blindate, lansatoare de rachete și artilerie în unele zone. Principalele obiective rămân încercuirea și ocuparea Kievului și a marilor orașe Harkiv, Cernihiv, Odesa, Herson și Mariupol, anunță Statul Major al armatei ucrainene.

                                                              O parte semnificativă a echipamentului militar provine de pe teritoriul Belarus-ului și Crimeei. Unele din cele mai pregătite unități de luptă ale Forțelor Armate ale Belarus-ului au început să se deplaseze spre frontiera de stat a Ucrainei în direcția Volyn, în nord-estul Ucrainei. În plus, de pe teritoriul Belarus-ului continuă să intre în spațiul aerian ucrainean avioane militare rusești, care au reluat recunoașterea aeriană a obiectivelor principale de pe teritoriul Ucrainei.

                                                              Statul major ucrainean spune că de-a lungul întregii linii ofensive au fost înregistrate numeroase cazuri de încălcări ale legilor războiului și ale dreptului internațional umanitar de către militarii ruși.

                                                              Cele mai frecvente crime de război sunt: folosirea armelor împotriva civililor, bombardarea cu rachete și artilerie a zonelor rezidențiale, care au dus la distrugerea infrastructurii civile. Potrivit informațiilor, comandanții grupurilor tactice ruse au primit ordine să distrugă turnurile de telefonie mobilă în cursul înaintării adânci în teritoriul Ucrainei.

                                                              Toate acestea indică faptul că ocupanții ruși sunt îngroziți, pentru că nu au fost primiți cu „pâine și sare” așa cum le promiseseră propagandiștii. Au primit doar ura și disprețul populației civile și o respingere demnă a armatei ucrainene.

                                                              Armata ucraineană anunță că, pe parcursul a cinci zile de război, inamicul a suferit următoarele pierderi: 5.710 soldați uciși iar 200 luați prizonieri. Au fost distruse 29 avioane, 29 helicoptere, 198 tancuri, 846 de blindate, 77 sisteme de artilerie, 7 sisteme antiaeriene, 60 cisterne cu combustibil, 305 autovehicule militare de transport și logistice, 3 sisteme antiaeriene BUK lovite cu dronele turcești Bayraktar TB2 aflate în dotarea armatei ucrainene.

                                                                muncă vacante

                                                                ANOFM informează agenții economici cu privire la faptul că cetățenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul țării noastre nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic.

                                                                Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă informează agenții economici cu privire la faptul că cetățenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul țării noastre nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic, potrivit Legii nr. 200/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi a Ordonanţei Guvernului
                                                                nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

                                                                Pentru a beneficia de toate serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul celor nouă luni, cetăţenii ucraineni pot cere acordarea statutului de refugiat.

                                                                După dobândirea unei forme de protecție internaţională, aceștia se pot înregistra în evidențele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă beneficiind astfel, gratuit, de măsurile de stimulare a ocupării:

                                                                • medierea muncii prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;
                                                                • informarea şi consilierea profesională prin care se oferă un ansamblu de servicii acordate în mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă, care au ca scop furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor;
                                                                • formarea profesională;
                                                                • evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale obținute în sistem nonformal și informal etc.

                                                                Programele de formare profesională asigură, conform legii, iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea persoanelor aflate în cautarea unui loc de muncă.

                                                                Invazia militară a Federației Ruse în Ucraina a generat o serie de sancțiuni împotriva Moscovei din partea lumii democratice, care au culminat duminică, cu decizia de a deconecta cele mai mari bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT, scrie Chislea Ion pe anticoruptie.md. Ce presupun sancțiunile impuse și ce urmări ar genera pentru Rusia odată aplicate în practică. 

                                                                Datoria publică și investițiile

                                                                Imediat după ce Rusia a recunoscut republicele separatiste Donetsk și Luhansk, Trezoreria SUA a extins sancțiunile asupra datoriilor guvernamentale ruse. Instituțiilor financiare americane le este interzisă orice tranzacție, pe piețele primare și secundare, cu obligațiuni de împrumut federal în ruble rusești sau euroobligațiuni suverane emise după 1 martie 2022. Altfel spus, Guvernul Rusiei nu va mai putea împrumuta bani pentru nevoile bugetare prin intermediul burselor, băncilor și altor instituții financiare americane.

                                                                Uniunea Europeană a impus restricții privind depozitele în băncile europene pentru rușii bogați, interdicția de a depozita sume mai mari de 100.000 euro într-o singură bancă, și companiile rusești. De asemenea, a fost interzisă vânzarea și cumpărarea cu euro în interesul clienților ruși – atât persoane fizice, cât și juridice –  a instrumentelor financiare. Depozitariilor europene li s-a interzis să ofere orice servicii cetățenilor și organizațiilor rusești pentru comercializarea valorilor mobiliare care vor fi emise după 12 aprilie 2022. Regatul Unit a adoptat o decizia de a interzice rușilor să dețină depozite de peste 50 mii de lire sterline în băncile britanice.

                                                                Export și import

                                                                Statele Unite au anunțat că au impus cele mai mari sancțiuni comerciale care au avut ca scop să priveze sectoare industriale rusești, cum ar fi complexul militar-industrial, producția avioanelor și a navelor maritime, de elemente tehnologice critice. Casa Albă estimează că noile restricții vor înjumătăți importurile rusești de produse de înaltă tehnologie, de la electronice și computere la avionică și componente pentru industria aerospațială.

                                                                Uniunea Europeană a impus, de asemenea, un embargo asupra furnizării de bunuri și tehnologii către Rusia care sunt utilizate în sectorul aviației și în cel spațial. În plus, a fost introdusă o interdicție privind asigurarea și întreținerea bunurilor legate de aceste industrii. Inclusiv UE a interzis vânzarea de noi aeronave către Rusia. Vorbim despre avioanele Airbus.

                                                                Marea Britanie a anunțat, de asemenea, revocarea licențelor de export pentru furnizarea de bunuri de înaltă tehnologie către Rusia. În special, vorbim de componente electronice care pot fi folosite pentru producția de camioane militare, semiconductori, echipamente pentru producția de petrol și motoare de avioane Rolls Royce.

                                                                SUA a impus sancțiuni sectoriale pentru a atrage orice finanțare pe o perioadă mai mare de 14 zile împotriva unui număr de companii rusești, printre care Rosneft, Gazpromneft, Transneft, NOVATEK, Rostec, ALROSA.

                                                                Trafic aerian

                                                                După începerea operațiunii militare din 24 februarie, spațiul aerian al Ucrainei și Republicii Moldovea a fost de fapt închis, parțial cel al Rusiei și Belarusului (în apropierea granițelor cu Ucraina). În seara aceleiași zile, Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva Aeroflot, ceea ce a dus la oprirea zborurilor către Londra și Dublin.

                                                                După aceea, Cehia, Polonia, Bulgaria, Estonia și Letonia au decis să-și închidă spațiul aerian pentru companiile aeriene rusești. În scurt timp, acestora li s-au alăturat România și Lituania.

                                                                Ca răspuns, Rusia a impus restricții similare, inclusiv interzicerea zborurilor de tranzit prin spațiul aerian al țării.

                                                                Băncile

                                                                Băncile rusești VTB, Otkritie, Sovcombank, Promsvyazbank și Novikombank au căzut sub cele mai dure sancțiuni ale SUA. Activele și conturile lor în dolari americani sunt blocate, ceea ce înseamnă că sunt efectiv izolate de sistemul dolarului. Pentru cardurile acestor cinci bănci, serviciile de plată Apple Pay și Google Pay nu mai funcționează.

                                                                Au fost introduse și restricții împotriva Sberbank, dar într-o versiune mai blândă. Activele băncii în instituțiile aflate în jurisdicția SUA nu sunt înghețate, iar acestea au 30 de zile pentru a închide orice cont de corespondeță Sberbank și pentru a începe să respingă orice tranzacție care implică banca sau filialele acesteia.

                                                                Au fost introduse sancțiuni sectoriale împotriva Gazprombank, RSHB, Alfa-Bank și Moscow Credit Bank. Aceasta presupune restricții privind acordarea de finanțare și alte tranzacții cu datorii noi cu o scadență mai mare de 14 zile, precum și cu plasarea de noi acțiuni.

                                                                Pe 27 februarie, Uniunea Europeană a anunțat deconectarea unor bănci rusești de la sistemul de plăți interbancare SWIFT. Decizia este coordonată cu SUA, Marea Britanie și Canada.

                                                                SUA și UE au anunțat planuri de a introduce măsuri restrictive împotriva Băncii Rusiei (banca națională a Federației Ruse), acestea vor afecta utilizarea rezervelor sale internaționale. Scopul acestor măsuri este de a împiedica Banca Centrală Rusă să contracareze impactul sancțiunilor occidentale deja impuse.

                                                                Sancțiuni personale

                                                                Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și Regatul Unit au impus sancțiuni președintelui Vladimir Putin, ministrului de externe Serghei Lavrov și ministrului apărării Serghei Șoigu. Activele lor în aceste țări, dacă există, vor fi blocate.

                                                                Lista sancțiunilor UE include pentru moment 98 de cetățeni ruși, printre care prim-ministrul Mihail Mișustin, șeful adjunct al Consiliului de Securitate Dmitri Medvedev, ministrul de interne Vladimir Kolokoltsev. Anterior, 351 de deputați ai Dumei de Stat, care au votat pentru recunoașterea republicilor Donetsk și Luhansk au căzut sub sancțiuni.

                                                                Statele Unite au impus sancțiuni și împotriva copiilor elitelor: Andrey Patrushev (fiul secretarului Consiliului de Securitate Nikolai Patrushev), Serghei Ivanov (fiul membrului Consiliului de Securitate Serghei Ivanov), Ivan Sechin (fiul șefului Rosneft Igor Sechin), Vladimir Kiriyenko (fiul primului adjunct al șefului administrației prezidențiale, Serghei Kiriyenko ), Denis Bortnikov (fiul șefului FSB Alexander Bortnikov) și Pyotr Fradkov (fiul fostului șef al Serviciului de Informații Externe Mihail Fradkov). Tații lor au fost incluși pe lista sancțiunilor chiar înainte de asta. Denis Bortnikov a fost supus sancțiunilor britanice în calitate de vicepreședinte al VTB (Vneshtorgbank), iar Pyotr Fradkov în calitate de șef al băncii PSB.

                                                                O serie de manageri de top ai băncilor și companiilor rusești au fost, de asemenea, supuși sancțiunilor.

                                                                „Rușii bogați asociați cu guvernul rus”, numele cărora încă nu a fost publicat, nu vor putea primi așa-numitele „pașapoarte de aur” în țările UE, care ofereau cetățenie în schimbul investițiilor.

                                                                Sancțiunile și alte măsuri financiare, precum înghețarea activelor, vor fi aplicate elitelor apropiate guvernului rus, familiilor și asociaților acestora.

                                                                Media și Internetul

                                                                Grupul Meta, care deține Facebook, a interzis presei ruse de stat să publice reclame pe rețeaua de socializare și să le monetizeze într-un fel sau altul. La rândul său, Roskomnadzor a anunțat o restricție parțială a accesului utilizatorilor ruși la Facebook.

                                                                Diferite țări au început să restricționeze difuzarea canalelor rusești. Cinci canale vor fi oprite în Polonia, două canale vor fi interzise în Letonia și un canal va fi blocat în Australia.

                                                                În plus, anul acesta Rusia nu va participa la Eurovision, conform deciziei organizatorilor concursului.

                                                                Vize și relații diplomatice

                                                                După izbucnirea conflictului militar, Ucraina a rupt relațiile diplomatice cu Rusia. „Cred că întotdeauna m-am gândit că acest lucru ar fi trebuit să se facă în 2014. Din păcate, această decizie nu a fost luată la acel moment”, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba.

                                                                Mai multe țări europene au încetat să mai elibereze vize rușilor. Cehia a fost prima care a anunțat acest lucru. În paralel, ea a decis să închidă consulatele generale ruse din Karlovy Vary și Brno, precum și misiunile sale diplomatice din Sankt Petersburg și Ekaterinburg. Praga a rechemat și ambasadorii din Rusia și Belarus. Letonia s-a alăturat deciziei de a nu elibera vize, iar puțin mai târziu – Lituania. Noua Zeelandă și Japonia au anunțat suspendări selective ale permiselor de călătorie.

                                                                Pe 28 februarie, regimul simplificat de vize dintre Uniunea Europeană și Rusia, care se aplica membrilor delegațiilor oficiale, guvernului și parlamentului, instanțelor, deținătorilor de pașapoarte diplomatice și oamenilor de afaceri, este încetat. Regimul reprezintă o viză pe termen scurt cu drept de ședere nu mai mult de 90 de zile pe parcursul a 180 de zile.

                                                                Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a anunțat întreruperea cooperării cu Institutul Rus Skoltech.

                                                                Cetățenii străini părăsesc consiliile de administrație și consiliile de supraveghere ale companiilor rusești. Directorii independenți Esko Aho (fostul prim-ministru al Finlandei), precum și Nadia Wells și Natalie Braginski Munier, au părăsit Sberbank. Fostul premier italian Matteo Renzi a părăsit consiliul de administrație al Delimobil, iar fostul cancelar al Austriei Christian Kern – Căile Ferate Ruse.

                                                                Clubul german de fotbal Schalke a refuzat să folosească pe formular sigla Gazprom, sponsorul echipei.

                                                                Anularea și reprogramarea evenimentelor sportive

                                                                Ostilitățile au afectat și programul evenimentelor sportive. Sankt Petersburg a pierdut dreptul de a găzdui finala Ligii Campionilor: prin decizie a Consiliului Asociațiilor Europene de Fotbal, meciul a fost mutat la Paris. UEFA a interzis, de asemenea, organizarea de meciuri între cluburi și echipe naționale sub auspiciile sale în Rusia.

                                                                Euroliga Baschet a decis că cluburile rusești CSKA, Zenit și UNICS nu vor putea juca meciuri acasă pe teritoriul Rusiei.

                                                                Și sindicatele de fotbal din Polonia și Suedia, împreună cu Asociația de Fotbal din Republica Cehă, au emis o declarație comună împotriva organizării play-off-urilor Cupei Mondiale din 2022 la Moscova.

                                                                În plus, Marele Premiu al Rusiei de Formula 1, care trebuia să aibă loc la Soci la sfârșitul lunii septembrie, a fost anulat.

                                                                Forțele rusești au ajuns sâmbătă dimineață în partea centrală a Kievului, unde se dau lupte de stradă, se aud împușcături. Nu sunt implicate echipamente grele și nu se aud explozii puternice, scrie pravda.ua.

                                                                Potrivit publicației, se aud focuri de mitralieră în zona Pieței Victoriei, a gării și a străzii Bohdan Khmelnitsky din centrul capitalei ucrainene.

                                                                Pe parcursul nopții a avut loc un atac asupra unei unități militare în partea de nord a orașului, soldații ucraineni au distrus o coloană militară inamică.

                                                                Serviciul ucrainean pentru comunicații speciale a raportat că în oraș au loc lupte cu grupuri de sabotaj. Autoritățile municipale le cer locuitorilor să nu părăsească adăposturile sigure.

                                                                Intrăriile în stațiile de metrou, situate în imediata apropiere a luptei, au fost sigilate pentru a preveni intruziunea inamicului.

                                                                Pe parcursul nopții Guvernul Statelor Unite a anunțat că este gata să-l evacueze pe Volodymyr Zelensky din Kiev, dar președintele Ucrainei a refuzat.

                                                                În ajun, Zelenski a spus că grupurile de sabotaj ale Federației Ruse au intrat la Kiev, iar Rusia intenționează să-l omoare, el fiind ținta numărul unu al rușilor.

                                                                Spre dimineață Mihail Podolyak, consilier al Președinției, a spus că situația în Kiev este controlată 100%, iar Rusia nu are nicio șansă să cucerească orașul.

                                                                În orice direcție unde au loc ciocniri, Forțele Armate ale Ucrainei, Poliția Națională, chiar și apărarea teritorială sunt învingătoare. Noaptea aceasta a arătat că Federația Rusă nu are șanse și nu va avea niciodată”.

                                                                Potrivit lui Podolyak, Rusia conta pe un blitzkrieg la Kiev, ceea ce nu s-a întâmplat.

                                                                Consilierul a adăugat că grupurile de sabotaj și recunoaștere rusești, multe vineri seara, pe parcursul nopții au fost toate reperate și parțial distruse.

                                                                Potrivit Statului major al armatei ucrainene, forțele rusești a început regruparea unităților de rezervă în zonele învecinate cu Ucraina și continuă să efectueze lovituri aeriene asupra aerodromurilor și grupurilor de trupe ale Forțelor Armate ale Ucrainei din estul Ucrainei și în partea de nord a regiunii Kiev. Au fost efectuate lovituri aeriene unice în regiunile Sumy din nord est, Poltava din centru și Mariupol din sud estul Ucrainei. De pe Marea Neagră, navele rusești au lansat rachete de croazieră Caliber asupra teritoriului Ucrainei.

                                                                Aviația tactică a Federației Ruse acționează de pe teritoriul Belarusului și a Crimeei.

                                                                Rușii au aplicat lovituri de aviație în zona de sud și în regiunea Odesa, asupra aerodromului militar din Ozerne, regiunea Jitomir, aflat la 150 kilometri spre vest de Kiev dar și asupra infrastructurii civile din regiunea Kiev.

                                                                În direcția Slobozhansk, în estul Ucrainei, un grup operativ al forțelor ucrainene a oprit ofensiva inamicului și continuă să desfășoare bătălii defensive în regiunea Harkov. În orașul Okhtyrka din regiunea Sumy, din est, se duc lupte grele.

                                                                Pe coasta Mării Negre, în preajma orașului Kobleve, la 50 kilometri spre este de Odesa a fost distrus un desant rusesc în număr de 20 de persoane.

                                                                Forțele Aeriene ale Ucrainei resping atacurile aeriene rusești, și au doborât un avion de transport militar IL-76MD, care avea la bord un grup de peste 100 de parașutiști ruși.

                                                                Statul major anunță că forțele armate combinate se apără cu succes și controlează pozițiile de-a lungul întregii linii de demarcație.

                                                                Armata ucraineană anunță, că în 48 de ore de la invadarea Ucrainei, Rusia a pierdut 14 avioane, 8 elicoptere, 102 tancuri, 536 blindate, 15 mitraliere grele și o instalație BUK. De asemenea, Kremlinul a pierdut peste 3.500 de soldați, au mai declarat Forțele Armate ale Ucrainei pe 26 februarie. Aproape 200 de militari ruși au fost luați prizonieri. Administrația Zelenski a anunțat sâmbătă dimineață că trupele ruse nu au obținut niciun avantaj operațional și tactic în ultimele 24 de ore.

                                                                Forțele ucrainene s-au luptat joi, 24.02.2022, cu agresorii ruși în aproape tot perimetrul țării, după ce Moscova a organizat un asalt în masă pe uscat, pe mare și pe aer în cel mai mare atac asupra unui stat european de după al doilea război mondial.

                                                                După ce de dimineață a plouat cu rachete asupra țintelor ucrainene iar ministerul rus al apărării a anunțat că a anihilat toată apărarea antiaeriană din Ucraina, a urmat invazia terestră. Kievul a raportat că mai multe coloane de trupe s-au revărsat peste granițele cu Rusia și Belarus, care se întind din nord și est, și au aterizat pe coastele de la Marea Neagră în sud-vest și Marea Azov în sud-est.

                                                                Lupte aprige au avut loc în regiunile Sumy și Harkov în nord-est, Kherson și Odesa în sud și pe aeroport militar Gostomeli din apropierea capitalei Kiev.

                                                                Rusia a atacat mișelește statul nostru dimineață, așa cum a făcut Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Rusia a pornit pe o cale a răului, dar Ucraina se apără și nu va renunța la libertatea sa, indiferent ce crede Moscova”, a scris președintele Zelenskiy pe Twitter.

                                                                Cerându-le ucrainenilor să-și apere țara, el a spus că vor primi arme toți cei pregătiți să lupte. De asemenea, el a cerut cetățenilor ruși să iasă în stradă pentru a protesta împotriva acțiunilor guvernului lor.

                                                                Președintele american Joe Biden a numit acțiunea rusă un „atac neprovocat și nejustificat”. Șefa Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul va impune o nouă rundă de sancțiuni care ar afecta grav economia Rusiei.

                                                                Șeful UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat: „Acestea sunt printre cele mai întunecate ore ale Europei de la cel de-al Doilea Război Mondial”.

                                                                În discursul său din ajunul invaziei, Putin a spus că a ordonat „o operațiune militară specială” pentru a proteja oamenii, inclusiv cetățenii ruși, supuși „genocidului” în Ucraina – o acuzație pe care Occidentul o numește propagandă fără temei.

                                                                Ne vom strădui pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei iar toată responsabilitatea pentru vărsarea de sânge va reveni regimului aflat la conducere din Ucraina” a spus Putin.

                                                                Chiar și cu o invazie în plină desfășurare, scopul final al lui Putin este obscur. El a spus că nu planifică o ocupație militară, doar să dezarmeze Ucraina și să o curețe de naționaliști.

                                                                Potrivit Reuters, anexarea în întregime a unei țări ostile atât de vaste ar putea depăși capacitățile militare ale Rusiei. Dacă scopul este doar înlocuirea guvernului lui Zelenski, este greu să-ți imaginezi că ucrainenii ar accepta orice nouă conducere pe care Moscova ar încerca să o instaleze.

                                                                Biden a exclus trimiterea de trupe americane pentru a apăra Ucraina, dar Washingtonul a întărit aliații NATO din regiune cu trupe și avioane suplimentare. Occidentul s-a angajat să impună sancțiuni severe.

                                                                Doar Rusia este responsabilă pentru moartea și distrugerea pe care le aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-un mod unit și decisiv”, a spus Biden.

                                                                Rusia este unul dintre cei mai mari producători de energie din lume și atât ea, cât și Ucraina se numără printre primii exportatori de cereale. Războiul și sancțiunile vor perturba economiile din întreaga lume care se confruntă deja cu o criză a aprovizionării pe măsură ce ies din pandemie.

                                                                Randamentele acțiunilor și obligațiunilor au scăzut; dolarul și aurul au crescut iar petrolul Brent a depășit 100 de dolari/baril pentru prima dată din 2014.

                                                                Putin, care a negat luni de zile că plănuiește o invazie, a numit Ucraina o construcție artificială ruptă din Rusia de inamicii săi, o caracterizare pe care ucrainenii o văd ca o încercare de a le șterge istoria veche de peste o mie de ani.

                                                                În timp ce mulți ucraineni, în special în est, vorbesc rusă ca limbă maternă, practic toți se identifică ca o naționalitate separată.

                                                                La Kiev, cozile de oameni au așteptat să retragă bani și să cumpere provizii de alimente și apă. Mașinile s-au întins pe zeci de kilometri pe autostrada care duce dinspre vest de capitală spre Polonia, unde țările occidentale s-au pregătit pentru probabilitatea apariției a sute de mii de refugiați.

                                                                RAPORTUL DE FORȚE, DEFAVORABIL UCRAINEI

                                                                Forțele armate ale Ucrainei sunt mult depășite numeric de cele ale Rusiei, dar pe măsură ce Rusia începe ceea ce ar putea fi o invazie la scară largă, experții militari spun că ar fi capabili să mobilizeze o rezistență semnificativă și să provoace pierderi grele.

                                                                Armata Ucrainei este, de asemenea, mai bine antrenată și echipată decât în 2014, când Rusia a capturat peninsula Crimeea fără luptă și este considerată ca fiind foarte motivată să apere inima țării.

                                                                În ceea ce privește numărul și armele, aritmetica arată sumbră pentru Ucraina.

                                                                Majoritatea experților militari estimează că numărul trupelor ruse mobilizate în ajunul invaziei în Ucraina este de peste 150 de mii, inclusiv cele din Belarus, la nord de Ucraina, pe care Rusia zicea că le-a mobilizat pentru exerciții militare.

                                                                În total, forțele armate combinate ale Rusiei însumează aproximativ 900.000 de soldați și 2840 de tancuri de luptă, care le depășesc numeric pe cele ale Ucrainei de mai mult de trei ori , potrivit Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) din Londra.

                                                                Prim-ministrul Ucrainei a declarat că un decret semnat recent de președintele Volodimir Zelenski – privind măsurile prioritare pentru întărirea capacităților de apărare ale statului, creșterea atractivității serviciului militar și trecerea treptată la o armată profesionistă urma să aducă forțele armate ale Ucrainei la 361 mii de persoane.

                                                                Deși, din 2010 până în 2020, Ucraina și-a triplat bugetul de apărare în termeni reali, cheltuielile sale totale pentru apărare în 2020 s-au ridicat la doar 4,3 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o zecime din cele ale Rusiei.

                                                                Analiștii militari spun că apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei este slabă. Drept urmare, Ucraina este extrem de vulnerabilă la atacurile rusești asupra infrastructurii sale critice. Ei spun că Rusia ar încerca, de asemenea, să-și folosească superioritatea în războiul electronic pentru a paraliza comanda și controlul adversarului și pentru a întrerupe comunicațiile cu unitățile de pe teren.

                                                                CÂT DE EXPERIMENTATE SUNT FORȚELE UCRAINEI

                                                                Forțele ucrainene au câștigat experiență de luptă în regiunea Donbass din estul țării, unde se luptă cu separatiștii susținuți de Rusia din 2014 și sunt foarte motivate.

                                                                De asemenea, au apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune și armament antitanc, inclusiv rachete Javelin furnizate de SUA, care ar ajuta la încetinirea atacurilor rusești.

                                                                Dincolo de armata regulată, Ucraina are unități de apărare teritorială voluntari și aproximativ 900 mii de rezerviști. Majoritatea bărbaților adulți au cel puțin pregătire militară de bază, așa că Rusia s-ar putea confrunta cu o rezistență acerbă și prelungită dacă ar încerca să captureze și să păstreze teritoriul.

                                                                În concluzie, provocarea militară ar fi incomparabil mai mare decât în războaiele anterioare pe care le-a dus Rusia de la prăbușirea Uniunii Sovietice, inclusiv în Cecenia separatistă în anii 1990 și împotriva Georgiei în 2008.

                                                                CE FACE OCCIDENTUL PENTRU A AJUTA MILITAR UCRANA

                                                                În ultimii ani, sub presiunea pericolului din partea Rusiei, țările occidentale au intensificat livrările de arme către Ucraina, însă Kievul spune că are nevoie de mai multe.

                                                                Statele Unite au oferit ajutor militar de peste 2,5 miliarde de dolari începând cu 2014, inclusiv rachete antitanc Javelin, bărci de patrulare de coastă, Humvee, puști cu lunetă, drone de recunoaștere, sisteme radar, viziune nocturnă și echipamente radio. Alte provizii ar putea include rachete antiaeriene Stinger, arme de calibru mic și bărci.

                                                                Turcia a vândut Kievului mai multe loturi de drone Bayraktar TB2, pe care le-a desfășurat împotriva separatiștilor susținuți de ruși din estul Ucrainei.

                                                                Marea Britanie a furnizat Ucrainei două mii de rachete antitanc cu rază scurtă de acțiune în ianuarie și a trimis specialiști britanici să ofere instruire. De asemenea, a furnizat vehicule blindate.

                                                                Estonia a declarat că trimite rachete antitanc Javelin, iar Letonia și Lituania furnizează rachete Stinger. Republica Cehă a declarat că intenționează să doneze muniție de artilerie.

                                                                Germania a exclus livrările de arme către Ucraina, dar cofinanțează un spital de campanie de șase milioane de dolari și oferă instruire.

                                                                NIMENI NU SE AȘTEPTA LA O INVAZIE LA SCARĂ COMPLETĂ

                                                                În ajunul agresiunii, mulți analiști militari credeau că o invazie la scară largă ar fi puțin probabilă, deoarece ar implica un război lung și dezordonat, cu pierderi inevitabil de mari. Ei se așteptau că Rusia va opta mai degrabă pentru lovituri aeriene zdrobitoare sau acapararea limitată a teritoriilor, decât războiul total cu bătălii pentru marile orașe.

                                                                Putin s-ar putea confrunta cu nemulțumiri din partea publicului său din cauza războiului împotriva unei națiuni slave, precum și cu un sentiment anti-rus intens în Ucraina. Rusia a fost deja sancționată pentru mutarea trupelor în regiunile controlate de separatiști din Ucraina și se va confrunta cu altele mult mai dure pentru invazia la scară completă, anunțate joi de Statele Unite, Uniunea Europeană și alte state occidentale.

                                                                  The Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) and the Future Technologies Activity (FTA) in Moldova, funded by USAID and Sweden, are supporting Moldova Innovation Technology Park (MITP) in promoting Moldova as a high-value IT destination using digital technologies to advance business and society in innovative ways.

                                                                  Acting as a cluster facilitator, Moldova Innovation Technology Park is a unique and innovative model to support IT business development, ICT sector competitiveness, streamlined practices and policies, investment, R&D, and digital innovation in Moldova. Governed by its residents, it represents the largest voice of the IT industry, counting more than 950 local and international tech firms, which employ more than 14000 employees, benefit from a simplified 7% single tax for a 10-year period, and fund the Park’s operating costs. Comparative studies show that Moldova’s incentive scheme delivered through MITP is the most advantageous in the region, representing an untapped opportunity for regional and international investors. (For example, Romania’s total tax burden on residents of a similar park is 28%, and Estonia’s is 40%, while MITP offers a single tax mechanism of 7% applicable both on revenue and wages.) To date, MITP hosts 174 residents with foreign investments from 35 countries; 27 companies are from the US and 86 are from the EU.

                                                                  WNISEF, FTA, and MITP will jointly develop a Moldova IT investment guide which will provide country background and a clear roadmap for potential investors and professionals who intend to operate in Moldova. The IT investment guide will be promoted internationally to target new tech investors and talent, including in high potential areas like design engineering, R&D, animation, and game development. 

                                                                  In addition, the partners will support Moldova Innovation Technology Park to organize an annual industry event that will promote excellency and surface the hidden gems and innovations developed and implemented by MITP residents. The event will sum up the industry’s progress and recognize technology trailblazers among residents through the Moldova Innovation and Technology Park Digital Solution Award. The event’s agenda will also include talks and panel discussions featuring global opinion leaders and influencers as well as angel investors. It will serve as a key element of a regional communications campaign building Moldova’s image as an attractive and advanced IT country and a ‘sandbox for innovation’.

                                                                  The technological sector is of strategic significance for the Moldovan economy and can change the way Moldova is globally perceived in the digital transformation era.Moldova Innovation Technology Park is an organization that unites the local IT community, and with our support will be able to cast a positive impact on the IT industry of the whole country”, said Jaroslawa Z. Johnson, President and Chief Executive Officer, WNISEF.

                                                                  Moldova Innovation Technology Park has proven itself a valuable element in the tech and innovation ecosystem. We focus on providing all the necessary incentives for Moldova’s potential investors, while attracting high skilled specialists and startups thanks to our affordable locations and a single 7% sales tax. An annual awards event will serve as an important step in highlighting the most significant innovations and startups with the potential to shape the IT sector’s future”, said Natalia Donțu, the MITP Administrator.

                                                                  Information and communications technology is the fastest growing export industry in Moldova showing exponential growth rates due to a supportive ecosystem and attractive incentives for investment like the Moldova Innovation Technology Park seven percent tax. The continued development of this sector as a driver for growth and an enabler of digitalization of the entire economy is a key priority for the government and donors. We look forward to continuing our successful collaboration with Moldova Innovation Technology Park and establishing this partnership with WNISEF to promote international investment in the Moldovan IT sector and recognize the innovations and successes of the Park’s residents”, said Doina Nistor, Chief of Party, Future Technologies Activity.

                                                                  Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) is a $150 million regional fund, a pioneer in Ukraine and Moldova with over 25 years of successful experience in investing in small and medium-sized companies. WNISEF was funded by the U.S. government via the U.S. Agency for International Development (USAID). Since its inception, WNISEF’s cumulative investments total over $186 million to 130 companies employing 26,000 people and made it possible to unlock $2 billion for companies in Ukraine and Moldova.

                                                                  In 2015, WNISEF launched a $35 million legacy program focused on export promotion, local economic development, impact investing and economic leadership. WNISEF is funding innovative, high-impact, reform focused programs and aims to support Ukraine and Moldova at this critical period by developing sound economic policy and leadership. Visit www.wnisef.org

                                                                  The Future Technologies Activity (FTA) in Moldova, funded by USAID and Sweden, is a five-year, $32.8M flagship program spurring the development of the digital, creative, and green economy in Moldova. FTA (2021-2026) works in partnership with stakeholders in the information and communication technology (ICT), engineering, light industry, creative, and digital media sectors, harnessing innovation and new technologies to drive Moldova’s competitiveness and integration with global markets.

                                                                  Rezultatele Sondajului de investiții al BEI 2021 (EIBIS) au fost prezentate astăzi în conferința online „Măsurile de sprijin și noua normalitate: cât de bine poziționate sunt firmele românești?”, organizată de Banca Națională a României (BNR) și Banca Europeană de Investiții (BEI).

                                                                  Cele mai importante concluzii ale sondajului anual sunt următoarele:

                                                                  • Covid-19 a fost un șoc economic masiv, dar a fost contracarat cu un răspuns impresionant de măsuri de sprijin. Economia românească a dat dovadă de rezistență, iar redresarea este în curs.
                                                                  • Măsurile de sprijin guvernamentale au fost cruciale pentru susținerea activității de investiții. Rezultatele BEI arată că 65% dintre firmele românești au primit sprijin financiar pentru contracararea efectelor pandemiei (media UE: 56%).
                                                                  • Firmele românești au în față provocarea de a se adapta la noua normalitate, de a face față decalajelor preexistente și de a evita ca redresarea asimetrică să creeze noi decalaje atât în România cât și în UE.
                                                                  • Multe firme românești sunt conștiente de provocările și schimbările în curs, dar, pentru a debloca investițiile, este esențială găsirea de soluții la probleme precum incertitudinea cu privire la viitor, lipsa competențelor adecvate ale forței de muncă și accesul dificil la finanțare.
                                                                  • Sprijinul acordat în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență al UE reprezintă o oportunitate unică de a stimula investițiile. Folosirea adecvată a acestor surse de finanțare va fi esențială.
                                                                  • BEI are rolul de a contribui la finanțarea investițiilor în scopul creșterii durabile, având în vedere impactul considerabil pe care l-a avut pandemia, provocările structurale persistente și nevoile de finanțare sesizate.

                                                                  Sondajul de investiții BEI 2021 (EIBIS) evidențiază amploarea șocului economic masiv și răspunsul politicilor de sprijin guvernamental. Economia românească a arătat rezistență, iar redresarea este acum în plină desfășurare, răspunsul politic ferm fiind esențial pentru sprijinirea activității investiționale.

                                                                  Debora Revoltella, directorul Departamentului Economie al BEI, a prezentat noile rezultate ale Sondajului de investiții, care, împreună cu Raportul de Investiții BEI, oferă o imagine de ansamblu asupra dinamicii ciclice și structurale a investițiilor și finanțării acestora în Europa.

                                                                  Vicepreședintele BEI, Christian Kettel Thomsen, a comentat: „Sondajul, care este realizat în Europa, inclusiv în România, oferă Grupului Băncii Europene de Investiții un instrument pentru implementarea politicilor economice potrivite ajutându-ne să înțelegem barierele structurale ale investițiilor, efectele crizei asupra firmelor și cum putem sprijini redresarea, armonizând interesele diferite ale gospodăriilor, firmelor și sectoarelor economice. Pe lângă redresare, durabilitatea pe termen lung ar trebui să fie ținta noastră comună. În calitate de bancă – cheie a UE în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, Grupul BEI este partenerul României în sprijinirea trecerii țării către o economie verde și digitală. Complementarea dintre finanțarea tradițională, prin credite, și soluțiile alternative, cum ar fi investiții de capital de risc pentru startup-uri și scaleup-uri, este, de asemenea, un instrument investițional esențial prin care ajutăm procesul de tranziție.”

                                                                  Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat: „Sondajul de investiții al BEI arată că firmele românești au devenit mai optimiste în 2021, mai multe firme așteptându-se să majoreze investițiile decât să le reducă. Ne bucurăm să auzim asta, cu toate că suntem conștienți de eforturile suplimentare pe care România trebuie să le depună în mai multe domenii. Este cazul unor domenii precum inovarea sau accesul la finanțare. Cu toate acestea, suntem bucuroși să vedem că o mare parte a firmelor din România au investit deja sau intenționează să investească pentru abordarea impactului schimbărilor climatice, peste media la nivelul UE.”

                                                                  Conferința a găzduit o dezbatere mai amplă despre nevoile și prioritățile de investiții ale României în vremurile de pandemie și de tranziție către o economie inteligentă și verde și despre disponibilitatea surselor de finanțare pentru investiții, în special utilizarea Facilității de Redresare și Reziliență a UE, împreună cu noul Buget pe termen lung al UE. Discuția s-a concentrat, de asemenea, pe pregătirea și adaptabilitatea firmelor la noua realitate prin implementarea tehnologiilor digitale cheie menite a le susține reziliența și competitivitatea în perspectivă. Pe lângă finanțarea tradițională prin creditare, care a oferit lichiditatea crucială în timpul pandemiei în întreaga Europa, a fost evidențiată importanța oferirii capitalului de risc în faza de redresare a corporațiilor și finanțării pe termen lung a inovației și noilor tehnologii. Mai mult, s-a discutat despre poziționarea economiei românești în regiune, stadiul ei de dezvoltare, pașii de urmat pentru trecerea la economia verde și rolul sectorului financiar în acest proces.

                                                                  EIBIS pentru România arată că firmele românești au devenit mai optimiste în 2021. În timp ce în ultimul exercițiu financiar, ponderea firmelor care investiseră a scăzut ca urmare a șocului pandemic, noile rezultate arată că acum mai multe firme se așteaptă să crească decât să scadă investiția. În privința schimbărilor pe termen scurt generate de pandemie, digitalizarea s-a impus, aproape jumătate dintre firme (45%) făcând investiții în acest sens. În plus, COVID-19 va avea incontestabil un impact pe termen lung asupra nevoilor și priorităților de investiții, 49% dintre firme dorind să continue acest proces. Incertitudinea cu privire la viitor rămâne cel mai invocat obstacol, pe termen lung, în calea investițiilor (80%), urmat de disponibilitatea limitată a personalului calificat (73%).

                                                                  Lipsa de acces la finanțare se menține, de asemenea, îngrijorătoare. Mai multe firme, în comparație cu cele din Uniunea Europeană, o consideră o piedică, iar 12% dintre ele pot fi considerate dependente de finanțare externă. Procentul este cu mult peste media UE (5%) și indică o tendință de lungă durată.

                                                                  Ca urmare a pierderilor provocate de pandemie, coroborate cu măsurile de sprijin în forma creditelor garantate, mai mult de un sfert dintre firmele românești și-au crescut gradul de îndatorare (28%; UE: 16%), în timp ce infuzia de capital a fost făcută, în mare parte, de proprietarii companiilor (13%; UE: 5%).

                                                                  „Într-un astfel de mediu, investițiile publice vor fi cheia pentru a stimula redresarea economică și pentru a cataliza investiții private noi. Utilizarea fondurilor in cadrul Facilității de Redresare și Reziliență al UE va fi esențială pentru a îndruma tranziția către o economie mai digitală și mai verde în România și în întreaga UE. În plus, companiile vor avea nevoie de infuzii noi de capital pentru îmbunătățirea sănătății financiare și pentru o bază solidă de creștere”, a spus Debora Revoltella, director al Departamentului de Economie al BEI.

                                                                  Firmele românești simt impactul schimbărilor climatice și majoritatea (72%) raportează că fenomenele meteorologice au un impact asupra afacerii lor, cu mult peste media UE (58%). Firmele încep să internalizeze riscurile tranziției la zero emisii de carbon. Un procent apropiat fața de media UE consideră tranziția la noile standarde climatice mai degrabă ca un risc decât o oportunitate pentru afacerea lor în următorii cinci ani (27% și, respectiv, 20%). Sondajul realizat în Romania prezintă informații obținute în urma interviurilor cu reprezentanți ai unui număr de 480 de firme românești, efectuate în perioada martie-iulie 2021. Rezultatele referitoare la România fac parte din Sondajul Grupului BEI privind investițiile (EIBIS), publicat anual, începând din 2016, în care figurează aproximativ 13.500 de firme din Uniunea Europeană, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii.

                                                                  Informații generale

                                                                  Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare a Uniunii Europene și este deținută de statele membre. Banca pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide care contribuie la atingerea obiectivelor politicilor UE.

                                                                  Forțele de Apărare Teritorială ale Ucrainei au început desfășurarea în condiții de război.

                                                                  Acest lucru a fost anunțat de comandantul Forțelor de Apărare teritorială ale Ucrainei, generalul de brigadă Yuri Galushkin pe pagina sa de Facebook.

                                                                  După cum a raportat UNIAN mai devreme, președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie a Ucrainei, exploziile au fost auzite în mai multe orașe: Odesa, Mariupol, Harkov, Nipru, Kramatorsk și la aeroportul din Kiev.

                                                                  Ulterior, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky s-a adresat ucrainenilor și a anunțat instituirea legii marțiale.

                                                                  Anterior, jurnalistul Andrei Tsaplienko a relatat că trupele ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Harkov.

                                                                  În același timp, jurnalistul Iuri Butusov a spus că partea rusă a atacat statul ucrainean, iar instalațiile militare au fost atacate în toată țara, în primul rând sistemele de control, bazele aeriene ale unității de apărare aeriană. Potrivit acestuia, armata ucraineană a rezistat.

                                                                  Înainte de aceasta, președintele rus Vladimir Putin a semnat decretele privind independența așa-numitelor „LNR” și „DNR” . Federația Rusă a decis, de asemenea, să-și introducă în pseudo-republică „pacifiștii” săi. Astfel de decizii ale părții ruse au fost date publicității pe 21 februarie.

                                                                  În seara zilei de 23 februarie, au apărut în media informații că liderii „DPR” și „LPR” Denis Pushilin și Leonid Pasechnik au cerut Rusiei să ofere asistență militară „republicilor” .

                                                                  Platforma Storage Logistics, singurul marketplace B2B pentru spații de depozitare clasa A din România, anunță creșterea cu 50% a numărului de depozite partenere la nivel național și cu 285.000 mp a spațiului de depozitare pentru proiecte de depozitare, pe termen scurt și mediu.

                                                                  În prezent, Storage Logistics conectează o rețea de peste 150 de parteneri, prin intermediul căreia companiile pot accesa servicii de depozitare la cerere, având o suprafață totală a spațiului disponibil de aproximativ 350.000 metri pătrați și o capacitate de depozitare pentru 600.000 de paleți.

                                                                  Creșterea este cu atât mai impresionantă cu cât la finalul anului 2020, spațiul disponibil prin intermediul storage-logistics.ro era de 65.000 metri pătrați.

                                                                  De la lansarea din septembrie 2020, Storage Logistics a dezvoltat un concept de eficientizare de business în zona de logistică, fiind în momentul actual cea mai mare rețea de spații de depozitare din România. Compania a centralizat o rețea de depozite regionale, optimizând procesul de Last Mile Distribution al clienților săi prin distribuirea produselor către punctul de livrare pe distanțe mai mici de 200 kilometri.

                                                                  În prezent, peste 35% din paleții care tranzitează spațiile de depozitare din marketplace-ul Storage Logistics provin din marfa de tranzit și surplusul de producție, iar 15% din marfurile depozitate fac parte din categoria Industrial Goods.

                                                                  În anul 2022 vom asista în continuare la schimbări în gestionarea lanțului de aprovizionare și ne așteptăm la întreruperi mai frecvente comparativ cu anul anterior. Într-o piață volatilă, nesigură, complexă și uneori ambiguă, pandemia a accelerat aceste schimbări. Astfel, companiile vor fi nevoite să asigure reziliența în supply chain și primii pași pe care trebuie să-i facă este să acorde o mai mare importanță parteneriatelor și colaborărilor atât cu furnizorii cât și cu clienții. De asemenea, este necesară crearea unor parteneriate solide, dar și regândirea și optimizarea lanțul de aprovizionare astfel încât să fie mai proactiv, agil și flexibil. Pentru a răspunde acestor schimbări, depozitarea flexibilă reprezintă una dintre soluții atunci când este dificilă previzionarea cu exactitate a stocurilor.”a declarat Cristina Dumitrescu, Managing Partner Storage Logistics.

                                                                  Storage Logistics reprezintă o rețea de spații de depozitare din România, prin intermediul căreia companiile care au nevoie de spațiu temporar, pe termen mediu și scurt, au acces la o multitudine de servicii logistice. În depozitele marketplace-ului Storage Logistics, clienții găsesc spațiu disponibil pentru depozitarea mărfurilor la temperatură ambientală, controlată, frigorifică și ADR, cât și o gamă variată de servicii logistice cum ar fi: picking, re-paletare, cross docking, distribuție și fulfillment.

                                                                  Soluțiile oferite de Storage Logistics se adresează în special sectoarelor Retail, FMCG Industrial Goods și ADR.

                                                                  Principalul beneficiu oferit de Storage Logistics este conectarea la o rețea de depozite națională printr-un singur punct de acces (one stop shop), clienții având posibilitatea de a face online atât rezervarea, cât și plata pentru depozitarea paleților de marfă de tranzit.

                                                                  Costul de depozitare al unui palet de marfă este în medie 5 Euro/lună, fără a include serviciile logistice și poate varia în funcție de numărul de paleți, perioada de depozitare și zona geografică. Companiile își pot alege furnizorul în funcție de serviciile conexe oferite, fără a fi limitați la o singură opțiune și având posibilitatea de a-și depozita marfa cât mai aproape de punctul de livrare, Storage Logistics contribuind astfel la sustenabilitatea lanțului logistic prin reducerea distanțelor de livrare, dar și a emisiilor de carbon.

                                                                  Închirierea spațiului se face online, iar comunicarea cu depozitul se realizează de asemenea prin intermediul platformei.

                                                                  Un alt avantaj major pe care Storage Logistics îl oferă clienților săi este flexibilitatea închirierii: companiile nu trebuie să semneze contracte de închiriere pe termen lung pentru spațiul de depozitare, ci pot rezerva spațiul de depozitare în momentul în care știu capacitatea de stocare de care au nevoie, perioada și zona geografică în care marfa trebuie păstrată.

                                                                  De asemenea, printre avantajele platformei Storage Logistics se mai numără: posibilitatea de scalare a business-ul în funcție de comenzile dintr-o lună sau dintr-un sezon, reducerea timpului alocat gestionării proiectelor logistice, precum și securitatea mărfurilor și accesul la tehnologie de vârf din depozitele clasa A.

                                                                  Conform informațiilor din piață, în România există peste 5,6 milioane metri pătrați de spații logistice și de depozitare, volumul de business generat fiind de peste 6,1 miliarde de euro anual.

                                                                    Domeniul construcțiilor a fost unul dintre puținele care au reușit să sfideze pandemia, alături de IT, Telecomunicații sau Retail. Acest sector nu numai că nu a stagnat, dar a înregistrat și creșteri pe tot parcursul primilor 2 ani de pandemie. Criza însă se vede pe alte paliere în acest domeniu, spre exemplu, în lipsa acută de forță de muncă. Doar în acest moment, sunt peste 3.200 de locuri de muncă disponibile în Construcții pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România.

                                                                    Media salarială în Construcții este de 4.000 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care lucrează în acest sector. Acest lucru plasează Construcțiile în topul celor mai bine plătite domenii în acest moment, după IT, Management, Proiectare civilă/industrială, Cercetare-Dezvoltare și Project Management.

                                                                    „Cei mai căutați angajați din domeniu sunt muncitorii calificați și necalificați. Pentru a-i atrage, angajatorii nu doar că le pun la dispoziție diverse facilități și beneficii, ci sunt dispuși să le ofere și salarii mari doar pentru a bate palma pentru o perioadă mai lungă de timp. În funcție de caz și de amploarea proiectelor, dar și de experiență, în Construcții se pot câștiga salarii și de 2-3 mai mari decât media națională pentru anumite poziții. Spre exemplu, un sudor câștigă în medie 4.000 de lei net, dar, în anumite cazuri, acești specialiști pot câștiga și 2.000 de euro lunar. Cu toate că facilitățile fiscale introduse la finalul lui 2018 au atras mai mulți candidați spre acest sector, nevoia de forță de muncă este în continuare cu mult peste numărul de candidați disponibili pe piață, motiv pentru care importul de forță de muncă e o soluție frecventă pentru acoperirea deficitului de personal”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România

                                                                    Cele mai mari salarii introduse în acest moment în Salario în domeniul construcțiilor sunt pentru poziții de management și IT. Dintre salariile maxime introduse în comparatorul de salarii marca eJobs, amintim:

                                                                    • Director General – 34.000 lei
                                                                    • Manager IT – 32.000 lei
                                                                    • Director economic – 25.000 lei
                                                                    • Senior Project Manager – 25.000 lei
                                                                    • Director tehnic – 25.000 lei

                                                                    Dacă vorbim însă de pozițiile specifice, salariile din domeniu pot depăși cu mult media industriei.

                                                                    Astfel, pe anumite poziții, dacă sunt proiecte de amploare, există cazuri în care veniturile anumitor specialiști pot depăși media națională care se câștigă pe aceeași poziție. De exemplu:

                                                                    1. Inginer de proiectare – 20.000 lei
                                                                    2. Inginer structuri construcții – 20.000 lei
                                                                    3. Inginer mecanic – 18.250 lei
                                                                    4. Inginer instalații – 17.719 lei
                                                                    5. Operator macara – 15.750 lei
                                                                    6. Arhitect – 13.500 lei
                                                                    7. Muncitor calificat – 12.000 lei
                                                                    8. Instalator/Montator țevi – 12.000 lei
                                                                    9. Zidar – 11.670 lei
                                                                    10. Inginer topograf – 11.000 lei

                                                                    În plus, peste o treime dintre angajații din Construcții (34,5%) câștigă între 4.000 și 7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse de peste 370.000 de specialiști în Salario. Mai mult decât atât, 11,2% dintre angajați câștigă salarii medii nete cuprinse între 7.000 și 10.000 lei lunar, în timp ce 3,2% câștigă peste 10.000 lei. Cu toate acestea, aproape jumătate (48,2%) dintre angajați câștigă între 2.000 și 4.000 de lei net și 2,9% câștigă sub 2.000 de lei pe lună.

                                                                    Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Construcții sunt:

                                                                    • București – 5.000 lei
                                                                    • Cluj-Napoca – 4.000 lei
                                                                    • Timișoara – 4.000 lei
                                                                    • Oradea – 4.000 lei
                                                                    • Iași – 4.000 lei

                                                                    Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Construcții sunt:

                                                                    • Cernavodă – 2.500 lei
                                                                    • Alexandria – 2.365 lei
                                                                    • Fălticeni – 2.300 lei
                                                                    • Videle – 2.200 lei
                                                                    • Pașcani – 2.000 lei

                                                                      În Ungaria nu există încă un adevărat parc al ştiinţei şi de inovării, modelul său însă funcţionează, Universitatea „Széchenyi István” din Győr a fost printre primele care au înţeles raţiunea de a înfiinţa un astfel de parc, şi a început să construiască propria bază de cercetare-dezvoltare la Zalaegerszeg – a declarat László Palkovics vineri, la Zalaegerszeg, cu ocazia unei ceremonii al universităţii.

                                                                      La ceremonia clădirii de incubaţie şi a complexului de cazare de la centrul de cercetare în industria autovehiculelor al universităţii, ministrul inovării şi tehnologiei a declarat: parcul ştiinţific situat în vecinătatea pistei de testare auto ZalaZone şi-a propus ca obiectiv sprijinirea şi susţinerea ideilor, în colaborare cu universităţile şi întreprinderile mari sau mici.

                                                                      Ministrul a reamintit că guvernul ungar a stabilit în 2010 obiectivul de consolidare a economiei, exemplificat elocvent prin faptul că dorinţa de a investi în Ungaria nu a scăzut, ci a crescut în ultimii doi ani. Rata investiţiilor este de 28% – faţă de media europeană de aproximativ 20% – şi se poate preconiza deja că în 2022 se va depăşi cu mult nivelul de anul trecut.

                                                                      Un element semnificativ al dezvoltării economiei este consolidarea formării profesionale şi a învăţământului superior, aceasta a fost şi scopul schimbării de model a celor 21 de universităţi care au fost trecute din întreţinerea statului în cea a fundaţiilor. Bugetul acestor universităţi stabilit pentru anul în curs a crescut de 2,5 ori faţă de anul trecut şi a fost lansat cel mai mare program de dezvoltare a învăţământului superior de până acum, cu un buget de 2 700 de miliarde forinţi (7,63 miliarde de euro) – a precizat László Palkovics.

                                                                      El a adăugat că Ungaria a dorit să consolideze şi inovaţia, pentru care a fost necesară ridicarea nivelului vieţii ştiinţifice din Ungaria. În perioada 2016-2020, cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale companiilor şi instituţiilor care operează în ţară s-au dublat, crescând de la 400 de miliarde de forinţi (1,13 miliarde de euro) la 800 de miliarde de forinţi (2,26 miliarde de euro).

                                                                      “Astăzi, când un investitor vine în Ungaria, nu discutăm doar despre nevoile sale de energie şi de forţă de muncă, ci şi despre ce fel de activităţi de cercetare şi dezvoltare doreşte să lanseze şi ce fel de parteneri sunt necesari pentru acesta” – a remarcat ministrul.

                                                                      Vasile Botnaru, directorul biroului din Chișinău al Radio Europa Liberă, a stat de vorbă cu analistul politic Igor Boțan despre relația R. Moldova cu România, perspectivele europene și cât de protejată ar fi R. Moldova în cazul unei posibile invazii în Ucraina.

                                                                      Igor Boțan: „Relația strategică dintre Republica Moldova și România are în vedere dezvoltarea infrastructurii, pentru că, fie că este vorba despre transportul rutier sau domeniul energetic, servește drept premisă pentru dezvoltarea relațiilor economice. De foarte mult timp, poate de un deceniu se discută despre dezvoltarea infrastructurii drumurilor, a căilor ferate, infrastructurii energetice ș.a.m.d. Toate aceste lucruri, așa cum spuneam, sunt extrem de importante ca premisă pentru o cooperare economică mult mai intensă, ceea ce își propun guvernele ambelor țări și ceea ce cu certitudine își doresc cetățenii Republicii Moldova și ai României.”

                                                                      Europa Liberă: Adică, dacă ar exista această infrastructură de transport, în primul rând, comerțul Republicii Moldova spre România ar fi și mai intens?

                                                                      Igor Boțan: „Dacă privim în viitor, cu certitudine dezvoltarea infrastructurii precede întăririi sau dezvoltării relațiilor economice și comerciale, evident, comerțul, economia valorifică această oportunitate de dezvoltare a relațiilor bilaterale. Un plan sau o strategie elaborată și dezvoltată încă în 2015 de mediul academic din România – mă refer la Universitatea Mării Negre – a punctat 7 ani în urmă cum ar trebui să se dezvolte relațiile dintre Republica Moldova și România și vedem că autoritățile publice din România și din Republica Moldova lucrează tocmai în direcția respectivă, și acest lucru este extrem de îmbucurător pentru cetățeni.”

                                                                      Restul interviului îl puteți citi aici

                                                                      digital economy

                                                                      Impactul industriei de software şi servicii IT în economia României se ridică, în prezent, la valoarea de 13,6 miliarde de euro, iar ponderea în PIB este de 6,2%, reiese din datele unui studiu de piaţă, prezentat de către preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Mihai Matei.

                                                                      Conform cercetării finanţate de ANIS şi realizată de Roland Berger, din totalul de 13,6 miliarde de euro, 8,8 miliarde de euro impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe şi cheltuieli de personal, 2,6 miliarde de euro impactul indirect – tranzacţiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie, în timp ce 2,2 miliarde de euro impactul indus – salariile cheltuite în economia naţională de către angajaţi susţinuţi direct şi indirect.

                                                                      „Ştim cu toţii că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, că specialiştii noştri sunt printre cei mai buni din lume şi, cu toate că industria creşte constant şi aduce contribuţii relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forţei de muncă. Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exactă a industriei şi pentru a prezenta diferite scenarii de evoluţie a industriei în următorii patru ani. În funcţie de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau îşi poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia naţională, în ambele situaţii”, a declarat Mihai Matei, preşedintele ANIS, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului.

                                                                      Analiza prezentată miercuri arată că industria de software şi servicii creşte de trei ori mai repede decât economia. Astfel, dacă în ultimii cinci ani analizaţi (2015 – 2020), creşterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat un salt de 17%.

                                                                      În ceea ce priveşte resursa umană, studiul ANIS evidenţiază faptul că aproximativ 270.000 de angajaţi sunt susţinuţi în total de industria de software şi servicii IT, respectiv toţi salariaţii care există, în medie, la nivelul a două judeţe din România. Mai exact, aceştia sunt 135.000 angajaţi în companiile cu activitate principală în software şi servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajaţi susţinuţi de-a lungul lanţului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) şi mai mult de 65.000 angajaţi susţinuţi prin salariile cheltuite în economia naţională (impact indus).

                                                                      De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creştere a angajaţilor în ultimii cinci ani, cu o performanţă anuală de circa 10.000 de persoane. Cu toate acestea, studiul raportează faptul că există încă un deficit semnificativ de specialişti pe piaţa IT, de aproape 10.000/an.

                                                                      La capitolul beneficii, dintre cei peste 203.000 de specialişti TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajaţi beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator, este de circa 104.000 (pondere de 51%).

                                                                      Industria de software şi servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuţii şi taxe de 1,3 – 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că angajaţii Software & IT beneficiari de scutire aduc de aproape două ori mai multe contribuţii la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naţionale. În acest context, raportul ANIS dezvăluie că la fiecare un euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria Software & IT cheltuie 46 de euro în economie.

                                                                      Ca perspective pentru anii următori, ANIS estimează că, în cazul menţinerii situaţiei actuale, industria IT poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de 17,4 miliarde de euro, în 2025, însă suma poate creşte până la 20,4 miliarde de euro, „dacă se instituie măsuri de îmbunătăţire continuă a competitivităţii”. Pe de altă parte, se poate înregistra şi o scădere până la 15,7 miliarde de euro, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivităţii.

                                                                      „Printre măsurile de consolidare a competitivităţii se numără: menţinerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei şi stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivităţii va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creştere va scădea. Pe lângă menţinerea actualelor facilităţi, reprezentaţii industriei prezintă trei tipuri de măsuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT în regiune: încurajarea cercetării & inovării, atragerea, păstrarea şi stimularea specialiştilor, precum şi formarea forţei de muncă (educaţia în IT). Pentru prima direcţie, reprezentaţii propun ca măsuri: aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de R&D, mărirea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate să fie considerate proiecte R&D fără alte formalităţi birocratice”, susţin reprezentanţii ANIS.

                                                                      În acelaşi context, ANIS propune stoparea fenomenului brain-drain, măsuri de protecţie socială, simplificarea participării financiare a angajaţilor la veniturile societăţilor (ESOP), atragerea specialiştilor din alte ţări şi readucerea în ţară a celor plecaţi.

                                                                      Totodată, pentru formarea forţei de muncă în IT, Asociaţia vede ca măsuri potrivite oferirea de stimulente angajatorilor care susţin programe de instruire, finanţări pentru programe de educaţie post-absolvire privată în IT şi susţinere pentru angajarea şi recalificarea din alte domenii

                                                                        ABN Systems International, companie de tehnologie infiintata in 2002 si unul dintre liderii de distributie de produse si accesorii IT&C din Romania, a debutat astazi, 14 februarie, pe piata AeRO  a Bursei de Valori Bucuresti. Debutul ABN Systems la Bursa este primul realizat in urma unei oferte publice initiale primare derulate pe piata AeRO, in urma careia compania a atras de la investitori 5,5 milioane de lei. Fondurile sunt destinate dezvoltarii si extinderii companiei. Actiunile companiei ABN Systems, detinatoarea brandului Tellur, se tranzactioneaza sub simbolul bursier ABN.

                                                                        „Evolutia pietei AeRO de pana acum ne bucura, iar faptul ca am ajuns la punctul in care sunt incheiate pe aceasta piata oferte publice cu succes ne demonstreaza ca mergem in directia cea buna. ABN Systems este din acest punct de vedere un deschizator de drumuri, alaturi de TradeVille care a avut curajul si determinarea sa sprijine compania in demersurile de atragere de finantare prin piata de capital. Mai mult, listarea ABN Systems creste reprezentarea sectorului de tehnologie la Bursa si sustine diversificarea portofoliilor investitorilor. Anul 2021 a fost unul de referinta pentru AeRO, iar listarea de astazi a actiunilor ABN creeaza premisele unui an 2022 la fel de interesant”, a declarat domnul Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                        „Prin listarea actiunilor, ne-am atins un obiectiv strategic, urcand compania la un nivel superior de vizibilitate atat in randul clientilor, cat si pe piata muncii, vizand sa atragem profesionisti de top in echipa. In acelasi timp, statutul de companie listata ne sporeste credibilitatea in fata actualilor si a viitorilor parteneri, din zecile de tari unde vindem brandul nostru, Tellur. Le multumim investitorilor pentru increderea aratata, pe care dorim sa le-o reconfirmam prin rezultate de business excelente. Finantarea atrasa va contribui la consolidarea operatiunilor pe pietele in care suntem prezenti si la extinderea pe pietele externe, inclusiv in SUA, unde am deschis, recent, o companie subsidiara, prin care vom derula operatiunile comerciale pe aceasta piata”, a declarat George Barbu, Presedinte al Consiliului de Administratie, ABN Systems International.

                                                                        ABN Systems International a vandut in cadrul ofertei publice initiale primare, derulate in perioada 15 decembrie 2021 – 4 ianuarie 2022, un numar de 1.059.434 de actiuni la un pret de 5,18 lei/actiune. Oferta publica si listarea actiunilor au fost realizate cu sprijinul TradeVille.

                                                                        „Prin listarea ABN, Bursa de la Bucuresti isi asuma atat rolul de a stimula exporturile romanesti cu valoare adaugata mare, cat si pe cel de a sustine dezvoltarea sectorului de tehnologie inclusiv in nise de top, cum ar fi fenomenul Smart Home. Suntem convinsi ca primul IPO de pe piata AeRO este doar pasul initial pentru ABN in lumea bursei si ne dorim sa avem ocazia sa sarbatorim impreuna nu doar primul an de la listarea companiei, ci si primele decenii”, a declarat Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct al TradeVille.  

                                                                        Cu un portofoliu de peste 30.000 de produse si accesorii IT&C, ABN Systems este prezenta pe piete din circa 30 de tari, din patru continente, si isi propune o extindere accelerata a canalelor de vanzare externe, atat prin intrarea pe noi piete, cat si prin consolidarea celor actuale.

                                                                        In primul semestru din 2021, ABN Systems International a inregistrat o cifra de afaceri neta de aproape 50 milioane lei, o crestere de 34% fata de S1 2020.  Profitul net al ABN Systems International in S1 2021 s-a situat la 2,44 milioane de lei, fiind de peste 8 ori mai mare decat cel inregistrat in perioada similara a anului precedent. De asemenea, vanzarile pe pietele externe au crescut cu 114% fata de aceeasi perioada a anului trecut, depasind 26 milioane de lei.

                                                                        Compania avea la jumatatea anului trecut un numar mediu de salariati de 70 de persoane. Conform prospectului de oferta, ABN Systems va  continua politica de distribuire de dividende actionarilor si ia in callcul posibilitatea de a distribui dividende sub forma de actiuni gratuite, dar si implementarea unui program de fidelizare a angajatilor prin acordarea de actiuni ABN.

                                                                        AFN

                                                                        A fost publicat Raportul Grupului de Lucru european dedicat Multilingvismului și Traducerilor, instituit de Comisia Europeană conform Planului de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/a4059b86-8317-11ec-8c40-01aa75ed71a1/language-en.

                                                                        Grupul de lucru (activ în intervalul iunie 2020 – noiembrie 2021) a funcționat în baza metodei deschise de coordonare, care presupune schimbul de experiență și de bune practici între statele membre UE, în vederea îndeplinirii de obiective comune. În total, 20 de experți au participat în acest grup de lucru, reprezentând 16 state membre UE. România a fost reprezentată activ de specialiști în politici publice dedicate culturii scrise, cu o contribuție națională care a implicat consultarea mediului privat, a asociațiilor de profesioniști AER, ArtLit, a reprezentanților FILIT Iași, a Institutului Cultural Român, a traducătorilor independenți, precum și a mediului universitar.

                                                                        Raportul se axează pe tema surselor de finanțare existente la nivelul UE și la nivel național pentru promovarea cărții și susținerea unui sector dinamic al traducerilor, care acoperă toate domeniile, precum și modalitățile de consolidare a sectorului traducerilor pentru a răspunde nevoilor sectorului editorial și ale altor SCC. De asemenea, grupul a abordat politicile naționale și bunele practici în promovarea internațională a cărții, precum și formarea și profesionalizarea traducătorilor literari. S-a convenit ca Raportul să fie supranumit „Translators on the cover” („Traducători pe copertă”), în ideea de a se oferi o recunoaștere traducătorului, care devine, de facto, un autor, căci fără el textele valoroase nu ar ajunge la public decât într-o mică măsură. 

                                                                        Raportul va fi tradus (mai puțin anexele) în toate limbile oficiale ale UE până în luna martie.

                                                                        De asemenea, semnalăm deschiderea apelului de proiecte de cooperare europeană în cadrul Programului Europa Creativă publicat pe Portalul Funding & tenders (europa.eu)

                                                                        Apelul include o prioritate specifică pentru sectorul cărții (a se vedea secțiunea 2,  pp. 10 și 11), cu o referință explicită la Raportul „Translators on the cover”: call-fiche_crea-cult-2022-coop_en.pdf (europa.eu).

                                                                        Termenul-limită pentru depunerea de proiecte este 31 martie 2022.

                                                                          Platforma BCR Școala de Business pune la dispoziție gratuit, antreprenorilor în tehnologie, cursul Antreprenor în tehnologie: cum să construiești un produs viabil, ce cuprinde 7 module, cu 8 materiale video, 7 articole și tot atâtea chestionare. Cursul vine în întâmpinarea nevoilor specifice antreprenorilor în tehnologie și propune un set de instrumente prin care aceștia pot să construiască și să vândă un produs de succes.

                                                                          Cele 7 module ale cursului urmăresc pașii prin care un antreprenor ar trebui să treacă pentru atunci când dezvoltă un produs de tehnologie, precum și strategiile prin care poate ajunge la publicul țintă. Ghidat de materialele video și de conținutul scris, cel care parcurge întregul curs ar trebui să își găsească răspunsul pentru câteva probleme și întrebări specifice mediul antreprenorial de tehnologie: cum se face poziționarea produsului în piață, ce implică un elevator pitch, ce presupune o strategie de business sau care sunt cele mai eficiente canale de promovare pentru un produs de tehnologie.

                                                                          “Pe lângă inițiativă și curaj, accesul la informație este esențial pentru ca antreprenorii să ajungă să creeze produse cu valoare adăugată mare și  strategii de business eficiente.Un curs cum este „Antreprenor în tehnologie: cum să construiești un produs viabil”, poate fi un prim pas pentru ca fondatorii cu idei și viziune să creeze produse de tehnologie viabile, ce vor aduce valoare atât pentru ei, cât și pentru întreaga societate”, a declarat Ionuț Stanimir, Director de Marketing și Comunicare BCR.

                                                                          Cursul Antreprenor în tehnologie: cum să construiești un produs viabil a fost dezvoltat împreună cu Launch, comunitatea fondatorilor de startup-uri, prin care aceștia au acces gratuit la toate resursele de care au nevoie pentru a trece de la un produs la un start-up de succes: expertiză, experiență, capital și proiecte pilot, precum și o serie de sesiuni care le ghidează eforturile în direcția potrivită.

                                                                          În demersul lor de a afla cum să construiască un produs de tehnologie de succes, cursanții vor fi ajutați de către Andreea Iancu, sociolog și Partner Account Manager în cadrul proiectului Launch, unde coordonează relația dintre fondatorii de startup-uri și industriile în care aceștia dezvoltă produse de tehnologie. În urma celor 7 module susținute de către Andreea Iancu, toți cei care doresc și au o idee, vor putea să dezvolte un produs de tehnologie care răspunde unor nevoi reale ale utilizatorilor din piața căreia se adresează și vor afla cum îl pot îmbunătăți continuu, astfel încât să creeze valoare pentru care utilizatorii sunt dispuși să plătească.

                                                                          „Un produs de succes are la fundația sa atât fondatori care care vor să rezolve o problemă importantă, cât și o piață suficient de mare. Prin cursul „Antreprenor în tehnologie”, fondatorii parcurg pașii necesari dezvoltării unui produs de succes, de la înțelegerea problemei la validarea acesteia cu utilizatori si clienți, crearea unei bucle de feedback cu aceștia și până la crearea unui model de business în jurul soluției reprezentate de produs. Produsele de tehnologie pot avea impact într-o multitudine de industrii și domenii, de aceea este esențial ca entuziasmul și energia fondatorilor din România să fie completate de un set de cunoștințe si orice alte resurse relevante care să le crească șansele de reușită”, a declarat Andreea Iancu, Partner Account Manager Launch.

                                                                          La doar un an de la lansare, platforma BCR Școala de Business a ajuns la peste 17.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesioniști, profesori și studenți care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului.

                                                                          BCR Școala de Business este o platformă online cu lecții și sfaturi practice de business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business inteligent. Platforma cuprinde în prezent 7 cursuri, ce au în total 63 de module, peste 90 de materiale video și 85 de teste.

                                                                          Launch este o inițiativă a How to Web, Google for Startups, InnovX-BCR și Orange România, și facilitează și coordonează relația dintre fondatorii de startup-uri și industriile în care aceștia dezvoltă produse de tehnologie. Launch este comunitatea fondatorilor de startups, prin care aceștia au acces gratuit la toate resursele de care au nevoie pentru a trece de la un produs la un startup de succes: expertiză, experiență, capital și proiecte pilot, precum și o serie de sesiuni care le ghidează eforturile în direcția potrivită.

                                                                            The European Investment Bank, the bank of the European Union, invested €554 million in 2021 in developing Ukraine`s transport infrastructure, urban mobility, education infrastructure, and the local economy, including support to increase COVID-19 resilience. Ukraine remained the main recipient of EIB funding among the countries of the Eastern Neighbourhood, having received more than 60% of all EIB lending in the region. 

                                                                            In 2021 the EIB complemented its long-term lending in Ukraine by attracting an additional nearly €29 million in EU grants for urban transport development, energy efficiency of public buildings, recovery of social infrastructure, and vocational education and training development. EU grants will finance technical assistance for the preparation and management of solid, bankable projects.

                                                                            Since the beginning of the operations in Ukraine 15 years ago, the EIB has invested more than €7 billion in the public and private sectors in the country, making the EU bank one of the top investors in the country. The EIB`s investment in the public sector alone reached €5.9 billion, making it the largest portfolio of all international financial institutions working in Ukraine.

                                                                            EIB Vice-President Teresa Czerwińska, who is responsible for operations in Ukraine, said: “With the new loans signed in 2021, the EIB reaffirmed its commitment to helping Ukraine grow, develop and become an even better place for living and doing business. We have continued supporting the post-COVID-19 socioeconomic recovery in the country by providing much-needed COVID-19 vaccines for the Ukrainian population and affordable financing for affected SMEs. The EIB is focused on strengthening Ukraine’s economic resilience by fostering enhanced mobility, modernised and energy-efficient infrastructure, high-quality education and a strengthened agricultural sector. As the EU bank, we are happy to support the Ukrainian government and facilitate the EU/Ukraine partnership with concrete and significant investments. By creating a new arm, EIB Global, for our business outside the European Union, we are determined to support green and digital transitions through Europe’s global partnerships.”

                                                                            Head of the EIB Resident Representation for Ukraine Jean-Erik de Zagon added: “As part of Team Europe, we are proud to have continued maintaining strong support for Ukraine and serving Ukrainian citizens and the country’s economy throughout 2021. We have invested over half a billion euros in vital infrastructure, transport, education, new jobs for Ukrainian citizens, and SMEs. We would not be able to do this without the support from our colleagues and partners in the Ukrainian government, the EU Delegation to Ukraine and our dedicated EIB team both in Luxembourg and Kyiv. I am looking forward to 2022 being yet another great year of partnership and growth for Ukraine and EIB Global, a dedicated arm of the EIB which will allow us to better focus on projects that have a strong impact locally, whether by enhancing digitalisation, promoting renewable sources of energy or building quality infrastructure that reinforces adaptation to climate change.”

                                                                            The Ambassador Matti Maasikas, Head of the European Union Delegation to Ukraine, said: “Since 2014, the European Union and European financial institutions have mobilised for Ukraine an unprecedented package of more than €17 billion in loans and grants. Last year the European Union also presented the EU Economic and Investment Plan for the Eastern Partnership and its flagship initiatives for Ukraine, which will mobilise up to €6.47 billion in public and private investments to boost economic development and support post-pandemic recovery. We are happy that the EIB remains a key partner in our activities in Ukraine, providing essential investments for improving infrastructure and transport, accelerating green and digital transitions, and driving economic growth and innovation in the country.”

                                                                            Olha Stefanishyna, Deputy Prime Minister for European and Euro-Atlantic Integration of Ukraine, said: “We are happy to see the results of the existing projects across Ukraine’s regions and look forward to starting the implementation of the new ones signed in 2021. Much needed COVID-19 vaccines, modernised social infrastructure and public buildings, eco-friendly public transport, new VET centres of excellence and stronger businesses will greatly contribute to the economic growth, social development and sustainable future of Ukraine. I would like to thank the EIB and the European Union for their continuous support. Together we are transforming Ukraine for the benefits of its people and the whole of Europe.”

                                                                            Protecting lives and strengthening public health during the COVID-19 pandemic

                                                                            In 2021, the EIB disbursed €50 million to provide COVID-19 vaccines to Ukrainians and to strengthen the country’s healthcare system. The investment will enable the Ministry of Health to purchase COVID-19 vaccines and finance Ukraine’s national vaccination plan for 2022. 

                                                                            Improving transport infrastructure and urban mobility in Ukraine

                                                                            In 2021, the EIB provided €270 million, almost half of its financing provided to partners in Ukraine, for infrastructure rehabilitation, aviation security and safety enhancement at Boryspil International Airport. It is the country`s key passenger and transport hub and the largest civilian airport in Ukraine, vital for the long-term economic development of the country. 

                                                                            To support global climate action and climate change mitigation in Ukraine, the EIB invested €100 million to upgrade the trolleybus and metro fleets in Kyiv. The EIB’s financing will enable the introduction of more environmentally-friendly and energy-efficient electricity-powered public transport, improve the quality of daily life, and reduce air and noise pollution for almost three million people in Ukraine’s capital and largest city. This was the first sub-sovereign loan from the EIB in Ukraine offered on a standalone basis to a municipality without a state guarantee. 

                                                                            The EIB supported three Ukrainian municipalities — Ivano-Frankivsk, Zaporizhzhia and Lutsk — with EU investment grants totalling €3.8 million. These grants complement the previous €200 million loan from the EIB to modernise electric transport networks. The EIB loan and EU grants will enable the purchase of trolleybuses and electric buses, including the extension of the trolleybus network in cities with new routes. 

                                                                            Modern education for Ukraine

                                                                            In 2021, the EIB directed €58 million to support the ongoing modernisation of Ukraine’s vocational education and training (VET) system. The EU bank’s activity will directly benefit 10 000 teachers and students by financing nine VET centres of excellence in up to nine administrative regions (oblasts) in Ukraine — Chernihiv, Donetsk, Dnipropetrovsk, Ivano-Frankivsk, City of Kyiv, Odesa, Ternopil, Volyn and Zakarpattia.

                                                                            This long-term investment from the EIB will enable Ukraine`s VET schools to offer attractive educational pathways for young Ukrainians, and in turn accelerate the economic development of Ukraine, enhancing competition and boosting innovation in the country. The European Union complemented the EIB loan with an additional €8.5 million in grants providing valuable technical assistance for efficient project preparation, implementation and procurement. 

                                                                            For a sustainable, green, globally competitive and job-creating economy

                                                                            In 2021, the EIB provided a €20 million top-up to an existing loan with the Export-Import Bank of Ukraine (Ukreximbank) to extend its support to additional small and medium businesses in Ukraine, improving their access to affordable long-term finance in local currency as well as their ability to maintain liquidity, create and sustain jobs for Ukrainians.

                                                                            The EIB’s support for the private sector in Ukraine is diverse and covers companies of all sizes operating in key sectors of the national economy. The EIB provided a €106 million loan to Epicentr Group to modernise Ukraine`s agricultural sector and improve food supply. The investment will finance new grain silos and elevators, modern agricultural equipment, and railcars for transporting grain, which will contribute to efficient resource management, increased productivity and the reduction of agricultural waste — a key precondition for a modern and globally competitive agricultural sector, which, de facto, will contribute to significant positive climate action to curb global warming.

                                                                            Grants to support social infrastructure rehabilitation and energy efficiency modernisation in Ukraine

                                                                            In 2021, the EIB supported Ukraine by raising €16.2 million in donor funds to support its operations in social infrastructure rehabilitation and energy efficiency modernisation in Ukraine. This includes a €7 million grant from the EU Neighbourhood Investment Platform, complementing a €340 million EIB loan toimprove living conditions and economic activity in areas affected by the conflict in eastern Ukraine. The EU grant and EIB funding will also support the construction of basic infrastructure required by internally displaced people and their host communities.

                                                                            Another €5.2 million NIP technical assistance grant and a €4 million grant from the multi-donor Eastern Europe Energy Efficiency and Environment Partnership (E5P), secured by the EIB, will help Ukraine take a big step closer to greater energy efficiency of public buildings across the country. These grants will support the proper preparation and implementation of an earlier €300 million EIB framework loan aimed at increasing energy efficiency in 1 000 public buildings, including hospitals, schools, cultural centres, and kindergartens. 

                                                                            EIB Global — acting globally for a greater local impact 

                                                                            In January 2022, the EIB Group launched EIB Global, a dedicated development branch. EIB Global brings all the resources of the European Investment Bank to bear on its operations outside the European Union with a structure designed to foster a strong, focused partnership with Team Europe.

                                                                            EIB Global works through efficient cooperation with our partners and beneficiaries, with development finance institutions, and civil society. The bottom line: increased impact from our financing. EIB Global brings the Bank closer to local people, companies and institutions. 

                                                                            Strengthening the EU/Ukraine Partnership in 2022

                                                                            The European Investment Bank will continue to support the social and economic development of Ukraine in 2022, with investments in digital transformation of public institutions, water supply and wastewater treatment, metro modernisation, as well as street lighting and infrastructure needs in the areas affected by Ukraine’s transition away from coal.

                                                                            The EIB is also looking to provide direct loans to municipalities in Ukraine in support of the Ukrainian government’s strategy of financial decentralisation and delegation.

                                                                            The EIB will also further foster the implementation of existing projects in the country so that more Ukrainians can benefit from modernised social infrastructure, comfortable public transport, better roads, energy-efficient public buildings, high-quality education, great opportunities for doing business and a better environment. 

                                                                            Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA) și Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest vă invită să participați VINERI, 18 februarie 2022 la workshop-ul online „Potențialul de dezvoltare prin transfer tehnologic în domeniul agroalimentar în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest”.

                                                                            Evenimentul urmărește pregătirea și maturizarea proiectelor de transfer tehnologic din domeniul industriei agroalimentare în noul exercițiu financiar al UE 2021-2027 și facilitarea înțelegerii contextului viitoarelor finanțări în domeniile specializării inteligente și prin apelurile de finanțare propuse prin Programul Operațional Regional (POR) Nord-Vest 2021-2027, Prioritatea nr. 1, O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice.

                                                                            Discuțiile se vor concentra pe următoarele teme:

                                                                            • Proiecte de cooperare cu industria – exemple de bune practici
                                                                            • Cerințe tip ale unui proiect de transfer tehnologic
                                                                            • Identificarea nevoilor de dezvoltare și finanțare

                                                                            Evenimentul va avea loc online în intervalul orar 10:00–13:00. Persoanele interesate se pot înregistra până JOI, 17 februarie 2022 prin completarea formularului online disponibil AICI.

                                                                              Conferința de prezentare a raportului de activitate pentru anul 2021 a Asociației pentru promovarea turismului din Oradea și regiune a fost susținută miercuri, 9 februarie, de către Alina Toie, Director general APTOR și Mihai Jurca, Președinte APTOR și City Manager Primăria Oradea.

                                                                              APTOR este organizația de management a destinației realizată în baza unui parteneriat public-privat, între autoritatea locală din Oradea și cei mai importanți actori turistici din Oradea și Băile Felix.

                                                                              În deschiderea conferinței de presă, city-managerul Mihai Jurca a vorbit despre impactul pandemiei de Covid 19 asupra sectorului turistic: „Vorbim de anul 2021, un an cu pandemie, cu o situație atipică, din multe puncte de vedere, dar veți vedea în raport că s-au realizat multe, date fiind contextul. Estimez că probabil în doi ani, în condițiile unei piețe fără restricțiile de care am avut parte, piața turistică a orașului să reajungă la parametri din 2019. Ceea ce vedem acum este un orizont mai pozitiv față de ceea ce se întrevedea în 2020, atât la nivelul reglementărilor, cât și la nivelul fluxurilor turiștilor. Odată cu restrângerea restricțiilor legate de pandemie, și activitatea Aeroportului Oradea și zborurilor internaționale au performat mai bine. Se observă o creștere a intenției de călătorie.”

                                                                              Oradea urcă în topul destinațiile turistice din România

                                                                              În continuare, directorul general, APTOR Alina Toie, a prezentat prin mai multe grafice comparative, date despre fluxurile turistice din anul 2021 raportate cu anul precedent, materialele și campaniile de promovare desfășurate de APTOR, acțiunile de susținere a turismului local și a industriei HORECA, dar și măsurile de sprijin pentru agențiile de turism pentru pachetele de tip city break, respectiv campania „Oradea, cu drag!”.

                                                                              Directorul APTOR a făcut o trecere în revistă a evoluției pe luni a anului 2021, de la începutul și până la finalul său: „Numărul de turiști din 2021 a cunoscut o creștere de 42% față de 2020. Cea mai performantă lună, din punct de vedere a sosirilor turiștilor în Oradea, a fost luna august cu 26.700 sosiri, cu 21% peste nivelul lui august 2020. Raportat la alte destinații importante din România, Oradea a rămas în top 10 destinații turistice, urcând cu o poziție, de pe locul 8 ocupat în anul 2020, pe locul 7 în anul 2021. Așadar, Oradea, cu toate că a fost afectată de pandemie, a reușit să performeze și să încheie anul cu o cifră mult mai bună comparativ cu situația înregistrată în anul 2020.”, a punctat Alina Toie.

                                                                              În ceea ce privește campaniile de promovare a orașului, echipa APTOR s-a axat pe promovarea masivă a mai multor obiective turistice în mediul online, pregătind clipuri video care au fost lansate pe canalele de social media ale Visit Oradea: Facebook, Instagram, YouTube și TikTok. De asemenea, în urma etapei de implementare a noului brand Oradea Art Nouveau. Life Nouveau, s-au refăcut în 2020 integral materialele de promovare turistică din punct de vedere al conceptului, textelor, fotografiilor și designului, iar în 2021 acestea au fost realizate și în format print.

                                                                              APTOR a organizat un infotrip la Oradea cu Laura Vereha și Sebastian Secan, autorii blogului de călătorie www.calatorinbascheti.ro, unul dintre cele mai cunoscute și influente bloguri de turism din România.

                                                                              În cadrul campaniei de promovare a turismului „Destinația anului 2021”, realizată de Prima TV, Oradea a obținut premiul juriului „Destinația anului 2021”. Juriul, format din bloggeri și profesioniști în turism, a acordat un punctaj bazat pe 3 criterii: diversitate turistică, implicare locală și forța brandului. Pe aceste criterii, juriul a acordat cel mai mare punctaj destinației turistice: Oradea, o destinație-exemplu de bune practici in management și implicare locală.

                                                                              Cu sprijinul Primăriei Oradea, APTOR a demarat a II-a ediție „Oradea, cu drag!”, campanie care le oferă turiștilor cazați la una dintre unitățile de cazare clasificate din oraș, pentru minimum 2 nopți consecutive, în perioada mai 2020 – 31 decembrie 2021, numeroase beneficii.

                                                                              În cadrul unui infotrip organizat de către Accent Travel, unul dintre cei mai mari agenți de turism din România în parteneriat cu APTOR, 40 de agenți de turism din România au petrecut o zi la Oradea. Sosiți din principalele orașe ale României, agenții de turism au efectuat vizite de informare pentru cunoașterea orașului, inclusiv cele mai reprezentative unități de cazare.

                                                                              Preluare în administrare a Cetății Oradea

                                                                              Începând cu luna iulie 2021, APTOR a preluat în administrare Cetatea Oradea, pe baza HCL 466/27.05.2021 și-a mutat sediul administrativ în incinta cetății. Prin preluarea în administrare, APTOR are ca principal obiectiv popularea și promovarea cetății astfel încât aceasta să devină: un veritabil centru cultural -prin prezența muzeului dar și prin evenimentele culturale desfășurate aici, centru comercial -prin magazine meșteșugărești și de design local, centru de afaceri – prin închirieri de spații de birouri pentru diverse industrii, centru IT – prin spațiul deja desemnat acestei industrii având deja ca parteneri IT HUB, și centru gastronomic – prin restaurantele cu tradiție deja existente în incinta cetății, dar și prin închirierea altor spatii care pot avea destinație de restaurant, pub, cafenea, sau vinotecă;

                                                                              Echipa APTOR, a organizat deschiderea a două centre de vaccinare

                                                                              În contextul creșterii numărului centrelor de vaccinare, dar și pentru a oferi alternative de vaccinare ușor accesibile populației, echipa APTOR a organizat deschiderea a două centre de vaccinare pe raza orașului Oradea: centrul de vaccinare de tip drive-through care a fost localizat în parcarea Centrului Comercial Era Shopping City în perioada 5 mai 2021-august 2021 și Centrul de vaccinare modular – Piața Emanuil Gojdu (Platou Centrul Civic Oradea) deschis în 15 mai 2021. Echipa APTOR a fost responsabilă de găsirea furnizorilor, de montarea celor 17 containere care formează centrul modular de vaccinarea, racordarea la utilități, signalistică, mobilier, echipamente IT și electronice.

                                                                              Evenimente

                                                                              Pandemia de coronavirus a îngreunat desfășurarea evenimentelor și de multe ori a făcut imposibilă organizarea acestora. Cu toate acestea, APTOR a organizat sau a fost partener la 20 evenimente, unele dintre ele deja consacrate precum Zilele Sfântului Ladislau Oradea, European Music Open sau Târgul de Crăciun, iar alte evenimente inedite, precum Concertul Jose Carreras.

                                                                                Mardivitana Dulgheru SRL, infiintata în 2013, comercializează mobilă, materiale de construcții și electrocasnice în Cantemir, în partea de sud a Moldovei. Proprietarii au decis să modernizeze sistemul de încălzire din magazin, trecând de la un sistem vechi, pe sobă pe lemne și cărbune, la încălzitoare electrice moderne alimentate cu energie regenerabilă.

                                                                                Compania va instala un sistem solar fotovoltaic de 225 kW care nu doar va furniza energia necesară încălzirii showroom-ului, ci va crește și veniturile afacerii prin vânzarea de energie electrică în exces în rețeaua națională la un tarif fix de 1,88 lei/kWh.

                                                                                Investiția de 165.000 Euro va genera aproximativ 270 MWh de energie electrică verde pe an și va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 130 tCO2. Această cantitate este echivalentă cu consumul anual de energie electrică a 200 de gospodării moldovenești sau 450 de persoane.
                                                                                Pentru finanțarea investiției, Mardivitana Dulgheru SRL a solicitat un împrumut GEFF prin intermediul maib în valoare de 93.000 Euro.

                                                                                Echipamentele selectate de companie sunt incluse în Selectorul de Tehnologii Verzi (GTS) al BERD și, prin urmare, sunt eligibile automat. GTS este o bază de date online cu peste 30.000 de produse și tehnologii cu cele mai bune performanțe, care au drept rezultat beneficii clare și îmbunătățiri de mediu pentru utilizatorii finali.

                                                                                Am ales panourile din Selectorul de Tehnologii Verzi al BERD, o bază de date online foarte comod de utilizat, unde găsești practic orice produs de care ai nevoie. În plus, tehnologiile incluse în GTS sunt pre-aprobate pentru finanțare și au o eficiență mai mare decât media pe piață”, spune Victor Dulgheru, administratorul întreprinderii.

                                                                                Limita de credit pentru proiecte verzi cu tehnologii pre-aprobate este de 300.000 EUR. În cazul în care un client are nevoie de un credit mai mare (până la 500.000 EUR în sectorul rezidențial și până la 5 milioane EUR în sectoarele private nerezidențiale), experții GEFF vor efectua o evaluare tehnică mai aprofundată a proiectului pentru a verifica eligibilitatea tehnică deplină.

                                                                                GEFF este un program al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), implementat în 28 de țări, ce a oferit finanțare de peste 5 miliarde de euro pentru mai multe 218 de mii de companii și persoane fizice, astfel fiind evitate emisii de CO2 de peste 9,5 milioane tone anual.

                                                                                Concernul rus Gazprom și autoritățile de la Chișinău au făcut un nou schimb de replici, de data aceasta în legătură cu auditarea datoriilor pe care le pretinde Concernul rus de la Moldovagaz, transmite Radio Chișinău. Ambele părți se acuză că au încălcat prevederile protocolului semnat în toamna anului trecut, care a permis prelungirea contractului de furnizare a gazelor.

                                                                                Gazprom se declară nemulțumit de modul în care Chișinăul încearcă să auditeze datoriile pe care le pretinde concernul rus de la Moldovagaz. Compania rusă a publicat un comunicat de presă în care acuză Chișinăul că ar fi încălcat prevederile protocolului semnat la sfârșitul lunii octombrie, care a permis prelungirea contractului de furnizare a gazelor. Mai exact, Gazprom susține că Guvernul nu a ținut cont de propunerile sale legate de organizarea auditului, ceea ce ar pune la îndoială transparența și obiectivitatea acestui exercițiu.

                                                                                Reacția Gazprom vine după ce Agenția Proprietății Publice a lansat la sfârșitul lunii ianuarie procedura de contractare a auditorului, iar anunțul a fost publicat inclusiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
                                                                                Concernul rus mai afirmă că o ședință a Consiliului de Observatori al Moldovagaz, la care urma să fie abordat acest subiect, a eșuat din cauză că nu s-au prezentat reprezentanții Guvernului.

                                                                                Gazprom a convocat unilateral și contrar înțelegerilor o ședință a Consiliului de Observatori pentru aprobarea documentației de organizare a auditului datoriilor, a reacționat vicepremierul Andrei Spânu, cel care a semnat din partea Guvernului protocolul cu Gazprom. Într-un comentariu pe rețelele de socializare, Andrei Spânu face referire la acel protocol care prevede organizarea auditului independent.

                                                                                Noile disensiuni cu Gazprom demonstrează că au fost admise erori și prevederi interpretabile în protocolul semnat, comentează expertul în energetică Sergiu Ungureanu. Potrivit acestuia, ambele părți încearcă să tragă de timp. Expertul însă amintește că în conformitate cu protocolul respectiv, Moldovagaz și Gazprom trebuie să convină asupra datoriilor până la 1 mai. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, există riscul unei noi crize a gazelor, similară celei din toamna anului trecut, doar că va avea consecințe mai mici, susține Sergiu Ungureanu.

                                                                                Gazpromul va susține că există acea datorie de circa 700 de milioane de dolari, partea moldovenească va declara că nu o recunoaște și se va ajunge, cel mai probabil din nou la notificarea privind posibilitatea sistarii livrării de gaze. Republica Moldova va fi din nou în pragul unei crize energetice sau de stare excepțională. Dar, probabil nu va fi atât de gravă deoarece atunci nu va mai fi sezonul rece și va fi un consum mai mic de gaz.

                                                                                Amintim că Gazprom pretinde la achitarea unei datorii de peste 700 de milioane de dolari, care s-a acumulat de peste 15 ani și la care s-au adăugat penalități de întârziere. Datoria s-a format din cauza diferențelor dintre prețul de achiziție a gazelor și cel indicat în facturi. Chișinăul susține însă că ar fi vorba de o sumă mai mică, astfel încât părțile au convenit în toamnă să fie organizat un audit. Potrivit protocolului, datoria respectivă ar urma să fie achitată în decurs de cinci ani după ce Moldovagaz și Gazprom vor conveni asupra sumei.

                                                                                Mai rămâne neclară și situația datoriei regiunii transnistrene, care a depășit șapte miliarde de dolari. Administrația separatistă nu achită pentru volumele consumate, inclusiv de centrala termoelectrică de la Cuciurgan care livrează curent electric în dreapta Nistrului. Chișinăul nu recunoaște datoria, dar partea rusă o consideră o restanță de plată din partea Moldovagaz, în care Guvernul este acționar minoritar.

                                                                                educaţie financiară

                                                                                Consiliul de administraţie al BNR – Banca Naţională a României s-a întrunit astăzi, 9 februarie 2022, pentru a analiza evoluțiile mediului intern și internațional și pentru a decide utilizarea unor instrumente în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

                                                                                Astfel, în cadrul ședinței, membrii Consiliului au hotărât următoarele:

                                                                                • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 10 februarie 2022;
                                                                                • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 la sută, de la 1,00 la sută pe an, începând cu data de 10 februarie 2022;
                                                                                • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
                                                                                • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

                                                                                Rata anuală a inflației a crescut la 8,19 la sută în decembrie 2021, de la 7,80 la sută în noiembrie, urcând și mai mult deasupra limitei superioare a intervalului țintei, în principal ca efect al continuării scumpirii produselor energetice.

                                                                                Pe ansamblul anului 2021, rata anuală a inflației s-a mărit, astfel, cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06 la sută în decembrie 2020). O proporție de 80 la sută din creștere a venit însă din majorarea prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15 la sută adus de inflația de bază a aparținut alimentelor procesate, rata anuală a inflației CORE2 ajustat avansând la 4,7 la sută în decembrie 2021, de la 3,3 la sută în decembrie 2020. Prin urmare, creșterea ratei anuale a inflației a fost determinată aproape integral de șocurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternică a inflației pe plan mondial în 2021, inclusiv în numeroase state europene. Pe plan intern, efectele acestora au fost potențate de liberalizarea pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici.

                                                                                În trimestrul IV 2021, rata anuală a inflației a înregistrat o nouă creștere (de la 6,29 la sută în septembrie), mai modestă totuși decât în intervalul anterior, în condițiile plafonării și compensării prețurilor la energie pentru populație, începând cu luna noiembrie. Ascensiunea a fost antrenată, și de această dată, în principal de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorările consemnate de prețurile gazelor naturale și energiei electrice, precum și de prețul combustibililor – preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină –, cărora li s-au alăturat influențe mai modeste venite de pe segmentul LFO și de pe cel al prețurilor administrate.

                                                                                Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ușor creșterea în trimestrul IV 2021, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se la 4,7 la sută în decembrie, de la 3,6 la sută în septembrie. Evoluția ei continuă să reflecte efectele creșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate și de ponderea însemnată a bunurilor importate în coșul de consum.

                                                                                Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în decembrie 2021 la 5,1 la sută și la 4,1 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv, 2,9 la sută, în luna septembrie 2021.

                                                                                Noile date statistice reconfirmă încetinirea creșterii activității economice în trimestrul III 2021 la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II, evoluție contrară așteptărilor, ce face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate anterior, dată fiind inclusiv revizuirea notabilă în jos a datelor statistice privind dinamica economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

                                                                                În același timp, se reconfirmă scăderea dinamicii anuale a PIB la 7,4 la sută în trimestrul III, de la 13,9 la sută în trimestrul II, vizibil mai accentuată decât cea anticipată în noiembrie 2021. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus de variația stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat un mic declin în raport cu perioada similară a anului trecut, în premieră pentru ultimele 11 trimestre. Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul precedent, chiar și în condițiile descreșterii ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, comparativ cu cea evidențiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, ca efect al evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor.

                                                                                Evoluțiile și analizele recente indică o încetinire a creșterii economice și în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

                                                                                Relevantă este decelerarea semnificativă în octombrie-noiembrie 2021 a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amă¬nuntul, contrabalansată doar parțial de evoluția de sens opus evidențiată în cazul serviciilor prestate populației și în cel al comerțului auto-moto. Totodată, dinamica anuală a producției industriale a reintrat vizibil în teritoriul negativ în acest interval, iar cea a comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a înjumătățit comparativ cu media trimestrului III. Volumul lucrărilor de construcții și-a diminuat, însă, contracția în termeni anuali, în timp ce exporturile de bunuri și servicii și-au redus ceva mai pronunțat variația anuală decât importurile, dar exclusiv ca urmare a înrăutățirii evoluției prețurilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a amplificat dinamica anuală, inclusiv sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare. Astfel, pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2021, deficitul de cont curent l-a devansat cu 57 la sută pe cel înregistrat în perioada similară a anului anterior.

                                                                                Pe piața muncii s-au făcut simțite în trimestrul IV 2021 influențele blocajelor persistente în lanțurile globale de producție și ale costurilor crescute cu energia și cu alte materii prime, precum și cele decurgând din valul patru al pandemiei, ce a agravat criza de sănătate publică pe plan intern, reclamând și reinstituirea unor restricții de mobilitate. Informații și sondaje recente indică însă o creștere mai evidentă a deficitului de forță de muncă în luna ianuarie 2022 – la un nivel totuși vizibil inferior vârfului atins în 2019 –, precum și intenții mai solide de angajare pe orizontul apropiat de timp față de trimestrul IV 2021, cu posibile implicații asupra renegocierilor salariale, mai ales în anumite sectoare, inclusiv în contextul ascensiunii alerte a ratei inflației.

                                                                                Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar s-au menținut relativ constante ulterior majorării ratei dobânzii-cheie din luna ianuarie, la niveluri apropiate maximelor ultimilor doi ani. Totodată, randamentele titlurilor de stat și-au cvasi-stopat mișcarea general ascendentă în prima lună din an, rămânând, totuși, semnificativ deasupra celor din regiune, îndeosebi pe scadențele mai lungi. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o ușoară ajustare descendentă în ianuarie, deși mult mai modestă decât cele evidențiate în regiune, în principal pe fondul ameliorării temporare a sentimentului pieței financiare internaționale. Condițiile financiare au tins, însă, să se înăsprească pe plan extern, pe fondul deciziilor și semnalelor privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore.

                                                                                Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în decembrie 2021, deși vizibil mai lent, urcând la 14,8 la sută, de la 14,6 la sută în noiembrie, cu aportul exclusiv al componentei în lei. Aceasta și-a prelungit trendul de accelerare a creșterii anuale, până la 19,6 la sută în decembrie, de la 19,0 la sută în noiembrie, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, ponderea ei în total ajungând astfel la 72,4 la sută.

                                                                                În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

                                                                                Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în principal al prețurilor la energie, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o nouă revizuire substanțială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp.

                                                                                Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze semnificativ creșterea în trimestrul II 2022 și să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodată, ulterior, rata anuală a inflației va descrește probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaște o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor și va reintra în intervalul țintei în trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum și al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei și în scădere treptată de la mijlocul anului curent. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va mai crește probabil ușor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunțată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecției sub valoarea anticipată anterior.

                                                                                Schemele de compensare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflației pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte. Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuși incerte, o eventuală modificare a duratei și/sau a conținutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât și traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflației, mai cu seamă pe termen scurt. În același timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, inclusiv în contextul situației geopolitice Rusia-Ucraina, precum și din blocajele persistente în lanțurile de producție și aprovizionare.

                                                                                Incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puțin virulentă, implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene. Totodată, o sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

                                                                                Incertitudini și riscuri sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizează progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global.

                                                                                În ședința de astăzi, 9 februarie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 sută pe an, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 10 februarie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 la sută, de la 1,00 la sută pe an, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

                                                                                Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală.

                                                                                Uniunea Europeană poate deveni mai puternică numai dacă va reuşi să îşi consolideze relaţiile externe, astfel că Parteneriatul Estic este unul dintre cele mai importante programe internaţionale ale comunităţii, un program în cadrul căruia ar fi nevoie de o cooperare mai strânsă cu Moldova, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, vineri.

                                                                                Şeful diplomaţiei ungare a primit, la Budapesta, vizita omologului său moldovean, Nicu Popescu, iar în cadrul conferinţei de presă susţinute în comun a spus: întrevederea aceasta este importantă şi pentru că UE se confruntă, în prezent, cu tensiuni serioase în regiunea frontierei sale de est.

                                                                                Acest lucru este complet împotriva intereselor de securitate naţională ale Ungariei. Guvernul maghiar are interesul atenuării conflictului şi doreşte ca între Est şi Vest să existe un dialog, întrucât vrea să evite revenirea Războiului Rece în Europa Centrală, o perioadă care a cauzat atâta suferinţă, a spus Szijjártó.

                                                                                “Tensiunile pot fi atenuate numai dacă va avea loc un dialog. Nu vom ajunge la o soluţie paşnică dacă nu vom face decât să transmitem mesaje şi să ne desfăşurăm forţele”, a spus politicianul ungar.

                                                                                În acest sens, Szijjártó a spus: consideră că Uniunea Europeană poate deveni mai puternică numai dacă va reuşi să îşi consolideze relaţiile externe. De aceea, Ungaria se angajează să sprijine şi eforturile de integrare ale Moldovei.

                                                                                În cadrul întrevederii, părţile au semnat un acord de cooperare între ministerele de externe ale celor două ţări, pentru perioada 2022-2023. Potrivit lui Péter Szijjártó, în acord sunt stipulate modalităţile prin care guvernul maghiar va ajuta Moldova să îşi atingă obiectivele de integrare europeană.

                                                                                Ministrul ungar de externe a subliniat că relaţiile politice dintre cele două state se bazează pe respect reciproc, ceea ce creează oportunitatea unei cooperări economice de succes. A subliniat, totodată, că în ciuda crizei, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a crescut cu 28% anul trecut şi a ajuns la 125 de milioane de euro. A relatat, totodată, că acest lucru se datorează parţial faptului că unele companii maghiare – precum OTP şi Richter – joacă un rol din ce în ce mai important în economia Republicii Moldova. În plus, în vederea consolidării, în continuare, a relaţiilor economice, Eximbank Ungaria a deschis o linie de credit de 105 milioane de euro şi a decis să convoace cât mai curând posibil o comisie economică mixtă.

                                                                                În final, Péter Szijjártó a menţionat că începând cu luna martie, compania WizzAir va avea două zboruri pe săptămână între capitalele celor două state. În plus, în fiecare an, universităţile din Ungaria oferă patruzeci de locuri cu bursă pentru studenţii moldoveni.

                                                                                Nicu Popescu a mulţumit Ungariei pentru sprijinul pe care aceasta l-a acordat în procesele de reformă, în consolidarea democraţiei şi în aderarea la UE, exprimându-şi, totodată, deschiderea faţă de consolidarea relaţiilor bilaterale.

                                                                                  Stanleybet vine cu obligațiuni la bursă. Stanleybet is listing its first bonds.

                                                                                  Stanleybet Capital, societate de tip holding care integreaza si coordoneaza o retea de agentii de pariere sportiva si slot machines, sali de jocuri de noroc si platforme de jocuri de noroc in mediul online, a debutat pe 4 februarie la Bursa de Valori Bucuresti cu prima sa emisiune de obligatiuni in valoare de 20 milioane de lei. Obligatiunile se tranzactioneaza pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare sub simbolul bursier SBET24. Recunoscuta pentru brandurile Stanleybet si Game World, Stanleybet Capital va folosi fondurile atrase din piata de capital pentru dezvoltarea platformei de jocuri online si a aplicatiilor de mobil, pentru digitalizarea si modernizarea agentiilor de pariuri sportive si slot machines, precum si pentru extinderea numarului de unitati din reteaua de agentii Stanleybet.  

                                                                                  „Bursa de Valori Bucuresti ofera mecanisme de finantare pentru antreprenori din toate domeniile de activitate, inclusiv jocuri de noroc. Ne dorim sa fim o imagine cat mai fidela a economiei romanesti si din aceasta perspectiva ne bucuram ca Stanleybet Capital a ales sa se finanteze prin Bursa”,  a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                  „Cu fondurile atrase ne dorim sa oferim jucatorului o experienta premium, pe care o vom obtine prin optimizarea platformei de pariere, implementarea unor aplicatii pentru mobil, digitalizarea si tehnologizarea agentiilor, dar si prin extinderea retelei actuale. Vrem sa construim o afacere integrata online si offline printr-o solutie omnichannel care sa asigure o experienta unitara pentru client atat in agentiile fizice, cat si pe platformele de pariere online. In urmatorii trei ani ne asteptam la o crestere accelerata a afacerii”, a declarat Csaba Tanko, presedinte CA si director general Stanleybet Capital.

                                                                                  Stanleybet Capital a vandut in cadrul unui plasament privat derulat la inceputul lunii august 2021 un numar de 200.000 de obligatiuni corporative nesubordonate, neconvertibile si negarantate catre un numar de 127 de investitori. Obligatiunile au o valoare nominala de 100 lei, cu scadenta la 10 august 2024 si o rata a cuponului de 10% pe an, cu plata semestriala. Plasamentul privat si listarea obligatiunilor au fost realizate cu sprijinul Goldring.

                                                                                  „Stanleybet Capital aduce in oferta de instrumente de datorie tranzactionabile la BVB o emisiune de obligatiuni care s-a demonstrat atractiva pentru investitori chiar daca, la momentul plasamentului, pandemia genera riscuri importante pentru sectorul emitentului. Acum, cand aceasta amenintare se atenueaza si dinamica geopolitica si macroeconomica genereaza riscuri noi pentru piata de capital, obligatiunile Stanleybet ofera o alternativa binevenita pentru acei investitori care urmaresc oportunitati investitionale cu randament ridicat, dar cu un risc moderat, in sectoare mai rezistente, mai putin sensibile si vulnerabile la evolutiile din mediul extern, sectoare precum cel in care Stanleybet Capital s-a impus prin brandurile Stanleybet si Game World. Le dorim ca dinamica recenta la nivelul indicatorilor de performanta individuali si consolidati sa se confirme in tendinta si Stanleybet Capital sa revina catre bursa romaneasca pentru noi parghii de finantare pentru dezvoltare”, spune Virgil Zahan, Director General al Goldring.  

                                                                                  Stanleybet Capital este o entitate de tip holding infiintata in 2020. Compania opereaza in prezent trei linii de business: sali de jocuri de tip slot machines si rulete electronice, pariere sportiva si jocuri de noroc de tip slot machines, precum si componenta online. Pana in prezent, emitentul a integrat in structura sa cinci companii care opereaza reteaua de aproximativ 300 de agentii de pariuri sportive si slot machines sub brandul Stanleybet, lantul de opt sali de jocuri premium Game World cu un total de aproximativ 700 de posturi de joc si divizia online de pariuri sportive si jocuri de noroc.

                                                                                  Lantul de sali de jocuri premium a inregistrat o cifra de afaceri de peste 62 milioane lei in primul semestru al anului 2021. Linia de business de pariuri sportive opereaza o retea de 288 agentii in Bucuresti si in alte 70 de orase din Romania. Cifra de afaceri pe aceasta linie de business a depasit 175 milioane lei in 2019 si a inregistrat in 2020 o scadere pe fondul pandemiei de pana la 106 milioane lei. Pentru cea de-a treia linie de business, respectiv componenta online a pariurilor sportive si a jocurilor de casino, compania a inregistrat venituri de 25 milioane lei si un profit net de 850.000 lei in primul semestru al anului 2021.

                                                                                  Directorii generali din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, încep să vadă mai multe oportunități de extindere și creștere ale afacerilor pe piețele din apropierea ”casei” în 2022, rezultă din raportul CEO Survey 2022 pentru ECE. În acest context, Germania nu doar că a rămas pe primul în topul piețelor cheie, dar a crescut în preferințe cu 10 puncte procentuale față de 2021, fiind indicată de 38% dintre liderii de afaceri din ECE.

                                                                                  Analiza la nivelul ECE arată că importanța pieței din SUA (locul 2) s-a redus la 19%, cu patru puncte procentuale sub nivelul din 2021, iar cea a Chinei (locul 3) a scăzut, de asemenea, la 12% în 2022, de la 18% anul trecut. În regiunea ECE, directorii executivi au indicat și Rusia pentru creșterea lor viitoare, la egalitate cu Regatul Unit (11%).

                                                                                  ”Orientarea către piețe mai apropiate le poate oferi companiilor perspective mai sigure de dezvoltare, având în vedere că întreruperile în lanțurile de aprovizionare cauzate de restricțiile pandemiei au îngreunat operațiunile la nivel global în ultimii doi ani. Executivii din România văd însă oportunități de creștere atât pe piețele din apropiere, cât și pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanța Statelor Unite și a Chinei a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor piețe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria și Moldova”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                  Cei mai mulți directori generali din România (39%) clasează Germania pe primul loc în topul piețelor cu oportunități de creștere. SUA își păstrează locul secund, fiind menționate de 19% dintre respondenții din România, cu trei puncte procentuale peste nivelul din 2021. China intră pe locul trei în top, fiind indicată de 14% dintre respondenți, la același nivel cu Franța. Acestea sunt urmate de Italia (12%), Austria și Moldova (fiecare cu 11%).

                                                                                  Încrederea în perspectivele de creștere ale propriilor companii, mai mari decât în creșterea economiei

                                                                                  În condițiile în care pandemia persistă, directorii executivi din ECE manifestă un optimism mai prudent în ceea ce privește perspectivele economiei globale, 68% anticipând o îmbunătățire a creșterii PIB-ului global în următorul an, comparativ cu 77% dintre omologii globali.

                                                                                  Ei sunt însă mai optimiști față de evoluția veniturilor propriilor companii, 84% fiind încrezători în perspectivele de creștere pentru următoarele 12 luni (comparativ cu 85% la nivel global).

                                                                                  Pandemia și volatilitatea macroeconomică, în topul preocupărilor

                                                                                  Riscurile legate de sănătate reprezintă cea mai mare îngrijorare a directorilor executivi din ECE față de perspectivele de dezvoltare a afacerilor, fiind menționate de 53% dintre respondenți. Acestea sunt urmate de volatilitatea macroeconomică, inclusiv fluctuația creșterii PIB, inflație, șomaj (48%) și de securitatea cibernetică (40%). 

                                                                                  La nivel global însă, amenințările cibernetice au urcat pe primul loc în topul preocupărilor, 49% dintre directorii executivi plasându-le în fruntea listei, urmate îndeaproape de situația sanitară globală (48%) și de volatilitatea macroeconomică (43%).

                                                                                  Desfășurat la finalul anului trecut, CEO Survey 2022 explorează opiniile a 4.500 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2022 pentru România va fi publicat în perioada următoare.

                                                                                  Budapesta

                                                                                  La Moscova vom discuta, marţi, despre teme energetice şi economice, care din punctul de vedere al intereselor maghiare sunt importante, a spus ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, potrivit unui comunicat remis de ministerul ungar al afacerilor externe.

                                                                                  Se va discuta, printre altele, despre o posibilă prelungire a acordului pe termen lung cu privire la achiziţionarea de gaze, dintre Ungaria şi Rusia, întrucât în situaţia actuală, o ţară are numai de câştigat de pe urma extinderii aplicării unui astfel de acord.

                                                                                  Un alt subiect abordat va fi extinderea centralei nucleare de la Paks, întrucât cinci-şase cereri de licenţă extrem de importante se află, deja, pe masa Autorităţii Naţionale pentru Energie Atomică din Ungaria, iar în cazul unui răspuns pozitiv, în primăvară se poate trece la faza de construcţie, a spus Péter Szijjártó.

                                                                                  Şeful diplomaţiei ungare a adăugat că pe ordinea de zi se va afla şi subiectul colaborării din domeniul industriei alimentare şi industriei spaţiale, precum şi cooperarea în domeniul transporturilor aviatice şi feroviare.

                                                                                  În paralel cu întrevederea dintre Vladimir Putin şi Viktor Orbán, care va începe la prânz (potrivit orei Ungariei), Péter Szijjártó va discuta cu omologul său rus, Serghei Lavrov, cu care ultima oară s-a întâlnit în urmă cu aproximativ o lună.

                                                                                  “S-au întâmplat mult prea multe în această lună. Europa se va confrunta cu provocări de securitate serioase dacă nu vom reuşi să rezolvăm disputele dintre Est şi Vest într-un mod civilizat, prin dialog”, a spus Szijjártó, potrivit comunicatului ministerului.

                                                                                  Ministrul a vorbit şi despre faptul că întrevederea de marţi este cea de-a douăsprezecea întâlnire a premierului ungar Viktor Orbán cu preşedintele rus Vladimir Putin, iar din cauza actualei situaţii europene tensionate, aceasta va fi cea mai importantă discuţie dintre cele două părţi.

                                                                                  Péter Szijjártó a subliniat că, deşi între liderii celor două state există consultări regulate, niciun summit nu a mai avut loc într-o situaţie atât de tensionată ca cea de acum, prin urmare, negocierile de mâine pot avea o importanţă şi mai mare, decât au avut cele de până acum.

                                                                                  Pe de-o parte, întâlnirea este importantă pentru că istoria a arătat că atunci când Estul şi Vestul au un conflict, Europa Centrală pierde mereu. Prin urmare, este în interesul securităţii naţionale şi strategice a Ungariei ca situaţia să fie rezolvată pe cale diplomatică. “Este important dialogul, noi pentru asta am venit aici”, a spus ministrul de externe.

                                                                                  Szijjártó a mai adăugat că premierul Viktor Orbán s-a consultat, deja, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, în cursul serii având loc şi o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

                                                                                  Un alt motiv pentru care semnificaţia întâlnirii este una mare, este că anul trecut a fost cel mai de succes an al cooperării bilaterale dintre Ungaria şi Rusia. “Şi pentru acest an există deja planuri. Dacă acestea vor deveni realitate, poporul maghiar va avea numai de câştigat de pe urma faptului că Ungaria are o politică externă care respectă obligaţiile din cadrul Alianţei, dar care pune un mare accent şi pe succesul relaţiilor bilaterale, în cazul de faţă cu Rusia”, a subliniat Péter Szijjártó

                                                                                  Numărul de insolvențe, suspendări, dizolvări și radieri de companii a crescut în 2021 față de anul anterior, însă a rămas sub nivelul pre-pandemie din 2019. Cu toate acestea, numărul de companii nou-înființate a atins un nivel record în anul 2021, potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update.

                                                                                  În scenariul de bază, estimăm că economia va crește cu aproximativ 4% în 2022, principalele riscuri macroeconomice din acest an fiind modul în care vor fi gestionate presiunile inflaționiste generate de scumpirea materiilor prime (fiscal și monetar), posibila escaladare a tensiunilor politice din regiune, blocajul de pe lanțurile de producție și distribuție globale, dar și o eventuală nerespectare a jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) de care depinde corecția deficitelor gemene“, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                  Agricultura, energie&gaze și IT&C, industriile cu cele mai multe entități nou-înființate

                                                                                  În anul 2021, înmatriculările de companii au înregistrat cel mai ridicat nivel din istorie, respectiv 148.294 de entități nou-înființate, cu 35% mai multe decât în 2020 și cu 11% peste nivelul pre-pandemie de 134.220 atins în anul 2019.

                                                                                  În topul industriilor cu cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de companii nou-înființate în anul 2021 se numără Agricultura, cu 15.482 companii nou-înființate și o creștere de 262%, Energia&Gazele, cu 592 companii nou-înființate și o creștere de 218% și IT&C, cu 10.964 de companii nou-înființate, respectiv o creștere de 53%.

                                                                                  La polul opus, doar industria extractivă a înregistrat o scădere anuală de 5% față de anul anterior, cu 111 companii nou-înființate în 2021.

                                                                                  Unde s-au înregistrat cele mai multe entități noi

                                                                                  Din punct de vedere geografic, cele mai multe entități înființate în 2021 au fost înregistrate în București (24.038 companii, cu 26% mai multe decât în 2020), Cluj (8.622 companii, cu 49% mai multe decât în 2020) și Ilfov (7.059 companii, respectiv cu 28% mai multe înmatriculări decât în 2020).

                                                                                  La polul opus, Covasna, Ialomița și Călărași au avut cele mai puține entități noi înregistrate, între 1.065 și 1.235 în anul 2021.

                                                                                  Creștere cu 8% a numărului de insolvențe

                                                                                  Numărul companiilor care au intrat în insolvență în 2021 a crescut cu 8%, la 6.144 companii, însă a rămas în apropierea minimului istoric atins în 2020, respectiv de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

                                                                                  Numărul companiilor suspendate a crescut cu 19% față de 2020, la 13.020 companii în 2021. De asemenea, radierile și dizolvările s-au majorat cu 28% în 2021 față de anul precedent, ajungând la 98.552 companii, însă au rămas cu 27% sub nivelul atins în 2019.

                                                                                  Numărul entităților active atinge un nou maxim istoric

                                                                                  Numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a continuat tendința de creștere începută în 2011 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.522.296, conform datelor de la 31 decembrie 2021. Dintre acestea, 416.090 (27% din total) au fost PFA-uri.

                                                                                  János T. Barabás, analist senior la Institutul de Afaceri Externe din Budapesta, a lansat ideea, în cadrul unei declaraţii dată cotidianului maghiar „Krónika” din Transilvania, că România nu ia măsuri ferme împotriva privării de drepturi a minorităţii române din Ucraina din cauza politicilor de securitate și a situației ruso-ucraineană incandescentă.

                                                                                  Cotidianul „Krónika” a solicitat opinia analistului cu privire la acest subiect după ce portalul Libertatea.ro a publicat, săptămâna trecută, un reportaj despre privarea de drepturi a românilor din Ucraina.

                                                                                  Potrivit opiniei liderilor români din Ucraina care au fost citaţi în cadrul reportajului, Legea educaţiei din Ucraina – care va intra în vigoare începând cu următorul an şcolar – va accelera asimilarea comunităţii româneşti, estimată la o jumătate de milion de persoane. Românii din Ucraina care au fost întrebaţi de Libertatea au criticat pasivitatea Bucureştiului.

                                                                                  Autorul reportajului a citat ceea ce românii din Ucraina obişnuiesc să tot menţioneze, ca exemplu: modul în care acţionează Ungaria pentru a proteja identitatea comunităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică. Autorul a menţionat, însă, şi faptul că în 2017, după adoptarea Legii educaţiei, Ministerul Afacerilor Externe din România a cerut autorităţilor ucrainene să garanteze dreptul la educaţie în limba maternă a celor de etnie română. Iar anul trecut, Ministerul Afacerilor Externe a negociat cu reprezentanţii minorităţii române din Ucraina textul unui acord de cooperare educaţională între cele două ţări, la care încă se mai lucrează.

                                                                                  În cadrul interviului, analistul János T. Barabás a menționat că deși de la dobândirea independenţei din 1991 a Ucrainei relaţia României cu Ucraina este una tensionată, după intervenţia rusă în Crimeea, din 2014, relaţiile dintre cele două ţări s-au îmbunătăţit, iar în prezent există o cooperare în domeniul politicilor de securitate.

                                                                                  Bucureştiul pare să se fi resemnat în ceea ce priveşte dispariţia comunităţii româneşti din Ucraina; pare să fie mai importantă obţinerea, cu ajutorul SUA, a statutul de “lider al securităţii regionale” şi a anexării Republicii Moldova”, a spus expertul.

                                                                                  Potrivit acestuia, ascunderea sub preş a problemelor dintre cele două ţări poate fi explicată prin faptul că atât Bucureştiul, cât şi Kievul sunt îngrijoraţi cu privire la influenţa rusă. “Din cauza problemelor nediscutate din relaţiile bilaterale şi a atitudinii naţionaliste rigide care se regăseşte de ambele părţi, nu este de aşteptat ca în relaţiile dintre Ucraina şi România să existe vreun progres, însă în acelaşi timp, datorită politicilor de securitate, nu este probabilă nici un regres”, a adăugat János T. Barabás.

                                                                                    On 13 January, the European Commission adopted the 2022 Annual Work Programme of the Creative Europe Programme. ​​Compared to 2021, the programme’s annual budget will increase by €100 million to €385.6 million. 

                                                                                    With its new agenda, Creative Europe will strengthen its support to the cultural and creative sectors, taking due account of the challenges resulting from the COVID-19 crisis and the growing global competition.

                                                                                    In February 2022, calls under the flagship action European cooperation projects will be launched and target all cultural and creative sectors to foster transnational cooperation, exchanges of practices, joint production and innovation.

                                                                                    In the second half of 2022, three new calls will be published to support the music sector through Music Moves Europe, the performing arts sector through the Perform Europe initiative, and cultural heritage through quality support to the European Heritage label action.

                                                                                    Culture strand

                                                                                    European cooperation projects

                                                                                    Calls under the flagship action European cooperation projects will be launched in February 2022 and target all cultural and creative sectors to foster transnational cooperation, exchanges of practices, joint production and innovation.

                                                                                    Performing arts and cultural heritage

                                                                                    In the second half of 2022, 3 new calls will be published to support the music sector through Music Moves Europe, the performing arts sector through the Perform Europe initiative and cultural heritage through quality support to the European Heritage label action.

                                                                                    Books and literature

                                                                                    In 2022, Creative Europe supports the translation of literary works and the development of publishing partnerships, as well as the European Book Week, an initiative to foster reading among young people.

                                                                                    Prizes and initiatives

                                                                                    In 2022, the Culture strand of Creative Europe continues to support the organisation of four yearly European EU Prizes in the fields of literature, music, architecture and cultural heritage, in the form of grants, as well as the European Capitals of Culture initiative. Emphasis is given to knowledge-sharing, networking and promotion opportunities for winners.

                                                                                    MEDIA strand

                                                                                    Audiovisual content

                                                                                    In 2022 new support is available to develop video games and immersive content. Creative Europe continues supporting co-development, slate and mini-slate development, as well as TV and online content production.

                                                                                    Audiovisual business

                                                                                    A new MEDIA 360° scheme launching in 2022 will build on synergies within leading industry fora, while support will be renewed for talent and skills, markets and networking, film distributors and sales agents and innovative tools/business models.

                                                                                    Audiovisual audiences

                                                                                    Creative Europe will be providing new support for networks of festivals to complement the support given to individual festivals under the 2021 Work Programme. The programme will continue supporting a network of European Cinemas, European video on demand networks and pan-European film distribution strategies.

                                                                                    Audiovisual policy and communication

                                                                                    Through regulatory dialogue, sharing analysis and data on trends, Creative Europe intends to promote a holistic European audiovisual policy, relying on the European Audiovisual Observatory, the European Regulators Group for Audiovisual Media Services. The programme foresees consulting stakeholders through the European Film Forum and reaching audiences through the Lux Audience Award.

                                                                                    Media Invest

                                                                                    Creative Europe will be supporting an equity investment platform through blending MEDIA funds with InvestEU funds to guarantee private investments in the audiovisual sector.

                                                                                    Cross-sectoral strand

                                                                                    Under this strand of the programme, Creative Europe will continue supporting journalism partnership projects and provide more stable support for media freedom projects and media literacy.

                                                                                    Creative Innovation Labs

                                                                                    Creative Europe will continue encouraging innovative approaches to content creation, distribution, and promotion across different sectors, which can contribute also to the objectives of the New European Bauhaus.

                                                                                      Programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii” (EU-CBM V), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova, anunță lansarea unui nou concurs de granturi pentru organizațiile de suport în afaceri, asociațiile sectoriale sau organizațiile non-guvernamentale cu experiență în dezvoltarea capacităților antreprenoriale, care vor contribui la crearea de sinergii pentru comunități de afaceri competitive pe ambele maluri ale râului Nistru.

                                                                                      Organizațiile selectate vor ajuta afacerile de pe ambele maluri să abordeze prin eforturi comune provocările existente, care au fost intensificate de criza COVID-19. Proiectele propuse trebuie să prezinte o soluție inovativă pentru a rezolva o problemă existentă, comună pentru mediul de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului.

                                                                                      Vor avea prioritate propunerile care vor aborda elementelor principale, în special: elaborarea/dezvoltarea unei soluții de afaceri, a unui modul de instruire pentru beneficiarii-țintă și o campanie de comunicare si vizibilitate pentru a asigura aprobarea comunității și sustenabilitatea.

                                                                                      Participanții la concurs se vor asigura că soluția lor va fi consultată, validată și integrată de beneficiarii vizați și de comunități, acolo unde este cazul (i.e. administrații publice locale, școli profesionale, centre de tineret, asociații de producători, grup de IMMM-uri, mediul academic, etc.) și va continua să funcționeze eficient după finalizarea proiectului, prezentând o foaie de parcurs detaliată, care arată cum vor fi realizate obiectivele stabilite. Propunerile care implică într-o măsură mai mare fetele și femeile vor avea punctaj suplimentar la evaluare.

                                                                                      Participanții la concurs pot solicita granturi în valoare de până la 40.000 Euro. Contribuțiile proprii și a partenerilor, sunt încurajate. Toate activitățile urmează să se desfășoare în perioada martie 2022 – mai 2023. Informații adiționale despre concurs sunt accesibile aici.

                                                                                      Termenul-limită pentru depunerea cererilor cu propunerile de proiect este 4 februarie 2022, ora locală 16:30, la adresele electronice elena.cabac@undp.org și vladimir.paraschiv@undp.org. E nevoie de a include în subiectul mesajului: PNUD Moldova/Oficiul Procurări “EoI22/02415: creare de sinergii pentru comunități de afaceri competitive”.

                                                                                      Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii” (EU-CBM V) va organiza o sesiune online pentru informarea participanților pe 14 ianuarie 2022, ora 14:00. Cei interesați sunt rugați să se înregistreze accesând acest formular: https://cutt.ly/TU69xz5

                                                                                      Programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

                                                                                      AROBS Transilvania Software (AROBS), companie romaneasca de IT specializata in furnizarea de solutii software bazate pe cele mai noi tehnologii, beneficiaza din 18 ianuarie, la o luna de la listare, de serviciile de Market Maker al Emitentului din partea BRK Financial Group (BRK). Actiunile AROBS au fost listate pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti in 6 decembrie 2021, iar compania are in prezent o capitalizare de  1,1 miliarde de lei (228,5 milioane de euro), inregistrand o crestere de 28% fata de momenul listarii.

                                                                                      „Ne bucuram ca intr-o luna de la debutul nostru la Bursa de Valori Bucuresti am reusit sa depasim pragul de un miliard de lei in ceea ce priveste capitalizarea AROBS. Increderea investitorilor ne onoreaza si motiveaza intreaga echipa AROBS sa utilizeze la maximum oportunitatile pietei de capital si sa livreze cat mai bine. Astfel, parteneriatul incheiat cu BRK Financial Group pentru implementarea programului de Market Making va contribui la cresterea lichiditatii AROBS pe piata AeRO si va aduce plus valoare pentru actionarii nostri. Totodata, serviciile de Market Making reprezinta inca un pas pe care il facem in directia planului nostru privind trecerea AROBS pe Piata Principala pana la inceputul anului viitor”, a declarat Voicu Oprean, Director General AROBS Transilvania Software.

                                                                                      Actiunea AROBS este al 15-lea instrument financiar listat la Bursa pentru care echipa BRK Financial Group ofera servicii de Market Maker al Emitentului. Numarul total de instrumente financiare listate pe ambele piete ale Bursei care beneficiaza de servicii de Market Maker al Emitentului ajunge astfel la 20, dintre care 19 actiuni si o emisiune de obligatiuni. Parametrii specifici aplicabili activitatii de Market Maker al Emitentului efectuata de echipa BRK pentru actiunile AROBS sunt disponibili AICI.

                                                                                      „Felicitam AROBS pentru deschiderea fata de piata de capital si fata de investitori pe care o manifesta si le multumim ca ne-au ales ca parteneri in cadrul programului Market Maker al Emitentului.  Avand o capitalizare totala de peste 1 miliard de lei si o capitalizare a free floatului de peste 50 milioane USD, valori care rivalizeaza cu cele ale companiilor de pe Piata Reglementata, am calibrat un pachet de cotare foarte competitiv, respectiv  cotatii ferme pentru 60.000 de actiuni la cumparare, respectiv 60.000 de actiuni la vanzare intr-un spread mediu de 2%”, a declarat Monica Ivan, Director General BRK Financial Group.

                                                                                      Market Makerul Emitentului este participantul la sistemul de tranzactionare al BVB care si-a asumat rolul de a sustine lichiditatea unui instrument financiar. Mai multe informatii cu privire la cadrul general aplicabil programului de MME sunt disponibile AICI.

                                                                                      Compania ungară Mol a semnat un contract în valoare de 610 milioane de dolari cu privire la achiziţionarea a 417 benzinării în Polonia. În urma cumpărării de la Grupa Lotos SA şi PKN Orlen a acestor benzinării, compania maghiară se va clasa pe locul trei al pieţei poloneze de retail a carburanţilor, a anunţat compania petrolieră, pe pagina de internet a Bursei de Valori Budapesta (BVB).

                                                                                      Ca parte a tranzacţiei, Mol vinde către PKN Orlen 185 de benzinării din Ungaria şi Slovacia, pentru suma de 259 de milioane de dolari.

                                                                                      Tranzacţia depinde de aprobarea de către Comisia Europeană a fuziunii dintre PKN Orlen şi Lotos.

                                                                                      Părţile au convenit şi asupra furnizării de carburanţi pentru reţeaua achiziţionată.

                                                                                      Odată cu această tranzacţie din Polonia, Mol a ajuns în cea de a zecea ţară pe piaţa de retail, mărindu-şi portofoliul de la 1943, la 2390 de benzinării, se mai arată în comunicat.

                                                                                      După finalizarea acordului, Mol va deveni un jucător important al pieţei poloneze de retail a carburanţilor. Numărul benzinăriilor Mol din Polonia urmează să îl depăşească pe cel al benzinăriilor Mol din Ungaria.

                                                                                      Mol a mai anunţat, miercuri, şi achiziţionarea Normbenz Magyarország Kft., compania care operează benzinăriile Lukoil din Ungaria.

                                                                                      Sub marca Lukoil, compania achiziţionată operează 79 de benzinării de pe teritoriul Ungariei. Acordul reprezintă o continuare a achiziţiei din martie 2021, prin care Slovnaft, o companie subsidiară slovacă a Mol, a cumpărat compania locală Normbenz, împreună cu 16 benzinării Lukoil din Slovacia, se mai precizează în comunicat.

                                                                                        The European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) and Raiffeisen Bank JSC in Ukraine (Raiffeisen Bank) are strengthening their cooperation to boost the availability of funding for Ukrainian micro, small and medium-sized enterprises (MSMEs).

                                                                                        The EBRD is providing Raiffeisen Bank with an unfunded guarantee of up to €75 million in local currency linked to the bank’s domestic sovereign bond portfolio. The additional risk-taking capacity freed up by the guarantee will allow Raiffeisen Bank to commit fresh funds to Ukrainian businesses, increasing its support for the real economy.

                                                                                        The facility is an instrument not previously available in the Ukrainian market and follows the innovative Guarantee for Growth facility that was pioneered in Albania in 2020.

                                                                                        Raiffeisen Bank’s lending under the mechanism will have a particular focus on supporting local MSMEs, which are vital to the sustainable growth of Ukraine’s economy. At least 30 per cent of the funds will be used to finance high-performance, sustainable technologies that can advance the country’s environmental and climate-mitigation goals and are in line with the EBRD’s Green Economy Transition (GET) approach.

                                                                                        Matteo Patrone, EBRD Managing Director, Eastern Europe and the Caucasus, said: “Together with our longstanding partner Raiffeisen, we are now expanding the Guarantee for Growth facility to a new market, Ukraine. The project will improve access to finance for MSMEs at a critical time while also encouraging investments in green technologies. I am pleased that the trust and confidence we have built with Raiffeisen enables us to innovate and benefit businesses and economies where both banks are active.”

                                                                                        “We are proud that our partnership with the EBRD supports the economy with additional volumes of funding to MSMEs and encourages entrepreneurs to explore green technology projects. The participation in this facility confirms Raiffeisen Bank’s commitment to Ukraine, its status as one of the biggest lender in the country, and the innovative approach to supporting its growth plans,” said Oleksandr Pysaruk, CEO of Raiffeisen Bank.

                                                                                        As part of the project, the EBRD is working with the National Bank of Ukraine to ensure that the local prudential framework is aligned with European Union banking-sector standards. The programme complements the work of the Vienna Initiative, through which the EBRD promotes the alignment of regulatory practices with international standards in the economies where it operates.

                                                                                        Raiffeisen Bank is the fourth-largest bank in Ukraine in terms of total assets and the third-largest in terms of performing loans. The bank provides a range of services to 2.8 million clients countrywide. Since October 2005, it has been part of Austrian banking group Raiffeisen Bank International AG.

                                                                                        The EBRD is a leading institutional investor in Ukraine. To date, the Bank has invested more than €15.5 billion in 507 projects across the country, with a focus on assisting economic stabilisation, anchoring reforms, strengthening energy efficiency and energy security, and supporting agricultural and industrial projects as well as smaller businesses.

                                                                                        „Arta actuală a regiunii Małopolska”

                                                                                        După un an 2020 în care pandemia de COVID-19 a afectat semnificativ viața socială, 2021 a venit cu o relansare a evenimentelor și acțiunilor culturale, adaptate specificului și provocărilor acestei perioade.

                                                                                        Muzeele subordonate Consiliului Județean Cluj au răspuns, și în 2021, provocării de a-și ajusta activitatea în funcție de contextul pandemic și de a-și întâmpina publicul vizitator cu expoziții și manifestări derulate în condiții de maximă siguranță sanitară. În acest sens, atât Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, cât și Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” Ciucea au încheiat anul într-o notă pozitivă, înregistrând creșteri semnificative ale numărului de vizitatori.

                                                                                        În ceea ce privește Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în anul 2021 acesta a fost vizitat de nu mai puțin de 69.645 de persoane, creșterea față de anul precedent fiind de 94,4%. Secția în aer liber a instituției, Parcul Etnografic ,,Romulus Vuia” din Hoia s-a situat în topul preferințelor, înregistrând cel mai mare număr de vizitatori pe care i-a avut în toți anii de activitate: 55.724, față de 28.232, în 2020. Această cifră depășește cu mult recordul de vizitare anterior, stabilit în anul 2019, la acea vreme fiind puțin peste 40.500 de vizitatori.

                                                                                        La sediul central al muzeului, Palatul Reduta, au fost înregistrați 13.291 de vizitatori, de asemenea în creștere cu un procent de 83,36% față de 2020, însă aici relansarea a fost mai lentă. Acest fapt se explică prin restricțiile impuse pentru organizarea evenimentelor în spații interioare, dar și în contextul lucrărilor derulate pentru restaurarea anvelopei palatului, acestea nepermițând exploatarea la potențial maxim a tuturor spațiilor destinate publicului larg.

                                                                                        Chiar și în aceste condiții dificile generate de pandemia de COVID-19, Muzeul de Artă Cluj-Napoca a rămas, și el, unul dintre principalele obiective preferate de clujeni și turiști de pretutindeni. Astfel, în anul 2021 i-au trecut pragul peste 48.500 de vizitatori, semnificativ mai mulți comparativ cu cei aproximativ 36.100 din anul 2020.Peste 36.600 dintre aceștia au participat la expoziții care au antrenat în expunere lucrări din patrimoniul muzeului pe plan național. De asemenea, în cursului anului precedent, instituția a găzduit 50 de expoziții temporare, dar și peste 80 de manifestări culturale, respectiv proiecții de film, lansări de carte, spectacole de teatru.

                                                                                        Nu în ultimul rând, Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” Ciucea a primit, pe parcursul anului 2021, vizita a 17.591 de persoane, față de numai 7.134 în anul 2020. Pe lângă expozițiile permanente, publicul s-a putut bucura în decursul anului de alte 21 de expoziții temporare, dar și de acțiuni culturale organizate, unele dintre acestea, în premieră la muzeu.

                                                                                          fonduri europene

                                                                                          Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani, care nu urmează nicio formă de învăţământ şi niciuna de formare profesională, care au domiciliul în judeţele Iaşi şi Maramureş pot primi prin intermediul proiectului „Pregătit pentru Viitor, POCU/909/2/4/150110”, cod SMYS 150110, un micro-grant cu o valoare de 25.000 Euro pentru finanţarea afacerilor dorite.

                                                                                          Facilitatea este disponibilă pentru persoanele din grupul ţintă care s-au înregistrat și profilat în prealabil de Serviciul Public de Ocupare – SPO, care se încadrează în nivelul A, uşor ocupabil şi care, în urma participării la cursul de antreprenoriat, depun un plan de afaceri.

                                                                                          Pe lângă finanţarea oferită pentru antreprenoriat, „Pregătit pentru Viitor” oferă posibilitatea tinerilor de a se înscrie gratuit la cursuri de formare profesională. Tinerii NEETs care participă la toate orele cursurilor şi trec cu brio de examenul final, pot primi o subvenţie de 3.600 lei, precum şi decontarea transportului până la locaţia desfăşurării cursurilor.

                                                                                          Obiectivul general al proiectului este creşterea şanselor de ocupare şi îmbunătăţirea situaţiei pentru 1051 tineri NEETs şomeri cu vârsta între 16 – 29 ani, înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidenţa în regiunile N-E şi N-V prin implementarea de servicii integrate şi flexibile de ocupare pe piaţa forţei de muncă, demers concretizat prin obţinerea unui certificat de calificare de către cel puţin 780 tineri NEETs, angajarea a minimum 455 tineri (inclusiv cei care desfăşoară o activitate independentă) precum şi înfiinţarea a 36 noi afaceri.

                                                                                          Proiectul este desfăşurat de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași în calitate de beneficiar şi de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș, Blue Consulting SRL (Iaşi) şi Clemon SRL (Maramureş), în calitate de parteneri.

                                                                                          Detalii suplimentare pentru înscrierea la cursul de antreprenoriat pot fi oferite la numărul de telefon 0746.306.458 (Iaşi – Blue Consulting) şi 0744.424.297 (Maramureş – Clemon) iar pentru înscrierea la cursurile de formare profesională la 0790.180.592 (AJOFM Iaşi) şi 0262.227.822 (AJOFM Maramureş).

                                                                                          Medicover, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Romania, anunta semnarea achizitiei spitalului Polaris Medical din Cluj-Napoca, cel mai mare spital privat de recuperare medicala la nivel national. Medicover vine astfel in sprijinul pacientilor din zona de nord-vest a tarii cu o abordare multidisciplinara si o baza de tratament ultramoderna dotata cu echipamente performante. Medicover va face o investitie de peste 8 milioane de euro in urmatorii ani in spital pentru dezvoltarea serviciilor medico-chirurgicale.

                                                                                          Medicover Romania isi consolideaza astfel prezenta in una dintre cele mai dinamice regiuni din punct de vedere economic, si apreciate centre universitare, Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj-Napoca fiind printre primele 1.000 cele mai bune institutii de invatamant superior din lume. Polaris va beneficia de resurse si expertiza pentru a se dezvolta si a asigura pacientilor servicii medicale la cele mai inalte standarde, promovand in acelasi timp scopul asumat de Medicover de a imbunatati si sustine sanatatea si bunastarea.

                                                                                          A investi in sanatate inseamna a investi in oameni. Angajamentul pentru grija fata de pacientii nostri si pentru calitatea actului medical ne vor ghida in continuare planurile dezvoltare. Vom investi peste 8 milioane de euro pentru a reconfigura Polaris intr-un spital multidisciplinar destinat diagnosticului si tratamentului pacientilor cu afectiuni acute. Ne bucuram sa il avem alaturi de noi in acest proiect si pe fondatorul spitalului Pelican Medicover din Oradea si sa continuam astfel excelenta colaborare si sa ne extindem expertiza in serviciul pacientilor”, a declarat dr. Florinela Cirstina, director general Medicover Romania.

                                                                                          Ne onoreaza ca un grup international de calibrul Medicover a ales Polaris pentru extinderea operatiunilor in Romania. Inca de la inceput ne-am dorit sa oferim pacientilor din Cluj o unitate medicala in care au parte de cele mai inalte standarde de ingrijire medicala. Medicover are un istoric impresionant de peste 26 de ani in Romania dar si in regiune, si aduce o expertiza solida pe piata locala de servicii medicale, si va dezvolta mai departe capacitatea Polaris de a deservi pacientii din nord-vestul tarii”, a declarat Tudor Socea, fondatorul Spitalului Polaris Medical.

                                                                                          In urma tranzactiei, Medicover va detine pachetul majoritar din actiunile Polaris Medical. Dr. Ovidiu Gogu Cacuci, fondatorul Spitalului Pelican Oradea preluat de Medicover in 2018, va fi partener in proiect. Polaris este unul dintre cele mai mari spitale private la nivel national cu o capacitate de 180 de paturi pentru spitalizare continua, precum si 14 paturi pentru spitalizare de zi si peste 20 de specialitati medicale in ambulator. Spitalul va colabora cu cele doua clinici Medicover din Cluj-Napoca, venind astfel in intampinarea nevoilor pacientilor.

                                                                                          Achizitia Polaris este sustinuta de angajamentul asumat de Medicover Romania de a investi in sanatate si in parteneriate menite sa creasca accesul la serviciile medicale de calitate pe plan national. Cele doua companii impart o cultura comuna pentru abordarea holistica a pacientului, precum si respectul pentru ingrijirea standardizata care promoveaza excelenta clinica.

                                                                                          Din 1995, Medicover Romania a devenit unul dintre cei mai importanti furnizori de pe piata serviciilor de sanatate private, cu o retea de 25 de clinici in Bucuresti si in tara, trei spitale generaliste: in capitala, la Oradea si Craiova, 28 de cabinete on-site si peste 250 de unitati medicale partenere. Spitalele Medicover corespund celor mai inalte standarde medicale si deservesc o gama larga de specialitati medicale si chirurgicale.

                                                                                          Medicover Romania face parte din Medicover, companie internationala de servicii medicale si de diagnostic, infiintata in 1995. Medicover opereaza o retea extinsa de clinici, spitale, facilitati de ingrijire specializata si laboratoare. Pietele principale ale Medicover sunt Polonia si Germania. In 2020, Medicover a avut venituri de 998 milioane de euro si peste 32.000 de angajati.

                                                                                          Relansarea economiei ungare a reuşit: Ungaria a fost printre primele ţări din Europa care a depăşit performanţa economică de dinaintea pandemiei, produsul intern brut a crescut cu 6,4% anul trecut şi se aşteaptă ca şi anul acesta să înregistreze o creştere de 5% – a spus ministrul de finanţe într-o postare pe pagina sa de socializare.

                                                                                          Mihály Varga a adăugat: astfel există posibilitatea de a-i consolida pe cei mai afectaţi de criză: oamenii în vârstă, familiile care cresc copii, afacerile şi tineretul. În acest scop au fost concepute, printre altele, restabilirea completă a pensiei a 13-a, rambursarea impozitului pe venit familiilor, noua reducere cu 750 de miliarde de forinţi (2,07 miliarde de euro) a impozitelor pe muncă şi scutirea de impozitul pe venit a grupei de vârstă sub 25 de ani.

                                                                                          Ministrul a reamintit că guvernul tratează cu prioritate, din anul 2010, sprijinul acordat tinerilor pentru a începe viaţa şi pentru a întemeia o familie.

                                                                                          Obţinerea unui loc de muncă şi a propriei locuinţe, asumarea copiilor sunt tot atâtea sarcini dificile, de aceea guvernul oferă tinerilor un ajutor semnificativ. În această perspectivă au fost introduse, de exemplu, subvenţionarea locuinţelor, împrumutul pentru cei care aşteaptă naşterea copilului, facilităţile fiscale acordate la prima căsătorie şi plata impozitului pe familie.

                                                                                          Mihály Varga a menţionat: în această ordine de idei, începând din luna ianuarie în curs, tinerii cu vârsta sub 25 de ani sunt scutiţi de plata impozitului pe venit până la nivelul salariului mediu.

                                                                                          El a subliniat că această măsură va lăsa 140 de miliarde de forinţi 387,6 milioane de euro) la 500 000 de tineri angajaţi, astfel venitul net al unui tânăr care câştigă un salariu mediu poate creşte cu peste 780 000 de forinţi (2160 de euro) pe an.

                                                                                          În practică, regulile scutirii de impozit sunt simple şi clare: în cazul general, angajatul cu vârsta sub 25 de ani poate beneficia pentru prima dată de salariul mai mare la cel calculat în ianuarie, dar plătit în februarie. Reducerea fiscală poate fi aplicat deja şi la plăţile din ianuarie dacă tânărul sub 25 de ani lucrează pe bază de contract sau dacă salariul din decembrie este plătit de angajator după 10 ianuarie 2022.

                                                                                          Guvernul depune eforturi pentru ca sistemul în expansiune al facilităţilor fiscale şi subvenţiilor să-i ajute pe tineri în mod semnificativ, pentru ca întemeierea unei familii în Ungaria să devină un proiect tot mai avantajos – scrie ministrul de finanţe.

                                                                                          Aproape un sfert dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani la nivel mondial, însemnând circa 325 milioane de persoane, și-au pierdut locurile de muncă sau au veniturile diminuate din cauza pandemiei, iar pe termen mediu și lung automatizarea este următoarea amenințare, relevă raportul ”Reaching YES. Addressing the youth employment and skilling challenge”, realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited.

                                                                                          Raportul notează că, deși numărul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a crescut cu 30% între anii 1999 și 2019, rata de angajare în rândul lor a scăzut cu aproximativ 12% în aceeași perioadă. Dintre tinerii care sunt angajați, mulți se află în economia informală și ocupă locuri de muncă cu salarii mici, condiții de muncă periculoase și cu siguranța redusă. Aceștia au fost cei mai expuși pierderii locurilor de muncă în timpul pandemiei. Dintre cei care au un loc de muncă formal, mulți sunt angajați pe poziții inferioare calificării lor pentru că nu au competențe aliniate cu nevoile angajatorilor sau pentru că oferta pentru pozițiile care li s-ar potrivi este prea mică.

                                                                                          Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul al doilea din 2021, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) din România a fost de 22%, de aproape 3 ori mai mică decât rata de ocupare a populaţiei generale în vârstă de muncă (15-64 ani), de 62,4%.

                                                                                          ”Tranziţia de la școală la piaţa muncii este dificilă pentru mulți tineri fie pentru că s-au pregătit pentru profesii unde oferta este prea mică, fie pentru că aptitudinile lor sunt nealiniate cu așteptările angajatorilor, fie pentru că nu vor să urmeze alte programe de învățare, considerând că studiile formale sunt suficiente. Cu alte cuvinte există un decalaj între ceea ce oferă economia reală și competențele generațiilor care intră pe piața muncii. Situația riscă să devină mai complicată în contextul digitalizării accelerate care va necesita o pregătire tot mai sofisticată, însemnând competențe tehnice, dar și creativitate, comunicare, gândire critică și capacitate de a rezolva probleme. Atât sistemele de educație formală, cât și angajatorii au o misiune și o responsabilitate de a ajuta tinerii să se integreze pe piața muncii”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                          Multe locuri de muncă care tradițional au fost ocupate de tineri riscă să fie automatizate, într-un ritm accelerat, iar fără programe educaționale, scăderea ratei de angajare și șomajul în rândul acestora pot avea implicații sociale mai largi prin creșterea polarizării, erodarea încrederii instituționale și generarea de tulburări sociale.  Mai îngrijorător este că 63% dintre tinerii între 15 și 24 de ani de la nivel mondial nu au acces la internet acasă pentru a învăța cel puțin competențe digitale de bază.

                                                                                          Dobândirea competențelor potrivite pentru piața muncii de către tineri este o problemă globală și trebuie abordată la nivel național și local, mai ales în contextul în care companiile au pe agendă creșterea productivității prin automatizare.

                                                                                          Peste 40% din directorii generali din România, interesați de creșterea productivității prin automatizare

                                                                                          Potrivit raportului CEO Survey 2021, 83% dintre directorii generali la nivel global au în plan creșterea investițiilor în digitalizare. În același timp, 36% vor să crească productivitatea companiilor lor prin tehnologie și automatizare, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul ponderii directorilor executivi care au spus același lucru în 2016. Și în acest context, ei au în topul priorităților crearea unei forțe de muncă calificate, educate și adaptabile.

                                                                                          Procentul este și mai mare în România, unde peste 40% dintre directorii generali se arată interesați de adaptarea strategiei forței de muncă și de creșterea productivității prin automatizare și tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizații. Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creșteri de peste 10% a investițiilor în transformare digitală.

                                                                                          Mai mult, directorii generali din România spun că disponibilitatea abilităților cheie reprezintă o amenințare pentru dezvoltarea organizațiilor, 82% dintre ei declarându-se preocupați și extrem de preocupați de acest aspect. Astfel, 39% dintre ei sunt interesați să asigure competențele necesare angajaților și să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică și incertă. De asemenea, 61% dintre liderii de organizații din România plasează pe locul trei în topul agendei de priorități a Guvernului dezvoltarea unei forțe de muncă pregătite, educate și flexibile.

                                                                                          Naţionalităţile autohtone aduc plus-valoare Ungariei şi o fac mai bogată, a declarat vicepremierul maghiar Zsolt Semjén, vineri, la Budapesta, în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Naţionalităţilor.

                                                                                          La evenimentul organizat cu ocazia Zilei Naţionalităţilor, viceprim-ministrul responsabil pentru naţionalităţi a subliniat că aceste comunităţi conferă naţiunii maghiare valori integrante, inseparabile.

                                                                                          “O minoritate păstrează o bogăţie caracteristică ce nu mai este păstrată de nimeni, ci doar de membrii comunităţii în cauză “, a explicat Zsolt Semjén.

                                                                                          Dacă o naţionalitate ar dispărea, această bogăţie de valori nu ar mai putea fi salvată, păstrată şi transmisă umanităţii de nimeni, niciodată, a adăugat oficialul.

                                                                                          De aceea este foarte important ca toate naţionalităţile să primească sprijinul necesar pentru a se putea mândri cu ceea ce au realizat strămoşii lor de-a lungul istoriei şi de ceea ce creează membrii lor astăzi, întrucât asta înseamnă că viitorul lor este asigurat, a spus Semjén.

                                                                                          Vicepremierul a amintit că iniţial această distincţie s-a numit Premiul “Pro Minoritate”, dar au schimbat această denumire, deoarece cuvântul minoritate are un sens negativ. “Faptul că o comunitate este mai mică din punct de vedere numeric, nu înseamnă că ar fi mai prejos faţă de altele mai numeroase în privinţa spiritului, valorilor, bogăţiilor şi rezultatelor” – a spus Semjén.

                                                                                          În cadrul evenimentului au fost acordate “Premiile Naţionalităţilor”, ocazie cu care vicepremierul ungar a mulţumit celor distinşi pentru eforturile depuse în serviciul propriilor comunităţi şi pentru faptul că, prin acest lucru, “ne-au îmbogăţit pe noi toţi”.

                                                                                          Premiile au fost înmânate de vicepremierul Zsolt Semjén şi de Miklós Soltész, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, responsabil pentru relaţia cu cultele, minorităţile şi societatea civilă.

                                                                                          Anul acesta au fost premiate opt personalităţi şi cinci organizaţii. Printre instituţiile premiate s-a aflat şi redacţia săptămânalului “Foaia românească”.

                                                                                          Budapesta

                                                                                          Disputa ne-a deschis ochii: ţările din Europa de Nord şi de Vest nu vor în continuare extinderea UE, a scris ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, sâmbătă, pe pagina sa de socializare, reflectând la şedinţele din săptămâna aceasta ale Consiliului European.

                                                                                          După cum a scris, ţările din Balcanii de Vest nu au primit datele ţintă de aderare nici de această dată, negocierile cu albanezii şi nord-macedonenii nici nu au început, iar cele patru noi capitole de negociere – din 35 – deschise cu sârbii reprezintă doar o slabă mângâiere.

                                                                                          Ministrul a subliniat că UE începe să retrogradeze în faza în care politica de la Bruxelles privind Balcanii de Vest constă în lecţii de morală, dojeniri şi sancţiuni. Nu este o abordare foarte imaginativă, în plus este şi periculoasă, a afirmat el.

                                                                                          “Noi, ungurii, ne amintim foarte bine de consecinţele tragice ale încercărilor lumii occidentale de a pedepsi Balcanii de Vest”, a scris Péter Szijjártó, menţionând că noul ministru german de externe, Annalena Baerbock, de exemplu, în ultimele zile l-a ameninţat cu sancţiuni pe Milorad Dodik, politician de frunte al Republicii Srpska din Bosnia.

                                                                                          “Suntem îngrijoraţi de astfel de declaraţii, deoarece Bosnia şi Herţegovina este aici, aproape de noi, menţinerea stabilităţii şi păcii în această ţară este esenţială pentru securitatea noastră. Berlinul este mai departe, dar nu atât de departe încât să nu se poată zbura oricând la Banja Luka. Să se deplaseze şi să discute cu sârbii din Bosnia. Cu ei şi nu despre ei. Poate că acest lucru ar ajuta la înţelegerea situaţiei”, a opinat ministrul de externe.

                                                                                          Péter Szijjártó a precizat că UE poate impune sancţiuni oricui numai prin decizia unanimă a statelor membre, iar Ungaria nu va sprijini nicio sancţiune împotriva liderului sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik.

                                                                                          “Dacă va exista o astfel de propunere, îi vom opune veto”, a spus el. Extindere şi nu sancţiuni, aceasta ar trebui să fie în viitor tema politicii UE privind Balcanii de Vest, a scris Péter Szijjártó

                                                                                          Cifra de afaceri a producătorilor de vin din România a fost de 1,7 miliarde lei în 2020, scăderea fiind marginală, de 1,5%, comparativ cu anul 2019. Cu toate acestea, piața de vin locală a rămas cu 24% peste nivelul din 2015 și cu 64% mai mare decât în 2010, România având cel mai mare avans anual estimat al producției de vin din UE în anul 2021.

                                                                                          Pentru anul 2021 estimăm un avans de peste 20% și chiar depășirea maximului istoric atins în 2017, de peste 2 miliarde de lei, conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului. În ciuda scăderii producției de vin la nivel mondial din 2021, piața vinului din România este estimată să înregistreze cel mai mare avans procentual dintre statele europene și astfel să rămână al VI-lea producător de vin din UE” a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                          În anul 2020, în România existau 596 de companii care aveau ca obiect de activitate producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 – Producția de vin din struguri și CAEN 0121 – Cultivarea strugurilor), cu 0,8% mai multe raportat la 2019 și în creștere cu 41% față de 2010.

                                                                                          Topul producătorilor de vin în 2020, după cifra de afaceri

                                                                                          În ceea ce privește topul producătorilor de vin locali, liderul pieței a rămas CRAMELE RECAȘ SA, cu o cotă de 11,6% din total și o cifră de afaceri de 201 milioane lei.

                                                                                          Clasamentul este completat de JIDVEI SRL FILIALA ALBA (jucător care a înregistrat în 2020 cea mai mare scădere anuală din Top 5, de 25%, ajungând astfel la o cotă de 8,4% din total), COTNARI SA (8,2% din total), CRAMA CEPTURA SRL (care a înregistrat cea mai mare creștere procentuală din Top 5 și a ajuns la o cotă de piață de 7,2%) și ZAREA SA (6,4% din total în 2020).

                                                                                          Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 983 milioane de lei anul trecut, ceea ce a reprezentat 57% din piață.

                                                                                          Rezultat net de peste 100 milioane lei, record în anul 2020

                                                                                          După 7 ani de pierdere din ultimii 10, rezultatul net al producătorilor de vin locali a ajuns la un nivel record și a depășit pentru prima dată pragul de 100 de milioane de lei în anul pandemiei.

                                                                                          Cel mai profitabil jucător din piață în 2020 a fost liderul după cifra de afaceri, CRAMELE RECAȘ SA, cu un rezultat pozitiv care reprezintă aproape un sfert din profitul pieței de vin din România. Pe următoarele locuri se află CRAMA CEPTURA SRL (profit net de 21,6 milioane de lei), JIDVEI SRL FILIALA ALBA (profit net de 17,8 milioane de lei), ZAREA SA (profit net de 9 milioane de lei) și CASA DE VINURI COTNARI SA (profit net de 6,7 milioane de lei).

                                                                                          Primele 5 companii ale clasamentului au generat împreună peste 53% din profitul pieței în 2020.

                                                                                          România, cel mai mare avans anual al producției de vin din UE în 2021

                                                                                          La nivel mondial, producția de vin este estimată în acest an la 250 milioane hectolitri, volumul fiind cu 4% sub nivelul din 2020, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OVIS).

                                                                                          În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat la 145 milioane hectolitri pentru acest an, cu 13% sub nivelul din 2020.

                                                                                          Sunt preconizate scăderi anuale în topul celor mai mari producători de vin din UE: Italia (44,5 milioane hectolitri,cu o scădere de 9%), Spania (35 milioane hectolitri, cu o scădere de 14%) și Franța (34,2 milioane hectolitri, cu o scădere de 27%).

                                                                                          De cealaltă parte, potrivit estimărilor, țările care vor înregistra creșteri în 2021 față de anul anterior vor fi: Germania (al patrulea producător european, cu 8,8 milioane hectolitri și o creștere de 4%), Portugalia (6,5 milioane de hectolitri și o creștere de 1%) și România (al șaselea producător european, cu 5,3 milioane hectolitri, respectiv cel mai important avans estimat din UE în 2021, de 37%.).

                                                                                            15 antreprenori din regiunea Ungheni au primit granturi în valoare de la 15.000 până la 30.000 euro fiecare, asistență oferită de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea sectorului privat în cadrul celui de-al doilea apel de granturi lansat de Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF. Totodată, au fost oferite certificate de grant în valoare de până la 20.000 euro fiecare pentru două organizații non-guvernamentale și suport în valoare de 1620 euro fiecare pentru trei asociații obștești din regiunea Ungheni.  

                                                                                            Reprezentantul Delegației Uniunii Europene prezent la eveniment, Ion Guzun, a menționat cu această ocazie: „Ne bucurăm să vedem că sprijinul acordat de Uniunea Europeană în cadrul programului Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, aduce beneficii economiei locale și societății. Beneficiarii de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii acoperă activități în mai multe sectoare: agricultură, producere și servicii publice. Această gamă diversă confirmă potențialul care există și oportunitățile concrete oferite de asistența UE pentru dezvoltarea unei economii locale mai puternice, mai ecologice și mai durabile. În plus, sprijinul pentru grupurile vulnerabile ale populației reprezintă un element important pentru organizațiile societății civile care beneficiază de aceste granturi. Lucrul împreună pentru a promova dezvoltarea locală durabilă, verde și inteligentă se numără printre prioritățile cheie pentru cooperarea Uniunii Europene cu Republica Moldova”.

                                                                                            Zece companii existente și cinci start-up-uri din regiunea Ungheni vor beneficia de asistență financiară din partea UE pentru achiziționarea de echipamente, bunuri, lucrări și servicii în scopul dezvoltării afacerilor, creării de noi locuri de muncă și sporirea atractivității regiunii pentru noi investiții. Programul de granturi va fi însoțit și de activități de mentorat și instruiri gratuite, pentru a stimula cultura antreprenorială a regiunii-cheie. 

                                                                                            Suntem bucuroși să susținem și să motivăm spiritul antreprenorial al bărbaților muncitori și femeilor muncitoare din Ungheni care sunt dispuși să-și investească resursele și eforturile în demararea sau dezvoltarea afacerii lor, aici, în Republica Moldova. La fel, spiritul civic al ONG-urilor locale din Ungheni este lăudabil, pentru dăruirea lor în abordarea provocărilor și facilitarea accesului la serviciile publice pentru cei excluși”, a menționat Zinaida Adam, coordonatoare program, PNUD în Republica Moldova.

                                                                                            Beneficiarii programului de granturi pentru business, ediția a doua, acoperă domenii diverse de activitate: agricultură, turism, patiserie, croitorie, materiale de construcție ș.a. În total, afacerile susținute vor crea peste 85 noi locuri de muncă permanente şi sezoniere în regiunea Ungheni.  

                                                                                            „Sunt sigur că susținerea antreprenorilor de programul EU4Moldova: Regiuni-cheie reprezintă un element esențial în dezvoltarea economică a regiunii Ungheni, iar resursele oferite beneficiarilor le deschide noi orizonturi în lumea businessului. Ne bucurăm pentru cei 15 antreprenori și le dorim perseverență,  creativitate, gândire pozitivă și pasiune în lansarea noilor afaceri sau consolidarea afacerilor existente. Totodată, ONG-urile câștigătoare vor contribui la îmbunătățirea calității serviciilor sociale oferite cetățenilor”, a declarat Alexandru Ambros, primarul municipiului Ungheni. 

                                                                                            Corina Țaranu este o antreprenoare din Ungheni, care din 2008 deține o companie care prestează servicii de cusut pe bază de contracte. Majoritatea produselor realizate de compania Corinei Țaranu  sunt exportate  în România, Marea Britanie, Germania și Italia. Grantul în valoare de 29 994 euro obținut, dar și contribuția proprie vor fi investite  în achiziționarea de mașini și utilaje destinate producerii colecțiilor de îmbrăcăminte pentru copii, precum și a scutecelor reutilizabile lavabile.  

                                                                                            Sunt nespus de fericită că vom beneficia de un suport financiar atât de consistent. Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie ne deschide perspective majore strategice care ne vor face competitivi atât pe piața națională, cât și internațională. Acest sprijin ne face să fim creativi, actuali, organizați și liberi pentru a implementa cele mai îndrăznețe planuri”, spune Corina Țaranu, directoarea SRL Karina-Texstyle.  

                                                                                            Inițiativele civice susținute de UE vor ajuta comunitățile din regiunea Ungheni să rezolve mai multe probleme cu care se confruntă. 

                                                                                            Viorica Său reprezintă asociația obștească „Alternative Sociale” din mun. Ungheni, care în acest an a obținut un grant în valoare de 19 951 euro. Grație acestei contribuții, va fi îmbunătățită calitatea vieții persoanelor în etate și cu dizabilități din raionul Ungheni, prin facilitarea accesului la serviciile publice  primare și de specialitate.  

                                                                                            „Serviciile publice sunt garantul bunăstării unei societății. Acest proiect va oferi acces la servicii publice pentru persoanele vulnerabile”, a notat Viorica Său, manageră de proiect, AO „Alternative Sociale”. 

                                                                                            Câștigătorii celui de-al doilea apel de granturi lansat în luna mai 2021 de Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” au fost selectați în cadrul unui concurs la care s-au înscris 106 antreprenori din regiunile Cahul și Ungheni. 

                                                                                            Valoarea totală a granturilor destinate mediului de afaceri din regiunile Cahul și Ungheni care vor fi oferite în perioada 2020-2024 în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie” este de aproximativ 1,7 mln. euro, iar sectorul asociativ va beneficia de suport financiar și tehnic în valoare de aproximativ 90 mii euro.

                                                                                            Lista companiilor beneficiare de grant pentru regiunea Ungheni poate fi accesată aici 

                                                                                            Lista ONG-urilor beneficiare de grant pentru regiunea Ungheni poate fi accesată aici 

                                                                                            Lista ONG-urilor care vor beneficia de asistență tehnică/financiară pentru regiunea Ungheni poate fi accesată aici 

                                                                                            ***   

                                                                                            Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 milioane euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

                                                                                              Clusterele ca vectori ai competitivității economice ecologice, digitale și reziliente, rolul lor în declanșarea și realizarea proceselor în cadrul unei economii circulare au fost subiectul Conferinței Internaționale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM), ediția 2021, desfășurate online în perioada 7-8 decembrie curent. Mesajele vorbitorilor și participanților au scos în evidență că asocierea în clustere impulsionează dezvoltarea economică, revitalizează sectoare industriale şi asigură cadrul necesar dezvoltării regionale, cercetării şi inovării. Dezvoltarea clusterelor în Republica Moldova constituie unul din principalele elemente de consolidare a competitivității regionale, iar Uniunea Europeană prin intermediul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie” va veni în 2022 cu instrumente financiare menite să dezvolte mai multe clustere din regiunile Cahul și Ungheni. Programul este implementat de PNUD și UNICEF.

                                                                                              Clusterele au un rol esențial în contextul crizei cauzate de COVID-19 și e nevoie de angajament puternic, eforturi și acțiuni coordonate din partea tuturor părților interesate, pentru a susține crearea și dezvoltarea lor, a afirmat Sergiu Gaibu Ministrul Economiei, în cuvântul său de deschidere la eveniment: „Clusterele au demonstrat performanță în multe țări. Fiindcă au configurații diferite, Republica Moldova trebuie să-și găsească propriile modele performante și competitive atât pe piața internă, cât și pe cea internațională. Clusterele din zona rurală sau domeniul agricol vor fi diferite de cele din domeniul inovației sau tehnologiilor informaționale. Din acest considerent, Ministerul Economiei va susține pilotarea modelelor de clustere până îl vom identifica pe cel mai reușit pentru a fi replicat și utilizat pe larg în economie.”

                                                                                              Uniunea Europeană sprijină și consolidează dezvoltarea clusterelor, prin acordarea de asistență financiară pentru achiziția de utilaje și echipamente, precum și asistența tehnică pentru sporirea capacităților a mai multor clustere din regiunile Cahul și Ungheni. 

                                                                                              Şeful adjunct al Departamentului Operaţiuni al Delegaţiei UE în Republica Moldova, Gintautas Baranauskas a menţionat cu această ocazie: „Acest eveniment organizat în cooperare cu Programul EU4Moldova: Regiuni- cheie al Uniunii Europene a pus accentul pe rolul clusterelor ca motoare ale competitivităţii economice verzi, digitale şi reziliente în Republica Moldova. Acest lucru este absolut esențial și aș dori să subliniez faptul că Programul EU4Moldova: Regiuni- cheie are o agendă ecologică transformatoare care, la nivel local, reproduce abordarea Pactului verde european. Acum este important să extindem acțiunea cât mai curând posibil. Uniunea Europeană oferă deja sprijinul financiar necesar pentru a consolida lanțurile valorice locale și clusterele din regiunile Cahul și Ungheni. Acesta este un sprijin tangibil pentru stimularea redresării economice și îmbunătățirea mediului de afaceri cu obiectivul final de a asigura o dezvoltare economică ecologică și de lungă durată.”

                                                                                              Dima Al-Khatib, reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova a declarat:„Sunt încrezătoare că discuțiile din cadrul acestei conferințe vor fi un impuls și o bază bună pentru Republica Moldova, în special pentru regiunile Cahul și Ungheni, pentru a cataliza investițiile bazate pe principiile economiei circulare și inovatoare, planificării participative; va oferi nu numai cunoștințe valoroase și informații despre inovații, ci și oportunități de parteneriat între o varietate de entități din sectorul public și privat, din țară și din străinătate.”

                                                                                              ”Este deja bine cunoscut faptul că IMM-urile autohtone se confruntă cu o multitudine de provocări și nu au suficiente capacități pentru a crește și a face față concurenței globale în ascensiune. În același timp, experiența internațională demonstrează că clusterele ajută IMM-urile să devină mai rezistente, inovatoare, mai competitive și mai bine integrate în lanțurile valorice globale. Dezvoltarea acestui sector este o activitate relativ nouă pentru economia Republicii Moldova, fiind încă în stadiu emergent. Pentru clustere, rolul statului este foarte important și se extinde dincolo de furnizarea doar a unui cadru instituțional și legal de bază. În condițiile actuale, statul are și misiunea de stimulare a interacțiunii dintre membri, pentru că observăm că antreprenorii locali manifestă ezitare în raport cu alte IMM-uri, în raport cu instituțiile de învățământ sau chiar cu instituțiile publice.”, a declarat Dumitru Pîntea, director general interimar ODIMM.

                                                                                              Potrivit experților participanți la conferință, experiența internațională demonstrează că asocierea întreprinderilor producătoare, a furnizorilor și a instituțiilor de stat și private care activează într-un anumit sector (crearea de rețele de tip cluster) sporește performanța tehnologică și productivitatea, contribuind la competitivitatea companiilor, extinderea pieței și creșterea vizibilității. 

                                                                                              La conferință au fost discutate modele noi de colaborare care ar accelera dezvoltarea economică prin revitalizarea sectoarelor-cheie și asigurarea unui mediu necesar cercetării, inovării şi dezvoltării regionale. În acest sens, o atenție sporită s-a acordat oportunităților de încorporare a dimensiunilor de „economie circulară” și „digitalizare” în contextul dezvoltării clusterelor. 

                                                                                              Dezvoltarea durabilă a clusterelor și creșterea competitivității lor internaționale trebuie să fie inclusiv rezultatul dezvoltării și aplicării de noi tehnologii și principii, prin actualizarea procesului tehnologic, în același timp respectând principiile de protejare a mediul înconjurător.

                                                                                              Conferința Internațională a Întreprinderilor Mici și Mijlocii a reunit reprezentanți ai Guvernului, parteneri de dezvoltare, mediul de afaceri și academic, cercetare, administrație publică, în total 300 de participanți din țară și de peste hotare. Conferința a fost organizată de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), în parteneriat cu organizațiile Europolis și InPulse.

                                                                                              electorală

                                                                                              Analistul politic Anatol Țăranu a publicat pentru IPN o analiză în care vine cu o idee foarte interesantă: „Și unul din primii pași de făcut pe această cale ar fi reconfirmarea oficială a caracterului relațiilor moldo-române ca relații între două state românești. În așa fel se va obține diminuarea elanului dezbaterii demobilizante identitare în societatea moldovenească, se vor crea premise reale pentru depășirea clișeelor ideologice implantate în mentalul colectiv de politicile imperialiste din trecut și prezent”.

                                                                                              Deși afirmarea oficială a R. Moldova ca un al doilea stat românesc, ar fi fără dubii un pas înainte, acest lucru, în realitate, este la sine înțeles, spune Silviu Tănase în Timpul.

                                                                                              R. Moldova și România au același semn distinctiv al unui stat – tricolorul, aceeași denumire a monedei naționale și evident aceeași limbă oficială.

                                                                                              Silviu Tănase este de părere că există câteva motive simple de ce afirmarea acestei realități nu convine elitelor de la Chișinău, dacă ei ar recunoaște oficial că R. Moldova este al doilea stat românesc, nu ar apărea întrebarea care-i necesitatea existenței a două state românești? Și din inițiativa cui a apărut acest al doilea stat românesc? Este oare existența celui de-al doilea stat românesc o voință a românilor din acel stat? Sau doar o conjunctură istorică ghinionistă dublată de o elită (de pe ambele maluri evident) rapace, cinică și fără scrupule?

                                                                                              Integrarea Europeană a R. Moldova, fie ca al doilea stat românesc, fie ca stat moldovenist românofob este o iluzie, acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Unii optimiști sunt de părere că dacă totul ar merge perfect, R. Moldova ar putea deveni membră a UE în 30-40 de ani, dar când în Basarabia au mers vreodată lucrurile perfect în ultimii 500 de ani? Nu trebuie să uităm că la anul vor fi 5 ani de la ultimul Acord al R. Moldova cu UE, iar în momentul de față, din perspectiva celor de la Bruxelles, suntem în aceeași oală cu Belarus, Armenia și Azerbaidjan. Iar Ucraina și Georgia cu care suntem „colegi” în Parteneriatul Estic au părăsit CSI-ul, în timp ce Chișinăul în care nu are curajul să facă acest lucru, pentru a nu supăra Moscova. Uitându-ne la această realitate, să speri că brusc Chișinăul va prinde la curaj și va recunoaște o realitate, că R. Moldova este un (fragment de) stat românesc este o adevărată utopie.

                                                                                              Dezbaterea devine și mai interesantă dacă ne gândim la recenta sărbătoare a românilor – 1 decembrie. Dacă vă uitați la mesajul Maiei Sandu de 1 decembrie, o să vedeți că ea menționează istoria comună. Întrebarea mea este dacă și sărbătoarea de 1 decembrie este una comună pentru cele două „state românești”. Este ea oare și sărbătoarea celor din al doilea stat românesc? Doar la 1 decembrie și moldovenii și regățenii sărbătoreau împreună, doar că Maia Sandu mulțumește României pentru… prietenie.

                                                                                              Mie îmi pare că R. Moldova este prietenă cu Lituania sau Estonia, cu Suedia sau Japonia, dar să mulțumești României pentru prietenie, când tu ești șef de stat într-un teritoriu furat de la români, este de un cinism specific politicienilor de pe Bîc. Iar la capitolul urări, Maia Sandu a urat României să fie fie puternică și… generoasă! Cred că înțelegeți și singur domnule Țăranu cu cine trebuie să fie generoasă România. Cam la atât este redusă România de clasa politică actuală – o „vacă de muls”, care trebuie să fie generoasă, să facă drumuri, poduri și să ofere studii gratis pentru basarabeni, fără să ofere nimic în schimb.

                                                                                              S-ar putea totuși să aveți dreptate dle Țăranu, doar că lucrurile ar trebui să înceapă din partea celalată. Bucureștiul ar trebui să condiționeze generozitatea la care speră politicienii din Chișinău de recunoașterea la modul oficial de către R. Moldova că este un al doilea stat românesc. Din păcate nu are cine de la București să se gândească la asemenea lucruri, iar Chișinăul e mai mult preocupat să viziteze cât mai multe state… generoase. 

                                                                                              cumpărare

                                                                                              61% dintre respondenți sunt optimiști cu privire la viitor, revin la cumpărături în magazinele fizice și au în plan creșterea cheltuielilor în următoarele șase luni, potrivit celui mai recent sondaj PwC, Global Consumer Insights Pulse Survey 2021, realizat în septembrie în rândul a 9.370 de consumatori din 26 de țări.

                                                                                              Pe măsură ce optimismul crește, oamenii sunt mai dispuși să călătorească și să meargă la restaurante decât în urmă cu șase luni și mult mai probabil să meargă la o sală de sport sau la eveniment cultural sau sportiv. Optimismul este motivat de ameliorarea situației sanitare din ultimele luni și de creșterea ratei de vaccinare, având în vedere că 76% dintre respondenții sondajului sunt vaccinati complet sau parțial. Deși contextul de sănătate publică nu este comparabil, aceste tendințe la nivel global se observă și în România, în primele zece luni din 2021, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul fiind, conform INS, cu 10,2% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut”, a declarat Ruxandra Târlescu, Partener Taxe și Lider pentru Industria de Retail și FMCG, PwC România.

                                                                                              În următoarele șase luni, 41% din consumatori intenționează să cheltuiască mai mult pe produse alimentare, 33% pentru modă, 31% pentru călătorii și 30% pentru sănătate și frumusețe (30%), stimulând în continuare redresarea economică.

                                                                                              În ceea ce privește criteriile de cumpărare, prețul și comoditatea rămân pe primele locuri, deși sustenabilitatea câștigă tot mai mult teren. Astfel, aproape 70% caută cea mai bună ofertă atunci când cumpără un produs indiferent de tipul magazinului, fizic sau online, și mai mult de jumătate spun că un serviciu eficient de livrare sau colectare este întotdeauna sau foarte adesea important.

                                                                                              Cumpărăturile în magazinele fizice au revenit la nivelurile pre pandemice, cele online prin smartphone-uri sunt la cote istorice

                                                                                              Pe măsură ce optimismul a crescut, cumpărăturile în magazinele fizice au revenit la nivelurile de dinainte de pandemie: 47% dintre respondenți arătând că fac cumpărături în magazine zilnic sau săptămânal, comparativ cu 45% în urmă cu șase luni și 41% imediat după începerea pandemiei. Iar trendul se va menține, aproape trei sferturi (72%) dintre respondenți arătând că „probabil” vor vizita un centru comercial în următoarele 6 luni.

                                                                                              În același timp, cumpărăturile pe smartphone-uri sunt de departe cel mai popular mod de achiziție online. Peste 40% dintre respondenți spun că fac cumpărături zilnic sau săptămânal prin smartphone, comparativ cu 39% în urmă cu șase luni și doar 12% în urmă cu cinci ani.

                                                                                              Alte constatări ale raportului

                                                                                              • Întrebați despre situația pandemiei COVID-19 în țara lor, cei care sunt vaccinați sunt mai optimiști în ceea ce privește viitorul ( 66%),  față de cei nevaccinați (43%). Doar 18% din totalul respondenților nu sunt optimiști.
                                                                                              • Persoanele care lucrează de acasă sau într-un mod hibrid sunt cu 10 puncte procentuale (68%) mai optimiști decât omologii lor care merg la locurile de muncă (58%).
                                                                                              • 52% dintre respondenți spun că sunt mai preocupați de mediu decât erau în urmă cu șase luni.
                                                                                              • 51% au indicat ca iau în considerare trasabilitatea și transparența originii produsului când fac o achiziție.
                                                                                              • Mai mult de unul din zece consumatori nu cred că organizațiile respectă ceea ce  promit.
                                                                                              • Modul în care companiile folosesc datele clienților este unul dintre factorii cheie care afectează încrederea. 83% dintre respondenți au declarat că practicile de protecție a datelor le influențează încrederea într-o companie și aproape jumătate dintre consumatorii globali (47%) arată că utilizarea datelor lor a devenit o prioritate pentru ei.

                                                                                              La Târgu Mureş, în zona centrală a oraşului, a fost inaugurată instituţia comunitară Studium HUB, realizată cu sprijinul statului ungar, în care, pe lângă un incubator de ONG-uri, spaţiu de coworking, funcţionează un centru cultural, un studio pentru podcast-uri şi găzduieşte şi locuinţe de serviciu pentru medici şi artişti.

                                                                                              Pe strada Bolyai din Târgu Mureş, pe un teren situat în imediata vecinătate a Bisericii Unitariene, aflat în proprietatea acesteia, un antreprenor a început să construiască un hotel, însă planurile acestuia nu s-au finalizat. Potrivit anunţului postat de Fundaţia Studium-Prospero pe site-ul ei, clădirea pe jumătate terminată a fost închiriată de Fundaţie de la Biserica Unitariană, pentru o perioadă de 40 de ani, cu schimbarea destinaţiei iniţiale şi transformată într-un spaţiu comunitar, cu o suprafaţă utilă de 3000 de metri pătraţi, cu patru etaje, pentru a o umple de viaţă.

                                                                                              În discursul său, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului ungar, a declarat că spaţiul comunitar deserveşte târgumureşenii şi joacă, de asemenea, un rol în apropierea poporului român de cel maghiar.

                                                                                              Potrivit secretarului de stat, toată lumea poate fi mândră că în istoria Ungariei, sau cel puţin în ultimul secol, nu a existat un deceniu aşa de plin de reuşite precum cel care se termină acum. În această perioadă au fost ridicate creşe, biserici şi spaţii comunitare. Acesta a mai adăugat că succesul este comun, întrucât obiectivele au fost formulate împreună cu comunităţile maghiare de peste graniţele Ungariei, iar realizarea lor a fost făcută prin muncă comună şi cu sprijinul Guvernului ungar.

                                                                                              Árpád János Potápi a mai remarcat că mai important decât construcţiile este sentimentul de solidaritate naţională dintre maghiari, care s-a intensificat în această perioadă.

                                                                                              Potrivit lui Hunor Kelemen, viceprim-ministru în Guvernul României, fiecare funcţie a clădirii serveşte pentru păstrarea intelectualităţii din Târgu Mureş. Politicianul a povestit că a fost contactat, la vremea respectivă, de antreprenorul care intenţiona să construiască un hotel şi, de asemenea, a fost contactat şi de conducătorul Fundaţiei Studium-Prospero. Instituţia dată în folosinţă acum s-a născut din întâlnirea unor idei bune.

                                                                                              Levente Vass, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii din România şi preşedinte executiv al Fundaţiei Studium-Prospero, a explicat, în salutul său, că nu este suficientă conservarea bunăstării organizaţiilor comunitare. “Ieşind din zona noastră de confort, trebuie să dăm exemplu prin inovare şi prin a da o mână de ajutor”, a declarat politicianul.

                                                                                              În opinia pastorului Bisericii Unitariene, László Nagy, este important faptul că această clădire monument, în care a funcţionat Casa unitariană de rugăciuni, în secolul al 19-lea, transformată ulterior în restaurantul “Leul”, nu a fost demolată, ci integrată în noua clădire.

                                                                                              Studium HUB a fost construit cu o investiţie de 1,28 miliarde de forinţi (3,5 milioane euro), cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Politici Naţionale din cadrul Cancelariei Prim-ministrului ungar. Clădirea are 15 birouri, sală de coworking, trei săli de şedinţe şi două săli de conferinţe pentru 50, respectiv 100 de persoane. În corpul de clădire monument, pe locul fostului Restaurant “Leul”, a fost amenajată o cafenea unde pot fi organizate şi expoziţii. La cele două niveluri superioare ale clădirii au fost amenajate 13 locuinţe de serviciu pentru medici rezidenţi şi artişti. În spaţiile vaste ale subsolului au fost amenajate un studio pentru podcast-uri şi un centru cultural, spaţiile fiind potrivite pentru organizarea unor evenimente profesionale, expoziţii de artă plastică sau ateliere.

                                                                                              De la începutul pandemiei COVID-19, economia informală a devenit o problemă și mai gravă din cauza constrângerilor financiare în creștere și a vulnerabilității sporite a firmelor și persoanelor care practică activități informale, arată studiul privind „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”, realizat de Expert-Grup la cererea PNUD Moldova. Cercetarea analizează activitatea economică și ocuparea informală a firmelor și persoanelor fizice în Republica Moldova, dinamica din ultimii ani, în special în contextul pandemiei COVID-19, dar și percepția populației și firmelor privind acest fenomen.

                                                                                              Angajații care lucrează informal sunt în mare parte expuși crizei, din cauza neasigurării lor sociale și juridice, ceea ce duce la: o probabilitate mai mare de a fi concediați și, în cazul celor rămași fără loc de muncă, este foarte dificil să obțină indemnizații de șomaj și împrumuturi de urgență sau orice altă formă de sprijin din cauza neraportării veniturilor obținute anterior.

                                                                                              Conform studiului, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Cea mai pronunțată percepție privind practicarea „salariilor în plic” este în sectorul HoReCa (activități de cazare și alimentare publică), unde 44% din respondenți consideră că aceste practici sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie, iar altele 30% consideră că acestea sunt răspândite într-o oarecare măsură. De asemenea, două treimi (62%) dintre persoanele intervievate afirmă că întreprinderile din industria lor recurg la plățile neoficiale mai degrabă pentru a supraviețui, iar circa un sfert dintre aceștia cred că persoanele juridice fac plăți neoficiale mai degrabă din propria alegere, pentru a se îmbogăți. La sondaj au participat 1200 de persoane fizice și 600 persoane juridice.

                                                                                              Economia informală, care constituie circa o pătrime din întreaga economie a Republicii Moldova, potrivit calculelor autorilor în baza datelor oficiale, a înregistrat, pe parcursul ultimilor ani, o creștere lentă, în special din contul sectorului construcțiilor, care a avansat pe fundalul investițiilor publice în infrastructură (în special, drumuri). Astfel, în perioada 2015 – 2020, pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent, majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020.

                                                                                              „Îmbunătățirea calității vieții tuturor oamenilor nu este posibilă fără îmbunătățirea calității serviciilor publice, care să permită și să stimuleze productivitatea economică și competitivitatea afacerilor, creșterea calității protecției sociale și a eficienței instituțiilor publice. Toate acestea sunt direct legate de activitatea economică informală din țară, care reprezintă aproape un sfert din întreaga economie a Republicii Moldova”, spune Dima Al-Khatib, Reprezentată rezidentă PNUD în Republica Moldova.

                                                                                              Nivelul scăzut de educație financiară și conștientizare slabă a importanței impozitelor în rândul populației sunt, la fel, factori importanți care alimentează evaziunea fiscală. Persoanele care sunt încadrate în activități informale sau manifestă o moralitate fiscală scăzută sunt și cele care nu cunosc diferențele dintre salariul net și cel brut și ce fel de taxe achită în cazul salariilor.

                                                                                              Autorii studiului recomandă statului să ofere tot suportul informațional, bugetar și la nivel de politici pentru a încuraja formalizarea activităților economice. Principalele măsuri în acest sens pot fi grupate în 5 obiective de bază, care urmează să soluționeze precondițiile și cauzele fundamentale ale economiei informale:

                                                                                              1. Descurajarea tranzacțiilor în numerar, prin subvenționarea costurilor aferente instalării și operării plăților cu cardul, pentru IMM-uri, interzicerea achitării salariilor în numerar și promovarea educației financiare în rândul populației.
                                                                                              2. Atenuarea costurilor de conformare, prin susținerea directă de stat a formalizării întreprinderilor, simplificarea cerințelor de raportare fiscală pentru companiile mici și utilizarea mecanismelor de subvenționare și de suport în afaceri pentru a stimula tranziția din sectorul informal la cel formal.
                                                                                              3. Creșterea costurilor de neconformare, prin fortificarea Inspecției de stat a muncii și integrarea „zilierilor” din agricultură în spațiul fiscal și al protecției sociale prin mecanismul de vouchere sau reținerea impozitelor și contribuțiilor la sursa de plată a salariului.
                                                                                              4. Sporirea moralității fiscale a populației, prin un program de denunțare voluntară, precum și campanie de educație fiscală și financiară a populației.
                                                                                              5. Fortificarea puterii de negociere a angajaților în raport cu angajatorii, prin consolidarea organizațiilor sindicale și promovarea mai activă a drepturilor angajaților.

                                                                                              GoCab Software, companie care dezvolta si opereaza aplicatii utilizate în servicii de taximetrie, a debutat pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti sub simbolul bursier CAB. GoCab Software este a 22-a companie care vine anul acesta la Bursa, iar listarea are loc în urma derularii unui plasament privat si atragerii de la investitorii din piata de capital a 7,4 milioane de lei.

                                                                                              „Bursa de Valori Bucuresti este locul potrivit pentru antreprenorii care au viziune si au nevoie de mecanisme de dezvoltare si finantare. Echipa GoCab este una tanara, cu planuri mari, si ne bucuram ca a ales Bursa romaneasca drept partener in aceasta directie. Le urez succes in domeniul lor de activitate si sa se foloseasca de noul lor statut de companie listata cu intelepciune si in beneficiul actionarilor si investitorilor”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                              „Decizia listarii GoCab Software este cel mai important pas facut atat pentru companie, cat si pentru industria de taximetrie din Romania. Suntem prima companie din domeniul taximeriei care face acest pas urias la bursa. Inca de la infiintare, GoCab Software si-a stabilit ca obiectiv integrarea, prin intermediul aplicatiei, a unei game cat mai largi de produse si servicii in beneficiul in principal al clientilor, dar si al soferilor de taxi. Aceasta decizie de listare la Bursa nu face altceva decat sa ne aduca cu un pas mai aproape de obiectivul stabilit. Nu am fost si nu suntem singuri pe acest drum, alaturarea celor 78 de actionari, inclusiv din plasament privat, este lucrul care ne impulsioneaza, dar ne si responsabilizeaza pe mai departe”, a declarat Ninel Macarie , Director General si co GoCab Software.

                                                                                              Plasamentul privat aferent majorarii de capital social s-a derulat in luna august 2021 cu participarea a 57 persoane fizice si 8 persoane juridice. In cadrul plasamentului au fost subscrise 17.278.220 actiuni la un pret de subscriere de 0,43 lei. Plasamentul privat si listarea au fost realizate cu sprijinul BRK Financial Group.

                                                                                              „BRK Financial Group este fondator al GoCab Software, proiect in care a investit incepand cu anul 2019 si pe care l-a sustinut in fazele incipiente, iar acum am asistat GoCab Software din pozitia de Consultant Autorizat in demersurile care au precedat aceasta listare. Ma refer atat la derularea plasamentului privat, in urma caruia GoCab a atras in cadrul unei majorari a capitalului social suma de 7,4 milioane lei, cat si in indeplinirea procedurilor si formalitatilor aferente admiterii la tranzactionare. Aceasta este cea de-a 10-a listare finalizata de catre BRK Financial Group in anul 2021, peste cele mai optimiste asteptari ale noastre”, a declarat Monica Ivan, Director General, BRK Financial Group.

                                                                                              Fondurile atrase in cadrul plasamentului privat vor fi folosite, conform Memorandumului, pentru dezvoltarea aplicatiilor GoCab, prin automatizarea proceselor utilizate in activitatea de taximetrie, precum si pentru promovarea acestora in randul soferilor si a potentialilor clienti.

                                                                                              GoCab Software a fost infiintata in 2019 de BRK Financial Group si patru dispecerate de taximetrie din Bucuresti care au definit conceptul companiei si strategia de dezvoltare. In mai 2020, GoCab a lansat prima sa aplicatie, iar in iulie 2020 produsele dezvoltate de echipa GoCab au devenit disponibile la nivel national. Pana la finalul lunii iunie 2021, aplicatia GoCab fusese descarcata de peste 80.000 de utilizatori si de peste 10.000 de soferi de taxi. Portofoliul de produse si servicii al companiei include in prezent aplicatii destinate atat soferilor de taxi, cat si utilizatorilor finali ai servicilor de taximetrie, inclusiv prima si singura aplicatie de tip ride hailing dedicata exclusiv taximetristilor.

                                                                                                Peste 150 de studenți și profesori se pregătesc pentru viitor și pentru intrarea pe piața muncii, în cel mai complex program de #EducatieAltfel: FUTURE – Construiește cu pasiune, ediție susținută de Banca Comercială Română (BCR). Aflat la a 5-a ediție, programul are un concept unic prin care studenții, profesorii și angajatorii lucrează 100% practic în sesiuni de training cu accent pe carieră, găsirea primului loc de muncă, piața muncii și competențele viitorului.

                                                                                                Prin programul FUTURE – Construiește cu pasiune, studenții sunt ajutați să se pregătească pentru primul loc de muncă într-o manieră practică și mai apropiată de realitatea din câmpul muncii, iar profesorii învață noi metode de predare și înțeleg mai bine mediul de business. FUTURE – Construiește cu pasiune este cel mai complex program de educație pentru că în sesiunile de training participă cei 3 piloni ai educației: studenții care se pregătesc pentru piața muncii și își dezvoltă competențele necesare, profesorii din mediul universitar care înțeleg cum funcționează piața muncii și învață noi metode de predare pe care le pot implementa direct la orele lor și angajatorii, reprezentați de echipa BCR care împărtășesc deschis și practic din experiențele lor.

                                                                                                Practica este esențială în orice domeniu din câmpul muncii. Un tânăr care părăsește băncile facultății și are doar cunoștințe teoretice va avea dificultăți în a se încadra. Din acest motiv, în cadrul programului nostru, toate sesiunile sunt practice. Nu folosim instrumente de tip PowerPoint, ci integrăm doar educație experiențială care îi ajută pe participanți să învețe 100% practic și să își dezvolte acele competențe necesare azi în piața muncii”, declară Mădălina Hodorog, fondatorul programului FUTURE, care a ajutat peste 250 de tineri să se integreze în piața muncii în ultimii 3 ani și peste 2000 de profesori să integreze noi metode de predare.

                                                                                                Până în 2025, peste 85 de milioane de locuri de muncă vor suferi schimbări și 97 de milioane de poziții noi vor fi create, conform studiului realizat de LinkedIN în 2021. Într-o piață aflată mereu în schimbare, responsabilitatea, adaptabilitatea, comunicarea, organizarea sau creativitatea sunt printre competențele de bază pe care un tânăr este important să le dețină în momentul angajării.

                                                                                                Ce ne propunem an de an prin crearea sau promovarea programelor pentru studenți este să susținem atât învățământul, cât și mediul economic din România. Investind în tineri investim, de fapt, în viitor și în tot ce ne propunem noi, ca angajatori să facem mai departe. Avem nevoie de oameni pasionați, curioși și curajoși, care să își dorească se se dezvolte continuu și cred că doar implicându-ne în creșterea și dezvoltarea lor putem să îi susținem”, declară Simona Ciora, Head of Recruitment and Talent Development la BCR.

                                                                                                Programul integrează doar metode de educație experiențială, iar în ultimele 4 ediții acestea i-au ajutat pe tineri să se cunoască mai bine, să își înțeleagă direcțiile de viitor și să se angajeze cu încredere în piața muncii.

                                                                                                Peste 250 de studenți și 110 profesori au participat deja la cele 4 ediții ale programului. Noua ediție FUTURE – Construiește cu pasiune ediția BCR se desfășoară în format online și include sesiuni de training săptămânale cu studenții înscriși în program, sesiuni de orientare în carieră, precum și întâlniri de lucru cu profesorii universitari ce aprofundează noi metode de predare și înțeleg piața muncii. Toate sesiunile de training și activitățile din cadrul programului sunt gratuite.

                                                                                                Cum a fost la edițiile anterioare puteți vedea aici: www.youtube.com/watch?v=SdgUpnbRIE8

                                                                                                DESPRE BCR

                                                                                                Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. BCR oferă o gamă completă de produse și servicii financiare, printr-o rețea de 18 centre de afaceri și 16 birouri mobile dedicate companiilor și 370 de unități retail situate în majoritatea orașelor din țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca nr.1 în România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR dispunând de cea mai mare rețea națională de ATM-uri și mașini multifuncționale – aproape 1.800 de echipamente, aproximativ 11.400 POS-uri și servicii bancare complete prin Internet banking, Mobile banking, Phone-banking și E-commerce

                                                                                                volumul cifrei de afaceri

                                                                                                Pe piaţa autovehiculelor din Ungaria este puţin probabil ca în perioada următoare să se producă o scădere similară cu cea din anul 2020, relansarea economiei, subvenţiile de stat de care beneficiază mai multe pături sociale şi rambursările de impozite pot avea deopotrivă un efect pozitiv asupra tendinţei populaţiei de a cumpăra automobile, opinează Tamás Wachtler, director executiv al firmei Renault Hungária Kft.

                                                                                                Şeful firmei importatoare a mărcilor Renault şi Dacia în Ungaria consideră că Dacia şi-ar putea consolida poziţia pe piaţa în expansiune a clienţilor persoane fizice. Aşteptarea se bazează pe schimbarea de strategie a mărcii, schimbare axată pe inovare, însă poate fi contracarată de scăderea capacităţii de livrare, provocată de penuria globală ce se manifestă în producţia de cipuri.

                                                                                                Directorul executiv a declarat agenţiei ungare de presă MTI că obiectivul realist ar fi ca fiecare model al mărcii să se situeze pe una din primele trei poziţii în segmentul lor, la vânzarea către persoane fizice.

                                                                                                Duster, considerat modelul emblematic al mărcii, este deja pe locul al treilea pe piaţa ungară, din acest SUV s-au vândut aproape 2 milioane de unităţi în întreaga lume, de la introducerea primei generaţii în 2010.

                                                                                                Tamás Wachtler a reamintit că, în 2019, s-au vândut 7500 de unităţi Lodgy în cadrul programului de sprijin pentru familiile numeroase, un succes asemănător poate fi scontat în rândul familiilor sprijinite şi în cazul noii maşini de familie cu 7 locuri, Jogger, care va fi introdus pe piaţa ungară în primăvara anului viitor, cu motorizare pe benzină şi pe benzină + GPL. Ulterior, acest tip va deveni prima variantă hibridă a mărcii, care va apărea pe piaţă în 2023, a anticipat directorul.

                                                                                                În segmentul maşinilor electrice compania se aşteaptă ca modelul Spring, lansat în luna martie a acestui an, să aibă succes, au fost înregistrate deja 500 de comenzi, ceea ce corespunde în prezent unui procent de 7% în acest segment.

                                                                                                Dacia a livrat în primele 11 luni ale anului 7 690 de maşini, numărul lor ar putea creşte până la sfârşitul anului la aproximativ 8 000. Acest lucru îi conferă mărcii în prezent o cotă de piaţă de 5,74% pe piaţa maghiară de aproximativ 134 000 de unităţi a autoturismelor şi vehicule utilitare uşoare. În aceeaşi perioadă a anului trecut, marca deţinea încă 7,72%, scăderea fiind explicată de directorul executiv prin eliminarea din gama de modele a vehiculului utilitar Dokker Van şi prin scăderea vânzărilor de maşini în cadrul programului de sprijin pentru familiile numeroase.

                                                                                                Înainte de criza provocată de pandemia de coronavirus, în 2019, Dacia a vândut 12 152 de unităţi.

                                                                                                În Ungaria, marca Dacia se vinde în 42 de puncte de vânzare deţinute de 20 de dealeri, de obicei împreună cu Renault, cealaltă marcă a firmei importatoare.

                                                                                                Potrivit datelor publice ale companiei, cifra de afaceri realizată de Renault Hungária Kft. a depăşit 82,5 miliarde de forinţi (227 milioane euro) în 2020. Potrivit directorului executiv, 40% din vânzări pot fi atribuite mărcii Dacia.

                                                                                                Ediția din acest an a celui mai important eveniment dedicat inovațiilor – Start-up Moldova Summit 2021 – este dedicată comunității locale de antreprenori și start-up-uri. Evenimentul va aduce pe scenă lideri ai ecosistemului, oameni care dezvoltă idei inovatoare și care vor povesti despre modalități de colaborare între sectorul public și cel privat, oportunități de creștere și dezvoltare a ideilor de bussines, dar și instrumente digitale de dezvoltare prin tehnologie. Start-up Moldova Summit 2021 este organizat de către „Start-up Moldova”, cu suportul Agenției pentru Dezvoltare Internațională a Statelor Unite (USAID) și Suediei, în cadrul proiectului Tekwill, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC).

                                                                                                Pe lângă faptul că la Start-up Moldova Summit 2021 participanții vor explora detalii din culisele ecosistemului, vor învăța despre potențialele surse de finanțare, oportunitățile de dezvoltare a afacerilor, programele de accelerare și inițiativele noi de implicare, evenimentul vine cu noutăți pentru participanți. Iată care sunt acestea:

                                                                                                Transmisiune în direct din trei regiuni ale țării. Ediția curentă va conecta online întreprinzătorii și start-up-urile din Cahul, Comrat și Bălți – regiuni ale țării care beneficiază de  oportunități de dezvoltare a afacerilor bazate pe instrumente inovatoare în tehnologiile informației. Antreprenori locali vor împărtăși experiența lor, provocările și cum poate accelera o afacere regională, pentru a obține susținere financiară din partea investitorilor.

                                                                                                Invitați speciali de peste hotare. De la mii de kilometri depărtare, jucători digitali internaționali din Serbia și Cehia vor povesti experiența lor de dezvoltare a start-up-urilor care au contribuit la creșterea unui ecosistem digital în domenii precum: tehnologic, bancar, financiar, telecomunicații, consultanță, juridic, educație și cercetare, organizații de sprijin media, farmaceutic etc. La fel, invitații speciali vor vorbi despre un mediu de afaceri dezvoltat prin investiții în programe strategice în domeniile educației formale și informale, a ecosistemului de start-up-uri și a cadrului legal.

                                                                                                Programe de dezvoltare a start-up-urilor. Evenimentul va pune în valoare programe precum: Technovator, Start-up Moldova, Dreamups, Yep Moldova și XY Accelerator. Inițiativele oferă un șir de oportunități pentru start-up-uri, care vor  impulsiona colaborarea în cadrul comunității de afaceri din industrie, vor încuraja investițiile, educația și mentoratul și vor crea posibilități de a obține finanțare din partea investitorilor.

                                                                                                Promovarea start-up-urilor la nivel internațional. Inițiativele care își doresc să se promoveze prin intermediul Startup Moldova Summit 2021 vor avea posibilitatea să înregistreze un pitch de prezentare a start-up-ului, prin care să solicite susținere financiară, iar mesajul video va apărea în cadrul evenimentului și distribuit pe social media, oferind posibilitatea reprezentaților start-up-ului de a fi contactați de către potențiali investitori.

                                                                                                Ești interesat de dezvoltarea sistemului antreprenorial din Republica Moldova?
                                                                                                Participă la Start-up Moldova Summit 2021 în data de 9 decembrie! Pentru a fi la curent cu toate noutățile și informațiile actualizate, accesează pagina de Facebook Start-up Moldova și abonează-te la eveniment!!

                                                                                                Evenimentul va putea fi urmărit online pe startupmoldova.digital în limba română, rusă și engleză.

                                                                                                bursa

                                                                                                AROBS Transilvania Software, companie romaneasca de IT, a debutat pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti, actiunile fiind tranzactionate sub simbolul bursier AROBS. Fondata in anul 1998 de antreprenorul roman, Voicu Oprean, AROBS este astazi o multinationala cu sapte birouri deschise in Romania si alte sapte in strainatate, ce furnizeaza servicii software si solutii pentru o gama larga de clienti activi in industrii diverse in tari din Europa, America de Nord si Asia. In luna octombrie a acestui an, AROBS a inchis anticipat in prima zi cel mai mare plasament privat din istoria pietei AeRO, prin atragerea sumei de 74,2 milioane de lei de la investitori. Fondurile atrase vor sustine strategia de extindere a companiei, prin achizitia unor companii IT atat la nivel national, cat si international, deschiderea de noi filiale in pietele importante din Europa si Statele Unite, precum si pentru dezvoltarea  expertizelor si specializarilor companiei.  

                                                                                                „AROBS Transilvania Software este o poveste de succes care astazi incepe un nou capitol, cel al companiei antreprenoriale romanesti care se listeaza la Bursa dupa un parcurs de business de invidiat. Este o onoare pentru noi sa fim alaturi de echipa AROBS in acest punct. Suntem siguri ca statutul de companie listata le va aduce beneficii pe care sunt sigur ca le vor fructifica in avantajul companiei si al investitorilor. Ne bucuram de asemenea ca AROBS a reusit sa atraga de la investitori o suma record pentru piata AeRO, peste 74 milioane de lei. Valoarea finantarii demonstreaza capacitatea de dezvoltare a acestei pietei, precum si nivelul de incredere al investitorilor in viitorul AeRO”,  a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                „Ma bucur ca incheiem anul cu o noua reusita marca AROBS. Debutul actiunilor noastre pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti reprezinta un moment de reper important pentru mine si companie. Le multumesc colegilor din AROBS Grup pentru implicarea lor,  fara de care succesul de astazi nu ar fi fost posibil. Inca de la infiintarea AROBS, din 1998, am sperat sa devenim cea mai buna companie din regiune, cu cele mai interesante proiecte si unde sa crestem o echipa exceptionala. Cred ca suntem, astazi, cu un pas mai aproape de a ne transforma dorinta in realitate si tinta mea este sa ajungem cel mai important jucator international al industriei IT, cu servicii si produse inovatoare, pornit din Cluj.

                                                                                                De asemenea, le multumim tuturor celor care ne-au sprijinit in finalizarea cu succes a intregului proces de listare. Investitorilor si viitorilor actionari le transmitem ca ne dorim sa ii avem alaturi de noi pe termen lung si ca lucram sustinut la viitoarele achizitii de companii care dezvolta produse software sau care detin si opereaza solutii privind optimizarea afacerilor si produse de management de flota auto. Totodata, avand in vedere cererea tot mai ridicata pentru servicii si solutii software la nivel global, in 2022, vizam deschiderea unei filiale AROBS in SUA pentru a fi mai aproape de partenerii nostri de acolo, precum si pentru a creste prrezenta noastra pe  piata foarte valoroasa a Americii de Nord”, a declarat Voicu Oprean, CEO si fondator al AROBS Transilvania Software. 

                                                                                                In cadrul plasamentului privat derulat in data de 15 octombrie 2021, compania a vandut un numar de 54.697.494 actiuni noi nominative, ordinare, dematerializate catre 149 investitori de retail, 38 profesionali si 9 investitori institutionali care au subscris actiuni la un pret de 1,357 lei per actiune. Plasamentul privat si listarea actiunilor AROBS au fost realizate cu sprijinul BRK Financial Group.

                                                                                                „Listarea AROBS vine dupa derularea unui plasament privat de actiuni, in a doua jumatate a lunii octombrie prin care AROBS a atras in cadrul unei majorari a capitalului social suma record de 74 de milioane de lei. Acest plasament a atras un interes urias atat din zona investitorilor de retail si profesionali, astfel ca a fost incheiat anticipat inca din prima zi de derulare, ceea ce ne arata inca o data apetitul ridicat al investitorilor fata de companiile antreprenoriale romanesti. Aceasta listare este punctul culminant al unui proces intensiv si colaborativ pe care l-am desfasurat alaturi de echipa AROBS, atat in ceea ce priveste intocmirea Memorandumului, cat si in ceea ce priveste indeplinirea formalitatilor aferente listarii. Suntem increzatori ca AROBS va fructifica oportunitatile si avantajele oferite de statutul de companie listata in sustinerea planurilor viitoare de crestere si dezvoltare, a declarat Monica Ivan, Director General BRK Financial Group.

                                                                                                AROBS Transilvania Software este specializata in furnizarea de solutii software personalizate, bazate pe cele mai noi tehnologii, si detine, de asemenea, mai multe solutii software care au o prezenta puternica pe piata romaneasca si in Europa Centrala si de Sud-Est. Compania are sediul central in Cluj-Napoca, birouri regionale operationale in Bucuresti, Iasi, Targu Mures, Baia Mare, Suceava si Arad, dar si sapte filiale in strainatate. In prezent, compania are peste 950 de angajati si colaboratori, si furnizeaza servicii si solutii software pentru peste 8.000 de clienti din 14 tari din intreaga lume.

                                                                                                In anul 2020, AROBS Transilvania Software a inregistrat, la nivel individual, o cifra de afaceri de 154,5 milioane de lei, EBITDA de 46,6 milioane lei si un profit net de 40,4 milioane lei. Pentru anul 2021, compania estimeaza venituri la nivel consolidat in Grupul AROBS de 192,7 milioane de lei si EBITDA consolidat de 52,8 milioane lei.

                                                                                                  HUBCAP (Hub-ul digital de inovație și platformă colaborativă pentru sisteme fizico-cibernetice) este un proiect dedicat IMM-urilor din Europa, acesta încercând să aducă inovația la un nivel cât mai înalt.

                                                                                                  Susținut de inițiativa Smart Anything Everywhere, acest proiect, câștigat prin fonduri europene, se dezvoltă în șapte hub-uri de inovație digitală din Europa, fiecare încorporat în ecosistemul regional de inovație, oferind expertiză tehnică complementară, capabilități experimentale și sfaturi profesionale în domeniile Socio-Fizico-Cibernetice (CPS). Ținta acestui apel este de a sprijini inovația digitală din cadrul IMM-urilor.

                                                                                                  HUBCAP are deschis în această perioadă call #2.2 EXPERIMENT care oferă o finanțare de până la 75k € pentru IMM-urile interesate să dezvolte CPS.

                                                                                                  Ce au IMM-urile de câștigat prin aplicarea la acest apel?

                                                                                                  Oportunitatea de a-și integra soluțiile MBD și CPS în ecosistemul HUBCAP beneficiind astfel de toate avantajele oferite de acesta.

                                                                                                  Șansa de a găsi potențiali clienți/colaboratori și de a participa la apelurile HUBCAP, care sunt finanțate cu până la 75.000 € per proiect pentru apelul #2 EXPERIMENTEAZĂ și cu până la 200.000 € per proiect pentru apelul #3 INOVEAZĂ.

                                                                                                  O subvenție de 1000€ pentru IMM-uri pentru propunerile câștigătoare.

                                                                                                  Acces la un ecosistem sustenabil în care sunt implicați acționari activi din multiple domenii (industrie, sănătate, mediu, robotică etc.)

                                                                                                  Acces la servicii de consultanță și la workshop-urile și prezentările care se vor organiza în cadrul HUBCAP.

                                                                                                  Mai mult, în pagina web a proiectului (https://www.hubcap.eu) puteți consulta kit-ul de documentație pentru acest call și anexele editabile pentru aplicare.

                                                                                                  muzeul de arta

                                                                                                  Consiliul Județean Cluj a încheiat o nouă etapă în procesul de redare a farmecului și strălucirii de odinioară a celui mai reprezentativ palat baroc din Transilvania, Palatul Bánffy, clădire emblematică ce găzduiește Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

                                                                                                  Astfel, după ce la sfârșitul anului 2020 forul administrativ județean a finalizat lucrările la fațada principală a edificiului muzeal, seria investițiilor a continuat și în 2021 cu intervenții care au vizat reabilitarea fațadei de est, cea posterioară, cu vedere spre curtea imobilului de pe strada Bólyai János nr.7.

                                                                                                  Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: ,,Importanța aparte pe care acest monument arhitectural o are pentru Cluj precum și numărul mare de vizitatori din întreaga lume care trec pragul muzeului an de an ne-au determinat să continuăm seria investițiilor pentru restaurarea palatului. Rezultatele sunt impresionante și trezesc admirația tuturor vizitatorilor.”

                                                                                                  Intervențiile specifice au vizat eliminarea cauzelor principalelor procese de degradare, intervenții de consolidare structurală a zidăriilor, reabilitarea zonei inferioare a acoperișului, precum și reabilitarea generală a paramentelor exterioare. De asemenea, au fost întreprinse acțiuni de reabilitare a balconului amplasat la etaj, au fost schimbate tâmplăriile de lemn existente cu altele similare celor originale, au fost restaurate toate componentele artistice din piatră naturală și metal și a fost înlocuit sistemul de colectare și evacuare a apelor meteorice.

                                                                                                  Valoarea lucrărilor de reabilitare și restaurare a fațadei estice a palatului a fost de 1.964.642 lei, bani proveniți din bugetul propriu al Consiliului Județean.

                                                                                                  NTT DATA

                                                                                                  Industria de software din România a crescut cu aproximativ 10% față de 2019 și a fost cu 250% peste nivelul din 2010, depășind pragul de 8,3 miliarde de euro în 2020, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

                                                                                                  Analiștii Keysfin estimează continuarea tendinței neîntrerupte de creștere din ultimii 10 ani și atingerea unui nou maxim istoric în anul 2021, de peste 9,2 miliarde de euro.

                                                                                                  În anul 2020, în România activau aproape 27 de mii de companii din domeniul software, cu 9% mai multe decât în 2019 și cu 104% mai multe față de anul 2010.

                                                                                                  Dintre acestea 25,3 mii sunt microîntreprinderi, 1,1 mii companii mici, 353 companii medii și 21 companii mari.

                                                                                                  Pandemia rămâne unul din motoarele de dezvoltare a industriei de software

                                                                                                  Atingerea unui nou maxim istoric al pieței locale de software relevă faptul că, deși industria la nivel general a înregistrat o scădere cu 8% ca urmare a pandemiei de COVID-19, companiile de software au reușit să se adapteze contextului pandemic, continuând și în acest an tendința de digitalizare a multor domenii cheie din România.

                                                                                                  Un exemplu în acest sens este STARBYTE SRL, o companie locală cu capital 100% românesc, specializată în soluții B2B, care a reușit ca în 2021 să adauge module noi soluției sale de înrolare digitală, 4Apply.

                                                                                                  Pandemia a accelerat considerabil procesele de digitalizare și automatizare în special în sectorul financiar-bancar: de la online onboarding (folosind tehnologii de tip OCR – scan, selfie, liveness sau videocall) și semnarea electronică, la automatizarea proceselor de back-office (verificări în surse multiple cum ar fi ANAF sau Centrala Riscului de Credit, integrarea completă a modelelor interne de scoring și a procesului decizional) până la comunicarea și chiar livrarea către clientul final a produsului sau serviciului pentru care a aplicat. În plus, istoricul bogat în astfel de implementări, capacitatea de a dezvolta rapid și eficient module noi, construite pentru a răspunde cât mai fidel specificațiilor clienților și investiția continuă în dezvoltarea abilităților membrilor echipei noastre au devenit principalele avantaje competitive ale Starbyte”, a declarat Adrian Băcăianu, fondator și CEO Starbyte.

                                                                                                  Dublarea contribuției industriei de software în economia locală

                                                                                                  Dincolo de impactul major al crizei sanitare, de riscurile din sfera politică și impredictibilitatea fiscală asociată sau a presiunilor inflaționiste recente, industria de software locală își consolidează rolul cheie în dezvoltarea economiei și transformă România într-un hub regional, după unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere, dacă nu chiar cel mai rapid din ultimii 10 ani, de peste 250%, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                  Ponderea cifrei de afaceri generate de companiile de software din România în sectorul IT&C a crescut de la 32% în 2010, la peste 57% în 2020 prin prisma avansului mult mai rapid al componentei de software, creșterea fiind de 3,5 ori față de dublarea cifrei de afaceri din sectorul IT&C, comparativ cu anul 2010.

                                                                                                  La nivelul cifrei de afaceri totale generate de companiile non-financiare din România ponderea industriei de software a crescut de la 1,1% în 2010, la peste 2,4% din total în 2020.

                                                                                                  Rezultat net record în 2020

                                                                                                  Rezultatul net înregistrat de companiile din industria de software a ajuns la aproape 986 milioane de euro în 2020, cu 3,5% mai mult față de 2019 și de peste 6 ori mai mare comparativ cu anul 2010.

                                                                                                  De asemenea, în anul 2020, companiile din industria de software au generat 77% din rezultatul net înregistrat de întreg sectorul IT&C și 4,6% din rezultatul net al tuturor companiilor non-financiare din România.

                                                                                                  Rocade în Top 10 companii de software din România

                                                                                                  Pentru prima dată în ultimii ani, cea mai mare companie locală de software a devenit IBM ROMÂNIA SRL, cu o cifră de afaceri de aproape 196 milioane de euro în 2020, detronând liderul ORACLE ROMÂNIA SRL, care a înregistrat cea mai mare scădere din Top 10, de 16%, și a coborât pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 168 milioane de euro în 2020.

                                                                                                  După cel mai mare avans din Top 5, respectiv de 27%, pe locul 2 a urcat BITDEFENDER SRL, cu o cifră de afaceri de 178,5 milioane de euro în 2020.

                                                                                                  Cele mai mari 10 companii din industrie au cumulat afaceri de aproximativ 1,4 miliarde euro, reprezentând 16,4% din total.

                                                                                                  La momentul întocmirii studiului, rezultatele din 2020 ale UiPath SRL (CUI: 34737997, subsidiară a UiPath Inc., controlată indirect prin UiPath Netherlands Holding B.V.) nu erau disponibile. Compania era pe locul 6 după Cifra de afaceri în 2019, iar pentru 2020, în baza datelor raportate de UiPath, Inc. estimăm o urcare în Top 10 și nu excludem depășirea pragului de 200 milioane de euro, ceea ce înseamnă că UiPath ar putea deveni noul lider al pieței locale de software după cifra de afaceri, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

                                                                                                  Forța de muncă, cheia succesului

                                                                                                  Numărul de angajați din industria software a crescut cu 4% față de 2019 și a fost cu 170% peste nivelul din 2010, la aproape 138 de mii de angajați în 2020, ceea ce înseamnă 70% din totalul forței de muncă din IT&C și 3,4% din numărul angajaților din toate companiile non-financiare din România în 2020.

                                                                                                  România, pepinieră de absolvenți IT&C

                                                                                                  Potrivit ultimelor date de la Eurostat, din 2019, România a ocupat locul 4 ca pondere a numărului de absolvenți IT în total absolvenți cu studii superioare (ISCED 5-8) per țară, din Uniunea Europeană (după Estonia cu 8%, Irlanda cu 7,8% și Finlanda cu 7,4%), având aproximativ 7.900 de absolvenți pe an dintr-un total de 125.000.

                                                                                                  La nivelul UE au fost 158 de mii de absolvenți cu specializare IT&C dintr-un total de 4 milioane de absolvenți cu studii superioare în 2019, iar România a ocupat locul 5 ca pondere de absolvenți IT din total absolvenți IT la nivelul UE (după Germania cu 18,7%, Franța cu 18,3%, Spania 12,2% și Polonia cu 11% din totalul absolvenților IT din UE).

                                                                                                  antreprenoriat

                                                                                                  Mediul de afaceri românesc rămâne în continuare incert, încrederea în economia internă continuând să se deterioreze de la o lună la alta, ajungând în octombrie 2021, conform indicatorului Comisiei Europene, la minimul din martie. Incertitudinea climatului de afaceri este susținută de impactul economic al valului patru al pandemiei de COVID-19, expirarea măsurilor de stimulare fiscală, scumpirea creditelor, creșterea presiunilor inflaționiste și nu în ultimul rând a tensiunilor din mediul politic.

                                                                                                  În România ritmul anual al PIB-ului din T2 a fost revizuit în sus (la 13,9%), dar în perioada recentă s-au acumulat provocări, inclusiv în contextul tensiunilor politice.

                                                                                                  Datele Institutului Național de Statistică indică creșterea prețurilor la nivel de producător în industrie cu un ritm lunar de 3,16% în septembrie, dinamica anuală accelerând la 19,51% (nivel record, cel puțin pentru perioada din 2006 până în prezent), evoluție determinată de majorarea prețurilor la materii prime (inclusiv energie), într-un context caracterizat prin relansarea economică post-pandemie.

                                                                                                  Bilanțul primelor 9 luni ale anului 2021 arată că numărul companiilor noi a crescut cu 44%, dar totodată s-au înregistrat mai multe insolvențe, suspendări, radieri și dizolvări comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020.

                                                                                                  Fie că vorbim de efectele pandemiei de COVID-19 sau de dezvoltarea tehnologică, este evident că schimbarea definește atât prezentul, cât și viitorul, iar acesteia companiile sunt nevoite să îi răspundă rapid și eficient.În acest context, sub egida Transilvania Regional Business se va desfășura masa rotundă cu titlul „Pandemic Business – Antreprenoriat și relații comerciale regionale în Pandemie”.Evenimentul se va desfășura on-line, prin intermediul aplicației Zoom.Participarea este gratuită.

                                                                                                  Link înscriere: https://forms.gle/58iCSGy3X1oucNd67

                                                                                                  Evenimentul este structurat pe două paneluri de discuții, astfel:

                                                                                                  Panel 1 – prezentarea și analizarea unor factori principali care influențează activitatea unui antreprenor în context pandemic:

                                                                                                  a) provocări și factori care generează situații de blocaj sau oportunități în dezvoltarea de relații economice locale, naționale și regionale (Marius Totoianu, redactor trb.ro – România, Chișlea Ion, redactor economica.md – R. Moldova);
                                                                                                  b) aspecte de cultură antreprenorială – leadership, dinamică de grup, coaching – în contextul provocărilor noului climat economic (Rudolf Nyari, coach EdAlt Institut – România);
                                                                                                  c) aspecte privind insolvența firmelor în pandemie (Ciprian Soponar, expert insolvență/executare – România);
                                                                                                  d) aspecte privind sursele de finanțare în pandemie (Sabin Mircea Rus, expert finanțare proiecte din fonduri europene – România);
                                                                                                  e) aspecte privind siguranța și securitatea în muncă a angajaților/antreprenorilor (Victor Filip, exeprt ITM și SSM – România);
                                                                                                  f) aspecte privind soluționarea conflictelor comerciale în ultima perioadă (Mădălina Afrăsinie, judecător drept comercial la Tribunalul București – România).

                                                                                                  Panel 2 – schimb de experiență între antreprenori cu privire la modul în care s-au adaptat la noua situație economică generată de pandemia COVID-19:

                                                                                                  a) Diana Crudu (R. Moldova) – antreprenor în domeniul agricol, organizator de târguri agricole, expert fonduri europene și activist civic; fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (2019); ;
                                                                                                  b) Marin Ciobanu (R. Moldova) – administrator principal ZEL Bălți;
                                                                                                  c) Doru Morar (România și R. Moldova) – antreprenor în domeniul transport, textil; asociat la „Excel Manufacturing” din Bălți (R.Moldova);
                                                                                                  d) Doru Boloș (România) – antreprenor în domeniul comerțului și industrie agricolă; președintele Consiliului de Administrație „Zeolites GROUP”.

                                                                                                    Samantha Power, administratoarea USAID, în cadrul vizitei sale oficiale în Republica Moldova, a inaugurat astăzi MEDIACOR, primul centru de producție digital-media, ce marchează o nouă etapă în dezvoltarea industriilor creative din țară.

                                                                                                    MEDIACOR a fost lansat de Administratoarea USAID împreună cu Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, Ambasadoarea Suediei, Katarina Fried, Ambasadorul Marii Britanii, Steven Fisher, Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, și Directorul Asociației COR, Vasili Braga, care sunt partenerii și co-finanțatorii centrului.

                                                                                                    Găzduit de Universitatea de Stat din Moldova, MEDIACOR oferă spații pentru colaborare, producție, filmări și post-producție care vor permite studenților, profesioniștilor și studiourilor de producție să realizeze produse media la standardele industriei media, aplicând noi tehnologii în pas cu tendințele globale din media digitală. MEDIACOR este lansat într-un moment în care modelele tradiționale în media, tehnologiile și modurile de gândire sunt în plină schimbare, cu tendința de consum accelerat a produselor media digitale. 

                                                                                                    Vin din sectorul de producție media și știu cât de valoros este să asigurăm accesul tinerilor profesioniști și studenților la tehnologii moderne, de ultimă generație. Astfel, ei învață să creeze conținut media de calitate, competitive pe piața națională și internațională”, susține Sergiu Prodan, Ministrul Culturii.

                                                                                                    MEDIACOR va fi o platformă de dezvoltare pentru antreprenori din domeniile servicii creative și media, care în Moldova numără peste 2,800 companii, unele având deja colaborări cu parteneri internaționali pentru producție audiovizuală, film, animație și design grafic.

                                                                                                    Peste 1.000 de studenți de la facultățile de jurnalism, IT și comunicații, dar și specialiștii și companiile din domeniul industriilor creative vor avea acces la cele 4 zone de pre-producție și post-producție video și audio de la MEDIACOR:

                                                                                                    • Zona de pre-producție oferă spații de pregătire pentru filmări, sală de proiecții sau evenimente, birouri pentru creație media;
                                                                                                    • Zona Data Center arespațiu pentru păstrarea recuzitei destinată filmărilor; 
                                                                                                    • Zona de post-producție oferă studiouri de înregistrare a sunetului, mixaj audio, dublare, foley, editare video (corectoarea culorilor);
                                                                                                    • Zona de producție HiTech dispune de 2 platouri de filmare ce vor putea fi utilizate pentru producerea de emisiuni TV, produse vlogging; este dotată cu echipamente pentru producție virtuală în baza softului Unreal Engine, echipamente de captare digitală a mișcărilor pentru producerea de animații și dezvoltare jocuri video.

                                                                                                    Universitatea de Stat – ce are astăzi la activ peste 10.500 de studenți – este bucuroasă să găzduiască MEDIACOR. Noul centru media oferă studenților de la facultățile de jurnalism, tehnologii informaționale, economie, matematică, filologie, limbi străine acces la echipamente moderne ce le vor oferi studenților posibilitatea de a îmbina cunoștințele teoretice cu cele practice. Astfel, vom pregăti specialiști ce vor putea răspunde cerințelor pieței muncii”, a declarat Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova.  

                                                                                                    Centrul MEDIACOR va fi administrat de Asociația COR, care gestionează de 2 ani activitatea centrului creativ ARTCOR.

                                                                                                    La MEDIACOR vom aduce, împreună cu partenerii privați, cele mai avansate tehnologii media, cum ar fi captarea mișcărilor pentru industria dezvoltatoare de jocuri și producție virtuală pentru industria de film și media. Noile tehnologii ne permit să reducem esențial costul și timpul de producție, care este astăzi o barieră în dezvoltarea industriei digital-media în R. Moldova”, spune Vasili Braga, Directorul Asociației COR. 

                                                                                                    Primul rezident al MEDIACOR este Școala de Studii Avansate în Jurnalism.

                                                                                                    Crearea MEDIACOR a fost posibilă datorită parteneriatului dintre  Ambasada SUA, USAID, Guvernele Suediei, Marii Britanii, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, Universitatea de Stat din Moldova și Asociația COR. Valoarea parteneriatului este de aproape 3 mln USD, dintre care 1,3 mln USD reprezintă suportul USAID, Suedia și UK aid.

                                                                                                    keez

                                                                                                    Cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de contabilitate, audit și consultanță fiscală a ajuns la aproape 3,9 miliarde de lei în 2020, cu aproape 4% mai mult față de 2019 și cu 143% peste nivelul din 2010. Pentru anul 2021 analiștii KeysFin estimează continuarea tendinței de creștere a cifrei de afaceri începută în 2010 și depășirea pragului de 4 miliarde de lei.

                                                                                                    Cu un rezultat net de peste 1 miliard de lei și capitaluri proprii de peste 2 miliarde de lei în 2020 (pentru prima dată în istorie), piața serviciilor de contabilitate, audit și consultanță fiscală este printre cele mai profitabile din România. Astfel, Rentabilitatea Capitalului (ROE) a crescut la 55,5%, iar Marja Rezultatului Net a ajuns la aproape 30% în anul pandemiei”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                    Rezultatul net a înregistrat maximul istoric în 2020

                                                                                                    După un declin marginal în 2020, numărul de companii care au avut ca principal domeniu de activitate codul CAEN 6920 a crescut cu aproape 30% față de nivelul din 2010, la 11,8 mii în 2020. De asemenea, în anul 2020 numărul de angajați a scăzut cu 5,5% față de anul anterior, însă a rămas cu 14% peste nivelul din 2010, la 20,5 mii de angajați.

                                                                                                    În anul 2020, rezultatul net a înregistrat maximul istoric de aproape 1,2 miliarde de lei,  având o creștere de 15,6% față de anul anterior și de 565% comparativ cu anul 2010.

                                                                                                    img

                                                                                                    Top cifră de afaceri

                                                                                                    BRITISH AMERICAN SHARED SERVICES (EUROPE) SRL, entitatea care se ocupă de partea de contabilitate, audit și consultanță fiscală din cadrul grupului BAT (deținută de BRITISH AMERICAN GLOBAL SHARED SERVICES LIMITED) a avut cea mai mare cifră de afaceri în 2020 de 443,5 milioane de lei și a reprezentat 11% din totalul pieței.

                                                                                                    Clasamentul este completat de cele 4 companii din Big Four*: ERNST & YOUNG, cu o cifră de afaceri de 392 milioane de lei, KPMG cu 211 milioane de lei, PRICEWATERHOUSECOOPERS cu 202 milioane de lei și DELOITTE cu 173 de milioane de lei.

                                                                                                    Primele 5 entități au concentrat 37% din total în 2020.

                                                                                                    Top profitabilitate

                                                                                                    Din perspectiva profitabilității, PRICEWATERHOUSECOOPERS a fost lider în 2020, cu peste 40 milioane de lei, urmat de BRITISH AMERICAN SHARED SERVICES (EUROPE) SRL, ERNST & YOUNG, KPMG, cu peste și DELOITTE.

                                                                                                    img

                                                                                                    Pandemia a accelerat digitalizarea contabilității, auditului și a consultanței fiscale

                                                                                                    De la verificarea unui eșantion, la verificarea întregului portofoliu de facturi, de la inventarierea fizică a fluxului de stocuri, la monitorizarea acestora remote în timp real prin tehnologii video dedicate, contabilitatea și auditul virtual se traduc în primul rând printr-o calitate mai ridicată, obținută mai eficient decât în mod tradițional.

                                                                                                    Indiferent în ce stadiu de implementare se află companiile, direcția este clară: se modifică felul în care acestea își colectează, procesează și păstrează datele. Se trece de la formatul fizic la cel digital, iar folosind capacitățile remote, a celor de extragere a datelor din cloud sau prin platforme de data-sharing, companiile le pot transmite în siguranță mai departe contabililor, auditorilor sau consultanților fiscali. Interacțiunea fizică poate reveni, însă până atunci îi va ține locul comunicarea online – prin apeluri video, chat, email, etc.”, au menționat analiștii Keysfin.

                                                                                                    Piața de contabilitate, audit și consultanță trebuie să facă eforturi pentru a rămâne cu un pas înainte: să investească în digitalizare și inovație, în procesele de securizare a datelor și mai ales în aptitudinile celor care le vor folosi. Spre exemplu, în automatizare pentru realizarea operațiunilor de rutină, de verificare a respectării regulilor de întocmire a situațiilor financiare sau în tehnologii de tip machine learning de identificare a tiparelor și de estimare a rezultatelor, pentru a putea astfel preveni frauda, eventualele erori umane și pentru a adăuga valoare rezultatelor procesului în general”, a continuat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

                                                                                                    3.300 de companii auditate, potrivit Registrului Comerțului

                                                                                                    Potrivit datelor de la Registrul Comerțului sunt aproximativ 3.300 de companii active care și-au declarat auditorul și și-au raportat rezultatele financiare pentru 2020 la Ministerul Finanțelor. Între acestea regăsim aproape jumătate dintre companiile mari (315 companii), în jur de 14% dintre cele medii (1.150) și aproape 2% dintre cele mici (812 companii). De asemenea, cele mai multe sunt active în Industria prelucrătoare (802), Comerț (431) și Imobiliare (411).

                                                                                                    Notă: Analiza cuprinde toate companiile care și-au raportat rezultatele anuale la Ministerul Finanțelor și au avut ca domeniu principal de activitate codul CAEN 6920: Activități de contabilitate și audit financiar; Consultanță în domeniul fiscal.

                                                                                                    img

                                                                                                    *Sunt incluse rezultatele financiare cumulate ale tuturor entităților identificate în baza structurii acționariatului care au avut ca principal domeniu de activitate declarat la Ministerul Finanțelor codul CAEN 6920 în 2020: ERNST & YOUNG (5 entități: ERNST & YOUNG SRL, Support Services SRL, Assurance Services SRL, Accounting Services SRL, Service SRL), KPMG (5 entități: KPMG Audit SRL, Advisory SRL, Tax SRL, Accounting and Payroll Services SRL și Tax Services SRL ), Deloitte (4 entități: Deloitte Audit SRL, Tax SRL, Fiscal Representative SRL, Accounting SRL) și PwC (3 entități: PwC Audit SRL, Tax Services SRL & Compliance Services SRL).

                                                                                                    Despre KeysFin

                                                                                                    KeysFin oferă soluții 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare și juridice, rapoarte, grafice și analize actualizate la zi despre companiile din România și din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial.

                                                                                                    Cu un portofoliu de peste 700 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                    KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa ușor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România, direct de pe telefonul mobil.

                                                                                                    parlamentare

                                                                                                    Potrivit rezultatelor unui sondaj prezentat miercuri, 42% dintre maghiarii din România care au şi cetăţenie maghiară doresc să voteze la alegerile parlamentare din Ungaria, o majoritate semnificativă susţinând partidul Fidesz.

                                                                                                    Rezultatele sondajului realizat pe un eşantion de 1218 de persoane, reprezentativ pentru maghiarii din România, au fost prezentate miercuri, la o conferinţă de presă care a avut loc la Cluj-Napoca, de către Tibor Toró şi Tamás Kiss, reprezentanţi ai Institutului Bálványos şi ai Transylvania Inquiry.

                                                                                                    Sondajul a relevat că aproximativ 60% din populaţia maghiară adultă din România a solicitat cetăţenia maghiară, iar aproximativ 25% nu intenţionează să o obţină – rezultat similar celor din ultimii ani. 42% dintre cei care au cetăţenie maghiară au declarat că doresc să voteze la alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc în primăvara anului viitor.

                                                                                                    În ceea ce priveşte preferinţele pentru partide, nu a avut loc vreo schimbare: marea majoritate a maghiarilor din România care au şi cetăţenie maghiară (83%) ar vota cu partidul Fidesz. Cel mai popular partid de opoziţie, Jobbik este preferinţa a 4% dintre maghiarii din România. În timp ce susţinerea partidelor de opoziţie este de 7%, pentru lista comună a opoziţiei ar vota numai 3% dintre cei chestionaţi.

                                                                                                    57% dintre maghiarii din Transilvania care doresc să voteze anul viitor au declarat că le este clar cum se va desfăşura procesul electoral, însă jumătate dintre ei au precizat că s-ar bucura dacă cineva i-ar putea ajuta în timpul procedurii de votare. 32% dintre cei chestionaţi au spus că nu ar şti să ducă la bun sfârşit procesul de înregistrare pentru votul prin corespondenţă, iar 26%, că nu ştiu cum să completeze formularul ataşat buletinului de vot.

                                                                                                    Sondajul a relevat că respondenţii sunt interesaţi în primul rând de politica maghiară din România (38%), pe locul doi aflându-se politica din Ungaria (25%). Cel mai mic interes este manifestat faţă de politica din România (16%).

                                                                                                    În rândul maghiarilor din România, Viktor Orbán rămâne, în continuare, cel mai cunoscut şi cel mai simpatizat politician. Este cunoscut de 94% dintre cei chestionaţi şi simpatizat de 89%. În ambele privinţe, premierul maghiar se află în avans faţă de preşedintele UDMR Hunor Kelemen (89%, respectiv 78%). Pe lângă Viktor Orbán, trei politicieni maghiari mai sunt cunoscuţi de peste 50% dintre respondenţi: Ferenc Gyurcsány (83%), Péter Szijjártó (69%) şi Gergely Karácsony (59%).

                                                                                                    În timp ce politicienii pro-guvernamentali se bucură de simpatia maghiarilor din România, părerea despre politicienii de opoziţie este unul negativ.

                                                                                                    Sondajul a relevat, de asemenea, că din 2013 încoace, nivelul de informare al maghiarilor din România cu privire la politica din Ungaria a scăzut.

                                                                                                      UNDP Moldova has selected the winners of the first edition of the funding competition conducted within the Platform to support innovation in the field of digital transformation:

                                                                                                      • Fagura, with the FinTech credit granting platform for start-ups and small and medium enterprises. Because many of the young entrepreneurs’ initiatives are hindered by the lack of funding or financing at too high cost, a zero-interest lending idea will be tested. A 100% online solution, assisted by machine learning, will be used, which will approve the funding applications in just a few seconds.
                                                                                                      • Diginet Pro, with the proposed solution Facturare.md. It involves the issuance and circulation of electronic payment invoices for businesses in Moldova (B2B and B2C), integration with 1C: 8, CRM Bitrix24 and AmoCRM, as well as notification mechanism via e-mail, SMS, and social networks.
                                                                                                      • Paynet Services, with QR Bills. Through the initiative, the company aims to digitalize the payment of utility bills, especially in the regions, by placing a QR code on each bill, which can be scanned and paid with a single click.
                                                                                                      • Drone Assistance, with Moldova AgriDrone Network platform. The initiative implies expanding access to productivity-enhancing services in agriculture by implementing digital solutions, namely: three-dimensional modelling of agricultural plots, expanding access to agricultural services for irrigation, application of fertilizers and plant protection substances with significant savings and in an environmentally friendly manner. The network will provide training services for agricultural drone pilots, as well as equipment maintenance services.

                                                                                                      The platform to support innovation in the field of digital transformation was recently launched by UNDP, to encourage the private ICT sector of Moldova to generate innovative solutions for the digitalization of public and social administration services, as well as IT solutions for non-IT sectors. The first edition of the competition was conducted in partnership with the Organization for the Development of the Small and Medium Enterprises Sector, the National Association of ICT Companies and Moldova IT Park.

                                                                                                      On 3 November 2021, UNDP launched the second edition of the competition, inviting ICT companies to generate innovative solutions for the digitalization of public services. The call is conducted in partnership with the Electronic Government Agency and focuses on the following areas:

                                                                                                      • Digital Mobile Signature/ Mobile Identity/MobiSign solution;
                                                                                                      • Digital Wallet/MWallet solution;
                                                                                                      • Personal Cabinet/Mcabinet solution.

                                                                                                      The deadline for submitting the full application is 17 November, 12:00 p.m. More details are available here. Participating companies may obtain grants in amount of up to US$40,000.

                                                                                                      UNDP is conducting these digital transformation innovation challenges in the framework of the project „Accelerating digital transformation in the public sector in the Republic of Moldova”.

                                                                                                      Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) a lansat astăzi, 8 noiembrie, procedura de licitație deschisă pentru ocuparea a două parcele din Parcul Industrial Tileagd. Terenurile disponibile au o suprafață de 2.458 mp, respectiv 3.080 mp, și sunt destinate construirii halelor sau clădirilor pentru activități de producție sau servicii.

                                                                                                      Perioada de depunere a ofertelor este 8 – 29 noiembrie. Potrivit anunțului publicat de ADLO, durata maximă a dreptului de folosință a loturilor este de 25 de ani de la data semnării contractului. Redevența minimă, ca bază de pornire a licitației, este de 4 euro/mp/25 ani pentru Industria Prelucrătoare și de 4,5 euro/mp/25 ani pentru Servicii, fără TVA.

                                                                                                      Parcul Industrial Tileagd este situat la aproximativ 20 de kilometri de Municipiul Oradea și la 37 de km de granița cu Ungaria, cu acces direct la Drumul European E60, având o suprafață totală de peste 9,2 hectare.

                                                                                                      Investitorii vor avea la dispoziție, în total, 9 loturi de teren având dimensiuni cuprinse între 2.434 mp – 21.030 mp, alimentate cu apă, canalizare menajeră și pluvială, 2 stații de autobuz și 62 de locuri de parcare, energie electrică, sistem modern de iluminat stradal și perimetral și monitorizare video 24/7 a parcului industrial.

                                                                                                      Mai multe detalii privind procedura de licitație lansată astăzi pot fi urmărite pe site-ul Agenției de Dezvoltare Locală Oradea, https://www.adlo.ro, la secțiunea LICITAȚII.

                                                                                                        Pandemia i-a determinat pe soții Alexandru și Rosina Caranfil să-și revadă planurile de viitor și după aproape zece ani petrecuți în Italia, să revină definitiv acasă. Cu ajutorul unui grant european, în luna mai 2021 familia Caranfil a lansat prima vulcanizare mobilă din Cahul. Camioneta este dotată cu generator, compresor, polizor, set de instrumente și accesorii pentru vulcanizare mobilă. Aceasta activează zilnic, 24/24 și reprezintă un serviciu nou pentru sudul țării. Investiția în proaspăta afacere a constituit 4400 de euro și a generat un nou loc de muncă.

                                                                                                        O vulcanizare mobilă care activează non-stop

                                                                                                        O vulcanizare mobilă, care activează în fiecare zi, 24/24 și dotată cu toate cele necesare, pentru a înlătura prompt defecțiunile tehnice, a fost ideea de afacere a familiei Caranfil, care a prins viață grație grantului acordat în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD Moldova.

                                                                                                        Anunțul de granturi oferite antreprenorilor din Cahul a picat la țanc pentru Alexandru și Rosina Caranfil, care deja aveau o afacere în domeniul transportului și căutau oportunități de dezvoltare.

                                                                                                        Avem mașini de mare tonaj. Deseori ne-am pomenit în situația în care se defectează un cauciuc și trebuia să venim la vulcanizare, iar din acest motiv pierdeam foarte mult timp”, povestește Alexandru. Pentru a evita aceste situații neplăcute, dar și pentru a-i ajuta pe alții, ei s-au gândit la o vulcanizare mobilă. În primul rând, aceasta îi va ajuta să repare propriile mașini și în al doilea rând vor presta aceleași servicii tuturor celor care au nevoie de ele.

                                                                                                        Lansarea unei vulcanizări mobile a fost o idee mai veche, care s-a copt în timp și mă bucură că am reușit să o lansăm cu ajutorul Uniunii Europene. Aceste granturi motivează antreprenorii să dezvolte afaceri acasă și să nu fie nevoiți să plece peste hotare”, susține Rosina.

                                                                                                        Deși este mobilă, vulcanizarea este localizată la Zîrnești, un sat situat în apropiere de orașul Cahul. Camioneta este dotată cu generator, compresor, polizor, set de instrumente și accesorii pentru vulcanizare mobilă. „Ne deplasăm acolo unde suntem solicitați, acesta este marele avantaj, explică Alexandru. Deocamdată, la vulcanizarea inedită lucrează un meșter, iar pe viitor, dacă numărul de solicitări va crește, va mai fi angajată o persoană.

                                                                                                        Alexandru spune că până acum au avut comenzi la Cahul și în satele de prin împrejurimi, la Cantemir, Leova și Taraclia. „Săptămânal avem în medie câte trei chemări, iar în sezonul rece

                                                                                                        al anului anticipez ca numărul de solicitări să crească. Mai mult, am început să prestăm un nou serviciu, cel de sudare mobilă”.

                                                                                                        Investiția în afacere a constituit 4400 de euro din partea UE, iar 30 la sută a fost contribuția familiei Caranfil. Cu acești bani a fost cumpărat utilaj corespunzător pentru a dota camioneta adaptată pentru a oferi servicii de vulcanizare.

                                                                                                        Familia Caranfil a locuit zece ani în două țări

                                                                                                        Alexandru și Rosina au locuit mai bine de zece ani în două țări, însă pandemia din 2020 a înclinat definitiv balanța în favoarea Republicii Moldova.

                                                                                                        Au îndrăgit Italia în 2011, atunci când au mers într-o vacanță la Veneția și au hotărât pentru o perioadă să rămână acolo. „Niciodată nu am dorit să plecăm definitiv, ne iubim țara. Soțul a fost director la o rețea de hoteluri în Italia, s-a realizat foarte bine. Însă, munca la Veneția este sezonieră, de aceea pe timp de vară locuiam în Italia, iar iarna – în Republica Moldova. Totuși, în timpul pandemiei am decis că ar fi bine să dezvoltăm ceea ce avem deja acasă”, povestește Rosina.

                                                                                                        La sfârșitul lunii septembrie curent, Alexandru a revenit definitiv în țară, convins că schimbările spre bine se întâmplă. „Mai bine stăpân acasă, decât angajat peste hotare. Sper să creștem și noi, odată cu investițiile ce se fac în Republica Moldova, să existe un mediu propice pentru afaceri și pentru business transparent”.

                                                                                                        Așadar, după mai mulți ani petrecuți peste hotare, Alexandru și Rosina Caranfil au decis să rămână și să fie antreprenori în Republica Moldova. Ei muncesc și se dezvoltă, fiind cu gândul și la noi idei de afaceri, care le va permite să prospere: „Pe viitor ne dorim să ne extindem activitatea și să deschidem o spălătorie auto modernă”, concluzionează Rosina.

                                                                                                        Despre granturile acordate Grupurilor de Acţiune Locală: Patru Grupuri de Acţiune Locală din regiunile Cahul și Ungheni au beneficiat de granturi în valoare de 50.000 euro fiecare, oferite cu asistenţa financiară a Uniunii Europene. Grupurile de Acţiune Locală (GAL) „Lunca Prutului de Jos”, „Cişmeaua Sudului”, „Valea Halmagei” și „Movila Măgura” au fost selectate în cadrul unui concurs de granturi lansat în 2020 de Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie. În total, 47 de micro-proiecte de dezvoltare sunt realizate în comunităţile rurale din ambele regiuni cheie. Iniţiative de promovare a turismului rural durabil, de dotare a grădinițelor cu echipament smart, de renovare a parcurilor şi a staţiilor de aşteptare a transportului public pentru a facilita mobilitatea comunitară; de sprijin pentru afacerile existente – dotarea cu echipament modern a fabricilor de mobilă, brutăriilor, avicolelor sau mini-întreprinderilor de lactate – sunt lansate în satele din Cahul şi Ungheni cu asistența financiară a Uniunii Europene. Noile proiecte vor crea cel puțin 30 locuri noi de muncă în cele 4 GAL-uri.

                                                                                                        Despre Programul EU4Moldova: regiuni-cheie: susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul (2019-2024) are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

                                                                                                        autovehicule

                                                                                                        România va înregistra în acest an o creștere de doar 0,7% a vânzărilor de autoturisme și vehicule comerciale ușoare noi, respectiv 142.000 de unități, dar pe termen mediu va putea depăși recordul înregistrat în 2019, reiese din raportul Autofacts realizat de PwC în Europa Centrală, pe baza datelor IHS Markit.

                                                                                                        Astfel, se estimează că vânzările auto de pe piața locală vor avansa cu circa 46% până în 2024, comparativ cu acest an, reprezentând cea mai mare creștere dintre cele cinci state analizate în raport: Slovacia (40%), Polonia (20%), Cehia (15,5%) și Ungaria (15%).

                                                                                                        ”Criza semiconductorilor a afectat puternic întreaga industrie auto, iar asta se reflectă în lipsa mașinilor din stoc și în termenele de livrare extinse chiar și de până la un an de la data comenzii. După câteva luni de creștere care promiteau un an 2021 bun pentru piața auto, impulsionat și de programul Rabla, în septembrie înmatriculările s-au redus cu aproape 18%, iar în octombrie scăderea s-a adâncit la peste 23%. Astfel că, în cel mai bun caz, finalul de an se va încheia cu un mic avans față de nivelul din 2020”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor pentru industria automotive, PwC România.

                                                                                                        Raportul Autofacts estimează că Polonia va încheia anul 2021 cu o creștere de 6,5% a vânzărilor auto noi, urmată de Cehia, cu 5,9%, și Ungaria, cu 1,06%. Singura piață pentru care se estimează scădere, de 2,4%, este Slovacia.

                                                                                                        Per total, perspectivele de vânzări din cele cinci state vor fi determinate în principal de disponibilitatea produselor și de modul în care evoluează pandemia. Analiza PwC Autofacts indică un plus de 5% față de 2020, la 1,1 milioane de mașini vândute.

                                                                                                        Evoluția producției în România și previziuni

                                                                                                        După un declin de 11% a producției auto în 2020, estimările Autofacts și IHS arată o creștere de aproximativ 5% în acest an, la 461.000 unități, un motor important al acestei majorări fiind modelul Duster al Dacia (+22.000 unități, un avans anual de 12%) și Ford Puma (+20.000 de unități, 15% creștere). Performanța va depinde totuși de asigurarea necesarului de semiconductori în următoarele luni.

                                                                                                        România se plasează pe locul al treilea în Europa Centrală după nivelul producției auto din acest an, după Cehia și Slovacia și înaintea Poloniei și Ungariei.

                                                                                                        Estimările până în 2028 arată o creștere a producției auto din România cu 30%, față de nivelul din acest an, la 602.000 unități, o rată similară fiind preconizată și pentru Cehia și Ungaria. Cel mai mare avans, de 47%, este așteptat în Polonia, iar cel mai mic, de 10%, în Slovacia.

                                                                                                        În ceea ce privește producția de vehicule electrice și hibrid în Europa Centrală, IHS Markit estimează că 53% din producția auto totală din Ungaria va fi reprezentată de vehiculele electrice cu baterii – BEV până în 2028, aceasta fiind urmată de Cehia, cu o cotă de 45%, și Slovacia, cu 27%. În România accentul va fi pe autoturisme FHEV (full hybrid) și va fi dictat de Dacia.

                                                                                                        Per total, IHS Markit a revizuit prognoza de producție pentru cele cinci state în acest an cu minus 8%, în comparație cu ultimul raport, la un total de 3,5 milioane de vehicule. Acest volum depășește cu 4% nivelul din 2020, dar este cu 15% sub volumul din 2019 (4,1 milioane).

                                                                                                        În primele trei trimestre ale anului 2021, întreaga producție auto din Europa s-a redus cu  1,9 milioane de unități, din care 16% (309.000 unități) reprezintă pierderile Cehiei, Poloniei, Slovaciei, României și Ungariei.

                                                                                                        povesti

                                                                                                        Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituții de cultură subordonate Consiliului Județean Cluj, au fost incluse în Ghidul aniversar Michelin ,,500 de peisaje, destinații și experiențe”, fiind evaluate cu câte două stele.

                                                                                                        Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: ,,Ne onorează și ne bucură  această nouă recunoaștere a frumuseții și a valorii celor două palate și instituții muzeale, mai ales că, în ultimii ani, Consiliul Județean a derulat două ample proiecte europene ce au vizat refacerea lor. Am urmărit, prin intermediul acestora, redarea farmecului de odinioară al acestor edificii cu semnificații aparte pentru clujeni, alinierea la evoluția timpului și a tehnologiei, păstrând, totodată, esența și încărcătura lor istorică.”

                                                                                                        Astfel, cele două așezăminte clujene se numără printre muzeele din România selecționate pentru a fi introduse în paginile celebrului almanah anual dedicat turismului și gastronomiei, Ghidul Michelin.

                                                                                                        În ceea ce privește Muzeul Etnografic, acesta este recomandat pentru colecțiile sale importante și pentru expunerea sa modernă, fiind considerat unul dintre cele mai frumoase muzee de acest tip din România. Atenția este concentrată asupra expunerii tematice, structurată pe ocupațiile principale, dar și pe deosebita colecție de costume tradiționale din diferite colțuri ale țării. De cealaltă parte, Palatul Banffy, edificiu ce găzduiește întreaga zestre de picturi, repere grafice și de artă decorativă a Muzeului de Artă, impresionează prin arhitectura sa, având statutul de cel mai important monument baroc din România.

                                                                                                        În Ungaria au loc investiții uriaşe în centrul reţelei de gaze naturale, din localitatea Városföld, de unde un utilizator din orice colţ al ţării va putea fi alimentat cu gaze naturale, indiferent din ce direcţie intră gazul în Ungaria, a declarat Szabolcs I. Ferencz, Preşedinte Director General al Companiei ungare de transport gaze naturale „FGSZ Földgázszállító Zrt.”, cotidianului economic „Világgazdaság, din Budapesta”.

                                                                                                        Într-un interviu publicat în ediţia de marţi, Szabolcs I. Ferencz a explicat că transformarea centrului reţelei de gaze naturale este cea mai mare investiţie a companiei, care face parte din dezvoltarea interconectorului sârbo-ungar. După investiţie, Városföld va putea primi gaze naturale din orice direcţie (dinspre Croaţia, România, Ucraina, Austria, Slovacia sau Serbia) şi le va putea transporta în orice direcţie. Livrările au început deja la data de 1 octombrie şi, datorită transformărilor, gazele naturale care sosesc din sud vor putea fi livrate în oricare punct din Ungaria, la un cost mult mai redus decât înainte, a explicat directorul.

                                                                                                        Compania a finalizat recent un mare proiect în valoare de 23 de miliarde de forinţi (64 milioane euro), care a făcut posibilă începerea importurilor din Serbia. Drept urmare, securitatea aprovizionării Ungariei cu gaze naturale a devenit atât de echilibrată cum nu a mai fost niciodată, a subliniat preşedintele companiei. Acesta a făcut însă observaţia potrivit căreia, totuşi, nivelul importurilor dinspre Ucraina a scăzut şi, de asemenea, tranzitul a fost întrerupt, însă importanţa strategică a gazoductului ucraineano-ungar nu scade prea mult în urma unei scăderi temporare a traficului.

                                                                                                        Szabolcs I. Ferencz a mai vorbit şi despre faptul că, pentru a diversifica importurile, compania ungară şi partenerul său sloven se pregătesc să construiască un interconector cu o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an şi ar dori să aplice pentru subvenţii din partea UE pentru investiţie.

                                                                                                        Compania explorează deja şi posibilitatea transportului de hidrogen prin conducte. Szabolcs I. Ferencz a remarcat că deocamdată nu există încă o tehnologie experimentată pentru producţia de hidrogen, nici pentru utilizarea celulelor cu hidrogen, şi nici pentru transportul acestui gaz. Prin urmare, la început, câteva procente de volum de hidrogen pot intra în conductă, iar, în opinia sa, acest lucru ar putea ajuta la creşterea producţiei de hidrogen şi a pieţei. Potrivit acestuia, în legătură cu proiectul Aquamarin al companiei ungare de energie MVM, a fost lansat un proiect pilot, în localitatea Kardoskút, axat pe stocarea şi transportul hidrogenului.

                                                                                                        Preşedintele Director General consideră că anii 2019 şi 2020 au fost ani de succes, când rolul de tranzit al Ungariei era încă important şi nici cererea de gaze naturale nu a scăzut semnificativ din cauza virusului. Totuşi, la începutul acestui an, rutele consacrate de transport din regiune s-au schimbat, iar cea mai mare parte a tranzitului, care trecea anterior prin Ungaria, ajunge deja în Serbia şi Bosnia prin Bulgaria. Prin urmare, anul 2021 se aşteaptă să fie un an mai slab.

                                                                                                        Cu toate acestea, anul viitor, rezultatele companiei FGSZ se pot îmbunătăţi din nou, deoarece se presupune că va intra o cantitate mai mare de gaze naturale în Ungaria dinspre sud iar transportul din nord ar putea creşte şi el odată cu predarea interconectorului polono-slovac. Acesta din urmă permite accesul la o nouă sursă.

                                                                                                        Szabolcs I. Ferencz a mai semnalat că, pe termen mediu, sunt încrezători că va începe exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră şi că astfel va putea ajunge o cantitate mare dinspre România, în a cărei utilizare şi tranzitare compania ungară de transport gaze naturale “FGSZ Földgázszállító Zrt.” va putea juca un rol semnificativ.

                                                                                                        Volumul spațiilor logistice și industriale închiriate în primele nouă luni ale anului a totalizat 562.000 metri pătrați, în ușoară scădere, de 3%, față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor firmei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Activitatea de închiriere a fost susținută în mare parte de cererea nouă, care a reprezentat 86% din volumul total tranzacționat.

                                                                                                        Suprafată totală închiriată a rămas solidă în trimestrul al treilea, cu 202.000 metri pătrați tranzactionați, în creștere față de trimestrul anterior, când companiile au contractat spații de 160.000 metri pătrați, și comparabil cu nivelul din primele trei luni ale anului, când au fost consemnate tranzacții de 200.000 metri pătrați.

                                                                                                        Reînnoirile de contracte au cumulat doar 14% din volumul tranzacționat, piața fiind dominată de contracte noi, astfel că rata de neocupare continuă să scadă, ajungând la 5,6% în București și la 4,7% la nivel național.

                                                                                                        Bucureștiul se menține destinația preferată a companiilor care închiriază spații de logistică si depozitare, cu 65% din volumul tranzacționat, în timp ce Timișoara, Brașov și Cluj au fost cele mai dinamice piețe regionale.

                                                                                                        Printre cele mai importante tranzacții încheiate în trimestrul al treilea putem menționa închirierea a 12.000 metri pătrați de către retailerul ceh de produse alimentare Rohlik Group în CTPark Bucharest North, extinderea cu 6.000 metri pătrați a logisticianului KLG în CTPark Bucharest West, preluarea a 6.000 metri pătrați în ELI Park de către compania germană din domeniul automotive Bohnenkamp, precum și contractul dintre VGP Park Timișoara și producătorul de mobilă Rus Savitar pentru 5.600 metri pătrați.

                                                                                                        Activitatea de construcție a mers pe perioada verii la turație maximă pe mai multe șantiere, astfel că dezvoltatorii au livrat în trimestrul al treilea proiecte noi care au totalizat peste 130.000 metri pătrați. Extinderea cu 22.000 metri pătrați a centrului de distribuție al retailerului polonez de fashion LPP în WPD Ștefănești și a doua fază a CTPark Bucharest North, de 20.000 metri pătrați, au fost cele mai notabile livrări din acest trimestru.

                                                                                                        În total, în primele nouă luni au fost livrate proiecte de 338.600 metri pătrați și mai sunt în derulare clădiri cu suprafețe de peste 260.000 metri pătrați care estimăm să fie finalizate până la sfârșitul acestui an. Livrările noi din acest an ar urma să totalizeze peste 600.000 metri pătrați, aproape de nivelul record consemnat în 2020, creând premisele unui an 2022 bun pe acest segment de piață.

                                                                                                        „Încurajați de evoluția pozitivă atât a consumului, cât și a producției industriale, dezvoltatorii sunt determinați să își extindă portofoliile prin noi achiziții de terenuri sau proprietăți. Acest optimism a fost susținut de  dinamica cererii remarcată în ultimele 18 luni, concretizată într-un volum total de peste 1,5 milioane de metri pătrați tranzacții semnate în această perioadă. Piața logistică și industrială are o dezvoltare galopantă, reconfigurându-se harta parcurilor logistice din România prin formarea unor hub-uri de distribuție regionale de dimensiuni considerabile. Avem exemple de top din industrie, Ikea, LPP, epantofi.ro”, a declarat Rodica Târcavu, Partner Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox.

                                                                                                        CTP și WDP, jucătorii dominanți de pe piață, sunt deja prezenți în mai mult de 10 orașe fiecare dintre ei, în timp ce VGP, Globalworth and Element Industrial țintesc și ei să dezvolte platforme naționale. Proiectele noi urmează să fie construite în București și în marile orașe regionale, dar și în Roman, Turda, Dej, Călan și Buzău, având în vedere că planurile de extindere ale chiriașilor se îndreaptă și spre orașe secundare și terțiare.

                                                                                                        hai pe net

                                                                                                        Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, organizeazӑ ṣi în acest an, la American Corner, în perioada 18 noiembrie – 3 decembrie a.c., cursul gratuit de antreprenoriat social pentru tineri cu vârsta cuprinsă între 14 ṣi 20 de ani, „Provoacă viitorul: fii antreprenor!”. Acesta se desfășoară cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România.

                                                                                                        Urmărind dezvoltarea de abilităţi antreprenoriale la tineri, prin familiarizarea cu domeniul antreprenoriatului, al antreprenoriatului social ṣi al managementului de proiect, dezvoltarea creativităţii şi a spiritului inovator, creşterea gradului de conştientizare a apartenenţei la o comunitate ṣi a gradului de implicare socială, cursul le oferă oportunitatea de a învăța cum să iniṭieze ṣi sӑ dezvolte o afacere, respectiv sӑ se implice în viaṭa comunitӑṭii.

                                                                                                        Finalizarea acestuia se va face prin elaborarea de către fiecare cursant a unui plan de afaceri individual și prin crearea împreună cu alți cursanți a unui proiect de îmbunătăţire a calităţii vieţii comunităţii. Proiectele de îmbunătăţire a calităţii vieţii comunităţii vor fi implementate în măsura în care contextul pandemic o va permite, în echipӑ sau individual. Participanṭii vor primi o diplomӑ la încheierea programului de instruire, în urma prezentӑrii proiectelor.

                                                                                                        Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Îi felicit pe organizatori pentru această inițiativă care are marele merit de a contribui la ceea ce ne dorim ca județul nostru să devină unul cu cât mai mulți tineri întreprinzători, activi, implicați în viața comunităților lor”.

                                                                                                        Instruirea se va desfăşura on-line, în limba română, prin douӑ serii de cursuri a câte 20 de locuri fiecare, desfășurate zilnic, de luni până vineri, cu excepția zilelor de 30 noiembrie și 1 decembrie 2021, astfel: 18 noiembrie-3 decembrie 2021, orele 14.00-17.00 – seria I, 18 noiembrie-3 decembrie 2021, orele 17.00-20.00 – seria a II-a.

                                                                                                        Înscrierile se fac pânӑ în data de 12 noiembrie 2021, prin completarea formularului urmӑtor: https://tinyurl.com/yhebrzrm. Informaṭii suplimentare pot fi obţinute la adresa de e-mail americancornercluj@gmail.com.

                                                                                                        piaţa forţei de muncă

                                                                                                        Maximum 10% din populaţia activă a României este pregătită în prezent pentru meseriile viitorului, pentru economia digitală, efectul fiind acela că mulţi dintre români riscă, în următorii ani, să îşi piardă locurile de muncă, conform unei analize realizate de compania de consultanţă Frames şi platforma de e-learning Digital HR – un proiect finanţat de Uniunea Europeană.

                                                                                                        „Analişti de date, software developers, specialişti Big Data, experţi în digital transformations, profesionişti în digital sales şi marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate. Sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic care, pentru mulţi dintre români, reprezintă o necunoscută. Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile româneşti şi internaţionale le oferă şi pentru care, din păcate, nu găsesc mulţi candidaţi. De ce? Pentru că, în România, prea puţini sunt cei care se adaptează cerinţelor pieţei muncii”, se arată în analiză.

                                                                                                        Sursa citată semnalează că, potrivit datelor publicate de Eurostat, numai 1,6% dintre angajaţii din Romania au urmat, în 2019, forme de formare profesională. Spre comparaţie, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveţia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaţilor care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

                                                                                                        „Deşi există o gamă largă de cursuri de pregătire, multe dintre ele gratuite şi disponibile online, în domenii precum IT, suport tehnic, marketing, Securitate Cibernetică Industrială, Tranziţia la Industry 4.0, Dezvoltarea digitală a Produselor, Fabricaţia digitală a Produselor, Vânzări, Finanţarea Afacerii şi Elaborarea planului de afaceri, mult prea puţini români încearcă să se specializeze într-o meserie de viitor. Motivele sunt legate, în principal, de timpul redus pe care îl au la dispoziţie, de lipsa de atractivitate a domeniului sau, pur şi simplu, de faptul că sunt confortabili cu jobul pe care îl au în prezent”, a declarat Ligia Neacşu, unul dintre coordonatorii programului Digital HR.

                                                                                                        O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre şomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparaţie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-şi găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
                                                                                                        Dincolo de cursurile de pregătire organizate de companiile de profil din mediul privat, care acoperă în prezent o gamă largă de meserii cerute de piaţa forţei de muncă, şi statul oferă cursuri de pregătire gratuite în diverse domenii.

                                                                                                        Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale anului 2021, numai 14.668 de persoane au participat la aceste cursuri. Dintre aceştia, 10.088 sunt şomeri, iar 2.376 sunt persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.

                                                                                                        Din cele 688 programe de formare profesională gratuite, cele mai căutate au fost cele de inspector/referent resurse umane – 925 participanţi; îngrijitor spaţii verzi – 876; agent de securitate – 865; operator introducere, prelucrare, validare date – 677; lucrător în comerţ – 638; femeie de serviciu – 558; competenţe cheie – comunicare în limba română – 423; frizer – coafor- manichiurist- pedichiurist – 369; contabil – 335; ajutor bucătar – 281; bucătar – 276; instalator instalaţii tehnico sanitare şi gaze – 241; infirmier/infirmieră – 238, coafor – 195; manichiurist pedichiurist – 179.
                                                                                                        „Prezenţa jobului de inspector/referent resurse umane în topul meseriilor pe care românii au vrut să le înveţe în 2021 are legătură cu legislaţia românească care prevede ca firmele să aibă în organigramă o persoană desemnată să se ocupe cu resursele umane şi care să aibă calificare de profil. E surprinzător faptul că în clasament nu există meserii precum cele de muncitori în construcţii – zidar, parchetar, tâmplar, fierar-betonist etc, extrem de căutate în prezent”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
                                                                                                        Dincolo de joburile care au legătură, în principal, cu zona serviciilor, şi acolo unde ANOFM joacă un rol important, în celelalte sectoare ale economiei, cererea de forţă de muncă este tot mai mare, iar oferta este, din păcate, tot mai redusă.

                                                                                                        „Retailul, Transportul şi Logistica, Prestările de servicii, Industria alimentară şi IT/Telecom se află în topul solicitărilor de angajaţi specializaţi pentru care companiile găsesc cu mare greutate candidaţi. Nevoia de specializare este semnificativă”, a precizat Ligia Neacşu.

                                                                                                        Analiza semnalează şi că, potrivit experţilor de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, printre joburile cu mare căutare în viitor se află cele de analişti de date şi dezvoltatori software, operatori de maşini şi roboţi, angajaţi specializaţi în suport în domeniile tehnologice, specialişti în marketing digital, Big Data, experţi în digital transformations, profesionişti în digital sales şi marketing online, inovation creators. La mare căutare se vor afla şi angajaţii care lucrează în domenii specifice, precum sănătatea, prestările de servicii către populaţie, vânzări online/offline şi domeniile creative.

                                                                                                        „A patra revoluţie industrială a început deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbările sunt similare celor declanşate de revoluţia industrială. Am trecut de la cai şi trăsuri la automobile, de la lumânare la curentul electric, de la ziarele pe hârtie la internet. În Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor dispărea în următorii 10 ani şi vor apărea altele care necesită noi aptitudini”, arată analiza.

                                                                                                        Experţii Digital HR susţin că, până în 2030, robotizarea şi platformele software integrate vor duce la dispariţia, în linii mari, a activităţilor umane repetitive, precum cele din agricultură, asamblarea industrială, confecţii şi alte industrii. De asemenea, vor dispărea mare parte din joburile asociate cu gestiunea contractelor, contabilitate, activităţi profesionale din administraţia publică şi companii.

                                                                                                        Conform estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în 2030. Doar cinci la sută din ocupaţiile actuale vor fi automatizate. În plus, vor fi create noi locuri de muncă.

                                                                                                        „Marea provocare, pentru angajatori, guverne şi populaţie, este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, arată analiza.

                                                                                                        CEO, Medic chirurg, Manager Tehnologia Informatiei, Software Developer, Inginer şi Analist Financiar se vor afla, şi în viitor, în topul celor mai bine plătite joburi.

                                                                                                        „Deşi multe dintre job-urile care astăzi există vor fi automatizate până în 2030, acest lucru nu trebuie să ne sperie. Schimbările, de cele mai multe ori înseamnă progres şi trebuie sa le acceptăm şi să ne adaptăm. Să urmezi un curs online de pregătire, în timpul liber, după programul tău, reprezintă o soluţie care, în viitor, poate să îţi ofere o alternativă la jobul actual, o soluţie mai bine plătită. Trebuie doar să îţi doreşti să te specializezi în mai multe domenii, să înveţi să fii flexibil, să te adaptezi schimbăriilor prin care trece societatea”, afirmă Ligia Neacşu.

                                                                                                        Economia, în 2030, va fi conectată la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud. Asta va însemna că angajaţii vor trebui să ştie să folosească calculatorul, aplicaţiile de lucru, să efectueze diferite operaţiuni folosindu-se de inteligenţa artificială.

                                                                                                        „De la vânzătorul de la magazin la managerul de vânzări, de la angajatul din agricultură la cel care lucrează în fabrică, activitatea tuturor va fi susţinută cu ajutorul roboţilor, aplicaţiilor software, inteligenţei artificială. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează maşini, să foloseşti aplicaţie online prin intermediul căreia gestionezi relaţia cu clienţii – astfel de activităţi sunt deja obişnuite în alte ţări şi, cu siguranţă, vor fi implementate şi la noi”, a subliniat Adrian Negrescu.

                                                                                                        Conform unui studiu Frames, realizat recent, economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut

                                                                                                        Valoarea creditelor acordate de instituțiile financiare nebancare (IFN) din România a atins nivelul record de peste 37,5 miliarde de lei la jumătatea anului 2021, după un avans de 6,7% în primele 6 luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2020, potrivit ultimei analize KeysFin. În anul pandemiei creditele acordate de IFN-urile înscrise în Registrul General au crescut cu 2,3% la 35,2 miliarde de lei, însă în decembrie 2020 rămâneau cu 4% sub nivelul istoric de 36,8 miliarde de lei atins în decembrie 2008.

                                                                                                        Din punctul de vedere al ponderii din total, IFN-urile incluse în categoria Activități multiple de creditare au acordat peste 98% din totalul împrumuturilor, în timp ce instituțiile incluse în categoria Leasing financiar au creditat doar 1,8% din total, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR) de la sfârșitul lui iunie 2021.

                                                                                                        Dacă inițial pandemia s-a tradus printr-o reticență a IFN-urilor în creditarea economiei, în baza creșterii aversiunii la risc, dar și a scăderii cererii ca urmare a incertitudinilor legate de propria poziție financiară, în toamna lui 2020 lucrurile au început să revină la normal, iar în prima jumătate a lui 2021 am atins maximul istoric pentru valoarea creditelor acordate de IFN-uri.

                                                                                                        Cele 2 programe guvernamentale „IMM Leasing” și „IMM Factor” pot susține piața în cazul implementării, însă riscul major pe termen scurt îl reprezintă deteriorarea semnificativă a portofoliului de credite acordate de IFN-uri prin prisma accentuării vulnerabilităților companiilor și ale populației, ca urmare a impactului economic al valului 4 de COVID-19, a deprecierii monedei naționale, precum și a scumpirii creditării, materiilor prime, energiei și gazelor”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                        IMM-URILE, CREDITATE DE IFN-URI

                                                                                                        Spre deosebire de sectorul bancar, IFN-urile creditează în special companiile nefinanciare (77% versus 46% în cazul instituțiilor de credit, potrivit datelor de la sfârșitul primului trimestru din 2021).

                                                                                                        Din punct de vedere al dimensiunii companiilor, datele BNR arată că IFN-urile locale au finanțat preponderent sectorul IMM-urilor (aproximativ 85% din valoarea creditelor acordate sectorului companiilor nefinanciare, potrivit datelor din martie 2021).

                                                                                                        Companiile încă apelează la creditele în valută, în timp ce populația s-a reorientat în ultimii ani către împrumuturi în moneda națională, fapt ce-i supune pe cei din urmă unui risc de dobândă în creștere (82% dintre creditele IFN acordate firmelor sunt în valută, comparativ cu doar 9% în cazul populației, potrivit datelor de la sfârșitul primului semestru al anului 2021).

                                                                                                        TOP 5 IFN-URI DIN ROMÂNIA

                                                                                                        După valoarea activelor totale, UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA a fost cel mai mare IFN din România, cu 5,3 miliarde de lei, reprezentând 13% din total în anul 2020.

                                                                                                        img

                                                                                                        Pe locurile următoare s-au situat: BCR LEASING IFN SA, cu active totale de 2,7 miliarde de lei (7% din total), UNICREDIT CONSUMER FINANCING IFN SA, cu active totale de 2,3 miliarde de lei (6% din total), DEUTSCHE LEASING ROMANIA IFN SA și IMPULS LEASING ROMANIA IFN SA, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor Publice analizate de specialiștii KeysFin.

                                                                                                        De asemenea, în ceea ce privește Rezultatul net, UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA (liderul după activele totale) a avut cel mai mare profit dintre IFN-urile locale, de aproape 121 milioane de lei și a generat 13,5% din total în 2020.

                                                                                                        Pe locul al doilea după profitul net înregistrat în 2020 s-a situat FONDUL NAȚIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII SA – IFN (deținut integral de statul român) cu 96,5 milioane de lei, fiind urmat de: BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA, cu 58 milioane de lei, UNICREDIT CONSUMER FINANCING IFN SA, cu 57,9 milioane de lei și AGRICOVER CREDIT IFN SA, cu aproape 47 de milioane de lei.

                                                                                                        Dacă am exclude din top 5, FONDUL NAȚIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII SA – IFN. pe locul 5 în topul profitabilității s-ar regăsi ȚIRIAC LEASING IFN SA cu un profit net de 44,5 milioane de lei în anul pandemiei.

                                                                                                        DETERIORAREA PORTOFOLIULUI DE CREDITE, PRINCIPALUL RISC

                                                                                                        Datele BNR arată o corelație pozitivă și puternică, de cel puțin 0,7 (cu excepția absenței legăturii dintre IFN și fondurile de investiții) între activele IFN și cele ale celorlalte componente ale sistemului financiar (în special în raport cu cel bancar), fapt care se traduce printr-o probabilitate mai mare de contagiune în situația materializării unui risc de finanțare și/sau lichiditate.

                                                                                                        Rata creditelor neperformante (întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile), înregistrată de portofoliul de credite acordate de IFN-uri companiilor a fost de 2,5%, în timp ce în cazul populației, datele BNR arată un nivel de 8,1% la sfârșitul lunii martie 2021.

                                                                                                        În anul pandemiei, creditele restante și îndoielnice au scăzut semnificativ, cu 24% la sută, ajungând la 471,7 milioane lei. Cu toate acestea, nivelul total al provizioanelor aferente creditelor restante și îndoielnice a crescut cu 2% și a ajuns la aproape 2,4 miliarde de lei, indicând încă de sfârșitul anului trecut o deteriorare a serviciului datoriei aferent acestor credite, conform analiștilor KeysFin.

                                                                                                        Crearea de capacităţi naţionale strategice este neîntreruptă în Ungaria, deoarece o concluzie importantă a epidemiei de coronavirus este că lipsa acestor capacităţi are drept consecinţă vulnerabilitatea în situaţii de urgenţă, a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.

                                                                                                        Potrivit comunicatului remis de Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, cu ocazia anunţării la Budapesta a unei noi investiţii a furnizorului de servicii medicale Doktor24 Multiklinika, ministrul a spus că pandemia “în unele ţări a lovit simultan sistemul de sănătate şi economia”.

                                                                                                        “Una din concluziile cele mai importante este că, dacă o ţară nu dispune de capacităţi naţionale proprii în domenii strategice, rezistenţa sa la astfel de situaţii de urgenţă va fi mai puţin eficientă (…), va fi vulnerabilă şi va depinde de bunăvoinţa sau solidaritatea celorlalţi” – a subliniat ministrul, adăugând că această situaţie nu este deloc dezirabilă din punct de vedere al securităţii şi al strategiei naţionale.

                                                                                                        Péter Szijjártó a reamintit că, în primăvara anului trecut, a existat o penurie la nivel mondial a celor mai elementare mijloace, iar anul acesta chestiunea critică a fost procurarea vaccinurilor.

                                                                                                        Prin urmare, el consideră că este esenţial să creăm capacităţi naţionale strategice, deoarece acestea asigură securitatea statului în viitor. Ministrul a subliniat că deciziile necesare au fost deja luate în Ungaria şi a început faza de implementare practică.

                                                                                                        Ungaria este astăzi capabilă să producă măşti, aparate de ventilaţie mecanică, instrumente medicale şi medicamente, dispune de o aeronavă de marfă proprie, iar Fabrica Naţională de Vaccinuri este în construcţie, a enumerat ministrul.

                                                                                                        În legătură cu aceasta el a precizat că rezistenţa la epidemii este o condiţie esenţială şi a creşterii economice, deoarece, dacă sănătatea oamenilor nu poate fi garantată, trebuie introduse restricţii.

                                                                                                        În cadrul investiţiei anunţate se va înfiinţa un centru clinic modern pe 3 000 de mp, cu 25 de cabinete şi 36 de paturi. Proiectul acestei companii – prezentă în 7 localităţi din Ungaria, cu peste 600 de specialişti şi 100 de cabinete – este susţinut de stat cu 287 de milioane de forinţi (797 000 euro), suma totală a costului proiectului fiind de aproximativ 3 miliarde de forinţi (8,3 milioane euro).

                                                                                                        În final, ministrul a subliniat că industria sănătăţii din Ungaria a avut o contribuţie semnificativă la creşterea economiei chiar şi în această perioadă dificilă. El a declarat că performanţa sectorului sănătăţii, cu 125 000 de angajaţi în toată ţara, a crescut anul trecut cu 10%, iar în primul semestru al acestui an cu 16%.

                                                                                                        human development

                                                                                                        Misiunea FMI a încheiat joi, 21 octombrie consultările cu partea moldovenească și a ajuns la un acord la nivel de experți cu Republica Moldova privind un nou program economic, publicând concluziile preliminare ale echipei de experți a FMI.

                                                                                                        Este vorba de un program de reforme economice pe o durată de 40 luni, în valoare de circa 564 milioane USD, care va fi susținut printr-un acord pe trei ani.

                                                                                                        Noul program își propune susținerea redresării economice și lansarea unei agende ambițioase de reformare a guvernanței și cadrului instituțional. După ce va fi atins obiectivul redresării economice, va fi extrem de important de asigurat corelarea obiectivelor de dezvoltare trasate cu disciplina bugetară și sustenabilitatea datoriei publice.

                                                                                                        Programul, susținut prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide, cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței și responsabilizării, îmbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementării și încurajarea concurenței.

                                                                                                        Creștere economică de 7,5%

                                                                                                        La finele consultărilor, Ruben Atoyan, reprezentantul FMI la Chișinău a menționat că Acordul la nivel de experți se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi la ședința Consiliului de directori executivi, preconizată pentru luna decembrie, cu condiția că vor fi implementate câteva acțiuni prealabile ce țin de independența BNM, corectarea derapajelor anterioare de la politicile trasate și adoptarea unor planuri bugetar-fiscale credibile.

                                                                                                        Misiunea de experți a ajuns la concluzia că economia Republicii Moldova își revine după un declin puternic. „Prognozăm o creștere economică cu 7,5 la sută în anul 2021, în mare parte din contul cererii interne puternice. Se observă o accelerare a ratei inflației calculate în baza IPC, ca urmare a redresării cererii și a creșterii prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare”, au constatat experții.

                                                                                                        Conform prognozei, în anul 2021 deficitul bugetar va atinge nivelul de 5% din PIB, dată fiind majorarea cheltuielilor aferente crizei curente. Datoria publică a atins nivelul de 34% din PIB, iar poziția externă s-a deteriorat din cauza creșterii prețurilor la bunurile de larg consum la nivel global, dar și ca urmare a recuperării activității economice pe intern. În contextul inflației ascendente, înăsprirea politicii monetare de către BNM este adecvată și se pare că va fi necesar de menținut această direcție în viitorul apropiat.

                                                                                                        Redresarea economiei pe termen lung nu este sigură

                                                                                                        Deși constatăm acum o redresare a economiei, perspectivele creșterii economice sunt în continuare periclitate de factori de risc. Noile valuri de infectare, redresarea mai lentă a economiei din statele-parteneri comerciali, creșterea prețurilor la resursele energetice și instabilitatea politică ar putea pune în pericol redresarea economică. Pentru a atenua aceste riscuri și a spori nivelul de reziliență, sunt necesare politici prudente și bine coordonate”, recomandă experții fondului.

                                                                                                        Politici fiscale orientate spre combaterea șocurilor

                                                                                                        Politicile bugetar-fiscale convenite în cadrul programului se vor axa pe măsurile necesare pentru a face față șocurilor cauzate de pandemie și șocurilor cauzate de criza energetică. Ulterior, pe măsura îmbunătățirii situației epidemiologice și scăderii prețurilor la resursele energetice la nivel global, accentul se va muta pe avansarea cheltuielilor pentru dezvoltare. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu apă, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi. Mobilizarea veniturilor pe intern, eficientizarea cheltuielilor și consolidarea guvernanței bugetar-fiscale și transparenței vor contribui la instaurarea disciplinei bugetare și asigurarea sustenabilității datoriei. Partenerii de dezvoltare externi vor acorda finanțare doar dacă vor fi promovate politici consecvente și va fi asigurată implementarea reformelor în ritm rapid.

                                                                                                        Transparența acționariatului

                                                                                                        Totodată, potrivit raportului, este necesar de protejat progresul atins prin eforturi mari în ceea ce privește asigurarea transparenței acționariatului, conformarea proprietarilor cu criteriile de onorabilitate și competență și guvernanța de calitate în băncile din Republica Moldova. Aceste reforme au sporit reziliența sectorului financiar în fața crizei curente și au permis creditarea neîntreruptă a economiei, contribuind în mod direct la redresarea economică a țării. În acest context, protejarea independenței, autonomiei financiare și guvernanței de calitate a Băncii Naționale a Moldovei sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor programului. Îmbunătățirea situației ce ține de integritatea financiară ar contribui, de asemenea, la protejarea sectorului financiar de fluxurile financiare ilicite.

                                                                                                        Accent pe eficientizarea întreprinderilor de stat

                                                                                                        Reformele ce vizează întreprinderile de stat și cele cu capital de stat sunt necesare de mult timp deja. Sectorul mare al întreprinderilor de stat este afectat de performanțele slabe cauzate de proasta guvernanță și supravegherea inadecvată, activitățile cu tentă necomercială, capacitățile limitate și independența redusă ale consiliilor de supraveghere. Reformele din cadrul programului se vor axa pe măsuri de ordin legal și de reglementare, inclusiv o supraveghere mai bună a activității întreprinderilor de stat, consolidarea raportării și evaluării financiare, îmbunătățirea monitorizării și gestionării costurilor și riscurilor bugetare, asigurarea transparenței, responsabilizarea și dezvoltarea mecanismelor de control necesare.

                                                                                                        Statul de drept – în prim plan

                                                                                                        Consolidarea statului de drept și contracararea corupției joacă un rol critic în valorificarea potențialului de creștere economică a Republicii Moldova. Crearea unui cadru riguros pentru a menține independența, integritatea și responsabilizarea actorilor din sectorul justiției este esențială pentru combaterea corupției, reducerea căilor de influență politică, instaurarea unei încrederi mai mari în sistemul judecătoresc și îmbunătățirea accesului la justiție și înfăptuirea acesteia. Consolidarea integrității, capacităților și independenței celor mai importante instituții din domeniul prevenirii și combaterii corupției constituie o prioritate-cheie pentru viitorul apropiat. Reformele menite să asigure supremația legii în stat trebuie să fie îmbinate cu mecanisme adecvate de control și urmează să fie realizate în conformitate cu principiile constituționale și normele și standardele recunoscute la nivel internațional.

                                                                                                        Situația actuală a R. Moldova

                                                                                                        Misiunea FMI a constatat că deficiențele generale de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare îmbunătățirea semnificativă a nivelului de trai al populației în condițiile pandemiei de COVID-19. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității, iar cadrul anticorupție și cel de asigurare a supremației legii sunt ineficiente. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor Republicii Moldova cu studii și experiență, limitează în continuare acumularea capitalului uman.

                                                                                                        Deși autoritățile de la Chișinău evită s-o spună deschis, este tot mai clar că Federația Rusă nu a ezitat nici în actuala criză globală a gazelor să folosească livrările de gaze pe post de instrument de presiune geopolitică asupra partenerilor săi comerciali.

                                                                                                        Declanșată de suprapunerea mai multor factori, criza actuală a gazelor a picat foarte potrivit pentru autoritățile de la Kremlin, care încearcă s-o folosească pentru a-și promova o serie de obiective de ordin geopolitic. Presiune se face și asupra Uniunii Europene, care este subtil îndemnată să nu fie chiar atât de principială și să accepte mimarea implementării Pachetului III Energetic al Comunității Energetice Europene. Așa cum Pachetul III presupune separarea cumpărării de energie de furnizare și distribuire, adică livrare către consumatorii finali, cei de la Gazprom ar putea deține doar o verigă din acest lanț, celelalte două urmând a fi înstrăinate către companii terțe. Iată că Gazprom-ul nu este de acord și ar vrea să dețină toate cele trei verigi, menținându-și astfel monopolul asupra întregului lanț de aprovizionare cu gaze pe piața europeană. Problema este cu atât mai actuală cu cât tot în această perioadă Gazprom pregătește punerea în funcțiune a conductei Nord Stream II, cea pe care a construit-o în Marea Baltică pentru a renunța la tranzitul tradițional de gaze pe teritoriul Ucrainei cu care se află în conflict.

                                                                                                        Gazprom-ul și Tiraspolul fac jocurile la Moldovagaz

                                                                                                        Deși la o scară mult mai redusă, implementarea Pachetului III Energetic este vizată și în negocierile privind un nou contract de livrare a gazelor către Republica Moldova.

                                                                                                        Până în prezent Republica Moldova a importat gazele naturale doar din Federația Rusă, tot procesul fiind monopolizat de compania Moldovagaz, unde Gazprom deține o participație de 50%, Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova – 35,33%, Comitetul de gestionare a patrimoniului din Transnistria – 13,44% iar alte persoanele fizice și juridice dețin 1,23%. De regulă cele 13,44% de acțiuni, ce aparțin părții transnistrene sunt reprezentate în cadrul adunărilor generale ale societății de același Gazprom și, astfel, putem afirma că acesta deține un pachet de aproape 64% din capitalul Moldovagaz.

                                                                                                        Acest fapt îi dă posibilitate Gazprom-ului să controleze în întregime activitatea Moldovagaz, în afară de procesul de achiziție a gazelor, unde este implicat ca vânzător. În rest, întreaga activitate de până acum a Moldovagaz, de la fondarea sa în 1998 până în prezent, a fost aprobată de către concernul rusesc și partea transnistreană.

                                                                                                        Cum Gazprom-ul pune Republica Moldova în situația de a întreține bugetul separatist

                                                                                                        Printre altele, acestea au girat și formarea unei datorii de aproape 8 miliarde USD, pe care partea transnistreană a acumulat-o, neachitând gazele furnizate de Moldovagaz de la fondare până în prezent. Este, de fapt, vorba despre o schemă de finanțare indirectă de către Federația Rusă a separatismului transnistrean.

                                                                                                        Mai exact, deși consiliul Moldovagaz aprobă tarife similare pentru consumatorii de pe ambele maluri ale Nistrului, așa numitul minister al dezvoltării economice al regiunii separatiste stabilește un tarif propriu, care reprezintă 20-30% din tariful stabilit de Moldovagaz. Grație acestui tarif, centrala termoelectrică de la Cuciurgan, aflată pe malul stâng, are costuri reduse de producere a energiei electrice și, drept urmare, cel mai competitiv preț din regiune. Grație acestui preț, centrala este cel mai frecvent câștigător al licitațiilor de furnizare a energiei electrice în Republica Moldova. Termocentrala consumă cea mai mare parte a gazului importat de Moldovagaz. Dacă volumul anual al acestuia se ridică la circa 2,8 miliarde de metri cubi, circa 1,2 miliarde revine malului drept și cam tot atâta centralei de la Cuciurgan, restul revenind celorlalți consumatori din regiunea transnistreană. De remarcat că electricitatea produsă la Cuciurgan alimentează și altă întreprindere mare din regiunea separatistă și anume uzina metalurgică din Râbnița. Aceasta, la rândul ei profită de energia electrică ieftină pentru a-și asigura costuri competitive grație cărora nu are probleme cu vânzarea produselor sale.

                                                                                                        Însă, revenind la tarife, nici banii achitați de consumatorii transnistreni, chiar așa puțini, nu ajung în conturile Moldovagaz ci direct în bugetul regiunii separatiste. Potrivit unor calcule, ar fi vorba de a treia parte din bugetul anual al regiunii. Și uzina metalurgică de la Râbnița, care are vânzări mari grație competitivității sporite asigurate de curentul ieftin de la Cuciurgan, reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul regiunii.

                                                                                                        Altfel spus, dacă la un moment dat Chișinăul renunță să mai cumpere electricitate de la Cuciurgan sau cere Moldovagaz să asigure plata integrală a tarifului de către partea stângă, bugetul transnistrean ar pierde o sursă importantă de venit, fapt ce ar pune sub semnul întrebării sustenabilitatea bugetară a regiunii.

                                                                                                        De ce Chișinăul nu se opune

                                                                                                        De ce Chișinăul a acceptat tacit această schemă de subvenționare a regimului separatist și nu s-a opus în cadrul consiliilor Moldovagaz?

                                                                                                        Construit încă în timpul Uniunii Sovietice, sistemul electroenergetic și de asigurare cu gaze al Republiciii Moldova era conectat la cel al Ucrainei, în special la sistemul regiunii Odessa. Conexiunea se realiza prin Transnistria, chiar în preajma centralei de la Cuciurgan. Gazul venea dinspre est până la Cuciurgan unde se producea electricitate, care era livrată inclusiv în regiunea Odessa a Ucrainei.

                                                                                                        Acum, din cele șase puncte de interconectare externă electroenergetică a Republicii Moldova, patru se află pe teritoriul transnistrean. În cazul opririi alimentării cu gaze a centralei de la Cuciurgan, Transnistria ar putea interzice importul de electricitate către partea dreaptă a Nistrului. Iar celelalte două puncte de interconectare cu Ucraina, la nord și la sudul Republicii Moldova, au o capacitate prea mică pentru a asigura volumul necesar pe piața moldovenească. Situația ar putea fi echilibrată de către interconectarea cu România, însă din 2005, atunci când s-a vorbit pentru prima dată despre această interconectare și până în prezent, liniile de tensiune înaltă care să lege sistemul energetic al Republicii Moldova de cel al României, n-au fost încă construite.

                                                                                                        2025 – anul în care situația s-ar putea schimba cardinal

                                                                                                        Ce-i drept, în ultimii ani au fost alocate și sumele necesare pentru construcție, acum este în derulare procesul de proiectare iar către sfârșitul lui 2024 interconectarea energetică cu România ar trebui să fie funcțională iar securitatea energetică a Republicii Moldova – sporită.

                                                                                                        Tot la finele lui 2024 se încheie contractul pe care Gazprom-ul îl are cu operatorul ucrainean de livrare a gazelor Naftogaz privind tranzitul gazelor pe teritoriul Ucrainei. Altfel spus, începând cu anul 2025 niciun metru cub de gaz rusesc nu va mai trece pe teritoriul Ucrainei, tot volumul livrat de Gazprom pe piețele europene urmând a ajunge prin gazoductele Nord Stream (unu și doi) prin Marea Baltică spre Europa Occidentală și South Stream, prin Marea Caspică și Turcia către Europa de Sud Est și cea Centrală.

                                                                                                        În acest context se deschide o fereastră de oportunități pentru Republica Moldova în vederea punerii la respect a autorităților separatiste de la Tiraspol prin obligarea acestora să achite cel puțin prețul deplin al gazelor către Moldovagaz. Așa cum gazele vor veni dinspre vest, pentru a ajunge în Transnistria și Cuciurgan, acestea vor trece pe teritoriul Republicii Moldova, care ar putea pur și simplu să ceară sistarea livrărilor către malul stâng dacă transnistrenii vor continua să nu achite gazul furnizat. Chiar dacă gazul va fi cumpărat în continuare doar de la Gazprom și livrat dinspre sud prin conductele prin care până acum rușii exportau gaze în Balcani, Gazprom-ul nu prea ar avea temeiuri nici comerciale, nici de drept internațional sau de orice alt gen, să oblige Chișinăul să livreze mai departe gazul către Tiraspol fără ca acesta să plătească.

                                                                                                        Rusia ar vrea menținearea status-quo-ului

                                                                                                        Cam asta ar fi principala variabilă de ordin politic în ecuația negocierilor actuale dintre guvernul moldovean și Gazprom.

                                                                                                        Logica rușilor e simplă: dacă Chișinăul cere condiții de contractare a gazelor mai avantajoase decât cele de piață, trebuie să facă cedări, inclusiv în chestiunea transnistreană. Deocamdată nimeni nu a făcut vreo declarație cu referire la acestea, putem doar presupune care sunt ele. Într-un interviu pentru ziarul VZGLYAD expertul energetic rus Igor Iușkov a menționat că pentru Gazprom este mai rentabil să încheie un nou contract pe termen lung cu Republica Moldova.

                                                                                                        În primul rând, la nivel de stat, Moscova vrea un dialog normal cu Chișinău pe problema transnistreană. În al doilea rând, putem vorbi despre schimbarea punctului de livrare și acceptare a gazelor pentru Moldova. Acum, gazul rusesc trece în tranzit prin Ucraina, apoi trece prin Transnistria în Moldova. În această situație, Moldova nu poate deconecta Transnistria de la conducta cu gaze, altfel va fi ea însăși fără gaz.

                                                                                                        Pe de altă parte, ar fi mai bine ca Gazprom să încheie un nou contract de livrare ocolind Ucraina, astfel încât după 2024 să nu semneze un nou acord de tranzit cu Kievul. Urmând această logică, gazul va intra în Moldova prin sudul țării – din România. Dar aici apare întrebarea – cum să aprovizionăm cu gaz Transnistria? Adică, este necesar să se obțină garanțiile Chișinăului că nu va întrerupe furnizarea de gaze către Transnistria “, a spus expertul.

                                                                                                        Chișinăul în fața dilemei: gaze ieftine sau independență

                                                                                                        Astfel, dilema în fața căreia este pusă guvernarea actuală de la Chișinău este: dacă cerem de la Gazprom un preț de achiziționare a gazelor avantajos pentru moment, pierdem oportunitatea ce s-ar deschide în 2025 de a obține o pârghie puternică în soluționarea diferendului transnistrean. Și prețul negociat într-un acord pe termen lung, deși ar fi mai avantajos pentru iarna curentă, în condițiile acestei crize energetice globale, pe termen lung ar putea fi în dezavantajul Republicii Moldova. Către anul 2023 se așteaptă ca prețurile gazelor la bursele internaționale să coboare la cotații de 200-250 USD pentru mia de metri cubi. Altfel spus, dacă Republica Moldova se va grăbi în acest moment, deși dificil dar nu letal, să încheie un contract cu Gazpromul în condițiile acestuia la un preț stabil, să nu se întâmple ca peste câțiva ani să aibă și un preț mai mare dar și o imensă oportunitate ratată privind soluționarea diferendului transnistrean.

                                                                                                        O altă chestiune, pe care cei de la Gazprom vor s-o tranșeze în discuțiile cu Chișinăul ar fi modalitatea de implementare a Pachetului III Energetic și datoria malului drept de circa 450 de milioane USD. Despre el dar și despre gazoductul Iași-Chișinău și cine se face vinovat că acesta nu are o capacitate suficientă pentru asigurarea Republicii Moldova cu gaze, citiți în articolul următor.

                                                                                                        Ion Chișlea

                                                                                                        Patrula de Reciclare a lansat la 19 octombrie Ghidul Bunelor Eco-Maniere, un e-book despre obiceiuri responsabile, destinat in special copiilor.

                                                                                                        Acesta este primul manual de educatie de mediu conceput in colaborare cu beneficiarii Patrulei de Reciclare. Ghidul cuprinde sfaturi si solutii pe zece teme de actualitate, precum: colectarea selectiva, refolosirea creativa a obiectelor sau donatii.

                                                                                                        Banca Transilvania este unul dintre partenerii proiectului, care si-au propus ca impreuna cu  Asociatia Volens sa promoveze impreuna un stil de viata responsabil si prietenos cu natura.

                                                                                                        , Image: 351394520, License: Royalty-free, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Jaturon Ruaysoongnern / Alamy / Alamy / Profimedia

                                                                                                        De la începutul pandemiei, în perioada martie 2020 – august 2021, companiile de asigurări au plătit ca urmare a efectelor îmbolnăvirii cu SARS-Cov 2, inclusiv a deceselor cauzate de acest virus, indemnizații de 9,37 milioane euro în baza polițelor de viață și de sănătate, se menționează în comunicatul UNSAR (Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania). Astfel, peste 10.000 de familii au beneficiat în perioada pandemiei de protecția financiară oferită de o poliță de asigurare facultativă.

                                                                                                        „Pandemia este, probabil, una dintre cele mai mari provocări ale lumii contemporane căreia trebuie să îi facem față. Chiar dacă, din păcate, multe familii sunt în continuare vulnerabile din punct de vedere financiar, deficitul de protecție existent poate fi diminuat cu ajutorul polițelor de asigurare”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

                                                                                                        În acest context, asigurările de viață și asigurările voluntare de sănătate sunt soluții accesibile pentru reducerea vulnerabilității familiilor și a dezechilibrelor sociale, acestea completând protecția oferită de sistemul public.

                                                                                                        „Marea majoritate a companiilor de asigurări și-a adaptat activitatea în context pandemic, pentru a lărgi și adapta sfera de acoperiri și la riscurile generate de COVID-19”, a subliniat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR, chiar dacă există un principiu la nivel internațional, inclusiv în zona de reasigurări, prin care riscurile generate de o pandemie reprezentau excluderi din polițele de asigurări.

                                                                                                        Mai mult, deși de regulă unii asigurători excludeau din polițe riscurile cauzate de epidemii și pandemii, acum, pentru a veni în sprijinul clienților a căror stare de sănătate ar putea fi afectată de COVID-19, au decis să evalueze fiecare solicitare în parte sau să adapteze produsele pentru a face posibilă plata de îndemnizații pentru riscurile cauzate de COVID-19.

                                                                                                        În primul semestru al acestui an, volumul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări de viață a crescut cu 24% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce asigurările de sănătate s-au dezvoltat cu 8%, arată datele ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aceste evoluții reflectă faptul că asigurările de viață și asigurările voluntare de sănătate răspund nevoilor românilor, dar și că ele au devenit un instrument de protecție din ce în ce mai des folosit.

                                                                                                        Personalul Muzeului Etnografic din Budapesta a efectuat lucrări de digitalizare la muzeele din Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe, iar de luni începe să digitalizeze materialul etnografic de la muzeele din Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni.

                                                                                                        În comunicatul de presă emis luni, Muzeul Etnografic din Budapesta aminteşte că obiectivul proiectului-pilot dezvoltat de personalul său este acela de a lua în evidenţă şi de a prezenta patrimoniul cultural etnografic al tuturor regiunilor în care trăiesc comunităţi vorbitoare de limbă maghiară. Proiectului-pilot li s-au alăturat cinci muzee din Ţinutul Secuiesc: Muzeul Secuiesc al Ciucului (Miercurea Ciuc), Muzeul Haáz Rezső (Odorheiu Secuiesc), Muzeul Naţional Secuiesc (Sfântu Gheorghe), Muzeul Tarisznyás Márton (Gheorgheni) şi Muzeul Judeţean Mureş (Târgu Mureş). Pentru ca instituţiile participante să deţină cât mai devreme nişte evidenţe moderne, inclusiv digitalizate, cu posibilitatea publicării lor, experţii de la Muzeul Etnografic din Budapesta au dezvoltat un sistem complex de lucru, bazat pe cinci piloni. La început, aceştia realizează o bază de date, apoi urmează digitalizarea şi arhivarea, acordându-se atenţie şi actualizărilor ulterioare, se subliniază în comunicatul transmis agenţiei ungare de presă MTI.

                                                                                                        Pentru desfăşurarea activităţilor, Muzeul Etnografic din Budapesta a adus în Ţinutul Secuiesc propriul său studio mobil, astfel încât procesul de digitalizare să poată avea loc la faţa locului. În plus faţă de activitatea de digitalizare efectuată cu propriile echipamente, experţii de la muzeul maghiar asigură pentru colegii din Transilvania şi pregătire profesională teoretică şi practică în domeniul digitalizării.

                                                                                                        Prima oară, studioul mobil de digitalizare a ajuns la Sfântu Gheorghe, iar apoi la Miercurea Ciuc. În luna octombrie, digitalizarea se va desfăşura, în paralel, la Gheorgheni şi la Odorheiu Secuiesc, sub coordonarea managerului de proiect Zsolt Odler, cu fotografii Edit Garai şi Krisztina Sarnyai. Muzeul Etnografic din Budapesta îşi propune să încarce în baza de date 500 de elemente, cu metadatele aferente fiecăruia.

                                                                                                        Potrivit comunicatului, muzeele din Ţinutul Secuiesc nu dispun în prezent de sisteme de evidenţă integrate şi complexe, care să fie potrivite pentru stocarea metadatelor şi a conţinutului digitalizat, respectiv pentru afişarea lor în online, în limba maghiară. Acest lucru reduce semnificativ posibilitatea accesării şi cercetării elementelor păstrate în muzee.

                                                                                                        În acelaşi timp, la Muzeul Etnografic din Budapesta sunt depuse eforturi mari în acest sens, deja de decenii întregi, astfel că instituţia deţine astăzi una dintre cele mai mari şi mai complete baze de date digitale integrate din Ungaria. Iar acum s-a reuşit şi identificarea unor soluţii şi condiţii tehnice care să ofere şi muzeelor de peste graniţele Ungariei oportunitatea digitalizării, subliniindu-se importanţa existenţei unei baze de date comune a colecţiilor etnografice din toate regiunile în care trăiesc comunităţi maghiare, în vederea păstrării moştenirii culturale naţionale.

                                                                                                          BCR

                                                                                                          Banca Comercială Română și ROREG (Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România) au semnat un protocol de colaborare privind promovarea oportunităților de finanțare europene, disponibile pentru antreprenori, prin Programele Operaționale Regionale.

                                                                                                          Inițiativa comună vizează facilitarea accesului la informații pentru antreprenorii care vor putea atrage investiții de peste 3,5 miliarde de euro, prin intermediul Programelor Operationale Regionale gestionate de ADR-uri, in calitate de Autoritati de Management. Sumele destinate mediului privat sunt alocate prioritar investițiilor care sprijină creșterea performanței, încurajarea inovării și digitalizării. Peste 11 miliarde de euro vor fi disponibile prin POR în exercițiul financiar multianual 2021-2027, pentru un portofoliu amplu de proiecte, în cadrul celor opt axe prioritare ce vizează dezvoltarea sustenabilă a unor regiuni competitive.

                                                                                                          BCR și ROREG susțin colaborarea pentru absorbția fondurilor europene și atrag atenția asupra perspectivelor de creștere ale României, pe termen lung, dar și a rolului investițiilor în comunitate. Parteneriatul include:

                                                                                                          • educație și consiliere în domeniul programelor de finanțare
                                                                                                          • promovarea cursului dedicat programelor de finanțare de pe platforma BCR Școala de Business
                                                                                                          • o serie de conferințe regionale în care vor fi prezentate oportunitățile de finanțare pentru antreprenori, autorități publice și companii de stat
                                                                                                          • promovarea apelurilor de proiecte din POR 2021-2027 și organizarea de workshop-uri practice dedicate acestora

                                                                                                          Protocolul dintre BCR și ROREG este o inițiativă comună de promovare a resurselor de finanțare și a dezvoltării unor procese de lucru mai flexible pentru antreprenori. Pentru că avem iniţiative locale remarcabile, avem oportunităţi de dezvoltare și trebuie să le arătăm antreprenorilor că fondurile europene le pot accelera implementarea proiectelor. Banii europeni sunt cel mai bun mod de a ne crește perspectivele economice, fiind o resursă importantă în valorificarea poteţialului uman al României“, a susținut Sorin Maxim, președinte ROREG și director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest

                                                                                                          “Antreprenorii au șansa să atragă investiții consistente prin programele POR, iar perioada 2021-2027 este plină de oportunități. Este rolul nostru să le fructificăm și să oferim mediului de afaceri toate informațiile și toate instrumentele prin care pot parcurge cu bine tot procesul accesării fondurilor. Sunt finanțări care nu doar că ne ajută să atenuăm discrepanțele economice la nivel regional, dar ne ajută să creștem economia și nivelul de trai în România”, a declarat Vasile Asandei, vicepreședinte ROREG.

                                                                                                           „Colaborarea dintre BCR și ROREG este un apel comun pe care îl adresăm antreprenorilor de a atrage banii europeni pentru investiții. Finanțările nerambursabile accelerează procesul de modernizare, prin care România SA și România SRL își păstrează relevanța pe lanțul de producție. BCR va contribui, pe lângă furnizarea de educație și consultanță în domeniul programelor de finanțare, cu multiple produse bancare personalizate, adaptate nevoilor fiecărui tip de beneficiar. Nu avem nicio îndoială că, în viitor, succesul economic va depinde de responsabilitatea socială și de mediu, de aceea insistăm pe transformarea sustenabilă a economiei. Acest parteneriat este un prim pas către toți factorii de decizie și părțile interesate pentru a susține popularizarea accesării fondurilor europene de către antreprenori“, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

                                                                                                          În prezent, alocarea totală estimată a celor 8 Programe Operationale Regionale este de peste 11 miliarde de euro și include următoarele sume pentru exercițiul financiar 2021-2027:

                                                                                                          • POR Nord-Est – peste 1,7 miliarde de euro
                                                                                                          • POR Nord-Vest – peste 1,4 miliarde de euro
                                                                                                          • POR Centru – circa 1,4  miliarde de euro
                                                                                                          • POR Vest – peste 1,1 miliarde de euro
                                                                                                          • POR Sud-Vest – peste 1,2 miliarde de euro
                                                                                                          • POR Sud-Muntenia – peste 1,5 miliarde de euro
                                                                                                          • POR Sud-Est – peste 1,4 miliarde de euro
                                                                                                          • POR București Ilfov – circa 1,5 miliarde de euro

                                                                                                          Programele Operaționale Regionale vor avea mai multe priorități:

                                                                                                          • Axa prioritară 1 – O regiune  mai inovatoare
                                                                                                          • Axa prioritară 2 – O regiune mai digitalizată
                                                                                                          • Axa prioritară 3 – O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul
                                                                                                          • Axa prioritară 4 – O regiune cu o mobilitate urbană mai durabilă
                                                                                                          • Axa prioritară 5 – O regiune mai accesibilă
                                                                                                          • Axa prioritară 6 – O regiune educată
                                                                                                          • Axa prioritară 7 – O regiune mai atractivă
                                                                                                          • Axa prioritară 8 – Asistență tehnică

                                                                                                          Antreprenorii care își doresc să își dezvolte afacerile cu fonduri europene, pot urmări și cel mai recent curs lansat de către BCR Școala de Business – Programe de finanțare pentru antreprenori, ce oferă tuturor celor interesați informații complete, gratuite, despre oportunitățile de finanțare europene, despre accesarea și utilizarea fonduri care se potrivesc domeniului în care activează.

                                                                                                            fonduri europene

                                                                                                            Astăzi, 18.10.2021, începe preînscrierea pentru sesiunea a doua aferente Măsurii 1 – Microgranturi. Ministerul economiei, antreprenoriatului și turismului invită noii aplicanți eligibili, respectiv Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale, Profesii Liberale, dar și pe cei din restul de categorii eligibile care nu au cont, să înregistreze cu semnătură electronică datele reprezentantului legal/împuternicit, cât și datelor IMM/PFA/ONG/CMI/II/IF/profesie liberală, date cu care se vor înscrie începând cu data de 25 octombrie 2021, ora 10.00, în cadrul sesiunii a doua aferente măsurii de Finanțare “Microgranturi”.

                                                                                                            Ministerul precizează că aplicanții care sunt deja înscriși în platforma informatică  vor putea utiliza aceste conturi în noua sesiune cu obligativitatea de a regenera, semna și reîncarca declarațiile și documentele actualizate.

                                                                                                            Documentația măsurii publicată în Monitorul Oficial nr. 989 din data de 15.10.2021 se afla pe site-ul institutiei la adresa http://www.economie.gov.ro/anunt-privind-procedura-de-implementare-a-sesiunii-a-2-a-pentru-masura-1-microgranturi

                                                                                                            Linkul de preînscriere este activ la adresa https://granturi.imm.gov.ro/auth/login, iar numărul de call center disponibil pentru suport și asistență tehnică este 0219059!

                                                                                                            Foto: (c) Bernadett Szabo / REUTERS

                                                                                                            Outsiderul Peter Marki-Zay, un conservator de 49 de ani, a câştigat duminică alegerile primare ale opoziţiei din Ungaria şi va fi contracandidatul premierului în exerciţiu, Viktor Orban, în 2022, transmit AFP şi dpa

                                                                                                            Peter Marki-Zay, primarul independent al oraşului Hódmezővásárhely, a câştigat prealegerile pentru candidatura la postul de prim-ministru al opoziţiei din Ungaria. Anunţul a fost făcut duminică seara, pe pagina oficială de Facebook a prealegerilor. Candidatul partidului Mişcarea Ungaria Tuturor a obţinut 371 560 de voturi (56,71%), în timp ce adversarul său, Klára Dobrev, susţinută de Coaliţia Democratică a primit 283 677 (43,29%).

                                                                                                            În cel de-al doilea tur au votat 662 353 de alegători, personal sau online, numărul voturilor valabile exprimate fiind de 655 237.

                                                                                                            Partidele maghiare Coaliţia Democratică, Jobbik, Politica poate fi şi altfel, Momentum, Partidul Socialist Maghiar şi Dialog au decis să candideze împreună la alegerile parlamentare din 2022, candidatul comun al opoziţiei pentru funcţia de prim-ministru şi candidaţii comuni pentru parlament din circumscripţiile electorale fiind desemnaţi în urma unor prealegeri.

                                                                                                            Primul tur al prealegerilor s-a desfăşurat în perioada 18-28 septembrie, iar cel de-al doilea tur, în care votanţii au putut alege dintre cele două persoane rămase în cursă pentru candidatura la funcţia de premier, între perioada 10-16 octombrie.

                                                                                                            În primul tur al prealegerilor au votat 633 811 de persoane, personal sau online. Atunci, cele mai multe voturi, 214 319 (34,76%), au fost obţinute de Klára Dobrev, candidatul Coaliţiei Democratice. Pe locul doi s-a clasat Gergely Karácsony, candidatul Partidului Socialist Maghiar, actualul primar al capitalei Budapesta, cu 168 396 de voturi (27,31%) (care ulterior s-a retras în favoarea lui Péter Márki-Zay), iar pe locul trei, Péter Márki-Zay, cu 123 453 de voturi (20,02%).

                                                                                                            Organizatorii au numit-o „un succes incredibil”. A mobilizat peste 800.000 de alegători în timpul celor două runde sau aproape 10% din electoratul acestei ţări membre a Uniunii Europene (UE) cu 9,8 milioane de locuitori.

                                                                                                            Duminică au participat 662.016 electori, potrivit datelor comisiei pentru alegerile primare.

                                                                                                            „Este multă lume în comparaţie cu ţări care, contrar Ungariei unde aşa ceva nu s-a mai petrecut niciodată înainte, au o lungă tradiţie a alegerilor primare”, a declarat pentru AFP la momentul numărării voturilor Marta V. Naszalyi, primar ecologist al sectorului unu din Budapesta.

                                                                                                            Victoria lui Peter Marki-Zay este „un coşmar pentru Viktor Orban”, a subliniat analistul Robert Laszlo. „Spre deosebire de Klara Dobrev, el nu poate fi uşor luat în ridicol de premier ca fiind marioneta lui Ferenc Gyurcsany”, a adăugat.

                                                                                                            „A fost câştigătorul primarelor cel mai puţin dorit de Fidesz şi pare capabil să atragă noi alegători care sunt încă indecişi”, a spus analistul pentru AFP.

                                                                                                            După ani de certuri şi o serie de înfrângeri, este prima dată când opoziţia a decis să prezinte un front comun. O căsătorie din interes, susţinută de rezultate promiţătoare la municipalele din 2019 şi de sondaje favorabile.

                                                                                                            Formaţiunile reprezentate în parlamentul ungar, liberali, ecologişti, social-democraţi sau de extremă-dreaptă, au semnat o declaraţie comună, unde îl acuză pe Viktor Orban că a croit în avantajul său legea electorală pentru a împiedica alternanţa, şi s-au angajat la un program guvernamental.

                                                                                                            finanțat

                                                                                                            Criza gazelor, cu care se confruntă în prezent Republica Moldova, nu este doar problema acestei țări, dar este a întregii regiuni. Deseori, în astfel de situații, percepția se adeverește a fi mai gravă decât situația reală. Presiunea publicului asupra politicului este enormă, iar politicul trebuie să întreprindă măsuri corecte pentru a nu comite  greșeli. Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 15 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că „astăzi, situația este gravă, critică, dar gestionabilă. Este greu, dar nu imposibil”.

                                                                                                            Expertul declară că soluțiile pe care le are Republica Moldova pentru prețul gazului sunt în mare parte de ordin politic și nu economic. În opinia sa, criza gazelor va dura maximum doi ani. După, starea critică se va tempera, iar autoritățile vor înțelege – se merită ca Republica Moldova să aibă costuri politice enorme, cu consecințe pentru zeci de ani, pentru a diminua o criză care va dura doi ani?

                                                                                                            Potrivit economistului, Republica Moldova nu trece prima dată printr-o situație de criză legată de prețul gazului, iar dacă nu se va reuși să se negocieze, pentru acest an, cu Federația Rusă un preț corect în noul contract de livrare al gazelor, am putea achita circa 790 de dolari pentru o mie de metri cubi, față de 250 de dolari media pe perioada de iarnă conform formulei vechi. „Este o situație neplăcută, una grea, dar gestionabilă și trebuie să dăm dovadă de inteligență”, a spus economistul.

                                                                                                            Analistul economic mai spune că Republica Moldova a avut un preț la gaz, relativ confortabil, până în 2005-2006, când plătea pentru o mie de metri cubi aproape 80 de dolari. În 2010, acesta s-a ridicat la 250 de dolari. Maxima istorică a fost în 2013-2014 când a ajuns să fie de 380 de dolari. Între 2016-2017 s-a înregistrat o scădere de prețuri. Însă, în 2018 Gazprom a schimbat abordarea, iar Republica Moldova a început să plătească pentru gaz mai mult. Dat fiind conjunctura internațională favorabilă, anul trecut moldovenii au avut cel mai mic preț la gaz din ultimii 15 ani. Pe fundalul crizei energetice mondiale legată de situația provocată de COVID-19, prețurile au căzut și Republica Moldova a beneficiat de un preț de 150 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz.

                                                                                                            Ne-am bucurat și am crezut că toată viața va fi 150 de dolari. Nu este corect să analizăm situația de astăzi cu ceea ce a fost anul trecut. Anul trecut a fost o anomalie legată de COVID-19. Anul acesta situația este inversă. Avem acum o speculație proastă la bursă. Totodată, trebuie să fie făcută anchetă separată, să ni se spună din ce cauză ne-am trezit cu o nouă formulă de calcul și în loc de 250 de dolari pentru o mie de metri cubi ni se impune să plătim 790 de dolari și asta în lipsa unui contract garant de livrare”, a menționat analistul economic.

                                                                                                            Expertul a mai afirmat că în anii „răi” din punct de vedere energetic, Republica Moldova plătea pentru importul resurselor energetice un miliard și 200 de milioane de dolari. Anul trecut a plătit sub de 600 de milioane de dolari, minimul din ultimii 15 ani. În acest an, dacă nu se va reuși negocierea cu Federația Rusă, prețul va ajunge la un miliard și 240 de milioane de dolari. Anul viitor, situația ar putea să continue să se agraveze. Se va ajunge la un miliard și 450 de milioane de dolari. Apoi, invitabil situația va veni la normal.

                                                                                                            Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din 1997 și până în 2014 Republica Moldova, pentru importul resurselor energetice, aloca sume echivalente cu circa 20% din Produsul Intern Brut (PIB). Din 2001, odată cu creșterea PIB-ului creșteau și prețurile la resursele energetice. Însă, din 2015, pe de o parte scădeau prețurile la resursele energetice, iar pe de altă parte creștea PIB-ul și în consecință capacitatea de plată a țării a devenit mult mai mare. În 2020 povara energetică a Moldovei ajuns la minimum istoric, sub 5% din PIB. În acest an, spune economistul, dacă nu se va reuși negocierea cu Federația Rusă, povara energetică a țării va crește de două ori și va fi de 9,5% din PIB. Anul viitor, dacă din nou nu se va reuși negocierea, povara energetică va crește până la 10,5% din PIB și va fi la nivelul pe care l-am avut până în 2015.

                                                                                                             „Pentru Republica Moldova resurse energetice erau critice până în 2010-2015. Noi eram foarte săraci și ele erau foarte scumpe. Anul 1997, când trebuia să dăm 20% din PIB pentru resursele energetice, însemna falimentarea țării”.

                                                                                                            În opinia expertului, astăzi Republica Moldova nu mai poate fi șantajată pe segmentul energetic. Presiunea și povara energetică este incomparabil mai mică decât acum 10-15 ani. Majorarea prețurilor este ceva neplăcut pentru populație, însă situația nu este imposibilă de gestionat. Presiunea prețurilor resurselor energetice asupra economiei, asupra populației și asupra Bugetului Public Național este de patru ori mai mică decât acum 15-20 de ani.

                                                                                                            Economistul afirmă că în perioada 2000-2003, tariful unui metru cub de gaz în Republica Moldova era de 1,3 lei. Maximum a fost în 2014, de 7,20 lei. După, datorită conjuncturii internaționale favorabile, prețul a scăzut la 4,90 lei. Anul acesta, consumatorii casnici ar putea plăti 9 lei pentru un metru cub de gaz. Însă, afirmă economistul, este una când plătești 4,90 lei și ai un salariu mediu lunar este de 7500 lei și este altceva când plătești 7 lei, dar salariul tău mediu lunar este de 3000 de lei.

                                                                                                            Veaceslav Ioniță menționează că până în 2015 un moldovean cu salariul mediu pe care îl avea putea procura până la 540 de metri cubi de gaz. În 2020, datorită faptului că salariul a crescut iar gazul s-a ieftinit, putea să procure 1520 de metri cubi. Dacă va fi majorat prețul pentru o mie de metri cubi până la 900 de lei, în primul trimestru al anului viitor moldovenii vor putea procura circa 900 de metri cubi dintr-un salariu mediu lunar. Este mult mai puțin decât în 2020, însă este aproape de două ori mai mult decât până în 2015.

                                                                                                            Cu referire la situația pensionarilor, Veaceslav Ioniță a menționat că aceștia până în 2015 procurau circa 170 de metri cubi de gaz dintr-o pensie medie lunară. Anul trecut, un pensionar, de pe o pensie medie lunară, putea să procure 430 de metri cubi de gaz.

                                                                                                            În opinia analistului economic, Republica Moldova trebuie să implementeze de urgență Pachetul Energetic III, votat în 2012, dar încă neimplementat, care trebuie să prevadă crearea Bursei de Mărfuri, ca în România, unde orice consumator poate merge să procure gaz. Veaceslav Ioniță a anunțat că în această săptămână, conducerea Bursei de Mărfuri din România, vine în Republica Moldova pentru a ajuta liderii de la Chișinău să urgenteze deschiderea acestei burse pentru tranzacționarea de gaze. Totodată, a anunțat că Bucureștiul vine și cu furnizori de gaz. Potrivit economistului, deschiderea bursei de mărfuri nu neapărat spune că vom avea un preț mic la gaz, dar ne va permite să ținem față negocierilor cu Federația Rusă.

                                                                                                            Expertul mai spune că Pachetul Energetic III înseamnă crearea rețelelor de transport al gazelor și a rețelelor de distribuție. El a amintit că majoritatea rețelelor de distribuție de la nivel local au fost construite din banii statului, ai administrației publice locale (APL), ai agenților economici și ai populației. S-au investit miliarde de lei în infrastructura gazului, care a fost dată în folosință Moldovei Gaz. Expertul susține că trebuie făcută o evaluare a tuturor activelor acestor rețele din fiecare raion, să fie determinată cota de participare a investitorilor, iar APL să gestioneze aceste acțiuni.

                                                                                                            Pachetul Energetic III, mai menționează economistul, trebuie să prevadă și procurarea gazelor din diverse surse, lucru ce poate fi realizat doar dacă în Republica Moldova va fi creată Bursa de Mărfuri.

                                                                                                            Analistul economic a mai declarat că statul trebuie să se pregătească să ofere suport cetățenilor în această perioadă de criză. Dacă vom avea majorarea tarifului la gaz până la 9 lei, Guvernul ar fi bine să subvenționeze jumătate din creșterea pentru consumul de până la 100 de metri cubi de gaz. Dacă acum tariful este de 4,90 lei și va crește până la 9 lei să se ofere o subvenție de 2 lei sau 2,5 lei.

                                                                                                            Pentru a plăti aceste subvenții, Guvernul va trebui să identifice circa 600 de milioane de lei, afirmă Veaceslav Ioniță. Însă, mai spune că atunci când se scumpește gazul, încasările din TVA în bugetul de stat tot cresc. Astfel, banii pe care îi va câștiga Guvernului din creșterea încasărilor TVA, de pe urma creșterii tarifului la gaze, îi poate întoarce populației, pentru ca să nu plătească mai scump decât a plătit în 2014-2015. Astfel, suma totală anuală pe care o vor primi persoanele sub formă de subvenții se va ridica la 1900 de lei.

                                                                                                            În opinia expertului, majorările trebuie făcute treptat. Prima – nu mai devreme de luna decembrie și nu mai mult de 80%. A doua majorare, doar după ce vom ieșit din iarnă, pentru ca cetățenii în perioada de vară, atunci când consumul este mic, să-și poată achita facturile din iarnă.

                                                                                                            Chiar dacă majorăm tariful la gaze, banii pe care îi va primi Moldova Gaz nu vor fi de ajuns să acopere toate cheltuielile și atunci Guvernul trebuie să ofere garanții Moldovei Gaz, dacă tariful va fi ajustat în 2-3 ani, care îi vor permite să se împrumute de pe piețele financiare”, a conchis Veaceslav Ioniță.

                                                                                                            În contextul sărbătoririi a 65 de ani de existenţă a Televiziunii Române, dar şi a 65 de ani de la înfiinţarea UNESCO, televiziunea publică a hotărât să realizeze 65 de filme documentare, în regia cunoscutului regizor Alexandru Munteanu, cu cele mai valoroase repere identitare ale culturii materiale şi imateriale din România.

                                                                                                            În cadrul acestui proiect, judeţul Satu Mare a fost ales pentru a ilustra unul din elementele identitare ale Ţării Oaşului, şi anume ţâpuritura. În acest sens o echipă TVR a realizat în data de 28 septembrie anul curent un film documentar cu ceteraşii şi ţâpuritorii din Tarna Mare şi Comlăuşa.

                                                                                                            Protagoniştii acestui eveniment artistic au fost: ceteraşii Vasile Canaloş şi Vasile Laza împreună cu ţâpuritorii Ioan Stan şi Mihai Danco din Tarna Mare precum şi Bianca Angela Cionca din Comlăuşa.

                                                                                                            Subliniem faptul că, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare face în prezent demersuri pentru includerea ţâpuriturii în Patrimoniul UNESCO.

                                                                                                            Filmul realizat în judeţul nostru va fi cu siguranţă un argument suplimentar pentru introducerea ţâpuriturii în acest prestigios Patrimoniu Mondial cu atât mai mult cu cât va fi primul element cultural care va primi această dstincţie.

                                                                                                            GALERIE FOTO AICIhttps://www.facebook.com/media/set?vanity=603874703077747&set=a.2367222023409664

                                                                                                            servicii

                                                                                                            Obiectivul Guvernului ungar este ca Ungaria să aibă cea mai dezvoltată infrastructură de transport din regiune şi să profite la maximum de poziţia sa geografică, a declarat, joi, la Budapesta, Levente Magyar, secretar de stat însărcinat cu relaţia cu Parlamentul în cadrul Ministerului ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la deschiderea conferinţei de două zile a Asociaţiei Centrelor de Servicii Logistice din Ungaria (MLSZKSZ).

                                                                                                            La Conferinţa Intermodală a Europei de Est, secretarul de stat a amintit că, în ultimii câţiva ani, au existat mai multe dezvoltări în domeniul infrastructurii de transporturi din Ungaria decât totalitatea celor de la schimbarea regimului socialist. Ungaria doreşte să continue această tendinţă, a adăugat politicianul.

                                                                                                            Vorbind despre planurile care privesc dezvoltarea logistică, Levente Magyar a afirmat că, pe masa Guvernului ungar, există o strategie cuprinzătoare de dezvoltare a aeroporturilor. Un element important al acestei strategii este extinderea capacităţilor de handling pentru transportul aerian de mărfuri. Obiectivul este ca fiecare oraş important din Ungaria să aibă acces la transportul aerian de mărfuri. Ca urmare a planului de dezvoltare, de 5-8 ani, pe lângă singurul aeroport care există în acest moment, Ungaria va avea 4-5 aeroporturi mai mari, iar pistele de aterizare necesare pentru avioanele de mărfuri vor fi construite în zeci de locuri. În acelaşi timp, participanţii la piaţă vor dezvolta unităţi adecvate primirii avioanelor de marfă care vor plasa transportul aerian din Ungaria la noi dimensiuni, a detaliat politicianul.

                                                                                                            În ultimii ani, în domeniul capacităţilor terestre s-au înregistrat progrese uriaşe. În urmă cu 10 ani, Ungaria avea doar 3 autostrăzi care ajungeau la graniţele sale, iar acum există 7 astfel de legături şi încă 7 autostrăzi vor fi predate în următorii ani, a atras atenţia secretarul de stat. Autostrada Budapesta-Bratislava a fost recent predată, autostrada M30, care leagă Budapesta de Miskolc şi Kosice, va fi predată în curând, iar construcţia nodului autostrăzii Záhony va începe în curând, la fel şi ramura autostrăzii M3 spre Beregszász, a enumerat exemplele politicianul.

                                                                                                            Ungaria recuperează o restanţă de un deceniu prin această dezvoltare, unul dintre principalele sale obiective fiind acela de a putea livra în Europa de Vest mărfuri din Est, prin Ungaria, care sosesc în porturile greceşti. Linia ferată de mare viteză, care
                                                                                                            deocamdată este în stadiu de proiect şi va trece prin ţările
                                                                                                            Grupului de la Visegrád (V4), deschide, de asemenea, noi
                                                                                                            perspective în transportul feroviar, a mai adăugat secretarul de
                                                                                                            stat ungar.

                                                                                                            creşteri salariale

                                                                                                            Companiile private din România estimează o creștere medie de 8,1% a salariilor de bază în 2022, după o majorare medie de 8,9% în acest an, arată studiul PayWell 2021, realizat de PwC România. Majorarea salarială raportată pentru acest an este de aproape două ori mai mare față de cea pe care au anticipat-o respondenții, de 4,68%, în ediția studiului Paywell efectuată în 2020, într-o perioadă de incertitudine economică.

                                                                                                            ”Liderii de afaceri aveau așteptări pesimiste în prima jumătate a anului trecut când estimau un impact mult mai sever al crizei asupra economiei globale. Pe măsură ce restricțiile care au limitat activitatea au fost ridicate, efectele negative s-au atenuat și companiile au reușit să acorde în 2021 majorări salariale peste nivelurile pe care le luau în calcul la începutul crizei sanitare. Deși creșterile salariale de două cifre au revenit, din cauza inflației, câștigurile reale sunt erodate. Pentru anul viitor, previziunile sunt optimiste, însă moderate, pentru că efectele pandemiei vor continua pe termen mediu, iar climatul economic va rămâne volatil”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                                            Dintre sectoarele prezente în studiu, cea mai mare creștere medie a salariilor în 2021, de 13,66%, a fost înregistrată de industrie, urmată de sectorul farmaceutic cu 10,51%, retail cu 8,2% și sectorul bancar cu 8,01%.

                                                                                                            Funcțiunile organizaționale cu cele mai mari creșteri anul acesta au fost cele de vânzări, de servicii administrative și de infrastructură, precum și IT, reflectând prioritățile organizațiilor. Pe categorii de angajați, cele mai mari creșteri salariale au fost înregistrate în categoria ”experți” (16,75%), restul specialiștilor, precum și nivelurile de muncitori / operatori  având parte de o creștere aproape de media pieței. Cele mai mici creșteri au fost, și în acest an, în categoria management de top. În continuare, regiunea București-Ilfov conduce detașat, înregistrând un salariu mediu brut aproape dublu față de Moldova (8.850 lei față de 4.444 lei).

                                                                                                            Evoluții pe termen mediu și lung

                                                                                                            ”Pe termen mediu și lung, noul model de creștere economică axat pe ecologie și tehnologie va solicita competențe adecvate, în special digitale,  pentru a menține competitivitatea angajaților pe piața muncii și, implicit, performanța companiilor. În aceste condiții, reformele structurale în educație, asistență medicală sau infrastructură sunt mai necesare ca niciodată, pentru a reduce decalajul față de economiile dezvoltate. În România doar o treime dintre persoanele de vârsta adultă au competențe digitale de bază, iar programele de învățare și formare pe care companiile le oferă sunt foarte utile, dar trebuie dublate de educația formală, a școlii”, a declarat Daniel Anghel, Partener, lider servicii fiscale și juridice PwC România.

                                                                                                            Topul beneficiilor

                                                                                                            Topul beneficiilor este condus, și în acest an, de tichetele de masă, urmate de cafeaua și răcoritoarele gratuite, zilele suplimentare de concediu, bonusurile acordate cu diferite ocazii și abonamentele medicale.

                                                                                                            ”Beneficiile care erau populare și înainte de pandemie au rămas în continuare apreciate, în special datorită fiscalității avantajoase, dar pachetele de beneficii au început să includă tot mai mult alte facilități, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților (”well-being”). Remarcăm, în mod deosebit, promovarea timpului liber ca beneficiu, precum și accentul pe sănătatea mintală a angajaților (sesiuni de educație, terapie individuală sau linii dedicate de asistență pentru angajați). 

                                                                                                            Sunt în general beneficii care răspund problemelor generate de pandemie, cum sunt stresul suplimentar generat de munca de acasă, grija mai mare pentru sănătate și timpul necesar pentru îngrijirea copiilor”, a arătat Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România și coordonatoarea studiului Paywell.

                                                                                                            În condițiile creșterii economice prognozate, digitalizării accelerate și a schimbărilor în modul de a lucra, ne așteptăm ca piața muncii să devină tot mai dificilă pentru angajatori, în special în ceea ce privește competențele necesare proceselor de transformare. Presiunea asupra pachetelor de recompensare necesare atragerii și retenției oamenilor este similară perioadei de dinaintea pandemiei și capătă valențe noi, în contextul în care flexibilitatea muncii a devenit un criteriu tot mai important în alegerea angajatorului.

                                                                                                            Alte concluzii ale sondajului

                                                                                                            • Salariile medii de top în 2021 au fost în departamentele de strategie, juridic și IT.
                                                                                                            • Cea mai bine plătită grupă de vârstă este cea cuprinsă între 26 și 43 de ani.
                                                                                                            • Peste 50 de poziții din companiile analizate, precum retail product team leader, operations-service quality management specialist, system arhitect, branch network development director, regional sales manager sau market access manager, au avut creșteri salariale de peste 20%.
                                                                                                            • Numărul locurilor de muncă vacante a început să crească după redresarea economiei, iar în primul semestru era cu 3% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, dar cu 31% mai mic decât în 2019.

                                                                                                              start up nation

                                                                                                              Earlybird’s new UNI-X Fund of €75 million aims to support promising, cutting-edge ideas in Europe succeed commercially. The new fund targets attractive pre-seed and early-seed investments and especially spin-offs from tech academia.

                                                                                                              The Earlybird UNI-X Fund will financially support and accompany super early startups to enable the build-up of entrepreneurial teams, development of their business plans, and preparation of a “proof of concept.” Across leading European universities such as RWTH Aachen University, Karlsruhe Institute of Technology and Imperial College London, the fund connects a close network of 45 professors called “UNI-Xperts,” who have annual contact to about 50K students.

                                                                                                              Hendrik Brandis, Co-Founder and Partner at Earlybird: “Basic and cutting-edge research at Europe’s universities remains absolutely world-class. Thousands of groundbreaking ideas are generated here every year yet we are still underexploiting this potential. Far too many technologies get stuck on their way out of universities. Especially in light of accelerating innovations in the deep tech sector, we urgently need to commercialize more of these ideas and technologies. To tackle this challenge, we have now launched Earlybird UNI-X with a dedicated team that complements the Earlybird family of funds structure.“

                                                                                                              Every year, between 45K and 60K new technologies and innovations are developed at Europe’s top universities in a wide range of deep tech and high tech fields. Only half of these innovations find their way into a startup company, and then only half of these startup companies are seeking financing. This means that a lot of the innovation potential is lost.

                                                                                                              The UNI-X team includes Frédéric du Bois-Reymond, Michael Hoeck, Stephan Rauscher and Johannes Triebs. They are joined by two experienced and high-profile seed investors, Philipp Semmer and Michael Schmitt, as well as Professor Achim Kampker from RWTH Aachen University, a renowned scientist adding experience in spin-offs to the UNI-X team as a Venture Partner. Natalia Ahmadian is the newest member to support the investment team.

                                                                                                              “In recent years at many European universities, there have been very successful spin-offs. Far too often, however, our scientists lack the financial means, or the experience in how to build successful tech companies. In addition to technological excellence, one needs an ideal team and access to customers for pilot projects. Earlybird has precisely these resources paired with the respective know-how. That’s why I am very pleased that we can now better leverage this potential together with Earlybird,” says Achim Kampker, Venture Partner at UNI-X, Professor and Chair of Production Engineering of E-Mobility Components (PEM) at RWTH Aachen University.

                                                                                                              Earlybird UNI-X Partner Frédéric du Bois-Reymond stated: “Following university spin-offs and emerging technologies for years, we have regularly encountered a lack of the right mindset to commercialize these ideas. Meanwhile, such startups are created either in the USA or in China. We must change this if we don’t want to lose further ground. In order to be as close as possible to the creation of these ideas early on, we built up a broad network of partners from science and research. With our new Earlybird UNI-X Fund, we can now scale this concept across Europe and help even more university spin-offs succeed.”

                                                                                                              Organizat în regim hibrid, proiectul CLUJ- NAPOCA HR VIBES 2021 a reunit peste 20 de vorbitori pe data de 28 septembrie 2021. Alături de aceștia, peste 100 de participanți au luat parte la discuții, atât online, cât și offline. Fie că vorbim de efectele pandemiei de COVID-19 sau de dezvoltarea tehnologică, este evident că schimbarea definește atât prezentul, cât și viitorul, iar acesteia companiile sunt nevoite să îi răspundă rapid și eficient. În cadrul evenimentului am discutat soluții, am împărtășit din experiență, am oferit exemple, am analizat trenduri. Toate acestea alături de cei ce sunt cel mai în măsură – specialiștii implicați în viața de zi cu zi a unei companii.

                                                                                                              GYÖNGYI HUNYADI, HR Manager, VCST Automotive Production a deschis evenimentul cu o prezentare onestă despre impactul pe care pandemia l-a avut asupra companiei sale, dar și despre cum au reușit să depășească această perioadă: ”Business-ul și-a revenit absolut miraculos, impactul a fost foarte mare, am fost loviți foarte rău. A trebui să regândim echipa de management. Decizia a fost să apelăm la promovări interne, din fericire, am avut de unde. Pe baza a ce am ales? I-am ales să aibă aceleași valori și principii ca noi, ceilalți manageri rămași. Am supraviețuit pentru că am fost onești și am discutat deschis unii cu alții. Am învățat întotdeauna să spunem adevărul. Atunci când vrei să dormi liniștit, spune adevărul și asumăți-l.”

                                                                                                              RADU PANAIT, WorkTech Innovation Director, TotalSoft a vorbit despre trendurile globale la nivel de HR, dar și despre soluțiile tehnologice ce vin în întâmpinarea acestora. Aplecându-se și asupra modului de lucru hibrid acesta a menționat: ”75% din liderii de Resurse Umane spuneau că angajații sunt aproape speriați de varianta Delta. 25% spuneau că angajații refuză să se întoarcă la muncă din cauza acestui lucru. Work from home este un subiect ce rămâne activ. Crește tendința de a gândi office-ul descentralizat, sisteme hibride. Cred că nu am găsit soluția perfectă de a ne așeza. Pe plan global se vorbește de o ajustare a salarizării în funcție de locul unde locuiești și lucrezi. Există presiune de flexibilizare și dinspre blue collars. Nu știu dacă și cum se poate, dar presiunea există. Există și o criză de talente la nivel de blue collars. Piața s-ar putea să se așeze pe niște standarde ce au la bază cerințele din zona aceasta.”

                                                                                                              Cu o intervenție despre importanța comunicării interne, ANDRADA BUSUIOC, Internal Communications and Engagement Manager, Brico Dépôt România a venit cu o nouă perspectivă asupra modului în care interpretăm relațiile cu angajații: ”Comunicarea externă a fost mereu vedeta. Comunicarea internă a fost până acum rățușca cea urâtă, dar a devenit regina balului. Aceasta a răspuns mai multor provocări în 2020. De exemplu, comunicarea internă joacă un rol esential în transmiterea de informații. În ziua de azi, când suntem asaltați de informații contradictorii, în comunicarea internă trebuie să avem în vedere informații complete, fără jumătăți de măsură, transmise transparent. Dacă vrem, ca organizație, să fim ascultați, trebuie să avem grijă să fim relevanți. În BricoDepot, când transmitem un mesaj, angajații știu că chiar este important.”

                                                                                                              Business continuity este conceptul asupra căruia s-a concentrat DELIA ILIASA, Managing Partner, SanoPass. Aceasta a atras atenția asupra importanței unui plan în acest sens, cu atât mai mult în contextul sanitar actual: ”La nivel mondial, doar puțin peste 50% dintre companii au un plan de business continuity. În România doar 30%. Ce se întâmplă și cum acționez dacă unul dintre angajați se îmbolnăvește? Cum ne ajută tehnologia? Propunem prin aplicația noastră 3 pași- 1. Să ai posibilitatea de a verifica zilnic starea de sănătate a angajaților 2. Acces instantaneu în peste 900 de clinici la nivel național pentru investigații; 3. 21 de specialități medicale disponibile prin telemedicină 24/7.”

                                                                                                              IONUȚ GHERLE, CEO, UCMS by AROBS a argumentat importanța îmbinării HR-ului cu IT-ul la nivel strategic. ”HR-ul și IT-ul au fost în linia principală în ultimul an și jumătate, au fost la baza strategiilor companiilor. Noi aveam de dinainte soluția pentru work from home și work from office, iar în pandemie am adaptat. Nu toată lumea poate lucra de acasă. Am dezvoltat un asistent al departamentului HR care ste legătura dintre blue collar și departamentul HR. Am dezvoltat și un modul de semnătură electronică a tuturor actelor care se emite din aplicație.”

                                                                                                              ”Ce se întâmplă într-o cultură de storytelling și cine le spune acum că noi nu suntem acolo?” s-a întrebat LIANA PRECUP, HR Manager, Evozon în deschiderea prezentării sale –”Cultura era principalul punct de atragere a angajaților în Evozon. Ce facem acum, în era hybrid work?”. Pornind de la aceste date, aceasta a descris câteva dintre acțiunile luate: ”Ce facem în HR acum? Suntem prezenți. Online. facem one to one și ne întâlnim la cafea în online. Comunicăm. Spre și dinspre oameni. Facem coaching intern și a funcționat foarte bine. Atenție mai mare la onboarding-ul din timpul pandemiei, dar este dificil pentru că genul nostru de cultură se transmite fizic mult mai bine. Am dezvoltat și cultura de learning care este în floare acum. Facem evenimente online, dar nu merg atât de bine, este greu să mai stai online și după program. Avem o mare grijă de lideri, le oferim suport pentru că de multe ori ei se trezesc în situația de a devein terapeuți. ”

                                                                                                              Despre automatizare și digitalizare și despre cum acestea pot sprijini departamentele de HR a vorbit și AURELIAN CHITEZ, Sales Director, Romanian Software: ”Ne-am propus să automatizăm tot ce înseamnă procese în HR. Încă descoperim companii în cadrul cărora departamentele de HR nu au acces în mod real la actualizări. Studiile noastre arată că în pandemie companiile au implementat soluții care să le ajute activitatea. Din studiile noastre, implementarea unei soluții integrate ajută la creșterea eficienței timpului cu până la 80%.”

                                                                                                              LUIZA BANYAI, Head of International People Operations, Amber a atras atenția asupra importanței consilierii vocaționale: ”Consilierii vocaționali sunt extrem de buni la începutul carierei, dar și pe parcurs. O carieră este o sumă de alegeri. O carieră nu va mai fi de forma unei scări, trepte spre senioritate. Recalificările vor fi frecvent întâlnite. Când oamenii încep să piardă unul din elementele: contribuție, utilitate și recunoaștere, simt că ceva nu este bine.” De asemenea, a susținut ideea că programele de recalificare ar trebui dublate de unele de recadrare emoțională: ”Problema pe care eu o văd, este că se vine către angajați cu programe de recalificare, dar nu și cu unele de recadrare emoțională. Nu toți sunt pregătiți să facă o schimbare. Putem ajuta și în zona emoțională, să se redescopere, să își înțeleagă calitățile și cum pot face față schimbării.”

                                                                                                              La nivel de beneficii acordate angajaților, CĂTĂLIN OLTEANU, Director Comercial, Edenred România a făcut câteva mențiuni importante ce au la bază rezultate extrase din platforma Benefit an Edenred company: ”Valoare medie a beneficiilor acordate lunar angajaților este de 400 lei. La nivel de interese, în perioada pandemiei, în 2020, a scăzut zona de sport. Cursurile profesionale au înregistrat scădere în 2020, la fel ca și zona de transport. A crescut zona de sănătate – cu toții am fost îngrijorați de accesul la serviciile medicale în această perioadă. Cadourile și voucherele, turismul intern, pensile private- toate au fost căutate în 2020.”

                                                                                                              OANA PIPER, Manager Resurse Umane, Solina Grup a făcut o paralelă între criza generată de pandemia de COVID-19 și cea pe care cei din compania sa au resimțit-o în urma incendiului ce le- a afectat fabrica: ”Incertitudinea ce a marcat companiile în perioada pandemiei noi am trait-o de dinainte, atunci când fabrica noastră minunată a fost distrusă într-un incendiu ce nu a putut fi stins timp de 4 zile. Oamenii simțeau legătura emoțională cu compania. Ei au făcut mult mai multe decât le-am cerut sau ne-am așteptat noi. Obiectivele erau foarte vagi în acele momente. Post-eveniment m-am întrebat ce s-a activat în oamenii noștri de i-a făcut să fie atât de dedicați în acel moment de criză? Oamenii au ales să rămână cu noi pentru că și-au dat seama că nu totul s-a pierdut în incendiu. Nu am pierdut cunoștințele și pasiunea. Creierul comun pe care l-am avut ne-a salvat. Valorile noastre, parte din ADN-ul nostru, ne-au salvat.”

                                                                                                              ”Salariul nu mai trebuie să fie la termen, el poate fi la cerere”, a punctat ALINA ȘTEFAN, Chief Executive Officer, Salarium în continuarea evenimentului. ”Toți în plan personal am avut multe întrebări, am reflectat, am simțit stres, nesiguranță și ne-am dorit să ne ancorăm în concret, iar salariul ține de această zonă. 70% dintre angajați rămân fără bani de la un salariu la altul. 42% se împrumută pe termen scurt. Exită un cost în a te împrumuta oriunde, fie că la familie sau la bancă. 53% dintre companii nu oferă avansuri salariale la cerere, în timp ce 61% spun că nu ar trebui să aștepte până la ziua de plată pentru accesarea salariului. Noi asigurăm plățile avansurilor salariale ale angajaților și astfel, fluidizăm procesul și degrevăm departamentele de HR”, a menționat aceasta.

                                                                                                              PAUL DANIEL, Group Head of Talent Acquisition, Superbet a completat discuțiile cu o prezentare ce a avut la bază conceptul de Employeee Value Proposition (EVP). ”Ce este EVP? Este valoarea totală oferită de un angajator angajaților” a punctat acesta, aducând apoi lămuriri privind schimbările apărute la nivel de recrutare: ”Recrutarea s-a schimbat în ultimii ani. Importanța sa s-a schimbat în ultimii ani, candidații au mult mai mare putere în timpul căutării de slujbe. Talentele te aleg pe tine, ca angajator acum. Pentru a te alege, trebuie să le trezești interesul, diferențiându-te de competitori. Poți face asta prezentându-ți brandul de angajator ce își are fundația pe EVP și este promovat prin strategii de marketing de recrutare.Componentele mari ale EVP sunt: Compensații, Beneficii, Carieră, Cultură.”

                                                                                                              Cu o intervenție online, ROB VEERSMA, Global Director, Training & Development, Gazprom International a purtat firul discuției spre viitorul la nivel de muncă și impactul asupra companiilor: ”Pandemia a împins axa trendurilor în sus, nu în jos, cum te-ai fi așteptat. Trendurile au fost accelerate.  Suntem prgătiți pentru ceea ce viitorul la nivel de muncă înseamnă? Care sunt motoarele schimbării? Avansul tehnologiei, modificări la nivel demografic, urbanizarea rapidă, schimbări în puterea economică, schimbările climatice. Ar trebui să fim foarte atenți la ceea ce se schimbă în jurul nostru. Schimbarea tehnologică este exponențială, crește rapid. Dar nu este numai despre viitor, ci și despre ziua de azi, când tehnologizarea operațiunilor este tot mai prezentă. Joburile pe care noi le cunoaștem nu vor mai exista, 80% din joburile din 2025 sunt necunoscute în prezent. Ce joburi vor fi robotizate și care nu? Cele ce necesită un nivel înalt de pricepere, de dezvoltare a aptitudinilor vor fi înlocuite mai greu – social intelligence, creativitate, perception &manipulation. De ce aptitudini au nevoie generațiile viitoare? Gândirea analitică, inovația, învățarea activă și creativitatea sunt bune exemple. În 5 ani 25% dintre aptitudinile considerate importante acum, vor dispărea. Doar 50% din aptitidinile de care ai nevoie acum nu vor mai fi aplicabile în 2026.  Suntem pregătiți?”.

                                                                                                              ANCA PUCA, Sales Manager, Smartree a continuat conversația despre trendurile aduse de pandemie: ”Discutăm despre schimbările și trendurile aduse de pandemie. Pandemia nu a adus lucruri bune, dar a făcut ca toate companiile să se orienteze nu doar spre anumite departamente, ci spre toți angajații. În perioada aceasta am învățat să fim flexibili în gândire, să luăm decizii rapid, să lucrăm de oriunde fiind eficienți. Toate acestea ar fi fost imposibile fără tehnologie. Primul trend adus de pandemie- hiperautomatizarea (automatizarea tuturor proceselor ce pot fi automatizate). Al doilea- operațiuni oriunde (crearea unui ecosistem clienți-angajați-servicii de business independent de o anumită locație). Al treilea – flexibilitate și autonomie (utilizarea tehnologiei pentru conectarea cu angajații și susținerea dezvoltării și bunăstării acestora). Al patrulea – munca în regim hibrid (utilizarea de noi tool-uri pentru a gestiona eficient noua normalitate de muncă în regim hibrid). Pandemia a accelerat investițiile în tehnologie.”

                                                                                                              Cultura de învățare, iată pe ce au mizat în Bosch România, a explicat ANDREI SZATMARI, Organizational Development Consultant. Dezvoltarea unei astfel de abordări va aduce beneficii în viitor, a completat acesta: ”Dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor, trebuie să investim într- o cultură puternică de learning. În 2017 problema principală la nivel de learning&development era bugetul. În 2018 principala provocare era faptul că angajații nu găsesc timpul necesar. În 2019 angajații spuneau că și-ar dori să poată aloca timpul de learning din cel de muncă. În 2020, specialiștii vorbesc despre cultura de learning și trecerea într-un sistem sustenabil de învățare naturală, in care oamenii sunt autonomi. În definirea culturii de învățare, la Bosch am mers pe 2 puncte principale- ne dorim ca oamenii să fie responsabili de propria dezvoltare și ne dorim să aibă un mindset învățării continue. Am investit în experiența de învățare, am implementat o platformă digitală, Code of Talent.”

                                                                                                              MIHAELA SCURTU, HR Director România, LEONI a exemplificat și ea zonele pe care au mizat în cadrul companiei, ca răspuns la provocările întâmpinate: ”Provocarea principală este de a gestiona diversitatea. Avem colaborări în zona de CSR, comp&ben, learning&development. Avem 63 de salariați în Shared Service Centre-ul de la Cluj,  o alta soluție de business pe care am gasit-o. Aspecte care stau la baza continuității în Leoni sunt și parteneriatele cu școlile profesionale sau camerele de comerț. Suntem într- perioadă în care flexibilizarea si adaptarea sunt soluțiile pentru business. Pentru noi e important să livrăm ceea ce promitem.”

                                                                                                              Cum fac față companiile din HORECA provocărilor din ultimii ani? A explicat EMILIA STROE, HR Director, KFC, Pizza Hut, Taco Bell România (Sphera Franchise Group): ”În HORECA suntem foarte afectați de contextul ultimilor ani. În primul rând, peste 4 milioane de români sunt peste hotare. De asemenea, HORECA este un domeniu puternic afectat de criza generată de COVID-19. Contextul extern legat de recrutare influențează și el, concurența fiind acerbă. Ne-am dat seama că trebuie să fim agili. Agilitatea pleacă de la self-awareness și conștientizare. Ne-am îndreptat atenția către modul în care gândim și cel în care ne comportăm.  Am considerat că este important să generăm schimbarea din interior. Începem cu noi și continuăm cu ce este în jurul nostru. Importantă este diferențierea fixed mindset vs. growth mindset. În perioadă de criză avem nevoie de oameni cu mentalitate de creștere, de oameni care să îi inspire pe ceilalți, oameni orientați către soluție. Ne-am uitat si la comportament. Oamenii văd felul în care ne comportăm, iar modul în care ne comportăm este dictat de modul cum gândim.”

                                                                                                              Despre managementul schimbării a dezvoltat și RAMONA BOSÎNCEANU, HR Manager, Eaton la Cluj-Napoca HR Vibes: ”Din 20 în 20 de ani am schimbat procesul resurselor umane și ne-am îndreptat către oameni. Avem deseori probleme cu rezistența la schimbare, este ca o barieră. Managementul schimbării este un punct important de discuție. Sunt departamentele suficient de agile să depășească cu succes schimbările majore? Unul dintre joburile viitorului în HR este HR Business Director. Acesta va avea un cuvânt de spus, va sta la masa de discuții și va putea ghida într-un sens sau altul strategia. Alte joburi ce se vor regăsi în departamentele de HR în viitor: Head of skill design. Head of human-machine integration, HR Data Director, Head of work from home development, Chatbot facilitator.”

                                                                                                              În completare, despre schimbare a discutat și DANIELA PIPAȘ, Head of HR, BRINEL, Co-Fondator, Institutul pentru dezvoltare umană și organizațională în România – IMO România:  ”Care sunt cele mai importante probleme azi? Lipsa candidaților, presiunea pe relațiile de muncă, concurența internațională venită odată cu telemunca, burnout-ul, impactul economic, lipsa motivației pentru angajații actuali. O constantă a perioadei pe care o traversăm este această provocare și schimbare căreia trebuie să îi facem față. 80% din proiectele de schimbare nu ajung la rezultatele propuse, pentru că oamenii nu înțeleg de ce se întâmplă schimbarea, ce înseamnă pentru ei. Motivația este ceva schimbător, dinamic. Responsabilitatea față de procesul de lucru propriu trebuie să fie responsabilitate personală. A sosit momentul companiile să implementeze o insfrastructură de schimbare și procese care să susțină schimbarea. Schimbarea este constanta în viața unei companii.”

                                                                                                              În cadrul De’Longhi România, omul rămâne cea mai importantă resursă, a precizat FLORINA CICORTAS, Human Resources Manager, oferind detalii despre sprijinul pe care îl acordă angajaților în cadrul companiei: ”Omul de HR este un business partner, scrie planuri de dezvoltare, evaluează angajați, scrie bugete, dezvoltă oameni, recrutează. Omul rămâne pentru noi cea mai importantă resursă. Ce facem pentru el? De la incluziune la programul de onboarding, planul personal de dezvoltare, evaluarea- toate sunt în sprijinul său. Atitudinea este parte importantă în competență. Referitor la diversitate și incluziune, percepția despre diversitate este foarte diferită. 70% din companii spun că diversitatea și incluziunea puse în practică au dus la atragerea de forță de muncă. Diversitatea poate determina companiile să își crească posibilitatea de a avea un rezultat financiar mai mare cu 30%.  Forța de muncă direct productivă este predispusă să plece în străinătate și acest lucru s-a întâmplat în 2021. Am fost foarte constrâși. Am gasit soluțiile de a dezvolta parteneriat cu penitenciarul, parteneriat care funcționează foarte bine și angajarea de personal non-UE.”

                                                                                                              Ungaria ajută România şi preia 50 de pacienţi cu coronavirus, care au nevoie de terapie intensivă, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, miercuri, la Budapesta.

                                                                                                              Şeful diplomaţiei ungare a subliniat că “în ceea ce priveşte epidemia, România trebuie să răspundă unor provocări extrem de mari”, “există o mulţime de pacienţi care se află într-o situaţie foarte gravă, numărul zilnic al cazurilor este foarte mare”. În ultimele zile, Ungaria s-a aflat în contact permanent cu vicepremierul Hunor Kelemen şi cu ministrul sănătăţii, Attila
                                                                                                              Cseke, pentru a identifica modul în care Ungaria ar putea ajuta România în această situaţie extrem de dificilă, a spus Szijjártó.

                                                                                                              Ministrul a relatat că, până acum, Ungaria a trimis în România ventilatoare mecanice şi medicamente favipiravir, însă guvernul român a venit cu încă o solicitare: ca Ungaria să preia dintre pacienţii ATI, deoarece “în multe cazuri, capacitatea de tratare a bolnavilor în sistemul de sănătate românesc este la limită”, a subliniat Szijjártó.

                                                                                                              Ministrul a anunţat că s-a decis ca ajutorul solicitat să fie oferit, astfel că 50 de pacienţi ATI vor fi preluaţi de Ungaria, aceştia urmând să fie duşi la clinicile din Szeged şi Debrecen.

                                                                                                              Péter Szijjártó a menţionat că, în prezent, Ministerul Sănătăţii din România şi partea maghiară discută despre detaliile tehnice, printre care şi despre starea pacienţilor care vor putea fi transferaţi.

                                                                                                              Se discută şi despre necesitatea traducerii de urgenţă a diagnosticelor medicale în limba maghiară, respectiv despre momentul în care va putea începe transferul pacienţilor, a mai explicat ministrul.

                                                                                                                Prima localitate inteligentă din punct de vedere energetic din Republica Moldova nu este capitala, orașul Chișinău sau Bălțiul, celălalt mare oraș, nu este nici unul din cele 33 de reședințe ale raioanelor ci un sat de trei mii de locuitori din raionul Ștefan Vodă, amplasat în extremitatea sud estică a republicii.

                                                                                                                Miercuri, 13 octombrie, în satul Feștelița din raionul Ștefan Vodă, situat la 100 kilometri de Chișinău a fost lansat Centrul de Excelență în Eficiență Energetică, deocamdată unicul de acest gen în Republica Moldova. Grație lui, comunitatea produce anual energie electrică de circa 384 MWh/an, înregistrează, estimativ, economii de energie de circa 647 MWh/an și beneficiază de venituri suplimentare de peste un milion de lei moldovenești la bugetul local.

                                                                                                                Centrul este format din 10 tipologii de subproiecte demonstrative din domeniul eficienței energetice şi energiei regenerabile: iluminat stradal inteligent, parc fotovoltaic, panouri on-grid, cazangerii pe bază de biomasă, colectoare solare. Proiectul este orientat spre construirea unui viitor sigur din punct de vedere energetic, iar realizări similare fac parte din prioritățile agendei Săptămânii Europene a Energiei Durabile (EUSEW), care are loc anual în toată Europa. Mai mult decât atât, activitățile EUSEW-2021 se desfășoară cu genericul „Îndreptându-ne către 2030: remodelarea sistemului energetic european”.

                                                                                                                Crearea Centrului de Excelență în Eficiență Energetică în satul Feștelița, cu sprijinul Uniunii Europene, este un exemplu remarcabil de combinare a eficienței energetice și a energiei regenerabile verzi produse local. Această abordare integrată prezintă beneficiile angajării într-o tranziție verde, care va asigura cetățenilor o calitate a vieții mai bună, mai multe resurse disponibile pentru bugetul local și, în același timp, va contribui la abordarea problemelor schimbărilor climatice și a securității energetice. Această inițiativă atrage, de asemenea, investiții suplimentare de la partenerii internaționali, cum ar fi Nordic Environment Finance Corporation sau Global Environment Facility. Ne bucurăm să vedem că sprijinul Uniunii Europene a creat oportunități pentru realizarea acestei inițiative de succes”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

                                                                                                                Centrul reprezintă, la nivel de țară, un model de schimb de bune practici în domeniul eficienței energetice. Astfel, cu suportul financiar al Uniunii Europene, localitatea Feștelița a devenit primul sat inteligent energetic din țară, cu patru edificii a instituțiilor publice din localitate ce corespund etichetării nZEB (edificii cu consum de energie aproape zero), iar primăria Feștelița – prima autoritate publică locală care gestionează un parc fotovoltaic. Toți cei circa trei mii de localnici din Feștelița beneficiază de condiții mai bune de trai, studii şi muncă.

                                                                                                                Primarul satului Feștelița, NicolaeTudoreanu, a menționat că prin acest proiect s-a dorit să se demonstreze că inteligența energetică poate fi posibilă şi în satele din Republica Moldova. ”Împreună cu comunitatea am trecut peste stereotipurile existente şi cu suportul financiar al Uniunii Europene, satul Feşteliţa a trecut la tipurile de eco-energie. La prima vedere, pare un obiectiv greu de atins, dar nu şi pentru noi”, spunje primarul.

                                                                                                                Centrul de Excelență a fost creat în cadrul proiectului „Crearea centrului de excelență prin pilotarea noilor tehnologii demonstrative de eficiență energetică și a surselor de energie regenerabilă în satul Feștelița”, implementat de Primăria Feștelița, în parteneriat cu Asociația Obștească Fondul de Inovații Sociale din Moldova, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul Programului „Convenția Primarilor – Proiecte Demonstrative”.

                                                                                                                Costul total al proiectului este de 800.000 euro, dintre care 500 mii de euro reprezintă un grant oferit de Uniunea Europeană, iar trei sute de mii de euro a constituit contribuția națională și locală prin intermediul Agenției pentru Eficiență Energetică, Consiliului Raional Ștefan Vodă, Administrației Publice Locală din Feștelița și locuitorilor satului.

                                                                                                                Aceste investiții contribuie la reducerea emisiilor de CO2, cu 465 tone anual, în scădere cu 52% față de anul 2011, indicator asumat printr-un angajament oficial al satului Feștelița față de Convenția Primarilor pentru Climă și Energie, semnată în 2013.

                                                                                                                Cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat o scădere de 3,4%, ajungând la 44,4 miliarde de lei în 2020, fiind totuși cu 14,5% mai mare decât cea din 2016, potrivit studiului anual KeysFin „Sectorul agricol din România“.

                                                                                                                Pentru anul 2021, analiștii KeysFin estimează revenirea sectorului până în apropierea sau chiar depășirea nivelului record atins în 2019, de aproape 46 de miliarde de lei, în baza estimărilor Comisiei Europene din iulie, care prognozează o creștere de 43,5% a producției locale de cereale, ajungând la 27,2 milioane de tone, fiind astfel cel mai mare avans anual dintre statele membre.

                                                                                                                Cifra de afaceri a companiilor agricole din România a scăzut cu 3,6% în anul pandemiei, mai puțin decât estimările inițiale, în baza creșterii prețurilor la cereale și materii prime pe plan internațional, a subvențiilor alocate de autorități agricultorilor și a celorlalte măsuri de sprijin din anul pandemiei. Deși pentru anul 2021, estimăm revenirea sectorului și apropierea cifrei de afaceri de maximul istoric de 46 de miliarde de lei din 2019, punctăm nevoia prioritizării investițiilor în infrastructură și modernizarea acestui sector, astfel încât România să redevină exportator net de produse agricole*, după ce în anul pandemiei a fost importator net, pentru prima dată, în ultimii 10 ani. Ca direcție strategică, am putea urma exemplul Poloniei și să investim în procesare, ajungând ca, pe termen lung, să avem un sold pozitiv al comerțului internațional cu produse agro-alimentare, cu o valoare adăugată mai mare“, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                TOP COMPANII CU PROFIL AGRICOL

                                                                                                                În ceea ce privește topul celor mai mari companii cu profil agricol, REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA a ocupat și în 2020 poziția fruntașă, după o scădere anuală cu 10% a cifrei de afaceri. Pe locurile 2 și 3 se situează PROMAT COMIMPEX SRL (850 milioane lei) și TRANSAVIA SA (651 milioane lei).

                                                                                                                Cea mai mare creștere din top 10 a fost înregistrată de AVICARVIL SRL, care după un avans anual de 24% al cifrei de afaceri, a urcat de pe locul 10 în 2019, pe locul 7.

                                                                                                                56% DINTRE COMPANIILE CU PROFIL AGRICOL, PE PROFIT ÎN ANUL PANDEMIEI

                                                                                                                Potrivit specialiștilor Keysfin, numărul de companii care și-au raportat rezultatele financiare în 2020 a rămas foarte aproape de cel din anul anterior, respectiv 25,900 companii (în baza datelor extrase în septembrie 2021).

                                                                                                                Ca efect direct al pandemiei, în anul 2020, numărul angajaților din sectorul agricol a continuat să scadă, cu 5,5% față de anul 2019 și cu 7% sub nivelul din 2016, fiind înregistrați 121,5 mii de angajați.

                                                                                                                Prin urmare, și rezultatul net s-a redus cu mai mult de o treime (34%) față de 2019 și a fost cu 21,8% sub cel din 2016, la 2,4 miliarde de lei în 2020.

                                                                                                                Dintre cele 25,9 mii de companii care și-au raportat rezultatele financiare, aproximativ 14,9 mii au avut profit (55,9%), în timp ce 8,200 au înregistrat pierdere (31,7%), iar restul au înregistrat un rezultat nul în anul pandemiei.

                                                                                                                PRODUCȚIA VEGETALĂ LOCALĂ, DIN PERSPECTIVĂ EUROPEANĂ

                                                                                                                Producția vegetală din Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în 2020 față de anul anterior, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS): grâu (-19,4%), floarea soarelui (-14,9%), orz (-9,2%), porumb boabe (-8,6%), rapiță (-7,5%), soia boabe (-6,9%) și cartofi (-2,1%).

                                                                                                                România a avut cea mai mare scădere a valorii producției vegetale din Uniunea Europeană, de 18,5% și a coborât pe locul 7 în UE, cu 5% din total, fiind devansată de Polonia, care a ajuns la 6% din total în 2020.

                                                                                                                Deși România a ocupat în continuare primul loc lasuprafața cultivată de porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în anul pandemiei, producția realizată a fost de 10,2 milioane de tone, pierzând astfel poziția de lider în favoarea Franței.

                                                                                                                În ceea ce privește producția de grâu la nivelul UE, România a mai pierdut un loc în clasament, ajungând pe locul 6, cu 5,1% din total și o recoltă de 6,4 milioane de tone în anul 2020.

                                                                                                                Cu toate acestea, România a reușit, însă, să rămână cel mai mare producător de floarea soarelui din UE, cu o recoltă de 2,2 milioane de tone în 2020.

                                                                                                                VALOAREA PRODUCȚIEI AGRICOLE DIN ROMÂNIA ÎN 2020

                                                                                                                Valoarea producției ramurii agricole din România a scăzut cu 15,4% în anul 2020, comparativ cu anul precedent, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

                                                                                                                De asemenea, producția vegetală a scăzut cu 21,5%, iar producția animală și serviciile agricole s-au redus cu câte 1,2%, în 2020, față de anul anterior.

                                                                                                                Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a găzduit, recent, reuniunea anuală de lucru a Secretarilor generali ai parlamentelor din țările Parteneriatului Estic, președinția căreia o deține în această perioadă.

                                                                                                                Evenimentul a fost prezidat de Secretarul general al Parlamentului, Tamara Gheorghița, care a făcut o retrospectivă a acțiunilor desfășurate până în prezent. 

                                                                                                                Secretarul general a mulțumit omologilor, în special, pentru participare la webinarul ”Educația civică în administrațiile parlamentare ale țărilor Parteneriatului Estic” din vara acestui an, în cadrul căruia Georgia, Ucraina, Armenia și Moldova și-au împărtășit experiențele de implicare a oamenilor în procesul decizional.

                                                                                                                La rândul lor, Secretarii generali ai Georgiei și Armeniei au adresat felicitări Tamarei Gheorghița cu ocazia recentei sale numiri în funcție. Totodată, aceștia și-au exprimat speranța că situația în sănătatea publică se va îmbunătăți și întrunirile vor putea fi organizate cu prezență fizică.

                                                                                                                În cadrul discuțiilor, s-a convenit că perioada președinției Republicii Moldova în Rețeaua Secretarilor generali ai parlamentelor țărilor Parteneriatului Estic va fi prelungită cu șase luni – până la 1 aprilie 2022.

                                                                                                                În această perioadă urmează a fi extins proiectul ”Consolidarea administrației parlamentare în țările Parteneriatului Estic”, implementat cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Scopul acestuia constă în consolidarea capacităților secretariatelor parlamentelor, iar printre obiectivele pentru etapa următoare se regăsesc transformarea digitală, dezvoltarea leadership-ului femeilor, creșterea gradului de transparență.

                                                                                                                Parteneriatul Estic are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

                                                                                                                  strugure

                                                                                                                  Cramele care dețin plantații de viță de vie amplasate în regiunile viticole consacrate ale lumii sunt considerate ca fiind unele dintre cele mai profitabile afaceri. Pe fondul schimbărilor climatice au apărut numeroase întrebări privind modul cum acestea vor afecta producția de struguri și calitatea vinurilor, nu doar din regiunile consacrate dar și din toate celelalte zone.

                                                                                                                  Împărțirea în regiuni viticole s-a realizat pe baza legăturii dintre regiune-climă-soi, luând în considerare  care sunt microclimatele specifice fiecărei regiuni, care sunt condițiile climatice din regiunile respective și care sunt soiurile care se adaptează cel mai bine acestor condiții de climă. Soiurile de struguri pentru vin au cerințe specifice privind durata perioadei de vegetație, temperaturile din fiecare etapă de dezvoltare anuală a viței de vie dar și un interval de temperatură optim în cadrul căruia pot produce vinuri de calitate superioară. 

                                                                                                                  Îngrijorarea cea mai mare pornește de la faptul că încălzirea globală ar putea remodela aceste regiuni, împingând cultivarea viței de vie către latitudini și înălțimi mai mari în căutarea temperaturilor mai scăzute. Astfel, pe măsură ce climatul regional se încălzește în afara acestor intervale optime, calitatea vinului ar putea scădea. Pentru ca o regiune să supraviețuiască, ar trebui să se adapteze, probabil prin schimbarea tehnologiilor de întreținere a plantațiilor de vie, pentru a menține calitatea strugurilor și a vinului și / sau schimbarea soiurilor cu altele mai potrivite noilor condiții climatice.

                                                                                                                  O redistribuire majoră a regiunilor viticole ar fi catastrofală pentru numeroase economii regionale. Dar chiar și schimbarea soiurilor ar putea fi extrem de perturbatoare, deoarece modifică caracterul distinctiv al vinurilor care definesc identitatea unei regiuni.

                                                                                                                  Intervalele optime de temperatură sunt delimitate de un prag inferior necesar pentru coacerea strugurilor și un prag superior care ar duce la boabe prea coapte. Maturitatea și calitatea optimă a strugurilor, respectiv a vinului este oarecum subiectivă și depinde de stilul de vin, de publicul și piața țintă. Cu toate acestea, în ciuda variabilității stilului și gustului, strugurii trebuie să includă niveluri suficiente de zahăr (care vor fi transformate în alcool prin fermentare) și alți compuși diverși care contribuie la profilul senzorial al vinului (de exemplu, culoare, arome, aromă, extractivitate, aciditate). 

                                                                                                                  Astfel schimbările climatice vor determina „câștigătorii” regionali în care creșterea temperaturii peste pragurile inferioare va permite o producție de struguri de calitate sporită și „pierzătorii”, în cazul în care temperatura crește peste pragurile superioare, va face ca producția de struguri de calitate să fie imposibilă sau nesustenabilă. 

                                                                                                                  Un exemplu de “câștigător” actual este UK, care își extinde rapid producția și reputația privind cultivarea soiurilor de struguri de vin și a vinurilor pe care le produce. Un alt exemplu “câștigător” este Transilvania, care în acest moment are în plantații soiuri de struguri roșii care reușesc și aici să își atingă potențialul de dezvoltare și să producă vinuri calitative, lucru care în urmă cu 20 de ani nu era posibil. 

                                                                                                                  Din anul 2019 se pare că se prefigurează ca și “pierzător” regiunea Champagne, care din cauza creșterii temperaturilor pierde din aciditatea necesară vinului materie primă și crește gradul alcoolic al acestuia, datorită acumulării tot mai mari a zaharurilor în struguri. Unii dintre producători faimoși ai zonei Champagne, au anunțat deja realizarea de vinuri liniștite.

                                                                                                                  Gregory A. Gambetta de la Université de Bordeaux din Franța împreună Sahap Kaan Kurtural de la University of California, USA, au realizat împreună un studiu de cercetare, care a arătat că în ultimii 60 de ani temperaturile medii anuale au crescut constant, ceea ce a dus la creșterea calității vinului, dar în același timp, studiul conținutului de zahăr și a culorii strugurilor indică faptul că industria ar putea fi confruntată cu probleme dacă tendințele de creștere a temperaturii continuă.

                                                                                                                  ​​Cercetătorii au analizat datele privind maturarea, calitatea strugurilor și temperatura pe parcursul a șase decenii în ambele regiuni și apoi au confirmat concluziile cu un studiu de cinci ani în Napa și Bordeaux. 

                                                                                                                  Au arătat că în ambele regiuni au crescut substanțial temperaturile în ultimii 60+ ani și că până acum această încălzire a dus la creșteri ale calității medii a vinului.

                                                                                                                  Până în prezent creșterea temperaturilor și coacerea strugurilor nu au fost asociate cu o pierdere a calității vinului. În schimb, temperaturile mai ridicate au determinat chiar o creștere a calității vinului datorată parțial și evoluției preferințelor consumatorilor către arome mai coapte, cu arome vegetative modeste și profiluri de tanin bine integrat. 

                                                                                                                  Continuarea o puteți citi aici

                                                                                                                  Endava, compania multinațională cu rădăcini moldovenești, anunță venituri de 446,3 milioane lire în 2021 și o creștere anuală de 30,4%. Potrivit CEO Endava, John Cotterell, performanța a fost susținută de creșterea proiectelor de colaborare cu clienții existenți, dar și de extinderea portofoliului de clienți la nivel global, compania încheind trimestrul patru cu 615 clienți activi, o creștere de 47,8% față de T4 2020.

                                                                                                                  La finalul trimestrului patru, Endava a înregistrat un venit de 133,6 milioane de lire sterline, reprezentând o creștere de 54,9% față de perioada similară a anului precedent. Compania a încheiat exercițiul financiar 2021 (iunie 2020-iulie 2021) cu o cifră de afaceri de 446,3 milioane de lire sterline, în creștere cu 30,4% față de anul precedent, ceea ce a rezultat și într-o creștere a marjei PBT (profit înaintea impozitării) la 20,6%, față de 19,5% în 2020.

                                                                                                                  Continuăm să ne concentrăm pe siguranța și sănătatea angajaților noștri și să implementăm diferite măsuri de siguranță în regiunile în care suntem prezenți, în funcție de impactul pandemiei în fiecare țară și comunitate. Chiar și în acest context dificil, cererea pentru serviciile noastre digitale crește într-un ritm accelerat, în toate regiunile și pe toate verticalele de business”, a declarat John Cotterell, CEO Endava.

                                                                                                                  Primul birou pentru munca hibrid a fost inaugurat la București

                                                                                                                  Compania britanică de software rămâne un angajator preferat în toate locațiile cheie în care este prezentă și a înregistrat o creștere de 34,1% a numărului de angajați în anul fiscal 2021, echipa sa ajungând la peste 8800 de membri în toată lumea. În perioada următoare, Endava va continua să angajeze și să investească în dezvoltarea și regândirea spațiilor de lucru, noul birou din București reprezentând primul astfel de proiect la nivel global.

                                                                                                                  Noul birou din București este un proiect pilot și o sursă de inspirație pentru modul în care vrem să regândim și să adaptăm toate birourile noastre pentru sistemul de muncă hibrid. Credem că viitorul modului și mediului de lucru este de fapt format dintr-un ecosistem de experiențe și locuri, care să le ofere angajaților flexibilitate, funcționalitate și să fie și ușor accesibile prin poziționarea lor și mijloacele de transport disponibile”, a declarat Roxana Cîrcu, Delivery Unit Manager, Endava București.

                                                                                                                  În această nouă locație, birourile și spațiile sunt alocate mai multor echipe sau sunt împărțite în zone de lucru diferite în funcție de activitățile desfășurate. Fiecare echipă decide câte zile va munci de la birou și câte de acasă, în funcție de proiectele în care este implicată și de nevoile specifice – cum ar fi Ceremoniile Agile, sesiunile de prezentare pentru colegii noi, programele de învățare și dezvoltare profesională sau momentele în care colaborarea directă este necesară. Fiecare birou va putea fi rezervat individual, astfel încât cei care vin la sediu să fie siguri că au un loc disponibil.

                                                                                                                  Endava a trecut definitiv la sistemul de lucru hibrid în septembrie 2021, deoarece atât studiile interne, cât și tendințele internaționale au demonstrat că acest mod de lucru flexibil este preferat de către angajați. „Credem că fiecare echipă are nevoie de independență, astfel încât să poată defini singură modul în care lucrează. Echipele noastre vor stabili care sunt momentele în care este nevoie de întâlniri față în față sau în care fiecare coleg poate lucra de acasă. Am proiectat acest nou sediu pentru a răspunde tuturor nevoilor colegilor noștri și am adaptat spațiile astfel încât să poată fi folosite în mod optim atât pentru muncă în echipă, cât și pentru muncă individuală”, a declarat Claudiu Constantinescu, Regional Manager, Central Europe, Endava.

                                                                                                                  Operează în 21 de țări

                                                                                                                  Endava este lider în furnizarea de servicii tehnologice de ultimă generație și își sprijină clienții în dezvoltarea propriilor organizații, prin utilizarea soluțiilor scalabile de Distributed Enterprise Agile. Endava colaborează cu clienții săi, integrându-se perfect cu echipele acestora, catalizând ideile și livrând soluții robuste.

                                                                                                                  Compania ajută clienții să devină companii digitale bazate pe experiență, sprijinindu-i în călătoria lor de la generarea de idei la dezvoltarea și implementarea de produse, platforme și soluții. Clienții Endava activează în industriile de Plăți, Servicii Financiare, TMT (Tehnologie, Media si Telecom), Bunuri de Consum, Logistică și Medicală.

                                                                                                                  Endava avea 8,883 de angajați la data de 30 iunie 2021 în birourile sale din Australia, Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Olanda, Singapore, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și centrele de livrare din Uniunea Europeană: România, Bulgaria și Slovenia; Țările din Europa Centrală: Macedonia de Nord, Moldova, Serbia, Bosnia și Herțegovina; America Latină: Argentina, Columbia, Uruguay și Venezuela.

                                                                                                                  În perioada ianuarie – septembrie 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 54 miliarde lei, în creștere cu 9,4 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 56,3 miliarde lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 și sunt mai mari cu 6,4 miliarde lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,3 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 miliarde lei.

                                                                                                                  Potrivit Ministerului Finanțelor, Veniturile bugetului de stat, în perioada de referință, au constituit 33,8 miliarde lei, înregistrând o creștere de 6,3 miliarde lei, față de perioada similară a anului 2020.

                                                                                                                  Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 14,6 miliarde lei, cu 2,3 miliarde lei mai mult față de perioada respectivă a anului 2020, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 20,2 miliarde lei, fiind în creștere cu 4,3 miliarde lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

                                                                                                                  Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 37,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde lei mai mult față de perioada similară a anului trecut. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,9 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 4,6 miliarde lei.

                                                                                                                  Ministerul Finanțelor anunță că a asigurat onorarea tuturor angajamentelor de plată pentru lunile ianuarie-septembrie a anului curent, toate plățile fiind finanțate integral.

                                                                                                                  Banca Mondială a îmbunătățit prognozele economiei moldovenești

                                                                                                                  Banca Mondială şi-a majorat prognoza de creştere a economiei Republicii Moldova în anul 2021 de la 3,8% la 6,8%.

                                                                                                                  Datele sunt prezentate în cea mai recentă ediţie a Actualizării Economice Regionale a Băncii Mondiale (ECA Economic Update), lansată miercuri.

                                                                                                                  Experţii Băncii Mondiale au majorat şi prognoza pentru creşterea PIB-ului în 2022 – de la 3,7% la 3,9%, iar pentru 2023 – de la 3,8% la 4,4%.

                                                                                                                  După scăderea PIB-ului de anul trecut cu 7% pe fondul unei pandemii şi a secetei severe, economia moldovenească se recuperează rapid, iar creşterea pe termen mediu se estimează a fi mai mare decât cea potenţială”, susţin experţii.

                                                                                                                  bursa

                                                                                                                  Piata de capital din Romania a inregistrat cresteri semnificative in primele noua luni ale anului, iar companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au reusit sa obtina performante importante in raport cu alte piete dezvoltate. Aceste rezultate au fost obtinute intr-un context ambivalent: pe de-o parte, s-au intensificat incertitudinile generate de pandemia de coronavirus si estimarile privind o crestere accelerata a inflatiei, iar pe de alta parte piata de capital romaneasca s-a remarcat printr-o efervescenta a listarilor si a capatat mai multa consistenta prin extinderea numarului de companii prezente in indicii internationali. Per ansamblu, investitorii au alocat resurse financiare consistente catre piata de capital romaneasca, unde valoarea totala a tranzactiilor cu toate tipurile de instrumente financiare a ajuns la aproape 13 miliarde lei, echivalentul a 2,6 miliarde euro, in crestere cu 4,2% fata de primele noua luni ale anului anterior.

                                                                                                                  Intr-un astfel de context, indicele principal BET a avansat cu 3,8% doar in luna septembrie, iar indicele BET-TR, care include si dividendele, a crescut cu 4,5% in aceeasi perioada de timp. Dupa primele noua luni, cresterea la nivelul indicelui BET a fost de 29%, iar la nivelul indicelui BET-TR a fost de 35,6%. Potrivit datelor Refinitiv Eikon si BVB, la nivelul indicilor de tip price return, dupa primele noua luni, indicele BET (+28,9%) a inregistrat o crestere de doua ori mai mare comparativ cu indicele american S&P 500 (+14,7%) sau cu cel european STOXX600 (+14%). Piata romaneasca a supraperformat si in raport cu indicele pietelor de frontiera MSCI Frontier Markets (+15%) sau cu indicele pietelor emergente FTSE Emerging Markets (-1%). Aceleasi date arata ca, la nivelul indicilor de tip total return, BET-TR (+35,6%) a avut un ritm de crestere dublu fata de S&P500 TR (+15,9%) sau STOXX600 GR (+16,6%). In acelasi timp, Romania a avut performante puternic pozitive fata de FTSE Emerging Markets TR (+1,2%) sau MSCI Frontier Markets GR (+19,2%).

                                                                                                                  „Efervescenta pietei de capital romanesti a insemnat o accelerare semnificativa a listarilor de instrumente financiare in primele 9 luni: 22 emisiuni de obligatiuni si 6 noi emisiuni de titluri de stat in valoare totala de 1 miliard de euro si 19 companii noi la cota bursei cu o capitalizare cumulata de 1 miliard de euro. A fi pe bursa inseamna a performa, iar companiile romanesti listate au devenit tot mai valoroase, privind la nivelurile record ale capitalizarii atinse in acest an, si au rasplatit investitorii cu randamente semnificativ mai mari fata de alte piete dezvoltate. In ritm cu noile tendinte ale pietei, am lansat si am inceput sa promovam a noua identitate a Bursei de Valori Bucuresti si am raspuns cererii investitorilor prin crearea unui indice dedicat companiilor romanesti de pe segmentul AeRO,” a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                  „Dezvoltam continuu piata de capital in mod organic si sustenabil: am aprobat includerea altor doua companii in indicele BET, care are acum 19 emitenti; in octombrie, lansam primul indice pentru segmentul AeRO si alti 2 indici pentru Piata Reglementata; am simplificat accesul la piata pentru companiile care se listeaza din 2022 pe segmentul alternativ. Privind spre viitorul imediat, vom prezenta in mod public actionarilor stadiul privind implementarea proiectului Contrapartii Centrale, care are toate sansele sa devina operationala in a doua jumatate a anului viitor cand vom avea primele tranzactii cu derivate. Pozitionam Romania ca o piata de capital atractiva in regiune, iar companiile romanesti capata din ce in ce mai multa expunere in indicii internationali,” a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al BVB.

                                                                                                                  Companiile romanesti au devenit tot mai vizbile pe radarul investitorilor internationali. Incepand cu 20 septembrie 2021, Romania are cinci companii in indicii furnizorului global FTSE Russell: Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN), OMV Petrom (SNP), TeraPlast (TRP) in indicii FTSE Global All-Cap si Bittnet (BNET) in indicele FTSE Global Micro-Cap.

                                                                                                                  In ceea ce priveste piata interna, Bursa de Valori Bucuresti continua demersurile de dezvoltare si, incepand cu 11 octombrie, lanseaza BET AeRO, primul indice dedicat segmentului multilateral de tranzactionare care va include la acel moment 20 de companii romanesti. Odata cu BET AeRO, BVB va lansa inca doi indici pentru Piata Reglementata: BET-TRN si BET-XT-TRN reprezinta variantele de randament total net ale indicilor BET-TR si BET-XT-TR. Mai multe detalii sunt disponibile aici. Pentru a impulsiona trendul actual caracterizat de listari accelerate de instrumente financiare, BVB a aprobat simplificarea procedurii de listare pe segmentul multilateral de tranzactionare al BVB, procedura care va intra in vigoare la inceputul anului viitor. Informatii suplimentare pot fi consultate aici.

                                                                                                                    “We haven’t used fertilisers and herbicides in the last three years, none at all,” said Nicolae Micu, 82 years old, agronomist by education and occupation. He has been practicing farming for 63 years now.

                                                                                                                    This year he handles 94 hectares of rye, a crop he grows by rotation, thus helping the soil to recover and lessening the weeds. At the same time, this is a demanded crop, as rye bread improves digestion. This year’s rainfall brought a rich harvest, as opposite to the previous years, which were quite dry.

                                                                                                                    Nicolae Micu is a beneficiary of the Global Environment Facility (GEF) – UNDP Small Grants Programme via “Organic Value Chain Alliance from Moldova”, the only association of farmers with organic certification in Moldova. He benefited from support to organise compost production both from his own farm and from the households of Olișcani village. Compost replaces chemical fertilisers and enriches the organic matter in the soil, on long term.

                                                                                                                    We cannot grow only profitable crops because we deplete the land”

                                                                                                                    Nicolae shared insights about his journey so far and how he became a promoter of organic farming:

                                                                                                                    “I went through all stages of agriculture’s reorganisation. I realised that everyone should have a contribution to this world, not just to consume what others produce. This isn’t right.

                                                                                                                    Moving from conventional farming to organic farming requires you to wish it, to take a decision in this regard and then you will find the methods to put into practice. Crop rotation is one of these methods. We cannot plant only profitable crops because we deplete the land, and we leave this problem as legacy to the younger generation.

                                                                                                                    I hope it’s not long until we get back to eating as organic as our grandparents did, until we give up on chemicals. We need to plant without greed, only the most precious crops, the ones we really need; we should control the weeds and use rationally what the soil gives us, basically its soul.

                                                                                                                    We moved to organic farming only three years ago. We try to lead by example and inspire other peers to opt for the only right and rational way of doing agriculture.

                                                                                                                    Being a beneficiary of state subsidies, you are sanctioned if you use chemical fertilisers. Even if it wasn’t punishable, we never intend to go back to growing crops with fertilisers. It’s inefficient and unhealthy.”

                                                                                                                    Meet Nicolae Micu from Olișcani village, Șoldănești district. Madino Agro LTD administers 505 hectares of farming land, in partnership with Micu&CO LTD. Experiments are made here – they plant various crops, for different periods, with various density, after various preceding crops, at various depth: “We experiment to see what is more rational to be used, when is better to plant, which density is recommended or what crop is most efficient’, noted Nicolae.

                                                                                                                    Organic fertilisers “work for the crops the year-round”

                                                                                                                    Cattle is also bred at the farm, so the manure is used as organic fertiliser in the fields: “It is brought in the field. We ventilate it once or twice a year; the temperature is 60-70 degrees, and all weed seeds that are in it lose their power to sprout. This way a concentrated fertiliser is produced, and it will be more rational to apply,” explained the agronomist.

                                                                                                                    Around 3,600 tons of organic fertiliser are used yearly, covering 100 hectares. Crops are rotated every year, as are the parcels that fertilisers are laid on.

                                                                                                                    The farm is equipped with special ploughs/disks that work at 12-14 cm depth, in order not to damage to the soil’s structure and the complex of micro-organisms that “work for the crops the year-round.”

                                                                                                                    They fight the pests with environmental tools, too: “There are some bugs on the plum trees. We studied them and deducted that we can catch the ground beetle if we put clean water in blue bowls, as they are somehow attracted to this. Many of them come, sometimes we catch half a sack per day. We change the water, and they gather again. This is what I call a successful experiment.”

                                                                                                                    The farm’s agricultural produce is subject to rigorous certification procedures: “The certificate means that we stick to the imposed rules we produce organically today, and tomorrow and in the future and we can convince others to swich to organic farming,” thinks Nicolae Micu.

                                                                                                                    “So far things are not fully set with organic farming – neither growth, nor exporting and payment, however where there’s a will, there’s a way,” stated Nicolae.

                                                                                                                    Nicolae believes that nature forgives no mistakes: “We need to be aware that nature is above any law, which is why we need to adapt our activity to the climate. Before, rains did not come exactly when farmers needed them, but it still rained more or less when needed for the crops, both during springs and autumns. Now, it rains when you expect it the least and not at all when you need it the most. Things are not going into the right direction.

                                                                                                                    * * *

                                                                                                                    According to the 2020 Report on the Status of Organic Agriculture and Industry in Moldova, developed by EkoConnect, due to its good soils, 63% of Moldova’s land cover is used for cropping and that’s the highest ratio in Europe.

                                                                                                                    86% of the land used for cropping land is under arable farming (mostly maize, sunflower and wheat which make up together 80%). 143,000 ha of orchards (mostly apples, followed by stone fruits and walnuts) as well as 126,000 ha of vineyards signify the intensive type of land-use in Moldova.

                                                                                                                    The excessive use of synthetic fertilisers and chemical pesticides, permanent monocultures, as well as the lack of crop rotation leads to a reduced biodiversity and level of organic matter in the soil.

                                                                                                                    As a result, the soil degrades and is more vulnerable to climate change effects, such as drought and heavy rains, bringing to the soil erosion from wind and water. Therefore, soil fertility together with its productivity, decreases constantly.

                                                                                                                    Unsustainable agricultural practices from Moldova amplify the effects of climate change by greenhouse gas emissions. However, the agricultural sector in Moldova is suffering because of climate changes effects more than it is contributing to them.

                                                                                                                    To strengthen the resilience of the sector and to make it less vulnerable to the new climate conditions and to improve its productivity, it is essential to enrich the organic matter in the soil and biodiversity through climate-smart agriculture.

                                                                                                                    With the support of UNDP and GEF, www.studii.movca.md platform was developed, as well as a continuous training program – Organic Farming System – which already has 1,930 registered users.

                                                                                                                    Organic farming combines best environmental practices, a high level of biodiversity, preservation of natural resources and applying high standards of animal welfare.

                                                                                                                    The organic farming principles of the International Federation of Organic Agriculture Movements are the following:

                                                                                                                    1. Principle of health, according to which organic agriculture should sustain and enhance the health of soil, plants, animals, human sand planet as one and indivisible. Organic agriculture is intended to produce high quality, nutritious food that contributes to preventive health care and well-being.
                                                                                                                    2. Principle of ecology, according to which organic agriculture should be based on living ecological systems and cycles, work with them, emulate them and help sustain them. Organic agriculture should attain ecological balance through the design of farming systems, establishment of habitats and maintenance of genetic and agricultural diversity.
                                                                                                                    3. Principle of fairness, according to which organic agriculture should build on relationships that ensure fairness about the common environment and life opportunities. Fairness is characterized by equity, respect, justice, and stewardship of the shared world, both among people and in their relations to other living beings.
                                                                                                                    4. Principle of care, according to which organic agriculture should be managed in a precautionary and responsible manner to protect the health and well-being of current and future generations and the environment. Organic agriculture should prevent significant risks by adopting appropriate technologies.

                                                                                                                    Scriam în unul din articolele precedente că în Republica Moldova puterea politică nu prezintă, practic, nimic, dacă nu este susținută de Procuratură. Pe parcursul scurtei istorii a republicii s-a creat un sistem ierarhic în care și procuratura, și justiția își au locul și rolul lor, care nu se încadrează neapărat în noțiunea de stat de drept. În sistemul cleptocratic moldovenesc, procuratura era mai tot timpul la cheremul puterii, anihilând adversarii politici ai acesteia în schimbul acceptării tacite a unui statut privilegiat, inclusiv a dreptului la îmbogățire ilicită. Altfel spus, ajutați-ne împotriva adversarilor noștri și noi vom închide ochii la abuzurile și corupția din sistem.

                                                                                                                    Această regulă nescrisă a funcționat la maxim pe timpul regimului lui Plahotniuc iar după ce acesta a fugit și în funcția de procuror general a fost ales Alexandru Stoianoglo, se părea că lucrurile se pot îndrepta. Însă, n-a fost să fie. Într-adevăr, în mandatul acestuia procuratura nu a mai fost utilizată pe post de bâtă politică împotriva adversarilor guvernării, însă ea nu prea a excelat nici la capitolul investigării marilor dosare de corupție. Așa și nu au evoluat lucrurile pe dosarele de rezonanță precum cel al furtului miliardului sau cel privind spălarea a peste 20 de miliarde de dolari prin intermediul sistemului judiciar moldovenesc. În schimb, în mandatul lui Stoianoglo au fost eliberați mai mulți deținuți, arestați anterior, ce-i drept, în context politic, pe aceste dosare. Mai mult, unul din ei, Veaceslav Platon, autorul și executorul principal al spălării miliardelor de dolari prin sistemul financiar moldovenesc a ajuns un fel de consilier de taină al procurorului Stoianoglo.

                                                                                                                    Lipsa de rezultate a procurorilor a fost dur criticată de Partidului Acțiune și Solidaritate, imediat ce acesta a ajuns la guvernare în iulie, curent. Pe de altă parte, contrar practicilor anterioare, când procuratura conlucra cu puterea, Alexandru Stoianoglo s-a poziționat de această dată într-un fel de opoziție față de noua guvernare, Și așa cum principalul obiectiv al actualei guvernări este eradicarea corupției, adică a sistemului cleptocratic, din care face parte și instituția procuraturii în forma ei actuală iar Stoianoglo nu a livrat până acum vreun rezultat cât de cât însemnat în marele dosare de corupție, conflictul puterii și a procurorului general nu a mai putut fi evitat.

                                                                                                                    Problema autorităților era că, în virtutea legii privind Procuratura, din 2016, aceasta obținuse o independență foarte largă iar procurorul este ales pentru șapte ani și practic, imposibil de a fi demis.

                                                                                                                    După câteva luni de confruntare, timp în care Stoianoglo a declarat în repetate rânduri că asupra sa se fac presiuni politice iar autoritățile l-au acuzat pe acesta de lipsă de progrese în dosarele de rezonanță, deznodământul s-a produs pe data de 5 octombrie, când, Stoianoglo a fost suspendat din funcție de Consiliul Superior al Procurorilor în baza unor capete de acuzare, formulate de Lilian Carp, președintele Comisiei Parlamentare pentru Securitatea Statului. În seara aceleiași zile, procurorul suspendat a fost reținut de mascații Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în baza capetelor de acuzare înaintate de Carp.

                                                                                                                    Învinuit de pregătire a legislației pentru laundromat

                                                                                                                    Principala acuzație constă în faptul că în anul 2011, pe când era președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Stoianoglo ar fi facilitat adoptarea unor modificări la o lege, care au permis spălarea a miliarde de dolari prin intermediul băncilor moldovenești.

                                                                                                                    În procesul analizei cadrului legal modificat în anii 2010 – 2014, pentru a facilita spălarea banilor prin R. Moldova, a fost stabilită o sintagmă inedită formată din trei cuvinte. Sintagma, având efectiv suspensiv, a fost introdusă ca amendament în lectura a doua, în legea 190 din 2007, cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Sintagma a permis companiilor nerezidente ale căror conturi au fost blocate, prin deciziile Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor să deblocheze conturile și să transfere banii doar prin prezentarea la bancă a recursului asupra deciziei de suspendare a operațiunilor financiare”, a spus Lilian Carp la ședința CSP.

                                                                                                                    Potrivit deputatului Lilian Carp, modificările cu pricina la lege s-au făcut încă în anul 2011.

                                                                                                                    Semnătura lui Stoianoglo se regăsește și sub fișa amendamentelor care au fost acceptate și votate în lectura a doua. Prin introducerea sintagmei: „având efect suspensiv” a fost facilitată comiterea infracțiunii de spălare de bani, fapt ce denotă un abuz de serviciu sau infracțiunea de corupere pasivă”, a spus președintele Comisiei securitate națională.

                                                                                                                    Este de remarcat că evenimentele în jurul demiterii lui Stoianoglo s-au precipitat după ce acesta a organizat o conferință de presă marți seara, pe 4 octombrie, când, într-o conferință de presă, a acuzat partidul de guvernare, societatea civilă dar și unii ambasadori străini, în special pe fostul ambasador al Uniunii Europene la Chișinău, Peter Mihalko, că ar fi complotat pentru demiterea sa.

                                                                                                                    Prin ce se explică IEȘIREA PROCUROROULUI?

                                                                                                                    După mai multe încercări nereușite de a-l convinge să-și dea demisia, guvernarea a pus la punct un plan privind demiterea lui Stoianoglo. Pentru asta a fost modificată legea privind procuratura, astfel încât procurorul general să poată fi evaluat de o comisie parlamentară. De asemenea, a fost modificat și Consiliul Superior al Procurorilor, fiind înlăturați cei despre care se știa că sunt loiali procurorului general. Evaluarea urma să determine cât de eficientă a fost activitatea procurorului și, așa cum, în cei doi ani rezultate palpabile nu prea au existat, cu siguranță rezultatul urma să fie în favoarea deciziei de demitere a lui Stoianoglo.

                                                                                                                    Cu ieșirea sa de marți seară procurorul general a atacat primul, forțând puterea să aplice planul B de demitere a lui.

                                                                                                                    El a fost reținut pentru 72 de ore iar ceilalți doi vice-procurori au fost suspendați din funcție. Miercuri, pe 6 octombrie, CSP l-a numit pe vice-procurorul municipiului Chișinău, Dumitru Robu în funcția de procuror general interimar. Acesta mai ocupase această funcție câteva luni în 2019, după ce a fost demis procurorul general Harunjen, omul de încredere al lui Plahotniuc.

                                                                                                                    Ce urmează?

                                                                                                                    Procurorul anticorupție, Victor Furtună, cel care investighează dosarul lui Stoianoglo trebuie să găsească dovezi ale vinovăției acestuia și ar putea să-i prelungească termenul aflării în detenție cu încă 30 de zile. Potrivit lui Furtună, lui Stoianoglo i se incriminează abuzul în serviciu, coruperea pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și darea declarațiilor mincinoase.

                                                                                                                    În același timp, procurorul general interimar, Dumitru Robu urmează să determine cauzele lipsei de progrese pe dosarele mari de corupție și, eventual, vina lui Stoianoglo în tergiversarea acestora.

                                                                                                                    Între timp, opoziția și o parte a societății acuză puterea că ar fi introdus un regim de teroare ca pe timpul lui Plahotniuc. La momentul reținerii Stoianoglo chiar a menționat că „Revine statul capturat”. De la Londra, presupusul complice al procurorului, Veaceslav Platon și concubine acestuia, jurnalista Natalia Morari au venit cu acuzații la fel de dure iar Igor Dodon, aflat la Moscova a calificat reținerea lui Stoianoglo drept o greșeală fatală a puterii.

                                                                                                                    Unii experți în justiție invocă grave încălcări de procedură în timpul reținerii. La Comrat, în Găgăuzia, locul de baștină a lui Stoianoglo, au fost organizate proteste iar câțiva deputați ai Adunării Populare de la Comrat au amenințat puterea central de la Chișinău cu nesupunerea civică.

                                                                                                                    La Chișinău, socialiștii lui Dodon dar și alte forțe politice filoruse cum ar fi Congresul Civic al lui Marc Tcaciuc, fostului consilier al lui Vladimir Voronin, au anunțat proteste antiguvernamentale pentru duminică.

                                                                                                                    Astfel, la doar două luni de la intrarea la guvernare a partidului pro-prezidențial Acțiune și Solidaritate la orizont se întrevede prima criză serioasă. Ea poate fi amplificată de încheierea unui nou acord dintre Gazprom și Moldovagaz de livrare a gazului, total dezavantajos pentru Republica Moldova ținând cont de conjunctura pe piața internațională a gazelor. Dar acesta este subiectul unui alt articol.

                                                                                                                    Ion Chișlea

                                                                                                                    Rolul Asiei Centrale a devenit unul mai important atât în privinţa securităţii, cât şi a economiei, aşadar ar fi important ca şi Uniunea Europeană să acorde mai multă atenţie acestei regiuni, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, luni, la Budapesta, după ce a primit vizita omologului său din Kârgâzstan, Ruslan Kazakbayev.

                                                                                                                    Péter Szijjártó a subliniat că, în urma eşecului intervenţiei internaţionale din Afganistan, securitatea Asiei Centrale nu a fost niciodată mai importantă pentru securitatea întregii lumi.

                                                                                                                    Cu toate acestea, unii lideri ai UE continuă să facă, în mod regulat, declaraţii iresponsabile, unele care ar putea declanşa cu uşurinţă un val de migraţie mult mai puternic decât cel din 2015, a avertizat şeful diplomaţiei ungare. El a mai spus că opiniile statelor din regiune nu ar trebui ignorate, deoarece în joc se află în primul rând soarta lor. Iar poziţia lor este aceea că problemele din Afganistan trebuie rezolvate în interiorul Afganistanului.

                                                                                                                    Tocmai de aceea, viziunea instituţiilor de la Bruxelles – care încurajează afganii să părăsească ţara lor – este una greşită, iresponsabilă şi periculoasă”, a explicat Szijjártó.

                                                                                                                    Acest lucru ar destabiliza întreaga regiune, ceea ce va avea un impact serios şi asupra situaţiei securităţii Europei, a subliniat ministrul ungar.

                                                                                                                    Péter Szijjártó a vorbit şi despre faptul că economiile din Asia Centrală înregistrează o creştere rapidă şi că este important ca de acest lucru să poată beneficia şi companiile maghiare, lucru posibil datorită relaţiilor bune, respectiv a strategiei de deschidere spre Est.

                                                                                                                    Anul acesta, valoarea schimburilor comerciale dintre Ungaria şi Kârgâzstan a crescut cu 62%, iar cea mai importantă companie maghiară care este prezentă în Kârgâzstan este Richter Gedeon Nyrt., a cărei cotă de piaţă creşte în mod constant. În plus, săptămâna viitoare va intra în vigoare un acord despre înfiinţarea unui fond comun, în valoare de 16 milioane de dolari, care va sprijini, de asemenea, investiţiile companiilor maghiare.

                                                                                                                    Probabil că noi, maghiarii, înţelegem mult mai bine Asia Centrală, decât orice altă ţară europeană. De aceea, suntem bucuroşi să reprezentăm o punte (…) şi ne-am dori ca UE să acorde mai multă atenţie regiunii”, a explicat ministrul ungar de externe.

                                                                                                                    În încheiere, Szijjártó a spus că Ungaria a deschis anul trecut o ambasadă în Kârgâzstan, care reprezintă deja şase state membre ale UE în problemele legate de vize, şi că multe alte ţări şi-au mai manifestat interesul în acest sens. Ministrul a menţionat, de asemenea, că anul acesta 438 de studenţi din Kârgâzstan au solicitat burse în Ungaria şi că a fost încheiat un acord şi cu privire la o cooperare în domeniul pregătirii diplomaţilor.

                                                                                                                    Prăbușirea colosului imobiliar chinez Evergrande ridică semne de întrebare în privința sustenabilității pieței imobiliare din România. După un an istoric 2020, afacerile dezvoltatorilor imobiliari din România au intrat într-o zonă de instabilitate, într-un adevărat ,,Cod Galben’’, pe fondul aversei de probleme cu care se confruntă sectorul, de la creșterea prețurilor materialelor de construcții, la restrângerea apetitului românilor pentru investiții și posibila ridicare a facilităților pentru angajații din construcții, estimează analiștii de la compania de consultanță Frames.

                                                                                                                    Au construit zeci și sute de mii de apartamente, în toată China, fără să se asigure că au clienți, iar acum au început să le demoleze. Evergrande, borcanul cu miere al Chinei, a făcut implozie, după ce colosul imobiliar n-a mai reușit să facă față plăților uriașe, datoriile acesteia ridicându-se la 355 miliarde de de dolari.

                                                                                                                    I se spune ,,borcanul cu miere’’ pentru că mare parte din afacerile imobiliare ale chinezilor s-au derulat pe credite  și investiții străine. 129 de bănci și 121 de fonduri de investiții din toată lumea au susținut afacerile Evergrande, cu gândul la profiturile spectaculoase promise.

                                                                                                                    Acum, investitorii privesc cu îngrijorare la prăbușirea colosului chinez, văzut drept un exemplu de business care a crescut ca-n basme, fără să fie sustenabil, ca un uriaș cu picioarele de lut.

                                                                                                                    Potrivit experților de la Frames, fenomenul Evergrande riscă să afecteze întreaga economie mondială, miza financiară fiind una uriașă – de peste 1,2 trilioane de dolari!

                                                                                                                    ,,Ceea ce se întâmplă în China reprezintă un motiv de reflecție, dincolo de efectele financiare pe care le vedem deja pe burse. Cât de solidă este piața imobiliară de la noi, cât de viabile sunt investițiile în acest domeniu și care sunt riscurile generate de conjunctura economică în care se află România’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

                                                                                                                    Record istoric în 2020

                                                                                                                    Piața imobiliară din România, văzută din prisma afacerilor dezvoltatorilor imobiliari (cod caen 4110), arată mai bine ca niciodată.

                                                                                                                    Cele 6594 de firme active în acest sector au raportat, anul trecut, afaceri de 12,7 miliarde de lei, în creștere spectaculoasă față de 2010 (2,24 mld.lei).

                                                                                                                    Profitul net cumulat al dezvoltatorilor se ridica, în 2020, la 3,41 miliarde lei, cu 359 milioane de lei mai mult decât în 2019 și cu 3,1 miliarde peste nivelul de acum 10 ani.

                                                                                                                    Interesul pentru sectorul imobiliar a crescut spectaculos în această perioadă, dovadă că și capitalul total al dezvoltatorilor a crescut spectaculos, de la 1,6 miliarde lei în 2010 la 13,9 miliarde lei în 2020.

                                                                                                                    De altfel, în ultimii 10 ani, numărul dezvoltatorilor imobiliari s-a dublat, de la 3312 la 6594.

                                                                                                                    ,,Piața imobiliară românească a crescut spectaculos în ultimii ani, atât în zona construcțiilor de locuințe cât și pe zona de birouri, spații comerciale etc. Creșterea economiei și apetitul unic la nivel european al românilor pentru achiziția de imobiliare a făcut ca numărul companiilor și al ofertelor imobiliare să crească semnificativ. Puterea de cumpărare în creștere și mai ales accentuarea fenomenului de enclavizare economică – migrația românilor din mediul rural în cel urban, către marile orașe, a creat o presiune puternică pe cerere, iar blocurile de locuințe au apărut ca ciupercile după ploaie’’, arată analiza Frames.

                                                                                                                    Creșterea semnificativă a pieței a fost susținută, totodată, de costurile mici de construcție din România, de impozitarea redusă și de facilitățile fiscale oferite de autorități celor care lucrează în acest sector.

                                                                                                                    UN SECTOR VULNERABIL

                                                                                                                    Dezvoltarea spectaculoasă a pieței imobiliare a avut la bază finanțarea oferită de bănci și de investitorii privați. Existența unor linii de finanțare optime și perspectiva unor randamente care au depășit, în multe cazuri, 200-300%, a determinat mulți investitori să intre în acest sector.

                                                                                                                    Dezvoltarea pe datorie și nu pe finanțare proprie îi face însă pe mulți dezvoltatori vulnerabili în fața provocărilor financiare.

                                                                                                                    Potrivit datelor studiului Frames, realizat la comanda unui jucător din piață, creanțele dezvoltatorilor imobiliari au atins, la finele anului trecut, suma de 8,46 miliarde lei, iar datoriile totale au depășit 69 miliarde de lei.

                                                                                                                    Spre comparație, în 2010, datoriile erau la jumătate (31,4 miliarde lei) iar creanțele nu depășeau 2,24 miliarde lei.

                                                                                                                    ,,Nivelul de vulnerabilitate al companiilor din acest sector este unul ridicat. Cu excepția a două județe, Tulcea și Vaslui, aproape întreaga hartă investițională a României, din acest sector, este colorată în portocaliu și roșu, cu risc mare și foarte mare de insolvență’’, spun experții de la Frames.

                                                                                                                    Spre exemplu, în București-Ilfov, din cele 3555 de dezvoltatori imobiliari, 2498 de firme prezintă un risc foarte mare de insolvență. În Cluj, din 550 de firme,  340 se află în zona de risc major, în Brașov sunt 192 de dezvoltatori imobiliari cu risc major de insolvență (din totalul 295), iar în Timiș 301 din 524.

                                                                                                                    Nici în Constanța, acolo unde există o cerere în creștere de apartamente, mai ales pe Litoral, situația nu este mai bună. Din cei 252 de dezvoltatori, 168 prezintă risc foarte mare de insolvență.

                                                                                                                    Pe ansamblul țării, din cele 6594 de firme active în acest sector, 4269 (64,7%) prezintă un grad ridicat de risc investițional și numai 673 de companii (10,2%), au un risc scăzut.

                                                                                                                    ,,În condițiile în care marea majoritate a firmelor sunt încadrate la zona micro (5919), business-ul din acest sector poate fi caracterizat ca unul cu dublu tăiș. Poate genera profituri semnificative, dacă reușește să finalizeze și să vândă proiectele sau se poate  bloca oricând pe parcurs, neavând resurse financiare suficiente să reziste vremurilor tulburi’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

                                                                                                                    Potrivit datelor studiului, pe piața românească activează, în prezent, numai 77 de dezvoltatori imobiliari ce pot fi încadrați, din punct de vedere financiar, în zona firmelor mijlocii și mari.

                                                                                                                    O iarnă grea pentru dezvoltatori

                                                                                                                    Iarna lui 2021 se anunță a fi cea mai grea pentru dezvoltatorii imobiliari din ultimii 10 ani.

                                                                                                                    Explozia prețurilor la materialele de construcții a dat peste cap calculele multor dezvoltatori, costurile de producție crescând, în unele situații, și cu 150-200%.

                                                                                                                    Scumpirea materialelor este doar una dintre marile provocări cu care dezvoltatorii se confruntă. La lista tot mai lungă de probleme se adaugă scumpirea energiei electrice, a gazelor, a carburanților, alături de celelalte scumpiri.

                                                                                                                    ,,Presiunea pe costuri a crescut semnificativ în ultimele luni, iar perspectivele iernii sunt nefavorabile. Perspectivele unei potențiale furtuni perfecte în sectorul imobiliar sunt susținute de scăderea apetitului românilor pentru investițiile imobiliare – un efect al pandemiei, potențiala scumpire a creditelor – o decizie care va influența decisiv afacerile acestora și, nu în ultimul rând, posibila eliminare a facilităților fiscale pentru angajații din acest sector, o lovitură care va afecta și mai mult bugetele dezvoltatorilor. La toate acestea se adaugă, bineînțeles, și deprecierea cursului monedei naționale, prognozată să treacă peste nivelul de 5 lei/euro’’, arată analiza Frames.

                                                                                                                    Potrivit experților, nu este exclus ca, în următoarea perioadă, multe proiecte imobiliare să fie puse în conservare, iar altele să fie închise, urmare a insolvenței și falimentului unor dezvoltatori.

                                                                                                                    ,,Firmele din acest sector sunt ca un dansator pe sârmă. Orice pas greșit le poate duce în situația colosului Evergrande, care n-a mai făcut față plăților’’, arată analiza.

                                                                                                                    ,,Va depinde de cum își gestionează bugetele și la ce costuri vor vinde apartamentele finalizate. Dacă vor trage prea mult de elasticul prețurilor, marjând pe trecerea în preț a tuturor pierderilor generate de inflație, mulți dintre ei vor avea de pierdut. Dacă tragi prea mult de elasticul prețurilor, acesta se rupe, altfel spus cererea dispare, iar apartamentele rămân nevândute. Asta mai cu seamă că perioada următoare va eroda puternic din puterea de cumpărare a populației și firmelor, iar înăsprirea condițiilor de creditare va genera și mai multă presiune’’, afirmă analiștii.

                                                                                                                    Potrivit studiului Frames, cheltuielile dezvoltatorilor au atins, anul trecut, nivelul de 15,8 miliarde de lei, în creștere cu 1,4 miliarde față de anul precedent și cu 9,76 miliarde mai mari decât în urmă cu 10 ani.

                                                                                                                    Nivelul stocurilor raportate de dezvoltatori depășește, în prezent, 11,6 miliarde lei, față de 4,1 miliarde lei în 2010 și 9,42 miliarde lei în 2019.

                                                                                                                    Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor oficiale comunicate de companiile cu codul CAEN 4110 (dezvoltarea proiectelor de constructii, pentru cladiri rezidentiale si nerezidentiale, prin reunirea mijloacelor financiare, tehnice si fizice pentru realizarea proiectelor de constructii în vederea vânzarii ulterioare). Analiza a luat în calcul un număr de 6594 de firme, dintre care 6394 în funcțiune, 15 în insolvență și 79 cu datorii la stat.

                                                                                                                    Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au acest cod principal de activitate și sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii și a estimărilor Frames.

                                                                                                                    Frames este una dintre cele mai vizibile companii din segmentul de studii și analize de business din România, dezvoltând produse de profil pentru o gamă largă de clienți, de la IMM-uri și companii multinaționale la organizații patronale și instituții publice. Studiile macroeconomice dezvoltate de Frames sunt menite să ofere investitorilor o perspectivă concretă legată de evoluția economică a României, în scopul conturării planurilor investiționale.

                                                                                                                    gazprom

                                                                                                                    Ungaria a semnat cu Gazprom un nou acord de achiziţie de gaze naturale, un contract care să poată garanta securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei timp de cincisprezece ani, în această lume plină de incertitudini, a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, luni, la Budapesta.

                                                                                                                    Cu ocazia semnării acordului, ministrul a subliniat că securitatea aprovizionării cu energie a Europei Centrale a reprezentat, întotdeauna, o problemă strategică şi de securitate naţională de o importanţă critică. Iar în acest sens, gazele naturale joacă un rol extrem de important, şi nu este vorba doar despre un fenomen maghiar sau regional, ci de un fenomen în mod clar european.

                                                                                                                    Şeful diplomaţiei ungare a subliniat că în 2020, în Uniunea Europeană, nivelul consumului de gaze naturale a fost de 400 de miliarde de metri cub, iar potrivit unor opinii avizate, importanţa acestei surse de energie nu va scădea prea curând. În acest sens, Szijjártó a spus că anul trecut, 48% din consumul de gaze al UE a provenit de la Gazprom, iar în primele şapte luni ale acestui an, livrările companiei către Europa au crescut cu 23%. Pe locul doi s-au situat sursele norvegiene, cu o creştere de 24% faţă de anul precedent.

                                                                                                                    În Ungaria, aprovizionarea cu energie reprezintă o problemă de securitate, de suveranitate şi de ordin economic, nu o problemă politică. Locuinţele oamenilor nu pot fi încălzite cu păreri politice, ci este nevoie de gaze naturale, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru funcţionarea industriei”, a spus ministrul.

                                                                                                                    Péter Szijjártó a subliniat că realitatea este aceea că, în absenţa unor alternative reale, viabile, cel mai sigur şi previzibil mod în care aprovizionarea cu energie a Ungariei poate fi garantată în prezent este acela al unui acord pe termen lung cu Gazprom.

                                                                                                                    Acordul este încheiat pentru o perioadă de zece plus cinci ani, adică pentru cincisprezece ani, însă după zece ani există opţiunea modificării cantităţii achiziţionate, inclusiv a reducerii cantităţii.

                                                                                                                    Contractul se referă la achiziţionarea a 4,5 miliarde de metri cub de gaz pe an. Vor exista două rute pe care Gazprom va livra Ungariei această cantitate: 3,5 miliarde de metri cub vor sosi din sud, prin interconectorul sârbo-maghiar care va deveni operaţional de la 1 octombrie, iar 1 miliard de metri cub, dinspre Austria.

                                                                                                                    Această acțiune a Ungariei a generat o serie de reacții din partea Ucrainei, a cărei rețea de gazoducte nu va transporta gazul necesar încălzirii caselor ungurești, pierzând astfel venituri semnificative obținute din taxele de tranzit.

                                                                                                                    Astfel, reuniunea comisiei interguvernamentale ucraineano-maghiare pentru cooperare economică a fost amânată. „Considerăm că aceasta este o decizie exclusiv politică, nerezonabilă din punct de vedere economic, luată în favoarea Kremlinului și în detrimentul intereselor naționale ale Ucrainei și a relațiilor ucraineano-maghiare”, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe al Ucrainei.

                                                                                                                    Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina, este mai profitabil pentru Ungaria să primească gaze prin tranzit, prin sistemul extins de transport al gazelor din Ucraina, dar o astfel de decizie dăunează „rezultatelor pozitive și tendințelor relațiilor bilaterale ucraineano-maghiare”.

                                                                                                                    Partea ucraineană se va adresa și Comisiei Europene pentru a evalua conformitatea noului acord maghiaro-rus cu privire la gaz cu legislația europeană în domeniul energiei, a adăugat Ministerul de Externe.

                                                                                                                      media

                                                                                                                      Comisia Europeană ia măsuri juridice împotriva României și altor 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul mass-mediei audiovizuale și al telecomunicațiilor. Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere, două noi seturi de norme – Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale și Codul european al comunicațiilor electronice – și să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Ambele acte legislative sunt esențiale pentru tranziția digitală a UE. Acestea au fost convenite de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020.

                                                                                                                      Codul european al comunicațiilor electronice

                                                                                                                      Prin acțiunile întreprinse de UE în domeniul comunicațiilor electronice, consumatorii se bucură de avantaje precum: o gamă mai largă de opțiuni dintre care să o aleagă pe cea mai potrivită, facturi mai mici la telefon și standarde mai ridicate de servicii. Codul european al comunicațiilor electronice modernizează normele actuale ale UE în domeniul telecomunicațiilor, adaptându-le la era digitală. Din cauza transpunerii întârziate, consumatorii și întreprinderile din Estonia, Spania, Croația, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Suedia nu pot beneficia de:

                                                                                                                      • Norme clare și favorabile incluziunii privind drepturile utilizatorilor finali – aceleași norme se aplică în întreaga Europă, convergând către o piață unică incluzivă
                                                                                                                      • O mai bună calitate a serviciilor – consumatorii se pot bucura de viteze de conectare mai mari și de o acoperire mai mare întrucât codul încurajează concurența în materie de investiții, în special în rețelele de foarte mare capacitate, inclusiv în rețelele 5G
                                                                                                                      • Armonizarea normelor – codul sporește previzibilitatea în materie de reglementare, inclusiv în ceea ce privește asignarea spectrului de frecvențe radio
                                                                                                                      • Protecția consumatorilor – codul le aduce beneficii consumatorilor și îi protejează, indiferent dacă utilizatorii finali comunică prin intermediul serviciilor tradiționale (apeluri, SMS-uri) sau al serviciilor web
                                                                                                                      • Corectitudine – codul asigură egalitatea de tratament pentru toți actorii din sectorul serviciilor de telecomunicații, indiferent dacă aceștia sunt tradiționali sau folosesc servicii bazate pe aplicații.

                                                                                                                      Consumatorii, în special, ar trebui să beneficieze de o protecție sporită prin intermediul normelor care asigură claritatea informațiilor contractuale, calitatea serviciilor și facilitarea schimbării furnizorului de la o rețea la alta pentru a profita de prețuri cu amănuntul mai echitabile. Operatorii și furnizorii pot beneficia de norme favorabile investițiilor, cum ar fi cele care stimulează coinvestițiile în rețele de foarte mare capacitate și rețele exclusiv angro, sau de previzibilitatea în materie de reglementare și investiții, inclusiv în procedurile de asignare a spectrului de frecvențe radio.

                                                                                                                      Numărul de companii, rezultatul net și capitalurile proprii au atins un maxim istoric în anul pandemiei, pe când cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a scăzut, în anul 2020, cu aproximativ 2,7%, la 1.641 miliarde de lei, fiind cu 36% mai mare decât cea din 2015 și cu 78% peste nivelul din 2010, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România“.

                                                                                                                      Mai mult, cu o cifră de afaceri de 70,3 miliarde de lei în 2020, sectorul IT&C s-a aflat, pentru prima dată, în Top 5 sectoare economice, conform specialiștilor Keysfin.

                                                                                                                      Anul pandemiei a însemnat, pe de o parte, un număr de companii, o profitabilitate și un nivel al capitalurilor proprii record și o ușoară scădere a cifrei de afaceri și a numărului de angajați, de cealaltă. Punctăm intrarea, pentru prima dată, a sectorului IT&C în Topul celor mai mari 5 sectoare economice, dar și evoluția pozitivă a microîntreprinderilor din România: managerii nu s-au grăbit să își închidă afacerile, s-au adaptat rapid la pandemie, au folosit din rezerve și au apelat la măsurile de sprijin puse la dispoziție de autorități (IMM Invest, schemele de granturi și de amânare a plăților, șomajul tehnic, etc). Principala oportunitate pentru economia locală rămâne atragerea și direcționarea eficientă a fondurilor europene (România are acces la 52 miliarde Euro aferente cadrului financiar multianual 2021-2027 și la aproximativ 29 de miliarde de Euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență), care ar putea aduce, în cazul în care acestea sunt atrase cu succes, 2-3 puncte procentuale în plus, la creșterea economică anuală“, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                      Sectorul IT&C intră în premieră în TOP 5 sectoare economice

                                                                                                                      Comerțul a continuat să fie cel mai mare sector economic românesc și în anul 2020, cu o cifră de afaceri de 652 miliarde de lei (40% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare, cu 393 miliarde de lei (24% din total), construcții,cu 129 miliarde de lei (8% din total), transport & depozitare, cu 95 miliarde de lei (6% din total) și, pentru prima dată în istorie, IT&C, cu 70,3 miliarde de lei (4% din total), sector care a înlocuit, în Top 5, Energia & Gazele.

                                                                                                                      TOP 5 creșteri și TOP 5 scăderi sectoriale în 2020

                                                                                                                      În anul 2020, cele mai mare creșteri procentuale anuale ale cifrei de afaceri au fost înregistrate de Construcții (+18,8% în anul pandemiei), sănătatea & asistența socială (+10,4%, la 15,6 miliarde de lei), IT&C (+5,6% în 2020), distribuția apei & salubritate (+2%, la 17 miliarde de lei) și activitățile profesionale (+0,6%, la 49 miliarde de lei).

                                                                                                                      La polul opus, sectoarele care au avut cele mai mari scăderi procentuale anuale în 2020 au fost cultura & divertismentul (-34,4%, la 8,5 miliarde de lei), hotelurile & restaurantele (-31,3%, la 18,7 miliarde de lei), industria extractivă (-18,9%, la 26 miliarde de lei), serviciile administrative & suport (-10,8% la 30 miliarde de lei) și educația (-9%, la aproape 1,6 miliarde de lei).

                                                                                                                      Profitabilitate record în ANUL PANDEMIEI

                                                                                                                      În anul 2020, Rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a crescut cu aproape 13% față de 2019 și a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de lei, la 104,5 miliarde de lei, cu 221% mai mult față de 2015 și cu 584% mai mult față de 2010.

                                                                                                                      Topul sectoarelor cu cei mai mulți angajați

                                                                                                                      În ceea ce privește Topul sectoarelor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc s-a menținut industria prelucrătoare, unde au fost angajate peste un milion de persoane (26% din total), fiind urmată de comerț (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii) cu 815 mii de angajați (20% din total) și construcțiile cu 416 mii de angajați.

                                                                                                                      În total, în România au fost 4 milioane de angajați în 2020, cu 4% mai puțin decât în 2019.

                                                                                                                      Microîntreprinderile, coloana vertebrală a economiei

                                                                                                                      Un număr record, de aproape 788,5 mii de companii nefinanciare,cu 3,3% mai multe decât în anul anterior și-au raportat rezultatele pentru anul 2020, dintre care 704 au fost companii mari (cu peste 250 de angajați și o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8,2 mii companii medii (între 50 și 250 de angajați și o cifră de afaceri între 10 și 50 milioane de euro), 47,2 mii companii mici (între 10 și 50 de angajați și cifră de afaceri între 2 și 10 milioane de euro) și 732 mii de microîntreprinderi (mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri sub 2 milioane de euro), conform datelor extrase de analiștii Keysfin în septembrie 2021.

                                                                                                                      Reziliența mediului de afaceri local s-a văzut însă cel mai bine la nivelul microîntreprinderilor: numărul acestora a crescut cu 4% în 2020 față de anul anterior, cifra de afaceri a crescut cu 4%, la 243 de miliarde de lei, numărul de angajați a crescut cu 0,7%, iar rezultatul net s-a îmbunătățit cu 27% în 2020 față de anul anterior.

                                                                                                                      Mai mult, capitalurile proprii ale microîntreprinderilor au crescut cu 42% față de 2019, ajungând la 98 miliarde de lei în 2020.

                                                                                                                      Studiul „CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA”, ajuns la cea de-a 7-a ediție

                                                                                                                      KeysFin realizează anual studiul „Condițiile de business din România“, prin care își propune să ofere o imagine de ansamblu (în privința cifrei de afaceri, forței de muncă, profitabilității, lichidității, îndatorării, etc.) a evoluției condițiilor de business (sectoriale, județene, pe tipuri de companii) din România, în ultimii 10 ani, pentru identificarea principalelor oportunități, riscuri și tendințe.

                                                                                                                      Studiul are la bază datele financiare, anuale, agregate, raportate de toate companiile nefinanciare locale (fiind excluse instituțiile de credit, fondurile de pensii, asiguratorii și IFN-urile) la Ministerul Finanțelor Publice, dar și informații de la Registrul Comerțului, Banca Națională a României (Centrala Incidentelor de Plăți) și Institutul Național de Statistică.

                                                                                                                      Ungaria

                                                                                                                      Forintul a slăbit semnificativ după şedinţa de marţi după-amiază a Consiliului Monetar al Băncii Naţionale a Ungariei. Pe piaţa valutară interbancară cotaţia euro a crescut la 354,56 forinţi. Cu un minut înainte de anunţarea deciziei, cotaţia era de 353,04 forinţi.

                                                                                                                      Consiliul Monetar al Băncii Naţionale a Ungariei a majorat dobânda de referinţă a băncii centrale cu 15 puncte procentuale, la 1,65%, mai mică decât aşteptările analiştilor. Consiliul a modificat şi intervalul de referinţă a dobânzilor, limitele acestora vor creşte cu câte 15 puncte procentuale.

                                                                                                                      Cotaţia dolarului a crescut de la 300,60 forinţi, la 301,94 forinţi, iar francul elveţian de la 325,37 forinţi, la 326,77 forinţi.

                                                                                                                      Marţi dimineaţă, în jurul orei 8, euro era cotat la 353,73 forinţi, dolarul la 301,43 forinţi, iar francul elveţian la 325,15 forinţi.

                                                                                                                      Analiştii intervievaţi de Agenţia de ştiri Reuters se aşteptau ca Banca Naţională a Ungariei să crească rata dobânzii de referinţă cu 25 de puncte procentuale, la 1,75%, după ce în fiecare dintre cele trei reuniuni anterioare a crescut cu 30 de puncte procentuale.

                                                                                                                      În iunie, Consiliul a lansat ciclul de creştere a ratei dobânzii de referinţă despre care a declarat că va dura până când inflaţia va reveni la un interval sustenabil.

                                                                                                                      Între timp administraţia financiară din Ungaria pregăteşte deja măsura restituirii impozitului pe venit

                                                                                                                      Administraţia financiară a Ungariei va respecta termenul stabilit, autoritatea pregătindu-se deja, pentru ca în luna februarie 2022 tuturor celor îndreptăţiţi să li se restituie impozitul pe venit, a declarat ministrul ungar al finanţelor, Mihály Varga, pentru cotidianul „Magyar Nemzet”.

                                                                                                                      În articolul publicat în numărul de miercuri al ziarului, ministrul a amintit că de această măsură a Guvernului Ungariei vor beneficia cetăţenii maghiari care cresc cel puţin un copil, fiind vorba de aproximativ 1,9 milioane de persoane. Suma totală care va fi restituită este de 600 de miliarde de forinţi (1,69 miliarde euro).

                                                                                                                      Administraţia financiară se pregăteşte deja, ca la începutul anului viitor să restituie impozitul pe venit persoanelor fizice. Decizii cu privire la regulamentul detaliat vor fi luate de guvern în cursul toamnei, a spus Mihály Varga.

                                                                                                                      Ministrul de finanţe a menţionat că, potrivit calculelor actuale, cea mai importantă condiţie ar putea fi îndeplinită cu uşurinţă.

                                                                                                                      Ministerul Finanţelor din Ungaria se aşteaptă ca în cazul în care relansarea economică va continua, creşterea economică ar putea fi de 7% în acest an, a subliniat Mihály Varga.

                                                                                                                      ANAF

                                                                                                                      Începând cu data de 1 martie 2022, contribuabilii vor fi obligați să se înroleze în Spațiul Privat Virtual (SPV), acesta devenind singura cale de comunicare a oricăror documente administrative către ANAF.

                                                                                                                      Textul de lege nu furnizează, însă, o listă a documentelor care trebuie depuse prin intermediul SPV, ci stabilește doar că vor fi comunicate prin această platformă toate cererile, înscrisurile sau documentele.

                                                                                                                      Nerespectarea acestei prevederi vine cu o sancțiune drastică: dacă documentele relevante vor fi depuse de către contribuabili în format fizic, prin registratura organului fiscal sau prin poștă, organele fiscale nu le vor lua în considerare.

                                                                                                                      Și, deși digitalizarea Fiscului este așteptată de toți contribuabilii, iată cum o intenție bună, de optimizare, poate avea consecințe negative, dacă nu va fi implementată corespunzător. 

                                                                                                                      Modificările recente aduse Codului de Procedură Fiscală(art. 79 din Codul de procedură fiscală) introduc treicategorii de contribuabili care vor avea obligația să se înroleze în Spațiul Privat Virtual și să transmită documente prin intermediul acestei platforme.

                                                                                                                      Categoriile în discuție sunt contribuabilii/plătitorii persoane juridice, asocierile și entitățile fără personalitate juridică, dar și persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent în una dintre formele prevăzute de OUG 44/2008, adică întreprinderile individuale sau întreprinderile familiale. 

                                                                                                                      Cu alte cuvinte, legiuitorul stabilește în sarcina majorității contribuabililor care desfășoară o activitate economică obligația de a transmite documente prin intermediul SPV.

                                                                                                                      Având în vedere că textul de lege nu listează documentele obligatorii, ci doar stabilește că vor fi comunicate prin această platformă toate cererile, înscrisurile sau documentele, considerăm că legiuitorul se referă la declaraţii fiscale, declaraţii de înregistrare şi alte declaraţii întocmite, potrivit legii, dar și la cereri adresate de contribuabili organului fiscal pentru obţinerea unor informaţii sau documente în legătură cu situaţia fiscală personală.

                                                                                                                      În această categorie ar intra cererea de informaţii despre contribuţiile de asigurări sociale declarate de angajatori, cererea de eliberare a certificatului de atestare fiscală, cererea de eliberare a cazierului fiscal, cererea de eliberare a unei adeverinţe de venit, solicitarea unei opinii privind aplicarea legislaţiei fiscale, cereri de audienţă, sesizări, petiţii, reclamaţii, solicitări privind informaţiile publice şi altele asemenea.

                                                                                                                      Nedepunerea documentelor prin intermediul Spațiului Privat Virtual este sancționată

                                                                                                                      Art. 79 alin. (12) stabilește o sancțiune drastică pentru nedepunerea documentelor prin intermediul platformei ANAF: neluarea acestora în considerare.

                                                                                                                      Conform noului text de lege, dacă documentele relevante vor fi depuse de către contribuabili în format fizic, prin registratura organului fiscal sau prin poștă, organele fiscale nu le vor lua în considerare. 

                                                                                                                      Neluarea în considerare a acestor documente poate avea consecințe severe asupra drepturilor și obligațiilor contribuabililor, conducând fie la pierderea drepturilor, fie la aplicarea de sancțiuni pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor. 

                                                                                                                      Acest risc este unul major, cu atât mai mult cu cât în practică se întâmplă frecvent ca un contribuabil să își exercite un drept chiar în ultima zi în care mai este posibil să o facă (de exemplu, formularea contestației fiscale în a 45-a zi de la primirea deciziei de impunere contestate).

                                                                                                                      Totodată, noul text de lege stabilește că, în măsura în care documentele au fost depuse în format fizic la registratură și nu prin intermediul Spațiului Privat Virtual, organul fiscal are obligația de a notifica contribuabilii/ plătitorii cu privire la obligativitatea comunicării documentelor prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță.

                                                                                                                      Cu toate acestea, este important de subliniat că această notificare nu va produce niciun alt efect în afară de a informa contribuabilul cu privire la obligativitatea depunerii documentelor prin mijloace electronice, astfel încât contribuabilul nu va fi, spre exemplu, repus în termen în situația în care depășește o dată limită pentru depunerea unui document. 

                                                                                                                      Având în vedere ambițiosul text de lege adoptat de Guvern, nu putem spera decât că ANAF va adopta actele normative necesare pentru aplicarea în mod corespunzător a noii legislații și că va pune la dispoziția contribuabililor toate informațiile necesare pentru a-și putea îndeplini cu succes obligațiile.

                                                                                                                      De asemenea, va fi necesar ca autoritatea să stabilească și remediile necesare pentru  apărarea drepturilor contribuabililor, în situația în care platforma dezvoltată de ANAF nu se va ridica la nivelul așteptărilor Executivului.

                                                                                                                      Autori: Alex Slujitoru, Răzvan Brătilă – Avocați, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL

                                                                                                                        executivi

                                                                                                                         

                                                                                                                        În 2020, un an dificil pentru toată economia, sectorul IT din Republica Moldova a înregistrat un volum al serviciilor și produselor în valoare de export de 304 milioane de dolari, o creștere, care a fost posibilă datorită celor aproximativ 30.000 de angajați în 2397 de companii din sector.

                                                                                                                        Sectorul TIC a ajuns la o nouă etapă de maturitate, iar rezultatele din ultimii 5 ani au demonstrat aportul semnificativ pe care l-a avut sectorul pentru dezvoltarea economiei moldovenești. Tehnologiile au câștigat tot mai multă influență în ultimul an, iar în noua realitate, reconfigurată din cauza pandemiei COVID-19, au demonstrat că pot contribui la dezvoltarea unei economii digitale eficiente și pot asigura accesul cetățenilor la serviciile de care au nevoie.

                                                                                                                        Potrivit lui Veaceslav Cunev, președintele Asociației Naționale a Companiilor  din Domeniul TIC (ATIC), a chemat la o mobilizare a autorităților, mediului de afaceri și a societății pentru ca sectorul IT să devină și să se mențină ca o locomotivă a creșterii economice.

                                                                                                                        Trăim într-o lume în care domeniul tehnologiilor informaționale este unul crucial și nu există nimic altceva fără IT. De aceea, mi-aș dori ca toți să conștientizeze acest lucru și să-i înțeleagă importanța. Îmi doresc să ne implicăm cu toții și să depunem eforturi pentru ca sectorul IT să fie o locomotivă a creșterii economice, care să dezvolte și celelalte industrii tradiționale ale țării.  Succesele înregistrate de industria IT ne motivează pe noi, reprezentanții ATIC, să promovăm dezvoltarea sectorului și a capitalului uman necesar, competitivitatea regională a sectorului IT, să ne implicăm și mai mult pentru a susține digitalizarea la nivel național și că consolidăm ponderea PIB-ului industriei.”, menționează Cunev.

                                                                                                                        Odată cu creșterea popularității sectorului IT și a integrării soluțiilor tehnice în mai multe sfere, în ultimii 5 ani, s-au majorat și veniturile, volumul exporturilor, a numărului de companii și a locurilor de muncă oferite de acestea. 

                                                                                                                        Evoluția/Dezvoltarea sectorului TIC în Republica Moldova
                                                                                                                        20152020
                                                                                                                        Numărul companiilor TIC
                                                                                                                        1.7142.397
                                                                                                                        Număr de angajați în sectorul TIC
                                                                                                                        21.31730.525
                                                                                                                        Venituri din prestarea serviciilor TIC (Total mii lei)
                                                                                                                        8.506.197,22


                                                                                                                        15.379.792,00

                                                                                                                        Industria IT:
                                                                                                                        2.150.425,187.375.921,50
                                                                                                                        Volumul exporturilor din produse/servicii TIC (mil. $)165,01304,11

                                                                                                                        Sursa: Datele Asociației Naționale a Companiilor  din Domeniul TIC (ATIC)

                                                                                                                        Viitorul industriei și a domeniului digital a devenit subiectul principal pe agenda celei de-a zecea ediție a forumului Moldova ICT Summit. Evenimentul va fi dedicat transformării digitale, iar invitații vor discuta despre cele mai recente tendințe, oportunități și soluții IT, care pot fi valorificate în beneficiul dezvoltării mediului de afaceri, fortificării altor sectoare ale economiei și societății în general, dar și a digitalizării serviciilor publice.

                                                                                                                        Evenimentul se va desfășura pe  23 septembrie 2021 și va putea fi  va putea fi urmărit online, începând cu ora 09:30, pe pagina Moldova ICT Summit în rețeaua de socializare Facebook și pe site-ul de transmisiuni live www.privesc.eu

                                                                                                                        Încheiam articolul precedent cu una din cele mai incitante ipoteze privind scopul scandalului declanșat pe 8 septembrie de Natalia Morari, cel care a zguduit din temelii scena politică basarabeană, lovind din plin în credibilitatea presei din Republica Moldova.

                                                                                                                        Putem doar presupune că cei doi protagoniști ai scandalului, Veaceslav Platon și Natalia Morari, ar fi agenți ai serviciilor rusești, fără a avea, însă, probe certe în acest sens.

                                                                                                                        Însă putem fi siguri, ca Morari, până nu demult o figură importantă în mișcarea anti-oligarhică din Republica Moldova și o aliată fidelă a Partidului Acțiune și Solidaritate, ajuns acum la guvernare și a președintelui Maia Sandu, a schimbat partea în plină luptă pentru instituția cheie în această luptă, procuratura.

                                                                                                                        O castă selectă în cadrul statului cleptocratic

                                                                                                                        Ca să înțelegeți importanța instituției procuraturii pentru balanța de forțe în peisajul politic basarabean, trebuie să facem un recurs la scurta istorie a statului dintre Prut și Nistru.

                                                                                                                        Procuratura moldovenească, ca și celelalte instituții ale statului moldovean, a fost creată pe loc gol, fără o tradiție proprie în acest sens și, prin urmare, fără o memorie instituțională și deontologică proprie. În primii ani de după declararea independenței Republicii Moldova, la fel ca și celelalte instituții, procuratura și-a căutat un rost în angrenajul statului nou creat. Și l-a găsit, până la urmă, în slujirea noilor elite, apărute și crescute în haosul anilor 90 ai secolului trecut, când majoritatea covârșitoare a politicienilor și funcționărimii noului stat și-a folosit statutul pentru a-și asigura un loc cât mai confortabil în ierarhia socială. Întru realizarea acestui scop (de a ajunge cât mai sus în ierarhia socială) au abuzat la greu și angajații instituțiilor, misiunea cărora era să asigure respectarea și aplicarea legii. În acea perioadă fiecare se îmbogățea cum îl ducea capul, neținând cont de lege. Aproape nimeni nu a devenit bogat fără a încălca legea.

                                                                                                                        În acea realitate dominată de cleptocrație, o bună parte din angajații instituțiilor de drept și-au văzut rostul în a vinde clemență celor îmbogățiți peste noapte, încălcând legea. Așa cum majoritatea celor înstăriți aveau ”păcate”, se întâmpla ca dosarele să fie deschise doar pentru ca să se estorcheze bani, iar dacă ele ajungea totuși în instanță, pe rol intra justiția iar inculpatul urma să scoată din buzunar o sumă și mai mare pentru a scăpa de „justiție”.

                                                                                                                        Unii procurori și judecători au ajuns, astfel, printre noile elite iar procuratura sau justiția au devenit, practic, niște caste închise, care funcționau mai degrabă în interes propriu decât al statului. Odată cu cristalizarea noilor realități și formarea noilor elite, procuratura, a ajuns să fie folosită de politicieni pentru a-și înlătura concurenții. Această practică a început a fi aplicată pe timpul președintelui Lucinschi (1996-2001). Președintele Vladimir Voronin, care i-a urmat acestuia, i-a conferit un rol special în așa numită verticală a puterii pe care o construise și care făcea ca toate instituțiile statului să poată fi conduse din biroul Președintelui. Sau de către locotenenți acestuia. Așa se întâmplase că unul din principalii locotenenți ai lui Voronin ajunsese, la un moment dat, Vladimir Plahotniuc, care a avut un rol important în subordonarea procuraturii factorilor politici. Se spune că Plahotniuc a fost unul din artizanii debarcării lui Voronin și a comuniștilor în 2009, nemulțumindu-se cu rolul de locotenent.

                                                                                                                        Instrument de înlăturare a rivalilor

                                                                                                                        Nu a fost demonstrat dacă este așa sau nu însă după debarcarea lui Voronin și constituirea în 2009 a așa numitei Alianțe pentru Integrare Europeană, Plahotniuc, devenit lider al Partidului Democrat, unul din membrii alianței, a ținut cu tot dinadinsul să aibă în subordine procuratura. Și, până la urmă a câștigat. În 2015 și-a anihilat rivalul din cadrul alianței, pe ex-premierul Vladimir Filat, prin condamnarea la ani grei de închisoare în 2018. Aceeași soartă a avut-o și Veaceslav Platon, supranumit raiderul nr. 1 din CSI, potența financiară a căruia era pe măsură să-i pună în pericol dominația lui Plahotniuc. În Republica Moldova, sistemul de stat putea intra sub controlul celor ce aveau cei mai mulți bani pentru a-și asigura loialitatea funcționărimii cleptocrate. De remarcat că atât Filat cât și Platon au fost arestați, judecați și întemnițați pentru furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014, la care au avut contribuții secundare, artizanul și principalul beneficiar al fraudei fiind chiar Plahotniuc în persoană.

                                                                                                                        Maia Sandu, PAS, procuratura și reformarea sistemului

                                                                                                                        Însă acest fapt a fost făcut public doar după debarcarea și fuga lui Plahotniuc din Republica Moldova în 2019 și demisia procurorului general Harunjen, subordonat acestuia. Este de menționat că noul procuror, Alexandru Stoianoglo, ales în 2019 printr-un concurs ce ridică mari semne de întrebare, a exclus, din câte se pare, practica deschiderii dosarelor la comanda politicienilor de la putere. Totuși până în prezent acesta n-a reușit să miște cât de cât investigația privind furtul miliardului sau a altor dosare de rezonanță. El nici nu a încercat să reformeze cât de cât instituția procuraturii, cea care acum doi ani îndeplinea fără cârtnire comenzile venite de la Plahotniuc. În această perioadă, sistemul de stat, corupt și nereformat, era în proces de trecere sub comanda lui Igor Dodon, președintele socialist ar Republicii Moldova, care a fost învins de Maia Sandu în decembrie 2020. Ea nu a putut însă implementa vreo reformă până în iulie, curent, când partidul său, PAS, a învins în alegerile parlamentare anticipate, promițând implementarea reformelor radicale anticorupție.

                                                                                                                        Însă destructurarea acestui sistem putred nu poate fi realizat fără investigarea și neutralizarea schemelor de control al fluxurilor financiare. Poate avea partidul Maiei Sandu o majoritate confortabilă în Parlament, însă, fără o Procuratură funcțională, aceasta nu poate începe marea curățenie, adică pedepsirea persoanelor și grupurilor implicate în furtul miliardului dar și a altor fraude de proporții, ținute pe linie moartă de conducerea actuală a Procuraturii. Însă anume asta ar fi motivul pentru care a fost votat PAS în alegeri: efectuarea marii curățenii și pedepsirea celor ce se îmbogățesc pe spatele statului. Dacă acest deziderat va eșua, atunci credibilitatea PAS se va reduce dramatic iar partidul nu ar mai avea niciun viitor.

                                                                                                                        Reforma, care a conferit procuraturii nereformate o independență largă

                                                                                                                        Cei de la partidul de guvernământ sunt conștienți de asta și insistă pe demiterea procurorului Stoianoglo. Este o misiune destul de dificilă, or acum câțiva ani, exact când Plahotniuc deținea controlul Procuraturii iar aceasta se consolidase în calitate de castă privilegiată în cadrul statului cleptocratic, cu ajutorul banilor europeni a fost efectuată reforma procuraturii. Scopul reformei era conferirea unei independențe cât mai largi sistemului Procuraturii, astfel încât factorul politic să nu poată influența procesele ce au loc în interiorul sistemului. Însă autorii reformei nu au ținut cont de un factor extrem de important. Procuratura era deja cristalizată într-o castă, interesele căreia nu se pliau pe respectarea statului de drept cum ar fi fost normal. Spre exemplu, la momentul debarcării lui Plahotniuc în 2019, circa 640 de procurori moldoveni din cei aproximativ 680 au semnat o petiție în susținerea acestuia.

                                                                                                                        Și iată că acest sistem nereformat trebuie făcut să-și îndeplinească obligațiunile, adică să investigheze și să pedepsească marea corupție, marile fraude și delapidări. Și acest lucru era extrem de dificil din cauza independenței conferite procuraturii de reforma făcută acum câțiva ani. Spre exemplu, demiterea procurorului general, putea fi realizată doar cu concursul Consiliului Superior al Procurorilor. Însă așa cum acesta este format din procurori, subalterni ai procurorului general și așa cum acesta are foarte multă putere în sistem, este practic imposibil de a-l demite. Pentru a face posibil procesul, parlamentul controlat de PAS a elaborat un act legislativ privind modificarea legii procuraturii, care permite demiterea procurorului de o comisie, formată de către Parlament din persoane din afara sistemului.

                                                                                                                        Veaceslav Platon, principalul oponent al reformării Procuraturii

                                                                                                                        Nu a fost nicio surpriză când cei ce se împotrivesc schimbării status-quo-ului au protestat, invocând o știrbire a independenței procuraturii. Iar una din persoanele cele mai interesate de rămânerea lui Stoianoglo în funcția de procuror general este Veaceslav Platon, existând destul de multe indicii că acesta chiar l-ar controla pe actualul procuror general (Stoianoglo l-a eliberat sub proprie răspundere pe Platon din închisoare).

                                                                                                                        El spunea la acel moment că „dosarul în privința cetățeanului Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate”, promițând că Platon va fi rejudecat transparent, cu respectarea tuturor drepturilor, însă a afirmat ferm că acuzațiile împotriva lui Platon sunt falsuri.

                                                                                                                        Amintim că Platon a primit în 2018 o sentință definitivă cumulată de 25 de ani în închisoare pe mai multe capete de acuzare. Un dosar era despre fraude bancare – escrocherii și spălare de bani care ar fi prejudiciat Banca de Economii cu 800 de milioane de lei iar alt dosar viza o tentativă de corupere a ofițerilor mascați din cadrul serviciului de protecție a penitenciarelor.

                                                                                                                        După eliberare, în iunie 2020 Platon a depus eforturi susținute pentru a-și reconstrui rețeaua de judecători și funcționari pentru a-și restabili imperiul financiar de altă data.

                                                                                                                        Acestui obiectiv contravenea, însă, în totalitate programul Maiei Sandu și al PAS, care luptau pentru putere.

                                                                                                                        Drept urmare, Platon se implicase foarte agresiv în campania electorală din iulie, curent pentru a nu admite ca partidul Maiei Sandu să preia puterea în stat și să înceapă reforma și marea curățenie în procuratură și justiție.

                                                                                                                        Morari schimbă deschis partea în toiul luptei pentru ultimul bastion al oligarhilor

                                                                                                                        Exact în această perioadă, pe fundalul luptei politice a președintei Sandu și a PAS pentru putere și a lui Platon pentru obținerea controlului asupra justiției moldovenești, se derula și idila lui Platon și jurnalista „anticorupție” Natalia Morari. Iar în momentul când confruntarea s-a acutizat, aceasta a ieșit la rampă cu declarația sa controversată despre tatăl copilului ei, puțin mai târziu luându-i deschis partea lui Platon și Stoianoglo. În ultima sa declarație, Morari chiar a calificat societatea moldovenească drept profund bolnavă, pe Stoianoglo – un procuror deosebit iar pe Platon- un om onest.

                                                                                                                        Până la urmă, scandalul Morari a avut un impact devastator asupra credibilității presei neafiliate intereselor clanurilor oligarhice. Din mai multe centre de comandă, gestionate de cei care, odată cu reformarea procuraturii și transformarea ei într-un instrument eficient al statului de drept, și-ar pierde orice speranță de a reveni vreodată la putere, au început atacuri furibunde asupra presei neafiliate lor. Deoarece procuratura este pentru ei ultimul bastion.

                                                                                                                          antreprenoriat

                                                                                                                          Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 din cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează în consultare publică Ghidul Solicitantului Condiții Specifice „Măsuri pentru tinerii NEET I – Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă”, apel non-competitiv, Axa prioritara 1 , Obiectivul Specific 1.1.

                                                                                                                          Status: Aprobat
                                                                                                                          Depunere: durata de implementare este de 44 luni
                                                                                                                          Buget: 70.000.000 euro

                                                                                                                          Apelul va finanța următoarele tipuri de acțiuni:

                                                                                                                          • Subvenționarea locurilor de muncă (acordarea subvențiilor angajatorilor care angajează tineri NEETs din grupul țintă)
                                                                                                                          • Monitorizarea obligațiilor asumate de angajator și/sau tinerii NEET din grupul țintă, ca urmare a intervenției și sprijinului primit

                                                                                                                          În ceea ce privește grupul țintă, acesta este format din tineri NEETs șomeri cu vârsta între 16-29 ani, cu domiciliul sau reședința în regiunile Sud-Vest OlteniaSud-EstSud Muntenia și Centru, înregistrați și profilați de către SPO, cu accent pe tinerii NEET din mediul rural și cei aparținând minorității rome.

                                                                                                                          Solicitanti eligibili

                                                                                                                          Solicitanții eligibili sunt SPO (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă). Bugetul alocat proiectului/proiectelor non-competitive este de  70.000.000 euro (Contribuția UE + Contribuția RO).

                                                                                                                          Durata proiectului

                                                                                                                          Durata maximă de implementare a proiectului este de 44 luni.

                                                                                                                          Buget

                                                                                                                          Pentru prezentul apel de proiecte, bugetul alocat proiectului/proiectelor non-competitive ce va/vor fi depuse este de 70.000.000 euro (Contribuția UE + Contribuția RO), din care cofinanțarea UE este de 64.400.000 euro (din care 32.200.000 euro cofinanțare FSE și 32.200.000 euro cofinanțare YEI/ILMT) și cofinanțarea naţională este de 5.600.000 euro.

                                                                                                                          Observaţiile şi sugestiile pot fi trimise până la data de 30 septembrie 2021, pe adresa: consultare.pocu@mfe.gov.ro .

                                                                                                                          exporturile moldovenești

                                                                                                                          Eurostat a comunicat la finalul săptămânii trecute datele privind dinamica fluxurilor comerciale internaționale cu bunuri în țările membre ale Uniunii Europene în iulie și primele șapte luni ale anului curent.

                                                                                                                          Statisticile confirmă consolidarea climatului pozitiv din comerțul internațional cu bunuri din Europa Centrală și de Est, susținut de relansarea economică mondială și europeană, procesul de redeschidere și nivelul redus al costurilor reale de finanțare.

                                                                                                                          Pe de altă parte, se evidențiază o decelerare a dinamicii anuale, atât pentru exporturile cât și pentru importurile de bunuri în luna iulie, pe fondul disipării graduale a efectului bază.

                                                                                                                          Astfel, conform datelor Eurostat, în Polonia (prima economie a regiunii, cu un PIB nominal de 0,5 trilioane EUR în anul pandemic 2020) exporturile de bunuri s-au majorat pentru a 14-a lună consecutiv în iulie, cu un ritm anual de 13,2% (în decelerare de la 23,2% în iunie) la 22,6 miliarde EUR. Importurile de bunuri au urcat pentru a șasea lună consecutiv, cu o dinamică anuală de 19,9% (în temperare de la 38,1% în iunie), la 23,1 miliarde EUR.

                                                                                                                          Prin urmare, în primele șapte luni din 2021 exporturile și importurile de bunuri ale Poloniei au crescut cu dinamici anuale de 23% (la 160,1 miliarde EUR), respectiv 25,6% (la 156,9 miliarde EUR). Balanța comercială cu bunuri a înregistrat un excedent de 3,1 miliarde EUR, în ajustare cu 39,4% an/an.

                                                                                                                          În România (a doua economie din regiune, cu un PIB nominal de 0,2 trilioane EUR în 2020) exporturile de bunuri s-au majorat pentru a cincea lună consecutiv în iulie, cu un ritm anual de 14,2% (în decelerare de la 28,4% în iunie), la 6,3 miliarde EUR. Importurile de bunuri au crescut pentru a șasea lună consecutiv în iulie, cu o dinamică anuală de 24,4% (temperare de la 31,2% în iunie), la 8,5 miliarde EUR.

                                                                                                                          În perioada ianuarie-iulie exporturile și importurile de bunuri au urcat cu dinamici anuale de 24% (la 42,1 miliarde EUR), respectiv 25,5% (la 55,3 miliarde EUR), rezultând un deficit comercial de 13,3 miliarde EUR, în intensificare cu 30,7% an/an.

                                                                                                                          În Cehia exporturile de bunuri s-au majorat cu 20,9% an/an la 110,3 miliarde EUR, iar importurile de bunuri au urcat cu 20,4% an/an la 100 miliarde EUR în perioada ianuarie-iulie 2021. Astfel, balanța comercială cu bunuri a înregistrat un excedent de 10,3 miliarde EUR, în majorare cu 25,6% an/an.

                                                                                                                          Nu în ultimul rând, în Ungaria exporturile de bunuri au consemnat un avans de 19,6% an/an la 69,2 miliarde EUR. Importurile de bunuri au crescut cu 19,4% an/an la 67,3 miliarde EUR. Astfel, balanța comercială cu bunuri a înregistrat un excedent de 1,9 miliarde EUR, în creștere cu 25,3% an/an.

                                                                                                                          Considerăm că evoluțiile divergente ale soldului balanței comerciale cu bunuri din țările Europei Centrale și de Est în perioada ianuarie-iulie 2021 au fost influențate și de dinamica cursului de schimb real efectiv, reprezentat în ultimul grafic din partea dreaptă.

                                                                                                                          Astfel, statisticile publicate de Banca Reglementelor Internaționale indică faptul că în perioada ianuarie – august 2021 cursul mediu real efectiv s-a consolidat în Polonia și a crescut în Ungaria (cu 0,3% an/an), România (cu 1,2% an/an) și Cehia (cu 4,1% an/an).

                                                                                                                          Reiterăm faptul că România este singura țară din Europa Centrală și de Est care nu a reușit să adreseze provocarea deficitului comercial pe parcursul ultimelor trei decenii.

                                                                                                                          Pentru a garanta pacea şi securitatea Ungariei, este nevoie de abilitate naţională de apărare independentă, a subliniat, luni, Tibor Benkő, ministrul ungar al apărării, la o conferinţă, la Budapesta.

                                                                                                                          Tibor Benkő a adăugat că sarcina Strategiei de Securitate Naţională (NBS), care acoperă toate sectoarele, este şi crearea acestei abilităţi naţionale de apărare independente şi a aplicabilităţii acesteia.

                                                                                                                          Ungaria trebuie să fie o ţară puternică economic, politic şi din toate punctele de vedere, aceasta fiind hotărârea Guvernului ungar, a subliniat ministrul. O Ungarie puternică este de neconceput fără o armată puternică, a declarat acesta.

                                                                                                                          Obiectivul Ungariei este să devină o ţară determinantă în regiune, iar populaţia Ungariei să poată trăi în pace şi securitate, în ciuda deteriorării mediului de securitate, a subliniat politicianul.

                                                                                                                          Având în vedere toate aceste aspecte, se implementează programul de apărare şi dezvoltare a forţelor militare ungare, a afirmat ministrul, subliniind că Ungaria trebuie să aibă o armată puternică, capabilă, care să poată asigura securitatea ţării şi a poporului ungar.

                                                                                                                          Strategia de Securitate Naţională a stabilit ca, din punct de vedere al securităţii, Ungaria să ajungă, până în anul 2030, printre primele 5 ţări din Europa şi printre primele 10 din lume, a subliniat ministrul.

                                                                                                                          La conferinţa intitulată Apărarea Ungariei în secolul al XXI-lea, organizată de Centrul Internaţional pentru Tranziţia Democratică (ICDT), ministrul apărării a prezentat Strategia de Securitate Naţională, publicată anul trecut.

                                                                                                                          În introducere, politicianul a prezentat ierarhia strategiei politicii de apărare a Ungariei. Acesta a precizat că principiile sunt definite de Constituţia Ungariei, adoptată în anul 2011. În baza acestora, îşi clădesc strategiile guvernele aflate la putere. Un document important este rezoluţia parlamentară intitulată Principiile politicii de securitate şi apărare ale Ungariei, adoptată în 1998, anul anterior aderării la NATO. În conformitate cu acestea, a luat naştere Strategia de Securitate Naţională publicată în anul 2020, urmată de Strategia Militară Naţională adoptată în acest an, a afirmat Tibor Benkő.

                                                                                                                          Acesta a subliniat că mediul de securitate se schimbă extrem de rapid în zilele noastre. Au apărut noi provocări în ultimii ani şi s-ar putea să apară şi o nouă ordine mondială. Apelând la exemplul conflictului ucraineano-rus, politicianul a vorbit şi despre apariţia unui război hibrid, care ar putea reprezenta o ameninţare cibernetică. Acesta a subliniat că astfel, în spaţiul cibernetic, s-ar putea distruge reţelele economice şi energetice, chiar şi
                                                                                                                          conducerea unei ţări ar putea fi paralizată. Conferinţa a fost organizată la Universitatea de Servicii Publice Naţionale (NKE), unde Romulusz Ruszin-Szendi, comandantul Forţelor Armate Ungare, a prezentat Strategia Militară Naţională (NKS), iar legat de aceasta, la fel ca ministrul, a subliniat importanţa unei forţe naţionale independente.

                                                                                                                          Comandantul a subliniat, de asemenea, că apărarea ţării nu este doar o problemă a militarilor, ci fiecare cetăţean are responsabilităţi în această privinţă. Toată lumea trebuie să fie pregătită în acest sens pentru a şti ce să facă. Strategia Militară Naţională, lansată anul acesta, abordează în sfârşit importanţa acestui aspect, a subliniat Romulusz Ruszin-Szendi.

                                                                                                                          Acesta a subliniat că şi Strategia Militară Naţională a Ungariei prevede ca bugetul pentru apărare trebuie să ajungă la 2% din PIB, iar 20% din această sumă ar trebui să fie folosită pentru dezvoltare. Potrivit locotenent-generalului, dacă se iau în considerare aceste aspecte, există premisele ca Forţele Armate Ungare să devină o forţa determinantă în regiune.

                                                                                                                          A doua săptămână în Republica Moldova nu se potolesc spiritele în jurul scandalului declanșat miercurea trecută de jurnalista Natalia Morari, cofondatoarea dar și una din vedetele postului de televiziune TV 8, aliat fideli al președintei Maia Sandu în ultimele campanii electorale dar și pe parcursul ultimilor ani.

                                                                                                                          Miercurea trecută, 8 septembrie, aceasta a făcut pe pagina sa de Facebook o declarație prin care anunța publicul că ia o pauză în activitatea profesională deoarece asupra sa sunt făcute presiuni din partea Serviciului de Informație și Securitate (serviciul de informații din Republica Moldova). Presiunile constau, potrivit jurnalistei, în șantajarea cu darea în vileag a numelui tatălui copilului ei, născut acum câteva luni și ținut în secret până la acel moment. Și, pentru a-i lipsi pe cei de la SIS de această pârghie de presiune, Natalia a decis să facă ea singură public numele tatălui.

                                                                                                                          Acesta s-a dovedit a fi nimeni altul decât controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, supranumit și raiderul numărul unu al CSI.

                                                                                                                          După ce spune că a dorit să țină în secret numele tatălui pentru a-și proteja fiul, ea declară că în ultimele săptămâni a fost șantajată de oamenii din SIS cu detalii din viața personală prin care se dorește subordonarea sa ca jurnalist.

                                                                                                                          Dar asta nu va fi niciodată. Ironia sorții este că sunt tot acei oameni care au slujit cu dedicație și pe timpul lui Plahotniuc, tot ei sunt cei mai harnici și astăzi. Tata lui Rem este Veaceslav Platon și o declar ca să nu mai existe loc de niciun fel de șantaj în privința mea și a fiului meu.”, a declarat Morari.

                                                                                                                          Destăinuirea a declanșat un scandal monstru, fiind supusă oprobriului public nu atât viața intimă a vedetei cât conflictul uriaș de interese, or în perioada când purta copilul lui Platon și după ce a născut, Natalia Morari a avut câteva interviuri cu el dar și cu procurorul Alexandru Stoianoglo, considerat un apropiat al lui Platon. În același timp, pe parcursul campaniei electorale, Platon a declanșat un atac furibund asupra președintei Maia Sandu și Partidului Acțiune și Solidaritate, iar cu câteva zile înaintea alegerilor din 11 iulie 2021, SIS a descoperit într-o casă de locuit de la periferia Chișinăului o întreagă echipă de troli, care lucrau împotriva PAS și erau pregătiți să pentru derularea unei acțiuni de dezinformare la adresa PAS în ultimele zile înainte de alegeri.

                                                                                                                          După ce această echipă a fost deconspirată și s-a stabilit că ea a fost plătită de Platon, acesta a dispărut. Ulterior a apărut în presa locală informația că acesta se află în Londra.

                                                                                                                          Cine e Veaceslav Platon

                                                                                                                          Supranumit raiderul nr. 1 al CSI (Comunitatea Statelor Independente) Veceaslav Platon, născut la Căușeni în 1973, chiar după absolvirea facultății s-a implicat în afaceri corporatiste, în scurt timp devenind acționar în cadrul băncii comerciale Moldindonbank. Ulterior, acesta a reușit să intre în posesia a mai multor pachete de acțiuni atât în Republica Moldova cât și în Ucraina prin modalități destul de obscure. Deși este supranumit raiderul nr 1 din CSI, el opera nu prin atacuri corporate raider pe piețele de capital, care de regulă sunt destul de legale. El prelua pachetele de acțiuni prin coruperea judecătorilor și a altor factori de decizie, spre exemplu funcționari ce supraveghează piața financiară. Însă nu prea există dovezi în acest sens or nu prea a investigat nimeni în serios aceste activități ale lui Platon. La un moment dat, Platon a fost partenerul lui Plahotniuc în unele afaceri obscure însă relația dintre aceștia s-a răcit în momentul când Plahotniuc a preluat puterea în Republica Moldova, în 2016. Pe atunci, Platon deținea controlul în trei bănci dar și asupra a trei societăți de asigurare. Prin cele trei societăți, el controla și Biroul Național de Asigurare a Autovehiculelor (emițător al poliței de asigurare Cartea Verde), care în primăvara lui 2016 era cât pe ce să fie exclus din sistemul internațional Cartea Verde din cauza deficiențelor și delapidărilor din sistem. În aceea perioadă societățile moldovenești de interes public, printre care se numără atât băncile cât și societățile pe acțiuni, erau obligate să-și declare proprietarii reali, în majoritatea cazurilor pachetele de acțiuni fiind înregistrate pe unele firme off-shore interpuse. Așa cum Platon nu a dorit să-și declare proprietățile, a fost expropriat de ele prin intermediul Comisiei Naționale a Pieței Financiare, care ulterior le-a vândut unor alți investitori. În acest proces, Banca Transilvania a devenit acționar majoritar la Victoriabank, a treia bancă moldovenească la acel moment.

                                                                                                                          Cea mai de amploare operațiune a lui Platon este, însă, considerată așa numitul Laundromat. Această operațiune presupunea spălarea banilor rusești prin intermediul sistemului judiciar moldovenesc. Simplist vorbind, schema era următoarea: pentru a putea lua valuta din Rusia și a o legaliza în Occident, multimilionari sau miliardari ruși organizau litigii false între firmele lor din Rusia și alte firme ale lor înregistrate în zone off-shore, care pretindeau sume enorme în baza unor contracte fictive, încheiate pe teritoriu moldovenesc. Drept urmare, litigiile erau judecate în Republica Moldova iar sumele erau percepute prin intermediul executorilor judecătorești moldoveni. De altfel, în 2012, Ministerul Justiției de la Chișinău, condus pe atunci de viitorul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, a promovat excluderea taxei de 3%, percepută la acel moment de către stat. În rezultatul acestor scheme de spălare a banilor, au fost spălați potrivit estimărilor, cel puțin 30 miliarde de euro.

                                                                                                                          În iulie 2016, Vladimir Plahotniuc, cel care controla la acel moment Republica Moldova, a cerut extrădarea din Ucraina a lui Platon, care a ajuns într-un final în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

                                                                                                                          În aprilie 2017 el a fost judecat, însă nu pentru Laundromat sau atacurile raider ci a fost învinuit în dosarul Miliardului privind fraudarea Băncii de Economii din R. Moldova, cu acuzația că ar fi beneficiat de credite neperformante în valoare de 800 milioane de lei. Judecătoria Chișinău l-a condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

                                                                                                                          Însă, după fuga lui Plahotniuc din țară în 2019, pe 18 mai 2020, procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a declarat într-o conferință de presă că dosarul în privința lui Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate, iar principalul beneficiar al furtului miliardului a fost Vlad Plahotniuc. Pe 15 iunie 2020 Platon a fost eliberat din arest,

                                                                                                                          Eliberat din închisoare acesta a căutat mai multe modalități pentru a-și restabili proprietățile sechestrate pe timpul lui Plahotniuc și chiar a obținut punerea unui sechestru pe unele active ale Victoriabank. În acest scop, el a început să-și restabilească vechile relații cu judecătorii, procurorii și funcționarii, cu care a colaborat anterior, cel mai important aliat al său fiind procurorul general Alexandru Stoianoglo, cel care l-a eliberat sub proprie răspundere.

                                                                                                                          Însă, în scurt timp, Platon a înțeles că planurile sale pot fi date peste cap de președinta Maia Sandu, câștigătoare a alegerilor prezidențiale din toamna lui 2020 și partidul acesteia, PAS, care era creditat cu cele mai mari șanse în alegerile parlamentare din 2021. Așa cum atât președinta cât și PAS aveau drept prim deziderat însănătoșirea sistemului judiciar moldovenesc, ceea ce contravenea lui Platon, el a participat activ în alegerile parlamentare din 2021, abordând o atitudine extrem de belicoasă față de Maia Sandu și PAS. El s-a angajat în campania electorală în calitate de persoană de încredere a unui deputat independent, un oarecare Valico, doar pentru a se folosi de tribunele de dezbateri televizate preelectorale pentru a o defăima pe președinta Sandu și PAS. Mai mult, acesta a organizat și plătit o echipă de troli, care multiplica dezinformarea și manipularea răspândită de Platon. Cu doar câteva zile înainte de ziua alegerilor din 11 iulie, Serviciul de Informație și Securitate (SIS) a descoperit acea fermă de troli într-o suburbie a Chișinăului, zădărncind difuzarea de către aceasta a unor filmulețe compromițătoare fabricate pentru a o defăima pe Maia Sandu și PAS exact în ultimele zile ale campaniei.

                                                                                                                          Povestea lui Platon mai poate fi completată și cu suspiciunile rezonabile că ar fi fost racolat încă la începuturile activității sale de către serviciile rusești, care au întrezărit în acel tânăr un potențial enorm, pe care l-au valorificat ulterior în interese proprii. Specializarea lui Platon în cadrul FSB ar fi sabotarea economică în țările post-sovietice, în special Ucraina și Republica Moldova.

                                                                                                                          Cine este Natalia Morari

                                                                                                                          Născută în orașul Hâncești în 1984 (pe atunci Kotovsk), la doar 16 ani aceasta ajunge în Moscova unde este admisă la facultatea de sociologie a Universității de Stat din Moscova.

                                                                                                                          După absolvire ajunge ziaristă la publicația rusă Novoe Vremea, unde în decembrie 2007 a publicat un articol de rezonanță intitulat „Banii negri ai Kremlinului”, în care descrie cum toate partidele importante din Rusia depind financiar de autoritățile centrale. Ulterior, Morari a declarat că informația i-a fost furnizată de disidentul rus Boris Nemțov, omorât în 2015 la Moscova. Nu există însă nicio altă confirmare decât această afirmație a ei că lucrurile anume așa și s-au întâmplat. Există o ipoteză că informațiile i-au fost furnizate chiar de FSB, pentru a-i asigura legenda de disident rus, care să-i înlesnească activitatea ulterioară pentru serviciile secrete. Ipoteza este consolidată și de faptul că, în afară de această investigație, Morari nu a avut și alte articole de rezonanță iar activitatea ei de jurnalist, deja în Republica Moldova, s-a rezumat doar la moderarea unor talk-show-uri politice.

                                                                                                                          Nimeni nu poate spune ferm că o fi așa sau altfel dar investigația în cauză a reprezentat motivul interdicției pentru Morari de a intra în Federația Rusă deoarece la acel moment nu avea încă cetățenia rusă. Ulterior, ea a întreprins câteva tentative de a intra în Rusia, inclusiv printr-un mariaj fictiv însă nu a reușit.

                                                                                                                          Revenită la baștină, Natalia Morari se implică în activitate civică. În 2008 – 2009 a condus fundația ”Think Moldova” și a fost unul din organizatorii protestelor din aprilie 2009 de la Chișinău de după alegerile parlamentare, care pe 7 aprilie au degenerat în dezordini în masă.

                                                                                                                          Participarea la acest eveniment ridică mari semne de întrebare privind rolul ei în timpul protestelor. Exact în acea perioadă Natalia Morari avea o corespondență intensă cu Marc Tkaciuc, consilierul de atunci al președintelui comunist Vladimir Voronim. De asemenea, era în relații (se spune că mai mult decât amicale) cu scriitorul și blogherul rus, Eduard Baghirov, care ulterior chiar a recunoscut că a organizat „haosul” din 7 aprilie, fiind chiar reținut de autoritățile moldovene cu câțiva ani mai târziu.

                                                                                                                          Odată cu căderea regimului comunist de la Chișinău în 2009, Natalia Morari devine o figură destul de vizibilă în actualitatea moldovenească, continuându-și cariera de jurnalist. De fapt, ea colaborase și până la evenimentele din 2009 cu redacția locală a postului de radio Europa Liberă, acum speculându-se că directorul de acolo, jurnalistul Vasile Botnaru ar fi și el omul serviciilor rusești, care a introdus-o pe Morari în cercurile jurnalistice și ONG-iste.

                                                                                                                          După 2009 ea se angajează la postul de televiziune Publica, prima televiziune de știri din Republica Moldova, deschisă cu banii magnatului de presă român Sorin Ovidiu Vântu. Aici devine moderatoarea unui talk-show politic, întitulat ”Fabrica”. Între timp, în 2012, după arestarea lui Vântu în România, postul trece la oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, liderul informal al Partidului Democrat, aflat la acel moment la guvernare în cadrul Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) însă care se războia în surdină cu partenerii săi de alianță din Partidului Liberal Democrat al premierului de atunci Vlad Filat. În acea perioadă s-a produs încă un moment destul de controversat, legat într-un fel sau altul de Natalia Morari. Eduard Baghirov, blogherul și scriitorul rus despre care am scris mai sus, un apropiat al cercurilor de la Kremlin, aflându-se în vizită la Chișinău, a fost reținut de forțele de ordin moldovene, care l-au plasat în arest la domiciliul. Cauza era că Baghirov se lăudase prin spațiul mediatic rusesc că a organizat evenimentele din 7 aprilie. În scurt timp acesta evadează, însă, de sub arest pentru ca ulterior să spună că a fost ajutat să fugă de prietenii săi de la Chișinău. Suspiciunile cad inclusiv și pe Natalia Morari, unul din prietenii declarați ai lui Baghirov.

                                                                                                                          Între timp, Natalia Morari pleacă de la Publica și se angajează la TV7, televiziunea unuia din fruntașii PLDM, Chiril Lucinschi (fiul ex-președintelui moldovean Petru Lucinsci), unde moderează alte talk show-uri politice. Tot în acea perioadă ea deschide un restaurant în zona ultracentrală a Chișinăului cu nume sugestiv ”Propaganda”, care devine un loc frecventat de mulți jurnaliști, ONG-iști dar și politicieni. De remarcat că mai toți vizitatorii importanți ai restaurantului s-au fotografiat cu patroana lui iar acum, când aceasta este supusă oprobriul public, fotografiile respective sunt folosite drept argumente când se încearcă discreditarea unui politician sau a unei persoane publice.

                                                                                                                          În timpul când se afla la TV7, Natalia Morari a avut o relație cu patronul Chiril Lucinschi, care a mărturisit că anterior chiar o ceruse în căsătorie însă ea ar fi refuzat.

                                                                                                                          În 2017, Chiril Lucinschi renunță la televiziune și îi transmite drepturile de proprietatea Nataliei Morari. În vara aceluiași an, Natalia Morari împreună cu un grup de jurnaliști creează ONG-ul Media Alternativa, care preia postul și îl redenumește TV8. În calitate de ONG, acesta a reușit să absoarbă sume considerabile sub formă de granturi externe, care se ridică, potrivit unor surse, la peste 3,5 milioane de dolari.

                                                                                                                          Toată această evoluție fulminantă a carierei Nataliei Morari se întâmpla pe fundalul unor evenimente dramatice, care zguduiau Republica Moldova.

                                                                                                                          La finele lui 2014 a ieșit în vileag marea fraudă a secolului prin care Banca Națională a fost deposedată de un miliard de dolari pentru a acoperi furtul din trei bănci, ce aparțineau la acel moment magnatului Ilan Șor, viitor primar de Orhei și politician. Se presupune că la această fraudă a luat parte toată elita politică a momentului, fiind condusă de Vladimir Plahotniuc. În 2015 practic se încheie confruntarea dintre Plahotniuc și Filat. Ultimul, grație controlului lui Plahotniuc asupra Procuraturii ajunge la pușcărie fiind învinuit în furtul miliardului. Partidul acestuia corupe deputați mai din toate fracțiunile parlamentare și își creează majoritatea proprie în Parlament. Izbucnesc proteste în masă, care se finalizează cu debarcarea în vara lui 2019 a lui Plahotniuc și fuga acestuia peste hotare. Se creează o alianță atipică dintre blocul ACUM (Partidul Acțiune și Solidaritate a Maiei Sandu și Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase) și Partidul Socialiștilor al cărui lider este Igor Dodon și învestit guvernul Maiei Sandu. Peste nici șase luni acesta este demis iar socialiștii, împreună cu democrații fugarului Plahotniuc preiau guvernarea. Ulterior, la finele lui 2020 Maia Sandu câștigă alegerile prezidențiale iar la 11 iulie 2021, partidul acesteia, Acțiune și Solidaritate (PAS) câștigă majoritatea în Parlament. În toată această perioadă Natalia Morari a fost un aliat ferm al partidei numite anti-oligarhice, în special al PAS și al Maiei Sandu. Și iată că, la mai puțin de două luni de la această victorie, ea își recunoaște relația cu Platon și se produce ruptura.

                                                                                                                          Discreditarea presei și lupta pentru procuratură

                                                                                                                          Ca urmare a dezvăluirilor sale, Morari pleacă de la conducerea postului TV8, iar emisiunea sa este retrasă din grila de emisie. Mai multe organizații de presă din Republica Moldova au condamnat relația dintre Morari și Platon, afirmând că aceasta „ar putea submina încrederea consumatorilor de media într-o presă liberă și independentă”. Radio Europa Liberă a anunțat că a încetat temporar colaborarea cu jurnalista.

                                                                                                                          Însă furtuna a fost declanșată iar mai mulți adversari ai presei, cei ce au pierdut puterea în ultimii ani, au considerat că e momentul oportun să-i aplice o lovitură devastatoare.

                                                                                                                          Concomitent, din diferite puncte de comandă începe un atac asupra tuturor posturilor de televiziune care au avut o poziție anti-oligarhică, adică au demascat și mediatizat acțiunile ilegale ale lui Plahotniuc, Șor, Platon și acoliții lor pentru a aduce încrederea societății în presă la niveluri minime.

                                                                                                                          Există mai multe ipoteze privind cauza scandalului pornit de Natalia Morari, de la declanșarea unei operațiuni a serviciilor secrete rusești până la o simplă poveste de dragoste, jurnalista căzând victimă capacităților deosebite de manipulare ale lui Platon. Una din cele mai incitante versiuni ar fi că agentul rus Veaceslav Platon, specializat în diversiuni și sabotaj economic, împreună cu agenta rusă de influență Natalia Morari au declanșat o acțiune, care își propune distrugerea actualei conduceri a Republicii Moldova și provocarea unei perioade de incertitudine și haos, situație care ar convine de minune Kremlinului în situația geopolitică actuală, extrem de complicată. Însă nu trebuie să uităm contextul în care s-a produs ruptura. Este vorba despre încercările partidului de guvernare de la Chișinău de a-l demite pe procurorul general Alexandr Stoianoglo, omul lui Platon și înlocuirea acestuia cu o persoană care să pună în aplicare planurile PAS de curățare a sistemului judiciar moldovenesc. Dar despre lupta pentru procuratură vorbim în următorul articol.

                                                                                                                            Programul Made in Romania si-a desemnat cele 15 companii finaliste ale editiei din acest an, viitoarele motoare de crestere ale economiei locale si din regiune. Dintre cele 15 companii, cele mai multe sunt din sectorul IT&C, iar restul activeaza in comert, constructii, sanatate, servicii financiare, agricultura si industria prelucratoare. Pentru prima oara de la lansarea programului Made in Romania a fost acordat si un premiu special pentru sustinerea antreprenoriatului romanesc. Companiile finaliste au fost premiate in cadrul unei Gale care a avut loc in 16 septembrie.

                                                                                                                            „Pentru a patra oara deja, celebram antreprenoriatul romanesc, inovatia si dedicarea. Pentru ca aceasta este esenta programului Made in Romania, dezvoltat de Bursa de Valori Bucuresti. Cea de-a patra editie a programului aduce in prim plan atat afaceri mature, cat si companii inovatoare, cu potential remarcabil de crestere. Va invit sa le cunoastem povestile de succes si sa le urmarim evolutia. Sunt mai mult ca sigur ca ne vor suprinde si, cu ajutorul intregii comunitati ai pietei de capital, aceste echipe antreprenoriale vor continua sa dezvolte afaceri extraordinare in Romania”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                            Cele 15 companii finaliste si castigatoarea premiului special sunt:

                                                                                                                             CompanieDomeniu de activitate
                                                                                                                            1Agricola InternationalUna dintre cele mai mari companii de produse alimentare din Romania.
                                                                                                                            2Artesana InternationalProducator de lactate artizanale.
                                                                                                                            3Dacia Plant (votul publicului)Pionier al industriei de suplimente alimentare din Romania. 
                                                                                                                            4DruidDezvoltator de asistenti virtuali inteligenti cu implementari in cloud, hybrid sau on-premise. 
                                                                                                                            5Elefant OnlineRetailer online, cunoscut pentru site-ului elefant.ro – „Mallul online al familiei tale”. 
                                                                                                                            6Elis PavajeLiderul pietei de pavaje din Romania.
                                                                                                                            7FortechUnul dintre cei mai mari furnizori de servicii software din Transilvania. 
                                                                                                                            8Grande Gloria ProductionProducator de cosmetice, servetele umede, dezinfectanti. 
                                                                                                                            9One United PropertiesUnul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte rezidentiale, de birouri si mixte de ultima generatie din Bucuresti.
                                                                                                                            10Plant an AppPlatforma low-code care permite oricui sa dezvolte sisteme software. 
                                                                                                                            11Roca XVehicul investitional local care identifica si sustine idei si companii inovative fondate de antreprenori pasionati de rezolvarea unor nevoi reale si actuale. 
                                                                                                                            12SanoPassSanoPass este platforma care digitalizeaza si integreaza serviciile medicale de preventie prin reteaua de 850 de clinici.  
                                                                                                                            13SecomSecom este trendsetter si lider in solutii naturale de medicina integrativa. 
                                                                                                                            14SeedBlinkPlatforma de investitii in startup-urile tech.
                                                                                                                            15ZitecOfera consultanta si dezvoltare software, digital marketing, cloud computing, e-commerce, UX&UI, Cybersecurity, DevOps. 
                                                                                                                            16Radio GuerrillaPremiu special Made in Romania: Postul de radio al antreprenorilor.

                                                                                                                            „Conceptul Made in Romania a fost transformat si imbunatatit constant din 2017 pana acum, iar prin lansarea platformei Made in Romania dorim sa transformam programul intr-un spatiu unde companiile sa aiba acces la toate mecanismele necesare pentru dezvoltare. Rezultatele Made in Romania in termeni de finantare – sase companii listate la bursa si obligatiuni in valoare totala de 77,7 milioane de euro –  ne impulsioneaza sa mergem mai departe si sa dezvoltam acest program dedicat conectarii mediului de business cu piata de capital”, a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                            Cele 15 companii finaliste din acest an au fost stabilite atat prin votul publicului, cat si de un juriu format din 12 experti in diverse domenii ale economiei. Compania care a intrat direct in finala prin votul publicului este Dacia Plant, care a primit 1.111 voturi prin platforma www.investingromania.com dintr-un total de 9.012 voturi valide. Sesiunea de vot public s-a derulat in perioada 4-31 august. In urma intalnirii juriului din 1 septembrie au fost selectate celelalte 14 companii finaliste, dintr-un total de 50 de companii semifinaliste. Premiul special al editiei din acest an a Made in Romania a fost acordat Radio Guerrilla, „Postul de radio al antreprenorilor”, pentru implicarea si sustinerea antreprenorilor romani.

                                                                                                                            Din 2017 pana acum, aproape 1.000 de companii au intrat in contact cu piata de capital prin intermediul programului Made in Romania.  Ca urmare a participarii in program, sase companii s-au listat la bursa: Norofert (NRF), 2Performant Network (2P), Safetech Innovations (SAFE), IHUNT Technology Import-Export (HUNT), Agroserv Mariuta (MILK), Visual Fan (ALW), iar sapte au emis si listat la bursa obligatiuni pentru finantarea planurilor de dezvoltare, in valoare totala de 77,7 milioane euro.

                                                                                                                            Proiectul Made in Romania a fost lansat de Bursa de Valori Bucuresti in 2017, pentru a identifica si promova companiile de top din Romania.

                                                                                                                            Cifra de afaceri a distribuitorilor din Retail și HORECA din România a atins nivelul record de 16,6 miliarde de lei în 2020, înregistrând o creștere cu 1,8% față de 2019 și cu 35% față de anul 2015, conform celei mai recente analize Keysfin.

                                                                                                                            Mai mult, specialiștii Keysfin estimează că piața de distribuție locală în Retail și HORECA va atinge un nou nivel record în anul 2021, de 18 miliarde de lei.

                                                                                                                            În ciuda scăderii cu peste o treime a cifrei de afaceri din sectorul Hoteluri & Restaurante, în anul 2020, distribuitorii în Retail și HORECA au reușit să înregistreze niveluri record atât în privința veniturilor, cât și a profitabilității. Evoluția a fost susținută de investițiile din perioada pre-pandemică, de capacitatea de reorganizare și de identificare de noi oportunități și, nu în ultimul rând, de accesarea măsurilor de sprijin propuse de autorități. Pentru anul 2021, estimăm o creștere a pieței cu aproximativ 10%, la peste 18 miliarde de lei, în baza ridicării restricțiilor și a reluării graduale a activității economice, mai ales în sectoarele puternic afectate de pandemie“ a declarat Tudor Malearov, Business Development Manager KeysFin, în cadrul evenimentului „Distribuitori în Retail şi HORECA“.

                                                                                                                            Evenimentul a fost organizat la Brașov de către Modern Buyer, cu ocazia lansării celei de-a VI-a ediţii a ghidului „Distribuitori în Retail şi HORECA“, realizat în parteneriat cu Keysfin.

                                                                                                                            Ghidul îşi propune să ofere o imagine cât mai amplă a dinamicii sectorului de distribuţie, fiind astfel prezentați principalii indicatori financiari ai companiilor din distribuția FMCG din România, precum: cifra de afaceri, profitul net, productivitatea, rentabilitatea capitalului, rata rentabilității activelor, dar şi alţi indicatori-cheie, precum: evoluţia portofoliului de produse, aria şi canalele de vânzare acoperite, numărul de clienţi, suprafaţa de depozitare etc.

                                                                                                                            Analiza pieței de distribuție în Retail și HORECA a cuprins datele a 130 de companii în 2020, dintre care: 9 mari, 87 medii, 33 mici și 1 microîntreprindere. Astfel, în anul 2020, cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (57% din total).

                                                                                                                            În ceea ce privește distribuția geografică, Bucureștiul a generat cea mai mare cifră de afaceri, de aproape 5,2 miliarde de lei (31,1% din total), urmată de companiile înregistrate în județele Prahova (12,1% din total), Cluj (6,8% din total), Bacău (6,6% din total) și Harghita (5,3% din total). Împreună, primele 5 județe au generat 62% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali, în 2020.

                                                                                                                            Cei mai mari distribuitori locali

                                                                                                                            În anul 2020, cel mai mare distribuitor din Retail și HORECA din România a fost Aquila Group, cu o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei (9,1% din total), urmată de Interbrands Marketing & Distribution SRL, care a înregistrat o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei și cea mai mare creștere procentuală, de 45,4% față de anul 2017 și Luzan Logistic SRL, cu o cifră de afaceri de aproximativ 875 milioane de lei.

                                                                                                                            În continuare, clasamentul a fost ocupat de Punctual Comimpex SRL și Macromex SRL, cea din urmă înregistrând cea mai mare scădere procentuală, de 18,4%, fapt care a dus la coborârea pe poziția a 5-a.

                                                                                                                            Potrivit analiștilor Keysfin, cei mai mari 10 jucători au acumulat aproape 45% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali în anul pandemiei.

                                                                                                                            Rezultat net record în anul pandemiei

                                                                                                                            În anul 2020, rezultatul net (Profit net minus Pierdere netă) al distribuitorilor din sectoarele Retail și HORECA a crescut cu 14,1% față de 2019 și cu 43% față de 2015, atingând nivelul record de 424,8 milioane de lei. Totodată, dintre cele 130 de companii analizate, 122 au încheiat anul 2020 pe profit (93,8%) și numai 8 pe pierdere (6,2%).

                                                                                                                            De asemenea, companiile medii (cele care au înregistrat cea mai mare pondere din cifra de afaceri și au reprezentat cel mai important angajator) au înregistrat un rezultat net pozitiv de 247 de milioane de lei (58% din total), în anul 2020.

                                                                                                                            Comerțul, avans de peste 10% în 2021

                                                                                                                            În primul semestru al anului 2021, ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 11,6% față de aceeași perioadă a anului 2020, în timp ce cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a avut o creștere în termeni nominali de 13,2%.

                                                                                                                            Potrivit datelor preliminare de la Ministerul de Finanțe, aproximativ 214 mii de companii (28% din total) care și-au raportat rezultatele pentru 2020 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente Comerțului (cu amănuntul și cu ridicata) și au înregistrat cumulat o cifră de afaceri de 623 miliarde de lei (40% din total).

                                                                                                                            Notă: Piața de distribuție în Retail și HORECA cuprinde 130 de companii relevante care au rezultat în urma analizei calitative detaliate și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei: 46 Comerț cu ridicata cu excepția celui cu autovehicule (peste 97% dintre companiile analizate).

                                                                                                                            FICT

                                                                                                                            FICT – Festivalul Internațional de Carte Transilvania, aflat la cea de-a 7-a ediție, și-a deschis porțile oficial joi, 16 septembrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca unde expozanții așteaptă doritorii de literatură cu oferte diverse de carte.

                                                                                                                            În deschiderea evenimentului, poetul Gabriel Bota și-a exprimat bucuria atât pentru faptul că a reușit să aducă la Cluj-Napoca cele mai importante edituri din România cât și „pentru organizarea unui program extraordinar de variat, de complex și de valoros. Pe timpul a 4 zile vor fi multe lansări de carte, aproape 50, multe conferințe, vor fi prezenți 13 invitați speciali din 8 țări. Din cauza situației pandemice actuale, de la nivel regional și global, interviurile cu invitații români și internaționali se vor desfășura în format hibrid, fizic sau online”.

                                                                                                                            Cel mai mare eveniment de carte din România, din această perioadă pandemică, se desfășoară în condiții depline de siguranță sanitară. În acest an nu s-a mai ridicat celebrul cort alb al târgurilor de carte ci s-a construit un spațiu expozițional de tip piațetă cu toate lateralele deschise. Accesul se realizează din toate laturile. Festivalul este open-air și nimic nu este îngrădit, iar lateralele se închid doar în caz de vreme nefavorabilă. În ceea ce privește expozanții, toți sunt vaccinați sau au făcut testele PCR sau antigen la timp.

                                                                                                                            Din momentul în care desfășurarea FICT a apărut ca idee, obstacolele nu au întârziat să apară, dar organizatorii au trecut peste acestea, reușind în 3 zile să ridice piațeta literară dedicată editurilor ce își expun noutățile pe standurile frumos amenajate. Iar din orice loc te-ai afla printre standuri, răsfoind absorbit o carte, este imposibil să nu fi martor la discuțiile cu oamenii de cultură sau lansările de carte ce se vor desfășura în lounge-ul din mijlocul spațiului expozițional.

                                                                                                                            Din cauza situației sanitare la nivel european și global (la întoarcere ar fi trebuit să intre în carantină), mai mulți invitați internaționali vor participa la discuții în format online și live, iar întrebările vor putea fi puse direct pe pagina de Facebook și pe canalul de youtube a evenimentului. Cei care vor fi prezenți în lounge-ul literar sunt:

                                                                                                                            Ciprian Mihali – a predat vreme de două decenii filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg. Între 2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest. Din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.

                                                                                                                            Tony Mott – (pseudonimul Antonetei Galeș) s-a născut în 1970 la Brașov. Debutează în 2008 cu ”Roșu”, editura Pastel, Brașov, un roman despre o întoarcere după 20 de ani în România post-comunistă a eroinei care emigrase ilegal. În 2010 apare la aceeși editură volumul de poezii ”Hohote&Clocote”.

                                                                                                                            Peppe Millanta – nu este numele real, dar până acum a devenit atât de obișnuit cu el încât răspunde dacă îi spui așa. El este un povestitor inveterat și nepocăit, în ciuda numeroaselor referințe la realitate care i-au fost făcute încă de când era copil. După câțiva ani ca muzician stradal într-o trupă (Peppe Millanta & Balkan Bistrò), a absolvit Academia de Artă Dramatică Silvio d’Amico din Roma în dramaturgie și scenariu. A scris și a pus în scenă numeroase piese de teatru și de câțiva ani s-a dedicat scrierilor de scenarii pentru produse de cinema și televiziune. În 2018 a debutat cu romanul Zările lui Vinpeel, cu care a câștigat numeroase premii naționale, inclusiv Premiul John Fante (2018), Premiul Alda Merini (2018), a fost nominalizat la Strega Girls and Boys Award (2018) și selectat pentru Campiello Opera Prima Award (2018). În 2017 a fondat Școala Macondo – Officina delle Storie, o școală de scris și citit dedicată artelor narative care funcționează în diferite părți ale Italiei.

                                                                                                                            Daniel David – este rectorul Universității Babeș-Bolyai, este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB, preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (2005-2012) şi al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (2000-2012). În prezent este profesor asociat (adjunct professor) şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală. De asemenea, a fost membru al Scientific Review Group în Social Sciences în European Science Foundation. Din 2016 este prorectorul UBB pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice şi directorul executiv al Institutului STAR-UBB. În anul 2017 a fost ales preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România.

                                                                                                                            Pe standurile FICT se pot găsi cărți document (despre istoria Clujului și nu numai), cărți de autori români și străini, dar și literatură mystery & thriller, științe socio-umane, filosofie, istorie, religie, drept, economie și antreprenoriat, de dezvoltare personală atât pentru copii cât și pentru adolescenți, cursuri universitare, cărți de metodică și manuale școlare. Reprezentanții editurilor prezente în piațeta literară așteaptă vizitatorii să se delecteze cu o oferta diversă, să cumpere sau „să deschidă cel puțin o carte” – așa cum a lansat invitația Gabi Bota.

                                                                                                                            agricultura moldovenească

                                                                                                                            Revista săptămânală www.hvg.hu publică o amplă analiză despre noile platforme de investiții create de guvernul Ungariei în anul 2021 pentru comunitățile maghiare din afara granițelor, în special pentru comunitatea din România și interesele electorale ale FIDESZ în rândul maghiarilor din afara Ungariei, informează g4media.ro

                                                                                                                            Potrivit analizei, Eximbank Ungaria a înființat în aprilie anul curent Fondul Privat pentru Industria Agrară și Alimentară, cu un capital de 20 de miliarde de HUF (aprox. 57 de milioane de EUR) cu scopul de a investii în afaceri agrare interne sau regionale.

                                                                                                                            În același timp, ministrul de externe Szijjártó Péter are sarcina să înființeze până în luna noiembrie a anului curent Fondul Privat al Terenurilor Agricole cu un capital de pornire de 140 de miliarde de HUF (aprox. 401 milioane de EUR) cu scopul primordial de a achiziționa terenuri agricole și ferme din statele vecine, necesare afacerilor agricole și industriei alimentare.

                                                                                                                            Avantajul acestor fonduri private este că banii nu vor figura ca fonduri de investiții/sprijin cheltuit în alte state, așa cum este situația Fundației Pro Economica, situație ce a generat protestul repetat al guvernului României, ci un astfel de fond privat va fi direct unul dintre investitori, care dorește să-și crească capitalul în afaceri din România.

                                                                                                                            La cererea HVG, Ministerul Afacerilor Externe și Economice a Ungariei a comunicat că până în prezent Fundația Economica a fost finanțată de Ungaria cu suma de 135,7 miliarde de HUF pentru proiecte (aprox. 390 de milioane de EUR) 70 de miliarde HUF fiind din bugetul propriu al Ungariei, restul fonduri de la UE. Potrivit Pro Economica, ultima lansare de proiecte în valoare de 6 miliarde de HUF a fost anul trecut în noiembrie, câștigătorii urmând a fi anunțați în aprox. 3 luni.

                                                                                                                            HVG prezintă pe larg cercul oamenilor de afaceri apropiați de FIDESZ care au deja investiții finanțate de guvernul Ungariei prin Pro Economica și/sau Eximabank Ungaria în Transilvania în agricultură și industria alimentară.

                                                                                                                            HVG arată că în paralel a debutat în forță campania electorală pentru voturile maghiarilor din Transilvania la alegerile parlamentare din Ungaria anul viitor. Oamenii Fundației EUROTRANS înființată de UDMR merg din ușă în ușă să convingă și mai mulți maghiari să obțină cetățenia maghiară, iar pe cei care au deja cetățenia ungară, să-i convingă să își actualizeze datele și să se înscrie pe lista electorală a alegerilor parlamentare de anul viitor din Ungaria.

                                                                                                                            La alegerile din 2014 au sosit 128 de mii de voturi prin corespondență din străinătate, în 2018 numărul a crescut la 225 de mii de voturi, și deși nu s-a specificat originea voturilor, peste două treimi au sosit din România. 96% din voturile exprimate prin corespondență din afara țării au fost pentru FIDESZ-KDNP. Este adevărat că la ultimele alegeri aceste voturi nu au generat un mandat dar cu cât alegerile vor fi mai strânse anul viitor, cu atât are nevoie FIDESZ de voturile maghiarilor din afara țării.

                                                                                                                            În tot acest context, investițiile au un rol important. Acum, FIDESZ trece la următoarea etapă la achiziționare terenurilor agricole din fonduri private de investiții înființate de guvernul Ungariei. Aceste terenuri agricole sunt necesare afacerilor din domeniul industriei agrare și alimentare.

                                                                                                                            Cercul oamenilor de afaceri apropiați FIDESZ, creat de FIDESZ, denumit generic Sistemul Cooperării Naționale – Nemzeti Együttműködés Rendszere – NER este interesat de această nouă inițiativă de afaceri finanțate din banii publici, întrucât aceștia au deja investiții în domeniu în Ungaria dar și în străinătate.

                                                                                                                            De altfel, Lázár János (fost ministru al Cancelariei primului ministru în guvernul Viktor Orban 2011-2018, parlamentar, influent politician FIDESZ) împuternicit guvernamental al Regiei Naționale de Herghelie și Ferme – Nemzeti Ménesbirtok és Tangazdaság din Ungaria a vorbit deja că se pregătesc de achiziții în România și Serbia, pas cert în strategia Ungariei.

                                                                                                                            insolvenţă

                                                                                                                            Cel mai recent studiu Coface Romania arata ca in primele sase luni din 2021 s-au deschis 3.033 proceduri noi de insolventa, cu +23% peste nivelul inregistrat in acelasi interval din anul precedent. Numarul insolventelor deschise in prima jumatate a acestui an au revenit aproape de nivelul anterior pandemiei Covid-19 si se estimeaza sa creasca cu cel putin 10% fata de anul anterior. Numarul de angajati raportat de firmele insolvente in perioada analizata este de 11.294.

                                                                                                                            Evolutia firmelor insolvente

                                                                                                                            Pierderile financiare cauzate de firmele insolvente in primul semestru 2021 au fost aproape de 2 mld. RON, de 5 ori sub nivelul corespondent din 2015 si cel mai scazut din ultimul deceniu. Se observa o scadere graduala a numarului companiilor insolvente care inregistreaza venituri peste 0,5 mil. EUR (medii si mari), la doar 130, minimul ultimului deceniu. Totodata, Romania a inregistrat in ultimii 3 ani sub 20 de firme insolvente la fiecare 1.000 de companii cu venituri peste 1.000 EUR/luna. Astfel, se apropie de media regionala din perspectiva insolventelor raportate la 1.000 de companii active, respectiv 11, dupa ce a condus in permanenta acest top regional in ultimul deceniu.

                                                                                                                            “Masurile de subventionare si salvare a companiilor au functionat pe parcursul anului 2020, dar acestea nu au rezolvat definitiv problemele afacerilor vulnerabile, ci au castigat timp pentru acestea. Astfel, anul trecut a lasat urmari importante asupra situatiei financiare publicate de companiile active in Romania: investitiile au scazut, gradul de indatorare a crescut, iar capitalul de lucru a ramas negativ si vulnerabil. Daca avem in vedere si cresterea interdependentei afacerilor prin intensificarea creditului comercial si extinderea termenelor de plata a facturilor catre furnizori, riscul de insolventa al companiilor se amplifica in perioada urmatoare, aspect  concretizat prin cresterea numarului firmelor care isi intrerup activitatea cu 31% in primul semestru din acest an, iar a celor insolvente cu 23%”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.

                                                                                                                            Distributia sectoriala a insolventelor

                                                                                                                            Cele mai multe insolvente deschise in primul semestru al anului curent au fost inregistrate in sectorul constructiilor (542), urmat de comertul cu amanuntul (455) si comertul cu ridicata si distributie (409). Ponderea primelor 3 sectoare care au inregistrat cele mai multe dosare de insolventa pe rol a variat in ultimii 5 ani intre 50% – 54%, iar pentru primele 5 sectoare intre 65% – 70%.

                                                                                                                            Primele 5 sectoare care inregistreaza cel mai ridicat numar al insolventelor acopera o pondere similara si din punctul de vedere al firmelor totale active. Din aceasta perspectiva, cel mai afectat sector este cel al fabricarii produselor textile, a articolelor de imbracaminte si incaltaminte, care a inregistrat o rata a insolventelor de 24 de companii la 1.000 de firme active, aproape de 3 ori peste media la nivel national. Acesta este urmat de sectorul constructiilor si de HoReCa, sector foarte afectat de restrictiile Covid-19. Conform datelor, vanzarile companiilor active in sectorul HoReCa au scazut cu 39% pe parcursul anului 2020, in timp ce profitul a inregistrat o contractie de 77%.

                                                                                                                            „Schemele de sprijin acordate populatiei si companiilor active pe parcursul anului 2020 au reprezentat principalul factor pentru diminuarea efectelor financiare negative ale pandemiei Covid-19 in economie. Prima jumatate a anului 2021 marcheaza, insa, o concretizare a „insolventelor ascunse”, atat ca efect de baza, cat si ca urmare a pierderilor reale din anumite sectoare de activitate. Privind catre al doilea semestrul din 2021, nu trebuie sa ignoram o serie de provocari, care pun presiune pe mediul de business: dezechilibre ale fluxurilor globale de productie si logistice, predictibilitate redusa a evolutiei preturilor materiilor prime si materialelor, inflatie, riscuri politice, etc. Pentru a completa acest mix exploziv, iminenta unui val patru de infectari si retragerea treptata a masurilor de sprijin vor testa rezistenta companiilor in fata socurilor si capacitatea acestora de a-si gestiona eficient resursele. Este esential sa ramanem realisti si sa abordam cu pragmatism noile evolutii. In calitate de furnizor de servicii de management al riscului de credit, Coface va continua sa se implice activ in sprijinirea mediului de afaceri”,a adaugat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania.

                                                                                                                            Conform datelor publicate de CIP (Centrala Incidentelor de Plati) furnizate de catre Banca Nationala a Romaniei, sumele refuzate la plata cu instrumente de debit pe parcursul primului semestru al anului 2021 au fost in valoare totala de doar 0.55 mld. RON, in scadere cu 49% fata de anul anterior. In conditiile in care numarul incidentelor de plata in aceeasi perioada analizata a scazut mai lent, respectiv cu -32%, valoarea medie a incidentelor de plata inregistrate in primul semestru a fost de 39 de mii de RON, mai putin de jumatate comparativ cu maximul ultimului deceniu inregistrat in anul 2015. Minimul istoric al incidentelor de plata din economie este favorizat de efectele pe lant propagate de masurile de sprijin implementate pe parcursul anului 2020. Totusi, situatiile financiare pentru anul 2020 confirma o crestere a gradului indatorarii companiilor, care au acoperit majoritatea necesarului de finantare prin creditul furnizor, amplificand astfel riscul de contagiune prin neplata facturilor.

                                                                                                                            Radiografia mediului de afaceri

                                                                                                                            Analizand evolutia mediului de afaceri pentru prima jumatate a lui 2021, prin comparatie cu anii anteriori, se observa o situatie favorabila pentru maturizarea mediului de afaceri. Raportul dintre companiile care si-au intrerupt activitatea si cele nou infiintate a ajuns pentru prima data in ultimul deceniu aproape de 1.

                                                                                                                            Numarul companiilor care si-au intrerupt activitatea in primul semestru din acest an a fost de 55.906, in crestere cu 31% fata de aceeasi perioada a anului anterior. In acelasi timp, firmele nou inregistrate au crescut la 79.734, din care SRL reprezinta 53.844, cu 58% mai mult decat acelasi semestru din anul precedent, maximul ultimului deceniu. Aceasta dinamica arata faptul ca revenirea rapida a economiei incurajeaza aparitia de noi afaceri care incearca sa capteze oportunitatile in ciuda mediului de business incert.

                                                                                                                              Produs în Bucovina

                                                                                                                              Consiliul Județean Cluj organizează, între 17 și 19 septembrie, Târgul Produs de Cluj la Gherla, o sărbătoare dedicată toamnei și micilor întreprinzători locali. Derulată prin intermediul Asociației Produs de Cluj, manifestarea expozițională se bucură de parteneriatul Primăriei municipiului Gherla.

                                                                                                                              Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „E septembrie, e toamnă, una din perioadele în care timpul parcă se contractă și nu apucăm să facem tot ce ne dorim. Și de aceea există târgurile Produs de Cluj, evenimente care vin în sprijinul producătorilor și gospodinelor, deopotrivă. Pentru că aici găsiți nu doar fructele și legumele necesare pentru a prepara conserve, ci și zacuști, dulcețuri, gemuri, siropuri sau murături pregătite să își ocupe locul în cămări. Gherla, dincolo de orașul care a devenit a doua casă în cei zece ani de existență a proiectului nostru, este avanpremiera Zilelor Recoltei de la Cluj-Napoca, ultima mare manifestare din municipiul reședință. Asta nu înseamnă că nu dăm importanța cuvenită vechiului Armenopolis, dimpotrivă, îi mulțumim că ne este alături în ceea ce presupune promovarea culturii și a economiei locale.”

                                                                                                                              La Târgul Produs de Cluj de la Gherla vor fi prezenți peste 30 de expozanți care vor oferi celor interesați legume și fructe de sezon, dulcețuri, gemuri și zacuști, uleiuri presate la rece, miere de albine, sucuri și siropuri naturale, dar și dulciuri de casă. Meșterii artizani vor fi prezenți cu ii și cămăși tradiționale, podoabe lucrate de mână, produse de marochinărie, jucării și obiecte sculptate în lemn. Şi pentru că e vremea culesului, gherlenii vor avea parte de o surpriză, respectiv o mustărie tradiţională, de unde vor putea gusta must proaspăt stors. Bucătari pricepuți sunt gata să delecteze publicul cu cele mai bune preparate la grătar, așa cum se cuvine la ceas de sărbătoare.

                                                                                                                               Nu va lipsi, nici de această dată, parcul de distracții, destinat nu doar celor mici, ci tuturor amatorilor de adrenalină, cu mașinuțe tamponabile, carusel și trenuleț, precum și cu incitantul rangers.

                                                                                                                              În conformitate cu normele legale în vigoare, accesul în incinta târgului va fi condiționat de purtarea măștilor de protecție și respectarea distanțării sociale. Intrarea și ieșirea vor fi marcate distinct și la fiecare stand vor fi amplasate dozatoare cu soluții pentru dezinfectarea mâinilor.

                                                                                                                              Consiliul Județean Bihor ar urma să aibă, prin Centrul de Cultură al Județului Bihor, un serviciu externalizat pentru spectacolele folclorice. Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a anunțat în conferința de presă susținută marți, 14 septembrie, că în perioada următoare Centrul de Cultură va lansa procedura de licitație în acest sens.

                                                                                                                              După desființarea Ansamblului Crișana, am încercat să înființăm în două ședințe în oglindă un nou ansamblu. Pentru că această procedură necesita două treimi din voturi, pe care nu le-am obținut, și pentru că e nevoie de servicii folclorice în județul Bihor, am luat decizia să externalizăm aceste servicii. Am luat fondul de salarii al Ansamblului Crișana, am aplicat o corecție de 30%, iar asta înseamnă că plafonul maxim pentru salariile serviciului contractat va fi de 20 de mii de euro pe lună. Bugetul de salarii pe anul trecut al Ansamblului Crișana a fost de 2,82 milioane de lei, iar anul acesta, în urma reducerii de personal, este de 1,69 milioane de lei”, a declarat Ilie Bolojan în conferința de presă.

                                                                                                                              Proiectul de hotărâre privind externalizarea acestor servicii de cultură, propus spre aprobare în ședința ordinară a Consiliului Județean din data de 16 septembrie, prevede două condiții de bază. Nivelul financiar maxim al serviciilor și frecvența evenimentelor. Vor fi organizate cel puțin două evenimente săptămânal, iar prin caietul de sarcini întocmit pentru licitație vor fi stabilite și alte aspecte.

                                                                                                                              Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a mai menționat faptul că, dacă proiectul de hotărâre va fi adoptat, Centrul de Cultură al Județului Bihor va definitiva caietul de sarcini până la finalul lunii septembrie, apoi va lansa procedura de licitație.

                                                                                                                              Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău anunță desfășurarea, în perioada 15 – 26 septembrie 2021, a evenimentului „Reuniunea Teatrelor Naţionale”, ediţia a VI-a, desfășurată anul acesta sub patronajul președintei R. Moldova, Maia Sandu, și al președintelui României, Klaus Werner Iohannis.

                                                                                                                              La Chișinău își vor da întâlnire importante instituții teatrale din România și R. Moldova, care vor prezenta, în cadrul Reuniunii, producții teatrale recente.

                                                                                                                              La ceremonia de deschide a Reuniunii Teatrelor Naţionale”, ediţia a VI-a, din partea Institutului Cultural Român, urmează să participe Mirel Taloș, președintele interimar al Institutului Cultural Român.

                                                                                                                              La „Reuniunea Teatrelor Naţionale”, ediţia a VI-a, participă:

                                                                                                                              Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București cu spectacolul „D’ale Carnavalului” de I.L. Caragiale, regie Alexandru Dabija;

                                                                                                                              Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Craiova cu spectacolul „Inimă și alte preparate din carne” de Dan Coman, regia artistică, video și univers sonor: Radu Afrim și „Călătoria lui Dante” recital Emil Boroghină, regie Alina Hiristea;

                                                                                                                              Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași cu spectacolele „Orașul cu fete sărace după nuvelele lui Radu Tudoran; regie, scenariu și univers sonor: Radu Afrim şi „Plugarul și moartea” de Johannes von Tepl, dramatizare și regie Silviu Purcărete;

                                                                                                                              Teatrul National „Radu Stanca”, Sibiu cu spectacolele: „Felii”de Lia Bugnar şi „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee,regia Andrei și Andreea Grosu;

                                                                                                                              Teatrul Național Târgu-Mureș cu spectacolele: „Take, Ianke și Cadâr” de Victor Ion Popa, regie Nicu Mihoc și „Nóra”de Henrik Ibsen, regie Keresztes Attila;

                                                                                                                              Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara cu spectacolul : „Povestea acelor oameni care într-o seară s-au adunat în jurul unei mese” de Radu Iacoban, regie Radu Iacoban;

                                                                                                                              Centrul de Cultură „Gheorghe Apostu” din Bacău cu spectacolul „America de-Acasă” de Mircea M. Ionescu;

                                                                                                                              Teatrul de Stat Constanța cu spectacolele „Jocuri în curtea din spate” de Edna Mazya, regie Diana Mititelu, „Maria Tănase. O poveste” de Carmen Lidia Vidu și „Doi tineri din Verona”de William Shakespeare, regie Alexandru Mâzgăreanu;

                                                                                                                              Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău cu spectacolul: „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal” de Matei Visniec, regie Cristian Hadji-Culea şi „Maria Tănase. Aş muri, moartea nu-mi vine”, regia: Nelly Cozaru;

                                                                                                                              Teatrul Fără Numedin Chișinăucu spectacolul „Furtuna”de William Shakespeare, regie Mihai Țărnă;

                                                                                                                              Teatrul Naţional „Satiricus – Ion Luca Caragiale”, Chişinău cu spectacolul : „Năpasta”de I.L.Caragiale, regie Sandu Grecu;

                                                                                                                              Teatrul Luceafărul Chişinău cu spectacolul: „Flori de mină”de Szekely Csaba,regie Slava Sambriș;

                                                                                                                              Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Bălţi cu spectacolul : „Concertul condamnaților”de Dmitrii Mincenok, regie Dumitru Griciuc;

                                                                                                                              Teatrul Muzical Dramatic „B.P. Hasdeu”, Cahul cu spectacolul : „Despărţitorul” de Ion Sapdaru, regia: Nelly Cozaru.

                                                                                                                              Programul conține și alte momente speciale: conferințe, lansări de carte, expoziții, întâlniri cu actorii.

                                                                                                                              O secțiune aparte a evenimentului o constituie audițiile publice ale spectacolelor de teatru-document, realizate de Teatrul Național Radiofonic, Bucureștişi Radio Moldova, Chişinău.

                                                                                                                              Potrivit Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, evenimentul este organizat de Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu sprijinul Institutului Cultural Român, Institutului Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, Ministerului Culturii al României și Ministerului Culturii al R. Moldova.

                                                                                                                              Moldova

                                                                                                                              Procuratura Generală (PG) a deschis un dosar penal pentru delapidarea a milioane de dolari la importul de energie electrică în Republica Moldova, se precizează într-un articol postat de MESAJ.MD.

                                                                                                                              Instituţia a pornit ancheta abia după 13 ani de când a început să funcţioneze schema infracţională şi doar după ce a fost obligată de instanţa de judecată. În această schemă ar fi implicat şi fostul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, asta deşi PG a evitat să ofere numele bănuiţilor în acest dosar, motivând prezumţia nevinovăţiei. Despre aceasta au discutat Sergiu Tofilat, analist în domeniul energetic, şi Radu Marian, deputatul Partitudului Acţiune şi Solidaritate (PAS), invitați la o emisiune televizată, citaţi de MESAJ.MD.

                                                                                                                              Potrivit surselor citate, magistraţii au constrâns procurorii să ancheteze cazul la solicitarea unor experţi în domeniul energeticii care afirmă că în schema infracţională ar fi fost implicaţi premierul de atunci, Zinaida Greceanâi, şi fostul ministru al Economiei, Igor Dodon. Schema a fost deconspirată de doi jurnalişti de investigaţie, iar probele au fost acumulate de specialişti în energetică.

                                                                                                                              Implicarea lui Dodon este un fapt demonstrat, socialiştii acum induc în eroare, pentru că este dispoziţia 32 din 21 aprilie 2008. Este scris clar – Igor Dodon. Plus la aceasta, el a recunoscut public la o televiziune, dar sunt şi imagini video că el a negociat contractul. Şi acum ei înceacă să se dezică de cuvintele lor. Este un fals. Până la implicarea lui Igor Dodon, Republica Moldova procura energie direct de la furnizorul ucrainean, la preţ de piaţă, 40 de dolari per megawatt. După ce Dodon s-a implicat, o parte din energie o cumpăram direct la preţ de piaţă, 40 de dolari, o altă parte o procuram printr-o firmă-căpuşă, intermediară, la preţul de 53 de dolari. Deci, practic ei procurau energie din Ucraina la preţ de piaţă şi ne-o vindeau nouă mai scump, iar diferenţa se ducea în off-shore. Informaţia a fost confirmată de Serviciul Spălării Banilor. În mai 2008 a început această schemă. Noi, consumatorii de energie, am achitat aceată marjă. Jumătate de sumă în offshore a ajuns la o firmă a lui Vlad Plahotniuc”, a declarat Sergiu Tofilat în platoul TVR Moldova.

                                                                                                                              Dacă ei anunţă că nu sunt implicaţi, eu îi îndemn să mă acţioneze pe mine în judecată. Eu afirm că Dodon, implicarea lui, este un fapt demonstrat şi am arătat şi documentul”, a mai menţionat Tofilat.

                                                                                                                              În context, deputatul PAS Radu Marian spune că această schemă a fost posibilă cu implicarea factorilor de decizie din Republica Moldova de la acea vreme, iar motivul prezumţiei nevinovăţiei invocat de Procuratura Generală nu împiedică instituţia să anunţe bănuiţii din acest dosar.

                                                                                                                              Casa Darvas – La Roche a găzduit, joi, 9 septembrie 2021, în cadrul întâlnirilor din Proiectul „Întărirea identității culturale în regiunea Dunării pornind de la patrimoniul comun Art Nouveau”, un moment cu deosebită importanță națională privind patrimoniul cultural, semnarea Protocolului de colaborare între Institutul Național de Protecție a Monumentelor Culturale din Serbia, reprezentat prin Dubravka Dukanovic – în calitate de manager și Institutul Național al Patrimoniului, reprezentat prin Ștefan Balici – manager și Irina Iamandescu – director adjunct al Direcţiei Monumente Istorice.

                                                                                                                              Protocolul cuprinde direcții de colaborare importante care vor guverna relațiile dintre cele două părți, definind astfel drepturile, obligațiile și procedura de lucru privind protecția și gestionarea patrimoniul cultural, precum și dezvoltarea cercetării în domeniu.

                                                                                                                              Activitățile principale vor avea ca scop:

                                                                                                                              • participarea la munca de cercetare comună din cele două instituții culturale;
                                                                                                                              • susținerea schimbului de experiențe privind protecția patrimoniului din domeniul masoneriei, a înregistrării în baza de date a documentelor și digitalizării în vederea furnizării informațiilor către public și specialiști;
                                                                                                                              • comunicarea informațiilor legate de organizarea întâlnirilor cu experții pe tema protecției monumentelor culturale (conferințe, seminarii, workshop-uri etc.) pentru a facilita participarea și schimbul de articole de specialitate privind rezultatele experților;
                                                                                                                              • armonizarea planurilor de vizită ale experților în anumite locații pentru cercetare;
                                                                                                                              • cooperare pentru pregătirea și desfășurarea activității experților;
                                                                                                                              • informarea reciprocă în ceea ce privește posibilele deplasări în scop de cercetare privind patrimoniul cultural;
                                                                                                                              • colaborarea în procesul privind propunerea și nominalizarea patrimoniului cultural pe lista patrimoniului mondial UNESCO;
                                                                                                                              • cooperarea în domeniului patrimoniului cultural de conservare și prezentare în special în domeniul patrimoniului Art Nouveau, respectând strategia EU pentru Regiunea Dunării;
                                                                                                                              • realizarea schimburilor de informații și evidențierea exemplelor de bune practici în ceea ce privește implicarea societății civile în conservarea, restaurarea și promovarea patrimoniului cultural prin valorificarea acestuia;
                                                                                                                              • dezvoltarea și participarea în comun la activitățile europene și internaționale, urmărind consolidarea științifică administrativă și profesională a celor două părti pentru promovarea valorilor europene asociate patrimoniului, în mod special având contribuția societății.

                                                                                                                              În cadrul întâlnirii privind semnarea protocolului de colaborare a fost prezent și viceprimarul Oradiei, Arina Moș, care a salutat inițiativa și în mod special faptul că locația aleasă de cele două instituții de cultură a fost Casa Darvas – La Roche.

                                                                                                                              „Cu acest prilej s-au discutat noi domenii de colaborare, având în vedere că Oradea deține un bogat patrimoniul cultural în stilul Art Nouveau. Intenția municipalității împreună cu Oradea Heritage – Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor este să dezvolte activități de cercetare privind punerea în valoarea a palatelor și zonelor centrale recent reabilitate. Implicarea societății civile în acțiuni de conservare și promovare este un obiectiv principal care necesită o strategie bine definită având ca parteneri instituții naționale și internaționale”, a precizat viceprimarul Arina Moș.

                                                                                                                              Prin semnarea acestui document la nivel internaţional în Casa Darvas – La Roche și discutarea unor aspecte legate de patrimoniul cultural în salonul doamnelor și salonul de recepție, se pun în practică valorificarea spaţiilor interioare într-un mod inedit și adaptat temei. Acest concept nou cuprins în strategia de management a unui obiectiv turistic de înaltă clasă arhitecturală și stilistică, dezvoltat de Oradea Heritage, este menit a atrage atât parteneri culturali cât și investitori care, alături de dezvoltarea și promovarea mediului de afaceri, să pună în valoare sau să prezinte și patrimoniul orașului.

                                                                                                                              „Considerăm că ’a scoate’ spațiile aflate în monumentele istorice din sfera dedicată vizitării în scop turistic este un bun prilej de a demonstra că efortul procesului de restaurare a fost pentru a beneficia societatea civilă în întregul ei, atât din domeniul profesional, cât și cel al afacerilor. A dezvolta stima de sine raportată la patrimoniul cultural sau istoric al unui oraș demonstrează o viziune modernă și deschisă spre societatea civilă”, a transmis directorul Fundației pentru Protejarea Monumentelor Istorice Bihor, Angela Lupșea.

                                                                                                                                fonduri europene

                                                                                                                                Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene anunță lansarea spre consultare publică a Ghidului Solicitantului aferent Acțiunii 4.1.1 – ”Investiții în activități productive”, Axa prioritară 4 – Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și asupra pregătirii unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei, Prioritatea de investiții 4d – Sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare, Obiectiv Specific 4.1. – Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor afectate de pandemia COVID-19.

                                                                                                                                Proiectele aferente acestui apel vor finanța investiții în activități productive și vor avea ca activități eligibile:

                                                                                                                                • Construirea, extinderea spațiilor de producție/servicii;
                                                                                                                                • Dotarea cu active corporale, necorporale.

                                                                                                                                Bugetul total alocat este echivalentul în lei a suei de 358.384.803,64 euro, din care 300.000.000,00 euro FEDR şi 58.384.803,64 euro fonduri de la bugetul de stat.

                                                                                                                                Ghidul Solicitantului este postat pe site-ul Autorității de Management pentru Programul Operațional Competitivitate https://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-poc/, secțiunea Implementare program și se adresează IMM-urilor.

                                                                                                                                Perioada de consultare publică este de 10 zile lucrătoare, începând cu data de 10.09.2021 până la data de 24.09.2021, ora 17.00. În acest timp, persoanele sau entitățile interesate vor putea formula observații și propuneri, care vor fi centralizate de către AMPOC. Observațiile vor fi transmise la adresa de e-mail: secretariat.poc@mfe.gov.ro.

                                                                                                                                Debrecen

                                                                                                                                Una dintre cele mai mari investiţii din Ungaria va fi realizată, în acest an, la Debrecen, în cadrul căreia compania chineză SEMCORP va ridica, până la sfârşitul anului 2022, o fabrică ce va produce folii separatoare pentru baterii litiu-ion.

                                                                                                                                Statul ungar va acorda o subvenţie de 13 miliarde de forinţi (37,17 milioane euro) pentru proiectul cu o valoare de peste 65 de miliarde de forinţi (185,87 milioane euro), care va crea 440 de noi locuri de muncă în oraş, a declarat, luni, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la punerea pietrei de temelie pentru prima fază a marii investiţii lansată de compania chineză.

                                                                                                                                În discursul său, Péter Szijjártó a subliniat că în mai multe sectoare cheie, revoluţionare, ale noii ere economice mondiale, vântul schimbării suflă dinspre Est, aşa cum se întâmplă şi în industria automobilelor electrice. Spre exemplu, în anul 2007, a explicat politicianul, 81% din investiţiile globale erau finanţate cu capital occidental şi doar 17% cu capital provenit din Est. În perioada 2017-2018, această proporţie aproximativ s-a ehilibrat, iar în “anul negru” care a trecut s-a inversat complet: cota din Est a crescut la 70%, iar cea din Vest a scăzut la 29%.

                                                                                                                                Politicianul a mai adăugat că, în anul 2000, China reprezenta doar 4% din performanţa economică a lumii, pe când astăzi reprezintă 18%, iar anul trecut, statul din Orientul Îndepărtat a fost partenerul comercial numărul unu şi al Statelor Unite, şi al Uniunii Europene.

                                                                                                                                Ministrul ungar a subliniat, de asemenea, că superioritatea tehnologică a lumii occidentale a scăzut semnificativ şi a mai subliniat că, spre exemplu, cele mai mari producătoare de baterii din industria automobilelor electrice sunt toate companii din Est. Potrivit politicianului, deciziile de investiţii ale acestor companii vor determina, de asemenea, ce state membre UE vor avea succes în următorii ani.

                                                                                                                                Fabrica, de 97 000 de metri pătraţi, este prima unitate de producţie din străinătate a companiei SEMCORP, este “un nou capitol în povestea de succes a cooperării economice ungaro-chineze”, a anunţat Péter Szijjártó. Lucrările de construcţie au început deja în această vară, fabrica este programată să înceapă producţia în primul trimestru al anului 2023, mărind astfel capacitatea cu 12% a companiei care este lider pe piaţă în acest domeniu. Astfel, în Ungaria vor fi produse anual 400 de milioane de metri pătraţi de folie separatoare pentru baterii.

                                                                                                                                În cele din urmă, ministrul a subliniat că lansarea Deschiderii spre Est este o adevărată poveste economică de succes şi asta ar trebui să fie recunoscută deja şi de cei care o criticau. În ultimii 11 ani, comerţul dintre Ungaria şi statele din Est a crescut cu 28%. În Ungaria, în anul 2019, Coreea de Sud era cel mai mare investitor, în 2020 a fost China. Cifra de afaceri a Ungariei cu China a crescut cu 24% în prima jumătate a acestui an, iar volumul exporturilor ungare a crescut cu 51%.

                                                                                                                                capital

                                                                                                                                Ministerul Finantelor (MF) continua emisiunile de titluri de stat pentru populatie FIDELIS si lanseaza la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a cincea oferta de vanzare incepand din iulie 2020. Prin intermediul precedentelor patru oferte, Ministerul Finantelor a atras de la populatie, cumulat, peste 7 miliarde lei (mai mult de 1,4 miliarde euro).

                                                                                                                                „Ministerul Finantelor continua emisiunile de titluri de stat destinate populatiei prin intermediul Programului FIDELIS. Investitorii trebuie sa stie ca acest instrument de economisire ofera dobanzi avantajoase si este un mijloc de economisire atractiv atat in lei, cat si in euro, pentru care nu se percep comisioane in procesul de subscriere, iar castigurile de capital si veniturile din dobanzi sunt neimpozabile. Prin continuarea emisiunilor de titluri de stat in cadrul acestui program, Ministerul Finantelor isi reconfirma angajamentul de a oferi persoanelor fizice optiuni atractive de economisire, concomitent cu diversificarea surselor de finantare a statului”, a declarat Dan Vilceanu, Ministrul Finantelor.

                                                                                                                                In perioada 13 septembrie – 1 octombrie 2021, persoanele fizice rezidente si nerezidente, cu varsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul bancilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comerciala Romana si BRD – Groupe Societe Generale, titluri de stat FIDELIS denominate in lei si in euro, in cadrul ofertei publice de vanzare derulate la Bursa de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                „Ne bucuram ca Ministerul Finantelor continua programul de emisiuni de titluri de stat FIDELIS, pastrand cadenta trimestriala a acestor oferte, ceea ce a devenit deja o traditie. Privind la tot ceea ce s-a intamplat pe piata de capital de la inceputul pandemiei, la numeroasele runde de finantare derulate atat de stat, cat si de companii antreprenoriale, care cumuleaza peste 2,3 miliarde euro, putem spune cu convingere ca bursa a dovedit din nou ca este capabila sa sustina dezvoltarea economiei si sa absoarba oferte de dimensiuni considerabile”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                „Avand in vedere succesul precedentelor patru oferte, derulate in conditii de piata diferite, izbucnirea pandemiei, aplatizarea primelor valuri, aparitia altor valuri, derularea concomitenta de IPO-uri pentru actiuni si titluri de stat, reiese ca Ministerul Finantelor si sindicatul de intermediere au gasit formula cea mai potrivita pentru ca aceasta traditie a emisiunilor de titluri de stat FIDELIS sa continue si sa ofere investitorilor o gama cat mai diversificata de instrumente pentru plasamentele lor si, totodata, sa atraga noi investitori in piata. Aceasta gama de instrumente se va extinde si mai mult, odata ce contrapartea centrala va fi operationala, moment care estimam ca va fi in a doua jumatate a anului viitor”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                Detaliile fiecarei emisiuni sunt disponibile in tabelul de mai jos:

                                                                                                                                CriteriuEmisiune lei cu scadenta in 2022Emisiune lei cu scadenta in 2024Emisiune euro cu scadenta in 2026
                                                                                                                                ISINRO6NYMCNUG41RO2J5BXS61S1ROQHRYERUPM6
                                                                                                                                SimbolR2210AR2410AR2610AE
                                                                                                                                Maturitate1 an3 ani5 ani
                                                                                                                                Dobanda anuala3,25% p.a.3,75% p.a.1,60% p.a.
                                                                                                                                Perioada de derulare13 septembrie – 1 octombrie 202113 septembrie – 1 octombrie 202113 septembrie – 1 octombrie 2021
                                                                                                                                Valoare nominala/ titlu de stat100 lei100 lei100 Euro
                                                                                                                                Suma minima subscrisa5000 lei5000 lei1000 Euro

                                                                                                                                Titlurile de stat destinate populatiei sunt remunerate cu dobanzi anuale peste nivelul titlurilor de stat tranzactionate pe piata secundara interbancara, anunta Ministerul Finantelor. In procesul de subscriere a titlurilor de stat FIDELIS nu se percep comisioane de catre bancile intermediare, iar veniturile obtinute, atat din dobanzi, cat si din castigurile de capital sunt neimpozabile. De asemenea, subscrierile se pot efectua si prin intermediul Participantilor Eligibili, care reprezinta orice intermediar autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiara, care este societate de investitii financiare sau institutie de credit acceptata ca participant la sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti si care a semnat angajamentul privind respectarea conditiilor de derulare a ofertei, a prevederilor prospectului de emisiune si a transmis angajamentul catre Lead Manager. Sindicatul de intermediere al ofertei este format din BT Capital Partners (Lead Manager) & Banca Transilvania, BCR, BRD.

                                                                                                                                Alocarea titlurilor de stat subscrise in cadrul ofertei se va efectua la data alocarii (1 octombrie 2021), iar numarul final de titluri de stat oferite va fi stabilit de catre emitent cu consultarea sindicatului de intermediere. Ordinele aferente subscrierilor alocate investitorilor pe baza subscrierilor validate de membrii sindicatului de intermediere/Participantii Eligibili vor fi inregistrate in sistemul de tranzactionare al BVB dedicat ofertelor publice (titluri de stat).

                                                                                                                                Data estimata de intrare la tranzactionare este 7 octombrie 2021.  

                                                                                                                                În perioada 16-19 septembrie 2021 se va desfășura la Cluj-Napoca Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) care va cuprinde peste 40 de evenimente, va avea 13 invitați speciali din opt țări, scriitori de renume internațional și 45 de edituri.

                                                                                                                                Festivalul Internaţional de Carte Transilvania este un festival de anvergură internațională care susține cultura română. În cadrul festivalului vor fi prezente cele mai importante edituri naționale și internaționale, invitați de onoare, vor avea loc peste 150 de lansări de carte, întâlniri cu peste 400 de scriitori români și străini, urmate de sesiuni de autografe și lecturi publice, recitaluri de poezie, conferințe, colocvii, spectacole de teatru și dans, concerte, ateliere de scriere creatoare pentru tineri. Festivalul Internațional de Carte Transilvania va reuni astfel toate laturile artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

                                                                                                                                Invitații speciali care vor fi prezenți la FICT sunt: Geneviève Damas (Belgia), Usha Akella (SUA), Peppe Millanta (Italia), Marius Turda (UK), Ciprian Mihali (România), Lotta Elstad (Norvegia), Gonçalo Manuel Tavares (Portugalia), Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, François-Xavier Bellamy (Franța), Gilles Jobidon (Canada), Tony Mott (România), Fawzia Zouari (Franța), S.A. Cosby (SUA).

                                                                                                                                Festivalul Internaţional de Carte Transilvania a debutat în 2013, în 2014 a făcut trecerea de la național la internațional prin mai mulți invitați de onoare, în 2015 a inițiat Marșul lecturii, unul dintre cele mai de impact evenimente dedicate cărții din oraș, în 2016 a continuat în aceeași notă optimistă, în 2017 a avut un invitat de seamă mai în vârstă decât Unirea, iar în 2018 și-a propus să intre în Cartea Recordurilor cu cel mai mare șir de oameni care citește succesiv aceeași carte. Desigur, festivalul a însemnat mult mai mult decât această prezentare succintă. A avut în fiecare an momentele lui bune și surprinzătoare, a avut și critici aspre privind organizarea și lipsa atenției pentru detalii, dar chiar și așa a continuat și a crescut Printre invitați s-au numărat, António Lobo Antunes, nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură, Hanne Ørstavik, scriitoare norvegiană contemporană, Mircea Cărtărescu, Mihai Șora, Alessandro Baricco, scriitor italian.

                                                                                                                                În toamna aceasta, după doi ani de pauză, FICT revine în condițiile vitrege impuse de pandemie, dar suficient de determinat să aducă din nou cartea în prim plan. Anul acesta, campaniile festivalului sunt îndreptate spre tinerii cu vârste între 15-35 de ani, cu mesaje și proiecte adresate în special lor.

                                                                                                                                Una dintre campaniile de promovare a festivalului de carte de la Cluj se desfășoară sub motto-urile „Promovez România prin lectură” și „Cartea salvează vieți”, prin care organizatorii au încercat să coopteze influenceri din mediul online, să promoveze o carte, sau lectura și să se adreseze publicului lor. O altă campanie se referă la un concurs de manuscrise, „FICT susține scriitorii debutanți”, prin care festivalul încearcă să sprijine scriitorii debutanți (un poet și un prozator) cu publicarea scrierilor lor.

                                                                                                                                Anul acesta formatul întregului festival a fost schimbat. În Piața Unirii va fi montată o construcție de tip piațetă, care va înlocui tradiționalul cort alb. Toate lateralele vor fi deschise, accesul se va face din toate laturile și lounge-ul oficial va fi în curtea interioară a piațetei. Festivalul va fi open-air și nimic nu va fi îngrădit. Va fi o structură deschisă, cu un design nou. Lateralele se închid în caz de vreme nefavorabilă. Va fi montat și un ecran mare unde vor fi transmise conferințele și dialogurile cu scriitorii invitați, cei care nu vor ajunge fizic la Cluj. Vor participa scriitori din opt țări, doi dintre ei cu prezență fizică, ceilalți doar în online.

                                                                                                                                Programul în cele patru zile de festival va fi foarte plin, cu evenimente de dimineața, de la ora 10:00, până seara la ora 21:00. Ovidiu Lipan Țăndărică va cânta în prima seară de festival, urmând ca în restul zilelor să aibă loc lansări de carte și conferințe. Editurile importante vor fi prezente atât cu vânzare de carte, cât și cu lansări. Vor fi lansări de carte de la editura Bookzone, care va lansa o colecție nouă pentru copii, va fi un eveniment de la Polirom, cărți aduse în premieră de Casa Cărții de Știință, Crime Scene Press va avea o lansare de carte a lui Richard Osman, autor foarte cunoscut, chiar o vedetă în UK și în lume, de asemenea vor fi prezente și editurile locale, ca Renașterea, Colorama, Școala Ardeleană care vor avea lansări și invitați proprii.

                                                                                                                                Festivalul a crescut organic, de la an, la an. În 2018 a avut peste 100.000 de vizitatori, ceea ce pentru un festival de carte reprezintă un succes de public. Primăria Cluj-Napoca a susținut organizarea FICT 2021 cu 185.000 de lei, dar costurile sunt mai mult decât duble.

                                                                                                                                Ediția din acest an nu ar fi putut fi realizată fără ajutorul sponsorilor și al partenerilor:

                                                                                                                                Eveniment realizat cu ajutorul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca (Municipiul Cluj-Napoca)

                                                                                                                                Sponsor Principal: Banca Transilvania

                                                                                                                                Sponsori: Transgaz, Ecolor, PMA Invest PP Protect Security Julius Meinl

                                                                                                                                Parteneri: Universitatea Babeş-Bolyai, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Uniunea Scriitorilor Din Romania, Filiala Cluj, EdAlt Institute, Avalon Events-outdoor, Radu Groza Agency, Pelicula 6, Muzeul de Arta Cluj-Napoca

                                                                                                                                Parteneri media: RADIO GUERRILLA, Radio Cluj, Aleph News, Revista Golan, Transilvania Reporter, Inspire Now – Revistă digitală video, Radio Renașterea, Făclia de Cluj, Clujul Cultural, Via Cluj Tv

                                                                                                                                Programul complet al festivalului:

                                                                                                                                Joi, 16 septembrie

                                                                                                                                10:00 – 10:30

                                                                                                                                Deschiderea oficială FICT 2021

                                                                                                                                11:00 – 12:00

                                                                                                                                Eveniment: Întâlnirile Conexiuni Bistrița

                                                                                                                                Prezentare volume:

                                                                                                                                Return ticket from Sidney to Bistrița de Daniel Ioniță (Australia) (Editura Nosa Nostra);

                                                                                                                                De la Gewebeverein la Palatul Culturii coordonator Dorel Cosma (Editura Nosa Nostra);

                                                                                                                                Calitatea timpului și Flight de Dorel Cosma, traducere de Zorin Diaconescu, (Editura Nosa Nostra);

                                                                                                                                Prezentare: Revista Conexiuni BC și colaboratorii;

                                                                                                                                Prezintă: Zorin Diaconescu și Dorel Cosma.

                                                                                                                                12:00 – 13:00

                                                                                                                                Lansare de carte: Imperfect de Ramona Smereciuc (Editura Creator);

                                                                                                                                Invitați: Tony Mott, Elena Ivanca, autoarea;

                                                                                                                                Moderator: Ciprian Păun.

                                                                                                                                13:00 – 14:30

                                                                                                                                Conferințele ARI:

                                                                                                                                1. Cabala Înțelepciunea Ascunsă

                                                                                                                                Vom vorbi despre esența Înțelepciunii Cabala care are în centru conceptul de „corectare a naturii umane” astfel încât să devenim mai buni, mai altruiști și mai dăruitori în relațiile dintre noi. Conform Înțelepciunii Cabala, natura umană are nevoie de „corectarea egoismului” care face să apară conflicte, probleme și suferință în relațiile dintre oameni. Dezideratul Înțelepciunii Cabala este de a ajunge la celebra sintagmă „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. De ce este „Înțelepciunea Ascunsă”? Pentru că avem de-a face cu o muncă interioară, psihologică, de alchimizare a egoismului în altruism. Înțelepciunea Autentică a Cabalei nu are reprezentări exterioare sau alte ritualuri externe, totul se produce „în ascuns”, în interiorul omului care luptă să-și depășească natura egoistă și să se conecteze cu iubire la aproapele său.

                                                                                                                                1. Educația Integrală – Educația Viitorului

                                                                                                                                Vom vorbi despre necesitatea de a ne educa din punct de vedere relațional și emoțional. Fie că vorbim de grădiniță, școală, locul de muncă, relațiile cu familia și prietenii, trebuie să învățăm cum să ne comportăm cu oamenii de lângă noi. Foarte multe studii arată că gradul de fericire și de satisfacție în viață nu este dat de valorile materiale, de zerourile contului din bancă sau de posesiunile pe care le avem. Cercetările arată că un om este fericit dacă știe să construiască relații corecte, bazate pe dăruire, respect, altruism și prietenie cu oamenii din preajma lui. Ar trebui să-i învățăm pe copii la școală cum să relaționeze unul cu altul, cum să se joace și să „construiască” în echipă, iar odată cu acest demers și noi adulții vom deprinde aceste valori care ne pot schimba viața în bine.

                                                                                                                                Prezintă: Daniel Meze, directorul editurii ARI și președinte Asociația ARI.

                                                                                                                                14:30 – 15:30

                                                                                                                                Lansări de carte:

                                                                                                                                Filosofii ingenue de Ovidiu Pecican, fotomontaje originale de Alexandru Pecican (Editura Colorama);

                                                                                                                                Uioara felix de Emilia Poenaru Moldovan (Editura Colorama);

                                                                                                                                Anotimpul de mijloc de Iulia Anamaria Ghidiu (Editura Colorama);

                                                                                                                                Invitați: Ovidiu Pecican, Ion Cristofor, Alice Valeria Micu, Ioan Pavel Azap, autorii.

                                                                                                                                15:30 – 16:30

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Gilles JOBIDON (Canada), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Lansare de carte: Seninul pustiit de Gilles Jobidon, traducere de Rodica Baconsky și Alina Pelea (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                Invitați: Rodica Baconsky, Alina Pelea, autorul.

                                                                                                                                16:30 – 18:00

                                                                                                                                Eveniment editorial: Enciclopedia Imaginariilor din România (Editura Polirom), un proiect al Facultăților de Litere, Istorie si Filosofie, Teologie, Teatru și Film de la Universitatea Babes-Bolyai, împreună cu Institutul Sextil Pușcariu al Academiei Române și UNARTE București. Coordonatorii volumelor: Corin Braga (Imaginar literar), Sorin Mitu (Imaginar istoric), Ioan Chirilă (Imaginar religios), Liviu Malița (Imaginar artistic), Elena Platon (Imaginar lingvistic). Consultanți științifici – Gheorghe Chivu (la volumul Imaginar lingvistic) și Adrian Tudurachi (la volumul Imaginar literar);

                                                                                                                                Participă: Corin Braga, Liviu Malița, Elena Platon, Adrian Tudurachi și Stelian-Pasca Tusa.

                                                                                                                                18:00 – 19:30

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Marius TURDA (UK), Ciprian MIHALI (România),invitați speciali la FICT 2021.

                                                                                                                                Conferință – Cărți care distrug și cărți care ne dau speranțeMarius Turda în dialog cu Ciprian Mihali – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                19:30 – 21:00

                                                                                                                                Premiera filmului: Țara mea de glorii, țara mea de dor, proiecție în Lounge-ul FICT;

                                                                                                                                Concert Extraordinar Live –Ovidiu Lipan Țăndărică, Mani Neumann, Uli Brand;

                                                                                                                                Eveniment realizat în parteneriat cu: Radu Groza Media Agency, Co-producător – VIA Production;

                                                                                                                                Vineri, 17 septembrie:

                                                                                                                                10:00 – 11:00

                                                                                                                                Eveniment: Întâlnirile Conexiuni Bistrița – Biserica și arta cuvântului.

                                                                                                                                Prezentare volume:

                                                                                                                                Părinții Neamului Românesc de Nicolae Feier (Editura Nosa Nostra);

                                                                                                                                Popasuri Duhovnicești de Vasile Beni (Editura Nosa Nostra);

                                                                                                                                Prezentare Reviste: Lumina Lină (New York), Unirea (Viena), Ardealul (Deva), Cronograf (Satu Mare);

                                                                                                                                Scriitori străini: Joel Conte (Paris), Meșut Senol (Turcia), Daniel Ioniță (Australia), Ioana Heidel (Germania), Theodor Damian (SUA);

                                                                                                                                Prezintă: Mihaela Rus și Menuț Maximinian.

                                                                                                                                11:00 – 12:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – François-Xavier BELLAMY (Franța), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Lansare de carte: Dezmoșteniții. Transmiterea – extremă urgență de François-Xavier Bellamy, traducere de Rodica Baconsky și Gabriela Denamur (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                Invitați: Aurel Codoban, Rodica Baconsky, autorul.

                                                                                                                                12:00 – 13:00

                                                                                                                                Lansări de carte cu participarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei:

                                                                                                                                Taina sfântă a bisericii : introducere în istoria şi problematica disputelor imiaslave de Ilarion Alfeyev, mitropolit de Volokolamsk, ediție îngrijită de pr. prof. univ. dr. IoanChirilă, traducere din limba rusă de Mihai Bodnariuc și Roman Onica (Editura Renașterea);

                                                                                                                                Lev Gillet : un monah al Bisericii de Răsărit de Élisabeth Behr-Sigel (Editura Renașterea);

                                                                                                                                Invitați: ÎPS Andrei Andreicuț, Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, Pr. conf. univ. dr. Grigore Dinu Moș, Pr. lect. univ. dr. Paul Siladi, Lect. univ. dr. Ioana Sonea.

                                                                                                                                13:00 – 14:00

                                                                                                                                Lansare de carte: Album Viața Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania (1921-2021) în imagini (Editura Casa Cărții de Știință);

                                                                                                                                Invitați: ÎPS Andrei Andreicuț, Dorel Vișan, Horia Bădescu, Bogdan Ivanov;

                                                                                                                                Moderator: Ada Blendea – redactor.

                                                                                                                                14:00 – 15:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Fawzia ZOUARI (Franța), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Lansare de carte: Trupul mamei mele de Fawzia Zouari, traducere de Alexandra Ionel (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                Invitați: Rodica Baconsky, Alexandra Ionel, autoarea.

                                                                                                                                15:00 – 16:00

                                                                                                                                Lansări de carte:

                                                                                                                                Acompaniament de peniță. Note de lectură de Emilia Poenaru Moldovan (Editura Colorama);

                                                                                                                                Nespusul fărâmicios de Mirela Orban (Editura Colorama);

                                                                                                                                Plan de evadare de Claudiu Ionuț Boia (Editura Colorama);

                                                                                                                                Invitați: Ovidiu Pecican, Ion Cristofor, Alice Valeria Micu, Ioan Pavel Azap, autorii.

                                                                                                                                16:00 – 17:00

                                                                                                                                Lansări de carte:

                                                                                                                                Rendez-vous la Happy Hour de Stelian Țurlea (Editura Crime Scene Press);

                                                                                                                                Mâna care închide ochii de George Arion (Editura Crime Scene Press);

                                                                                                                                Invitați: Ovidiu Pecican, autorii.

                                                                                                                                17:00 – 18:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Usha AKELLA (USA), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Usha Akella (USA) în dialog cu Ruxandra Cesereanu (România), urmat de o lectură publică în premieră în România – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                Invitați: Usha Akella, Ruxandra Cesereanu.

                                                                                                                                18:00 – 18:30

                                                                                                                                Lansare de carte: Cum mama mi-a pictat un rămas-bunde Alina Jurj (Editura Casa Cărții de Știință);

                                                                                                                                Invitați: Alexandru Jurcan, autoarea;

                                                                                                                                Moderator: Ada Blendea – redactor.

                                                                                                                                18:30 – 19:00

                                                                                                                                Lansare de carte: Liniștea moartă de Irina Ioana Popa (Editura Casa Cărții de Știință);

                                                                                                                                Invitați: Ștefan Melancu, autoarea;

                                                                                                                                Moderator: Ada Blendea – redactor.

                                                                                                                                19:00 – 20:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Peppe MILLANTA (Italia), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Lansare de carte: Zările lui Vinpeel de Peppe Millanta, traducere de Gabriela Lungu (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment Live urmat de o sesiune de autografe;

                                                                                                                                Invitați: Irina Petraș, Gabriela Lungu, autorul.

                                                                                                                                20:00 – 21:00

                                                                                                                                Lansare de carte: Viile și vinul din Podgoria Lechința – Transilvania de Cornel Iugaiu, editor Marin Ecedi (Editura Nosa Nostra);

                                                                                                                                Invitați: Marin Ecedi, autorul;

                                                                                                                                Degustare de vinuri din Podgoria Lechința – Transilvania – intrare liberă.

                                                                                                                                Sâmbătă, 18 septembrie

                                                                                                                                10:00 – 11:00

                                                                                                                                Eveniment: Scriu și Dăruiesc, Ediția a 8-a, împreună cu poetul Ion Mureșan și artistul plastic Alexandru Păsat.

                                                                                                                                Poetul Ion Mureșan va scrie, la cerere, texte personalizate care pot fi dăruite ca un cadou deosebit.

                                                                                                                                11:00 – 12:00

                                                                                                                                Lansări de carte:

                                                                                                                                Indulgențe de Ion Mureșan (Editura Charmides);

                                                                                                                                Țara ascunsă, vol. 1 și 2 de Alexandru Uiuiu (Editura Charmides);

                                                                                                                                Cineva mult mai rău decât tine va supraviețui de Nick Făgădar (Editura Charmides);

                                                                                                                                Bad Skin de Andreea Gal (Editura Charmides);

                                                                                                                                Despre călătoriile și însingurările mele de Iustin Panța (Editura Charmides);

                                                                                                                                Invitați: Gavril Țărmure, Dan Coman, Marin Mălaicu Hondrari, Al. Cistelecan, autorii.

                                                                                                                                12:00 – 12:30

                                                                                                                                Lansare de carte: Scrieri inedite cu profil religios de Ion Agârbiceanu (Editura Casa Cărții de Știință).

                                                                                                                                Invitați: Prof. univ. Ilie Rad, Pr. Prof. univ. Stelian Tofană, Pr. Cristian Langa.

                                                                                                                                Moderator: dr. Marius Mureșan – redactor.

                                                                                                                                12:30 – 13:30

                                                                                                                                Lansarea primului pachet educațional pentru o alimentație sănătoasă în familie, dezvoltat de Asociația SAMAS în cadrul programului ”Sănătos de mic”: Ghidul pentru părinți și jocul Căpitanul Farfurie.

                                                                                                                                Ghidul pentru părinți îți dă toate informațiile de care ai nevoie, pentru a oferi o alimentație sănătoasă și echilibrată copilului tău.

                                                                                                                                Căpitanul Farfurie îți vine în ajutor când vrei să-i înveți pe cei mici despre alimentația sănătoasă și a fost conceput pentru a fi jucat în familie sau la grădiniță în 2 variante educative și distractive, potrivite pentru copii mici și mari, deopotrivă.

                                                                                                                                Invitat special: Prof. Dr. Nicolae Hâncu, Membru de onoare al Academiei Române.

                                                                                                                                13:30 – 14:00

                                                                                                                                Lansare de carte: Atlasul Păsărilor Clujului (atât volumul în limba română, cât și volumul în limba maghiară Kolozsvár madarainak atlasza) de Ferenc Kósa, Cristian Domșa, Benkő Zoltán, Veres-Szászka Judit (Societatea Ornitologică Română);

                                                                                                                                Invitați: Dr. Ferenc Kósa, Fac. de Biologie și Geologie, UBB, Cluj;

                                                                                                                                Dr. Cristian Domșa, Societatea Ornitologică Română, Biroul Teritorial Cluj.

                                                                                                                                14:00 – 15:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICTCultura de coaching în viziunea EdAlt Institute.

                                                                                                                                Cultura de coaching facilitează schimbarea și creșterea în organizație prin deprinderea unor abilitați de coaching și răspândirea conversațiilor de tip coaching în dialogul:

                                                                                                                                – individual între angajați;

                                                                                                                                – de grup între departamente și echipe;

                                                                                                                                – organizațional cu mediul sistemic în care activează compania;

                                                                                                                                EdAlt Institute: Primul Institut de Educație Aplicată din România;

                                                                                                                                Participă – Delia Oprean, Andreea Filipoiu, Diana Stănese, Mihai Bejenaru, Radu Hriniuc, Rudolf Nyari.

                                                                                                                                15:00 – 16:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Geneviève DAMAS, (Belgia), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Lansarea cărților: Bluebird și Patricia (Editura Casa Cărții de Știință), De te duci peste râu (Editura Școala Ardeleană) de Geneviève Damas – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                Invitați: Rodica Lascu-Pop, Rodica Baconsky, Alina Pelea, autoarea.

                                                                                                                                16:00 – 18:00

                                                                                                                                Eveniment: Cenaclul UBB (coordonat de poetul Ion Mureșan) și Editura Școala Ardeleană.

                                                                                                                                Lansare de carte: Constantin Lucaciu, o figură istorică necunoscută de Adriana Zaharia cu o postfață de Dumitru Păcuraru;

                                                                                                                                Prezintă: Toader Nicoară, Dumitru PăcuraruOvidiu Pecican.  

                                                                                                                                In memoriam Andrei Moldovan. Lansarea volumului postum Cărți și autori din Bistrita-Năsăud de Andrei Moldovan, Ediție îngrijită de Menuț Maximinian;

                                                                                                                                Prezintă: Zorin Diaconescu, Menuț Maximinian, Ion Mureșan.

                                                                                                                                Lansarea antologiei Declarație pe proprie răspundere. Cenaclul UBB în pandemie (Coordonatori Luminița Rusu și ROC; cu un argument de Ion Mureșan), cu o lectură a scriitorilor publicați în volum;

                                                                                                                                Cu participarea actorului: Viktor Hegedüs.

                                                                                                                                18:00 – 19:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Gonçalo M. TAVARES (Portugalia), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Conferință – Despre fericire și alte frici – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                Invitați: Cristina Moraru Petrescu, Gabriel Bota, Gonçalo M. Tavares;

                                                                                                                                Lansare de carte: Cântece. Apă, câine, cal, cap. Cântece mexicane animalești Gonçalo M. Tavares, traducere de Corina Nuțu, (Editura Școala Ardeleană, 2021, Colecția LongSeller);

                                                                                                                                Prezintă: Aurel Codoban.

                                                                                                                                19:00 – 20:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – S. A. COSBY (USA), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Lansare de carte: Pustiul de asfalt de S. A. Cosby (Editura Crime Scene Press) – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                Participă: George Arion Jr., Alexandru Arion, autorul.

                                                                                                                                20:00 – 21:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Daniel DAVID (România), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Conferință extraordinară– Despre raționalitate, fericire și sănătate mintală – eveniment Live;

                                                                                                                                Participă: Daniel David, Rector al Universității Babeș-Bolyai, în dialog cu Gabriel Bota.

                                                                                                                                Duminică, 19 septembrie

                                                                                                                                10:30 – 11:00

                                                                                                                                Lectură pentru copii, eveniment oferit de Editura Bookzone.

                                                                                                                                Ține-i departe pe cei mici de bullying! Învață-i să aibă încredere în sine, în profesori și în prieteni cu ajutorul seriei ilustrate „Bullyingul nu este amuzant”;

                                                                                                                                Interpretează actorii: Ioana Moldovan și Vlad Marin;

                                                                                                                                Vârsta recomandată: 5-10 ani.

                                                                                                                                11:00 – 11:30

                                                                                                                                Lansare de carte: Negrilă și Codruța. O prietenie aristoteliană de Mădălina Crișan (Editura Casa Cărții de Știință);

                                                                                                                                Invitați: Prof. univ. Mușata-Dacia Bocoș, autoarea;

                                                                                                                                Moderator: Ada Blendea – redactor.

                                                                                                                                11:30 – 12:00

                                                                                                                                Lansare de carte și atelier pentru copii:

                                                                                                                                Povestea lui Nter de Iulia Burlac (Editura Signatura);

                                                                                                                                Invitați: Iulia Burlac și Bianca Mereuță.

                                                                                                                                12:00 – 13:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Tony MOTT (România), invitat special la FICT 2021;

                                                                                                                                Ce înseamnă să fii scriitoare în RomâniaTony Mott în dialog cu Bianca Tămaș – eveniment Live;

                                                                                                                                Participă: Tony Mott și Bianca Tămaș.

                                                                                                                                13.00 – 14:00

                                                                                                                                Lansare volum (în premieră la FICT) în colecția Comunicare Media de la Tritonic:

                                                                                                                                Branding, comunicare și strategie în România în an pandemic. Vocea specialiștilor.

                                                                                                                                Coordonatori volum:Veronica Ioana Ilieș și Paul-Alexandru Fărcaș, departamentul de Comunicare, relații publice și publicitate, FSPAC, UBB;

                                                                                                                                Volumul Branding, comunicare și strategie în România în an pandemic. Vocea specialiștilor își propune să ofere o viziune a schimbărilor survenite în industria Marccom. Dar nu oricum, ci prin vocea specialiștilor, a acelor profesioniști care au fost puși în fața schimbării accelerate. Știm bine că atunci când vorbim de Marccom vorbim, de fapt, de specialiști care lucrează pentru alte industrii. Sunt oamenii responsabili de a găsi modalitățile eficiente de comunicare, indiferent de domeniul de activitate pe care-l reprezintă.

                                                                                                                                Participă: Veronica Ioana Ilieș și Paul-Alexandru Fărcaș, editori volum, autorii studiilor, Prof. Univ. Dr. Delia Balaban, Prof. Univ. Dr. Călin Rus, Prof. Univ. Dr. Ioan Hosu, Rebeca Cojocaru, editor Tritonic.

                                                                                                                                14:00 – 15:00

                                                                                                                                Întâlnirile FICT – Lotta ELSTAD (Norvegia), invitat special la FICT 2021.

                                                                                                                                Lansare de carte: Refuz să gândesc de Lotta Elstad, traducere de Ana Suărășan (Editura Casa Cărții de Știință) – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                Invitați: Sanda Tomescu Baciu, Ana Suărășan, autoarea.

                                                                                                                                15:00 – 16:00

                                                                                                                                Eveniment: Întâlnirile Conexiuni Bistrița – Biserica și arta cuvântului.

                                                                                                                                Prezentare volume:

                                                                                                                                Antologie în pandemie de Dorel Cosma și Menuț Maximinean (Editura Nosa Nostra);

                                                                                                                                Un deceniu de Conexiuni de Dorel Cosma și Elena M. Câmpan (Editura Nosa Nostra);

                                                                                                                                Sete de liniște de Dorel Cosma (Editura Nosa Nostra);

                                                                                                                                Prezentare: Revista CRONOGRAF – Satu Mare și scriitorii grupați în jurul revistei;

                                                                                                                                Prezintă: Robert Laszlo, Dorel Cosma si Zorin Diaconescu.

                                                                                                                                16:00 – 17:00

                                                                                                                                Conferință: Fake News, inamicul unei culturi coerente. Constructe culturale între supra-informare și dezinformare.

                                                                                                                                Analiză a fenomenului „Fake News” în sensul mult mai cuprinzător și mai profund decât cel al simplei generări de „știri” îndoielnice. De la arte la științele fundamentale și până la spiritualitate, prin „social media”, adevărurile alternative, ruperile din context, propagarea informației îndoielnice produc efecte sociale semnificative. Despre toate acestea cu

                                                                                                                                Despre toate acestea, într-un foc încrucișat de idei, cu Bogdan Roșca-Zasmencu (jurnalist, manager Radio Cluj), Remus Octavian Câmpean (scriitor, dr. în statistică, consultant data science) și invitații lor.

                                                                                                                                Un eveniment propus de Asociația culturală ROCADE și susținut de Radio Cluj.

                                                                                                                                17:00 – 18:00

                                                                                                                                Lansare de carte: Femeia da marțipan de Radu Țuculescu (Editura Polirom);

                                                                                                                                Invitați: Mihaela Vancea, Paul Farkaș și Moshe. B. Itzhaki (Israel), autorul.

                                                                                                                                18:00 – 19:00

                                                                                                                                Conferință: Ultima carte a lumiiPaul GABOR în dialog cu Gabriel Bota – eveniment transmis Live – Online;

                                                                                                                                Lansare de carte: Mediterana din mine de Paul Gabor (Editura Ratio et Revelatio);

                                                                                                                                Invitați: Paul Gabor, Gabriel Bota.

                                                                                                                                19:00 – 20:00

                                                                                                                                Eveniment special:

                                                                                                                                Întrebări incomode despre carte cu Tibi Codorean;

                                                                                                                                Tibi Codorean a început să citească la vârsta de cinci ani și a început să înțeleagă ce citește în urmă cu câteva zile. Pentru că neînțelegerile pot fi amuzante, Tibi profită de asta și își transformă ignoranța acumulată în timp în umor, un umor pe care îl manifestă în diverse forme, de la emisiuni tv, la statusuri pe Facebook; de la stand-up, la podcasturi; și de la sketch-uri online, la alte sketch-uri online. Uneori, e amuzant chiar și în persoană. Atunci când nu e la job, făcând glume cu tentă senzuală pe internet, Tibi citește, se joacă sau se uită la filme, care nu sunt niciodată mai bune decât cărțile care le-au inspirat. Ultima carte citită e citită doar pe jumătate, pentru că între timp a început altele două.

                                                                                                                                Participă: Bianca Tămaș și Tibi Codorean.

                                                                                                                                !Toate evenimentele se vor desfășura în Lounge-ul Oficial din Piața Unirii, unde are loc Festivalul Internațional de Carte Transilvania.

                                                                                                                                !Evenimentele Live – Online vor fi transmise pe un ecran special, amenajat în Lounge-ul Oficial din Piața Unirii, precum și pe Canalul Youtube al FICT și pe pagina de Facebook.

                                                                                                                                raiffeisen

                                                                                                                                Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a luat atitutdine față de modul în care Raiffeisen Bank a înțeles să aplice o sentință definitivă a instanței, conform căreia aproximativ 14.000 de clienți ai băncii, beneficiari de credite, au fost afectați financiar de o practică incorectă a acesteia.

                                                                                                                                Mai exact, prin Ordinul 280/09.07.2014, al președintelui ANPC – menținut de instanță prin sentință definitivă – a fost dispusă încetarea practicii comerciale incorecte ce constă în decizia unilaterală de a mări, la momentul restructurării creditelor, marjele din componenţa dobânzii, prin introducerea în marjele de dobândă a comisionului de administrare la care banca a renunţat expres prin actele adiţionale semnate cu clienţii.

                                                                                                                                Această practică a fost constatată definitiv de instanțele de judecată ca fiind o practică contrară diligenţelor profesionale, operatorul economic a profitat de dificultățile financiare ale consumatorilor, care nu aveau posibilitatea de plată a ratelor creditului, cu ocazia restructurării, după o perioadă scurtă în care ratele au avut o valoare redusă, a mărit nejustitificat dobânzile percepute, determinând consumatorii să încheie actele adiționale și prin crearea aparenței unui beneficiu constând în renunțarea Raiffeisen Bank la încasarea comisionului de administrare, în realitate costul creditului nefiind diminuat din moment ce reducerea determinate de renunțarea la comisionul de administrare a fost depășită de majorarea produsă de modificarea dobânzii.

                                                                                                                                Dat fiind că, în urma monitorizării procesului de remediere a efectelor negative din punct de vedere financiar, pentru consumatori, generate și constatate, în 2014, de practica comercială incorectă a băncii, aceasta – în timpul scurs de la termenul pronunțării sentinței definitive a instanței, respectiv 6.02.2020, de aproximativ 1 an și 7 luninu a dat curs obligației stabilite, consumatorii fiind prejudiciati, pe de o parte, prin faptul ca sumele reținute incorect, din comisioane,  nu au fost încă restituite și pe de altă parte, nu s-au efectuat și aplicat recalculările dobânzilor pentru creditele restructurate, ANPC a aplicat o amendă contravențională de 100.000 lei, la care se adăugă propunerea aplicării

                                                                                                                                • sancţiunii complementare de suspendare a activităţii băncii cu privire la practica comercială incorectă ce constă în decizia unilaterală a băncii ca la momentul restructurării creditelor, să mărească marjele din componenţa dobânzii, prin introducerea în acestea a comisionului de administrare la care aceasta a renunţat expres prin actele adiţionale semnate cu clienţii și de restituire a sumelor incasate incorect către consumatori până la încetarea practicii comerciale incorecte (măsură aplicată în premieră, în România)
                                                                                                                                • sancțiunii complementare de restituire a contravalorii comisionului de administrare camuflat sub forma unei componente a marjei de dobândă, în termen de maximum 15 zile.

                                                                                                                                ANPC supraveghează atent piața și, așa cum legea prevede, se îngrijește ca drepturile consumatorilor să fie respectate de operatorii economici, iar actul comercial să fie unul echitabil, legal și just fără ca vreuna din părți să fie prejudiciată.

                                                                                                                                Reprezentanţii Raiffeisen Bank au transmis că, încă din 2014, nu mai foloseşte modalitatea de restructurare a creditelor menţionată în respectivul act administrativ: „Ordinul ANPC a fost implementat încă din 2014, respectiv banca nu mai foloseşte modalitatea de restructurare a creditelor menţionată în respectivul act administrativ, ca urmare, nu va exista un impact asupra activităţii băncii. În plus, banca a început să analizeze în mod proactiv impactul asupra clienţilor, atât pozitiv, cât şi negativ, astfel încât pentru clienţii care ar fi putut fi impactaţi negativ să calculăm şi restituim sumele. Calculul este unul relativ complex, iar banca s-a preocupat să găsească soluţii de automatizare a procesului, între timp procesarea desfăşurându-se manual. Bineînţeles, ANPC a fost informată privind desfăşurarea acestui proces. În context, considerăm că noul Ordin al Preşedintelui ANPC nu este o măsură necesară, pentru că vizează o practică ce, în present, nu mai există şi, totodată, se referă la măsuri pe care banca le implementează deja. De asemenea, banca a acţionat prudenţial şi a provizionat aceste sume în exerciţiul financiar anterior. În acelaşi timp, vom analiza în detaliu conţinutul procesului verbal şi, respective, al ordinului şi vom contesta în instanţă acele prevederi care exced, în opinia noastră, cadrul legal aplicabil„.

                                                                                                                                estimarea evolutiei industriei

                                                                                                                                Reprezentanţii ţărilor V4 s-au consultat cu succes pe tema „Fit for 55” (Obiectivul 55%), un pachet complex de propuneri al UE privind protecţia climei – a afirmat Attila Steiner, secretar de stat al Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei (ITM) responsabil pentru dezvoltarea economiei circulare, politica energetică şi politica climatică, la conferinţa de presă care a avut loc marţi, la Budapesta, după consultări.

                                                                                                                                La reuniunea lărgită au participat şi reprezentanţii României şi Bulgariei, pe lângă cei ai ţărilor V4.

                                                                                                                                Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene include aproximativ 17 modificări legislative, ea va determina nivelul emisiei de CO2 care urmează să fie atins până în 2030 – a adăugat secretarul de stat.

                                                                                                                                El a subliniat că pachetul Comisiei include o propunere de extindere a costurilor emisiilor de CO2 asupra populaţiei şi sectorului transporturilor. Acest lucru ar însemna că gospodăriile ar trebui să contribuie şi ele la finanţarea costurilor, ceea ce ar pune o povară suplimentară semnificativă pe familiile din Europa şi, prin urmare, pe cele maghiare – a adăugat politicianul. Pentru guvernul ungar este extrem de important ca această sarcină să nu fie asumată de familiile maghiare, ci de marii poluatori care sunt responsabili pentru emisiile de dioxid de carbon. Opinia a fost susţinută şi de celelalte ţări V4, precum şi de România şi Bulgaria. Secretarul de stat a spus că există şanse mari ca poziţia ţărilor V4 să poată fi reprezentată în comun.

                                                                                                                                Attila Steiner a explicat că celălalt scop principal al reuniunii a fost să se pună de acord şi să se pregătească pentru conferinţa climatică care va avea loc în noiembrie la Glasgow. Potrivit secretarului de stat, această discuţie a fost de asemenea eficientă, există multe puncte comune care leagă ţările din regiune. El a citat ca exemple administrarea eliminării cărbunelui şi tranziţia echitabilă. Un alt subiect de discuţie a fost dezvoltarea transportului electric.

                                                                                                                                După cum a spus secretarul de stat, discuţiile vor continua în viitor, incluzând şi tema finanţării.

                                                                                                                                Leasing

                                                                                                                                BCR Leasing IFN lansează un produs de leasing auto verde destinat companiilor interesate de achiziționarea de autoturisme noi electrice și hibride. Oferta BCR Leasing a fost dezvoltată pentru a încuraja investițiile sustenabile și oferă antreprenorilor numeroase avantaje, de la o perioadă de finanțare de până la 5 ani, cu avans începând de la 10% din prețul autoturismului  și o dobândă variabilă în euro de 1,9% pe an.

                                                                                                                                Lansarea produsului de leasing auto verde are la bază nevoia reducerii poluării ca urmare a creșterii traficului și orientarea BCR Leasing spre susținerea electro-mobilității. BCR Leasing  este una dintre companiile de pe piața leasing-ului care în ultimii 20 de ani a contribuit la dezvoltarea mediului antreprenorial din România, având un model de business axat pe diversificarea ofertei de servicii cu soluții adaptate nevoilor clienților.

                                                                                                                                Considerăm că este esențial pentru o companie de pe piața leasing-ului să se implice în susținerea mobilității clienților, cu soluții de finanțare care să combată schimbările climatice și care să fie în concordanță cu avansul tehnologic, dar și cu legislația și normele internaționale. BCR Leasing  susține mediul antreprenorial românesc în consolidarea și înnoirea parcului auto, prin achiziționarea de autoturisme electrice și hibrid, mai întâi pentru că sprijinim modelele de business bazate pe respect pentru mediu, dar și pentru că suntem consilieri pentru clienții noștri și ținem cont de evoluția pieței și de reglementările internaționale. Încă o dată, efortul nostru trebuie să fie comun, finanțatori și clienți deopotrivă, cu toții suntem datori să acționăm în mod responsabil, contribuind la reducerea poluării și la creșterea calității vieții pentru noi toți”,  a declarat Vlad Vitcu, CEO BCR Leasing IFN.

                                                                                                                                Grupul BCR  este aliniat la setul de angajamente UN Global în aspectele legate de mediu, implicare socială și guvernanță corporativă, iar BCR Leasing, prin activitățile de finanțare verde, își îndreaptă eforturile spre atenuarea impactului negativ al factorilor de risc ESG.

                                                                                                                                În cei 20 de ani de activitate, BCR Leasing a încheiat peste 130.000 de contracte cu firme mici și mijlocii,  mari companii, entități din sectorul public și clienți individuali, care au accesat finanțări pentru 140.000 de bunuri precum: autoturisme, vehicule comerciale, echipamente și utilaje. În plus, finanțările acordate de BCR Leasing au crescut cu 45% în S1 2021, comparativ cu S1 2020, până la 800 de milioane de lei, oferind susținere antreprenorilor din toate domeniile de activitate.

                                                                                                                                  construcție

                                                                                                                                  Un număr de 29.342 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate în primele şapte luni ale anului, în creştere cu 33,4% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, potrivit datelor remise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

                                                                                                                                  Potrivit INS, la nivelul lunii iulie 2021, s-au eliberat 4.891 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 0,2% faţă de iunie 2021 şi în creştere cu 18,9%, faţă de iulie 2020.

                                                                                                                                  În iulie 2021 s-au eliberat autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale cu o suprafaţă utilă totală de 1.137.344 mp (+4,4%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 69,6% sunt pentru zona rurală.

                                                                                                                                  În luna iulie 2021, se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-10 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-111 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (-28), Sud-Est (-10) şi Sud-Muntenia (-8). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (+63 autorizaţii), Vest (+40), Nord-Vest (+35) şi Nord-Est (+9).

                                                                                                                                  De asemenea, în luna iulie 2021 se remarcă o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+11,1%). În luna iulie 2021 s-au eliberat 647 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+14,9%), în suprafaţă utilă totală de 253.829 mp (+11,1%).

                                                                                                                                  Comparativ cu luna precedentă, în luna iulie 2021 s-a înregistrat o creştere (+25.263 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+36269 mp), Bucureşti-Ilfov (+27.636) şi Vest (+3.079). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-24.446 mp), Sud-Est (-10.269), Sud-Muntenia (-3.874), Nord-Est (-2.942) şi Sud-Vest Oltenia (-190).

                                                                                                                                  În iulie 2021 comparativ cu iulie 2020, se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+18,9%), cât şi a suprafeţei utile totale (+18,6%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent. În profil teritorial, această creştere (+777 autorizaţii) a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+248 autorizaţii), Nord-Vest (+124), Vest (+109), Nord-Est (+100), Sud-Muntenia (+84), Sud-Vest Oltenia (+61) şi Centru (+59). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Est (-8 autorizaţii).

                                                                                                                                  Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iulie 2021 s-a înregistrat o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-6,6%), cât şi a suprafeţei utile totale (-24,4%).

                                                                                                                                  În profil teritorial, această scădere (-81.985 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-77.732 mp), Sud-Muntenia (-25.023), Nord-Vest (-19.625) şi Sud-Est (-6.273). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+20.137 mp), Vest (+12.232), Bucureşti-Ilfov (+10.581) şi Sud-Vest Oltenia (+3.718).

                                                                                                                                  În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2021, s-au eliberat 29.342 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 33,4% faţă de perioada similară din 2020. Creşteri s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+1.469 autorizaţii), Sud-Muntenia (+1.436), Nord-Est (+967), Nord-Vest (+926), Vest (+801), Sud-Est (+657), Centru (+605) şi Sud-Vest Oltenia (+489).

                                                                                                                                  Raiko Transilvania (simbol bursier RKOT), producător de sisteme pluviale listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti în aprilie 2021, a obţinut o cifră de afaceri de 4 milioane de lei în prima jumătate a anului 2021, în creştere cu circa 72% prin comparaţie cu nivelul obţinut în S1/2020, conform unui comunicat publicat pe site-ul BVB.

                                                                                                                                  Prin raport cu primul semestru de anul trecut, profitul net a raportat un plus de aproape 112%, la 176.830 de lei, iar EDITDA (câştigurile înainte de impozite, taxe, depreciere şi amortizare) a crescut cu 56,3%, la 346.700 de lei. Între timp, veniturile generate de produse au crescut de la 1,6 milioane de lei anul trecut la aproape 3,5 milioane de lei în S1/2021, reprezentând un plus de aproximativ 118%. Veniturile din producţia proprie a companiei au scăzut de la 760.000 lei la 560.000 de lei.

                                                                                                                                  ”Luând în considerare faptul că pe piaţa construcţiilor, în special pe piaţa acoperişurilor, prima jumătate a anului este considerată ca fiind o perioadă de sezon scăzut, rezultatul nostru pentru prima jumătate a anului 2021 arată că ne vom atinge obiectivele şi vom depăşi cifra de afaceri de 10 milioane de lei în 2021”, reiese din comunicat.

                                                                                                                                  Înfiinţată în 2014 în localitatea Căpuşu Mare (judeţul Cluj), Raiko Transilvania are ca principală activitate producţia de sisteme de drenaj şi producţia, vânzarea şi distribuţia sistemelor complete de acoperiş de înaltă calitate şi acoperişuri fotovoltaice. Produsele Raiko sunt prezente în 22 de puncte de desfacere, pe 3 continente, cele mai importante pieţe fiind în Suedia, Finlanda, Lituania, Estonia, Rusia, Belarus, Ucraina, Cehia, România şi Slovacia. Compania este deţinută în proporţie de 35% de Tax & Capital Advisors, societate controlată la rândul ei de Tomasz Kurcin, care mai deţine în nume personal 12,15% din acţiuni, în timp ce Marius Marian Alexe are o participaţie de 33%.

                                                                                                                                    AFN

                                                                                                                                    Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului anunță relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie.

                                                                                                                                    Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

                                                                                                                                    Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

                                                                                                                                    Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăți în plus față de facilitățile oferite în prima sesiune, respectiv:

                                                                                                                                    • Devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.
                                                                                                                                    • Devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege.

                                                                                                                                      CEOs of startup and emerging growth companies regularly face any number of challenges and tough decisions in the daily operation of their businesses. The pressures and potential liability for CEOs can be enormous, and these chief executives should take appropriate steps to maximize success for their business and mitigate liability risk to themselves.

                                                                                                                                      Here are seven rules of success for startup CEOs:

                                                                                                                                      1. Effective CEOS are in Continual Fundraising Mode

                                                                                                                                      Raising angel, seed, or venture capital financing for a company is often difficult and time consuming. Savvy CEOs know they must be in continual fundraising mode, or at least always be fundraising ready. Being ready entails a number of things, including:

                                                                                                                                      • Having a complete up-to-date investor pitch deck available to be sent to prospective investors
                                                                                                                                      • Being open and responsive to investor inquiries (even if you have recently closed a round of financing)
                                                                                                                                      • Having an ongoing PR and marketing campaign that can reach potential investors
                                                                                                                                      • Being introduced to new investors by Board members, company lawyers, and existing investors
                                                                                                                                      • Having a great 30-second elevator pitch ready to give at any time
                                                                                                                                      • Having an online data room housing the company’s key contracts, corporate documents, intellectual property information, employment agreements, and other documents that an investor will want to review for due diligence purposes
                                                                                                                                      • Not being overly concerned about dilution—having enough cash to continue funding and growing the business is more important than optimizing stock percentage ownership

                                                                                                                                      2. Effective CEOs Monitor the Company’s Key Financial Metrics

                                                                                                                                      Even if you do not have a financial or accounting background, as CEO it is imperative that you constantly monitor and analyze the company’s key financial metrics. Failure to do so can have serious negative consequences for the business. While having a great CFO or VP of Finance will help, you should always have a solid understanding of the company’s finances. Depending on the nature of the business, the following monthly key metrics will be important:

                                                                                                                                      • Cash burn (or monthly positive cash flow)
                                                                                                                                      • Gross revenues (and key components thereof)
                                                                                                                                      • Gross expenses (and key components thereof)
                                                                                                                                      • Gross margin (the difference between revenue and costs of goods sold divided by revenue, expressed as a percentage)
                                                                                                                                      • Lifetime value of a customer
                                                                                                                                      • Customer acquisition cost
                                                                                                                                      • Customer funnel metrics/pipeline
                                                                                                                                      • EBITDA (earnings before interest, taxes, depreciation, and amortization)
                                                                                                                                      • Customer churn
                                                                                                                                      • Accounts payable
                                                                                                                                      • Accounts receivable
                                                                                                                                      • Cash in the bank

                                                                                                                                      SaaS companies have additional important metrics to consider, such as monthly recurring revenue, annual recurring revenue, and annual contract value. See 12 Key Issues for SaaS Startups Seeking Financing.

                                                                                                                                      3. Effective CEOs Keep the Board of Directors and Investors Updated

                                                                                                                                      Board members can be a great resource for challenges and problems faced by a CEO or founder. Keep in mind that Board members hate to be surprised at Board meetings with bad news.

                                                                                                                                      One useful strategy is for you have a 30-minute call with each Board member individually before a Board meeting, previewing what will be presented at the meeting. This will allow you to inform the members in advance and obtain advice that might impact what is eventually presented at the Board meeting.

                                                                                                                                      As CEO you should also contact each Board member promptly when material developments occur. Depending on the nature of the matter, such contact should typically be done by phone versus email, especially if potential litigation is involved (to avoid litigation discovery issues). Material developments could include:

                                                                                                                                      • Loss of a major customer
                                                                                                                                      • Litigation or threat thereof
                                                                                                                                      • Claims of sexual harassment or discrimination
                                                                                                                                      • Material deviations from the Board-approved budget, especially if it affects cash on hand
                                                                                                                                      • Proposed hiring or firing of executive officers
                                                                                                                                      • Inquiries from potential acquirers
                                                                                                                                      • Governmental or regulatory inquiries
                                                                                                                                      • Data breach or cybersecurity issues

                                                                                                                                      It’s also good practice to keep your investors updated periodically via email. The updates don’t need to be incredibly detailed, but here are some general items you should consider including in your updates:

                                                                                                                                      • Summary of the progress of the company
                                                                                                                                      • Summary of product development
                                                                                                                                      • Team and recruiting update
                                                                                                                                      • Recent press or PR
                                                                                                                                      • Key metrics you are paying attention to
                                                                                                                                      • Financials, including monthly burn rate and current cash position
                                                                                                                                      • Strategic issues you are facing
                                                                                                                                      • Request for help by introduction to prospective investors, partners, and customers (you want to leverage their networks)

                                                                                                                                      You should strive to maintain great relationships and connections with your investors. And you don’t want them to be surprised when you need to go back to them for additional financing.

                                                                                                                                      4. Effective CEOs Have a Good Employment Agreement

                                                                                                                                      You should attempt to negotiate an employment agreement for yourself with favorable terms. This will give you some peace of mind. A good employment agreement will often cover the following items:

                                                                                                                                      • Base compensation and bonus (and the bonus provision or bonus plan should be clearly spelled out so that there is no doubt as to whether you will entitled to a bonus)
                                                                                                                                      • Health, dental, 401(k), and other benefits
                                                                                                                                      • Right to a Board seat
                                                                                                                                      • Grant of stock options or other equity incentive plans/reasonable vesting schedule
                                                                                                                                      • Severance payment/continuation of health benefits, in the event of termination by the company without good “cause” or termination by you for “good reason” (and how these terms will be defined)
                                                                                                                                      • Accelerated vesting of equity incentives upon a sale or change in control of the company
                                                                                                                                      • Accelerated vesting of equity incentives upon a termination of employment without cause by the Board
                                                                                                                                      • Arbitration in the event of any dispute under the employment agreement, to avoid costly public litigation
                                                                                                                                      • Vacation/PTO
                                                                                                                                      • Protections in the event of disability or death
                                                                                                                                      • Limits on post-employment covenants (non-solicit of employees; non-competes to the extent legally enforceable, etc.)

                                                                                                                                      For completion of reading this article, click here

                                                                                                                                      forţă de muncă

                                                                                                                                      Datele platformei de recrutare BestJobs arata ca in luna august candidatii trecuti de 45 ani au devenit mai activi in cautarea de joburi si au inregistrat astfel 40% din volumul total de aplicari din aceasta luna, in crestere cu 10% fata de luna anterioara. Jumatate dintre aceste aplicari au fost depuse din partea segmentului de varsta 45-54 ani, urmat de cel de 55-64 ani, cu 13% si de cel de peste 65 ani, cu 7%.

                                                                                                                                      Conform statisticilor BestJobs, aceasta categorie de candidati se indreapta cu precadere catre domenii precum Financiar / Contabilitate (cu 8% dintre aplicari), Vanzari (cu 7,5% dintre aplicari) si Resurse Umane (cu 7% dintre aplicari).

                                                                                                                                      Candidatii din segmentul 45+ au multa experienta si au acumulat multe abilitati utile pe piata muncii. In ciuda acestor lucruri, intampina uneori dificultati pentru ca noile cerinte din partea companiilor nu mai includ setul de abilitati pe care il au cei din categoria aceasta, fortandu-i la compromisuri in ceea ce priveste domeniul sau salariul, sau sa isi dezvolte noi abilitati. Activitatea crescuta pe platforma indica, printre altele, faptul ca isi largesc aria de cautare si aplica la mai multe joburi decat inainte, devenind o categorie mai vizibila si pentru angajatori”, spune Ana Visian, Marketing Manager BestJobs Romania.

                                                                                                                                      Si in luna august, gradul de activitate pe platforma a candidatilor a ramas ridicat, la nivel similar cu luna iulie. 10% dintre cei care si-au depus CV-ul in luna august si-au aratat interesul pentru oportunitatile remote.

                                                                                                                                      In topul judetelor cu cele mai multe aplicari, Bucuresti si Ilfov detin locul fruntas, cu 214.680, urmate de Timis, cu 62.326 de aplicari, Cluj, cu 41.196 de aplicari, Brasov, cu 40.021 de aplicari si Prahova, cu 31.358 de aplicari.

                                                                                                                                      La nivel general, dintre cei care au efectuat cautari de joburi pe platforma BestJobs, domeniile catre care s-au orientat cel mai mult au fost: Financiar (cu 5.600 de cautari pentru posturile de contabil sau economist), Inginerie (cu 4.000 de cautari pentru posturile de inginer) si Transporturi (cu 2.800 de cautari pentru posturile de sofer). Pe langa acestea, candidatii au efectuat cautari in numar mare si pentru joburi in Marketing, Logistica si IT.

                                                                                                                                      Din partea companiilor, oferta de joburi disponibile in acest moment raspunde fidel interesului candidatilor, cu un volum total de 28.000 de oportunitati. Dintre acestea, 14% sunt in domeniul Vanzarilor, 11% in IT / Telecom, 10% in Financiar, 9% in Tehnic si 8% in Inginerie.

                                                                                                                                      Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 15 septembrie 2021, ora 17.00, la Sala Tancred Bănăţeanu, la vernisajul expoziției de fotografie „Oaș”, a fotografului sătmărean Remus Țiplea, care documentează de câțiva ani nunta din Țara Oașului. Expoziția de fotografie prezintă imagini extrase din proiectul dedicat nunții și intitulat „Nunta nunții”, un proiect amplu derulat pe parcursul unui deceniu, punctând atât elementele de ritual care s-au mai păstrat din ceremonialul nunții tradiționale, cât și transformările survenite de-a lungul timpului: găteala miresei și a mirelui, steagul, ceterașii, socăcițele, țâpuritura, danțul, petrecerea.

                                                                                                                                      În cadrul vernisajului va fi lansat albumul fotografic a lui Remus Țiplea, „Nunta nunții”, apărut în 2020 în ediţie bilingvă, româno-engleză, și care va fi prezentat de către Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, un proiect editorial realizat sub egida acestei instituții de cultură sătmărene.

                                                                                                                                      Remus Ţiplea (născut în 1972, la Negrești-Oaș), a început să fotografieze în anul 2009, concentrându-se în special asupra fotografiei documentare și macro. Șase ani mai târziu, Remus Țiplea s-a clasat, cu proiectul „Ciurdarii”, în finala Sony World Photography Awards, seria fiind prin urmare expusă în Londra, Berlin, Köln, Beijing, New York și Milano. Fotografiile lui au fost prezentate și în cadrul unor expoziţii personale organizate la Cluj-Napoca, Paris și Lisabona, fiind publicate totodată în numeroase reviste de prestigiu din Europa și Statele Unite ale Americii, precum: The Huffington Post, The Telegraph, The Guardian, La Repubblica, National Geographic sau Feature Shoot. În 2017, Remus Ţiplea a publicat albumul fotoetnografic „Din Oaș în Paști”; în 2018, a ieșit de sub tipar albumul „Dumnezeul meu/ My Lord” (267 de fotografii), în ediţie bilingvă, româno-engleză, iar în 2019 a apărut albumul de fotografii „Astă-iarnă / Last-winter”, Editura Limes, Cluj, toate cel trei proiecte editoriale fiind realizate sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

                                                                                                                                      Fotograful sătmărean Remus Țiplea este primul fotograf român publicat cu un fotoreportaj de șapte pagini, în revista, National Geographic din Statele Unite.

                                                                                                                                      În ultimele 12 luni, Remus Țiplea a fost unul dintre cei mai publicați fotojurnaliști din revista National Geographic România: „Un veac de migrație în Țara Oașului” (noiembrie 2018), „Ultimii ciurdari ai satului” (februarie 2019) și „Bulbucații” (mai 2019).

                                                                                                                                      Alături de Remus Țiplea, Vasile Pop-Negreșteanu va expune lucrări de artă vizuală, transfigurînd artistic ritualul nunții în Oaș.

                                                                                                                                      Artistul vizual Vasile Pop-Negreşteanu aduce în atenția publicului pe simezele MNTR o selecție de făpturi din universul preocupărilor sale, realizate în diferite momente ale vieții, în diferite materiale, medii, expresii artistice vizuale, integrând în proiecții parietale filmul documentar „Nuntă în Țara Oașului” (1960), al regizoarei Elisabeta Bostan, creațiile compozitorului Dan Variu, Radu Găină producător Tvr și Mihaela Grigorean, într-un ritual al cuvântului, sunetului, formei și culorii reprezentând univesul oșenesc, hărnicia sufletul și spiritul oșenilor într-o renaștere continuă, perpetuat prin obiceiuri, datini însemnate, împletite, încifrate pe răbojul lui Cronos, momentul nunții în Țara Oașului.

                                                                                                                                      Vasile Pop-Negreșteanu (născut în1955, la Negrești-Oaș) a studiat la Liceul de muzică și arte din Baia Mare și Satu Mare și la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, Facultatea de Artă monumentală și restaurare, din București, promoția 1981. Expune pictură începând cu 1974. A participat la diferite expoziții oficiale personale și de grup (500 expoziții) dintre care menționăm (Selectiv) 2006 – 2009- Simpozionul de Artă Contemporană Formă, culoare, Timp (concept, curator și participant),2017- Muzeul Național Cotroceni (exp. Personală)./ 2012- Cité Internaționale des Artes-Paris, Franța-„Soleil de l’Est”/2010- Expoziţie de artă contemporană Românească „RCR”-Gallery Werkschau Spinnerei-Leipzig,Germania./2018- Centenar 2018, București. Ca monumentalist, este autorul a 6 ansambluri murale de certă originalitate realizate în biserici din Baia Mare și Negrești-Oaș între anii 1997-2009./2019- Desenul post Brâncuși Muzeul de Artă,Târgu Jiu.

                                                                                                                                      Expoziția va fi precedată de o conferință susținută de Mihaela Grigorean cu tema Țara Oașului – de la percepţie cotidiană la (re)construcţie analitică: o auto-etnografie a cercetării.

                                                                                                                                      Mihaela Grigorean (născută în 1979, la Turț, Țara Oașului) este etnolog, doctor în filosofie și cercetător. A publicat numeroase articole şi studii de specialitate şi mai multe cărți de autor: „O hermeneutică transdisciplinară a Evangheliei după Toma”, Editura Curtea Veche, București, 2014, prefață de acad. prof. Basarab Nicolescu, „Un periplu al Frumuseţii în Ţara Oașului – împletitul miresei”, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2016, „Un periplu al meșteșugurilor în Țara Oașului – ouăle încondeiate din Cămârzana”, Editura Eurotip, 2017, „Un periplu al Frumuseţii în Ţara Oașului – împletitul miresei. A voyage of beauty in Oaș Country. The Braiding of the bride”, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2018, „Răscruci – Crossroads”, Editura Mega, Cluj Napoca, 2021.

                                                                                                                                      Va urma un moment autentic, în interpretarea țâpuritoarei – Bianca Angela Cionca alăturii de vestiții ceterași- Vasile Laza și Vasile Canalaș din Țara Oașului, participanții la vernisaj fiind invitați la degustarea unor preparate culinare specifice Țării Oașului.

                                                                                                                                      Expoziția poate fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până pe 3 octombrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

                                                                                                                                        digitala

                                                                                                                                        Mai mult de trei sferturi (78%) dintre directorii generali la nivel global se așteaptă ca organizațiile pe care le conduc să arate diferit în următorii trei ani ca urmare a pandemiei, anticipând schimbări în modul de lucru și dezvoltarea de noi modele de afaceri, susținute de investiții în digitalizare, arată raportul “Great expectations: Global executives respond to business disruption”, realizat de strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.

                                                                                                                                        ”Criza generată de pandemie i-a convins pe liderii de companii că șansele de creștere depind de transformarea modelelor de afaceri și a modalitățile de lucru, și nu doar de măsuri temporare, precum reducerea de costuri, restructurarea portofoliului sau soluții tehnice ad-hoc. Construirea unor noi modele de afaceri și adaptarea modelului de operare implică schimbări semnificative în structura de investiții și de cheltuieli, inclusiv reduceri de personal în unele industrii. Este evident că executivii mizează foarte mult pe digitalizare în acest procese și consideră că investițiile în tehnologie și securitate cibernetică au devenit cruciale”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

                                                                                                                                        În prezent, 23% dintre respondenți spun că organizațiile pe care le conduc se reconfigurează pentru creștere, în timp ce restul se concentrează încă pe regândirea și optimizarea modelului de operare (44%) și recuperare după criza sanitară (33%). Toate sectoarele vor suferi transformări, cele mai importante fiind așteptate în farma, asigurări și transporturi.

                                                                                                                                        Transformarea, între investiții și reduceri de costuri

                                                                                                                                        Investiții suplimentare în medie de 10-15% vor fi îndreptate în principal către digitalizare, securitate cibernetică și vânzări, pentru a stimula creșterea. Investițiile în digitalizare se vor concentra pe dezvoltarea de noi produse și servicii, capabilități IT și securitate cibernetică, precum și mediu, sănătate și siguranță. De altfel, ESG a ajuns o prioritate de afaceri pe agenda executivilor, domeniul fiind menționat de 17% dintre participanții la sondaj.

                                                                                                                                        În general, companiile vor să diminueze costurile cu până la 11%, cele mai mari scăderi fiind preconizate pentru zona imobiliară, cercetare și dezvoltare, marketing și resurse umane. Astfel, 96% dintre companii iau în considerare tranziția forței de muncă într-un „birou al viitorului” pentru a permite noi modalități de lucru în timpul și după pandemie, care vor reduce amprenta imobiliară și implicit costurile. 

                                                                                                                                        În ceea ce privește personalul, 37% dintre directorii executivi estimează reduceri de personal în următoarele 12 luni, în special în sectorul industrial, în conformitate cu așteptările de scădere a veniturilor. Alți 37% dintre executivi spun că vor angaja personal nou.

                                                                                                                                        Companiile prevăd creștere, dar se tem de efectele unui nou val de infecții

                                                                                                                                        Principalele temeri menționate de directorii generali pentru viitorul companiilor lor sunt incertitudinea unui nou val de infecții (51%), impactul financiar al acestuia (48%), impactul unei recesiuni economice globale (48%), riscuri de securitate cibernetică (31%) și capacitatea de a gestiona eficient modele hibride de la distanță și de lucru la birou (26%).

                                                                                                                                        În ciuda riscurilor, 72% dintre directori se așteaptă la venituri stabile sau în creștere în următoarele 12 luni, menționând că au atins deja cel mai redus prag și văd o cale de revenire. Creșteri sunt preconizate în retail, servicii medicale, asigurări și servicii financiare, dar și în industria auto.

                                                                                                                                        La polul opus, previziunile directorilor din industria aerospațială, produse industriale și comerțul cu produse nealimentare sunt cele mai pesimiste, 38% dintre respondenții din aceste industrii așteptând venituri în scădere.

                                                                                                                                        Sondajul a fost realizat în rândul a 250 de directori executivi seniori din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), America de Nord și Asia, care conduc companii cu venituri anuale de peste un miliard de dolari.

                                                                                                                                        Economia maghiară nu ar avea succes fără industria alimentară din mediul rural, a cărei producţie a crescut cu 11% în prima jumătate a acestui an, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, luni, în localitatea maghiară Nyírmeggyes.

                                                                                                                                        Ca parte a investiţiei sale realizate la Nyírmeggyes, compania de conserve Parmen Konzervipari Zrt. şi-a extins hala de producţie, a construit un nou depozit şi a dezvoltat tehnologia cu care lucrează. Valoarea totală a proiectului este de 560 de milioane de forinţi (1,6 milioane euro), pentru care Guvernul Ungariei a acordat un sprijin de 280 de milioane de forinţi (800 000 euro). În urma acestui sprijin guvernamental, 250 de locuri de muncă sunt garantate.

                                                                                                                                        În discursul pe care l-a susţinut, ministrul a spus că industria alimentară maghiară are foarte mare succes. Anul acesta, valoarea producţiei realizate va depăşi 2 000 de miliarde de forinţi (5,7 miliarde euro), iar numărul celor care lucrează în această industrie este de peste 143 000, a spus ministrul.

                                                                                                                                        Péter Szijjártó a subliniat că pentru a face faţă dificultăţilor economice cauzate de epidemia de coronavirus, guvernul maghiar a oferit sprijin companiilor pentru a realiza noi investiţii, în loc să aibă loc concedieri. “Această politică s-a dovedit a fi una de succes şi a făcut posibilă stabilirea unui obiectiv de creştere cu 5,5% a produsului intern brut al Ungariei, în acest an”, a spus ministrul.

                                                                                                                                        Oficialul a mai adăugat că sunt necesare multe investiţii pentru ca Ungaria să facă parte dintre câştigătorii noii ere economice mondiale, însă măsurile funcţionează bine şi pe acest plan. În al doilea trimestru al anului curent au fost realizate cu 10,8% mai multe investiţii decât anul trecut, rata de investiţii a economiei maghiare fiind de 27,5% până acum, care este una dintre cele mai bune din Uniunea Europeană.

                                                                                                                                        În perioada 6 – 7 septembrie, șeful diplomației moldovene Nicu Popescu va desfășura o vizită la București. Programul oficialului include consultări bilaterale cu omologul român Bogdan Aurescu, primirea la Palatul Cotroceni de către președintele României Klaus Iohannis și participarea în calitate de invitat special la Reuniunea anuală a diplomației române, ediția anului 2021.

                                                                                                                                        Pe 7 septembrie de la ora 10:30, miniștrii de externe Nicu Popescu și Bogdan Aurescu vor susține o conferință de presă, care va putea fi urmărită în direct pe paginile Facebook a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și Ministerului Afacerilor Externe al României.

                                                                                                                                        De asemenea, vicepremierul Nicu Popescu va susține un discurs la Reuniunea anuală a diplomației române, alături de omologul român Bogdan Aurescu și ministrul de externe italian Luigi Di Maio în cadrul panelului „Reziliența în timpul pandemiei. Întărirea cooperării între parteneri”. Intervenția ministrului de externe va putea fi urmărită în direct de la ora 15:00.

                                                                                                                                        Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din România, ediția 2021 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR) se va desfășura în perioada 7-9 septembrie 2021, sub titlul „Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României” în sistem video-conferință, pentru a doua oară în istoria organizării acestui eveniment.

                                                                                                                                        Tema principală a reuniunii din acest an este centrată în jurul conceptului de reziliență, având în vedere creșterea importanței acesteia în contextul pandemiei de COVID-19 și de provocările de provocările asociate.

                                                                                                                                        Cu prilejul RADR, se vor afla la București, cu acest prilej, ministrul afacerilor externe din Republica Moldova, Nicolae Popescu, ministrul grec al afacerilor externe, Nikos Dendias, precum și Secretarul General al Comunității Democrațiilor, Thomas E. Garrett.

                                                                                                                                        La lucrările RADR vor participa, în sistem video-conferință, Secretarul General al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Helga Schmid, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, ministrul indian al afacerilor externe, Subrahmanyam Jaishankar, și ministrul australian al comerțului, turismului și investițiilor, Dan Tehan.

                                                                                                                                        Dezbaterile RADR se vor axa, de asemenea, asupra consolidării multilateralismului, importanței procesului Conferinței privind Viitorul Europei și al NATO2030, precum și necesității concentrării eforturilor diplomației române asupra unor teme emergente ca tranziția digitală și răspunsul la schimbările climatice, creșterea rolului noilor tehnologii și securității cibernetice.

                                                                                                                                        În cadrul sesiunii vor fi abordate sub-teme cheie, precum eforturile de creștere a accesibilității și eficienței serviciilor consulare, optimizarea și îmbunătățirea sistemelor informatice din platforma E-Cons, digitalizarea și debirocratizarea serviciilor consulare, identificarea de noi instrumente și adaptarea acestora pentru o mai bună și eficientă gestionare a situațiilor de criză consulară, de acordare a asistenței și protecției consulare.

                                                                                                                                          Piața de retail a înregistrat livrări limitate în primul semestru din 2021, întrucât contextul pandemiei a declanșat întârzieri în procesul de construcție. De asemenea, prețurile materialelor de construcții au crescut vertiginos în ultimele șase luni, ceea ce a dus la o încetinire a dezvoltărilor de retail planificate, câteva proiecte de dimensiuni medii și mari urmând să fie deschise pe parcursul a următoarelor câteva trimestre.

                                                                                                                                          În ansamblu, din cei circa 121.000 de metri pătrați de noi scheme de retail aflate în construcție, 62% sunt structuri mici, în principal parcuri de retail, potrivit raportului de piață Colliers pentru primul semestru din 2021. Pe o piață dominată în prezent de reminiscențele de după COVID-19, parcurile de retail au devenit mai atragătoare, cu magazine de mari dimensiuni favorabile distanțării sociale, facilități de parcare și de tip drive-through, ceea ce le conferă un avantaj în contextul noilor obiceiuri de consum.

                                                                                                                                          O inaugurare importantă în prima jumătate a anului a fost bifată de Fashion House Pallady, al doilea centru de tip outlet din România după Fashion House Militari, ca răspuns la dorința bucureștenilor de a avea branduri renumite la prețuri accesibile. Un alt proiect deblocat a fost faza a doua a Colosseum Mall, o galerie comercială de 54.500 de metri pătrați situată în partea de nord-vest a orașului, în apropiere de Chitila. De asemenea, în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, a fost inaugurat proiectul realizat de Prime Kapital, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din România – Sepsi Value Center are 16.300 de metri pătrați și este unul dintre cele mai moderne parcuri de retail din regiune.

                                                                                                                                          „Cheltuielile de consum, care reprezintă în mod natural mai mult de două treimi din PIB, au fost un indicator principal al bunăstării pieței de retail. Mai mult decât atât, puterea tot mai mare a cheltuielilor online a fost un motor important, în special în timpul crizei COVID-19. Industriile de sport, de bricolaj și de articole destinate îmbunătățirii nivelului de trai au înregistrat o creștere fără precedent și o cerere ridicată pentru un sortiment distinct de produse. De asemenea, și produsele de uz casnic au prosperat, deoarece tot mai multe persoane și-au petrecut timpul acasă, vânzările în magazinele de profil fiind cu aproape 10% mai mari decât nivelurile anterioare pandemiei. De asemenea, printre cei mai performanți retaileri de produse alimentare din România se numără Carrefour, Kaufland, Mega Image și Profi, însă, potrivit Statista, câștigătorul clasamentului lanțurilor de retail în categoria produselor alimentare în funcție de cifra de afaceri anuală de anul trecut a fost discounterul german Lidl”, explică Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

                                                                                                                                          La capitolul noutăți, piața românească de retail a înregistrat noi intrări de branduri în 2021, printre care conceptul outlet spaniol Numero Uno și brandul rusesc de bijuterii Sokolov, care a deschis deja magazine în București, Iași și Cluj Napoca. La polul opus, retailerul francez de modă Camaieu și-a închis magazinele din România, la fel și din alte locații din străinătate, pentru a se concentra pe piața internă. În paralel, retailerul polonez de încălțăminte CCC își mută din nou atenția spre Europa de Est, evaluând oportunitățile de a adăuga un nou concept de magazin în România. În plus, consultanții Colliers se așteaptă să vadă alte nume noi pe piață, precum retailerul irlandez de fast fashion Primark și alte câteva mărci poloneze noi.

                                                                                                                                          „Printre punctele forte ale României se numără poziția geografică, țara având nu doar orașe și peisaje frumoase, ci și o economie puternică, cu proprietăți de bună calitate și o cerere în creștere accelerată. Investitorii străini continuă să se arate interesați de proprietăți de retail. De asemenea, investitorii oportuniști și cu portofolii mai mici ar putea considera că este momentul să se extindă, având în vedere dezvoltarea unor orașe regionale, zone pe care nu le-au vizat pentru extindere și unde cererea de parcuri comerciale este acum foarte atractivă. Potențialii cumpărători vizează parcuri de retail în afara orașului, deoarece se presupune că clienții vor dori în continuare să facă cumpărături în locații în aer liber, la care se poate ajunge cu mașina, chiar și după ce măsurile restrictive aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 se vor relaxa. În plus, dinamica traficului pietonal în parcurile de retail a fost mai puțin afectată în comparație cu marile centre comerciale dominante, consumatorii fiind dispuși să cheltuiască atunci când vizitează astfel de locații”, menționează  Simina Niculiță.

                                                                                                                                          Rata de neocupare a crescut în prima jumătate a lui 2021 în toate tipurile de spații, centrele comerciale non-dominante înregistrând cea mai semnificativă creștere, de circa 5-7%, datorită expunerii ridicate la retailul de fashion și la restaurante. Consultanții Colliers notează că presiunile asupra chiriilor prin renegocieri ar putea rămâne în vigoare în cursul anului 2021, cel puțin până când chiriașii își vor pune din nou finanțele în formă.

                                                                                                                                          „Cu siguranță, pandemia a accelerat niște tendințe care erau deja vizibile. Migrarea către cumpărăturile online nu este o mișcare nouă, dar în condițiile în care consumatorii și-au restrâns toate călătoriile care nu erau esențiale din cauza contextului pandemic, cumpărătorii s-au îndreptat progresiv către canalele digitale de retail. În ansamblu, există câteva tendințe care au fost accentuate de pandemie, iar dezvoltările de retail vor gravita în jurul a trei dintre acestea, anume apetitul tot mai mare pentru parcurile de retail, concentrarea dezvoltatorilor asupra orașelor regionale care nu ar fi fost pe harta extinderilor în urmă cu câțiva ani și interesul tot mai mare pentru centrele comerciale de mici dimensiuni din apropierea zonelor rezidențiale”, conchide Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

                                                                                                                                          În perspectivă, majoritatea noilor proiecte așteptate în acest deceniu vor fi în orașele cu o prezență limitată a centrelor de retail sau în noile suburbii ale orașelor mari, unde zonele sunt semnificative și relevante în ceea ce privește puterea de consum. Vânzările omnichannel vor consolida sau vor eroda poziția unui retailer în următorii ani, întrucât integrarea preferințelor personale și flexibilitatea sporită vor favoriza un mix de comerț offline-online. O schimbare de generații ar putea defini, de asemenea, o mulțime de lucruri: generația Z, crescută în lumea digitală și cu o atitudine mai conștientă față de consum și ecologie sau cheltuieli etice, va fi mai relevantă. De asemenea, ne așteptăm ca salariile în România să continue să urce mult mai repede decât media UE în următorul deceniu, ceea ce ar duce probabil la un consum mai mare și la o predilecție crescută pentru bunurile de lux, pentru a se apropia de 90% din media UE, de la sub 80% în prezent.

                                                                                                                                          Joi, 2 septembrie, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, domnul Marius Mînzat, a participat la ceremonia de inaugurare a celei de-a treia unități de producție a fabricii Bosch din Parcul Industrial Tetarom III de la Jucu.

                                                                                                                                          Evenimentul s-a desfășurat în prezența ministrului Muncii, doamna Raluca Turcan, a secretarului general adjunct al Guvernului, domnul Mircea Abrudean, a conducerii centrale și locale a Grupului Robert Bosch precum și a altor oficialități locale și centrale. 

                                                                                                                                          Marius Mînzat, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj: „Decizia locării Fabricii Bosch în Parcul Industrial Tetarom din Jucu s-a dovedit a fi una extrem de inspirată, această companie reușind în cei 10 ani de activitate la Cluj să se extindă extrem de mult, atât pe partea de producție cât și pe cea de educație-cercetare. În calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj și de cunoscător al mediului de afaceri clujean, rezonez extrem de mult cu acest gen de afacere care are în prim-plan dezvoltarea inteligenței artificiale și care aduce plus-valoare întregii comunități. De altfel, sunt ferm convins de faptul că, inclusiv pe fondul creșterii mondiale a cererii de componente electronice specifice industriei automotive, județul Cluj va deveni un hub important în zona de Sud-Est a Europei în domeniul cercetării și dezvoltării viitorului conducerii automatizate”.

                                                                                                                                          Grupul Robert Bosch a ajuns la Cluj în anul 2012 și și-a consolidat continuu prezența, identificându-se drept un lider în domeniul concepției și manufacturii de componente auto electronice de ultimă generație.

                                                                                                                                          În anul 2017 Bosch a inaugurat în cadrul fabricii și un Centru de Training dedicat formării elevilor din cadrul sistemului de învățământ dual. De altfel, înființarea acestei școli vocaționale a deschis, la Cluj, drumul reapariției sistemului de învățământ dual și nu numai.

                                                                                                                                          În prezent, Bosch numără în Parcul Industrial Tetarom III din Jucu circa 3.100 de angajați și o investiție cumulată care se ridică la circa 300 de milioane de euro.

                                                                                                                                            produs de cluj

                                                                                                                                            Consiliul Județean Cluj, în parteneriat cu Primăria orașului Huedin organizează între 3 și 5 septembrie Târgul Produs de Cluj. Derulat prin intermediul Asociației Produs de Cluj, evenimentul se va desfășura în zona centrală a orașului de sub Vlădeasa și va reuni mici fermieri și artizani clujeni.

                                                                                                                                            Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Această nouă prezență a noastră la Huedin deschide ciclul târgurilor de toamnă, fructele și legumele de sezon, dar și conservele, fiind adevăratele vedete. Oferim, astfel, tuturor cunoscătorilor ocazia de a-și face proviziile necesare pentru sezonul rece, cu produse provenite din microfermele locale. În acest fel, sprijinim și economia locală, pe acei întreprinzători care și-au făcut un crez din a produce preparate alimentare sănătoase.”

                                                                                                                                            La Târgul Produs de Cluj de la Huedin, aflat la a VI-a ediție, vor participa fermieri și meșteșugari care vor expune produse apicole, turtă dulce, ciocolată și prăjituri de casă, legume și fructe de sezon, vinuri, țuică și plante aromatice. De asemenea, pe standuri vor fi prezente costume populare din zona Transilvaniei și accesorii, bijuterii lucrate de mână, obiecte sculptate în lemn, lavandă și produse de marochinărie, dar și jucării. În parcul de distracții, amatorii de adrenalină vor avea ocazia să experimenteze senzațiile oferite de mașinuțele tamponabile. Gurmanzii, dar nu numai, vor putea savura preparate alimentare gătite în aer liber precum și alte surprize culinare.

                                                                                                                                            Evenimentul de la Huedin se va desfășura cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare, atât de către expozanți cât și de către vizitatori. Astfel, accesul în incintă va fi permis doar cu purtarea măști de protecție, circuitele de intrare/ieșire vor fi clar delimitate, vor exista dispersoare de dezinfectant atât la fiecare stand cât și la căile de acces în târg.

                                                                                                                                            purcari

                                                                                                                                            Purcari Wineries, unul dintre principalii producatori de vin si brandy din Europa Centrala si de Est care gestioneaza aproximativ 1,300 de hectare de podgorii si 4 vinarii din România si Republica Moldova, beneficiaza din 1 septembrie de serviciile de Market Maker al Emitentului (MME) din partea Raiffeisen Centrobank. Purcari Wineries devine astfel prima companie listata la Bursa de Valori Bucuresti care beneficiaza in acelasi timp de servicii de Market Maker al Emitentului furnizate de doi intermediari, Raiffeisen Centrobank si BRK Financial Group.

                                                                                                                                            „Este pentru prima data când o companie listata colaboreaza cu doi intermediari, in cadrul programului de Market Maker al Emitentului, pentru sustinerea lichiditatii. Acest fapt demonstreaza interesul Purcari Wineries pentru performanta actiunii WINE. Ne dorim ca tot mai multi emitenti sa urmeze exemplul Purcari Wineries, precum si al celorlalti emitenti parte a acestui program, si sa foloseasca aceasta oportunitate”, spune Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                            „Prin colaborarea cu Raiffeisen Centrobank pentru servicii de market maker ne propunem sa sustinem in continuare lichiditatea actiunilor Purcari, precum si sa crestem atractivitatea acestora pentru investitori. Ne dorim astfel sa deschidem calea pentru includerea Purcari in indicii FTSE Russell, acolo unde atingerea unui anumit nivel de lichiditate bursiera este o conditie prealabila. In timp ce ne concentram asupra fundamentelor afacerii si asupra cresterii companiei, ramânem orientati catre investitori si vom continua sa le cream valoare prin activitati precum aceasta colaborare cu Raiffeisen Centrobank”, a declarat Eugen Comendant, COO, Purcari Wineries.

                                                                                                                                            Activitatea de Market Maker al Emitentului va fi prestata de Raiffeisen Centrobank in baza unui contract semnat cu Purcari Wineries. Compania s-a listat pe Piata Reglementata a BVB in februarie 2018. Actiunile WINE sunt incluse in sase indici bursieri, respectiv BET, BET-TR, BET-XT-TR, BET-BK, BET-XT, BETPlus.

                                                                                                                                            „Suntem incântati sa incepem activitatea de Marker Maker al Emitentului pentru inca o companie listata la Bursa de Valori Bucuresti. Raiffeisen Centrobank isi extinde continuu activitatea pe piata de capital din România. Suntem bucurosi sa cooperam din nou cu Purcari Wineries,  dupa ce in 2018 am sprijinit listarea companiei prin realizarea ofertei publice initiale”, a spus Günther Kornfellner, Equities & Derivatives Trader for EMEA, Raiffeisen Centrobank.

                                                                                                                                            Numarul total al instrumentelor financiare listate la BVB care beneficiaza de serviciile de Market Maker al Emitentului ajunge astfel la 16, dintre care 15 actiuni si o emisiune de obligatiuni. Parametrii specifici aplicabili activitatii de Market Makerul Emitentului (MME) efectuata de Raiffeisen Centrobank pentru actiunile Purcari Wineries  sunt disponibili AICI.

                                                                                                                                            Market Makerul Emitentului este participantul la sistemul de tranzactionare al BVB care si-a asumat rolul de a sustine lichiditatea unui instrument financiar. Mai multe informatii cu privire la cadrul general aplicabil programului de MME sunt disponibile AICI.

                                                                                                                                              Președinții Consiliilor Județene Bihor, Ilie Bolojan, Arad, Iustin Cionca, Satu Mare, Pataki Csaba, și Timiș (acesta din urmă reprezentat de administratorul public Marian Vasile), directorul ADR Vest, Sorin Maxim, directorul ADR Nord-Vest, Marcel Boloș, și reprezentanții biroului Breco Oradea au participat astăzi, la Oradea, la o ședință de lucru pentru stabilirea direcțiilor de acțiune în viitoarele finanțări transfrontaliere, în cadrul Programului Interreg România-Ungaria. 

                                                                                                                                              În prezent, se lucrează la stabilirea strategiei de finanțare care va sta la baza ghidului de finanțare. Președinții Consiliilor Județene au discutat despre prioritățile axelor propuse de Autoritatea de Management (Europa Verde, Europa Socială, Creșterea Capacității de Guvernanță Administrativă).

                                                                                                                                              În următorul ciclu financiar se vor finanța, prin Programul Interreg România-Ungaria, în cadrul celor trei axe, domenii cum ar fi: protecția împotriva dezastrelor, proiecte de mediu, promovarea energiei din resurse regenerabile, investiții în infrastructura medicală, digitalizarea asistenței medicale, îmbunătățirea mediului de lucru în domeniul medical, îngrijire familială, dotarea cu echipamente a unităților medicale, consolidarea rolului culturii și a turismului durabil, sprijinirea ecoturismului, creșterea capacității administrative a instituțiilor și autorităților publice, dar și a universităților și a ONG-urilor, cooperarea transfrontalieră între instituțiile administrației publice. În total, pentru finanțarea proiectelor transfrontaliere ale celor 8 județe este disponibilă suma de 140 de milioane de euro. 

                                                                                                                                              Președinții Consiliilor Județene au stabilit transmiterea către Ministerul Dezvoltării a unui set de propuneri care să aibă în vedere evitarea deficiențelor din ciclul actual de finanțare (de exemplu, crearea unui mecanism prin care să se evite întârzierile în implementare, ținând cont că din cauza birocrației în anul 2021 nu sunt încă finalizate proiecte începute în ciclul anterior de finanțare). De asemenea, președinții Consiliilor Județene au agreat un punct de vedere comun privind condițiile stabilirii beneficiarilor proiectelor strategice și vor propune Ministerului Dezvoltării o metodologie clară de evaluare, care să țină cont de realitățile și nevoile locale

                                                                                                                                              În perioada 17- 24 august 2021, s-a desfășurat cea de-a 35 ediție a Festivalului Internațional de Folclor în orașul Castrovillari, regiunea Calabria din Italia, eveniment la care a fost invitat și Ansamblul Folcloric al județului Satu Mare, „DORURI SĂTMĂRENE”, reprezentând România.
                                                                                                                                              Din delegația sătmăreană au făcut parte managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare – Robert Laszlo, cât și referentul – Bianca Cionca, coregraful Grigore Simionca și membrii ansamblului: Grațian Mircea, Adelin Turi, Karina Molnar, Iulian Goste, Carina Variu, Simona Tincu, Roxana Borca, Codruța Stan, Andrea Balogh, Paul Mateoc, Darius Câmpean și Paula Cornea. Sătmărenii au fost însoțiți de către Dorel Cosma- președintele Uniunii Mondiale de Folclor (I.G.F.).

                                                                                                                                              Este prima mare manifestare internaţională de la declanșarea pandemiei, motiv pentru care s-a pus accentul pe mesajul de pace şi prietenie, cu gândul la înlăturarea şi depăşirea momentelor grele prin care a trecut omenirea. Din partea primarului orașului Castrovillari, managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare, Robert Laszlo a primit o Diplomă de Excelență, iar acesta, la rândul lui, a oferit oficialităților și organizatorilor, cadouri inspirate din tradițiile județului.

                                                                                                                                              Sătmărenii s-au bucurat de un succes deplin, dansurile specifice zonei Codru și Oaș, cât și cele de Someș i-au cucerit pe italienii și românii prezenți la spectacol.

                                                                                                                                              Organizatorul festivalului, Antonio Notaro a declarat că prestația ansamblului sătmărean a fost foarte apreciată, atât de public – care a fost prezent în număr de peste o mie de spectatori – cât și de organizatori.
                                                                                                                                              De asemenea, menționăm faptul că ansamblul nostru, alături de Bolivia, au deschis această ediție a festivalului.

                                                                                                                                              La festivalul din Italia au participat ansambluri din: România (Ansamblul Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE”, Bolivia (Asociacion Cultual Folklorica Boliviana) Burkina Faso (Folie du Burkina), Columbia (Sector Sonero), Italia, (Gruppo Folklorico Citta di Castrovillari).

                                                                                                                                              În urmă cu cinci ani, în județul Satu Mare, s-au pus bazele Ansamblului Folcloric al Județului „Doruri Sătmărene”. Inițiativa înființării i-a aparținut lui Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

                                                                                                                                              Ansamblul a participat până în prezent la mai multe festivaluri de folclor în: România, Ungaria, Ucraina, Polonia, Austria, Cipru, Grecia, Egipt și Republica Moldova.

                                                                                                                                              Participarea artiștilor noștri la acest mare festival a fost posibilă grație recomandărilor Uniunii Mondiale de Folclor (I.G.F.) și a Asociației Naționale de Folclor din România. Ansamblul sătmărean, chiar dacă nu este unul profesionist, se situează printre cele mai valoroase și reprezentative grupuri folclorice din țară.

                                                                                                                                              Ungaria este interesată de o cooperare strânsă cu Rusia, care are în vedere avantaje reciproce, ca şi în cazul prietenilor şi aliaţilor noştri, doar că ei nu vorbesc despre aceasta în mod deschis – a declarat ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó, marţi, după întâlnirea de la Budapesta cu omologul său rus.

                                                                                                                                              Potrivit comunicatului emis de ministerul pe care îl conduce, Péter Szijjártó a relatat la conferinţa de presă comună cu Serghei Lavrov că relaţiile de cooperare între cele două ţări prezintă şi “rezultate practice şi pragmatice”, în pofida “unui context internaţional care nu este tocmai favorabil”.

                                                                                                                                              “Provocările extraordinare din domeniul sanitar şi economic din ultimele luni, precum şi consecinţele umanitare şi de securitate ale deciziilor geopolitice complet eronate sunt dovezi suficiente şi semnale de avertizare pentru ca toată lumea să recunoască: este timpul să trecem în era cooperării internaţionale civilizate, bazată pe respectul reciproc” – a formulat ministrul.

                                                                                                                                              El a adăugat: experienţa istorică arată clar că pentru Ungaria este întotdeauna mult mai bine ca între Est şi Vest să existe o cooperare civilizată în loc de conflict.

                                                                                                                                              Péter Szijjártó a afirmat că ţara a câştigat mult în ultima perioadă din buna cooperare ungaro-rusă, iar părţile intenţionează să continue aceste “poveşti de succes” şi în viitor.

                                                                                                                                              În discursul său, ministrul a identificat cinci domenii, înainte de toate cooperarea în domeniul vaccinurilor împotriva coronavirusului, deoarece – a spus – fără vaccinul Sputnik, Ungaria nu ar fi fost în măsură să desfăşoare campania de imunizare cea mai reuşită din Europa. În legătură cu aceasta, el a evocat negocierile aflate în stadiu avansat, în urma cărora Fabrica Naţională de Vaccinuri – care va fi construită la Debrecen – va putea începe la sfârşitul anului viitor şi fabricarea acestui produs.

                                                                                                                                              În al doilea rând, ministrul a menţionat investiţiile reciproce, citând ca exemplu înfiinţarea de către compania Mol a unei uzine de bitum de cauciuc în Tatarstan, în timp ce firma rusească de produse cosmetice Arnest prevede crearea unei baze de producţie la Alsózsolca. Al treilea domeniu este industria transporturilor, mai precis producţia vagoanelor de cale ferată, dat fiind că Ungaria livrează Egiptului, în colaborare cu Rusia, vagoane de cale ferată în valoare de un miliard de euro, iar în prezent se negociază şi o comandă pentru 200 de vagoane de dormit.

                                                                                                                                              În continuare, ministrul a abordat tema siguranţei energetice, menţionând că acordul privind gazoductul Nord Stream 2 “pune între paranteze toate dezbaterile ipocrite de până acum” şi “arată clar rolul determinant pe care Rusia îl va avea şi în viitor în aprovizionarea cu gaze a Europei”. Prin urmare, el a considerat o decizie corectă investiţia în construcţia conductei care va permite, din luna octombrie, transportul a 8,5 miliarde de mc de gaze naturale în Ungaria, de la frontiera sârbo-ungară.

                                                                                                                                              În sfârşit, Péter Szijjártó a vorbit şi despre transporturile aeriene, subliniind că WizzAir va înfiinţa o bază la Sankt Petersburg, numărul de zboruri între Budapesta şi Moscova va creşte de la 4 la 7 curse pe săptămână şi va fi creată o legătură directă între capitala Ungariei şi Ekaterinburg.

                                                                                                                                              Interesul pentru vehicule electrice este în creștere în Europa, 55% dintre consumatori și 100% dintre managerii de flote declarându-și intenția de a cumpăra un astfel de vehicul în următorii doi ani, potrivit sondajului e-Readiness Report 2021, realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.

                                                                                                                                              Vânzările de vehicule electrice ar putea atinge 23% (1,7 milioane unități) din totalul vânzărilor de mașini noi până în 2024, pe cele mai importante șase piețe din Europa (Franța, Germania, Italia, Norvegia, Spania și Elveția), evoluție impulsionată de mașinile cu baterii. Segmentul de flotă (B2B) va rămâne cel mai atractiv, cu o cotă estimată la aproximativ 55% din totalul pieței de mașini electrice, cele mai importante trei criterii avute în vedere pentru aceste achiziții fiind: imaginea companiei, stimulentele fiscale și reducerea amprentei de carbon. În următorii doi ani, companiile mari vor deține cele mai mari flote de mașini electrice, în timp ce firmele medii vor înregistra cea mai mare creștere.

                                                                                                                                              ”În ultimii ani consumatorii din Europa au început să devină din ce în ce mai preocupați de protejarea mediului ceea ce a dus și la creșterea interesului pentru mașinile nepoluante. Astfel, piața auto are șanse să se redreseze, după criza sanitară, și printr-o orientare mai mare către vehiculele electrice, mai ales că multe state susțin achiziția de mașini electrice și hibride prin stimulente financiare care ajung să reprezinte până la o treime din prețul de vânzare cu amănuntul al acestora pe unele piețe”, spune Daniel Anghel, Partener, Lider pentru industria auto, PwC România.

                                                                                                                                              În România, autoritățile vor să sprijine cumpărarea autovehiculelor nepoluante prin programul Rabla Plus, oferind un ecotichet de 45.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric și de 20.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid.

                                                                                                                                              Principalii factori menționați de respondenți pentru alegerea unei mașini electrice sunt economia de combustibil, impactul asupra mediului și posibilitatea de a încărca mașina acasă. Iar printre argumentele contra se numără timpul de încărcare și lipsa infrastructurii publice de încărcare.

                                                                                                                                              Raportul mai arată că se conturează totodată o piață a mașinilor electrice second hand. Vehiculele electrice uzate sunt căutate în principal de către clienți mai tineri și cu venituri mai mici. Două treimi (67%) dintre consumatorii europeni care vor să-și cumpere un vehicul electric (BEV – cu baterii și PHEV – hibrid plug-in) în următorii trei ani iau în considerare o achiziție second hand, arată raportul. În prezent, doar 15% dintre proprietarii de vehicule electrice le-au cumpărat la mâna a doua.

                                                                                                                                              Tipologia cumpărătorilor de mașini electrice

                                                                                                                                              Analiza a grupat consumatorii europenii care prospectează achiziția unei mașini electrice în șase tipuri de comportamente:

                                                                                                                                              • Visătorul (prioritățile lui sunt mediul și schimbările climatice; este un nativ digital; este dispus să plătească un preț mai mare pentru o cauză bună și nu folosește mașina prea des);
                                                                                                                                              • Pasionatul de tehnologie (este îngrijorat de mediu, dar nu pune acest lucru pe primul plan; implementează lucrurile din timp și are încredere cu tehnologia; este dispus să plătească în plus pentru a câștiga accesul mai rapid la tehnologie; alternează deplasarea cu mașina cu alte mijloace de transport)
                                                                                                                                              • Înstăritul (protejarea mediul este printre cele mai neînsemnate preocupări ale sale; cumpără tehnologie de ultimă oră, dar folosește funcționalitățile de bază; prețul nu este o preocupare; folosește mașina ca principală modalitate de transport)
                                                                                                                                              • Pragmaticul (preocuparea pentru mediu este crucială, dar nu merită efort în plus; este un nativ digital; caută un raport bun între calitate și preț;  combină mașina cu alte mijloace de transport)
                                                                                                                                              • Convenționalul (nu prea este preocupat de mediu; folosește tehnologia de bază, în timp ce devine răspândită; economisirea este importantă și primești ceea ce plătești; folosește mașina ca mijloc principal de transport)
                                                                                                                                              • Modestul (este preocupat de mediu, dar aceasta nu este prima lui prioritate; nu este un dependent de tehnologie, dar o folosește ca să găsească oportunități; este conștient de preț și este mereu în căutare de chilipiruri; reduce la minimum folosirea mașinii, preferând alternative mai ieftine).

                                                                                                                                              Studiul a fost realizat în rândul a peste 4.000 de consumatori din cele mai mari șase piețe menționate mai sus și 103 corporații de dimensiuni medii și mari cu flote de vehicule de peste 100 de unități.

                                                                                                                                              bursa

                                                                                                                                              Includerea actiunilor OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, si TeraPlast, liderul pietei de tevi din PVC si unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata de instalatii din Romania, in seria de indici FTSE Global Equity Index Series a fost decisa de furnizorul global de indici in urma revizuirii semestriale, anuntata vineri, 20 august. Cele doua companii vor intra in componenta indicelui incepand cu 20 septembrie.

                                                                                                                                              „Decizia FTSE privind includerea OMV Petrom in indicii All-Cap si, totodata, trecerea TeraPlast din FTSE Global Micro-Cap in FTSE Global All-Cap valideaza potentialul pietei de capital din Romania si dinamicitatea acesteia. In decurs de doar un an, reprezentarea Romaniei in indicii FTSE Russell a crescut de la trei la cinci companii si ne bucuram ca suntem prezenti cu domenii cat mai diversificate, de la energie si financiar, la IT, deoarece prezentam o poza relevanta investitorilor globali in ceea ce priveste oferta de companii in care pot investi la BVB. Aceasta oferta continua sa se diversifice si sa creasca prin listarea de noi companii la BVB, iar anul 2021 este cel mai bun an din ultimii 22 in ceea ce priveste numarul de companii nou venite pe piata atat cu actiuni, cat si cu obligatiuni”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucure?ti (BVB).

                                                                                                                                              OMV Petrom a fost listata la BVB in 3 septembrie 2001 si este cea mai mare companie romaneasca de la Bursa de Valori Bucuresti, cu o capitalizare de 23,7 miliarde lei (4,8 miliarde euro), la finalul sedintei bursiere de vineri.

                                                                                                                                              „Apreciem includerea actiunilor OMV Petrom in indicii FTSE Russell, care demonstreaza atractivitatea actiunilor companiei noastre ca optiune de investitie. Aceasta este rezultatul efortului nostru continuu de a imbunatati performanta operationala si financiara si de a creste transparenta companiei noastre. Prin includerea in acesti indici, ne asteptam la o crestere suplimentara a atractivitatii actiunilor OMV Petrom pentru o baza mai larga si mai diversificata de investitori”, a afirmat Alina Popa, Director Financiar, membru al Directoratului OMV Petrom.

                                                                                                                                              TeraPlast a fost listata in data de 2 iulie 2008, iar la finalul sedintei bursiere de vineri avea o capitalizare de 1,7 miliarde lei (352,2 milioane euro).

                                                                                                                                              „Includerea TeraPlast in indicii FTSE-Russell ne valideaza ca un actor important in economia romaneasca si, mai ales, un emitent relevant al pietei de capital. Este o noua confirmare a performantelor noastre din ultimele 12 luni, concretizate in cresterea de aproape 3 ori a pretului actiunii TeraPlast pe bursa, la care se adauga oferirea de dividende substantiale, care au facut titlul extrem de atractiv. Am reusit sa indeplinim criterii exigente de lichiditate, specifice FTSE Russell, precum volume apreciabile mentinute pe o perioada lunga de timp. Investitorii nostri au, pe langa rezultatele noastre solide, o confirmare ca au facut plasamente intr-un emitent important, cu free-float consistent. Din acest moment, TeraPlast se mentine pe radarul marilor investitori internationali, ceea ce va insemna si mai multa atractivitate si potential de plus valoare. Dincolo de efectele pentru TeraPlast, exista si o vizibilitate sporita a pietei de capital romanesti in peisajul international. Noi ca parte a strategiei noastre de dezvoltare vom continua sa livram performante care sa se reflecte in pretul actiunilor si beneficiilor pentru investitori”, a spus, Alexandru Stanean, Directorul General al TeraPlast.

                                                                                                                                              Anterior, in septembrie 2020, cand Romania a fost promovata la statutul de Piata Emergenta de catre FTSE Russell, titlurile producatorului de materiale de constructii au fost incluse in indicele FTSE Global Micro-Cap, acesta fiind un prim efect al promovarii pietei din Romania. 

                                                                                                                                              In martie 2021, in indicele FTSE Global Micro-Cap au fost incluse si actiunile Bittnet, astfel ca Romania a avut din martie patru companii in acest indice.

                                                                                                                                              „Felicitam toate cele cinci companii incluse in indicii FTSE Russell si ne bucuram ca impreuna cu ele putem creste reprezentativitatea Romaniei pe radarele investitorilor institutionali. Totodata, cresterea numarului companiilor romanesti in indicii FTSE Russell demonstreaza ca am parcurs impreuna pasii cei mai buni pentru imbunatatirea lichiditatii acestor companii, respectiv programul destinat Market Makerului Emitentului, cresterea numarului de companii acoperite prin rapoarte de analiza, prin BVB Research Hub, precum si promovarea acestor companii in randul investitorilor, inclusiv prin implementarea standardelor ESG, care castiga o importanta din ce in ce mai mare in deciziile de investitii ale investitorilor internationali. Proiectele noastre pentru imbunatatirea lichiditatii vor continua si suntem convinsi ca odata ce CCP.RO Bucharest va fi operationala vom vedea un impuls si mai important in aceasta directie”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                              Promovarea Romaniei de catre FTSE Russell, in 21 septembrie 2020, in randul Pietelor Emergente a deschis pentru piata de capital calea catre un univers investitional mult mai larg, iar odata cu cresterea numarului de investitori este mai mare si cererea pentru activele listate la BVB.

                                                                                                                                              La finalul sedintei bursiere de vineri, 20 august 2021, capitalizarea tuturor companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti era de 213,6 miliarde lei (42,3 miliarde euro), cu aproape 50% (69,7 miliarde lei / 12,3 miliarde euro) peste nivelul din 18 septembrie 2020, anterior promovarii efective la statutul de Piata Emergenta (143,9 miliarde lei – 30,9 miliarde euro).

                                                                                                                                              human development

                                                                                                                                              Mizând pe o stabilitate de cel puțin patru ani, o susținere internațională solidă și o solidarizare a populației cu măsurile ce urmează să le întreprindă, noua putere de la Chișinău își propune să schimbe radical realitățile din Republica Moldova.

                                                                                                                                              Recent (vineri, 6 august), legislativul de la Chișinău, cu votul a 61 de deputați din majoritatea parlamentară a Partidului (pro-prezidențial) Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat noul guvern în frunte cu vice-președinta formațiunii, Natalia Gavriliță, fost ministru a finanțelor în guvernul Sandu din 2019.

                                                                                                                                              La scurt timp, membrii guvernului au depus jurământul în fața președintelui țării iar după, vineri și mai apoi luni, noii miniștri au fost prezentați ministerelor, care nu au avut încă din luna decembrie 2020 miniștri plenipotențiari.

                                                                                                                                              Tot luni, 11 august, Natalia Gavriliță a convocat executivul în prima ședință, care a fost destul de scurtă, având pe agendă doar o avalanșă de demiteri și câteva numiri în funcție.

                                                                                                                                              În ședința care a durat puțin peste jumătate de oră au fost demiși 22 de secretari de stat și directorii a patru agenții de stat, șefa Casei Naționale de Asigurări în Medicină și ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, un fost deputat socialist, apropiat al liderului PSRM, Igor Dodon. Cauza demiterii acestuia a fost implicarea într-un scandal sexual.

                                                                                                                                              În schimb au fost numiți doar nouă secretari de stat, Guvernul urmând încă să găsească candidaturile potrivite pentru funcțiile rămase vacante, o misiune deloc ușoară în condițiile unei penurii de cadre calificate pentru administrarea treburilor statului dar și a unor salarii prea puțin tentante pentru profesioniștii de peste hotare, pe care mizează în mare măsură noua majoritate parlamentară de la Chișinău.

                                                                                                                                              Noii miniștri vor avea o misiune destul de dificilă chiar de la bun început. În debutul ședinței, premierul Natalia Gavriliță le-a cerut acestora să fie „pe jumătate miniștri, pe jumătate procurori” și să descopere schemele de delapidare din ministerele lor, contracte de achiziții care par dubioase și cine sunt cei care au beneficiat de pe urma schemelor de delapidare.

                                                                                                                                              Totodată, Natalia Gavriliță s-a adresat și funcționarilor, menționând că cei onești și care lucrează, vor fi promovați.

                                                                                                                                              Mesajul este simplu – cei care fură, dați afară, cei care lucrează, promovați”, a declarat Gavriliță.

                                                                                                                                              Tot luni, Președintele Parlamentului Igor Grosu și ministrul de externe Nicu Popescu s-au întâlnit cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță iar Natalia Gavriliță a avut o discuție telefonică cu premierul României, Florin Cîțu cu care a agreat demararea pregătirii unei ședințe comune de guvern la Chișinău. De asemenea, a mai fost abordată reluarea și extinderea acordului interguvernamental pentru asistență tehnică nerambursabilă oferită de România Republicii Moldova. Părțile au agreat crearea unui grup de lucru la nivel tehnic pentru pregătirea acordului, se arată în comunicat.

                                                                                                                                              Florin Cîțu și-a exprimat tot suportul pentru noul Guvern de la Chișinău prin dispunerea de a începe imediat lucrul pe întreaga agendă de cooperare bilaterală, în spiritul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

                                                                                                                                              Guvernul Gavriliță chiar are o mare nevoie de ajutor din partea României date fiind promisiunile electorale și așteptările enorme ale populației de la noua guvernare. Începerea într-un termen cât mai scurt a implementării mai multor proiecte comune de infrastructură despre care s-a tot vorbit în ultimul timp, ar conferi o dinamică bună relațiilor bilaterale. Este vorba de proiecte concrete, realizarea cărora ar fi de natură să convingă cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului că lucrurile în sfârșit se mișcă în acest sens.

                                                                                                                                              Pe partea de infrastructură vor fi puse, cel mai probabil, la punct detaliile privind repararea a cinci poduri peste Prut, la Lipcani, Sculeni, Leușeni-Albița, Cahul-Oancea și Giurgiulești-Galați dar și construcția a încă două poduri, la Leova și Ungheni. Ultimul face parte din proiectul privind continuarea autostrăzii Târgu-Mureș – Iași până la Prut și, mai departe până la Chișinău. Pentru o autostradă până la Chișinău pledează de mai mult timp o alianță a societății civile din Republica Moldova, însă demersurile lor nu au fost luate, deocamdată, în serios de guvernanții moldoveni de până acum. Să vedem care va fi atitudinea noului executiv.

                                                                                                                                              Cât privește proiectele de interconectare energetică, gazoductul Iași-Chișinău, construit deja pe partea moldovenească, încă nu poate fi exploatat la capacitate maximă din cauza că necesită și o conexiune la conducte de capacitate mai înaltă dar și o stație de comprimare pe partea românească. Însă, din câte anunța anterior conducerea Transgaz România, în toamna acestui an, toate aceste lucrări vor fi finalizate și, drept urmare, gazoductul ar putea fi folosit la capacitate maximă. Pe partea de interconectare energetică, deși au fost semnate toate acordurile de împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană pentru Investiții, construcția liniilor de înaltă tensiune a fost tergiversată în mare parte din cauza guvernărilor precedente de la Chișinău. Pentru a finaliza aceste proiecte de infrastructură energetică este nevoie doar ca ambele guverne să se miște repede și să îndeplinească lucrările fără întârzieri, restul este deja asigurat.

                                                                                                                                              Un alt proiect vital pentru Republica Moldova în lunile următoare ar fi renegocierea asistenței financiare românești pentru Republica Moldova, oferită încă în 2010 în sumă de 100 milioane de euro și din care au mai rămas să fie utilizate 60 de milioane. Guvernul moldovenesc precedent a ratat prelungirea acordului iar în aprilie el a expirat. Acum, vedem că partea românească este dispusă să-l reînnoiască iar din câte se înțelege din comunicatului guvernului de la Chișinău, el chiar ar putea fi extins.

                                                                                                                                              Asistența financiară este de o importanță vitală pentru Guvernul Gavriliță, or guvernul precedent a ratat mai toate finanțările externe de circa opt miliarde de lei moldovenești sau circa 400 milioane de euro, care au fost introduse în buget drept surse de venit. Drept urmare, executivul s-a împrumutat la greu pe piața internă aducând datoria publică la un nivel record. Pe lângă faptul că guvernul Gavriliță nu are venituri suficiente pentru cheltuielile curente, din 1 octombrie acesta a promis să majoreze pensia minimă până la 2000 de lei (aproape 100 de euro) fapt ce presupune cheltuieli suplimentare de la 20 la 60 milioane de euro conform diferitelor estimări. Guvernul nu este însă într-o situație disperată în acest moment, or recent Fondul Monetar Internațional și-a declarat disponibilitatea de a oferi circa 600 miliarde de dolari statelor lumii pentru a face față provocărilor bugetare, generate de prelungirea pandemiei de COVID. Republicii Moldova i-ar reveni circa 231 milioane de dolari. În plus, este asistența României despre care vor vorbi cele două guverne în ședința comună, preconizată dar și o tranșă de alte 50 milioane de euro, oferite de Uniunea Europeană încă anul trecut în cadrul unei asistențe de 100 de milioane, jumătate fiind utilizată deja.

                                                                                                                                              Astfel, guvernul Nataliei Gavriliță, deși preia frâiele statului moldovean într-o perioadă destul de dificilă, nu se va confrunta, cel puțin în acest an, cu constrângeri majore privind finanțarea cheltuielilor bugetare curente.

                                                                                                                                              Există însă mai multe semne de întrebare privind programul pe termen lung al guvernului, unul pronunțat social care nu indică însă exact de unde vor fi luate surse pentru a ridica nivelul de trai al populației.

                                                                                                                                              Guvernul își propune către finele mandatului, adică până în 2025, să asigure un salariu mediu brut pe economie de 15 mii de lei sau circa 750 de euro. Acum acesta este de peste opt mii sau circa patru sute de euro.

                                                                                                                                              Cum vor fi asigurate aceste creșteri salariale?

                                                                                                                                              În programul de guvernare se spune că veniturile vor crește din contul sporirii productivității muncii iar aceasta ar trebui să se majoreze grație unei relaxări complexe pentru mediul de afaceri, în special pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

                                                                                                                                              Recent, Biroul Național de Statistică a publicat o analiză a activității ÎMM-urilor moldovenești, care arată că, deși reprezintă 98,6% din toate companiile din Republica Moldova, în ele lucrează peste 60% din toți angajații întreprinderilor însă lor le revin doar 39% din veniturile din vânzări. Celelalte 61% revin celorlalte 1,4%, care reprezintă întreprinderile mari. Nu întâmplător, măsurile din programul de guvernare privind îmbunătățirea climatului de afaceri sunt adresate în primul rând ÎMM-urilor. Altfel spus, miza privind sporirea productivității muncii și, drept urmare, și a salariilor din sectorul real se pune în primul rând pe ÎMM-uri. După cum constată autorii programului de guvernare, salariile mici nu mai pot reprezenta un avantaj pentru atragerea marilor investiții cum a fost până acum grație Zonelor Economice Libere (ZEL).

                                                                                                                                              La moment, ZEL-urile, care au fost un adevărat motor al creșterii economice în ultimii 10 ani, nu mai au de unde recolta forță de muncă ieftină, cel mai important avantaj cu care erau ademeniți aici investitorii străini. Subzone ale celei mai prolifice Zone Economice Libere, cea de la Bălți, au ajuns deja la extremitățile sudice ele Republicii Moldova, la Cahul și Ștefan Vodă. Astfel, bazinul de forță de muncă ieftină, practic, s-a epuizat.

                                                                                                                                              Dar salariile mici cu care erau până acum ademeniți investitorii în ZEL-uri, nici nu pot contribui la sporirea salariului mediu pe economie așa cum își propune noul guvern.

                                                                                                                                              Salariul mediu nu mai poate fi majorat nici din contul angajaților la buget, or, în ultimii trei ani s-au produs mai multe majorări ale lefurilor acestora, care însă nu s-au bazat, cum ar fi fost firesc, pe o creștere economică robustă. Și, deocamdată, până nu va fi înregistrată o astfel de creștere, care să genereze venituri mai mari la buget, nu prea este de unde să mai fie majorate lefurile bugetarilor. Iar să împrumuți bani în acest scop nu este tocmai inteligent. În concluzie, principalul sector, care ar trebui să contribuie la majorarea salariului mediu pe economie până la 15 mii de lei, este cel al Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Și majorarea poate să se producă doar din contul sporirii productivității muncii dar și din contul renunțării antreprenorilor moldoveni la practica salariilor în plic. Mai este desigur și miza pe eradicarea corupției, stoparea delapidărilor și marilor hoții, lozinca Partidului Acțiune și Solidaritate, cu care de fapt a câștigat alegerile. Însă nimeni deocamdată nu a cuantificat care ar putea fi sumele generate de aceste acțiuni ale guvernării, în cât timp ele vor da rod și care va fi opoziția și riposta rămășițelor sistemului vechi. De faptul că acesta s-a retras puțin în umbră pentru regrupare însă va obstrucționa la greu schimbările pe care și le propune PAS, nu se îndoiește nimeni.

                                                                                                                                              legislația imigraționistă

                                                                                                                                              În Ungaria, numărul persoanelor angajate a crescut la un nivel record şi a ajuns la cifra de 4,7 milioane, a spus Sándor Bodó, secretarul ungar de stat responsabil pentru politici de angajare. Nici înainte de epidemie, în 2019, nu au mai lucrat atât de mulţi oameni ca în luna iunie a acestui an, se arată în comunicatul de presă remis miercuri, de Ministerul Inovării şi Tehnologiei (ITM) din Ungaria.

                                                                                                                                              Potrivit Oficiului Central de Statistică al Ungariei (KSH), nivelul de ocupare al forţei de muncă a crescut cu 85 000 de persoane faţă de luna precedentă şi cu 98 000 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În comparaţie cu nivelul de acum un an, în cel de-al doilea trimestru al anului 2021 numărul angajaţilor de pe piaţa primară a muncii a crescut cu 76 000 şi a ajuns la cifra de 4 450 000. Din 1989 încoace nu s-a mai întâmplat ca atât de mulţi oameni să aibă de lucru în Ungaria.

                                                                                                                                              Piaţa forţei de muncă din Ungaria a ieşit mai puternică din valurile de până acum ale epidemiei de coronavirus. Câştigătorii fluxurilor semnificative care au avut între diversele domenii sunt IT-ul, mediul academic, industria construcţiilor şi sectorul financiar. Măsurile pe care le-a luat guvernul au reuşit să contracareze în mod eficient efectele neplăcute ale epidemiei, printre aceste măsuri figurând subvenţiile salariale, programele destinate creării de noi locuri de muncă, scutirile de la plata impozitelor sau moratoriul de credite.

                                                                                                                                              “Ne-am ţinut de promisiune; nu numai că am reuşit să recuperăm locurile de muncă pierdute în timpul crizei, ci am reuşit să şi creştem rata de ocupare a forţei de muncă până la un nivel istoric”, a explicat Sándor Bodó.

                                                                                                                                              “Împreună cu poporul maghiar, din 2010 încoace am obţinut rezultate extraordinare în formarea unei societăţi şi economii bazate pe muncă. Succesele obţinute în comun s-au dovedit a fi unele sustenabile chiar şi în perioada crizei cauzate de epidemie. În 2021, Ungaria produce nişte date remarcabile privind ocuparea forţei de muncă, la nivelul întregii Europe. Epidemia nu a pus vreo piedică semnificativă creşterii salariilor; salariile nete din ţară cresc în mod continuu, deja de 100 de luni”, a spus secretarul de stat, citat de comunicatul ITM.

                                                                                                                                                Arctic Stream, integrator de infrastructura si securitate IT din Romania fondat in 2017, s-a listat astazi, 29 iulie, pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti. Actiunile companiei se tranzactioneaza sub simbolul bursier AST. Compania va continua sa foloseasca mecanismele pietei de capital pentru finantare si dezvoltare, precum acordarea de actiuni gratuite si implementarea unui program de fidelizare a angajatilor.

                                                                                                                                                „Incheiem luna iulie cu 16 noi companii la bursa, 14 pe piata AeRO si doua pe Piata Principala. Este vorba de 16 companii cu o capitalizare cumulata de 909,8 milioane de euro, deci aproape un miliard de euro. Ne bucuram sa avem inca o companie din domeniul IT listata la bursa. Echipa Arctic Stream da dovada de viziune pe termen lung intrucat la patru ani distanta de la infiintare au ales sa faca acest pas si vin spre piata de capital cu planuri de dezvoltare. Bun venit la bursa”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                „Listarea actiunilor Arctic Stream este un pas important pentru noi, care ne ajuta sa ne crestem notorietatea pe piata fortei de munca, pentru atragerea de specialisti din domeniul IT. Avem deja o echipa solida, pe care dorim sa o intarim, pentru a putea valorifica toate oportunitatile de dezvoltare din prezent. Ne dorim o crestere organica pe termen scurt, prin atragerea de noi clienti din sectoare mai putin accesate. De asemenea, vizam dezvoltarea unor directii de business, respectiv cybersecurity si datacenter, unde avem deja capabilitatile existente, dar, in acelasi timp, avem in vedere si dezvoltarea prin achizitii de companii si fuziuni. Le multumesc colegilor pentru rezultatele excelente care ne-au adus aici, dar si investitorilor care au ales sa vina alaturi de noi. Nu vom neglija motivarea actionarilor si vom face acest lucru prin operatiuni recurente de majorare de capital cu actiuni gratuite. Dorim ca actionarii nostri sa beneficieze de procesul de crestere a companiei chiar din aceasta perioada de dezvoltare, cand dividendele vor fi distribuite intr-o masura redusa”, a Dragos Octavian Diaconu, CEO si fondator al Arctic Stream

                                                                                                                                                Listarea companiei vine dupa incheierea unui plasament privat de actiuni derulat in luna iunie 2021 prin care actionarul majoritar a vandut 838.260 actiuni la un pret de 25 lei/actiune. In cadrul plasamentului au subscris 178 de investitori, dintre care 39 investitori calificati si 139 de retail. Valoarea capitalizarii anticipate este de 104,7 milioane de lei. Plasamentul privat si listarea au fost realizate cu sprijinul TradeVille.

                                                                                                                                                „De astazi, actiunile unei noi companii de IT din Romania devin disponibile pentru investitorii la Bursa de Valori Bucuresti. Suntem onorati sa fi intermediat atat plasamentul privat, cat si listarea tehnica a Arctic Stream, companie care se alatura unui numar in crestere de furnizori de servicii si produse de inalta tehnologie prezenti la bursa noastra. Vedem, astfel, cum ne indreptam catre o stare de normalitate in care cel mai dinamic sector al economiei nationale castiga o reprezentare din ce in ce mai mare pe pietele administrate de Bursa de Valori Bucuresti”, Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct, TradeVille.

                                                                                                                                                Arctic Stream a fost infiintata in 2017 si este un integrator IT cu un focus pe tehnologiile producatorului de renume mondial Cisco Systems, si in linie cu cele mai noi tendinte de pe piata globala (Software-Defined Infrastructure, DevOps). Compania are prezenta fizica in Bucuresti, insa deruleaza proiecte de infrastructura si securitate IT la nivel national, atat prin intermediul echipei proprii, cat si prin dezvoltarea unor parteneriate locale. Compania are clienti atat din sectorul public, cat si din cel privat, din domenii precum retail, energie, utilitati. Numarul de angajati a crescut constant de la infiintare pana in prezent. Daca in 2017 compania avea un angajat, la finalul anului 2020 avea 8 angajati, in acest moment are 12 angajati, iar pentru finalul anului curent Arctic Stream ia in calcul un numar de 16 angajati.

                                                                                                                                                Arctic Stream a inregistrat in 2020 o cifra de afaceri de aproape 44 milioane de lei, o crestere de peste doua ori a cifrei de afaceri raportate in 2019, respectiv 18 milioane de lei. Profitul net al companiei in 2020 a fost de 6,3 milioane de lei, in crestere fata de anul precedent, incheiat cu un profit net de 1,8 milioane de lei. Compania estimeaza pentru anul curent un profit net de 4,2 milioane de lei, iar pentru 2022 un profit net de aproximativ 5 milioane de lei.  

                                                                                                                                                electrice

                                                                                                                                                Metalele utilizate în producția de vehicule electrice, cum ar fi litiu, cobalt și cupru, se află în centrul revoluției care are loc în prezent în industria auto. Reglementările stricte, programele de sprijin guvernamental și utilizarea sporită a vehiculelor electrice în anumite regiuni stimulează puternic cererea pentru aceste metale, care sunt acum indispensabile în fabricarea bateriilor. Dezechilibrele dintre cerere și ofertă determină o creștere a prețurilor, chiar dacă cota de piață a vehiculelor electrice rămâne modestă. În ultima sa analiză, Coface nu prevede modificări majore ale acestor evoluții de preț în următorii doi ani.

                                                                                                                                                Diferitele configurații ale bateriilor sau posibila utilizare a hidrogenului ca sursă de energie nu vor reduce presiunea asupra utilizării acestor metale, chiar dacă costul ridicat al integrării lor contribuie la încurajarea cercetării și dezvoltării în tehnologiile alternative. Totuși, aceste eforturi ar putea schimba situația pe termen lung, în contextul concurenței puternice între țările care doresc să obțină un avantaj în următoarea generație de vehicule.

                                                                                                                                                Metale sunt esențiale în producerea bateriilor și, prin urmare, beneficiază de tendințe structurale puternice

                                                                                                                                                Segmentul vehiculelor electrice continuă să crească la nivel global, cu o cotă de piață de 13% în 2020 comparativ cu 8% în 2019. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie:

                                                                                                                                                • În timp ce vânzările de mașini au scăzut cu 6% în 2020, vânzările de vehicule electrice au crescut cu 41%, întrucât Europa a arătat un apetit puternic pentru acest segment
                                                                                                                                                • În primul trimestru al anului 2021, vânzările de vehicule electrice au crescut cu 41% față de T1 2020, și se estimează că acestea vor crește cu 70% în 2021

                                                                                                                                                În plus, motoarele cu ardere internă vor fi interzise la vânzare pe unele piețe, inclusiv în Europa până în 2035, eliminând concurența pentru motoarele electrice.

                                                                                                                                                Această tendință pune presiune pe metalele necesare în producerea vehiculelor: litiu, cobalt, grafit, nichel, elemente din pământuri rare, aluminiu și cupru. Câteva zeci de kilograme de metale, dacă nu chiar sute, sunt utilizate în producția de baterii, în special aluminiu, care reprezintă aproximativ jumătate din greutatea totală, urmat de cupru, grafit și nichel.

                                                                                                                                                Aluminiul este utilizat nu numai în baterii, ci și în alte părți ale vehiculelor, cum ar fi șasiul sau panourile interne, datorită avantajelor sale de greutate și capacității sale de a oferi protecție sporită împotriva coliziunilor. Cazul cuprului este, de asemenea, interesant: este esențial pentru producția de baterii, dar și utilizat de furnizorii de energie electrică care trebuie să dezvolte noi rețele pentru a se adapta la electrificarea parcurilor auto și la această nouă cerere de energie.

                                                                                                                                                Creșterea cererii depășește oferta, punând presiune pe producție și prețuri

                                                                                                                                                Coface se așteaptă ca prețurile pentru nichel, aluminiu și cupru să crească cu 34%, 25% și, respectiv, 47% între 2020 și 2021. În plus, cererea va crește considerabil între 2020 și 2050. Cererea de cupru pentru vehicule electrice va crește cu 9,9% anual în perioada menționată, în timp ce nichelul va crește cu o rată anuală de 11,8%.

                                                                                                                                                Principalii producători ai acestor metale foarte căutate sunt Republica Democrată Congo (RDC), Australia, Indonezia, Chile și Rusia, determinând aceste guverne să își modifice codurile miniere pentru a genera valoare adăugată mai mare, dar și pentru a consolida reglementările de mediu în vederea protejării comunitățile locale.

                                                                                                                                                Presiunea asupra companiilor miniere și metalice pentru a îmbunătăți oferta și pentru a răspunde acestor tendințe va fi intensă.

                                                                                                                                                Coface estimează o creștere a cheltuielilor de capital, dar companiile din sector vor trebui să demonstreze o rentabilitate puternică, ceea ce reprezintă o provocare pe termen scurt. Într-adevăr, acest sector a fost profund afectat de pandemie la începutul anului 2020, având în vedere scăderea prețului în linie cu scăderea cererii și a diferitelor blocaje. Deoarece perspectivele economice erau mai slabe la acea vreme, bugetele pentru explorare și extinderea capacității au fost reduse înainte ca tendința să se inverseze.

                                                                                                                                                Numeroase provocări în reducerea dependențelor

                                                                                                                                                Producătorii de baterii și clienții lor încearcă să-și reducă dependența de cobalt, dar și să găsească surse alternative de energie. Hidrogenul este în general considerat o alternativă puternică, capabilă să atenueze costurile globale pentru industrie și povara asupra mediului. Cu toate acestea, Coface nu se așteaptă ca hidrogenul să aibă un impact atât de mare în acest deceniu fără stimulente puternice din partea guvernelor.

                                                                                                                                                În plus, nu se așteaptă ca jucătorii din ecosistemul bateriilor – care include utilizatorii finali, cum ar fi producătorii de autoturisme – să favorizeze hidrogenul pe termen scurt, deoarece au investit puternic în baterii pentru a respecta reglementările stricte puse în aplicare de diferitele autorități.

                                                                                                                                                Reciclarea și economia circulară sunt alte răspunsuri pentru a satisface cererea în creștere și pentru a reduce impactul asupra mediului. Deși scopul de crește utilizarea vehiculelor electrice se bazează pe realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și lupta împotriva schimbărilor climatice, extracția metalelor, ca orice proces minier, are un impact semnificativ asupra mediului și comunităților. În RDC, defrișările și munca minorilor sunt răspândite. Astfel de probleme trebuie abordate pentru a oferi revoluției vehiculelor electrice meritul pe care îl merită.

                                                                                                                                                Odată cu vânzarea a milioane de vehicule electrice, reciclarea va fi o problemă cheie în următorii ani, iar multe companii se vor grăbi să dezvolte propriile operațiuni în acest segment. Reciclarea cobaltului și a nichelului este relativ matură, cu o rată globală de 60%, dar litiul este mai puțin reciclat cu o rată globală de numai 1%. Prin urmare, există loc de îmbunătățire, în ceea ce privește o mai bună gestionare a deșeurilor.

                                                                                                                                                  Proiectul ”Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), implementat de PNUD cu susținerea financiară a Suediei și Marii Britanii, lansează patru concursuri de granturi pentru antreprenori, organizații de susținere a afacerilor și organizații ale societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea dezvoltării afacerilor și promovării exporturilor.

                                                                                                                                                  Concursul de granturi ”Exporturi comune prin inovații și asociere” este deschis propunerilor de proiect din partea producătorilor și procesatorilor de pe ambele maluri ale Nistrului care sunt dispuși să creeze împreună parteneriate cu importatori/distribuitori de peste hotare pentru sporirea competitivității produselor și serviciilor oferite, modernizarea procesului tehnologic și promovarea exporturilor. Propunerile de proiect selectate vor primi finanțare nerambursabilă de până la 75 000 dolari SUA fiecare pentru procurarea de echipamente și utilaje inovative. Parteneriatele câștigătoare vor mai beneficia de consultanță pentru dezvoltarea afacerilor. Vor fi admise la concurs proiectele care prezintă dovada interesului  importatorului din UE (rețea de magazine, distribuitor etc.) pentru produsul îmbunătățit, pe care urmează să-l obțină parteneriatul respectiv ca urmare a utilizării echipamentului solicitat.

                                                                                                                                                  Formularele de aplicare, condițiile de participare la concurs, precum și criteriile de evaluare a propunerilor de proiect sunt disponibile aici: https://sc.undp.md/tnddetails2_1/2323/

                                                                                                                                                  Termenul limită pentru depunerea solicitărilor este 13 august 2021, ora 16:00.

                                                                                                                                                  În cadrul concursului de granturi ”Dezvoltarea capacităților organizațiilor de susținere a afacerilor și a competențelor lor în domeniul advocacy”, proiectul AdTrade va selecta cel puțin cinci proiecte elaborate și prezentate de consorții formate din organizații de susținere a afacerilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Proiectele câștigătoare vor beneficia de asistență financiară de până la 40 000 dolari SUA fiecare pentru identificarea necesităților și acordarea sprijinului necesar pentru sectorul privat, consolidarea dialogului public-privat, formularea soluțiilor de politici fezabile pentru îmbunătățirea climatului de afaceri pe ambele maluri ale Nistrului etc. Concursul acordă o atenție sporită consolidării asociațiilor de afaceri ale femeilor din regiunea transnistreană, care reprezintă necesitățile membrilor săi – femei antreprenoare, inclusiv femei cu dizabilități.

                                                                                                                                                  Formularele de aplicare, condițiile de participare la concurs, precum și criteriile de evaluare a propunerilor de proiect sunt disponibile aici: https://sc.undp.md/tnddetails2_1/2324/

                                                                                                                                                  Termenul limită pentru depunerea solicitărilor este 16 august 2021, ora 16:00.

                                                                                                                                                  În cadrul concursului de granturi pentru promovarea accesului femeilor și fetelor din regiunea transnistreană la știință, tehnologie, inginerie și matematică, vor fi selectate două inițiative pilot de alfabetizare digitală și de facilitare a accesului la STEM a femeilor și fetelor de pe malul stâng al Nistrului, în special a celor din grupurile dezavantajate. Vor fi acceptate propuneri din partea unor consorții de organizații ale societății civile (OSC) și mediului academic, școlilor sau reprezentanților sectorului privat de pe ambele maluri ale Nistrului. Propunerile câștigătoare vor beneficia de granturi de până la 30 000 dolari SUA fiecare.

                                                                                                                                                  Formularele de aplicare, condițiile de participare la concurs, precum și criteriile de evaluare a propunerilor de proiect sunt disponibile aici: https://sc.undp.md/tnddetails2_1/2326/

                                                                                                                                                  Termenul limită pentru depunerea solicitărilor este 18 august 2021, ora 16:00.

                                                                                                                                                  Concursul de granturi ”Accelerarea potențialului de export al companiilor” este destinat companiilor de pe ambele maluri ale Nistrului care au nevoie de asistență pentru sporirea  competitivității și a potențialului lor de export în conformitate cu standardele și normele europene. Asistența va fi oferită pe parcursul a 24 de luni de către companii/organizații naționale și internaționale specializate, echipe de experți, iar costurile vor fi acoperite de proiectul AdTrade  pentru următoarele tipuri de servicii: accesarea noilor piețe, marketing, vânzări, promovarea produselor, participarea la expoziții și târguri, sporirea productivității, adoptarea standardelor de calitate, certificarea sanitară și fitosanitară a produselor etc. 

                                                                                                                                                  Formularele de aplicare, condițiile de participare la concurs, precum și criteriile de evaluare a propunerilor de proiect sunt disponibile aici: https://sc.undp.md/tnddetails2_1/2327/

                                                                                                                                                  Termenul limită pentru depunerea solicitărilor este 12 august 2021, ora 16:00.

                                                                                                                                                  În următoarele săptămâni, proiectul AdTrade va organiza sesiuni de informare cu privire la condițiile și modul de participare la concursurile de granturi, despre graficul acestor sesiuni vă vom anunța suplimentar.

                                                                                                                                                  Asistența financiară nerambursabilă oferită de Suedia și Marea Britanie în cadrul proiectului PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) va contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri, crearea locurilor de muncă și constituirea parteneriatelor, ceea ce ar  permite întreprinderilor de pe ambele maluri ale Nistrului să depășească impactul negativ al crizei pandemice, iar companiilor de pe malul stâng al Nistrului ar oferi posibilitatea de a accesa mecanismele de comerț disponibile pe malul drept, de a-și spori cunoștințele și abilitățile și de a spori vânzările și a diversifica piața de desfacere. 

                                                                                                                                                    produs de cluj

                                                                                                                                                    Consiliul Județean Cluj, în parteneriat cu Primăria Municipiului Dej, organizează între 23 și 25 iulie cea de-a IX-a ediție a Târgului Produs de Cluj la Dej. Evenimentul se va derula prin intermediul Asociației Produs de Cluj, cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj în Piața Bobâlna, între orele 10:00 și 23:00.

                                                                                                                                                    Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Această ediție a Târgului Produs de Cluj la Dej marchează nu doar revenirea manifestărilor expoziționale în municipiile din județ, ci și un pas mare spre normalitate. Aici vom avea, după o pauză îndelungată, formatul caracteristic, unic, al evenimentelor desfășurate de noi sub acest brand. Concret, revin spectacolele de folclor, parte importantă a misiunii asumate, aceea de a conserva și promova autenticul, cultura populară locală. E îmbucurător faptul că două instituții care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj au colaborat pentru ca totul să fie pe măsura așteptărilor unui public cunoscător, acela format din locuitorii municipiului Dej”.

                                                                                                                                                    La evenimentul de la Dej vor fi prezenți aproximativ 40 de expozanți care vor oferi vizitatorilor uleiuri presate la rece, produse apicole, gemuri, sucuri și siropuri naturale, fructe și legume de sezon, turtă dulce și ciocolată de casă. Artizanii prezenți vor expune costume populare din Ardeal și accesoriile necesare acestora, bijuterii lucrate de mână, obiecte de marochinărie sau sculptate în lemn.

                                                                                                                                                    În incinta Târgului Produs de Cluj vor fi respectate toate regulile igienico-sanitare impuse de legislația în vigoare, astfel că vor exista culoare distincte de intrare/ieșire, dezinfectanți, iar purtarea măștii de protecție este obligatorie. De asemenea, la spectacolele de folclor, publicul va avea la dispoziție o zonă delimitată cu scaune așezate la distanța legală, cu respectarea tuturor normelor. După ocuparea scaunelor, accesul publicului va fi permis în exteriorul perimetrului, care va dispune de locuri marcate pentru respectarea distanțării sociale.

                                                                                                                                                    Conectarea Ungariei la reţeaua feroviară europeană de mare viteză nu este doar o opţiune viabilă, ci şi un pas inevitabil – a declarat László Mosóczi, secretar de stat responsabil pentru domeniul transporturilor, marţi, la conferinţa online având ca subiect secţiunea ungară a căii ferate de mare viteză Budapesta-Varşovia/Viena care va conecta ţările Grupului de la Visegrád.

                                                                                                                                                    Cu ocazia evenimentului, la care au fost prezentate rezultatele studiului de fezabilitate, secretarul de stat a remarcat: “se conturează cea mai mare dezvoltare feroviară din viaţa noastră. Deşi putem beneficia şi noi de această investiţie, construim de fapt calea ferată de mare viteză pentru copiii noştri”.

                                                                                                                                                    Datorită liniei ferate de mare viteză, care urmează să fie construită în următorul deceniu, de la Budapesta se va putea ajunge la Viena şi Bratislava în mai puţin de 2 ore, la Praga în 3,5 ore şi la Varşovia în 5,5 ore – a prezentat planurile László Mosóczi. În opinia sa, dezvoltarea va crea un viitor sustenabil pentru căile ferate ungare care împlinesc anul acesta 175 de ani.

                                                                                                                                                    Pentru a începe planificarea tehnică detaliată este necesar un studiu de impact asupra mediului şi trebuie elaborată reglementarea tehnică a căii ferate de mare viteză – a subliniat László Mosóczi. El a indicat de asemenea că proiectul Ungariei a câştigat la licitaţia Uniunii Europene o subvenţie nerambursabilă de aproape 2 miliarde de forinţi (5,5 milioane euro) pentru lucrările legate de mediu.

                                                                                                                                                    În ultimul deceniu şi jumătate, ţara a cheltuit peste 2000 de miliarde de forinţi (5,5 miliarde euro) pentru dezvoltarea reţelei feroviare – a reamintit secretarul de stat. În viitor, guvernul va cheltui de mai multe ori această sumă în scopul creşterii competitivităţii transportului pe cale ferată – a adăugat el.

                                                                                                                                                    Obiectivul acordului verde al Uniunii Europene, stabilit în 2019, este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2050 – a reamintit politicianul, precizând că adevărata soluţie este trecerea de la alternativele poluante – maşini, avioane – la calea ferată, care poate asigura chiar şi o emisie zero.

                                                                                                                                                    Descriind avantajele dezvoltării, László Mosóczi a spus că noua cale ferată ar putea fi utilizată şi de trenurile interne pe distanţe lungi. În plus, pe lângă standardul corespunzător, pasagerii sunt dispuşi să opteze pentru călătoria cu trenul, în loc să se împotmolească în ambuteiajele din trafic – a apreciat secretarul de stat, citând ca exemplu secţiunile renovate de la
                                                                                                                                                    Székesfehérvár şi Esztergom, unde traficul s-a dublat.

                                                                                                                                                    În final, secretarul de stat a vorbit şi despre faptul că guvernul maghiar a decis în 2018 ca pregătirea construcţiei unei reţele feroviare de mare viteză între Budapesta de Varşovia să fie începută cu realizarea unui studiu de fezabilitate. El a reamintit că Ungaria a fost prima dintre ţările interesate care a încheiat această etapă, în primăvara anului în curs.

                                                                                                                                                    farmaceutice

                                                                                                                                                    Cifra de afaceri a producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor din România a crescut cu 2,6% comparativ cu anul 2019 și cu peste 100% față de nivelul cifrei de afaceri înregistrată în anul 2010, ajungând astfel la 66,6 miliarde de lei în anul 2020, conform informațiilor disponibile la data întocmirii analizei de la Ministerul Finanțelor Publice.

                                                                                                                                                    Mai mult, specialiștii KeysFin estimează că industria farma va continua să crească și în acest an spre pragul de 70 miliarde de lei, în contextul presiunilor inflaționiste de la nivelul economiei, precum și al ridicării măsurilor de restricție împotriva COVID-19, care au afectat temporar producția de medicamente în anul 2020.

                                                                                                                                                    Analiza KeysFin privind evoluția pieței farma în 2020 arată că industria farmaceutică locală a ajuns la un maxim istoric. Paradoxal, lupta împotriva COVID-19 a contribuit la sănătatea economiei, datorită aportului la bugetul de stat, dar și a ecosistemului susținut de aceste companii. Acest sector are în continuare potențial de dezvoltare, în contextul în care pandemia nu a trecut, iar românii au înțeles că este nevoie și de prevenție, nu doar de tratament. Estimăm pentru anul 2021 o creștere a subcategoriei de suplimente, cu menținerea acestei tendințe și în viitorul apropiat”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                    ANUL PANDEMIEI, RECORD AL PROFITABILITĂȚII

                                                                                                                                                    În anul 2020, rezultatul net al companiilor farma (Profit net minus Pierdere netă) a crescut cu aproape 19% față de anul precedent și cu peste 346% față de nivelul anului 2010, ajungând astfel la cel mai ridicat nivel din istorie, respectiv 3,2 miliarde de lei.

                                                                                                                                                    La polul opus, însă, analiștii KeysFin punctează o evoluție îngrijorătoare a plăților restante în anul 2020, unde s-a înregistrat o dublare (un avans de aproape 100%), ajungând la 2,6 miliarde de lei. Astfel, aproape 50% dintre acestea au fost facturi restante ale companiilor farma către furnizori.

                                                                                                                                                    TOPUL COMPANIILOR FARMA LOCALE

                                                                                                                                                    Producția locală de farmaceutice (cod CAEN 2110: fabricarea produselor farmaceutice de bază și cod CAEN 2120: fabricarea preparatelor farmaceutice) este condusă în continuare de compania TERAPIA S.A., care, în anul 2020, a înregistrat afaceri de 791 milioane de lei și un rezultat net de aproape 192 milioane de lei, urmată de companiile ZENITIVA S.A. (cu afaceri de 558 milioane de lei și un rezultat net de aproximativ 66 milioane de lei) și SANDOZ S.R.L. (cu afaceri de 427 milioane de lei și un rezultat net de peste 10 milioane de lei).

                                                                                                                                                    În continuare, clasamentul este completat de ANTIBIOTICE S.A., singura companie din top 5 care a înregistrat o scădere anuală, respectiv de -12,7% (cu afaceri de 341 milioane de lei și un rezultat net de 26 milioane de lei) și compania BIOFARM S.A., care a înregistrat cel mai mare avans anual din top 5 (+10,8%), înregistrând astfel afaceri de 216 milioane de lei și un rezultat net de 54 milioane de lei.

                                                                                                                                                    În ceea ce privește distribuitorii locali de medicamente (cod CAEN 4646: Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice), liderul anului 2020 a fost compania FILDAS TRADING S.R.L. (cu o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de lei, respectiv o creștere anuală de 1%), urmată de compania MEDIPLUS EXIM S.R.L. (cu o cifră de afaceri de 4 miliarde de lei și cel mai mic avans anual din top 5, respectiv +0,2%).

                                                                                                                                                    În continuare, topul este completat de companiile HEALTHCARE ROMÂNIA S.R.L. (cu afaceri de 3,8 miliarde de lei), FARMEXIM S.A. (cu afaceri de 2,5 miliarde de lei) și SANOFI ROMÂNIA S.R.L. (care a înregistrat o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de lei și cel mai mare avans anual din top 5, respectiv +19%).

                                                                                                                                                    În clasamentul lanțurilor de farmacii (cod CAEN 4773: Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate), conform cifrei de afaceri înregistrate în anul 2020, pe primul loc se află compania SENSIBLU S.R.L., cu afaceri de aproximativ 2 miliarde de lei și un avans de 6% față de anul precedent, urmată de DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R. S.A.), cu afaceri de aproximativ 1 miliard de lei și cea mai mare scădere anuală din top 5 (-2,9%) și HELP NET FARMA S.A., cu afaceri de 979 milioane de lei și o creștere anuală de 21,6%. Următoarele clasate sunt FARMACIA TEI S.R.L., cu 448 milioane de lei (cel mai mare avans anual din top 5, de 26,8%) și CATENA HYGEIA S.R.L., cu 704 milioane de lei și o scădere anuală de -2,6% din total.

                                                                                                                                                    Cu toate acestea, dacă se iau în considerare datele la nivel de grup, CATENA, prin cele peste 100 de entități separate, rămâne lider de piață.

                                                                                                                                                    Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, la nivelul anului 2020 erau disponibile datele financiare a 161 de producători de medicamente și preparate farmaceutice și peste 5.800 de comercianți cu ridicata și amănuntul ale acestor categorii de produse.

                                                                                                                                                    ROMÂNIA, IMPORTATOR NET DE MEDICAMENTE

                                                                                                                                                    Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), valoarea comerțului internațional de medicamente în anul 2020 (Exporturi plus Importuri) a crescut cu 6% față de anul 2019 și cu 59% față de nivelul anului 2010, ajungând la 3,8 miliarde de euro.

                                                                                                                                                    De asemenea, în anul 2020, deficitul comercial de medicamente (Grupele 3003, 3004 și 3005 din Nomenclatorul Combinat) a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, depășind astfel pentru prima dată pragul de 2 miliarde de euro, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul 2019 și cu 68% mai mult față de nivelul anului 2010.

                                                                                                                                                    bursa

                                                                                                                                                    Ministerul Finantelor (MF) a atras 614,5 milioane lei si, respectiv, 59 milioane euro (valori insumand 905 milioane lei – 183,5 milioane euro), prin a patra oferta primara de vanzare de titluri de stat pentru populatie (FIDELIS) derulata in ultimele 12 luni prin sistemele Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

                                                                                                                                                    Astfel, valoarea celor patru runde de finantare derulate in ultimele 12 luni la BVB de catre Ministerul Finantelor a depasit 7 miliarde lei (peste 1,4 miliarde euro).

                                                                                                                                                    „Continuarea si in acest an a ofertelor in cadrul programului FIDELIS este o dovada ca Guvernul doreste sa ofere populatiei alternative de economisire sigure prin instrumente guvernamentale. Programul FIDELIS este unul dintre programele de titluri de stat lansate de Ministerul Finantelor si care este derulat prin piata de capital pentru a oferi investitorilor persoane fizice oportunitati de investire si flexibilitate in administrarea disponibilitatilor pentru investitii”, a declarat Prim-ministrul Florin Citu, ministru interimar al Finantelor.

                                                                                                                                                    „Suma atrasa de Ministerul Finantelor prin cele patru oferte este una impresionanta si demonstreaza ca investitorii sunt dispusi sa-si plaseze banii atunci cand li se ofera oportunitati de investitii. Putem spune ca a patra oferta pentru vanzarea de titluri de stat Fidelis este un succes luand in calcul suma atrasa si estimarile cu privire la evolutia inflatiei in Romania. Totodata, trebuie sa vedem ca derularea ofertei Fidelis s-a suprapus in mare parte cu derularea altei IPO pentru vanzarea de actiuni. Desi vorbim de doua tipuri de investitori in functie de profilul de risc al acestora, totusi, vedem ca investitorii de retail au dislocat cumulat aproape 1,4 miliarde lei pentru a subscrie la cele doua IPO. Avand aceasta imagine de ansamblu, putem spune ca piata de capital a dovedit din nou ca este capabila sa absoarba oferte de dimensiuni considerabile si sa finanteze economia Romaniei”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al BVB.

                                                                                                                                                    „Ultimii trei ani au demonstrat ca piata de capital se maturizeaza si isi indeplineste rolul de finantare a economiei, iar gama de instrumente disponibile pentru investitii este din ce in ce mai diversificata. Vorbim de aproape 60 de runde de finantare prin obligatiuni, cu o valoare cumulata de peste 3 miliarde de euro, dar si de 17 companii antreprenoriale listate, ale caror capitalizari cumuleaza aproape 1 miliard de euro. Totodata, creste si numarul de investitori, doar in perioada ianuarie 2020 – martie 2021, numarul acestora urcand cu o treime, la aproape 71.000. Ne-am propus sa oferim investitorilor cat mai multe instrumente pentru a tranzactiona si pentru a-si administra portofoliile, iar odata cu lansarea Contrapartii Centrale, gama de astfel de instrumente se va diversifica si mai mult”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                    Oferta primara de vanzare a titlurilor de stat Fidelis a fost intermediata de sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager si Intermediar) si Banca Transilvania (Grup de Distributie) si Banca Comerciala Romana si BRD – Groupe Societe Generale (Intermediari). De asemenea, titlurile de stat au putut fi cumparate si prin participanti eligibili.

                                                                                                                                                    Listarea titlurilor de stat este realizata cu sprijinul BT Capital Partners.

                                                                                                                                                    „Suntem onorati sa contribuim la crearea unei traditii pe piata de capital. Contributia pe care aceasta a patra emisiune si cele anterioare le au la familiarizarea clientilor cu mediul investitional merg mai departe decat beneficiile legate de economisire sau finantarea statului roman, ceea ce nu face decat sa ne bucure”, a declarat Daniela Secara, Directorul General al BT Capital Partners.

                                                                                                                                                    „Apetitul pentru investitii a fost ridicat in ultimul an si emisiunile Fidelis au confirmat faptul ca romanii sunt in cautare de oportunitati de plasare a banilor si doresc sa diversifice modul in care isi administreaza veniturile. Urmatorul pas firesc este tranzactionarea acestor titluri la bursa, unde speram ca interesul sa fie in continuare ridicat. Vedem tot mai multe listari pe bursa, volume in crestere, instrumente de tranzactionare diverse si aceste tendinte ne dau increderea ca dezvoltarea bursei va continua in acelasi ritm accelerat”, a afirmat Valentin Popovici, Director Executiv Piete Financiare BCR.

                                                                                                                                                    „Ministerul Finantelor a obisnuit deja investitorii de retail activi pe piata de capital locala cu emisiuni periodice de titluri de stat in cadrul programului Fidelis, ceea ce in fapt a facut posibila consolidarea unui instrument financiar de care era mare nevoie pe piata financiara din Romania. Astfel, investitorii persoane fizice beneficiaza in mod sistematic de un reper autentic pentru randamentul investitiilor in instrumentele cu gradul de risc cel mai scazut in lei si euro, si mai mult decat atat, pot sa-si acomodeze mult mai realist asteptarile privind castigurile asociate instrumentelor financiare emise de companii ce presupun prime de risc mai mici sau mai mari. Pe de alta parte, posibilitatea inglobarii cu flexibilitate nelimitata a titlurilor de stat in portofoliile investitorilor de retail activi la bursa, in functie de profilul lor de risc, reprezinta in sine o dezvoltare calitativa importanta pentru Bursa de la Bucuresti, cat si pentru calitatea actului de administrare a portofoliilor individuale”, a declarat Irina Neacsu, Director Executiv Corporate Finance, BRD – Groupe Societe Generale.

                                                                                                                                                    In cadrul celei de-a patra oferte, derulata in perioada 22 iunie – 12 iulie, romanii au plasat aproape 5.900 de ordine de subscriere atat pentru titlurile de stat denominate in lei, cat si pentru cele in euro. Oferta a cuprins titluri de stat in lei cu maturitati de unu, respectiv doi ani, si o emisiune in euro, cu scadenta la doi ani.

                                                                                                                                                    Detaliile fiecarei emisiuni sunt disponibile in tabelul de mai jos:

                                                                                                                                                    CriteriuEmisiune lei cu scadenta in 2022Emisiune lei cu scadenta in 2023Emisiune euro cu scadenta in 2023
                                                                                                                                                    ISINRO5O4PH7MDL6ROTWSR4X3BI9ROWZDXY07216
                                                                                                                                                    SimbolR2207AR2307AR2307AE
                                                                                                                                                    Maturitate15 Iulie 202215 Iulie 202315 Iulie 2023
                                                                                                                                                    Dobanda anuala2,95%3,25%1,00%
                                                                                                                                                    Valoare nominala/ titlu de stat100 lei100 lei100 Euro
                                                                                                                                                    Numar titluri3.154.2872.991.397589.284
                                                                                                                                                    Valoare emisiune315.428.700 lei299.139.700 lei58.928.400 euro

                                                                                                                                                    Titlurile de stat au intrat la tranzactionare la BVB, vineri, 16 iulie, si pot fi cumparate sau vandute in mod transparent in orice moment prin intermediarii autorizati.

                                                                                                                                                    Subscrierea initiala a titlurilor nu a fost comisionata de catre intermediari, iar veniturile obtinute, atat din dobanzi, cat si din castigurile de capital nu sunt impozabile. Pragul minim de subscriere a fost de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro. In emisiunea de titluri de stat FIDELIS au putut investi persoanele fizice rezidente si nerezidente cu varsta de peste 18 ani pana la data inchiderii ofertei, inclusiv.

                                                                                                                                                    balanței

                                                                                                                                                    Comerțul internațional cu mărfuri al R. Moldova în perioada ianuarie-mai 2021 a înregistrat un deficit de 1572,0 milioane dolari SUA, exporturile reușind să acopere doar o treime din importurile de mărfuri față de perioada corespunzătoare din anul 2020, potrivit unui studiu realizat de Biroul Național de Statistică de la Chișinău.

                                                                                                                                                    Exporturile de mărfuri realizate în luna mai 2021 au avut o valoare de 201,7 milioane dolari SUA, cu 7,6% mai puțin, în raport cu luna aprilie 2021 și cu 29,5% mai mult, comparativ cu luna mai 2020.

                                                                                                                                                    În ianuarie-mai 2021 exporturile de mărfuri au însumat 1104,7 milioane dolari SUA, valoare mai mare cu 12,7%, comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2020.

                                                                                                                                                    Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-mai 2021 au constituit 817,3 milioane dolari SUA (74,0% din total exporturi), fiind în creștere cu 7,4% față de perioada similară din anul 2020, care a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 5,8%.

                                                                                                                                                    Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-mai 2021 s-au cifrat la 287,4 milioane dolari SUA (26,0% din total exporturi) sau cu 30,8% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020. Această creștere a influențat majorarea pe total exporturi, cu 6,9%.

                                                                                                                                                    Reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 17,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (motorină, medicamente, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice și din lemn, țigarete care conțin tutun, tutun pentru pipă cu apa, whisky, votcă, lichioruri, distilate de vin sau de tescovină de struguri, vinuri spumante, rom, gin, bere, parfumuri, ape de toaletă, produse pentru înfrumusețare) – 8,4%.

                                                                                                                                                    Mijloacele de transport rutier în ianuarie-mai 2021, rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (92,7% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (5,4%), transportul aerian (1,1%), transportul feroviar (0,7%) și expedieri poștale (0,1%).

                                                                                                                                                    Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în ianuarie-mai2021au totalizat 720,4 milioane dolari SUA(cu 16,5% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2020), deținând o pondere de 65,2% în total exporturi, în creștere cu 2,2 puncte procentuale față de ianuarie-mai 2020.

                                                                                                                                                    Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI în ianuarie-mai 2021au avut o valoare de 173,4 milioane dolari SUA(cu 7,3% mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2020), care echivalează cu o cotă de 15,7% în total exporturi, în scădere cu 0,8 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-mai 2020.

                                                                                                                                                    În ianuarie-mai 2021 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 88,9% din total exporturi au fost: România (27,8% din total exporturi), Germania (10,4%), Federația Rusă (9,5%), Turcia (9,1%), Italia (7,0%), Polonia (3,9%), Republica Cehă (3,1%), Ucraina (2,8%), Belarus (2,4%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,8%), Spania (1,6%), Olanda, Ungaria și Portugalia (câte 1,5%), Elveția, Franța și Bulgaria (câte 1,3%), Grecia (1,1%).

                                                                                                                                                    Analiza evoluției exporturilor pe țări în ianuarie-mai 2021, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020 (Anexa 1), relevă majorarea livrărilor de mărfuri în România (+27,4%), Germania (+35,5%), Turcia (+42,2%), Ungaria (de 2,6 ori), Ucraina (+33,3%), Portugalia (de 1,8 ori), Belgia (de 2,1 ori), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+30,0%), Liban (+46,1%), Federația Rusă (+2,7%), Polonia (+6,5%), Libia (de 131,7 ori), Egipt (de 23,1 ori), Olanda (+11,7%), Uzbekistan (de 2,2ori), Israel (de 1,7 ori), Canada (de 1,6 ori), Republica Ceha (+3,9%), Slovacia (+29,0%), China (+26,7%), Statele Unite ale Americii (+9,3%), Nigeria (de 2,4 ori), Macedonia de Nord (de 1,9 ori), Georgia (+6,0%), care a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 18,9%.

                                                                                                                                                    În același timp, s-au micșorat exporturile de mărfuri în Elveţia (-60,5%), Grecia (-37,0%), Italia (-7,6%), Indonezia (-87,1%), Cipru (-52,0%), Spania (-11,8%), Bulgaria (-12,8%), Estonia (-59,6%), Franța (-9,8%), Belarus (-4,4%), Iordania (-78,8%), Arabia Saudită (- 42,9%), Africa de Sud (-64,3%), Taiwan, provincie a Chinei (-81,7%), Irak (-17,0%), Maroc (-84,0%), atenuând, astfel, majorarea pe total exporturi cu 5,8%.

                                                                                                                                                    În structura exporturilor din ianuarie-mai 2021, șase secțiuni de mărfuri din Clasificarea Standard de Comerț Internațional (CSCI Rev.4) dețin 91,0% din total exporturi, după cum urmează: mașini și echipamente pentru transport (26,0%); articole manufacturate diverse (21,5%); produse alimentare și animale vii (17,4%); materiale brute necomestibile (10,4%); mărfuri manufacturate (8,2%); băuturi și tutun (7,5%).

                                                                                                                                                    În ianuarie-mai 2021, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2020, au sporit exporturile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+46,6%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (de 8,6 ori), mobilă și părțile ei (de 1,6 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+25,1%), vehicule rutiere, în principal reexporturi (de 2,3 ori), fire, țesături, articole textile și produse conexe (de 1,5 ori), băuturi alcoolice și nealcoolice (+16,8%), petrol, produse petroliere și produse înrudite, în principal reexporturi (de 6,2 ori), produse medicinale și farmaceutice, preponderent reexporturi (+40,5%), articole prelucrate din metal (de 1,8 ori), articole din minerale nemetalice (+30,4%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (de 1,5 ori), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat, în principal reexporturi (de 1,8 ori), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,9 ori), articole din lemn, exclusiv mobilă (+ 43,4%), fier și oțel (de 4,4 ori), încălțăminte, preponderent reexporturi (+14,8%), mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (+22,5%), articole de voiaj; sacoșe și similare, în principal reexporturi (+34,0%), pastă de hârtie și deșeuri de hârtie (de 2,9 ori), carne și preparate din carne (de 1,8 ori), materiale plastice prelucrate, preponderent reexporturi (de 2,2 ori), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+22,6%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (+16,7%), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (+39,5%), produse tanante și colorante (de 2,3 ori), influențând creșterea pe total exporturi cu 25,1%.

                                                                                                                                                    Totodată, s-au redus exporturile de cereale și preparate pe bază de cereale (-49,6%), legume și fructe (-22,5%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (-35,8%), hrană destinată animalelor (-47,9%), semințe și fructe oleaginoase (-8,1%), produse chimice organice (-31,8%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-48,6%), animale vii (-21,9%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (-11,3%), atenuând majorarea pe total exporturi cu 13,0%.

                                                                                                                                                    Importurile de mărfuri realizate în luna mai 2021 au constituit 563,4 milioane dolari SUA, cu 0,2 % mai mult, față de luna aprilie 2021 și cu 71,0% mai mult, comparativ cu luna mai 2020.

                                                                                                                                                    În ianuarie-mai 2021 importurile de mărfuri au însumat 2676,7 milioane dolari SUA, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2020, cu 35,2%.

                                                                                                                                                    Majoritatea importurilor de mărfuri în ianuarie-mai 2021, continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier (86,4% din total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (4,5%), instalațiile fixe de transport (3,9%), transportul aerian (2,4%), transportul maritim (2,1%), autopropulsie (0,5%) și expedieri poștale (0,2%)

                                                                                                                                                    Importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27) în ianuarie-mai 2021 s-au cifrat la 1267,1 milioane dolari SUA (cu 36,8% mai mult, față de aceeași perioadă din anul 2020), deținând o pondere de 47,3% în total importuri.

                                                                                                                                                    Importurile de mărfuri provenite din țările CSI în ianuarie-mai 2021 au avut o valoare de 612,3 milioane dolari SUA (cu 25,0% mai mult, decât în perioada corespunzătoare din anul 2020), care echivalează cu o cotă de 22,9% în total importuri.

                                                                                                                                                    În ianuarie-mai 2021 în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: România (12,5% din total importuri), Federația Rusă (11,9%), China (11,8%), Ucraina (8,8%), Germania (8,5%), Turcia (7,2%), Italia (6,7%), Polonia (3,9%), Franța (2,8%), Ungaria (2,0%), Belarus (1,8%), Republica Cehă (1,7%), Statele Unite ale Americii și Austria (câte 1,5%), Spania (1,4%), Bulgaria și Olanda (câte 1,1%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Japonia (câte 1,0%).

                                                                                                                                                    Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-mai 2021, comparativ cu perioada similară din anul 2020 (Anexa 2), relevă majorarea importurilor provenite din China (+49,3%), România (+35,1%), Germania (+39,8%), Federația Rusă (+24,1%), Turcia (+41,9%), Italia (+42,0%), Ucraina (+27,8%), Polonia (+35,6%), Franța (+28,4%), Austria (de 1,7 ori), Republica Cehă (+47,4%), Statele Unite ale Americii (+46,3%), Ungaria (+26,7%), Vietnam (de 2,0 ori), Argentina (de 6,3 ori), Belarus (+27,0%), Bulgaria (+40,2%), Spania (+23,7%), Olanda (+32,9%), Japonia (+31,7%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+24,5%), Slovacia (de 1,6 ori), India (+36,4%), Portugalia (de 1,6 ori), Belgia (+25,8%), Suedia (+44,2%), Elveţia (+28,4%), Coreea de Sud (+19,9%), Slovenia (+27,9%), Norvegia (de 1,7 ori), Letonia (de 1,5 ori), Uzbekistan (de 1,7 ori), Malaysia (+45,6%), Taiwan, provincie a Chinei (+29,7%), Ecuador (+21,0%), Chile (de 2,6 ori), Grecia (+16,9%), Danemarca (+29,8%), Kazahstan (+33,2%), Croația (de 1,8 ori), Bangladesh (+35,2%), Maroc (de 1,7 ori), Thailanda (+36,1%), Costa Rica (de 3,0 ori), Estonia (de 1,8 ori), Finlanda (+26,1%), Indonezia (+42,6%), Australia (de 4,3 ori), care a influențat creșterea pe total importuri cu 35,4%.

                                                                                                                                                    În același timp, s-au redus importurile provenite din Azerbaidjan (-81,5%), Lituania (-27,5%), Singapore (-58,3%), Georgia (-42,7%), Egipt (-22,2%), atenuând, astfel, creșterea pe total importuri cu 0,4%.

                                                                                                                                                    În structura importurilor din ianuarie-mai 2021, șase secțiuni de mărfuri din Clasificarea Standard de Comerț Internațional (CSCI Rev.4) reprezintă 94,6% din total importuri, după cum urmează: mașini și echipamente pentru transport (25,4%); mărfuri manufacturate (18,3%); produse chimice (15,5%); produse alimentare și animale vii (11,9%); combustibili minerali (11,9%); articole manufacturate diverse (11,6%).

                                                                                                                                                    În ianuarie-mai 2021, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2020, s-au majorat importurile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (de 1,7 ori), vehicule rutiere (de 1,8 ori), petrol, produse petroliere și produse înrudite (+30,8%), fire, țesături, articole textile și produse conexe (+34,1%), îmbrăcăminte și accesorii (de 1,7 ori), articole prelucrate din metal (de 1,5 ori), mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (+36,6%), produse medicinale și farmaceutice (+24,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (+44,3%), materiale plastice prelucrate (de 1,5 ori), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (de 2,0 ori), mașini și aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (de 2,0 ori), articole din minerale nemetalice (+35,2%), fier și oțel (+31,6%), articole din lemn, exclusiv mobilă (de 1,6 ori), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (+21,4%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (+28,5%), semințe și fructe oleaginoase (+43,5%), mobilă și părțile ei (de 1,6 ori), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (de 1,7 ori), piele și blană prelucrate (de 1,6 ori), gaz și produse industriale obținute din gaz (+8,5%), legume și fructe (+10,5%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+43,3%), carne și preparate din carne (+49,6%), materiale plastice sub forme primare (+37,2%), pește, crustacee, moluște (+29,8%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (+17,8%), încălțăminte (+38,9%), metale neferoase (+23,3%), mașini generatoare de putere și echipamentele lor (de 1,9 ori), hrană destinată animalelor (+34,6%), produse tanante și colorante (+ 40,5%), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (+24,4%), cauciuc prelucrat (+21,5%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (de 2,0 ori), cereale și preparate pe bază de cereale (+8,6%), produse lactate și ouă de păsări (+11,3%), îngrășăminte naturale și minerale naturale (+40,3%), lemn și plută (+16,9%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 1,7 ori), articole de voiaj; sacoșe și similare (de 1,5 ori), fibre textile și deșeurile lor (de 1,5 ori), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (+26,5%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+8,8%), contribuind, astfel, la creșterea pe total importuri cu 33,0%.

                                                                                                                                                    Totodată, au scăzut importurile de îngrășăminte minerale sau chimice (-20,3%), energie electrică (-72,0%), tutun brut și prelucrat (-13,8%), animale vii (-34,8%), produse chimice anorganice (-14,9%), cărbune, cocs și brichete (-21,5%), atenuând majorarea pe total importuri cu 1,1%.

                                                                                                                                                    Deficitul balanței comerciale în luna mai 2021 a fost de 361,7 milioane dolari SUA, cu 17,8 milioane dolari SUA (+5,2%) mai mult, față de cel înregistrat în luna aprilie 2021 și cu 188,0 milioane dolari SUA (de 2,1 ori) mai mult, comparativ cu luna mai 2020.

                                                                                                                                                    Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-mai 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 1572,0 milioane dolari SUA sau cu 572,5 milioane dolari SUA (de 1,6 ori) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

                                                                                                                                                    În ianuarie-mai 2021 balanța comercială cu țările Uniunii Europene (UE-27) s-a încheiat cu un deficit de 546,7 milioane dolari SUA, iar cu țările CSI – 438,9 milioane dolari SUA, respectiv cu 238,4 milioane dolari SUA (de 1,8 ori) și cu 110,7 milioane dolari SUA (+33,7%) mai mult, față de valorile înregistrate în perioada similară din anul 2020.

                                                                                                                                                    Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, în ianuarie-mai 2021, a fost de 41,3%, în scădere cu 8,2 puncte procentuale, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2020.

                                                                                                                                                    Cu țările Uniunii Europene (UE-27) gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, în ianuarie-mai 2021, a constituit 56,9%, diminuându-se cu 9,8 puncte procentuale, în raport cu perioada similară din anul 2020.

                                                                                                                                                    Cu țările CSI gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, în ianuarie-mai 2021, a marcat28,3%, în descreștere cu 4,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă din anul 2020.

                                                                                                                                                    Persoanele fizice au importat, în ianuarie-mai 2021, mărfuri în valoare de101,5 milioane dolari SUA, de 1,7 ori mai mult, în raport cu perioada corespunzătoare din anul 2020. Creșterea a fost condiționată, în principal, de majorarea valorii autoturismelor importate (de 1,8 ori), cărora le-au revenit 85,3% din importurile realizate de persoanele fizice.

                                                                                                                                                    Deși toate sondajele făcute în Republica Moldova în perspectiva alegerilor parlamentare din 11 iulie au prezis victoria Partidului Acțiune și Solidaritate, scorul acestuia a depășit cele mai optimiste așteptări.

                                                                                                                                                    După numărarea tuturor voturilor, inclusiv în secțiile de votare, PAS a acumulat 52,81% din sufragii, cel mai bun scor obținut vreodată de un competitor electoral în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Până acum recordul era deținut de Partidul Comuniștilor, care cu 20 de ani în urmă, în 2001 acumula 50,07% din sufragii.

                                                                                                                                                    Trei formațiuni și patru partide au acces în noul parlament moldovenesc

                                                                                                                                                    În alegerile actuale PAS a devansat aproape de două ori principalul oponent, Blocul Electoral al Socialiștilor și Comuniștilor (BECS) condus de foștii președinți filoruși, Vladimir Voronin și Igor Dodon, care a reușit să acumuleze doar 27,17%. Pe lângă cele două formațiuni, a reușit să treacă pragul electoral de 5% un singur partid, Partidul Șor al lui Ilan Șor, principalul inculpat în doasrul furtului miliardului din sistemului bancar moldovenesc în 2014. Acesta a acumulat 5,74% din sufragii. Nu au intrat în Parlament nici blocul Renato Usatîi al primarului de Bălți, nici Platforma Demnitate și Adevăr, fostul aliat al celor de la PAS și niciunul din cele două partide declarate unioniste, AUR și PUN, care n-au acumulat împreună nici măcar un procent din voturi. În total, douăzeci din cei 23 deconcurenți au rămas sub pragul electoral. După redistribuirea procentelor acestora, PAS va obține 63 de mandate în legislativul unicameral de 101 deputați, BECS va avea 32 iar Partidul Șor – șase deputați. Este de remarcat că noului partid de guvernământ mai are nevoie de doar patru mandate pentru a deține și majoritatea constituțională de 67 de mandate.

                                                                                                                                                    Promisiunile PAS în campania electorală: de la eradicarea corupției până la majorarea pensiilor

                                                                                                                                                    Astfel, PAS, cu o majoritate mai mult decât confortabilă, va putea forma Guvernul și adopta legile necesare pentru reformele promise în campania electorală.

                                                                                                                                                    Iar acestea sunt destul de ambițioase dacă nu chiar revoluționare.

                                                                                                                                                    Programul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate se numește: „Pornim vremurile bune” și vine cu angajamente în toate domeniile vieții publice și economice.

                                                                                                                                                    Printre promisiunile electorale, cele mai răsunătoare ale PAS, la capitolul social găsim cea care promite creșterea pensiei minime până la 2000 lei (100 euro), prin alocații suplimentare de la bugetul de stat, compensarea cu 100% a costului medicamentelor pentru persoanele în vârstă cu venituri mici, construirea a două spitale regionale moderne la Bălți (Nord) și Cahul (Sud) dar și modernizarea celorlalte instituții medicale, inclusiv a celor regionale. PAS mai promite majorarea salariilor angajaților din medicină, a cadrelor didactice, dar și a indemnizației pentru tinerii specialiști. Indemnizația pentru nașterea copiilor va crește până la 10 mii de lei (500 euro), iar ajutorul lunar pentru copiii din familiile sărace va ajunge până la o mie de lei (50 de euro). PAS își mai propune să renoveze cel puțin 500 de grădinițe și să modifice Codul muncii în favoarea angajaților.

                                                                                                                                                    La capitolul business a fost promisă eliminarea amendării abuzive a antreprenorilor, prin introducerea în Codul Fiscal a mecanismului de avertizare prealabilă obligatorie înainte de aplicarea amenzilor. De asemenea, ar urma să fie introdusă cota 0% la impozitul pe venitul reinvestit pentru întreprinderile care au până la 10 angajați. Echipa PAS își mai propune să susțină femeile de afaceri, prin acordarea granturilor și serviciilor de consultanță și să reducă diferența între salariul femeilor și bărbaților.

                                                                                                                                                    În agricultură se promite majorarea Fondul de subvenționare cu 50%, suportul statului va fi orientat spre producătorii care fac investiții, va fi negociat un suport pentru agricultură în cadrul Parteneriatului Estic al UE și va fi crea un centru agroalimentar modern.

                                                                                                                                                    În sate și orașe cei de la PAS își propun, cu ajutorul partenerilor europeni, să investească aproximativ două miliarde de lei anual. Banii vor fi destinați pentru crearea locurilor de muncă, apeducte și canalizare, reparația școlilor și grădinițelor, dar și pentru reparația drumurilor. În acest sens este preconizată crearea unui Fond Național pentru acoperirea contribuției financiare a administrației publice locale la implementarea proiectelor din fonduri externe.

                                                                                                                                                    Aleșii din PAS promit ă adopte o lege prin care cei din diaspora, la revenirea acasă, să-și poată repatria averea fără a plăti impozite, iar taxele consulare pentru serviciile prestate să fie reduse.

                                                                                                                                                    Tinerilor, cei din PAS le-au promis implementarea unui program de stagiu/internship parțial plătit, de 6-12 luni, pentru absolvenți în instituțiile publice. De asemenea, au promis că statul va susține tinerele familii prin reducerea impozitelor reținute din salariu.

                                                                                                                                                    Însă cele mai multe promisiuni se referă la eradicarea corupției și excluderea influenței grupurilor oligarhice asupra vieții economice și politice.

                                                                                                                                                    În acest sens deputații PAS își propun să modifice Constituția pentru a putea fi confiscată averea pe care funcționarii și demnitarii nu o pot justifica dar și excluderea imunității deputaților pentru acte de corupție.

                                                                                                                                                    De asemenea se preconizează prin adoptarea unei legi noi introducerea evaluării externe a procurorilor și judecătorilor.

                                                                                                                                                    Cei de la PAS promit oprirea acaparării întreprinderilor de importanță strategică de entități dubioase din țară și din exterior, inclusiv în domeniul energetic, telecomunicații și tehnologii informaționale, și piața media, prin adoptarea Legii pentru verificarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului.

                                                                                                                                                    O altă măsură, menită să diminueze corupția și să eficientizeze administrația publică presupune responsabilizarea conducerii autorităților publice autonome și de reglementare aflate sub control parlamentar care s-au manifestat prin ineficiență în activitate sau au acționat în detrimentul interesului public, prin adoptarea unei legi de responsabilizare a acestora în fața Parlamentului.

                                                                                                                                                    Pentru a diminua abuzurile în domeniul construcțiilor se preconizează interzicerea construcțiilor capitale în spațiile verzi și în zonele protejate aferente unor monumente istorice, prin modificarea Legii privind spațiile verzi ale localităților urbane și rurale.

                                                                                                                                                    Deputații PAS au, astfel, de implementat o agendă extrem de dificilă dacă ținem cont mai ales de faptul că toate cercurile favorizate de sistemul cleptocratic, care au dominat viața politică și economică de până acum, se vor opune vehement schimbărilor, folosind în acest scop mijloacele financiare acumulate dar și trusturile mediatice, pe care le-au construit între timp.

                                                                                                                                                    Reformarea justiției, cea mai complicată reformă posibilă

                                                                                                                                                    De aceea, PAS urmează să-și înceapă hotărât mandatul, în primul rând prin însănătoșirea justiției, aflată la gradul cel mai redus de credibilitate.

                                                                                                                                                    Combaterea corupției și reformarea justiției este, de fapt, cea mai complicată reformă posibilă. „Nu este greu să dai afară judecătorii și procurorii. Provocarea adevărată este să îi faci pe noii judecători și procurori să acționeze independent, profesionist și onest și ca aceasta să fie ireversibil”, menționează expertul în justiție Vladislav Gribincea, care crede că patru ani cel mai probabil nu sunt suficienți în acest sens.

                                                                                                                                                    Pe de altă parte, în sectorul judiciar există la moment o conjunctură relativ favorabilă pentru a începe reformarea în forță a sistemului. Potrivit lui Gribincea intrarea PAS la guvernare coincide cu alegerile în Consiliul Superior al Magistraturii și în Consiliul Superior al Procurorilor. Includerea în aceste structuri, care conduc, de facto justiția moldovenească, a unor oameni noi, favorabili reformelor ar fi un fapt foarte propice pentru implementarea reformelor PAS. De asemenea, urmează alegerea directorului Autorității Naționale de Integritate, numirea noii Comisii Electorale Centrale și a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, alegerea unui judecător la Curtea Constituțională, alegerea Ombudsmanului, etc. „Ecoul acestei victorii politice nu are cum să nu aibă repercusiuni asupra acestora”, spune Gribincea.

                                                                                                                                                    Și conjunctura economică este destul de favorabilă

                                                                                                                                                    Adrian Lupușor, directorul executiv al centrului analitic Expert-Grup, anticipează din partea PAS o agendă complexă de reforme. El speră că cei ajunși la guvernare să rămână cu picioarele pe pământ și să înțeleagă că succesul electoral al PAS este bazat preponderent pe un vot masiv de protest cu așteptări imense de la noua guvernare, un vot extrem de volatil și pretențios. „Prin urmare, sunt necesare politici, reforme și, mai ales, rezultate palpabile și fără întârzieri sau scuze”, recomandă expertul, mai ales că, potrivit lui, noua majoritate are totul la îndemână. „Majoritate confortabilă în Parlament, suportul Președintelui, opoziție compromisă și un credit masiv de încredere din partea electoratului și a comunității partenerilor de dezvoltare

                                                                                                                                                    În plus, și cadrul macroeconomic este destul de favorabil. „Urmează un an agricol bun, există un sistem macrofinanciar echilibrat și avem o prognoză destul de optimistă privind creșterea economică pentru următorii ani, inclusiv în regiune, punctează Adrian Lupușor.

                                                                                                                                                    De unde pot fi găsiți atâți funcționari reformatori?

                                                                                                                                                    Însă una din cele mai mari probleme a unui guvern reformator ar fi oamenii cu care acesta ar trebui să implementeze agenda ambițioasă de reforme.

                                                                                                                                                    Natan Garștea, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei crede că partea grea abia urmează.

                                                                                                                                                    De unde de găsit atâția oameni profesioniști, potriviți funcțiilor și, în special, integri? Fiindcă ar trebui să urmeze o substituire de sus în jos, lentă, dureroasă și cu o rezistență foarte puternică, a persoanelor care nu își fac lucrul la locul lor sau sabotează lucrul la locul lor, sau sunt corupți și tolerează corupția”, întreabă el. Garștea spune că nu o dată s-a convins că problema angajaților e cea mai critică problemă, mai ales la așa reforme ample, mai ales cu așa standarde înalte. Statul de regulă nu este cel mai competitiv angajator în ceea ce ține de salarii, oamenii buni sunt de regulă angajați la locuri bune de lucru, și venirea lor să lucreze în funcții bugetare este, de multe ori, un fel de sacrificiu patriotic. „Ținând cont de faptul că se încearcă eradicarea corupției din organele de stat și, prin urmare, angajații publici urmează să lucreze doar din salariul oficial ceea ce uneori e destul de deprimant”, menționează consilierul.

                                                                                                                                                    Natan Garștea presupune că schimbările vor începe de sus și viteza lor nu va ține doar de rezistența sistemului, dar și de aceea cât de repede se vor găsi oamenii potriviți pentru diverse funcții.

                                                                                                                                                    În același timp, expertul menționează că rezultatele de la noua guvernare trebui cerute, dar așteptările trebuie să fie realiste ca durată. „Ca să scoți un dosar penal mare în capăt, e nevoie să lucreze bine organele de anchetă, procuratura și sistemul judiciar, la toate nivelurile lui. Așa că înainte de a pune hoții la pușcărie, trebuie mai întâi să obții ca toate aceste elemente importante să funcționeze cum trebuie. Și așa, în orice alt domeniu”, precizează el.

                                                                                                                                                    Trebuie să cerem ca schimbarea să fie începută. Trebuie să urmărim cum ea avansează și încotro merge. Trebuie să cerem explicații când apar detururi sau încetiniri, și să apreciem relevanța explicațiilor. Dar nu trebuie să așteptăm rezultate finale într-o lună și minuni peste o noapte. Totul abia începe”, concluzionează consilierul Guvernatorului BNM.

                                                                                                                                                    Președintele PAS mulțumește electoratului și cheamă profesioniștii să se implice în guvernare

                                                                                                                                                    Dar ce spun cei cărora le sunt adresate aceste recomandări și sfaturi.

                                                                                                                                                    După anunțarea rezultatelor alegerilor, Președintele PAS Igor Grosu, s-a adresat luni, 12 iulie, cetățenilor moldoveni, din țară și din diasporă, mulțumind tuturor oamenilor pentru prezența impresionantă la votare și a accentuat că victoria din 11 iulie este a tuturor, este victoria împotriva corupției și a hoției.

                                                                                                                                                    Grosu a declarat că PAS este pregătit să înceapă cât mai curând activitatea în noul Parlament și să ofere țării un Guvern competent și a făcut, totodată, un apel către toți oamenii profesioniști, de acasă sau de peste hotare, să se implice în procesele transformaționale care urmează, specificând că votul de încredere oferit este o mare responsabilitate pentru PAS, urmând patru ani de muncă asiduă pentru a îndreptăți așteptările oamenilor.

                                                                                                                                                    Mai mult de jumătate din cetățeni au votat pentru schimbări serioase în țara noastră și ne-au oferit încrederea. Această încredere înseamnă pentru noi o imensă responsabilitate. Avem datoria să o îndreptățim. Știm cât de mult avem de muncit în următoarea perioadă. Moldova a fost adusă într-o groapă de probleme și este nevoie de eforturi solide, de acțiuni curajoase ca să scoatem țara la lumină. Pentru că oamenii Moldovei merită să trăiască bine, în înțelegere, în prosperitate. Pentru reformele serioase și curajoase, pentru modernizarea Moldovei și construcția unui stat puternic va fi nevoie de implicarea multor oameni integri, competenți. Va fi nevoie de noi toți pentru a reuși”, a spus președintele PAS.

                                                                                                                                                    Igor Grosu a specificat că noua majoritate dorește să numească cât mai repede un Guvern profesionist și eficient care să rezolve problemele urgente și a făcut un apel către moldovenii cu experiență relevantă în guvernare, management, drept și relații internaționale să apeleze la PAS în cazul în care pot să se implice în procesele transformaționale din țară.

                                                                                                                                                    Care vor fi primele acțiuni ale noului Guvern

                                                                                                                                                    După ce se va lua o decizie asupra validării alegerilor din 11 iulie, PAS va prelua guvernarea și va propune mai multe reforme, inclusiv reforme instituționale, care prevăd demiteri ale administrațiilor instituțiilor de stat. Despre aceasta a anunțat vicepreședintele PAS, Natalia Gavrilița, una din candidaturile vehiculate la funcția de prim-ministru, în cadrul unei emisiuni de la un post privat de televiziune.

                                                                                                                                                    Potrivit acesteia, demiterile vor viza în primul rând instituțiile subordonate Parlamentului.

                                                                                                                                                    În primul rând vorbim despre Consiliul Concurenței, unde am văzut lipsă de acțiune și despre acest lucru a anunțat și președinta Maia Sandu.

                                                                                                                                                    De asemenea, și la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Cu toții am văzut cum au acționat ei în raport cu instituțiile mass-media, îndeosebi în campaniile electorale”, a declarat Natalia Gavrilița.

                                                                                                                                                    De asemenea, vicepreședintele PAS spune că va cere un audit general al activității instituțiilor publice și că vor urma mai multe demiteri, acolo unde agențiile sau alte instituții și-au demonstrat ineficiența.

                                                                                                                                                    Chislea Ion

                                                                                                                                                      concediu

                                                                                                                                                      Pandemia a schimbat obiceiurile de vacanţă ale românilor din mediul urban, 2020 fiind anul vacanţelor mai rare, petrecute alături de familie şi prieteni în locuri izolate din ţară, conform unui nou studiu realizat de agenţia de media Starcom.

                                                                                                                                                      Dacă anul trecut 6 din 10 utilizatori de internet din mediul urban nu au renunţat la vacanţe, în acest an 95% dintre ei intenţionează să meargă în vacanţă.

                                                                                                                                                      Studiul Starcom România „Impactul COVID-19 asupra obiceiurilor de vacanţă” face parte din HumanGraphExperience, o serie de infografice lunare realizate de Starcom România, bazate pe studii cantitative.

                                                                                                                                                      „Anul 2020 nu a fost lipsit de vacanţe, însă românii din mediul urban au încercat să fie mai precauţi, să călătorească în grupuri mai mici, cu persoane apropiate, cei mai mulţi cu maşina personală, în locaţii în care s-au simţit în siguranţă. Deşi anul 2021 se anunţă unul plin de vacanţe odată cu relaxarea restricţiilor, comportamentul preventiv se menţine, astfel că persoanele din mediul urban iau în calcul posibile evenimente şi îşi aleg cu atenţie destinaţiile. 2020 a reprezentat şi un prilej de a descoperi locuri frumoase pe teritoriul ţării şi a deschis un apetit pentru vacanţele petrecute în România”, a explicat Andreea Zanfir, Consumer Insights & Research Coordinator, Starcom România.

                                                                                                                                                      Potrivit documentului citat, principalele motive pentru care românii au renunţat la vacanţa din 2020 au fost restricţiile impuse de autorităţi (52%), protejarea sănătăţii proprii şi a celor dragi (36%), dar şi motive de ordin financiar – lipsa resurselor (31%), instabilitatea financiară (22%) sau dorinţa de a economisi (11%).

                                                                                                                                                      Dintre românii care au fost în vacanţă anul trecut, jumătate au declarat că au organizat mai puţine plecări faţă de anii dinainte de pandemie.
                                                                                                                                                      „2020 a fost anul vacanţelor în familie: 8 din 10 românii din mediul urban au preferat să călătorească cu familia sau cei apropiaţi pentru a se simţi în siguranţă. Printre comportamentele observate, se numără faptul că majoritatea au renunţat la destinaţiile dorite din cauza restricţiilor de circulaţie (74%), au călătorit cu propria maşină din motive de siguranţă (76%), au evitat în mod intenţionat anumite ţări cu risc ridicat (70%), au organizat şederi mai scurte (55%) şi au preferat camping-ul şi spaţiile deschise (52%). Comparativ cu perioada pre-pandemică, în 2020, românii din mediul urban şi-au petrecut vacanţele în locaţii mai puţin accesibile, atât din punct de vedere geografic, cât şi financiar (locaţii de lux, staţiuni, locuri exotice, locaţii care nu sunt expuse riscului). Întrucât au călătorit mai puţin decât în alţi ani, şi-au permis să se bucure de o experienţă mai scumpă”, arată autorii studiului.

                                                                                                                                                      Pe de altă parte, dorinţa de a-şi petrece vacanţa descoperind noi locuri şi ţări, interacţionând şi conectându-se cu alte persoane a scăzut în timpul pandemiei, din cauza preocupării pentru sănătate. Similar, a scăzut interesul pentru locaţii animate, în timp ce a crescut cel pentru vacanţele petrecute acasă.

                                                                                                                                                      În perioada pandemiei, a crescut interesul pentru vacanţele petrecute în România. În topul destinaţiilor preferate se află litoralul, urmat de Braşov şi Prahova. În paralel, românii din mediul urban care au continuat să îşi petreacă vacanţele în străinătate au optat pentru destinaţii precum Bulgaria, Grecia şi Turcia.

                                                                                                                                                      Cât priveşte planificarea vacanţelor viitoare, majoritatea românilor din mediul urban declară că le este dor de vacanţă, indiferent dacă au renunţat la ea anul trecut sau nu. Sentimentul este mai acut printre femei şi tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani.

                                                                                                                                                      Astfel, 95% intenţionează să meargă în vacanţă anul acesta. Dintre aceştia, peste 90% vor să îşi petreacă vacanţa în România, în destinaţii precum litoralul, zonele montane sau Maramureş, în timp ce Grecia rămâne cea mai populară destinaţie externă.

                                                                                                                                                      În ceea ce priveşte motivele pentru care majoritatea românilor din mediul urban optează şi anul acesta pentru o vacanţă în ţară, preocuparea pentru sănătate şi siguranţă rămâne prioritară, în special în rândul persoanelor mature, cu vârsta peste 55 de ani (51%). Alte motive invocate includ costurile reduse, mai ales de segmentul de vârstă 25-44 (38%), lipsa obligativităţii unui test COVID, un motiv susţinut de cei cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani (38%) sau dorinţa de a susţine economia locală, mai prezentă printre respondenţii de peste 55 de ani (38%).

                                                                                                                                                      „Dintre românii din mediul urban care intenţionează să meargă în vacanţă în 2021, majoritatea au de gând să îşi folosească propria maşină, similar cu comportamentul pre-pandemic. În schimb, comparativ cu perioada pre-pandemică, numărul persoanelor care intenţionează să călătorească cu trenul şi autobuzul a scăzut (-4%), în timp ce numărul celor care aleg să călătorească cu avionul a crescut (+5%). Şi anul acesta, majoritatea preferă să îşi petreacă vacanţele alături de familie şi prieteni. Totuşi, aşa cum era de aşteptat, concediul arată diferit în funcţie de segmentul de vârstă: persoanele de peste 45 de ani prioritizează relaxarea şi odihna, îşi doresc să viziteze obiective turistice, să descopere diferite culturi şi să încerce mâncăruri exotice, în timp ce persoanele cu vârsta sub 34 de ani intenţionează să facă fotografii pentru a le păstra ca amintiri, să fie active, să se distreze şi să lege prietenii”, se mai arată în studiul referitor la impactul Covid-19 asupra planurilor de vacanţă.

                                                                                                                                                      Pe de altă parte, incertitudinea are impact asupra comportamentului legat de organizarea vacanţelor, în condiţiile în care 53% dintre românii utilizatori de Internet din mediul urban amână planificarea vacanţei până în ultimul moment, temându-se de introducerea neaşteptată a unor noi restricţii, iar 46% dintre ei nu sunt siguri că vor călători în ţări care nu au luat măsuri împotriva COVID-19.

                                                                                                                                                      Cu toate acestea, românii par optimişti, 67% dintre ei se simt mai confortabil faţă de anul trecut să plece în vacanţă.

                                                                                                                                                      Pall-Ex România, liderul pieței de transport și distribuție expres de mărfuri paletizate, a depășit la data de 9 iulie un nou prag important, atât pentru palmaresul companiei cât și pentru piața națională de distribuție și transport paletizat: 4 milioane de paleti transportați.

                                                                                                                                                      Am implementat în România un concept britanic pe care l-am adaptat la arhitectura de business românească, care știm cu totii, nu este una a rigorii, dimpotrivă. Cu toate acestea, am crescut acest business de la zero și am atins performanța de 4 milioane de paleți transportați anul acesta, când împlinim 10 ani de activitate.

                                                                                                                                                      Acești 10 ani au fost pentru noi definiți de mult efort susținut, de succes, lecții învățate, milioane de paleți transportați, promisiuni îndeplinite, și numărul unu în piață.

                                                                                                                                                      De asemenea, noul prag ne consolidează poziția de lider al pieței de transport și distribuție expres de mărfuri paletizate din România și ne obligă, în același timp, la păstrarea acelorași standarde de calitate, eficacitate și profesionalism în relația cu clienții noștri”, a declarat Cătălin Chelaru, Manager Comercial Pall-Ex România.

                                                                                                                                                      În anul 2020, compania Pall-Ex România a înregistrat, de asemenea, o serie de recorduri, cel mai recent fiind acela de peste 5.000 de paleți tranzitați într-o singură noapte. În prezent, Rețeaua Pall-Ex înglobează în portofoliu său mai mult de 16.000 de clienți dintre care, peste 5.000 sunt clienți activi lunar. Aceștia trimit, prin intermediul Rețelei Pall-Ex, bunuri din categoria FMCG, materiale de construcții, utilaje și materiale agricole și pentru grădinărit, decorațiuni, obiecte din industria de fashion, echipamente industriale sau piese din sectorul automotive.

                                                                                                                                                      Rata de livrare la timp a companiei este de 99,39%, iar procentul de daunalitate raportat la volumele tranzitate este extrem de redus, sub 0,16%, Pall-Ex România constituindu-se astfel într-un reper al operativității în domeniu.

                                                                                                                                                      Clienții Pall-Ex se bucură de multiple beneficii, printre care se numără: prețuri competitive pentru partidele de marfă constituite din 1-6 paleți, dovada în timp real prin SMS a livrării – vizibilă pentru client în contul Track&Trace, servicii de retur a documentelor și asigurarea ALL RISK la valoarea reală a mărfurilor, acoperire națională și gestionarea eficientă a lanțului de aprovizionare.

                                                                                                                                                      Conceptul de business implementat de Pall-Ex este unul inovator, lucrând în cadrul unei rețele formate din 41 de transportatori și distribuitori locali, ce livrează mărfuri paletizate în 24-48 de ore, pe întreg teritoriul României. Totodată, compania deține și cea mai întinsă rețea de depozite a unei companii de logistică autohtone, având un total de 43 de locații logistice în toată țara.

                                                                                                                                                      raiffeisen

                                                                                                                                                      Raiffeisen Bank si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sunt aranjorii unui pachet de finantare pentru liderul pietei romanesti de retail online, grupul eMAG. 

                                                                                                                                                      Pentru creditul sindicalizat de 37,55 milioane euro, semnat ieri la Bucuresti, Raiffeisen Bank si BERD sunt aranjori principali mandatati initiali, iar Alpha Bank este aranjor principal mandatat. Creditul este parte dintr-un pachet de 73,4 milioane euro pentru finantarea dezvoltarii celui de-al doilea parc logistic al companiei, precum si echiparea acestuia cu echipamente hi-tech. Compania s-a angajat de asemenea sa respecte standardele de certificare BREEAM Excellent pentru cladiri verzi, pentru optimizarea consumului de energie si limitarea emisiilor de gaze de sera. 
                                                                                                                                                      Fondata in anul 2000, eMAG este astazi cel mai mare retailer online din Romania, cu o platforma care pune impreuna clienti, furnizori si antreprenori din Romania, Bulgaria si Ungaria. Ca raspuns la cresterea rapida a cererii de servicii online inregistrata in timpul pandemiei cu coronavirus, compania isi extinde capacitatea logistica. Noul centru logistic va fi echipat cu cele mai noi tehnologii. Investitia va permite eMAG sa-si dezvolte capacitatea comerciala, dar si sa sprijine indirect IMM-urile sa-si dezvolte afacerile beneficiind de platforma eMAG, care este utilizata de milioane de consumatori din Europa Centrala si de Est. 

                                                                                                                                                      Cristian Sporis, vicepresedinte pentru Corporate Banking Raiffeisen Bank, a spus: “Tranzitia catre o economie verde si sustenabila este un obiectiv strategic pentru noi si angajamentul nostru este sa sprijinim clientii corporate pentru investitii si activitati in aceasta directie, pentru ca este nu doar in beneficiul pastrarii si cresterii competitivitatii lor in regiune, dar ajuta intreg ecosistemul economic si social local, atat IMM-uri, cat si consumatori”. 

                                                                                                                                                      Tudor Manea, CEO eMAG, a comentat: “Pentru a ne indeplini misiunea, cautam mereu cai prin care sa deservim clientii mai repede, mai ieftin si mai bine, cu o gama de produse tot mai mare. Aceasta investitie majora, care se apropie de 100 de milioane de euro, este un pas important in aceasta directie. Centrul logistic va fi un reper in regiune din punct de vedere al tehnologiei de ultima generatie si al sustenabilitatii, va creste capacitatea noastra de a depozita o gama larga de produse si va imbunatati timpul de pregatire a comenzilor cu circa 90 de minute/comanda si cu un cost mult redus.  De asemenea urmarim si obiectivul de dezvoltare sustenabila, astfel ca noul centru logistic va fi conform cu standard BREEAM Excellent”.

                                                                                                                                                      Dirk Werner, Director BERD, Telecommunications, Media and Technology: “Banca este mandra sa sprijine eMAG ca lider al digitalizarii in Romania si in tarile ECE. Prin dezvoltarea serviciilor logistice, eMAG nu isi va imbunatati doar capacitatea proprie, dar va facilita si dezvoltarea mai rapida a IMM-urilor locale, ajutandu-le sa ajunga la clienti si piete la care altfel nu ar avea acces, cu costuri mai bune. Dezvoltarea platformei va servi si interesele consumatorilor, care vor beneficia de produse mai variate, de mai buna calitate si cu un pret mai bun”.  

                                                                                                                                                      Mark Davis, director regional BERD pentru Romania si Bulgaria: “Date fiind standardele de sustenabilitate ale proiectului, este foarte potrivit pentru strategia BERD pentru Romania, potrivit careia banca va sprijini operatiuni sustenabile si verzi pentru cresterea competitivitatii companiilor locale, in toate sectoarele, inclusiv cladiri verzi si sustenabile”. 

                                                                                                                                                      Periklis Voulgaris, vicepresedinte executiv pentru Corporate Banking, Alpha Bank Romania: “In istoria noastra de proiecte comune si cooperare de succes suntem bucurosi sa participam la acest proiect legat de sustenabilitate al eMAG. Alpha Bank Romania promoveaza proiecte verzi, digitale si care imbunatatesc eficienta energetica, care vor ajuta economia in ansamblu sa fie mai sustenabila. Aceasta este provocarea la care ne-am angajat”. 

                                                                                                                                                      BERD este cel mai mare investitor institutional in Romania, cu investitii de 9 miliarde de euro in 468 de proiecte, din care 76 la suta in proiecte private. 

                                                                                                                                                      Raiffeisen Bank deserveste peste 2,2 milioane de clienti in Romania, atat personae fizice si IMM-uri, cat si companii mari si medii. La sfarsitul trimestrului I, creditele acordate de banca clientilor sai depaseau 6 miliarde de euro.

                                                                                                                                                      Romania

                                                                                                                                                      Ţările din Grupul de la Visegrád (V4) intenţionează să continue şi să accelereze proiectele de dezvoltare – a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó vineri, la Ljubljana, după întâlnirea de vârf a prim-miniştrilor Grupului de la Visegrád cu premierul Sloveniei.

                                                                                                                                                      O investiţie cheie este legătura feroviară de mare viteză între ţările V4, întrucât în toată Europa Centrală nu sunt suficiente căi ferate de mare viteză – a subliniat ministrul.

                                                                                                                                                      Potrivit lui Szijjártó, acesta este motivul pentru care cele patru ţări din Grupul de la Visegrád au decis să construiască o cale ferată de mare viteză care leagă Budapesta şi Varşovia, trecând prin Bratislava şi Praga.

                                                                                                                                                      Ungaria este prima dintre cele patru ţări care a realizat studiul de fezabilitate. Prin urmare a fost convocat pentru luna septembrie grupul de lucru din domeniul transporturilor al ţărilor V4 – a adăugat el.

                                                                                                                                                      Ministrul a semnalat că studiul de fezabilitate prevede un traseu de 170 de km în Ungaria, iar indicatorii de rentabilitate sunt de-a dreptul remarcabili. Traseul începe de la gara Kelenföld din Budapesta şi urmează linia dezvoltărilor feroviare actuale până la Törökbálint. În continuare, pentru a proteja mediul înconjurător, înconjoară munţii Vértes spre sud, mergând până la Győr, de unde ar continua, aproape lipit de autostradă, până în zona triplei frontiere a Ungariei cu Austria şi Slovacia. În acest punct, traseul ar putea fi conectat la sistemul feroviar de mare viteză din Europa de Vest – a explicat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                      După cum a spus, pe segmentul ungar, ţinând cont de condiţiile de relief, o viteză cuprinsă între 230 şi 320 de km/h pare realistă şi sustenabilă. Acest lucru ar însemna că s-ar putea ajunge la Bratislava într-o oră şi jumătate, la Praga în trei ore şi jumătate, iar la Varşovia în cinci ore şi jumătate – a precizat ministrul, adăugând că datorită conexiunii cu sistemul feroviar
                                                                                                                                                      occidental, oraşe precum Frankfurt, Berlin sau Milano ar fi accesibile şi ele practic în cel mult o jumătate de zi, pornind din centrul Budapestei.

                                                                                                                                                      Proiectul ar fi semnificativ şi din punct de vedere al protecţiei mediului, deoarece ar putea preveni emisia unei cantităţi aproximative de 400 000 tone de dioxid de carbon pe an în zona Europei Centrale. În plus, se estimează pe baza calculelor că întreaga cale ferată regională de mare viteză ar putea transporta în jur de 20 de milioane de pasageri pe an – a arătat ministrul.

                                                                                                                                                      El a evidenţiat că Uniunea Europeană are ca obiectiv triplarea lungimii căilor ferate de mare viteză până în anul 2050.

                                                                                                                                                      “De aceea, datoria noastră este acum să mobilizăm fonduri UE pentru finanţarea planificării şi pregătirii în ciclul bugetar 2021-2027” – a subliniat Szijjártó.

                                                                                                                                                      Proiectul este un proces care necesită 10 ani. În acelaşi timp, este important să subliniem că secţiunile ungare ar putea fi utilizate şi în traficul interurban intern, astfel se va putea ajunge mai rapid şi la Győr, Sopron, Szombathely, dar şi la Lacul Balaton – a spus ministrul.

                                                                                                                                                        Deficitul balantei comerciale

                                                                                                                                                        Institutul Național de Statistică (INS) a publicat în această dimineață datele cu privire la evoluția comerțului internațional cu bunuri în mai și primele cinci luni ale anului curent.

                                                                                                                                                        Statisticile indică continuarea tendinței de creștere a exporturilor și importurilor cu ritmuri anuale ridicate în mai, evoluție determinată de redeschiderea economiilor (în contextul procesului de vaccinare) și efectul bază.

                                                                                                                                                        De asemenea, conform acestor date deficitul comercial s-a intensificat, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice din România, tendinței de apreciere pentru cursul de schimb real efectiv și provocărilor structurale din sfera unor sectoare strategice precum agri-business și produse chimice.

                                                                                                                                                        Astfel, conform INS exporturile de bunuri s-au majorat cu 58,5% an/an la 6 miliarde EUR în luna mai: componenta comunitară a crescut cu 57,1% an/an la 4,4 miliarde EUR, iar pe segmentul extra-comunitar s-a consemnat un avans de 62,7% an/an la 1,6 miliarde EUR.

                                                                                                                                                        Importurile de bunuri au crescut cu 54,2% an/an la 7,7 miliarde EUR în luna mai: componenta comunitară a urcat cu 55,2% an/an la 5,6 miliarde EUR, iar importurile din afara Uniunii Europene s-au majorat cu 51,4% an/an la 2,1 miliarde EUR.

                                                                                                                                                        Prin urmare, deficitul balanței comerciale cu bunuri s-a adâncit cu 41,1% an/an la 1,8 miliarde EUR în mai, cu următoarea distribuție: 1,2 miliarde EUR pe segmentul comunitar (49,1% an/an) și 0,5 miliarde EUR componenta extra-comunitară (25,1% an/an).

                                                                                                                                                        Evoluția exporturilor și importurilor de bunuri cu bază lunară este evidențiată în primul grafic din partea dreaptă.

                                                                                                                                                        De asemenea, dinamica anuală a componentelor comunitare ale exporturilor și importurilor de bunuri este reprezentată în al doilea grafic alăturat.

                                                                                                                                                        La deteriorarea balanței comerciale cu bunuri din ultimele luni a contribuit și tendința de apreciere pentru cursul de schimb real efectiv al monedei naționale, după cum se poate observa în ultimul grafic din partea dreaptă.

                                                                                                                                                        Prin urmare, în perioada ianuarie-mai 2021 exporturile de bunuri au crescut cu 26% an/an la 29,9 miliarde EUR, evoluție determinată de relansarea economiei mondiale și redeschiderea economiilor din Uniunea Europeană (principalul partener economic al României).

                                                                                                                                                        Astfel, exporturile de bunuri spre țările Uniunii Europene au crescut cu 29,3% an/an la 22,2 miliarde EUR, în timp ce componenta extra-comunitară a urcat cu 17,5% an/an la 7,7 miliarde EUR.

                                                                                                                                                        Importurile de bunuri s-au majorat cu 24,6% an/an la 38,8 miliarde EUR în perioada ianuarie-mai, pe fondul redeschiderii economiei interne, mix-ului relaxat de politici economice și aprecierii cursului de schimb real efectiv al monedei naționale.

                                                                                                                                                        Prin urmare, deficitul balanței comerciale cu bunuri s-a intensificat cu 20,1% an/an la 8,8 miliarde EUR în primele cinci luni din 2021, cu următoarea distribuție: 6,3 miliarde EUR componenta comunitară (13,9% an/an) și 2,6 miliarde EUR pe segmentul extra-comunitar (38,6% an/an).

                                                                                                                                                        În primele cinci luni din 2021 cele mai ridicate niveluri ale deficitului comercial au fost înregistrate pe segmentele: alimente și animale vii (1,2 miliarde EUR), combustibili (1,4 miliarde EUR), produse manufacturate (2 miliarde EUR) și produse chimice (4,1 miliarde EUR).

                                                                                                                                                        În scenariul macroeconomic central BT previzionăm creșterea exporturilor și importurilor totale (bunuri și servicii) cu dinamici medii anuale de 4,5%, respectiv 6,2% în perioada 2021-2023.

                                                                                                                                                        În ședința Comisiei Municipale de Urbanism și Amenajare a Teritoriului de joi, 8 iulie, au fost analizate 54 de lucrări, din care 26 în comisia mare CMUAT și 28 în subcomisia operativă.

                                                                                                                                                        „Interesul investitorilor pentru construirea de pensiuni turistice sau apartamente în regim hotelier ne arată, încă o dată, că Oradea devine tot mai atractivă. Acesta este efectul muncii depuse în ultimii ani de administrația locală orădeană, concretizată în clădiri de patrimoniu reabilitate, în obiective turistice atractive și o infrastructură în continuă dezvoltare care facilitează accesul rapid în orice punct al orașului”, a precizat viceprimarul Arina Moș.

                                                                                                                                                        Construire imobil cu apartamente de închiriat în regim hotelier, pe str. Calea Clujului

                                                                                                                                                        În cadrul ședinței CMUAT, S.C Conremon S.R.L a solicitat avizarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru construire imobil cu apartamente de închiriat în regim hotelier pe str. Calea Clujului nr. 38 (zona Maternității), cu regim de înălțime P +2E + etaj retras, cu servicii/spații comerciale la parter și desființare construcții existente.

                                                                                                                                                        Investitorul propune construirea a 19 apartamente de închiriat în regim hotelier. urmând să asigure locurile de parcare aferente funcțiunii propuse.

                                                                                                                                                        Planul Urbanistic de Detaliu a fost avizat de comisie.

                                                                                                                                                        Pensiune turistică pe str. Gh. Doja

                                                                                                                                                        S.C Ștefania Imob S.R.L a solicitat aviz de oportunitate pentru demolare construcții existente și construire pensiune turistică, cu regim de înălțime S+P+E+ 1 etaj retras, pe str. Gh. Doja colț cu str. Graurilor. Investitorul propune 8 unități locative (camere) + 13 locuri de parcare la subsol.

                                                                                                                                                        Conform Regulamentului Local de Urbanism (RLU) pentru funcțiunea de turism se solicită elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD).

                                                                                                                                                        Proiectul a primit aviz favorabil de oportunitate, urmând să revină la comisie cu PUD-ul, după care va urma consultarea publică.

                                                                                                                                                        Construire imobil de locuințe colective pe amplasamentul fostei Mori Emilia

                                                                                                                                                        S.C Euro Max Investment S.R.L a solicitat CMUAT aviz de oportunitate pentru construire imobil mixt de locuințe colective pe str. M. Kogălniceanu intersecție cu str. M. Viteazul și str. 1848 (pe amplasamentul fostei Mori Emilia), având regim de înălțime S+P +5 etaje, cu funcțiuni terțiare (cum ar fi spații comerciale, birouri, cabinete medicale etc).

                                                                                                                                                        CMUAT a avizat favorabil proiectul, solicitând elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Membrii comisiei au avizat conceptul, cu condiția să existe un echilibru între spațiile de locuire și funcțiunile complementare.

                                                                                                                                                        „CMUAT a solicitat investitorului ca prin volumetrie clădirea să aducă aminte de silueta vechii Mori Emilia. Planul Urbanistic Zonal va trebui să reglementeze posibilitățile de construire pentru întreg cvartalul delimitat de străzile M. Kogălniceanu, M. Viteazul, 1848 și Evreilor Deportați”, a precizat Radu Fortiș, Arhitectul Șef al orașului.

                                                                                                                                                        Urmează ca documentația de urbanism să fie supusă consultării publicului, conform regulamentului aprobat prin HCL nr. 495/2019 privind regulamentul local de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului

                                                                                                                                                        parlamentare

                                                                                                                                                        Duminică, 11.07.2021, se vor desfășura în R. Moldova alegeri parlamentare anticipate cu două formațiuni politice în prim plan – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS) – care își vor disputa majoritatea voturilor și mai multe partide, în plan secund, care se vor lupta pentru a trece de pragul electoral de 5% pentru a accede în viitorul legislativ.

                                                                                                                                                        Din zeci de sondaje apărute, doar câteva sunt credibile”

                                                                                                                                                        Ca de fiecare dată când se desfășoară alegeri electorale la Chișinău, că sunt scrutine locale, legislative sau prezidențiale, spațiul public este invadat de foarte multe sondaje, a declarat Valeriu Pașa – expert mass-media, politică, mediu informațional, politică internațională, procese electorale în cadrul Watchdog.md – în cadrul evenimentului on-line „Alegeri la Chișinău: Cui îi este frică de un parlament pro-reforme?”, organizat de Centrul Român de Politici Europene.

                                                                                                                                                        În perioada ianuarie-iunie, au fost făcute publice zeci de sondaje din care maxim 2-3 au fost finanțate din surse credibile. Restul fiind comandate de companii/organizații care nu erau transparente privind sursa de finanțare și care declarau că fie „au primit cadou acest sondaj de opinie”, fie „finanțează sondajele din surse proprii” sau „comandate de unele ziare sau publicații al căror tiraj este foarte mic, iar veniturile lunare nu permit achiziționarea unui astfel de sondaj”. Conform unui proiect al Watchdog.md de monitorizare a sondajelor, multe dintre acestea au fost modificate față de realitate, în spațiul public fiind prezentate date schimbate față de datele obținute în teren, dar și sondaje realizate de companii care nu dețin capacitatea realizării unor asemenea studii de cercetare.

                                                                                                                                                        Conform afirmațiilor lui Valeriu Pașa, „din analiza sondajelor de opinie credibile precum și din analiza unor sondaje închise (n.n. – realizate de unele partide politice moldovenești), rezultă că în ultimele luni s-a înregistrat o explozie a rating-ului electoral pentru PAS și personal pentru Maia Sandu, față de scrutinul prezidențial și o scădere a rating-ului socialiștilor și comuniștilor… Pe timpul alegerilor se vor înregistra mici schimbări față de aceste sondaje, creșteri sau scăderi, însă nu vor fi radicale, adică să poată schimba ceea ce relevă aceste studii: cele două formațiuni, PAS și BeCS vor accede sigur în Parlament, luptându-se pentru primul loc”.

                                                                                                                                                        Ce partide vor forma noul Parlament?

                                                                                                                                                        În opinia lui Valeriu Pașa, „cel puțin 3, probabil 4 formațiuni politice vor intra în viitorul legislativ: PAS, BeCS, Partidul Nostru și probabil Partidul Șor. Acesta din urmă va fi ajutat de către socialiști, prin cedarea unor voturi, în cazul în care nu va reuși să obțină peste 5% din voturi. Astfel, acesta va beneficia de o parte din voturile fraudate venite din zona transnistreană. Fraudate deoarece acestea, parțial vor fi obținute în cadrul instituțiilor de stat, unde funcționarii vor fi forțați să voteze conform indicațiilor șefilor lor și parțial vor veni de la electoratul plătit să voteze astfel”.

                                                                                                                                                        În cazul partidelor mici sau de nișă, potrivit specificului moldovenesc al realizării sondajelor de opinie, mulți dintre cei intervievați, deși sunt simpatizanți ai Partidului Șor, nu recunosc din varii motive că susțin această formațiune politică. În consecință, dacă în sondaje Partidul Șor este creditat cu 3,5% din voturi, în realitate acesta poate obține 7%. La fel este și cazul partidului condus de R. Usatîi, însă în cazul lui este mult mai greu de estimat câți simpatizanți are în realitate. S-a văzut, de exemplu, în alegerile prezidențiale, când până și sondajul realizat de Watchdog.md în ziua alegerilor a creditat Partidul Nostru cu 12% când de fapt el a obținut 17% din voturi în interiorul R. Moldova. Explicația oferită de Valeriu Pașa este că foarte mulți din susținători ai lui R. Usatîi au refuzat să participe la sondajul realizat la ieșirea de la urne.

                                                                                                                                                        În ceea ce privește dreapta moldovenească, aceasta nu va fi reprezentată de alte partide în viitorul parlament decât de PAS care este creditată, de sondajele de opinie credibile, cu obținerea unei majorități în viitorul legislativ. Șanse teoretice să treacă de pragul de 5% le are doar Platforma Politică „Dreptate și Adevăr” (PPDA), condusă de Andrei Năstase, însă în realitate probabilitatea este destul de mică. În cazul în care, partidele de dreapta din R. Moldova s-ar fi unit într-un bloc comun, atunci acestea ar fi putut aduce un plus de 5-6 mandate parlamentare care ar fi putut contribui la crearea unei majorități constituționale de dreapta.

                                                                                                                                                        Strategia adoptată de Kremlin pentru a diminua influența pro-europeană la Chișinău constă în împiedicarea PAS de a obține o majoritate constituțională, care să-i permită să implementeze reformele anticorupție. Astfel, au fost susținute financiar și/sau logistic, direct sau indirect, mai multe formațiuni politice așa-numite „partide spoiler” (exemplu: Partidul Politic Democrația Acasă – lider Vasile Costiuc, AUR Moldova, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – lideri Ion Chicu etc.) care vor lua din voturile electoratului moldovenesc pro-european.

                                                                                                                                                        Cine va forma viitorul guvern de la Chișinău?

                                                                                                                                                        Ceea ce se preconizează a fi o certitudine este faptul că PAS și Maia Sandu vor câștiga aceste alegeri, însă întrebarea este dacă acest partid va forma un guvern. În cazul în care va obține majoritate parlamentară, atunci situația este clară: guvernul va fi format de către PAS.

                                                                                                                                                        Deși se bucură de un suport extern foarte mare, chiar mai mare decât s-a bucurat PLDM în perioada Vlad Filat, PAS se va confrunta cu o serie de obstacole, create de parlamentarii de stânga, în procesul de implementare a reformelor democratice și a luptei anticorupție.

                                                                                                                                                        În cazul în care PAS nu obține majoritatea, atunci există trei scenarii în funcție de accederea în parlament a PPDA și de jocul PN:

                                                                                                                                                        1. dacă PPDA trece de pragul de 5%, atunci Maia Sandu va forma o alianță cu Andrei Năstase pentru obținerea unei majorități și pentru crearea unui guvern;
                                                                                                                                                        2. în cazul în care PPDA nu va reuși să obțină numărul necesar de voturi, atunci PAS, pentru a putea forma un guvern, se va vedea nevoită să facă o alianță cu PN;
                                                                                                                                                        3. dacă PAS refuză să formeze o alianță cu R. Usatîi, atunci probabilitatea este destul de ridicată pentru apariția unui guvern de centru-stânga, fără PAS, format de PSRM, PCRM, Partidul Șor și PN, cu posibil premier Mariana Durleșteanu.

                                                                                                                                                        Viitorul politic al lui Igor Dodon

                                                                                                                                                        Așa cum a fost diseminat în spațiul public, alianța pre-electorală dintre socialiști și comuniști, BeCS, nu va mai funcționa după alegeri, partidele componente alegând să-și desfășoare activitatea independent în viitorul legislativ.

                                                                                                                                                        În perioada post-alegeri, se pare că Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) se va confrunta cu un val de plecări a membrilor, implicit și a parlamentarilor. O parte dintre ei se vor întoarce la Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, alții vor migra spre partidul condus de R. Usatîi (conștientizând că acesta se bucură de o susținere tot mai mare din partea Moscovei, în detrimentul lui Igor Dodon) sau alții parlamentari socialiști se vor declara independenți și vor acționa pragmatic din punct de vedere politic.

                                                                                                                                                        Valul de plecări cu care se va confrunta PSRM se datorează faptului că Igor Dodon nu a reușit să fie locomotiva politică care se preconiza a fi. În subsidiar se poate menționa că acesta a dezamăgit atât în relația cu Moscova cât și în relația cu colegii de partid și electoratul socialist pierzând alegerile prezidențiale în fața Maiei Sandu.

                                                                                                                                                        În acest context, viitorul politic al lui Igor Dodon nu este tocmai roz. Chiar dacă va fi parlamentar, va fi sprjinit de un număr tot mai mic de colegi de partid. Astfel, există o probabilitate medie spre ridicată ca acesta să fie subiectul unor dosare penale de corupție, în viitorul pe termen scurt și mediu, dosare ce vor fi deschise atât ca urmare a presiunii venite dinspre media pro-europeană cât și ca urmare a implementării reformelor anticorupție de către PAS. De fapt, arestarea și judecarea lui Igor Dodon pentru fapte de corupție ar putea fi unul dintre cele mai importante criterii de succes a reformei anticorupție din R. Moldova.

                                                                                                                                                        De ce AUR în R. Moldova?

                                                                                                                                                        Alianța pentru Unirea Românilor s-a implicat în campania electorală din R. Moldova cu un stil total diferit de cel utilizat la alegerile legislative din România. Deși va fi, probabil, susținut de infrastructura din diasporă a AUR România, AUR de la Chișinău nu va reuși să obțină un scor care să-i permită intrarea în viitorul legislativ. Această formațiune a încercat să reinventeze mișcarea unionistă dar a eșuat în a atrage electoratul unionist din mai multe motive:

                                                                                                                                                        1. a utilizat politicieni (Vlad Munteanu, Dorin Chirtoacă etc.) care au activat anterior în fostul Partid Liberal condus de Mihai Ghimpu, singurul partid exponent al luptei unioniste din R. Moldova, dar care a făcut compromisuri cu Vlad Plahotniuc, lucru ce nu poate fi uitat de moldovenii pro-europeni și pro-unire;
                                                                                                                                                        2. a încercat să polarizeze întregul segment unionist, dar nu pe principiul win-win ci pe principiul absorbției formațiunilor politice;
                                                                                                                                                        3. a utilizat propaganda și manipularea electorală după modalitatea utilizată de formațiunile pro-rusești, fapt ce induce în conștiința colectivă faptul că ar fi un agent pro-Kremlin care acționează în favoarea socialiștilor rupând din voturile PAS;
                                                                                                                                                        4. a utilizat un mesaj electoral care s-a potrivit ca o mănușă propagandei pro-rusești din R. Moldova;
                                                                                                                                                        5. este condusă de Vlad Bilețchi, un politician controversat, care la alegerile legislative anterioare a acționat în circumscripția sa ajutându-i pe candidații socialiști nu în interesul acestora ci în interesul lui Plahotniuc pentru a împiedica accederea pro-europenilor în parlament;
                                                                                                                                                        6. a adoptat un discurs agresiv față de un anumit contracandidat ceea ce a dus la mobilizarea electoratului moldovenesc împotriva lor decât pentru ei.

                                                                                                                                                        Care este rolul diasporei în alegerile legislative

                                                                                                                                                        În toată perioada pre-electorală, de fapt în perioada de dinainte de alegerile prezidențiale și până în prezent, spațiul public electoral din R. Moldova a fost invadat de mesaje populiste fără niciun fundament economic, de mesaje denigratoare și calomnioase la adresa altor candidați fapt ce a dus la adâncirea confuziei și antagonizarea electoratului moldovenesc atât cel intern cât și cel din diasporă. Astfel, BeCS s-a folosit de un discurs anti-UE, anti unire și de genul „nu ne vindem țara străinilor”, în timp ce PAS a continuat același discurs de la alegerile prezidențiale, un discurs dedicat luptei anti-corupție.

                                                                                                                                                        În general, partidele pro-europene au avut un discurs politic mai elevat decât cele pro-ruse sau de stânga, adresându-se cu un mesaj pro-reformă și anticorupție. Acest lucru a generat un rating mare partidului condus de Maia Sandu, atât pe plan intern cât și în diasporă.

                                                                                                                                                        Electoratul moldovenesc din diasporă este dispersat între Vest și Est și va vota cu acele partide care dețin resursele necesare pentru a-și promova discursul politic și anume cu PAS și BeCS. Celelalte partide vor fi votate în mică măsură de moldovenii din diasporă, excepție făcând (n.n. – așa cum am scris mai sus) AUR de la Chișinău care va beneficia de infrastructura din străinătate a AUR românesc.

                                                                                                                                                        Lupta va continua și după alegerile parlamentare

                                                                                                                                                        Adevărata lupta se va da după apariția rezultatelor alegerilor parlamentare. PAS, care va obține cele mai multe voturi va duce o luptă etapizată (multe dintre etape se vor derula simultan) pentru:

                                                                                                                                                        1. a obține în primul rând o majoritate parlamentare „nepenală” (formată din parlamentari care nu se simt amenințați de justiție, de lupta anticorupție);
                                                                                                                                                        2. formarea unui guvern care să fie susținut în procesul legislativ și normativ;
                                                                                                                                                        3. înlăturarea / ocolirea tuturor obstacolelor ce vor fi ridicate de către deputații „penali” cu scopul de a împiedica reformele PAS și a discredita acest partid, implicit pe Maia Sandu, în ochii electoratului moldovean pro-european și în fața UE;
                                                                                                                                                        4. implementarea reformelor democratice și anticorupție ale PAS prin:
                                                                                                                                                          1. explicarea publică a modului practic de implementare a acțiunilor anticorupție (acest lucru a lipsit cu desăvârșire în discursul electoral, accentul fiind pus doar pe mesajul simplu anti-corupție din campania prezidențială și pe declarații calomnioase la adresa contracandidaților);
                                                                                                                                                          2. eliminarea elementelor susceptibile de corupție (sau de manipulare din partea opoziției de stânga) din instituțiile de stat importante pentru desfășurarea reformei anticorupție.

                                                                                                                                                        De cealaltă parte a baricadei, partidele de stânga vor avea posibilitatea de a forma un guvern în cazul în care PAS nu va reuși să dețină / controleze o majoritatea care să-i susțină reformele. În această cheie, guvernul de centru-stânga format va acționa în primul rând pentru discreditarea publică națională și internațională a Maiei Sandu și implicit a PAS precum și pentru menținerea status-quo-ului centrelor de influență locale și pro-rusești din R. Moldova.

                                                                                                                                                        Marius Totoianu

                                                                                                                                                        prezidențiale

                                                                                                                                                        Aproape 3,3 milioane de alegători sunt așteptați la urne duminică, 11 iulie în Republica Moldova pentru a-și exprima votul în cadrul alegerilor parlamentare anticipate. Cel puțin așa spune Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău, care a anunțat recent că, la momentul de finalizare a procedurii de actualizare a listelor electorale, în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși 3.282.837 cetățeni cu drept de vot. Această cifră ridică semne de întrebare, or, potrivit Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2020 numărul provizoriu al populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova constituia 2,64 milioane de persoane, în scădere cu 45,7 mii față de anul precedent.

                                                                                                                                                        Potrivit CEC-ului, 2,79 milioane de alegători sunt atribuiți unităților administrativ-teritoriale, 237.700 – nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării iar alți 258.691 sunt cetățeni cu drept de vot cu domiciliu înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.

                                                                                                                                                        De cealaltă parte, 22 de formațiuni politice și blocuri electorale plus un candidat independent concurează pentru a obține votul cetățenilor.

                                                                                                                                                        O bună parte din aceste formațiuni nu au, însă, programe electorale bine conturate. Potrivit unui studiu al Centrului Analitic Expert-Grup, doar cinci concurenți au elaborate programe electorale cu un grad mai înalt de detaliere, alte 12 entități politice au venit cu programe electorale succinte, fără detalieri, de regulă de 1-2 pagini, iar în cazul a cinci partide nu a fost identificat niciun document cu angajamentele electorale.

                                                                                                                                                        De fapt, potrivit majorității sondajelor de opinii, doar patru-cinci formațiuni au șanse reale de a accede în Parlament după alegeri. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care o susține pe președinta Maia Sandu, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), Partidul politic Șor al oligarhului fugar Ilan Șor, principalul inculpat în dosarul furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014, Blocul electoral Renato Usatîi, condus de primarul orașului Bălți, Renato Usatîi și, în unele cazuri, Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), fost aliat al PAS în alegerile parlamentare precedente, în frunte cu liderul Andrei Năstase.

                                                                                                                                                        Este remarcabil faptul că toate sondajele de opinii, fără nicio excepții prezic victoria în alegeri a partidului aliat președintei Maia Sandu, PAS. Concurenții parcă s-au împăcat cu acest gând iar intriga principală în alegeri este dacă PAS va obține o majoritate de mandate în Parlament și va putea forma de unul singur Guvernul. Ar fi o premieră pentru Republica Moldova, când un partid de dreapta obține de unul singur majoritatea în Parlament și poate forma singur Guvernul.

                                                                                                                                                        Ultimul Barometru al Opiniei Publice, sondaj realizat de compania iDATA la comanda Institutului de Politici Publice și făcut public luni, 5 iulie arată că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) s-ar clasa pe prima poziție în cadrul alegerilor anticipate, cu un scor de 33,7%. Urmează BeCS cu 25,2% și Șor – cu 6%.

                                                                                                                                                        Blocul lui Renato Usatîi, care are nevoie de 7% pentru a intra în Parlament, este creditat cu 4,6% din voturi iar Platforma DA ar acumula doar 2,7%.

                                                                                                                                                        Dacă aceste date reflectă opțiunea de vot reală a alegătorilor, atunci PAS obține o majoritate firavă în Parlament doar cu voturile din interiorul țării. La acestea s-ar putea adăuga voturile din Diaspora, care i-ar asigura o majoritate confortabilă. Un sondaj efectuat recent pentru Diaspora, arată că circa 70% din aceasta ar vota pentru PAS. Și dacă la vot vor participa un număr suficient de mare de alegători din Diaporă, PAS ar mai putea obține 10-12 mandate suplimentare.

                                                                                                                                                        De cealaltă parte, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor (BeCS) nu se așteaptă la vreun adaos cât de cât însemnat de la votul din Diaspora însă mizează pe votul organizat al cetățenilor moldoveni, cu reședința în zona transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. În alegerile parlamentare din 2019 au fost aduși organizat circa 40 de mii de alegători transnistreni. Rezultatul nu a putut fi repetat și la alegerile prezidențiale din 2020 deoarece populația de pe malul drept, inclusiv veteranii războiului de pe Nistru din 1992 s-au opus vehement votării organizate a transnistrenilor.

                                                                                                                                                        Comisia Electorală Centrală, prin intermediul lui Maxim Lebedinschi, secretarul instituției și omul socialiștilor, a făcut tot posibilul pentru a diminua posibilitatea de vot în Diaspora și a sporit condițiile pentru cetățenii transnistreni. Astfel, deși Ministerul de Externe, responsabil pentru votul în străinătate a recomandat cel puțin 191 de secții de votare, CEC a autorizat inițial doar 136. După ce Curtea de Apel a obligat-o să se conformeze cerințelor Ministerului de Externe și să deschidă cel puțin 191 de secții, Comisia a mai acceptat deschiderea doar a 14 secții și astfel Diaspora va beneficia de doar 150 de secții de votare.

                                                                                                                                                        De cealaltă parte CEC a decis deschiderea a 44 de secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului însă Curtea de Apel a redus numărul acestora la 12, provocând proteste ale socialiștilor.

                                                                                                                                                        Toată această tevatură cu secțiile de votare reprezintă tentativele socialiștilor de a înclina balanța astfel ca Partidul Acțiune și Solidaritate să nu ia majoritatea. De cealaltă parte, doar o majoritate parlamentară i-ar permite acestuia și președintei Maia Sandu să inițieze și să realizeze o serie de reforme importante, promise de aceasta încă în campania electorală din toamnă pentru fotoliul de președinte. Așa cum Republica Moldova este o republică parlamentară, președintele nu are suficiente împuterniciri pentru a face reformele de care are nevoie statul moldovenesc. În primul rând este vorba despre reforma justiției dar și a altor instituții cheie în stat, care au fost până acum controlate de clanurile oligarhice și nu au permis instalarea unei economii veritabile de piață, care să condiționeze o dezvoltare economică durabilă.

                                                                                                                                                        Reformele, propuse de Maia Sandu și PAS chiar presupun niște schimbări revoluționare, care, în ultimă instanță ar trebui să înlăture de la guvernare clanurile oligarhice, care au dominat sub diferite forme viața politică și economică a Republicii Moldova timp de treizeci de ani. Evident, că acest clanuri, care au acumulat averi în acest răstimp, și-au creat partide, au propriile trusturi mediatice și controlează prin intermediul propagandei o bună parte din electorat, în special cel ușor de manipulat, nu vor ceda atât de ușor. De aceea în campania electorală au fost înscrise cel puțin zece „partide spoiler” pe segmentul de dreapta, scopul acestora fiind reducerea scorul electoral al PAS.

                                                                                                                                                        De cealaltă parte, PAS a abordat aceeași strategie electorală ca și Maia Sandu în alegerile prezidențiale, axându-se pe problemele interne de genul corupției și sărăciei și evitând lozincile geopolitice, deși și-a asumat fără echivoc cursul spre apropierea de Uniunea Europeană. Această strategie, cel puțin până acum, s-a dovedit a fi eficientă or, deși atât de pe stânga (BeCS) cât și de pe dreapta (clona moldovenească a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR)) încearcă să clatine barca prin mai multe provocări și declarații belicoase. Spre exemplu, recent ex-președintele Dodon chiar a amenințat că dacă dreapta învinge în alegeri, ar putea urma un nou război pe Nistru.

                                                                                                                                                        Este mai degrabă vorba doar de o declarație pre-electorală însă nu este exclus ca, în cazul unei majorități fragile în viitorul Parlament, forțele pro-rusești și clanurile oligarhice să încerce să destabilizeze situația pentru a crea o stare de incertitudine și haos. De altfel, Igor Dodon chiar a declarat recent că după alegeri urmează o perioadă de haos iar în august ar putea fi declanșate alte alegeri anticipate.

                                                                                                                                                        Chislea Ion

                                                                                                                                                        Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a Ungariei, balanţa gestionării din Ungaria a crizei din 2020 este mixtă, iar performanţa, una medie, extinderea portofoliului de credite fiind singurul motiv pentru care economia maghiară nu s-a prăbuşit. „Dacă sistemul financiar maghiar nu ar fi funcţionat perfect, Ungaria ar fi putut fi ţara cu cea mai proastă gestionare a crizei economice din toată Uniunea Europeană”, a scris György Matolcsy, luni, pe portalul de ştiri mno.hu.

                                                                                                                                                        În cel mai recent articol al său, guvernatorul a explicat că prin felul în care a gestionat criza per total, în topul UE, Ungaria s-a clasat pe locul 15 în ceea ce priveşte creşterea PIB-ului, pe locul 5 în ceea ce priveşte consumul realizat de familii şi pe locul 20 în ceea ce priveşte investiţiile. În schimb, în ceea ce priveşte aşa-numitul consum guvernamental, Ungaria deţine doar locul 25, în privinţa exporturilor şi a ocupării forţei de muncă locul 11, la creşteri salariale locul 3, iar în privinţa numărului de ore lucrate locul 8.

                                                                                                                                                        În acelaşi timp, Ungaria s-a aflat pe primul loc în privinţa extinderii portofoliului de credite pentru persoane fizice şi juridice. Împrumuturile au crescut semnificativ în timpul crizei: cele pentru companii au crescut cu aproape 10%, iar cele pentru persoane fizice, cu aproximativ 9% – ceea ce s-a dovedit a fi de o importanţă crucială în gestionarea crizei economice.

                                                                                                                                                        Cu toate acestea, în opinia lui Matolcsy, gestionarea de acest tip a crizei – centrată pe credite – a putut înregistra succes numai pentru că oamenii şi companiile au avut încredere în viitor şi în faptul că economia va reveni. Ungaria a atras o cantitate-record de capital străin, a cărui valoare şi structură avansată au conferit economiei un avânt – chiar şi în perioada crizei. Surplusul datorat acestei creşteri este de aşteptat să se vadă şi în următorii ani, a punctat György Matolcsy.

                                                                                                                                                        Dintre punctele slabe şi eşecurile gestionării crizei, guvernatorul a menţionat demararea lentă a investiţiilor publice şi incertitudinile din jurul construcţiilor de locuinţe care au fost cauzate de creşterea de la începutului anului a TVA.

                                                                                                                                                        Sistemul sanitar din Ungaria a gestionat bine criza, însă pentru asta a fost nevoie de oprirea funcţionării “normale”. La capitolul eşecuri, guvernatorul a menţionat lipsa trecerii la digital şi minusurile din reformele privind competitivitatea.

                                                                                                                                                          Campania agricolă de toamna

                                                                                                                                                          Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale deschisese pe 4 ianuarie 2021 o sesiune de înscrieri la fondurile europene pentru Tineri Fermieri – submăsura 6.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Bugetul disponibil: 20 de milioane de euro.

                                                                                                                                                          Sesiunea, deschisă doar pentru românii din disapora care se întorc în țară și fac aici agricultură, trebuia să se încheie pe 4 mai 2021, dar pentru că oamenii nu se prea înscriau, perioada de aplicații a fost prelungită cu două luni.

                                                                                                                                                          Luni, 5 iulie 2021, s-a încheiat sesiunea de înscrieri. Rezultatul: cu tot cu prelungiri, AFIR a primit abia 256 de cereri de finanțare în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro, adică jumătate din bugetul pus la bătaie.

                                                                                                                                                          Sprijinul acordat prin intermediul acestei linii de finanțare este 100% nerambursabil și, în prezent, este de 40.000 sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole pe care o va dezvolta tânărul fermier.

                                                                                                                                                          Finanțarea se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% din valoarea sprijinului în funcție de implementarea corectă a planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea contractului de finanțare.

                                                                                                                                                          Cele mai multe cereri de finanțare, 46, au fost depuse de solicitanții reveniți în România pentru a se instala prima oară într-o exploatație agricolă în județul Bistrița-Năsăud. Valoarea acestor cereri de finanțare depuse online la AFIR este de 1,87 milioane de euro.

                                                                                                                                                          De asemenea, în județul Bihor, au fost depuse de către tinerii fermieri 42 de solicitări de finanțare în valoare de 1,72 milioane de euro. S-au întors și 19 tineri fermieri din județul Dolj, pentru a accesa fonduri europene în valoare de peste 760.000 de euro.

                                                                                                                                                          Totodată, în județul Cluj tinerii fermieri au depus 18 solicitări de finanțare însumând 750.000 de euro – a precizat AFIR, marți, într-un comunicat.

                                                                                                                                                          Toate cererile de finanțare depuse sunt în procesul de evaluare la nivelul AFIR și, ulterior, în funcție de punctajul obținut, se va realiza selecția proiectelor care primesc finanțare.

                                                                                                                                                          În urma finalizării acestor etape, AFIR va publica Rapoartele de selecție lunare pe pagina oficială, www.afir.info, la secțiunea Rapoarte și Liste.

                                                                                                                                                          BET

                                                                                                                                                          Piata de capital devine din ce in ce mai atractiva pentru afacerile antreprenoriale romanesti, care apeleaza la bursa pentru dezvoltare. Prima jumatate de an a adus la cota bursei 12 emisiuni de actiuni: o companie listata pe Piata Reglementata a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si 11 listate pe Segmentul Multilateral de Tranzactionare al BVB. Valoarea totala a pachetelor de actiuni care au venit la cota bursei in primele 6 luni a depasit 77 milioane in echivalent euro. Tot in prima jumatate a acestui an, 16 noi instrumente financiare au fost listate pe segmentul de venit fix: 7 pe Piata Reglementata si 9 pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare. Valoarea totala a obligatiunilor listate la BVB in perioada ianuarie-iunie a fost de 3,1 miliarde in echivalent lei sau 633 milioane in echivalent euro. In primele sase luni, au fost listate la BVB emisiuni de actiuni si obligatiuni in valoare totala de peste 700 milioane euro.

                                                                                                                                                          Rezumatul listarilor aferente primului semestru poate fi consultat in Tabelele 1 (actiuni) si 2 (venit fix).

                                                                                                                                                          12 companii noi au listat pachete de actiuni la BVB in primele 6 luni in valoare totala de 77,27 mln EUR

                                                                                                                                                          EmitentValoare (mln EUR)Actiuni vanduteSegmentListareIntermediar
                                                                                                                                                          MAM Bricolaj1,7425%SMTPPTradeVille
                                                                                                                                                          SafeTech Innovations0,5120%SMTPPTradeVille
                                                                                                                                                          Agroland1,6215%SMTPPTradeVille
                                                                                                                                                          Star Residence Invest1,6677%SMTPPBRK Financial Group
                                                                                                                                                          Firebyte Games1,0025%SMTPPBRK Financial Group
                                                                                                                                                          Raiko0,3911%SMTPPTradeVille
                                                                                                                                                          Vifrana1,9331%SMTPPGoldring
                                                                                                                                                          Agroserv Mariuta3,9424,90%SMTPPBT Capital Partners
                                                                                                                                                          Transport Trade Services58,5050,00%PRIPOSwiss Capital
                                                                                                                                                          Agroland Agribusiness1,220%SMTPPTradeVille
                                                                                                                                                          Bonas2,0040,75%SMTPPInterdealer Capital Invest
                                                                                                                                                          Simtel Team2,7814,95%SMTPPBT Capital Partners

                                                                                                                                                          Tabel 1: Emisiunile de actiuni care au intrat la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti in perioada 01.01 – 30.06.2021. PR = Piata Reglementata; SMT = Sistem Multilateral de Tranzactionare; IPO = Oferta Publica Initiala; PP = Plasament Privat. Sursa: BVB

                                                                                                                                                          16 emisiuni de obligatiuni listate la BVB in primele 6 luni, in valoare totala de 3,1 mld RON (633 mln EUR)

                                                                                                                                                          EmitentValoare (mln)MonedaDobandaSegmentListareIntermediar
                                                                                                                                                          iHunt7RON8,75%SMTPPTradeVille
                                                                                                                                                          Golden Foods Snacks4RON9%SMTPPBRK Financial Group
                                                                                                                                                          Utilitech Services4,9RON8,5%SMTPPIntercapital Invest
                                                                                                                                                          Ministerul Finantelor Publice385,6RON2,85%PRIPOBT Capital Partners, BCR si BRD
                                                                                                                                                          Ministerul Finantelor Publice323,8RON3,10%PRIPOBT Capital Partners, BCR si BRD
                                                                                                                                                          Ministerul Finantelor Publice140,4EUR1,55%PRIPOBT Capital Partners, BCR si BRD
                                                                                                                                                          Agricover40EUR3,5%PRPPBRD si BCR
                                                                                                                                                          Impact Developer & Contractor6,6EUR6,40%PRPPTradeVille
                                                                                                                                                          iHunt7RON8,75%SMTPPTradeVille
                                                                                                                                                          Qualis Properties2,1EUR9%SMTPPBRK Financial Group
                                                                                                                                                          Alive Capital10RON8%SMTPPIntercapital Invest
                                                                                                                                                          Restart Energy One16,3RON9%SMTPPGoldring
                                                                                                                                                          Raiffeisen Bank400,5RON3,086%PRPPRaiffeisen Centrobank
                                                                                                                                                          BCR1.000RON3,9%PRPPBCR
                                                                                                                                                          Nemo1,5EUR7%SMTPPIntercapital Invest
                                                                                                                                                          Alser Forest1,5EUR8%SMTPPIntercapital Invest

                                                                                                                                                          Tabel 2: Emisiunile de obligatiuni care au intrat la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti in perioada 01.01 – 30.06.2021. PR = Piata Reglementata; SMT = Sistem Multilateral de Tranzactionare; IPO = Oferta Publica Initiala; PP = Plasament Privat. Sursa: BVB

                                                                                                                                                          „Am depasit in primele sase luni cele mai optimiste asteptari: 28 de instrumente financiare au fost listate la cota bursei, atat pe segmentul de actiuni, cat si pe cel de obligatiuni. Succesul acestor runde de finantare alimenteaza succesul viitor, consolideaza pozitia pietei de capital ca pilon esential de finantare si incurajeaza prezenta companiilor pe bursa, dar si a investitorilor. In esenta, primul semestru poate fi rezumat astfel: mai multi emitenti, mai multe domenii de activitate, mai multa efervescenta. De ce are piata de capital atat de mult succes? Pentru ca e accesibila, eficienta si lichida. A devenit mult mai accesibila datorita gradului de digitalizare, este eficienta pentru ca permite realizarea cu usurinta a accesului la capital si este lichida pentru ca vanzatorul sau cumparatorul isi gaseste cu usurinta contraparte. In plus, bursa este tot mai prezenta in spatiul public si a devenit un reper obligatoriu atunci cand se vorbeste in mod serios de planuri de dezvoltare,” a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                          „Bursa ofera in aceste momente o diversificare sectoriala considerabila pentru investitorii care doresc sa-si disperseze riscurile, iar oportunitatile investitionale sunt remarcabile. De la companii cu istoric solid la companii cu potential accelerat de crestere, de la instrumente cu venit fix la actiuni si produse structurate, actuala configuratie a pietei permite realizarea de portofolii cu grad inalt de personalizare care sa corespunda profilurilor de risc ale investitorilor. In ceea ce priveste listarile, pe segmentul de actiuni observam o crestere accelerata in prima jumatate de an. Noul val de companii antreprenoriale, 12 doar in primele 6 luni, care au venit la bursa a atras un interes substantial din partea investitorilor individuali, care inteleg sa profite de oportunitatile actuale si au suprasubscris transele alocate, in unele cazuri chiar in mai putin de un minut. Bursa a venit mai aproape de oameni si companii, iar rezultatele recente ne arata ca dezvoltam piata in directia buna,” a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al BVB.

                                                                                                                                                          Lichiditatea medie zilnica pe toate tipurile de instrumente financiare a crescut cu 54% in primele sase luni comparativ cu primul semestru al anului anterior, de la 35,6 milioane lei (echivalentul a 7,4 milioane euro) la 54,9 milioane lei (echivalentul a 11,1 milioane euro). Lichiditatea bursei masurata prin prisma valorii totale de tranzactionare a consemnat o crestere de 41% la nivelul tuturor tipurilor de instrumente financiare, de la 6 miliarde lei (1,25 miliarde euro) in primele sase luni din 2020 la 8,5 miliarde lei (1,7 miliarde euro) in primul semestru al acestui an.

                                                                                                                                                          Cresterea activitatii investitionale a dus piata de capital la noi maxime in luna iunie. La finalul sedintei de tranzactionare din 28 iunie, indicele BET a atins un maxim istoric de 11.967 puncte, iar indicele BET-TR a afisat un record istoric de 20.784 puncte. Luna iunie a continuat seria lunara de cresteri cu un avans de 3,9% pentru BET si de 5% pentru BET-TR. Dupa primele 6 luni ale anului, BET a crescut cu 21%, iar BET-TR cu 24,9%.

                                                                                                                                                          Valoarea de piata a companiilor locale listate pe piata principala a BVB a depasit nivelul atins inainte de declansarea pandemiei de coronavirus. Astfel, capitalizarea societatilor romanesti prezente pe segmentul principal al bursei de la Bucuresti a depasit 123 miliarde lei, echivalentul a 25 miliarde euro.

                                                                                                                                                          Testele pilot derulate în Islanda cu privire la săptămâna de lucru de patru zile au fost „un succes covârşitor” şi au determinat mulţi angajaţi să facă trecerea la un program mai scurt de muncă, susţin cercetătorii.

                                                                                                                                                          În cursul unor teste derulate între 2015 şi 2019, angajaţii au fost plătiţi la fel pentru un program mai scurt de lucru. Cercetătorii susţin că, în pofida diminuării programului de lucru, productivitatea a rămas la fel sau chiar s-a îmbunătăţit în majoritatea posturilor de lucru.

                                                                                                                                                          Mai multe alte teste similare se derulează în prezent la nivel mondial, în Spania şi de către grupul Unilever în Noua Zeelandă.

                                                                                                                                                          În cazul Islandei, testele efectuate de Reykjavík City Council şi guvernul naţional au inclus peste 2.500 de angajaţi, adică aproximativ 1% din populaţia activă. Numeroase locuri de muncă au fost incluse în acest teste, inclusiv grădiniţe, birouri, furnizori de servicii publice şi spitale.

                                                                                                                                                          Mulţi dintre cei care au participat la acest studiu au făcut trecerea de la o săptămână de lucru de 40 de ore la una de 35 sau 36 de ore, precizează cercetătorii de la centrul britanic de reflexie Autonomy şi de la Association for Sustainable Democracy (Alda) din Islanda.

                                                                                                                                                          Testele au determinat sindicatele să renegocieze programele de lucru, iar acum 86% din forţa de muncă din Islanda fie a făcut trecerea la un program de lucru mai scurt pentru aceeaşi plată, fie va dobândi dreptul de a face acest lucru, susţin cercetătorii.

                                                                                                                                                          Angajaţii au declarat că s-a simţit mai puţin stresaţi şi mai puţini afectaţi de burnout, iar sănătatea lor s-a îmbunătăţit, la fel şi echilibrul dintre muncă şi viaţa personală. În plus, angajaţii au spus că au putut petrece mai mult timp cu familie lor, pentru hobby-uri şi pentru a-şi îndeplini sarcinile domestice.

                                                                                                                                                          „Acest studiu arată că cel mai mare experiment derulat la nivel mondial cu privire la o săptămână de lucru mai scurtă în sectorul public este un succes covârşitor după toate standardele. Arată că sectorul public este pregătit pentru a fi pionierul unei săptămâni de lucru mai scurte, iar alte guverne pot învăţa unele lecţii”, a declarat directorul de cercetare de la Autonomy, Will Stronge.

                                                                                                                                                          Spania analizează şi ea posibilitatea unei săptămâni de lucru de patru zile pentru companii, unul dintre motive fiind şi provocările ridicate de pandemia de coronavirus.

                                                                                                                                                          De asemenea, producătorul de bunuri de larg consum Unilever a demarat şi el un program-pilot în cadrul căruia a oferit angajaţilor săi din Noua Zeelandă posibilitatea de a scurta programul de lucru cu 20%, fără ca recompensele lor să fie diminuate.

                                                                                                                                                          Guvernul ungar doreşte ca apartenenţa la naţiunea maghiară să fie un avantaj, a declarat, duminică seara, Gergely Gulyás, şeful Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, la ceremonia de absolvire a Şcolii Politice Ardelene din cadrul Mathias Corvinus Collegium (MCC), de la Budapesta.

                                                                                                                                                          Gergely Gulyás a subliniat că, timp de multe decenii, multe persoane maghiare au trebuit să trăiască dincolo de graniţele Ungariei astfel încât apartenenţa la naţiunea maghiară a fost un dezavantaj. Guvernul ungar va face tot posibilul, şi în anii următori, la fel ca în ultimul deceniu, pentru ca a fi maghiar, asumarea apartenenţei la poporul maghiar şi pentru a avea un rol în păstrarea valorilor în comunitatea maghiară să reprezinte un avantaj, a declarat politicianul.

                                                                                                                                                          Privind realizările ultimului deceniu, ministrul a explicat că “putem fi mândri de succesele noastre în politici naţionale”. Dintre acestea, poate fi cuantificat că Ungaria are cu 1,1 milioane de cetăţeni mai mult. A fost creată o legătură de drept public prin care aceste persoane nu se consideră doar maghiari, dar statul ungar îi consideră şi cetăţenii săi.

                                                                                                                                                          Gergely Gulyás a declarat că Ungaria este interesată de succesul organizaţiilor de peste hotare, inclusiv UDMR. Iar în urma pregătirii oferite de Mathias Corvinus Collegium, şi UDMR poate beneficia de foarte multe, a remarcat ministrul, adresând mulţumiri UDMR-ului pentru că a fost partener în acest program.

                                                                                                                                                          În discursul său, politicianul a menţionat, de asemenea, că speră ca relaţiile maghiaro-maghiare (maghiarii din Ungaria cu maghiarii pe peste hotare) să fie la fel de intense ca înainte de pandemia de coronavirus.

                                                                                                                                                          Ministrul a amintit că Şcoala Politică Ardeleană a fost lansată în 2017 ca o instituţie nouă şi a făcut parte integrantă din modul de gândire, potrivit căruia, instituţiile maghiare, inclusiv cele de învăţământ, nu funcţionează doar în limitele graniţelor statului, ci ţin cont de locul unde trăiesc maghiari.

                                                                                                                                                          Politicianul a menţionat că, în ultimii ani, la cursurile de formare ale MCC, s-au stabilit numeroase prietenii, cunoştinţe şi relaţii. Acestea pot fi baza pentru continuarea funcţionării MCC în Cluj-Napoca, în Transilvania, în Partium, în rândul maghiarilor de peste graniţele Ungariei.

                                                                                                                                                          Potrivit ministrului, diploma obţinută la Şcoala Politică Ardeleană este o bună scrisoare de recomandare pentru cei care sunt interesaţi de viaţa publică şi doresc să participe la viaţa publică în calitate de maghiari, fie în Ungaria, fie dincolo de graniţele acesteia.

                                                                                                                                                          Anna Horváth, vicepreşedintele UDMR, a subliniat că absolvenţii pregătiţi la MCC se vor întoarce în Transilvania cu un bagaj de cunoştinţe practice şi experienţă, pe care le vor putea folosi în viaţa politică.

                                                                                                                                                          În acelaşi timp, aceasta a menţionat că o astfel de şcoală poate oferi multe cunoştinţe, cum ar fi tehnicile de negociere, analiza corelaţiei, dar este totuşi dificil să răspundem la întrebarea ce este de făcut cu faptul că în Transilvania, în România, de aproximativ 30 de ani, instituţiile politice se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte indicele de încredere. Rămâne o provocare pentru a le arăta oamenilor utilitatea unei cariere politice, publice şi pentru a restabili profesionalismul celor care aleg această carieră, a explicat Anna Horváth.

                                                                                                                                                          Zoltán Szalai, directorul general al MCC, a declarat că aproximativ 2 500 de persoane studiază în prezent, în 10 locuri, la diferite programe de formare ale MCC. Din septembrie, MCC va funcţiona în 23 de locuri, dintre care 8 în Transilvania. În Cluj-Napoca, de exemplu, MCC oferă cursuri de formare începând de la şcoala generală până la şcolile doctorale, a adăugat acesta.

                                                                                                                                                          Potrivit planurilor, în anul şcolar 2025/2026, 10 000 de tineri maghiari din Bazinul Carpatic vor putea participa la cursurile MCC, în 35 de locuri, a anunţat directorul general al instituţiei.

                                                                                                                                                          Colegiul Mathias Corvinus (MCC) a lansat Şcoala Politică Ardeleană în 2017, împreună cu UDMR şi Conferinţa Tineretului Maghiar (MIÉRT), care reuneşte organizaţiile de tineret maghiare din Transilvania şi cooperează cu UDMR. Anul acesta, 17 cursanţi din anul IV şi-au primit diplomele. Împreună cu aceştia, numărul de absolvenţi ai Şcolii Politice Ardelene a crescut la 77.

                                                                                                                                                          În materialul de prezentare al MCC se arată că scopul cursurilor de formare, destinate celor din Transilvania, este să pregătească tineri pentru a reprezenta în mod eficient valorile şi interesele comunităţilor maghiare în viaţa publică şi peste graniţele Ungariei.

                                                                                                                                                          La finalul lunii iunie Banca Reglementelor Internaționale (BIS) a organizat Adunarea Generală Anuală, tema din 2021 fiind provocările perioadei post-pandemie.

                                                                                                                                                          În cadrul acestui eveniment, Banca băncilor centrale a evidențiat ameliorarea indicatorilor din sfera pandemiei la nivel mondial pe parcursul ultimelor săptămâni, determinată de accelerarea campaniei de vaccinare.

                                                                                                                                                          Astfel, numărul cazurilor noi confirmate cu COVID-19 (pe medie mobilă de 10 zile) la nivel mondial a scăzut în perioada recentă spre nivelul minim din toamna anului 2020. Evoluția a fost determinată de accelerarea campaniei de vaccinare, rata de vaccinare la nivel mondial crescând exponențial în prima jumătate a anului curent, spre un nivel de aproximativ 40% în prezent, după cum se poate observa în al doilea grafic alăturat.

                                                                                                                                                          Totodată, BIS evidențiază și redinamizarea din sfera economiei reale, într-o evoluție mult mai bună comparativ cu estimările anterioare, dat fiind că după incidența pandemiei băncile centrale și Guvernele din întreaga lume au implementat măsuri de relaxare fără precedent pentru contracararea impactului economic al crizei sanitare.

                                                                                                                                                          Aceste programe de politică economică coroborate cu climatul pozitiv din piețele financiare internaționale au contribuit la scăderea indicatorului care măsoară falimentele la nivel mondial pe parcursul ultimelor luni, după cum se poate observa în ultimul grafic din partea dreaptă.

                                                                                                                                                          De asemenea, BIS evidențiază consolidarea climatului pozitiv din piața financiară și din piața imobiliară pe parcursul ultimelor luni, într-o evoluție susținută de intrarea economiei reale într-un nou ciclu și de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice în implementare, îndeosebi la nivelul principalelor economii din lume (SUA, China și Zona Euro).

                                                                                                                                                          Astfel, în SUA (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de 20,9 trilioane USD în anul pandemic 2020, reprezentând 24,7% din economia mondială) indicii bursieri au atins maxime istorice, spread-ul de dobândă în sfera companiilor a scăzut spre niveluri minime record, iar dinamica anuală a prețurilor caselor a accelerat (la cel mai ridicat nivel din 2005).

                                                                                                                                                          Pe de altă parte, BIS evidențiază și consecințele incidenței pandemiei:

                                                                                                                                                          1. accelerarea inflației și așteptărilor inflaționiste pe termen scurt – pe fondul redinamizării economiei reale și cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime;

                                                                                                                                                          2. creșterea raportului datorie publică/PIB spre un nivel record, atât în țările dezvoltate, cât și în statele emergente și în dezvoltare, aspect reflectat în al doilea grafic din partea dreaptă;

                                                                                                                                                          În acest context banca băncilor centrale atrage atenția cu privire la faptul că piața financiară a reacționat la consecințele pandemiei, aspect evidențiat de schimbarea de tendință pentru rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani din SUA (barometru pentru costul finanțării în economia mondială).

                                                                                                                                                          Nu în ultimul rând, BIS subliniază faptul că normalizarea politicii monetare și consolidarea fiscal-bugetară post-pandemie vor fi procese cu un grad ridicat de dificultate.

                                                                                                                                                          Prin urmare, BIS recomandă accelerarea reformelor structurale, necesare pentru creșterea economică durabilă și ameliorarea gradului de flexibilitate din economie.

                                                                                                                                                          Techcelerator lansează 1M Investment Readiness Program, un program conceput pentru a pregăti startup-urile de tehnologie să atragă investitori de tip Seed și să ridice runde succesive de investiții de până la 1 milion de euro.

                                                                                                                                                          Sunt vizate startup-uri de tehnologie din România și Europa de Sud-Est care se pregătesc să ridice o rundă de investiții de tip SEED în următoarele 1-6 luni. Sunt eligibile startup-urile mature, cu tracțiune, care oferă produse tech și sunt foarte motivate să scaleze la nivel internațional. Acestea trebuie să aibă o echipă solidă, parteneriate stabile și clienți.

                                                                                                                                                          Programul 1M Investment Readiness Program se va desfășura pe parcursul a 3 bootcamp-uri, în perioada 8-27 iulie 2021. Acesta va cuprinde 10 workshop-uri si sesiuni practice de dezvoltare si rafinare a procesului de fundraising, de validare a evaluarii companiilor și de aliniere cu mindsetul și procesul urmat de investitorii internaționali. Programul se va incheia cu un eveniment privat de pitching, pe 27 iulie 2021, la care vor participa cei mai activi parteneri din fonduri de investiții locale și internaționale axate pe investiții de tip SEED.

                                                                                                                                                          Startup-urile vor beneficia de consultanță directă din partea investitorilor de tip VC, locali și regionali, programul beneficiind de implicarea a peste 20 de VCs, a unor investitori experimentați de tip angel, a platformei regionale de investiții online SeedBlink, cât și din partea unor fondatori de succes care au ridicat deja o serie de runde de finanțare.

                                                                                                                                                          1M Investment Readiness Program este un program care se concentrează exclusiv pe creșterea performanței fondatorilor de a atrage investiții și oferă startup-urilor cadrul și comunitatea de investitori alături de care să-și îmbunătățească procesul și strategiile rundelor de investiții. Programul este implementat cu ajutorul fondurilor de investiții, al fondatorilor de startup-uri care au ridicat deja investiții, precum și al partenerilor de business din domeniile juridic și investițional.

                                                                                                                                                          Programul încorporează următoarele 2 module:

                                                                                                                                                          1. modulul de “Company Valuation” în cadrul căruia startup-urile vor beneficia de acces la experți din venture capital cu care vor realiza evaluarea companie, putând accesa direct perspectiva investitorilor prezenți
                                                                                                                                                          2. modulul “Startup Legal & VC Investments”, dezvoltat împreună cu partenerul pe zona juridică, Stratulat Albulescu, în cadrul căruia startup-urile vor beneficia de acces la avocați cu experiență în M&A și în pregătirea documentelor și strategiilor investiționale specifice investițiilor de tip VC

                                                                                                                                                          E-mail Contact: INFO@TECHCELERATOR.CO

                                                                                                                                                          Vineri 2 iulie 2021, la ora 16:00, la sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare a avut loc ceremonia inaugurării noului sediul al Asociației Naționale de Folclor din România, care a fost până în prezent în municipiul Bistrița.

                                                                                                                                                          La manifestare a participat conducerea asociaței, în frunte cu președintele dr. Dorel Cosma, însoțit de membrii biroului Asociației Naționale de Folclor din România și prim-vicepreședintele Robert Laszlo, care a preluat bunurile Asociației.

                                                                                                                                                          Din partea Consiliului Județean Satu Mare a fost prezent, vicepreședintele – Cristian Valer Beșeni, care și-a exprimat gratitudinea pentru faptul că Satu Mare a fost ales ca sediu național al Asociației și a asigurat conducerea acesteia de întregul sprijin al autorităților județene.

                                                                                                                                                          La această ceremonie au fost prezenți oamenii de cultură din județ implicați în fenomenul folcloric: coordonatorii ansamblurilor locale, etnografi, precum și artiști populari cunoscuți ai județului.

                                                                                                                                                          În anul 200l la Bistrița s-a înființat Asociația Națională de Folclor din România. Scopul principal: promovarea și susținerea valorilor culturii românești la nivel national și international. Asociația are în componență reprezentanți de pe întreg teritoriul țării.

                                                                                                                                                          Manifestări importante au fost realizate, cu caracter local, national și internațional la Bistrița, Târgu Mureș, Satu-Mare, București, Cluj, Arad, Gorj, Vaslui, etc.

                                                                                                                                                          Încă din primul an de activitate, Asociația s-a afiliat la Uniunea Mondială de Folclor I.G.F. devenind un membru activ și ocupând în fiecare mandat funcții în Biroul Executiv.

                                                                                                                                                          Din 2011 și în prezent, președintele Asociației române este și președintele Uniunii Mondiale de Folclor I.G.F. cu sediul la Voiron ( Franța) și San Giovanni Rotondo ( Italia).

                                                                                                                                                          În urmă cu doi ani, în conducerea Asociației Naționale de folclor din România a fost ales și dl. Robert Laszlo ocupând funcția de prim-vicepreședinte.

                                                                                                                                                          Ca semn al respectului pentru munca desfășurată, Biroul Executiv al Asociației a decis mutarea sediului la Satu-Mare unde dl. prim vice-președinte va avea atribuții sporite inclusiv în raporturile cu Uniunea Mondială de Folclor I.G.F.

                                                                                                                                                          bursa

                                                                                                                                                          Simtel Team, companie romaneasca de tehnologie si inginerie infiintata acum 11 ani de trei absolventi de Electronica si Telecomunicatii, a debutat astazi, 1 iulie, pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Fondata de Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuic si Radu Vilau, compania a devenit in peste un deceniu de activitate lider in Romania in constructia de centrale electrice fotovoltaice. Simtel Team activeaza in trei domenii de business: energie regenerabila, telecomunicatii, si automatizare industriala, iar pentru fiecare dintre aceste linii de afaceri livreaza proiecte atat in Romania, cat si in strainatate. Actiunile Simtel Team se tranzactioneaza pe piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti sub simbolul bursier SMTL.

                                                                                                                                                          „Listarea Simtel Team la bursa este un moment important nu doar pentru companie, ci si pentru noi, Bursa de Valori Bucuresti. Povestea Simtel Team este una de succes, o companie antreprenoriala fondata de trei absolventi ai unei facultati de profil si complexa prin serviciile oferite si domeniile de activitate pe care le aduce sub aceeasi umbrela: energie regenerabila, automatizari si telecomunicatii. Este a 12-a companie care se listeaza la bursa de la inceputul anului, cu o capitalizare cumulata de 300 milioane de euro. Astazi, inca o data, Bursa de Valori Bucuresti demonstreaza ca este locul potrivit pentru antreprenorii romani si pentru sustinerea afacerilor lor”, a spus Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                          Suntem incantati sa marcam astazi inceputul calatoriei Simtel Team la Bursa de Valori Bucuresti. Multumim tuturor investitorilor care au decis sa investeasca in actiunile SMTL si in planul nostru ambitios de dezvoltare a afacerii. Impreuna cu Sergiu si Radu suntem bucurosi sa vedem printre actionari, angajatii si partenerii nostri, dar si noi investitori care au decis sa aiba incredere in noi cu capitalul lor. De la inceputul acestui an, am format o noua echipa executiva cu o expertiza inegalabila in afaceri, piete financiare si de capital, iar obiectivul nostru cheie este sa furnizam cele mai bune rezultate tuturor investitorilor nostri. Desi a trecut doar o luna de zile de la plasamentul privat, am pus deja in practica o parte din planurile propuse acolo: suntem in negocieri avansate cu doua companii pentru M&A, am dat startul unei noi linii de business de distributie echipamente pentru domeniul fotovoltaic cu venituri deja de peste 100.000 euro si lucram la dezvoltarea unui parc fotovoltaic de dimensiuni mari. Ne aflam intr-un moment unic, deoarece contextul este favorabil pentru toate liniile de activitate ale companiei noastre si suntem hotarati sa folosim activ bursa pentru a ne dezvolta afacerea atat in Romania, cat si in strainatate,” a afirmat Iulian Nedea, CEO si cofondator Simtel Team.

                                                                                                                                                          Listarea Simtel Team vine dupa derularea unui plasament privat de actiuni, la sfarsitul lunii mai 2021, prin care compania a strans de la investitori 13,7 milioane lei. 154 de investitori individuali si profesionisti au participat la plasamentul privat prin care Simtel Team a vandut 15% din capitalul social, respectiv 1.055.000 de actiuni la un pret de 13 lei/actiune. Capitalul strans de la investitori va sustine investitiile companiei in divizia de energie regenerabila, precum si pentru dezvoltarea subdiviziei de distributie B2B de componente si materiale necesare in constructia de proiecte de energie fotovoltaica. De asemenea, o parte din capital va fi utilizat pentru tranzactii de tip M&A, iar restul pentru dezvoltarea de proiecte fotovoltaice si a unei platforme de monitorizare si operare a statiilor de incarcare pentru masinile electrice. Plasamentul privat si listarea au fost realizate cu sprijinul BT Capital Partners, iar ulterior listarii Cornerstone Communications va asista Simtel Team in calitate de Consultant Autorizat.

                                                                                                                                                          Suntem incantati sa fim alaturi de Simtel Team pe drumul finantarii pe piata de capital, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti. Misiunea noastra la BT Capital Partners a fost sa fim intotdeauna alaturi de companii inovatoare din Romania si sa le sprijinim in planurile lor de dezvoltare. Suntem onorati sa facem parte din povestea de succes a Simtel si increzatori ca odata cu listarea la Bursa de Valori Bucuresti compania va beneficia de mecanismele pietei de capital pentru a continua planurile ambitioase de crestere”,  a declarat Daniela Secara, CEO BT Capital Partners.

                                                                                                                                                          „De la prima noastra intalnire, ne-a fost clar ca Simtel Team este o companie perfecta pentru investitorii BVB – fondata si condusa de antreprenori vizionari, recunoscuti in nisa lor, intotdeauna cu un pas inaintea pietei, cu o structura de afaceri diversificata si o dorinta puternica de a creste. Dar, mai presus de toate, este o companie care indeplineste promisiunile si valorifica transparenta si comunicarea deschisa. Suntem incantati de planurile ambitioase de dezvoltare ale fondatorilor si asteptam cu nerabdare sa continuam colaborarea cu echipa executiva a Simtel pentru a furniza relatii cu investitorii la cele mai inalte standarde, de care sa beneficieze toti actionarii Simtel” spune Zuzanna Kurek, fondator Cornerstone Communications.

                                                                                                                                                          Anterior plasamentului privat, fondatorii companiei au vandut unui numar de 41 de angajati 113.400 actiuni, la un pret de 0,2 lei/actiune, pentru a-i recompensa pentru sprijinul oferit in dezvoltarea afacerii. De asemenea, fondatorii au vandut si un numar de 25.200 actiuni, la un pret egal celui din plasamentul privat, altor 6 actionari. Dupa inchiderea plasamentului privat, cei trei fondatori au vandut 5% din capitalul social (352.750 actiuni) catre Paval Holding, la un pret egal celui din plasamentul privat. In urma acestor operatiuni, cei trei fondatori Simtel – Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc si Radu Vilau – detin impreuna un pachet de 78% din actiunile companiei, in timp ce 2% este detinut de angajatii Simtel. Restul de 15% din companie este detinut de cei 154 de investitori care au participat la plasamentul privat pentru actiunile Simtel.

                                                                                                                                                          Simtel Team a incheiat anul 2020 cu o cifra de afaceri de 42 milioane lei si un profit net de 3,95 milioane lei, in crestere fata de 2019, an incheiat cu un profit net de 1,13 milioane lei. Din cifra totala de afaceri generata in 2020, 69% din venituri au provenit din proiecte in domeniul energiei regenerabile, 28% din proiecte de telecomunicatii si 2% din proiecte in domeniul automatizarii industriale. Pentru 2021 compania estimeaza venituri de aproximativ 60 milioane lei si un profit net de 6,3 milioane lei. Veniturile sunt estimate sa creasca intr-un ritm accelerat in urmatorii cinci ani, atingand 108 milioane lei in 2025 si avand o dinamica anuala medie de +21% intre 2020 si 2025. Aceasta crestere a veniturilor este sustinuta in principal de linia de business de energie regenerabila, care este estimata sa creasca cu circa 26% anual.

                                                                                                                                                          In urmatorii 7 ani, Simtel Team anunta investitii considerabile in constructia de centrale fotovoltaice pentru clienti din Romania. Pentru finantarea acestor proiecte, compania ia in calcul atragerea in mod constant de capital de la investitorii activi pe piata de capital locala, prin majorari de capital sau emisiuni de obligatiuni corporative.

                                                                                                                                                          Romania

                                                                                                                                                          În timpul preşedinţiei sale în cadrul Grupului de la Visegrád (V4), Ungaria va depune eforturi pentru ca ţările membre să se afle printre câştigătorii schimbărilor economice mondiale, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, miercuri, la Katowice, în Polonia.

                                                                                                                                                          La conferinţa de presă susţinută la finalul preşedinţiei poloneze a Grupului de la Visegrád (Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia), Viktor Orbán a subliniat că obiectivul preşedinţiei maghiare este relansarea economică rapidă a celor patru ţări, lucru pentru care este nevoie de investiţii, iar pentru a avea investiţii este nevoie de impozite mici, motiv pentru care statele V4 nu sprijină iniţiativele internaţionale care vor conduce la creşteri ale impozitelor. Infrastructura este, de asemenea, importantă; lucrurile sunt rămase în urmă în special pe axa Nord-Sud, a adăugat prim-ministrul.

                                                                                                                                                          Şeful guvernului de la Budapesta a spus că un alt obiectiv important este securitatea, care este strâns legată de migraţie. Statele V4 nu susţin distribuirea obligatorie a migranţilor, iar în situaţia sanitară actuală migraţia reprezintă un risc deosebit de mare, a arătat Orbán.

                                                                                                                                                          Premierul Ungariei a specificat că statele V4 doresc accelerarea integrării europene a ţărilor din Balcanii de Vest. Viktor Orbán a subliniat că este nevoie de o relansare intelectuală, de aceea, statele V4 vor participa atât separat, cât şi împreună la dezbaterea privind viitorul UE.

                                                                                                                                                          În opinia sa, preşedinţia ungară a V4 va fi una interesantă şi şi-a exprimat speranţa că va fi una reuşită. Viktor Orbán a felicitat Polonia pentru performanţele sale din ultimul an, subliniind faptul că ţara s-a aflat la preşedinţia V4 în cel mai dificil an din ultimele decenii. Cu toate acestea,
                                                                                                                                                          cooperarea dintre cele patru ţări a rămas în picioare, nimeni nu a rămas singur atunci când a avut probleme, a spus Orbán. Premierul ungar a vorbit şi despre faptul că lumea s-a schimbat după epidemia de coronavirus, că status quo-ul economiei mondiale şi al politicii mondiale a fost redesenat. În Asia a fost creată cea mai mare zonă de liber schimb comercial şi a avut loc şi Brexitul. Este important să avem în continuare o relaţie bună cu Marea Britanie, a spus politicianul.

                                                                                                                                                          Premierul Ungariei a mai spus că lucruri importante au avut loc şi în interiorul V4. Dacă cele patru ţări ar fi o singură entitate, ar reprezenta a 17-a cea mai mare economie a lumii, cu o creştere de două ori mai mare decât cea a UE, datoria sa publică reprezintă numai 4% din totalul datoriei publice a UE, iar după Germania, Ungaria este ţara din UE în care lucrează cei mai mulţi oameni, a enumerat premierul. Este vorba despre ţări harnice, în care oamenii vor să lucreze, a adăugat el.

                                                                                                                                                          Întrebat de presă, Viktor Orbán a explicat că cel mai important lucru este depăşirea întârzierii în ceea ce priveşte infrastructura. În timpul Războiului Rece conexiunile au fost construite pe axa Est-Vest, pe acestea le avem şi astăzi, dar din punctul de vedere al V4, construcţia conexiunilor Nord-Sud ar fi, de asemenea, foarte importantă. Totul depinde de cât de multe resurse financiare ale UE pot fi utilizate pentru realizarea acestor investiţii, a adăugat Orbán.

                                                                                                                                                          Premierul a mai spus: în opinia sa, este important faptul că Europa Centrală are pondere economică semnificativă în cadrul UE, astfel că “nu se poate vorbi cu noi aşa cum s-a întâmplat să ni se vorbească în ultima vreme”. În economia europeană Europa Centrală are o pondere economică în urma căreia merită respect, a declarat Orbán.

                                                                                                                                                          Premierul Ungariei a subliniat că nu vor accepta ca un alt stat membru al UE să spună cum să fie educaţi copiii maghiari, ca o ţară din Europa Centrală să fie forţată să plece capul. Acest lucru trebuie să înceteze; ţările din Europa Centrală sunt state membre cu drepturi depline, care au avut o contribuţie serioasă în cadrul UE, care îşi aduc aportul ca Uniunea să poată ţină pasul cu alte regiuni, astfel că se aşteaptă să fie respectate, a subliniat prim-ministrul Ungariei.

                                                                                                                                                          Ungaria a preluat preşedinţia V4 la 1 iulie.

                                                                                                                                                          Duminică, 4 iulie, de la ora 19.00 la scena amplasată în Piața Rudolf Fatyol (Turnul Pompierilor), va avea loc spectacolul de muzică folk „Trubadurii din Turn”.

                                                                                                                                                          Evenimentul este organizat de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare.

                                                                                                                                                          În cadrul evenimentului vor concerta: Ducu Bertzi și Valentin Moldovan, membri marcanți ai Cenaclului Flacăra precum și folkistii sătmăreni: George Negrea și Diu Oșan, Adrian Lupescu, Raluca Dumitru și Loredana Morar.

                                                                                                                                                          Intrarea este liberă !

                                                                                                                                                          Munca la distanță a devenit noua normă în timpul pandemiei Covid-19. Pe măsură ce ieșim din criză, această schimbare culturală ar putea permite companiilor din țările dezvoltate să angajeze personal în regim de la distanță din țările emergente pentru a-și reduce costurile cu forța de muncă. Coface estimează că numărul total de locuri de muncă realizate de la distanță în economiile cu venituri ridicate este de aproximativ 160 de milioane, în timp ce numărul forței de muncă potențială de la distanță din economiile cu venituri mici și medii este de aproximativ 330 de milioane. Coface estimează, de asemenea, că firmele franceze ar economisi 7% din costurile cu forța de muncă, chiar dacă doar 1 din 4 locuri de muncă de la distanță ar fi relocat.

                                                                                                                                                          Pentru economiile emergente, această potențială mutare virtuală ar putea deveni un pilon al dezvoltării. Pentru a identifica câștigătorii probabili ai acestei tendințe, Coface a construit un indicator bazat pe patru criterii cheie: capitalul uman, competitivitatea costului forței de muncă, infrastructura digitală și climatul de afaceri. Asia de Sud-Est se prefigurează ca regiune cu potențial ridicat, în special India și Indonezia; la fel ca alte țări mari emergente, cum ar fi Brazilia și Polonia.

                                                                                                                                                          Cu toate acestea, relocarea virtuală ar putea genera anxietate economică în rândul angajaților din economiile mature și ar putea deveni o sursă de risc politic.

                                                                                                                                                          Tentația relocării virtuale

                                                                                                                                                          În ultimele decenii, relocarea activității industriale și creșterea lanțurilor globale de aprovizionare au fost unii dintre principalii factori de creștere a productivității. Cu toate acestea, de câțiva ani, acești indicatori de productivitate și eficiență au scăzut.

                                                                                                                                                          Pentru a continua să crească nivelul competitivității și să reducă nivelul costurilor, companiile pot fi tentate să mute servicii și activități în țări cu costuri mai mici ale forței de muncă, așa cum s-a întâmplat în trecut cu serviciile IT și call center. Coface estimează că firmele franceze ar economisi 7% din costurile forței de muncă, chiar dacă doar 1 din 4 locuri de muncă de la distanță ar fi relocat.

                                                                                                                                                          Odată cu pandemia Covid-19, aproape 40% din forța de muncă din Europa a muncit de la distanță în perioada carantinei din al doilea trimestru al anului 2020. Surprinse de productivitatea forței de muncă, companiile sunt din ce în ce mai atrase de ideea unei forțe de muncă virtuală globalizată. În SUA, ponderea organizațiilor care doresc să angajeze personal de la distanță cu normă întreagă cu sediul în străinătate a crescut la 36%, în creștere de la 12% înainte de pandemie.

                                                                                                                                                          Câte locuri de muncă se pot desfășura de la distanță? Câte pot fi relocate?

                                                                                                                                                          Cu cât o economie se bazează mai mult pe activități de servicii bazate pe cunoștințe aprofundate, cu atât forța sa de muncă poate lucra mai mult de la distanță. Într-un sondaj realizat în luna octombrie 2020 pe muncitori americani, 62% dintre respondenții cu studii superioare au declarat că munca lor ar putea fi realizată de la distanță. Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, doar 13% din locurile de muncă din țările emergente pot fi realizate de la distanță, comparativ cu 27% în țările bogate.

                                                                                                                                                          Totuși, acest lucru nu înseamnă că toate locurile de muncă pot fi relocate. Multe sarcini necesită prezență parțială fizică, contact personal cu clienții sau o bună înțelegere a culturii locale.

                                                                                                                                                          Pentru țările bogate, relocarea virtuală ar putea deveni o sursă de risc politic, în același mod în care dezindustrializarea a contribuit la creșterea populismului. Presiunile concurenței globale pot provoca anxietate economică în rândul angajaților cu studii superioare, alimentând polarizarea politică.

                                                                                                                                                          În cele din urmă, unele țări emergente sunt mai bine poziționate decât altele pentru a atrage investiții virtuale de relocare. Pentru a identifica câștigătorii probabili ai acestei tendințe, Coface a construit un indicator bazat pe patru criterii cheie: capitalul uman, competitivitatea costului forței de muncă, infrastructura digitală și climatul de afaceri. Țări precum India, Indonezia sau Brazilia au un număr mare de angajați potențiali de la distanță și costuri foarte mici ale forței de muncă. Alte țări, cum ar fi Polonia, oferă un climat de afaceri excelent și o infrastructură digitală robustă. În timp ce China și Rusia ar fi, în teorie, destinații virtuale ideale de relocare, tensiunile geopolitice în creștere și problemele de securitate cibernetică cu Occidentul ar reprezenta obstacole semnificative.

                                                                                                                                                            Consiliul Județean Cluj, în parteneriat cu Primăria comunei Florești, organizează între 2 și 4 iulie Târgul Produs de Cluj la Florești. Desfășurat prin intermediul Asociației Produs de Cluj, evenimentul va avea loc în Parcul Poligon din comuna clujeană.

                                                                                                                                                            Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Ne bucurăm că putem să organizăm, din nou, evenimente de mai mare amploare desfășurate sub brandul Produs de Cluj. Era firesc să alegem Floreștiul pentru a ne așeza caravana, nu doar pentru că este cea mai mare comună din țară, ci pentru că aici trăiesc familii tinere, care cunosc sau vor să cunoască gustul bucatelor de casă și se bucură de frumusețea lucrurilor realizate de artizani. Iar noi avem bucuria de a aduce aproape de ei o parte din ceea ce partenerii noștri tradiționali au de arătat și oferit.”

                                                                                                                                                            Participanții la manifestarea expozițională de la Florești vor împărtăși publicului vizitator o parte din bogăția culturii populare clujene. Micii întreprinzători clujeni, gospodari pricepuți în ale bucatelor tradiționale și meșteri făuritori de minuni artizanale vor aduce, din fermele proprii, brânzeturi, preparate din carne, uleiuri presate la rece, zacuscă, dulcețuri și siropuri naturale, prăjituri, turtă dulce și ciocolată de casă, vinuri, miere de albine și sucuri, legume și fructe de sezon. Artizanii vor expune costume populare din zona Transilvaniei, podoabe lucrate de mână, produse de marochinărie, jucării și obiecte lucrate în lemn, lavandă și cosmetice bio.

                                                                                                                                                            Conform normelor legale în vigoare, accesul în incinta târgului va fi condiționat de purtarea măștilor de protecție și de respectarea distanțării fizice. Intrarea și ieșirea din târg vor fi marcate distinct și la fiecare stand vor fi amplasate dozatoare cu soluții pentru dezinfectarea mâinilor.

                                                                                                                                                            Cifra de afaceri a producătorilor de bere din România a crescut în anul 2019 cu 5,2% față de anul anterior și cu 51% comparativ cu anul 2010, atingând un nivel record de 4,5 miliarde de lei, potrivit analiștilor KeysFin. Cu toate acestea, pentru 2020 specialiștii KeysFin estimează o scădere de aproximativ 1,6%, în baza datelor de la INS, însă, în 2021, trendul este unul ascendent.

                                                                                                                                                            Astfel, analiza KeysFin, Piața berii din România, arată că această industrie va atinge un nou nivel record, de 4,6 miliarde de lei, în 2021.

                                                                                                                                                            Piața berii din România a reușit să treacă peste pandemia de COVID-19, înregistrând o mică scădere în contextul anului trecut, comparativ cu alte industrii care au fost puternic afectate de criza sanitară. Mai mult, în ciuda scăderii dramatice din sectorul HoReCa, jucătorii prezenți pe plan local au mizat pe creșterea consumului domestic, iar planurile lor s-au dovedit realiste având în vedere creșterea estimată pentru anul curent. În continuare, potențialul pieței este unul de creștere, mai ales odată cu relaxarea măsurilor anti-pandemie din această vară, iar rezultatele aferente anului în curs au toate șansele să contribuie nu numai la revenirea la cifrele de dinainte de martie 2020, ci chiar la depășirea acestora.”,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                            În anul 2019, principalii 10 jucători de pe piața locală au realizat afaceri de aproximativ 4,5 miliarde de lei, reprezentând 99,6% din totalul cifrei de afaceri.

                                                                                                                                                            Din totalul de 4455 de angajați din acest sector, 3963 (89%) își desfășoară activitatea în cadrul unuia dintre cei 10 principali jucători ai industriei.

                                                                                                                                                            De asemenea, în anul 2019 rezultatul net la nivelul sectorului a fost de aproximativ 344 milioane de lei, cu 85% mai mult decât anul precedent.

                                                                                                                                                            PIAȚA LOCALĂ DE BERE, CONTROLATĂ ÎN CONTINUARE DE ACEEAȘI 3 INVESTITORI STRĂINI

                                                                                                                                                            În anul 2019, în România își desfășurau activitatea 100 de producători de bere, cu 17,6% mai mulți decât în 2018 și cu 317% mai mulți decât în anul 2010.

                                                                                                                                                            Cu toate acestea, 86% din piața locală de bere este controlată de aceleași 3 companii, toate cu acționariat preponderent străin.

                                                                                                                                                            Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, liderul acestui sector este încă o dată compania URSUS BREWERIES S.A. care deține, printre altele, mărcile Timișoreana, Ursus, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Pilsner Urquell, Ciucaș, Stejar și Azuga. Parte a grupului japonez ASAHI BREWERIES, compania a realizat în 2019 o cifră de afaceri de aproape 2 miliarde lei, ajungând la o cotă de piață de 44%.

                                                                                                                                                            Locul secund este ocupat de firma olandeză HEINEKEN ROMÂNIA S.A., care comercializează pe plan local mărcile Heineken, Silva, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Neumarkt, Harghita, Hațegana, Gambrinus, Affligem, Edelweiss, Birra Moretti, Amstel și Desperados. În anul 2019, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei, aferentă unei cote de piață de 27%, aceasta reușind să marcheze trecerea de la cea mai mare pierdere netă din piața producătorilor de bere, de 33,8 milioane de lei în 2018, la al doilea cel mai mare profit din piață, de 117,5 milioane de lei în 2019, conform analiștilor KeysFin.

                                                                                                                                                            În continuare, locul 3 este completat de compania BERGENBIER S.A., cu afaceri de 651 milioane lei în 2019, respectiv o cotă de piață de 15%. BERGENBIER S.A. este controlată de olandezii de la MOLSON COORS NETHERLANDS BV și comercializează pe piața locală mărcile Bergenbier, Staropramen, Stella Artois, Beck’s, Noroc, Corona și Lowenbrau.

                                                                                                                                                            Conform cifrei de afaceri înregistrate în anul 2019, următoarele poziții sunt ocupate de UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L. (465,5 milioane lei), ALBRAU PROD S.A. (39 milioane de lei), LIXID PROJECT S.R.L. (34,8 milioane de lei), BERMAS S.A. (32,8 milioane lei), MARTENS S.A. (21,6 milioane lei), FABRICA DE BERE BUNĂ S.R.L. (5,7 milioane lei) și nu în ultimul rând HB TRADITIONAL BREWERY S.R.L. (4,2 milioane lei).

                                                                                                                                                            Mai mult, comparativ cu cifra de afaceri înregistrată în anul 2018, primele 8 companii și-au păstrat poziția în clasament, ceea ce reflectă stabilitatea preferințelor consumatorilor de bere din România.

                                                                                                                                                            În ceea ce privește distribuția geografică, Bucureștiul este lider cu 83% din cifra de afaceri a producătorilor de bere din România, urmat de județele Ilfov (14,5%) și Harghita (0,8%). Mai mult, acestea concentrează aproximativ 98% din totalul național.

                                                                                                                                                            ÎN CIUDA CONTEXTULUI PANDEMIC, ROMÂNII AU CHELTUIT CU 6,5% MAI MULT PE ALCOOL ÎN ANUL 2020

                                                                                                                                                            Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2020 un român a cheltuit în medie aproximativ 290 lei pe lună pentru cumpărarea produselor agroalimentare, cu 4% mai mult față de anul precedent. De asemenea, românii au cheltuit cu 6,5% mai mult pe băuturile alcoolice și cu 6% mai mult pentru bere, ponderea acesteia din totalul cheltuielilor cu băuturile alcoolice fiind de 53% ajungând astfel la 2,2% din totalul cheltuielilor pentru produse agroalimentare din anul 2020.

                                                                                                                                                            În ceea ce privește dinamica cheltuielilor medii lunare cu produsele agroalimentare, față de anul 2010, în anul 2020 se observă o creștere cu 72%, în timp ce un român plătește cu 130% mai mult pentru băuturile alcoolice, ceea ce reflectă o dublare a cheltuielilor cu berea în același interval de timp.

                                                                                                                                                            Conform Asociației Berarii României, România ocupă locul șapte în clasamentul țărilor producătoare de bere din Europa, în timp ce peste 97% din berea consumată la nivel local este produsă în România, iar 50% din ingrediente sunt de asemenea locale.

                                                                                                                                                            În ceea ce privește cantitatea de bere produsă la nivelul anului 2020, volumul pieței de bere a ajuns la 16,75 milioane hectolitri, cu +0,5% față de anul precedent.

                                                                                                                                                            Astfel, sectorul berii continuă să aibă o contribuție semnificativă la economia țării datorită celor peste 61 mii de locuri de muncă pe care industria le asigură atât direct, cât și indirect.

                                                                                                                                                              Marea Britanie investește 1 milion 320 mii de dolari SUA pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, crearea unor legături comerciale pe termen lung între antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului și sporirea competitivității lor în vederea stimulării și promovării exporturilor. Asistența financiară va fi valorificată până la sfârșitul anului 2023 în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), care este implementat din 2019 de PNUD, cu sprijinul financiar al Suediei.

                                                                                                                                                              Un memorandum de colaborare, care prevede participarea Marii Britanii la proiectul AdTrade cu asistență financiară adițională, a fost semnat astăzi la Chișinău de reprezentanții PNUD, Ambasadei Suediei și Ambasadei Marii Britanii.

                                                                                                                                                              Steven Mark Fisher, Ambasadorul Marii Britanii în Republica Moldova, a menționat:Comerțul liber, dinamic și transparent este un adevărat promotor al dezvoltării economice. Acesta creează mijloace de trai, generează locuri de muncă, asigură prosperitate. Acest proiect încurajează cooperarea între actorii sectorului privat de pe cele două maluri ale râului Nistru și oferă ajutor în sporirea comerțului cu Europa – inclusiv Marea Britanie. Exporturile spre Europa din Republica Moldova – inclusiv din regiunea transnistreană a țării – cresc în mod constant – atât în termeni absoluți, cât și drept proporție din volumul total al exporturilor din țară. Prin familiarizarea unui număr din ce în ce mai mare de ÎMM-uri cu oportunitățile de export spre vest, acest proiect lucrează cu catalizatorul dezvoltării economice al țării”.

                                                                                                                                                              Până în prezent, peste 600 de companii de pe ambele maluri ale Nistrului au beneficiat de asistența proiectului AdTrade oferită cu sprijinul financiar al Suediei. Dintre acestea, 26 de companii exportatoare și-au îmbunătățit competitivitatea prin adoptarea inovațiilor tehnologice și sporirea capacităților pentru extinderea tranzacțiilor în străinătate.

                                                                                                                                                              De asemenea, cu ajutorul proiectului AdTrade au fost lansate 21 de companii micro și mici, dintre care 14 companii conduse de femei și trei companii administrate de migranți reîntorși în țară. Aceste companii au beneficiat de un program complex de sprijin, inclusiv de asistență financiară pentru achiziționarea echipamentelor de producere, mentorat și coaching pentru faza inițială a afacerii.

                                                                                                                                                              Pe parcursul implementării proiectului AdTrade, cu asistența financiară a Suediei, au fost create 70 de locuri de muncă, în special pentru persoanele din grupurile social-vulnerabile, iar peste 1370 de locuri de muncă au fost menținute în contextul crizei economice cauzate de pandemia COVID-19.

                                                                                                                                                              În cadrul Moldova Trade Forum 2021, organizat de proiectul AdTrade cu suportul financiar al Suediei, producătorii de pe ambele maluri ale Nistrului au semnat 13 contracte de export cu partenerii din străinătate.

                                                                                                                                                              Anna Lyberg, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, a declarat: ”În ultimii doi ani, un număr mare de companii au beneficiat de asistență în cadrul proiectului pentru a ajunge pe noi piețe externe și pentru a găsi noi parteneri. Au fost inițiate și susținute companii noi, ținând cont de participarea femeilor, tinerilor și migranților reîntorși. În baza susținerii oferite, au fost create și menținute locuri de muncă, fiind un suport valoros în contextul pandemiei. La sigur că sunt mai multe inițiative de implementat în următorii ani pentru susținerea mediului de afaceri pe ambele maluri ale râului Nistru și promovarea exporturilor în noul format al asistenței financiare oferite de Suedia și Marea Britanie sub egida proiectului PNUD AdTrade”.

                                                                                                                                                              Pe parcursul a doi ani de activitate, în cadrul proiectului AdTrade, peste 500 de reprezentanți ai 130 de companii și asociații de afaceri și-au îmbunătățit capacitățile pentru a beneficia de oportunitățile oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. De asemenea, au mai fost create trei parteneriate între asociațiile de afaceri de pe ambele maluri în vederea promovării intereselor lor, acordarea serviciilor de dezvoltare și susținere a companiilor de pe ambele maluri în vederea depășirii efectelor negative provocate de criza pandemică.

                                                                                                                                                              „Deschidem un capitol captivant din această colaborare tripartită. Suntem conștienți de impactul pandemiei și considerăm această criză drept o oportunitate pentru schimbări pozitive, reforme și dezvoltarea în continuare pentru a deveni mai buni și mai puternici. Oportunitățile emergente sunt în jurul nostru, de la digitalizarea și modernizarea companiilor spre noi implicări în conturarea noilor competențe și sistemului modern de învățământ, ecologizarea economiei, implementarea elementelor de bună guvernare, precum și implicarea cetățenilor și comunității de afaceri întru edificarea unui viitor mai bun”, a menționat Dima Al-Khatib, Reprezentanta Rezidentă PNUD în Republica Moldova.

                                                                                                                                                              Asistența financiară oferită de Suedia și Marea Britanie în cadrul proiectului PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe ambele maluri ale Nistrului” (AdTrade) va contribui până la finele anului 2023 la crearea mai multor locuri de muncă, în special, pentru femei și persoane din grupuri social-vulnerabile, ceea ce va duce la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

                                                                                                                                                              broker portal

                                                                                                                                                              Optimismul directorilor generali din România privind revenirea economiei globale a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, 60% dintre respondenți considerând că situația economică se va îmbunătăți în următoarele 12 luni, potrivit raportului CEO Survey 2021, realizat de PwC România.

                                                                                                                                                              ”Încrederea executivilor în perspectivele de creștere a economiei a atins un nivel record în ultimul deceniu de când realizăm acest raport în România, fiind de trei ori mai mare procentul celor optimiști decât la ediția din 2020. Cele mai recente prognoze privind evoluția economiei românești, cum este cea a FMI care anticipează o creștere a PIB de 7% în 2021, vin să confirme percepțiile liderilor de afaceri. Totuși, anxietatea privind pandemia încă nu a dispărut și rămâne pe primul loc în topul amenințărilor pentru creșterea economiei și a companiilor atât pe plan global, cât și în țara noastră. Rezultatele studiului nostru mai arată că directorii generali din România transmit un mesaj clar autorităților că sunt în continuare foarte preocupați de evoluția pandemiei, de volatilitatea politicilor publice, de riscul unei poveri fiscale în creștere și de reglementarea excesivă”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                                                                                              În topul amenințărilor la adresa creșterii economice, directorii generali din România menționează apariția pandemiilor (67%), politica fiscală incertă (57%), povara fiscală în creștere (51%), incertitudinea privind politicile publice (5entarea (46%). La nivel global, principalele îngrijorări ale executivilor sunt: pandemiile (52%), amenințările cibernetice (47%), reglementarea excesivă (42%), incertitudinea privind politicile publice (38%) și creșterea economică incertă (35%).

                                                                                                                                                              Pandemia (58%) și suprareglementarea (39%) se regăsesc și în topul amenințărilor menționate de liderii de companii din regiune, unde top cinci este completat de incertitudinea geopolitică (39%), disponibilitatea personalului cu abilități cheie (38%) și volatilitatea cursului valutar (38%).

                                                                                                                                                              Peste jumătate (53%) dintre directorii generali cred că modificările de politică fiscală cauzate de majorarea nivelului datoriei publice din timpul crizei sanitare ar putea determina o creștere a obligațiilor fiscale totale ale organizațiilor. De asemenea, aceste modificări vor putea conduce la o reconsiderare a structurii costurilor, cred 77% dintre directorii generali, precum și la un impact asupra procesului de planificare și luare a deciziilor, susțin 66% dintre aceștia.

                                                                                                                                                              Prudență în ceea ce privește planurile de creștere

                                                                                                                                                              Astfel,63% dintre respondenți consideră că avansul veniturilor organizației lor va continua în anul următor, față de 74% la nivel global și în Europa Centrală și de Est (ECE).

                                                                                                                                                              Puțin peste jumătate (52%) dintre directorii generali se așteaptă la creșterea profitabilității în următoarele 12 luni, procentul fiind apropiat de cel înregistrat în regiune (53%), dar inferior celui global (65%).

                                                                                                                                                              Confruntate cu noile realități și incertitudini, organizațiile continuă să privească spre interior și să se bazeze preponderent pe propriile resurse pentru a stimula creșterea veniturilor în următoarele 12 luni. Astfel, 74% dintre directorii generali din țara noastră au arătat că se vor  concentra pe eficiența operațională.

                                                                                                                                                              Doar 17% dintre respondenți iau în considerare noi fuziuni și achiziții pentru a stimula creșterea, comparativ cu 38% la nivel global, în timp ce 3% intenționează să vândă o afacere (față de 13% la nivel global).

                                                                                                                                                              De asemenea, pe fondul accelerării procesului de transformare digitală, au crescut îngrijorările cu privire la amenințările cibernetice și dezinformare. În acest context, circa jumătate dintre directorii generali din România au în plan creșteri de două cifre ale investițiilor în transformarea digitală.

                                                                                                                                                              Forța de muncă rămâne o prioritate pentru executivi

                                                                                                                                                              În ciuda crizei cauzate de pandemie, circa doi din cinci directori generali afirmă că au reușit să păstreze relativ constant numărul de angajați în ultimele 12 luni. 

                                                                                                                                                              În același timp, 30% susțin că numărul de angajați din organizațiile lor a crescut în ultimele 12 luni, ponderea lor fiind mai mare decât la nivel global (24%) și regional (25%), iar un procent apropiat (31%) declară că efectivul salariaților a scăzut în ultimul an. La nivel global 38% dintre respondenți afirmă că au fost nevoiți să renunțe la o parte dintre angajați.

                                                                                                                                                              Deși admit că este o provocare tot mai mare să găsească pe piață angajați talentați și, în ciuda unor predicții cu privire la faptul că tehnologia va transforma radical anumite meserii, directorii generali rămân în general optimiști cu privire la majorarea numărului de angajați din organizațiile lor în următoarele 12 luni.  Totuși, 41% dintre respondenți spun că au ca prioritate creșterea productivității prin automatizare și tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizații.

                                                                                                                                                              Trebuie însă remarcat că ponderea liderilor de afaceri care estimează o creștere numerică a propriilor echipe este în general mai mic comparativ cu anii anteriori. Astfel, 46% dintre directorii generali din România consideră că numărul de angajați va crește în următoarele 12 luni. Deși procentul este puțin mai mare decât cele înregistrate la nivel global și regional, el marchează o scădere față de perioada 2018-2020 (53%).

                                                                                                                                                              În următorii trei ani însă crește gradul de optimism în privința majorării numărului de angajați, opt din zece directori generali din România estimând o creștere a numărului de salariați.

                                                                                                                                                              O ”moștenire” pozitivă a pandemiei ar putea fi faptul că liderii de organizații au un sentiment mai profund al nevoii de a se îngriji de sănătatea și bunăstarea angajaților lor. Aproape o treime dintre directorii generali din România își propun să crească competitivitatea afacerii prin oferirea unor aranjamente de lucru flexibile și asigurarea unui echilibru între muncă și viața personală a angajaților.

                                                                                                                                                              Top trei priorități pe care ar trebui să le aibă Guvernul, în opinia directorilor generali:

                                                                                                                                                              • Crearea unui sistem fiscal eficient: 71%.
                                                                                                                                                              • Infrastructura adecvată: 68%.
                                                                                                                                                              • Forță de muncă înalt calificată și adaptabilă: 61%.

                                                                                                                                                              Desfășurat în ianuarie și februarie 2021, CEO Survey explorează opiniile a 174 de directori generali din România. Raportul CEO Survey pentru România poate fi găsit aici.

                                                                                                                                                                crowdfunding

                                                                                                                                                                The International Renaissance Foundation (IRF) has launched a competition within the framework of the EU4USociety project in cooperation with the European Union Crowdfunding for Media Competition to strengthen media ties with their audiences, forming sustainable communities around the media.

                                                                                                                                                                The Foundation seeks to strengthen the practice of financing significant public initiatives through crowdfunding – raising funds from citizens. The purpose of the competition is to strengthen the links of the media with their audiences, to form stable communities around the media.

                                                                                                                                                                The priority of the competition is to co-finance crowdfunding campaigns and campaigns to attract regular contributions from independent media and content producers.

                                                                                                                                                                The maximum amount that the Fund will co-finance under this initiative is UAH 200,000.

                                                                                                                                                                Criteria

                                                                                                                                                                • The participants of the competition are public organizations, unions, associations, societies and other associations registered in accordance with Ukrainian legislation as non-profit or charitable organizations.
                                                                                                                                                                • The same organization cannot claim support in the total amount of more than 60,000 euros during the implementation of the EU4USociety project (2020-2023).
                                                                                                                                                                • The Foundation does not provide grants to political parties, religious communities and individuals.
                                                                                                                                                                • Grant organizations are responsible for monitoring the implementation of the project and evaluating its results, compliance with communication policy and branding of EU projects. Grant recipient organizations will submit reports on the funds provided by the Fund in accordance with the reporting forms in the format specified by the Fund. Mentoring support (if necessary) can also be organized to prepare crowdfunding campaigns.
                                                                                                                                                                • To help the organizations selected in the first stage, the Renaissance Foundation together with partners organizes an online workshop on crowdfunding. The winning organizations of the first stage of the competition and the recipients of grants will also be invited to participate in grant meetings and other events organized by the IRF to network, train and strengthen the organizational capacity of EU4USociety project partners.

                                                                                                                                                                For more information, click here.

                                                                                                                                                                Octavian Tîcu este președintele Partidului Unității Naționale, istoric, fost boxer profesionist din Republica Moldova, doctor în științe istorice, ministru al Tineretului și Sportului în 2013, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a.

                                                                                                                                                                Ca istoric și politician, cum estimați pragul electoral de 5% pentru Republica Moldova? Exagerat?

                                                                                                                                                                Consider că cea mai democrată formă de selectare a reprezentanților poporului în forul legislativ ar fi eliminarea pragului electoral pentru scrutinele parlamentare. Așa ar trebui să arate un sistem democratic autentic. Și așa ar fi cel mai echitabil și corect față de cetățeni. Asemenea modele există. De exemplu, Curtea Constituțională germană a decis că pentru alegerile europarlamentare, din 2014, nu mai este nevoie de pragul minim de voturi de 3% din sufragii, eliminându-l definitiv. Georgia, membră a Parteneriatului Estic din care face parte și Republica Moldova, a redus la 1% pragul de trecere în Parlament. Înțeleg că acest deziderat ar da mult de lucru politologilor noștri, dar ar fi o provocare pentru democrația noastră. Or, anume partidele mici „fac sarea și piperul” democrației. Pragul de 5% stipulat în legislația electorală a Republicii Moldova nu doar că este exagerat, dar reprezintă un obstacol serios în ce privește funcționarea sistemului, formarea coalițiilor de guvernare.

                                                                                                                                                                Optați pentru republica prezidențială, mixtă, parlamentară? De ce? Respectiv, alegerea președintelui prin vot direct sau în forul legislativ?

                                                                                                                                                                Niciuna dintre ele nu reprezintă viitorul, mai cu seamă că sunt schimbate atât de des. Republica Moldova trebuie să revină în cadrul statului român, cu un Parlament bicameral, care să fie expresia unui stat european. Restul – în cazul Republicii Moldova – sunt modele falimentare și generează doar handicapuri.

                                                                                                                                                                Vă înțeleg. Dar unirea nu se produce mâine. În contextul actual, totuși, oferiți o viziune.

                                                                                                                                                                Noi avem o reformă constituțională nefinalizată, care generează disfuncționalități. A fost un moft al oligarhului fugar Vlad Plahotniuc. Odată, însă, ce am revenit la alegerea președintelui Republicii Moldova, prin vot direct, universal, prerogativele șefului statului ar fi trebuit extinse. Or, în formula actuală, Președintele Republicii Moldova este, practic, lipsit de putere, de drepturi. Prin alegerea Președintelui prin vot direct de către cetățeni, ar trebui să i se acorde mai multe împuterniciri. Cel puțin, la fel cum stipulează Constituția României, având un sistem de guvernare semi-prezidențial. Dacă, însă, suntem consecvenți în opțiunea parlamentarismului, pe care, de altfel, îl consider mai potrivit, atunci șeful statului trebuie să fie ales de către majoritatea parlamentară, care este expresia voinței populare. Acest președinte va avea prerogative decorative.

                                                                                                                                                                Două formațiuni unioniste în campanie? Este egoism, ambiție, aroganță sau influențe ale unor servicii? Lansarea AUR în Republica Moldova – o surpriză?

                                                                                                                                                                Nici egoism, nici aroganță. După rezultatul înregistrat de AUR în parlamentarele din România, lansarea formațiunii, în mai, în contextul parlamentarelor din Republica Moldova nu a fost pentru mine o surpriză. Oferta AUR a fost una arogantă și chiar nesimțită, aș spune, pentru PUN, un partid care are în background-ul său politic două scrutine cu rezultate mobilizatoare. Suntem prezenți în forul legislativ, aveam, în comparație cu celelalte partide unioniste, cea mai numeroasă organizație în teritoriu.

                                                                                                                                                                Partidele care au acceptat să meargă sub flamura AUR reprezintă, de fapt, un bloc camuflat. Acestea, ca să nu formeze un bloc, au renunțat la simbolistica propriilor partide. Altfel spus, colhozul AUR a preluat averile gospodarilor. Noi am pledat pentru opțiunea de vot integru. Am selectat și promovăm personalități emblematice pentru spațiul românesc. Nu puteam să mergem „cu hurta”, cu alaiul, alături de oamenii care l-au servit pe Plahotniuc, cu dosare. Noi ce să facem lângă ei? Dorin Chirtoacă are pe rol la ora actuală încă trei dosare, de exemplu, și nu se știe care va fi finalitatea. Apoi, este vorba și de viziuni diferite. AUR-ul promovează o retorică anti-NATO, anti-UE, anti-vaccin, este o zonă obscură, care nu ne reprezintă. Noi nu suntem un partid sectant. Suntem un partid modern. Mai mult, AUR-ul nu-și asumă guvernarea, lucru pe care ni-l propunem și în felul acesta să punem în funcțiune mecanismele unirii.

                                                                                                                                                                În ce condiții sau cu care partide ați fi acceptat formarea uni bloc electoral?

                                                                                                                                                                Vreau să reamintesc că noi, cei din PUN, am contribuit la victoria Maiei Sandu în prezidențiale. Am fost primul partid, care, imediat după alegeri, am solicitat în mod expres reconstituirea Blocului electoral ACUM în format nou: PAS+PPDA+PUN, cu algoritmul conform reprezentării în Parlament 3+1+1. Alții nu și-au dorit, însă. Această paradigmă electorală și politică ar fi securizat cele aproximativ 60% din sufragii ale opțiunii pro-europene din prezidențiale. Oricum, ne considerăm potențiali parteneri post-electorali într-o guvernare pro-europeană, dacă ne vor susține alegătorii.

                                                                                                                                                                Temperamentul și limbajul unui sportiv, inclusiv, v-a adus popularitate sau handicap?

                                                                                                                                                                Ha! Vreau să vă zic că în politică nu este suficient să fii doar inteligent, mai este nevoie de caracter și curaj. Și aceste calități sau abilități le-am obținut ca sportiv. Este, dacă vreți, o altă față a politicianului Octavian ȚÎCU. Unor intelectuali le par incisiv, dar alții mă acceptă. Imaginea de luptător, însă, fără compromis mi-am format-o la tribuna parlamentară și în discursurile publice științifice, inclusiv.

                                                                                                                                                                Cum ați estima climatul politic din Republica Moldova după victoria Maiei Sandu. Estimarea „vot de protest” mai este actuală sau șeful statului și-a consolidat autoritatea în acest interval de timp?

                                                                                                                                                                Situația doamnei Sandu este foarte critică, dincolo de aparențe. Dacă partidele de dreapta, mai puțin cotate în sondajele sociologice, nu trec pragul electoral, atunci „PAS-ul ei” s-ar putea să fie silit să treacă în opoziție sau și mai dezavuant – să revină la o formulă hibridă și rușinoasă de guvernare cu socialiștii, încercată în iunie 2019. Un președinte care nu are majoritate parlamentară care să-l susțină, nu-și poate face propriul joc politic.

                                                                                                                                                                Maia Sandu propune un proiect de facilități fiscale pentru diaspora. Seamănă cumva a populism?

                                                                                                                                                                Da, este un populism cu tentă electorală. Există un singur climat pentru susținerea celor plecați la munci în străinătate – unirea. Cea mai mare umilință pentru cei din diasporă o constituie stagnarea la posturile vamale între România și Republica Moldova. Transport de pasageri, de colete – aici se produce jecmăneala, se fură și dorința de a mai reveni acasă. În condițiile în care salariul minim în România constituie 500 de Euro, la ce bun ar trebui să plece în Spania sau Italia pentru un câștig de 1000 de euro, din care să achite gazdă și să facă economii pentru cei de acasă?

                                                                                                                                                                Un sondaj, realizat la scara întregii țări, în aprilie trecut, arată o creștere semnificativă, până la 44%, a numărului cetățenilor Republicii Moldova care își doresc unirea cu România. Cum poate fi explicat acest trend? Unirea cu inima sau cu interesul pragmatic?

                                                                                                                                                                Cred cu ambele – și afectiv, și rațional. Este o realitate pe care am constatat-o nu doar din sondaje, dar și în timpul întâlnirilor cu cetățenii în cele peste 400 de localități vizitate. Vreau să remarc că a dispărut agresivitatea față de unioniști. În acest sens, aș invoca trei raționamente. În primul rând, politicienii au compromis Republica Moldova – fie prin corupție, fie prin incapacitate de a guverna. În al doilea rând, succesul României, unde PIB-ul ajunge la 500 mlrd. Euro, salariul minim – 500 de euro, salariul mediu îl depășește de patru ori pe cel din Republica Moldova, indemnizațiile pentru copii – peste 60 euro, decență pe care o oferă cetățenia română. Și nu în ultimul rând, efortul nostru, celor din PUN, prin promovarea campaniei naționale de informare „Ce înseamnă unirea cu România”.

                                                                                                                                                                Ținând cont de trendul din societate, care ar fi șansele reale de votare a Unirii – în Parlament sau prin referendum național?

                                                                                                                                                                Reamintesc că, la 27 martie 2018, Camera Deputaților și Senatul în ședința comună au adoptat Declarația potrivit căreia România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora. Desigur, actul unirii s-ar putea face prin votul acordat în forul legislativ. Așa cum s-a produs evenimentul istoric de la 27 martie 1918, când Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, a dat expresie dorinței colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.

                                                                                                                                                                Art. 11 – stat neutru? Ce modificări ar trebui sa sufere? Ucrainei Biden i-a răspuns: nu poate deveni membră NATO înainte de a stârpi corupția? Moldova este departe de acest deziderat.

                                                                                                                                                                Articolul 11 din Constituția Republicii Moldova, care stipulează neutralitatea statului, nu servește decât unui singur stat – Federației Ruse. PUN optează tranșant pentru aderare la NATO. Și prin aceasta ne poziționăm ca unicul partid euro-atlantic. Totodată, conștientizăm că aderarea la NATO se poate face prin Unire cu România.

                                                                                                                                                                Desigur, corupția reprezintă o vulnerabilitate a oricărui stat. În România DNA-ul a reușit să facă față exigențelor anti-corupție. Nu poate o țară coruptă să devină membră NATO. Orice verigă slabă, adică un stat în care înflorește corupția, afectează întregul Bloc. Și Ucraina, și Republica Moldova, deocamdată, nu au identificat soluția sau persoanele capabile să lupte cu acest flagel periculos – corupția. De asta e nevoie să oferim o guvernare transparentă, profesională, pro-românească, pro-europeană.

                                                                                                                                                                Mulțumesc!

                                                                                                                                                                Interviu realizat de Eduard Balan

                                                                                                                                                                  Cinci parteneriate create între producătorii și procesatorii agricoli de pe ambele maluri ale Nistrului beneficiază de granturi în valoare de 50.000 dolari SUA fiecare, pentru procurarea utilajului și a echipamentului necesar pentru adoptarea unor tehnologii inovatoare în procesul de producere și prelucrare a produselor agricole.

                                                                                                                                                                  Cei 12 producători și procesatori agricoli care au format aceste parteneriate sunt câștigătorii concursului de granturi organizat de proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe ambele maluri ale Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și Marea Britanie. În total, la concurs au fost depuse 16 propuneri de proiect, dintre care au fost selectate cinci propuneri elaborate de producători agricoli de pe ambele maluri ale Nistrului, care au format parteneriate.

                                                                                                                                                                  Pe lângă procurarea de echipamente de producere, parteneriatele câștigătoare vor mai beneficia de consultanță pentru dezvoltarea afacerilor, ceea ce le va permite să devină mai competitive, să-și sporească vânzările, să acceseze noi piețe de export și să contribuie la crearea a cel puțin 53 de locuri de muncă, în special, pentru femei și persoane din grupurile social-vulnerabile.

                                                                                                                                                                  Proiectele abordează idei inovatoare de afaceri prin aplicarea noilor tehnologii, reducerea costurilor de producere, adaptarea producerii și/sau procesării la noile necesități ale pieței în contextul COVID-19.

                                                                                                                                                                  Activitățile prevăzute în propunerile de proiect câștigătoare se vor desfășura până la sfârșitul anului curent și includ printre altele achiziția utilajelor inovatoare de prelucrare a prunelor, automatizarea procesului de producție a fructelor uscate, implementarea unor tehnologii inovatoare de cultivare a strugurilor de masă după sistemul Pergola și Gable, achiziționarea unui echipament performant de uscare a fructelor și legumelor cu utilizarea energiei produsă de panouri fotovoltaice, asocierea apicultorilor de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea creșterii volumului de producere a mierii și a produselor derivate de înaltă calitate, precum și achiziționarea utilajului pentru prelucrarea cătinii, inclusiv producerea sucului și uleiului de cătină presat la rece și ambalarea lui.

                                                                                                                                                                  Asistența financiară nerambursabilă oferită de Suedia și Marea Britanie în cadrul proiectului PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe ambele maluri ale Nistrului” (AdTrade) va contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri, crearea locurilor de muncă și constituirea parteneriatelor, ceea ce va permite întreprinderilor de pe ambele maluri ale Nistrului să depășească impactul negativ al crizei pandemice, iar companiilor de pe malul stâng al Nistrului le va oferi posibilitatea de a accesa mecanismele de comerț disponibile pe malul drept, de a-și spori cunoștințele și abilitățile și de a-și spori vânzările și de a-și diversifica piața de desfacere. 

                                                                                                                                                                  Mâine, 23 iunie, va avea loc evenimentul „Sânzienele. Sărbătoarea soarelui. Florile soarelui și lunii”, organizat de Centrul de Cultură al Județului Bihor, aflat în subordinea Consiliului Județean Bihor. Evenimentul are scopul de a promova obiceiurile lefate de această dată, obiceiuri care încă se mai păstrează în unele locuri de către femeile și fetele tinere.

                                                                                                                                                                  De la ora 18:00, pe traseul dintre Piața Unirii – strada Republicii – Magazinul Crișul din Oradea, 9 „sânziene” (Violeta Gherman, Ioana Urs, Anca Pavel, Andrada Crăciun, Andrada Tulvan, Georgiana Szilagyi, Oana Berdie, Romina Suciu, Maria-Alexandra Secan) vor face o paradă și vor interpreta un cântec tradițional, purtând costume populare albe și coronițe din flori de sânziene. La final, acestea vor împărți materiale tipărite cu privire la obiceiuri și superstiții legate de această sărbătoare.

                                                                                                                                                                  Totodată, cum 24 iunie a fost declarată ziua internatională a IEI, zi care este strâns legată de cea a Sânzienelor, Violeta Gherman va prezenta mâine în Piața Unirii o expoziție de costume populare din colecția personală. Costumele vor fi expuse în centrul Oradei între orele 17:30 – 19:30.

                                                                                                                                                                  Se spune că Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările, umplu de leac şi miros florile şi tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, iar dacă această zi nu este sărbătorită cum se cuvine, sânzienele se supără și pot îmbolnăvi oamenii.

                                                                                                                                                                  Conform tradiției, obiceiurile din preajma sărbătorii Sânzienelor aduc, dacă sunt păstrate, prosperitate și noroc tinerelor practicante.

                                                                                                                                                                  În urma consultării a 800 de antreprenori din toate regiunile țării în ultimul an, în cadrul Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM), urmare efectelor crizei pandemice dar și a factorilor care încetinesc dezvoltarea normală a activității antreprenoriale (birocrație excesivă, corupție etc.) au elaborat și înaintează pentru discuții publice, propria agendă a reformelor și inițiative legislative focusate pe facilitarea și dezvoltarea mediului antreprenorial și diminuarea presiunii birocratice asupra acestuia.

                                                                                                                                                                  Astfel, antreprenorii din cadrul AIM au elaborat un set cuprinzător de propuneri de politici dar și proiecte de legi menite să atenueze cauzele dar și efectele acelor cauze care pus presiunea cea mai mare asupra mediului de afaceri mici și mijlocii. Așa, setul de inițiative cuprinde:

                                                                                                                                                                  • Măsuri și acțiuni anti-corupție și de reducere a birocrației în mediul antreprenorial;
                                                                                                                                                                  • Reforme sistemice pentru o economie și mediu de afaceri mai puternice și atractive;
                                                                                                                                                                  • Măsuri de susținere și stimulente în contextual efectelor pandemice.

                                                                                                                                                                  „Venim cu un set cuprinzător de propuneri pentru a facilita activitatea antreprenorială, inclusiv îmbunătățirea comunicării cu sectorul public în vederea diminuării birocrației și nivelului de corupție, reformarea instituției facturii fiscale, fortificarea poziției debitorului în cadrul microcreditelor cît și garantarea lor, măsuri de suport în problema locațiunii generate de presiunea efectelor pandemice, precum și altele. În cazul în care acțiunile propuse vor găsi suport, ele vor servi drept bază de redresare economică în contextul crizei și revenirea la sănătatea economică”, a declarat Liliana Busuioc, director executiv AIM.

                                                                                                                                                                  Propunerile de politici și inițiative legislative vizate pot fi subiectul discuțiilor și implementării începând cu lansarea prezentei agende, ținând cont de faptul că antreprenorii din cadrul AIM lucrează mai mult de un an la elaborarea acesteia, și dispune de proiecte de legi deja elaborate. Acestea sunt gata a fi puse pe masa de discuții cu factorii de decizie în vederea creării unui mediul de afaceri dezvoltat și atractiv în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                  AIM este o asociație de afaceri neguvernamentală, care cuprinde antreprenori din diferite industrii, și se focusează pe promovarea intereselor mediului antreprenorial și inițiative de a încurajare și dezvoltare acestuia. Eforturile AIM sunt îndreptate spre dezvoltarea un mediu antreprenorial-juridic clar și transparent, pentru a promova creșterea economică și investițiile în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                  Agenda va fi transmisă autorităților publice relevante și partenerilor de dezvoltare pentru analiză și susținere, iar AIM rămâne deschisă pentru dialog în vederea transpunerii în viață a acestor inițiative.

                                                                                                                                                                  Orban

                                                                                                                                                                  Potrivit prim-ministrului Ungariei, în locul unei Europe a naţiunilor, la Bruxelles se construieşte un superstat european, motiv pentru care politicienii democraţi de factură naţională se află astăzi în opoziţie cu cei care construiesc imperii, iar aceştia din urmă sunt, de fapt, adversari ai democraţiei.

                                                                                                                                                                  În discursul pe care l-a susţinut sâmbătă, la Budapesta, la conferinţa intitulată “Ziua Independenţei Maghiare”, Viktor Orbán a spus că aceasta este ziua în care Ungaria ia pentru prima oară cuvântul în cadrul dezbaterii cu privire la viitorul UE.

                                                                                                                                                                  În opinia sa, Europa este o formaţiune culturală fantastică şi uimitoare, ceva ce nu poate fi copiat; cultura europeană este dorită în multe locuri din lume, însă aceste locuri nu se pot ridica la nivelul originalului. În viaţa Europei s-au tot alternat perioade mai bune sau mai proaste, dar Europa este eternă, a spus Orbán.

                                                                                                                                                                  Şeful guvernului de la Budapesta a amintit că, pe de altă parte, Uniunea Europeană este o entitate politică creată de om, pe care ţările au înfiinţat-o cu scopul de a-şi apăra interesele economice şi militare, ca răspuns la realitatea politică de după cel de-al Doilea Război Mondial, când jumătatea Europei a fost ocupată de americani, iar cealaltă jumătate de sovietici. Uniunea a fost creată pentru a nu se pierde speranţa că într-o bună zi, soarta Europei va fi decisă, din nou, de europeni, a spus Orbán.

                                                                                                                                                                  Politicianul ungar a menţionat că în opinia lui Václav Klaus, astăzi sunt atacaţi în acelaşi timp individul, familia şi naţiunea, ceea ce pune în pericol viitorul Europei, iar potrivit unuia dintre vicepreşedinţii Comisiei Europene, Ungaria reprezintă o democraţie bolnavă.

                                                                                                                                                                  Viktor Orbán a enumerat şi cifre economice vorbind despre scăderea puterii economice a UE. În 2008 UE a dat 25% din PIB-ul global, în 2019 doar 18%; în 2008 UE a dat 22% din valoarea adăugată industrială mondială totală, iar în 2019 15%, a spus premierul. În 2011 14 dintre cele mai mari 50 de companii ale lumii au fost europene, astăzi vorbim despre numai şapte, a spus Orbán.

                                                                                                                                                                  Premierul ungar a menţionat că printre cele mai importante zece centre financiare din lume nu există nici unul în Uniunea Europeană. În urmă cu 30 de ani, UE a înaintat de şapte ori mai multe cereri de brevet decât China; astăzi China are de paisprezece ori mai multe decât are UE.

                                                                                                                                                                  Orbán a vorbit şi despre faptul că, în ultimii 30 de ani, SUA şi-a mărit cheltuielile militare cu peste 30%, iar China de nouă ori, în schimb UE se află în acelaşi punct în care se afla în urmă cu 30 de ani.

                                                                                                                                                                  Doar un sfert dintre cetăţenii UE cred că următoarea generaţie va trăi mai bine decât generaţia actuală, a mai spus Orbán.

                                                                                                                                                                  Şeful guvernului de la Budapesta a subliniat că astăzi este Ziua Independenţei Maghiare, se împlinesc treizeci de ani de când am câştigat Războiul Rece, şi s-a dovedit că sovieticii nu mai au puterea de a utiliza singurele mijloace de a ţine împreună tabăra socialistă: armata şi violenţa. Popoarele din Europa Centrală au câştigat şi ultima bătălie a Războiului Rece, a adăugat Orbán.

                                                                                                                                                                  Premierul a subliniat că “atunci libertatea nu a venit singură, ci a fost obţinută de noi; comunismul nu a picat, ci a fost răsturnat de noi; zidul Berlinului nu a căzut, ci a fost demolat de noi; sovieticii nu au plecat, ci noi i-am făcut să se retragă”.

                                                                                                                                                                  “Noi suntem şi astăzi aceiaşi oameni care am fost, ultimii luptători pentru libertate ai Europei dintre cei care mai trăiesc”, iar istoria Europei nu s-a schimbat, ci am schimbat-o noi, a spus prim-ministrul ungar.

                                                                                                                                                                  În opinia lui Viktor Orbán, Europa nu se repară singură şi nu se transformă singură nici acum; noi suntem cei care trebuie să o reparăm, să o transformăm şi să o readucem pe drumul cel bun, cel care era unul de succes. Astăzi UE are nevoie, din nou, de luptători pentru libertate, aşa cum suntem noi, a declarat premierul.

                                                                                                                                                                  În discursul său, prim-ministrul a amintit şapte teze ale guvernului. Prima teză este aceea că “ne îndreptăm cu viteză” spre o Uniune Europeană de tipul unui imperiu, că în loc de o Europă a naţiunilor, la Bruxelles se construieşte un superstat european, lucru pe care nu l-a solicitat şi nu l-a autorizat nimeni, a afirmat Orbán.

                                                                                                                                                                  Nu există un demos european, există doar naţiuni, iar fără demos nu se poate construi o democraţie. Prin urmare, a continuat prim-ministrul, construirea imperiului de la Bruxelles va duce, inevitabil, la lipsa democraţiei.

                                                                                                                                                                  “Noi ne dorim ceva cu totul diferit. Noi ne dorim o democraţie a democraţiilor, la baza căreia se află naţiunile europene. Să nu ne temem să spunem că noi, democraţi de factură naţională, ne aflăm astăzi în opoziţie cu cei care construiesc imperii, care sunt, de fapt, şi adversari ai democraţiei”, a spus Orbán.

                                                                                                                                                                  Potrivit premierului, a doua teză este aceea că – în opinia sa – Bruxelles-ul de astăzi este guvernat de cei care consideră integrarea un scop în sine, şi nu un instrument, motiv pentru care doresc să treacă peste toate interesele naţionale şi valorile tradiţionale. În opinia sa, sistemele juridice şi instituţiile UE facilitează această aspiraţie, în loc să îi pună piedici.

                                                                                                                                                                  În opinia şeful guvernului de la Budapesta, acesta este motivul pentru care adversarii politici încearcă să reducă din forţa comunităţilor naturale care se află la baza culturii europene. “Naţiunea, regiunile, bisericile creştine şi cele evreieşti, familiile se află la o răscruce de drumuri”, a subliniat.

                                                                                                                                                                  Acesta este motivul pentru care Guvernul Ungariei susţine că exprimarea “ever closer union” ar trebui eliminată din Tratatul Uniunii Europene, cu prima ocazie, a declarat Viktor Orbán.

                                                                                                                                                                    Platforma BCR Școala de Business pune la dispoziția utilizatorilor un curs nou, despre „Succesul în vânzări: de la pitch la crearea de valoare”, ce include 7 module, cu 18 materiale video și 24 de chestionare, care vin în ajutorul tuturor celor care sunt interesați să-și îmbunătățească abilitățile de vânzare.

                                                                                                                                                                    Cursul a fost dezvoltat împreună cu Trend Consult, companie antreprenorială cu acționariat 100% român, cu expertiză în soluții pentru oamenii de vânzări, care de-a lungul timpului și-a extins activitatea către consultanță, training, evenimente și experiențe digitale în zone cheie de business, de la leadership, cultură organizațională și până la experiența clienților și gestionarea abilităților intra și interpersonale.

                                                                                                                                                                    Noul curs din cadrul BCR Școala de Business este susținut de către Marius Decuseară-Brandenburg, Senior Partner Trend Consult, și urmează o serie de lecții și practici despre influențarea deciziei de cumpărare, printr-o mai bună înțelegere a nevoilor clienților, dar și prin gestionarea obiecțiilor acestora, cu o atenție sporită în dezvoltarea unei oferte personalizate.

                                                                                                                                                                    „Lansarea cursului de vânzări pe platforma BCR Școala de Business este un moment așteptat și solicitat de antreprenori, pe care, personal, îl consider necesar în contextul actual, în care experiența de vânzare se mută tot mai mult în online. Pentru că mai departe de construirea unei strategii omnichannel, cred că este nevoie să ne uităm la contactul uman și la cum au evoluat tehnicile de vânzare în contextul digitalizării, pornind de la schimbarea comportamentului consumatorului și înțelegerea nevoilor clienților. Pentru mine, vânzarea rămâne o experiență, care are la bază curiozitatea și pasiunea. Consider că este foarte important cum îi faci pe clienți să se simtă, astfel încât să le câștigi încrederea, să îi fidelizezi și să recomande mai departe produsul și afacerea ta. Iar, pentru asta, un bun vânzător trebuie să știe să își adapteze discursul, să fie gata să răspundă la întrebările despre diferențierea produsului pe piață și să poată oferi o experiență personalizată, memorabilă, dupa care tânjim cu toții”, a declarat Dana Dima, Vicepreședinte Retail & Private Banking BCR.

                                                                                                                                                                    „A vinde cu succes înseamnă să creezi valoare pentru partenerii tăi de afaceri. Iar ca să oferi valoare reală trebuie să îți dorești să construiești o cultură superioară a serviciilor, care, de cele mai multe ori, se bazează pe curiozitate și dorința de a acumula informații, pe înțelegerea nevoilor clientului și empatie, dar, mai ales, pe respectarea promisiunilor. De-a lungul anilor, am descoperit că succesul în vânzări are la bază credibilitatea pe care o ai în fața clientului, iar aceasta se construiește cu tenacitate, pas cu pas. Micile eșecuri sunt inevitabile, însă pentru un vânzător trebuie să fie lecții de viață, pe care să le folosească drept resursă pentru reușită. Sunt încântat că alături de programul BCR Școala de Business am ocazia să împărtășesc, cu antreprenorii români și cu toți cei interesați, cele mai bune practici în vânzări, care se bazează pe profesionalism și etică în afaceri, pentru că relația client – vânzător se clădește cu integritate, valori și principii sănătoase”, a susținut Marius Decuseară-Brandenburg, Senior Partner Trend Consult.

                                                                                                                                                                    Cele 7 module ale cursului „Succesul în vânzări: de la pitch la crearea de valoare” îi ajută pe cei interesați de vânzări și de lumea afacerilor să își definească stilul de vânzare, cu cele mai bune sfaturi și practici ce abordează următoarele teme:

                                                                                                                                                                    1. Decizia de cumpărare – Cum ia clientul decizii de cumpărare și care este rolul vânzătorului în acest proces?
                                                                                                                                                                    2. Procesul de cumpărare și procesul de vânzare – Cum gestionăm aceste două procese din poziția de vânzător?
                                                                                                                                                                    3. Prospectarea – Importanța acesteia și modul eficient de implementare
                                                                                                                                                                    4. Înțelegera nevoilor clientului – Cum gestionezi oportunitățile ce apar dinspre nevoile clientului
                                                                                                                                                                    5. Prezentarea ofertei – Flexibilitatea vânzătorului și adaptarea ofertei la nevoile clientului
                                                                                                                                                                    6. Gestionarea obiecțiilor – Cum îți crești șansele de reușită a vânzării în cazul obiecțiilor clientului?
                                                                                                                                                                    7. Închiderea vânzării – Ce trebuie să ții cont la încheierea discuției pentru a încheia cu succes vânzarea

                                                                                                                                                                    La doar un an de la lansare, platforma BCR Școala de Business a ajuns la peste 16.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesionști, profesori și studenți care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului.

                                                                                                                                                                    BCR Școala de Business este o platformă online cu lecții și sfaturi practice de business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business inteligent. Platforma cuprinde în prezent 5 cursuri, ce au în total 38 de capitole, 70 de materiale video și 64 de teste.

                                                                                                                                                                      Primăria Sfântu Gheorghe va semna săptămâna viitoare contractul pentru cumpărarea fostei Fabrici de ţigarete, care şi-a încetat activitatea în urmă cu aproape zece ani, intenţia autorităţilor fiind de a reabilita clădirile şi a le introduce în circuitul public.

                                                                                                                                                                      Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat că tranzacţia se va încheia la suma de 4,9 milioane de euro, care va fi achitată în patru tranşe egale până la finele anului viitor.

                                                                                                                                                                      „Contractul pentru Fabrica de ţigarete se va semna săptămâna viitoare. Am primit acordul creditorilor, mai ales al ANAF-ului, pentru că este creditor de 96% sau ceva de genul acesta, ca să plătim în rate. Deci se vor plăti patru rate egale: prima rată va fi plătită săptămâna viitoare la semnarea contractului, a doua rată în luna decembrie, cea de-a treia rată anul viitor în iunie şi a patra tot anul viitor în decembrie. (…) Suma totală este de 4,9 milioane de euro. (…) Aş vrea să reflectez asupra unor comentarii: deci nu oraşul a vândut Fabrica de ţigarete, ci statul a privatizat Fabrica de ţigarete, ca să lămurim acest lucru, să fie clar pentru toată lumea. Deci statul a privatizat Fabrica de ţigarete, societatea care a privatizat-o a intrat în faliment, iar noi acum salvăm Fabrica de ţigarete, respectiv clădirile monument istoric prin faptul că le cumpărăm. Deci nu noi am vândut şi acum răscumpărăm, ci statul a vândut şi noi cumpărăm”, a declarat primarul Antal Arpad.

                                                                                                                                                                      Practic, autorităţile locale din Sfântu Gheorghe şi-au exercitat dreptul de preempţiune asupra terenurilor şi clădirilor societăţii Galaxy Tabacco SA Bucureşti, scoase la licitaţie de lichidatorul judiciar, iar după cumpărare vor să înfiinţeze aici un centru interactiv de ştiinţă şi divertisment după modelul ”Palatului minunilor” din Budapesta, precum şi spaţii destinate copiilor şi tinerilor pentru organizarea de evenimente, cursuri şi activităţi de petrecere a timpului liber.

                                                                                                                                                                      Tot aici ar putea funcţiona din toamnă viitoarea Facultate de Arte Plastice înfiinţată de Universitatea Maghiară Sapientia din Transilvania, în parteneriat cu Universitatea din Pecs (Ungaria).

                                                                                                                                                                      Fabrica de ţigarete din Sfântu Gheorghe, unde s-au făcut ani de zile „legendarele” ţigarete Carpaţi, Snagov şi Mărăşeşti, şi-a încetat activitatea în anul 2011 ca urmare a suspendării autorizaţiei de producţie şi comercializare, iar câţiva ani mai târziu compania a intrat în insolvenţă din cauza datoriilor acumulate la bugetul de stat.

                                                                                                                                                                      În ultimii ani, autorităţile locale din Sfântu Gheorghe au achiziţionat mai multe imobile şi terenuri, printre acestea numărându-se fostul IAS de la Câmpu Frumos în locul căruia a fost construit Parcul Industrial, Casa Bene unde a fost amenajat Muzeul Cinegetic, fostul sediu al Băncii Naţionale Române, unde va fi înfiinţat Centrul de Inovare şi Start-up Design Bank, fostul Hotel Bodoc din centrul oraşului, care va fi demolat şi în locul căruia va fi construit un centru cultural şi de tineret, precum şi fosta clădire a Romtelecom unde a fost mutată Administraţia Financiară.

                                                                                                                                                                      De asemenea, doresc să obţină poligonul militar, Casa de cultură a Sindicatelor şi sediul Poştei Române, două clădiri aflate într-o stare avansată de degradare

                                                                                                                                                                      Despre Mariana Durleșteanu mass-media și mediul politic au început să scrie, să discute din momentul în care a fost propusă de fracțiunea socialiștilor din Parlamentul de la Chișinău la funcția de prim-ministrul al țării. Durleșteanu a deținut între 2008-2009 funcția de ministru al Finanțelor. Anterior, între anii 2005-2008, a deținut funcția de ambasador al Moldovei în Marea Britanie. În 2009-2011 a fost Banker Senior la Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare. Din 2011 până în prezent activează în domeniul petrolier. În 2019, Mariana Durleșteanu a fost inclusă în topul Forbes România al celor mai influente femei.

                                                                                                                                                                      Dacă nu ați fi avut propunerea de a candida pentru funcția de prim-ministru, v-ați fi lansat, astăzi, în politica moldovenească?

                                                                                                                                                                      Am urmărit totdeauna trendul și tensiunile politice din Republica Moldova, indiferent de faptul că eram la București sau la Londra. Invitația politicienilor de la Chișinău de a fi potențial candidat la funcția de prim-ministru a fost, probabil, un stimulent în decizia mea de a intra în vârtejul politicii. Da, cu siguranță, mă lansam în politică. Cu atât mai mult că anterior avusesem propuneri din partea mai multor formațiuni politice – atât din R. Moldova, cât și din alte tari. Deci, politicul a făcut parte din viața mea, iar acum am decis să fac politică alături de o echipă de profesioniști cu verticalitate.

                                                                                                                                                                      Ați scos un partid din anonimat – Partidul Legii și Dreptății. Asta chiar dacă generalul Alexei în anii 90 a făcut revoluție în contracararea corupției, dând „publicității” nume sonore certate cu morala și legea. Ați fi putut accepta invitația altui partid, odată ce ați afirmat că ați avut mai multe oferte. De ce generalul Alexei? De ce un partid cu șanse mici de a obține minimum de 5% pentru a trece pragul electoral?

                                                                                                                                                                      Trebuie să recunosc, am studiat ofertele primite la fel de migălos de parcă aș fi negociat un contract de business de milioane. Știu că mulți se întreabă și caută subiecte de conspirație în jurul persoanei mele – „pe cine are Durleșteanu în spate?”. Este o emanație a scursurilor din politica moldovenească – conspirații, scindări, „turism politic”, clonare etc. Nu vreau să intru prin așa căi în politică. Am ales un partid care se bazează pe doctrina creștin-democrată, pentru că anume ea este cea mai aproape de principiile și valorile pe care le împărtășesc eu – familie, educație, economie bazată pe dezvoltare și investiții. Deși, recunosc, pragul de 5% este unul mult prea ridicat pentru Republica Moldova. Suntem o democrație tânără, în formare și trebuie oferite oportunități formațiunilor politice să-și demonstreze abilitățile de gestionare a treburilor statului. În opinia mea, acesta ar trebui coborât până la 3%. În Georgia, de exemplu, limita de accedere este de 1%, dar la densitatea populației noastre ar însemna un parlament prea fragmentat și pestriț. Iar 3% ar asigura prezența în forul legislativ a mai multor partide capabile și compatibile să formeze coaliții de guvernare. De ce „un partid dat uitării”? – cum spuneți. Pentru că niciodată nu mi-a plăcut să fiu „musca la arat” din fabula lui Donici. Vreau să muncesc pentru a obține performanțe, nu să culeg roadele altora.

                                                                                                                                                                      Un subiect politic care nu poate fi trecut cu vederea – regimul de guvernare în Republica Moldova. Care ar fi modelul cel mai potrivit: prezidențial, parlamentar sau mixt? Este Moldova, cu tradiția culturii politice pe care o are, capabilă să însușească modelul parlamentar?

                                                                                                                                                                      Cred că modificarea Constituției, în 2000, cu referire la modalitatea de alegere a șefului statului a fost o decizie oportună și benefică pentru sistemul politic moldovenesc. Parlamentarismul este formula veritabilă a democrației europene. Hotărârea Curții Constituționale din 4 martie 2016, prin care s-a revenit la alegerea șefului statului prin vot direct, îmi provoacă nedumerire până în prezent. Președintele Republicii trebuie să fie ales de către Parlament, Parlamentul fiind constituit din cei mai destoinici reprezentanți ai poporului. Din acest considerent este foarte importantă mobilizarea electoratului și asigurarea unui vot conștient, informat. Iată de ce, printr-un cadru legal – trebuie de interzis traseismul politic, care în cele mai dese cazuri se asociază în mentalitatea noastră cu corupția politică. Asta chiar dacă organele competente nu au demonstrat-o niciodată, menținându-se doar la nivelul retoricii politice de acuzare reciprocă între oponenți. În primul rând, alegerea președintelui de către deputați ar asigura o colaborare instituțională eficientă între verigile puterii executive și legislative. În al doilea rând, ar mai fi efectul economic. Suntem o țară prea săracă ca să organizăm atâtea scrutinuri, atâtea cheltuieli nejustificate. În felul acesta, votul deputaților ar putea fi comparat cu votul electorilor în sistemul American. Alegem deputații, care ne reprezintă, iar ei aleg șeful statului în baza votului de încredere pe care l-am acordat dânșilor.

                                                                                                                                                                      În contextul crizei politice, și Curtea Constituțională a devenit subiect de dezbatere. Care ar fi în viziunea D-voastră mecanismul cel mai potrivit pentru selectarea înalților magistrați?

                                                                                                                                                                      Cu regret, politicul a avut un impact negativ asupra imaginii Curții Constituționale. Vă amintiți numai ce comportament au avut magistrații în perioada regimului Plahotniuc, „fierbintele” iunie 2019, ca apoi să-și dea demisia in corpore. Se creează impresia că și astăzi membrii CC nu sunt aboliți de sindromul „simpatii politice” față de cei care i-ai delegat. Probabil, omenește, e justificat. Dar nu și din perspectiva eticii și moralei judiciare. De asta pledez pentru un concurs transparent, nu unul mimat, și desigur, nu pe selectarea candidaților după apartenență politică.

                                                                                                                                                                      Ce opinie aveți despre actuala organigramă a Guvernului? Prea multe ministere sau dimpotrivă?

                                                                                                                                                                      E o problemă, dacă vreți. La ora actuală, Guvernul de la Chișinău are o structura „la grămadă”, cu responsabilități neasumate, haotice. Nu văd, de exemplu, cum poate funcționa un Minister struțo-cămilă cum este cel pentru Protecția Muncii și Medicină. După ce criterii alegem aici ministrul. Criza pandemică a fost un argument al eșecului în acest sens. Nu-mi este clară nici finalitatea reformelor în domeniul Științei și Cercetării. Care este totuși rolul Academiei de Științe a Moldovei? De ce doctori habilitați din institutele care erau parte componentă a Academiei trebuie să fie în supunere unor funcționari promovați pe criterii politice la Ministerul Culturii, Educației și Cercetării? Îmi este cunoscută soarta oamenilor de știință din Moldova, care au devenit marginalizați în urma unor reforme nedefinite până la capăt, dirijate de anumite interese. În contextul evoluțiilor actuale, desigur, e nevoie de un Minister al Științei și Inovării. Desigur, Guvernul are nevoie de o resetare. De asemenea, ar fi loc pentru discuții în ce privește compatibilitatea funcției de ministru cu cea de deputat, fapt permis de legislația statului român. În Moldova aceste suprapuneri de mandate sunt incompatibile, după modelul Constituției Franceze, din care s-au inspirat autorii Constituției Republicii Moldova în 1994.

                                                                                                                                                                      Ar putea fi Mariana Durleșteanu, repetat, candidata blocului PSRM-PCRM la funcția de prim –ministru, dacă stânga politică ar fi favorizată în viitorul Legislativ? Cu atât mai mult că și dl Voronin a dat aprecieri înalte profesionalismului D-voastră?

                                                                                                                                                                      Haideți să nu împărțim pielea ursului care se plimbă prin pădure. La această etapă, obiectivul nostru este sa accedem în Parlament și sa fim echilibrul între forțele antagoniste, rigide, orgolioase pentru a evita perpetuarea crizei politice din țară și a sluji în beneficiul alegătorului. Apropo, dar, de ce credeți că Durleșteanu nu poate fi candidata centru-dreptei politice?

                                                                                                                                                                      Ați fost numită, în ziua depunerii actelor la CEC, o Thatcher a moldovenilor. Vă place această comparație?

                                                                                                                                                                      Nu pot să-mi dau auto-aprecieri, însa sunt onorată de o asemenea comparație. Sunt Mariana Durleșteanu – perseverentă, nonconformistă și deloc arogantă.

                                                                                                                                                                      Unii consideră că Durleșteanu ar fi antipodul Maiei Sandu, care prezintă o altfel de formulă a feminismului în politică…

                                                                                                                                                                      Dacă ar fi loc de discuții despre caractere, atunci, cred, antipod. Imaginea femeii în politică, însă, permite adoptarea mai multor modele – de la modul de a lua decizii până la stilul de vestimentație, tonalitate în voce și culoarea de ruj. Important este ca între femeile implicate în politică se existe oportunitate, nu rivalitate!

                                                                                                                                                                      Poate fi Durleșteanu influențată, în perspectiva unor negocieri politice, postelectorale în special?

                                                                                                                                                                      Sunt imună la tentative de influență. Nu-mi place să devin „mijloc” de rezolvare a problemelor, vreau să fiu „subiect” în negocieri, de altfel ca și în cele economice, financiare. Cred v-ați convins de aceasta în momentul când m-am retras din jocul politic legat de numirea prim-ministrului. Și, de ce nu, o spun fără de falsă modestie, am fost „buturuga” care a răsturnat „carul”, fiind declanșatorul anticipatelor!

                                                                                                                                                                      Ce v-a oferit cariera diplomatică și de ce ați renunțat la ea?

                                                                                                                                                                      O experiență în a înțelege doctrinele politice, dialogul unor politicieni moderni, compromisuri geopolitice și interesul național al statului pe care îl reprezinți. Am revenit, ulterior, la activitatea mea profesională de carieră – business și finanțe.

                                                                                                                                                                      Referitor la cele 600 mln. de euro, pe care Comisia Europeană i-a promis Republicii Moldova. Deci, sunt reali sau sunt bani condiționați? Să înțelegem că guvern reformator, parlament pro–reforme (așa cum se menționează în declarațiile unor oficiali europeni) trebuie să fie unul de centru-dreapta? Dar dacă învinge stânga? Vor fi oferiți acești bani? Pot fi considerați ca „bani electorali”?

                                                                                                                                                                      Banii se oferă sub condiții concrete ce vizează reforme concrete, proiecte în beneficiul oamenilor. Și, desigur, dacă se respectă statul de drept și democrația. Acești bani au fost agreați de Parlamentul European în noiembrie 2020 în contextul resetării țărilor Europene post – pandemie. Orice guvern funcțional ce respectă înțelegerile cu partenerii externi poate utiliza suma agreată sub condiții concrete. Acești bani nu trebuie vopsiți în nuanțe politice și electorale. În acest sens, unele comentarii au favorizat anumiți concurenți electorali.

                                                                                                                                                                      Vă considerați o femeie bogată, fericită? Apropo, un eventual eșec în campanie ar însemna revenirea în business sau perseverare în continuare?

                                                                                                                                                                      Bogăția mea este familia mea, copiii mei, baștina mea. Sunt o moldoveancă cu trăiri și emotivitate tipică. Ploile londoneze nu le-au „spălat”.

                                                                                                                                                                      Referitor la politică: acesta este un proiect pe termen lung!

                                                                                                                                                                      Mulțumim pentru interviu!

                                                                                                                                                                      Interviu realizat de Eduard Balan

                                                                                                                                                                      estimarea evolutiei industriei

                                                                                                                                                                      Institutul Național de Statistică (INS) a publicat astăzi datele cu privire la evoluția comenzilor noi în industria prelucrătoare în luna aprilie. Statisticile indică accelerarea dinamicii anuale a comenzilor noi în industria prelucrătoare la 93% an/an în aprilie (ritm record), evoluție influențată puternic de efectul bază (date fiind restricțiile implementate anul trecut, după incidența pandemiei).

                                                                                                                                                                      Totodată, comenzile noi din industria prelucrătoare au evoluat la un ritm peste potențial pentru a doua lună la rând în aprilie, confirmându-se relansarea în formă de V după incidența pandemiei și intrarea într-un nou ciclu economic.

                                                                                                                                                                      Astfel, conform INS comenzile noi în industria prelucrătoare au accelerat de la 16,5% an/an în martie la 93% an/an în aprilie, ritm record.

                                                                                                                                                                      Se evidențiază majorarea comenzilor noi de bunuri de folosință îndelungată și a comenzilor noi de bunuri de capital cu dinamici anuale de 102,1%, respectiv 119,3%, evoluții care exprimă premise favorabile pentru dinamica consumului privat și investițiilor productive în trimestrele următoare.

                                                                                                                                                                      De asemenea, comenzile noi de bunuri de uz curent și comenzile noi de bunuri intermediare au crescut cu dinamici anuale de 24,7%, respectiv 72,2% în aprilie.

                                                                                                                                                                      Prin urmare, în perioada ianuarie-aprilie 2021 comenzile noi în industria prelucrătoare au crescut cu 21,8% an/an, evoluție susținută de intrarea economiei mondiale într-un nou ciclu, campania de vaccinare, mix-ul relaxat de politici economice și efectul bază.

                                                                                                                                                                      Se evidențiază majorarea comenzilor noi de bunuri de folosință îndelungată cu 38,3% an/an, evoluție susținută de mix-ul relaxat de politici economice, în implementare pe plan intern și la nivelul Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                      De asemenea, comenzile noi de bunuri intermediare au urcat cu 25,5% an/an.

                                                                                                                                                                      Totodată, comenzile noi de bunuri de capital s-au majorat cu 22,4% an/an, evoluție care confirmă intrarea într-un nou ciclu economic.

                                                                                                                                                                      Nu în ultimul rând, comenzile noi de bunuri de uz curent au consemnat un avans de 5,4% an/an în perioada ianuarie-aprilie 2021.

                                                                                                                                                                      Din perspectiva evoluției comenzilor noi cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare în primele patru luni ale anului curent au fost: produse chimice (21,8% an/an), autovehicule de transport rutier, remorci și semiremorci (26,4% an/an), metalurgică (32,4% an/an), echipamente electrice (33% an/an) și mașini, utilaje și echipamente (33,4% an/an).

                                                                                                                                                                      Pe de altă parte, comenzile noi s-au ajustat în ramurile articole de îmbrăcăminte (cu 10% an/an), farmaceutică (cu 10,3% an/an) și fabricarea altor mijloace de transport (cu 20,9% an/an) în perioada ianuarie-aprilie 2021.

                                                                                                                                                                      Conform scenariului macroeconomic central al Băncii Transilvania (revizuit recent) investițiile productive ar putea crește cu dinamici anuale de 10,3% în 2021 și 2022, respectiv 8,3% în 2023.

                                                                                                                                                                      povesti

                                                                                                                                                                      Muzeele aflate în subordinea Consiliului Județean Cluj vor participa și în acest an la cea de-a XVII – a ediție a evenimentului european Noaptea Muzeelor. Chiar dacă, de regulă, manifestările aveau loc la aceeași dată, în toată Europa, în cursul lunii mai, condițiile epidemiologice actuale au determinat ca fiecare țară să stabilească data desfășurării evenimentului în funcție de evoluția indicelui de infectare.

                                                                                                                                                                      Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „E un eveniment cultural pe care îl susținem cu toată convingerea întrucât, dincolo de faptul că a devenit o tradiție, ține de reîntoarcerea la normalitatea în cadrul căreia accesul la cultură are un rol esențial”.

                                                                                                                                                                      Astfel, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă Cluj-Napoca și Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” Ciucea își așteaptă publicul vizitator în acest an, sâmbătă, 12 iunie cu expoziții și activități specifice dedicate acestei ocazii, accesul fiind gratuit. La reușita evenimentului își vor aduce o contribuție esențială și alte două instituții culturale aflate sub autoritatea forului administrativ județean, respectiv Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj și Școala Populară de Artă ,,Tudor Jarda” Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                      Secția pavilionară a Muzeului Etnografic al Transilvaniei îi va întâmpina pe cei care vor trece pragul instituției în intervalul orar 15.00 – 23.00, atât cu expozițiile permanente, cât și cu Expoziția ,,BITTER THINGS – Narrative and Memories of Transnational Families” (LUCRURI CARE DOR – Povești și Amintiri ale unor Familii Transnaționale).

                                                                                                                                                                      „LUCRURI CARE DOR” este un proiect expoziţional bazat pe cercetare, realizat de spațiul de creație Bi’bak din Berlin, care explorează impactul migraţiei forței de muncă asupra noţiunilor de maternitate şi familie, din perspectiva unor lucrătoare migrante şi a copiilor lăsaţi în urmă. Vizitatorul pășește în intimitatea unor interviuri în care relațiile dintre părinți și copii se redefinesc sub semnul cadourilor sau sprijinului financiar care iau locul experienţelor trăite împreună sau al interacțiunilor blocate în spatele unor aplicații de comunicare la distanță. Totodată, participanții prezenți la Muzeul Etnografic al Transilvaniei vor avea ocazia să vizioneze o proiecție a unui concert de muzică clasică.

                                                                                                                                                                      Tot în data de 12 iunie, în intervalul orar 19.00-22.00, Muzeul de Artă Cluj-Napoca va prezenta publicului trei expoziții: Galeria Națională – expoziția permanentă a instituției muzeale, Adam Keleti – Zbor interior – prima expoziție personală într-un spațiu muzeal a artistului, curatoriată de dr. Dan Breaz, și World Press Photo 2021 – eveniment anual ce premiază și aduce în fața publicului cele mai valoroase lucrări fotografice publicate în presa scrisă din întreaga lume.

                                                                                                                                                                      De asemenea, în colaborare cu Universitatea de Artă și Design, Muzeul de Artă pregătește lansarea unui film video, care va avea loc pe pagina oficială de Facebook a muzeului, în data de 12 iunie, începând cu ora 20.00.

                                                                                                                                                                      Și Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” Ciucea se va alătura instituțiilor care participă la acest eveniment și își așteaptă publicul în intervalul orar 12.00 – 22.30 cu o serie de activități deosebite.

                                                                                                                                                                      Astfel, cei prezenți vor putea face, cu acest prilej, un tur al muzeului, admirând expozițiile permanente, precum și o vizită a expozițiilor temporare găzduite de instituție: ,,Castelana de la Ciucea” – expoziție de podoabe și partituri dedicate aniversării a 138 de ani de la nașterea Veturiei Goga; ,,Muza poetului” – expoziție fotografică; ,,Accesoriile eleganței feminine” – expoziție de bijuterii din colecția muzeului; și expoziția de icoane pe sticlă, organizată în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (C.J.C.P.C.T.) Cluj.

                                                                                                                                                                      Totodată, ediția din acest an a Nopții Muzeelor de la Muzeul din Ciucea va fi marcată de două concerte extraordinare organizate în colaborare cu alte două instituții de cultură subordonate Consiliului Județean Cluj, respectiv C.J.C.P.C.T. și Școala Populară de Artă ,,Tudor Jarda” Cluj-Napoca. Astfel, cunoscutul interpret de muzică tradițională românească, Grigore Leșe, împreună cu Orchestra C.J.C.P.C.T Cluj ,,Cununa Transilvană” va prezenta în fața publicului spectacolul ,,Reîntoarcerea la tradiții”, care va cuprinde hori și jocuri din comunitățile tradiționale, dar și muzică instrumentală. În cadrul evenimentului vor mai evolua: interpreta Mariana Morcan, jucăușul Ioan Moldovan din Berchieșu, declarat Tezaur Uman Viu de Ministerul Culturii, membrii grupului „Jijicanii” și grupul instrumental „Lia Pop” din Frata. Totodată, vor fi prezenți pentru  a completa atmosfera de sărbătoare și experți și cursanți ai Școlii Populare de Artă ,,Tudor Jarda” care vor susține un alt concert.

                                                                                                                                                                      O delegație a Comisiei Europene sosită la Chișinău, a oferit amănunte despre planul de redresare economică în valoare de 600 de milioane de euro prognozat pentru Republica Moldova, transmite MOLDPRES.

                                                                                                                                                                      Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și Directorul general adjunct pentru Politica de Vecinătate și Negocieri  a Comisiei Europene, Katarina Mathernova, au susținut vineri intr-o conferință comună de presă în care au fost prezentate detalii ale planului de redresare economică prognozat de Uniunea Europeană pentru  Moldova.

                                                                                                                                                                      Potrivit oficialului european, Republica Moldova este singurul stat din Parteneriatul de Vecinătate care beneficiază de acest plan de redresare. ”Este o măsură de solidaritate pe care Uniunea Europeană o arată Republicii Moldova, statul moldovean fiind singura țară din Parteneriatul de Vecinătate care beneficiază de acest ajutor, la fel cum tot Moldova a fost prima țară care a primit vaccin prin intermediul platformei COVAX”, a menționat Katarina Mathernova.

                                                                                                                                                                      Ea a spus că resursele financiare planificate de Uniunea Europeană se îndreaptă către sprijinirea a cinci domenii concrete: gestionarea corectă a banului public – 220 de milioane de euro, sprijinirea IMM – 100 de milioane de euro, investiții în infrastructură – 230 de milioane de euro, dezvoltarea resurselor umane – 25 de milioane de euro și reforma justiției – 25 de milioane de euro.

                                                                                                                                                                      La rândul său, președintele Maia Sandu a declarat că ajutorul oferit de Uniunea Europeană vine într-un moment de mare dificultate pentru Republica Moldova dar a subliniat că toate aceste măsuri de redresare economică vor veni doar dacă statul moldovean va îndeplini o serie de condiții.  „Aceste fonduri vor fi disponibile pentru Moldova, doar dacă autoritățile vor demonstra acţiuni clare de reforme, de implementare a Acordului de Asociere cu UE, de redresare a problemelor sistemice care ţin de domeniul justiţiei, funcţionarea instituţiilor democratice”, a spus Maia Sandu.

                                                                                                                                                                      Un plan de relansare economică de 600 mln de euro pe următorii trei ani pentru Republica Moldova a fost anunțat la 2 iunie de către Comisia Europeană.

                                                                                                                                                                      instrumentele avansate de analiza

                                                                                                                                                                      Doar 30% din antreprenorii locali apelează la soluții de tip business information, pentru a afla informații actualizate despre partenerii lor de afaceri, iar, dintre aceștia, cei mai mulți o fac pentru a accesa rapoartele de credit, incidentele de plată și înregistrările în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

                                                                                                                                                                      Astfel, potrivit unei analize KeysFin, topul celor mai căutate produse actualizate de business din România este condus de rapoartele de credit (care conțin atât date precum și interpretarea acestora), cu 45% din preferințele clienților serviciilor de business information, fiind urmat de incidentele de plată, cu 29% și înregistrările în BPI, cu 17%.

                                                                                                                                                                      Luând în considerare preferințele clienților, KeysFin a anunțat recent actualizarea aplicației proprii KeysFinder, prin intermediul căruia utilizatorii vor primi alerte în timp real pentru companiile selectate și vor avea la îndemână informații cheie despre incidentele de plată, datoriile către stat sau alte probleme financiare sau legale ale partenerilor lor de afaceri.

                                                                                                                                                                      Utilizatorii care apelează la soluții de business information primesc, pe mail, actualizări în timp real ale situației partenerilor de afaceri, însă, cu toate acestea, au nevoie și de libertatea oferită de o aplicație de mobile care să le permită să caute instant orice informații își doresc despre noi clienți sau furnizori. Așa s-a născut KeysFinder, acum un an, iar popularitatea acestei aplicații în rândul clienților noștri ne-a determinat să adăugăm funcționalități noi. Obiectivul nostru este să ajungem la cât mai mulți antreprenori sau angajați în poziții cheie și să le oferim ușurința în utilizare, la pachet cu siguranța că vor face alegeri informate pentru business-urile pe care le conduc”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                      Topul industriilor care apelează la soluții de business information

                                                                                                                                                                      Topul industriilor care apelează la soluții de business information este condus, fără mari surprize, de domeniile banking și financiar, în general, două industrii cheie a căror activitate este condiționată de primirea unor informații corecte și actuale despre cei care contractează credite, polițe de asigurare sau diverse servicii si produse.

                                                                                                                                                                      În mod surprinzător însă, topul este completat de Construcții, Agricultură, Comerț, Industria prelucrătoare și Transporturi si depozitare, legătura dintre acestea, fiind faptul că sunt unele din sectoarele economice cu cele mai mari termene de plată și au nevoie să se asigure că, în perioada anterioară încasării, premisele de la care au pornit în derularea unui contract comercial nu s-au schimbat.

                                                                                                                                                                      La polul opus, domeniile care nu apelează în mod predilect la astfel de soluții sunt Cultura si divertismentul, Horeca, Sănătatea și asistența socială, precum și Învățământul, explicația specialiștilor KeysFin, având legătură cu termenele de plată scurte aplicate în mod tradițional în aceste sectoare.

                                                                                                                                                                      KeysFinder, aplicația de business menită să faciliteze accesul antreprenorilor la informații cheie

                                                                                                                                                                      Aplicația KeysFinder oferă accesul rapid la informații cheie precum o serie de indicatori de solvabilitate, lichiditate, profitabilitate sau detalii despre proceduri de insolvență și dosare în justiție, care vin în completarea datelor cu caracter general despre entitățile economice din România.

                                                                                                                                                                      În plus, noua variantă a acesteia are un modul de monitorizare foarte prietenos, care oferă o experiență de utilizare intuitivă și fluidă. Utilizatorii pot seta alerte pentru a identifica dosarele și procedurile de insolvență în timp util, pentru a primi notificări referitoare la incidentele de plată, datoriile către ANAF sau modificările de status plătitor/ neplătitor TVA, TVA la încasare, precum și pentru a afla despre procesele comerciale ale partenerilor lor de business.

                                                                                                                                                                      Aplicația poate fi descărcată pe dispozitivele mobile care rulează pe platformele IOS și Android și îi ajută pe antreprenorii și angajații din departamentele financiare și juridice să verifice în timp real clienții, furnizorii sau competitorii, identificând astfel din timp eventualele probleme, care pot apărea în derularea unui contract comercial.

                                                                                                                                                                      KeysFinder pune la dispoziție informații din surse multiple, centralizând date despre companiile locale disponibile în sursele de date publice. Mai mult, datele centralizate sunt ușor de parcurs și asimilat, interpretarea acestora și modul de afișare fiind un rezultat al experienței vaste a echipei de analiști KeysFin, care a pregătit până acum mii de studii pentru companiile din România.

                                                                                                                                                                      Cea mai mare parte a informațiilor oferite sunt gratuite pentru cei care își creează un cont în aplicație, iar informațiile complexe, furnizate contra cost sunt semnalizate prin butonul „Cumpără“, creditele necesare fiind precizate în dreptul butonului – între 1 și 50 de credite pentru fiecare acțiune contra cost.

                                                                                                                                                                      Antreprenorii români, insuficient informați

                                                                                                                                                                      România nu are avantajul de a fi o țară cu o cultură antreprenorială îndelungată, iar antreprenorii nu știu de cele mai multe ori unde să caute răspunsuri și analize sau statistici financiare pentru industria din care fac parte.

                                                                                                                                                                      Potrivit analizei KeysFin, aceștia iau în considerare datele disponibile online, fără o analiză amănunțită, limitându-se de cele mai multe ori la o simplă căutare pe Google și la informații de bază, fără a cunoaște interpretarea lor.

                                                                                                                                                                      Astfel, peste 70% din antreprenorii locali își verifică partenerii de business la 6 luni sau chiar mai rar de atât, iar, atunci când o fac, cei mai mulți nu cunosc care sunt informațiile cheie prin care pot identifica din timp potențialele probleme.

                                                                                                                                                                      Românii care caută să se specializeze în domeniul IT&C au de 3 ani încoace o opțiune testată și recunoscută deja pe plan național, prin programul Generația Tech, dezvoltat de Digital Nation. Demarat în 2019, cu susținere din partea Google.org, programul îi învață pe participanți să se specializeze în diverse domenii IT, îi ajută să își creeze un portofoliu de proiecte și le intermediază oportunități de muncă în rândul companiilor din țară

                                                                                                                                                                      Generația Tech este un program online de specializare în IT dedicat celor care doresc să facă debutul într-un domeniu digital sau să îl aprofundeze. Ajuns deja la cea de-a treia ediție, programul a produs până în prezent peste 1700 de noi specialiști în IT & digital din peste 20 de orașe din România și se remarcă prin formatul de curs care ajută participanții să se specializeze rapid în diverse domenii IT și să se pregătească pentru un job în IT. Peste 90% dintre cursanții care au participat la atelierele de angajabilitate au ajuns la cel puțin un interviu cu o companie tech după absolvire, iar 32,5% dintre aceștia au obținut chiar și primul lor job sau internship în IT, imediat după absolvirea cursurilor de formare.

                                                                                                                                                                      Generația Tech a demarat în 2019, cu sprijinul Google.org, care a susținut ca programul să fie oferit gratuit în 3 regiuni cheie de dezvoltare din România: județele Alba, Bihor și Neamț. Ediția pilot a programului a fost deschisă tinerilor de 15-24 ani din cele 3 regiuni, alese pentru potențialul lor sporit de a reține forță de muncă locală. Ulterior, odată cu pandemia, programul a fost extins pe plan național și a derulat exclusiv online.

                                                                                                                                                                      La deschiderea programului Generația Tech, în 2019, Elisabeta Moraru, Country Manager Google România spunea: “Până în 2025 prin creșterea competențelor digitale am putea aduce un impact de peste 42 de miliarde de dolari în PIB-ul României, înseamnă că e nevoie de foarte multe eforturi pentru a susţine economia digitală şi job-urile viitorului, care presupun abilități care ţin de pregătire pentru joburi care nu există acum.” În 2021, după ridicarea restricțiilor de mobilitate din pandemie, Digital Nationestimează dublarea acestei cifrei și un interes considerabil pentru noi competențe digitale precum și investiții ample în economia digitală românească.

                                                                                                                                                                      Desfășurarea programului cu focus pe regiuni a permis Digital Nation să inițieze încă din 2019 parteneriate strategice cu administrațiile publice și cu mediul privat local, pentru a demara direcții suplimentare de susținere a digitalizării din zonă. Astfel, în fiecare din cele trei reședințe de județ participante la program s-a investit în dezvoltarea câte unui hub local de tehnologie, care să fie spațiul de networking, co working și evenimente IT din regiune. În prezent, hub-ul de tehnologie Digital Nation din Piatra Neamț este deja deschis publicului, iar cele din Alba-Iulia și Oradea sunt în plin proces de amenajare.

                                                                                                                                                                      Turismul şi oamenii care lucrează de la distanţă în IT reprezintă şansa ora­şelor mici care nu dispun de o bună conectivitate la reţeaua de drumuri europene.’ este de părere Andrei Carabelea, primarul municipiului Piatra Neamţ, care a câştigat alegerile în toamna anului trecut şi este la primul mandat. ‘Am lucrat cu tineri creativi, iar aceasta este şansa României. Încă din primele zile de mandat am discutat cu un investitor local în IT cu care am reuşit să redefinim trei priorităţi ca tinerii absolvenţi din Piatra Neamţ să nu mai plece către alte orizonturi. Am discutat im­ple­mentarea unui program de instruire al tinerilor care au posibilitatea de a fi pregătiţi în această direcţie, iar mai departe să îi punem faţă în faţă cu angajatori de top“, a explicat Andrei Carabelea, Primarul Piatra Neamț într-un interviu recent pentru ZF.

                                                                                                                                                                      Formatul programului Generația Tech pornește de la nevoile de digitalizare ale motoarelor de dezvoltare locale (mediul antreprenorial) și lucrează alături de factorii de dezvoltare regională (mediul public, primării și consilii județene) pentru a pregăti competențele digitale relevante în rândul participanților la program. Parteneriatul se extinde și în direcția de a găsi internship-uri și job-uri local absolvenților de program.

                                                                                                                                                                      De pildă, seria cea mai recentă de absolvenți Generația Tech a fost implicată în livrarea serviciilor web ale programului IMM în Online, dezvoltat în cadrul Digital Nation. Sub deviza ”IT la Cheie”, cursanții Generația Tech au construit website-uri de prezentare pentru IMM-urile fără o prezență online, exersându-și astfel în lumea reală competențele învățate la curs. Aceștia au lucrat 1-2 săptămâni, au primit compensații de start de câte 500 lei/ participant pentru propunerile livrate și au de acum un proiect de portofoliu. Cel mai tânăr explorator implicat în proiectele de ”IT la Cheie” este în clasa a 10-a şi lucrează deja la al 4-lea website. Ultimul website finalizat a fost pentru o companie care închiriează ATV-uri în Braşov: https://www.atvinchirieri.ro/.

                                                                                                                                                                      „În 2019-2020, peste 750 de tineri din Alba, Neamț și Bihor s-au înscris în program și au învățat programare. Acum, avem peste 1.700 de absolvenți din toată țara, iar în 2021-2022 vom extinde programul și în alte regiuni care au nevoie de competențe digitale astfel încât să susținem dezvoltarea unor nuclee de digitalizare împreună cu administrațiile locale și angajatorii din regiune. În prezent suntem în discuții cu peste 12 administrații locale în vederea extinderii programului și ne așteptam ca alți peste 2.500 de tineri să participe în program„, declară Paul Apostol, fondatorul Digital Nation.

                                                                                                                                                                      Formatul propus de Generația Tech este în prezent una din cele mai bune alternative pentru cei care caută o formare în competențe digitale. Cu o experiență de 7 ani în mentoratul în domenii tech, Digital Nation folosește tot ce e mai bun din metodologiile online de predare actuale ca să construiască un proces antrenant, aplicat și plăcut de dezvoltare. Dincolo de abilitățile tehnice dobândite de cursanți, aceștia câștigă și o serie întreagă de competențe soft care îi ajută să navigheze în spațiul profesional: abilități de comunicare și exprimare, gestionarea timpului, abordarea problemelor și crisis management, gândire creativă și lucru în echipă.

                                                                                                                                                                      Specializările de dezvoltare Generația Tech sunt actualizate periodic pentru a reflecta nevoile de pe piața muncii și cea antreprenorială, iar în 2021 acestea includ Competențe Digitale, Digital Marketing, Dezvoltare Web – Începători și Intermediari, Fullstack Javascript și Java. Mai multe detalii pe generatiatech.ro .

                                                                                                                                                                      Digital Nation lucrează de peste 7 ani la digitalizarea forței de muncă românești. Eforturile organizației se îndreaptă către toate categoriile de public dornice de specializare sau reconversie profesională în zona digitală, prin programele Generația Tech, Profesor în Online și IMM în Online.

                                                                                                                                                                        marketing

                                                                                                                                                                        Un grup de cercetare din cadrul Facultății de Științe Economice şi Gestiunea Afacerilor, format din prof. univ. dr. Levente Szász, lect. univ. dr. Béla Gergely Rácz și drd. Ottó Csíki, a publicat recent un articol inovator în jurnalul academic International Journal of Production Economics. Articolul și-a propus să exploreze comportamentul companiilor din industria auto în ceea ce privește sustenabilitatea, respectiv impactul acestui comportament asupra performanței unităților de producție din cadrul acestor companii.

                                                                                                                                                                        În ultimele decenii au apărut mai multe cazuri mediatizate care au demonstrat faptul că sustenabilitatea ecologică și socială a unor mari companii din industria auto nu sunt conforme nici cu reglementările în vigoare, nici cu așteptările consumatorilor. Unul dintre cele mai recente și cele mai severe dintre aceste scandaluri globale este legat de cazul companiei Volkswagen care începând cu anul 2015 a devenit ținta unor investigații la nivel mondial din cauza manipulării de către companie a valorilor emisiilor poluante. Scandalurile privind comportamentul iresponsabil din punct de vedere ecologic și social nu au ocolit nici celelalte firme globale din industria auto, cazul Ford, General Motor sau Toyota fiind printre cele mai semnificative din istoria recentă a industriei (Figura 1).

                                                                                                                                                                        Figura 1. Principalele scandaluri de sustenabilitate în industria auto globală în ultimele două decenii

                                                                                                                                                                        Toate aceste cazuri mediatizate arată faptul că industria auto ar trebui să se îndrepte spre o schimbare fundamentală în ceea ce privește funcționarea sustenabilă a marilor companii din industrie, industria auto fiind una dintre cele mai nesustenabile activități economice la nivel mondial.

                                                                                                                                                                        Pentru cercetarea empirică s-a utilizat metoda cercetării prin chestionare, în cercetare fiind implicațe 142 de unități de producție din industria auto din 22 de țări, incluzând și România. Pe baza analizelor statistice a datelor colectate de la aceste companii s-a construit un model teoretic care descrie în mod precis comportamentul companiilor din industria auto în ceea ce privește acțiunile de sustenabilitate desfășurate de acestea. Conform acestui model, companiile din industria auto vor implementa un management sustenabil și responsabil doar dacă există presiuni din mediul extern în acest sens, de exemplu din partea unor autorități de reglementare, organizații guvernamentale și non-guvernamentale, competitori sau consumatori finali. Dacă această presiune devine mai puternică, aceste companii vor fi nevoite să includă sustenabilitatea printre obiectivele strategice ale întreprinderilor, ceea ce va conduce la implementarea concretă a unor practici de sustenabilitate, precum achizițiile „verzi”, certificate ecologice și sociale, reducerea emisiilor poluante, reducerea consumului de energie și apă, proiecte de reciclare sau reducerea și gestionarea deșeurilor produse.

                                                                                                                                                                        În privința efectelor asupra performanței companiilor din industria auto, articolul demonstrează că aceste practici de creștere a sustenabilității vor contribui la creșterea performanțelor ecologice și sociale a companiilor. Surprinzător însă, pe baza analizelor efectuate, performanțele ecologice și sociale ridicate nu rezultă în creșterea performanțelor financiare a companiilor, cel puțin un astfel de efect nu se identifică pe termen scurt (Figura 2). Astfel, companiile din industria auto nu au o motivație internă de natură financiară de a-și îmbunătăți sustenabilitatea ecologică și socială.

                                                                                                                                                                        Articolul concluzionează că, în lipsa acestor motivatori de natură financiară, este nevoie de creșterea presiunilor externe în forma unor reglementări mai stricte, respectiv în forma exercitării de presiune socială din partea organizațiilor non-guvernamentale și a consumatorilor pentru ca industria auto să contribuie în mod pozitiv la sustenabilitatea activităților de pe planetă.

                                                                                                                                                                        Figura 2. Modelul teoretic privind comportamentul companiilor din industria auto (valoarea coeficientului de regresie și nivelul de semnificație pe săgeți)

                                                                                                                                                                        Poetul clujean Gabriel Bota va lansa duminică, 6 iunie, evenimentul „Scriu și Dăruiesc”, un demers umanitar în cadrul căruia va scrie, de mână și la cerere, poeme și/sau scrisori de dragoste adresate cuiva drag. Scrisorile vor fi sigilate și îngrijit împachetate, fiind un cadou, o atenție, un semn că persoanele iubite sunt și prețuite.

                                                                                                                                                                        La acest demers s-au alăturat și două artiste de excepție: Andreia Cismașiu și Cristina Mocan. Astfel, paginile scrise de Gabriel Bota vor fi adevărate opere de artă, ca urmare a creațiilor celor două artiste.

                                                                                                                                                                        De ce un eveniment umanitar?

                                                                                                                                                                        Pentru că ne face pe toți mai buni. Vreau ca prin acest eveniment să ajut la rândul meu 2 copilași care au mare nevoie de contribuția noastră” a declarat Gabriel Bota pe pagina de Facebook a eventului. Poetul clujean a adăugat că „Altfel spus, pentru a obține o scrisoare sau un poem personalizat, trebuie să faceți o donație de minim 40 lei pentru una sau pentru ambele cauze umanitare prezentate mai jos:

                                                                                                                                                                        Fabi este un băiețel în vârstă de 1 an jumate care suferă de o formă foarte gravă de cancer: neuroblastom în stadiul 4, cu multiple metastaze. Costurile estimative se ridică la 731.639 de Euro, iar acestea includ tratamentul și operația lui Fabi în Franța.

                                                                                                                                                                        Donațiile se pot face prin următoarele metode:
                                                                                                                                                                        1. RO71BTRL01301201903651XX (RON) sau RO20BTRL01304201903651XX (EUR), Deschise la Banca Transilvania pe numele Barlea Stefan; Cod swift/BIC: BTRLRO22
                                                                                                                                                                        2. BT Pay: 0723066125
                                                                                                                                                                        3. Revolut: 0723066125 Stefan Barlea (user name: @stefan4g1y) 0720878097 Andreea Barlea (user name: @ioanaarp8)
                                                                                                                                                                        4. Paypal – https://www.paypal.me/iabarlea
                                                                                                                                                                        5. Asociatia „Salveaza o inima” – https://salveazaoinima.ro/fabian-barlea/…
                                                                                                                                                                        Povestea lui Fabi este aici: https://www.facebook.com/groups/3735473463234167

                                                                                                                                                                        Ștefănel suferă de Amiotrofie musculară spinală SMA1, o boală genetică rară care îi distruge mușchii și pentru care există tratament însă este cel mai scump tratament din lume, tratamentul genetic Zolgensma în valoare de 2,1 milioane dolari la care se vor adăuga costurile de spitalizare și TVA-ul.
                                                                                                                                                                        Donațiile se pot face prin următoarele metode:
                                                                                                                                                                        1. Online cu cardul: https://asociatianoel.ro/doneaza.html
                                                                                                                                                                        2. Conturi bancare:
                                                                                                                                                                        Lei: RO33BTRLRONCRT0532233601
                                                                                                                                                                        Euro: RO80BTRLEURCRT0532233601
                                                                                                                                                                        Lire: RO38BTRLGBPCRT0532233601
                                                                                                                                                                        Swift/BIC: BTRLRO22
                                                                                                                                                                        Beneficiar: Asociatia pentru micutul Noel
                                                                                                                                                                        3. BTPay: 0752.076.131
                                                                                                                                                                        4. Trimite SMS la 8828 cu textul ȘTEFAN IUN și donezi 2 euro.
                                                                                                                                                                        Pentru a dona o sumă mai mare este necesar sa trimiteți mai multe sms-uri
                                                                                                                                                                        5. Revolut: 0747.681.370 revolut.me/mariab9kl user: mariab9kl
                                                                                                                                                                        6. Paypal: https://paypal.me/asociatiaNoel
                                                                                                                                                                        7. Donează sub formă de sponsorizare. Info aici: https://asociatianoel.ro/
                                                                                                                                                                        8. Strângere de fonduri FB: https://www.facebook.com/donate/500937641339324/?fundraiser_source=external_url
                                                                                                                                                                        Povestea lui Ștefănel este aici: https://www.facebook.com/groups/749355595491433/permalink/1184329601994028/

                                                                                                                                                                        De ce un poem?

                                                                                                                                                                        Gabriel Bota consideră că „Poezia este în primul rând viață, iubire, acțiune! Poezia este Celălalt, este ceea ce faci pentru cineva, este lumina pe care reușești să o aprinzi în inima cuiva. Nu văd alt mod de a fi mai bun în această lume, nu văd cum ar putea altfel să-și facă prezența Binele, Bucuria, Fericirea. Faceți un experiment: vorbiți o zi întreagă în versuri (acasă, la job, la magazin, peste tot) și s-ar putea să descoperiți că propria voastră ființă umple un gol, poate chiar golul din care ați vrut să evadați dintotdeauna!

                                                                                                                                                                        Când? Unde?

                                                                                                                                                                        Dacă ești prin Cluj-Napoca, pe 6 și 13 iunie, orele 16-20, treci pe bulevardul Eroilor, în fața librăriei Book Corner, pe pasajul pietonal! Vei primi cele mai drăgăstoase scrisori, iar tu vei putea să oferi șansa la viață prin donația ta pentru doi copii greu încercați, Ștefănel și Fabi.

                                                                                                                                                                        Nu-i rău să iubești și să dăruiești! Nimic altceva!”, cum spune poetul clujean Gabriel Bota.

                                                                                                                                                                        Transilvania

                                                                                                                                                                        Banca Transilvania va achizitiona actiunile detinute de grupul polonez Getin Holding la Idea::Bank, Idea::Leasing si Idea::Broker de Asigurare. Acordul de achizitie a fost semnat, iar pana la primirea aprobarii BNR si a Consiliului Concurentei entitatile IDEA isi vor desfasura activitatea independent. Valoarea tranzactiei este de 213 milioane de lei (43 de milioane de euro).

                                                                                                                                                                        Companiile din Romania care sunt sub brandul IDEA inseamna 2,85 miliarde lei active totale, peste 60.000 de clienti, 530 de angajati si 46 de unitati, la finalul anului trecut.

                                                                                                                                                                        Grupul Getin Holding este listat la Bursa din Varsovia si are activitate in retail banking, leasing, intermediere financiara, factoring si consultanta in Polonia, Ucrania si Romania.

                                                                                                                                                                        „Vedem achizitia Idea::Bank ca o noua oportunitate pentru Banca Transilvania si pentru clienti. Daca celelalte achizitii au fost pentru a consolida business-ul BT, aceasta face parte din strategia de a continua lansarea de initiative de banking online. Idea::Bank, ca parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, va fi un hub de digital banking prin care vom lansa si dezvolta idei creative de solutii digitale pentru clientii de acum si pentru cei care vor veni. Multumim pentru incredere si colaborare top managementului Getin Holding Group si tuturor celor care au contribuit la succesul acestei tranzactii” – declara Horia Ciorcila, Presedinte, Consiliul de Administratie, Banca Transilvania.

                                                                                                                                                                        „Suntem mandri de ceea ce au realizat companiile noastre in Romania. Ca investitor strain, Getin Holding este foarte bucuros ca a contribuit la dezvoltarea economiei romanesti. Ca parte a filosofiei noastre, vazandu-ne misiunea indeplinita, suntem fericiti ca activele din Romania vor face parte din Grupul Financiar Banca Transilvania, cel mai mare si mai dinamic jucator de pe piata” – afirma Piotr Kaczmarek, Director General, Getin Holding.

                                                                                                                                                                        In aceasta tranzactie, Barclays Bank Ireland PLC, Filip & Company, EY si Linklaters sunt consultantii Bancii Transilvania, iar Rothshild & Co., Sayenko Kharenko si Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, ai Getin Holding.

                                                                                                                                                                        Banca Transilvania a facut prima achizitie in 2015, Volksbank Romania, moment care a insemnat  cea mai mare tranzactie de pe piata bancara din Romania. In 2018, banca a cumparat Bancpost, ERB Retail Services si ERB Leasing. Aceste achizitii au completat strategia de crestere si consolidare a cotei de piata BT, ducand – impreuna cu cresterea organica – la ascensiunea bancii pe primul loc in sistemul bancar romanesc. 

                                                                                                                                                                        Banca Transilvania inseamna azi 3,2 milioane de clienti, peste 9.000 de angajati, 500 de sedii, dar si cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est.

                                                                                                                                                                          Construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) de către Ucraina a afectat în Republica Moldova atât calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor. Printre efecte se numără reducerea debitelor maxime cu aproximativ 30% și apariția efectului pulsatoriu, cunoscut sub numele de hydropeaking (atunci când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice). De asemenea, s-au observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului, reducerea nivelului de substanțe nutritive, fluctuații semnificative ale nivelului de oxigen și supraaglomerarea cu vegetație a râului.

                                                                                                                                                                          Acestea sunt câteva dintre concluziile preliminare ale studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei. Rezultatele preliminare ale cercetării au fost prezentate la un eveniment de presă, desfășurat în contextul Zilei Nistrului, marcată în fiecare an în ultima duminică a lunii mai.

                                                                                                                                                                          Deoarece omenirea s-a implicat în starea naturală a Nistrului, încălcându-i grav echilibrul ecologic, suntem obligaţi să luăm măsuri în redresarea situației ecologice actuale ale fluviului. Acest studiu va oferi răspunsuri Guvernului, inclusiv despre impacturile curente și viitoare ale CHN asupra populației, economiei și ecosistemelor din Republica Moldova, precum și care sunt riscurile și recomandările pentru diminuarea acestora”, a declarat Ion Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

                                                                                                                                                                          La evenimentul de presă au fost prezentate trei capitole ale studiului, și anume privind impactul asupra stării hidrologice a râului Nistru, asupra calității apei și asupra hidro-biodiversității.

                                                                                                                                                                          Cunoașterea și înțelegerea factorilor declanșatori ai impactului socio-economic și de mediu față de râul Nistru va permite autorităților din Republica Moldova și populației, în special celor care locuiesc în vecinătatea bazinului hidrografic, să gestioneze mai bine riscurile și să le abordeze în timp util”, a afirmat Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                          Autorii studiului constată că volumul mediu al apei în aval de CHN a scăzut cu peste 10% sau 800 milioane de m3, s-a modificat repartizarea sezonieră a scurgerii de apă, fiind înregistrate descreșteri de cca 6% în primăvară și creșteri vara și toamna, iar debitele maxime a apelor mari de primăvară au scăzut cu 38% în aval. Ca efect a funcționării barajului Novodnestrovsk, debitele maxime ale viiturilor pluviale s-au redus de două ori. După construcția CHN, debitele minime au crescut de două ori, fiind asigurate cele 100 m3/s stipulate în Regulamentul de exploatare, dar există și excepții. Efectul pulsatoriu este resimțit pe un sector de peste 130 de kilometri în aval, ca și schimbarea de regim termic.

                                                                                                                                                                          Referitor la calitatea apei, în aval de CHN, conținutul de aluviuni în suspensie scade brusc, iar apa devine transparentă. Întrucât aportul de apă pentru turbine se realizează din straturile adânci ale rezervorului, în care apa are o temperatură mai scăzută dar stabilă, în sezonul rece în aval de hidrocentrală temperatura este mai ridicată decât cea normală cu până la 5 grade și mai scăzută cu 7,5 grade în sezonul cald. Autorii studiului remarcă faptul că temperaturile maxime ale apei sunt mai scăzute decât până la construcția CHN și sunt atinse nu în iunie-august, ci în august-septembrie. Deși apa din aval este mai săracă în nutrienți, scad și valorile maxime ale ionului de amoniu (cea mai toxică formă de azotat din apă), ca și conținutul de metale grele. Totodată, se observă vârfuri cu conținut ridicat de oxigen (când descărcarea este în curs), care alternează cu o scădere notabilă a conținutului de oxigen.

                                                                                                                                                                          În ceea ce privește impactul asupra plantelor acvatice superioare, în ultimele decenii se atestă o supraaglomerare intensivă cu vegetație acvatică mai înaltă a Nistrului Mijlociu de la Naslavcea până la Camenca, precum și a zonei de apă a rezervorului hidrocentralei de la Dubăsari. Creșterea excesivă a plantelor numite macrofite în această secțiune a Nistrului s-a extins de la aproximativ 1% a suprafeței râului, până la 85%.

                                                                                                                                                                          În același timp, se atestă o reorganizare semnificativă a compoziției taxonomice a zooplanctonului, o scădere a abundenței speciilor reofile (care trăiesc în cursul râurilor) și o creștere a speciilor limnofile (care preferă apele în stagnare), s-a redus diversitatea și populația zooplanctonului. Potrivit experților, acest lucru a dus la dispariția a 19 specii de pești în segmentul mijlociu al râului și a 15 specii de pești în cel inferior.

                                                                                                                                                                          Datorită amplasării sale geografice, fluviul Nistru este un râu transfrontalier, care necesită o gestionare durabilă comună de către autoritățile din Ucraina (pe teritoriul căreia izvorăște și se revarsă) și Moldova, în baza principiului de management integrat al apelor. În acest sens, în 2018 a fost constituită Comisia Nistreană, ca un organ comun consultativ, care vine cu recomandări către autorități asupra gestionării Nistrului.

                                                                                                                                                                          Studiul privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru urmează a fi finalizat și prezentat părții moldovenești a Comisiei Nistrene și echipei de negociatori a Acordului de funcționare a CHN.

                                                                                                                                                                          Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.

                                                                                                                                                                          tatra

                                                                                                                                                                          Guvernul lucrează pentru ca politica de reducere a impozitelor să continue şi anul viitor, în consecinţă proiectul de lege a bugetului depus în parlament prevede fonduri pentru o serie de reduceri fiscale – a declarat ministrul finanţelor marţi, într-o înregistrare video postată pe pagina de socializare.

                                                                                                                                                                          Mihály Varga a menţionat ca exemplu scutirea tinerilor sub 25 de ani de impozitul pe venit, un pas important în planul de acţiune pentru relansarea economiei. În opinia ministrului, măsura va înlesni startul în viaţă al tinerilor, deoarece prin aceasta salariul lor anual poate fi cu până la jumătate de milion de forinţi (1440 euro) mai mare, potrivit calculelor, aceştia vor putea beneficia anul viitor de un plus financiar de 140 de miliarde de forinţi (peste 400 milioane euro).

                                                                                                                                                                          Ministrul a subliniat faptul că la 1 iulie 2022, impozitarea muncii va scădea cu încă 2 puncte procentuale și anume se va desfiinţa contribuţia la formarea profesională (1,5%), iar contribuţia la asigurarea socială va fi redusă cu 0,5 puncte procentuale, astfel încât întreprinzătorii vor avea în plus 250 miliarde forinţi (720 milioane euro) pe an. Mihály Varga a precizat că, datorită acestor măsuri, impozitarea muncii a scăzut cu aproape 50% în ultimii 5 ani şi jumătate, deoarece în vara anului viitor va fi de 15% faţă de cele 28,5% înregistrate în luna decembrie 2016.

                                                                                                                                                                          Ministrul finanţelor a adăugat că reducerea impozitelor au ca scop şi sprijinirea întreprinderilor cele mai mici, de aceea impozitul forfetar al întreprinzătorilor individuali va fi mai favorabilă, aceştia nu vor trebui să plătească impozit pe venit până la jumătate din salariul minim anual.

                                                                                                                                                                          El a amintit şi reducerea la jumătate a impozitului pe banii virtuali, o măsură ce ar putea consolida legalitatea şi pe piaţa criptomonedelor.

                                                                                                                                                                          De asemenea, se prevede menţinerea reducerii cheltuielilor de întreţinere, prin urmare, la impozitarea venitului furnizorilor de energie, pierderile înregistrate în anii trecuţi vor putea fi incluse în profitul exerciţiului financiar.

                                                                                                                                                                          În următoarele săptămâni vom face noi eforturi pentru a asigura şi noile reduceri fiscale, prin adoptarea legii bugetului şi a legilor fiscale” a mai spus Mihály Varga.

                                                                                                                                                                          Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Oradea Heritage invită părinţii, bunicii şi copiii să viziteze gratuit expozițiile dedicate copiilor şi maşinuţelor veacului trecut, perioada Belle Époque și perioada interbelică, în Casa Darvas-La Roche din strada Iosif Vulcan nr. 11, în intervalul orar 10 – 13 şi 14 – 18.

                                                                                                                                                                          De asemenea, marti, 1 iunie, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, intrarea va fi gratuită pentru toți copiii la obiectivele turistice Muzeul din Cetatea Oradea, Sinagoga Sion și Muzeul Istoriei Evreilor de pe str. Primăriei nr. 25.

                                                                                                                                                                          O noutate în cadrul expoziţiei dedicate copiilor de la Casa Darvas-La Roche este prezentarea unor fotografii animate prin programul Deep Nostalgia™. Oradea Heritage prin Fundaţia de protejare a Monumentelor Istorice din judeţul Bihor şi-a creat cont pe această platformă pentru a putea realiza şi promova cu diferite ocazii cât mai multe astfel de imagini, menite să dea viaţă personajelor – copii, doamne, domni sau imagini de grup.

                                                                                                                                                                          MyHeritage este principala platformă globală pentru explorarea istoriei familiei. Din 2020, MyHeritage găzduiește cele mai bune tehnologii din lume pentru îmbunătățirea și colorarea fotografiilor istorice. Tehnologia remarcabilă pentru animarea fotografiilor a fost licențiată de MyHeritage de la D-ID, o companie specializată în reconstituirea videoclipurilor folosind învățarea profundă. MyHeritage a integrat această tehnologie pentru a anima persoanele din fotografiile istorice și pentru a crea imagini video de înaltă calitate și realiste. Funcția Deep Nostalgia™ folosește mai multe drivere pregătite de MyHeritage. Fiecare driver este un videoclip format dintr-o secvență fixă de mișcări și gesturi. Deep Nostalgia™ poate aplica foarte precis driverele pe o persoană din fotografia dvs., creând un scurt videoclip pe care îl puteți împărtăși cu prietenii și familia. Driverul ghidează mișcările din animație, astfel încât să vă puteți vedea strămoșii zâmbind, clipind și întorcând capul.

                                                                                                                                                                          Fotografiile prezentate au surprins pentru eternitate un uriaș mozaic de chipuri și atitudini din trecut, capabil să redea atmosfera unei lumi aproape uitate, o mașină a timpului care ne poartă spre copilăria veacului trecut, făcându-ne cunoștință cu copiii și jucăriile de atunci.

                                                                                                                                                                          De la daghereotipie, calotipie, ambrotipie și până la fotografia digitală a fost un pas de aproape două secole. Astăzi, când socializarea însemnă snapchat, whatsapp, facebook sau instagram, este aproape imposibil de imaginat faptul că în urmă cu o sută de ani fotografia era considerată un lux. Copiii erau îmbrăcați frumos și duși la fotograf, de cele mai multe ori pentru a marca un eveniment special, iar amintirea experienței avea să îi urmărească ani întregi. Inocența din privirea copiilor este aceeași, atunci și acum. Din fotografiile sepia și de pe ecranul tabletei, copii ne zâmbesc la fel și ne roagă să fim mai buni, mai generoși, mai implicați, mai răbdători, mai creativi, mai aproape de ei.

                                                                                                                                                                          La 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia nr. 836 pentru a proclama o Zi mondială a copilului. Pornind de la convingerea că trebuie acordată o atenţie deosebită copiilor, care reprezintă generaţia de mâine, Adunarea a recomandat, cu acest prilej, ca începând din 1956, în toate ţările să fie instituită o Zi mondială a copilului, pentru ca ea să fie marcată „ca o zi a fraternităţii şi înţelegerii între copiii de pretutindeni, a activităţilor dedicate promovării idealurilor şi obiectivelor Cartei şi bunăstării copiilor din toată lumea, pentru întărirea şi lărgirea eforturilor pe care Naţiunile Unite le fac în favoarea copiilor din întreaga lume”.

                                                                                                                                                                          Rezoluţia recomandă guvernelor statelor membre să instituie o astfel de zi, la data pe care o considerau de cuviinţă. Organizaţia Naţiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declaraţia Drepturilor Copilului în 1959 şi Convenţia asupra Drepturilor Copilului, în 1989.

                                                                                                                                                                          Majoritatea ţărilor celebrează Ziua Copilului pe data de 1 iunie. Alături de România, alte 47 de state sărbătoresc copiii în ziua de 1 iunie.

                                                                                                                                                                          bursa

                                                                                                                                                                          Banca Comerciala Romana (BCR) a listat astazi, 31 mai, cea mai mare emisiune de obligatiuni la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), in valoare de 1 miliard de lei. BCR depaseste astfel propriul record, stabilit in decembrie 2019, cand a fost listata la BVB prima sa emisiune de obligatiuni, cu o valoare de 600 milioane de lei, cea mai mare la acea data. Obligatiunile listate astazi au simbolul bursier BCR28 si se tranzactioneaza pe Piata Reglementata a BVB.

                                                                                                                                                                          „Cele doua emisiuni de obligatiuni in lei in valoare totala de 1,6 miliarde de lei, realizate cu succes de echipa BCR, sunt exemple al angajamentului nostru de a contribui la dezvoltarea pietei de capital din Romania. Vom continua sa avem astfel de actiuni in mod recurent. Interesul investitorilor in aceste emisiuni ne dau incredere ca Bursa de Valori Bucuresti va deveni mai atractiva si va atrage tot mai multe runde de finantare care sa contribuie la sustinerea economiei”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comerciala Romana.

                                                                                                                                                                          „Valoarea emisiunii de obligatiuni BCR demonstreaza, inca o data, capacitatea pietei de capital si a investitorilor de a finanta economia locala. In ultimii doi ani si jumatate am avut la BVB peste 60 de runde de finantare, actiuni si obligatiuni, prin care peste 2,7 miliarde de euro au mers spre sustinerea companiilor romanesti. BCR isi depaseste astazi propriul record, stabilit in urma cu un an si jumatate tot aici, la bursa de la Bucuresti. Ne bucuram ca BCR este un partener important al BVB si ca impreuna putem finanta economia romaneasca”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                          Obligatiunile BCR au o maturitate de 7 ani si o dobanda anuala de 3,9%. Emisiunea cuprinde 2000 de obligatiuni, cu o valoare nominala de 500.000 de lei si a fost procesata in sistemul de tranzactionare al BVB in data de 19 mai 2021. Agentia de rating Fitch a acordat emisiunii de obligatiuni ratingul BBB+.

                                                                                                                                                                          „Importanta succesului emisiunii si a listarii obligatiunilor BCR la Bursa de Valori Bucuresti nu se rezuma doar la valoare, care de altfel este foarte relevanta pentru viitorul pietei de capital romanesti. Emisiunea a fost procesata acum doua saptamani in sistemul bursei, fapt care demonstreaza capacitatea infrastructurii pietei de a sustine runde de finantare de amploare ale emitentilor, precum si ale intermediarilor”, a declarat Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                          BCR este la a doua emisiune de obligatiuni listata la BVB. Prima are o valoare de 600 milioane lei si se tranzactioneaza pe Piata Reglementata din decembrie 2019, sub simbolul bursier BCR26.

                                                                                                                                                                          BCR, membra a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din Romania, incluzand operatiunile de banca universala (retail, corporate & investment banking, trezorerie si piete de capital), precum si societatile de profil de pe piata leasingului, pensiilor private si a bancilor de locuinte.

                                                                                                                                                                            Școala de afaceri pentru sectorul creativ își propune să ajute antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului care au idei inedite să lanseze o afacere, iar pe cei care deja dețin o afacere în domeniu –  să depășească criza pandemică și să-și sporească potențialul. 

                                                                                                                                                                            Școala a fost lansată de Asociația Industriilor Creative din  Tiraspol, în parteneriat cu Asociația Companiilor Creative din Moldova (COR) și Agenția pentru Inovare și Dezvoltare, cu sprijinul Suediei și PNUD în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade).

                                                                                                                                                                            „Am creat cursuri accesibile în limba rusă despre antreprenoriatul urban, adunând cunoștințele teoretice și instrumentele practice. Vă vom ajuta să treceți de la identificarea unei  idei la crearea propriei afaceri. Școala va oferi cunoștințe teoretice, însă accentul principal va fi pus pe instrumente practice”, a spus Olesea Lungu, directoarea Asociației Industriilor Creative din stânga Nistrului, în cadrul ceremoniei de lansare a școlii, desfășurată pe 28 mai 2021.

                                                                                                                                                                            „Deoarece un aspect important al cooperării noastre este de a crește potențialul de export, unul din obiectivele principale ale școlii este de a ajuta micile întreprinderi creative să acceadă pe noi piețe de desfacere și să-și realizeze pe deplin potențialul. În acest scop, am invitat mai mulți experți valoroși, care vor îndruma studenții noștri”, a menționat Viorica Cerbușca, directoarea Centrului pentru Industrii Creative ”ArtCor”.

                                                                                                                                                                            „Școala industriilor creative răspunde necesităților antreprenorilor din sector și tendințelor actuale de pe piața locală și cea globală pentru produse și servicii creative. Inițiativa se bazează pe un exercițiu complex de cartografiere a potențialului de dezvoltare a sectorului industriilor creative de pe malul stâng și propune soluții practice de dezvoltare a sectorului, care va rezulta în formarea de noi parteneriate între afacerile de pe ambele maluri și partenerii străini și crearea de noi locuri de muncă, îndeosebi pentru femei și tineri”, a menționat Natalia Iachimov, coordonatoare de proiect la PNUD Moldova.

                                                                                                                                                                            Primul curs de instruire va avea loc online în perioada 4 iunie – 6 august 2021 și va aborda mai multe subiecte, printre care managementul timpului și eficacitatea personală, instrumente eficiente de management, planificare financiară și de afaceri, marketing digital, vânzări și negocieri etc. Mai multe informații despre cursul de instruire și formatori pot fi găsite pe site-ul https://school.creativity.md/. După finalizarea programului de instruire, membrii asociației vor putea beneficia de asistență în marketing și digitalizarea afacerii.

                                                                                                                                                                            mită

                                                                                                                                                                            Corupția afectează grav realizarea drepturilor omului, în special în cazul persoanelor din grupuri vulnerabile. Costurile acestui fenomen sunt estimate la milioane de lei anual. Cel mai des, corupția generează încălcarea dreptului la viață, la apărare și la un proces echitabil, dreptul la educație, la sănătate, la proprietate și la protecție socială. La aceste concluzii a ajuns un grup de experți din Republica Moldova și Elveția, care au analizat legătura cauzală între corupție și realizarea drepturilor omului. Studiul a fost efectuat cu sprijinul PNUD, în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.

                                                                                                                                                                            Cercetarea demonstrează că actele individuale de corupție au dus la încălcarea drepturilor omului în aproximativ o treime dintre cazurile analizate de experți, în timp ce corupția sistemică este responsabilă de alte 30 la sută din încălcări. Alți factori care favorizează încălcarea drepturilor omului sunt, potrivit autorilor studiului, neconformitatea legislației și reglementărilor naționale cu standardele internaționale, lipsa resurselor sau expertiza insuficientă pentru identificarea și respectarea obligațiunilor internaționale, dar și corupția politică de scară mare.

                                                                                                                                                                            Analiza mai constată că fenomenul corupției implică două costuri separate în raport cu realizarea drepturilor omului. Primul se referă la resursele publice diminuate din cauza mitei și neachitării impozitelor și altor taxe, iar cel de-al doilea se referă la consecințele încălcării drepturilor omului, pierderea oportunității de dezvoltare individuală a persoanei și deteriorarea legitimității instituțiilor publice.

                                                                                                                                                                            În cazul încălcării dreptului la viață, autorii au identificat că grupurile cele mai vulnerabile afectate de corupție sunt supraviețuitoarele violenței în familie și persoanele aflate în grija acestora (copii, persoane în etate), dar și deținuți.  Încălcarea dreptului la educație îi afectează cel mai mult pe preșcolari, elevi, studenți, în special pe cei vulnerabili din punct de vedere social, iar dreptul la sănătate este prejudiciat mai ales în cazul  persoanele cu multiple probleme de sănătate, cele cu dizabilități și oamenii în etate.

                                                                                                                                                                            Potrivit autorilor studiului, în cele 300 de cazuri individuale de încălcare a drepturilor omului examinate de ei, costurile corupției ar constitui aproximativ 20 de milioane de lei (1 milion de euro).

                                                                                                                                                                            De exemplu, în cazul violenței în familie, costul mediu pe caz se ridică la 45 000 lei (2 000 euro), care include îngrijirea medicală; asistența psihosocială; productivitatea sau capacitatea de muncă pierdută (concediu medical); securitatea socială (plăți, prestații); asistență juridică (garantată de stat) și servicii juridice (costuri private); susținerea justiției penale (procese și ordonanțe de protecție) și aplicarea legii (sectorul justiției penale și poliție, ordonanțe de protecție).

                                                                                                                                                                            În cazul dreptului la educație, în ceea ce privește permisul de conducere, de exemplu, estimarea generală a costului generat de corupție se estimează la aproximativ 130-140 milioane lei (6-7 milioane euro) pe an.

                                                                                                                                                                            Autorii constată că în prezent colaborarea instituțiilor responsabile de prevenirea și combaterea încălcărilor drepturilor omului pe de o parte, și a celor axate pe măsuri anticorupție, pe de altă parte, este limitată. Studiul a mai scos în evidență și lipsa unui cadru juridic distinct aplicabil care să prevadă cooperarea instituțională și acțiunile de complementaritate între aceste instituții.

                                                                                                                                                                            Cercetarea recomandă o serie de politici și intervenții care să limiteze impactul corupției asupra realizării drepturilor omului. Printre acestea se numără: elaborarea sau adaptarea metodologiei evaluării impactului ex-ante al corupției asupra realizării drepturilor omului prin consolidarea cooperării instituțiilor relevante, la evaluarea corupției individuale și sistemice; modificarea legislației pentru a include corupția ca factor agravant în cadrul procedurilor penale și litigiilor privind drepturile omului; extinderea rolului comun al instituțiilor anticorupție și al celor în drepturile omului în examinarea și investigarea încălcărilor drepturilor omului La fel, se propune îmbunătățirea transparenței în examinarea și investigarea încălcărilor drepturilor omului, inclusiv accesibilitatea informației cu privire la drepturi.

                                                                                                                                                                            Studiul „Impactul corupției asupra realizării drepturilor omului în Republica Moldova” a fost elaborat de Centrul pentru Drepturi Civile și Politice (Geneva),  în cadrul proiectului „Lupta împotriva corupției prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Autorii studiului au utilizat date din resurse deschise, publicate de Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate, Oficiul Avocatului Poporului și alte instituții de stat.

                                                                                                                                                                            Noua conexiune feroviară a terminalului logistic intermodal East-West Gate (EWG), care va fi construită cu o investiţie privată de 30 de miliarde de forinţi (85,71 milioane euro), a fost inaugurată miercuri, în vecinătatea localităţii Fényeslitke din judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg. Prin această investiţie foarte importantă, Ungaria ar putea reveni pe harta logistică feroviară pe care se afla înainte de 1990, a subliniat însărcinatul guvernamental Miklós Seszták, deputat Fidesz, prezent la eveniment.

                                                                                                                                                                            Investiţia logistică care va fi construită este considerată de către investitor ca ceva ce face parte dintr-un proiect mai mare, fiind aşteptate companii care ar dori să se mute în zona industrială de 140 de hectare de la Fényeslitke, a explicat politicianul ungar.

                                                                                                                                                                            Terminalul intermodal combinat urmează să fie construit pe 85 de hectare şi va putea gestiona până la un milion de containere de 20 de picioare anual, a spus János Tálosi, directorul general al investitorului, East-West Intermodális Logisztikai Zrt.

                                                                                                                                                                            Tálosi a explicat că se doreşte ca finalizarea lucrărilor de investiţii să aibă loc la sfârşitul acestui an. Pentru investiţia care este programată să fie operaţională din primul trimestru al anului 2022 vor fi angajaţi în mod direct 130-140 de persoane, iar indirect, alte 300-400 de locuri de muncă vor fi asigurate.

                                                                                                                                                                            În prezent sunt în curs negocieri despre permiterea de către China a transportului pe cale ferată al produselor chimice, cum ar fi bateriile şi maşinile electrice, ceea ce va oferi oportunităţi aproape nelimitate pentru terminal şi pentru logistica feroviară ungară, a explicat Tálosi.

                                                                                                                                                                            Proprietarul EWG a încheiat un acord strategic cu o companie kazahă, iar în cazul dobândirii de drepturi de proprietate într-unul din terminalele din Kazahstan, Ungariei i se poate crea un coridor de transport în direcţia căreia să poată fi canalizat traficul direct al mărfurilor chineze, a subliniat directorul general.

                                                                                                                                                                            În cuvântul său de salut, Tamás Antal Nyiszter, directorul adjunct pentru investiţii al Căilor Ferate Ungare (MÁV Zrt.) a vorbit despre faptul că investiţia EWG va permite transbordarea containerelor transportate pe trenuri cu ecartament larg şi normal, iar în cadrul cooperării dintre MÁV şi companie, va fi reabilitată mai uşor şi reţeaua de infrastructură locală a căii ferate.

                                                                                                                                                                            Pentru această investiţie, compania realizează îmbunătăţiri în valoare de aproximativ trei miliarde de forinţi (8,5 milioane de euro) la reţeaua feroviară publică din Ungaria. Ca parte din proces, vor fi montate zece kilometri de cale ferată nouă, iar în cadrul terminalului vor fi formate cinci linii cu ecartament normal şi cinci linii cu ecartament larg. La finalizare, compania va ceda infrastructura feroviară către MÁV Zrt., în mod gratuit.

                                                                                                                                                                            În vecinătatea terminalului echipat cu sisteme şi echipamente tehnologice de ultimă generaţie pot fi construite, în total, depozite şi fabrici cu o suprafaţă totală de 500 000 de metri pătraţi, iar macaralele de 45 de tone de aici vor putea manipula inclusiv materiale speciale, cum ar fi containere de gaz şi produse chimice.

                                                                                                                                                                            Terminalul logistic intermodal de la Fényeslitke va fi primul terminal intermodal pe uscat din Europa care va utiliza o reţea 5G proprie pentru comunicarea internă şi pentru funcţionarea echipamentelor tehnologice.

                                                                                                                                                                              primire turistică

                                                                                                                                                                              Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a publicat luni în transparență decizională Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanța de urgență nr. 224/2021 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.

                                                                                                                                                                              Schema de ajutor de stat are ca scop acordarea de sprijin financiar din fonduri publice naționale și/sau din fonduri externe pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei COVID 19.

                                                                                                                                                                              Procedura publicată detaliază implementarea schemei, iar acordarea ajutoarelor de stat se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de stat prevăzute de Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul pandemiei de COVID-19 cu modificările şi completările ulterioare. Schema se aplică pe întreg teritoriul Romaniei, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.

                                                                                                                                                                              Bugetul Schemei este estimat la 500 milioane euro, echivalent în lei. Bugetul alocat Schemei pentru anul bugetar 2021, aprobat prin Legea nr. 15/2021 a Bugetului de Stat pentru anul 2021 este 2.500.000.000 lei.

                                                                                                                                                                              Sumele aferente Schemei se asigură de la bugetul de stat prin bugetul MEAT, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie şi/sau din fonduri externe.

                                                                                                                                                                              Schema se derulează până la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând a fi realizată până cel târziu la data de 30 iunie 2022, în limita creditelor bugetare.

                                                                                                                                                                              Prin implementarea măsurii se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 74.000 de beneficiari. Dacă valoarea însumată a cererilor de finanţare aprobate depăşeşte valoarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cu această destinaţie, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporţional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanţare aprobate.

                                                                                                                                                                              Cine sunt beneficiarii?

                                                                                                                                                                              Beneficiari de ajutor de stat sunt structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate, structuri/unități de alimentaţie și organizatori de evenimente, înregistrate/înregistrați în scopuri fiscale pe teritoriul României, agenţii de turism licenţiate şi ghizii de turism atestaţi, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României şi care primesc ajutor de stat, conform acestei Scheme, deţinute de sau organizaţi ca întreprinderi înfiinţate în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016.

                                                                                                                                                                              Cum se acordă granturile și care dintre activități sunt eligibile?

                                                                                                                                                                              Granturile se acordă pe bază de contract de finanțare încheiat cu următoarele categorii de beneficiari:

                                                                                                                                                                              1. întreprinderi care desfăşoară activităţi autorizate de agenţii de turism conform codurilor CAEN Rev 2 7911, 7912, 7990,
                                                                                                                                                                              2. întreprinderi care desfăşoară activităţi autorizate de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare conform codurilor CAEN Rev 2 5510, 5520, 5530, 5590,
                                                                                                                                                                              3. întreprinderi care desfăşoară activităţi autorizate de structuri/unități de alimentaţie, conform codurilor CAEN Rev 2 5610, 5621, 5629, 5630,
                                                                                                                                                                              4. întreprinderi care desfășoară activități autorizate de organizare de evenimente conform codului CAEN Rev 2 8230,
                                                                                                                                                                              5. precum şi întreprinderi care desfăşoară activităţi autorizate de ghid de turism conform codului CAEN Rev 2 7990,
                                                                                                                                                                              6. întreprinderi care sunt înregistrate/înregistrați în scopuri fiscale pe teritoriul României.

                                                                                                                                                                              Activităţile sunt eligibile dacă sunt desfăşurate în baza unor licenţe de turism emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului pentru agențiile de turism, certificate de clasificare emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului pentru structurile de cazare, autorizaţii de funcţionare emise de către autoritățile publice locale sau certificate de clasificare emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului pentru structurile/unitățile de alimentație publică, autorizatiile emise de catre directiile sanitar – veterinare pentru unitățile de alimentație publică mobile, certificate constatatoare eliberate de Oficiul Național Registrul Comerțului pentru organizatorii de evenimente sau atestate de ghid de turism emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului. Dacă o întreprindere deține mai multe puncte de lucru (structuri de cazare/structuri de alimentație/ agenții de turism) se vor încărca certificatele de clasificare/autorizațiile/licențele pentru fiecare punct de lucru. Licențele/certificatele/autorizațiile/atestatele trebuie să fie valabile la momentul transmiterii formularului de înscriere în cadrul Schemei. Codul/codurile CAEN Rev 2 pentru care aplicantul solicită finanțare trebuie să fi fost autorizat/autorizate pe perioada aferentă bazei de calcul în cadrul prezentei Scheme.

                                                                                                                                                                              Conditiile pe care trebuie sa le indeplinească benficiarii eligibili

                                                                                                                                                                              Beneficiarii eligibili trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative:

                                                                                                                                                                              a) nu sunt întreprinderi în dificultate, în sensul definiţiei de la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 şi/sau nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019, dar care s-au confruntat cu dificultăţi sau au intrat în dificultate ulterior, din cauza epidemiei de COVID-19.

                                                                                                                                                                              Prin excepţie, ajutorul se poate acorda microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici, în sensul anexei I la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, care se aflau deja în dificultate la 31 decembrie 2019, cu condiţia să nu facă obiectul unei proceduri colective de insolvenţă în temeiul legislaţiei naţionale şi să nu fi primit ajutor pentru salvare sau ajutor pentru restructurare.

                                                                                                                                                                              Pentru a putea beneficia de ajutor este necesar ca, la momentul acordării ajutorului în temeiul OUG nr. 224/2020, cu modificările și completările ulterioare, operatorii economici prevăzuți mai sus care au primit ajutor pentru salvare să fi rambursat împrumutul sau să fi încetat garanţia, iar operatorii economici care au primit ajutor pentru restructurare să nu mai facă obiectul unui plan de restructurare.

                                                                                                                                                                              b) nu depăşesc plafonul de 1.800.000 Euro conform secțiunii 3.1. din Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 [C(2020) 1863], cu modificările şi completările ulterioare;

                                                                                                                                                                              c) nu fac obiectul unei decizii emise de către Comisia Europeană/alt furnizor de ajutor de stat/Consiliul Concurenţei de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată, cu dobânzile aferente.

                                                                                                                                                                              d) nu se află în insolvenţă la momentul înscrierii în cadrul schemei de ajutor de stat. 

                                                                                                                                                                              e) își mențin activitatea pentru care au obţinut finanţare pentru cel puţin 6 luni de la data primei plăţi a ajutorului de stat pentru valoarea grantului mai mică sau egală cu echivalentul in lei al sumei de 200000 euro, sau 12 de luni de la data primei plăţi a ajutorului de stat, în cazul în care valoarea grantului este mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, dacă prin acte normative nu se instituie restricţii de natură a impune suspendarea ori întreruperea activităţii comerciale. Perioada de suspendare ori întrerupere a activităţii comerciale nu se ia în calcul la determinarea termenului de 6 luni, respectiv 12 de luni.

                                                                                                                                                                              f) au depus situaţiile financiare anuale aferente ultimelor două exerciţii financiare încheiate (2019 și 2020), pentru care s-a împlinit termenul legal de depunere, prevăzut la art. 36 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au obligaţia să întocmească asemenea situaţii.

                                                                                                                                                                              Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

                                                                                                                                                                              MEAT administrează, gestionează şi derulează prin intermediul Agentiilor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Atragere de Investitii si Promovare a Exportului (AIMMAIPE) schema de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 224/2020, cu modificările și completările ulterioare, şi asigură managementul financiar şi/sau tehnic al fondurilor alocate.

                                                                                                                                                                              Prin prezenta Schemă sunt acordate granturi în cuantum de maxim 20% din baza de calcul, rezultată din desfăşurarea activităţilor aferente codurilor CAEN Rev 2 prevăzute la art. 3 alin (2) din OUG nr. 224/2020, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020 comparativ cu anul 2019. Cifrele utilizate trebuie să fie brute, înainte de deducerea impozitelor sau altor taxe.

                                                                                                                                                                              Baza de calcul al ajutorului reprezintă:

                                                                                                                                                                              a) pentru beneficiarii care raportează cifra de afaceri, diferenţa dintre cifra de afaceri obţinută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 şi cifra de afaceri obţinută din activitatea eligibilă aferentă anului 2020;

                                                                                                                                                                              b) pentru beneficiarii care aplică regimul special pentru agenţiile de turism în conformitate cu dispoziţiile art. 311 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, diferenţa dintre volumul facturilor emise în anul 2019 pentru serviciile de călătorie, inclusiv marja, şi volumul facturilor emise în anul 2020 pentru serviciile de călătorie, inclusiv marja;

                                                                                                                                                                              c) pentru beneficiarii care ţin evidenţa în partidă simplă, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, diferenţa dintre încasările obţinute din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 şi încasările obţinute din activitatea eligibilă aferentă anului 2020.

                                                                                                                                                                              În stabilirea activităților eligibile care vor intra în baza de calcul, se fac următoarele clarificări:

                                                                                                                                                                              (1) Pentru întreprinderile care au activități de agenții de turism, cu licențe de turism valabile, sunt eligibile pentru a fi introduse în baza de calcul pachetele de servicii de călătorie, serviciile de călătorie, serviciile de călătorie asociate, precum și componente ale pachetelor de călătorie, comercializate în scop turistic, astfel cum sunt definite în Ordonanța Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, precum și pentru modificarea unor acte normative, respectiv în Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, cu modificările și completările ulterioare.

                                                                                                                                                                              (2) Pentru întreprinderile care desfășoară activități de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, cu certificate de clasificare valabile, sunt eligibile pentru a fi introduse în baza de calcul, serviciile de cazare astfel cum sunt definite la art. 2^1 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, cu modificările și completările ulterioare, precum și, serviciile suplimentare oferite contra cost persoanelor cazate, în conformitate cu prevederile Ordinului Președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările și completările ulterioare.

                                                                                                                                                                              Baza de calcul al ajutorului, calculată conform prevederilor de mai sus este certificată şi asumată fie de către un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă membru/membră al/a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, selectat/selectată şi remunerat/remunerată de către aplicant, fie de către un auditor financiar sau o firmă de audit autorizat/autorizată în România, care sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, selectat/selectată şi remunerat/remunerată de către aplicant.

                                                                                                                                                                              Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată unui beneficiar prin prezenta Schemă este echivalentul în lei al sumei de 800.000 euro/întreprindere unică. Ajutorul de stat acordat conform prezentei Scheme este cumulat cu alte măsuri de sprijin acordate în baza secţiunii 3.1 din Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 [C(2020) 1863], cu modificările şi completările ulterioare, în limita plafonului echivalent în lei al sumei de 1.800.000 euro, precum şi cu ajutoare acordate în temeiul altor secţiuni ale comunicării, în conformitate cu dispoziţiile din secţiunile specifice ale acesteia cu privire la cumul.

                                                                                                                                                                              Dacă un beneficiar de ajutor de stat face parte din categoria întreprinderilor legate și a depus mai multe cereri de finanțare, suma maximă pe care o poate primi în cadrul Schemei nu poate depăși 800.000 euro/întreprindere unică. În cazul în care valoarea însumată a cererilor de finanțare depuse de beneficiari aparținând aceleiași întreprinderi unice depășește 800.000 euro, ajutorul de stat se acordă proporțional, prin raportarea sumei aprobate fiecărui aplicant la suma totală cererilor aprobate la nivelul întreprinderii unice.

                                                                                                                                                                              Dacă valoarea însumată a cererilor de finanţare aprobate depăşeşte valoarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cu această destinaţie, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporţional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanţare aprobate.

                                                                                                                                                                              În scopul verificării solicitărilor şi implementării Schemei, în cadrul MEAT/AIMMAIPE se vor constitui unitățile responsabile pentru implementarea schemei de ajutor de stat,denumite in continuare UIP, ale căror număr de persoane, atribuții și responsabilități vor fi stabilite prin ordin al ministrului sau decizia ordonatorului terțiar de credite al fiecărei AIMMAIPE.

                                                                                                                                                                              Plățile din cadrul Schemei se efectuează prin intermediul băncilor comerciale partenere in program sau prin ordonanțare individuală, în contul ce cuprinde grupul de cifre 50.70, deschis de către operatorii economici la unitatea Trezoreriei Statului în a cărei rază teritorială îşi au sediul sau la care sunt luaţi în evidenţă fiscală, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau în conturi deschise la bănci comerciale partenere din România, în funcție de opțiunea intreprinderii solicitante. Pentru plășile efectuate prin Trezoreria Statului, toate documentele aferente plăților vor fi incărcate de către AIMMAIPE.

                                                                                                                                                                              Cei care vor trece în aceste zile pragul Muzeului Memorial „Octavian Goga” din Ciucea se pot bucura de o expoziție de icoane pe sticlă, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj împreună cu Muzeul „Octavian Goga” , instituții de cultură aflate sub autoritatea Consiliului Județean Cluj.

                                                                                                                                                                              Cele peste 20 de icoane pictate pe sticlă sunt semnate de patru cunoscuți pictori iconari ai județului Cluj, precum: prof. univ. dr. MARCEL MUNTEAN, monahia IUSTINIANA KIRALY de la Mănăstirea Florești, dr. TEODORA ROȘCA NEACȘU și ANDA MOLDOVAN.

                                                                                                                                                                              Temele principale așternute cu măiestrie pe sticlă prezintă momente importante din prima parte a calendarului ortodox, cum ar fi: „Bunavestire”, „Întâmpinarea Domnului”, „Răstignirea”, „Învierea Mântuitorului”, dar și sfinți sărbătoriți în această perioadă, precum: „Sfinții Constantin și Elena” sau „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul”. Inspirate din stilul diverselor centre de pictură pe sticlă din Transilvania, fiecare dintre lucrările expuse reflectă contribuția personală a autorului care își lasă o fărâmă din talentul, dar, mai ales, din sufletul său, în fiecare transpunere a unei teme religioase.

                                                                                                                                                                              Reputatul prof. univ. dr. Marcel Muntean de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca este un artist complex, pasionat atât de icoana pe sticlă și pe lemn, pasiune pe care o transmite studenților din cadrul acestei facultăți, cât și de desen, gravură, peisaj sau natură statică, lucrările sale regăsindu-se în colecții din peste 12 țări de pe întreg mapamondul.

                                                                                                                                                                              Având două doctorate în domeniul iconografiei din Transilvania și a artelor plastice, cu participări de succes la numeroase expoziții de pictură pe sticlă în țară și în străinătate, dr. Teodora Roșca Neacșu transmite mai departe studenților pe care îi îndrumă dragostea pentru aceste domenii atât de frumoase.

                                                                                                                                                                              Monahia Iustiniana Kiraly de la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” Florești își dedică de mulți ani timpul liber rămas după îndeplinirea îndatoririlor din cadrul așezământului monahal pictării icoanelor pe sticlă, continuând tradiția practicării acestei arte în spațiul monastic. Talentul domniei sale a fost recunoscut prin participarea la numeroase expoziții în țară și străinătate.

                                                                                                                                                                              Reprezentantă a județului Cluj la faza națională a „Olimpiadei Meșteșuguri artistice tradiționale” de la Sibiu, de unde s-a întors în repetate rânduri cu numeroase premii, Anda Moldovan reprezintă generația tânără de iconari clujeni pasionați de icoana de tip niculean.

                                                                                                                                                                              Expoziția intitulată Iconari clujeni în expoziție la Muzeul „Octavian Goga” din Ciucea este deschisă până în 12 iunie a.c., în sălile Casei Albe din incinta complexului muzeal, situat pe strada Principală, nr. 4, Ciucea și poate fi poate fi vizitată cu respectarea normelor sanitare în vigoare. Casa Albă găzduiește o expoziție etnografică permanentă, iar cea de icoane prezentă aici își găsește cel mai potrivit lăcaș pentru următoarea lună.Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj continuă astfel tradiția organizării unor expoziții de icoane, prin care urmărește aducerea în fața publicului clujean a unor cunoscuți artiști pasionați de acest domeniu.

                                                                                                                                                                              Comisia Electorala Centrala

                                                                                                                                                                              Până acum doar opt partide politice au fost înregistrate la Comisia Electorală Centrală (CEC) din R. Moldova pentru a participa în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

                                                                                                                                                                              Astfel, în cursa electorală a scrutinului au fost înregistrate următoarele formațiuni: Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), Partidul Acasă Construim Europa (PACE), Partidul Acțiunii Comune – „Congresul Civic”, Blocul electoral „Renato Usatîi”, Partidul „Șor” și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда” și Partidul Democrat din Moldova.

                                                                                                                                                                              Odată cu înregistrarea partidelor de către CEC, concurenții pot începe campania electorală propriu-zisă, incluzând agitația electorală.

                                                                                                                                                                              Amintim că, șase din cele opt formațiuni au depus documentele la CEC la 14 mai, in timp ce ultimele două formațiuni au depus listele de candidați la 18 mai.

                                                                                                                                                                              Termenul limită de depunere a documentelor la CEC a partidelor, care doresc să participe în cadrul scrutinului electoral este 11 iunie 2021. În R. Moldova există 53 de partide politice care au dreptul de a se înscrie pentru cursa electorală în vederea obținerii de mandate parlamentare.

                                                                                                                                                                              Alianța pentru Unitatea Românilor, formațiune condusă de George Simion și care a fost câștigătorul de necontestat al alegerilor parlamentare din România din 2020, încă nu și-a depus lista cu candidați la CEC Moldova.

                                                                                                                                                                              birouri

                                                                                                                                                                              Companiile imobiliare din Europa se așteaptă la o creștere a investițiilor pe piața imobiliară în a doua jumătate a acestui an, după scăderea din 2020, dinamica acestora depinzând însă de campaniile de vaccinare a populației și de măsurile adoptate de guverne ca răspuns la criza pandemică, potrivit raportului “Global Outlook: Emerging Trends in Real Estate”, realizat de PwC împreună cu Institutul Urban Land.

                                                                                                                                                                              În 2020, volumul tranzacțiilor imobiliare din Europa a scăzut cu 27%, la 254 miliarde de euro, logistica și sectorul rezidențial fiind vedetele anului trecut. De altfel, potrivit datelor Real Capital Analytics (RCA), este pentru prima dată când investițiile în apartamente și logistică au fost mari decât sumele alocate pentru clădirile de birouri. Astfel, sectorul rezidențial și cel logistic au ajuns la un nivel record de 37% din întreaga activitate de tranzacții din Europa în 2020.

                                                                                                                                                                              Pandemia COVID-19 a accelerat unele tendințe care se manifestau deja pe piața imobiliară europeană, inclusiv în România, cum sunt investițiile în logistică și locuințe. Iar această tendință va continua. Spre exemplu, locuințele mai accesibile sau de închiriat satisfac o nevoie de bază în societate, dar reprezintă și o investiție defensivă, prudentă, într-un moment de incertitudine economică. Birourile sunt încă un subiect sensibil, fiind segmentul cel mai afectat de criza sanitară. Totuși efectele mai grave asupra acestui segment au fost limitate de politicile de relaxare cantitativă ale statelor, prin care valorile și chiriile s-au menținut remarcabil de bine”, a declarat Francesca Postolache, Partener PwC România.

                                                                                                                                                                              Piețele care au reușit să treacă cel mai bine peste anul 2020 au fost cele care s-au bazat pe capitalul intern. Anul trecut, Germania și-a păstrat poziția de cea mai atractivă piață europeană pentru investiții imobiliare. La polul opus cele mai afectate piețe au fost cele din Spania și Portugalia deoarece au depins foarte mult de investitorii străini, în special din SUA.

                                                                                                                                                                              Și în acest an, investitorii imobiliari din Europa se orientează tot spre active din sectoare minim perturbate de criza sanitară, precum logistica/industrial și rezidențial, dar și spre orașele importante ale Europei, care oferă lichiditate și stabilitate. Astfel, cele mai atractive cinci orașe europene pentru investițiile imobiliare în acest an sunt Berlin, Londra, Parisul, Frankfurt și Amsterdam.

                                                                                                                                                                              Logistica este văzută ca „un câștigător în fiecare regiune” (Asia, Europa și America), datorită creșterii impresionante a comerțului electronic. Majoritatea jucătorilor din industrie văd această evoluție ca pe o tendință structurală, nu ciclică, existând totuși îngrijorări cu privire la prețuri.

                                                                                                                                                                              Și dacă în Asia, investitorii s-au orientat cu predilecție către sectorul logistic, în America și Europa jucătorii din piață văd oportunități mari și în sectorul rezidențial .

                                                                                                                                                                              În ceea ce privește sectorul de birouri, studiul arată că este greu de prezis ce se va întâmpla, având în vedere că tot mai mulți angajați lucrează de acasă, iar companiile sunt tot mai preocupate de bunăstarea lor. La aceste preocupări se mai adaugă și faptul că oamenii nu mai sunt dispuși să mai facă naveta în orașele mari. Aceste evoluții vor avea un impact negativ în activitatea de închiriere a spațiilor de birouri din acest an și în 2022, deoarece marii chiriași amână deciziile sau se bazează pe munca de la distanță. Totuși, investitorii imobiliari susțin că firmele și angajații lor vor dori în cele din urmă să se întoarcă la birou, dar într-un sistem hibrid, în care să lucreze mai mult de acasă față de perioada de dinaintea pandemiei.

                                                                                                                                                                              Deși cumpărăturile esențiale s-au dovedit a fi excepții notabile în pandemie, retailul offline a fost foarte afectat. Astfel că focusul pe online va continua, perspectivele generale de investiții în retail pentru 2021 rămânând sumbre în SUA, zone din Europa și Asia Pacific. Totuși, investitorii sunt în continuare interesați de active de retail subevaluate.

                                                                                                                                                                              Niciun sector nu a fost lovit atât de puternic de pandemia COVID-19 precum turismul. Deși unele prognoze sugerează că turismul internațional nu va reveni la niveluri pre pandemice până în anul 2025, totuși este prefigurată o revigorare pe fondul campaniilor de vaccinare și de relaxare a restricțiilor de călătorie.

                                                                                                                                                                              Raportul “Emerging Trends in Real Estate” a fost realizat în luna martie a acestui an de Institutul Urban Land și PwC în rândul managerilor din SUA și Canada, Europa și Asia.

                                                                                                                                                                                Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM)  și Compania de consultanță Brodsky Uskov Looper Reed  & Partners SRL au semnat astăzi Memorandumul de Colaborare care prevede crearea unui instrument nou în susținerea mediului de afaceri: Oficiul pentru promovarea intereselor antreprenorilor.

                                                                                                                                                                                Potrivit actului semnat, în cadrul Oficiului va activa o echipă de specialiști din cadrul CCI și ai companiei de consultanță, care vor ajuta antreprenorii să dezvolte și să promoveze agenda pentru dezvoltarea businessului mic, vor consolida rolul sectorului IMM în promovarea unor inițiative legislative orientate spre dezvoltarea economiei țării, creări unui climat de afaceri atractiv și transparent. În acest sens vor fi înaintate propuneri de modificare a cadrului legal ce reglementează activitatea antreprenorială și promovate noi inițiative menite să susțină companiile autohtone.

                                                                                                                                                                                Totodată, activitatea Oficiului va veni și în sprijinul autorităților în special la elaborarea actelor normative și deciziilor cu impact asupra antreprenorilor mici. Astfel, autoritățile publice centrale și locale vor putea beneficia de expertiza juridică a proiectelor elaborate și propuneri ce reflectă viziunea mediului de afaceri.

                                                                                                                                                                                “Reprezentarea intereselor antreprenorilor este misiunea și atribuția de bază a CCI iar prin această inițiativă dorim să oferim antreprenorilor încă un instrument eficient prin care aceștea vor putea veni cu propuneri și măsuri pentru susținerea afacerilor, și totodată, eliminarea barierelor în activitatea lor de comerț. Crearea Oficiului vine ca raspuns la solicitările membrilor CCI care au fost afectați de consecințele pandemiei și vor putea beneficia de suportul nostru pe viitor, atât în Chișinău, cât și pe întreg teritoriul țării, prin echipa Oficiului și cele 10 filiale ale CCI, care vor fi în contact direct cu antreprenorii din regiuni, pentru a identifica probleme acestora”, a menționat Sergiu HAREA, președintele CCI.

                                                                                                                                                                                Ruslan USKOV, avocat, manager Brodsky Uskov Looper Reed & Partners, a declarat: “Compania de consultanță Brodsky Uskov Looper Reed & Partners SRL, în peste 20 de ani de prestări de servicii juridice și financiare, a acumulat o experiență semnificativă în domeniul antreprenoriatului în Republica Moldova. Noi am consultat sute de companii și, datorită experienței și cunoștințelor noastre, suntem pregătiți să susținem în mod eficient activitățile Oficiului pentru promovarea intereselor antreprenorilor”.

                                                                                                                                                                                Echipa Oficiului nou format a elaborat lista cu cele mai actuale subiecte cu care se confruntă antreprenorii, iar la prima etapa Oficul propune să elaboreze și promoveze modificări în cadrul legal în câteva domenii prioritare, printre care:  

                                                                                                                                                                                1. Promovarea cadrului legal de reglementare și susținere a businessului de familie;
                                                                                                                                                                                2. Promovarea statutului juridic de meșteșugar tradițional;
                                                                                                                                                                                3. Reducerea reglementărilor statului (dereglementarea) în domeniul agricol;
                                                                                                                                                                                4. Procedura achizițiilor publice;
                                                                                                                                                                                5. Mecanisme de stimulare a antreprenoriatului inovativ.
                                                                                                                                                                                6. Accesul la finanțare.

                                                                                                                                                                                Prin Memorandumul semnat CCI și Brodsky Uskov Looper Reed & Partners SRL vor colabora în următoarele domenii principale:

                                                                                                                                                                                • Informarea autorităților competente cu privire la deficiențele identificate în activitatea instituțiilor și obstacolele în realizarea activităților antreprenoriale;
                                                                                                                                                                                • Identificarea lacunelor sistemice și a coliziunilor legislației în vigoare în domeniul reglementării și controlului activității antreprenoriale;
                                                                                                                                                                                • Efectuarea unei analize complexe a cadrului de reglementare, întocmirea rapoartelor în domeniile cu probleme și propunerea de modalități practice de rezolvare a acestora;
                                                                                                                                                                                • Elaborarea de recomandări pentru îmbunătățirea climatului de afaceri. Aceste recomandări vor fi prezentate autorităților pentru a îmbunătăți legislația și procedurile existente care afectează negativ mediul de afaceri;
                                                                                                                                                                                • Analiza și evaluarea impactului reglementărilor asupra mediului de afaceri;
                                                                                                                                                                                • Furnizarea de servicii de consultanță pentru îmbunătățirea mediului antreprenorial;
                                                                                                                                                                                • Dezvoltarea comună a proiectelor de modificare a legislației actuale în conformitate cu direcțiile și obiectivele Memorandumului.

                                                                                                                                                                                Piața locală de servicii de resurse umane va relua creșterea în 2021, după scăderea de aproximativ 10% din 2020, pe fondul revenirii treptate a economiei, potrivit noii analize KeysFin dedicate HR-ului local.

                                                                                                                                                                                Deși cifra de afaceri a furnizorilor de servicii HR din România a scăzut cu 2,8% în 2019, în comparație cu anul precedent, respectiv 2018, aceasta a depășit cu aproape 204% nivelul din 2010. Astfel, la final de 2019, cifra de afaceri a fost de puțin peste 4 miliarde de lei, iar pentru 2020, analiștii KeysFin estimează scăderea spre nivelul de 3,7 miliarde de lei, acesta fiind al doilea an de corecție al acestei industrii din ultimii 10 analizați.

                                                                                                                                                                                În analiza de anul trecut, dedicată pieței locale de HR, estimam că momentul maturizării sosise, iar în această industrie vor rămâne business-urile solide, astfel că, la noua ediție a analizei, constatăm că estimarea noastră s-a împlinit și că acest sector a reușit să depășească pandemia. Cu toate acestea, pentru ca aceste business-uri să rămână în continuare relevante, au nevoie să comunice mai mult și mai bine cu mediul antreprenorial: rata scăzută a muncii de acasă, comparativ cu media europeană, în contextul pandemiei, ne arată lipsa înțelegerii rolului angajaților în digitalizarea unei companii“, a declarat Roxana Popescu, managing director KeysFin.

                                                                                                                                                                                Aproximativ 3.500 de firme activau la finalul anului 2019 în piața locală de servicii de resurse umane (grupa CAEN 78), potrivit analizei KeysFin. Analiza nu include însă performanța unor companii precum EJOBS GROUP SRL sau BESTJOBS RECRUTARE SA, acestea având ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului de IT&C. Dacă și acestea ar fi luate în considerare, cifra de afaceri a industriei ar crește cu aproape 78 de milioane de lei în 2019.

                                                                                                                                                                                Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii HR a crescut însă cu 32,6%, în comparație cu 2018, ajungând la 303 milioane de lei în 2019.

                                                                                                                                                                                Dintre cele 3.523 de companii analizate, mai mult de jumătate, respectiv 1.893 au înregistrat profit (53,7%), 1.099 au avut pierderi (31,2%), restul raportând un rezultat nul în 2019.

                                                                                                                                                                                Numărul de angajați a fost de 49 de mii în 2019, cu 10% mai mic față de anul anterior, însă cu 61% peste nivelul din 2010.

                                                                                                                                                                                IMPACTUL PANDEMIEI: POSIBILE ROCADE ÎN TOP 10

                                                                                                                                                                                în vârful clasamentului companiilor din domeniu se menține LUGERA & MAKLER SRL, cu o cifră de afaceri de 310 milioane de lei (7,6% din total) în 2019, dar care este totuși mai mică decât cea din 2018, când compania făcea afaceri de peste 321 milioane lei.

                                                                                                                                                                                Topul principalelor trei companii de servicii HR este completat de ADECCO RESURSE UMANE SRL cu 278 de milioane lei și MANPOWER HR SRL cu aproape 172 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                Totuși, potrivit datelor centralizate la nivel de grup (în baza structurii acționariatului), ADECCO (prin ADECCO RESURSE UMANE SRL și ADECCO ROMANIA SRL) conduce industria locală de servicii HR, cu afaceri de peste 403 milioane de lei în 2019, fiind urmată de LUGERA&MAKLER cu 356 de milioane de lei și de MANPOWER cu aproximativ 253 de milioane de lei.

                                                                                                                                                                                Impactul pandemiei va fi unul inegal, poate chiar divergent la nivelul primilor 10 jucători: astfel, specialiștii KeysFin se așteaptă ca ADECCO RESURSE UMANE SRL (principalul jucător după cifra de afaceri, în 2017) să redevină lider în 2020, iar APT RESOURCES & SERVICES SRL (locul 6 după cifra de afaceri, în 2019) să continue să crească după cel mai mare avans procentual din Top 10, de 81,4% în 2019, și să intre chiar în cursa pentru locul 3.

                                                                                                                                                                                HR-UL POST PANDEMIE: PUȚINE FIRME CARE LE PERMIT ANGAJAȚILOR SĂ MUNCEASCĂ DE ACASĂ

                                                                                                                                                                                Piața locală de resurse umane s-a adaptat noilor realități ale societății românești și vine în sprijinul angajatorilor și angajaților cu soluții pentru interviuri online sau chiar târguri virtuale de angajare, însă, cu toate acestea, România mai are mari progrese de făcut la capitolul work from home.

                                                                                                                                                                                Astfel, potrivit unei analize Eurostat, românii se află în coada clasamentului angajaților cărora li se permite să lucreze de acasă, cu doar 2,5%.

                                                                                                                                                                                Cât despre rata șomajului, măsurată ca ponderea numărului de șomeri în populația activă, a crescut de la 3,9% în decembrie 2019, la maximul ultimilor aproape 5 ani de 5,7% în februarie 2021 (cu un vârf de 5,6% în anul pandemiei, atins în iunie, când au fost 495 de mii de șomeri).

                                                                                                                                                                                Cu toate acestea, rata șomajului din România a rămas cu cel puțin 1,4 puncte procentuale (p.p.) (aproximativ un sfert) sub media Uniunii Europene de la sfârșitul anului 2019, în martie 2021, fiind cu 1,8 p.p. sub media UE, de 6%.

                                                                                                                                                                                Totuși, numărul de șomeri (15-74 ani) a revenit pe scădere după vârful din februarie și a fost de aproape 464 de mii în martie 2021 iar, pe termen scurt, specialistii KeysFin se așteaptă la o consolidare a acestui număr, ca urmare a măsurilor de relaxare a restricțiilor și de revenire graduală a activității economice.

                                                                                                                                                                                Potrivit acestora, economia  are nevoie în continuare de  angajări, iar cheia o reprezintă echilibrul pe care trebuie să îl găsească autoritățile între atragerea și direcționarea eficientă a fondurilor europene, pe de o parte și repornirea unor sectoare ale economiei, precum horeca sau cel cultural, pe de altă parte. Totodată, o reducere temporară a impozitării forței de muncă, dacă nu chiar o suspendare pentru sectoarele deja afectate de pandemie ar reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru mediul de afaceri local.

                                                                                                                                                                                  raiffeisen

                                                                                                                                                                                  In acest an, Raiffeisen Bank va sprjini cu finantari totale de 5 milioane de euro in jur de 100 de startup-uri romanesti care isi dovedesc determinarea in a inova si a se dezvolta. Comunitatea factory numara deja peste 4400 de antreprenori care s-au alaturat pe parcursul celor trei editii de pana acum ale programului, iar 200 dintre business-urile care au trecut prin portile fabricii au beneficiat de mentorat si finantare de peste 8 milioane euro.

                                                                                                                                                                                  Factory by Raiffeisen este destinat afacerilor inovatoare care sunt la inceput de drum, dar si celor aflate doar la stadiul de idee, indiferent de domeniul de activitate. Pe parcursul concursului de idei, antreprenorii vor beneficia, pe langa finantare, de indrumare din partea unor consultanti in afaceri, de sesiuni de mentorat si de promovare a produselor sau serviciilor lor.

                                                                                                                                                                                  “In aceasta perioada, marcata de incertitudini si instabilitate, antreprenorii cauta in piata oportunitati de finantare si mentorat. Anul trecut am avut ocazia sa sustinem prin intermediul programului factory idei creative si proiecte de business cu potential de a schimba mediul de afaceri romanesc. Cumva, anul trecut am simtit cu totii ca spiritul anteprenorial a devenit mai creativ si mai efervescent, pentru ca timpurile speciale aduc schimbari uneori surprinzatoare. Tocmai de aceea am hotarat ca, din acest an, sa acordam antreprenorilor mai mult timp sa-si inscrie proiectele, pe tot parcursul anului, pentru a le oferi posibilitatea sa-si contureze un plan de afaceri cat mai solid si mai sustenabil. Adaptam astfel programul factory si continuam ce ne-am propus de la inceput: constructia unui ecosistem puternic pentru startup-urile din Romania”, a declarat Vladimir Kalinov, vicepresedinte retail la Raiffeisen Bank. 

                                                                                                                                                                                  Programul factory este completat, anul acesta, de initiativa Startup Studio by factory – un laborator de accelerare prin care antreprenorii pot discuta si dezbate ideile de afaceri, au acces la resurse de educatie antreprenoriala, mentorat si indrumare din partea unor experti pentru a-si pune la punct planul de afaceri. 

                                                                                                                                                                                  “Odata cu extinderea perioadei de inscrieri pe tot parcursul anului, ne asteptam la o crestere a numarului de participanti. In plus, prin componenta educationala pe care am adaugat-o in acest an programului – Startup Studio by factory, in care s-au inscris, pana acum, peste 175 idei de business, credem ca antreprenorii care vor aplica pentru finantare vor avea proiecte mai valoroase si mai bine pregatite, astfel incat sa atraga clientii si investitorii”, a adăugat Vladimir Kalinov. 

                                                                                                                                                                                  Programul factory are mai multe etape:
                                                                                                                                                                                  •    inscrierea proiectelor pe tot parcursul anului pe www.raiffesenfactory.ro
                                                                                                                                                                                  •    evaluarea periodica a proiectelor de catre o echipa de experti Raiffeisen Bank (perioada maxima de evaluare a unui proiect e de 2 luni);
                                                                                                                                                                                  •    sesiuni de interviuri intre antreprenorii selectati dupa evaluarea aplicatiilor si specialistii Raiffeisen Bank; 
                                                                                                                                                                                  •    anuntarea proiectelor castigatoare se va face periodic si vor primi finantarea de 50.000 de euro;
                                                                                                                                                                                  •    Castigatorii vor avea acces la sesiuni de mentorat cu experti in afaceri, dar si la clienti sau investitori;

                                                                                                                                                                                  In primele trei editii, in fabrica Raiffeisen Bank au ajuns mai mult de 760 de idei de afaceri au fost inscrise in program, iar peste 200 de startup-uri au fost finantate cu credite in valoare totala de 8 milioane de euro. Mai multe detalii despre program puteti gasi pe www.raiffeisenfactory.ro

                                                                                                                                                                                  Aflat la cea de a patra editie, factory by RAIFFEISEN BANK este un program care sustine inovatia in business prin acordarea unor credite avantajoase de pana la 50.000 euro startup-urilor din Romania. Pana in acest moment, peste 200 dintre business-urile care au trecut prin portile fabricii au beneficiat de mentorat si finantare de peste 8 milioane euro. Mai multe detalii privind noutatile programului factory vor fi anuntate in curand, pe www.raiffeisenfactory.ro si pagina de Facebook Raiffeisen Bank Romania.

                                                                                                                                                                                  parlamentare

                                                                                                                                                                                  Curtea Constituțională de la Chișinău a deschis calea alegerilor parlamentare anticipate în Republica Moldova după ce a declarat miercuri 28 aprilie drept neconstituțională starea de urgență, adoptată la finele lunii martie de către majoritatea parlamentară de la Chișinău, formată din socialiștii ex-președintelui Igor Dodon, oamenii deputatului-oligarh fugar Ilan Șor și celor ai altui oligarh-fugar, Vlad Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                  Pe data de 31 martie, această majoritate, care a anulat orice dubiu în ce privește afilierea dintre Dodon și cei doi oligarhi fugari, decretase stare de urgență pentru două luni, invocând starea epidemiologică gravă din țară. Doar că măsurile aferente acestei decizii nu erau nici pe departe adecvate unei stări veritabile de urgență iar singurul raționament plauzibil al deciziei a fost îndepărtarea pe cât este posibil a datei alegerilor anticipate, pe care președintele Maia Sandu se tot străduie să le declanșeze chiar de la intrarea sa în funcție la sfârșitul lui 2020.

                                                                                                                                                                                  Curtea Constituțională a mai avut înainte de ședința de miercuri câteva decizii, toate defavorabile ex-președintelui Dodon, Partidului Socialiștilor și aliaților săi.

                                                                                                                                                                                  Acum două săptămâni, pe 15 aprilie, Curtea a constatat că există circumstanțe care justifică dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate după două încercări nereușite de formare a unui nou Guvern.

                                                                                                                                                                                  Decizia în cauză declanșase o reacție neadecvată a majoritățăii, care a acuzat înalta Curte de uzurparea puterii în stat (sic!) și a cerut și revocarea președintei Curții, Domnica Manole prin înlocuirea acesteia cu un om fidel lor.

                                                                                                                                                                                  Iată că în pofida presiunilor alianței dintre socialiști, „șoriști” și oamenii lui Plahotniuc, pe rând, Curtea Constituțională i-a pus la respect pe aceștia, declarând neconstituțională decizia din 15 aprilie dar și a dat aviz pozitiv unei sesizări care contesta legitimitatea stării de urgență. În plus, Curtea a declarat neconstituțională trecerea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) în gestiunea Parlamentului, Președinția fiind privată de această împuternicire la finele anului trecut după ce Igor Dodon pierduse alegerile prezidențiale. Astfel, Dodon a încercat pe rând cu alte acțiuni obstrucționiste să reducă la zero posibilitățile Maiei Sandu de a influența în vreun fel realitatea din Republica Moldova. Liderul socialist a lăsat mai multe astfel de capcane, menite să compromită noul președinte. Iată că după patru luni de la intrarea Maiei Sandu în palatul prezidențial, toate capcanele au fost ocolite și au fost declanșate alegeri anticipate așa cum a promis aceasta la intrarea în funcție. Mai mult, pe parcursul confruntării dintre socialiști și președintele țării, aceștia au ajuns să facă front comun cu oamenii lui Șor și Plahotniuc, deși mai mult timp se declaraseră luptători cu corupția și că sunt cei care vor face ordine în țară. Alianța pe față cu deputații loiali celor doi oligarhi fugari, care sunt considerați și principalii beneficiari ai furtului miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc de la finele lui 2014, au redus considerabil rating-ul socialiștilor.

                                                                                                                                                                                  Ultimele sondaje de opinie arată că Partidul Acțiune și Solidaritate conduce în topul preferințelor politice ale moldovenilor în defavoarea socialiștilor, care au condus autoritar acest top în ultimii ani. Unul din cele mai credibile sondaje, realizat de Institutul Republican Internațional, făcut public la 24 aprilie, înainte de anunțarea datei alegerilor anticipate, a relevat că 33 la sută din respondenți sunt gata să voteze pentru PAS și doar 19 la sută ar vota pentru Partidul Socialiștilor. Alte 6% sunt gata să voteze pentru Partidul Nostru al primarului de Bălți, Renato Usatîi iar pentru Platforma Demnitate și Adevăr și pentru Partidul Șor ar vota 5% din alegători.

                                                                                                                                                                                  Și acestea sunt datele fără diasporă, care votează într-o proporție covârșitoare tradițional cu partidele de dreapta, în special cu PAS.

                                                                                                                                                                                  Deși socialiștii au contestat acest sondaj, ei sunt conștienți că rating-ul lor electoral este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Deja după anunțarea de către președinta Maia Sandu a datei alegerilor, care se vor desfășura pe data de 11 iulie, liderul socialist Igor Dodon s-a arătat dispus să facă o coaliție cu Partidul Comuniștilor al altui fost președinte, Vladimir Voronin. Acesta din urmă, în mod surprinzător nu a declinat oferta deși mulți ani la rând l-a criticat vehement pe Dodon, pe care îl considera un trădător. În 2012 Dodon a părăsit Partidul Comuniștilor și a preluat Partidul Socialiștilor, o formațiune marginală până atunci. După asta, Dodon a avut nenumărate deplasări la Moscova pentru a cerși susținerea statului rus și a președintelui Putin în defavoarea lui Voronin și a comuniștilor. În Republica Moldova, unde o bună parte din electorat votează doar în funcție de loialitatea (servilitatea) partidului sau politicianului față de Federația Rusă, suportul declarat al lui Putin este esențial. În plus, acest suport presupune și o componentă financiară dar și una mediatică, principalele posturi de televiziune rusești, care au un rating enorm în Republica Moldova fiind oferite spre retransmitere partidului favorit. Astfel, acesta obține atât susținerea politică, financiară și mediatică, cât și niște venituri consistente.

                                                                                                                                                                                  Iată că, treptat, Dodon a reușit să obțină suportul Moscovei în defavoarea lui Voronin. Ultimul a fost foarte supărat timp de aproape 10 ani dar, iată că acum nu a ezitat să accepte coaliția cu trădătorul. Că ar fi fost la mijloc aranjamente financiare, că a făcut presiune Moscova, nu se știe. Este cert că alianța comunisto-socialistă este, practic, decisă. Totuși, analiștii politici nu cred că alianța aceasta va spori simțitor scorul electoral al celor două partide. Ele vor lua tot atâtea voturi câte le-ar fi luat separate doar că comuniștii care, la moment au șanse minore să intre în Parlament, vor fi remorcați în viitorul legislative de această alianță cu socialiștii. Astfel, la cele 19% ipotetice ale socialiștilor s-ar acumula și vreo 3-4% ale comuniștilor, prea puțin ca să poată ajunge să guverneze singuri.

                                                                                                                                                                                  Cel mai probabil, blocul socialist-comunist mizează pe o alianță post-electorală cu Partidul Șor, care are șanse bune să intre în legislativ cu un număr destul de mare de mandate, grație unui sistem bine pus la punct de corupere a alegătorilor. Este vorba, în primul rând despre o rețea de magazine sociale ambulante, care cutreieră satele moldovenești oferind produse de prima necesitate la prețuri mai mici decât în magazine, dar și de o calitate mai proastă. Acest fapt însă nu deranjează cele mai sărace pături ale populației, care nu sunt deloc pretențioase în ce privește calitatea produselor dacă prețul este mai mic. În plus, în raionul Orhei, inclusiv în centrul raional, primarii partidului Șor au demonstrat și demonstrează în continuare o eficiență sporită în administrarea localităților din subordine, grație unui sistem bine pus la punct de motivare financiară a aleșilor din partea partidului, dar și grație unui suport din partea unor fundații, alimentate financiar din companiile controlate de către Șor (inclusiv Aeroportul Chișinău) dar și din exterior. Există mari bănuieli că o parte din banii din miliardul furat ajung în proiecte de infrastructură din localitățile gestionate de oamenii din partidul Șor însă nimeni nu a încercat să găsească la nivel de structuri abilitate o legătură de acest gen. În fine, Ilan Șor, principalul bănuit în furtul miliardului, este refugiat în Israel, de unde, prin intermediul teleconferințelor transmite mesaje destul de belicoase la adresa președintei Maia Sandu. Acestea ar fi partidele de pe segmentul stâng electoral, care ar putea accede în Parlament și ar putea constitui alianța de guvernare dacă vor avea un scor electoral suficient.

                                                                                                                                                                                  Este puțin probabil acest lucru dacă tendințele actuale se vor menține. Este cert că nu va intra în Parlament nici Partidul Democrat, al oligarhului fugar Vlad Plahotniuc și condus, la moment, de ex-premierul Pavel Filip. Partidul Democrat încearcă de ceva timp să-și separe imaginea de cea a lui Plahotniuc însă fără prea mult succes. Și alte așchii din Partidul Democrat precum platforma Pro-Moldova a fostului președinte democrat al legislativului Andrian Candu, nu are șanse să acceadă în următorul legislativ.

                                                                                                                                                                                  O enigmă o reprezintă Partidul Nostru al primarului de Bălți, Renato Usatîi. Acesta are șanse, potrivit sondajelor, să intre în Parlament cu circa 6%. Însă nu se știe ce va face după. Deși Usatîi dă de înțeles că agreează o alianță cu Partidul Acțiune și Solidaritate, acesta mai are relații strânse la Moscova, care ar putea să-l forțeze la o combinație cu celelalte partide pro-rusești. În plus, electoratul său este în cea mai mare parte pro-rusesc, deși antisistemic.

                                                                                                                                                                                  Pe segmentul de dreapta, situația este puțin mai clară deși există și aici multe semne de întrebare. Dacă datele sondajelor se vor confirma și PAS va lua circa 33 la sută din sufragii la care se vor adăuga și alte circa 10% din Diaspora, partidul președintei Maia Sandu are toate șansele să poată guverna de unul singur. Totuși, aceștia nu au distrus podurile de dialog cu alte formațiuni de dreapta, iar la una din ultimele luări de cuvânt, Maia Sandu a vorbit despre o alianță cu foștii colegi din blocul electoral ACUM, Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) ca despre ceva foarte posibil după alegeri

                                                                                                                                                                                  Cei de la PDA nu sunt, însă, la fel de binevoitori, simțindu-se din partea lor o oarecare frustrare din cauza că foștii aliați au ajuns cel mai important partid moldovenesc, cu cel mai bun scor în sondaje, pe când platforma se zbate la limita accederii în Parlament. Circulă zvonul că PDA ar putea construi un bloc electoral cu Partidul Liberal Democrat al fostului premier Vlad Filat. Ultimul, zilele trecute chiar și-a depus mandatul de președinte al partidului iar unele voci susțin că pasul a fost făcut pentru a facilita alianța cu PDA. Totuși, adepții PDA sunt reticenți în ce privește o astfel de alianță, care, în opinia multora, ar reduce la zero șansele platformei de a accede în Parlament.

                                                                                                                                                                                  Tabloul electoral este completat de o serie de partide mărunte, create sau reactivate recent, misiunea cărora este să rupă din scorul electoral al marilor competitori. Astfel, un fost ofițer de poliție, loial regimului Plahotniuc, a creat partidul PACE (Partidul Acasă Construim Europa), care are un mesaj pronunțat pro-european și care ar trebui să rupă ceva voturi de la PAS, mai ales că cele două acronime se aseamănă.

                                                                                                                                                                                  Alt partid căpușă ar fi cel al fostului premier socialist Ion Chicu, care poartă denumirea de Partid al Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) și se declară de dreapta, pro-european și, pe alocuri chiar unionist deși liderul l-a slujit peste un an pe socialistul pro-rus Dodon în calitate de prim ministru iar până la asta pe oligarhul Plahotniuc în calitate de ministru de finanțe în guvernul Filip.

                                                                                                                                                                                  În ce privește susținerea mediatică, aici gruparea Dodon-Șor-Plahotniuc este net favorizată, cele trei partide oligarhice având sub control direct și indirect nu mai puțin de 13 posturi de televiziune, care vor toca la greu concurenții electorali prin propagandă și dezinformare.

                                                                                                                                                                                  De cealaltă parte doar două televiziuni importante relativ independente sunt la dispoziția celorlalte partide pentru a reflecta corect campania electorală. La acestea se mai adaugă o bună parte a presei scrise și on-line, care și-a păstrat independența. Problema este că acestea ajung destul de greu la electoratul de stânga, care citește puțin și este foarte ușor de manipulat și dezinformat prin promisiuni populiste și știri false.

                                                                                                                                                                                  Ținând cont de toate aceste aspecte, tabloul pre-electoral din Republica Moldova este destul de sumbru și, cu siguranță, urmează două luni de foc, pe parcursul cărora vom vedea de toate. Dacă va exista o mobilizare exemplare pe eșichierul de dreapta, așa cum s-a întâmplat în cadrul alegerilor prezidențiale din toamnă, existe toate șansele ca după 11 iulie să avem pentru prima dată în istoria Republicii Moldova o majoritate parlamentară doar de dreapta, care nu va fi nevoită să facă compromisuri în fața unui aliat ipotetic de centru stânga, spre exemplu, pentru a putea guverna.

                                                                                                                                                                                  Chislea Ion

                                                                                                                                                                                  digitalizarea

                                                                                                                                                                                  Compania Audi Hungaria Zrt. îşi extinde fabrica de maşini-unelte din Győr cu o investiţie de 3,8 miliarde de forinţi (10,55 milioane euro), a anunţat, marţi, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la conferinţa de presă de la Budapesta

                                                                                                                                                                                  Péter Szijjártó a anunţat că Guvernul ungar va contribui la dezvoltare cu 1,2 miliarde de forinţi (3,33 milioane euro), ceea ce va asigura păstrarea a 700 de locuri de muncă.

                                                                                                                                                                                  Ministrul a lăudat şi cooperarea stabilită cu Audi, deoarece compania a făcut posibilă vaccinarea a 3 000 de persoane şi, în curând, va putea întreprinde aceste măsuri pentru încă un număr similar de persoane.

                                                                                                                                                                                  Péter Szijjártó a declarat că, în Europa, Ungaria a oferit cel mai de succes răspuns sanitar şi economic la pandemie.

                                                                                                                                                                                  Potrivit evaluării politicianului, companiile industriale germane, care îşi desfăşoară activitatea în Ungaria, au avut o contribuţie majoră la depăşirea crizei şi, în loc de reduceri, au început să facă noi investiţii prin utilizarea subvenţiilor guvernamentale. Acest lucru este valabil mai ales pentru industria auto, care reprezintă peste 30% din producţia industrială ungară şi menţine 170 000 de locuri de muncă, a adăugat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                  Ministrul şi-a afirmat încrederea în faptul că Ungaria va putea să-şi consolideze poziţia de lider în industria auto, în noua eră a automobilismului, întrucât toţi producătorii autohtoni de seamă atribuie un rol important electromobilităţii în uzinele proprii. Audi, spre exemplu, a subliniat politicianul, produce motoare electrice la Győr şi introduce tehnologii de care este nevoie în cea mai mare măsură pentru reînnoirea economică.

                                                                                                                                                                                  Potrivit lui Péter Szijjártó, astăzi ar fi mai mulţi şomeri, mai mulţi bolnavi şi mai mulţi decedaţi, dacă guvernul nu ar fi reprezentat interesele cetăţenilor şi ale economiei ungare şi ar fi făcut o problemă ideologică din vaccinare. Până în prezent aproape 4 milioane de doze de vaccin au sosit din Orient, iar furnizorii au promis că, în luna mai, vor ajunge încă 3,1 milioane, înainte de termen.

                                                                                                                                                                                  Alfons Dintner, preşedintele Consiliului de administraţie al Audi Hungaria Zrt., mulţumind Guvernului ungar pentru subvenţia acordată, a declarat că lucrările de construcţie au început deja şi ar putea fi finalizate vara viitoare, astfel încât până atunci hala de producţie a fabricii din Győr va fi extinsă cu 3 800 de metri pătraţi, iar hala logistică cu 2 500 de metri pătraţi. În acest centru vor fi produse maşini-unelte pentru echipamente de realizare a elementelor de caroserie, iar de anul trecut aici sunt fabricate şi elemente de caroserie.

                                                                                                                                                                                    start up nation

                                                                                                                                                                                    Startup-urile IT din România și Republica Moldova care dezvoltă soluții blockchain sau DLT pot obține investiții de până la 20.000 de euro într-un accelerator finanțat din fonduri europene.

                                                                                                                                                                                    În acceleratorul de afaceri BlockStart se pot înscrie startup-uri care dezvoltă tehnologii blockchain sau DLT (distributed ledger) și firme mici și mijlocii (IMM) care utilizează aceste tehnologii. Programul este deschis pentru firme din din Uniunea Europeană (inclusiv România) și statele partenere în programul Horizon 2020 (inclusiv Moldova). Acestea trebuie să dezvolte soluții tehnologice sau activități în fintech, ICT și retail.

                                                                                                                                                                                    Beneficii: finanțare și oportunități de dezvoltare

                                                                                                                                                                                    Startup-urile acceptate în programul de accelerare vor avea acces la mai multe oportunități de finanțare și dezvoltare:

                                                                                                                                                                                    ● Buget total de 265.000 de euro, fonduri nerambursabile: 10 startup-uri care dezvoltă tehnologii blockchain/DLT vor primi finanțări de până la 20.000 de euro fiecare, iar 20 de IMM-uri care folosesc aceste tehnologii vor primi până la 4.500 de euro fiecare.

                                                                                                                                                                                    ● Validarea produslui pe piață: firmele vor avea ocazia să-și îmbunătățească produsele, să testeze și să își valideze soluția blockchain / DLT cu utilizatori reali, precum și să exploreze noi oportunități pe piață

                                                                                                                                                                                    ● Training și mentorat: participanții vor beneficia de mentorat presonalizat, training și acces la o comunitate de potențiali clienți și investitori.

                                                                                                                                                                                    Mai multe informații despre program găsiți AICI. Acceleratorul de startup-uri BlockStart este organizat de Bright Pixel, Fundația CIVITTA și F6S, finanțat din bugetul UE, prin programul Orizont 2020. Pentru întrebări, puteți folosi acest mail: hello@blockstart.eu.

                                                                                                                                                                                    Odată cu relansarea comitetului de specialitate româno-maghiar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, în relaţiile dintre Ungaria şi România se deschide un nou capitol, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, după semnarea mai multor acorduri bilaterale cu omologul său român, miercuri, la Castelul Almásy din Gyula.

                                                                                                                                                                                    Şeful diplomaţiei ungare a declarat că ultima şedinţă a comitetului mixt a avut loc în 2011, însă acordul de acum – în care se face referire şi la subiecte asupra cărora au existat dispute – va face posibil ca “problemele care până acum au fost considerate ca fiind unele fără rezolvare” să fie discutate şi soluţionate.

                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a solicitat ca membrii comitetului să fie convocaţi cât mai curând posibil şi să discute, printre altele, şi despre probleme importante, cum ar fi continuarea funcţionării Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş.

                                                                                                                                                                                    Politicianul ungar şi omologul său român, Bogdan Aurescu, au semnat şi un document cu privire la modificarea acordurilor din 2004 şi 2014, încheiate la Bucureşti. Despre acesta, Szijjártó a declarat că va aduce îmbunătăţiri la rapiditatea trecerii frontierei şi va face ca locuitorii unor aşezări vecine, aflate pe de-o parte şi cealaltă a frontierei, să nu trebuiască să facă un ocol mare pentru a trece peste graniţă. Între Elek şi Grăniceri, respectiv Dombegyház şi Iratoşu vor fi deschise noi puncte de trecere a frontierei, cu program permanent, a spus. Este de aşteptat ca din toamnă, între Ungaria şi România să există 14 puncte de trecere a frontierei permanente, faţă de 12, câte sunt acum, urmând ca maghiarii să construiască infrastructura necesară în partea maghiară. Tratatul Schengen ne obligă să facem acest lucru, a specificat ministrul ungar de externe.

                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a relatat că au fost discutate şi probleme de securitate energetică. Cei doi miniştri de externe au fost de acord că obiectivele climatice sunt importante pentru ambele state, însă pentru realizarea acestora este nevoie, ca sursă de energie de tranziţie, de energie nucleară şi gaze naturale. “Nu vom permite Bruxellesului să pună în plan secundar aceste două forme de producţie de energie”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

                                                                                                                                                                                    Ministrul ungar de externe a subliniat că din 2024 va exista o a treia conexiune pe autostradă între cele două ţări, pe ruta Mátészalka-Csenger-Satu Mare, şi că tot până în 2024 va fi modernizată şi linia de cale ferată dintre Békéscsaba şi frontiera Ungariei, astfel încât traficul feroviar de pe ruta Budapesta-Bucureşti-Constanţa se va desfăşura pe două linii, pe toată lungimea.

                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a spus: cu cât vor exista mai multe planuri pe care se va desfăşura cooperarea dintre cele două ţări, cu atât mai mari vor fi şansele de a rezolva eventualele conflicte; provocările din anul precedent şi pandemia au evidenţiat importanţa cooperării internaţionale şi a relaţiilor de bună vecinătate.

                                                                                                                                                                                    Szijjártó a amintit că în ultimii zece ani, sprijinul pe care Ungaria îl acordă comunităţilor de români din ţară a crescut de cinci ori. Biserica Ortodoxă Română din Ungaria primeşte, acum, de şapte ori mai mult sprijin decât în 2010. Se oferă sprijin pentru activităţile educaţionale ale autoguvernărilor minorităţilor etnice, anul acesta, în şcolile care primesc acest sprijin învaţă 1176 de elevi, a enumerat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                    Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, şi-a exprimat, la rândul său, opinia potrivit căreia faptul că, secretarul de stat Iulia Matei şi însărcinatul ministerial Ferenc Kalmár au semnat procesul-verbal al şedinţei comitetului mixt din 2011 reprezintă speranţa reluării şi dezvoltării relaţiilor dintre cele două state.

                                                                                                                                                                                    Aurescu a relatat, de asemenea, că la momentul respectiv a ocupat funcţia de copreşedinte al comitetului, astfel că se bucură că munca poate continua. Are încredere şi în structură, întrucât la dialog participă experţi ai celor două ţări, a declarat, adăugând că printre membrii delegaţiei se află, printre altele, şi deputatul UDMR Péter Faragó.

                                                                                                                                                                                    Potrivit ministrului român, întrunirea de astăzi şi repornirea comitetului mixt sunt un semn al parteneriatului strategic dintre cele două ţări. În opinia sa, relaţiile economice ar putea deveni mai strânse dacă în baza acordului de acum, în toamnă s-ar putea pune bazele camerei de comerţ mixte româno-maghiare.

                                                                                                                                                                                    În 2020, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a fost de 9 miliarde de euro, a menţionat ministrul român. Aurescu a mai adăugat că în ceea ce priveşte investiţiile mai sunt multe de făcut: în ultima vreme, Ungaria a investit mai mult pe teritoriul României, decât a făcut-o România pe teritoriul maghiar.

                                                                                                                                                                                    Bogdan Aurescu a amintit că Guvernul Ungariei acordă sprijin financiar pentru un învăţământ de calitate în limba română; garantează drepturile lingvistice ale minorităţii române; ajută la funcţionarea publicaţiilor în limba română şi a diverselor entităţi de cultură şi oferă spaţiul necesar pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta.

                                                                                                                                                                                    În cadrul întrunirii s-a discutat şi despre programul ungar de dezvoltare economică din Transilvania. Potrivit lui Bogdan Aurescu, cheia este nediscriminarea, respectarea normelor europene privind concurenţa şi implicarea autorităţilor române în auditare.

                                                                                                                                                                                      Comitetul Economic și Social European (CESE) a lansat apelul la candidaturi pentru Premiul pentru societatea civilă 2021. Alegând politicile climatice ca temă a premiului său, CESE va selecta câștigătorii dintre inițiativele creative și inovatoare care vizează promovarea unei tranziții echitabile către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice.

                                                                                                                                                                                      Candidaturile pot fi depuse de toate organizațiile societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și care acționează la nivel local, regional, național sau european. Premiul este deschis și persoanelor fizice care își au reședința în UE. Inițiativele și proiectele eligibile trebuie să se desfășoare în UE.

                                                                                                                                                                                      CESE va recompensa un maximum de cinci proiecte dedicate climei, reflectând contribuția inestimabilă a societății civile la realizarea neutralității climatice

                                                                                                                                                                                      Termenul de depunere a candidaturilor este 30 iunie 2021, ora 12:00 (ora Bruxelles-ului).

                                                                                                                                                                                      Proiectele trebuie să fi fost deja puse în aplicare sau să fie în curs de desfășurare. Cele planificate, dar a căror punere în aplicare nu a început încă la data de 30 iunie 2021, vor fi excluse.

                                                                                                                                                                                      Premiile, cu o valoare totală de 50 000 EUR, vor fi împărțite între maximum cinci câștigători. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc probabil în cadrul sesiunii plenare a CESE din 8 și 9 decembrie 2021 de la Bruxelles, în funcție de situația sanitară.

                                                                                                                                                                                      INFORMAȚII SUPLIMENTARE DESPRE TEMA EDIȚIEI DIN ACEST AN

                                                                                                                                                                                      Fiind prima instituție a UE care a dat cuvântul Gretei Thunberg în primele zile ale mișcării mondiale de grevă pentru climă, Fridays for Future, CESE a fost dintotdeauna un fervent apărător al măsurilor ascendente în domeniul climei.

                                                                                                                                                                                      Astfel, CESE a subliniat dintotdeauna importanța organizațiilor locale și a fiecărei persoane în realizarea tranziției către neutralitatea climatică. Acestea joacă un rol esențial, contribuind la o schimbare a normelor și a comportamentelor, la ecologizarea economiei pe plan local sau stimulând tranziția către societăți cu emisii nete egale cu zero la nivel local sau regional.

                                                                                                                                                                                      Prin activitatea sa, CESE a subliniat în repetate rânduri că succesul Pactului verde european – în temeiul căruia UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 – depinde de acțiunile și de angajamentul tuturor părților interesate. Una dintre inițiativele-cheie ale Pactului verde european – Pactul climatic european – trebuie să se concentreze pe încurajarea cetățenilor de a deveni mai degrabă o parte a soluției decât a problemei, capacitându-i pentru a schimba sistemele care ne-au condus la criza climatică.

                                                                                                                                                                                      De asemenea, CESE acordă o importanță deosebită implicării tinerilor în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. În luna martie a acestui an, evenimentul anual intitulat Europa ta, părerea ta!, care reunește elevi de liceu din toate statele membre ale UE și din țările candidate la UE, a simulat o conferință internațională privind schimbările climatice (COP) și a găzduit numeroși activiști cunoscuți din domeniul climei.

                                                                                                                                                                                      Dedicând premiul său emblematic acestui subiect de maximă importanță, CESE dorește să onoreze și să prezinte eforturile actorilor nestatali depuse până în prezent în domeniul climei. Premiul urmărește, în același timp, să încurajeze proiectele în curs și să le inspire pe cele noi, subliniind astfel contribuția pe care organizațiile societății civile și cetățenii o pot aduce la Pactul verde european.

                                                                                                                                                                                      Premiul pentru societatea civilă 2021 va fi decernat proiectelor și inițiativelor remarcabile care acoperă cel puțin unul dintre următoarele aspecte:

                                                                                                                                                                                      • promovarea implicării depline și/sau a acceptării societății civile în tranziția către o societate neutră din punct de vedere climatic;
                                                                                                                                                                                      • promovarea participării cetățenilor la dezbaterea privind schimbările climatice;
                                                                                                                                                                                      • conceperea/punerea în aplicare de proiecte care să inspire și să promoveze o tranziție către stiluri de viață favorabile climei pentru oameni în mediul lor și la locurile lor de muncă, inclusiv de către angajatori sau organizațiile lucrătorilor;
                                                                                                                                                                                      • promovarea sensibilizării consumatorilor cu privire la schimbările climatice sau încurajarea schimbărilor comportamentale și a schimbărilor de norme sociale în contextul crizei climatice;
                                                                                                                                                                                      • conceperea/punerea în aplicare de proiecte care promovează politici climatice active la nivel local/regional/național sau european;
                                                                                                                                                                                      • promovarea justiției climatice în sens larg, ținând seama de drepturile omului și de responsabilitatea socială a întreprinderilor; încurajarea sensibilizării cu privire la schimbările climatice în rândul unui public mai larg, mai diversificat și/sau defavorizat/marginalizat; asigurarea faptului că nicio categorie socială nu este lăsată în urmă în tranziția către o economie și o societate neutre din punct de vedere climatic;
                                                                                                                                                                                      • promovarea educației în domeniul climei în școlile de toate nivelurile; conceperea/punerea în aplicare a unor proiecte care să sensibilizeze copiii și tinerii cu privire la schimbările climatice și la soluțiile la acestea;
                                                                                                                                                                                      • sensibilizarea cu privire la impactul schimbărilor climatice și promovarea acțiunilor care vizează creșterea rezilienței și adaptarea la schimbările climatice;
                                                                                                                                                                                      • promovarea implicării societății civile în punerea în aplicare a politicilor climatice la nivel local/regional/național sau european;
                                                                                                                                                                                      • promovarea cetățeniei active și a emancipării prin implicarea în proiecte care promovează o tranziție echitabilă și creează noi interacțiuni civice care conduc la o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei;
                                                                                                                                                                                      • promovarea implicării active a tinerilor în propunerea și punerea în aplicare a unor soluții în domeniul climei, precum și capacitarea tinerilor pentru a se implica în procesele decizionale privind politicile climatice și de mediu la nivel local/regional/național sau european.

                                                                                                                                                                                      Publicațiile literare sau științifice de orice tip și pe orice suport, produsele audiovizuale și orice tip de opere de artă nu sunt eligibile pentru premiu.

                                                                                                                                                                                      DESPRE PREMIUL SOCIETĂȚII CIVILE

                                                                                                                                                                                      În 2021, CESE va decerna cel de-al 12-lea Premiu pentru societatea civilă. Dedicat an de an unei alte teme de interes major pentru UE, premiul recompensează și încurajează inițiativele și realizările organizațiilor societății civile și/sau ale persoanelor care au contribuit în mod semnificativ la promovarea valorilor comune care consolidează coeziunea și integrarea europeană.

                                                                                                                                                                                      În 2020, CESE a înlocuit Premiul pentru societatea civilă cu un premiu unic, Premiul pentru solidaritatea civilă, dedicat luptei împotriva COVID-19. Prin acest premiu, CESE a adus un omagiu unui număr de 23 de organizații ale societății civile, persoane fizice și întreprinderi private din întreaga UE, care au dat dovadă de o solidaritate și o responsabilitate civică excepționale în lupta împotriva pandemiei și în atenuarea urmărilor teribile ale acesteia. În 2019, Premiul pentru societatea civilă a sărbătorit egalitatea de gen și emanciparea femeilor.

                                                                                                                                                                                      Vă rugăm să încurajați organizațiile societății civile din țara și din rețeaua dumneavoastră să își depună candidatura pentru ediția din 2021 a Premiului CESE pentru societatea civilă, contribuind astfel la recompensarea unor proiecte valoroase.

                                                                                                                                                                                        AFN

                                                                                                                                                                                        Do you want to follow in the footsteps of social entrepreneurs who have changed the world? If yes, then apply for this 2021 Social Impact Award!

                                                                                                                                                                                        Social Innovation Solutions launched Edition #10 of the Social Impact Award Romania, part of the international competition that supports young professionals, students and pupils who want to become social entrepreneurs.

                                                                                                                                                                                        Social Impact Award Romania, 2021 edition, aims to support projects that have a social impact ineducation, health, environment, energy, technology, human rights, etc.The enumeration of these examples of projects is strictly exemplary and not restrictive.

                                                                                                                                                                                        Within the incubator, the SIA team conducts a series of workshops and events during April-May, on topics such as Idea Generation and Business Modeling, online, with partners from cities such as: Bucharest, Iasi, Timisoara, Cluj, Constanta, Galati, Craiova, Suceava, Alba-Iulia, Braov, Râmnicu Sarat, Roman and others.

                                                                                                                                                                                        Deadline: 31-May-21

                                                                                                                                                                                        The incubation period comes with the necessary resources, so that the young people can develop their idea further. Incubation provides access to:

                                                                                                                                                                                        • individual mentoring sessions;
                                                                                                                                                                                        • working methods and tools specific to social entrepreneurship;
                                                                                                                                                                                        • an international community of young social entrepreneurs;
                                                                                                                                                                                        • support in understanding priorities and acting in their direction.

                                                                                                                                                                                        Award Information

                                                                                                                                                                                        • On October 5, the jury will award prizes of 10,000 euros: 3 prizes of 3,000 euros, to which is added the popularity prize worth 1,000 euros, designated by community vote and scholarships to participate in the Social Impact Award International Summit, since November.

                                                                                                                                                                                        Eligibility Criteria

                                                                                                                                                                                        Registration for the Social Impact Award 2021 competition will be declared valid only under the conditions next:

                                                                                                                                                                                        • The projects address a social purpose.
                                                                                                                                                                                        • The submitted projects can be both ideas in the initial stage of implementation and in the stage of operation. Projects that are more than 1 year old are not accepted (they have funds assigned and / or sold a product / service and / or established the legal form before 28 February 2020).
                                                                                                                                                                                        • The project takes place in Romania.
                                                                                                                                                                                        • The beneficiaries of the registered projects are groups and not a single person.
                                                                                                                                                                                        • In case of winning the finalist status, availability and involvement in development is required of the project submitted during a minimum of 3 months during June-September 2021 (I can participate one or more team members).

                                                                                                                                                                                        Peste 500 de persoane, printre care producători din Republica Moldova, distribuitori și reprezentanți ai rețelelor comerciale din 40 de țări, precum și experți economici cu renume, reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare, s-au întrunit online în cadrul Moldova Trade Forum 2021, care se desfășoară în perioada 28-30 aprilie la Chișinău.

                                                                                                                                                                                        Evenimentul este o platformă de stabilire a parteneriatelor de afaceri și de promovare a exporturilor din Republica Moldova și este organizat pentru al doilea an consecutiv de PNUD cu asistența financiară a Suediei, în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade).

                                                                                                                                                                                        Potrivit Annei Lyberg, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, suportul pentru consolidarea competitivității companiilor moldovenești se conformează totalmente priorității strategiei de țară a Suediei de a contribui la dezvoltarea economiei de piață în Moldova, astfel încât țara să poată profita din plin de Acordul de Asociere cu UE.

                                                                                                                                                                                        ”Eforturile noastre comune s-au axat pe acordarea de asistență companiilor în promovarea pe noile piețe externe și găsirea de noi parteneri. În acest context, este o plăcere să observăm progresul notabil atins în toate componentele proiectului AdTrade, în pofida situației pandemice. Deoarece anul trecut a fost un ‘test’ pentru competitivitatea afacerilor locale, merită de menționat că până acum proiectul a oferit suport pentru 49 de companii de pe ambele maluri ale râului Nistru. Multe din aceste companii sunt prezente azi la Moldova Trade Forum! În acest an vom continua să venim cu alte rezultate, nu mai puțin importante, pentru a susține mediului de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului și a promova exporturile. Sperăm că Moldova Trade Forum, organizat în aceste zile, va aduce noi oportunitățile pentru companiile locale”,a menționat ambasadoarea.

                                                                                                                                                                                        Prima zi a forumului a fost dedicată unor prezentări și discuții privind provocările cu care se confruntă în prezent antreprenorii și modul în care se pot adapta cu succes la noua normalitate. Agenda primei zile a inclus două sesiuni, în cadrul cărora experți de top au împărtășit viziunea lor privind tendințele globale în domeniul comerțului și recomandările de recuperare pentru companiile afectate de criza provocată de COVID-19, soluțiile pentru integrarea producătorilor moldoveni în lanțurile valorice globale, cu accent special pe termenii și condițiile de accesare a lanțurilor europene de retail.

                                                                                                                                                                                        Participanții au mai avut ocazia de a afla despre oportunitățile de finanțare oferite de partenerii de dezvoltare pentru dezvoltarea capacităților de export ale companiilor de pe ambele maluri ale Nistrului, cum să-și sporească prezența pe piața externă sau locală, precum și despre avantajele comerțului electronic în contextul post-pandemic.

                                                                                                                                                                                        Dima Al-Khatib, Reprezentanta Rezidentă PNUD în Republica Moldova consideră că criza curentă este și o oportunitate pentru schimbări în bine și de a ne recupera de o manieră mai incluzivă. ”Oportunitățile emergente sunt în jurul nostru, de la digitalizarea și modernizarea afacerilor, până la noi angajamente pentru modelarea viitorului sistem de învățământ modern și calificări, înverzirea economiei, implementarea elementelor de bună guvernare pentru implicarea cetățenilor și comunității de afaceri pentru edificarea unui viitor mai bun. Evenimentul de azi are o importantă deosebită – am reușit să întrunim circa 500 de participanți din 38 de țări și să facilităm 175 de ședințe individuale B2B, ceea ce reprezintă o oportunitate unică pentru stabilirea de contacte de afaceri și parteneriate de lungă durată”, a menționat Dima Al-Khatib.

                                                                                                                                                                                        Invitatul special al Forumului, Kjell Anders Nordström, plasat pe locul nouă la nivel internațional și numărul unu în Europa în clasamentul celor mai notorii gânditori din domeniul managementului, le-a vorbit participanților despre internaționalizarea afacerilor în contextul noi normalități și soluțiile de adaptare pentru antreprenorii moldoveni în contextul post-pandemic.

                                                                                                                                                                                        Tot în prima zi de forum, participanții au avut ocazia să asculte recomandările unuia dintre primii cinci business influenceri din lume și numărul unul din Marea Britanie, Bernard Marr, care a prezentat mai multe experiențe și informații utile despre management, leadership, viitorul afacerilor și tendințele globale pentru comerțul cu amănuntul în 2021.

                                                                                                                                                                                        Moldova Trade Forum 2021 va continua cu două zile de întâlniri bilaterale dintre distribuitori, reprezentanți ai unor mari rețele comerciale din străinătate și producători moldoveni, care au fost prestabilite pe platforma https://tradeforum.md/, asigurată de Rețeaua Enterprise Europe și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. În total, pe platformă au fost planificate 175 de sesiuni individuale B2B, ceea ce reprezintă o  oportunitate unică de a genera noi contacte, contracte și parteneriate de afaceri.

                                                                                                                                                                                        antreprenoriat

                                                                                                                                                                                        Directorii generali din Europa Centrală și de Est (ECE) sunt mai conservatori decât omologii lor globali în ceea ce privește inițiativele de dezvoltare a afacerilor în următoarele 12 luni, căutând mai degrabă eficiența operațională decât creșterea prin fuziuni, achiziții sau parteneriate strategice, potrivit celei de-a 24-a ediții a raportului CEO Survey pentru regiunea ECE.

                                                                                                                                                                                        ”Liderii de business din Europa Centrală și de Est sunt foarte încrezători în șansele de revenire economică în 2021 și optimismul lor se reflectă în felul în care evaluează perspectivele propriilor companii. Totuși, remarcăm două diferențe față de omologii lor la nivel global. Chiar dacă ponderea celor din regiunea noastră care se așteaptă la creșterea veniturilor în următoarele 12 luni este similară cu a celor la nivel global, atunci când vine vorba de profitabilitate, sunt mult mai rezervați. Observăm aceeași abordare precaută în privința inițiativelor de creștere a afacerilor, precum fuziunile și achizițiile, parteneriatele sau cedarea unor pachete de acțiuni. Concluzionând, executivii din regiunea noastră sunt mai conservatori, mai puțini dispuși să-și asume riscuri sau să adopte schimbări ca răspuns la amenințări, față de media la nivel global”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Liderul Serviciilor pentru Consultanță în Afaceri al PwC România.

                                                                                                                                                                                        Astfel, în următoarele 12 luni, 53% dintre CEO din ECE previzionează creșterea profitabilității comparativ cu 65% la nivel global. Doar 21% iau în considerare noi fuziuni și achiziții pentru a stimula creșterea, comparativ cu 38% la nivel global, și doar 20% caută noi alianțe și parteneriate strategice, față de 35% la nivel global. În același timp, doar 3% se gândesc să-și vândă afacerea, față de 13% la nivel global. Dintre cele opt posibile modalități de stimulare a creșterii incluse în sondaj ”eficiența operațională” a fost singura care a înregistrat o pondere mai mare în rândul directorilor din ECE, de 78%, versus omologii lor de la nivel global, de 77%.

                                                                                                                                                                                        Incertitudinea geopolitică, o preocupare mai mare în rândul executivilor din Europa Centrală și de Est

                                                                                                                                                                                        Nu este nicio surpriză că atât pandemia, cât și criza sanitară se află în topul listei de amenințări în ceea ce privește perspectiva dezvoltării afacerilor atât global, cât și în Europa Centrală și de Est, depășind suprareglementarea, aflată în acest an pe locul secund.

                                                                                                                                                                                        În contextul digitalizării accelerate, amenințările cibernetice au devenit a doua preocupare la nivel mondial, însă directorii est-europeni nu împărtășesc același nivel de îngrijorare, acestea clasându-se abia pe locul 10 în topul preocupărilor. În schimb, CEO din regiune includ în top trei preocupări incertitudinea geopolitică. De altfel, 20% dintre executivii din ECE s-au arătat extrem de preocupați  cu privire la viitorul zonei euro, dublu față de rata globală de 10%. Volatilitatea cursului de schimb valutar și fiscalitatea se regăsesc de asemenea în topul preocupărilor directorilor executivi în următoarele 12 luni.

                                                                                                                                                                                        ”Executivii din regiunea Europei Centrale și de Est au, după cum rezultă din sondaj, alte îngrijorări majore decât cele existente la nivel global. Corelând aceste preocupări cu planurile de afaceri mai puțin îndrăznețe, ne putem face o idee care este cauza acestei abordări: instabilitatea politică și legislativă mai accentuată decât în alte zone ale lumii”, arată Dinu Bumbăcea.

                                                                                                                                                                                        Forța de muncă, o prioritate

                                                                                                                                                                                        Forța de muncă bine pregătită este considerată ca fiind prioritară atât pentru guverne, cât și pentru mediul de afaceri. Astfel, peste două treimi dintre directorii executivi din regiune consideră că “forța de muncă calificată, educabilă și adaptabilă” trebuie să fie în topul priorităților pe guvernelor, dar și pentru mediul de afaceri,  conștientizând rolul pe care companiile îl joacă în perfecționare și recalificare.

                                                                                                                                                                                        De altfel, directorii generali din Europa Centrală și de Est sunt mai preocupați decât omologii lor globali cu privire la disponibilitatea abilităților cheie, la 82% față de 72%. Ca răspuns, își adaptează strategia forței de muncă pentru a îmbunătăți competitivitatea prin automatizare (40%) și implicarea forței de muncă (39%).

                                                                                                                                                                                        Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei elaborează o lege pentru a reduce diferenţele de dezvoltare ale diferitelor zone şi regiuni din România, a declarat ministrul Attila Cseke agenţiei ungare de presă MTI vineri, după conferinţa de presă ţinută la Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                        Attila Cseke a declarat că timp de 31 de ani guvernele României nu au abordat deloc această problemă, iar diferenţele de dezvoltare între zonele, judeţele şi localităţile ţării au crescut încontinuu. Din acest motiv, ministerul a înfiinţat un grup de lucru pentru a elabora o lege până în vara acestui an.

                                                                                                                                                                                        El a adăugat că ministerul ar dori adoptarea unui sistem de alocare a fondurilor UE care să favorizeze întrucâtva localităţile mai puţin dezvoltate faţă de cele dezvoltate.

                                                                                                                                                                                        Trebuie să începem cumva reducerea diferenţelor de dezvoltare economică, la care vor contribui în mare măsură oportunităţile financiare şi subvenţiile”, a explicat ministrul.

                                                                                                                                                                                        Attila Cseke a spus că proiectul de lege în curs de elaborare este destinat să trateze separat diferenţele de dezvoltare între regiunile de dezvoltare şi cele între regiunile istorice, dar se va ocupa şi de diferenţele de dezvoltare între judeţele din componenţa regiunilor de dezvoltare, precum şi între localităţile din cadrul judeţelor.

                                                                                                                                                                                        Ca exemplu a menţionat că în regiunea de dezvoltare Centru, a crescut decalajul între judeţele Braşov şi Sibiu, care au un ritm de dezvoltare rapid, şi judeţele din Ţinutul Secuiesc, care rămân tot mai mult în urmă.

                                                                                                                                                                                        Nu spunem că trebuie să existe o egalitate deplină, pentru că vor exista întotdeauna diferenţe, aceasta fiind una din ideile fundamentale ale democraţiei şi ale dezvoltării. Noi spunem însă că statul ar trebui să ajute mai mult judeţele şi localităţile mai puţin dezvoltate. Aceasta este sarcina grupului de lucru care se ocupă de elaborarea unei astfel de legi”, a detaliat ministrul.

                                                                                                                                                                                        Cifra de afaceri a retailului alimentar este estimată în jurul nivelului de 130 miliarde lei în 2020, după ce, în 2019, acest sector a înregistrat venituri de 118 miliarde lei, potrivit celei mai recente analize KeysFin. Creșterea se datorează atât proviziilor făcute de populație la începutul pandemiei, cât și trendului ascendent al vânzărilor online din food retail, peste media creșterii pieței de e-commerce, de 30% în 2020.

                                                                                                                                                                                        Cu toate acestea, în 2021, analiștii KeysFin se așteaptă la o revenire la ritmul de creștere medie anuală din ultimii 10 ani, de 7%, la aproximativ 140 de miliarde de lei, pe fondul revenirii consumului la valori normale.

                                                                                                                                                                                        Pofta nu vine doar mâncând, ci, în cazul de față, a venit din cauza temerilor legate de necunoscut, așa cum s-a întâmplat la nivel mondial în martie 2020. În prima fază, românii și-au făcut provizii considerabile, iar, apoi, au încercat să prevină infectarea cu Covid, orientându-se către cumpărături online. Retailerii locali au ținut pasul cu aceste trenduri ale pieței, iar mobilizarea lor s-a văzut prin recordurile de vânzări din 2020. Analiza retailului alimentar este o analiză pe care o facem anual, astfel că, pe lângă faptul că suntem mândri că în studiul de anul trecut am estimat corect nu doar direcția acestei industrii, ci și rezultatele de business, pentru 2021, mizăm pe revenirea la o creștere mai moderată a industriei,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                        Industria de retail alimentar număra peste 228 mii de angajați în 2019, dintre care cei mai mulți lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL, respectiv 16,3 mii din aceștia (după un avans de aproape 20% în 2019).


                                                                                                                                                                                        COADĂ LA CUMPĂRĂTURI LA KAUFLAND, LIDL ȘI CARREFOUR – TOP 3 RETAILERI

                                                                                                                                                                                        Cei mai mulți români și-au făcut în continuare cumpărăturile la KAUFLAND ROMANIA SCS, care rămâne liderul pieței de retail alimentar, cu o cifră de afaceri de 11,9 miliarde de lei și o cotă de piață de peste 10% în 2019. Compania germană este și cel mai profitabil jucător din piață, înregistrând un profit net de 847,7 milioane de lei, respectiv 19,7% din total.

                                                                                                                                                                                        În ordine, clasamentul companiilor din retailul alimentar după cifra de afaceri din 2019 este completat de LIDL DISCOUNT SRL, cu o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei și o cotă de piață de 8,3% , și de CARREFOUR ROMÂNIA SRL cu 8,2 miliarde si 6,9% din total. Pe următoarele locuri, respectiv 4 și 5, se situează PROFI ROM FOOD SRL (6,2%) și Mega Image SRL (5,6%).

                                                                                                                                                                                        Cele mai mari 10 companii din retail-ul alimentar au avut o cifră de afaceri cumulată de aproape 65 de miliarde de lei, generând peste 55% din cifra de afaceri totală a industriei în 2019.

                                                                                                                                                                                        2020, AN DE INVESTIȚII PENTRU COMPANIILE DIN RETAILUL ALIMENTAR

                                                                                                                                                                                        Odată cu creșterea cifrei de afaceri a crescut și profitabilitatea, astfel că, în 2019, profitul net al companiilor din domeniu a înregistrat o creștere cu 13% în comparație cu anul precedent și a fost cu 247% mai mare decât în 2010, ajungând la aproape 4,3 miliarde de lei. Primii 5 jucători au înregistrat cumulat un profit net de 1,9 miliarde de lei, ceea ce a constituit 44% din total, în 2019. Rezultatul net (profit net minus pierdere netă) s-a îmbunătățit semnificativ de la o pierdere de peste un miliard de lei în 2011, la un rezultat net pozitiv de 3,6 miliarde de lei înregistrate la nivelul lui 2019.

                                                                                                                                                                                        În 2020, rezultatul net a fost puternic influențat de proiectele ample de investiții: de la managementul stocurilor, campaniile ample de informare, prevenție și responsabilizare a populației și eforturile de igienizare a spațiilor, la extinderea rețelelor de magazine, deschiderea de eventuale depozite dedicate vânzărilor online și la investițiile din zona de livrare (directă sau indirectă) la domiciliu.

                                                                                                                                                                                        ROMÂNIA, LOCUL 7 ÎN EUROPA LA CREȘTEREA VÂNZĂRILOR IN RETAIL

                                                                                                                                                                                        La nivelul Uniunii Europene, datele ajustate sezonier ale Eurostat arată o scădere a vânzărilor cu amănuntul de 0,8% în 2020 față de anul anterior, cu o creștere a sub-componentei vânzărilor de mărfuri alimentare, băuturi și tutun de 5,6% în aceeași perioadă (în detrimentul vânzărilor de combustibili: minus 14,1% în aceeași perioadă).

                                                                                                                                                                                        Cu toate acestea, România s-a situat astfel pe locul al 7-lea la nivelul UE, după evoluțiile anuale ale Irlandei (+11,1%), Franței (+9,1%), Estoniei (+5,9%), Poloniei (+4,5%), Belgiei (+3,6%) și Maltei (+3,3%) , cu 2,7%.

                                                                                                                                                                                        La nivel local, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, comerțul cu amănuntul (serie brută) a crescut cu 2,2% în 2020 față de 2019 (pentru comerțul de mărfuri alimentare, băuturi și tutun la nivel agregat s-a înregistrat un avans de 2 ori mai mare, de 5% în 2020 față de 2019), iar cel cu ridicata s-a majorat cu 3% față de 2019, în ciuda unui declin total al economiei de 4% în 2020.

                                                                                                                                                                                        Consiliul Judeţean Sălaj iniţiază demersurile de achiziţionare a Castelului Wesselenyi din Jibou, considerat cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania, un proiect de hotărâre în acest sens urmând a fi supus votului consilierilor în cadrul şedinţei ordinare de miercuri, 28 aprilie.

                                                                                                                                                                                        Potrivit proiectului privind aprobarea demarării procedurilor administrative pentru cumpărarea imobilului monument istoric, va fi desemnată o comisie de negociere a preţului de cumpărare, alcătuită din cinci reprezentanţi ai CJ Sălaj, care va analiza oferta depusă, va negocia preţul în baza unui raport de evaluare întocmit de un membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, apoi va prezenta un raport privind preţul şi rezultatul negocierilor în vederea aprobării prin hotărâre a CJ Sălaj. Procesul verbal de negociere va fi transmis CJ spre aprobare.

                                                                                                                                                                                        Considerat cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania, Castelul Wesselenyi a fost construit în mai multe etape între anii 1778-1810, identificându-se atât cu istoria familie de nobili maghiari Wesselenyi, cât şi cu evoluţia arhitecturii transilvănene (sec. al XVII lea – sec. al XVIII-lea). Nu se cunoaşte numele arhitectului iniţial şi nici al celor care au lucrat ulterior, cu o singură excepţie: Franz Wrabetz – în faza finală de amenajare a interioarelor (1796). Într-un studiu istoric realizat în 2016, în cadrul documentaţiei tehnico-economice pentru reabilitarea Castelului Beldy din Jibou, Castelul Wesselenyi este descris ca fiind o construcţie de factură barocă, prin dominantele sale arhitectural-ornamentale ale corpului principal, dar relevând şi alte tradiţii anterioare„, se arată într-o informare de presă remisă, vineri, de CJ Sălaj.

                                                                                                                                                                                        Reprezentanţii CJ Sălaj arată faptul că, în prezent, edificiul se află într-o stare avansată de degradare, pentru restaurarea lui putând fi identificate resurse financiare din fonduri europene, continuând, astfel, exemplele de bună practică realizate în ţara noastră, cum ar fi Castelul Károlyi din Carei, Castelul Cantacuzino din Buşteni ori Castelul Haller din judeţul Mureş.

                                                                                                                                                                                        După achiziţie, administraţia judeţeană îşi propune să restaureze castelul în strânsă legătură cu cadrul natural în care acesta este amplasat. Parcul dendrologic plantat de familia Wesselenyi în primii ani ai secolului al XIX-lea a devenit astăzi una dintre cele mai frumoase grădini botanice din ţară, un obiectiv turistic de prim rang al judeţului Sălaj.

                                                                                                                                                                                        „Reabilitarea şi valorificarea turistică a castelului, completată de o reabilitare în paralel a Castelului Beldy, situat în aceeaşi localitate, ar da posibilitatea creării unor circuite culturale şi turistice care să prelungească timpul petrecut de vizitatorii Grădinii Botanice în zonă, astfel fiind create premisele pentru dezvoltarea afacerilor de profil. Pe de altă parte, multiculturalitatea specifică judeţului Sălaj şi zonei Someşului poate fi valorificată prin organizarea unor evenimente culturale şi turistice naţionale şi chiar internaţionale, târguri, expoziţii, festivaluri, pentru care Castelul Wesselenyi reprezintă locul propice”, susţine preşedintele CJ Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu

                                                                                                                                                                                        În ultima perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului persoanelor care lucrează de acasă. Dacă înainte de pandemie doar 14,7% dintre angajații români prestau telemuncă, în momentul actual procentul a ajuns la  30,1%. Schimbarea a fost una bruscă și nu a permis organizațiilor să planifice eficient modalitatea de lucru și nici angajaților să se pregătească pentru telemuncă. În acest fel, deși există îngrijorări cu privire la implementarea eficientă a activităților de muncă de acasă, există câteva modalități prin care atât indivizii, cât și organizația pot să dobândească în continuare satisfacție profesională și bunăstare psihologică.

                                                                                                                                                                                        Ce este telemunca și care sunt avantajele/dezavantajele sale?

                                                                                                                                                                                        Telemunca reprezintă realizarea muncii în afara spațiului convențional prin utilizarea tehnologiei ca  mijloc de comunicare. În acest context, comunicarea poate fi sincronă, prin intermediul videoconferințelor și apelurilor pe platforme diverse precum Skype, Zoom, Google Meet, sau asincronă, prin mesaje pe platformă, comentarii la documente, mailuri și alte modalități. În mod obișnuit, scopul implementării acesteia este atingerea unor obiective organizaționale precum creșterea efectivității sau starea de bine a angajaților. În contextul prezent, scopul trecerii la telemuncă este respectarea reglementărilor pentru prevenirea îmbolnăvirii cu COVID-19.

                                                                                                                                                                                        Printre avantajele telemuncii se numără accesul la oportunități și diversitatea forței de muncă. Persoanele care au reședința într-un oraș diferit față de cel în care își desfășoară compania activitatea sau cele cu dizabilități se pot angaja de la distanță, aceste circumstanțe ne mai reprezentând un impediment. Un alt avantaj este creșterea productivității și satisfacției. Creșterea productivității angajaților variază între 10% și 40%, iar satisfacția tinde și ea să fie mai mare[2]. Aceste rezultate se datorează timpului economisit care îi ajută să aibă o eficiență mai mare, cât și a concentrării îndelungate pe sarcini. În contextul prezent, telemunca ajută la respectarea reglementărilor și contribuie la reducerea riscului de infectare cu coronavirus.

                                                                                                                                                                                        În ceea ce privește dezavantajele, limitele fizice, temporale și psihologice nu mai sunt bine definite, deoarece sunt puternic influențate de contextul telemuncii. Un studiu a arătat că proximitatea între casă și muncă duce la oboseală și emoții negative [3], iar oamenii pot fi tentați să lucreze mai mult timp. Fiind un program flexibil, limitele de timp nu sunt aceleași pentru toți angajații, iar asta poate afecta colaborarea între colegi dacă nu sunt cu toții disponibili în același timp. Limitele psihologice sunt reguli pe care oamenii și le formează pentru a putea acționa conform unui rol pe care ei îl dețin. În cazul telemuncii, angajații nu au parte de o tranziție lină de la un rol la altul așa cum ar fi fi avut când se deplasau la locul de muncă, astfel că lipsește pregătirea mentală pentru rol. Un alt dezavantaj este dezvoltarea de competențe și abilități. Telemunca presupune deținerea de către angajați atât a competențelor digitale necesare desfășurării optime a activității în sistem online, cât și a altor competențe complementare care să îi ajute să acopere temporar expertiza colegilor indisponibili.

                                                                                                                                                                                        Pentru a face față acestor dificultăți întâmpinate, pot fi urmate o serie de recomandări care să ajute la diminuarea efectelor negative. Atât organizația, cât și angajatul pot contribui la îmbunătățirea condițiilor telemuncii.

                                                                                                                                                                                        Cum pot angajații să-și eficientizeze munca?

                                                                                                                                                                                        1. Pregătiți-vă un mediu de lucru sigur și adecvat. Existența unui spațiu dedicat exclusiv muncii, care să fie separat de restul casei și de persoanele din locuință este de ajutor pentru evitarea distragerilor și pentru adaptarea la rolul de angajat.
                                                                                                                                                                                        2. Comunicați deschis. Este recomandată setarea unor așteptări și comunicarea nevoilor față de celelalte persoane din casă pentru crearea unui mediu facil telemuncii. De asemenea, este indicat ca angajatul să fie disponibil și prompt față de supervizori, colegi și clienți.
                                                                                                                                                                                        3. Adoptați un mindset de lucru. Se recomandă ca ziua de lucru de acasă să fie tratată în același mod ca una obișnuită la birou. Acest lucru înseamnă realizarea sau crearea unei rutini înainte de începerea programului, luarea de pauze, stabilirea unei limiteclare în ceea ce privește timpul acordat muncii și vieții cotidiene și evitarea verificării mesajelor după încheierea programului.

                                                                                                                                                                                        Continuarea articolului o puteti citi aici

                                                                                                                                                                                        Coface România a lansat o analiză a mediului de afaceri în contextul Covid-19 cu ocazia Conferinței de Risc de Țară, eveniment de business cu tradiție, ajuns la cea de-a XVI-a ediție, desfășurat pe 21 aprilie. Potrivit datelor, 4 din 10 companii active de pe piața autohtonă erau deja vulnerabile înainte de impactul economic negativ cauzat de pandemia Covid-19 pe parcursul anului 2020.

                                                                                                                                                                                        În contextul scăderii vânzărilor, discontinuității afacerii și încasării mai tardive a facturilor, aproximativ 11% dintre firmele active, cu o situație favorabilă înainte de pandemie, puteau intra în incapacitate de plată pe parcursul anului 2020, ducând la dublarea șomajului și adâncirea recesiunii economice cu încă 6pp, amplificând scăderea economică aproape de -10%. Această situație a fost evitată datorită lichidității semnificative adusă în piață de schemele de ajutor de stat.

                                                                                                                                                                                        Criza din 2008 vs criza din 2020

                                                                                                                                                                                        Companiile active în România se regăseau la începutul anului 2020 într-o situație mai vulnerabilă raportat la criza financiară precedentă. Oglindirea situației financiare consolidate de la finalul anului 2019 prin comparație cu cea din 2007 (anii care au precedat crizele economice din 2008, respectiv 2020) pentru companiile active în România reflectă cinci probleme ale acestora:

                                                                                                                                                                                        • Capital de lucru pozitiv (2007) => Capital de lucru negativ (2015 – 2019)
                                                                                                                                                                                        • Scăderea gradului de capitalizare, de la 35% (anul 2007) la 28% (anul 2019)
                                                                                                                                                                                        • Creșterea ponderii datoriilor pe termen scurt în total datorii, de la 58% (2007) la 75% (2019)
                                                                                                                                                                                        • Dezinvestiții nete, activele fixe scăzând de la 63% (anul 2007) la 48% (anul 2019)
                                                                                                                                                                                        • Creșterea duratei de încasare a creanțelor la 115 zile (2019) comparativ cu 60 de zile (2007)

                                                                                                                                                                                        Mediu de afaceri vulnerabil în contextul Covid-19

                                                                                                                                                                                        Pentru a înțelege mai bine situația companiilor în 2020 și impactul lipsei masurilor de sprijin a guvernului, au fost aplicate două șocuri negative generalizate, respectiv, scăderea cifrei de afaceri și creșterea creanțelor companiilor. S-a estimat o scădere de 6% a cifrei de afaceri la nivel de economie și o potențială creștere cu 14% a creanțelor companiilor active din România în lipsa măsurilor de sprijin oferite de autorități.

                                                                                                                                                                                        Aplicând aceste variabile asupra companiilor active în România, rezultă un eșantion de firme cu o situație favorabilă înainte de pandemie, dar care au întâmpinat dificultăți pe parcursul anului 2020, de 25.837 afaceri, acestea concentrând cca. 390.000 de angajați și 11% din veniturile întregului mediu de afaceri. Vulnerabilitatea companiilor a crescut direct proporțional cu dimensiunea acestora.

                                                                                                                                                                                        Sectoarele cel mai grav afectate de acest fenomen sunt comerțul cu ridicata și retail, industria extractivă, transporturi și HoReCa. La polul opus, sectoarele cel mai puțin vulnerabile sunt sănătatea și asistența socială, IT-ul, industria alimentară și a băuturilor sau agricultura.

                                                                                                                                                                                        Deși modul în care evoluează lucrurile în prezent indică o revenire mai bună decât am fi putut anticipa în cursul anului 2020, nu trebuie să ignoram riscurile ascunse. Analizele Coface arată că urmare a deteriorării reale a situației financiare a unei părți a mediului de afaceri, există în economie un număr de companii care au un risc iminent de insolvență. Aceste insolvențe „ascunse” nu s-au concretizat datorită lichidității semnificative puse în piață de guverne, însă, în funcție de evoluțiile economice din perioada următoare se pot concretiza, pe un termen mai scurt sau mai lung. Este esențial să rămânem realiști și capabili să ne adaptăm în permanență, ținând cont atât de riscuri, cât și de oportunități,” a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.

                                                                                                                                                                                        Conferința de Risc de Țară Coface

                                                                                                                                                                                        Cea de-a XVI-a ediție a Conferinței de Risc de Țară a adus în atenția celor peste 350 participanți, principalele evoluții și tendințe ale economiei de azi, precum și posibilele scenarii ale revenirii post Covid-19. La dezbateri au participat:  Declan Daly, Chief Operating Officer, Grupul Coface, Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal, Economist, Membru al Academiei Române, Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România, Grzegorz Sielewicz, Economist Șef, Coface Europa Centrală și de Est, Dumitru Nancu, Director General, FNGCIMM, Ionuț Dumitru, Economist Șef, Raiffeisen Bank, Ciprian Dascălu, Economist Șef și Director de Cercetare, BCR, Adrian Tănase, CFA, Director General, Bursa de Valori București, Mihai Nichișoiu, Global Senior Macro Strategist, Tradeville, Iulian Stanciu, Președinte Executiv, eMAG, Iancu Guda, CFA, EMBA, Services Director, Coface România.

                                                                                                                                                                                        Roger Bootle, Autoritate marcantă în Economia mondială și Piețe financiare, a prezentat, într-o intervenție specială, situația economiei după Covid.

                                                                                                                                                                                        Conferința de Risc de Țară Coface a reunit și anul acesta experți în riscul de țară, specialiști din domeniul academic, bancar, investitori români și străini, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri.

                                                                                                                                                                                          O nouă întâlnire a comunității CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, care are ca subiect situația actuală a IMM-urilor, necesitatea digitalizării acestora și modalitățile de sprijin, va avea loc pe  26 aprilie, începând cu ora 15.00.

                                                                                                                                                                                          Vom discuta cu specialiști în domeniu despre principalele avantaje și provocări pe care le presupune procesul transformării digitale pentru sectorul privat, despre cum își restructurează companiile mijloacele și strategiile de lucru datorită digitalizării, pentru a obține mai multe beneficii, precum și despre oportunitățile de sprijin pentru IMM-uri, în contextul pandemic.

                                                                                                                                                                                          Întâlnirea, organizată de CLCC și moderată de Constantin Rudnițchi, Director Executiv CLCC, îi are ca invitați speciali pe Octavian Oprea, Președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Vasile Asandei, Director General ADR NE, Mirabela Miron, Fondator Avisso și Bogdan Florea, Vicepreședinte ANIS și Fondator Connections.

                                                                                                                                                                                          Evenimentul este dedicat reprezentanților IMM-urilor, iar participarea este gratuită, prin completarea formularului disponibil în invitația de AICI!

                                                                                                                                                                                          Viceprimarul Arina Moș a participat vineri, 16 aprilie, la vernisajul expozițieiOradea sub tipar – Cărți și imagini din colecțiile Bibliotecii Naționale a României”, care a avut loc la Palatul Princiar – Sala cu grifoni de la Muzeul Orașului Oradea.

                                                                                                                                                                                          În perioada aprilie-iulie 2021, Palatul Princiar este gazda unei ample expoziții de carte, ce spune povestea orașului Oradea și a județului Bihor, din perspectivă bibliografică, evenimentul fiind organizat de Biblioteca Națională a României în colaborare cu Muzeul Orașului Oradea.

                                                                                                                                                                                          Salut inițiativa Muzeului Orașului Oradea pentru acest parteneriat inedit cu Biblioteca Națională a României. Îi invit, pe acestă cale, pe orădeni să viziteze expoziția în număr cât mai mare, mai ales în aceste vremuri, când cărțile trebuie să fie un suport pentru noi și să continue să aibă un rol important în viața noastră. Cărțile trebuie să dăinuie, ele sunt mărturia pe care o lăsăm copiilor noștri despre noi, despre orașul nostru, despre faptele noastre, în ele vor descoperi imaginea vremurilor trecute, dar și a celor pe care le trăim acum”, a precizat viceprimarul Arina Moș.

                                                                                                                                                                                          Deschiderea expoziției a avut loc în prezența viceprimarului Arina Moș, a doamnei Carmen Mihaiu – manager al Bibliotecii Naționale a României, a directorului Muzeului Orașului Oradea, Angela Lupșea și a episcopului greco-catolic Virgil Bercea.

                                                                                                                                                                                          Iată că, printr-un parteneriat pilot, putem să promovăm acum colecția noastră formată din peste 240 de volume care spun povestea orașului Oradea. E important să putem transmite tinerilor trecutul nostru, să le punem la dispoziție patrimoniul de care dispunem”, a precizat Carmen Mihaiu.

                                                                                                                                                                                          Angela Lupșea a mulțumit doamnei Carmen Mihaiu – manager al Bibliotecii Naționale a României pentru toată colaborarea și deschiderea manifestată față de implementarea acestui proiect pilot.

                                                                                                                                                                                          Oradea este de altfel primul oraș din România care prezintă pe domenii/cărți/publicații și alte tipărituri, ceea ce a ieșit de sub tipar în ultimii ani legat de orașul Oradea, aparițiile editoriale prezentate fiind puse la dispoziție de Biblioteca Națională a României.

                                                                                                                                                                                          Directorului Muzeului Orașului Oradea, Angela Lupșea, a mai precizat faptul că schimbul cultural din cadrul acestui proiect va continua în data de 19 mai, la București, când Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural va fi prezent la Biblioteca Națională a României cu o expoziție despre Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea.

                                                                                                                                                                                          Cu o istorie de peste 900 de ani, Oradea este unul dintre cele mai vechi și încărcate de istorie orașe ale României, numeroși cercetători dedicând timp și efort studiului său, pentru a oferi publicului interesat diverse perspective din care poate fi privit orașul. Expoziția reunește peste 200 de lucrări, apărute între anii 1900 și 2018, care contribuie la restituirea și reconstituirea istoriei acestui oraș.

                                                                                                                                                                                          Cărți ce ilustrează personalități, stiluri arhitecturale, clădiri istorice, instituții ecleziastice

                                                                                                                                                                                          Fie că subiectul abordat este legat de personalitățile ce au marcat istoria Oradiei și au contribuit la evoluția sa (Teodor Popa, Iosif Vulcan: vieaţa şi activitatea lui, 1941; Ion Zainea, Aurel Lazăr: 1872-1930, 1999; Marius Eppel, Vasile Mangra (1850-1918): contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui, 2000; Marius Eppel, Vasile Mangra: activitatea politică 1875-1918, 2004; Constantin I. Stan, Generalul Traian Moşoiu – ostaşul şi omul politic (1868-1932), 2009 ş.a.), fie că vedete sunt stilurile arhitecturale ce împodobesc orașul (Rodica Hârcă, Oradea: decoraţii Art Nouveau, 2007; Rodica Hârcă, Oradea: arhitectură şi decoraţie neoromânească, 2011; Mircea Paşca, Arhitectul Anton Szallerbeck: stil naţional românesc, 2011; Mircea Paşca, Oradea 1900: un ghid de arhitectură, 2012; Rodica Hârcă, Oradea: Forme ornamentale şi simboluri în arhitectura Art Nouveau, 2014 etc.), fie că în lumina reflectoarelor se găsesc clădirile emblematice și arhitecții care le-au dat viață (Mircea Paşca, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea, 2009; Rodica Hârcă, Palatul Vulturul Negru, 2009; Mircea Paşca, Arhitectul Franz Löbl şi Palatul Ullmann, 2012; Mircea Paşca, Arhitecţi budapestani în Oradea anilor 1900: Marcell Komar, Dezső Jakab, Zoltán Bálint, Lajos Jámbor, Valér Mende, Vince Zoltán, 2013; Mircea Paşca, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea, 2017 etc.), veți descoperi sau redescoperi un oraș în toată diversitatea și complexitatea lui.

                                                                                                                                                                                          Nici latura spirituală a orașului nu a fost neglijată de specialiști, numeroase cărți vorbesc despre instituțiile ecleziastice orădene (Iudita Căluşer, Episcopia greco-catolică de Oradea: contribuţii monografice, 2000; Marius Eppel, La frontiera ortodoxiei româneşti: Vicariatul de la Oradea: (1848-1918), 2012; Raimondo Rudolf Salanschi, Din istoria Eparhiei Greco-Catolice de Oradea: geneză, integrare şi devenire, 2014; Silviu-Iulian Sana, Secvenţe de istorie ecleziastică: studii privind istoria Eparhiei Române Unite cu Roma de Oradea-Mare, 2009; Constantin Butişcă, Bisericile ortodoxe din Oradea şi slujitorii lor, 2013; Florian Dudaş, Constantin Butişcă, Cosmin Pintea, Vechea Catedrală Ortodoxă a Bihorului: Biserica din Velenţa (Veneţia) Orăzii, 2004 etc.).

                                                                                                                                                                                          Nu în ultimul rând, Oradea turistică este prezentată în diverse forme și culori, în albume și ghiduri, pentru a îmbia privitorul la o vizită iminentă.

                                                                                                                                                                                          blockchain

                                                                                                                                                                                          Tehnologia blockchain, cunoscută până în prezent industriei financiare, va fi aplicată în premieră în sectorul alimentar din România, oferind consumatorilor posibilitatea de a descoperi informaţii, direct de la fermă, despre originea şi calitatea produselor pe care le consumă.

                                                                                                                                                                                          “Utilizată în sectorul alimentar, tehnologia blockchain permite fiecărui actor din lanţul de aprovizionare (fermieri, ambalatori, distribuitori) să furnizeze informaţiile de care este responsabil pentru fiecare lot de produse prezent pe rafturile Carrefour. În România, această tehnologie este aplicată pentru prima dată ouălor Filiera Calităţii Carrefour provenite de la Ferma Rojişte din Judeţul Dolj”, informează un comunicat al Carrefour România, retailerul care a implementat tehnologia blockchain în sectorul alimentar.

                                                                                                                                                                                          În mod concret, tehnologia poate fi utilizată de clienţi prin scanarea codului QR de pe ambalajul de ouă şi astfel ajunge pe pagina dedicată, introduce numărul lotului care e vizibil tot pe ambalaj, aflând informaţii despre: locaţia şi numele fermei sau al fermierului, informaţii veterinare despre găinile care au făcut ouăle, cu ce au fost hrănite, cum au fost crescute păsările din ferma de ouă, data ambalării ouălor şi alte date care completează trasabilitatea produsului. Astfel, fie că sunt la cumpărături în magazin sau primesc produsele alimentare prin livrare, acasă, clienţii pot descoperi povestea #dincoloderaft a ouălor şi a fermierului din spate.

                                                                                                                                                                                          Filiera Calităţii Carrefour (FCC) reprezintă un program prin care compania realizează parteneriate de lungă durată direct cu producătorii locali şi internaţionali pentru a oferi consumatorilor produse de calitate, la preţuri accesibile. “Pe parcursul procesului de producţie, fiecare etapă este atent supravegheată de experţi ce monitorizează îndeaproape întregul proces de creştere şi cultivare, de la început, până când produsele ajung în magazinele Carrefour”, se menţionează în comunicat.

                                                                                                                                                                                          “Produsele de origine animală Filiera Calităţii Carrefour sunt rezultatul unor parteneriate durabile cu producătorii români care-şi doresc să aplice metode de creştere ce respectă bunăstarea animalelor, mediul înconjurător şi care garantează trasabilitatea alimentară de la Ť fermă la furculiţă ť. Clienţii noştri îşi doresc să cumpere produse româneşti de a căror origine să fie siguri, să afle mai multe despre felul în care sunt crescute şi hrănite animalele de la care provin aceste produse şi să aibă garanţia că toate angajamentele noastre în legătură cu calitatea şi siguranţa mărcilor proprii Carrefour sunt respectate de partenerii noştri”, susţine Gabriela Rădulescu, director calitate Carrefour România.

                                                                                                                                                                                          Aceasta afirmă că tehnologia blockchain, folosită pentru prima dată în România de către Carrefour pentru a înregistra trasabilitatea tuturor criteriilor de calitate şi siguranţă alimentară pe care produsele Filiera Calităţii trebuie să le respecte, va permite auditarea în timp real a aplicării acestor criterii indiferent de lotul produsului şi gestionarea rapidă a oricărei retragere de pe piaţă a unui produs neconform.

                                                                                                                                                                                          Au început lucrările de amenajare la tronsonul III al pistei de biciclete

                                                                                                                                                                                          Ministerul Inovării şi Tehnologiei din Ungaria solicită acordul Parlamentului de la Budapesta cu privire la ratificarea acordului româno-maghiar cu privire la construirea până la graniţa de ţară a autostrăzii maghiare M49, care se va întâlni cu autostrada din România care va lega Satu Mare de ganiţă. Odată cu această dezvoltare, aflată în curs de pregătire, se va putea realiza o a treia conexiune pe autostradă între România şi Ungaria, a anunţat ministerul, miercuri.

                                                                                                                                                                                          Prima conexiune cu patru benzi a fost cea care există de la inaugurarea din 2015 a autostrăzii M43, care leagă oraşul maghiar Szeged de oraşele Arad şi Timişoara, prin localitatea Makó. Începând cu anul trecut, şoferii pot folosi toată lungimea porţiunilor de după Debrecen şi Berettyóújfalu ale autostrăzilor M35 şi M4, prin care s-a realizat conexiunea cu Oradea, a amintit ministerul ungar.

                                                                                                                                                                                          La cea mai recentă şedinţă a comisiei economice bilaterale mixte, care a avut loc în luna aprilie a acestui an, reprezentanţii celor două guverne au semnat un acord cu privire la construirea unor autostrăzi între Mátészalka şi Csenger, respectiv Oar-Satu Mare. Propunerea pe care Ministerului Inovării şi Tehnologiei din Ungaria a depus-o acum Parlamentului de la Budapesta iniţiază promulgarea unei legi în care să fie inclus acest document.

                                                                                                                                                                                          Pe lângă reafirmarea intenţiei de a implementa dezvoltări într-un mod coordonat, acordul stabileşte şi punctul prin care autostrăzile vor trece frontiera. Noua conexiune rutieră poate traversa graniţa în zona Csenger, la sud de râul Someş. Până la aderarea României la Spaţiul Schengen, traficul internaţional va putea trece printr-un punct de trecere a frontierei care urmează să fie realizat pe teritoriul Ungariei.

                                                                                                                                                                                          Pregătirile pentru noua porţiune de 43 de kilometri a autostrăzii M49 vor avea loc în două etape. Achiziţiile publice pentru tronsonul de la autostrada M3 până la Porcsalma vor putea începe în vară. Dacă procedura şi alocarea de fonduri vor fi reuşite, finalizarea lucrărilor este planificată să aibă loc în 2025. În viitorul apropiat poate fi încheiat şi contractul cu privire la proiectarea şi construirea autostrăzii până la graniţa de ţară. Este de aşteptat ca proiectele să fie livrate în termen de un an.

                                                                                                                                                                                          Guvernul Ungariei depune eforturi pentru a se asigura că drumurile interne din toate zonele ţării oferă acces la nivel european la reţeaua internaţională de drumuri, se arată în comunicat. În timp ce în 2010, doar trei frontiere puteau fi accesate pe autostradă sau alte tipuri de căi rutiere de mare viteză, până în 2025 vor fi accesibile unsprezece puncte de trecere ale frontierei pe astfel de drumuri.

                                                                                                                                                                                          Ministerul ungar a adăugat: conexiunile de transport dintre Ungaria şi România se dezvoltă nu doar pe şosele, ci şi pe alte planuri. Studiul de fezabilitate pentru legătura feroviară de mare viteză Budapesta-Cluj-Bucureşti se află în curs de pregătire. Experţii analizează şi posibilitatea dezvoltării unor legături tram-train şi între Debrecen şi Oradea. La sfârşitul anului 2020 a fost lansată achiziţia publică pentru renovarea secţiunii liniei de cale ferată dintre Békéscsaba şi Lőkösháza. În cadrul investiţiei, ultima secţiune cu o singură cale a coridorului care leagă Budapesta de graniţa cu România va fi modernizată şi extinsă la unul cu două căi.

                                                                                                                                                                                            IMM

                                                                                                                                                                                            Banca Comercială Română (BCR) a prezentat rezultatele unui studiu dedicat programului IMM Invest, care expune efectele pandemiei asupra derulării activității și provocările cu care s-au confruntat IMM-urile, dar și impactul accesării creditelor pentru capitalul de lucru și a celor pentru investiții. Studiul a fost realizat cu sprijinul antreprenorilor care au ales BCR ca bancă parteneră în cadrul programului IMM Invest. Rezultatele indică faptul că cele mai mari probleme cu care aceștia s-au confruntat în ultimul an au ținut de scăderea comenzilor, de teama angajaților privind pandemia și nevoia menținerii unui mediu de muncă sigur și sănătos, dar și de dificultatea de a susține atât costurile fixe, cât și pe cele variabile, pentru furnizorii de materii prime.

                                                                                                                                                                                            Datele din studiu evidențiază planurile antreprenorilor în 2021, care includ dezvoltarea strategiei de e-commerce și prezență online, investițiile în extinderea afacerii și îmbunătățirea promovării. De asemenea, studiul arată adeziunea mediului de business la faptul că adaptarea afacerilor la contextul pandemic s-a realizat prin dezvoltare de noi produse și servicii, dar și prin integrarea activității în mediul online.

                                                                                                                                                                                            Ne preocupă sănătatea financiară și starea de bine a clienților și, de aceea, am realizat un studiu dedicat IMM Invest, prin care am vrut să aflăm nu doar provocările din business, ci și impactul emoțiilor trăite în ultimul an. 2020 ne-a arătat tuturor reziliența antreprenorilor și a mediului de business din România, care au găsit soluții pentru a-și proteja sau chiar crește afacerile. După un an în care cuvintele de bază au fost sănătatea, digitalizarea, eficiența și colaborarea, suntem mai conectați, și, prin urmare, mai puternici, și privim cu optimism către viitor. Ne bucurăm că am făcut echipa împreună, că am ajutat la salvarea cât mai multor locuri de muncă și ne continuăm misiunea de a oferi soluții de sprijin pentru clienții noștri. Lansăm astăzi noul ghid practic IMM Invest 2021 și reconfirmăm angajamentul de a oferi tuturor antreprenorilor îndrumare din partea echipei BCR, indiferent dacă vor primi credit sau nu”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

                                                                                                                                                                                            Datele din studiul BCR oferă o mai bună înțelegere a mediului antreprenorial și a măsurilor aplicate în contextul pandemiei pentru susținerea afacerilor:

                                                                                                                                                                                            • 96% dintre clienți microîntreprinderi și 97% dintre clienții IMM au spus că au acordat mai multă atenție educației pentru sănătate în interiorul companiei;
                                                                                                                                                                                            • 95% dintre clienții micro au acordat o mai mare atenție gestionării costurilor: 46% dintre aceștia au eficientizat costurile cu materialele de producție, 31% au tăiat din zona de utilități și 28% dintre ei au redus din costurile de marketing;
                                                                                                                                                                                            • 92% dintre clienții IMM s-au preocupat de o mai bună gestionare a costurilor, 36% eficientizând zona de costuri de materiale de producție, 34% reducând costurile de utilități și 28% dintre ei operând tăieri din bugetul de marketing;
                                                                                                                                                                                            • 64% dintre clienții micro și 61% dintre respondenții clienți IMM s-au orientat spre noi parteneriate, atât cu furnizorii de servicii, cât și în ceea ce privește interacțiunea cu băncile și statul pentru accesare de fonduri.

                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește percepția despre programul IMM Invest, companiile care au accesat fondurile au declarat că aveau nevoie de ele pentru salvarea afacerilor, 22% dintre respondenții clienți microîntreprinderi declarând că ar fi avut nevoie de o sumă în plus, ce variază între 2.000 euro și 20.000 euro, în timp ce 17% dintre clienții IMM aveau nevoie de o extra sumă, între 51.000 euro și 150.000 euro pentru plăți, investiții și capital de lucru.

                                                                                                                                                                                            Studiul BCR a fost realizat pe un eșantion de 207 clienți, microîntreprinderi și IMM-uri, iar culegerea datelor s-a realizat în două etape: într-o cercetare cantitativă, care s-a desfășurat în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, la care au participat 59 de clienți IMM-uri și 148 de clienți microîntreprinderi, și printr-o cercetare calitativă, în perioada februarie-martie, la care au luat parte 123 de companii, 31 de IMM-uri și 92 de microîntreprinderi, dintre cele care au participat și la cercetarea cantitativă.

                                                                                                                                                                                            În 2020, în cadrul programului IMM Invest, BCR a acordat finanțări în valoare totală de 1,24 miliarde de lei pentru 1.810 companii – 1.190 microîntreprinderi și 620 IMM-uri. Majoritatea creditelor au fost acordate pentru capital de lucru, sectoarele susținute fiind comerț (23%), construcții și materiale de construcții (13%), transport (12%), producție (10%), produse de consum (10%), servicii (8%), HoReCa (4,6%).

                                                                                                                                                                                            Programul IMM Invest permite afacerilor mici şi mijlocii afectate de criza COVID-19 să îşi asigure lichidităţile pentru derularea activităţii curente sau pentru investiţii, prin accesarea de credite/linii de credit garantate de către statul român prin intermediul Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

                                                                                                                                                                                            Ghidul IMM Invest 2021, care poate fi accesat gratuit pe site-ul BCR www.bcr.ro/imm-invest, oferă informații despre:

                                                                                                                                                                                            • Cum poate fi accesată finanțarea prin programul IMM Invest;
                                                                                                                                                                                            • Sfaturi utile pentru finanțare;
                                                                                                                                                                                            • Ce pași trebuie urmați pentru primirea finanțării;
                                                                                                                                                                                            • Avantajele programului și ce produse pot fi accesate;
                                                                                                                                                                                            • Care sunt criteriile de eligibilitate și documente necesare.

                                                                                                                                                                                            Ce tipuri de finanțări* pot fi accesate:

                                                                                                                                                                                            Credite pentru investiții până la maximum 10 milioane de lei pentru companii microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii:

                                                                                                                                                                                            • Maximum 80% garanție de stat aplicată la principal;
                                                                                                                                                                                            • Maturitate: 72 luni;
                                                                                                                                                                                            • Perioada de grație: maximum 18 luni;
                                                                                                                                                                                            • Dobânda: ROBOR 3M + 1,99%;
                                                                                                                                                                                            • Garanții colaterale, care, împreună cu garanția de stat și ipoteca legală imobiliară și/sau mobiliară

                                                                                                                                                                                            asupra activelor achiziționate din credit, acoperă în proporție de cel puțin 100% din valoarea finanțării.

                                                                                                                                                                                            Credite pentru capital de lucru (linie de credit sau credit în rate) de până la:

                                                                                                                                                                                            • 500.000 de lei pentru microîntreprinderi;
                                                                                                                                                                                            • 1 milion de lei pentru întreprinderi mici;
                                                                                                                                                                                            • 5 milioane de lei pentru întreprinderile mijlocii:
                                                                                                                                                                                              • Maximum 80% garanție de stat aplicată la principal (credite de până în 1 milion de lei) și maximum 90% garanție de stat aplicată la principal (credite de până în 5 milioane de lei);
                                                                                                                                                                                              • Maturitate: 36 luni, cu posibilitatea de prelungire pe încă 36 luni (din care ultimele 12 luni rambursare în rate);
                                                                                                                                                                                              • Dobânda: ROBOR 3M + 2,45%.

                                                                                                                                                                                            *O companie poate beneficia atât de credite de investiții, cât și de credite de capital de lucru, în limita valorii maxime cumulate de 10 milioane de lei, cu respectarea limitărilor de valoare aferente fiecărei categorii de produs.

                                                                                                                                                                                            Prima emisiune de obligatiuni a furnizorului de energie electrica si de servicii integrate pentru piata de energie electrica, Alive Capital, a inceput la 14 aprilie, tranzactionarea pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), sub simbolul bursier ALV23. Fondurile atrase in urma plasamentului privat derulat in decembrie 2020 vor fi investite in zona de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

                                                                                                                                                                                            Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al BVB a declarat cu această ocazie că: „Ne bucuram sa sustinem prin mecanismele de finantare ale pietei de capital dezvoltarea segmentului de energie regenerabila, unul important pentru piata de energie per ansamblu. Proiectele de generare a energiei din surse regenerabile, care implica si un necesar mare de capital, sunt parte a obiectivului de neutralitate a emisiilor la nivel mondial. Piata de capital locala demonstreaza astazi, prin aceasta prima emisiune de obligatiuni Alive Capital, ca are capacitatea de a sustine investitiile in energia verde. Ne dorim sa fim in continuare legatura intre dezvoltatorii care pot construi sisteme de energie verde si resursele de capital pe care investitorii activi la BVB le au la dispozitie. Dinamica acestui inceput de an – opt emisiuni de obligatiuni corporative pe SMT si piata principala, precum si trei emisiuni de titluri de stat si listarea celor sase noi companii – demonstreaza deschiderea investitorilor catre noi idei de business, precum si volumul resursele de capital existente in piata.

                                                                                                                                                                                            Giacomo Billi, Fondator si Presedinte al Consiliului de Administratie Alive Capital este de părere că „Omenirea a inceput sa constientizeze faptul ca expansiunea economica nu se poate baza decat pe energie regenerabila, nepoluanta, care sa asigure mediul necesar dezvoltarii durabile societatii noastre. Statele lumii au inceput sa inchida capacitatile de producere a energiei electrice din surse poluante, iar carbunele este prima sursa redusa drastic in aceast an. Decizia Alive Capital de a investi in acest sector se bazeaza pe convingerea ca in viitorul apropiat, investitiile in noi capacitati de producere a energiei din surse regenerabile vor fi semnificative, iar digitalizarea pietelor de tranzactionare a energiei electrice este deja o realitate. Instrumentele oferite de piata de capital sunt cele care vor conduce la consolidarea pozitiei noastre in domeniul energie verzi si la sustinerea in continuare a rezultatelor economice pozitive, in beneficiul companiei si al investitorilor”.

                                                                                                                                                                                            Orice companie din Romania cu intentie de crestere ambitioasa si planuri de dezvoltare ar trebui sa ia in considerare listarea la Bursa de Valori Bucuresti ca alternativa de finantare. Listarea la bursa poate fi punctul culminant al unui obiectiv strategic pe termen lung si inceputul unei noi etape in viata companiei, adusa in lumina reflectoarelor publice. Prin emisiuni de actiuni sau obligatiuni listate la bursa, emitentii beneficiaza de efectul de transmisie «actionari-detinatori de obligatiuni» si au oportunitatea sa castige un grup stabilit de potentiali investitori. Emisiunea de obligatiuni ALV23 marcheaza intrarea companiei pe piata de capital din Romania, iar fondurile atrase sunt folosite pentru investitii in zona de producere a energiei electrice din surse regenerabile.” a menționat Mihaela Stoica, Director General, Intercapital Invest.

                                                                                                                                                                                            Furnizorul de energie electrica si servicii integrate pentru piata de energie, Alive Capital, a listat astazi, 14 aprilie, prima sa emisiune de obligatiuni corporative la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT), sub simbolul ALV23. Debutul obligatiunilor la BVB a fost marcat prin deschiderea oficiala a sedintei de tranzactionare de catre Giacomo Billi (Fondator si Presedinte Alive Capital), Mihaela Stoica (Director General Intercapital Invest) si Catalin Nae Serban (Presedinte Intercapital Invest). Inregistrarea evenimentului poate fi urmarita pe canalele de social media ale BVB (Facebook si YouTube).

                                                                                                                                                                                            Fondurile au fost atrase la finele anului 2020 in cadrul unui plasament privat realizat cu sprijinul Intercapital Invest, Consultantul Autorizat care a asistat si admiterea la tranzactionare a obligatiunilor la bursa, si urmeaza sa fie investite in zona de producere a energiei electrice din surse regenerabile si in zona de suport tehnic a activitatilor de servicii integrate, aferente producerii si vanzarii de energie electrica. Emisiunea are o valoare nominala de 10 milioane lei si cuprinde 100.000 de obligatiuni, cu o valoare nominala de 100 lei/obligatiune, cu maturitate de 3 ani si o dobanda de 8% per an, platibila semestrial.

                                                                                                                                                                                            Alive Capital are o experienta de aproape 9 ani in domeniul energiei. De la infiintare si pana in 2020, compania a derulat activitati specifice de „assets management” specifice producatorilor de energie electrica din surse regenerabile. Din 2016, dupa obtinerea licentei de furnizare a energiei electrice emisa de Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Alive Capital participa pe pietele centralizate de energie electrica administrate de Operatorul Pietei de Energie Electrica si de Gaze Naturale din Romania (OPCOM). Din anul 2019 este licentiata de catre ANRE ca furnizor de gaze naturale, iar de la inceputul anului 2021 are licenta de exploatare comerciala pentru o capacitate de producere a energiei electrice din sursa fotovoltaica.

                                                                                                                                                                                            Energia electrica din portofoliul furnizorului Alive Capital aferenta anului 2019, a fost formata din 55,27% din sursa conventionala si 44,73% din sursa regenerabila. La finalul anului 2020, Alive Capital gestiona 477 MW instalati in capacitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile distribuite pe intreg teritoriul Romaniei (centrale electrice fotovoltaice, eoliene, biomasa si microhidrocentrale electrice), ceea ce reprezinta aproximativ 9,3% din totalul capacitatii E-RES din Romania.

                                                                                                                                                                                            Compania a incheiat anul 2020 cu o cifra de afaceri de 219,6 milioane lei si un profit net de 13,7 milioane lei. Veniturile companiei sunt generate din trei linii principale de activitati: comercializarea energiei electrice genereaza 78,5% din venituri, gestionarea activelor 13%, iar furnizarea energiei electrice 7,5%. Alte doua noi linii de business, furnizarea de gaze naturale si monitorizarea centralelor electrice din surse regenerabile au generat 0,09%, respectiv 0,03% din venituri.

                                                                                                                                                                                            Fondatorul Alive Capital si presedinte al Consiliului de Administratie, Giacomo Billi, detine 99,5% din actiunile societatii, diferenta de 0,5% fiind detinuta de Alive Energy SRL.

                                                                                                                                                                                            Despre Intercapital Invest

                                                                                                                                                                                            Intercapital Invest S.A. este o companie cu experienta de peste 20 de ani in domeniul pietei de capital, avand calitatea de Consultant Autorizat la Bursa de Valori Bucuresti in vederea sustinerii finantarii companiilor prin emisiuni de obligatiuni sau actiuni si admiterii acestora la tranzactionare. In acest proces, Intercapital Invest sustine adoptarea celor mai bune practici in materie de guvernanta corporativa specifica emitentilor si, de asemenea, ofera investitorilor oportunitati investitionale in plasamente private de obligatiuni si actiuni.

                                                                                                                                                                                            Donbas

                                                                                                                                                                                            Un război deschis între Ucraina și Rusia este foarte probabil și ar putea începe în lunile august-septembrie printr-o agresiune a Federației Ruse în Ucraina. Argumente în favoarea acestei ipoteze au fost aduse în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune ucrainean Ucrayna 24 de către Andrei Ilarionov, fost consilier al lui Vladimir Putin, cercetător al Cato Institute din SUA.

                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Ilarionov, concentrarea de forțe armate rusești la hotarul estic al Ucrainei dar și în Crimeea, care numără la moment circa 85 mii de soldați, va continua până când va atinge un număr suficient pentru a asigura o invazie amplă.

                                                                                                                                                                                            Deși concentrarea ar putea să se încheie la finele lunii aprilie, invazia propriu-zisă nu se va produce imediat. Aceasta nu va avea loc nici până la 9 mai, când Rusia sărbătorește tradițional victoria în cel de-al doilea război mondial dar nici mai târziu, când în Europa va avea loc exercițiul militar „Defender 2021”, unul din cele mai extinse în ultimii ani. La sfârșitul lunii iunie 2021, când exercițiul se va finaliza, urmează să fie finalizat și gazoductul strategic rusesc Nord Stream II, a cărui construcție fusese stopată la insistența administrației americane a președintelui Trump însă deblocată odată cu preluarea mandatului de către președintele Biden.

                                                                                                                                                                                            Conducta cu o capacitate de 55 miliarde metri cubi de gaze anual ar putea intra în funcțiune în lunile iulie-septembrie 2021, după care valoarea geopolitică a Ucrainei pentru Occident se va diminua substanțial, deoarece își va pierde statutul de singura poartă de tranzit a gazului rusesc spre Europa Occidentală. Atunci va surveni și momentul cel mai potrivit pentru agresiunea rusească de amploare a Rusiei în Ucraina, pe care Vladimir Putin o dorește de mult timp.

                                                                                                                                                                                            Administrația Biden favorizează prin neimplicare agresiunea rusească

                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Ilarionov, războiul din regiunile estice ale Ucrainei, Lugansk și Donetsk, care continuă deja de șapte ani, s-a redus din intensitate odată cu reducerea agresiunii rusești. Acest lucru s-a întâmplat până la intrarea în funcție a președintelui Biden. În acea perioadă, Ucraina pierdea în lupte, în medie, doar câte un soldat pe zi. După preluarea mandatului prezidențial de Biden, intensitatea agresiunii rusești a sporit iar pierderile Ucrainei au crescut până la 10 soldați pe zi în medie. Totodată, valoarea ajutorului militar acordat Ucrainei de SUA s-a redus de la 415 milioane de USD în 2019 la 125 milioane USD, sumă preconizată pentru anul curent. Acțiunile agresive ale Kremlinului din ultimele luni nu au atras însă după sine și vreo schimbare de atitudine din partea SUA și NATO. Cel puțin până la moment nu există vreo luare tranșantă de atitudine în acest sens.

                                                                                                                                                                                            Ce solicită Ucraina

                                                                                                                                                                                            În aceste condiții, Vladimir Zelenskii, președintele Ucrainei, solictă aderarea la NATO. Dacă nu este posibil imediat, măcar să fie agreat un plan de aderare. La moment, însă, pentru a stăvili cumva agresiunea rusească, Statele Unite ar putea acorda Ucrainei statutul de aliat special al NATO. De menționat că SUA a acordat până la moment un astfel de statut Afganistanului și Tunisiei. Acordarea acestui statut nu necesită o coordonare cu colegii de alianță, iar o decizie în acest sens poate fi luată de președintele SUA.

                                                                                                                                                                                            Expertul spune că noua administrație de la Casa Albă a primit mai multe solicitări atât din partea președintelui Zelenskii cât și a ministerului de externe și a ministerului apărării de la Kiev, însă nu a fost schițată până în prezent nicio intenție clară de a sprijini Ucraina contra acestei intensificări a agresiunii rusești. Cea mai fermă acțiune în acest sens ar fi dislocarea unor contingente americane sau NATO pe teritoriul Ucrainei. Însă așa cum nu există acțiuni reale de sprijin a Ucrainei, Vladimir Putin ar interpreta această atitudine a Casei Albe ca o permisiune de a continua.

                                                                                                                                                                                            Ce urmărește Rusia?

                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Ilarionov, Putin nu și-a ascuns niciodată intenția de a distruge Ucraina, care n-ar trebui, potrivit lui, să existe ca stat independent. Expertul amintește că încă la summit-ul NATO de la București din 2008, într-o discuție cu George Bush jr, președintele de atunci al SUA, Vladimir Putin spunea că jumătate din teritoriul actual al Ucrainei trebuie să aparțină de drept Rusiei.

                                                                                                                                                                                            La modul concret, agresiunea pe care o pregătește acum Rusia, urmărește ocuparea părții de est a regiunii Herson și partea de est a regiunii Zaporojie, mai exact teritoriul cuprins între cursul inferior al râului Nipru, de la revărsarea acestuia în Marea Neagră până la localitatea Vasilievca din regiunea Zaporojie și așa numitul liman Molochnyi la Marea Azov.

                                                                                                                                                                                            Importanța strategică a acestui teritoriu, destul de puțin populat de altfel, este conferită de canalul Crimeei de Nord, care unește lacul de acumulare de la Novaia Kahovka din regiunea Herson cu peninsula Crimeea. Acest canal cu o lungime de peste 100 km este singura sursă de apă potabilă, care poate aproviziona peninsula Crimeea, ocupată de Rusia încă în 2014.

                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Ilarionov, teritoriul respectiv poate fi destul de lejer ocupat de forțele rusești deoarece este o regiune de stepă, fără obstacole naturale și foarte puțin populat. De cealaltă parte, apărarea din partea Ucrainei ar fi dificilă deoarece ea trebuie să-și disloce forțele peste râul Nipru pentru a ajunge în acest teritoriu, existând doar patru poduri, care ar putea fi sau ocupate, sau distruse de forțele rusești. Iar, odată cucerită, această suprafață ar putea fi lejer apărată iarăși datorită barierei naturale importante care este râul Nipru, foarte lat la revărsarea în Marea neagră și în regiunea lacului de acumulare Novaia Kahovca. În plus, potrivit lui Ilarionov, ocupând delta râului, Rusia va controla ieșirea navelor de pe Nipru în Marea Neagră. Ar putea fi o lovitură extrem de puternică asupra economiei ucrainene deoarece pe lângă transportul propriu-zis pe râu, în orașele Nikolaev și Herson sunt amplasate capacități importante de construcție a navelor, care ar putea fi aduse la faliment în cazul în care Rusia va obține controlul asupra gurilor de vărsare ale Niprului.

                                                                                                                                                                                            Chislea Ion

                                                                                                                                                                                            Cifra de afaceri a transportatorilor locali de marfă a crescut în 2019 cu 47% față de 2015 și cu 163% față de 2010, la 66,4 miliarde de lei. Cu toate acestea, pentru 2020, analiștii KeysFin estimează un declin de aproximativ 2%, până în apropierea nivelului de 65 de miliarde de lei, în baza schimbării comportamentului de consum (food retail în defavoarea bunurilor de folosință îndelungată) generată de pandemia de COVID-19.

                                                                                                                                                                                            România reprezintă un hub strategic pentru transportul de marfă din regiune, însă avantajele noastre competitive nu au fost valorificate la maximum în anul pandemiei. Chiar dacă există companii în creștere pe această piață, scăderea înregistrată de industrie arată lipsa unei strategii clare de valorificare a poziției țării noastre, precum și a resursei umane interne. De asemenea, din păcate,infrastructura deficitară limitează afacerile din transporturile de marfă. Pentru 2021, considerăm că situația se va redresa doar dacă business-ul pierdut va fi înlocuit cu surse noi de venit, precum transportul din pharma sau din alte domenii ale căror volume au crescut considerabil“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                            Numărul de companii din domeniu a crescut cu 22% față de 2015 și a fost cu 60% peste nivelul din 2010, la 41,5 mii de companii în 2019.

                                                                                                                                                                                            Rezultatul net al acestora a crescut cu 35% față de 2015 și a fost cu 2,8 miliarde de lei peste pierderea de 0,4 miliarde din 2010, la 2,4 miliarde de lei în 2019.

                                                                                                                                                                                            Dintre cele 41,5 mii de companii analizate, aproximativ 23,9 mii (58%) au înregistrat profit, 13,3 mii (32%) pierdere, iar restul au avut un rezultat net nul în 2019.

                                                                                                                                                                                            Pe tipuri de companii, companiile mari au avut cea mai slabă performanță, respectiv o pierdere de 126 de milioane de lei din cauza Societății Naționale de Transport Feroviar CFR Marfă, companie situată pe locul 4 după cifra de afaceri care a înregistrat de departe cea mai mare pierdere din industrie, de 237,4 milioane de lei (35% din cifra de afaceri) în 2019.


                                                                                                                                                                                            TOPUL TRANSPORTATORILOR LOCALI

                                                                                                                                                                                            AQUILA PART PROD COM SRL a rămas lider de piață și în 2019, cu o cifră de afaceri de 938,6 milioane de lei (1,4% din total) după scăderea de 3,6% înregistrată față de 2018.

                                                                                                                                                                                            GRUP FEROVIAR ROMAN SA a urcat pe locul al doilea după cifra de afaceri (este în același timp al doilea angajator și numărul 2 ca profitabilitate) în 2019 după ce se situa pe poziția a patra în 2018, în urma unui avans de 8,7% față de 2018, la aproape 733 milioane de lei în 2019. 

                                                                                                                                                                                            CARRION EXPEDITION SRL a coborât de pe locul secund, pe poziția a treia după cea mai mare scădere a cifrei de afaceri din top 5, de 781,7 milioane de lei în 2018, la 724,5 milioane de lei în 2019.

                                                                                                                                                                                            Cumulat, în 2019, primii 10 transportatori locali de marfă au avut o cifră de afaceri de 5,86 miliarde de lei, adică 8,9% din totalul industriei.

                                                                                                                                                                                            ANGAJAȚII DIN TRANSPORTURILE LOCALE DE MARFĂ

                                                                                                                                                                                            Numărul de angajați din industria transporturilor locale de marfă a crescut cu 18% față de 2015 și a fost cu 43% peste nivelul din 2010, la aproximativ 187.500 în 2019.

                                                                                                                                                                                            Pentru 2020, analiștii KeysFin estimează scădere a numărului de angajați până în apropierea nivelului de 178.000, în baza datelor de la Institutul Național de Statistică.

                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește cei mai mari angajatori, aceștia sunt SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TRANSPORT FEROVIAR SA, cu 5,4 mii de angajați, reprezentând 2,9% din total, GRUP FEROVIAR ROMAN SA, cu 2,2 mii de angajați și 1,2% din total, și AQUILA PART PROD COM SRL, cu 2007 angajați și 1,1% din total. Primii 10 angajatori locali au avut pe statele de plată în 2019 18 mii de angajați, respectiv 7,2% din totalul angajaților industriei.

                                                                                                                                                                                            PESTE DOUĂ TREIMI DINTRE MĂRFURILE DIN ROMÂNIA, TRANSPORTATE RUTIER

                                                                                                                                                                                            Volumul mărfurilor transportate a scăzut cu 2% față de 2019, la 394 milioane de tone în 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

                                                                                                                                                                                            Transportul rutier de mărfuri a crescut cu 4% față de 2019, la 266,5 milioane de tone în 2020, în timp ce transportul feroviar de mărfuri s-a redus cu 15,5% la 49,7 milioane de tone, cel aerian a scăzut cu 14,9% la 40 de mii de tone, cel maritim s-a contractat cu 11,1% la 47,2 milioane de tone, iar transportul pe căile navigabile interioare a scăzut și el cu 8,2% față de 2019, la 30,5 milioane de tone în 2020.

                                                                                                                                                                                            Ca pondere a modului de transport în anul pandemiei analiștii KeysFin observă o creștere a transporturilor rutiere de 3,8 p.p. la 67,7% din total. Urmează transportul feroviar cu 12,6% din total (scădere de 2 p.p. față de 2019), cel maritim cu 12% (reducere anuală de 1,2 p.p) și cel pe căi navigabile interioare cu 7,7% din total (contracție anuală de 0,5 p.p.) în 2020.

                                                                                                                                                                                            GERMANIA – CEL MAI IMPORTANT PARTENER AL ROMÂNIEI ÎN PRIVINȚA TRANSPORTULUI RUTIER INTERNAȚIONAL DE MĂRFURI

                                                                                                                                                                                            În transportul rutier internațional de mărfuri, 92,9% din totalul mărfurilor descărcate au provenit din state membre ale Uniunii Europene și 91,8% din totalul celor încărcate au avut ca destinație state membre ale Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                            Cele mai mari cantități de mărfuri au provenit din Germania (21,8%), Ungaria (15,7%) și Italia (10,2%), iar în ceea ce privește încărcările, 20,1% din volumul mărfurilor au avut ca destinație Germania, 14,8% Italia și 11,9% Ungaria.

                                                                                                                                                                                            Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4920 – transporturi de marfă pe calea ferată, 4941 – transporturi rutiere de mărfuri sau 5229 – alte activități anexe transporturilor. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase la începutul lui 2021.

                                                                                                                                                                                            Orban

                                                                                                                                                                                            Pentru ca firmele noastre să poată conlucra în vederea punerii în aplicare a viitoarelor proiecte de investiţii, Ungaria se angajează să găzduiască marele forum de afaceri al camerei de comerţ şi industrie înfiinţate de statele membre ale Consiliului Turcic, care va avea loc la sfârşitul primăverii”, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, miercuri, la summitul Consiliului Turc, care a avut loc online.

                                                                                                                                                                                            Ungaria a fost acceptată în cadrul Consiliul Turcic în urmă cu trei ani, în calitate de observator, iar de atunci, diplomaţia ungară a pus mare accent pe consolidarea relaţiilor cu statele membre ale organizaţiei, a amintit prim-ministrul Ungariei.

                                                                                                                                                                                            Un obiectiv important al Ungariei a fost acela de a face ca relaţiile cu toate ţările membre ale consiliului să ajungă la nivelul unei cooperări strategice şi ca Ungaria să deschidă reprezentanţă pe teritoriile tuturor ţări. Acest proces a fost încheiat marţi odată cu semnarea în Uzbekistan a unei rezoluţii comune privind ridicarea relaţiilor bilaterale la nivelul unui parteneriat strategic, respectiv prin faptul că, recent, în Kârgâzstan a fost deschisă ambasada Ungariei, a spus Orbán.

                                                                                                                                                                                            Există, deja, rezultate concrete ale cooperării: deşi comerţul global a scăzut cu 9%, comerţul dintre Ungaria şi statele membre ale Consiliului Turcic a crescut cu 3% anul trecut. Anul acesta, aproximativ cinci mii de tineri din aceste ţări au solicitat burse universitare în Ungaria, a subliniat şeful guvernului de la Budapesta.

                                                                                                                                                                                            Premierul a subliniat că Ungaria continuă să-şi menţină intenţia de a se alătura Fondului de Investiţii Turcic, întrucât crede că este esenţială crearea unei baze financiare pentru proiectele de dezvoltare, iar în acest scop este pregătită să furnizeze şi resursele bugetare necesare.

                                                                                                                                                                                            Viktor Orbán a subliniat că în Uniunea Europeană Ungaria a fost singura ţară care s-a dovedit a fi suficient de pragmatică pentru a utiliza pe lângă vaccinurile dezvoltate în Occident şi seruri dezvoltate în ţări din Est, în lupta împotriva epidemiei de coronavirus.

                                                                                                                                                                                            Iniţial, reuniunea Consiliului Turcic a fost planificată să aibă loc în Turkistan, în sudul Kazahstanului, însă în cele din urmă, din cauza situaţiei epidemice, organizatorii au ales să realizeze o videoconferinţă.

                                                                                                                                                                                            Apariția pandemiei a adus pierderi foarte mari sectorului organizării de evenimente culturale. La un an de zile de când au fost interzise concertele, apare întrebarea dacă se va mai putea, în viitorul apropiat, organiza concerte la care să participe multă lume pe stadioane sau în locațiile extraordinare oferite de castele medievale sau de natură. O rază de speranță a apărut o dată cu organizarea la Barcelona, în Spania, a unui concert experiment la care au participat 5.000 de persoane.

                                                                                                                                                                                            Mircea Buteanu, managerul Diesel Events, companie de evenimente cu mari concerte la activ organizate la Cluj-Napoca, a scris pe Facebook modul în care crede că s-ar putea reporni activitatea în acest sector:

                                                                                                                                                                                            ”Am avut ocazia, în ultimile săptămâni, să urmăresc, mai mult decât mi-aș fi dorit, presa de tot felul. Am văzut zbaterile, fără mare ecou, și fără susținere populară, ca să zic așa, ale organizatorilor de evenimente. Și iată ce cred eu, probabil și alții sunt de aceeași părere:

                                                                                                                                                                                            1. A cere sprijin financiar de la Guvern nu este lucrativ. Va veni, dacă va veni, greu, insuficient, târziu, iar lumea va critica demersul, mai ales dacă vine din partea organizatorilor mari;

                                                                                                                                                                                            2. A aștepta ca Guvernul să elaboreze măsuri clare pentru reglementarea unui cadru în care să se poată desfășura evenimente, de orice mărime, în viitorul apropiat – slabe speranțe. Au multe alte priorități cu care se descurcă foarte greu;

                                                                                                                                                                                            3. Am văzut experimentul de la Barcelona. Sper că analiza finală va fi pozitivă;

                                                                                                                                                                                            4. Având ca exemplu acest experiment, eu cred că, dacă se găsește și portița legală (date personale etc), se poate demonstra, fără tăgadă, riscul scăzut de propagare a bolii în cazul unor evenimente organizate în anumite condiții specifice, chiar dacă unele dintre aceste condiții ar putea părea excesive:- evenimentul să fie suficient de mare – câteva mii de persoane – pentru ca rezultatele să fie elocvente- participanții și staff-ul – toți vaccinați- la intrare testare rapidă- masca si respectarea normelor de distanțare – obligatorii- delimitarea clară și reglementată a zonelor de drink &food – fără mască- „cireașa de pe tort” – acordul fiecărui participant ca datele personale să fie cuprinse într-o listă care să poate fi comparată cu lista persoanelor (baza de date de la DSP sau de din orice alt loc) care s-au îmbolnăvit în următoarele 7-10 zile de după eveniment – sunt convins că 99% dintre participanți vor fi doritori să-și dea acest acord sau participanții să revină pentru o retestare în condiții girate de „observatori” DSP sau cine-o mai fi;

                                                                                                                                                                                            5. În contextul actual (existența vaccinului și a testelor rapide), eu cred că totul depinde de organizatorii majori, cei care au demonstrat și în vremurile de „pace” că au capacitatea necesară, atât financiară, cât și, mai ales, organizatorică: TIFF, Electric Castle, Jazz in the Park, UNTOLD, Sunwaves, Neversea

                                                                                                                                                                                            6. Nu e ușor, dar eu cred că este singura șansă ca, începând chiar din această vară, întregul sector de evenimente artistice și culturale să reînvie, atât outdoor, cât și indoor. Acest lucru îl pot realiza DOAR cei cu adevărat interesați.

                                                                                                                                                                                            Sunt convins că cei care au reușit să dezvolte înainte de pandemie o piață excepțională de evenimente în România, au resursele necesare să impună, printr-un experiment corect, transparent și elocvent, factorilor de decizie să accepte reluarea acestor activități în condiții de siguranță.”

                                                                                                                                                                                            Fostul prim-ministru, Ion Chicu, anunță că a fost creat grupul de inițiativă pentru înregistrarea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, scrie agenția de presă IPN. În echipă se regăsesc mai mulți membrii ai guvernului pe care l-a condus, printre care foștii miniștri, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi, dar și secretarul general al Guvernului, Liliana Iaconi. Potrivit ex-premierului, obiectivul principal al formațiunii constă în dezvoltarea și modernizarea țării, prin consolidarea societății și integrarea statului în Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                            Pe lângă foștii conducători ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Economiei și Infrastructurii, în echipa lui Ion Chicu se regăsește și secretarul de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Ivan Gheorghiu. Sunt și alți funcționari, printre care Natalia Postică, șef de direcție la Cancelaria de Stat, dar și Djulieta Popescu, Elena Gavriliță – șefe de direcție la MSMPS.

                                                                                                                                                                                            Din grupul de inițiativă fac parte și directoarea generală a Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Iulia Costin, precum și primarul municipiului Hâncești, Alexandru Botnari.

                                                                                                                                                                                            Este vorba și despre mai mulți conducători ai instituțiilor medicale: Iulian Oltu, directorul Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile, Alexandru Holostenco, directorul Spitalului municipal de Copii „Valentin Ignatenco”, Vasile Tomuz, vicedirectorul Institutului Mamei și Copilului, dar și Marina Golovaci, vicedirector la Asociația Medicală Teritorială Buiucani și fost secretar de stat la MSMPS.

                                                                                                                                                                                            Principalul nostru deziderat este crearea tuturor condițiilor pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, deoarece aceasta este singura posibilitate de a ne păstra statalitatea, de a crește nivelul de trai al oamenilor și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare contemporane. Integrarea în UE este și unica șansă de reintegrare a regiunii transnistrene. Realizarea obiectivului de integrare europeană va fi un suport în plus năzuințelor noastre de a construi relații de cooperare, bazate pe respect reciproc cu toate țările lumii, în special cu partenerii noștri strategici”, menționează Ion Chicu într-o postare de pe o rețea de socializare.

                                                                                                                                                                                            În ianuarie 2018, Ion Chicu a fost numit secretar general de stat la Ministerul Finanțelor, după care, în perioada decembrie 2018 – iunie 2019 a fost ministru al finanțelor, în Guvernul Pavel Filip. În iulie 2019, a fost numit consilierul președintelui Igor Dodon, funcție pe care a deținut-o până în luna noiembrie a aceluiași an, când a fost propus în funcția de prim-ministru. În fruntea guvernului, Ion Chicu s-a aflat din noiembrie 2019 și până pe 31 decembrie 2020.

                                                                                                                                                                                            Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest invită reprezentanții IMM-urilor din regiune să completeze chestionarul disponibil la adresa:
                                                                                                                                                                                            shorturl.at/jGKT8

                                                                                                                                                                                            Datele colectate vor fi folosite pentru pregătirea alocărilor financiare aferente viitoarelor direcții de dezvoltare regională din cadrul Programului Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027, program pentru care ADR Nord-Vest va fi autoritate de management conform OUG 122/2020.

                                                                                                                                                                                            Adresa-eficienta-energetica-IMM-uri

                                                                                                                                                                                            bursa

                                                                                                                                                                                            Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si SeedBlink au semnat un protocol de colaborare pentru sustinerea dezvoltarii mediului de afaceri din Romania, diversificarea surselor de finantare si facilitarea accesului companiilor la capital.

                                                                                                                                                                                            Bursa de Valori Bucuresti si platforma de investitii de tip equity crowdfunding, SeedBlink, isi propun sa sprijine antreprenorii care au nevoie de capital si au  idei inovatoare de dezvoltare a afacerii. Rolul acestui parteneriat este acela de a pune impreuna umarul la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial si inovator din Romania, pentru facilitarea accesului la capital pentru companii aflate in diferite stadii de evolutie. 

                                                                                                                                                                                            Parteneriatul  isi propune ca startup-urile tech promitatoare si cu crestere rapida, care se afla in portofoliul SeedBlink, sa primeasca suport in evaluarea posibilitatii de a deveni publice prin admiterea la tranzactionare pe una din pietele administrate de Bursa de Valori Bucuresti. 

                                                                                                                                                                                            Protocolul de colaborare ofera beneficii reciproce atat pentru antreprenorii cu nevoie de finantare pentru cresterea ulterioara, cat si pentru investitorii de equity crowdfunding care ar putea participa la oferte publice sau plasamente private, alegand astfel o strategie de exit prin Bursa de Valori.

                                                                                                                                                                                            De asemenea, SeedBlink va deveni partener al editiei a patra a programului Made in Romania organizat de Bursa de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                            “Bursa de Valori Bucuresti sustine companiile din Romania, iar deschiderea catre diferite rute de finantare este un semn al maturizarii ecosistemului. Consideram SeedBlink si partenerii lor o pepiniera pentru noi listari si un suport pentru cresterea sectorului IT/Tech romanesc. Acest parteneriat este aliniat initiativelor noastre precum Made in Romania in cadrul careia vom lansa o platforma in care antreprenorii se intalnesc cu finantatorii din piata privata si publica”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei.

                                                                                                                                                                                            “Am remarcat in ultimii doi ani o crestere semnificativa a interesului companiilor mici si mijlocii pentru finantare prin piata de capital. Piata AeRO a Bursei de Valori Bucuresti si platforma Seedblink sunt printre principalele canale de finantare pentru aceste companii, iar prin cooperarea dintre BVB si SeedBlink ne dorim sa evidentiem complementaritatile dintre noi si sa contribuim la dezvoltarea continua a infrastructurii de finantare in folosul antreprenorilor si al investitorilor locali, precum si al economiei in ansamblu”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al BVB.

                                                                                                                                                                                            „Pe masura ce din ce in ce mai multe companii vor strange capital pe pietele private, va fi tot mai necesara sprijinirea acestor companii cu strategii adecvate de finantare corporativa si lichiditate. Experienta si reputatia BVB in piata de capital si suportul lor pentru listarile publice se completeaza foarte bine cu pipeline-ul nostru dinamic de companii tehnologice pre-seed si seed, dar si cu nevoile investitorilor in startup-uri, prin intermediul SeedBlink. Suntem incantati sa demaram acest parteneriat cu BVB”, a spus Andrei Dudoiu, Cofondator si CEO SeedBlink.

                                                                                                                                                                                            Platforma de investitii private SeedBlink a construit deja o baza de peste 4,000 de investitori online, care a facilitat pana in prezent 36 de runde de finantare cumuland peste 12,6 milioane euro investiti in companii de tehnologie.

                                                                                                                                                                                            Parteneriatul dintre BVB si SeedBlink marcheaza inca un pas important catre modernizarea si dezvoltarea pietei de capital din Romania, prin eficientizarea accesului companiilor la multiple surse de finantare, facilitarea accesului acestora la listarea la bursa si prin cresterea bazei de investitori din piata de capital.

                                                                                                                                                                                              vinului

                                                                                                                                                                                              Într-un editorial apărut pe site-ul de știri despre vinuri din România (Wine News from Romania) este făcută o analiză interesantă despre modul în care este influențată cultura de viță de vie de către cultura de canabis în scop medicinal.

                                                                                                                                                                                              Canabisul este cea mai populară substanță ilicită din lume, interdicțiile de consum impuse pentru utilizarea acesteia cu scop recreativ au avut diverse justificări dar nici unele care să includă consumul într-o clasă de risc avansat, având în vedere că sunt relativ puține efecte fizice sau sociale negative grave care pot fi asociate cu consumul recreativ. Utilizarea terapeutică a canabisului rămâne și ea extrem de controversată, cu toate că se cunosc aplicații terapeutice benefice și utilizări recomandate de mii de ani. În ultimii ani asistăm la o creștere a publicității în jurul consumului de canabis medicinal ca o soluție naturală sau ca furnizor de beneficii terapeutice, medicale pentru diverse afecțiuni. 

                                                                                                                                                                                              Pe de altă parte alcoolul a fost acceptat universal ca un drog sociabil și acceptabil cu toate că un consum excesiv și constant poate duce către alcoolism, o afecțiune cu efecte profund negative atât pentru sănătatea fizică cât și pentru cea mentală. Desigur, alcoolismul nu a fost întotdeauna o problemă. În secolul al XVI-lea, când alcoolul a fost utilizat mai ales în scopuri medicinale, acesta a avut de fapt efecte benefice, cu toate acestea, la mijlocul secolului al XVIII-lea, alcoolismul a început să crească pe măsură ce se produceau și consumau cantități din ce în ce mai mari de alcool în special băuturi alcoolice ieftine realizate artizanal cu un control limitat asupra calității. În prezent alcoolul rămâne o substanță controversată, dar care este legală la nivel mondial.

                                                                                                                                                                                              În percepția colectivă vinul nu este asimilat în categoria alcool, pentru că este considerat de către consumatori o băutură nobilă, socială, care are multiple efecte pozitive și benefice asupra sănătății, consumat în cantități moderate. 

                                                                                                                                                                                              Chiar dacă toate statisticile actuale realizează o legătură directă între scăderea consumului de alcool și creșterea consumului recreativ de marijuana, ne-am fi așteptat ca impactul pe care îl are legalizarea cultivării canabisului cât și consumul recreativ al acestuia să nu afecteze prea mult cultivarea viței de vie și consumul de vin. 

                                                                                                                                                                                              Dar se pare că lucrurile stau chiar pe dos, cel mai bun exemplu este SUA, care a legalizat în anumite state atât cultivarea cât și consumul recreativ de marijuana și unde se duce o adevărată luptă între cultivatorii de canabis și cei de viță de vie, scrie Ioana Bidian Micu pe Wine News from Romania.

                                                                                                                                                                                              Majoritate plantațiilor de canabis sunt amplasate în regiuni cunoscute pentru cultivarea viței de vie și pentru obținerea unor vinuri spectaculoase. 

                                                                                                                                                                                              În Santa Barbara, San Luis Obispo, Monterey, Sonoma, Napa și Mendocino, regiuni recunoscute internațional pentru vinurile lor, peisajul începe să se schimbe, dacă până acum acesta era dominat de plantațiile de viță de vie, în acest moment au apărut plantațiile de canabis, de multe ori intercalate între cele de viță de vie.  

                                                                                                                                                                                              Atât vița de vie cât și canabisul întâlnesc condițiile ideale de cultivare în climatului temperat al zonei de coastă.

                                                                                                                                                                                              Odată plantațiile noi înființate au început și discuțiile între producători. Cultivatorii de viță de vie sunt îngrijorați de cantitatea de apă utilizată în irigarea plantelor de canabis, sunt îngrijorați de mirosul produs de aceste plantații care s-ar putea regăsi și în vinurile produse de ei, iar migrarea muncitorilor care lucrau sezonier până acum în vie și în cramă către fermele de canabis unde au contracte anuale, ajung să afecteze grav recoltarea și procesarea strugurilor. Pe de altă parte cultivatorii de canabis au reale probleme datorate fertilizanților și tratamentelor fitosanitare aplicate culturilor de viței de vie, care afectează atât aportul de substanțe din plantele lor cât și calitatea mugurilor destinați consumului.  

                                                                                                                                                                                              Pe lângă toate discuțiile dintre producători, rămân de analizat mai multe aspecte care în următorii ani vor favoriza direcțiile de dezvoltare, în zonele în care ambele plantații sunt legale. 

                                                                                                                                                                                              Plantațiile de canabis nu necesită tratamente fitosanitare sau tratarea intensivă cu fertilizanți a solului, astfel în contextul global al trecerii către o agricultură ecologică, cultura de canabis ar putea fi favorizată.

                                                                                                                                                                                              Generația “ Millennials” nu consumă cantitativ la fel de mult vin ca și generațiile anterioare, dar se îndreaptă către consumul recreativ de marijuana, ceea ce impune o muncă suplimentară pentru producătorii de vin în promovarea beneficiilor de consum dar și în trecerea către o strategie de poziționare a vinului mai puțin exclusivistă și mai îndreptată către socializare. 

                                                                                                                                                                                              Legalizarea consumului recreativ a atras un număr mare de turiști în California, cu toate acestea Ryan Klobas, CEO Napa County Farm susține că pe această bază nu se poate crește un brand de regiune și consideră că numele de Napa trebuie protejat pentru că “ Napa este un brand recunoscut internațional și nu vrem să îi aducem prejudicii” 

                                                                                                                                                                                              Un alt aspect care nu poate fi neglijat este profitul financiar net mai mare în cazul cultivării de canabis și a costului extrem de redus pentru promovarea acestuia, cu toate acestea vânzarea și consumul recreativ de marijuana se poate realiza doar local sau în regiunile și țările unde acesta este legalizat, pe când canabisul medicinal începe să fie disponibil în foarte multe state. Analiza financiară pe care producătorii de vin o fac în acest moment este replantarea unor hectare cu canabis pentru optimizarea profitului prin restrângerea suprafețelor cu viță de vie. 

                                                                                                                                                                                              Echitate în situația dată ar putea să existe în condițiile în care ar fi introdusă o legislație clară de cultivare pentru canabis cu norme de producție și de vânzare pentru cel recreativ clar stabilite, solicitat insistent în SUA de către producătorii de viță de vie. 

                                                                                                                                                                                              La nivel mondial au loc discuții despre impactul general pe care îl are legalizarea canabisului asupra lumii, discuții care se poartă în jurul efectelor benefice pentru sănătate, cu aplicabilitate pentru diverse afecțiuni. Cu toate acestea până în acest moment doar câteva națiuni occidentale au introdus politici sau programe care să permită accesul legal la canabisul medical, iar cel recreativ încă este interzis în majoritatea țărilor, scrie la finalul editorialului de pe Wine News from Romania.

                                                                                                                                                                                              Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii

                                                                                                                                                                                              Piața fuziunilor şi achiziţiilor din România a scăzut cu 6% anul trecut față de 2019, pe fondul incertitudinilor aduse de pandemia COVID-19, arată raportul PwC M&A Outlook, realizat de echipa integrată de tranzacţii a PwC România și D&B David și Baias și prezentat în cadrul conferinței ”M&A: Transformare, consolidare, oportunitate. Cum creăm valoare în vremuri incerte?”.

                                                                                                                                                                                              Totuși, dat fiind contextul, valoarea pieței a rămas la un nivel înalt, de 4,9 miliarde euro, față de 5,2 miliarde euro în 2019 și 5 miliarde euro în 2018. Cea mai mare valoare a pieței de M&A a fost înregistrată în anul 2007, de 5,8 miliarde euro.

                                                                                                                                                                                              ”În ultimul trimestru al anului trecut am văzut o activitate foarte intensă pe piața de M&A, aliniată cu evoluția surprinzător de bună a economiei românești care a înregistrat cea mai mare creștere din UE. Totuși acest record de tranzacții încheiate pe finalul de an nu a putut compensa reducerea din primăvară și vară. Prin urmare, observăm această scădere comparativ cu anul anterior. Semnalele din economie sunt, însă, pozitive și este de așteptat ca revenirea activității de la sfârșitul lui 2020 să continue în 2021, întrucât există bani în piață. Atât investitorii strategici, cât și cei financiari dispun de resurse de capital substanțiale, finanțarea este ieftină datorită dobânzilor încă foarte mici și momentul este prielnic pentru companiile care vor să se extindă, să se consolideze sau să își diversifice și să își transforme activitatea achiziționând resurse și tehnologii noi”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Liderul departamentului de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.

                                                                                                                                                                                              Anul trecut au fost încheiate în total 254 tranzacții, conform analizei PwC, cu 18% peste volumul înregistrat în 2019 (215 tranzacții).  Potrivit raportului, se remarcă o creștere a segmentului „sub 5 milioane euro” atât din punct de vedere al numărului, cât și al valorii medii a tranzacției, alimentat de numărul de ținte relevante și de disponibilitatea crescătoare a investitorilor și interes pentru acest segment.

                                                                                                                                                                                              Ca de obicei, mai mult de 50% din valoarea pieței a fost realizată prin tranzacții care au depășit 100 de milioane euro, care au rămas constante ca număr de la an la an.

                                                                                                                                                                                              ”Sectoarele vedetă ale anului trecut, ținând cont de circumstanțe și de schimbările impulsionate de restricțiile impuse de criza sanitară, au fost IT&C, produse industriale, energie,  imobiliare, sănătate și farma. Aceste sectoare vor rămâne în continuare pe agenda investitorilor. De asemenea, anul 2021 va fi favorabil consolidării pentru jucătorii mari din industrii precum energie și construcții”, a mai spus Dinu Bumbăcea.

                                                                                                                                                                                              Cele mai importante 10 tranzacții de peste 100 milioane Euro finalizate în 2020 au fost:

                                                                                                                                                                                              • Achiziția CEZ de către Macquarie Infrastructure and Real Assets.
                                                                                                                                                                                              • Achiziția unui pachet de 5,3% din acțiunile Electrica SA de către Allianz SE.
                                                                                                                                                                                              • Parcul Eolian Crucea S.A. cumpărat de către Hidroelectrica SA.
                                                                                                                                                                                              • Pachetul de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea la OMV Petrom.
                                                                                                                                                                                              • Achiziția Smart Diesel de către DKV.
                                                                                                                                                                                              • Achiziția Floreasca Business Park de către Fosun International Ltd; Zeus Capital Management.
                                                                                                                                                                                              • Achiziția portofoliului NEPI Rockastle de către AFI Group.
                                                                                                                                                                                              • Achiziția Globalworth Real Estate Investments de către CPI Property.
                                                                                                                                                                                              • Achiziția rețelei fixe Telecom de către Orange.
                                                                                                                                                                                              • Achiziția Al Dahra – Agricost de către ADQ.

                                                                                                                                                                                              Raportul PwC Romanian M&A Outlook a fost întocmit pe baza informațiilor publice disponibile în legătură cu tranzacțiile semnate și/sau închise în anul 2020. Tranzacțiile anunțate public care, din diferite motive, nu au fost închise în 2020 și tranzacțiile semnate în 2019, dar închise în 2020, nu sunt incluse în acest studiu. Pentru estimarea valorilor care nu sunt disponibile public s-au folosit metode de evaluare indicativă bazate pe comparabile, considerând influența modelului de business și a industriei din care au făcut parte respectivele companii.

                                                                                                                                                                                              Echipa integrată de tranzacții PwC România și D&B David și Baias este coordonată de Dinu Bumbăcea, Partener PwC România, fiind formată din Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, Andreea Mitiriță, Partener PwC România, Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România, George Ureche, M&A Leader PwC România, Dragoș Atanasiu, Director PwC România, Andreea Bistriceanu, Director PwC România și alți 50 de profesioniști în tranzacții.

                                                                                                                                                                                              De-a lungul timpului, echipa integrată de tranzacții a asistat peste 600 de tranzacții (sell side/ buy side) și a încheiat peste 70 de mandate de asistență la exit. În 2020, echipa integrată a PwC și D&B David și Baias a fost implicată într-un număr semnificativ de tranzacții, printre care vânzarea Te-Rox, preluarea Partner Coffee Service de către Tchibo Coffee Service, achiziția unui pachet de acțiuni la clinicile Dr. Leahu de către fondul Morphosis, achiziția Parcului Fotovoltaic Stăneşti de către Electrica, vânzarea KIWI Finance.

                                                                                                                                                                                              railway

                                                                                                                                                                                              Până în prezent, 33 de companii ungare investesc în străinătate 99 de miliarde de forinţi (aprox. 270 milioane euro) cu ajutorul subvenţiei de 51 de miliarde de forinţi (aprox. 139 milioane euro) acordată de Guvernul ungar pentru creşterea investiţiilor pe pieţele externe, a declarat, vineri, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la Petőháza, judeţul Győr-Moson-Sopron, unde a predat documentul de finanţare a companiei Pellet Produkt Kft., care construieşte o fabrică în Croaţia, la Virovitica. Péter Szijjártó a mai adăugat că 157 de companii au depus deja cereri pentru subvenţii.

                                                                                                                                                                                              Schimbarea dimensională a economiei ungare este una de succes, deoarece un grup din ce în ce mai larg de companii este capabil să investească în străinătate şi să aibă succes, a subliniat politicianul.

                                                                                                                                                                                              Acesta a adăugat că performanţa de peste 100 de miliarde de euro, realizată anul trecut la export, poate fi majorată numai dacă companiile externalizează o parte din activităţile lor de producţie, ceea ce va permite economiei ungare să obţină noi surse de creştere.

                                                                                                                                                                                              Subvenţia oferită pentru creşterea prezenţei pe pieţele externe ajută în acest sens, a afirmat ministrul.

                                                                                                                                                                                              Acesta a explicat că firma Pellet Produkt Kft. din Petőháza va înfiinţa în Croaţia o fabrică în valoare de 5 miliarde de forinţi (13,6 milioane euro), subvenţionată de guvernul ungar cu 2,3 miliarde de forinţi (6,26 milioane euro). Investiţia nu va creşte doar exporturile de peleţi, ci va salva şi mediul înconjurător de poluarea cu zeci de mii de tone de dioxid de carbon. În plus, compania îşi consolidează poziţia în Europa.

                                                                                                                                                                                              Ministrul a subliniat că este important ca Ungaria să aibă un echilibru între protecţia mediului şi competitivitate, iar acest lucru este demonstrat de faptul că ţara sa face parte din cele 21 de ţări din lume care şi-au putut creşte performanţele economice în ultimii ani reducând în acelaşi timp cantitatea emisiilor.

                                                                                                                                                                                              Totodată, Szijjártó a precizat că guvernul va sprijini cu 41 de milioane de forinţi (111 337 euro) investiţia de 125 de milioane de forinţi (339 673 euro) destinat creşterii capacităţii planificată de firma Pannon Tools Kft., producătoare de scule şi piese, având aproximativ şaptezeci de angajaţi.

                                                                                                                                                                                              Ca urmare a dezvoltării, capacitatea companiei ungare – proprietatea unei familii – va creşte cu aproximativ 40%. Firma este furnizoare, printre altele, a companiilor Rába, Audi, Alpine şi Suzuki.

                                                                                                                                                                                              Ministrul a adăugat că performanţa industriei metalurgice în Ungaria a crescut cu 6% în prima lună a anului.

                                                                                                                                                                                              El a menţionat, de asemenea, că în judeţul Győr-Moson-Sopron, 63 de companii realizează investiţii în valoare de 45 de miliarde de forinţi (122,28 milioane euro), protejând astfel locurile de muncă a 14 500 de persoane.

                                                                                                                                                                                              Péter Szijjártó a subliniat că epidemia reprezintă o dublă provocare – economică şi sanitară -, iar guvernul a dat “un răspuns extraordinar”, o soluţie eficientă din punctul de vedere al economiei. El a adăugat că atât Bruxelles-ul, cât şi stânga au dorit ca guvernul să ofere ajutoare, despre care însă “s-a dovedit în ultimele decenii că duc la nesiguranţă şi la vulnerabilitate”.

                                                                                                                                                                                              Dacă guvernul ar fi ascultat de Bruxelles şi de stânga politică, numărul deceselor în Ungaria ar fi crescut cu câteva mii, cel al contagiaţilor cu câteva zeci de mii, alte sute de mii şi-ar fi pierdut locurile de muncă şi Ungaria ar avea astăzi cu 1 520 000 de doze de vaccin mai puţin, adică cu aproximativ 750 000 de persoane vaccinate mai puţin, a punctat ministrul.

                                                                                                                                                                                              Pe de altă parte, Ungaria are a doua cea mai bună rată de vaccinare în Uniunea Europeană, datorită serurilor procurate din Est, a spus Szijjártó.

                                                                                                                                                                                              Guvernul României a adoptat în ședința de astăzi Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Noua casă”.

                                                                                                                                                                                              Programul „Noua Casă” este un program guvernamental destinat persoanelor fizice, care facilitează achiziția unui imobil cu destinația de locuință, prin intermediul contractării de credite garantate de stat.

                                                                                                                                                                                              Pentru anul 2021, a fost alocat un plafon al garanțiilor de 1,5 miliarde lei, potrivit art.1 alin.(6) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Noua casă”, cu modificările și completările ulterioare.

                                                                                                                                                                                              Totodată, începând cu anul 2021, beneficiarii au obligația să încheie polițe de asigurare împotriva tuturor riscurilor potrivit normelor interne proprii ale finanțatorilor, pe toată durata finanțării garantate, la o valoare acceptată de o societate de asigurare, dar nu mai puțin decât valoarea de piață comunicată de finanțatori prin solicitarea de garantare. Această prevedere se aplică tuturor creditelor garantate în cadrul Programului, pentru polițele de asigurare încheiate după data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Noua Casă”.

                                                                                                                                                                                              Programul „Noua Casă” este unul dintre cele mai populare programe guvernamentale, în cadrul căruia au fost acordate 305.436 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 27,82 miliarde lei, de la lansarea Programului, în anul 2009 și până la sfârșitul lunii decembrie a anului 2020. Pe parcursul anului 2020, statul a acordat 11.885 de garanții, în valoare totală de 1,36 miliarde lei și 3.359 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,45 miliarde lei.

                                                                                                                                                                                              rozmarin

                                                                                                                                                                                              În cel mai recent număr al revistei Uniunii Mondiale de Folclor (ediție în engleză) pe lângă amplele materiale de prezentare a folclorului în diferite părți ale lumii, o pagină de prezentare a primit și Festivalul Concurs Internațional de Folclor „Rozmarin în colţu’ mesii”, material semnat de către Robert Laszlo – managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare și prim- vicepreședinte al Asociației Naționale de Folclor din România.

                                                                                                                                                                                              Uniuniunea Mondială de Folclor (I.G.F) a fost înființată în anul 1949, având membrii din 37 de țări din întreaga lume. Conducerea Uniunii este asigurată de prof. dr. Dorel Cosma, alături de reprezentanți din Spania, Franța, Italia, Israel, Serbia, Bulgaria, Lituania, Rusia, Grecia, Ucraina, Cipru, Elveția, Turcia, etc.

                                                                                                                                                                                              În articolul revistei Uniunii Mondiale de Folclor este descris proiectul celei de-a VII a ediţie a Festivalului Concurs Internațional de Folclor ,,Rozmarin în colţu’ mesii” și Caravana I.G.F. (Uniunea Mondială de Folclor). Din cauza pandemiei nu s-a reușit organizarea acestui eveniment în primăvara anului 2020 la Satu Mare, dar dacă rigorile actualei pandemii se vor relaxa, evenimentul va fi programat în toamna anului 2021.

                                                                                                                                                                                              Astfel, în organizarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Judeţean Satu Mare, în parteneriat cu Asociația Națională de Folclor din România, și Uniunea Mondială de Folclor (I.G.F.) se va desfășura pentru prima dată în istoria județului Satu Mare, ședința Uniunii Mondiale de Folclor (I.G.F.), participând reprezentanți ai folclorului din întreaga lume.

                                                                                                                                                                                                Tazz by eMAG se alatura initiativei #CumparaDeLangaTine a Bancii Transilvania prin lansarea in aplicatie a unei categorii cu acelasi nume, pentru sustinerea antreprenorilor care fac parte, prin afacerile lor, din viata romanilor.  

                                                                                                                                                                                                Pe langa incurajarea vanzarilor, prin aceasta lansare, BT si Tazz by eMAG doresc sa impulsioneze antreprenorii sa se reinventeze prin promovare, mutarea sau extinderea afacerilor in online, asa incat produsele acestora sa fie gasite rapid, iar achizitia sa fie la indemana clientilor.

                                                                                                                                                                                                Noua categorie din aplicatie, #CumparaDeLangaTine, cuprinde branduri locale din marile orase, inclusiv o parte dintre cele promovate in cadrul campaniei BT, #CumparaDeLangaTine Challenge. Startul este dat azi cu peste 70 de afaceri din Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Iasi, Targu Mures, Oradea si Arad, iar pe parcurs vor fi adaugate si alte business-uri, din diferite domenii.

                                                                                                                                                                                                #CumparaDeLangaTine este cea mai mare campanie a Bancii Transilvania din 2020, lansata pentru a solidariza oamenii prin promovarea unor afaceri locale in social media. 

                                                                                                                                                                                                comerţul online

                                                                                                                                                                                                Unul din cinci consumatori la nivel mondial a făcut zilnic cumpărături online în timpul pandemiei, peste jumătate au cumpărat de la mai mulți comercianți pentru acoperirea nevoilor și un procent similar afirmă că ar plăti mai mult pentru produse mai sănătoase și fabricate local, potrivit raportului „Preparing for tomorrow’s consumers today. The future of consumer markets” realizat de PwC.

                                                                                                                                                                                                ”Criza sanitară a accelerat anumite comportamente ale consumatorilor prezente și înaintea pandemiei, precum cumpărăturile online sau achiziția de alimente sănătoase. Această evoluție a scos însă la iveală anumite slăbiciuni în activitatea retailerilor, care vor avea nevoie de o schimbare a paradigmei în care au funcționat până acum. Așa cum reiese din studiul nostru sunt cinci tendințe care se conturează pe piața de retail post pandemie: abordarea de tip omnichannel, branduri de încredere, produse sănătoase, digitalizarea lanțului de aprovizionare și importanța inițiativelor privind sustenabilitatea”, a declarat Mihai Anița, Partener, Lider Retail & Consumer PwC România.

                                                                                                                                                                                                Magazinul fizic nu va dispărea, dar se va reinventa

                                                                                                                                                                                                Cu toate că vânzările online din comerțul cu amănuntul sunt estimate să crească de la 13,9% la 22,4% în 2023 (conform Statista), magazinul fizic va fi în continuare atractiv pentru consumatori. Chiar dacă sunt preocupați de sănătate și siguranță, consumatorii vor dori în continuare să facă unele cumpărături în magazinele fizice pentru că își doresc să testeze anumite produse. De altfel, raportul nostru arată că oamenii pun pe aceleași locuri ca importanță nevoia de a vedea și atinge produsele, menționată de 33%, cu cea de a avea siguranța și de a-și proteja sănătatea, indicată de 31%.

                                                                                                                                                                                                Giganții moderni ai comerțului cu amănuntul, cum ar fi Amazon în SUA și Alibaba din China, vor continua să forțeze inovarea atât în magazinele fizice, cât și online ale companiilor de comerț. De aceea, experiența consumatorilor va fi esențială, iar companiile care nu își pot reimagina produsele și serviciile în acest mix vor rămâne în urmă.

                                                                                                                                                                                                La fel de important este ca retailerii să vină în întâmpinarea clienților oriunde se află aceștia: pe web, smartphone, într-un magazin fizic clasic, pe Instagram sau TikTok sau prin parteneri terți, precum firmele de livrare.

                                                                                                                                                                                                ”Retailerii vorbesc de multă vreme despre punerea clienților pe primul loc, dar adesea nu au implementat decizii care să susțină această strategie. Acum, însă, vor fi forțați să facă acest lucru întrucât clienții au mai multe opțiuni de unde pot cumpăra, dar au și mai multe canale de comunicare la dispoziție pentru a ”sancționa” retailerii sau producătorii cu recenzii nefavorabile. Prin urmare, îmbunătățirea relației cu clienții prin disponibilitate, servicii de livrare sau de plată diversificate vor da siguranță și încredere clienților pentru un anumit brand”, a spus Ruxandra Târlescu, Partener PwC România.

                                                                                                                                                                                                În același timp, pe măsură ce comerțul online crește, consumatorii se așteaptă la o transparență mai mare în ceea ce privește starea comenzii și livrarea, iar unii doresc livrarea foarte rapidă. 42% dintre respondenții la nivel mondial spun că livrarea rapidă și fiabilă se numără printre primele trei atribute atunci când fac cumpărături online. Această experiență devine rapid un diferențiator cheie între retaileri, fiind strâns legată de percepțiile privind serviciile și calitatea.

                                                                                                                                                                                                70% dintre consumatorii chestionați au indicat încrederea ca fiind cel mai important factor atunci când cumpără de la o marcă. De fapt, încrederea mărcii a ajuns pe același palier cu alți factori importanți în decizia de cumpărare, cum ar fi calitatea, prețul și comoditatea.

                                                                                                                                                                                                De asemenea, consumatorii doresc mai multă răspundere și transparență cu privire la o serie de probleme de sustenabilitate și de mediu în industria alimentară, inclusiv reducerea deșeurilor de ambalaje, transparența lanțului de aprovizionare și practici corecte de muncă. Astfel, mai mult de jumătate dintre consumatori iau în considerare inițiativele de sustenabilitate în decizia de cumpărare.

                                                                                                                                                                                                Mulți consumatori se orientează tot mai mult către produse provenite de la nivel local, în mare parte pentru durabilitatea și valoarea percepută a acestora, pentru care sunt dispuși să plătească mai mult. Totuși, alimentele produse în masă vor avea locul lor pe piață, întrucât unii consumatori vor aprecia întotdeauna prețul, consistența și disponibilitatea.

                                                                                                                                                                                                Viitorul alimentelor va fi, de asemenea, caracterizat prin creșterea personalizării, comercianții adaptându-și oferta la preferințele, dieta sau problemele de sănătate ale consumatorilor, pe baza datelor colectate de la clienți și analizate cu ajutorul tehnologiei.

                                                                                                                                                                                                Astăzi, 18 martie 2021, în R. Moldova s-a înregistrat un nou record de infectări cu noul coronavirus. 1916 cazuri au fost înregistrate în ultimele 24 de ore. Cele mai multe, 884, sunt în Chişinău. 337 de bolnavi sunt în stare gravă. 34 de oameni au murit. În total 4436 de decese sunt înregistrate în Moldova de la începutul pandemiei. Autorităţile Capitalei iau în calcul deschiderea unui nou centru COVID-19, iar în caz de necesitate vor fi amenajate corturi pentru trierea pacienţilor suspecţi la coronavirus. Declaraţiile au fost făcute pentru postul nostru de televiziune de către şeful adjunct al Direcţiei asistenţă socială şi sănătate publică din cadrul Primăriei Chişinău, Boris Gîlca. Oficialul recunoaşte că cea mai gravă situaţie este acum în Capitală, iar spitalele se sufocă sub povara bolnavilor.

                                                                                                                                                                                                ”Comunicăm cu Ministerul Sănătăţii şi cu Guvernul şi vedem alte posibile spaţii, poate spaţii suplimentare în instituţiile republicane, poate în spitalele departamentale, poate în caz de forţă în extremă majoră trebuie să ne gândim la un prototip de centrul COVID 2, dar deocamdată este prematur şi să nu luăm asta ca fapt împlinit. În caz că vom fi depăşiţi sigur că va trebui să mobilizăm spaţii mare unde să le adaptăm ca spital de campanie.”

                                                                                                                                                                                                Autorităţile municipale mai spun că o altă soluţie ar fi corturile amenajate pe lângă spitale, unde se va face trierea pacienţilor suspecţi la coronavirus.

                                                                                                                                                                                                ”Avem în plan împreună cu ministerul, colaborarea cu IGSU pentru posibila activare la necesitate stringentă a câtorva corturi care pot fi adaptate la spitale de campanie pentru triajul pacienţilor. Acestea vor fi activate în caz de forţă majoră.”

                                                                                                                                                                                                Responsabilii recunosc că spitalele nu mai fac faţă cererii, iar unii pacienţi sunt transportaţi în aşa numitele spitale satelit din raioane. În prezent peste 60 de pacienţii de la Centrul de Triere de la Moldexpo au fost internaţi în spitalele din Ialoveni, Străşeni, Anenii Noi, Criuleni, Hînceşti, Nisporeni şi Călăraşi.

                                                                                                                                                                                                ”În prezent avem internaţi 60 de pacienţi cu COVID. De la Chişinău avem 22 de pacienţi. Mai avem două locuri libere pentru pacienţii cu COVID.”

                                                                                                                                                                                                Şi la Spitalul Raional din Călăraşi au fost aduşi pacienţi de la Chişinău.

                                                                                                                                                                                                ”La moment avem 31 de persoane. În secţia de reanimare avem trei persoane. Nu sunt intubaţi la moment. Avem 40 de paturi, recent am deschis încă 20 pentru că s-a agravat situaţia epidemiologică. Bolnavi gravi la concentrator avem vreo 10. Avem cinci persoane aduşi de la Centrul COVID de la Chişinău.”

                                                                                                                                                                                                În municipiul Chişinău sunt şapte spitale unde sunt trataţi bolnavii de COVID-19 cu o capacitate de 1700 de locuri.

                                                                                                                                                                                                  I4MS initiative works with top research organisations across Europe to offer funding, easy to access platforms and service for digital transformation to manufacturing SMEs. I4MS projects offer solutions to improve SMEs production processes, products or business models with digital technologies. During this session, participants will be informed about the available opportunities and get practical information on how to benefit from I4MS support.

                                                                                                                                                                                                  I4MS initiative is supporting EU funded projects that are developing solutions that may be of interest to any company for their digital transformation, in any region in Europe especially those lagging behind.

                                                                                                                                                                                                  Event agenda

                                                                                                                                                                                                  9:30 – Event presentation and I4MS introduction, Marta Portalés, European Project Coordinator at Mobile World Capital and Project Manager of I4MS.
                                                                                                                                                                                                  9:45 – Keynote speech by Ambassador in the importance of Digital Transformation.
                                                                                                                                                                                                  10:00 – I4MS Activities and how to get involved, Maria Roca, I4Ms Project Manager at FudingBox.
                                                                                                                                                                                                  10:15 – Interactive session to learn more about the audience.
                                                                                                                                                                                                  10:30 – I4MS Innovation Actions (4-6 presentation of available opportunities, services and tools)
                                                                                                                                                                                                  11:30 – Interview with an SME to share the experience participating in I4MS initiative.
                                                                                                                                                                                                  11:40 – Break
                                                                                                                                                                                                  11:50 – Parallel sessions to get further information on each project.
                                                                                                                                                                                                  12:15 – End of the session

                                                                                                                                                                                                  As an SME or a mid-cap, you can apply for technological and financial support to experiment with different technologies and services that might help you in digitising your business

                                                                                                                                                                                                  Join the I4MS Community to learn more!

                                                                                                                                                                                                  The data controller is FundingBox Accelerator sp. z o.o. (Al. Jerozolimskie 136, 02-305 Warsaw, Poland). We process your data for the purpose to run this webinar and promote I4MS4Ts Project. In all matters regarding personal data, you can contact us using the following email address: privacy@fundingbox.com. You can find the full information clause here.

                                                                                                                                                                                                  This event is organized within the EU Week of Regions and Cities.

                                                                                                                                                                                                  Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației „Friends For Friends” (FFFF.ro), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității.

                                                                                                                                                                                                  Cei 17 membri ai juriului au evaluat aplicațiile înscrise la cea de-a X -a ediție a Premiilor Superscrieri. În urma primei faze a jurizării a rezultat o listă cu 39 dintre cele mai bune materiale jurnalistice (scrise, video și foto) din presa din România anului 2020.

                                                                                                                                                                                                  Juriul care a evaluat materialele este format din: Paul Radu – președinte juriu, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Ioana Cîrlig, Ioana Moldovan, Marko Risovic, Marius Comper, Mona Dîrțu, Mihai Ghiduc, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu.

                                                                                                                                                                                                  La categoria – FOTOJURNALISM/ FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ, fotograful sătmărean a fost selectat cu proiectul „Molima”, material apărut în revista National Geographic.

                                                                                                                                                                                                  Decernarea Premiilor Superscrieri va fi difuzată pe 19 aprilie pe Facebook -Fundația Friends For Friends și Europa FM.

                                                                                                                                                                                                  Echipa de parteneriat este formată din: FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; BRD-Groupe Société Générale – susținător Superscrierea Anului, sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: ENEL, Medlife, Bitdefender, AZARIA Food; inițiator FFFF: Friends\TBWA.

                                                                                                                                                                                                  Partener media oficial: Europa FM. Susținători media: Pagina de Media, IQads.

                                                                                                                                                                                                  afaceri

                                                                                                                                                                                                  Cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 12% față de 2018 și a depășit cu 112% nivelul din 2010, ajungând la 5,3 miliarde de lei în 2019, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

                                                                                                                                                                                                  Mai mult, analiștii KeysFin mențin estimarea din mai, anul trecut, ca ritmul de creștere să se dubleze cel puțin, iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat să depășească pragul de 6,6 miliarde de lei în 2020, ca urmare a cererii online crescute, generate de pandemia de Coronavirus.

                                                                                                                                                                                                  Pe termen mediu, estimările acestora indică o temperare a ritmului anual de creștere a pieței spre cel înregistrat în 2019.

                                                                                                                                                                                                  În ultimii trei ani se vorbește tot mai des despre dezvoltarea comerțului electronic și aportul major pe care îl are acesta în dezvoltarea business-ului din sectorul serviciilor de poștă și de curierat. Cu toate acestea, chiar dacă piața de e-commerce din România a crescut constant în ultimii ani, nicio inovație sau intrare pe piață a unui jucător din comerțul digital nu a avut un ecou atât de puternic pe piața curieratului, precum migrarea către cumpărăturile online adusă de debutul pandemiei de Coronavirus. Astfel că, dacă în 2019 estimam menținerea unui trend ascendent cu care ne obișnuisem, în anul pandemiei ne așteptăm ca piața să aibă o creștere cel puțin dublă, atingând astfel un maxim istoric“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                  Piața serviciilor de poștă și curierat este unul dintre puținele domenii în care numărul de companii a avansat considerabil, cu 15% în comparație cu anul 2018 și cu aproximativ 256% față de 2010, la puțin peste 2.400 de companii în 2019. Dacă pentru 2019 specialiștii KeysFin raportează o creștere de 15%, pentru 2020 aceștia estimează o concentrare într-un ritm moderat a pieței, ca rezultat al impactului pandemiei asupra firmelor mici, fără putere logistică și financiară. Cu toate acestea, trebuie menționat că sectorul serviciilor de poștă și curierat este una dintre piețele care au crescut cel mai mult în anul pandemiei, alături de sectorul farmaceutic, retail-ul alimentar, sănătate și asistență socială, IT și comunicații, distribuitorii de energie și gaze și cei de apă și salubritate.

                                                                                                                                                                                                  Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii de poștă și curierat a crescut marginal față de 2018, însă a fost cu peste 318 milioane de lei peste pierderea din 2010, ajungând la aproape 235 milioane de lei în 2019.


                                                                                                                                                                                                  POȘTA ȘI CURIERATUL, MARII CÂȘTIGĂTORI AI CRIZEI

                                                                                                                                                                                                  POȘTA ROMÂNĂ este în continuare principalul jucător din piața de poștă și curierat din țara noastră, în ciuda valului de concedieri anunțat recent. Compania, deținută de statul român prin Ministerul Comunicațiilor – 93,5% și de Fondul Proprietatea – 6,5%, a raportat în 2019 o cifră de afaceri de aproape 1,3 miliarde de lei (23,9% din total). De menționat că, în 2018, cifra de afaceri a acestei instituții a fost de 1,2 miliarde de lei, astfel încât compania a menținut trendul crescător din anul anterior.

                                                                                                                                                                                                  FAN COURIER EXPRESS SRL, liderul segmentului de curierat, continuă să câștige teren: în 2019, compania cu capital privat 100% românesc a făcut afaceri de aproape 792 de milioane de lei, respectiv un avans de peste 15% față de 2018.

                                                                                                                                                                                                  La fel ca în anul anterior, CARGUS SRL (453 milioane de lei, 8,5% din total) vine în completarea podiumului, în urma sa menținându-se în top aceeași jucători principali din industrie: TNT ROMANIA SRL (351 milioane lei, 6,6% din total, companie care a depășit DHL în 2018) și DHL INTERNAȚIONAL ROMÂNIA SRL (341 de milioane de lei, 6,4% din total). Cumulat, cele mai mari 10 companii au generat 76,4% din cifra de afaceri totală.

                                                                                                                                                                                                  Analiza nu ia în considerare performanța unor companii precum BRINGO MAGAZIN SRL (controlată indirect de Carrefour Nederland BV) sau GLOVOAPPRO SRL (deținută de spaniolii de la Glovoapp23 SL), acestea declarând ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului IT&C. Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor, cele două companii au raportat creșteri majore de 215%, la 21,3 milioane de lei (BRINGO) respectiv de 97%, la 63,8 milioane de lei (GLOVO), în primul semestru din 2020 față de sfârșitul lui 2019.

                                                                                                                                                                                                  FOODPANDA RO SRL (deținut de germanii de la BRILLANT 1421 GMBH) are ca principal domeniu de activitate codul CAEN 4619: intermedieri în comerțul cu produse diverse, domeniile secundare ținând de comerțul retail și wholesale (4617, 4618, 4711, 4729, 4791) și nu a raportat rezultatele pentru 2019 până la momentul întocmirii analizei.

                                                                                                                                                                                                  NOUA ERA A CURIERATULUI, ALIMENTATĂ DE EXPANSIUNEA COMERȚULUI DIGITAL

                                                                                                                                                                                                  În 2019, aproximativ 41.000 angajați lucrau pentru companiile locale de poștă și curierat, cu 0,7% mai mulți decât în 2018.  Pentru 2020, analiștii KeysFin estimează un avans de aproximativ 10% la aproximativ 45.000 angajați, ca urmare a creșterii accentuate pentru serviciile de curierat.

                                                                                                                                                                                                  Datele din piața comerțului digital cu bunuri de larg consum estimează creșteri în jurul valorii de 40% pentru anul încheiat, iar statisticile celui mai popular motor de căutare din România ilustrează o creștere a căutărilor românilor în categoria de livrări online cu 58% în 2020 faţă de anul anterior, atingând vârfuri chiar şi de 200% în anumite perioade precum luna aprilie.

                                                                                                                                                                                                  Astfel că piața serviciilor de poștă și curierat se pregătește intens prin investiții pe termen lung, optimizarea fluxurilor și creșterea scalabilității, pentru trecerea la o nouă etapă, în care să poată fi pregătită să susțină dezvoltarea accelerată a comerțului online, potențată suplimentar în ultimul an de contextul creat de pandemia de Coronavirus.

                                                                                                                                                                                                  Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 53: activități poștale și de curier. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase la începutul lui 2021.

                                                                                                                                                                                                    Istoria afacerii Marinei Cerkasenko din orașul Grigoriopol a început acum 10 ani, când a hotărât să se ocupe de agricultură și a înființat o gospodărie țărănească. La început a arendat doar câteva terenuri, iar astăzi administrează peste 66 de hectare de pământ, pe care cultivă porumb, floarea soarelui, ovăz, exparcet și grâu.

                                                                                                                                                                                                    „Cerealele sunt principala sursă pentru producerea alimentelor necesare consumului uman și a furajelor pentru animale. Prin beneficiile pe care le aduc în urma consumului regulat, cerealele sunt adevărate surse de sănătate pentru organism. De asemenea, culturile de câmp servesc ca materie primă pentru industrie. Prin urmare, avem multe solicitări, pe care încercăm să le onorăm cu brio”, spune producătoarea agricolă.

                                                                                                                                                                                                    Odată cu extinderea suprafețelor cultivate, Marina Cerkasenko spune că simțea tot mai acut necesitatea procurării tehnicii agricole performante, însă nu dispunea de banii necesari. Șansa de a-și îndeplini visul a apărut atunci când a aflat în vara anului trecut despre un concurs de granturi lansat de proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) cu asistența financiară a Suediei. A participat la concurs cu un plan de dezvoltare a afacerii și mare i-a fost bucuria când a aflat că este unul dintre cei 21 de câștigători. Datorită grantului obținut din partea Suediei, Marina Cerkasenko a reușit să procure un tractor modern, care fost imediat supranumit „asistent de fier”. „Sunt foarte bucuroasă că compania noastră a decis să participe la această competiție. Datorită noului tractor, vom putea să ne dezvoltăm mai repede ca afacere și să creăm încă trei locuri de muncă”, a conchis fericită proprietara gospodăriei țărănești.

                                                                                                                                                                                                    Chiar dacă roada din acest an a fost compromisă din cauza condițiilor climaterice severe, Marina Cerkasenko se arată încrezătoare în viitorul afacerii sale și zice că susținerea financiară și consultanța de care beneficiază în cadrul proiectului PNUD/AdTrade i-au oferit noi oportunități, au însuflețit-o și au determinat-o să-și dezvolte afacerea agricolă, utilizând noi tehnici de prelucrare a pământului, eficientizând resursele și sporind productivitatea.

                                                                                                                                                                                                    „Într-o afacere agricolă este foarte important să monitorizezi constant creșterea culturilor, să fertilizezi terenul, să strângi și să depozitezi roada la timp și în condiții adecvate. Pentru ca să le reușești pe toate e nevoie de un utilaj agricol performant și cred că noul tractor, care este unul econom și durabil, ne va ajuta foarte mult ca să obținem rezultatele scontate cu efort mai mic decât până acum”, a subliniat Marina Cerkasenko.

                                                                                                                                                                                                    Planurile antreprenoarei nu se opresc aici, ea își dorește să producă culturi agricole cu valoare adăugată înaltă și să poată exporta roada și în țările Uniunii Europene. Tocmai din acest motiv frecventează și seminarele organizate în cadrul proiectului PNUD/AdTrade pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea dezvoltări capacităților de export și identificarea partenerilor de peste hotare. Cu dorință și efort constant, Marina Cerkasenko crede că și acest vis va prinde contur în viitorul apropiat.

                                                                                                                                                                                                    aerian

                                                                                                                                                                                                    La mai bine de un an de la privatizarea companiei, un raport al Curții de Conturi din R. Moldova arăta că noul management „Air Moldova” a asigurat, în decursul unui an, achitarea a 83% din datoriile de 1 mld. 122 mil. MDL înregistrate la momentul semnării contractului. Aceasta s-a realizat din resursele activității financiare, fără contribuția nemijlocită a cumpărătorului. Apare astfel întrebarea firească: de ce a fost necesară privatizarea operatorul aerian național moldovenesc „Air Moldova” la un preț derizoriu dacă compania era și este capabilă să întoarcă datoriile doar din profitul obținut.

                                                                                                                                                                                                    Totuși, problemele financiare ale companiei nu au fost soluționate în întregime. Pe data de 10 februarie 2021, o aeronavă „Air Moldova” a fost blocată pe aeroportul din Dublin. Compania „Air Moldova” susține că motivul este „datoria acumulată în urma încheierii unui contract dubios de către conducerea anterioară a companiei aeriene”, declinându-și astfel răspunderea.

                                                                                                                                                                                                    Cum s-a ajuns aici?

                                                                                                                                                                                                    Rezultatele anchetei parlamentare, condusă de vice-președintele Partidului Demnitate și Adevăr Igor Munteanu, au fost făcute publice la 9 martie 2021. Ancheta a identificat, în urma unei investigații ample, cum a fost privatizat în mod fraudulos în toamna lui 2018 operatorul aerian național moldovenesc „Air Moldova”.

                                                                                                                                                                                                    În august 2018, „Air Moldova”, care era și cel mai mare operator de pe piața moldovenească a transportului aerian de pasageri, cu o cotă de 44%, a fost scoasă la mezat de către Agenția Proprietății Publice (APP) de la Chișinău la prețul de doar 48 milioane de lei moldovenești sau circa 2,5 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                    Pierderi financiare artificiale pentru a reduce prețul companiei

                                                                                                                                                                                                    Explicația prețului, în aparență exagerat de mic, oferită de către directorul de atunci al APP, Vladimir Baldovici, a constat în faptul că aceasta acumulase în ultimii ani datorii imense de circa 1,2 miliarde lei moldovenești, aproape 60 milioane de euro, din cauza lipsei mijloacelor pentru investiții și incapacitatea de a face față competiției tot mai crâncene de pe piața de profil, amplificată și mai mult după intrarea pe piață a companiilor low-cost.

                                                                                                                                                                                                    Potrivit lui Baldovici, „Air Moldova”, întreprindere unde statul deține 100% din acțiuni, a fost inclusă în lista proprietăților statului pasibile privatizării încă în 2008 și trebuia să fie scoasă la mezat în 2015. Însă, din cauze de ordin politic, lucrul acesta nu s-a întâmplat până în prezent.

                                                                                                                                                                                                    Ca să facă față schimbărilor de pe piața internațională, „Air Moldova” trebuia să atragă investitori cu ani în urmă. Cu părere de rău acest lucru nu a fost făcut. Cauza principală o regăsim pe segmentul politic și în instabilitatea instituțională din jurul acestei întreprinderi”, a conchis directorul APP.

                                                                                                                                                                                                    De remarcat că, la acel moment, pe fundalul unei creșteri în 2017 a cifrei de afaceri până la 145 milioane de euro (2,9 miliarde de lei moldovenești), compania suporta pierderi de 9,5 milioane euro. În prima jumătate a anului 2018 pierderile au mai crescut cu alte 7,6 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                    Comisia parlamentară a constatat că în perioada 2013-2017 la Întreprinderea de stat „Air Moldova” a avut loc o creștere artificială a cheltuielilor în raport cu veniturile, în rezultatul cărora a fost compromisă în totalitate viabilitatea întreprinderii. Astfel persoane responsabile din cadrul entității, având o atitudine neglijentă, au gestionat ineficient activitatea întreprinderii, înregistrând pierderi de 1, 283 mlrd lei.

                                                                                                                                                                                                    Licitație trucată

                                                                                                                                                                                                    Drept urmare, compania a fost expusă la mezat la un preț derizoriu. Complexul patrimonial unic ÎS „Air Moldova” a fost evaluat înainte de privatizare la 48,23 milioane lei. Potrivit unui raport ulterior al Curții de Conturi prețul real al complexului a fost estimat la peste 300 milioane lei, de șase ori mai mare decât valoarea cerută de APP. De fapt, comisia parlamentară concluzionează că așa zisul concurs a fost aranjat pentru o singură companie – SRL Civil Aviation Group, înregistrată doar cu 12 zile înainte de depunerea ofertei.

                                                                                                                                                                                                    Comisia de concurs a admis neregulamentar oferta SRL Civil Aviation Group, deși ultima nu a prezentat copiile situațiilor financiare pe perioada de gestiune anterioare autentificate de organul statistic teritorial, în lipsa unor indicatori de activitate economico-financiară cuantificabili, dar și a faptului că această compania aeriană nu a avut experiența de activitate de antreprenoriat.

                                                                                                                                                                                                    În baza faptului concursului trucat, Procuratura a deschis cu un an în urmă o cauză penală însă până în prezent nimeni din fosta conducerea APP nu a fost pus sub acuzare.

                                                                                                                                                                                                    De fapt, datele prezentate de comisie arată că privatizarea a fost inițiată exact pentru ca această companie să ajungă în proprietatea unui investitor stabilit din timp.

                                                                                                                                                                                                    Privatizare cu bani împrumutați

                                                                                                                                                                                                    Mai mult, măcar nici banii pentru privatizare nu aparțineau investitorului. Comisia de anchetă a constatat că la 28 septembrie 2018 compania de asigurări Moldasig a efectuat două transferuri în suma totală de 59,22 milioane lei către SRL „Style Design Imobil” chipurile pentru procurarea a 55 % din acțiunile altei companii „Style Design Company” SA. Ambele companii au fost fondate la 12 – 13.09.2018 de către doi cetățeni ruși – Roman Mishchenkov și Igor Duliga, despre care vice-președintele parlamentului moldovean Alexandru Slusari crede că sunt persoane interpuse oligarhului Vladimir Plahotniuc, cel care conducea, de facto, la acea oră Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                    În aceeași zi, pe 28 septembrie, „Style Design Imobil” SRL a transferat ca împrumut suma menționată de 59,2 milioane de lei persoanei fizice Olga evdochimpova, care nu figurează ca fondator al vreunei persoane juridice şi nici nu avea venituri salariale pe parcursul ultimilor ani. La rândul său, aceasta a retras în numerar de la banca Moldova-Agroindbank 2,3 milioane de euro şi 13,25 milioane de lei (în total 58,7 milioane de lei). De remarcat că tranzacțiile respective au avut loc după încheierea zilei operaționale – contrar cerințelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

                                                                                                                                                                                                    La 1 octombrie 2018 sumele bănești, în volum similar, au fost integrate în circuitul financiar de către co-fondatorul „Civil Aviation Group” SRL – Andrei Ianovici (a.n. 25.07.1979), persoană din anturajul lui Ilan ȘOR, care a completat contul său deținut la MAIB – cu sumele de 2,26 milioane de euro şi respectiv 300 mii de euro (în total 50,2 milioane de lei). Ulterior Andrei Ianovici a acordat ca împrumut de la fondator suma de 50,05 milioane de lei către „Civil Aviation Group” . În aceeași zi, compania a transferat 49,8 milioane de lei către Trezoreria de Stat – ca plată pentru privatizarea „Air Moldova”.

                                                                                                                                                                                                    La data de 26 iulie 2019, la o lună după ce Plahotniuc a fost debarcat de la putere și a fugit din Republica Moldova, Centrul Național Anticorupție a pornit o cauză penală pe această tranzacție cu elemente de spălare de bani. Șase persoane sunt puse sub învinuire, iar Andrei Ianovici este fugar și a fost anunțat în căutare.

                                                                                                                                                                                                    Blue Air – paravan pentru o privatizare frauduloasă

                                                                                                                                                                                                    De remarcat că unul din fondatorii Civil Aviation Group era la acel moment și operatorul aerian low-cost românesc Blue Air.

                                                                                                                                                                                                    Suntem mândri că „Air Moldova” a intrat în marea familie Blue Air şi ne bucurăm să fim aici în anul Centenarului“, declara la acel moment Marius Puiu, directorul general al Blue Air.

                                                                                                                                                                                                    Prezența Blue Air în acest consorțiu a fost, de fapt, una de fațadă, pentru a da o oarecare valoare companiei Civil Aviation Group, fondată cu doar 12 zile până la privatizare.

                                                                                                                                                                                                    La mai puțin un an de la privatizare, Blue Air se retrage din acționariatul companiei, cedând pachetul letonului Dzintars Pomers, care exercită şi funcţia de administrator al companiei Civil Aviation Group.

                                                                                                                                                                                                    Retragerea a avut loc în perioada 18 septembrie – 7 octombrie 2019, exact când Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) a CNA şi Procuratura Anticorupţie au anunțat că au aplicat sechestru în valoare de 301,6 milioane de lei pe capitalul „Air Moldova”, dar și pe cel al Civil Aviation Group.

                                                                                                                                                                                                    În aceeași perioadă ARBI a aplicat sechestru în valoare de circa 670 de milioane de lei şi pe bunuri și active care aparţin companiei „Air Moldova”, inclusiv automobile, imobile, dar şi două aeronave.

                                                                                                                                                                                                    Se propune revenirea la situaţia anterioară privatizării

                                                                                                                                                                                                    Viitorul companiei rămâne incert. Deși proprietarii sunt gata să lupte până la capăt pentru această proprietate, tot mai multe detalii scoase la iveală de către Comisia parlamentară de anchetă pun sub semnul întrebării legalitatea privatizării din 2018, fapt ce ar putea declanșa rezilierea contractului de privatizare. Unica soluţie pertinentă de moment în cazul „Air Moldova”, recomandată de experţi, ar fi revenirea la situaţia anterioară privatizării. În acest sens, experții susţin că este necesar de a distinge două opţiuni – anularea contractului de vânzare-cumpărare sau rezilierea lui.

                                                                                                                                                                                                    Totodată, ei recomandă ca în cazul rezilierii sau anulării contractului, cea mai pertinentă opţiune ar fi privatizarea veritabilă a companiei aeriene către un cumpărător de bună credinţă cu capacitatea de a dezvolta afacerea.

                                                                                                                                                                                                    În acest context, legislatia permite instituirea unei administrări speciale în cazul unor circumstanţe excepţionale, privatizarea prin proiect individual şi atragerea unui consultant financiar.

                                                                                                                                                                                                    La „Air Moldova” administraţia specială ar putea fi instituită pe termen de doi ani, cu condiţia desemnării unui administrator internaţional, preferabil o companie specializată în tranzacţii de privatizare cu experienţă în aviaţia comercială.

                                                                                                                                                                                                    Obiectivul administratorului special ar fi stabilizarea financiară a companiei, organizarea auditului şi evaluarii după standardele internaţionale.

                                                                                                                                                                                                    capital

                                                                                                                                                                                                    Piata de capital din Romania a adus cresteri semnificative pentru investitorii prezenti la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Intr-un context dominat de pandemia de coronavirus, ultimele 12 luni au adus o crestere de 17,7% la nivelul indicelui BET-TR, care include si dividendele. Astfel, in ultima sedinta de tranzactionare din februarie 2020 BET-TR se afla la un nivel de 14.599 de puncte, pentru ca la finalul lunii trecute sa ajunga la 17.179 puncte. Aproape un sfert din ritmul total de crestere din ultimele 12 luni, de peste 4 puncte procentuale, a fost realizat la nivelul indicelui BET-TR in ianuarie si februarie anul acesta. 

                                                                                                                                                                                                    Valoarea totala a tranzactiilor cu toate tipurile de instrumente financiare a fost in crestere la finalul primelor doua luni ale acestui an comparativ cu perioada similara a anului trecut. Pe Piata Reglementata a BVB au fost realizate tranzactii totale de 2,25 miliarde lei, +16,4% fata de ianuarie-februarie 2020. Pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare, valoarea cumulata a tranzactiilor a ajuns la 187 milioane lei in primele doua luni ale anului comparativ cu un nivel de 42 de milioane de lei in 2020, ceea ce inseamna o crestere de 343%.

                                                                                                                                                                                                    „Remarcam un interes crescut pentru companiile asa-numite de crestere listate pe segmentul AeRO al BVB, dar si pentru companiile cu un istoric solid listate pe piata reglementata. Aceasta efervescenta este reflectata si in nivelul de tranzactionare cu diferite tipuri de instrumente financiare, iar valoarea totala a tranzactiilor a depasit 2,4 miliarde de lei in primele doua luni luand in calcul cele doua piete care au avut cresteri semnificative, de 16% pentru piata reglementata si de 340% pentru AeRO. Anul 2021 a inceput intr-o nota puternic optimista pentru Bursa de Valori Bucuresti. Acest fapt este rezultatul cumulativ, pe de o parte, al eforturilor constante depuse de BVB de a se promova ca un pilon esential de finantare si, pe de alta parte, de o intelegere mai buna si incredere sporita in randul actionarilor companiilor romanesti care sesiseaza oportunitatile multiple oferite de prezenta pe bursa,” a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                    „Suntem intr-un moment pozitiv pentru piata, in care premisele pentru a accelera dezvoltarea pietei de capital sunt create, ele trebuie doar fructificate de participantii la piata. De asemenea, unul dintre obiectivele BVB de a creste reprezentativitatea Romaniei in indicii internationali capata tot mai multa consistenta. Din martie, Romania se prezinta in fata investitorilor internationali care urmaesc indicii FTSE Russell cu patru companii: Banca Transilvania si Nuclearelectrica in indicii All-Cap, Bittnet si TeraPlast in indicii Micro Cap. Sunt sanse ca aceasta lista sa includa, in cadrul evaluarilor din 2021 ale FTSE Russell, cel putin inca o companie. In plus, tot mai multi romani au ales sa devina investitori la bursa si numarul lor este in crestere. Acest fapt se reflecta si in nivelul activitatii de tranzactionare si ne bucura sa vedem o lichiditate in crestere in acest an dupa un 2020 foarte bun: in primele doua luni, lichiditatea medie zilnica a fost peste nivelul aceleiasi perioade din 2020. Continuam eforturile de imbunatatire a lichiditatii intregii piete si avem in vedere o serie de initiative care sa stimuleze vizibilitatea emitentilor, precum acoperirea cat mai multor companii prin rapoarte de analiza si promovarea standardelor ESG in randul companiilor listate,” a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al BVB.

                                                                                                                                                                                                    Activitatea investitionala la BVB isi continua parcursul ascendent in prima parte a anului 2021, dupa rezultatele record obtinute in 2020 cand investitorii prezenti pe bursa romaneasca au tranzactionat instrumente financiare in valoare totala de 18,3 miliarde lei, echivalentul a 3,77 miliarde euro. A fost cea mai mare valoare anuala inregistrata vreodata pe segmentul principal al bursei romanesti si a depasit cu aproape 25% recordul anterior consemnat in anul 2007.

                                                                                                                                                                                                    COVID-19 a crescut inegalitățile între femei și bărbați pe piața muncii, mai multe femei fiind în situația de a-și pierde sau de a renunța la locul de muncă în timpul pandemiei, potrivit raportului PwC Women in Work Index, care măsoară gradul de independență economică a femeilor din țările membre OCDE.

                                                                                                                                                                                                    Indicele analizat este estimat să scadă cu 2,1 puncte între 2019 și 2021 și va începe să recupereze abia din 2022, când va recâștiga doar 0,8 puncte.

                                                                                                                                                                                                    ”Pandemia a venit cu multe restricții, a închis afaceri, grădinițe și școli, ceea ce a contribuit la pierderea multor locuri de muncă. Mai mult, școala online a implicat și necesitatea de a sta acasă cu copiii, ceea ce a afectat în special femeile. Fie că vorbim despre consecința pierderii locurilor de muncă, reducerii veniturilor sau pur și simplu stresului adițional generat de munca de acasă, grija pentru sănătatea familiei, etc., femeile sunt mult mai vulnerabile. Cercetările arată că întreruperile în carieră au un impact negativ pe termen lung asupra perspectivelor femeilor pe piața muncii, de multe ori ele întorcându-se pe poziții cu calificări reduse și salarii mai mici. De aceea, este esențial ca atât la nivel guvernamental, cât și de companie să existe programe de incluziune și dezvoltare pentru femei. Nu este vorba despre discriminare pozitivă, ci despre recunoașterea aportului social și economic indirect, dar esențial, pe care femeile și mamele, în special, îl aduc omenirii”,  a declarat Oana Munteanu, Director Consultanță în Resurse Umane PwC România.

                                                                                                                                                                                                    În 17 din cele 24 de țări OCDE care au raportat o creștere globală a șomajului în 2020 – femeile au fost cele mai afectate.  Comparativ cu 2019, rata anuală a șomajului OECD în 2020 a crescut cu 1,7 procente puncte pentru femei (de la 5,7% în 2019 la 7,4% în 2020) și 1,5 puncte procentuale pentru bărbați.

                                                                                                                                                                                                    Datele colectate în raportul PwC arată că la nivel global, 40% dintre femeile care lucrează (aproape 510 milioane) sunt angajate în sectoare foarte afectate de COVID-19, precum  turismul, divertismentul și servicii de recreere, comerț și produse alimentare. Comparativ, 37% dintre bărbații lucrează în aceste sectoare. 

                                                                                                                                                                                                    În România, deși în decembrie rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (5,1%, față de 4,6%), gradul de ocupare este mai mare la bărbaţi, de 74,9%, faţă de 56,9% la femei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

                                                                                                                                                                                                    Pentru a anula problemele provocate de COVID-19 femeilor care muncesc, până în 2030, progresul către egalitatea de gen trebuie să fie de două ori mai rapid decât rata sa istorică.

                                                                                                                                                                                                    Clasamentul Women in Work Index 2021

                                                                                                                                                                                                    Primele locuri în topul țărilor cu cele mai mari progrese pe piața muncii pentru femei sunt deținute de Islanda, Suedia și Noua Zeelandă, în timp ce ultimele poziții aparțin Mexicului, Coreei de Sud și Chile.

                                                                                                                                                                                                    Dintre țările din Europa Centrală și de Est, Slovenia ocupă locul cel mai înalt (poziția 4). Polonia s-a clasat pe locul 11, Ungaria pe locul 18, iar Estonia pe locul 19. Republica Cehă și Slovacia se află doar în ultima treime a listei, clasându-se pe locul 22 și respectiv pe locul 26.

                                                                                                                                                                                                    Women in Work Index

                                                                                                                                                                                                    Despre PwC

                                                                                                                                                                                                    Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Suntem o rețea de firme prezentă în 155 de țări cu mai mult de 284.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

                                                                                                                                                                                                    Compania care se ocupă cu extragerea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din Republica Moldova nu a achitat niciun bănut la buget, deși ar fi trebuit să efectueze plăți în valoare de milioane de dolari, susține deputatul Platformei Demnitate și Adevăr Alexandru Slusari.

                                                                                                                                                                                                    Deputatul a scris pe pagina sa de Facebook că din 2008 și până astăzi, dreptul de extragere a zăcămintelor de petrol și gaze aparține companiei Valiexchimp, care l-a obținut în acel an de la Redeco.

                                                                                                                                                                                                    „Contractul prevede ca concesionarul să achite statului o plată de arendă pentru petrolul și gazele extrase în mărime de 20 procente din valoarea zăcămintelor extrase sau așa numita redevență. Ce a fost până la 2010 noi încă nu ne-am lămurit. Dar cum credeți cât a fost achitat în perioada 2010-2019 ? ZERO.
                                                                                                                                                                                                    De ce? Răspunsul este mai ridicol decât cel al lui Dodon. Comisia guvernamentală și compania respectivă timp de ZECE ANI nu au putut identifica modalitatea achitării redevenței. Deci, asta este formula crimei economice în proporții deosebit de mari împotriva cetățenilor Moldovei, comisă de așa zișii demnitari de stat”, a menționat Slusari.

                                                                                                                                                                                                    El susține că în „perioada 2010-2019 compania a extras aproape 85 mii tone de petrol și circa 0,87 mln m3 de gaze”.

                                                                                                                                                                                                    „Un calcul preventiv denotă că doar la extragerea petrolului statul a pierdut un venit de peste 8 mln dolari. Plus la toate, în perioada respectivă compania nu a plătit taxa pentru resurse naturale”, a mai precizat el.

                                                                                                                                                                                                    „Din 2018 întreprinderea Valiexchimp a intrat în procesul de insolvabilitate. În creanțele creditorului față de stat nu au fost incluse nici redevența și nici taxa pe resurse, neachitate până în prezent. Însă… compania continuă să extragă petrol și gaze naturale, chiar dacă contractele de concesiune sunt expirate, întrucât comisia guvernamentală de monitorizare din 2018 NU are nicio viziune asupra unui eventual răspuns la întrebarea: ce e de făcut mai departe cu zăcămintele, care sunt proprietate a tuturor cetățenilor. Dar în haosul actual nici nu prea avem cu cine vorbi în structurile guvernamentale”, a subliniat Alexandru Slusari.

                                                                                                                                                                                                    fluent in finante

                                                                                                                                                                                                    Ministerul Finantelor (MF) deruleaza, in perioada 1 – 19 martie, o noua oferta publica pentru vanzarea de titluri de stat Fidelis pentru populatie in lei si euro la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), in urma succesului ofertelor derulate in 2020, prin care a atras 4,74 miliarde lei (aproape 1 miliard de euro).

                                                                                                                                                                                                    Ministerul Finantelor (MF) revine pe piata de capital cu trei noi emisiuni de titluri de stat Fidelis pentru populatie, in urma succesului ofertelor publice de vanzare derulate in 2020, prin care a atras 4,74 miliarde lei (aproape 1 miliard de euro). Noua oferta de vanzare de titluri de stat din programul Fidelis se deruleaza la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in perioada 1 – 19 martie, cand pot fi subscrise titluri de stat in lei cu scadenta de 1 si 3 ani, si respectiv in euro, cu scadenta de 5 ani.

                                                                                                                                                                                                    „Oferta lansata in luna martie de Ministerul Finantelor se inscrie in obiectivul nostru de a dezvolta piata titlurilor de stat pentru populatie prin oferte de economisire, chiar si dupa un an cu provocari asa cum a fost 2020, demonstrand ca cererea pentru alternative avantajoase de plasare a economiilor oferite de Statul Roman este in crestere. Multumim partenerilor nostri institutii de credit si intermediari care participa cu toata implicarea in ofertele Fidelis. Multumim BVB pentru increderea in instrumentele lansate de Ministerul Finantelor si punerea la dispozitia investitorilor persoane fizice a platformei pentru tranzactionarea titlurilor de stat Fidelis”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finantelor.

                                                                                                                                                                                                    „Ne bucuram ca Ministerul Finantelor continua programul Fidelis pentru titluri de stat pentru populatie pentru ca este o reconfirmare solida a faptului ca bursa este un canal viabil de finantare atat pentru companii, cat si pentru Statul Roman. Sumele plasate de romani in ofertele pentru titlurile de stat Fidelis derulate anul trecut sunt impresionante, pentru ca vorbim despre aproape un miliard de euro. Totodata, continuarea acestui program este o reconfirmare a parteneriatului foarte bun pe care Statul Roman il are cu piata de capital si ai carui beneficiari finali sunt romanii, deoarece prin achizitia titlurilor de stat, pe de o parte, cetatenii participa direct la programele de investitii in economie, iar pe de alta parte, sumele plasate in titlurile de stat le aduc un randament mai bun decat daca ar fi plasate in depozite bancare”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                    „Investitia in titluri de stat poate fi un prim pas in lumea investitiilor pentru multi romani. Vorbim de un plasament cu un grad de risc foarte redus si care, odata listate, ii ofera investitorului o flexibilitate in administrarea banilor sai, astfel ca le poate vinde oricand doreste, sau poate sa mai cumpere. Aceasta flexibilitatea este deja vizibila in volumele de tranzactionare inregistrate de titlurile de stat Fidelis emise anul trecut, investitorii realizand zilnic tranzactii cu acestea. Ne dorim ca din ce in ce mai multi romani sa caute plasamentele cele mai rentabile pentru economiile lor, iar prin titlurile de stat pentru populatie, avem o paleta cat mai diversificata de astfel de plasamente”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                    Cele trei noi emisiuni de titluri de stat sunt adresate exclusiv investitorilor persoane fizice, iar valoarea minima a unei subscrieri la emisiunile in lei este de 5.000 de lei, in timp ce pentru emisiunea in euro valoarea minima care poate fi subscrisa este de 1.000 de euro. Conform legislatiei in vigoare, dobanzile si castigurile de capital realizate din detinerea si tranzactionarea titlurilor de stat emise de Statul Roman prin Ministerul Finantelor sunt venituri netaxabile.

                                                                                                                                                                                                    Titlurile de stat sunt oferite in Romania exclusiv persoanelor fizice rezidente si nerezidente, cu exceptia persoanelor care nu au implinit varsta de 18 ani pana la data inchiderii ofertei inclusiv. Sindicatul de intermediere al ofertei este format din: BT Capital Partners (Lead Manager) & Banca Transilvania, BCR, BRD. De asemenea, subscrierile se pot efectua in cadrul ofertei si prin intermediul Participantilor Eligibili, care reprezinta orice intermediar autorizat de ASF (altul decat BTCP, BCR si BRD), care este societate de investitii financiare sau institutie de credit acceptata ca participant la sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti si care a semnat angajamentul privind respectarea conditiilor de derulare a ofertei si a prevederilor prospectului de emisiune si a transmis angajamentul catre Lead Manager.

                                                                                                                                                                                                    Alocarea titlurilor de stat subscrise in cadrul ofertei se va efectua la data alocarii (19 martie 2021), iar numarul final de titluri de stat oferite va fi stabilit de catre emitent cu consultarea sindicatului de intermediere. Ordinele aferente subscrierilor alocate investitorilor pe baza subscrierilor validate de membrii sindicatului de intermediere/Participantii Eligibili vor fi inregistrate in sistemul de tranzactionare al BVB dedicat ofertelor publice (titluri de stat). Alocarea titlurilor de stat efectuata de sindicatul de intermediere impreuna cu emitentul este obligatorie si este angajanta pentru investitori.

                                                                                                                                                                                                    Prima zi de tranzactionare este preconizata sa fie 25 martie 2021.

                                                                                                                                                                                                    bursa

                                                                                                                                                                                                    Bursa de Valori Bucuresti (BVB) aduce pe piata un nou produs dedicat investitorilor si tuturor celor interesati de tranzactionare si evolutia instrumentelor financiare listate la BVB. Noul terminal Exchange Live / Bursa in direct 2.0 a fost realizat in-house de specialistii Bursei de Valori Bucuresti si este un terminal desktop web-based accesat prin internet din browser fara a necesita instalarea de software dedicat.

                                                                                                                                                                                                    Terminalul de vizualizare a pietei in timp real aduce o multitudine de caracteristici, printre care amintim: vizualizare selectiva si simultana a diverse seturi de date (cotatii, grafice, stiri, performanta instrumente financiare, adancimea pietei, tranzactii intraday) pentru a avea intr-un singur ecran informatiile de interes, interfata personalizabila drag&drop, „heat maps” pentru vizualizarea rapida si comparativa a performantei istorice a companiilor din componenta indicilor, export de date pentru analiza offline, solutie moderna de realizare a graficelor.

                                                                                                                                                                                                    „Vocea investitorilor este in centrul activitatii Bursei de Valori Bucuresti si ne dorim sa le oferim cele mai bune solutii tehnologice pe care sa le utilizeze atunci cand isi construiesc strategiile de investitii, dar si pentru a fi la curent cu cele mai recente informatii despre evolutia instrumentelor pe care le urmaresc. Terminalul este de un real ajutor tuturor celor interesati de investitii, BVB concentrandu-se pe accelerarea si adoptarea unor instrumente cat mai complexe si utile investitorilor, pentru a face procesul investitional mult mai facil si accesibil”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                    Foarte utile sunt elementele de analiza tehnica, terminalul cuprinzand zeci de indicatori, comparator pentru instrumente si indici, alerte de preturi, liste personalizabile cu instrumente financiare, registrul de ordine pe mai multe nivele de pret, topuri de tranzactionare si date curente de tranzactionare pentru toate tipurile de instrumente si toate pietele. De asemenea, este posibila crearea unui portofoliu virtual pentru cei care doresc sa testeze diverse strategii de investitii fara a-si investi efectiv si banii in instrumentele respective.

                                                                                                                                                                                                    „Tehnologia joaca un rol din ce in ce mai important in functionarea bursei si este important sa ajutam investitorii sa acceseze piata cu ajutorul tehnologiei. Totodata, analizam si diferite solutii tehnologice pentru a facilita si accesul emitentilor la piata, procesul de listare a diferitelor instrumente putand fi mult usurat folosind tehnologia. Deja am facut primii pasi la nivelului Grupului Bursa de Valori Bucuresti si, in curand, prin intermediul Depozitarului Central, vom oferi brokerilor un nou serviciu pentru identificarea si profilarea clientilor pentru deschiderea 100% online a conturilor de investitii la BVB”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                    Exchange Live / Bursa in Direct poate fi testat gratuit pana la data de 22 mai 2021 de orice persoana isi creeaza cont de utilizator pe website-ul Bursei de Valori Bucuresti (www.bvb.ro).

                                                                                                                                                                                                    Suita de aplicatii dezvoltate de Bursa de Valori Bucuresti cuprinde propriul sistem de tranzactionare Arena, extinsa prin platforma online de tranzactionare ArenaXT, aplicatiile pentru smartphone din categoria BVB Trading destinate investitorilor de retail, precum si platformele Arena Post-Trading pentru decontare si actiuni corporative, dezvoltate de BVB pentru Depozitarul Central.

                                                                                                                                                                                                    Interesele Ungariei în domeniul politicii de securitate, al protecţiei sănătăţii, al economiei şi al energiei necesită o consolidare continuă a relaţiei de cooperare cu Turcia, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, joi, la Budapesta, la conferinţa de presă care a urmat convorbirilor avute cu ministrul de externe turc, Mevlüt Çavuşoglu.

                                                                                                                                                                                                    Ministrul ungar a subliniat faptul că în Turcia trăiesc peste 4 milioane de migranţi. Dacă ar porni cu toţii spre Europa, “noi toţi ne-am găsi într-un mare necaz”, în primul rând pentru că imigraţia ilegală reprezintă acum şi un risc sanitar. A făcut apel la politicienii europeni şi la cei de la Bruxelles să ţină cont de această situaţie când dau declaraţii critice la adresa Turciei.

                                                                                                                                                                                                    Toată lumea se luptă cu pandemia de coronavirus, soluţia va veni odată cu vaccinul, a afirmat Péter Szijjártó. Ţările care au vaccin pot salva vieţile cetăţenilor şi economia ţării, a adăugat.

                                                                                                                                                                                                    Vaccinul va fi necesar timp de ani de zile. În Turcia se află în curs de desfăşurare 17 programe de dezvoltare a vaccinurilor. În cazul celui mai avansat se va termina în curând faza a doua a testării clinice, Ungaria având posibilitatea de a participa la faza a treia, a anunţat ministrul.

                                                                                                                                                                                                    Cooperarea economică stă pe baze stabile, a spus ministrul. Cu toate că, anul trecut, economia mondială a regresat cu 9%, schimburile comerciale între Ungaria şi Turcia au crescut cu 6%.

                                                                                                                                                                                                    În Turcia a demarat prima mare investiţie ungară sprijinită de guvernul ungar în urma căreia se va construi o uzină producătoare de instrumente medicale folosite în neonatologie la Ankara, o investiţie de 800 de milioane de forinţi (2,22 milioane euro). O investiţie turcă în valoare de 70 de miliarde de forinţi (194,4 milioane euro) se află în stadiu avansat de negociere, este vorba de investiţia unei firme turce de materiale pentru ambalat care ar înfiinţa 330 locuri de muncă, a precizat ministrul ungar. S-a consumat şi primul succes în domeniul cooperării economice în Africa, astfel că firme ungare şi turceşti vor echipa împreună 7 spitale din Ghana cu instrumente oncologice, în cadrul unui proiect în valoare de 100 milioane dolari.

                                                                                                                                                                                                    În Europa Centrală, siguranţa aprovizionării cu energie a fost întotdeauna o chestiune de importanţă critică. În octombrie anul acesta se va face un mare pas înainte, datorită deschiderii unui nou culoar de transport al gazului natural din direcţia Sud spre Ungaria, trecând prin Turcia, Bulgaria şi Serbia. Pe această cale vor putea fi transportaţi în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaz anual.

                                                                                                                                                                                                    Mevlüt Çavuşoglu a precizat că Ungaria este un partener strategic al Turciei.

                                                                                                                                                                                                    El a subliniat că Ungaria se află printre cei mai importanţi parteneri ai Turciei, relaţiile se află în permanentă dezvoltare în domeniul politicii de securitate precum şi în alte domenii.

                                                                                                                                                                                                    Ministrul turc a menţionat că Ungaria participă cu rol de observator în Consiliul Turcic, a cărui preşedinţie va fi preluată de Turcia, care doreşte să-i invite la următorul summit şi pe Viktor Orbán şi Péter Szijjártó, a anunţat Çavuşoglu.

                                                                                                                                                                                                    În cursul conferinţei de presă, Péter Szijjártó a declarat că i-a solicitat omologului său turc să ţină o cuvântare la reuniunea ambasadorilor. Acest lucru este important – a adăugat – pentru că Turcia face parte din actorii importanţi şi factorii de influenţă ai politicii şi economiei mondiale.

                                                                                                                                                                                                    Luni, 22 februarie 2021, a fost lansată procedura de atribuire având ca obiect achiziția serviciului de proiectare (faza P.A.C.+P.T.+D.E.E.şi asistenţă tehnică din partea proiectantului) și a execuției de lucrări pentru obiectivul „Înființare Parc Științific și Tehnologic Bihor” de pe str. Ceyrat, nr.4, Oradea.

                                                                                                                                                                                                    Valoarea estimată a lucrărilor de proiectare și execuție este de 19 597 503.00 lei (fără TVA), iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 12 martie 2021, ora 15:00.

                                                                                                                                                                                                    Obiectivul general al proiectului este crearea unei infrastructuri de inovare și transfer tehnologic în județul Bihor.

                                                                                                                                                                                                    Proiectul constă în construirea și dotarea unei clădiri cu regim de înălțime P+2E și o suprafață desfășurată de 5.417.78 mp, cu destinația de Parc Științific și Tehnologic. Totodată, va fi amenajată o parcare de 63 de locuri pentru autoturisme, dintre care două destinate persoanelor cu handicap locomotor. Va fi instalat și un rastel pentru biciclete.

                                                                                                                                                                                                    Parcul Științific și Tehnologic Bihor, prin Universitatea din Oradea, va oferi servicii de transfer tehnologic către agenții economici în următoarele domenii de specializare inteligentă: eco-nano-tehnologii și materiale avansate, tehnologii informaționale și de comunicații, spațiu și securitate, sănătate, bioeconomie, energie, mediu și schimbări climatice.

                                                                                                                                                                                                    Valoarea totală a proiectului este de 32 976 255.68 lei, din care 32 476 255.68 lei este aportul U.A.T. Județul Bihor, iar 500 000 lei, al Universității Oradea. Din suma aferentă Consiliului Județean Bihor, respectiv 32 476 255.68 lei, contribuția proprie este de 51,82% (16 831 853.20 lei), restul fiind fonduri nerambursabile.

                                                                                                                                                                                                    Proiectul a fost cuprins pentru finanțare în Programul Operațional Regional 2014-2020, iar perioada de implementare este de 60 de luni de la data depunerii lui, respectiv între 01.08.2018 și 31.07.2023.

                                                                                                                                                                                                    Proiectul a demarat pe 30 ianuarie 2018, când Consiliul Județean Bihor a aprobat asocierea dintre U.A.T. Județul Bihor și Societatea Parcuri Industriale Bihor S.A. în scopul înființării Societății Parc Științific și Tehnologic Bihor SRL. Un an mai târziu, pe 12 februarie 2019, pentru realizarea Parcului Științific și Tehnologic Bihor a fost încheiat un acord de parteneriat între Consiliul Județean Bihor, Universitatea din Oradea, Societatea Parcuri Industriale Bihor S.A. și Societatea Parc Științific și Tehnologic Bihor SRL.

                                                                                                                                                                                                    În urma reorganizărilor instituțiilor din subordinea Consiliului Județean Bihor, de la sfârșitul anului 2020, Societatea Parcuri Industriale Bihor S.A va fi înlocuită, în cadrul proiectului, de Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO).

                                                                                                                                                                                                      Comunitățile rurale din regiunile Cahul și Ungheni se dezvoltă datorită asistenței Uniunii Europene. Iniţiative de promovare a turismului rural durabil, de dotare a grădinițelor cu echipament smart, de renovare a parcurilor şi a staţiilor de aşteptare a transportului public pentru a facilita mobilitatea comunitară; de sprijin pentru afacerile existente – dotarea cu echipament modern a brutăriilor, avicolelor sau mini-întreprinderilor de lactate – vor fi lansate în acest an în 26 comunități rurale. Satele, beneficiare de finanțare europeană, sunt membre a patru grupuri de acțiune locală câștigătoare ale programului de granturi, ediția 2020, desfășurat de Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie.

                                                                                                                                                                                                      Grupurile de acțiune locală „Lunca Prutului de Jos”, „Movila Măgura”, „Cişmeaua Sudului” şi „Valea Halmagei” au beneficiat de asistență în valoare totală de 200.000 euro, fonduri europene, investită în proiecte de dezvoltare comunitară şi de creare de noi locuri de muncă în satele din regiunile Cahul şi Ungheni. Fiecare grup de acţiune locală beneficiar de grant în valoare de 50.000 euro a lansat apeluri locale de finanţare de proiecte.

                                                                                                                                                                                                      10 inițiative de dezvoltare vor contribui la valorificarea potențialului natural și atragerea de turiști în prima Rezervație a biosferei din Republica Moldova – Lunca Prutului de Jos’. Mă bucur că datorită grantului acordat, grădinița din satul Văleni se modernizează, urmând a fi dotată cu ozoboți și alt echipament SMART. De asemenea, vor fi renovate și dotate o cramă de vinuri, o brutărie, o unitate de producere a sosurilor şi dulcețurilor după reţete tradiţionale”, spune Silvia Ştirbeţ, preşedinta GAL „Lunca Prutului de Jos”.

                                                                                                                                                                                                      În total, 47 de micro-proiecte de dezvoltare vor fi realizate în comunităţile rurale din regiunile Cahul şi Ungheni. Noile proiecte vor crea cel puțin 30 locuri noi de muncă în cele 4 LAG-uri. Implementarea micro-proiectelor va contribui și la dezvoltarea durabilă a comunităților prin utilizarea soluțiilor verzi, precum tehnologia LED pentru extinderea iluminatului public în câteva localități, dotarea companiilor locale cu tehnologii moderne și eficient energetic, dar și promovarea mersului pe bicicletă prin instalarea parcărilor pentru transport eco.

                                                                                                                                                                                                      Ne bucurăm că majoritatea satelor membre ale GAL Cișmeaua Sudului vor beneficia de finanțare din grantul european. 12 inițiative au fost selectate din cele 34 depuse. În acest an, în satul Alexanderfeld va fi renovată o porţiune din parcul central, în s. Cişmichioi vor fi modernizate stațiile de transport public din localitate, iar în Pelinei va fi instalat sistem de irigare pentru plantațiile de viță de vie și levănțică”, a descris câteva din proiectele câştigătoare Dmitri Ianul, manager GAL „Cişmeaua Sudului”.

                                                                                                                                                                                                      Create relativ recent, GAL-urile atrag investiţii importante la nivel comunitar datorită abordării europene LEADER, care e inovatoare și participativă, contribuind astfel la reducerea dezechilibrelor economice și sociale și a disparităților dintre urban-rural.

                                                                                                                                                                                                      GAL Movila Măgură are trei ani de activitate. Ne bucurăm că anul acesta satele membre primesc un nou impuls de dezvoltare. 12 iniţiative de dezvoltare economică locală care vor crea cel puţin 10 locuri noi de muncă vor beneficia de finanţare europeană, oferită în cadrul Programului EU4Moldova: Regiuni-cheie. În Negurenii Vechi vom derula în paralel câteva iniţiative: recoltarea merelor după o tehnologie modernă, modernizarea magazinului din localitate, promovarea localităţii prin organizarea de expoziţii virtuale”, spune Maria Galiţ, preşedintă GAL „Movila Măgură”.

                                                                                                                                                                                                      Cel puțin 12 noi locuri de muncă vor fi create datorită grantului acordat GAL „Valea Halmagei”. „Servicii mobile de vulcanizare, tehnologii ecologice în domeniul viticulturii, crearea unui parc multifuncțional, extinderea iluminatului public stradal, sunt câteva din totalul de 13 iniţiative selectate ce vor fi realizate începând cu acest an în comunităţile membre ale GAL Valea Halmagei”, susţine Elena Enachi, președintă GAL „Valea Halmagei”.

                                                                                                                                                                                                      Acesta este primul apel de granturi pentru GAL-urile din regiunile Cahul și Ungheni organizat de Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie. Următorul apel de granturi va fi anunțat în 2022.

                                                                                                                                                                                                      În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate 32 de Grupuri de Acţiune Locală care acoperă 35% din zonele rurale.

                                                                                                                                                                                                      ***

                                                                                                                                                                                                      Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea inteligentă, verde, incluzivă și sustenabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

                                                                                                                                                                                                      Mutarea sediului Băncii Internaţionale de Investiţii întăreşte poziţia Ungariei în lumea finanţelor internaţionale, a spus ministrul ungar al Finanţelor, Mihály Varga, vineri, în faţa presei, cu ocazia inaugurării noului sediu al băncii în Budapesta.

                                                                                                                                                                                                      Ministrul a subliniat că Ungaria a luat o hotărâre corectă în 2015 când a aderat la Banca Internaţională de Investiţii. Printre rezultatele evocate de ministru figurează şi faptul că banca a ajutat până acum cu peste 150 de miliarde de forinţi (418 milioane euro) dezvoltările firmelor ungare.

                                                                                                                                                                                                      Mihály Varga a afirmat că mutarea sediului băncii în Budapesta nu contribuie doar la consolidarea actorilor economiei ungare, ea sporeşte şi reputaţia ţării pe plan internaţional. Dintre cele cinci mari bănci de dezvoltare internaţionale din Europa, doar una are sediul în Europa Centrală, iar acest sediu se află la Budapesta, a evidenţiat ministrul.

                                                                                                                                                                                                      El a precizat că, datorită participaţiei de peste 17%, Ungaria este pe locul doi în ierarhia proprietarilor băncii, după Rusia. A subliniat totodată că este vorba de o bancă internaţională, Rusia este proprietar minoritar, deoarece participaţia însumată a celorlalte ţări depăşeşte 50%.

                                                                                                                                                                                                      Aceste ţări doresc dezvoltări cât mai rapide, doresc un ritm de creştere cât mai intens pentru economia lor; la sediul din Budapesta toate condiţiile sunt date pentru ca ele să poată primi ajutorul necesar pentru dezvoltarea lor, a afirmat ministrul.

                                                                                                                                                                                                      El a reamintit că mutarea sediului de la Moscova la Budapesta a fost decisă de conducerea băncii în 2018. Noul sediu este palatul Lánchíd, o clădire proaspăt renovată care se găseşte la capul vestic al Podului cu Lanţuri.

                                                                                                                                                                                                      În comunicatul emis cu ocazia evenimentului, Ministerul Finanţelor a precizat că inaugurarea sediului din Budapesta a Băncii Internaţionale de Investiţii reprezintă un avantaj şi pentru această instituţie, deoarece are posibilitatea de a se integra nemijlocit în mediul financiar european şi de a se conecta mai bine la sistemul global al finanţelor. Banca a înregistrat succese considerabile în toate domeniile de activitate, profitul ei a avut o creştere fără precedent, la sfârşitul anului trecut atingând cifra de 7,3 milioane euro – se arată în comunicatul ministerului.

                                                                                                                                                                                                      Încă de la înfiinţarea sa din 1970, Banca Internațională de Investiții şi-a arătat apetența de a deveni o alternativă la Banca Mondială. Ulterior ținta sa competițională a devenit Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) prin finanțarea de afaceri în țările din Europa Centrală și de Est dar și în Asia.

                                                                                                                                                                                                      În primele 9 luni ale anului 2020, vânzările de vehicule electrice din Europa le-au depășit, pentru prima dată, pe cele din China.

                                                                                                                                                                                                      Electrificarea transporturilor, o temă fierbinte pe agenda companiilor, va aduce avantaje comerciale semnificative jucătorilor care vor face cel mai rapid tranziția către ecosistemul de mobilitate electrică (eMobilitate) și va avea consecințe uriașe asupra îmbunătățirii mediului. Noul studiu realizat de EY și Eurelectric, Accelerarea electrificării flotelor în Europa: Când este perfect logică reinventarea roții?, arată, de asemenea, că electrificarea flotelor va avea cea mai mare și mai rapidă contribuție la decarbonizarea transportului rutier.

                                                                                                                                                                                                      Studiul are la bază o analiză a discuțiilor cu lideri de companii din sectoare precum industria auto, utilități, petrol și gaze, producția de acumulatori, administrarea flotelor, leasing și infrastructura de alimentare cu energie electrică. Ideile și opiniile grupate în analiză identifică resurse și acțiuni cheie pentru accelerarea și construirea soluțiilor de eMobilitate.

                                                                                                                                                                                                      eMobilitatea atinge un punct critic în Europa

                                                                                                                                                                                                      Noua legislație a crescut presiunea asupra vehiculelor rutiere, odată cu introducerea noilor standarde legate de emisiile de dioxid de carbon (CO2) pentru producătorii de autovehicule, care vor intra în vigoare în toată Europa. În același timp, pachetele financiare destinate revenirii economice după criza provocată de COVID-19 se concentrează pe soluțiile care implică energia regenerabilă și o amprentă de carbon neutră, acestea susținând împreună tranziția către eMobilitate.

                                                                                                                                                                                                      Potrivit studiului, în perioada decembrie 2019 – octombrie 2020, unu din zece autoturisme comercializate în Europa a fost electric sau hibrid, înregistrând nivelul record de un milion de vehicule. În primele nouă luni din 2020, vânzările de vehicule electrice din Europa le-au depășit pentru prima dată pe cele din China.

                                                                                                                                                                                                      În Regatul Unit, în septembrie 2020, vânzările de vehicule electrice le-au depășit, tot pentru prima dată, pe cele cu motor diesel.

                                                                                                                                                                                                      Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanță în afaceri, EY România, responsabil de sectorul Automotive, Transformare Digitală și Inovație: “În Romania, tranziția către mobilitatea electrică, deși se desfășoară într-un ritm mai lent decât în țările din vestul Europei, se accelerează în fiecare an. Numărul de mașini electrice achiziționate și stații de încărcare instalate sunt în continuă creștere, fiind încurajate de bonificațiile acordate de către stat. Companiile din domeniul utilităților, petrol și gaze, precum și retail, par să își fi asumat rolul de lideri în această tranziție, prin investițiile făcute în infrastructura și dezvoltarea serviciilor. Un alt semnal vine și din partea autorităților locale, care încep să înlocuiască vehiculele din flotă cu automobile electrice.”

                                                                                                                                                                                                      Acesta este un punct de cotitură important în evoluția către atingerea unui volum de vânzări de vehicule electrice de 30%-40% până în anul 2030, care ar putea face realizabile țintele europene de reducere a emisiilor de carbon.

                                                                                                                                                                                                      În prezent, din 308 milioane de vehicule care circulă pe drumurile europene, doar 3 milioane sunt electrice (mașini, autobuze și camioane), prin urmare potențialul de creștere al acestui segment este foarte mare. Conform estimărilor EY, numărul vehiculelor electrice ar putea atinge 40 de milioane în 2030.

                                                                                                                                                                                                      Mihai Drăghici, Senior Manager, Consultanță în afaceri, EY România:România se poziționează semnificativ sub media Uniunii Europene din perspectiva adopției mașinilor electrice. Noile modele electrice anunțate de producătorii locali, investițiile în stațiile de reîncărcare și schemele suport vor contribui la accelerarea adopției pe plan local.”

                                                                                                                                                                                                      Accelerarea electrificării transportului

                                                                                                                                                                                                      Decarbonizarea la care se angajează fiecare țară va determina efectele asupra climei, sănătății și mediului în următoarele decenii. Potrivit studiului, emisiile asociate cu transporturile au crescut în ultimii 3 ani și este necesară o reducere totală de 65% sau o diminuare anuală de 10% pentru a se atinge ținta europeană de reducere cu 55% a emisiilor, față de nivelurile din 1990.

                                                                                                                                                                                                      Studiul arată că, pentru a transforma în realitate acest deziderat, accelerarea tranziției către electrificarea flotelor este esențială. În acest sens, obiectivele politice trebuie să fie armonizate cu oportunitățile comerciale printr-o reglementare unitară. Sunt necesare noi modele de finanțare pentru infrastructura de încărcare publică și privată, trebuie acordată atenție lanțului de aprovizionare în integralitatea lui, este nevoie de creșterea gradului de încredere al clienților prin dezvoltarea infrastructurii fizice și este necesară o interfață digitală simplă între vehicul și rețea.

                                                                                                                                                                                                      Sectorul flotelor trebuie să se electrifice primul

                                                                                                                                                                                                      Sectorul european al flotelor, deși este relativ mic, cuprinzând 63 milioane de vehicule (20% din parcul auto total al Europei), afectează mediul într-un mod disproporționat, potrivit studiului. Acesta cumulează peste 40% dintre kilometrii totali parcurși și jumătate din emisiile totale generate de transportul rutier din Europa. În plus, lecțiile învățate din accelerarea electrificării flotelor, cum ar fi dezvoltarea unor modele de afaceri durabile, care sprijină investițiile în infrastructura de alimentare cu electricitate și integrarea capacităților de încărcare inteligente, vor permite o tranziție mai rapidă pentru piața autoturismelor noi și rulate. Prin urmare, acesta va reprezenta testul cel mai important și cu cel mai mare impact.

                                                                                                                                                                                                      Studiul evidențiază patru factori cheie care vor favoriza o primă tranziție a flotelor:

                                                                                                                                                                                                      1. Trecerea treptată către vehicule alternative, odată cu restricționarea vânzărilor de vehicule neelectrice conform standardelor privind emisiile de CO2.
                                                                                                                                                                                                      2. Interzicerea vehiculelor poluante din cadrul flotelor. În prezent, acestea sunt interzise în peste 300 de mari orașe și localități europene care administrează zone cu emisii reduse, iar alternativa este plata unei penalități sau trecerea la vehicule electrice.
                                                                                                                                                                                                      3. Amplasarea eficientă a punctelor de încărcare. Vehiculele unei flote parcurg, de obicei, rute regulate și acoperă o distanță destul de mare zilnic. Acestea au destinații și escale fixe, unde se poate realiza încărcarea.
                                                                                                                                                                                                      4. Costul total al deținerii de vehicule electrice ajunge rapid la același nivel cu cel al deținerii de vehicule cu motoare cu combustie internă. Stimulentele și granturile pot anula însă această diferență, în timp ce nivelul redus de operațiuni de service și mentenanță, precum și economiile semnificative cu combustibilii reprezintă argumente economice puternice în favoarea electrificării flotelor.

                                                                                                                                                                                                      Un ecosistem al eMobilității în curs de dezvoltare

                                                                                                                                                                                                      La fel ca în cazul transformării altor sectoare, începe să se dezvolte un ecosistem care sprijină accelerarea tranziției către eMobilitate. Acesta cuprinde soluții inovatoare pentru clienți și propuneri cu valoare adăugată pentru a propulsa eMobilitatea spre adoptarea pe scară largă. În prezent, furnizorii de energie formează deja parteneriate cu operatorii punctelor de încărcare și cu companiile de leasing, iar producătorii de autovehicule cooperează cu companiile de utilități și își înființează propriile companii de leasing.

                                                                                                                                                                                                      În același timp, jucători noi și consacrați colaborează pentru a câștiga încrederea clienților și a-și îmbogăți experiența generală în domeniul eMobilității. Rezultatele studiului arată că cei care fac primii tranziția pot obține beneficii semnificative. Studiu identifică, de asemenea, oportunitățile de optimizare aduse de ecosistemul de eMobilitate, printre care gestionarea rețelelor, soluțiile de propulsie și încărcare a vehiculelor electrice, administrarea flotelor, gestionarea vehiculelor și acumulatorilor, soluții pentru casarea acumulatorilor, finanțare și managementul datelor.

                                                                                                                                                                                                        cosmetică

                                                                                                                                                                                                        Elena Rojenco din orașul Tiraspol transformă hibiscusul, trandafirul, salvia și alte plante în cosmetică organică. A început să creeze primele produse organice pentru folosul propriu, după ce a înțeles că suferă de alergie, iar cosmeticele din comerț nu-i făceau bine. Aşa și-a descoperit pasiunea pentru cosmetica bio și a pus temelia brandului „Fenia”.

                                                                                                                                                                                                        Utilizarea la scară largă a substanțelor chimice în industria cosmetică îi determină pe mulți consumatori să-și îndrepte atenția spre produsele organice, realizate manual din plante, fără aditivi artificiali. Ingredientele de origine naturală sunt mult mai sănătoase și sigure! Iată de ce afacerile cu produse naturale devin tot mai atractive”, susține Elena Rojenco.

                                                                                                                                                                                                        Cosmetica vie la tine acasă

                                                                                                                                                                                                        Antreprenoarea numește produsele create în atelierul său „cosmetică vie”, pentru că conțin ingrediente naturale precum uleiurile vegetale proaspăt stoarse, extracte din plante, fructe, produse apicole, uleiuri esențiale naturale aromaterapeutice. Toate acestea stau la baza șampoanelor, bombelor de baie și a ceaiurilor spa, produse de Elena după rețete vechi, îmbunătățite cu elemente inovatoare, pe care le-a adunat și verificat pe parcursul ultimilor 20 de ani.

                                                                                                                                                                                                        Unul dintre cele mai solicitate produse este pasta cremoasă ubtan, obținută din plante ierboase și argilă și folosită pentru curățarea pielii, un fel de substanță 3 în 1, care înlocuiește săpunul, scrubul şi masca hrănitoare. „Majoritatea produselor cosmetice au o perioadă de valabilitate de cel puțin 6 luni, ale noastre – până la 3 luni, pentru că uleiurile esențiale își pierd apoi efectul”, spune Elena Rojenco.

                                                                                                                                                                                                        Idee de business dezvoltată cu ajutorul granturilor

                                                                                                                                                                                                        Ca să-și poată dezvolta afacerea și să-și îmbunătățească condițiile de păstrare și ambalare a produselor, antreprenoarea a apelat la ajutorul Suediei și PNUD. Datorită unui grant oferit în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), a procurat diverse echipamente pentru crearea și păstrarea produselor cosmetice. Echipamentele moderne și vitrinele specializate achiziționate îi oferă acum condiții optime pentru a păstra valoarea nutrienților și calitatea produselor „Fenia”. „Acum e mai  ușor să organizăm și să monitorizăm procesul de producere. Datorită sprijinului financiar, instruirii și consultărilor oferite în cadrul proiectului, am decis să lansăm produse noi, din boabe de cafea și semințe”, spune Elena Rojenco.

                                                                                                                                                                                                        Asistența oferită a deschis calea și pentru alte oportunități. Acum antreprenoarea planifică să-și vândă produsele cosmetice în cadrul unui magazin din orașul Tiraspol, iar în viitor să-și exporte marfa în mai multe țări, inclusiv din Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                        Elena Rojenco este unul din cei 21 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului care au obținut asistență financiară din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD/AdTrade pentru lansarea sau dezvoltarea afacerii. Pe lângă sprijinul financiar nerambursabil, antreprenorii mai beneficiază de consiliere și mentorat pe parcursul a doi ani de activitate. Toată această asistență îi va ajuta pe întreprinzători să depășească criza provocată de pandemia COVID-19, să-și adapteze modelul de afaceri noilor realități și să creeze circa 60 de locuri de muncă.

                                                                                                                                                                                                        Muzeul Francmasonerie

                                                                                                                                                                                                        Lucrările de restaurare și conservare la Muzeul Francmasoneriei au fost finalizate, imobilul fiind pregătit acum pentru amenajarea ca muzeu în vederea introducerii în circuitul turistic.

                                                                                                                                                                                                        Situată pe str. Calea Armatei Romane nr. 14, clădirea de patrimoniu care va adăposti Muzeul Francmasoneriei este unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură din Oradea. A fost construită în anii 1901-1902, constituind o creație reprezentativă a arhitecţilor Bálint Zoltán şi Jámbor Lajos (membri ai Lojei masonice de la Budapesta) și o capodoperă a orașului prin modernitatea ei excepțională, cu o arhitectură eclectică și secession.

                                                                                                                                                                                                        O clădire unică în Oradea

                                                                                                                                                                                                        „Valorificarea clădirilor de patrimoniu reprezintă de mai mulți ani unul dintre obiectivele importante ale Primăriei Oradea, lucrările de restaurare și conservare ale acestora având ca rezultat atragerea unui număr mare de turiști, care vin în Oradea tocmai pentru a se bucura frumusețea, istoria și arhitectura locală pusă în valoare prin astfel de lucrări. La fel cum am procedat în cazul Casei Darvas – La Roche, ne dorim ca și Muzeul Francmasoneriei să intre în circuitul turistic. Clădirea a adăpostit, aproape o jumătate de secol, Loja Masonică Sfântul Ladislau, fiind unică prin faptul că este singura clădire din oraș construită după stilul tipic strict masonic”, a precizat primarul Florin Birta.

                                                                                                                                                                                                        Astfel, fațadei îi lipsesc cu desăvârșire ferestrele, având doar un portic bine marcat, mărginit de doi pilaștri laterali. Spre centru, clădirea are două colonete terminate în  capiteluri dorice sobre, în spiritul templelor antice grecești. Partea superioară a porticului cuprinde elemente neoclasice, ce se îmbină cu ornamentațiile specifice masoneriei. Caracterul misterios al clădirii este susținut și de prezența celor 8 sfincși, pe acoperiș, cu rolul de a proteja membrii societății de spiritele malefice.

                                                                                                                                                                                                        Muzeul Francmasoneriei se va deschide în această vară

                                                                                                                                                                                                        Deschiderea Muzeului Francmasoneriei va avea loc cel mai probabil în luna iulie a acestui an.

                                                                                                                                                                                                        Partenerii Muzeului Orașului Oradea – Complex Cultural în amenajarea Muzeului Francmasoneriei sunt: Marea Lojă Națională din România, Arhivele Naţionale din România, Muzeul Național Brukenthal.

                                                                                                                                                                                                        Organizarea muzeului va respecta structura lojii masonice inițiale.

                                                                                                                                                                                                        Astfel, la intrarea în muzeu se va amenaja o zonă de recepție, în dreapta va fi „Sala Templului” – o sală de expoziție care va fi amenajată ca un templu masonic, cu sprijinul Marii Loji Naționale din România, cea care va ajuta la amenajarea muzeală prin donația unor exponate masonice, iar în stânga va fi „Sala pașilor pierduți” amenajată ca un hol de trecere spre Templu. Separat se va putea vizita „Cabinetul de reflexie”, lângă care va fi amenajat „Biroul Maestrului Lojii”, cele două săli fiind situate la mijlocul clădirii muzeului.

                                                                                                                                                                                                        Planul de amenajare a expoziției permanente aferente sălilor din spațiul numit Muzeul Francmasoneriei cuprinde atât punerea în valoare a încăperilor conform denumirii acestora și a activităților ce se desfășurau aici, inclusiv prezentarea obiectelor și mobilierului specific, cât și prezentarea unui concept expozițional într-o manieră inedită, prin amplasarea și dotarea cu echipamente IT.

                                                                                                                                                                                                        În amenajarea spațiilor muzeale ale clădirii monument istoric se are în vedere ca expoziția să prezinte în cel mai mic detaliu funcțiunea încăperilor conform denumirii specifice francmasoneriei și, în egală măsură, să fie adaptată exigenţelor tuturor categoriilor de vizitatori.

                                                                                                                                                                                                        Lucrările de restaurare, efectuate din fonduri europene

                                                                                                                                                                                                        Lucrările de execuție la obiectivul „Restaurarea, conservarea și integrarea în circuitul cultural a obiectivului Muzeul Francmasoneriei din Oradea din str. Calea Armatei Romane nr. 14” au început în aprilie 2018 și fost finalizate și recepționate la sfârşitul anului trecut.

                                                                                                                                                                                                        Clădirea Muzeului Francmasoneriei din Oradea, formată din construcții și teren cu o suprafață totală de 1.714 mp, face parte din zona centrală a municipiului Oradea – suprapusă peste orașul istoric. Clădirea este clasificată ca monument istoric și reprezintă o adevărată bijuterie arhitectonică în stil secession. Accesul la obiectivul de patrimoniu se face de pe strada Armatei Române nr. 4, ceea ce oferă accesibilitate directă prin căi de comunicații locale, fiind la o distanță de aproximativ 500 m de şoseaua de centură a oraşului Oradea – care leagă următoarele drumuri europene: E60, E79 şi E671 – prin care se face legătura cu Aeroportul Internațional Oradea.

                                                                                                                                                                                                        Lucrările de restaurare au fost realizate de Euras S.R.L și au fost executate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară: 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Valoarea lucrărilor a fost de 5.948.978,73 lei (+TVA).

                                                                                                                                                                                                        Clădirea Muzeului Francmasoneriei are suprafață desfășurată de 442 mp și o suprafață construită la sol de 442 mp, regim de înălțime P.

                                                                                                                                                                                                        Investiția a constat în refacerea completă a faţadei, înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplării noi din lemn, desfacere/refacere a șarpantei în zona cu regim de înălţime P, refacerea învelitorilor cu tablă plană faltuită, compartimentarea încăperilor, restaurarea picturilor, restaurarea lambriurilor, refacerea în totalitate a sistemului de conducere a apelor pluviale (jgheaburi, burlane) și racordarea direct în canalizare, dar și intervenţii la sistemele de ventilare, climatizare şi modernizarea sistemelor sanitare şi electrice.

                                                                                                                                                                                                        Astfel, lucrările au vizat Corpul C1 monument istoric – Muzeul Francmasoneriei, dar și Corpurile C2 și C3, clădiri care vor deservi clădirea principală, respectiv monumentul istoric Muzeul Francmasoneriei.

                                                                                                                                                                                                        Mobilierul și vitrinele aferente spațiului expozițional, urmează să fie livrate în primăvara acestui an, fiind achiziționate în cadrul proiectului pe fonduri europene. Momentan se lucrează la execuția acestora, conform contractului de furnizare mobilier. Totodată, după furnizarea mobilierului, se vor presta serviciile de digitizare ale imobilului.

                                                                                                                                                                                                        asistență umanitară

                                                                                                                                                                                                        Convoiul format din 13 camioane cu asistență umanitară, oferită de România în contextul pandemiei COVID-19 a ajuns la Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale. La ceremonie a participat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, Secretarul de Stat al Ministerului Afacerilor Interne al României, Raed Arafat, ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul interimar de la Chișinău, Aureliu Ciocoi, Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Tatiana Zatîc. Ajutorul umanitar, în valoare totală de circa 2,3 milioane de euro (peste 48 de milioane de lei moldovenești), este alcătuit din echipamente de protecție medicală – 1,5 milioane de măști chirurgicale, 100 de mii de măști FFP3, 100 de mii de combinezoane și 100 de mii de mănuși de unică folosință.

                                                                                                                                                                                                        Ceremonia oficială de predare a ajutorului umanitar în valoare de 2,3 milioane de euro a avut loc de această dată în Piața Marii Adunări Naționale, inima Chișinăului, ci nu sub un pod de la periferia orașului, așa cum s-a întâmplat în luna mai 2020, sub conducerea guvernului condus de socialistul pro-moscovit Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                        În intervenția sa, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a exprimat gratitudine pentru ajutorul acordat de București: ”Suntem recunoscători României pentru acest ajutor. Acesta va ajunge în spitale pentru medici, personal medical, pacienți. Acest ajutor este o dovadă clară de prietenie și solidaritate. Mulțumim și pentru ajutorul oferit pentru sectorul agrar. Așteptăm cu nerăbdare să ajungă și vaccinul în Republica Moldova, pentru a reveni la normalitate. Contăm pe sprijinul tuturor țărilor UE. Am siguranța că, împreună cu România, țările UE, vom reuși să trecem peste această perioadă complicată”.

                                                                                                                                                                                                        În același context, șeful moldovean de la Externe, Aureliu Ciocoi: „România ne-a întins o mână puternică de ajutor. Sper ca acest lot va permite personalului medical să poată să facă față virusului COVID-19. (…) Cu toții vrem să revenim la o viață normală. Vă rog să respectăm condițiile sanitare. (…) Vă mulțumesc pentru acest gest din partea Guvernului român. Aduc mulțumiri din partea Guvernului RM pentru toată asistența oferită RM de la independență încoace. Va veni o vreme când RM va fi recunoscătoare pentru ajutorul acordat de România”.

                                                                                                                                                                                                        La eveniment a participat și Bogdan Aurescu, ministrul de Externe de la București, care a dat asigurări și de această dată că România consideră Republica Moldova o prioritate absolută de politică externă. „Vizita mea de astăzi are ca obiectiv punerea în practică a proiectelor de sprijin anunțate de președintele României Klaus Iohannis în cadrul vizitei la Chișinău din luna decembrie a anului trecut. În același timp, prezența mea este o bună ocazie de a pune de acord agendele noastre de lucru în interesul cetățenilor R. Moldova. Suntem și ne dorim să rămânem cel mai important şi cel mai sincer partener al R. Moldova și al cetățenilor ei. (…) Ne bucurăm că R. Moldova este din nou un interlocutor credibil pentru partenerii săi occidentali. Poziția consecventă a României este că singura cale către prosperitate și dezvoltare pentru Republica Moldova este continuarea parcursului european și implementarea completă a reformelor la care s-a angajat prin Acordul de Asociere. România va susține întotdeauna această cale a R. Moldova, atât în plan bilateral, cât și în cadrul UE”, a menționat ministrul de Externe al României.

                                                                                                                                                                                                        Totodată, Bogdan Aurescu a punctat că România va continua proiectele desfășurate în interesul cetățenilor R. Moldova, inclusiv cele de interconectare, menite să aducă R. Moldova prin intermediul României, mai aproape de UE. „Depunem eforturi și pentru donația de vaccinuri, sper ca acest demers să fie finalizat cât mai curând. Suntem interesați să înaintăm și în alte proiecte comune. Toate aceste proiecte acoperă domenii din cele mai diverse și creează oportunități reale, reprezentând dovada angajamentului concret susținut al României pentru cetățenii R. Moldova și bunăstarea acestora. Sperăm ca R. Moldova să avanseze pe calea reformelor democratice și să continue drumul spre UE”, a mai punctat ministrul de Externe de la București.

                                                                                                                                                                                                        De menționat că, în mai 2020, primul convoi, cu cele 20 de camioane încărcate cu ajutoare medicale din România, a fost trimis sub podul de la o margine a Chișinăului, unde a avut loc ceremonia de înmânare a donației. Această crasă lipsă de bun-simț a autorităților moldovene de atunci a trezit un val de critici, societatea taxându-i dur pe acoliții fostului președinte pro-moscovit Igor Dodon. În calitate de lider al PAS, Maia Sandu a mulțumit și atunci Bucureștiului: „Mulțumim, România, pentru ajutorul tău necondiționat şi dezinteresat. Mulţumim, România, pentru lecţia de modestie, răbdare şi cumpătare. Ştim că nu te-ai aşteptat la un pod de flori, dar nici n-ai meritat flori sub pod. Dar nu pentru flori ai venit azi aici. Ai venit să salvezi vieţi. Mulţumim, România!”.

                                                                                                                                                                                                        Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                        Reuşitele practice bazate pe recunoaşterea intereselor comune contribuie la consolidarea climatului de încredere în relaţiile româno-ungare, astfel cresc şansele succesului şi în rezolvarea subiectelor sensibile legate de drepturile comunităţilor naţionale”, a subliniat Péter Szijjártó joi, la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu mai mulţi membri ai noului Guvern român.

                                                                                                                                                                                                        Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior a declarat presei publice ungare că cele două popoare sunt unite prin mii de legături, iar conexiunile României cu Ungaria în domeniul economiei, comerţului, energiei şi transportului demonstrează în mod clar că au un interes reciproc privind dezvoltarea. Totodată s-a confirmat că pandemia reprezintă şi o chestiune economică, precum şi faptul că ţările care colaborează cu partenerii lor reuşesc să gestioneze cel mai bine consecinţele economice ale epidemiei.

                                                                                                                                                                                                        În cadrul discuțiilor, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu a abordat și problema „Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului”, derulat cu fonduri maghiare, despre care declarase anul trecut că nu există nici un acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României și că acesta ar trebui să nu se deruleze pe criterii etnice.

                                                                                                                                                                                                        Acum ministrul român de Externe doar „a reamintit angajamentul comun, din mai 2020, pentru negocierea unui acord internațional care să stabilească parametrii în baza cărora acest program finanțat de la bugetul statului ungar și alte programe similare să poată fi implementate pe teritoriul României”, potrivit unui comunicat al MAE.

                                                                                                                                                                                                        Partea română a făcut referire și la așteptările legate de implicarea autorităților ungare în asigurarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând minorității române din Ungaria, fiind abordată în discuții inclusiv necesitatea unui învățământ de calitate în limba română, printr-o finanțare corespunzătoare, astfel încât să fie păstrată și promovată identitatea etnică, culturală, lingvistică, religioasă a persoanelor aparținând minorității române”, mai spune comunicatul MAE.

                                                                                                                                                                                                        Oficialul ungar a menţionat că România reprezintă pentru Ungaria a patra piaţă de export în ordinea importanţei, relaţiile bilaterale având o importanţă deosebită şi datorită comunităţii maghiare numeroase care trăieşte în Transilvania.

                                                                                                                                                                                                        Avem interese comune pentru care intervenim împreună la Bruxelles, avem investiţii comune. După modelul relaţiilor ungaro-slovace şi ungaro-sârbeşti, aceste reuşite practice vor constitui o bază solidă pentru un nivel mai ridicat de încredere, care oferă posibilitatea de a discuta cu şansa succesului chiar şi subiecte fierbinţi, sensibile, care se leagă în esenţă de drepturile comunităţilor naţionale”, a evidenţiat ministrul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.

                                                                                                                                                                                                        Pe lângă omologul său român, ministrul de Externe Bogdan Aurescu, Péter Szijjártó s-a întâlnit cu ministrul Economiei, Claudiu Năsui, cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi cu ministrul Dezvoltării, Attila Cseke.

                                                                                                                                                                                                        Politicianul a convenit cu colegii săi români, printre altele, despre deschiderea, până în 2024, a celei de-a treia legături pe autostradă între cele două ţări (între localităţile Mátészalka şi Satu Mare) precum şi autorizarea unor noi puncte de trecere a frontierei. Szijjártó a observat: este ridicol şi totodată trist că există 10 drumuri transfrontaliere care sunt deja construite, ele ar putea apropia comunităţile şi localităţile care trăiesc în zona de graniţă, cu toate acestea utilizarea acestora nu a fost autorizată.

                                                                                                                                                                                                        Partea maghiară şi-a asumat construirea infrastructurii de control de frontieră, cerând totodată partenerilor români să autorizeze punerea în exploatare a celor 10 drumuri.

                                                                                                                                                                                                        S-a convenit, de asemenea, ca Ungaria să transforme până în 2024 linia ferată Budapest-Békéscsaba-Lökösháza în linie dublă, aceasta continuând pe teritoriul românesc cu trecere prin Curtici. Partea română va efectua şi ea modernizarea, astfel încât timpul de deplasare pe calea ferată între Budapesta şi Bucureşti va fi redus semnificativ atât în privinţa transportului de persoane, cât şi în cel al mărfurilor.

                                                                                                                                                                                                        Péter Szijjártó a subliniat că cele două ţări au un interes comun şi în privinţa începerii cât mai grabnice a exploatării zăcămintelor de gaze naturale din zona Mării Negre aparţinătoare României, deoarece aceasta ar însemna pentru Ungaria o nouă sursă de aprovizionare cu gaz.

                                                                                                                                                                                                        Joi s-a convenit despre dublarea capacităţii conductei de gaz care leagă România şi Ungaria – în cazul în care exploatarea va putea începe în Marea Neagră -, capacitatea fiind extinsă de la 1,75 miliarde metri cubi în prezent la 4,4 miliarde metri cubi, deschizând concomitent pentru gazul românesc piaţa gazului din Ungaria şi, prin ea, pieţele celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Vest.

                                                                                                                                                                                                        Ministrul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior a evocat mai multe interese comune pe care părţile doresc să le apere la Bruxelles unindu-şi eforturile. Unul dintre acestea este cauza energiei nucleare, deoarece legislaţia europeană în domeniul energiei doreşte să treacă pe plan secund utilizarea acestui tip de energie.

                                                                                                                                                                                                        Un alt interes comun este legarea cât mai rapidă a reţelei naţionale de transport a gazului din Bulgaria şi Grecia, care ar putea asigura accesul României şi Ungariei la ruta din Sud, care poate transporta în această zonă gazul provenit din Caucaz şi, mai târziu, cel din Asia Centrală.

                                                                                                                                                                                                        Cele două ţări vor colabora şi în vederea renunţării la aplicarea aşa-numitului “pachet de mobilitate” al Uniunii, deoarece acesta dezavantajează societăţile de transport din Europa Centrală, printre altele şi pe cele româneşti şi ungare.

                                                                                                                                                                                                        Péter Szijjártó a avut o convorbire şi cu vicepremierul guvernului de la Bucureşti, Hunor Kelemen, preşedintele UDMR.

                                                                                                                                                                                                        El şi-a exprimat convingerea că îmbunătăţirea relaţiilor între cele două ţări va fi înlesnită şi de faptul că reprezentanţii maghiarilor din România, prin prezenţa lor la guvernare, pot participa la luarea unor decizii importante pentru România. A considerat că intrarea UDMR în coaliţia guvernamentală a fost o decizie corectă, asigurând posibilitatea reală de a construi noi punţi între Ungaria şi România.

                                                                                                                                                                                                        Participarea la guvernare poate strânge şi mai mult relaţiile dintre cele două ţări, exprimând şi mai clar că nu este timp de ostilităţi. Dacă suntem dispuşi şi capabili să pornim de la interesele comune, aceasta va creşte ponderea, reuşita şi forţa atât a Ungariei, cât şi a României, a declarat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                        Proprietarii afacerilor de familie sunt optimiști privind evoluția companiilor lor în următorii doi ani, 86% anticipând că vor reveni la ratele de creștere anterioare pandemiei până în 2022, potrivit sondajului „Family Business Survey”, realizat de PwC la nivel global. Estimările sunt cu atât mai încurajatoare cu cât, în contextul crizei sanitare, doar 28% dintre respondenți au estimat creșteri ale vânzărilor pentru 2020, iar 46% scăderi.

                                                                                                                                                                                                        ”Pandemia a fost un adevărat test de rezistență pentru companiile din toate sectoarele. Afacerile de familie mari au rezistat relativ bine și s-au adaptat situației, iar acum majoritatea privesc viitorul cu încredere. Totuși sunt două direcții strategice pe care acestea trebuie să continue să le îmbunătățească în perioada următoare: transformarea digitală și strategia de sustenabilitate, proiecte sociale și de mediu”, a declarat Mihai Anița, Partener PwC România.

                                                                                                                                                                                                        Impactul pandemiei asupra vânzărilor este inegal între sectoare. Sectorul ospitalității și agrementului este, evident, cel mai grav afectat, 84% dintre respondenții din domeniu anticipând scăderea afacerilor, urmat de industria auto (64%) și cea de divertisment și mass-media (63%).

                                                                                                                                                                                                        În ceea ce privește măsurile luate în pandemie, 80% dintre respondenți le-au permis angajaților să lucreze de acasă, iar un sfert și-au redefinit producția, pentru a răspunde cererii din pandemie. Doar o treime din afacerile de familie au fost nevoite să reducă dividendele și doar 20% au avut nevoie de capital suplimentar.

                                                                                                                                                                                                        În perspectivă, 80% dintre afacerile de familie intenționează să-și diversifice portofoliul sau să se extindă pe piețe noi.

                                                                                                                                                                                                        Transformarea digitală întârzie

                                                                                                                                                                                                        Chiar dacă patru din cinci afaceri de familie afirmă că inițiativele legate de digitalizare, inovație și tehnologie sunt o prioritate, progresul în aceste domenii a fost lent. Doar 19% spun că au finalizat planurile de digitalizare, iar 62% au arătat că mai au multe de făcut în acest sens. De remarcat că 41% dintre companiile care și-au digitalizat operațiunile sunt la a treia sau la a patra generație care gestionează afacerea familiei.

                                                                                                                                                                                                        În topul priorităților pentru următorii doi ani se află extinderea pe noi piețe / segmente de clienți (55%), îmbunătățirea capacităților digitale (52%), lansarea de noi produse / servicii (50%), creșterea utilizării noilor tehnologii (49%) și regândirea modelului de afaceri (39%).

                                                                                                                                                                                                        Alte concluzii ale sondajului

                                                                                                                                                                                                        • 64% dintre respondenți se așteaptă la creșterea afacerilor în 2021 și 86% estimează creșteri pentru 2022.
                                                                                                                                                                                                        • 58% spun că toți membrii familiei împărtășesc păreri similare despre direcția companiei și doar unul din patru respondenți (23%) nu au avut niciodată un dezacord. Astfel, deși raportează niveluri bune de încredere, transparență și comunicare, sondajul evidențiază necesitatea unei politici clare pentru soluționarea conflictelor, doar 15% având strategii în acest sens.
                                                                                                                                                                                                        • Sondajul confirmă o creștere a planificării pentru succesiune: 30% dintre afacerile familiale au acum un plan formal de succesiune, dublu față de 2018.
                                                                                                                                                                                                        • Cele mai importante trei priorități pe termen lung: protejarea afacerii ca pe cel mai important bun familial (82%), asigurarea că afacerea rămâne în familie (65%) și crearea unei moșteniri (64%).

                                                                                                                                                                                                        Aflat la a zecea ediție, sondajul PwC Global Family Business Survey a fost realizat în rândul a 2.801 lideri de afaceri de familie din 87 de teritorii, inclusiv România. Datele pentru România vor fi publicate în perioada următoare.

                                                                                                                                                                                                        Criza continuă legată de COVID-19 a agravat vulnerabilitățile existente și pune o presiune enormă pe economia Moldovei, puțin competitivă și dependentă de factorii externi. Mai mult ca atât, țara a trecut recent prin secetă, inundații și alte dezastre naturale serioase care au afectat ireversibil economia și societatea, în general. Cumulate, aceste fenomene amenință progresul spre o societate mai prosperă și mai incluzivă.

                                                                                                                                                                                                        Adițional, tendința ambițioasă a Republicii Moldova de a asigura neutralitatea climatică este temperată de un model nesustenabil de creștere economică bazat pe consumul alimentat de remitențe. Modificarea în continuare a comportamentelor de consum, atragerea investițiilor pentru recuperarea din criză de o manieră durabilă, ecologică, implicarea sectorului privat, precum și alte acțiuni sunt necesare pentru a accelera progresul dezvoltării umane.

                                                                                                                                                                                                        Acestea sunt concluziile Raportului PNUD de dezvoltare umană, lansat pe 18 februarie 2021. Dialogul online a adunat peste 100 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Guvernului, partenerilor de dezvoltare, sectorului privat și societății civile.

                                                                                                                                                                                                        Cea de-a 30-a ediție aniversară a raportului este intitulată „Următoarea frontieră: Dezvoltarea umană și Antropocenul”. Autorii documentului susțin că odată ce oamenii și planeta intră într-o nouă epocă geologică, a venit timpul ca toate țările să-și adapteze planurile la progresul de dezvoltare umană și să țină cont de presiunile periculoase pe care le pun oamenii pe planetă și să reducă aceste dezechilibre.

                                                                                                                                                                                                        Republica Moldova a înregistrat un progres important în domeniul dezvoltării umane durabile, se arată în prima Evaluare națională voluntară din 2020 privind realizarea Agendei 2030, această tendință fiind atestată și prin Indicele Dezvoltării Umane (IDU). Între 1990 și 2019, valoarea IDU al R. Moldova a crescut cu 8,7%, de la 0,690 la 0,750. IDU al R. Moldova de 0,750 în 2019 este sub media de 0,753 pentru țările din grupul de dezvoltare umană înaltă și sub media de 0,791 pentru țările din Europa și Asia Centrală.

                                                                                                                                                                                                        Prin ajustarea IDU, care măsoară sănătatea, educația și standardele de viață ale unei națiuni pentru a include încă două elemente: emisiile de dioxid de carbon ale unei țări și amprenta sa materială, indicele arată modul în care peisajul dezvoltării globale s-ar schimba dacă atât bunăstarea oamenilor, cât și cea a planetei ar deveni prioritare în calea progresului umanității. Odată cu IDU rezultat, ajustat la presiuni planetare – sau IDUP – apare o nouă imagine globală, care prezintă o evaluare mai puțin optimistă, dar mai realistă a progresului uman. De exemplu, peste 50 de țări nu se mai înscriu în grupul statelor cu nivel de dezvoltare umană foarte înaltă, ceea ce le reflectă dependența de combustibilii fosili și de amprenta/influența exercitată asupra naturii.

                                                                                                                                                                                                        Conform raportului, Moldova este una din cele țările din lume care demonstrează că o presiune mai mică asupra planetei e posibilă.

                                                                                                                                                                                                        Deși nicio țară din lume nu a atins încă o dezvoltare umană foarte înaltă fără a pune o presiune imensă pe planetă, avem de ales să devenim prima generație care nu repetă această greșeală. Unii se mișcă în această direcție, dar provocarea este ca toate națiunile să o facă cât mai repede și să învețe una de la alta”, a remarcat Pedro Conceição, Directorul Oficiului PNUD pentru Raportul de Dezvoltare Umană.

                                                                                                                                                                                                        Suedia, una dintre gazdele lansării globale a Raportului de Dezvoltare Umană pentru 2020, salută Indicele de Dezvoltare Umană ajustat, care include acum date privind emisiile de dioxid de carbon ale unei țări și amprenta sa materială. Susținem apelul raportului de a reproiecta căile spre progres. Suedia recunoaște importanța de a lucra în parteneriat pentru a aborda dezvoltarea umană din perspectiva planetei. Apreciem parteneriatul favorabil și important pentru dezvoltare pe care îl avem în Moldova. Împreună lucrăm pentru avansarea Moldovei spre Agenda 2030 și planul său de acțiuni pentru Oameni, Planetă, Prosperitate, Pace și Parteneriat”, a menționat Anna Lyberg, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                        Moldova avansează în ambiția sa climatică, fiind cea de-a patra țară din lume care și-a prezentat Contribuția Națională Determinată actualizată la Acordul de la Paris, cu scopul de a obține o neutralitate climatică până în anul 2030. Deși există o reducere a intensității energetice a țării, Moldova este încă foarte dependentă de importurile de combustibil fosil și electricitate ca surse principale de energie. Sunt necesare investiții adiționale în eficiența energetică și energia regenerabilă, în special cea solară.

                                                                                                                                                                                                        Indicele de dezvoltare umană al Moldovei a crescut constant și suntem acum o țară din grupul de țări cu nivel înalt de dezvoltare umană. Cu toate acestea, circumstanțele dictează eforturi mai accelerate pentru aproape toate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, dar și o ambiție mai mare de a susține realizările și de a spori rezistența la noile riscuri emergente”, a spus Gheorghe Leucă, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                        Participanții la eveniment au discutat câteva recomandări de politici pentru o recuperare durabilă din criza pe care o traversăm:

                                                                                                                                                                                                        • Introducerea pachetelor de suport fiscal în domeniul ecologiei pentru a contribui la decuplarea creșterii economice post-pandemice de impactul de mediu și climatic și pentru a reduce inegalitățile sociale existente.
                                                                                                                                                                                                        • „Ecologizarea” bugetului național prin introducerea instrumentelor de bugetare ecologică pentru a redirecționa investițiile, consumul și impunerea fiscală spre practici durabile și de a le îndepărta de cele dăunătoare mediului.
                                                                                                                                                                                                        • Accelerarea producerii de tehnologii și materiale ecologice, inclusiv eco-inovațiilor în toate sectoarele economice.
                                                                                                                                                                                                        • Susținerea inovației prin implicarea sectorului privat, captarea tendințelor emergente pe piețele-cheie.
                                                                                                                                                                                                        • Susținerea consumului responsabil și extinderea experimentelor comportamentale pentru a maximiza contribuția indivizilor și a companiilor la Agenda 2030.

                                                                                                                                                                                                          More than 50 representatives of civil society and the social enterprise sectors in the Republic of Moldova participated in three consultation sessions organised by EU4Youth on 1-3 February, to discuss the recommendations for amending the legal framework in the field of social entrepreneurship in Moldova.

                                                                                                                                                                                                          Social entrepreneurship in the Republic of Moldova is in the early stage of development. In the last ten years, about 48 social entrepreneurship initiatives have been launched, of which only four have obtained the official status of social enterprise and insertion. Although the regulatory framework for social entrepreneurship in the country is sufficiently explicit, it does not fully reflect the needs and aspirations of the field.

                                                                                                                                                                                                          Aiming to enhance the legal framework, the EU4Youth project organised three online public hearings to consult the public’s opinions on the proposed amendments to the law on social entrepreneurship.

                                                                                                                                                                                                          One of the proposals, which was put forward by the experts and chosen by the majority of the participants, was the elaboration of a special law, which would prioritise the topic of social entrepreneurship and allow it to be addressed through general legislation. The legislative framework should identify and develop supporting mechanisms for social economy entities, and create an enabling environment to address the specific needs of the social economy. Among these supporting mechanisms, participants particularly welcomed the proposal for the establishment of separate tax treatment for social enterprises/social insertion enterprises.

                                                                                                                                                                                                          Other legal recommendations include encouraging at state level the procurement of goods, works and services from social enterprises and social insertion businesses through reserved contracts and developing incentives for companies that purchase goods, works and services from social/insertion enterprises.

                                                                                                                                                                                                          On 16 February, the EU4Youth project will follow up on the public hearings by organising a National Conference on the legislative framework for social entrepreneurship, with an in-depth discussion of relevant legal norms, legislative basis and amendments. At the end of the conference, concrete legal suggestions to enhance the legislation on social entrepreneurship are expected to be finalised so they can be submitted and promoted to the relevant decision making bodies in the country next month.

                                                                                                                                                                                                          The meetings were organised by the EU4Youth project ‘Unlocking the potential of young social entrepreneurs in Moldova and Ukraine’ (EUnlocking project), which is funded by the European Union and helps to foster the social entrepreneurial potential of young people in Moldova and Ukraine by establishing a favourable ecosystem for social enterprises, as well as by inspiring and supporting more young social entrepreneurs to develop and sustain their innovative solutions to the promotion of social inclusion and environmental sustainability across both countries.

                                                                                                                                                                                                          The EUnlocking project is implemented by the Gustav Stresemann Institute e.V. (GSI) (Germany), Egalite International (Ukraine), AXA Management Consulting organisation (Moldova), ECO-RAZENI Association (Moldova), the National Assistance and Information Centre for NGOs in Moldova „CONTACT” (Moldova), and „Pro NGO! e.V” (Germany).

                                                                                                                                                                                                          plan

                                                                                                                                                                                                          În anul 2020, performanţa economiei ungare a rămas în urmă cu 5,1% faţă de cea de anul trecut, un rezultat mult mai favorabil în comparaţie cu media de -6,4% a ţărilor Uniunii. Datele Oficiului Central de Statistică a Ungariei demonstrează că măsurile de protecţie a economiei au fost eficiente, economia ungară a câştigat mult în rezistenţă în ultimul deceniu – astfel a comentat marţi Ministerul Finanţelor (PM) datele cele mai recente.

                                                                                                                                                                                                          Conform aşteptărilor ministerului, începând cu trimestrul II va reveni creşterea dinamică, iar în anul 2021 economia poate înregistra deja o creştere de 4-5%.

                                                                                                                                                                                                          Produsul intern brut (GDP) al Ungariei a scăzut în ultimul trimestru din 2020 cu 3,7% faţă de perioada identică a anului precedent, iar în comparaţie cu trimestrul anterior ea a crescut cu 1,1%. La nivel anual, volumul GDP a regresat cu 5,1% faţă de anul precedent. Cifra peste aşteptări a GDP-ului ungar se datorează în primul rând performanţei mai bune decât cea preconizată în industrie şi în construcţii. Producţia industrială a crescut în fiecare lună a ultimului trimestru al anului trecut, comparativ cu datele înregistrate cu un an în urmă. După regresul din luna mai, industria construcţiilor a demonstrat şi ea o tendinţă de redresare.

                                                                                                                                                                                                          Evoluţia pozitivă din acest an a produsului intern brut al Ungariei este sprijinită de faptul că epidemia a afectat o economie aflată într-o creştere avântată, care are un fundament solid. Măsurile adoptate care au depăşit toate recordurile din istoria Ungariei, ajungând până la peste 30% din GDP, au contribuit la evitarea o recesiune de aproape 7%, prin care Ungaria a trecut deja după criza din 2008. Revenirea la tendinţa ascendentă este susţinută şi de Planul de Acţiune pentru Relansarea Economiei, care cuprinde TVA de 5% pentru locuinţe, sprijinul pentru renovarea locuinţelor familiale, scutirea de taxe a tinerilor sub 25 de ani şi creditul rapid fără dobândă destinat relansării.

                                                                                                                                                                                                          banffy

                                                                                                                                                                                                          Castelul Banffy din localitatea clujeană Răscruci va fi reabilitat cu 27,7 milioane de lei din fonduri europene şi va găzdui, după finalizare, o serie de evenimente culturale, urmând să fie deschis şi pentru vizitare de către public.

                                                                                                                                                                                                          „Consiliul Judeţean Cluj a desemnat, în urma soluţionării definitive de către Curtea de Apel Cluj a contestaţiilor formulate, câştigătorul licitaţiei privind execuţia lucrărilor de reabilitare a imobilului-clădire Castel Banffy şi a parcului-monument din localitatea clujeană Răscruci. (…) În valoare de 27.670.836 RON fără TVA, lucrările de restaurare şi conservare a castelului vor debuta după semnarea contractului de execuţie şi vor avea un termen de finalizare de maxim 24 de luni din momentul emiterii ordinului de începere”, se arată într-un comunicat transmis de CJ Cluj.

                                                                                                                                                                                                          Conform sursei citate, din cuantumul total al lucrărilor, 19.526.036 lei reprezintă valoarea lucrărilor finanţate din fonduri europene ca urmare a proiectului câştigat de forul administrativ judeţean în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020.

                                                                                                                                                                                                          „Vestea bună pe care o dăm azi clujenilor e că începe restaurarea acestei veritabile perle arhitectonice, un castel de o valoare culturală şi istorică inestimabilă pe care îl avem în proprietate. Ne dorim ca lucrările să se deruleze cât mai alert, astfel încât castelul să poată fi inclus în circuitul turistic şi al evenimentelor culturale, cu toate beneficiile ce decurg de aici”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.

                                                                                                                                                                                                          După reabilitare, Castelul Banffy va găzdui o serie de evenimente culturale

                                                                                                                                                                                                            marketing

                                                                                                                                                                                                            Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) a lansat, în luna ianuarie, un apel către universităţile din România pentru a se înscrie în campania de recrutare studenţi – ambasadori ai carierei în instituţiile europene, pentru anul universitar 2021-2022. ANFP s-a alăturat demersului Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) şi a sprijinit Programul Ambasadorii carierei la nivel naţional, încă din anul 2015.

                                                                                                                                                                                                            Scopul Programului este acela de a oferi studenţilor posibilitatea să cunoască oportunităţile oferite de instituţiile europene în alegerea şi dezvoltarea carierei, dar şi să promoveze toate aceste oportunităţi în cadrul universităţilor pe care le reprezintă.

                                                                                                                                                                                                            Studenţii selectaţi vor participa la o sesiune de instruire, online sau la sediul EPSO din Bruxelles, în funcţie de evoluţia situaţiei generate de pandemia de Covid-19. Cheltuielile privind participarea la instruire sunt suportate de EPSO, pentru o singură universitate/ţară. Şi alte universităţi s-au putut înscrie în Program, cu condiţia suportării din bugetul propriu a cheltuielilor de participare.

                                                                                                                                                                                                            În urma apelului lansat de ANFP, 4 universităţi din România și-au exprimat interesul pentru participarea la Programul EPSO:

                                                                                                                                                                                                            • Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca;
                                                                                                                                                                                                            • Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava;
                                                                                                                                                                                                            • Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad;
                                                                                                                                                                                                            • Şcoala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

                                                                                                                                                                                                            Dintre acestea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a fost nominalizată de ANFP pentru suportarea cheltuielilor de participare la program, de către EPSO. Nominalizarea s-a realizat în baza principiului rotaţiei între universităţile care au răspuns demersului Agenţiei şi în anii anteriori.

                                                                                                                                                                                                            Misiunea studenţilor – ambasadori va fi aceea de a contribui la promovarea valorilor şi oportunităţilor oferite de instituţiile UE, prin derularea de activităţi tematice, dar şi de a se constitui într-o reţea la nivel european.

                                                                                                                                                                                                            Bucureștiul a înregistrat singura creștere a insolvențelor pe parcursul anului trecut, respectiv cu 9% față de 2019

                                                                                                                                                                                                            Cel mai recent studiu Coface România arată că în anul 2020 s-au deschis 5.564 proceduri noi de insolvență, cu -13% sub nivelul înregistrat în anul anterior. Anul trecut a raportat minimele ultimului deceniu și la nivelul incidentelor de plată (doar 2,2 mld. RON, -29% vs. 2019) și raportului de regenerare (OUT : IN = 1,19) în mediul de afaceri. Toate aceste evoluții pozitive sunt excepționale, având în vedere că s-au înregistrat într-un an cu cea mai severă contracție economică din ultimul deceniu în contextul pandemiei Covid-19.

                                                                                                                                                                                                            Evoluția firmelor insolvente

                                                                                                                                                                                                            Pierderile financiare cauzate de firmele insolvente în 2020 au fost aproape de 3 mld. RON, de 5 ori sub nivelul corespondent din 2015 și cel mai scăzut din ultimii 10 ani. În același timp, numărul locurilor de muncă raportate de firmele insolvente pe parcursul anului 2020 este sub pragul de 20.000 pentru prima dată în ultimul deceniu.

                                                                                                                                                                                                            De asemenea, se observă o scădere graduală a companiilor insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 mil. EUR (medii și mari), doar 301 companii în 2020, față de 444 în 2019. Totodată, România a înregistrat doar 16 firme insolvente la fiecare 1.000 de companii cu venituri peste 1.000 EUR/lună (firme active). Astfel, România se apropie de media regională din perspectiva insolvențelor raportate la 1.000 de companii active, respectiv 11, după ce a condus în permanență acest top regional în ultimul deceniu.

                                                                                                                                                                                                            Anul trecut a înregistrat un mix atipic și paradoxal pentru mediul de afaceri. Măsurile privind distanțarea socială în contextul pandemiei Covid-19 au generat efecte negative importante în mediul de business. În ciuda acestui fapt, insolvențele au scăzut la minimul istoric și raportul regenerării mediului de afaceri arată cel mai bine, înregistrând cele mai puține întreruperi de activitate raportate la companiile nou înființate. Pe de o parte, această evoluție arată eficiența ridicată a măsurilor de sprijin, care trebuie migrate gradual de la subvenționare către stimulare prin investiții și facilitarea accesului la capital. Pe de altă parte, cred că anul curent va aduce provocări suplimentare pentru revenirea pe creștere generalizată a companiilor, din cauza îndatorării adiționale, rostogolirii creditelor înghețate anul trecut și presiunilor salariale”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

                                                                                                                                                                                                            Distribuția sectorială și regională a insolvențelor

                                                                                                                                                                                                            Cele mai multe insolvențe deschise în anul 2020 au fost înregistrate în sectorul comerțului cu ridicata și distribuție (905), urmat de construcții (810) și comerțul cu amănuntul (807). Ponderea primelor 3 sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare de insolvență pe rol a variat în ultimii 5 ani între 50% – 54%, iar pentru primele 5 sectoare între 65% – 70%.

                                                                                                                                                                                                            Analizând numărul de insolvențe raportat la totalul firmelor active din sectorul respectiv se observă o serie de evoluții atipice. Cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, care a înregistrat o rată a insolvențelor de 64 de companii la 1.000 de firme active, de 4 ori peste media la nivel național. Sectorul de construcții este în topul insolvențelor raportate la firmele active deși înregistrează o creștere cu aproape 20% a volumului lucrărilor de construcții precum și a creditelor noi acordate populației pentru achiziționarea unei locuințe.

                                                                                                                                                                                                            Distribuția teritorială a cazurilor de insolvență în anul 2020 nu a suferit modificări importante față de situația existentă în anul anterior. Dintre toate regiunile, se deosebește situația din București care înregistrează singura creștere a insolvențelor pe parcursul anului 2020, respectiv cu 9% față de anul anterior. La polul opus, cele mai mari scăderi sunt înregistrate în S-V (-30%) și S (-23%).

                                                                                                                                                                                                            Mediul de afaceri s-a aflat în 2020 în fața unei provocări fără precedent, măsurile de lockdown impuse pe fondul pandemiei de Covid-19 generând un blocaj economic brusc și o recesiune semnificativă. În ciuda acestor evoluții, intervenția amplă și rapidă prin scheme de sprijin a menținut nivelul lichidității în piață, astfel că insolvențele au scăzut la minimul ultimului deceniu, iar pierderile financiare ale companiilor insolvente au scăzut substanțial. Pentru anul 2021, însă, anticipăm o creştere a insolvenţelor indiferent de scenariul pe care îl aplicăm revenirii economice, atât ca efect de bază, dat fiind nivelul din 2020, dar și ca o consecință a faptului că, în pofida injectării de lichiditate, pierderile din anumite sectoare au fost reale și semnificative. Este important ca abordarea mediului de business față de risc să rămână una realistă și pragmatică. Coface va continua să se implice activ, ca furnizor de servicii de management al riscului de credit, dar și prin inițiative de educație antreprenorială, a adăugat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.

                                                                                                                                                                                                            Radiografia mediului de afaceri

                                                                                                                                                                                                            Analizând evoluția pentru anul 2020, prin comparație cu anul anterior, se observă o situație foarte favorabilă pentru maturizarea mediului de afaceri. Practic, raportul dintre companiile care și-au întrerupt activitatea și cele nou înființate a scăzut la doar 1,19, cel mai mic nivel din ultimul deceniu și de aproape două ori sub media înregistrată în perioada 2010-2020.

                                                                                                                                                                                                            Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în anul 2020 scade la aproape de 94.000, fiind pentru prima dată în ultimii 10 ani sub pragul de 100.000 și înregistrând cea mai mare contracție din perioada analizată, respectiv 41%. În același timp, numărul companiilor SRL nou înmatriculate în anul 2020 a scăzut mai lent, înregistrând o contracție de 12%.

                                                                                                                                                                                                            piaţa forţei de muncă

                                                                                                                                                                                                            Fluctuația de personal în companiile din România a scăzut semnificativ anul trecut la o rată medie de 17,2%, de la 23,1% în 2019, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia Covid-19 la nivelul întregii economii, reiese din raportul HR Barometru realizat de PwC România.

                                                                                                                                                                                                            Din procentul de 17,2%, cea mai mare parte, respectiv 13,2%, au fost încetări voluntare. Cea mai mare fluctuație de personal a fost înregistrată în sectorul de Retail și FMCG, de 25,1%, iar cea mai mică în servicii financiare, de 8%.

                                                                                                                                                                                                            ”Pe fondul incertitudinii create de pandemie, piața forței de muncă a cunoscut un ușor îngheț anul trecut. Angajații au preferat stabilitatea și siguranța, iar angajatorii au recrutat mai puțin decât în anii anteriori sau chiar deloc. După o perioadă de expectativă, pe măsură ce munca de la distanță s-a dovedit funcțională în multe sectoare, companiile au început să regândească relațiile de muncă, având în prim plan flexibilitatea și mobilitatea. Angajatorii au înțeles că schimbările din ultimul an nu sunt conjuncturale și că trebuie să își adapteze modelele de business acestor tendințe. Ne aflăm, deci, în pragul unui proces de transformare care va avea loc pe termen lung, iar faptul că multe companii au inclus în bugetele pentru 2021 creșteri salariale arată că atât angajatorii, cât și angajații se obișnuiesc treptat cu noua normalitate”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

                                                                                                                                                                                                            Viitorul telemuncii

                                                                                                                                                                                                            Telemunca s-a transformat anul trecut din beneficiu în necesitate și este de așteptat să continue pentru mulți angajați și pe termen lung. Astfel, 43% dintre companiile respondente la HR Barometru au arătat că vor aplica telemunca pe termen lung, 52% încă analizează această perspectivă, iar doar 5% nu iau în calcul permanentizarea telemuncii sau declară că aceasta nu este relevantă pentru activitatea lor.

                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește modelul aplicat, 44% au arătat că vor alterna munca la birou cu telemunca, conform opțiunii angajaților, 40% vor combina venirea la birou și telemunca pe baza unei planificări, 16% vor adopta telemunca permanentă pentru anumiți angajați, conform opțiunii acestora, iar 2% telemunca permanentă obligatorie pentru anumiți angajați.

                                                                                                                                                                                                            ”După experiența ultimului an, în care și-a dovedit eficiența, era de așteptat ca munca de la distanță să fie aplicată de multe organizații pe termen lung. Această direcție este datorată, pe de o parte, perspectivei incerte legate de evoluția pandemiei, care nu va dispărea prea curând, iar pe de altă parte, de beneficiile care s-au conturat atât pentru angajați (protecție, flexibilitate, autonomie), cât și pentru angajatori (reduceri de costuri). Provocarea mai departe este de a găsi acea modalitate de permanentiza telemunca pentru a maximiza avantajele pe care le poate aduce, dar și pentru a diminua efectele secundare asupra anumitor procese de business, a căror eficacitate este limitată în mediul virtual, sau asupra stării de bine a angajaților, serios afectată în această perioadă”, a arătat Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România.

                                                                                                                                                                                                            Ea a subliniat că tehnologia va permite politici foarte versatile și personalizate, dar este nevoie și de o regândire în ansamblu a mai multor politici de resurse umane, în special a strategiilor de compensații și beneficii.

                                                                                                                                                                                                            Anul trecut, companiile și-au redus bugetul pentru învățare și dezvoltare în medie cu 7% comparativ cu 2019, cea mai mare scădere fiind în Retail și FMCG, de 27,5%. Pentru 2021 însă sectorul Retail/FMCG estimează o creștere cu peste 23% a fondurilor alocate pentru învățare și dezvoltare, iar la nivelul pieței este estimată o majorare de 27,5% comparativ cu 2020.

                                                                                                                                                                                                            Studiul HR Barometru a fost derulat de către PwC în perioada 27 Ianuarie – 1 Februarie 2021, pe baza informațiilor furnizate de către 56 de companii participante din IT&C, BPO Produse industriale, Energie (utilități /produse petroliere), Farmaceutic /Medical, Servicii financiare și FMCG/Retail.

                                                                                                                                                                                                            Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în colaborare cu Cenaclul Cronograf, și în parteneriat cu Colegiul Național ,,Mihai Eminescu’’ Satu Mare și Colegiul Național „Doamna Stanca”, a organizat joi 21 ianuarie 2021, o serie de activități culturale cu prilejul bicentenarului nașterii protopopului greco- catolic Petru Bran – primul profesor de limba română din Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                            Seria manifestărilor au debutat la ora 11:00 la Colegiul Național ”Mihai Eminescu, la ora 11:30 a avut loc o închinăciune la Monumentul Limbii Române din curtea Muzeului de Artă, de la ora 12:00 o evocare la școala unde a luminat spiritele – Colegiul Național ”Doamna Stanca” și de la 12:30 – Te Deum și moment evocator la Catedrala ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril.

                                                                                                                                                                                                            Au depus jerbe de flori din partea: Consiliului Județean Satu Mare și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare- Robert Laszlo și Felician Pop, deputatul- Adrian Cozma, inspectoarea Școlar General – Anișoara Boitor, directoarea Casei Corpului Didactic- Monica Chiș, directoarea Colegiului Național „Mihai Eminescu” – Natalia Boloș, directoarea Colegiului Național „Doamna Stanca” – Nicoleta Kichel, și părintele protopop greco- catolic – Dumitru Roman, alături de oameni de cultură din județ.

                                                                                                                                                                                                            Figura proeminentă a preotului greco-catolic Petru Bran este legată de începuturile învăţământului sătmărean în limba română. Petru Bran s-a născut la 21 ianuarie 1821 în Tohat (actualmente localitate componenetă a orașului Ulmeni, jud. Maramureș), într-o străveche familie de preoţi.

                                                                                                                                                                                                            După o scurtă perioadă în care este paroh – protopop la Craidorolţ, în anul 1857 episcopul Ion Alexi îl aduce la Satu Mare în locul lui Ioan Gulovici, preot rutean care ajunge canonic la episcopia din Gherla. Moştenirea lăsată de Gulovici a fost una dezastruoasă, acesta nici măcar nu vorbea limba română. Trecând prin dificultăţi de neimaginat, Petru Bran înfiinţează prima catedră de limba română în cadrul Gimnaziului Catolic Regal, la 12 octombrie 1859 şi pune bazele unei Societăţi de lectură a elevilor români din Satu Mare. În 1874 tipăreşte volumul „Mărgăritare seusentintie poetice”, prima carte în limba română tipărită pe melagurile sătmărene. Biblioteca românească sporeşte pe an ce trece, Societatea de lectură fiind un loc în care se învăţau poezii şi cântece româneşti. Dar viaţa ei nu a fost prea lungă pentru că în 1875, biblioteca este vandalizată şi cartea românească dispare din şcoală pentru mulţi ani. Activitatea literară a lui Petru Bran este destul de consistentă, vreme de două decenii – între anii 1850- 1870 – numele său apare în diverse publicaţii, îndeosebi în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” din Braşov şi „Sionul Românesc” din Viena.

                                                                                                                                                                                                            tetarom

                                                                                                                                                                                                            Consiliul Județean Cluj și Tetarom SA, în parteneriat cu Asociația Proexpo și Showtime Productions, lansează, începând cu data de 6 februarie a.c., în incinta Parcului Industrial Tetarom 1 hala H2, expoziția interactivă „Space in the city”, o călătorie unică prin istoria explorării spațiului.

                                                                                                                                                                                                            Urmând a fi deschisă publicului pentru o perioadă de aproximativ cinci luni, expoziția reprezintă o experiență unică, creată în colaborare cu NASA și United States Space & Rocket Center. În cadrul acesteia, vizitatorii pot petrece momente unice admirând vederea incomparabilă asupra spațiului din celebra cupolă a Stației Spațiale Internaționale. De asemenea, cei interesați pot să își testeze abilitățile de astronaut, inclusiv prin probarea unor rutine din cadrul programului oficial de antrenament al astronauților Space Camp NASA.

                                                                                                                                                                                                            În cadrul „Space in the city” vizitatorii de toate vârstele pot să își testeze abilitățile în simulatoare concepute pentru antrenamente reale înaintea zborurilor în spațiu: simulatorul de zbor pentru cel mai sofisticat și capabil avion de vânătoare – modelul F-18, experiențe Virtual Reality concepute pentru a trăi senzația zborului cu racheta sau a călătoriilor pe Marte sau pe Lună, celebrul giroscop – un simulator care testează capacitatea astronauților de a își păstra atenția și contactul cu realitatea în condiții de pierdere a controlului asupra navei sau simulatorul de aterizare a Space Shuttle.

                                                                                                                                                                                                            Pentru mai multe detalii referitoare la program, activități și bilete, pot fi accesate site-ul oficial al evenimentului: www.nasaexpo.ro sau pagina de Facebook: https://www.facebook.com/NASAExpoRomania/.

                                                                                                                                                                                                            broker portal

                                                                                                                                                                                                            O mare parte din companii (49,4%) anticipează pentru anul 2021 creșteri ale cifrelor de afaceri, conform rezultatelor sondajului derulat în cadrul Conferinței Anuale de Fiscalitate 2021 EY România, în rândul a peste 1000 de reprezentanți ai mediului de afaceri, participanți la acest eveniment.

                                                                                                                                                                                                            Procesul de digitalizare a instituțiilor statului, care va ușura inspecțiile fiscale, va continua în acest an, așa cum a dat asigurări inclusiv Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, invitatul special al Conferinței.

                                                                                                                                                                                                            ”Digitalul cred că fost cuvântul anului 2020, iar digitalizarea economiei globale – cel mai mare catalizator al schimbării recente. Și în România, în multe domenii, digitalizarea s-a produs aproape peste noapte. Anul acesta, după mulți alții în care acest proces a trenat, sistemul SAF-T ar putea să înceapă să funcționeze”, a declarat Alex Milcev, liderul practicii de Asistență Fiscală și Juridică, EY România.

                                                                                                                                                                                                            ”Nu vom asista la majorări ale taxelor, după cum înțelegem din declarațiile oficialilor, în ciuda presiunilor asupra bugetului de stat, provocate de deficitul înregistrat în 2020. În schimb, companiile trebuie să se pregătească, pentru că numărul raportărilor către instituțiile de stat este în creștere, cum ar fi, de exemplu, așteptatul SAF-T sau iminentele raportări pe DAC 6”, a spus Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Asistență fiscală și juridică pentru clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA).

                                                                                                                                                                                                            ”Schimbările pe care le trăim sunt necesare. Traversăm o perioadă dificilă, care poate fi văzută ca un moment de accelerare a anumitor procese – cum ar fi digitalizarea. Ne așteptăm și la alte măsuri de susținere a mediului de afaceri – din câte înțelegem, vor fi noi scheme de ajutor de stat promovate pe platforma unora dintre fondurile europene de care România va beneficia”, a punctat Mihaela Mitroi.

                                                                                                                                                                                                            Semnale pozitive se regăsesc și în așteptările mediului de afaceri, având în vedere că mulți dintre reprezentanții mediului de business estimează o creștere a cifrei de afaceri în 2021.

                                                                                                                                                                                                            La întrebarea „În ce măsură v-au ajutat facilitățile oferite de stat?”, un procent semnificativ de aproximativ 50% dintre respondenți au spus că puțin sau foarte puțin. ”Explicația ar putea fi că aceste facilități fie au venit prea târziu, fie agenții economici în cauză nu le-au putut accesa”, a explicat Mihaela Mitroi.

                                                                                                                                                                                                            În schimb, din rândul companiilor care au apelat la facilitățile fiscale oferite de stat în perioada stării de urgență și de alertă, de departe cea mai utilizată este reducerea la plata impozitului pe profit – menționată de 40% dintre respondenți, urmată de șomajul tehnic – 23% dintre respondenți, eșalonarea la plată – 9% și ajutor de stat – 9%.

                                                                                                                                                                                                            Conform sondajul EY, 44% dintre respondenți au folosit o singură facilitate fiscală, 15% două facilități fiscale și 12% trei facilități fiscale în cursul anului 2020.

                                                                                                                                                                                                            Echipa de fiscalitate a EY a purtat participanții și prin ”Odiseea fiscală” a anului 2021, punctând, pe baza modificărilor recente survenite în legislație, câteva aspecte esențiale pe care mediul de afaceri ar trebui să le cunoască.

                                                                                                                                                                                                            ”Pandemia COVID-19 determină schimbări importante în ceea ce privește capitalul uman, survenite cu viteză meteorică, dincolo de cele conexe cifrelor la nivel macro-economic. Forța de muncă se transformă, relațiile de muncă se flexibilizează și se digitalizează, modelele de taxare apar uneori ca anacronice. Într-un viitor care se schimbă cu viteza luminii, toți ochii trebuie să fie ațintiți asupra implicațiilor fiscale și juridice presupuse de diferitele tipuri de colaborare între companii și indivizi, din ce în ce mai complexe”, a spus Claudia Sofianu, Partener, Lider EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA), Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale.

                                                                                                                                                                                                            Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Impozite Indirecte EY România, consideră că, în contextul presiunii bugetare și al unui decalaj de TVA în creștere: ”Ne putem aștepta la o intensificare a inspecțiilor fiscale inclusiv în zona de TVA, iar mediul de afaceri trebuie să acționeze suficient de agil, pentru a răspunde exigențelor inspectorilor fiscali”.

                                                                                                                                                                                                            ”Nu ne dorim creșteri ale cotelor de TVA, cred că o soluție alternativă pentru România poate fi lărgirea bazei impozabile, mai bine zis de reîntregire a ei, raportată la corectitudinea aplicării unor excepții de la regulile de bază în materie de TVA. Concret, susțin mai degrabă creșterea veniturilor din TVA corelată cu validarea aplicării corecte și echitabile a cotelor reduse de TVA de către toți contribuabilii sau prin identificarea acelor operatori economici care, deși angajați în activități economice, nu declară TVA în legătură cu aceste operațiuni”, a completat Georgiana Iancu, liderul Departamentului de Indirecte, EY România.

                                                                                                                                                                                                            Liderul practicii de Litigii și controverse fiscale, Emanuel Băncilă, a subliniat importanța reexaminării contestației fiscale: ”Codul de procedură fiscală a fost modificat la sfârșitul anului trecut, prin introducerea posibilității de reexaminare a contestației fiscale. Aceasta reprezintă o a doua șansă pentru contribuabil de a contesta rezultatele unei inspecții fiscale”.

                                                                                                                                                                                                            ”De asemenea, contribuabilii trebuie să știe că o nouă regulă obligatorie a fost instituită de Curtea Supremă pentru autoritățile fiscale, în ceea ce privește perioada maximă care poate fi controlată. Încetează, astfel, o perioadă de peste 17 ani în care organele fiscale controlau șase, în loc de cinci ani”, a mai anunțat Emanuel Băncilă.

                                                                                                                                                                                                            Practica recentă a echipelor de inspecție fiscală indică o tendință spre analizarea în detaliu a existenței unui sediu fix în România în cazul prestărilor de servicii”, a avertizat, la rândul său, Costin Manta, director în cadrul Departamentului de Taxe Indirecte, EY România. ”Aceeași tendință poate fi observată și în alte țări din regiune, precum Polonia. În principiu, existența unui sediu fix nu are un impact negativ în sine din punct de vedere a TVA, dar predictibilitatea este cheia în acest caz. În cazul identificării ulterioare a sediului fix de către organele de inspecție fiscală, pot fi impuse atât TVA, cât și dobânzi și penalități de întârziere, acestea din urmă reprezentând adevăratul cost pentru contribuabili”, a  subliniat Costin Manta.

                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește zona de taxe și operațiuni vamale, Mihai Petre, Director, Consultanță vamală și accize, EY România, a arătat că țara noastră face un pas important înainte în normalizarea procesului de vămuire a mărfurilor. ”Nevoia de utilizare a simplificărilor vamale a devenit parte din Programul de Guvernare a României 2020 – 2024. Cu o rată de utilizare de doar 10%, comparativ cu media europeană de 65%, autoritățile din România dau semnalul așteptat de mult timp în piață. Vom asista, sunt convins, la o creștere semnificativă a preocupării societăților comerciale pentru vămuirea simplificată, pentru reducerea costurilor și creșterea predictibilității vămuirii mărfurilor. În fond, ținta asumată prin Programul de Guvernare, de 65% în 2024, nu este neapărat ambițioasă, având în vedere că există foarte multe țări în Uniunea Europeană cu o rată de 70-80%”, a explicat Mihai Petre. 

                                                                                                                                                                                                            Blocajele din relațiile cu societățile din jurisdicțiile necooperante au fost, de asemenea, subliniate. ”O modificare legislativă importantă este legată de considerarea drept nedeductibile la calculul impozitului pe profit a cheltuielilor efectuate ca urmare a unor tranzacții cu parteneri situați în state incluse în listele UE ale jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale”, a arătat Ana Cristian, Director în cadrul Departamentului de Taxe Directe, EY România. Ea a avertizat că țări precum Turcia și Australia, cu care rezidenții români au relații comerciale importante, sunt incluse pe aceste liste, ceea ce poate duce la concluzia că nu se va beneficia de deductibilitate pentru achizițiile de bunuri și servicii din aceste țări. ”În perioada următoare așteptăm clarificări din partea autorităților pe acest subiect foarte delicat”, a subliniat Ana Cristian.

                                                                                                                                                                                                            ”Companiile nu ar trebui să se mulțumească în a spune că nu au nimic de raportat, pentru că decizia de a nu raporta trebuie să fie documentată și susținută în fața autorităților fiscale. Astfel, orice societate trebuie să își facă o listă a tranzacțiilor transfrontaliere ca punct de pornire în analiza DAC 6. Primele două termene de raportare sunt 31 ianuarie, pentru tranzacțiile între 1 iulie 2020 – 31 decembrie 2020, și 28 februarie 2021 – pentru tranzacțiile din ultimi doi ani, adică începând cu 25 iunie 2018 până la 30 iunie 2020. Ceea ce arată că mai este foarte puțin timp de pregătire”, a avertizat Raluca Popa, Partener Asociat EY România. 

                                                                                                                                                                                                            În privința tichetelor cadou, o problemă spinoasă cu care se confruntă companiile de cel puțin doi ani, Stela Andrei, Partener Asociat în cadrul Departamentului de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, a explicat: „În ceea ce privește controalele din partea ANAF, se așteaptă ca acestea să continue, ba chiar să se extindă în contextul detașărilor, privind sumele refacturate versus cele impozitate sau ca urmare a schimbului de informații între state.”

                                                                                                                                                                                                            Până acum, au fost intense inspecțiile fiscale pentru transportatori privind diurnele acordate șoferilor. Nu excludem pe viitor ca inspecțiile fiscale să acopere din ce în ce mai mult și partea de impozit pe venit și contribuții sociale – atât la modul general, cât și specific, de exemplu, privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru diverse facilități fiscale prevăzute de Codul fiscal și a documentației (IT, construcții), pentru stimulente primite de la autorități. Ne așteptăm și la controale la nivelul persoanelor fizice: fie în contextul marilor averi, dar nu numai – de ex. pe tranzacții imobiliare, tranzacții on-line, posibil și chirii”, a anticipat Stela Andrei câteva dintre tendințele anului 2021.

                                                                                                                                                                                                            Analizând impactul evoluției tehnologice, Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistență fiscală în tranzacții, a declarat: “Economia românească se pregătește de impactul evoluției tehnologice, al trecerii în on-line și digital al multor activități de zi-cu-zi. Avem exemplul altor țări europene, care deja au implementat taxarea serviciilor digitale (Franța, Italia, Austria, Spania), dar și presiunea din partea Uniunii Europene, care, pe 14 ianuarie, a relansat consultări în ceea ce privește acest tip de taxă, și din partea OCDE, care are două proiecte în lucru. Astfel, ne așteptăm ca în perioada următoare să vedem o astfel de inițiativă legislativă și în România. În legătură cu evoluția on-line, așteptăm ca până în 2023 să fie implementată o nouă Directivă privind raportarea acestui tip de tranzacții, iar monitorizarea criptomonedelor este următorul subiect al Comisiei Europene.”

                                                                                                                                                                                                            În zona prețurilor de transfer, Adrian Rus, liderul Departamentului de Prețuri de Transfer, EY România, atrage atenția că: ” În ansamblu, în climatul actual din ce în ce mai transparent, contribuabilii se pot aștepta la o creștere a numărului și intensității controalelor fiscale în privința prețurilor de transfer, dar și la o creștere exponențială a cazurilor de dublă impunere în această zonă. Deci pregătirea pentru aceste inspecții este extrem de importantă și de actualitate.”

                                                                                                                                                                                                            Ghidul emis în decembrie 2020 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind impactul pandemiei asupra prețurilor de transfer nu propune soluții pentru toate provocările, însă aduce clarificări privind aplicarea principiului valorii de piață și îndeamnă la o analiză atentă a Liniilor Directoare OCDE privind prețurile de transfer, la dialog între contribuabili și autorități fiscale și la flexibilitate în analizele de prețuri de transfer”, spune Gabriela Băncescu, Director în cadrul Departamentului de Prețuri de Transfer. ”Companiile pot reduce proactiv controversele din domeniul prețurilor de transfer asigurându-se, în primul rând, că practicile lor sunt bine documentate și în conformitate cu reglementările de prețuri de transfer specifice din România. Controversele asociate unei inspecții pot fi, de asemenea, reduse prin efectuarea de ajustări voluntare de prețuri de transfer, atunci când este cazul. În contextul amnistiei fiscale, companiile pot beneficia de amnistie pentru accesoriile generate de baza de impozitare suplimentară declarată în mod voluntar”, a conchis Gabriela Băncescu.

                                                                                                                                                                                                            Dodon

                                                                                                                                                                                                            Bătut măr în finala prezidențialelor trecute, la 15 noiembrie 2020, ex-președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a aventurat, până a pleca din funcție, să plaseze la temeliile firavei construcții statale moldovenești mai multe mine cu efect întârziat. În primul rând, socialiștii lui Igor Dodon au deschis supapele, prin inițiative legislative, pentru trompetele propagandei rusești, vulnerabilizând spațiul informațional național în fața mitralierelor mediatice de la răsărit. Efectele acestei diversiuni nu au întârziat prea mult: astăzi, cele mai agresive talk-show-uri ale Kremlinului sunt difuzate în Republica Moldova fără nicio piedică, imperiul mediatic al fostului șef de stat contribuind, zi de zi, la intoxicarea informațională a cetățenilor dintre Prut și Nistru.

                                                                                                                                                                                                            O altă diversiune s-a consumat prin încercarea deputaților socialiști de a compromite echilibrul social și etnic prin torpilarea statutului limbii române, o inițiativă legislativă urmărind acordarea unui statut special pentru limba rusă pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiva intenție a avut la bază proiectul de lege elaborat de un grup de deputați din fracțiunea PSRM, care prevedea acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia pe teritoriul Republicii Moldova la același nivel cu limba română. Scoasă de la naftalină și elaborată în laboratoarele bolșevicilor staliniști, Legea prevedea că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și /sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetățeanului. Legea mai stipula că funcționarii publici erau obligați, la solicitare, să asigură traducerea în limba rusă, să primească cererile în limba rusă și să răspundă în limba în care a fost făcută solicitarea, iar pentru actele prezentate în alte limbi se anexează traducerea în limba de stat. O eventuală punere în practică a acestei inițiative ar fi transformat Republica Moldova într-o țară ex-sovietică, în care conflictele interetnice sunt la ele acasă, agenții de destabilizare fiind sprijiniți puternic de peste hotare. Pe moment, riscurile unui asemenea scenariu au fost anihilate printr-o decizie oportună a Curții de Conturi din Republica Moldova, care, pe 21 ianuarie curent, a anulat statutul special al limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova, hotărârea CC fiind definitivă și executorie din data pronunțării.

                                                                                                                                                                                                            Dacă în cazul de mai sus s-a reușit neutralizarea acțiunilor de sabotare a înscrierii Republicii Moldova pe panta soluționării adevăratelor probleme ale zilei, atunci adepții pro-rusului Igor Dodon speră să dea lovitura într-un alt punct nevralgic. Astfel, redacțiile subordonate Partidului Socialiștilor au declanșat ultima perioadă o vastă campanie de denigrare a eforturilor Occidentului pe dimensiunea combaterii pandemiei Covid 19. Jumătățile de adevăr, ruperea din context a informațiilor și fabricarea pe bandă rulantă a celor mai grosolane falsuri, toate metodele reprobabile sunt la îndemâna celor care, prin definiție, au obligațiunea morală de a informa, obiectiv și echidistant, opinia publică. Angajați fără de rezerve într-un adevărat război informațional contra Occidentului, mediile de informare ale socialiștilor fabrică și distribuie, zi și noapte, falsuri despre vaccinurile anti-Covid, agreate de către Organizația Mondială a Sănătății și statele civilizate ale lumii.

                                                                                                                                                                                                            Pe 18 ianuarie curent, în Federația Rusă a început vaccinarea în masă a cetățenilor, la indicația președintelui rus Vladimir Putin. În aceeași zi, instituțiile media ale socialiștilor de la Chișinău au difuzat masiv o „știre”, în care se spunea că în Norvegia au decedat mai multe persoane, vaccinate anti-Covid, și că președintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a promis omologului moldovean, Maia Sandu, că statul român va oferi Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin și va trimite la Chișinău, în perioada imediat următoare, o echipă de experți români care să împărtășească din experiența României și să ajute la pregătirea strategiei de vaccinare. În același timp, nu au suflat nicio vorbă despre faptul că autoritățile sanitare din Norvegia au precizat că nu s-a stabilit o legătură între vaccinul Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19 şi decesul unor persoane vaccinate în această ţară scandinavă. Mesajul difuzat de către acoliții lui Igor Dodon este unul foarte clar și pe înțelesul persoanelor avizate – Occidentul a clacat, iar jandarmul român (vizat fiind nemijlocit președintele Klaus Iohannis) ne aduce daruri otrăvite. Propagandiștii coloanei a V-a de la Chișinău urmăresc scopul de a denigra Occidentul și statul român, în cele mai bune tradiții ale imperiului sovietic, pentru a compromite vectorul integrării europene a Republicii Moldova. Ei încearcă să influențeze comportamentul și atitudinile publicului potențial, astfel încât acesta să fie în concordanță cu obiectivele lor. Iar obiectivele ortacilor lui Igor Dodon sunt clare – menținerea Republicii Moldova pe orbita intereselor geopolitice ale Kremlinului. Pentru aceasta ei recurg la manipularea informațiilor, încercând să schimbe relația moldovenilor cu lumea exterioară prin mesaje informative distorsionate. Tonalitatea discuțiilor la acest subiect este dată chiar de către ex-președintele Igor Dodon, care în repetate rânduri s-a produs în calitate de agent comercial pentru vaccinul anti-Corvid, elaborat în laboratoarele rusești – Sputnic V. Fostul președinte al țării, Igor Dodon, a declarat de mai multe ori că este gata să fie imunizat împotriva coronavirusului de tip nou numai cu vaccinul rusesc, ba și a recomandat tututor cetățenilor moldoveni să se vaccineze numai cu vaccinul rusesc. Plus de aceasta, fostul șef de stat niște drepturi greu de explicat, atât pe plan moral, cât și din perspectiva funcției pe care o deține actualmente, cea de șef de partid. Astfel, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a declarat luni, 18 ianuarie, că Rusia va oferi în curând R. Moldova „câteva sute de mii de vaccinuri” Sputnik V. La o conferință de presă, Dodon a precizat că a discutat despre vaccinuri săptămâna trecută la Moscova, unde s-a întâlnit – nu este clar în ce calitate – cu adjunctul șefului administrației președintelui Federației Ruse, Dmitri Kozak. În aceste condiții, Igor Dodon vine să ofere încă o mostră de iresponsabilitate crasă, or toate discuțiile lui cu Dmitri Kozak despre vaccinul rusesc nu costă nicio ceapă degerată. Pe motiv că vaccinul rusesc Sputnik V a fost primul din lume care în august anul trecut a fost omologat în Federația Rusă la nivel național, deși nu trecuse faza testelor în masă. De atunci, vaccinul încă nu este omologat internațional, pentru că informațiile existente sunt încă insuficiente – o reticență, care în interpretarea autorităților ruse au luat forma unei campanii occidentale de denigrare a vaccinului. În Rusia, între timp, s-a început vaccinarea în masă a populației. Iar recent, premierul moldovean interimar Aurel Ciocoi reamintea că Republica Moldova va permite doar importul vaccinurilor care au autorizația Organizației Mondiale a Sănătății și Agenției Europene a Medicamentului.

                                                                                                                                                                                                            Iar afirmația că Igor Dodon este o persoană iresponsabilă, dar criminal de iresponsabilă, este confirmată chiar de divagațiile dânsului, făcute la o recentă televiziune din imperiul său mediatic. Astfel, dintr-o vorbă în alta, fostul șef de stat moldovenesc a declarat că a fost bolnav de Covid, dar în formă ușoară, fiind asimptomatic. De aici, toată lumea și-a amintit de interminabilele sale călătorii electorale, în care nu numai că nu purta mască, dar nici nu menținea distanța socială, fapt confirmat de sutele de poze de pe profilul său de pe rețelele de socializare, alături de copii și bătrâni. Că s-au îmbolnăvit mulți oameni după aceste întrevederi, statistica nu duce evidența, dar nesăbuința criminală a lui Igor Dodon este pe deplin confirmată. Iar eforturile dânsului, de a promova vaccinul rusesc, trădează calitatea sa de agent al intereselor revanșarde ale Kremlinului, îndeosebi că majoritatea rușilor nu se mai încred orbește în autoritățile moscovite. Astfel, un sondaj sociologic de dată recentă al Centrului Levada de la Moscova indică că mai mult de jumătate dintre locuitorii Rusiei, sau mai precis 58%, nu sunt pregătiți să fie vaccinați împotriva coronavirusului cu vaccinul rusesc.

                                                                                                                                                                                                            Intenția autorităților ruse de a ataca mediatic prevenirea și combaterea crizei pandemice este observată nu doar în Republica Moldova, ci și la nivel mondial. Iar statele civilizate sunt nevoite să reacționeze pe măsură, or se pune în joc starea de sănătate a populației globului. În acest context, este relevantă intervenția Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, care a declarat recent că Rusia răspândește dezinformare motivată economic cu privire la dezvoltatorii occidentali de vaccinuri împotriva coronavirusului, prin intermediul mass-media controlate de stat. El a specificat, referindu-se la spațiul occidental, că sunt multe de făcut în lupta împotriva dezinformării, pentru a împiedica oponenții să atace sistemul democratic folosind tactici ieftine, eficiente și fără de riscuri și că orice actor din arena internațională, care încearcă să submineze și să divizeze societatea noastră, ar trebui să fie conștienți că astfel de activități vor avea consecințe și că ei vor trebui să plătească pentru dezinformare. Precum va trebui să plătească și Igor Dodon, odată și odată, pentru toate acțiunile sale împotriva cetățenilor celui mai sărac stat din Europa – Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                            Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                            Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de “ Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate” (CAEN 4773) indică o evoluție pozitivă a veniturilor în 2019 acestea crescând cu aproximativ 8% față de 2018, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere. Studiul a agregat datele a 3.999 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 20,6 miliarde RON. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți 10 jucători este de 33%, ceea ce relevă un grad scăzut de concentrare.

                                                                                                                                                                                                            Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 1,12 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor înregistrată a crescut de la 62 de zile, nivelul înregistrat în anul 2015, la 75 zile în 2019, în timp ce media la nivel național în aceeași perioadă a scăzut de la 98 de zile până la 89 zile.

                                                                                                                                                                                                            Luând în calcul tendințele de consum din 2020, există premise de creștere a veniturilor pentru companiile din sector și pentru anul ce tocmai s-a încheiat. Acest aspect este confirmat și de datele INS cu privire la indicii cifrei de afaceri pentru acest domeniu, în ușoară creștere în 2020 față de 2019. Lichiditatea ar putea crea dificultăți în evoluția companiilor, la nivel consolidat, capitalul de lucru, deși pozitiv, este destul de scăzut și poate fi expus riscurilor de neîncasare a creanțelor”, a declarat Nicoleta Marin, Senior Financial Analyst, Coface România.

                                                                                                                                                                                                            Potrivit INSSE, cheltuielile medii lunare alocate pentru cumpărarea de medicamente de uz uman au crescut cu 14% în primele două trimestre din 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019. De exemplu, dacă în T1 2019, un român aloca aproximativ 76 de lei lunar pentru achiziția de medicamente, suma a crescut la 88 de lei în T1 2020.

                                                                                                                                                                                                            Din perspectiva unităților farmaceutice, cel mai mare număr de farmacii (1.236 ~ 15%) se regăsea în 2019 în Regiunea Nord – Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui). La polul opus se afla Regiunea Vest cu 684 de farmacii. Balanța comercială pentru produsele farmaceutice este negativă, valoarea importurilor fiind de peste patru ori mai mare decât cea a exporturilor. Ambele au fost în ușoară creștere în ultimii trei ani, principalul partener atât pentru exporturi, cât și pentru importuri fiind Uniunea Europeană cu 71% din valoarea exporturilor, respectiv 91% din valoarea importurilor având destinație/sursă țările din UE.

                                                                                                                                                                                                            În ciuda scăderii vâzărilor de medicamente și produse farmaceutice din perioada stării de urgență cauzată de pandemia Covid-19, dinamica retailului din farma pentru întreg anul 2020 a fost pozitivă, înregistrând o creștere anualizată de aproape 10%. Continuarea trendului crescător a vânzărilor a compensat reducerea marjelor din piața și capitalul de lucru vulnerabil. Astfel, farmacia independentă reprezintă o afacere cu un grad ridicat de atractivitate pentru antreprenori, generând un randament al capitalurilor de aproape 30%, de două ori peste media națională”, a adăugat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

                                                                                                                                                                                                            În 2019, românii au alocat 5% din veniturile lunare pentru achiziția de medicamente:

                                                                                                                                                                                                            Puncte forte:

                                                                                                                                                                                                            • Mai mult de jumătate din companii (56%) au înregistrat o creștere a rezultatului net, în timp ce mai mult de trei sferturi au înregistrat profit net (76%)
                                                                                                                                                                                                            • Gradul de îndatorare la nivelul sectorului de 72% este în scădere față de anii anteriori
                                                                                                                                                                                                            • Durata medie de colectare a creanțelor a scăzut de la 92 de zile, nivelul înregistrat în 2018, la 75 zile în 2019, sub media națională

                                                                                                                                                                                                            Vulnerabilități:

                                                                                                                                                                                                            • 47% dintre companii înregistrează un grad de îndatorare mai mare de 80%
                                                                                                                                                                                                            • Aproape jumătate din companii (48%) au înregistrat o scădere a veniturilor la sfârșitul anului 2019
                                                                                                                                                                                                            • Autonomie în situații de forță majoră de 92 zile, în scădere de la 146 zile, valoare înregistrată în 2018

                                                                                                                                                                                                            Sprijinirea opoziţiei din Belarus şi integrarea în UE a Balcanilor de Vest au fost cele două subiecte asupra cărora au convenit, marţi, preşedinţii parlamentelor statelor membre ale Grupului de la Visegrád (V4), potrivit informaţiilor oferite de preşedinţii Camerei inferioare şi celei superioare ale Parlamentului polonez, Polonia deţinând preşedinţia rotativă.

                                                                                                                                                                                                            În cadrul întâlnirii desfăşurată online, din cauza epidemiei de coronavirus, preşedinţii Parlamentului ceh, polonez, ungar şi slovac au abordat problema epidemiei de coronavirus, au purtat discuţii despre politica internaţională, despre migraţie şi politica climatică a Uniunii Europene (UE).

                                                                                                                                                                                                            După întâlnire, Elzbieta Witek, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului polonez, a declarat, la conferinţa de presă din Varşovia, că, în ceea ce priveşte politica internaţională, au discutat despre sprijinul oferit pentru opoziţia din Belarus şi despre dezvoltarea relaţiilor dintre UE şi SUA, după alegerile prezidenţiale din SUA. Potrivit declaraţiei sale, V4 au convenit asupra necesităţii de a sprijini integrarea în UE a ţărilor din Balcanii de Vest.

                                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Tomasz Grodzki, preşedintele Camerei superioare a Parlamentului polonez, numitorul comun al discuţiilor de marţi a fost convingerea că aspiraţiile pentru libertate ale naţiunii din Belarus trebuie susţinute. În acest sens, “Polonia are cea mai mare responsabilitate, dar putem conta pe sprijinul celor din V4”, a afirmat acesta.

                                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Elzbieta Witek, rolul din ce în ce mai important al V4 pe scena internaţională va fi abordat şi în declaraţia comună de la Visegrád, al cărei proiect a fost prezentat de preşedinţia poloneză şi care urmează a fi adoptată de parlamentele naţionale ale statelor membre, cu ocazia aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Grupului V4.

                                                                                                                                                                                                            Tomasz Grodzki a afirmat că în proiectul declaraţiei se specifică şi faptul că V4 nu este doar o comunitate bună bazată pe o istorie comună, uneori dificilă, ci un grup de ţări legate, în primul rând, de un viitor comun.

                                                                                                                                                                                                            Potrivit Preşedintelui Camerei superioare, Polonia a iniţiat, de asemenea, înfiinţarea unui forum parlamentar al statelor V4 cu ţările din regiune. Un astfel de forum comun, compus din preşedinţii parlamentelor naţionale şi delegaţiile de deputaţi, a fost creat anterior de Polonia împreună cu Lituania şi Ucraina şi este, de asemenea, operaţional forumul parlamentar tripartit polono-lituaniano-ucrainean, a amintit acesta.

                                                                                                                                                                                                              Au inceput inscrierile la Gomag Virtual Summit 2021. Evenimentul organizat de catre echipa din spatele platformei Gomag este 100% online si are loc in perioada 8-12 februarie, sub forma unor sesiuni video live accesibile pentru cei inregistrati.

                                                                                                                                                                                                              Ajuns la cea de-a cincea editie, in acest an evenimentul este organizat pe parcursul a 5 zile, cu un concept captivant la ora actuala: antreprenoriatul in 2021 si cum e recomandat sa se adapteze oamenii de afaceri la conditiile de piata si comportamentul cumparatorilor in acest an.

                                                                                                                                                                                                              Primul eveniment online despre marketing si eCommerce din acest an – Gomag Virtual Summit 2021 (8-12 februarie)

                                                                                                                                                                                                              Inscrierile si participarea la sesiunile video live sunt gratuite. In schimb, inregistrarile si materiale suplimentare create pe baza summit-ului vor fi disponibile doar sub forma unui curs video premium, in Academia de eCommerce.

                                                                                                                                                                                                              Cine vorbeste la Gomag Virtual Summit 2021

                                                                                                                                                                                                              Pe scena virtuala a summit-ului vom vedea peste 20 de speakeri, oameni talentati si specialisti in domeniile lor de activitate, care sunt pregatiti sa impartaseasca din experienta lor cu cei peste 2000 de participanti asteptati live la eveniment (numar aproximat de catre echipa Gomag, dupa datele din anii anteriori).

                                                                                                                                                                                                              Lista speakerilor este in curs de actualizare, insa dintre numele anuntate pana acum se numara Marian Esanu (Marketing Strategist & Consultant), Mircea Bravo (Entertainer & Content Creator), Paul Melinte (Antreprenor & Autor), George Raschitor (CEO & Founder Sinaps.ro), Rares Banescu (CEO & Founder Retargeting.BIZ), Marius Morra (CEO & Co-Founder LDV Crypto Exchange), Mihai Vinatoru (CEO &  Co-Founder DWF), Vlad Nita (Founder DoAds), Andrei Radu (CEO & Founder GPeC) si multi altii.

                                                                                                                                                                                                              Subiectele abordate de speakerii prezenti variaza de la cum folosesti Social Media in mod organic pentru a-ti creste startup-ul, pana la tips & tricks de Local SEO, branding personal in business, cum sa comunici ca antreprenor pe timp de criza, strategii Facebook Ads si Google Ads si criptomonedele pentru incepatori.

                                                                                                                                                                                                              Sesiunile video sunt moderate de catre Cosmin Daraban, CEO si Co-Fondator Gomag.

                                                                                                                                                                                                              Inscrierile la evenimentul live sunt gratuite, iar participantii sunt incurajati sa vina pregatiti cu intrebari si provocari din propriile lor business-uri, astfel incat sa primeasca raspunsuri personalizate de la speakerii invitati.

                                                                                                                                                                                                              Programul Gomag Virtual Summit 2021

                                                                                                                                                                                                              In perioada 8-12 februarie, in dimineata fiecarei zi de summit, participantii vor primi cate un email cu link-ul de acces si orarul definitiv al sesiunilor live.

                                                                                                                                                                                                              Echipa Gomag preconizeaza ca vor avea loc 4 sesiuni in fiecare zi, insa programul nu este inca batut in cuie. Ceea ce inseamna ca participantii la eveniment vor avea acces la +20 de sesiuni video din care sa asimileze noi informatii pentru propriile lor afaceri sau pentru cresterea business-urilor cu care colaboreaza.

                                                                                                                                                                                                              La eveniment sunt asteptati proprietari de afaceri si magazine online, viitori antreprenori in cautare de informatii la zi, angajati ai magazinelor online, specialisti si agentii de marketing, bloggeri, freelanceri, studenti, precum si oricine este pasionat de strategii de marketing si eCommerce care functioneaza acum, in Romania.

                                                                                                                                                                                                              Doar in prima zi dupa deschiderea inscrierilor, la eveniment s-au inregistrat peste 200 de oameni.

                                                                                                                                                                                                              Cauti si tu strategii de marketing si comert online care functioneaza? Sau vrei sa iti duci afacerea din offline in online?

                                                                                                                                                                                                              Participa la Gomag Virtual Summit 2021!

                                                                                                                                                                                                              Organizatori

                                                                                                                                                                                                              Gomag este una dintre cele mai populare platforme eCommerce autohtone, platforma pe care vand aproape 2000 de magazine online din toate industriile. Printre clientii acesteia se numara MindBlower.ro, ProduseCosmetice.ro, PentruAnimale, MagazinTraditional, Polti, SportPartner, DualStore, Aqualine, Boromir, Photosetup, e-acumulatori si multi altii.  

                                                                                                                                                                                                              Platforma se diferentiaza de concurenta prin functionalitati native exclusive pentru piata romaneasca, precum modulul de creare landing page & blog direct in platforma, pop-up-uri, GoBots (automatizare), CRM, configurator tema si +140 de aplicatii presetate.

                                                                                                                                                                                                              Inregistreaza-te acum summit.gomag.ro.

                                                                                                                                                                                                              bursa

                                                                                                                                                                                                              Piata de capital din Romania a incheiat anul 2020 cu o crestere de 3,4% prin prisma indicelui BET-TR, care include si dividendele, ceea ce reprezinta o performanta intr-un context dominat de incertitudinile generate de pandemia de coronavirus.

                                                                                                                                                                                                              Record absolut de tranzactionare realizat in 2020 la Bursa de Valori Bucuresti (BVB): investitorii prezenti pe bursa romaneasca au tranzactionat instrumente financiare in valoare totala de 18,3 miliarde lei, echivalentul a 3,77 miliarde euro. Este cea mai mare valoare inregistrata vreodata pe segmentul principal al bursei romanesti si a depasit cu aproape 25% recordul anterior consemnat in anul 2007. Atunci, valoarea tranzactiilor cu toate tipurile de instrumente financiare a fost de 14,7 miliarde lei.

                                                                                                                                                                                                              Valori record de tranzactionare au fost realizate pe segmentul principal in 2020 si in ceea ce priveste lichiditatea medie zilnica. Astfel, media zilnica de tranzactionare cu toate tipurile de instrumente financiare (actiuni, instrumente cu venit fix, produse structurate, unitati de fond, ETF) a ajuns la 73,36 milioane lei, echivalentul a 15,15 milioane euro, cu 54% peste nivelul din 2019 si cu 24,9% peste nivelul de 58,72 milioane lei realizat in 2007. 

                                                                                                                                                                                                              Piata de capital din Romania a incheiat anul 2020 cu o crestere de 3,4% prin prisma indicelui BET-TR, care include si dividendele, ceea ce reprezinta o performanta intr-un context dominat de incertitudinile generate de pandemia de coronavirus. Mai mult, indicele BET-TR a incheiat anul 2020 la un nivel de peste 16.500 de puncte, ceea ce reprezinta un nou maxim istoric.

                                                                                                                                                                                                              „Piata de capital a demonstrat, in poate cel mai complicat an din istoria recenta, de ce este o sursa de oportunitati atat pentru companii, cat si pentru investitorii interesati sa-si sporeasca bunastarea. Investitorii individuali au gasit la BVB oportunitati de tranzactionare excelente care sa corespunda profilului lor de risc. In acelasi timp, companiile au putut apela cu incredere la mecasnismele oferite de piata de capital, iar statul roman a putut accesa, rapid si eficient, lichiditatile de care avea nevoie intr-un context extrem de dificil. In 2020, la BVB au avut loc 3 listari de pachete de actiuni, 6 emisiuni de titluri de stat si 11 emisiuni de obligatiuni, ceea ce a dus totalul finantarilor realizate prin intermediul pietei de capital la 5,4 miliarde lei sau 1,1 miliarde euro. Obiectivul nostru este sa crestem lichiditatea si acest lucru ne-a reusit pentru ca anul trecut am avut parte de cel mai bun an de tranzactionare din istoria BVB. Prin urmare, nu mai este cazul sa ne uitam la 2007 ca la un reper pentru ca deja am depasit acel nivel. Nu putem conduce bursa daca ne uitam tot timpul in oglinda retrovizoare. Ne concentram pe ceea ce avem de facut pentru dezvoltarea bursei noastre,” a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                              „Privim cu incredere la 2021 cand bursa va continua sa-si consolideze pozitia de principal canal de finantare pentru companiile romanesti si de principala sursa de acumulare de capital pentru investitori. Vrem sa ducem BVB cat mai aproape de clientii de retail si exploram toate canalele care ne ajuta sa ne atingem acest obiectiv. Anul 2021 a avut un inceput puternic pozitiv pe majoritatea burselor, iar masurile de protejare a sanatatii publice adoptate de diferite state, precum si aparitia si distributia vaccinurilor semnalizeaza ca actuala criza sanitara poate fi depasita. Traim in continuare intr-un mediu marcat de dobanzi scazute si exces de lichiditate, ceea ce va sustine pretul actiunilor,” a mai spus Presedintele BVB.

                                                                                                                                                                                                              „Anul 2020 cu siguranta va ramane in istoria pietei de capital ca un reper pentru dezvoltarea viitoare a bursei. Promovarea la statutul de Piata Emergenta, initierea proiectului de Contraparte Centrala si demararea unui parteneriat pentru implementarea de solutii tehnologice la nivelul grupului BVB sunt elementele-cheie menite sa transforme fundamental piata de capital romaneasca,” a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al BVB.

                                                                                                                                                                                                              „Prioritatea numarul unu pentru 2021 este cresterea numarului de investitori si cresterea participarii voluntare la piata de capital. In continuare este esential sa avem un parteneriat cu autoritatile pentru dezvoltarea pietei de capital si ne dorim sa vedem cat mai multe companii de stat la cota bursei pentru ca prin listarea unor pachete minoritare pe bursa se eficientizeaza activitatea acestor companii prin regulile impuse de piata de capital. Este foarte important ca Guvernul sa utilizeze intensiv piata de capital, am vazut acest lucru in 2020 prin emisiuni de titluri de stat, si ne dorim ca in perioada urmatoare sa vedem si decizii privind reluarea listarilor pentru ca este in beneficiul Romaniei sa aiba companii transparente si performante. Suntem optimisti cu privire la 2021, ne dorim sa avem decizii consistente in ceea ce priveste dezoltarea economica a Romaniei si, odata ce se vor dilua riscurile generate de pandemie, sunt toate premisele sa avem un an mai bun decat 2020. In plus, pentru 2021, ne asteptam ca reprezentativitatea Romaniei in indicii Pietelor Emergente sa creasca prin includerea altor companii in structura acestora,” a afirmat Directorul General al BVB.

                                                                                                                                                                                                              Piata de capital din Romania a fost inclusa, incepand cu septembrie 2020, in randul pietelor emergente potrivit clasificarii realizate de furnizorul global de indici FTSE Russell. Promovarea Romaniei la statutul de piata emergenta a fost posibila odata ce doua companii romanesti – Banca Transilvania si Nuclearelectrica – au indeplinit criteriile necesare upgradarii.

                                                                                                                                                                                                              Zilele Mihai Eminescu

                                                                                                                                                                                                              Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în colaborare cu Cenaclul Cronograf, Colegiul Național ,,Mihai Eminescu’’ Satu Mare și în parteneriat cu Muzeul Județean Satu Mare, organizează vineri 15 ianuarie 2021, o serie de activități culturale cu prilejul Zilei Culturii Naționale.

                                                                                                                                                                                                              De la ora 11:30 vor avea loc depuneri de jerbe la bustul poetului național din fața Colegiului Național „Mihai Eminescu”, și la Monumentul Limbii Române, cu momente artistice, după care la ora 12:00 la secția de Artă a Muzeului Județean Satu Mare va avea loc vernisarea expoziției artiștilor: Vasile Mic și Vasile Cioră.

                                                                                                                                                                                                              Cu acest prilej Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare va publica o broșură „Eminescu, semne în timp”, în cadrul proiectului județean „IDENTITATE NAȚIONALĂ ÎN CREAȚIA EMINEASCIANĂ” (2021).

                                                                                                                                                                                                              Budapesta

                                                                                                                                                                                                              În decursul anului trecut, sistemul ungar de promovare a investiţiilor publice a gestionat 1 433 de investiţii, cifră fără precedent până acum, care, la rândul lor, au adus 1 676 de miliarde de forinţi (4,6 miliarde euro) în Ungaria, iar toate aceste investiţii au avut loc în timpul pandemiei, a declarat, duminică, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la postul bulic de radio „Kossuth”, în cadrul emisiunii „Vasárnapi Újság”.

                                                                                                                                                                                                              Péter Szijjártó a adăugat că, înainte de investiţii, companiile au luat în considerare aspecte precum forţa de muncă, stabilitatea politică, aspectul financiar, problemele de logistică şi infrastructură.

                                                                                                                                                                                                              Potrivit ministrului, din acest punct de vedere, este important faptul că Ungaria are, la nivel european, o stabilitate politică unică, întrucât o forţă politică, cu un mandat democratic, guvernează cu o majoritate de două treimi, precum şi faptul că aici se plăteşte cel mai mic impozit forfetar pe venit şi cel mai mic impozit forfetar pe profit din Europa.

                                                                                                                                                                                                              Politicianul a subliniat că Ungaria şi-a consolidat poziţia în toate cele patru privinţe, acest lucru este demonstrat de faptul că revista americană de investiţii “Site Selection” a ales Ungaria, pentru a treia oară consecutiv, ca una dintre cele mai populare 10 destinaţii de investiţii din lume.

                                                                                                                                                                                                              În plus, acesta a menţionat că strategia de deschidere a Ungariei către Est a fost, de asemenea, corectă: similar cu anul 2019, în 2020 majoritatea investiţiilor au venit în Ungaria nu dintr-o ţară occidentală, ci dintr-o ţară estică, în 2019 din Coreea, iar în 2020 deja din China.

                                                                                                                                                                                                              Potrivit ministrului, programele de stimulare a marilor investiţii au oferit sprijin pentru achiziţionarea de noi utilaje, linii de producţie şi introducerea de noi tehnologii, astfel, companiile din Ungaria pot satisface acum cererea pieţei care s-a format datorită schimbărilor apărute în economia mondială şi datorită închiderii sau reducerii anumitor capacităţi ale unor companii.

                                                                                                                                                                                                              În al doilea trimestru, în cifrele care indică starea economiei ungare ar trebui să se resimtă deja impactul marilor investiţii care au fost realizate până în prezent sau care vor fi realizate ca urmare a programelor de stimulare a marilor investiţii, a explicat şeful diplomaţiei ungare, care a indicat, de asemenea, că Ungaria concurează în prezent pentru investiţii mari în valoare de 13 miliarde de euro, cu scopul de a le atrage în Ungaria.

                                                                                                                                                                                                              Moderatorul emisiunii l-a întrebat pe ministru şi despre evenimentele din America, iar acesta i-a răspuns în felul următor: “noi ne bazăm în politica externă pe respectul reciproc, iar parte a acestui respect reciproc este că nu comentăm relaţiile politice interne ale altor ţări (…), ne bucurăm şi strângem pumnii pentru ca fiecare ţară să îşi poată gestiona cât mai bine propriile probleme interne, strângem pumnii ca fiecare ţară să-şi poată depăşi dificultăţile existente. Este în interesul nostru să menţinem buna cooperare pe care am avut-o până acum cu Statele Unite ale Americii”.

                                                                                                                                                                                                              broker portal

                                                                                                                                                                                                              Economia globală va avansa în 2021 cu aproximativ 5%, fiind cea mai rapidă rată de creștere înregistrată în secolul 21, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la finalul anului curent sau, cel târziu, până la începutul anului viitor, arată raportul PwC Global Economic Watch 2021.

                                                                                                                                                                                                              Deși economia globală în ansamblu își va reveni la nivelul dinainte de criza sanitară, revenirea va fi inegală între țări, sectoare economice și venituri personale. Redresarea va depinde de reușita campaniilor de vaccinare, precum și de condițiile fiscale, monetare și financiare ale fiecărui stat în parte.

                                                                                                                                                                                                              Previziunile optimiste la nivel global dau încredere că recuperarea pierderilor suferite în ultimul an se va face mai rapid decât se credea la începutul pandemiei. România urmează tendința globală, având în vedere că estimările Comisiei Naționale de Prognoză indică o creștere de 4,5% în acest an, după declinul de 4,2% din 2020. Sunt vești bune pentru mediul de afaceri care va avea nevoie, totuși, în continuare de sprijinul guvernamental. Pe măsură ce pandemia va fi controlată prin vaccinare, ar fi bine ca guvernul să ia măsuri pentru o creștere durabilă, cu accent pe investiții și crearea de locuri de muncă. La rândul lor, companiile trebuie să se concentreze pe strategii de dezvoltare și investiții, inclusiv în forța de muncă, pentru a face față atât problemelor cauzate de pandemie, cât și schimbărilor de durată pe care aceasta le-a impus deja în economie și în societate”, a spus Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                                                                                                                                              Creșterea va reveni, dar va fi inegală

                                                                                                                                                                                                              Potrivit Global Economic Watch 2021, economia Chinei este deja mai mare decât înainte de pandemie, dar alte economii avansate, în special cele puternic bazate pe servicii, precum cele din Marea Britanie, Franța și Spania, sau cele axate pe exportul de bunuri de capital, precum Germania și Japonia, au o probabilitate mai mică de a reveni la nivelurile ante criză, până la sfârșitul anului 2021.

                                                                                                                                                                                                              Previziunile avertizează că următoarele trei până la șase luni vor continua să aibă multe provocări, în special pentru țările din emisfera nordică care trec prin lunile de iarnă și ar putea fi forțate să impună blocaje parțiale sau totale ale economiei, aplicate în prezent în Germania și Marea Britanie. Astfel, aceste economii s-ar putea contracta în primul trimestru și să revină pe creștere probabil în a doua jumătate a anului, când este de așteptat ca cel puțin două treimi din populația lor să fie vaccinată.

                                                                                                                                                                                                              În economii precum Marea Britanie, Franța, Spania și Germania se preconizează că nivelurile de producție încă scăzute vor duce la creșterea ratelor șomajului, majoritatea locurilor de muncă afectate fiind cele din partea de jos a distribuției câștigurilor, agravând astfel inegalitățile de venituri.

                                                                                                                                                                                                              În 2021, un accent important se va pune pe mediu, investiții semnificative și schimbări de politici legate de Acordul climatic de la Paris fiind așteptate în principalele blocuri comerciale, inclusiv SUA, China și Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                              În acest context, valoarea emisiunilor globale de obligațiuni verzi ar putea depăși pentru prima dată 500 de miliarde de dolari, având în vedere creșterea apetitului investitorilor pentru fondurile de mediu, social și de guvernanță (ESG). Fondurile destinate ESG ar putea ajunge astfel la o pondere de până la 57% din totalul fondurilor mutuale europene, până în 2025.

                                                                                                                                                                                                              Obligațiunile verzi sunt utilizate pentru finanțarea directă a proiectelor de mediu și reprezintă în prezent mai puțin de 5% din piața mondială de venituri fixe.

                                                                                                                                                                                                              Alte previziuni pentru 2021

                                                                                                                                                                                                              • În ediția anterioară a raportului Global Economic Watch, Olanda era creditată cu cele mai mari șanse să câștige campionatul Euro 2020, care din cauza pandemiei a fost amânat pentru 2021. Între timp, forma echipei olandeze a scăzut și Franța are acum cele mai mari șanse să câștige.
                                                                                                                                                                                                              • Prețul mediu anual al petrolului va rămâne sub 60 dolari pe baril, dar probabil va crește în a doua jumătate a anului.
                                                                                                                                                                                                              • Italia ar putea reveni în clubul țărilor cu PIB de peste 2.000 miliarde dolari.
                                                                                                                                                                                                              • Nivelul total al datoriei publice a țărilor G7 va depăși 57 trilioane dolari.

                                                                                                                                                                                                              Mai multe detalii din raportul PwC Global Economy Watch găsiți aici.

                                                                                                                                                                                                              Evoluția

                                                                                                                                                                                                              Potrivit unui studiu publicat recent de site-ul statistic Erdélystat.ro, regiunile României arată o imagine foarte diferită în ceea ce priveşte creditele acordate populaţiei şi depozitele bancare.

                                                                                                                                                                                                              Studiul arată că România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în clasamentul creditelor acordate populaţiei şi în ce priveşte depozitele bancare. În ianuarie 2020, valoarea pe cap de locuitor a creditelor acordate populaţiei a fost, în România, de 1 555 de euro, ceea ce reprezintă sub 10% din media UE (15 561 de euro). Astfel, România se clasează pe ultimul loc şi în clasamentul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, după Ungaria (2 177 euro) şi Bulgaria (1 770 euro). Depozitele bancare ale populaţiei pe cap de locuitor s-au ridicat la 2 420 de euro, puţin peste o optime din media UE, acest lucru plasează România pe ultimul loc şi în clasamentul statelor membre, după Letonia (3 975 euro) şi Ungaria (3 135 euro).

                                                                                                                                                                                                              Potrivit studiului, acest lucru se întâmplă în pofida faptului că, în perioada 2008-2020, economiile în România au crescut treptat şi semnificativ. Volumul creditelor – pe lângă creşterea constantă a creditelor imobiliare şi uşoara scădere a creditelor pentru nevoi personale – a crescut, de asemenea, cu mult peste inflaţie în ultimii 13 ani.

                                                                                                                                                                                                              După cum arată datele defalcate la nivel regional, în Bucureşti şi în imediata apropiere a capitalei volumul creditelor acordate populaţiei este de peste trei ori mai mare decât media naţională. Transilvania se situează uşor sub media naţională.

                                                                                                                                                                                                              În timp ce în România valoarea medie a creditelor pe cap de locuitor este de 1 555 de euro, în Transilvania aceasta este de 1 367 euro, iar în Ţinutul Secuiesc este de doar 497 de euro. În Transilvania, nivelul creditelor bancare pe cap de locuitor este remarcabil în Transilvania Centrală, la fel şi în Banat.

                                                                                                                                                                                                              În ianuarie 2020, în Transilvania, proporţia creditelor neperformante a fost cea mai mare în judeţele din vest (Partium) (3,8%) şi în sudul Transilvaniei (3,4%), iar cea mai mică în Ţinutul Secuiesc (1,5%).

                                                                                                                                                                                                              Media economiilor bancare este cea mai ridicată în Bucureşti şi în imediata apropiere a capitalei, unde depozitele pe cap de locuitor depăşesc de două ori media naţională. Transilvania se situează, de asemenea, uşor în urmă faţă de media naţională în statisticile economiilor bancare. În ianuarie 2020, în Transilvania, depozitele bancare pe cap de locuitor au fost de 2 156 de euro. În Transilvania Centrală această medie a fost de 3 015
                                                                                                                                                                                                              euro, în Transilvania de Sud de 2 290 euro, în Banat de 2 127 euro, în Partium de 1 732 euro, în Transilvania de Nord de 1 572 euro, iar în Ţinutul Secuiesc de 1 453 euro.

                                                                                                                                                                                                              Deşi, în perioada 2008-2020, în fiecare dintre regiunile Transilvaniei valoarea medie a depozitelor a crescut de aproximativ trei ori, în termeni absoluţi, se observă o creştere suplimentară a avantajului pentru regiunile cu economii mai puternice. Pe când media economiilor pentru un locuitor din Transilvania Centrală a crescut cu 2114 euro, cea a unei persoane din Ţinutul Secuiesc a crescut cu doar 972 euro.

                                                                                                                                                                                                              Studiul complet poate fi găsit pe site-ul Erdelystat.ro.

                                                                                                                                                                                                              Banca Transilvania

                                                                                                                                                                                                              Antreprenorii cu afaceri mici pot aplica rapid pentru un credit la BT Mic prin chatbot-ul Raul de la BT pentru a incepe sau a creste o afacere. Acesta poate fi accesat pe site-ul BT Mic, prin telefon, tableta sau calculator.

                                                                                                                                                                                                              Dezvoltarea anuntata astazi a fost realizata de echipele Bancii Transilvania si BT Mic, in colaborare cu DRUID si Namirial. Este a doua noutate cu care vine Raul de la inceputul pandemiei pentru cei 11.500 de clienti activi BT Mic, pe langa lansarea chatbot-ului pe WhatsApp (0757 080 006). Prin intermediul acestuia, clientii pot afla detalii despre imprumuturile pe care le au, cum ar fi valoarea si scandenta ratei, respectiv suma care mai trebuie platita pana la finalul perioadei de creditare.

                                                                                                                                                                                                              “Prin intermediul chatbotilor ne propunem sa crestem tot mai mult zona de suport online oferit in timp real clientilor nostri. Clientii au libertatea sa verifice oricand si de oriunde informatii despre produse si facilitati, dar si sa solicite anumite servicii. In ziua de azi, cand accesul rapid la informatii este esential, chatbot-ul Raul de la BT va oferi clientilor BT Mic inclusiv optiunea de a aplica pentru finantari” – declara Marius Flore, Director Digital Banking, Banca Transilvania.

                                                                                                                                                                                                              Optiuni pentru antreprenorii care vor sa aplice pentru un credit la BT Mic, prin Raul:

                                                                                                                                                                                                              • Semnarea electronica a documentatiei necesare pentru a demara evaluarea unei solicitari de finantare: Cerere de credit, Acord pentru consultarea bazei de date a Centralei Riscului de Credit si Informare privind prelucrarea datelor personale in sistemul Biroului de credit. Optiunea este valabila pentru clientii BT.
                                                                                                                                                                                                              • Incarcare documente: permite trimiterea documentelor financiare care ajuta echipa BT Mic sa analizeze cat mai eficient aplicatia, iar creditul sa fie acordat mai repede atat pentru clienti, cat si pentru cei care nu lucreaza in prezent cu BT.
                                                                                                                                                                                                              • Simulari de credit in mod flexibil: pe baza mentionarii sumei care poate fi platita lunar, antreprenorii afla suma pe care o pot imprumuta de la BT Mic si pe ce perioada. Optiunea este valabila inclusiv pentru antreprenorii care nu sunt clienti BT.

                                                                                                                                                                                                              In ciuda pandemiei si a schimbarii de trend-uri, BT Mic a finantat in ultimele 6 luni peste 1.700 de companii mici si a pastrat termenele de finantare maxime, sumele si garantiile flexibile, dar si timpul de raspuns de 4 zile. De asemenea, a lansat pe Blogul BT Mic initiativa Cumpara de la o afacere mica pentru a impulsiona cat mai multe persoane sa aleaga sa cumpere de la firme aflate la inceput de drum, de la business-uri mici, de familie. Povestile acestor afaceri pot fi urmarite pe blog, iar oamenii pot cumpara de la ei facil, avand in vedere ca fiecare articol contine informatiile de contact ale firmei – site, profilul din social media sau adresa.

                                                                                                                                                                                                              Banca Transilvania are 6 chatboti pentru comunicarea cu clientii si angajatii, iar acestia au oferit 20 de milioane de raspunsuri in primele noua luni ale anului. Mai multe detalii despre bankingul conversational, in whitepaperul Chatbots of BT.

                                                                                                                                                                                                              Premierul în exercițiu, Ion Chicu, consideră, la fel ca și Igor Dodon, că alegerile parlamentare anticipate ar trebui să aibă loc în luna mai 2021, iar până la 1 iulie să fie învestit un nou Guvern. Astfel, situația bugetar-fiscală va fi stabilă, fără riscuri majore. Declarația a fost făcută astăzi, după ce fostul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, l-a acuzat pe Ion Chicu că ar fi dat foc R. Moldova, iar acum urmărește dintr-o parte cine va reuși să stingă incendiul.

                                                                                                                                                                                                              O astfel de situație politică în R. Moldova nu a mai fost, iar starea lucrurilor este destul de alarmantă. Când nu există guvern, țara este aidoma unei case de unde au plecat părinții, iar copiii au rămas „de capul lor”. În crizele politice, nesiguranța tinde să se transforme în ceva obișnuit. Se pare că R. Moldova va fi fără guvernare încă mult timp. Fără bani, fără siguranța în ziua de mâine, fără oameni stataliști. Cineva a dat focul acestei țări și urmărește dintr-o parte cine va reuși să stângă acest incendiu. În această situație, doar „pompierii voluntari” pot salva statul nostru. Când este incendiată o casă, toți sar în ajutor, iar ulterior poliția îi găsește pe cei care au făcut acest lucru și-i pune la pușcărie. Mai devreme sau mai târziu”, a scris Jizdan într-o postare pe Facebook.

                                                                                                                                                                                                              Premierul în exercițiu Ion Chicu s-a simțit vizat și a venit cu o replică la adresa fostului său coleg din Guvernul Filip.

                                                                                                                                                                                                              Atest că tot mai mulți politicieni, inclusiv foști colegi miniștri (care știu despre activitatea guvernului mult mai multe decât un Litvinenco sau un Grosu) vin cu scenarii apocaliptice privind situația în țară, care ar urma să fie până la alegerile parlamentare anticipate din mai. Stimați politicieni, vă rog mult să nu induceți oamenii în eroare și nu isterizați societatea. Activitatea cotidiană și administrarea lucrurilor pe domeniile de responsabilitate o asigură oamenii din ministere și instituții. Plecarea unui prim-ministru sau a unui ministru nu înseamnă blocarea activității ministerului/instituției. Anume un asemenea model am încercat să implementăm pe durata mandatului și sunt absolut sigur că am reușit. Ministerele rămân totalmente funcționale și cu oameni foarte responsabili. Lăsați specialiștii de acolo să lucreze și nu panicați societatea – asta voturi suplimentare la alegeri n-o să vă aducă”, a declarat Ion Chicu.

                                                                                                                                                                                                              Sursa citată subliniază că toate instituțiile guvernamentale vor funcționa la capacitate maximă, după ce dânsul va renunța definitiv la funcția de premier pe 31 decembrie curent. „Dacă alegerile parlamentare vor avea loc în luna mai și un guvern nou va fi instalat până la 1 iulie 2021, situația bugetar-fiscală va fi una stabilă, fără riscuri majore. Bineînțeles, dacă oamenii din ministere vor fi lăsați să muncească și nu vor fi „cărați cu caravana” prin campanii electorale, ca altădată. Vă rog, manifestați respect față de specialiștii din ministere și nu speriați lumea, stimați politicieni”, a conchis Ion Chicu.

                                                                                                                                                                                                                Sweden and UNDP, within AdTrade project, launch a grants’ contest for agricultural producers and processors from both banks of Nistru river, who are willing to join their efforts to adopt innovative technologies while producing and processing agricultural products, to increase competitiveness and to access new markets.

                                                                                                                                                                                                                Applications may be submitted by business support organizations that need to form partnerships with at least two agricultural producers or one producer and one processor from both banks of the Nistru river, who commit themselves to merge and to create new jobs, especially for women and socially vulnerable persons. The selected project proposals will receive non-reimbursable financing up to $50,000 each for procuring equipment and machinery. The winning partnerships will benefit as well from consultancy in business development.

                                                                                                                                                                                                                The contest is open for project proposals covering production and processing of fruits, vegetables, and table grapes, production and processing of medicinal and essential oil plants, harnessing apiculture products, growing animals, processing milk-derived products, and other activities from horticulture, phyto-technical and livestock sectors.

                                                                                                                                                                                                                The project proposals should tackle innovative business ideas, including new technologies, reducing production costs, adapting productions and/or processing to the new market needs in COVID-19 context.

                                                                                                                                                                                                                The deadline for submitting the applications is 5 February 2021, 4:00 p.m. The application forms, contest participation conditions, as well as project proposals’ assessment criteria are available here. Over the next weeks, AdTrade project will conduct information sessions regarding the conditions of the contest.

                                                                                                                                                                                                                The non-reimbursable financial assistance provided by Sweden in the framework the UNDP “Advanced cross-river capacities for trade” project (AdTrade) will contribute to improving business environment, creating jobs and establishing partnerships, hence allowing the enterprises from both banks of the Nistru river to overcome the negative impact of the pandemic crisis, while the companies from the left bank of Nistru river would have the possibility to access the trade mechanisms available on the right bank, to increase their knowledge and skills, to raise sales and to diversify their sale market.

                                                                                                                                                                                                                  La doi ani de la lansare, Instant Factoring, primul fintech românesc ce oferă factoring online antreprenorilor români, a închis o rundă de finanțare de tip equity în valoare de 750.000 euro, din care 350.000 euro vor fi investiți pentru deschiderea unei filiale în Serbia, potrivit unui comunicat al companiei.

                                                                                                                                                                                                                  Noua investiție vine din partea acționarilor Instant Factoring și are scopul de a dinamiza expansiunea rapidă a startup-ului. ,,Am ales Serbia ca primă piață externă de expansiune, în primul rând datorită similarității cu piața românească de profil. Lipsa soluțiilor alternative de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii în afara sistemului bancar, dimensiunea pieței, dar și stabilitatea politică au fost factori care ne-au determinat să o luăm în considerare ca variantă optimă. Nu în ultimul rând, echipa locală de management are experiență vastă în credit risk management și factoring, fiind constituită din profesioniști de top”, a spus Cristian Ionescu, CEO și Co-fondator Instant Factoring.

                                                                                                                                                                                                                  Managementul din Serbia va implementa modelul de business propriu Instant Factoring, iar obiectivul pe piață în 2021 este atingerea unui volum de finanțări de aproximativ 5 milioane de euro. 400.000 euro investiție pentru extinderea capacității de finanțare pentru IMM-urile românești Peste 50% din inputul de capital va fi folosit pentru creșterea capacității de finanțare a IMM-urilor românești prin atragerea de fonduri suplimentare de tip împrumut. Instant Factoring România va putea astfel asigura un volum de finanțare anual pe factoring de aproximativ 200 de milioane de lei pentru a sprijini dezvoltarea a 1.500 de companii mici și microîntreprinderi.

                                                                                                                                                                                                                  ”Pandemia a accentuat nevoia de lichidități a companiilor mici și mijlocii din România, iar factoring-ul online a constituit o soluție pentru ca acestea să-și poată asigura cash-flow-ul necesar continuării activității într-o perioadă atât de dificilă. Astfel, volumul finanțărilor pe care le-am acordat în ultimele luni a crescut constant, cu un maxim istoric atins în octombrie, de 10 milioane de lei. Această rundă de capital ne va ajuta să ne continuăm misiunea noastră de a susține cât mai multe companii mici românești și antreprenori locali prin accesul la finanțări rapide și flexibile”, a adăugat Cristian Ionescu, CEO și Co-fondator Instant Factoring.

                                                                                                                                                                                                                  Soluțiile de finanțare online oferite de Instant Factoring se adresează companiilor mici și mijlocii. Platforma permite analiza într-un interval de două ore pentru facturi de până la 10.000 de lei și 24 de ore pentru cele de până la 250.000 de lei, iar în maxim 24 de ore clientul primește banii în cont. Instant Factoring este prima companie fintech de factoring online din România care sprijină dezvoltarea companiilor mici și microîntreprinderilor prin soluții de finanțare rapidă. Compania este membru al Asociației Europene de companii Fintech Innovate Finance, cu sediul la Londra, și dublul câștigător al premiului Central European Startup Awards „Startup of the Year” și „Best Fintech Startup” în 2018.

                                                                                                                                                                                                                  Piața locală de instalații electrice a crescut cu aproximativ 12,6% în 2019, în comparație cu 2018, iar în 2020 se va îndrepta spre 9,5 miliarde lei, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin. La avântul pieței au contribuit atât investițiile în infrastructura locală, printre care se numără și proiectele de smart cities, cât și zona de iluminat public, din care fac parte și instalațiile de Crăciun, dar și construcțiile noi.

                                                                                                                                                                                                                  Mai mult, în comparație cu 2015, creșterea la nivel de 2019 este de 23%, iar ceea ce este important de avut în vedere este structura diferită a companiilor din top 10, care au în portofoliu proiecte diferite de instalații electrice, atât în mediul public, cât și în cel privat.

                                                                                                                                                                                                                  În ultimii ani, târgurile de Crăciun au devenit o tradiție în multe orașe din România, iar iluminatul festiv a contribuit la creșterea acestei piețe. Cu toate acestea, situația din acest final de an, când instituțiile locale au avut alte priorități pe ordinea de zi, a demonstrat că o dezvoltare sănătoasă și durabilă a acestui sector ar trebui să țină cont, în primul rând, de implementarea de tehnologii noi în domenii cheie precum smart cities sau eficiența energetică”,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                  Piața locală de instalații electrice a însumat 6,4 mii de companii în 2019, cu 4,5% mai multe față de 2018 și cu 14,8% peste nivelul din 2015, dintre care: 5,6 mii companii micro, 726 companii mici, 87 companii medii și 4 companii mari. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile mici, cu 38,6% din total. Pe de altă parte, peste 1,2 mii de companii (19% din total) au avut cifra de afaceri egală cu 0 în 2019.

                                                                                                                                                                                                                  Potrivit analizei KeysFin, în topul județelor cu cea mai mare cifră de afaceri din piața locală de instalații electrice conduce Capitala, cu o cifră de afaceri de 2,6 miliarde de lei (32% din total), urmată de județele Cluj (9,4% din total), Ilfov (4,9% din total), Timiș (4,1% din total) și Brașov (4% din total). Împreună, primele 5 județe au generat aproape 55% din cifra de afaceri a pieței lucrărilor de instalații electrice în 2019.

                                                                                                                                                                                                                  TOP COMPANII INSTALAȚII ELECTRICE DIN ROMÂNIA

                                                                                                                                                                                                                  Cea mai mare companie de instalații electrice din România a fost, în 2019, IMSAT SA, cu o cifră de afaceri de peste 257 milioane lei (3,2% din total). Clasamentul este completat de TIAB SA (252 milioane lei), ELECTROGRUP SA (226 milioane lei), LUXTEN LIGTHING COMPANY SA (139 milioane lei) și SCHINDLER ROMÂNIA SRL (138 milioane lei).

                                                                                                                                                                                                                  Cele mai mari 10 companii din această piață au cumulat afaceri de aproximativ 1,4 miliarde lei, reprezentând 17,8% din total. De asemenea, din top 10, 2 companii au printre ariile de activitate și iluminatul festiv: LUXTEN LIGTHING COMPANY SA, ocupanta locului 4, și FLASH LIGHTING SERVICES SA, ocupanta locului 7.

                                                                                                                                                                                                                  Cât despre profitul net al companiilor din domeniu, acesta a crescut cu 9,2% față de 2018 și cu 92,5% peste nivelul din 2015, ajungând la puțin peste 1 miliard de lei în 2019. Mai mult, din cele 6,4 mii de companii analizate, 4,1 mii (64,5%) au înregistrat profit, 1,6 mii (24,5%) au fost pe pierdere, iar restul au avut un rezultat nul în 2019.

                                                                                                                                                                                                                  O PIAȚĂ ÎN CONTINUĂ SCHIMBARE

                                                                                                                                                                                                                  Tehnologiile care compun instalațiile electrice au avansat enorm în ultimii ani, iar firmele din domeniu au câștigat în măsura în care au ținut pasul cu aceste schimbări.

                                                                                                                                                                                                                  Dacă în domeniul construcțiilor, conceptul de smarthome a început să fie aplicat din ce în ce mai des în cazul ansamblurilor rezidențiale noi, în domeniul infrastructurii electrice publice sau private, cerințele au avut în vedere eficientizarea consumului energetic, dar și gradul crescut de siguranță pentru angajații implicați în gestionarea acestor sisteme complexe.

                                                                                                                                                                                                                  Cât despre iluminatul public, în anii dinaintea pandemiei, târgurile de Crăciun au luat o amploare din ce în ce mai mare în multe orașe din România. Astfel, potrivit unui studiu Infocons, primăriile din România au cheltuit, în perioada 2018-2019, cu 53,1% mai mult pentru iluminatul festiv, în comparație cu media achitată în perioada 2017-2018.

                                                                                                                                                                                                                  *Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codul CAEN 4321 : Lucrări de instalații electrice în 2019.

                                                                                                                                                                                                                  Protestele agricultorilor moldoveni continuă la Chișinău și azi 16.12.2020, a doua zi de proteste, mai multe asociații din sectorul agroalimentar dezaprobând decizia Guvernului de a majora cota TVA de la 8% la 12%. În plus, nemulțumirile mai au la bază anumite nereguli ce țin de eliberarea incorectă a compensațiilor pentru cei afectați de intemperiile meteo din acest an. Argumentându-și revendicările, protestatarii au urcat astăzi cu tractoarele pe scările Parlamentului Republicii Moldova, pentru a-și exprima nemulțumirea față de politica statului în domeniul agriculturii.

                                                                                                                                                                                                                  Deși, dis-de-dimineață, fermierii din Piața Marii Adunări Naționale au mers pașnic cu tractoarele la Parlament, aici protestul s-a lăsat cu îmbrânceli între mascați și manifestanți, iar poliția a aplicat gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.

                                                                                                                                                                                                                  Temperatura evenimentului a revenit la normalitate o dată ce în fața protestatarilor au ieșit mai mulți reprezentanți ai opoziției parlamentare. Astfel, deputatul PAS, Mihai Popșoi, a ieșit anunând că PAS și Platforma DA vor depune astăzi moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu.

                                                                                                                                                                                                                  Dragi agricultori, vreau să vă informez că astăzi PAS și Platforma DA vor depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Căutăm semnături. Guvernul Chicu trebuia să-și dea demisia mai de mult. Chicu nu este aici, este în altă parte. Fac apel la calm”, a declarat Popșoi. Ulterior, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate a invitat șapte reprezentanți ai fermierilor la discuții cu fracțiunile parlamentare.

                                                                                                                                                                                                                  Evenimentele au intrat în albia dialogului și mai mulți reprezentanți ai agricultorilor care protestează în centrul capitalei au avut negocieri de aproape o oră cu reprezentanții fracțiunilor parlamentare, în incinta Legislativului. Fermierii cer ca deputații să le îndeplinească revendicările.

                                                                                                                                                                                                                  La întrevederea cu agricultorii au venit deputați din opoziție – Alexandru Slusari, Andrian Candu, Mihai Popșoi, Sergiu Litvinenco, Inga Grigoriu, Nicolae Ciubuc -, care i-au asigurat că le vor susține revendicările în plenul Parlamentul și în comisiile parlamentare de profil. La discuții a venit și un reprezentant al Partidului Șor, vicepreședintele Parlamentului – Vladimir Vitiuc. Acesta le-a spus fermierilor că va discuta cu fracțiunea din care face parte pentru a decide cum vor proceda. Totodată, la discuții a participat și un singur reprezentant al PSRM, președintele Comisiei parlamentare pentru Agricultură, Radu Mudreac.

                                                                                                                                                                                                                  Discuțiile dintre agricultorii protestatari și deputați s-au finalizat, astăzi, cu decizia deputaților-negociatori de a merge la fracțiunile lor pentru a aborda solicitările agricultorilor, urmând că tot astăzi să le ofere fermierilor un răspuns. Până atunci, cei din urmă au anunțat că nu vor pleca acasă și că vor aștepta deciziile fracțiunilor parlamentare în incinta Parlamentului.

                                                                                                                                                                                                                  Later edit…

                                                                                                                                                                                                                  Spre seară, reprezentanții protestatarilor au ieșit din Parlament și au anunțat că demersurile lor nu au avut niciun rezultat palpabil. Aceștia a insistat că parlamentarii încearcă să-i fenteze, or producătorii agricoli au nevoie de pași și acțiuni concrete, în măsură să-i ajute pe producătorii agricoli din R. Moldova, afectați de intemperiile climatice ale anului agricol 2019-2020. până la Anul Nou, fermierii moldoveni s-au ales cu vorbe goale, iar protestele vor continua.

                                                                                                                                                                                                                  Zilele următoare, tractorul este cu poporul!

                                                                                                                                                                                                                  Balan Eduard

                                                                                                                                                                                                                    Integrare Europeană

                                                                                                                                                                                                                    The ‘EU4Digital’ initiative has shared a story on its website on how COVID-19 has boosted the introduction of eHealth solutions in the Republic of Moldova.

                                                                                                                                                                                                                    The article describes two new data platforms that are now available in Moldova – one helps to assess how the pandemic has been evolving in Moldova and abroad, and the other allows doctors to investigate outbreaks of communicable diseases through the collection of field data.

                                                                                                                                                                                                                    The country’s national surveillance system allows healthcare staff to report COVID-19 data to the National Agency for Public Health. This enables Moldova to monitor COVID-19 cases and prevent potential outbreaks.

                                                                                                                                                                                                                    In the article, experts agree that these digital solutions have made the work of those directly involved in the fight against COVID-19 much easier.

                                                                                                                                                                                                                    In its efforts to bring digital solution to modern healthcare needs Moldova enjoys the support of the European Union, whose EU4Digital initiative contributes to the development of key areas of the digital economy,

                                                                                                                                                                                                                    including eHealth. The project supports the development of common guidelines for the roll-out of electronic health services and data management, and for cross-border collaboration on common challenges.

                                                                                                                                                                                                                    Moldova

                                                                                                                                                                                                                    Moscova pregătește un proiect politic de centru pentru R. Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute de Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, care a subliniat că Ion Ceban, primarul de Chișinăul, va fi președintele noului partid. 

                                                                                                                                                                                                                    „Lui Ion Ceban i se pregătește la Moscova un proiect politic de centru pe care în curând îl va lansa. De mai multe ori acesta va avea declarații publice diferite de Dodon pentru că va fi un proiect separat. Ion Ceban va fi președintele unui nou partid”, a menționat Renato Usatîi.

                                                                                                                                                                                                                    Potrivit liderului Partidului Nostru, un lucru important este că primarul de Chișinău are viziuni diferite decât cele ale lui Dodon. „Ion Ceban multe lucruri schimbă în Chișinău. Este mai curat, ceva se construiește. Important că s-a început. Cel mai important este că el nu îl ascultă pe Dodon și mie asta îmi place”, a declarat Renato Usatîî în cadrul emisiunii „În PROfunzime” de la Pro TV.

                                                                                                                                                                                                                    Amintim că Ion Ceban a făcut deja o declarație care contravine retoricii promovate de PSRM, partidul pro-rus pe listele cărora a câștigat mandatul de primar al Chișinăului.  Mai exact, la 25 noiembrie, edilul a scris, într-o postare pe canalul său de Telegram, în limba rusă, următoarele: „Chişinăul este în prezent al doilea oraş ca mărime şi ca populaţie din zona etnică românească, al doilea doar după Bucureşti”.

                                                                                                                                                                                                                    Ulterior, Igor Dodon a declarat că nu este de acord cu cele spuse de primarul de Chișinău, subliniind că „eu consider că noi suntem moldoveni” și a dat de înțeles că l-a certat pe Ion Ceban pentru declarațiile prin care acesta a recunoscut apartenența românească a orașului.

                                                                                                                                                                                                                    Patria Bank (PBK) a listat, marti, 15 decembrie, la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a doua emisiune de obligatiuni subordonate (PBK28E), prin care a atras 8,2 milioane de euro de la investitori. Obligatiunile au fost listate pe piata reglementata administrata de BVB.

                                                                                                                                                                                                                    Aceasta este a doua runda de atragere de finantare derulata de institutia de credit pe piata de capital, dupa cea din 2019 (PBK27E). Astfel, valoarea sumelor atrase de banca prin piata de capital in ultimii doi ani a ajuns la 13,2 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                    „Cele doua emisiuni de obligatiuni incheiate cu succes de Patria Bank sunt o dovada in plus ca piata de capital si cea bancara sunt complementare in sustinerea economiei romanesti. Aproape o treime dintre bancile din sectorul bancar romanesc sunt prezente la Bursa de Valori Bucuresti, fie prin emisiuni de actiuni sau obligatiuni, ceea ce ne bucura deoarece este o dovada de netagaduit a colaborarii dintre cele doua sectoare financiare. Doar in ultimii doi ani, la BVB au fost peste 30 de runde de finantare a caror valoare a depasit 2 miliarde de euro. Acesti bani au fost atrasi de banci si companii private, chiar si de Ministerul Finantelor Publice si mai sunt multe companii in pregatire pentru venirea la Bursa de Valori Bucuresti”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                    Emisiunea cuprinde 16.374 de obligatiuni PBK28E, cu o dobanda fixa, de 6,5% pe an, platibila semestrial, si o maturitate de opt ani. Obligatiunile au o valoare nominala de 500 euro/ titlu. Obligatiunile sunt subordonate, neconditionate, negarantate si neconvertibile si au fost emise pentru intarirea bazei de capital a bancii.

                                                                                                                                                                                                                    „Patria Bank marcheaza incheierea cu succes a unei noi emisiuni de obligatiuni prin listarea lor la Bursa, astazi. Semnificatia acestei noi emisiuni este mult mai ampla pentru noi: intr-un 2020 care a adus multe provocari, faptul ca avem increderea investitorilor este un vot pozitiv pentru directia pe care o avem in Patria Bank. De asemenea, creditele nou-acordate in primele 9 luni ale anului, in valoare de peste 603 milioane lei, confirma si capacitatea de adaptare a organizatiei la scopul declarat si asumat de a contribui la sustinerea antreprenoriatului romanesc si bunastarea financiara a clientilor nostri, persoane fizice si companii”, a afirmat Daniela Iliescu, Directorul General al Patria Bank.

                                                                                                                                                                                                                    Obligatiunile sunt subordonate pentru a putea fi inscrise in Fondurile Proprii de Nivel 2 ale Patria Bank. Intarirea bazei de capital permite bancii sustinerea si implementarea strategiei sale de crestere organica a activitatii de creditare in conditiile respectarii cerintelor prudentiale de solvabilitate.

                                                                                                                                                                                                                    Obligatiunile au fost vandute de Patria Bank printr-o oferta derulata in perioada 28 – 30 septembrie si intermediat de firma de brokeraj TradeVille. Subscrierea minima in plasamentul privat de emitere a obligatiunilor a fost de 25.000 de euro. Incepand de marti, 15 decembrie, obligatiunile Patria Bank pot fi tranzactionate la bursa de catre orice persoana fizica sau juridica.

                                                                                                                                                                                                                    „Expertiza TradeVille in obtinerea de finantari pentru companiile romanesti si tehnologia online de subscriere accesibila si prietenoasa au contribuit din plin la succesul celui de-al doilea plasament privat de obligatiuni corporative pe care l-am intermediat pentru Patria Bank. Ne bucuram sa fim implicati in dezvoltarea unei banci care sprijina noua generatie de antreprenori si business-uri esentiala pentru viitorul Romaniei. Si facem in acest fel inca un pas pentru a transforma Bursa de Valori Bucuresti intr-un loc tot mai familiar si o destinatie fireasca nu doar pentru investitori, ci si pentru antreprenori si companii”, a declarat Mihaela Biciu, Director General, TradeVille.

                                                                                                                                                                                                                    „Succesul noii runde de finantare derulata de Patria Bank este o reconfirmare a parteneriatului foarte util dintre banca si TradeVille atat pentru institutia de credit, cat si pentru piata de capital. Banii atrasi de Patria Bank de la investitori creste baza de capital a bancii, sporind astfel capacitatea de creditare a acesteia. Bani sunt in piata, atat din partea investitorilor persoane fizice, cat si din partea investitorilor institutionali, si pot fi accesati atat direct de companii, dar si de institutii de credit care atrag capital necesar de pe bursa si, ulterior, injecteaza bani in economie, prin creditare, dovedindu-se astfel ca bursa este un canal eficient de finantare”, a spus Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                    Patria Bank este listata la Bursa de Valori Bucuresti, actiunile bancii fiind tranzactionate cu simbolul bursier PBK.

                                                                                                                                                                                                                    Prospectul intocmit in vederea admiterii la tranzactionare pe Piata Reglementata administrata de BVB a obligatiunilor Patria Bank este disponibil pe website-ul institutiei de credit, dar si la acest LINK pe website-ul BVB.

                                                                                                                                                                                                                    Actionarul majoritar indirect al bancii este Emerging Europe Accession Fund (EEAF), un fond de private equity al carui principali investitori sunt BERD (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare), FEI (Fondul European de Investitii, parte a Grupului Bancii Europene pentru Investitii), DEG (Banca de Dezvoltare, parte a grupului bancar KfW) si BSTDB (Banca de Dezvoltare a Regiunii Marii Negre).

                                                                                                                                                                                                                      antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                      Nevoia de a împrumuta bani este resimțită la un moment dat de majoritatea oamenilor. Cea mai la îndemână soluție în aceste cazuri, este creditarea, fie de la bănci, fie de la organizațiile de creditare nebancară. Însă, înainte de a se împrumuta oamenii ar trebui să treacă printr-un proces de analiză și calcule ofertele existente pe piață pentru a nu avea surprize. Nevoia urgentă de bani ne determină deseori să ne împrumutăm de la organizațiile de creditare nebancară (OCN). Publicitatea atractivă și uneori chiar agresivă a unora dintre ele, cu personaje simpatice, cu care ne asociem sau în care avem încredere, poate fi o momeală, care atrage deseori într-un cerc vicios al creditării nesustenabile persoane cu o cultură financiară insuficientă. Pe termen scurt exploatarea acestui tip de clienți poate aduce profit. În timp, însă, problemele nu se lasă așteptate.

                                                                                                                                                                                                                      Recent, expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale, Veaceslav Ioniță constata că sectorul financiar bancar recapătă teren în fața celui nebancar după ce, începând cu anul 2014 pierduse 1/3 din portofoliul de credite în favoarea acestuia.

                                                                                                                                                                                                                      În toată această perioadă sectorul financiar nebancar reprezentat de companii de microfinanțare, leasing și asociații de economii și împrumuturi au reușit să-și crească cota de piață în special datorită creditării persoanelor fizice.

                                                                                                                                                                                                                      Creșterea și descreșterea sectorului financiar nebancar

                                                                                                                                                                                                                      În anul 2018 cota sectorului ne-bancar în creditarea persoanelor fizice s-a ridicat la 42% și a constituit 7,2 sectorul ne-bancar se află în stagnare, iar portofoliul de credite oferit persoanelor fizice rămâne la nivelul anului 2019 și constituie 8,3 miliarde lei.

                                                                                                                                                                                                                      Drept urmare, ponderea sectorului ne-bancar în creditarea persoanelor fizice s-a redus semnificativ față de maxima istorică din 2018.

                                                                                                                                                                                                                      Dacă în primele nouă luni ale anului trecut, Organizațiile de Creditare Nebancară, la un nivel al activelor de 10,33 miliarde lei înregistrau un profit de 801,4 milioane lei, în aceeași perioadă a anului  curent, la  un volum al activelor de 10,42 miliarde lei, profitul OCN s-a redus mai mult de două ori, la cota de sub 373 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                      Sporirea fără precedent a creditării nebancare a fost determinată de mai mulți factori, inclusiv de restricționarea și înăsprirea condițiilor de creditare de către sectorul bancar după renumitul jaf bancar din 2014. Așa cum condițiile de finanțare ale băncilor s-au înăsprit iar cererea de creditare a rămas, populația s-a orientat spre a se finanța acolo unde condițiile erau mai lejere, adică la OCN. Costurile mult mai ridicate pentru populație a acestei finanțări nu s-a dovedit a fi un impediment prea mare. Cererea de finanțare de la OCN se datorează și unei ponderi exagerate în economia moldovenească a sectorului informal. O bună parte din salarii, estimate la 35% – 50%,moldovenii le primesc în plic, adică neoficial. Și atunci când persoanele ce primesc salarii în plic au nevoie de un credit, nu pot face dovada că au un venit stabil, iar băncile comerciale sunt reticente în a credita aceste persoane. De cealaltă parte, organizațiile de Creditare Nebancară sunt mai deschise pentru acest  tip de debitori.

                                                                                                                                                                                                                      Capcana creditării lejere

                                                                                                                                                                                                                      Pentru a rupe o parte cât mai mare a pieței de creditare nebancară, unele OCN recurg la campanii intense, pe alocuri chiar agresive de publicitate, înregistrând în scurt timp o creștere fulminantă a afacerilor. Ce-i drept, tot atât de repede, ele se și dezumflă.

                                                                                                                                                                                                                      Un exemplu elocvent în acest sens este una din cele mai reclamate OCN în ultimii an, compania SEBO Credit. Intrată agresiv pe piață în 2017, aceasta oferă primul împrumut, nu foarte mare,  gratuit, de regulă pe un termen de până  la o lună. Adică până la următorul salariu. Acest prim credit fără dobândă nu este decât o momeală or persoanele ce beneficiază de el, de cele mai multe ori se întorc pentru a lua și alt credit. Iar a doua oară el este destul de scump, cu dobânda anuală efectivă (DAE) la unele produse oferite de această companie ce depășește 200%.

                                                                                                                                                                                                                      Dobânda și comisioanele destul de mari nu-i îngrijorează pe oameni, care au nevoie urgentă de bani. Este vorba de persoane, care au nevoie de bani pentru a întoarce urgent o datorie, pentru a achita serviciile comunale sau pentru alte cheltuieli neașteptate. Este clar că persoanele cu venituri mici și cu o educație financiară precară sunt ademeniți de procedura lejeră de obținere a banilor însă nu atrag atenția la dobândă și comisioane și nu fac măcar o evaluare sumară a capacității lor de plată. Deseori, clienții nu pot întoarce la timp datoria iar compania le oferă un așa numit serviciu de amânare a plății ratei, care iarăși costă. Cu câteva luni înainte de expirare, clientul poate lua alt credit, în care este integrat și cel anterior. Astfel, cu dobânda, comisioanele de amânare a datei de plată,  se adună sume destul de mari iar oamenii sunt nevoiți să achite o bună parte din salariu pentru  întreținerea creditului, care poate să se perpetueze cu prelungiri, chiar și mai mulți ani.

                                                                                                                                                                                                                      Provizioanele și creditele neperformante

                                                                                                                                                                                                                      De multe ori, persoanele creditate nu mai pot face față acestor plăți. Drept urmare, sporește ponderea creditelor neperformante și acest lucru se reflectă în situația financiară a companiei la capitolul ”Provizioane”.

                                                                                                                                                                                                                      Potrivit regulamentului de constituire a provizioanelor, aplicat de Comisia Națională a Pieței Financiare, provizioanele reprezintă alocații constituite pe seama cheltuielilor pentru acoperirea pierderilor potențial cauzate de nerambursarea creditului, a creanțelor privind leasingul financiar, a dobânzilor şi a altor sume calculate care urmează a fi primite.

                                                                                                                                                                                                                      OCN constituie provizioanele pentru acoperirea pierderilor la active, aplicând următoarele procente de la suma activelor din fiecare categorie de clasificare: pentru împrumuturi standard 2%, pentru împrumuturi supravegheate 5%, pentru cele substandard 30% , pentru credite dubioase 60% iar pentru cele compromise 100%.

                                                                                                                                                                                                                      Astfel, cu cât degradează mai mult portofoliul de credite, cu atât este mai mare suma provizioanelor și mai mică suma profitului. În consecința înrăutățirii portofoliului de credite,  dacă în primele nouă luni ale anului trecut SEBO Credit, la un volum al creditelor  acordate de 444 milioane de lei, își făcea provizioane de 58,5 milioane lei și obținea un profit de circa 110 milioane lei, în aceeași perioadă a anului curent, la un volum de credite acordate de 454 milioane de lei, are provizioane de 166,48 milioane lei și înregistrează pierderi de 17,67 milioane lei.

                                                                                                                                                                                                                      Continuarea o puteți citi pe site-ul Economica.md

                                                                                                                                                                                                                      insolvenţă

                                                                                                                                                                                                                      De la începutul pandemiei, insolvențele și procesele de restructurare s-au situat la un nivel redus în statele din Europa Centrală și de Est (ECE), excepții fiind România,  care a înregistrat o creștere a numărului de insolvențe, și Cehia, care a raportat un avans al activității de restructurare, potrivit raportului PwC ”Global Restructuring Trends”.

                                                                                                                                                                                                                      ”Până în prezent, atât ratele de insolvență, cât și presiunile de restructurare au fost, în general, ținute sub control de intervenția guvernului prin măsuri precum amânarea la plata taxelor, garanții pentru împrumuturi sau șomaj tehnic. Însă aceste măsuri sunt aplicate pe o perioadă determinată și, odată ce vor înceta, este de așteptat ca numărul insolvențelor să crească. Iată de ce, pentru a avea șanse mai mari de a supraviețui, companiile trebuie să ia în considerare strategii de reconfigurare a planurilor și operațiunilor înainte ca guvernele să-și retragă sprijinul. Unele companii au inițiat deja planuri de restructurare încă din acest ultim trimestru al anului 2020 și este de așteptat ca această activitate să se intensifice în primul trimestru din 2021”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Liderul Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                      Potrivit raportului PwC, rata insolvențelor este așteptată să crească la nivel global, pe finalul acestui an și anul viitor, în special în rândul companiilor din industrii grav afectate de criza sanitară, precum turismul, transporturile sau retailul cu produse nealimentare. Industriile care rămân sub presiune în regiunea ECE sunt auto, retail cu produse nealimentare, turism și ospitalitate.

                                                                                                                                                                                                                      În cazul României, numărul insolvențelor a fost în creștere în 2020, reiese din  datele Oficiului Național al Registrului Comerțului. Astfel, numărul entităților intrate insolvență a urcat de la 1.392, în luna aprilie a acestui an, la 4.606, în octombrie. Totuși numărul se menține sub valoarea înregistrată în aceeași lună a anului trecut.

                                                                                                                                                                                                                      Activitatea de restructurare poate juca un rol cheie în sprijinirea afacerilor și reducerea numărului de insolvențe potențiale și menținerea ratelor șomajului la un nivel scăzut. În prezent peste 40 de milioane de angajați din 37 de economii la nivel global se află în șomaj tehnic, iar previziunile nu sunt prea optimiste.

                                                                                                                                                                                                                      De la începutul pandemiei, companiile s-au concentrat în principal pe păstrarea lichidității prin folosirea măsurilor guvernamentale de sprijin, precum și pe reducerea costurilor și stabilizarea lanțurilor de aprovizionare. De acum, ar trebui să se concentreze și pe gestionarea datoriilor acumulate în perioada de blocaj al activității, restructurări financiare, consolidări și dezinvestirea activelor non-core.

                                                                                                                                                                                                                      Aflat la a treia ediție, raportul ”Global Restructuring trends” analizează modul în care guvernele și companiile au reacționat la impactul economic al pandemiei COVID-19 și prezintă provocările care urmează în 37 de economii din întreaga lume.

                                                                                                                                                                                                                      Ungaria este o susţinătoare puternică a programului Parteneriatului Estic şi al integrării europene a Republicii Moldova, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, la conferinţa de presă pe care a susţinut-o împreună cu ministrul moldovean al integrării europene şi al afacerilor externe, Aureliu Ciocoi, miercuri, la Chişinău.

                                                                                                                                                                                                                      În cadrul evenimentului care a fost transmis în direct pe Facebook, ministrul ungar a subliniat că începând din luna ianuarie, experţi maghiari vor sprijini munca Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii din Moldova. Marile companii maghiare continuă să investească în Moldova: OTP este lider al pieţei bancare locale şi va implementa dezvoltări IT majore în perioada următoare; cea mai mare companie farmaceutică maghiară, Richter, a dezvoltat o reţea de 42 de farmacii, ceea ce îi asigură o cotă de piaţă de peste 10% în Moldova; Eximbank Ungaria a înfiinţat o linie de credit de 110 milioane de dolari pentru finanţarea cooperării economice şi comerciale dintre companiile maghiare şi cele moldoveneşti, a enumerat şeful diplomaţiei ungare.

                                                                                                                                                                                                                      Îndemnăm Comisia Europeană să transfere Republicii Moldova restanţa din asistenţa macrofinanciară, întrucât dezvoltarea economică a Moldovei este în interesul tuturor”, a spus Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                      Pandemia a scos în evidenţă ce rol important are cooperarea internaţională, a menţionat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                      Este timpul ca la baza cooperării internaţionale să se afle, din nou, respectul reciproc. Atunci când vorbim de respect reciproc, nu este loc pentru amestecul în afacerile interne ale celuilalt şi nici pentru modul în care şeful delegaţiei UE s-a comportat aici, în timpul campaniei electorale prezidenţiale”, a spus Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                      Ministrul maghiar şi-a exprimat felicitările pentru organizarea bună a alegerilor prezidenţiale şi şi-a asigurat partenerii din Republica Moldova de faptul că pot conta pe Ungaria şi în viitor.

                                                                                                                                                                                                                      Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, şi vicepremierul moldovean Sergiu Puşcuţa, care este şi ministru al finanţelor, au semnat miercuri acordul de cooperare dintre cele două ţări, în domeniul dezvoltării.

                                                                                                                                                                                                                      Preşedintele moldovean Igor Dodon i-a înmânat, miercuri, ministrului ungar de externe Péter Szijjártó, “Ordinul de Onoare”, cea mai înaltă distincţie de stat din Moldova care poate fi acordată unui străin. Şeful de stat a lăudat dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări şi a mulţumit din nou pentru ajutorul umanitar pe care Ungaria l-a oferit Moldovei în luna aprilie, în lupta împotriva coronavirusului, ajutor constând din 100 000 de măşti şi 5000 de costume de protecţie.

                                                                                                                                                                                                                      Am reuşit să construim cea mai bună relaţie care a existat vreodată între Ungaria şi Republica Moldova. Rolul pe care preşedintele Igor Dodon l-a jucat în acest sens este unul incontestabil, astfel că sunt onorat să primesc această distincţie de la el”, a declarat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                      mită

                                                                                                                                                                                                                      Multe acte normative sau proiecte de legi adoptate în perioada 2016-2018 conțin prevederi care promovează interesele private în detrimentul interesului public. În același timp, contrar legislației în vigoare, unele documente oficiale sunt adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Costurile nerespectării rapoartelor de expertiză anticorupție se ridică la milioane de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2016-2018: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD.

                                                                                                                                                                                                                      Autorii studiului au analizat felul în care autoritățile statului pun în aplicare prevederile referitor la expertiza anticorupție – un instrument de prevenire a corupției, care evaluează în ce măsură conținutul proiectelor de acte legislative și normative corespunde standardelor anticorupție naționale și internaționale. Totodată, prin expertiză, CNA identifică normele care favorizează sau pot favoriza corupția și elaborează recomandări pentru excluderea sau diminuarea efectelor acestora.

                                                                                                                                                                                                                      În perioada 2016-2018, Centrul Național Anticorupție a efectuat expertiza anticorupție a 2697 proiecte de acte normative, ponderea cea mai mare revenind proiectelor de hotărâri de guvern și actelor departamentale.

                                                                                                                                                                                                                      Potrivit autorilor studiului, cel mai frecvent interesele private au fost promovate prin proiecte de legi, cele mai multe dintre acestea fiind înregistrate în 2016 (34% din proiectele de legi expertizate), ajungând în 2018 la o pondere de 10%. În partea ce ține de hotărârile de Guvern, ponderea proiectelor promotoare de interese a constituit 21% în 2016 ajungând la 3% în 2018, iar în cazul actelor departamentale – 28% (în 2016) și 7% (în 2018).

                                                                                                                                                                                                                      Studiul a mai arătat că niciunul dintre proiectele promotoare de interese nu au avut o argumentare relevantă, adecvată și suficientă, iar atunci când interesele autorilor o cereau, acestea nu erau însoțite de o analiză a impactului de reglementare. Totodată, majoritatea proiectelor promotoare de interese nu conțineau mecanisme de control și sancțiuni. Cei mai frecvenți factori de risc rămân a fi: formulările ambigue care admit interpretări abuzive, concurența normelor de drept, lacunele de drept, atribuții care admit derogări și interpretări abuzive etc.

                                                                                                                                                                                                                      Datele studiului arată că în 2016 – 25 (7%) din hotărârile de guvern pasibile de expertiză au fost aprobate în lipsa acestea, în 2017 acest indicator a ajuns la 82, sau 19%, iar în 2018 – la 15%.

                                                                                                                                                                                                                      Riscurile de corupție depistate de experții CNA în proiectele de legi supuse expertizei includ abuz de serviciu, conflict de interese și/sau favoritism, corupere activă, trafic de influență, depășire a atribuțiilor de serviciu, conflict de interese și/sau favoritism, exercitarea influenței necorespunzătoare.

                                                                                                                                                                                                                      Evaluarea eficienței recomandărilor rapoartelor de expertiză anticorupție arată că acestea sunt acceptate în proporție de circa 70%. Totuși, factorii de risc înlăturați mai frecvent din proiectele actelor normative sunt cei care pot fi remediați mai ușor și țin de coerența legislativă și formularea lingvistică a textelor proiectelor. În același timp, autorii nu au eliminat de o manieră consistentă și coerentă factorii de risc din categoria exercitarea atribuțiilor entității publice, atribuții extensive de reglementare, atribuții paralele, nedeterminarea entității publice responsabile/subiectului la care se referă prevederea, precum și lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative.

                                                                                                                                                                                                                      Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național a depășit 1,3 miliarde lei în cazurile când  recomandările făcute în rapoartele de expertiză anticorupție ale CNA au fost respectate parțial sau în totalitate. Acest lucru presupune că nu au fost înstrăinate terenuri și imobile proprietate publică, nu au fost aplicate scutiri de taxe discreționare. Totodată, în cazuri în care aceste recomandări nu au fost respectate, fiind promovate proiecte cu tentă politică, fiind vândute terenuri la preț nominal, în defavoarea interesului public, sau fiind promovate proiecte neconforme de parteneriat public privat, au fost pierdute, sau vor fi inevitabil pierdute, bunuri și imobile în valoare de peste 2,3 miliarde lei.

                                                                                                                                                                                                                      Studiul „Expertiza anticorupție 2016-2018: eficiență, costuri, impact” a fost realizat în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Un studiu similar al eficienței expertizei anticorupție a fost efectuat în anul 2016, analizând perioada 2010-2015.

                                                                                                                                                                                                                      bursa

                                                                                                                                                                                                                      Valoarea totala a tranzactiilor, incluzand ofertele, cu toate tipurile de instrumente financiare tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) s-a apropiat de pragul de 3 miliarde de euro, sau 14,3 miliarde in echivalent lei, un avans de 42,3% in moneda nationala fata de primele 11 luni ale anului anterior.

                                                                                                                                                                                                                      Activitatea investitionala s-a intensificat pe piata de capital locala pe fondul unor rulaje in crestere puternica in randul tuturor tipurilor de instrumente financiare. Astfel, valoarea medie zilnica de tranzactionare la nivelul cumulat al tuturor instrumentelor financiare tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a ajuns la 62,2 milioane de lei, echivalentul a 12,86 milioane euro. Lichiditatea, masurata prin prisma acestui indicator, a consemnat o crestere de peste 42% pe ansamblul primelor 11 luni ale acestui anul comparativ cu intervalul similar al anului trecut. Defalcat, cea mai mare pondere a avut-o segmentul de actiuni, unde media zilnica de tranzactionare a fost de 48,6 milioane lei (10 milioane euro), iar cea mai mare crestere a fost inregistrata de segmentul produselor structurate: +357% la finalul primelor 11 luni. Valoarea cumulata a tranzactiilor, incluzand ofertele, aferenta tuturor tipurilor de instrumente financiare (actiuni, instrumente cu venit fix, produse structurate, unitati de fond, ETF) tranzactionate la BVB in perioada ianuarie-noiembrie a ajuns la 14,3 miliarde lei, echivalentul a 2,96 miliarde euro, in crestere cu 42,3% in moneda nationala fata de aceeasi perioada a anului anterior.  

                                                                                                                                                                                                                      Luna noiembrie s-a remarcat printr-un avans puternic al pietei locale, cu o crestere de peste 9%, la nivelul indicelui BET sau BET-TR, care include si dividendele. Indicele BET, care reflecta evolutia celor mai tranzactionate 17 companii, a incheiat luna noiembrie la un nivel de 9.286 puncte, in crestere cu 9,1% fata de luna precedenta. Indicele BET-TR a avut un avans similar si a incheiat luna trecuta la 15.622 puncte, fiind cu 2,2% sau cu 347 de puncte sub nivelul de la finalul anului trecut, in conditiile in care piata locala se afla sub puternicul impact generat de pandemia de coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                      Actuala criza sanitara a accentuat atat nevoia de digitalizare, cat si dependenta de companiile locale. „Rundele de finantare derulate in acest an prin piata de capital au totalizat 1,1 miliarde de euro, ceea ce este un succes tinand cont de contextul generat de pandemie. Situatia actuala a scos in evidenta importanta companiilor din domeniul tehnologiei informationale. Ecosistemul romanesc in zona de tehnologie este cel mai dezvoltat din regiune, dupa Polonia, si ne propunem sa avem o reprezentantare mai buna a acestui sector la cota bursei. Avem in plan sa discutam cu o serie de actori reprezentativi pentru a identifica acele companii romanesti din IT&C care au nevoie de bursa pentru a se putea dezvolta. Cea mai importanta lectie pe care o invatam din aceasta pandemie, in plus fata de accelerarea digitalizarii cat mai multor procese, este ca ajungem sa depindem tot mai mult de cei de langa noi in conditii de criza. Acest aspect reliefeaza importanta strategica a dezvoltarii business-urilor locale: nu putem avea o Romanie puternica fara companii romanesti puternice. Orice strategie serioasa privind finantarea si dezvoltarea economica are cel putin o componenta legata de bursa, iar exemplele recente atat din zona publica, cat si din zona privata nu fac decat sa confirme ca piata de capital este o sursa esentiala de finantare,” a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                      Cresterea activitatii investitionale la nivelul pietei de capital locale a contribuit semnificativ, in noiembrie, la recuperarea ecartului comparativ cu finalul anului trecut. „Avem o piata tot mai activa, volatilitatea a adus mai multi investitori la bursa si vedem ca din ce in ce mai multe companii mici si mijlocii acceseaza piata de capital, in special prin emisiuni de obligatiuni. Sunt bani in piata de capital si orice proiect, odata ce este promovat intr-un mod coerent si transparent, are sanse de succes pentru a fi finantat. In acelasi timp, eforturile noastre sunt directionate si catre investitori pentru ca o comunitate de investitori mult mai puternica si diversa este o conditie absolut necesara pentru a avea mai multe companii listate si o piata de capital eficienta. Am recuperat 98% din pierderea generata de pandemia de coronavirus pe bursa locala, daca luam in calcul nivelul de la finalul lunii noiembrie al indicelui BET-TR, care include si dividendele, comparativ cu finalul anului 2019. Ar trebui sa avem mai multa incredere in companiile romanesti si in capacitatea de redresare a acestora, iar bursa este cel mai bun exemplu care arata ca acest lucru este posibil,” a spus Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                      Valoarea de piata a companiilor romanesti listate la BVB a ajuns la aproape 100 de miliarde de lei, echivalentul a 20 de miliarde de euro, la finalul lunii noiembrie. Piata de capital din Romania a fost promovata in septembrie la statutul de Piata Emergenta de catre furnizorul global de indici FTSE Russell. 

                                                                                                                                                                                                                      Productivitatea angajaților a crescut de la implementarea muncii de acasă, arată circa 30% dintre companiile respondente ale Raportului HR Barometru, realizat de PwC România în luna octombrie, în timp ce 44% spun că a rămas constantă.

                                                                                                                                                                                                                      Dintre respondenții care au menționat creșterea productivității, 76% spun că principalul factor care contribuie la această evoluție este majorarea timpului alocat muncii datorită lucrului de la distanță.

                                                                                                                                                                                                                      ”Pandemia ne-a arătat că lucrul de la distanță la scară mare este realizabil și îngrijorările cu privire la productivitate s-au diminuat pe măsură ce companiile au rezolvat problemele legate de implementarea tehnologiilor necesare. Ultimele luni au fost un test de rezistență și un experiment pentru companii și angajați pe care vedem că până acum le-au trecut cu bine. Prin urmare, este de așteptat ca munca de la distanță să fie aplicată de tot mai multe organizații pe termen lung. Acest fapt se observă din rezultatele sondajului având în vedere că mai mult de jumătate dintre respondenți au introdus deja munca la distanță pe durată nedeterminată”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                                                                                                                                                      Doar 7% dintre respondenți au menționat o scădere a productivității. Dintre aceștia, cei mai mulți consideră că principalele cauze sunt adaptarea limitată a modului de lucru la ”noua normalitate”, starea de spirit negativă și lipsa instrumentelor de muncă la distanță.

                                                                                                                                                                                                                      Totodată, trei sferturi dintre companiile respondente cred că implicarea angajaților a rămas constantă, însă tot mai multe organizații sunt îngrijorate de evoluția stării de spirit a acestora pe măsură ce situația sanitară evoluează negativ, iar izolarea aferentă continuă pe o perioadă mai lungă.

                                                                                                                                                                                                                      ”Starea de bine a angajaților (well-being) este esențială pentru productivitate și, cum mulți oameni se luptă în această perioadă cu teama și anxietatea, este important ca organizațiile să investească din ce în ce mai mult în resurse și beneficii care să-i ajute să creeze un echilibru pentru sănătatea lor”, spune Oana Munteanu, Senior Manager People & Organisation, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                      Munca de acasă, noua normalitate

                                                                                                                                                                                                                      La nivelul pieței, 20% din companii au implementat munca la distanță pentru toți angajații, iar 80% au implementat munca la distanță doar pentru anumite categorii de angajați. Nu există nicio companie în eșantionul de participanți care să nu fi implementat munca de la distanță. Aproape jumătate (49%) dintre angajatori au implementat munca la distanță obligatoriu, în ture de una sau două săptămâni, 29% pe bază de opțiune individuală, iar 22% alte opțiuni (permanent sau munca la distanță în ture de 2-3 zile / săptămână).

                                                                                                                                                                                                                      Digitalizarea și pregătirea angajaților, accelerate de pandemie

                                                                                                                                                                                                                      Două treimi dintre companiile respondente consideră că au accelerat digitalizarea realizând în avans obiectivele planificate pentru tot anul sau unele proiecte neprevăzute. Un procent similar (68%) arată că nevoia de digitalizare s-a resimțit cel mai mult în departamentul de Resurse Umane, urmat de cel financiar, arată 63% dintre respondenți, IT (56%), operațiuni (54%) și vânzări (46%). Optimizarea proceselor interne reprezintă prima prioritate pentru 80% dintre companiile participante.

                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește pregătirea angajaților, 38% dintre companii spun că angajații dețin un nivel ridicat al competenței digitale, 36% un nivel mediu și 26% scăzut.

                                                                                                                                                                                                                      Kurzarbeit, entries in a calendar for reduced working hours,Image: 88272196, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Christian Ohde / imageBROKER / Profimedia

                                                                                                                                                                                                                      Guvernul a modificat, în şedinţa de pe 4 decembrie, ordonanţa de urgenţă care reglementează acordarea unei indemnizaţii de la stat pentru reducerea timpului de muncă al angajaţilor din domeniile economice afectate de pandemie, astfel încât angajatorii vor putea solicita această indemnizaţie chiar dacă reduc timpul de muncă al salariaţilor cu 80% din durata prevăzută în contractul de muncă.

                                                                                                                                                                                                                      Potrivit unui comunicat remis de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), până în prezent, conform OUG 132/2020, angajatorii puteau solicita subvenţionarea salariilor acelor angajaţi cărora le reduceau programul de muncă cu maxim 50% din durata programului de muncă prevăzută în contract.

                                                                                                                                                                                                                      Alte modificări ale OUG 132/2020 adoptate vineri de Guvern prevăd că cele 5 zile în care reducerea timpului de muncă este obligatorie nu mai trebuie să fie consecutive, iar interdicţia de angajare sau subcontractare pentru activităţi similare supuse reducerii timpului de muncă se va aplica strict la nivelul locurilor de muncă afectate de această măsură şi nu la nivelul angajatorului în ansamblul său, ca în prezent, se menţionează în comunicatul MMPS.

                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, în şedinţa de vineri, Guvernul a prelungit până la 30 iunie 2021 acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru domeniile restricţionate de autorităţi şi a prelungit tot până la 30 iunie 2021 acordarea indemnizaţiei pentru reducerea timpului de muncă al angajaţilor, potrivit Ministerului Muncii.

                                                                                                                                                                                                                      “Guvernul a aprobat două acte normative prin care a prelungit până la 30 iunie 2021 acordarea indemnizaţiei pentru timpul redus de muncă al salariaţilor (Kurzarbeit), a celei pentru reducerea activităţii profesioniştilor, precum şi a indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru angajaţi şi alte categorii de profesionişti. Astfel, se va prelungi acordarea şomajului tehnic (OUG 30/2020) pentru domeniile restricţionate din cauza pandemiei Covid-19, până la 30 iunie 2021. De asemenea, măsura privind timpul redus de muncă pentru salariaţi/profesionişti (OUG 132/2020) se prelungeşte până la aceeaşi dată”, se precizează în comunicatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

                                                                                                                                                                                                                      În Parlamentul Republicii Moldova s-a format o nouă majoritate informală, pro-Igor Dodon, eurofobă și cleptocrată. Din noua coaliție informală fac parte socialiști, cei care dispun de 37 de mandate de deputați, apoi legislatorii lui Ilan Șor – cel care a fost condamnat la închisoare pentru implicarea în furtul miliardului și este fugit acum din R. Moldova, și un grup de transfugi din Pro Moldova, în frunte cu traseistul Sergiu Sârbu, cel care schimbă acum al patrulea partid. Noile componente ale coaliției numără împreună 14 deputați, iar, alături de socialiștii și doi independenții, însumează 53 de voturi (din 101, câți are Parlamentul RM – n.r.), ceea ce le asigură dreptul de a numi Guvernul. Această majoritate parlamentară a demonstrat deja că este una profund antinațională și că urmărește eminamente obiective dictate din exterior, fie din laboratoarele de la Kremlin, fie din oficiul unor afaceri oneroase.

                                                                                                                                                                                                                      Astfel, deputaţii PSRM şi ai Partidului Şor, asistați de cei Pentru Moldova, au votat joi, 03.12.2020, o lege prin care Serviciul de Informații și Securitate a trecut sub control parlamentar, iar directorul va fi numit în funcție de către Legislativ, pe un termen de 5 ani, și nu de către șeful statului. O altă lege votată de monstruoasa coaliție anulează alocarea terenului fostului stadion Republican pentru construcţia unui nou sediu al Ambasadei SUA. De asemenea, mai multe proiecte controversate au fost votate în prima lectură. Printre acestea se numără modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, o nouă lege privind funcţionarea limbilor, ce prevede un statut special pentru limba rusă, precum şi modificări legate de statutului autonomiei găgăuze.

                                                                                                                                                                                                                      Cu referință la resubordonarea SIS, este de remarcat faptul că în iunie 2019, PSRM și ACUM au votat împreună un proiect prin care șeful Serviciului Informații și Securitate era numit de Președintele țării și aprobat de Parlament, iar instituția trecea astfel sub control prezidențial. Ca numai după un an, Igor Dodon să renunțe la ideile sale, ca să slăbească, bineînțeles, pozițiile președintelui ales Maia Sandu. Potrivit legii adoptate, Serviciul de Informații și Securitate a trecut sub control parlamentar, iar directorul va fi numit în funcție de către Legislativ, pe un termen de 5 ani, și nu de către șeful statului. Propus de Partidul Socialiștilor, care îl susţine pe preşedintele încă în exerciţiu, pro-rusul Igor Dodon, acest proiect de lege este considerat de opoziţie o tentativă de a limita puterile preşedintei alese Maia Sandu. Platforma Demnitate şi Adevăr (Platforma DA) şi Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) au anunţat că vor contesta la Curtea Constituţională votul privind trecerea SIS din subordinea preşedinţiei în cea a parlamentului.

                                                                                                                                                                                                                      „Corupția omoară mai tare decât pandemia!”

                                                                                                                                                                                                                      În data de 04.12.2020, ca reacție la acțiunile socialiștilor în legislativ, președintele ales al R. Moldova, Maia Sandu, a lansat un apel cetățenilor moldoveni, în cadrul unei conferințe de presă în limba română și rusă, de a veni la un miting de protest împotriva lui Igor Dodon și a socialiștilor.

                                                                                                                                                                                                                      Astfel, aproximativ 8.000 de cetățeni, simpatizanți ai PAS și PPDA, s-au adunat la data de 06.12.2020 în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău, sub sloganul „Corupția omoară mai tare decât pandemia!”, pentru a protesta împotriva guvernării dominată de președintele în exercițiu, Igor Dodon (anexa nr.1).

                                                                                                                                                                                                                      Mesajele protestatarilor au invocat demisia actualului guvern, controlat de către președintele în exercițiu, filorusul Igor Ddodon, și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

                                                                                                                                                                                                                      Guvernul trebuie să-și dea demisia imediat și să pornească mecanismul de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate”, a declarat Maia Sandu, în fața protestatarilor adunați. „În Parlament nu există 51 de deputați pe care îi doare inima pentru problemele agricultorilor, a medicilor, a pensionarilor și a oamenilor care se confruntă cu probleme grave. Suntem astăzi aici să-i avertizăm să amenințe poporul”, a adăugat Maia Sandu. Aceasta a mai spus că Igor Dodon „încearcă să dea foc la țară și să ne arunce în criză, să facă viața oamenilor și mai grea, să se răzbune pe oameni pentru că nu l-au votat.

                                                                                                                                                                                                                      Actuala guvernare este mai periculoasă decât pandemia, ei au furat și ne fură în continuare. Agricultorii sunt gata să vină cu tractoarele la Chișinău, să protesteze pentru a apăra voința și voința poporului”, a declarat un reprezentant al producătorilor agricoli din Republica Moldova, care a mai adresat un apel angajaților structurilor de forță să se desolidarizeze de actuala guvernare de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                      Potrivit lui Maia Sandu, protestul de duminică „nu este al unor partide politice, nu este despre ideologii, dar este protestul oamenilor din această țară, a cetățenilor care merită o țară bună pentru toți”.

                                                                                                                                                                                                                      Supărat că nu a reușit să amăgească oamenii și de data aceasta, Igor Dodon încearcă să dea foc la țară. El încearcă să provoace haos, să adâncească criza, să ne țină în izolare internațională, să facă viața oamenilor și mai grea. Așa încearcă să se răzbune el pe oameni, pentru că nu l-au votat, să se țină de putere, ca să poată, în continuare, el și camarazii lui să fure nepedepsiți. Ignorând votul dumneavoastră din 15 noiembrie, el a încropit o majoritate parlamentară rușinoasă, PSRM – ȘOR, care a transformat Parlamentul într-o găinărie. Această majoritate este formată din deputați care au participat la furtul miliardului, care au reușit să se vândă de trei ori pe perioada unui mandat. Legile aprobate de ei în ultimele zile reprezintă un risc pentru securitatea statului. Aceste legi vin să reducă puterea președintelui, ca să nu putem lupta împotriva corupției, ele pun în pericol bugetul statului. Acest dezmăț trebuie oprit, anticipate. Cea mai scurtă cale spre alegeri anticipate este demisia Guvernului. Vreau să-l întreb pe prim-ministrul Chicu dacă-i place să fie Guvernul lui Șor, al expiratului Dodon, dacă vrea să protejeze în continuare acest Parlament compromis. Această nebunie trebuie să înceteze. Guvernul trebuie să-și dea demisia imediat și să pornească mecanismul de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate”, a mai menționat președintele ales, Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                      La tribuna din PMAN a luat cuvântul și un protestatar din Autonomia Găgăuză, care, vorbind în limba rusă, a menționat că problemele generate de corupție îi afectează pe toți cetățenii și că sunt de condamnat intențiile actualei guvernări de a-i învrăjbi pe oameni pe principii de limbă sau etnie. „Dacă Igor Dodon și acoliții săi luptă cu Maia Sandu, atunci ei vor suferi eșec, deoarece ei, de fapt, luptă cu noi, cu întreg poporul Republicii Moldova, care nu mai suportăm fărădelegea și corupția”, a declarat protestatarul de la Comrat.

                                                                                                                                                                                                                      Cu toate că în PMAN au fost prezenți și alți lideri ai opoziției (Renato Usatîi, Andrei Năstase, etc.) aceștia nu au urcat alături de Maia Sandu pentru a se adresa populației prezente.

                                                                                                                                                                                                                      La finalul manifestației, în jurul orei 13.00, a fost citită și adoptată cu unanimitate de voturi o rezoluție:

                                                                                                                                                                                                                      Demisia urgentă a Guvernului Ion Chicu și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate

                                                                                                                                                                                                                      1. Demisia urgentă a Guvernului Ion Chicu. Acest Guvern este principalul responsabil pentru agravarea situației economice și pandemice din țară. Este promotorul schemelor prin care continuă să se fure banii publici, iar populația sărăcită. Mandatul Guvernului Chicu a expirat, iar premierul trebuie să-și dea demisia.
                                                                                                                                                                                                                      1. Declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Acest Legislativ este creația regimului oligarhic Plahotniuc-Dodon și nu mai reprezinta voința cetățenilor si nici a poporului RM. El trebuie să fie dizolvat de urgență.
                                                                                                                                                                                                                      1. Data alegerilor anticipate va fi convenită de președintele ales Maia Sandu în conformitate cu Constituția și partidele politice. Cerem anularea pachetelor de legi adoptate cu încălcarea tuturor procedurilor. Trebuie să întreprindem toate acțiunile constituționale legale și legitime, conforme actelor internaționale pentru a contracara uzurparea puterii în stat.

                                                                                                                                                                                                                      În loc de concluzii

                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește reacția actualei guvernări, aceasta având o majoritatea parlamentară controlată de Igor Dodon, se va menține cel puțin până în primăvara anului 2021, chiar dacă nu se exclude demisia actualului premier Ion Chicu.

                                                                                                                                                                                                                      Chiar dacă actualul primar ar demisiona, el va fi substituit imediat cu un alt pion, poate chiar și mai devotat lui I. Dodon. Revoluția anti-Dodon va intra în expectativă, sărbătorile de iarnă nu vor aduce schimbarea guvernării cleptocrate de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                      Referitor la rezoluția manifestanților, probabilitatea este mare ca niciun punct să nu fie îndeplinit în perioada imediat următoare deoarece I. Dodon are suficiente voturi pentru a numi oricâte guverne își poftește. Deoarece este iarnă, iar condițiile meteo nu sunt propice pentru derularea unor proteste de amploare, actualii guvernanți pot sta liniștiți până în primăvară, moment când se vor putea întreprinde diferite acțiuni.

                                                                                                                                                                                                                      Din păcate, Maia Sandu nu va reuși să schimbe actuala guvernare deoarece alegerile anticipate nu vor rezolva ecuația politică de la Chișinău. În cazul în care totuși se vor derula alegeri anticipate, Renato Usatîi va intra în forță deoarece este persoana pe care mizează Surkov, fostul consilier (materia cenușie) a președintelui rus. V. Putin. Pentru moment, Kremlinul controlează lejer politica de la Chișinău, fie fără anticipate prin guvernarea lui I. Dodon, fie cu anticipate prin guvernarea coordonată de R. Usatîi.

                                                                                                                                                                                                                      Balan Eduard

                                                                                                                                                                                                                      Budapesta

                                                                                                                                                                                                                      Guvernul Ungariei va continua să plătească subvenţiile acordate unităţilor de procesare agricolă din Transilvania, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, în localitatea Sânpaul din judeţul Mureş, unde a vizitat o unitate de procesare a cerealelor care a fost beneficiarul sprijinului acordat de statul maghiar.

                                                                                                                                                                                                                      Ministrul a relatat: în ultimii ani, Ungaria a trimis în Transilvania, sub formă de sprijin pentru promovarea investiţiilor, suma totală de 70 de miliarde de forinţi (aprox. 196 de milioane de euro). Cu ajutorul acestor bani, aproximativ 6000 de companii mici şi medii, respectiv mari, au făcut investiţii în valoare totală de 135 de miliarde de forinţi (aprox. 378 de milioane de euro). Anul acesta au fost realizate 53 de investiţii agricole majore, în valoare totală de 40 de miliarde de forinţi (aprox. 112 milioane de euro), pentru care guvernul maghiar a asigurat un sprijin de 20 de miliarde de forinţi (aprox. 56 de milioane de euro). Prin asta a fost posibilă o creştere semnificativă, cu 40 000 de tone, a capacităţii de stocare şi prelucrare a cerealelor în Transilvania. “Asta înseamnă că aceste úntreprinderi pot cumpăra culturile de la fermierii care trăiesc aici, le pot prelucra şi le pot vinde, apoi, pe diferitele pieţe. Este un mare pas înainte pentru fermierii de aici”, a spus Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                      Pentru că programul este atât de reuşit, am decis să continuăm (…) şi am lansat un alt apel de proiecte pentru investiţii în industria de prelucrare agricolă, în valoare totală de 6,5 miliarde de forinţi (aprox. 18 milioane de euro). În acest sens, deja au fost depuse 50 de cereri de finanţare, a căror procesare a şi început, urmând ca noul sprijin să fie acordat anul viitor”, a spus ministrul.

                                                                                                                                                                                                                      Péter Szijjártó a relatat: guvernul maghiar crede că toţi maghiarii sunt responsabil unii faţă de alţii, motiv pentru care Ungaria consideră îmbunătăţirea continuă a situaţiei comunităţilor maghiare de peste graniţe, ca fiind sarcina sa. Şeful diplomaţiei ungare a menţionat că subvenţiile economice au fost furnizate după ce comunităţile maghiare de peste graniţe, printre care şi cele din Transilvania, au cerut guvernului maghiar sprijin pentru dezvoltarea economică.

                                                                                                                                                                                                                      În Transilvania, de implementarea proiectelor de finanţare se ocupă Fundaţia Pro Economica din Târgu Mureş. Miercuri după-masă, la sediul acestei fundaţii, ministrul ungar de externe va susţine o conferinţă de presă împreună cu Kelemen Hunor, preşedintele UDMR.

                                                                                                                                                                                                                      Industria de software din România va crește cu aproximativ 12,5% în 2020, ajungând la un volum de business de aproximativ 8,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin. Cu toate acestea, creșterea este mai temperată decât în 2019, când sectorul a înregistrat o cifră de afaceri de 7,3 miliarde de euro, cu aproape 20% mai mult decât în 2018 și peste 69% raportat la 2015.

                                                                                                                                                                                                                      Industria de software din România se menține în topul industriilor cheie pentru economia țării, ponderea întregului sector IT&C în produsul intern brut fiind de 6,1% în 2019 și 7,1% în prima jumătate a lui 2020.

                                                                                                                                                                                                                      Considerăm că inovația ar trebui să stea la baza dezvoltării durabile a României, iar industria de software este pilonul principal al inovației locale. Tocmai de aceea, am ajuns la a patra ediție consecutivă a studiului dedicat industriei de software din România, probabil una din cele mai complexe și detaliate analize dedicate IT-ului local, prin intermediul căruia identificăm de fiecare dată tendințele din piață și analizăm cei mai importanți indicatori de business. Astfel, pentru 2020, ne este deja clar că, paradoxal, pandemia a reprezentat o oportunitate pentru acele companii care au venit cu soluții de digitalizare potrivite pentru nevoile multor industrii, obținând rezultate peste așteptări”,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                      În 2019, în România activau peste 24 de mii de companii din domeniul software-ului, cu 6,2% mai multe față de 2018 și cu 38,9% mai multe față de 2015, dintre care: 22,6 mii micro, 1,1 mii companii mici, 328 companii medii și 20 companii mari. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 37,4% din total, acestea fiind urmate de corporații cu 25,7%, companii mici cu 19,8% și microîntreprinderi cu 17,1%. De altfel, industria software este altfel una din cele mai echilibrate industrii locale din punct de vedere al repartizării cifrei de afaceri pe tipuri de companii, diferența de maxim 20 puncte procentuale dintre categorii fiind relativ minoră în comparație cu alte sectoare cheie din țara noastră.

                                                                                                                                                                                                                      PERFORMANȚA ARE ACELEAȘI CODURI CAEN*

                                                                                                                                                                                                                      Cea mai mare companie de software din România rămâne în continuare ORACLE ROMÂNIA SRL, cu o cifră de afaceri de peste 200 milioane de euro (2,7% din total). Clasamentul este completat de IBM ROMÂNIA (peste 197 milioane de euro – 2,6% din total), ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMÂNIA SRL (peste 161,3 milioane de euro, 2,2% din total), BITDEFENDER SRL (aproximativ140,5 milioane euro) și ENDAVA ROMANIA SRL (aproximativ 135,5 milioane de euro).

                                                                                                                                                                                                                      Cele mai mari 10 companii din industrie au cumulat afaceri de aproximativ 1,3 miliarde euro, reprezentând 17,6% din total.

                                                                                                                                                                                                                      Și în ceea ce privește profitabilitatea, rezultatele sunt pozitive: profitul net a crescut cu 27,3% față de 2018 si cu peste 110% față de 2015, ajungând la peste 1 miliard de euro în 2019.

                                                                                                                                                                                                                      Mai mult, din cele 24 mii de companii analizate, 16 mii (67%) au înregistrat profit, aproximativ 6 mii (25%) au fost în pierdere, iar restul au avut un rezultat nul în 2019. De asemenea, numărul de insolvențe a scăzut cu peste 25% față de 2018, la 56 de insolvențe în 2019.

                                                                                                                                                                                                                      Pe primul loc în topul celor mai profitabili jucători din domeniu se află și în 2019 SAP ROMÂNIA , cu un profit net de 36,4 milioane de euro, mai mic însă decât în 2018, când acesta a fost de peste 40 de milioane de euro (în moneda națională, scăderea a fost de sub 8%). Cele mai profitabile 5 companii au avut în 2019 un profit net cumulat de 104,2 de milioane de euro, respectiv 9,7% din total.

                                                                                                                                                                                                                      PESTE 130.000 ROMÂNI LUCREAZĂ ÎN SOFTWARE

                                                                                                                                                                                                                      Numărul de angajați din industria de software a crescut cu 43,3% în ultimii 5 ani, la 130 de mii în 2019. Cu toate acestea, potrivit datelor Eurostat din acest an, România se află pe primul loc în UE la deficitul de angajați în acest domeniu, necesarul fiind estimat la câteva zeci de mii de specialiști, conform asociațiilor profesionale.

                                                                                                                                                                                                                      Bineînțeles, cursa de a atrage angajații în IT, și mai ales pe cei mai buni, a dus la creșterea costului mediu per angajat cu aproape 45% în ultimii 5 ani și cu 9% față de 2018, la 25,5 mii euro în 2019.

                                                                                                                                                                                                                      Cu toate acestea, IT-iștii români au și o productivitate excelentă: productivitatea per angajat a crescut cu peste 18% în ultimii 5 ani și peste 11% față de 2018, ajungând la un nivel mediu de 56,2 mii euro/angajat în 2019.

                                                                                                                                                                                                                      În topul celor mai mari angajatori locali din software se regăsesc ORACLE ROMÂNIA SRL, pe primul loc, cu 3,4 mii de angajați în 2019, fiind urmat de IBM ROMÂNIA SRL, cu 3,3 mii de angajați, ENDAVA ROMÂNIA SRL, cu 2,6 mii de angajați, ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMANIA SRL, cu 2,6 mii de angajați, și ATOS IT SOLUTIONS AND SERVICES SRL, cu 2,2 mii de angajați.

                                                                                                                                                                                                                      În total, primii 5 angajatori locali au concentrat 10,8% din totalul forței de muncă locale din piața de software.

                                                                                                                                                                                                                      Cât despre distribuția angajatorilor în funcție de cifra de afaceri a companiei, experții au remarcat că cea mai mare concentrare a forței de muncă au avut-o companiile medii, cu 40% din total, urmate de multinaționale cu 24%.

                                                                                                                                                                                                                      SECTORUL SOFTWARE LOCAL, CONCENTRAT ÎN ZONE CHEIE

                                                                                                                                                                                                                      Bucureștiul atrage în continuare cele mai mari firme de software locale, cifra de afaceri a companiilor din acest sector cu sediul social în Capitală fiind de 4,3 miliarde de euro (58,7% din total). Pe locul al doilea din punct de vedere al cifrei de afaceri se situează județul Cluj, cu 1,1 miliarde euro în 2019 (15,5 % din total), fiind urmat de Timiș, cu 347,7 milioane de euro (4,8%), Iași, cu 341,4 milioane de euro (4,7%), și Brașov, cu 185,3 milioane de euro (2,5%).

                                                                                                                                                                                                                      În total, primele 5 județe însumează 86% din cifra de afaceri a industriei de software locale.

                                                                                                                                                                                                                      PANDEMIA, PARADOXAL UNUL DIN MOTOARELE DE DEZVOLTARE ÎN 2020

                                                                                                                                                                                                                      Pandemia de Coronavirus care a debutat rapid în primul trimestru al acestui an a dus la o nevoie imediată și stringentă de digitalizare a multor domenii cheie din România, astfel că firmele de IT au avut oportunitatea să dezvolte și să livreze rapid soluții de software relevante.

                                                                                                                                                                                                                      De la dezvoltarea site-urilor de e-commerce, procentul cumpărăturilor online crescând cu cel puțin 8% în acest an, și până la digitalizarea unor servicii cheie, precum cele ale industriei bancare, dezvoltatorii de software locali au răspuns cu succes cerințelor pieței.

                                                                                                                                                                                                                      Acesta e și cazul STARBYTE SRL, o companie locală cu capital 100% autohton, specializată în soluții B2B, care a reușit ca în 2020 să adauge module noi și inovatoare deja popularei soluții de înrolare digitală 4Apply.

                                                                                                                                                                                                                      Astfel, STARBYTE a lansat un modul prin intermediul căruia companiile pot afla în timp real dacă angajații sau vizitatorii poartă mască atunci când se află în spațiile proprii, precum și un modul care adaugă noi funcționalități de verificare și securitate a procesului de înrolare digitală, tot mai des folosit în sectorul bancar, în vederea aprobării de credite online.

                                                                                                                                                                                                                      Anul 2020 a fost fără doar și poate anul digitalizării, iar sectorul financiar a avut un răspuns rapid la realitățile pieței, accelerând dezvoltarea de soluții potrivite unei experiențe online ușoare pentru consumatori. Expertiza noastră în acest sector și, totodată, capacitatea de a dezvolta rapid module noi și inovatoare, au fost două elemente care au contribuit decisiv la începerea unor noi colaborări sau la extinderea celor deja existente, astfel că, acum la final de an, nu putem decât să fim mândri de rezultatele echipei noastre”, a declarat Ana Petrache, Marketing Manager Starbyte.

                                                                                                                                                                                                                      Potrivit unui studiu Signicat, în momentul creării unui cont nou, 40% dintre consumatori vor abandona procesul de înrolare dacă este prea lung sau complex, iar utilizatorii sunt dispuși să schimbe furnizorii de servicii financiare pentru a obține o experiență mai bună. Drept urmare, băncile sau alte organizații care solicită clienților să viziteze o sucursală sau chiar să descarce, să tipărească, să semneze și să trimită documente suplimentare își pot pierde cota de piață în fața concurenților ce au adoptat soluții de automatizare și digitalizare.

                                                                                                                                                                                                                        Cetățenii vor putea urmări cum sunt cheltuiți banii publici, dar și cine sunt adevărații beneficiari ai contractelor atribuite de instituțiile de stat, grație platformei OpenMoney 2.0, relansată în 2 decembrie într-o versiune nouă. Platforma utilizează date deschise, procesate automat, pentru a arăta conexiunile dintre contractele de achiziții publice și beneficiarii finali. Inițiativa aparține Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și companiei „SENSMEDIA”, fiind susținută de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova.

                                                                                                                                                                                                                        OpenMoney 2.0 este o versiune actualizată a platformei omonime lansată în 2016, în cadrul primului hackathon anticorupție, inițiat de PNUD. Pe parcurs, platforma și-a arătat eficiența, demonstrând că este un instrument util și necesar pentru un grup larg de utilizatori: jurnaliști, autorități, activiști ai societății civile, oameni de afaceri, anchetatori și orice persoană interesată de acest subiect.

                                                                                                                                                                                                                        Scopul platformei este de a identifica practicile corupte, licitațiile trucate, companiile fictive și proprietarii acestora, pentru a asigura transparența și pentru a ajuta la stabilirea unor practici mai bune în guvernare și administrare publică.

                                                                                                                                                                                                                        După relansare, platforma va dispune de un șir de funcționalități noi, inclusiv integrarea datelor publice de pe platformele online guvernamentale disponibile și plasarea informațiilor privind achizițiile publice, conform unităților administrativ teritoriale ale Republicii Moldova. Totodată, a fost dezvoltat atât un sistem îmbunătățit de colectare și prezentare a datelor, cât și o platformă de utilizare largă, disponibilă pentru cetățeni.

                                                                                                                                                                                                                        Începând cu anul 2016 până în prezent, platforma OpenMoney a fost navigată de 186.161 de utilizatori unici, în total fiind accesate 646.047 de pagini. Informațiile oferite de platformă au fost utilizate în cadrul mai multor investigații jurnalistice.

                                                                                                                                                                                                                        Inițiativa se înscrie în proiectul „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în republica Moldova” implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

                                                                                                                                                                                                                        COVID-19

                                                                                                                                                                                                                        COVID-19 afectează cele mai vulnerabile categorii de populație și sectoarele economiei care oferă cele mai multe locuri de muncă, conform evaluării PNUD-UNFPA Moldova

                                                                                                                                                                                                                        În Republica Moldova, pandemia de COVID-19 se suprapune pe tendințele socioeconomice persistente, precum reducerea populației din cauza migrației și încetinirea creșterii economice. Grupurile vulnerabile sunt afectate în mod disproporționat de criză și de pierderile provocate de creșterea diferențelor de venituri și de accentuarea altor inegalități.

                                                                                                                                                                                                                        COVID-19 pune multă presiune și asupra mediului de afaceri. Fiecare a doua companie chestionată în perioada august-septembrie 2020 funcționează parțial sau este închisă, temporar sau chiar permanent. Sectoarele economice, inclusiv HoReCa și industria ușoară, care sunt reprezentate în cea mai mare parte de întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMM), și care sunt cei mai mari angajatori în sectorul de business, se confruntă cu reducerea vânzărilor, diverse incertitudini, scăderea cererii, precum și cu lipsa lichidităților.

                                                                                                                                                                                                                        Totuși, criza actuală este în același timp o oportunitate pentru schimbare și necesită eforturi de colaborare, implicarea cetățenilor și a sectorului privat, o regândire a modelului de dezvoltare și explorarea noilor oportunități de creștere. Acestea ar putea include digitalizarea și modernizarea serviciilor publice și a întreprinderilor, precum și dezvoltarea de competențe și un sistem de educație modern, promovarea unei economii durabile, a bunei guvernări, accelerarea luptei cu corupția.

                                                                                                                                                                                                                        Acestea sunt câteva concluzii ale studiului de evaluare a impactului socioeconomic al crizei pandemice, elaborat sub conducerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA și în colaborare cu Cancelaria de Stat și în strânsă cooperare cu celelalte entități ONU. PWC este partenerul contractat pentru a efectua cercetarea. Recomandările propuse au fost consultate cu autoritățile naționale și cu partenerii de dezvoltare.

                                                                                                                                                                                                                        „Evaluarea impactului socioeconomic al COVID-19 asupra celor mai vulnerabile grupuri de populație și sectoare ale economiei oferă o bază de reflecție și a inspirat deja mai multe dezbateri multilaterale de politici, la care s-a manifestat potențialul și ambiția pentru redresare, dar și entuziasmul pentru construirea unor parteneriate noi pentru dezvoltare și de a uni eforturile tuturor, pentru a depăși multiplele provocări induse de COVID-19”, a remarcat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                        Raportul relevă impactul COVID-19 asupra a șapte grupuri vulnerabile:

                                                                                                                                                                                                                        • Schimbarea stilului de viață pentru a proteja familia de infectare a afectat pe mai multe femei decât bărbați. Femeile au început să aloce și mai mult timp treburilor casnice, precum și monitorizării și acordării de ajutor copiilor în condițiile învățământului la distanță. 6% dintre femeile chestionate au suferit de violență domestică (în principal fizică și emoțională) și toate au depus plângeri.
                                                                                                                                                                                                                        • Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat școala va aprofunda și mai mult discrepanțele dintre performanța elevilor avantajați și a celor defavorizați din punct de vedere social.
                                                                                                                                                                                                                        • Gospodăriile sărace au înregistrat pierderi mari de locuri de muncă, punând presiune asupra bugetelor modeste. Ele sunt nevoite să reducă alimentele ca răspuns la pandemie, în pofida regimului alimentar mai sărac. 1 din 5 gospodării sărace și-au redus cheltuielile aferente sănătății și educației pentru a face față consecințelor pandemiei.
                                                                                                                                                                                                                        • Tinerii NEET (neîncadrați în educație, muncă sau formare) sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială decât restul populației, deoarece nici nu își dezvoltă abilitățile prin educație, nici nu acumulează experiență prin angajare în câmpul muncii. 37% din tinerii NEET nu au avut suficient echipament individual de protecție (EIP) în perioada pandemiei.
                                                                                                                                                                                                                        • Persoanele în etate s-au simțit singure și s-au declarat îngrijorate de activitatea sistemului de sănătate. Această categorie de persoane este chiar mai vulnerabilă decât era înainte de pandemie. Persoanele în etate au înțeles cel mai puțin măsurile de prevenire și au avut cele mai multe dificultăți în procurarea EIP.
                                                                                                                                                                                                                        • Muncitorii emigranți au fost nevoiți să revină acasă ori să-și caute alte locuri de muncă, după ce mulți dintre ei au rămas fără serviciu.
                                                                                                                                                                                                                        • Liberii profesioniști s-au confruntat cu scăderea vânzărilor, limitarea accesului la materii prime și reducerea cererii pe piața internă și au probleme serioase legate de lichidități /fluxurile de numerar.

                                                                                                                                                                                                                        „Nu există o cale ușoară pentru depășirea pandemiei și pentru restabilire, dar depinde de cetățenii Republicii Moldova să reușească să depășească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni și sectoare. Construirea punților între generații – solidaritatea între generații – și colaborarea strânsă între diferite sectoare poate face diferența pentru viețile pe care le putem salva și pentru bunăstarea celor mai vulnerabili”, a declarat Nigina Abaszada, Reprezentanta rezidentă UNFPA în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                        Studiul radiografiază cinci sectoare ale economiei naționale, totodată și domeniul educației și sănătății, în calitatea lor de servicii esențiale, pentru a determina punctele slabe accentuate și/sau declanșate de criza pandemică:

                                                                                                                                                                                                                        • Cel mai afectat sector al economiei rămâne a fi cel al serviciilor de cazare și de alimentație, deoarece majoritatea locațiilor au fost nevoite să-și sisteze activitatea în primăvară. Salariații din acest sector, în special cei care lucrează în zonele urbane, au fost printre cei mai afectați. Numărul mediu de angajați a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 (comparativ cu aceeași perioadă a lui 2019) cu peste 60%.
                                                                                                                                                                                                                        • Comerțul nealimentar, atât cu ridicata, cât și cu amănuntul, a fost grav afectat în special în timpul perioadei în care au fost luate măsuri de izolare, din cauza reducerii cererii, a problemelor de aprovizionare, a scăderii producției și a consumului de bunuri nealimentare.
                                                                                                                                                                                                                        • Transportul a avut de suferit din cauza mobilității reduse a pasagerilor și a cererii scăzute de mărfuri. În comparație cu iulie 2019, transportul de pasageri s-a diminuat cu aproape 49%. Numărul mediu de angajați din acest sector a scăzut, de asemenea, în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 15,7%.
                                                                                                                                                                                                                        • Vânzările din industria ușoară au fost afectate de dinamica piețelor externe în primele două luni ale anului 2020, urmate de o scădere masivă în perioada de izolare (martie-aprilie), cu o valoare maximă negativă în aprilie, cu o reducere de aproape 50% legată de măsurile de izolare din statele UE.
                                                                                                                                                                                                                        • Principala provocare cu care se confruntă agricultura este seceta care a afectat țara în acest an, la care se adaugă sistemul deficitar de infrastructură de irigare. Aceasta a dus la o scădere a producției vegetale cu 26,8% în primul semestru al 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
                                                                                                                                                                                                                        • Sistemul de sănătate este cel mai afectat în ceea ce privește capacitatea și personalul medical, din cauza evoluției actuale a pandemiei de COVID-19 în Republica Moldova. Personalul medical este copleșit și expus la epuizare în activitățile de zi cu zi.
                                                                                                                                                                                                                        • Învățământul: Deși școlile și universitățile au implementat studiile la distanță, pandemia de COVID-19 alterează învățământul pentru o întreagă generație, iar închiderea școlilor afectează și mai serios categoriile defavorizate.

                                                                                                                                                                                                                        Studiul propune o serie de recomandări în materie de politici, inclusiv:

                                                                                                                                                                                                                        pentru grupurile vulnerabile ale populației:

                                                                                                                                                                                                                        • Crearea unui sistem de servicii de telemedicină în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri, în contextul COVID-19;
                                                                                                                                                                                                                        • Reprofilarea profesională pentru tinerii NEET și muncitorii emigranți reveniți;
                                                                                                                                                                                                                        • Majorarea alocațiilor sociale și extinderea protecției sociale, ca să acopere grupurile vulnerabile care în prezent nu beneficiază de plăți sociale;
                                                                                                                                                                                                                        • Protejarea celor mai vulnerabili, a vârstnicilor, oferindu-le sprijin social sporit, prin implicarea mai multor asistenți sociali și/sau prin acordarea ajutoarelor alimentare;
                                                                                                                                                                                                                        • Elaborarea unui program de răspuns la violența domestică;
                                                                                                                                                                                                                        • Asigurarea accesului la învățământ pentru copiii din familii vulnerabile;
                                                                                                                                                                                                                        • Sporirea rezilienței gospodăriilor care, prin educație financiară și disciplină, urmează să-și dezvolte capacitatea de a economisi.

                                                                                                                                                                                                                        pentru sectoarele economiei:

                                                                                                                                                                                                                        • Sprijin pentru reintegrarea și recrutarea forței de muncă;
                                                                                                                                                                                                                        • Suport pentru munca la distanță și lucrul în ture la fabrici;
                                                                                                                                                                                                                        • Amânarea plăților aferente impozitelor și contribuțiilor sociale pentru companiile care înregistrează o reducere a veniturilor;
                                                                                                                                                                                                                        • Amânarea plăților aferente creditelor pentru IMM-uri;
                                                                                                                                                                                                                        • Acordarea împrumuturilor cu dobândă preferențială și garanțiilor de stat pentru IMM-uri;
                                                                                                                                                                                                                        • Amânarea termenului-limită pentru depunerea declarațiilor financiare și a rapoartelor de audit;
                                                                                                                                                                                                                        • Elaborarea unor măsuri de sprijin pentru comerțul electronic, pentru transport și depozitare.

                                                                                                                                                                                                                        „Încurajăm autoritățile publice să utilizeze Raportul respectiv în procesul de elaborare a politicilor, exprimând încredere că acesta va servi în egală măsură ca bază pentru noi dialoguri cu partenerii de dezvoltare, comunitățile locale, sectorul privat și inovatorii sociali, pentru a coagula eforturile și a multiplica efectele pozitive grație implementării măsurilor de redresare”, a declarat Adrian Ermurachi, Secretar general adjunct al Guvernului Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                        Recomandările de evaluare a impactului socioeconomic vor fi luate în considerație la elaborarea măsurilor și programelor de redresare post-COVID-19, pentru a construi un viitor mai bun și pentru a garanta progresul către atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

                                                                                                                                                                                                                        Evaluarea a fost efectuată în perioada mai – octombrie 2020 și a fost realizată utilizând studiile făcute publice, datele disponibile ale Biroului Național de Statistică, un sondaj al Magenta Consulting – parte a analizei PNUD, desfășurat în august-septembrie 2020 în rândul a 390 de cetățeni și 450 de companii – dar și surse alternative de date, inclusiv megadate și micro-narațiuni.

                                                                                                                                                                                                                          rbi

                                                                                                                                                                                                                          Raiffeisen Bank si QUALITANCE anunta dezvoltarea unei platforme 100% online pentru creditarea intreprinderilor mici si mijlocii. Produsul se afla in etapa de testare cu un grup limitat de clienti ai bancii, urmand ca in 2021, prin noile functionalitati implementate, sa fie disponibil pentru toti clientii IMM ai bancii.

                                                                                                                                                                                                                          Platforma digitala, al carei proces de dezvoltare a inceput anul acesta, isi propune sa ofere o experienta diferita si eficienta de care intreprinderile mici si mijlocii au nevoie pentru a-si accelera, la randul lor, dezvoltarea in contextul actual. Intregul flux de operatiuni, de la transmiterea ofertei pana la acordarea efectiva a finantarii, se va automatiza complet, un parcurs de creditare de doar cateva minute. Cele mai importante beneficii pe care platforma le aduce clientilor, in urma opiniilor companiilor care au testat-o, sunt rapiditatea in parcurgerea procesului de creditare, respectiv simplitatea si usurinta experientei prin eliminarea etapelor birocratice si a vizitelor in sucursala. In configurarea platformei, s-a pus accentul pe simplificarea interactiunii clientilor cu banca, dar si pe securitatea datelor utilizatorilor.

                                                                                                                                                                                                                          „Contextul pandemic ne-a demonstrat ca nevoia de accesare a fondurilor pentru sustinerea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii este nu doar reala, ci si imediata. Am accelerat, asadar, dezvoltarea acestei platforme digitale alaturi de QUALITANCE, intelegand specificul clientilor nostri si provocarile acestora. Am testat intens intregul proces alaturi de un grup restrans de companii, iar feedback-ul pozitiv pe care l-am primit ne motiveaza sa continuam dezvoltarea si sa facem disponibil acest instrument de creditare rapid si eficient pentru toti clientii nostri IMM, pana la sfarsitul anului viitor”, declara Vladimir Kalinov, Vicepresedinte Retail Raiffeisen Bank.

                                                                                                                                                                                                                          „Suntem onorati ca, alaturi de Raiffeisen Bank, avem oportunitatea sa ajutam companiile mici si mijlocii in aceasta perioada plina de provocari. Acest prim succes in colaborarea noastra este rezultatul unei calatorii accelerate, in care am reusit in timp record sa reducem complexitatea si stresul financiar pentru companii. Satisfactia noastra este cu atat mai mare cu cat am regasit in Raiffeisen Bank un partener extrem de dedicat in a crea impact si valoare de lunga durata pentru clientii sai”, completeaza Mike Parsons, CEO QUALITANCE.

                                                                                                                                                                                                                          Platforma digitala de creditare creata de QUALITANCE pentru Raiffeisen Bank a fost dezvoltata in timp record, din martie pana in noiembrie, parcurgand in ritm accelerat etapele de design, implementare si testare cu o parte din clientii bancii. Platforma a fost construita pe o arhitectura scalabila de microservicii integrate cu sistemele existente ale bancii, in baza unor metodologii de lucru de tipul agile, design thinking, rapid prototyping.

                                                                                                                                                                                                                          UBB

                                                                                                                                                                                                                          O echipă de șase cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB-FSEGA) derulează un proiect de cercetare în cadrul căruia realizează prognoze pe termen scurt și mediu privind evoluția performanței economice a României în contextul pandemiei de coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                          Rezultatele recente ale acestui proiect care se bazează pe un model cu factori comuni dinamici (DFM – Dynamic Factor Model) arată că după scăderea record a produsului intern brut (PIB) în al doilea trimestru al anului 2020, respectiv după recuperarea mai lentă a acestor pierderi în cel de al treilea trimestru, revenirea economică în formă „V” nu mai reprezintă un scenariu realist, previziunile arătând mai degrabă o evoluție a PIB-ului în formă de „W” asimetric, cu o nouă scădere în ultimul trimestru al acestui an. Pe baza acestor calcule, la nivelul întregului an 2020 se conturează o scădere a PIB-ului României de aproximativ 5%.

                                                                                                                                                                                                                          Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului denumit COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor prin care cercetătorii universității monitorizează în timp real impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei din România, respectiv elaborează analize și previziuni privind perspectivele economice ale țării (econ.ubbcluj.ro/coronavirus).

                                                                                                                                                                                                                          Impactul economic al pandemiei în primele trei trimestre ale anului 2020

                                                                                                                                                                                                                          După performanța economică puternică din primele două luni ale anului 2020, PIB-ul României a resimțit impactul pandemiei și a stării de urgență instituite de autoritățile românești încă din luna martie, anulând astfel acel start puternic din lunile ianuarie și februarie. În consecință, primul trimestru al anului a adus o stagnare economică (-0,04%, date revizuite) în comparație cu nivelul PIB-ului din ultimul trimestru al anului 2019.

                                                                                                                                                                                                                          Conform datelor Institutului Național de Statistică trimestrul doi al anului a fost cel mai grav afectat de pandemie, aducând o scădere economică record de 12,2% (date revizuite) față de primul trimestru. Această cifră reprezintă o scădere a PIB-ului trimestrial nemaivăzută în istoria de după revoluție a economiei românești, depășind și recordurile negative trimestriale ale crizei economico-financiare din 2008-2009.

                                                                                                                                                                                                                          După această scădere record, modelul DFM al cercetătorilor UBB prevedea o revenire puternică în cel de al treilea trimestru (+8,1%), însă primele estimări statistice oficiale indică faptul că această revenire a fost mult mai moderată, economia României arătând o creștere de „doar” +5,6% în această perioadă față de trimestrul precedent. Astfel, în termeni anuali, PIB-ul României a cumulat o scădere de 6,0% față de trimestrul III al anului 2019, ceea ce reprezintă în același timp o scădere sub media țărilor UE (-4,3%). Deși datele statistice la nivel sectorial vor fi publicate în aproximativ 2 săptămâni, informațiile disponibile analizate de echipa UBB-FSEGA arată că surpriza negativă a trimestrului III se datorează în primul rând evoluției slabe a sectorului agriculturii ca urmare a condițiilor meteorologice mai puțin favorabile în acest an. Trebuie menționat în același timp că ponderea agriculturii în PIB-ul trimestrului III este destul de ridicată (peste 9%), iar astfel o scădere de 20-30% a agriculturii poate conduce la o scădere de 2-3 puncte procentuale a PIB-ului total al economiei.

                                                                                                                                                                                                                          Evoluția numărului de cazuri noi zilnice de coronavirus, care au trecut și pragul de 10.000 de cazuri în luna noiembrie, arată că România înfruntă în momentul de față un al doilea val al pandemiei, ceea ce va fi resimțit și la nivelul economiei. Modelul DFM al cercetătorilor UBB-FSEGA arată că ultimul trimestru al anului 2020 va aduce cel mai probabil o nouă scădere economică. Această scădere va fi însă mult mai moderată față de recordul negativ al  trimestrului II, cercetătorii calculând cu o scădere trimestrială de aproximativ 1%. Această previziune este în concordanță cu efectele economice ale celui de al doilea val al pandemiei afectând toate țările UE, unde majoritatea analiștilor așteaptă o scădere între 2% și 3% (analiză Reuters). Această scădere pune o piedică importantă în calea creșterii economiei românești din ultimele luni, și semnalează faptul că revenirea în formă de „V” nu mai este o așteptare realistă, scenariul cel mai probabil fiind mai aproape de o formă de „W” asimetric (cu o scădere economică mai puțin accentuată în cadrul celui de al doilea val al pandemiei).

                                                                                                                                                                                                                          Astfel, conform calculelor cercetătorilor UBB, la nivelul întregului an 2020 se conturează o scădere a PIB-ului de aproximativ 5%.

                                                                                                                                                                                                                          În privința perspectivelor economice pe termen mai lung, previziunile cercetătorilor UBB arată că revenirea completă a economiei la nivelul performanței aferente perioadei premergătoare acestei crize va dura aproximativ 2,5 ani. Scenariul cel mai probabil în momentul de față arată că PIB-ul României va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei în cursul anului 2022, această revenire fiind condiționată și de producția și livrarea eficientă a vaccinului împotriva Covid-19 la nivelul întregului teritoriu al țării, respectiv de utilizarea înțeleaptă a fondurilor substanțiale de sprijin economic oferite de UE.

                                                                                                                                                                                                                          Rezultatele proiectului de cercetare, actualizate în regim zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).

                                                                                                                                                                                                                          Rigorile pandemiei ne obligă să organizăm spectacolul omagial online

                                                                                                                                                                                                                          Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Medieșu Aurit, organizează marți 1 Decembrie 2020, la Căminul Cultural din Medieșu Aurit, un spectacol omagial dedicat Zilei Naționale a României. Evenimentul va fi transmis online pe pagina de facebook a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                          Anul acesta Ziua Națională a României va fi sărbătorită în condiții speciale. Rigorile pandemiei ne obligă să organizăm spectacolul omagial online. Cu toate acestea credem că artiștii noștri vor aduce un freamăt și o mireasmă proaspătă de speranță și încredere.

                                                                                                                                                                                                                          În programul artistic vor evolua: Petrică Mureșan, Leontina Dorca și Maria Carmen Sas, Ana Holdiș Pop, Malvina Madar Iederan, Maria Petca Poptean, Maria Tripon, Bianca Cionca, Georgiana Marina, Ionela Bumb, Lavinia Pop, Vlad Jurchiș, Darius Câmpean, Liliana Bota, Bogdan Bota, folk – Adrian Lupescu și George Negrea. Acompaniază orchestra condusă de – profesor Călin Opriș

                                                                                                                                                                                                                          Ziua României trebuie cinstită și toți românii să se poată bucura de ea!

                                                                                                                                                                                                                            Banca Transilvania

                                                                                                                                                                                                                            Banca Transilvania va face primele plati pana la finalul acestei saptamani pentru microintreprinderile, PFA-urile si ONG-urile care au ales BT ca banca partenera in programul guvernamental Granturi nerambursabile pentru capital de lucru. Banca a alocat resurse pentru a asigura derularea rapida a programului, iar banii sa ajunga cat mai repede la antreprenorii eligibili. Peste 60% din firmele inscrise au ales Banca Transilvania in acest program.

                                                                                                                                                                                                                            Banca ia legatura in aceasta perioada cu firmele beneficiare pentru deschidere de cont si/sau activarea produselor si serviciilor BT care sa le asigure derularea granturilor cu costuri reduse si – in cea mai mare parte – pasii sa fie online. Banca Transilvania transfera antreprenorilor eligibili banii de la Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri in maxim 7 zile, iar toate tranzactiile in/din subcontul de grant BT sunt gratuite. Pentru firmele care aleg sa beneficieze de granturi pe Masura a 3-a, de pana la 200.000 de euro pentru investitii, BT este pregatita sa ofere credite-punte si, dupa caz, credite pentru cofinantare.

                                                                                                                                                                                                                            Firmele si PFA-urile care nu lucreaza cu BT – dar care au un singur asociat – pot deschide tot online cont curent, prin NEO Cont. Clientii BT care nu au online banking vor primi in mod automat  BT24. Banca deschide automat subconturile de grant clientilor BT dupa ce primeste lista beneficiarilor de la Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri.

                                                                                                                                                                                                                            Antreprenorii au la dispozitie un chatbot, Raul de la BT, prin care pot afla informatii non-stop si despre programul de granturi, prin Facebook Messenger, Skype si pe WhatsApp (prin adaugarea in lista de contacte a numarului de telefon 0757 080 006).  De asemenea, banca a pregatit pe site o sectiune dedicata acestui program, care cuprinde informatii utile pentru clienti, cum ar fi Ghidul pentru microgranturi si Ghidul pentru grantul de capital de lucru.

                                                                                                                                                                                                                            Programul este initiat de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri si este destinat sustinerii firmelor si economiei. Antreprenorii cu afaceri afectate de contextul generat de pandemie pot beneficia de finantari intre 2.000 si 200.000 de euro prin Programul Operational Competitivitate 2014 – 2020. Programul are trei scheme de finantare: microgranturi, granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri si granturi pentru investitii pentru IMM-uri.

                                                                                                                                                                                                                              Youth opportunities in the Republic of Moldova will be the central theme of an online conference organised by the EU4Youth programme over three days from 30 November to 2 December. The event is aimed at local, national and international stakeholders in youth policy. It will raise awareness, share best practices and discuss new opportunities to strengthen youth employment, entrepreneurship and participation in Moldova.

                                                                                                                                                                                                                              The conference is organised by the EU-funded EU4Youth Programme, in partnership with the EU Delegation to the Republic of Moldova and the Ministry of Education, Culture and Research of the Republic of Moldova.

                                                                                                                                                                                                                              In the format of a round-table discussion, the three days will focus on the EU Youth Dialogue, the EU Youth Guarantee scheme and support for Youth Social Entrepreneurship in Moldova under the EU4Youth programme. The agenda includes presentations by EU and Moldovan officials, EU4Youth programme teams, and organisations specialised in youth policy and advocacy. 

                                                                                                                                                                                                                              Participants of the conference include policy makers, organisations and practitioners in youth affairs, including youth policy representatives from public institutions, the National Youth Council, the EU Delegation and EU Member States, as well as EU4Youth grant holders, related EU bilateral and regional projects, selected international development partners, youth policy experts and researchers, invited youth and education practitioners, and youth organisations.

                                                                                                                                                                                                                              The meeting is expected to bring increased understanding of the youth strategy and initiatives being developed and implemented in Moldova with the support of the European Union. Input from stakeholders will shape further opportunities for cooperation and best practices. The event will bring together key stakeholders working on youth policy in Moldova to coordinate and collaborate on future EU4Youth activities.

                                                                                                                                                                                                                              The EU4Youth programme was launched by the European Union in 2017 to empower young people in the Eastern partner countries. As part of the Eastern Partnership, EU4Youth fosters the active participation of young people in society and their employability, by developing youth leadership and entrepreneurship through a variety of actions, including capacity building, fellowships, and support to policy dialogue, as well as by providing grants to organisations active in these areas.

                                                                                                                                                                                                                              Starbyte, unul dintre principalii jucători din sectorul IT din România, anunță lansarea unui nou modul optimizat de verificări antifraudă, prin intermediul căruia identitatea unui client este verificată în timp real atât prin validarea documentului de identitate versus selfie, cât și prin integrarea unor verificări suplimentare specifice cunoașterii clientului, etapă obligatorie pentru deschiderea unui cont sau accesarea unui credit.

                                                                                                                                                                                                                              Soluția este integrată în 4Apply, o aplicație de înrolare digitală a unui client persoană fizică sau juridică, utilizată în special pentru procesul de pre-aprobare a creditelor online și deschidere de cont, însă poate fi utilizată și în alte industrii, precum asigurări, turism, telecomunicații sau comerț online. Astfel, potrivit reprezentanților companiei, prezența fizică a clienților în sucursalele unei bănci sau în alte contexte legate de furnizorii de servicii ar putea scădea cu minimum 30%.

                                                                                                                                                                                                                              Noul modul dezvoltat de Starbyte asigură o verificare puternică și fiabilă a identității online, integrând tehnologii avansate de Machine Learning și Inteligență Artificială pentru recunoașterea si compararea feței. Astfel, acesta permite verificarea în timp real a identității clienților online prin captarea în siguranță a imaginilor unui document de identitate și a unui selfie. Platforma urmărește fața utilizatorului și preia imaginea acestuia din coordonatele detectate fără a include fundalul, pentru a oferi un nivel semnificativ mai mare de securitate. Se pot detecta manipulări ale imaginilor extrase din cărțile de identitate (imagine lipită pe buletin), conținut (nume, adresă, data nașterii etc.) și alți înlocuitori ale fotografiilor. Un alt pas în verificarea identității se realizează prin efectuarea unei comparații faciale între poza extrasă din buletin și selfie – aplicația realizează o comparație între vârsta și sexul detectate în selfie si cele din buletin.

                                                                                                                                                                                                                              Mai mult, se efectuează un test de liveness detection pentru a se asigura că persoana din fața dispozitivului este cine pretinde a fi și că nu este o imagine sau un video înregistrat. Aplicația va îndruma utilizatorul să întoarcă capul într-un anumit mod și verifică dacă mișcările au fost făcute în direcția specificată. Pe lângă mișcări, aplicația poate detecta emoțiile – afișează imaginea fericită / tristă și reacția de răspuns permite diferențierea unei persoane reale de o randare, un clip video sau o poză sau chiar avatare 3D animate. Testul detaliat poate fi înlocuit sau dublat de conferința video între client și operator în vederea finalizării procesului de verificare, iar întreaga operațiune durează doar câteva minute.

                                                                                                                                                                                                                              Potrivit unui studiu Signicat, în momentul înființării unui cont nou, 40% dintre consumatori vor abandona procesul de înrolare dacă este prea lung sau complex, iar utilizatorii sunt dispuși să schimbe furnizorii de servicii financiare pentru a obține o experiență mai bună. Drept urmare, băncile sau alte organizatii care solicită clienților să viziteze o sucursală sau chiar să descarce, să tipărească, să semneze și să trimită documente suplimentare își pot pierde cota de piață în fața concurenților ce au adoptat soluții de automatizare și digitalizare.

                                                                                                                                                                                                                              Instituțiile financiare trebuie să parcurgă o linie fină între respectarea reglementărilor, detectarea fraudelor, securitatea digitală, oferind în același timp o experiență plăcută clienților. Pe de altă parte, infractorii cibernetici sunt tot mai inovativi, reușind să exploateze lacunele și să păcălească formele tradiționale de identificare online. Soluția noastră ajută la întâmpinarea acestor provocări cu o experiență intuitivă de verificare a identității online, care descurajează utilizarea de identități și documente false.Procesul de înrolare digitală este flexibil și poate să fie folosit în orice domeniu pentru a facilita accesarea serviciilor în orice moment, la distanță” a declarat Ana Petrache, Marketing Manager Starbyte.

                                                                                                                                                                                                                              Pandemia COVID-19 a determinat tot mai multe companii să își digitalizeaze afacerile pentru a ajunge la consumatori, însă, totodată, acestea se confruntă cu risc crescut de fraudă si au nevoie de instrumentele necesare pentru a face verificări în timp real. Soluția este flexibilă si poate fi implementată modular în funcție de nevoile clientului: de exemplu, validarea documentului și extragerea datelor pot fi implementate printr-un plugIN în aplicația clientului.

                                                                                                                                                                                                                              Aplicația 4Apply permite companiilor (băncilor, site-urilor de comerț electronic, companiilor de asigurări, platformelor de schimb de locuințe, furnizorilor de carduri de credit și oricărei alte organizații) să evalueze riscurile fiecărui utilizator, fie că deschide un cont nou sau încearcă să se conecteze la un cont, să solicite un împrumut sau să facă o plată.

                                                                                                                                                                                                                              Despre 4Apply

                                                                                                                                                                                                                              Dezvoltată de Starbyte, 4Apply reprezintă o alternativă 100% românească, destinată instituțiilor financiare, companiilor de asigurări și oricărei firme care dorește să implementeze un flux de înrolare sau de creditare online, automatizat, folosind date biometrice. În plus, soluția este flexibilă și poate fi adaptată pentru orice alte tipuri de servicii care au nevoie de preluare și validare date alături de emiterea unei semnături electronice, dacă este necesar. 4Apply permite integrarea cu orice furnizor autorizat de servicii de semnătură digitală pentru ca utilizatorul să semneze la distanță documentele puse la dispoziție în flux.

                                                                                                                                                                                                                              Platforma se conectează cu furnizori de semnătură digitală și astfel se pune la dispozitie un flux complet prin care utilizatorii pot semna digital documentele necesare direct de pe telefon, PC sau tabletă, iar verificarea identității se realizează în timp real.

                                                                                                                                                                                                                              Astfel, prin aplicația dezvoltată de Starbyte se realizează o verificare rapidă a solicitantului prin implementarea unui flux de pași care ghidează utilizatorul în mod intuitiv pentru a valida atât identitatea acestuia, cât și elementele de securitate ale documentului de identitate.

                                                                                                                                                                                                                              Platforma folosește sisteme de urmărire și recunoaștere facială avansate dezvoltate în cadrul companiei astfel încât datele biometrice ale utilizatorului să fie protejate. 

                                                                                                                                                                                                                              Totodata, algoritmii anti-spoofing permit identificarea facilă a unei încercări de fraudă, 4Apply putând distinge o imagine sau un videoclip de mișcarea unei persoane reale.  Platforma oferă inclusiv opțiuni precum document management, videostreaming pentru a intra în legatură cu un operator și liveness detection, asigurând astfel conformitatea KYC / AML. Totodată, prin integrarea serviciilor de informații de afaceri KeysFin în modulul de risc, aplicația permite evaluarea rapidă și în timp real a angajatorului unei persoane fizice sau evaluarea unei companii, reducând și evitând în acest mod riscurile de imposibilitate de plată sau restanțe pe perioade mari.

                                                                                                                                                                                                                              Datele din documentele de identitate sunt extrase prin tehnologia OCR, platforma fiind capabilă să corecteze deformarea perspectivei imaginii prin algoritmii de procesare a imaginii. Mai mult, 4Apply extrage informațiile personale și validează elementele de siguranță ale cărții de identitate. Sistemul de extragere a datelor este dezvoltat intern și nu folosește servicii externe, astfel că extragerea informațiilor din ID-ul clientului este efectuată în siguranță, iar datele sunt procesate în conformitate cu regulamentul GDPR. 

                                                                                                                                                                                                                              DESPRE STARBYTE

                                                                                                                                                                                                                              Starbyte este o companie cu capital 100% românesc, specializată în soluții software pentru sectorul financiar-bancar, asigurări și gestionarea riscurilor. Compania este prezentă pe piață din 2010.

                                                                                                                                                                                                                              Principiul autorității ne este familiar încă din copilărie. Părinții ne învață să-i ascultăm, societatea are anumite reguli impuse de către forțele de ordine, anumite învățături religioase pot justifica pedepsele ce apar când nu se respectă autoritatea (ex Adam și Eva). Informațiile primite de la o autoritate recunoscută ne pot furniza o scurtătură valoroasă pentru a decide cum să acționăm într-o anumită situație. Mai precis, există numeroase avantaje ale conformării față de autoritate: de la recompensele primite de părinți, apoi bonusurile primite de la manageri și până la însănătoșirea pe care am simțit-o când am făcut ce ne-a spus medicul.

                                                                                                                                                                                                                              Puterea autorității a fost dovedită și experimental, iar un exemplu celebru este experimentul lui Stanley Milgram. Participanții erau invitați să joace rolul unui profesor într-un experiment care urmărea, aparent, testarea efectelor pedepsei asupra memoriei. Li se cerea să administreze un test de memorie “elevilor” (care erau actori); iar dacă aceștia răspundeau greșit, să le administreze un șoc electric (care era fals, deși ei nu știau asta). La fiecare răspuns greșit, voltajul creștea, iar actorul interpreta durerea provocată de electroșocuri de la gemete, la țipete și apoi la urlete de nervozitate și disperare. Când actorul cerea oprirea experimentului, cercetătorul îi cerea să continue. Deși puteau să refuze oricând să mai continue, majoritatea participanților (65%) au ajuns să administreze șocuri electrice până la voltajul maxim (450 V), mult peste nivelul letal. (Blass, 1991)

                                                                                                                                                                                                                              Cum funcționează principiul autorității?

                                                                                                                                                                                                                              Când nu suntem siguri de o informație sau nu suntem stăpâni pe un domeniu, apelăm la decizia unei autorități. Spre exemplu, în psihologia reclamei se apelează deseori la medici pentru a promova anumite produse de sănătate/îngrijire personală. De ce? Pentru că am fost de mici învățați să ascultăm de sfatul doctorului, deși uneori uităm că acesta poate greși. De altfel, nu este neapărată nevoie de o autoritate reală, ci doar de un simbol al acesteia.

                                                                                                                                                                                                                              Simbolul autorității se poate observa prin titlul sau semnele de statut pe care le deține o persoană. Avem mai multă încredere în expertiza persoanelor care dețin titluri precum “doctor, lector, conferențiar, profesor, judecător” deoarece știm că procesul de specializare durează mai mulți ani și cunoștințele noastre din domeniu nu pot fi comparabile cu cele ale acestora. Într-o reclamă despre produse de sănătate poate fi angajat chiar și un actor ce joacă rolul unui doctor, deoarece titlul este cel care conferă autoritatea informațională.

                                                                                                                                                                                                                              Un alt factor ce exprimă autoritatea îl reprezintă îmbrăcămintea: uniformele sau costumul de afaceri. În urma mai multor studii (Bickman, 1974)  s-a constatat că oamenii ascultă și urmează mai des pe cei ce sunt îmbrăcați în uniforme militare sau medicale, deoarece reprezintă un statut transcultural al încrederii. Este mult mai probabil să asculți de un polițist care îți cere să treci strada pe la trecerea de pietoni decât de un simplu cetățean. De asemenea, costumul unui om de afaceri inspiră o formă de respect chiar și față de un străin, fiind un semn de statut.

                                                                                                                                                                                                                              Continuarea o puteți citi pe psihoteca.ro

                                                                                                                                                                                                                              În data de 24 noiembrie, a avut loc cea de-a cincea reuniune a Comitetului Comun de Monitorizare al Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020. Întâlnirea s-a derulat online, cu participarea reprezentanților din cele două state partenere.

                                                                                                                                                                                                                              Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației este Autoritate de Management pentru acest program de cooperare, coordonat de secretarul de stat Florin Creț. În cadrul evenimentului, membrii Comitetului au analizat stadiul implementării programului, precum și eficiența măsurilor adoptate de structurile de management ale programului pentru a facilita implementarea proiectelor în contextul actual.

                                                                                                                                                                                                                              Astfel, până în prezent, au fost contractate 46 de proiecte de tip SOFT (proiecte care nu includ componenta de infrastructură sau au o componentă de infrastructură mai mică de 1 milion de euro), cu o valoare totală de peste 15 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                              După finalizarea procesului de evaluare, au fost selectate pentru finanțare prin program 12 proiecte HARD (care au o componentă de infrastructură mai mare de 1 milion de euro pe proiect), în valoare de peste 17 milioane de euro. Acestea sunt, în prezent, în faza de precontractare.

                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, participanții la reuniune au discutat progresele realizate în implementarea celor patru proiecte mari de infrastructură finanțate prin program, a căror valoarea totală însumează aproximativ 21 de milioane de euro. Acestea se află în etape avansate de implementare, progresul fizic al lucrărilor fiind deja vizibil.

                                                                                                                                                                                                                              Până în prezent, în cadrul Programului România-Ucraina, s-au făcut plăți de 16 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                              * * *

                                                                                                                                                                                                                              Comitetul Comun de Monitorizare este format din reprezentanţi ai autorităţilor locale, regionale şi centrale din statele participante la program. Fiecare țară participantă are drepturi egale de vot, indiferent de numărul reprezentanților desemnaţi. Comitetul Comun de Monitorizare urmăreşte desfăşurarea programului, examinează toate problemele care afectează performanța acestuia, având posibilitatea de a emite recomandări către Autoritatea de Management în ceea ce privește implementarea. Comitetul Comun de Monitorizare aprobă criteriile de selecție a proiectelor şi este responsabil de procedurile de evaluare şi selecție aplicabile proiectelor care urmează să fie finanțate prin program.

                                                                                                                                                                                                                              Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020 este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, cu un buget de 60 de milioane de euro. Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România şi Ucraina şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluţia către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acţiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE, care se învecinează.

                                                                                                                                                                                                                              Ambasadorul Ucrainei la Budapesta a fost convocat, marţi, la Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, după ce însărcinatului ministerial István Grezsa nu i s-a permis intrarea în Ucraina, a declarat ministrul ungar de Externe şi al Comerţului Exterior, pe pagina sa de Facebook.

                                                                                                                                                                                                                              În declaraţia sa video, Péter Szijjártó a spus: şi-au exprimat indignarea pentru cele întâmplate şi i-au înmânat ambasadorului o scrisoare de protest.

                                                                                                                                                                                                                              Şeful diplomaţiei ungare a spus că au fost şocaţi să afle că István Grezsa, însărcinatul ministerial responsabil pentru dezvoltarea cooperării dintre judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria) şi Ucraina Subcarpatică, precum şi pentru coordonarea programului de dezvoltare a grădiniţelor din Bazinul Carpatic, nu numai că a fost întors de la frontieră, ci a fost informat despre faptul că intrarea sa în Ucraina – ca înalt demnitar maghiar – este interzisă timp de trei ani.

                                                                                                                                                                                                                              Ministrul a amintit că în urmă cu două săptămâni şi jumătate a vorbit la telefon cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, ocazie cu care au stabilit să lase în urmă tensiunile apărute în urma alegerilor locale din Ucraina şi să se concentreze asupra chestiunilor pozitive, asupra punerii bazei unor poveşti comune de succes. În schimb, interdicţia aplicată lui István Grezsa nu arată o apropiere sau prietenie, o dorinţă de realizare a unor poveşti comune de succes, a explicat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                              Ministrul ungar de Externe a spus că regretă acest lucru şi pentru că Guvernul Ungariei a încercat, întotdeauna, să aibă relaţii de bună vecinătate cu Ucraina, din moment ce şi pentru maghiarii din Ucraina Subcarpatică este util dacă cele două state au o relaţie bună.

                                                                                                                                                                                                                              A amintit că tensiunile au început atunci când, în timpul mandatului precedentului preşedinte ucrainean, maghiarilor din Ucraina Subcarpatică li s-a retras dreptul şi oportunitatea de a studia în limba lor maternă. Guvernul Ungariei a avut încredere în faptul că maghiarii vor redobândi aceste drepturi acum, în timpul mandatului noului preşedinte ucrainean. Deşi acest lucru nu s-a întâmplat până acum, guvernul maghiar a continuat să fie deschis şi cooperant, şi va continua să facă acest lucru.

                                                                                                                                                                                                                              Ministrul a amintit, de asemenea, că omologul său ucrainean i-a spus că “Ucraina Subcarpatică trebuie transformată într-o poveste comună de succes”. În acest sens, Péter Szijjártó a remarcat faptul că programele de dezvoltare maghiare implementate în Ucraina Subcarpatică, în valoare de zeci de miliarde de forinţi, conduc spre această poveste de succes, amintind că au fost renovate grădiniţe, şcoli, instituţii culturale, Ungaria a contribuit la funcţionarea unor spitale, au fost finanţate investiţii în domeniul protecţiei mediului. Acestea conduc spre această poveste comună de succes, nu interdicţiile de a intra în ţară, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

                                                                                                                                                                                                                              Péter Szijjártó a mai spus: speră că Ucraina va reveni, într-o bună zi, la dorinţa realizării acestor poveşti comune de succes şi la cooperarea bazată pe respectul reciproc. “Noi suntem pregătiţi pentru asta”, a spus.

                                                                                                                                                                                                                              La data de 26 octombrie, ministrul ucrainean de Externe a anunţat, printr-o declaraţie dată agenţiei de ştiri Interfax-Ukrajina, că Ucraina a interzis intrarea în ţară a doi oficiali maghiari de rang înalt – pe care nu i-a numit – motivul invocat fiind acela că aceştia au făcut propagandă politică în timpul alegerilor locale din Ucraina. La o conferinţă de presă care a avut loc la sfârşitul lunii octombrie, a anunţat că Ucraina este, totuşi, pregătită să continue cooperarea constructivă cu Ungaria. A adăugat, totodată, că într-un caz similar, ar fi avut un răspuns la fel de dur faţă de orice altă ţară.

                                                                                                                                                                                                                              unirea

                                                                                                                                                                                                                              În Uniunea Europeană (UE), toate uşile sunt deschise pentru preşedinte ales al Republicii Moldova, Maia Sandu”, a declarat preşedintele Forumului germano-moldovenesc, deputatul Bundestag-ului german, Fritz Felgentreu.

                                                                                                                                                                                                                              Potrivit corespondentului agenţiei Infotag de la Berlin, în cadrul unei discuţii cu genericul “Moldova după alegerile prezidenţiale”, desfăşurată luni seară, Fritz Felgentreu a spus că “Maia Sandu este foarte respectată şi recunoscută în UE, în timp ce preşedintelui în exerciţiu Igor Dodon i-a fost greu să găsească contacte la Bruxelles”.

                                                                                                                                                                                                                              Germania este interesată să consolideze statutul de drept în Moldova şi este gata să susţină cursul reformelor, iar victoria Maiei Sandu este un progres semnificativ. Nu exclud posibilitatea ca ea să fie invitată în Germania de Cancelarul german, Angela Merkel. Maia Sandu a reuşit să mobilizeze alegători cu diferite opinii în jurul luptei împotriva corupţiei, soluţionarea problemelor sociale şi economice fără a le pune în faţa unei alegeri – fie UE, fie Federaţia Rusă. Alegerea constantă între Occident şi Est, care s-a instituit în Moldova în ultimele decenii, a dus doar la stagnare”, a spus el.

                                                                                                                                                                                                                              Potrivit lui, noul preşedinte al Moldovei a primit un mandat clar şi bine definit de la popor.

                                                                                                                                                                                                                              Maia Sandu are o mare autoritate morală, dar puterile preşedintelui sunt limitate. Pentru a-şi îndeplini promisiunile, Sandu are nevoie de sprijin parlamentar. Dacă vor fi alegeri parlamentare anticipate, iar ea, împreună cu Partidul “Acţiune şi Solidaritate” (PAS), va reuşi să transfere dinamica alegerilor prezidenţiale la cele parlamentare, atunci se vor deschide noi oportunităţi”, a spus Fritz Felgentreu.

                                                                                                                                                                                                                              Deputatul Bundestag-ului german a subliniat că, pentru a crea o majoritate parlamentară stabilă, vor fi necesare mari renunţări.

                                                                                                                                                                                                                              Uniunea Europeană va monitoriza îndeaproape dezvoltarea situaţiei din Moldova, fără a exercita vreo presiune din exterior. În acelaşi timp, asistenţa financiară din partea UE va fi, ca întotdeauna, condiţionată de statutul de drept şi de implementarea reformelor”, a conchis deputatul.

                                                                                                                                                                                                                              financiar-bancar

                                                                                                                                                                                                                              Pe 25 noiembrie, BusinessMark organizează „FinConf România”, eveniment online ce reprezintă un bun context de dezbatere a evoluției sistemului financiar-bancar.

                                                                                                                                                                                                                              Alături de reprezentanți ai managementului celor mai importante bănci și instituții financiare prezente pe piața românească, vor fi abordate subiecte precum: impactul noului coronavirus asupra sistemului bancar, perspectivele generale ale economiei românești și influența în zona bancară, rolul sistemului bancar în susținerea economiei și a mediului de afaceri afectat de COVID-19, perspective privind creditarea, interacțiunea client-bancă pe termen scurt și mediu, cum se vor modela segmentele tradiționale de banking.

                                                                                                                                                                                                                              Alte teme ce vor fi dezbătute în cadrul „FinConf România” sunt: impactul legislației vs. inovație, aspecte privind mixul de măsuri fiscale și legislative pentru creșterea incluziunii financiare, importanța inovației în sectorul financiar, digitalizarea și inovația ca bază a definirii relației cu noul consumator, avantajele și dezavantajele fiscale pentru sistemul bancar, ce ar trebui făcut din punct de vedere al legislației, aspecte privind inspecțiile fiscale, instrumente folosite pentru a controla profitabilitatea în vremuri de criză, eficientizarea portofoliului de produse bancare.

                                                                                                                                                                                                                              Speakerii confirmați la „FinConf România” sunt:

                                                                                                                                                                                                                              SERGIU OPRESCU, Președinte Consiliul Director al Asociației Române a Băncilor; Președinte Executiv, Alpha Bank România; Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank;

                                                                                                                                                                                                                              MIHAELA BÎTU, CEO, ING Bank România;

                                                                                                                                                                                                                              RADU GRAȚIAN GHEȚEA, Președinte CA, Libra Internet Bank; Preşedinte de onoare, Asociația Română a Băncilor;

                                                                                                                                                                                                                              FRANÇOIS BLOCH, CEO, BRD – Groupe Société Générale;

                                                                                                                                                                                                                              FLORIN DĂNESCU, Preşedinte Executiv, Asociația Română a Băncilor;

                                                                                                                                                                                                                              RUXANDRA AVRAM, Director Direcția, Monitorizare a Infrastructurilor Pieței Financiare și a Plăților, BNR;

                                                                                                                                                                                                                              CĂTĂLIN CREȚU, Director General, România, Croaţia, Malta şi Slovenia, Visa

                                                                                                                                                                                                                              DIANA COROABĂ, Partener, Lider Servicii Financiare, PwC România;

                                                                                                                                                                                                                              ANTON NICULESCU, Managing Partner, Inulta Consulting.

                                                                                                                                                                                                                              Moderatorul evenimentului este GABRIELA FOLCUȚ, Director Executiv, Asociația Română a Băncilor. Participarea la eveniment este gratuită, însă este necesară înscrierea prealabilă AICI. Pentru informații suplimentare, contactați organizatorii la office@business-mark.ro.

                                                                                                                                                                                                                              Eveniment organizat de BusinessMark, cu suportul Asociației Române a Băncilor și susținut de: CEC Bank, Inulta Consulting, Visa, PwC România. Partener de tehnologie: Dendrio. Radio-ul oficial al evenimentului: Europa FM

                                                                                                                                                                                                                                Jobful este un startup românesc care își propune să schimbe procesul de recrutare, inspirat fiind de cifrele îngrijorătoare din industrie. Compania va fi listată pe SeedBlink, marcând prima dată când platforma listează un bridge până la o finanțare ulterioară de Serie A.

                                                                                                                                                                                                                                Campania derulată pe SeedBlink reprezintă o rundă intermediară, 200.000 EUR fiind acum disponibili pentru investiție pe SeedBlink, dintr-un total de 525.000 EUR. Runda este de tip bridge, fiind inițiată în iulie anul curent când un grup de angeli, printre care și Oliver Hehl (Angel investor & Advisor), a angajat 250.000 EUR, urmată de o faza ulterioară în octombrie, când Jobful a mai primit angajamente în valoare de 75.000 EUR de la 2 investitori privați, printre care și Andrei Gaman (Angel investor & Advisor).

                                                                                                                                                                                                                                Jobful Career Platform este o soluție SaaS personalizată end-to-end și care folosește gamification, cu scopul de a ajuta companiile să atragă, să interacționeze cu și să angajeze candidații cei mai potriviți. Jobful Career Platform conectează canalele de sourcing și sistemul de management al aplicanților prin pagina de cariera.

                                                                                                                                                                                                                                Jobful a fost lansat în urmă cu doi ani și jumătate, ca o platformă de recrutare gamificată care ajută companiile să răspundă nevoilor de achiziție de personal într-un mod mai eficient. După validarea produsului și a eficacității acestuia, a fost transformat într-o soluție globală care adresează și îmbunătățește procesele de recrutare.

                                                                                                                                                                                                                                SeedBlink este cea mai mare platformă de equity crowdfunding din Europa de Sud-Est, atât din punctul de vedere al sumelor tranzacționate cât și al numărului de investitori, oferind celor interesați o metodă simplă de a investi în startup-uri inovative. Candidații preferați listați pe SeedBlink sunt startup-urile inovative cu tracțiune dovedită, cu un MVP deja testat, etice și având un model de afaceri clar, articulat, cu potențial de dezvoltare atât pe piața locală cât și pe piețele internaționale. Misiunea SeedBlink este să democratizeze investițiile în startup-uri și să dezvolte mediul antreprenorial inovator din regiune.

                                                                                                                                                                                                                                „Catalizatorul succesului Jobful de până acum a fost, în multe situații, nerăbdarea constantă de a duce acest business la următorul nivel. Ne-am adaptat rapid contextului generat de actuala criză de sănătate și pivotăm acum către piața din Statele Unite. Suntem bucuroși să lansăm această campanie alături de SeedBlink și să oferim mediului de business din România oportunitatea de a se alătura parcursului Jobful, de a contribui și de a beneficia de rezultatele acestui startup,” a declarat Mihai Cepoi, CEO și co-founder Jobful.

                                                                                                                                                                                                                                Campania SeedBlink reprezintă un o rundă intermediară, întrucât compania dorește să își crească investiția pe piața SUA, pe baza experienței și testelor pe care le-a efectuat deja și să închidă runda de Seed în T2 din 2021.

                                                                                                                                                                                                                                Este prima dată când listăm un bridge până la o finanțare ulterioară Serie A, utilizat de companie pentru a valida tracțiunea necesară unei evaluări mai mari. Este un produs cu ajutorul căruia ajutăm Jobful să facă pasul către finanțare structurată pe de-o parte, și dezvoltare accelerată pe de altă parte. Suntem mândri să fim aici și să putem oferi această oportunitate investitorilor SeedBlink,” declară Andrei Dudoiu, CEO și Co-Fondator SeedBlink.

                                                                                                                                                                                                                                Pașii următori rundei actuale de finanțare de tip bridge sunt:

                                                                                                                                                                                                                                • Investiții în strategia globală de marketing pentru generarea de clienți potențiali de inbound și outbound;
                                                                                                                                                                                                                                • Investiții în reprezentanți de vânzări de vârf dedicați pieței din SUA – Sales Manager și Channel Manager;
                                                                                                                                                                                                                                • Investiții în echipa de dezvoltare pentru a optimiza și automatiza implementarea;
                                                                                                                                                                                                                                • Continuarea investiției în capabilității de inovare pentru inteligență artificială / machine learning și mecanicile de gamification.

                                                                                                                                                                                                                                Prioritățile și etapele actuale ale Jobful sunt:

                                                                                                                                                                                                                                • confirmarea noului model de business SaaS într-un mod scalabil și previzibil (T1 2021)
                                                                                                                                                                                                                                • depășirea sumei de 30.000 EUR venituri recurente lunare (MRR, T1 2021)
                                                                                                                                                                                                                                • aducerea unui investitor instituțional (Seed, T2 2021)

                                                                                                                                                                                                                                15% din spațiul de depozitare existent pe plan local este neocupat în momentul de față, acesta însumând aproximativ 650.000 metri pătrați. Valoarea spațiului total de depozitare neutilizat este de circa 6 milioane de euro, fără a lua însă în calcul și costurile serviciilor logistice, potrivit reprezentanților Storage Logistics.

                                                                                                                                                                                                                                Cu toate acestea, reprezentanții Storage Logistics, primul marketplace local pentru spațiile de depozitare din România, estimează că gradul de ocupare a depozitelor poate ajunge la 90-95% din capacitatea acestora până la final de an, dat fiind faptul că închirierea pe termen scurt poate reprezenta o soluție de back-up pentru perioada de dinaintea sărbătorilor de iarnă, când tot mai multe magazine online și business-uri în plină dezvoltare au nevoie de o soluție rapidă și eficientă de depozitare a stocurilor, în diferite zone cheie din țară.

                                                                                                                                                                                                                                Odată cu lansarea platformei noastre în luna septembrie, am generat foarte mult interes din partea mai multor tipuri de business-uri, atât unele aflate în creștere, cât și din partea multinaționalelor. Ne-am dat seama că multe companii locale au nevoi imediate, legate de un anumit sezon de vânzări, așa cum este Black Friday sau perioada sărbătorilor, și că avântul comenzilor online din acest an face ca soluția noastră să fie nu doar relevantă pentru aceștia, ci și necesară.” a declarat Cristina Dumitrescu, Managing Partner Storage Logistics.

                                                                                                                                                                                                                                Piața locală de depozitare va însuma aproximativ 5 milioane de metri pătrați de spații de depozitare la sfârșitul anului 2020, potrivit specialiștilor în domeniu, însă marea majoritate a depozitelor nu și-au fructificat până în prezent spațiul neocupat.

                                                                                                                                                                                                                                Platforma Storage Logistics, primul marketplace din România pentru spații de depozitare, a fost lansată în luna septembrie a acestui an și include deja în momentul de față o suprafață totală a spațiului disponibil de aproximativ 65.000 metri pătrați, cu o capacitate de depozitare pentru 250.000 paleți.

                                                                                                                                                                                                                                Storage Logistics reprezintă o rețea virtuală de depozite fizice din România, prin intermediul căreia companiile care au nevoie de spațiu provizoriu, pe termen mediu și scurt, au acces la o multitudine de variante: accesând www.storage-logistics.ro utilizatorii pot găsi ușor și rapid spații de depozitare pentru o perioadă începând de la 1 săptămână, la costuri începând de la 1 euro/palet depozitat, în funcție de zona, perioada și serviciile alese de client din oferta respectivului depozit.

                                                                                                                                                                                                                                Închirierea spațiului se face online, iar comunicarea cu depozitul se realizează de asemenea prin intermediul platformei. Mai mult, în momentul de față, depozitele disponibile prin intermediul platformei acoperă peste 50% din județele țării, majoritatea fiind localizate în apropierea zonelor de graniță sau a principalelor noduri interne de transport și logistică. De asemenea, platforma include și depozite care garantează controlul climei și al securității, spațiile listate în platformă fiind atent selecționate pe baza unor criterii de analiză valabile la nivel european.

                                                                                                                                                                                                                                Un alt avantaj major pe care Storage Logistics îl oferă clienților săi este flexibilitatea închirierii: companiile nu trebuie să semneze contracte de închiriere pe termen lung pentru spațiul de depozitare, acestea pot face rezervarea spațiului de depozitare doar atunci când știu care este capacitatea de stocare de care au nevoie, precum și perioada și zona țării în care marfa trebuie păstrată.

                                                                                                                                                                                                                                Astfel, costurile alocate lanțului de aprovizionare sunt optimizate, prin reducerea ultimilor kilometri de livrare. Alte avantaje importante sunt reprezentate de: posibilitatea de a scala business-ul în funcție de comenzile dintr-o lună sau dintr-un sezon, reducerea timpului alocat gestionării proiectelor logistice, precum și securitatea mărfurilor și accesul la tehnologie de vârf din depozitele clasa A.

                                                                                                                                                                                                                                  100 young people from the Republic of Moldova, but also from abroad are gathering today at the Urban Hackathon “Your city changes for You. Together with You”. For three days, young architects, urbanists, IT specialists will be working in 23 teams and will generate ideas for smart modernization of downtowns in Ungheni and Cahul municipalities. The best ideas will be awarded, some of them being later transposed into life.

                                                                                                                                                                                                                                  The participating teams are grouped by regions in two dedicated events that will be conducted in parallel online for Cahul and Ungheni. On Sunday they will present their ideas in front of the jury. The initiative is organized by the EU4Moldova: Focal Regions Programme, financed and strategically guided by the European Union, implemented by UNDP and UNICEF Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                  Modernization and revitalization of architecture of the urban centers from both regions is one of the complex activities of the EU4Moldova: Focal Regions Programme. It is organized in a participatory manner with people as ideas generators. The event launched today is a logical continuation of the ideas’ contest for modernizing the centers of Ungheni and Cahul municipalities, conducted this year, as well as debates at the municipal conferences and conclusions developed by the local groups in both regions. Over 400 ideas how to revitalize these two urban centers were presented at the contest,” states Alexandru Pelivan, Manager, EU4Moldova: Focal Regions Programme.

                                                                                                                                                                                                                                  The Urban Hackathon for Cahul and Ungheni will identify the most appropriate solutions for modernizing the center of these two municipalities in such areas as: architecture, urbanism, ecology and sustainability, smart and entrepreneurship solutions.

                                                                                                                                                                                                                                  Cahul Municipality is considered as the southern capital of the Republic of Moldova. We seek to have a municipality with modern, smart, people and nature friendly infrastructure. I am pleased with the enthusiasm of young people to work on volunteer basis and to generate modern solutions for revitalizing the center of the city. I am looking forward to get to know the ideas of the participants,” says Nicolae Dandiş, Mayor of Cahul municipality.

                                                                                                                                                                                                                                  The hackathon is reinforced by the previous exercises and ideas’ contest for Ungheni and Cahul regions, with the active involvement of local people and public authorities. As a result, major challenges and possible solutions were identified in every community, that would guide the teams during the project development process.

                                                                                                                                                                                                                                  People know best how a city in which one would like to live should look like. I am so glad that the teams enrolled for Ungheni have inhabitants from the municipality, but also people from other cities from the country and abroad. I wish success to the teams in generating smart solutions. Ungheni gets modernized in order to become an intelligent, creative, attractive and environmentally friendly city,” mentions Alexandru Ambros, Mayor of Ungheni municipality.

                                                                                                                                                                                                                                  Those 23 established teams will have to solve one or more problems from the mentioned sectors, using the data provided by the EU4Moldova: Focal Regions Programme, as well as those supplied by Cahul and Ungheni mayoralties. The young people will be guided by mentors – experts in the following areas: information technologies, smart solutions, urbanism, architecture, entrepreneurship.

                                                                                                                                                                                                                                  The mentors will help the participants to analyze the obtained data and to develop innovative solutions for a smart city focused on the citizens’ needs. On 22 November the participating teams will present their projects and solutions to a jury. Three teams accumulating the biggest score per every region will benefit from awards, namely smart gadgets, in value of:

                                                                                                                                                                                                                                  • 1 Award: €2,000;
                                                                                                                                                                                                                                  • 2 Award: €1,000;
                                                                                                                                                                                                                                  • 3 Award: €600.

                                                                                                                                                                                                                                  The Urban Hackathon “Your city changes for You. Together with You” is organized by EU4Moldova: Focal Regions Programme, in partnership with the mayoralties of Cahul and Ungheni Municipalities, Tekwill and IHub Chisinau.

                                                                                                                                                                                                                                  *** 

                                                                                                                                                                                                                                  “EU4Moldova: Focal Regions” Programme (2019-2024) supports smart, inclusive and sustainable social-economic development in Cahul and Ungheni regions to ensure better standards of living for citizens. The Programme has a total budget of €23 million, is financed by the European Union and implemented by the United Nations Development Programme (UNDP) and the United Nations Children’s Fund (UNICEF).

                                                                                                                                                                                                                                  George Soros ameninţă Ungaria şi Polonia, a afirmat prim-ministrul ungar Viktor Orbán vineri, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” a postului naţional de Radio Kossuth.

                                                                                                                                                                                                                                  Premierul a calificat omul de afaceri ca cel mai corupt personaj al întregii politici mondiale.

                                                                                                                                                                                                                                  Viktor Orbán a spus că George Soros plăteşte un număr mare de politicieni. El îi corupe cel mai mult pe birocraţii de la Bruxelles, care şantajează şi ameninţă Ungaria, a adăugat.

                                                                                                                                                                                                                                  George Soros a publicat cu câteva zile în urmă un text lung în care a dat directive birocraţilor de la Bruxelles cu privire la ce au de făcut. Acest text a avut o reacţie cumpătată din partea reuniunii prim-miniştrilor din Uniunea Europeană: ei ştiu cum să soluţioneze o dispută şi o vor face “pe plan intern”, a precizat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                  El a subliniat că George Soros ameninţă Ungaria şi Polonia, deoarece în UE disputele se rezolvă prin discuţii.

                                                                                                                                                                                                                                  În istoria Uniunii nu sunt rare disputele înverşunate pe tema bugetului, o consecinţă naturală a eforturilor de armonizare a intereselor celor 27 de ţări, a punctat Viktor Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                  A reamintit că, în vară, au decis că vor rezolva multe probleme dintr-o dată. Şi-au propus gestionarea crizei, pe care au legat-o de chestiunea bugetului septenal, apoi unii au încercat să introducă criterii politice, sub eticheta statului de drept. Prin urmare, cei 27 de prim-miniştri au pornit pe drumul cel mai greu, acum, însă, trebuie să rămână pe acest drum. Până la urmă vor cădea de acord, momentan însă vetoul declarat de Ungaria şi Polonia a oprit procesul legislativ.

                                                                                                                                                                                                                                  Premierul a explicat că el este “afectat” mult mai mult de faptul că pot fi propagate minciuni fără scrupule despre Ungaria. Nu este un fenomen ieşit din comun, dar acum a atins un nivel pe care el nu l-a mai văzut. George Soros a scris că alegerile nu au fost secrete în multe localităţi din Ungaria. Este de necrezut câte distrugeri poate face un asemenea “om fără scrupule”, a declarat Viktor Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                  El a spus că vede posibilitatea compromisului la nivelul UE, soluţia poate fi însă acceptată doar dacă ea pune în valoare într-adevăr criterii de drept şi nu criterii politice. În momentul actual se încearcă crearea – “sub bagheta lui George Soros” – instituţii care ar putea obliga Ungaria, prin vot cu majoritate simplă sau cu două treimi, să demonteze gardul de la frontieră sau să-i primească pe migranţi. Ungaria refuză asemenea pretenţii, a afirmat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                  El a evidenţiat că liderii UE vor lua decizia de a lua împreună un credit pe termen de 30 de ani; acest proces nu va fi un “marş triumfal”, mai bine ar fi să rămânem afară, Ungaria însă nu vrea acest lucru, nu vrea să abandoneze statele aflate în dificultate.

                                                                                                                                                                                                                                  Totodată Viktor Orbán a opinat că disputa nu are legătură, de fapt, cu banii, deoarece Ungaria este o ţară stabilă, care va realiza toate dezvoltările planificate pe următorii 10 ani, independent de disputele politice şi de Bruxelles. A adăugat că Ungaria poate să ia credit pe 30 de ani şi fără Uniune, pentru că se bucură de o apreciere stabilă pe pieţele internaţionale. Premierul a afirmat că nu demult a fost contractat un credit de 2,5 miliarde euro.

                                                                                                                                                                                                                                  Ungaria stă astăzi solidă pe picioarele ei, astfel încât va supravieţui oricărei perioade dificile, dar între timp va reuşi şi să se şi dezvolte, a subliniat prim-ministrul, remarcând că acum nu ne aflăm în situaţia din 2008-2009.

                                                                                                                                                                                                                                  Premierul a spus că, foarte probabil, vor fi suficiente cele 12 milioane de doze de vaccin pe care guvernul le-a rezervat în vederea apărării împotriva epidemiei de coronavirus. Încă nu se poate şti când va fi disponibil vaccinul, însă majoritatea surselor prevăd livrarea lui la sfârşitul primăverii, a completat.

                                                                                                                                                                                                                                  El a subliniat că vaccinul, după părerea lui, nu este o chestiune politică ci una sanitară. Dacă undeva se va realiza mai devreme, atunci va fi o soluţie oportună ca şi Ungaria să comande din acea sursă, a adăugat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                  Nu George Soros trebuie să decidă care este vaccinul bun, acest lucru va fi hotărât de laboratoare şi de oamenii care pot alege liber dintre vaccinuri, a declarat Viktor Orbán. Prin aceasta el s-a referit la faptul că omul de afaceri a revendicat o anchetă privind sosirea în Ungaria a mostrei de vaccin rusesc.

                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit unui sondaj, majoritatea ungurilor ar alege vaccin de fabricaţie ungară, a precizat. Este mare lucru, a opinat premierul, deoarece în ultimii 30 de ani nu s-a impus logica “cumpără produsul autohton”.

                                                                                                                                                                                                                                  El a menţionat că şi el are dubii cu privire la eficacitatea testelor rapide. Testarea în masă a fost ordonată pentru că asta s-a cerut, cei afectaţi se simt mai bine aşa.

                                                                                                                                                                                                                                  Premierul a calificat ca o sarcină logistică dificilă organizarea testării şi în cele mai mici localităţi, “dar suntem pregătiţi s-o facem”. 2000 de studenţi vor participa la efectuarea acestei acţiuni, a spus.

                                                                                                                                                                                                                                  Viktor Orbán şi-a exprimat părerea că testarea masivă va fi un exerciţiu în vederea vaccinării în masă, care va trebui executată la fel, după ce vaccinul va sosi.

                                                                                                                                                                                                                                    Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Bihor, Ilie Bolojan, a prezentat o serie de indicatori de performanţă propuşi în administraţia locală din judeţ care vor îmbunătăţi trei domenii importante: buna gestionare a banilor publici, curăţenia şi fonduri atrase.

                                                                                                                                                                                                                                    Eu sunt pentru o repartizare direct proporţională de fonduri în funcţie de performanţă, de ceea ce face fiecare primar. Am discutat cu cel puţin o treime din primarii din judeţ, deci m-am consultat cu ei, de toate culorile politice, deci ştiu primarii aceste chestiuni. Primăriile sunt grupate pe număr de locuitori, le facem o recomandare şi fiecare primar îşi poate face analize comparative, să vadă cum se organizează alte primării, cum arată organigrama, care-i grila de salarizare. Propunem aprobarea a 12 indicatori de performanţă, pe trei capitole importante în baza cărora se va colabora cu administraţiile locale în anii următori: unu – buna gestionare a banilor publici, doi – curăţenie în tot judeţul şi trei – fonduri atrase“, a declarat Bolojan.

                                                                                                                                                                                                                                    Noul preşedinte al CJ a subliniat că schimbarea la faţă a judeţului Bihor este obiectivul principal al mandatului noii echipe de conducere, investită prin votul bihorenilor. Aceasta se bazează însă pe parteneriatul cu primarii din judeţ, indiferent de culoarea politică şi de mărimea localităţii, precum şi pe resurse şi pe o strategie de urmat. În acest scop, noua conducere a judeţului a făcut o radiografie a tuturor unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) din judeţ. În baza acesteia, conducerea CJ propune ca, începând de anul viitor, relaţia dintre CJ şi primăriile din judeţ, de asemenea alocările de fonduri şi programele să se bazeze pe chestiuni obiective astfel încât aspectele politice să devină secundare.

                                                                                                                                                                                                                                    Indicatorii din primul capitol, care au ca obiective servicii publice la costuri rezonabile şi servicii sustenabile, sunt: cheltuieli de personal pe cap de locuitor; cheltuieli de personal/venituri proprii; veniturile din impozitul pe salarii (IVG)/locuitor; veniturile proprii (fără IVG)/locuitor; gradul de colectare al veniturilor. Aici, Bolojan a precizat că din 101 UAT-uri, sunt 42 de comune şi oraşe care nu-şi acoperă cheltuielile de personal din impozitele colectate de la cetăţeni, având nevoie de bani de la stat ca să funcţioneze.

                                                                                                                                                                                                                                    Ceilalţi cinci indicatori de la capitolul curăţenie au ca obiective drumurile fără buruieni pe margine, cu şanţuri şi acostamente curate, albiile şi luncile râurilor păstrate în stare de curăţenie, terenurile agricole din vecinătatea drumurilor să fie modernizate şi cultivate, păşunile întreţinute, iar sistemele de colectare a deşeurilor menajere să fie funcţionale.

                                                                                                                                                                                                                                    Iar la capitolul fonduri europene se propun doi indicatori de performanţă privind fondurile atrase, respectiv investiţiile funcţionale.

                                                                                                                                                                                                                                    “Am creat acest cadru pe care îl vom vota, deci vom veni cu nişte hotărâri de consiliu până în luna decembrie, care să clarifice aceşti indicatori, să fie argumentaţi de ce am recomandat un anumit indicator sau altul şi care mie mi se par că sunt corecţi şi foarte cinstiţi. Pentru că se referă la administrarea cât mai bună a banilor publici, se referă la curăţenie şi la accesarea de fonduri, care sunt lucruri corecte şi vor duce la dezvoltarea judeţului Bihor. Nu sunt împotriva unui primar de o anumită culoare politică sau împotriva unei localităţi mai mari sau mai mici. Adoptând hotărâri şi stabilind aceste standarde, sunt convins că în anii următori, alături de ceea ce face CJ, veţi vedea şi o mai bună activitate a primarilor. Am încredere în primarii din judeţ că vor face ceea ce trebuie şi că vor dovedi că sunt buni gospodari dacă regulile jocului sunt clare şi corecte pentru toţi“, a mai spus Ilie Bolojan.

                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul proiectului Castel în Transilvania au fost publicate 400 de caiete de activităţi şi de colorat în limba română şi 400 în limba maghiară, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, care îi ajută pe preşcolari şi pe elevii claselor primare să cunoască viaţa de pe vremuri în castele, conace şi în jurul acestora, a anunţat marţi Grupul PONT care se ocupă de derularea programului.

                                                                                                                                                                                                                                    Proiectul s-a inspirat din jocurile de mare popularitate, EduCastel, care pune la dispoziţia preşcolarilor şi elevilor din clasele primare caiete de exerciţii. În aceste caiete prind viaţă meşteşuguri, obiceiuri, vestimentaţii din trecut, exerciţiile fiind completate de scurte descrieri şi texte de popularizare. Caietele sunt puse la dispoziţia castelelor şi şcolilor din România, respectiv unor fundaţii care participă activ la revitalizarea unor castele.

                                                                                                                                                                                                                                    Proiectul EduCastel a fost lansat cu doi ani în urmă, în cadrul căruia au fost dezvoltate 12 jocuri. Cu ajutorul acestora, copiii de vârsta de 4-12 ani pot găsi informaţii valoroase despre anumite castele, despre epoca istorică în care au funcţionat, despre locuitorii lor şi stilul de viaţă al acestora.

                                                                                                                                                                                                                                    Programul Castel în Transilvania a fost demarat în martie 2015 de Grupul PONT, cu scopul de a construi o strategie şi o reţea care să servească exploatarea economică şi socială a castelelor şi conacelor din Transilvania pe termen lung. În cadrul programului, în ultimii 5 ani au fost realizate, printre altele, un site şi o aplicaţie pentru smartphone care oferă informaţii valoroase despre 300 de castele şi conace din Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                    Banca Comercială Română și Visa lansează primul program de gamification din banking: „Descoperă Lumea BCR Visa”. Programul este disponibil în magazinul aplicației George, platforma de digital banking a Băncii Comerciale Române, sub forma extensiei Visa Play & Explore și oferă peste 3.000 de premii printr-un joc online interactiv.

                                                                                                                                                                                                                                    Campania se aliniază proiectelor de digitalizare lansate de BCR, în ultimii ani, prin care își propune să ofere clienților experiențe 100% digitale.

                                                                                                                                                                                                                                    Pentru a participa, clienții trebuie să își deschidă, mai întâi, un cont curent și să obțină un card Visa, prin intermediul procesului 100% online de deschidere a unui cont curent disponibil la BCR și să acceseze aplicația George. Apoi, la fiecare plată de 30 de lei, realizată online sau prin aparatele POS cu unul dintre cardurile Visa, clienții BCR vor putea juca „Învârte Roata!” în cadrul extensiei Visa Play & Explore. Vor avea astfel posibilitatea de a obține piese de puzzle sau premii instant constând în vouchere. Participanții la jocul digital vor putea completa apoi trei puzzle-uri – Adventure, Play și Experience – fiecare fiind compus din nouă piese. După ce finalizează toate cele trei puzzle-uri, vor avea șansa să se înscrie la o tombolă care oferă 10 smartphone-uri Samsung S20. Nu există piese duble, astfel încât jucătorii pot colecționa doar piese de puzzle diferite după ce s-au distrat cu „Învârte Roata!”.

                                                                                                                                                                                                                                    Românii plătesc mult mai des cu cardul și alte dispozitive mobile, precum telefoane, tablete sau ceasuri inteligente, în detrimentul plăților cu numerar. La ora actuală, patru din cinci tranzacții prin card sunt plăți la comercianți 1, fie în magazine sau în mediul online, iar această tendință s-a intensificat în contextul pandemiei, când clienții s-au orientat tot mai mult către plățile contactless și online. Ne dorim să încurajăm acest comportament și să-i recompensăm cu premii și surprize pe cei care își folosesc cardurile Visa pentru a plăti, oferindu-le în același timp o experiență unică și distractivă prin intermediul programului de gamification lansat împreună cu BCR„, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.  

                                                                                                                                                                                                                                    Ne bucurăm că putem extinde universul lui George, platforma noastră de digital banking, cu o provocare chiar distractivă. Cu ajutorul partenerii noștri de la Visa, le punem la dispoziție clienților o nouă experiență 100% online de la un capăt la celălalt, prin care încurajăm utilizarea plăților non-cash și a serviciilor digitale. Peste 200 de funcționalități sunt disponibile acum în George, de la plăți curente, până la produse de finanțare și refinanțare și, iată, primul program de gamification. George devine astfel mai mult decât o bancă digitală, este un univers de experiențe unic în bankingul din România”, a declarat Eleni Skoura, Director Executiv Produse și Segmente Retail, Banca Comercială Română.

                                                                                                                                                                                                                                    Posesorii cardurilor de debit Visa Classic și Visa Platinum și cei ai cardurilor de credit Visa Classic, precum și clienții BCR care vor aplica pentru carduri Visa de acest tip în perioada campaniei sunt eligibili să participe la campanie. Există anumite tranzacții – retrageri de numerar, pariuri, transferuri și tranzacții de cazino – care nu sunt eligibile pentru campanie

                                                                                                                                                                                                                                    Gamificationul este o metodă care presupune folosirea de elemente şi principii de joc în scopuri de învățare sau de marketing, iar Descoperă Lumea BCR Visa este primul program de gamification digital din banking. Campania este derulată de BCR și Visa exclusiv digital, de la momentul contractării cardurilor și până la câștigarea premiilor și își propune să stimuleze utilizarea cardurilor bancare în România, fiind disponibilă în perioada 9 noiembrie 2020 – 31 ianuarie 2021.

                                                                                                                                                                                                                                    moldova business week

                                                                                                                                                                                                                                    În perioada 19-20 noiembrie 2020, se va desfășura în format digital cea de-a VII-a ediție a forumului Moldova Business Week, eveniment organizat de către Agenția de Investiții a R. Moldova. Astfel, comunitatea de afaceri locală și internațională va explora noile tendințe globale și va descoperi potențialul investițional al Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                    Referindu-se la evenimentul din acest an, directoarea Agenției de Investiții, doamna Rodica Verbeniuc, a declarat că „Programul din acest an se va concentra pe o combinație armonioasă între partajarea globală a cunoștințelor și prezentările companiilor locale care caută investiții și parteneriat. Alăturându-se acestui eveniment, vizionari de talie mondială își vor împărtăși ideile cu privire la provocările care trebuie abordate alături de calea către noua realitate economică. Platforma MBW-2020 va oferi conținut și caracteristici relevante, care vor aduce evenimentul la un nou nivel de implicare și interactivitate între participanți, precum și menținerea rețelelor la baza experienței evenimentului, cum ar fi: Ceremonia de deschidere, Oaspeții globali, Sesiunea plenară cu prezentarea țării, Povești de marcă super, Pitch – sesiuni împărțite pe sectoare economice, întâlniri One2One.”

                                                                                                                                                                                                                                    Moldova Business Week este cea mai mare platformă economică a R. Moldova, creată cu scopul de a promova imaginea acestei țări, de a stimula fluxurile de investiții, de a informa despre oportunitățile oferite de către Guvernul moldovenesc, de a analiza tendințele din domeniu, dar și de a prezenta istoriile de succes ale proiectelor de investiții realizate în R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                    Ediția din acest an a Moldova Business Week oferă participanților șansa de a explora strategiile schimbărilor globale prin prisma invitaților speciali, vizionari de talie mondială și oameni de afaceri:

                                                                                                                                                                                                                                    Michio Kaku – fizician și futurolog american de origine japoneză, autor al multor cărți devenite bestseller, cunoscut speaker și influencer. De asemenea, este cofondator al teoriei corzilor și profesor la catedra de fizică teoretică Henry Semat de la Graduate Center, City University din New York. În calitate de futurist, Kaku prezice tendințe care afectează afacerile, finanțele și modul nostru de viață.

                                                                                                                                                                                                                                    Binod Kumar Chaudhary – om de afaceri, om politic și filantrop nepalez. Este președinte al Grupului Chaudhary Nepal și al CG Corp Global, care cuprinde 160 de companii și 123 de branduri. A fost recunoscut ca fiind cea mai bogată persoană din Nepal și singurul miliardar al țării, având o avere netă estimată la 1,7 miliarde de dolari în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                    La eveniment vor participa și alți invitați internaționali, vorbitori guvernamentali și reprezentanți ai mediului de afaceri național. De la speakerii MBW 2020 participanții vor afla despre impactul megatrendurilor asupra lanțurilor valorice globale și investițiilor străine directe, dar și despre modul în care Moldova poate depăși așteptările investitorilor, oferind acces la o piață de peste 1 miliard de potențiali consumatori.

                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, platforma forumului va fi locul unde-și vor prezenta profilul investițional și oferta de parteneriat companii din domeniile TIC, BPO, electronică, fashion și sectorul agroalimentar. Tot în cadrul evenimentului, super-brandurile „Made in Moldova” vor împărtăși experiența ascensiunii lor pe plan global, servind drept sursă de inspirație pentru alți antreprenori.

                                                                                                                                                                                                                                    Paks

                                                                                                                                                                                                                                    Investiţia de la centrala nucleară de la Paks continuă conform graficului, cu respectarea termenelor, proiectul nu este influenţat de evoluţia pandemiei – a declarat marţi, în cadrul şedinţei comisiei economice a parlamentului ungar, János Süli, ministru fără portofoliu responsabil pentru proiectarea, realizarea şi punerea în funcţiune a celor două blocuri noi ale centralei nucleare.

                                                                                                                                                                                                                                    Süli a considerat o evoluţie semnificativă cele petrecute în anul care a trecut de la ultima sa audiere. Înainte de toate a pus în evidenţă depunerea cererii pentru autorizaţia de instalare la data de 30 iunie, adăugând că, prin urmare, autorizaţia va putea fi emisă de către Oficiul Naţional pentru Energie Nucleară (OAH) cel târziu în toamna anului 2021. După obţinerea acordului autorităţilor şi al UE, lucrările de terasament pot începe şi mai devreme, pentru acestea se aşteaptă primirea autorizaţiilor în cursul primăverii anului viitor. Lucrările care vor preceda construcţia plăcii de bază pot să dureze aproximativ doi ani.

                                                                                                                                                                                                                                    Ministrul a mai spus că majoritatea facturilor de până acum ale primei faze au fost plătite cu rambursare anticipată, iar ministerul finanţelor negociază în prezent noi rambursări anticipate cu partenerul rus.

                                                                                                                                                                                                                                    János Süli consideră siguranţa ca criteriu primordial al investiţiei de la Paks. Conform criteriilor proiectării, blocurile noi nu trebuie să pună în pericol mediul ambiant nici în caz de avarie şi nici în cazul unor factori externi.

                                                                                                                                                                                                                                    Prin urmare a fost nevoie şi de asigurarea protecţiei fizice a unităţii, elaborând un plan special pentru aceasta – a afirmat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                    El a subliniat că guvernul va construi cea mai modernă centrală nucleară.

                                                                                                                                                                                                                                    Specialiştii ruşi au construit şi construiesc asemenea blocuri de generaţia a treia în mai multe ţări din toată lumea, în afară de Rusia şi în Finlanda, printre altele. Investiţia de la Paks este realizată în colaborare cu antreprenorul principal rus şi cu participarea furnizorilor ungari, europeni şi americani, proiectul se desfăşoară respectând transparenţa financiară şi fiind autorizat de Bruxelles – a completat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                      profitshare

                                                                                                                                                                                                                                      Fiecare final de Black Friday aduce și cifre mari în conturile afiliaților și advertiserilor. Le-am așezat într-un infografic interesant care sărbătorește efortul și implicarea voastră! Felicitări!

                                                                                                                                                                                                                                      Pe lângă informațiile de bază privind valoare totală a comenzilor, click-uri și alte informații mai tehnice vei găsi și informații despre produsele mai puțin obișnuite care s-au comandat de Black Friday 2020 în secțiunea ”Produse speciale vândute”.

                                                                                                                                                                                                                                      Cum evenimentele de Black Friday sunt organizate de fiecare magazin în perioade diferite încă mai sunt campanii în desfășurare de Black Friday: urmăriți mesajele și campaniile Advertiserilor Profitshare deoarece ”MagicShare” este în toi și orice campanie îți poate aduce un avans major în fața altor participanți în concurs. Prinde unul dintre premiile puse în joc în totalitate de 7500 EUR!

                                                                                                                                                                                                                                      Advertiserii care oferă puncte bonus în ”Cartea Vrăjilor” sunt: eMAGFlanco, Fashion DaysCărturești și MatHaus! Urmărește pagina pentru noi ”vrăji” care pot să apară pe parcursul concursului.

                                                                                                                                                                                                                                      infografic Black Friday 2020

                                                                                                                                                                                                                                        Welcome to Eco Village Văleni – a touristic complex consisting of an agro guest house, a few rustic houses, which are still under construction, a restaurant and a traditional rural courtyard. All are situated in one of the villages in the Biosphere Reservation “Prutul de Jos”, with Beleu Lake and the brooks of Prut river.

                                                                                                                                                                                                                                        Silvia Știrbeț, whose family founded this business, gives us a tour of the touristic complex still in the process of development and expansion:

                                                                                                                                                                                                                                        We have these four houses: two covered with reed and the other two – with clay tiles. We want to decorate them in a certain manner and display several traditional crafts: carpenter’s house; fisherman’s house, because the legend says that the first inhabitants of Văleni were fisher people. The next one will be the house of the shepherd or, as we call it here, the «mocan». Behind this house we want to create a small farm with sheep, lambs, donkeys, birds – for the city children to get familiarized with everything about the traditional rural household.”

                                                                                                                                                                                                                                        And the last house, the largest of the houses, with a mill in front, will be the miller’s house,” she adds.

                                                                                                                                                                                                                                        The local economy is connected to fishing, livestock and agro-products farming. To earn a decent living, many of the over 3,000 official inhabitants of the village left the country, mostly to Romania, which is 20 kilometres away from the village.

                                                                                                                                                                                                                                        We lived in Romania for some time, in Galați, and while visiting the neighbouring country we saw what the rural population from the Romanian villages did with their houses, transforming them into guest houses and harnessing the natural potential of their surroundings. So, we thought that we can also do this, because we have these beautiful places, the Beleu Lake reservation nearby, located in the Prut river basin; we have these very hospitable people in Lunca Prutului, warm people, hard-working people, ready to open their homes to visitors; we have an important cultural heritage,” says Silvia Știrbeț, member of the Eco Village team. Her family is the one who initiated the eco-tourism project, which subsequently created a few jobs.

                                                                                                                                                                                                                                        The entire family is involved full time and even working overtime: “Nicu and Mihaela are the administrators, the ones with ideas, with projects; we are behind all that. I am responsible for the restaurant, the food and the accommodation. My husband, who is an oenologist, makes very tasty wine. This is how we complement each other.

                                                                                                                                                                                                                                        She decided to expand her family home and bought the neighbours’ house as well. This happened in 2008. For this purpose, they spent almost all their savings, and they also got loans from the bank. Soon after, they benefited from a few grants provided by development partners.

                                                                                                                                                                                                                                        Thus, the neighbours’ house was transformed into the museum – “Casa Dorului” – decorated in a traditional style, with three traditional rooms: entry hallway, “casa mare” (a special, beautifully decorated room for celebrations) and the living room. For this house, they have gathered all the dowries from the aunts, grandparents, great grandparents and the housewives in the village who wished to donate items.

                                                                                                                                                                                                                                        They arranged the courtyard for accommodating cultural events and serving meals.

                                                                                                                                                                                                                                        With the support of the Small Grants Programme of the Global Environment Facility (GEF) implemented by UNDP, they are in the process of building the four “houses of the trades”. On the “Fisherman’s house” they will install a photovoltaic battery, to ensure exclusively renewable energy and to make the eco touristic complex independent from power suppliers.

                                                                                                                                                                                                                                        In 2019, also with the support of UNDP-GEF, they built two observation towers for bird watching in the Biosphere Reservation “Lunca Prutului de Jos”. One of the towers is built in the area of the Slobozia Mare neighbouring village, and the second one – in the Văleni area.

                                                                                                                                                                                                                                        Two rustic gazebos were built: one at the entrance to the tourist trail – “The trail of Petru Rareș”, next to the well, and the second one – at the wooden bridge, also called “at the willow of Petru Rareș”.

                                                                                                                                                                                                                                        All of this will delight the 5,000 guests, local and international tourists, who visit the “Lunca Prutului” every year.

                                                                                                                                                                                                                                        Since 2013, Eco Village Văleni welcomes tourists from Moldova and from abroad – a niche which fit as a glove for the people traveling the Danube, considering the proximity of Giurgiulesti port. Every month, they would welcome around 100-200 tourists: “Since the complex was opened and before the pandemic, we welcomed tourists from cruise ships; we are collaborating with tourism agencies from Chișinău and Bucharest, we bring tourists in this courtyard where we get them acquainted with Moldovan life, with our traditional cuisine, our customs, our folklore.”

                                                                                                                                                                                                                                        The first time I heard that a guest house is being built there, we were all guessing, thinking about the type of the guest house, who will be the guests. But you should know that this year, with the pandemic, you could see that Moldovan people want to know their country, to discover its beauties,” says Svetlana Vodă from Văleni. Now, Svetlana wants to open her own agro-guest house and she obtained financial resources from UNDP’s “Migration and local development” project, financed by Switzerland.

                                                                                                                                                                                                                                        In 2020, with the pandemic crisis, the profile of the tourists knocking on their doors changed – many more Moldovans were visiting the countryside. During the summer, the hosts worked at maximum capacity.

                                                                                                                                                                                                                                        We had an avalanche of tourists in «Lunca Prutului de Jos». We even ended up believing in the good sides of the pandemic, because I was so glad to see that young people were eager to learn about their native lands. They would come in groups, wanting to visit the reservation, to see the Beleu Lake, to learn about the flora and fauna, to go on promenades on the lake and the brooks,” says Silvia Știrbeț.

                                                                                                                                                                                                                                        Silvia Știrbeț from Eco Village Văleni believes that in order to deal with such a large wave of people interested in eco-tourism, it is necessary to have a lot of training and resources: “We are still not ready to receive all visitors – we, as a business, and the other entrepreneurs in Lunca Prutului and the natural reservation.”

                                                                                                                                                                                                                                        “Văleni – a holiday village” is the brand sought by the community, this being a local economic development catalyst and its competitive advantage.

                                                                                                                                                                                                                                        Until the next tourist season in 2021, the village of Văleni will receive support from the UNDP’s “Migration and local development” project, financed by the Government of Switzerland, to make the transition from sporadic groups of tourists to a larger flux of individual and group tourists.

                                                                                                                                                                                                                                        Thus, a Touristic Information Centre will be created within the local Museum of History and Ethnography. The “Kilometer Zero” of the tourist trail will be installed, with a pedestrian alley at the foot of the trail leading towards the Prut river. Also, a belvedere gazebo will be built in the area, and the artisanal fair will benefit from a proper parking lot.

                                                                                                                                                                                                                                        At the same time, four families, including Svetlana Vodă’s family, will receive support for opening their agro-guest houses (rural houses).

                                                                                                                                                                                                                                        With a total surface of over 14.7 thousand hectares, the reservation covers nine communities in the district of Cahul, including 824 hectares of woods. It is home to at least 200 species of birds, 40 species of mammals and over 300 types of plants growing here, many of which are at risk of extinction, being included in the Red Book of Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                        Lunca Prutului is the entry gate to Danube Delta Reservation, as it is located at the intersection of three major birds’ flyways.

                                                                                                                                                                                                                                        The Biosphere Reservation “Lunca Prutului” was included in the UNESCO global heritage network in 2018.

                                                                                                                                                                                                                                        In the last period, the Beleu Lake accumulated a significant amount of sediments. This led to a smaller water surface, generating an ecological imbalance unfavourable for the water and for its status as a protected area (including for the species under international protection), which also led to the emergence of unwanted invasive species of plants and animals.

                                                                                                                                                                                                                                        Maia Sandu este noul președinte al Republicii Moldova, indică datele oficiale după numărarea a 100 la sută din voturile din alegerile prezidențiale desfășurate duminică, 15 noiembrie 2020. Contracandidatul acesteia, actualul președinte Igor Dodon, un aliat al Kremlinului, a suferit o înfrângere zdrobitoare.

                                                                                                                                                                                                                                        Voturile în toate secțiile din Republica Moldova s-au terminat de numărat. Cum era de așteptat, Maia Sandu și-a mărit ecartul față de Igor Dodon și are 57,72 la sută din voturi. Actualul președinte a fost votat de 42,28 la sută dintre alegători.

                                                                                                                                                                                                                                        În diaspora, unde s-a stabilit un record de participare, diferența dintre Maia Sandu și Igor Dodon este umilitoare pentru acesta din urmă. Maia Sandu a fost votată de 92,47 la sută dintre moldovenii aflați în străinătate, în timp ce Igor Dodon a luat numai 7,53 la sută din voturi.”

                                                                                                                                                                                                                                        Analistul politic Dan Dungaciu a explicat pentru RRA care este situația reală în Republica Moldova: „Greul urmează după. Maia Sandu avea prima șansă, inclusiv la primul tur. Era aproape evident, ţinând seama de structura electoratului din Republica Moldova şi mai ales structura de partid. Dar dificultatea vine acum, pentru că e un președinte fără pârghii, cu enormă legitimitate, e adevărat, comparată cu delegitimarea profundă a Parlamentului din Republica Moldova, dar în esenţă fără pârghii. Va fi un preşedinte care nu poate pe fond să declanşeze alegeri anticipate, este extrem de greu, mai ales că în parlament sunt partide, în Republica Moldova, care ştiu foarte clar că, dacă se declanşează anticipatele, ele nu mai ajung în parlament, deci va fi foarte greu să facă anticipate. Ceea ce-i rămâne, dacă nu va reuşi să facă anticipate, este o luptă permanentă la baionetă, între președinție și celelalte instituţii din Republica Moldova, adică o luptă la baionetă între preşedinte, care are, mă rog, un grup de consilieri şi o voce autoritară în societate”.

                                                                                                                                                                                                                                        De unde au venit voturile pentru Maia Sandu?

                                                                                                                                                                                                                                        În opinia analistului politic român, „Pe Maia Sandu au votat-o cam tot electoratul pro-vest. În Republica Moldova, de decenii jumătate din voturi merg spre est, jumătate din voturi merg spre vest. Partidul balama este aşa-numitul Partid Democrat din Republica Moldova, fostul partid al domnului Plahotniuc, care e un partid al populaţiilor mixte şi care se duce la nivel de vot când spre est, când spre vest, în funcţie şi de atmosferă şi de lideri. Este acel partid al populaţiei mixte din Republica Moldova care nu e neapărat pro-rusă, dar nici nu e neapărat pro-europeană, în sensul de foarte profund ataşată valorilor europene. (…) În 2016 nu i-a reuşit asta, pentru că domnul Plahotniuc şi partidul balama a lucrat împotriva ei şi a lucrat cu domnul Dodon, la nivel de resurse, la nivel de electorat, la nivel de media. De data asta, domnul Plahotniuc n-a mai fost în spatele lui Igor Dodon să îi asigure victoria, şi domnul Dodon, singur, este un Vladimir Voronin în pantaloni scurţi. Niciodată n-a fost un lider puternic, lăsat de capul lui.”

                                                                                                                                                                                                                                        Grupul TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, va construi o nouă fabrică în cadrul Parcului Industrial TeraPlast din Sărățel, jud. Bistrița-Năsăud. Proiectul pentru noua unitate de producție are o valoare totală de 9,8 milioane de euro. Produsele fabricate în noua unitate sunt destinate rețelelor de apă, irigații și gaz.

                                                                                                                                                                                                                                        Investiția include atât realizarea de construcții noi, cât și achiziționarea de echipamente de mare productivitate. Pentru realizarea acesteia, TeraPlast a depus un proiect de investiții în cadrul schemei de ajutor de stat.

                                                                                                                                                                                                                                        „Divizia de mase plastice a înregistrat rezultate record în 2020. Estimăm, pentru 2020, un profit net de 9 milioane de euro, de 4 ori mai mare decât cel din 2019, în contextul unei cifre de afaceri de 94 milioane de euro. Creșterea capitalizării bursiere reflectă această evoluție. În total, proiectele depuse în cadrul schemei de ajutor de stat se ridică la 32 milioane de euro și la maturitate vor genera o EBITDA de 8,6 milioane de euro. Dorim ca prin aceste proiecte să compensăm în mare măsură vânzarea diviziei Steel, care a contribuit anul trecut cu 11 milioane de euro la EBITDA consolidată a grupului. Producem în România și ne aducem contribuția la echilibrarea balanței comerciale, care în 2019 a fost de 17,28 miliarde de euro. Vom crea noi locuri de muncă și vom răspunde mai bine cererii din piață. a declarat Alexandru Stânean, CEO TeraPlast.

                                                                                                                                                                                                                                        În noua unitate de producție vor fi fabricate produse din polietilenă pentru linia de business Instalații. Căminele de inspecție și de vizitare care vor fi produse în noua fabrică asigură accesul pentru verificarea și monitorizarea rețelelor de canalizare îngropate pentru ape menajere, ape pluviale sau drenaj. Căminele TeraPlast pot fi utilizate în rețelele de canalizare din domeniul industrial, rezidențial și chiar agricol. Țevile din polietilenă se adresează rețelelor de transport și distribuție apă potabilă, apă de uz general, gaze naturale, telecomunicații, canalizări sub presiune și irigații. Astfel, TeraPlast va oferi clienților săi produse superioare, la cele mai înalte standarde de calitate.

                                                                                                                                                                                                                                        Implementarea proiectului va fi finalizată în februarie 2022 și va crea 80 de locuri de muncă noi. Proiectul a fost depus în cadrul schemei de ajutor de stat sub numele „Înființare unitate nouă de producție pentru TeraPlast SA”. În ultimii 3 ani, Grupul TeraPlast a plătit peste 22 milioane de euro către stat, sub formă de drepturi salariale, impozit pe profit și impozite locale. Prin această investiție, TeraPlast se angajează ca până în 2027 să contribuie la bugetul de stat cu drepturi salariale, impozit

                                                                                                                                                                                                                                        pe profit și impozite locale în cuantum egal cu ajutorul de stat de 4,9 milioane de euro solicitat, suplimentare contribuțiilor care revin structurii actuale a diviziei de mase plastice.

                                                                                                                                                                                                                                        În primele nouă luni din 2020, Grupul TeraPlast a înregistrat o cifră de afaceri de 167,6 milioane de euro, cu 14% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. EBITDA Grupului a crescut cu 46% în aceeași perioadă, an/an, până la 20,3 milioane de euro, iar profitul net a ajuns la 12,4 milioane de euro. Pentru anul financiar 2020, Grupul TeraPlast estimează afaceri de 225 milioane de euro și o EBITDA de 28 milioane de euro. Profitul net estimat pentru 2020 este de 17 milioane de euro la nivel consolidat, dublu față de 2019.

                                                                                                                                                                                                                                        Despre Grupul TeraPlast

                                                                                                                                                                                                                                        Cu o tradiție de peste 120 de ani, Grupul TeraPlast este în prezent cel mai mare producător român de materiale de construcții. Grupul este compus din companiile: TeraPlast, TeraSteel România și Serbia, Wetterbest, TeraGlass, TeraPlast Recycling și TeraPlast Ungaria. Începând cu 2 iulie 2008, cea mai mare companie din Grup – TeraPlast SA – este listată la Bursa de Valori București sub simbolul TRP. Acțiunile companiei sunt incluse în indicele de referință al Bursei de Valori București – BET – și, din septembrie 2020, în indicii TotalCap și MicroCap ai FTSE Russell. În cadrul evaluării Vektor în baza a 15 criterii de comunicare în relația cu investitorii, efectuată de ARIR, TeraPlast a obținut nota maximă, 10.

                                                                                                                                                                                                                                        unire

                                                                                                                                                                                                                                        După clasarea pe locul doi în primul tur al alegerilor, staff-ul electoral al lui Igor Dodon a renunțat la scenariul inițial, care îl prezintă pe Dodon drept președinte al tuturor moldovenilor și a revenit la tactica deja încercată în timp de denigrare printr-o campanie amplă de răspândire a falsurilor despre contracandidata sa, scrie economica.md.

                                                                                                                                                                                                                                        La televiziunile controlate de oamenii lui Dodon și, mai nou, de către cele ale lui Șor, prin presa subordonată dar și prin răspândirea ziarelor de către oamenii plătiți de Dodon, sunt distribuite falsuri potrivit cărora, dacă devine Maia Sandu președinte, va întreprinde o serie de acțiuni dăunătoare economiei moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                        Propagandiștii lui Dodon pun accent, în special, pe relațiile economice cu Federația Rusă. Chipurile, ele vor fi întrerupe iremediabil imediat ce Dodon nu va mai fi președinte.

                                                                                                                                                                                                                                        Într-o fițuică propagandistică distribuită de oamenii socialiștilor Maia Sandu este acuzată de „promovarea unei politici rusofobe, ostile relațiilor strategice și de prietenie cu Rusia. Iar acest fapt va avea drept consecință blocarea exporturilor de fructe, legume, vinuri, probleme de plecare la muncă pentru cetățeni, majorarea prețurilor la gaz”.

                                                                                                                                                                                                                                        Dincolo de falsul evident că Maia Sandu ar promova o politică rusofobă și ostilă relațiilor cu Rusia, funcția de președinte nici nu oferă împuterniciri pentru a lega sau dezlega relații economice.

                                                                                                                                                                                                                                        Totuși, este de remarcat că candidata PAS în alegeri a declarant de fiecare data despre o politică externă echilibrată însă punând accentul pe relațiile cu vecinii nemijlociți – România și Ucraina, apoi cu Uniunea Europeană, unde ajung 2/3 din exporturile moldovenești și cu care există și un Acord de Liber Schimb pe larg valorificat.

                                                                                                                                                                                                                                        Acordul de liber schimb, nerespectat de Federația Rusă

                                                                                                                                                                                                                                        Și relațiile economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să se subordoneze Acordului de Liber Schimb din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) intrat în vigoare încă la începutul lui 2013 însă care a funcționat și până atunci. Acest acord presupune liberalizarea comerțului, deci eliminarea tuturor barierelor tarifare, netarifare, anularea taxelor vamale și, dacă Federația Rusă l-ar respecta, atunci aceste facilități ar trebui să funcționeze indiferent de cine este la guvernare în statele membre ale Comunității.

                                                                                                                                                                                                                                        Totuși, la momentul semnării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, implicit a Acordului de Liber Schimb, parafate la finele lui 2014, Rusia a pedepsit Republica Moldova, instituind o serie de restricții și bariere pentru vinurile, fructele și legumele moldovenești. În special, agricultorii moldoveni au avut de suferit din această cauză în anii 2014 și 2015, fiind luați pe nepregătite de decizia cu substrat evident geopolitic.

                                                                                                                                                                                                                                        După asta a demarat o campanie de deportări ale moldovenilor aflați la muncă în Federația Rusă. Drept urmare, atât comerțul cu Federația Rusă cât și remiterile de bani de la muncitorii moldoveni din această țară, cândva într-adevăr partenerul economic nr. 1 al Republicii Moldova s-au redus considerabil. Și asta, deoarece atât exporturile moldovenești cât și moldovenii care nu au de lucru acasă s-au reorientat spre Uniunea Europeană. Drept urmare, UE a devenit de departe cea mai mare piață de desfacere pentru mărfurile moldovenești dar și principala sursă de remiteri, care intră în economia moldovenească.

                                                                                                                                                                                                                                        O economie orientată în proporție de 2/3 spre UE

                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit ultimelor date actualizate în ce privește comerțul exterior al Republicii Moldova, plasate pe site-ul Biroului Național de Statistică, în primele opt luni ale anului în curs Rusiei i-au revenit 9,75% din exporturile moldovenești iar României – 27,55%. În condițiile guvernării lui Dodon, care a avut toate posibilitățile să redeschidă piața rusească pentru mărfurile moldovenești, ponderea acesteia în totalul de exporturi a crescut cu doar cu 0,76 puncte procentuale de la începutul anului. În anul 2019 26,8% din mărfurile moldovenești au ajuns în România și doar 8,99 în Rusia. Exporturile moldovenești în UE s-au ridicat la aproape 65%, pondere similară cu cea de anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                        În ce privește exporturile de vin, și aici președintele rus dezinformează. Potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), anul trecut 13,8% din exporturile de vin moldovenesc îmbuteliat au ajuns în România, 12,8% – în Polonia și doar 12,7% în Federația Rusă. Alte 11,9% au ajuns în China iar 11,5% – în Cehia. Altfel spus, 12,7% din exporturi sunt prea puțin pentru a afirma că fără piața rusească, Moldova se prăpădește.

                                                                                                                                                                                                                                        Tot ONVV anunță că vinurile în vrac au ajuns în cea mai mare parte în Belarus, piață care deține 43% din totalul cantității de vin moldovenesc exportat în vrac și 39% din totalul veniturilor acumulate.

                                                                                                                                                                                                                                        Și remiterile din Rusia sunt în scădere

                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit unor date făcute publice de Banca Națională a Moldovei (BNM), în luna septembrie 2020, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de 148,47 milioane de dolari, fiind înregistrată o creștere puternică a acestui indicator, cu 48,1 la sută față de septembrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                        În același timp, din Rusia care domina cândva fără drept de apel topul țărilor de unde proveneau remiterile moldovenilor, au intrat doar 20,12 milioane de dolari ceea ce reprezintă 13,5% din total. La acest capitol, Rusia este abia pe locul trei după Israel de unde au provenit 17,5% din remiteri și Italia cu 13,8%.

                                                                                                                                                                                                                                        Ponderea intrărilor din Uniunea Europeană a crescut în septembrie cu 51%. Și asta, în condițiile BREXIT-ului, când statisticile sunt afectate de ieșirea Marii Britanii din UE. Dacă facem abstracție de Marea Britanie în statisticile din 2019, atunci creșterea intrărilor de remiteri din țările UE în Republica Moldova ar fi chiar de 77%. În timp ce cele din Rusia sunt în scădere continua.

                                                                                                                                                                                                                                        Altfel spus, în condițiile coronacrizei și recesiunii instalate deja în al doilea trimestru al anului curent, moldovenii văd salvarea în emigrarea la muncă în Uniunea Europeană și, în general, în Occident. Anume aceste remiteri mai țin, într-un fel, pe linia de plutire, economia șubredă a Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                        Gazul rusesc nu mai este singura sursă accesibilă pentru Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                        Importurile din Federația Rusă în Republica Moldova s-au redus cu 4% în primele opt luni ale anului, în special datorită scăderii consumului de gaze naturale dar și ieftinirii acestora ca efect al coronacrizei.

                                                                                                                                                                                                                                        Amintim că gazul rusesc era cea de-a treia pârghie de presiune asupra Republicii Moldova, politicienii rusofili de la Chișinău speculând adesea cu faptul că, în schimbul atitudinii servile față de Kremlin, Republica Moldova va avea gaze ieftine de la ruși. Iată că, în ianuarie-octombrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2019,importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au scăzut cu 28% pe fundalul unei ierni extrem de călduroase și al opririi unor întreprinderi energofage în legătură cu starea de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                        Mai mult, din august, după ce a fost dat în exploatare gazoductului Ungheni-Chișinău, Republica Moldova are posibilitatea să importe peste jumătate din necesarul de gaze din România, iar peste un an va putea importa întreaga cantitate. Totodată, după ce în Republica Moldova a intrat în vigoare al treilea pachet energetic al Uniunii Europene, gazele pot fi cumpărate de pe piețele europene prin intermediul traderilor.

                                                                                                                                                                                                                                        În concluzie, relațiile economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă s-au redus semnificativ în ultimii ani, ultima ajungând un partener economic de importanță medie pentru statul moldovenesc.

                                                                                                                                                                                                                                        Chiar și așa, Maia Sandu a anunțat de mai multe ori că relațiile economice cu Rusia sunt importante și urmează a fi dezvoltate într-un făgaș constructiv și reciproc avantajos.

                                                                                                                                                                                                                                        Declarație: Federația Rusă e gata să conlucreze cu orice președinte ales

                                                                                                                                                                                                                                        De altfel, reacția Federației Ruse după primul tur de scrutin a fost în aceeași cheie.

                                                                                                                                                                                                                                        Viceministrul rus de externe, Andrei Rudenko, într-un comentariu oferit agenției RIA Novosti privind rezultatele primului tur al scrutinului prezidențial din 1 noiembrie a spus că Federația rusă este gata să coopereze cu orice președinte care va fi ales de poporul Moldovei.

                                                                                                                                                                                                                                        Suntem gata să lucrăm cu poporul Moldovei. Dacă poporul Moldovei va alege un reprezentant sau altul, noi suntem gata să conlucrăm cu toți!”, a declarat Rudenko citat de agenția de stat rusă.

                                                                                                                                                                                                                                        Embargoul rusesc, încă în vigoare

                                                                                                                                                                                                                                        Un comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, ne spunea în luna iunie că secretarii de stat ai ministerului, Iuliana Drăgălin și Iulian Postică, au participat la întrevederea copreședinților Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, unde au fost abordate subiectele conexe intensificării cooperării economice, comerciale și investiționale dintre ambele state. La acel moment, părțile au discutat despre progresele înregistrate în urma realizării înțelegerilor convenite în cadrul Comisiei mixte moldo-ruse pentru colaborare economică din 19 septembrie 2019 și problemele legate de eliminarea constrângerilor existente în comerț, simplificarea procesului de export al produselor moldovenești pe piața rusă.

                                                                                                                                                                                                                                        Altfel spus, în septembrie 2019 embargoul rusesc încă mai era în vigoare, iar de atunci și până în iunie el n-a fost anulat. Așa cum de la acel moment nu a existat nicio declarație sau comunicat al autorităților privind soluționarea problemei, e firesc să credem că restricțiile rusești sunt în vigoare și la acest moment.

                                                                                                                                                                                                                                        Iar unele permisiuni de export a produselor moldovenești pe piața rusească au fost făcute într-un context clientelar și nu au fost negociate la nivel guvernamental.

                                                                                                                                                                                                                                        Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                        bursa

                                                                                                                                                                                                                                        Ministerul Finantelor Publice (MFP) revine pe piata de capital cu trei noi emisiuni de titluri de stat pentru populatie, in urma succesului ofertei publice de vanzare (IPO) derulata in luna august. Noua oferta de vanzare de titluri de stat din programul Fidelis se va derula la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in perioada 9 – 27 noiembrie, cand vor putea fi subscrise titluri de stat in lei cu scadenta de 1 si 3 ani, si respectiv in euro, cu scadenta de 5 ani.

                                                                                                                                                                                                                                        Am promis romanilor ca vom incerca sa venim periodic cu instrumente sigure de economisire pentru populatie, instrumente guvernamentale lichide. Cred ca aceste momente de criza in sanatate si economie sunt un prilej pentru a arata coeziunea si o sansa pentru populatie de a face investitii sigure si cu randamente bune, care nu vor fi erodate in anii urmatori. Succesul din vara a fost o prima dovada ca am procedat corect”, a declarat ministrul Finantelor Publice, Florin Citu.

                                                                                                                                                                                                                                        Suntem incantati ca Ministerul Finantelor Publice a revenit pe piata de capital cu noi emisiuni de titluri de stat, dupa succesul inregistrat la precedenta oferta, din luna august, cand Ministerul a atras in total peste 2 miliarde de lei. Prin aceasta revenire, Ministerul Finantelor Publice intareste angajamentul institutiei de a fi un partener de incredere al BVB si un prieten pentru dezvoltarea bursei din Romania. Totodata, noua oferta dovedeste si ca piata de capital este un mecanism fiabil pentru atragerea de finantare de catre Stat si de catre companii. Trebuie sa ne amintim ca doar in ultimii aproape doi ani am asistat la listarea a aproape 30 de emisiuni de obligatiuni si la listarea a 3 companii, iar rundele de finantare derulate la BVB au depasit valoarea de 1,5 miliarde de euro, ceea ce dovedeste ca bani sunt in piata si pot fi accesati”, a declarat Radu Hanga, presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                        Inca de la precedenta oferta, din luna august, s-a putut observa un interes ridicat al romanilor pentru aceste titluri de stat pentru populatie, fapt care a condus si la o crestere a numarului de investitori la BVB. Aceasta dovedeste ca romanii incep sa fie mai interesati de banii lor si cum ii pot investi. Nu trebuie sa uitam ca aproximativ 7 milioane de romani sunt investitori indirecti la Bursa de Valori Bucuresti, prin intermediul fondurilor de pensii administrate privat. In acelasi timp, depozitele populatiei in banci continua sa creasca. Vorbim despre aproape 244 miliarde lei bani care sunt depusi in depozite, la dobanzi neatractive pentru investirea economiilor. Cu cat romanii vor intelege acestea trebuie sa fie plasate in valori mobiliare, cu atat mai repede vom atinge reprezentativitatea dorita a pietei de capital in cadrul economiei din Romania”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                        Cele trei noi emisiuni de titluri de stat sunt adresate exclusiv investitorilor persoane fizice, iar valoarea minima a unei subscrieri la emisiunile in lei este de 5.000 de lei, in timp ce pentru emisiunea in euro valoarea minima care poate fi subscrisa este de 1.000 de euro. Conform legislatiei in vigoare, dobanzile si castigurile de capital realizate din detinerea si tranzactionarea titlurilor de stat emise de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice sunt venituri netaxabile.

                                                                                                                                                                                                                                        Titlurile de stat vor fi oferite in Romania exclusiv persoanelor fizice rezidente si nerezidente, cu exceptia persoanelor care nu au implinit varsta de 18 ani pana la data inchiderii ofertei inclusiv. Sindicatul de intermediere al ofertei este format din: BTCP (Lead Manager) & Banca Transilvania, BCR, BRD. De asemenea, subscrierile se pot efectua in cadrul ofertei si prin intermediul Participantilor Eligibili, care reprezinta orice intermediar autorizat de ASF (altul decat BTCP, BCR si BRD), care este societate de investitii financiare sau institutie de credit acceptata ca participant la sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti si care a semnat angajamentul privind respectarea conditiilor de derulare a ofertei si a prevederilor prospectului de emisiune si a transmis angajamentul catre Lead Manager.

                                                                                                                                                                                                                                        Alocarea titlurilor de stat subscrise in cadrul ofertei se va efectua la data alocarii (27 noiembrie 2020), iar numarul final de titluri de stat oferite va fi stabilit de catre emitent cu consultarea sindicatului de intermediere. Ordinele aferente subscrierilor alocate investitorilor pe baza subscrierilor validate de membrii sindicatului de intermediere/ Participantii Eligibili vor fi inregistrate in sistemul de tranzactionare al BVB dedicat ofertelor publice (titluri de stat). Alocarea titlurilor de stat efectuata de sindicatul de intermediere impreuna cu emitentul este obligatorie si este angajanta pentru investitori.

                                                                                                                                                                                                                                        Data tranzactiei este data de inregistrare a tranzactiilor aferente ofertei in sistemul BVB, respectiv 4 decembrie 2020, iar prima zi de tranzactionare este preconizata sa fie 7 decembrie.

                                                                                                                                                                                                                                          Asociația Întreprinzătorilor Maramureș este o organizație constituită exclusiv din societăți comerciale cu capital privat care reprezintă regiunea Maramureș. Aceasta a fost înființată în anul 2018 și este „mai întâi de toate (după cum spune președintele AIM, domnul Ovidiu Goga) un scop în sine. Este demonstrația că afacerile românești pot colabora chiar dacă în asociație sunt multe firme concurente reciproc. Secretul este dialogul și anume dialogul constructiv care trebuie să primeze. Prin atingerea acestui obiectiv se generează un factor de progres economic: încrederea între partenerii de afaceri. Iar, de aici, nu mai este decât un pas până la transformarea fostului concurent în colaborator și a fostului necunoscut în client sau furnizor”.

                                                                                                                                                                                                                                          AIM este și membru, cu statut de vicepreședinte, în cadrul Uniunii Naționale a Patronatului Român organizație patronală națională reprezentativă și efervescentă prin intermediul căreia promovăm și beneficiem de inițiative, informații și networking la nivel național și internațional.

                                                                                                                                                                                                                                          Zilele trecute, domnul Ovidiu Goga ne-a povestit despre dificultățile depășite de antreprenorii din AIM și despre viitorul lor în aceste vremuri tulburi.

                                                                                                                                                                                                                                          TRB: Asociația Întreprinzătorilor Maramureș (AIM) s-a înființat în iunie 2018 pentru a susține dezvoltarea economico-socială a județului, în plan local, zonal, regional, național și internațional. După mai mult de 2 ani de la înființare, cum vedeți acum startul acestui proiect, catalogat de președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român ca fiind cel mai fulminant start la nivel național?

                                                                                                                                                                                                                                          O.G.: În timp scurt am evoluat mult! Totul pleacă de la bani, izolarea vedetismelor și mii de ore de muncă voluntară din partea reprezentanților companiilor membre (ale conducerii în special; 7 companii membru și 3 companii membru supleant în consiliul director). Cotizația anuală este de 1.000 euro. Suntem acum 67 de societăți comerciale membru. Cu un astfel de buget poți clădi. Iar deciziile pe care le luăm sunt semnate de consiliul director, nu de o persoană anume. AIM este alcătuită doar din societăți comerciale. Nici o persoană fizică, nici o instituție, nici un ONG. Sunt 31 de membri fondatori! A renunțat doar unul până acum. Au mai venit 36! Companiile membre au între 2 și câteva sute de angajați.

                                                                                                                                                                                                                                          Nu ne grăbim. Deși, firesc, există nerăbdare pentru rezultate mărețe. Această organizație a fost inițiată pentru generații! Întâi am setat proceduri interne, am angajat și instruit oameni (cel mai greu proces), am făcut și mai facem reglaje pe partea de comunicare internă și externă. Apreciem că vom ajunge la maturitatea deplină după 5-8 ani de activitate (cu sediu, structură de personal adecvată deplin, surse de finanțare multiple, calitate de membru în diverse organizații naționale și internaționale etc.)

                                                                                                                                                                                                                                          TRB: Care sunt cele mai frumoase sau importante proiecte care au fost derulate de AIM până în prezent?

                                                                                                                                                                                                                                          O.G.: Cel mai simplu este să vă informați de pe site-ul Asociației Întreprinzătorilor Maramureș și paginile noastre de Facebook și Linked-in. Acolo sunt mai multe, dar, pentru evidențiere, menționăm din ceea ce s-a făcut:

                                                                                                                                                                                                                                          1. Un efort de aproape 600.000 lei în campania ”Ajutăm Îngerii Medici” – activitate prin care în lunile aprilie-mai 2020, la nivelul de maximă transparență din România — fapt care implică mult mai multă muncă și ”0” nerespectare de promisiuni și ”0” minciuni — AIM a cumpărat din banii companiilor membre (aproximativ 95%) și din alte donații, echipamente și bunuri medicale în valoare de peste 300.000 lei, pe care le-a predat la spitale, ISU, medici de familie (pe baza centralizării necesarelor de la organizațiile sprijinite). Totodată, companiile membre AIM au contribuit cu lucrări de construcție și instalații și cu forță de muncă în valoare aproximativă tot de 300.000 lei la bunul mers al spitalelor implicate în lupta anti COVID19. Atunci când a apărut prima urgență și nu știa lumea încotro s-o apuce (se alerga după ventilatoare imaginare și cu prețuri cvadruple, de exemplu), AIM a acționat imediat și cu maximă eficiență. Oricine poate verifica informațiile de aici (cine a contribuit, ce ni s-a cerut, de unde și cu cât am cumpărat, cui și cât am predat):

                                                                                                                                                                                                                                          https://www.patronatmm.ro/ro/evenimente/39-evenimente-incheiate/364-rezultatele-campaniei-ajutam-ingerii-medici.

                                                                                                                                                                                                                                          2. În 2019 am inițiat dialogul anual cu instituțiile cu atribuții de reglementare, control și îndrumare față de societățile comerciale. Sprijinul prin acest dialog s-a dovedit a fi reciproc.

                                                                                                                                                                                                                                          3. Este în curs de implementare (îl reluăm la acest sfârșit de an) proiectul nostru de funcționalizare a unui consiliu consultativ economic pe lângă consiliul județean, prefectură și primăria municipiului reședință de județ, care să contribuie cu opinii la deciziile cu impact economic sau asupra mediului economic maramureșan.

                                                                                                                                                                                                                                          4. S-au parcurs primele 2 etape din campania „AIM pentru o economie curată”, prin care, periodic, AIM va atrage atenția, va solicita și va urmări măsuri anticoncurență neloială și antifraudă economică mediului economic și autorităților din județ.

                                                                                                                                                                                                                                          5. S-au stabilit etapele pentru elaborarea unui studiu de prefezabilitate în vederea prezentării spre finanțare din surse private interne și internaționale (companii multinaționale, fonduri de investiții etc.) a unui proiect investițional de anvergură constând într-un complex turistic de agrement și de afaceri de 5 stele cu o capacitate de cazare constând în circa 800 de camere.

                                                                                                                                                                                                                                          6. Am demarat inventarierea principalelor terenuri publice disponibile pentru investiții în județul Maramureș. În anul 2021 vom avea prima versiune a acestui inventar.

                                                                                                                                                                                                                                          7. Am obținut funcția de prim-vicepreședinte în Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR). Aceastei organizații naționale de tip patronal și, mai precis, președintelui ei, Lucian Ioan, AIM îi datorează 100% ideea înființării. Lucian Ioan, prin energia și entuziasmul pe care le-a manifestat în ianuarie 2018 ne-a determinat să ne mobilizăm pentru a înființa AIM și a ne propune obiective dintre cele pe care le urmărim astăzi; inclusiv ideea consiliilor consultative de pe lângă autoritățile județene vine de la Lucian Ioan, el promovând-o prin UNPR și în prezent.

                                                                                                                                                                                                                                          8. AIM este membru cu statut de observator la lucrările Comitetului pentru Parteneriatul cu Mediul de Afaceri care funcționează în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

                                                                                                                                                                                                                                          9. Am contribuit cu 6 solicitări și propuneri adresate Guvernului României în anul 2020 la conceperea și aplicarea unor măsuri de protecție a mediului economic.

                                                                                                                                                                                                                                          10. Președintele Academiei Române, Președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, Ministrul Finanțelor și Ministrul Sănătății s-au numărat printre invitații care ne-au onorat cu prezența la întâlnirile reprezentanților membrilor AIM prilejuite de adunările generale anuale.

                                                                                                                                                                                                                                          11. Multe, multe altele.

                                                                                                                                                                                                                                          Este adevărat, nu am prea alocat resurse pentru publicitatea acțiunilor noastre …

                                                                                                                                                                                                                                          Cineva spunea că AIM este deja un „fenomen care ar trebui cercetat, dar, mai ales, degrabă multiplicat; o organizație județeană de acest tip și nivel!”. Noi credem că este normalul. Poate pentru România să fie ceva … deosebit, dar în Occident știm că funcționează asocieri similare care au împlinit centenarul, contribuie activ la binele comun, sunt respectate, chiar importante și atractive pentru companii. Așa ne dorim să fim și le dorim cât mai multora din țara noastră.

                                                                                                                                                                                                                                          TRB: Lumea se schimbă. Economia se schimbă. Se va schimba și AIM? Cum influențează situația pandemică actuală derularea activității acestei asociații? Aveți în vedere activități de susținere a activității antreprenorilor maramureșeni?

                                                                                                                                                                                                                                          O.G.: AIM nu se va schimba. Pentru că este perfect adaptabilă.

                                                                                                                                                                                                                                          Este adevărat că anul acesta am redus cotizațiile la 500 de euro. Și personalul. Am funcționat pentru asociație la nivel restrâns, dar am canalizat toate energiile spre ”Ajutăm Îngerii Medici”. Și totuși am avut și avem rezultatele menționate în planul activității curente!

                                                                                                                                                                                                                                          Sigur că susținem antreprenoriatul maramureșean. Continuăm combaterea concurenței neloiale, prin reluarea activității „AIM pentru o economie curată”. Fluidizăm dialogul cu instituțiile publice și sprijinim eficiența acestora prin noi întâlniri și prin insistențe pentru a deveni funcțional consiliul consultativ economic la nivel județean. Propunem proiecte investiționale și asocieri între companiile membre pentru aceste proiecte. Demarăm un program de webinarii pentru ca reprezentanții membrilor să intre în dialog cu specialiști din domenii de interes.

                                                                                                                                                                                                                                          Pentru toate acestea și pentru multe altele, invităm companiile serioase ale județului în AIM. Să ne întărească cu istoria, expertiza, forța și proiectele lor pentru a putea ajuta mai mult, împreună județul și să aibă satisfacția că sunt parte la un demers cum nu se poate mai sănătos, onest și de viitor.

                                                                                                                                                                                                                                          Nu în ultimul rând, sunt extrem de importante încrederea care se clădește între membrii AIM (dintre care unii derulează deja afaceri împreună după ce, anterior, nu se cunoșteau sau se situau chiar pe poziții de adversitate) și schimbul de informații formale și informale de valoare mare economică (fiind proaspete și de încredere). Avem un grup de Whatsapp separat de cel oficial, în care punem oferte ale noastre, dar și cereri de oferte și solicitări de informații, relații, contacte cărora, de regulă, le găsim răspuns ultrarapid.

                                                                                                                                                                                                                                          TRB: Anul 2021 se anunță un an greu, nu numai din punct de vedere economic. Cum vedeți AIM în anul 2021? Ce proiecte aveți în vedere pentru anul următor pentru a ajuta mediul de business local sau regional și/sau pentru a susține dezvoltarea capitalului autohton și extinderea investițiilor la nivel macro și micro?

                                                                                                                                                                                                                                          O.G.: AIM va crește și în anul 2021.

                                                                                                                                                                                                                                          Proiectele sunt dintre cele menționate, precum și altele care vor apărea (așa cum se întâmplă anual).

                                                                                                                                                                                                                                          Poate este interesant să se știe că AIM deși este o organizație non-profit, nu este o organizație caritabilă. Sunt alte asociații și fundații care se ocupă de asta. Ați văzut care sunt țintele și proiectele noastre. Cu toate astea au existat reproșuri că nu sprijinim anumite cauze umanitare care ni se aduc la cunoștință; chestiuni individuale într-adevăr de mare gravitate. Întotdeauna rugăm solicitanții sau inițiatorii sprijinirii unor astfel de situații să se adreseze instituțiilor și organizațiilor care au acest scop. Și, cu toate acestea, rugăm să nu se uite că nici o organizație de tipul nostru (ca să nu mai vorbim de vârsta noastră — puțin peste 2 ani de la înființare!!!) nu și-a propus și nu a reușit să ajute pacienții eficient în valoare de aproape 600.000 lei în România, la debutul pandemiei, prin sprijinirea infrastructurii sanitare, a personalului medical, a angajaților ISU. Lucrări de construcții și instalații la principalele secții medicale antiCOVID19 din spitalele băimărene efectuate gratuit, izolete pentru ISU (singurele donate în România), teste COVID19 (printre primele distribuite în județ), măști, combinezoane, dezinfectanți etc., toate acestea nu sunt altceva decât o cauză profund umanitară și caritabilă în care ne-am implicat pentru că beneficiarii au fost mulți și am știut că alții nu o pot face.

                                                                                                                                                                                                                                          În rest, ne vom vedea de ale noastre, cu perseverență și seriozitate.

                                                                                                                                                                                                                                          TRB: Va mulțumesc pentru interviu, domnule Goga.

                                                                                                                                                                                                                                          parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                          Victoria Maiei Sandu în primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a provocat un val de entuziasm în rândul electoratului pro-european, care este totuși destul de rezervat. Și asta deoarece victoria ei și în turul doi nu este o certitudine.

                                                                                                                                                                                                                                          Până acum, Republica Moldova a avut doar încă două campanii electorale, în care președintele a fost ales prin alegeri generale. Și de fiecare dată, în confruntarea finală, candidații de dreapta au fost învinși. S-a întâmplat în 1996, când în turul doi s-au confruntat președintele de atunci, Mircea Snegur din partea dreptei și Petru Lucinschi, omul stângii, care este în Republica Moldova echivalată cu partida pro-rusească. Atunci a învins Lucinschi. După asta, din 2001 și până în 2012 președintele a fost ales de Parlament, jocurile fiind făcute de fracțiunile parlamentare. În acea perioadă Legislativul a ales doi președinți – pe Vladimir Voronin în două rânduri – 2001 și 2005 și pe Nicolae Timofti – în 2012. În 2016 s-a revenit la alegerea președintelui prin vot universal, acele alegeri fiind câștigate de către Dodon în detrimentul Maiei Sandu. Și în 2020 îi avem în turul doi pe aceiași candidați. Deosebirea constă în faptul că pe 1 noiembrie, 2020 Maia Sandu a ieșit prima în primul tur cu 36% din sufragii față de 32 ale lui Dodon pe când acum patru ani raportul a fost de 48% la 34% în favoarea lui Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                          Însă, potrivit statisticilor, bătăliile decisive, de regulă, în Republica Moldova sunt câștigate de candidații de stânga. Aceeași situație există și la alegerile parlamentare. Partidele de stânga iau mai tot timpul cele mai multe voturi ale moldovenilor.

                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit unor calcule, acest lucru se întâmplă deoarece electoratul de stânga este mai mare decât de cel de dreapta. Igor Dodon chiar a făcut o estimare în acest sens după primul tur de scrutin. Potrivit lui, proporția ar fi de 60% la 40%. Deși ea poate fi discutată, pentru cunoscătorii vieții politice din Basarabia faptul că electoratul de dreapta este mai redus decât cel de stânga, e o certitudine. De aceea la Chișinău au existat mai multe guverne și majorități de stânga decât de dreapta. Iar acestea din urmă, de regulă, necesitau implicarea partidelor de centru, cum ar fi Partidul Democrat, care de fiecare dată punea condiții disproporționate.

                                                                                                                                                                                                                                          Dacă revenim la scrutinul actual, scorul mare din primul tur al Maiei Sandu se explică, în primul rând, prin fragmentarea redusă a electoratului de dreapta și fragmentarea mai accentuată a celui de stânga.

                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, pe segmentul de dreapta, pe lângă cele 36,16% ale Maiei Sandu, ceilalți patru candidați de dreapta au acumulat împreună 7,84%. Împreună cu punctele Maiei Sandu, scorul dreptei se ridică, astfel, la 44%. De cealaltă parte, stânga a obținut 56%. Pe lângă cele 32,61% ale lui Dodon, 16,9% din voturi a primit primarul Bălțiului Renato Usatîi și alte 6,49%, candidata Partidului Șor, Violeta Ivanov.

                                                                                                                                                                                                                                          Ar însemna aceasta oare că Maia Sandu, practic, nu are șanse în turul doi?Nu și asta deoarece, spre deosebire de alegerile anterioare, mesajul geopolitic nu este singurul determinant în aceste alegeri. Dacă anterior se insista foarte mult pe apartenența candidaților la partida pro-europeană sau cea pro-rusească, acum a intrat în joc și mesajul anticorupție.

                                                                                                                                                                                                                                          Cel puțin doi candidați, Maia Sandu și Renato Usatîi au pus accent pe acest mesaj. Și, din acest punct de vedere, cele 16% de alegători ai lui Usatîi ar fi perfect compatibili cu profilul electoral al Maiei Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                          Mai mult, trebuie spus că o bună parte din electoratul lui Usatîi nu este neapărat pro-rusesc. Este vorba despre electoratul moldovenesc, care a fost convins de carisma și mesajul simplu al acestuia și de campania sa dură împotriva lui Dodon, acuzându-l pe actualul președinte de corupție, hoție și multe alte ilegalități și fapte reprobabile.

                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, teoretic Maia Sandu ar putea miza pe o parte din acest electorat. Cu siguranță, unei părți din cei 228 mii de alegători ai lui Usatîi, în special minoritățile etnice (ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi), îi va fi destul de greu să ignore factorul geopolitic și să voteze un candidat cu viziuni pro-europene clare, chiar dacă acestea nu au fost scoase prea mult în evidență de Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                          De remarcat că, atât Usatîi cât și foștii candidați de dreapta și-au îndemnat alegătorii să ofere nu atât un vot pentru Maia Sandu cât un vot contra lui Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                          Însă, nici chiar așa candidata Partidului Acțiune și Solidaritate nu poate fi sigură pe victorie. O parte din electoratul lui Usatîi, în pofida apelului anticorupție al acestuia, ar prefera totuși un vot geopolitic candidatului filorus, care a intensificat mesajul dur pro-rusesc și antioccidental. Pe de altă parte, nici o parte din alegătorii foștilor candidați de dreapta, în special a celor unioniști nu sunt ferm convinși să voteze candidata pro-europeană. Ezitarea lor este condiționată atât de alianța acesteia cu socialiștii de anul trecut (alianța Kozak) cât și de mesajul ei prudent (chiar evaziv pe alocuri) când vine vorba despre unirea Republicii Moldova cu România.

                                                                                                                                                                                                                                          Drept urmare, pentru a-și asigura votul electoratului care nu a votat pentru ea în primul tur, Maia Sandu trebuie să manevreze atent între aceste două electorate destul de diferite și, totodată, să fie suficient de convingătoare pentru ambele.

                                                                                                                                                                                                                                          În același timp, electoratul de dreapta se mai teme de eventualele cedări ale acesteia în favoarea lui Usatîi. Primarul de Bălți a condiționat susținerea Maiei Sandu cu declanșarea de către aceasta, după ce va ajunge președintă, a alegerilor parlamentare anticipate. El înțelege că e pe val și vrea să-și capitalizeze scorul electoral destul de bun care ar putea fi și mai mare dacă lucrurile se mișcă repede.

                                                                                                                                                                                                                                          De cealaltă parte, Dodon, evident debusolat și chiar speriat de rezultatele primului tur, a renunțat la imaginea de președinte echilibrat al întregului popor, afișată până pe 1 noiembrie și a revenit la tactica din 2016 de discreditare a contracandidatei, în special prin manipularea cu știri și informații false a electoratului. De asemenea el a revenit la un mesaj dur geopolitic, speriind electoratul pro-rusesc cu iadul occidental, care va fi instaurat dacă învinge Maia Sandu. În același timp el și adepții săi încearcă să delegitimizeze într-un fel participarea diasporei la alegeri, numind-o electorat paralel. Deși acest fapt i-a îndârjit și mai mult pe cei din Diaspora împotriva sa, în multe țări din Occident, au fost sau urmează a fi introduse restricții severe de circulație și va fi foarte dificilă prezența record (150 de mii de persoane) la urne a acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                          În același timp, în F.Rusă, asupra lui Usatîi, care are în această țară afaceri și de unde îi vin veniturile destul de consistente, a început o campanie de constrângere a acestuia. Primarul de Bălți a anunțat vineri că a fost sunat din Rusia și amenințat cu 15 ani de pușcărie dacă nu-l susține pe Dodon. Totuși el a spus că aceste presiuni nu-l vor influența, lăsând să se înțeleagă că ele chiar l-au determinat și mai mult să contribuie la demontarea regimului acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                          O altă necunoscută în al doilea tur de scrutin o reprezintă electoratul transnistrean sau mai bine zis ce număr de votanți din enclava separatistă vor putea fi aduși organizat cu concursul autorităților și oligarhilor de acolo pentru a-l vota pe Dodon. În primul tur procesul de votare al transnistrenilor a fost obstrucționat de către veteranii moldoveni ai războiului de pe Nistru din 1992.

                                                                                                                                                                                                                                          Totuși, pe lângă aceste câteva momente importante care ar putea influența scorul electoral din turul doi, rolul determinant în alegeri îi va reveni electoratului lui Usatîi. În săptămâna ce a mai rămas până la alegerea președintelui, urmează o luptă a celor doi candidați pentru electoratul lui Usatîi. Și, rămâne de văzut care mesaj va fi mai convingător pentru acesta, cel anticorupție al Maiei Sandu sau cel geopolitic și pro-rusesc al lui Igor Dodon, îmbibat cu manipulare, dezinformare și denigrare a contracandidatei.

                                                                                                                                                                                                                                          Chișlea Ion

                                                                                                                                                                                                                                          digitala

                                                                                                                                                                                                                                          Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în următorii 10 ani, pe fondul apariţiei noilor tehnologii care aduc schimbări majore în economie şi în condiţiile în care şcoala românească trebuie reformată, estimează specialiştii într-o analiză Factory 4.0 & Frames.

                                                                                                                                                                                                                                          “Peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate şi servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât şi în sectorul public. În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluţie, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinaţională, indiferent de domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum sunt şi alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist. Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condiţiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relaţia statului cu cetăţeanul va fi gestionată prin aplicaţii online. Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie”, subliniază analiza de specialitate.

                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), citate de Frames, la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în anul 2030 şi doar 5% din ocupaţiile actuale vor fi automatizate.

                                                                                                                                                                                                                                          “Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.

                                                                                                                                                                                                                                          În viziunea experţilor, în 2030, economia va fi conectată la tehnologie, chiar la internetul 6G şi la servicii cloud, ceea ce înseamnă că angajaţii vor trebui să ştie să folosească computerul, aplicaţiile de lucru, precum şi să efectueze diferite operaţiuni folosindu-se de inteligenţa artificială.

                                                                                                                                                                                                                                          Pe acest fond, se estimează că economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulţi oameni creativi.

                                                                                                                                                                                                                                          “Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizează producţii culturale (teatru, muzică etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv îşi vor găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global. 2030 va aduce, în România, peste un milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicaţii, suport şi dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populaţiei şi firmelor (inclusiv zona de administraţie publică) sau de zona creativă, acolo unde creaţia umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activităţi sportive etc. va fi mai susţinută şi valorificată ca oricând”, susţin realizatorii analizei Factory 4.0 & Frames.

                                                                                                                                                                                                                                          Un studiu al celor două campanii arată că, în perioada 2016 – 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât principalele economii europene. Astfel, în 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou.

                                                                                                                                                                                                                                          “Schimbările fundamentale prin care va trece piaţa muncii din România vor trebui susţinute de un sistem educaţional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competenţelor digitale din UE. În anul 2019, nu mai puţin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competenţe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilităţi digitale superioare, datele arată că doar 10% din populaţie stăpâneşte asemenea competenţe. La testele PISA din 2018, România a fost singura ţară din UE care a susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competenţe digitale la Bacalaureat se susţine doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul”, atenţionează experţii.

                                                                                                                                                                                                                                          În viziunea specialiştilor, şcoala românească trebuie reformată, iar “copiii noştri trebuie să înveţe materii adecvate vremurilor în care trăim” şi “dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să se afle pe acelaşi nivel cu limba română, cu învăţarea limbilor străine”. “Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare şi cu materiile pe care elevii trebuie să le înveţe acum, ne vom trezi, peste câţiva ani, că forţa de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiţii, vom pierde la capitolul bunăstare”, se notează în analiza citată.

                                                                                                                                                                                                                                          Conform sursei citate, economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.

                                                                                                                                                                                                                                          S-a încheiat prima etapă, cea de plantare a arborilor pe pajiștea de est

                                                                                                                                                                                                                                          Prima etapă din cadrul proiectului de extindere cu 30 de ha a Parcului Etnografic ”Romulus Vuia” din Hoia s-a încheiat în acest sfărșit de săptămână. A fost, astfel, amenajată peisagistic pajiștea de est, prin plantarea primilor 58 de copaci din speciile carpen, brad și pin.

                                                                                                                                                                                                                                          Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Am finalizat o primă etapă a acestui ambițios proiect ce vizează creșterea calității vieții clujenilor. Urmează să amenajăm, cât de curând, și pârtia de săniuș. Intenția noastră este ca, urmare a facilităților pe care le creăm în zonă, Pădurea Parc Hoia să devină locul ideal de relaxare și petrecere a timpului liber pentru un număr cât mai mare de clujeni”.

                                                                                                                                                                                                                                          Atât coniferele cât și foioasele plantate au o vârstă de circa 15-20 de ani și sunt aclimatizate acestei zone. Pe lângă rolul estetic și anti-erozional, bariera vegetală creată prin plantarea acestor copaci are rolul de a integra construcțiile și exponatele din cadrul muzeului într-un ambient montan, specific arhitecturii din zona înaltă.

                                                                                                                                                                                                                                          În total, în cadrul proiectului vor fi plantați nu mai puțin de 1200 de arbori. Aceștia au rolul  de a delimita zona de agrement de parcul industrial din vecinătate, creându-se, în acest fel, și o barieră vizuală înspre arealul urbanizat.

                                                                                                                                                                                                                                          În perioada imediat următoare, pe același amplasament va fi amenajată și o pârtie de săniuș unde clujenii vor putea să facă mișcare și să petreacă timp liber de calitate, împreună cu familiile.

                                                                                                                                                                                                                                          Parcul Etnografic Naţional “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, primul muzeu în aer liber din România, a fost înfiinţat la 1 iunie 1929, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului, prin hotărârea Ministerului Cultelor şi Artelor. Parcul Naţional a fost recunoscut oficial prin Legea privitoare la organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi a Parcului Naţional din Cluj, publicată în Monitorul Oficial din 5 aprilie 1932. Întemeietorul parcului, etnograful Romulus Vuia, a optat pentru o formă de organizare în care unele gospodării rurale originale urmau să fie locuite de ţărani, antrenaţi în activităţi economice tradiţionale. Suprafața inițială a parcului era de 75 de hectare.

                                                                                                                                                                                                                                            Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.), instituție fondată la 17.02.2020, are drept misiune elaborarea de strategii, politici, acțiuni, proiecte pentru promovarea și consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie, care stă la baza relației României cu Republica Moldova. În acest sens, D.R.R.M. a acordat, în anul 2020, finanțare nerambursabilă în scopul realizării de proiecte, programe şi acţiuni de către instituții media, educaționale, eclesizastice, culturale.

                                                                                                                                                                                                                                            Urmare angajamentului asumat, D.R.R.M. a lansat, pe site-ul instituției http://drrm.gov.ro/w/harta/ , harta interactivă „România sprijină Republica Moldova”, care permite vizualizarea sprijinului financiar acordat de România Republicii Moldova, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel descentralizat – în baza acordurilor de înfrățire între administrațiile publice locale de pe ambele maluri ale Prutului. Harta este elaborată în conformitate cu datele oferite de instituțiile guvernamentale și administrațiile publice locale din România și  va fi completată pe măsură ce vor parveni date noi.

                                                                                                                                                                                                                                            Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova, Ana Guțu, subliniază importanța acestui demers: „În virtutea funcției de Secretar de stat al D.R.R.M. și cunoscând realitatea din Republica Moldova, am insistat, încă din prima zi, asupra realizării unui astfel de proiect având ca obiectiv cartografierea tuturor finanțărilor românești în R. Moldova. Știm deja că România a reconfirmat, cu fiecare ocazie, angajamentul său ferm pentru sprijinirea parcursului european ireversibil al Republicii Moldova – declarativ și prin acțiune concretă. Prin urmare, este esențial ca eforturile susținute și sprijinul financiar din partea statului român să fie cunoscute de către toți cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului.”

                                                                                                                                                                                                                                            De asemenea, precizăm că D.R.R.M. a acordat finanțare nerambursabilă pentru elaborarea platformei www.10ani.ro, dedicată aniversării a 10 ani de Parteneriat Strategic România – Republica Moldova. Platforma găzduiește spoturi video care pun în valoare sprijinul financiar al României acordat cetățenilor R. Moldova pe diferite domenii: educație, cultură, sistem sanitar, sănătate, infrastructură etc.

                                                                                                                                                                                                                                            Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova își exprimă convingerea că harta interactivă reprezintă o reușită și subliniază faptul că este pentru prima dată când asistența financiară a României în R. Moldova, la nivel central și local, se regăsește centralizată pe o hartă intercativă și informațiile pot fi accesate cu ușurință.

                                                                                                                                                                                                                                              Integrare Europeană

                                                                                                                                                                                                                                              European Union will offer € 770,000 for private sector development in Cahul and Ungheni focal regions. A broad grants’ program dedicated to existing firms, start-ups, and social entrepreneurship initiatives from both regions was launched today by the EU4Moldova: Focal Regions Programme, financed and strategically guided by EU and implemented by UNDP and UNICEF.

                                                                                                                                                                                                                                              I am proud to announce another very important step for the EU Focal Regions programme. This EU Grants’ Program will support existing enterprises, start-ups, and social entrepreneurship initiatives from both regions, with at least 28 companies and economic operators benefiting from direct support. The EU is investing almost 23 million euros in the Focal Regions programme, with the objective to spur inclusive, green, smart and sustainable economic development. The EU Focal Regions programme is for the citizens of the Republic of Moldova and this initiative aims at creating job opportunities and economic development to improve the quality of life of the citizens,” stated Magdalena Mueller-Uri, Head of Operations Section at the EU Delegation to the Republic of Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                              28 companies from Ungheni and Cahul Focal Regions will benefit this year from grants of €15,000 – €30,000 each. The financial assistance can be used to purchase equipment, goods, works and services to expand the business, create new jobs and increase the attractiveness of key regions for new investments. The program will go along with free-of-charge mentorship, trainings, and coaching to foster entrepreneurial culture in the focal regions. The detailed contest conditions and the application forms are available on the webpages www.eu4cahul.md , www.eu4ungheni.md. The deadline for submitting the applications is 30 November 2020, 17.00.

                                                                                                                                                                                                                                              The programme consisting of non-reimbursable financial assistance for the entrepreneurs from Ungheni and Cahul regions comes as a response to the public health and socioeconomic crisis caused by COVID-19. Supporting the private sector development is key to ensure job creation for women and men from rural and urban areas and promote accelerated sustainable economic development of the focal regions. Besides financial assistance, the program will provide continuous and multi-pronged support over a span two years through training, coaching, and mentoring tailored to the needs of every beneficiary,” mentioned Dima Al-Khatib, UNDP Resident Representative for the Republic of Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                              The entrepreneurs from Ungheni and Cahul regions can submit an application for the following categories:

                                                                                                                                                                                                                                              Support and expansion of existing businesses (grants of € 30,000 each for 16 beneficiaries)
                                                                                                                                                                                                                                              Minimum requirements: Economic entity registered in the Republic of Moldova; Company with more than 3 years of activity, located in Cahul or Ungheni regions (urban or rural area); A minimum of 10% co-funding from own resources (no in-kind) is mandatory.
                                                                                                                                                                                                                                              Support for existing or newly created startups (grants of €15,000 or €25,000 each for 10 beneficiaries)
                                                                                                                                                                                                                                              Minimum requirements: Economic entity registered in the Republic of Moldova; Company with more than 3 years of activity, located in Cahul or Ungheni regions (urban or rural area) or entrepreneur willing to launch a new business in the rural communities from Cahul or Ungheni regions; A minimum of 5% (for grants up to €15,000) or of 10% (for grants up to €25,000) co-funding from own resources (no in-kind) is mandatory.
                                                                                                                                                                                                                                              Support for social entrepreneurship initiatives (grants of €20,000 each for 2 (two) social entrepreneurship projects)
                                                                                                                                                                                                                                              Minimum requirements: Group of individuals that will be registered as a legal entity by the time of the award as well as existing company or entrepreneurs having the mission to develop, fund and implement solutions to social, cultural, or environmental issues, being either non-profit or blend for-profit goals with generating a positive „return to society”; A minimum of 5% co-funding from own resources (no in-kind) is mandatory.

                                                                                                                                                                                                                                              State enterprises or companies established by local governments are not eligible for this contest.

                                                                                                                                                                                                                                              This is the first call for grants dedicated to entrepreneurs from Cahul and Ungheni regions organized under EU4Moldova: Focal Regions Programme. The next call for private sector from the focal regions will be launched in 2021. The total value of grants for the business sector in the Cahul and Ungheni regions that will be awarded in the period 2020-2024 as part of the program is about €1.7 million.

                                                                                                                                                                                                                                              *** 

                                                                                                                                                                                                                                              “EU4Moldova: Focal Regions” Programme (2019-2024) supports smart, inclusive and sustainable social-economic development in Cahul and Ungheni regions to ensure better standards of living for citizens. The Programme has a total budget of €23 million, is financed by the European Union and implemented by the United Nations Development Programme (UNDP) and the United Nations Children’s Fund (UNICEF).

                                                                                                                                                                                                                                              Banca Transilvania

                                                                                                                                                                                                                                              BT Leasing (BTL) sustine antreprenorii prin implicarea in programul guvernamental IMM Leasing de echipamente si utilaje. Garantiile de stat, dobanzile subventionate partial si posibilitatea de a achizitiona inclusiv bunuri la mana a doua sunt principalele avantaje ale programului. Antreprenorii interesati pot aplica direct pe site-ul BTL.   

                                                                                                                                                                                                                                              Initiativa este o oportunitate pentru firmele mici si mijlocii cu activitate in productie, comert si servicii sa investeasca in capacitati care pot contribui la cresterea vanzarilor si eficientizarea costurilor prin cresterea gradului de digitalizare si prin automatizarea activitatii.

                                                                                                                                                                                                                                              “Salutam initiativa statului de a lansa acest program de garantare a investitiilor prin leasing financiar. Fiecare companie ar trebui sa aiba un plan de reinnoire periodica a autovehiculelor si echipamentelor de productie cu tehnologii din ce in ce mai noi, iar BT Leasing isi propune sa faciliteze accesul la astfel de tehnologii pentru cat mai multe IMM-uri romanesti, asigurand astfel un plus de eficienta si productivitate.” – declara Ionut Morar, Director General, BT Leasing.

                                                                                                                                                                                                                                              Detalii despre program:

                                                                                                                                                                                                                                              • Este garantata pana la 80% din valoarea finantarii pentru achizitia de echipamente IT si tehnologia informatiei sau maxim 60% pentru cumpararea de utilaje si echipamente tehnologice, vehicule pentru transport de marfuri si persoane folosite in scop comercial.
                                                                                                                                                                                                                                              • Valoarea maxima cumulata a finantarilor garantate care pot fi acordate unui beneficiar este de 5 milioane de lei.
                                                                                                                                                                                                                                              • Durata maxima a perioadei de leasing este de 72 de luni.
                                                                                                                                                                                                                                              • Avansul este de maxim 20% din valoarea achizitiei bunului finantat.
                                                                                                                                                                                                                                              • Sunt subventionate de stat: jumatate din dobanda, comisionul de risc si cel de administrare.

                                                                                                                                                                                                                                              Banca Transilvania va transfera catre BT Leasing cele mai bune practici si experienta sa din initiativele din care face parte acum, IMM Invest si programul de granturi.

                                                                                                                                                                                                                                              BT Leasing, peste 15.000 de clienti si 30.000 de contracte

                                                                                                                                                                                                                                              BT Leasing este de peste 20 de ani pe piata de leasing, timp in care a finantat peste 15.000 de clienti si a incheiat peste 30.000 de contracte. In 2019, obligatiunile BT Leasing au debutat la tranzactionare, fiind astfel a doua companie a Grupului Financiar Banca Transilvania care foloseste mecanismele de finantare ale Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                              „Vouchere de lectură” este o inițiativă legislativă depusă de deputatul PNL Ovidiu Raețchi la Camera Deputaților. Aceste vouchere, cu valoare fixă de 20 lei și care vor genera un impact bugetar de 63,9 milioane euro, vor putea beneficia elevii din învățământul preuniversitar începând cu anul de învățământ 2021-2022.

                                                                                                                                                                                                                                              Deputatul a explicat motivele pentru această iniţiativă: “industria cărţii din România reprezintă un sector fragil al economiei, fiind cea mai slab capitalizată industrie de profil la nivelul Uniunii Europene. Ne aflăm pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, iar, potrivit Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, mai mult de 1 din 5 romani nu citesc cărţi deloc. Nu doar tirajul mic al cărţilor şi asimetria dintre profitul realizat de lanţul editorial şi numărul de titluri noi apărute anual reprezintă un handicap al acestui sector, ci şi promovarea lecturii. Suprafaţa alocată cărţii în retail-ul românesc este situată mult sub media europeană, iar numărul de librării raportat la numărul de cititori este extrem de scăzut”, sunt argumentele iniţiatorului.

                                                                                                                                                                                                                                              De aceste vouchere de lectură vor putea beneficia cetăţeni români, elevi şi vor fi folosite doar pe teritoriul României. Ele vor fi distribuite în unităţile şcolare autorizate de Ministerul Educaţiei.

                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit proiectului de lege privind acordarea de vouchere de lectură, acestea sunt “bilete de valoare acordate elevilor, lunar, ca alocaţie individuală, utilizate numai pentru achiziţionarea de cărţi”.

                                                                                                                                                                                                                                              Voucherele de lectură pot fi utilizate în librării sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează cărţi, inclusiv magazinele online, care dispun de „Certificat pentru primirea voucherului de lectură”.

                                                                                                                                                                                                                                              Conform proiectului, carnetul cu voucherele de lectură se distribuie de unitatea şcolară emitentă până la data de 30 noiembrie a fiecărui an. Carnetul conţine 12 vouchere de lectură lunare, începând cu data emiterii carnetului de lectură.

                                                                                                                                                                                                                                              Voucherele de lectură individuale au o valoare fixă de 20 de lei iar termenul de valabilitate a voucherului individual lunar este de 4 luni.

                                                                                                                                                                                                                                              Stocul de spații de retail modern din România a depășit nivelul de 4 milioane de metri pătrați după cele mai recente livrări de centre comerciale, dar ritmul de dezvoltare al pieței va încetini în perioada următoare, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

                                                                                                                                                                                                                                              În ultimele trei luni, fost finalizate două proiecte importante, și anume Dâmbovița Mall, primul centru comercial modern din Târgoviște dezvoltat de Prime Kapital și MAS Real Estate, precum și AFI Palace Brașov, parte a unui proiect mixt care cuprinde și spații de birouri. Pe componente, centrul comercial are o suprafață închiriabilă de 45.000 mp, în timp ce prima etapă a proiectului de birouri dispune de 15.000 mp.

                                                                                                                                                                                                                                              Ca urmare a acestor livrări, stocul total de spații de retail modern din România a ajuns la 4,03 milioane de metri pătrați, reflectând o densitate medie de 200 mp/ 1.000 locuitori. Stocul cuprinde atât centre comerciale (57% din spații), cât și parcuri de retail (36%) și galerii comerciale (7%).

                                                                                                                                                                                                                                              Cele mai importante proiecte aflate în acest moment în construcție și a căror livrare este planificată în 2021 sunt extinderea centrului comercial Colosseum din zona de nord-vest a Capitalei, prima faza a centrului comercial de tip outlet Fashion House Outlet Centre Pallady dezvoltat de Liebrecht & wooD și Sepsi Value Center din Sfântu Gheorghe, cele trei proiecte însumând o suprafață închiriabilă de circa 40.000 de metri pătrați.

                                                                                                                                                                                                                                              Bogdan Marcu, Partner Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox este de părere că „Piața locală de retail a înregistrat numeroase aspecte pozitive în această perioadă complicată și aș începe cu faptul că anumite categorii de retail precum DIY, electrocasnice, sport sau home & deco au performat peste așteptări în ultimele luni. Mai mult, deși centrele comerciale au fost puse într-o situație dificilă, proiectele de conveniență și cu acces facil precum parcurile de retail sau galeriile comerciale au obținut rezultate notabile. Așadar, faptul că am atins și depășit această barieră de 4 milioane de metri pătrați de spații de retail modern și că o serie de proiecte se află în construcție demonstrează că există în continuare loc de noi dezvoltări și că piața oferă un nivel rezonabil de încredere tuturor actorilor implicați: dezvoltatori, chiriași și, nu în utimul rând, clienți.”

                                                                                                                                                                                                                                                EY România lansează un instrument de analiză sectorială cu ajutorul căruia poate fi estimată valoarea de piață a companiilor din 10 sectoare de pe piața din România. Inițiativa „Perspective de Evaluare”/“Valuation Insights” este dedicată investitorilor, antreprenorilor, participanților la piață în general, dar și tuturor părților interesate de valoarea relativă a companiilor din următoarele sectoare: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare, servicii de telecomunicații și utilități.

                                                                                                                                                                                                                                                Florin Vasilică EY Romania Strategy and Transactions Leader, EY CESA Capital & Debt Advisory Leader a declarat că „Piața de fuziuni și achiziții începe să se dezghețe treptat, ne așteptăm să aibă loc tranzacții și, în acest context, companiile să își dorească o evaluare la zi a valorii lor de piață. Instrumentul dezvoltat de echipa EY oferă estimări utile atât investitorilor interesați, cât și reprezentaților companiilor pentru dezvoltarea și convertirea viziunii strategice ale acestora în planuri concrete”.

                                                                                                                                                                                                                                                Dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modeling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie și Tranzacții al EY România, acesta poate fi accesat în secțiunea site-ului: https://www.ey.com/ro_ro/strategy-transactions/valuation-insights.

                                                                                                                                                                                                                                                Instrumentul oferă estimări despre evoluția randamentului, dar și despre valoarea relativă în 10 sectoare, pe baza datelor înregistrate începând cu 30 septembrie 2015 până în prezent. Randamentul fiecărui sector a fost estimat prin determinarea costului capitalului propriu (pentru sectorul de servicii financiare) și al costului mediu ponderat al capitalului (pentru celelalte sectoare analizate). Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.

                                                                                                                                                                                                                                                Valoarea relativă a fiecăruia dintre sectoarele analizate a fost estimată prin cuantificarea multiplicatorilor financiari, care reprezintă indicatori de evaluare folosiți pe scară largă pentru evaluarea companiilor.

                                                                                                                                                                                                                                                Conform principiului că active similare sunt vândute pe piață la prețuri similare, prin utilizarea unor multiplicatori rezultați dintr-o analiză a unui grup de companii comparabile și aplicarea asupra unor indicatori specifici companiei subiect, se poate obține valoarea acesteia, dintr-o perspectivă de piață.

                                                                                                                                                                                                                                                Datele care stau la baza acestor analize vor fi actualizate trimestrial pentru a oferi o perspectivă cât mai recentă asupra evoluțiilor din sectoarelor vizate.

                                                                                                                                                                                                                                                Analiza este fundamentată pe prelucrări de date generate de baza de date S&P Capital IQ și are în vedere un eșantion de companii listate reprezentative din Europa (inclusiv România), aferente fiecărui sector analizat, așa cum sunt acestea clasificate de către sursă. Mai multe detalii despre sectoarele analizate și principalii jucători din cadrul fiecăruia sunt disponibile aici.

                                                                                                                                                                                                                                                Principalele concluzii ale analizei Perspective de evaluare, disponibilă pentru trimestrul al III-lea al anului 2020:

                                                                                                                                                                                                                                                • Costul capitalului a înregistrat valori maxime (sau aproape de maxim) în prima jumătate a anului 2020 pentru majoritatea sectoarelor analizate

                                                                                                                                                                                                                                                După fluctuațiile înregistrate în prima parte a anului curent, în trimestrul al III-lea se observă o tendință descrescătoare pentru costul capitalului înregistrat de majoritatea industriilor, probabil și pe fondul reluării activității economice.

                                                                                                                                                                                                                                                Sectorul bunurilor de consum, al proprietăților imobiliare și al materialelor, precum și serviciile financiare au înregistrat cea mai accelerată creștere a costului capitalului în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                Atât în trimestru al III-lea 2020, cât și pe toată perioada analizată (5 ani), randamentele cele mai scăzute au fost înregistrate pe piață de sectorul materiilor prime, sector care a prezentat și cele mai mici fluctuații de-a lungul timpului.

                                                                                                                                                                                                                                                • Valori minime istorice ale multiplicatorilor financiari pentru toate industriile

                                                                                                                                                                                                                                                Incertitudinea de la finalul primului trimestru al anului 2020 a generat valori minime istorice ale multiplicatorilor financiari pentru toate industriile. Scăderea a putut fi observată la nivelul fiecărei categorii de multiplicator analizat, din fiecare sector și se datorează faptului că așteptările investitorilor erau foarte reduse în perioada menționată.

                                                                                                                                                                                                                                                Începând cu trimestrul al II-lea 2020 și continuând cu trimestrul al III-lea, piața reflectă o revenire, multiplicatorii de piață apropiindu-se de valorile anterioare crizei generate de Covid-19.

                                                                                                                                                                                                                                                Pentru sectorul serviciilor medicale și cel al proprietăților imobiliare, revenirea din trimestrul al III-lea 2020 generează valori apropiate de maximul înregistrat în 2017, surprinzând gradul de oportunitate și atractivitatea acestor piețe.

                                                                                                                                                                                                                                                De avut în vedere:

                                                                                                                                                                                                                                                • Prezentul exercițiu nu a inclus o analiză de lichiditate și nici o analiză privind caracteristicile individuale (ex: mărimea companiei, nivelul veniturilor) ale fiecărei companii din grupul de comparabile utilizat. Criteriile pe baza cărora a fost realizată selecția au în vedere regiunea geografică și încadrarea sectorială, așa cum este aceasta prezentată în baza de date utilizată (S&P Capital IQ).
                                                                                                                                                                                                                                                • Ratele de actualizare fundamentate nu cuprind prime specifice (de ex. prima pentru mărimea companiei subiect), întrucât prezenta analiză este sectorială și nu o analiză individuală, specifică unei companii specifice. Această primă poate fi aplicată, dacă este cazul.
                                                                                                                                                                                                                                                • Ratele de actualizare prezentate sunt exprimate în euro. Pentru a asigura o comparabilitate a datelor, cât și corectitudinea calculului, acestea ar trebui aplicate unor fluxuri de numerar exprimate în aceeași monedă.
                                                                                                                                                                                                                                                • În aplicarea multiplicatorilor trebuie luat în considerare faptul că nu există două companii identice, acestea fiind diferențiate de multiple caracteristici individuale. Astfel, abordarea ar trebui aplicată ținând cont de acest aspect și aplicând ajustările necesare, dacă este cazul. De asemenea, în aplicarea multiplicatorilor este foarte relevant indicatorul financiar al companiei la care se aplică (de ex. venituri, EBITDA). Pentru a avea o perspectivă clară și cât mai aproape de realitate, indicatorul ar trebui să fie unul normalizat, adică să reflecte un nivel pe care compania se așteaptă să îl poată realiza în mod constant.

                                                                                                                                                                                                                                                maia

                                                                                                                                                                                                                                                Maia Sandu a obținut o victorie surprinzătoare pentru mulți în cadrul alegerilor de duminică, în timp ce Igor Dodon, cu un scor de sub 33%, este mult mai jos decât pretențiile pe care le anunța înainte de 1 noiembrie, de a se impune încă din primul tur, scrie jurnalistul Alex Cozer pe jurnal.md. Asta nu înseamnă însă că Sandu are vreun motiv de a deschide șampania și nici lui Dodon nu trebuie să-i fie cântat prohodul.

                                                                                                                                                                                                                                                Pentru că analizând foarte atent scorurile primilor doi, dar și ale tuturor candidaților, vedem că bazinul electoral al lui Dodon rămâne unul destul de larg și în dependență de strategia sa din turul II, dar și de felul în care va acționa în special Renato Usatîi, depinde soarta alagerilor.

                                                                                                                                                                                                                                                Cine a votat pentru Sandu și Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                Maia Sandu, care a obținut aproape 490 de mii de voturi (36,1%), și-a asigurat jumătate din sufragii din diaspora și Chișinău. Dacă includem aici și 5-6 raioane din centrul și sudul țării, atunci ajungem la aproximativ 70% din voturile Maiei Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                Așadar Sandu, cu 70% în diaspora, 45% în Chișinău și 42% în centru-sud, s-a ridicat destul de aproape de potențialul dreptei, mai putând miza, în mod normal, pe un bazin de maximum 10 puncte procentuale aici, în condițiile în care va obține toate voturile celorlalți candidați de dreapta și va crește puțin prezența în turul II.

                                                                                                                                                                                                                                                În același timp, Igor Dodon nu a exploatat nici pe departe întregul potențial al bazinului de stânga. Spre exemplu, el a acumulat doar 30% în Bălți, în condițiile în care în 2016 fusese votat de 80% din bălțeni.

                                                                                                                                                                                                                                                Per total, în raioanele din nord, Igor Dodon are un scor de 45%, în timp ce acum 4 ani obținuse aproape 70%. Mai mult decât atât, el a obținut doar 84% din voturi în Găgăuzia și 77% în Taraclia, acolo unde era votat de 99% din alegători în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                Culmea este că Dodon, care obținea 90% din voturi în Rusia, s-a clasat abia pe poziția a 2-a acum în această țară, fiind depășit de Renato Usatîi.

                                                                                                                                                                                                                                                Așadar, cel puțin raportându-ne la profilul istoric al alegătorilor și scorurile obținute în 2016, Igor Dodon a ratat cam 20% din potențial în propriile fiefuri, adică cel puțin dublu față de Maia Sandu

                                                                                                                                                                                                                                                Usatîi, între ciocan și nicovală

                                                                                                                                                                                                                                                Iar eșecul lui Dodon se datorează, în primul rând, lui Renato Usatîi, a cărui alegător a fost totuși în mare proporție ca identificat de stânga.

                                                                                                                                                                                                                                                Pentru că Renato Usatîi a obținut peste 50% la Bălți și a mai ocupat primul loc la Fălești, Sîngerei și Drochia. Mai mult decât atât, Usatîi a câștigat votul din Rusia și a acumulat peste 10% în Găgăuzia.

                                                                                                                                                                                                                                                Iar la nord, Usatîi a obținut un scor ce depășește 25%.

                                                                                                                                                                                                                                                Așadar, primarul de Bălți și-a atras nu doar alegătorii cu viziuni mai puțin radicale care l-au votat pe Dodon în 2016, ci chiar și o parte din nucleul dur (Rusia, Bălți, Găgăuzia, multe raioane din nord).

                                                                                                                                                                                                                                                Va fi extrem de greu ca acest electorat din nucleul dur să fie convins să voteze cu Maia Sandu în turul II, chiar dacă Usatîi îi va îndemna deschis s-o facă. Iar dacă acesta va avea un mesaj mai degrabă ambiguu, atunci șansele ca, bunăoară la Bălți, Igor Dodon să nu acumuleze măcar 60-70% din voturi sunt minime.

                                                                                                                                                                                                                                                Iar Renato Usatîi este prins între ciocan și nicovală aici. În primul rând, dacă se afișează clar lângă Maia Sandu riscă să-și piardă o parte din electoratul radical de stânga, de unde vedem că a luat voturi importante, lucru ce nu și-l dorește pentru viitorul său politic și în special în eventualitatea alegerilor parlamentare.

                                                                                                                                                                                                                                                În același timp, dacă Maia Sandu nu câștigă alegerile, atunci situația e și mai gravă, pentru că Usatîi pur și simplu nu va avea viitor politic și practic va fi distrus de Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                Asta dacă nu primește garanții ferme din partea rușilor. Pentru că rușii au pârghiile necesare să-l convingă pe Usatîi să meargă pe cartea lor.

                                                                                                                                                                                                                                                80% din voturile Violetei Ivanov, asigurate pentru Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                Analizând cu atenție și profilul celor 6,5% din alegătorii care au votat cu Violeta Ivanov, vedem că și aceasta a mușcat o felie din bazinul de stânga, având rezultate de peste 7-8% la Taraclia și în majoritatea raioanelor de nord.

                                                                                                                                                                                                                                                În condițiile în care cei din Partidul Șor practic au uitat să-l mai critice pe Igor Dodon de 2-3 luni, iar înțelegerile între evadatul în Israel și cel care încă ocupă funcția de președinte par evidente, la fel de evident este că și majoritatea covârșitoare a acestui electorat va merge către Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                Singurele semne de întrebare vin de la Orhei, un raion care totuși vota preponderent cu dreapta până la apariția lui Șor, și unde Ivanov are peste 46% din voturi. Cel mai probabil aici o bună parte din voturi va merge totuși către Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                Așadar, Maia Sandu poate conta în mod evident pe 5-6 puncte procentuale venite de la candidații de dreapta.

                                                                                                                                                                                                                                                Dacă se organizează mai bine procesul de vot în diaspora, probabil încă 30-40 de mii de moldoveni ar putea vota în plus în afara țării. Ce ar putea contribui cu 2-3 puncte procentuale la scorul Maiei Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                Dar în diaspora poate mobiliza mult mai mult electorat și Igor Dodon, în Rusia. În plus, e foarte probabil că majoritatea celor de acolo care au votat cu Usatîi îl vor susține pe Dodon în turul II.

                                                                                                                                                                                                                                                Însă Igor Dodon își poate obține grosul voturilor de acasă. Cel puțin 5 puncte procentuale îi vor fi asigurate de la Violeta Ivanov.

                                                                                                                                                                                                                                                Ar putea mobiliza mai bine Transnistria, care să-i mai aducă măcar un punct procentual în turul II.

                                                                                                                                                                                                                                                Iar marea provocare e electoratul lui Usatîi, care se ridică la 17%. Dodon are nevoie de cel puțin jumătate din acest electorat pentru a avea șanse la victorie în turul II.

                                                                                                                                                                                                                                                Și poate fi sigur de acest electorat în două ipostaze: dacă Usatîi îl susține direct sau dacă va avea un mesaj ambiguu.

                                                                                                                                                                                                                                                Deci, în mod evident, nu este cazul să ne grăbim. Chiar dacă Maia Sandu, cu un scor cu aproape 4 puncte procentuale mai mare decât Igor Dodon, pornește ușor favorită în turul II, fără o mobilizare mai mare a diasporei și a electoratului său din Moldova, poate totuși să piardă.

                                                                                                                                                                                                                                                Iar singurul lucru cert e că bazinul neexploatat al lui Dodon este astăzi mai mare.

                                                                                                                                                                                                                                                Secretariatul de stat ungar din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, responsabil pentru relaţia cu cultele, minorităţile şi societatea civilă, a lansat un concurs de proiecte în cadrul căruia suma totală disponibilă pentru sprijinirea activităţilor culturale ale minorităţilor naţionale din Ungaria este de o jumătate de miliard de forinţi (aprox. 1,3 milioane de euro), a anunţat secretarul de stat Miklós Soltész, la inaugurarea unui grup statuar renovat, în oraşul maghiar Tata.

                                                                                                                                                                                                                                                Oficialul ungar a spus că sumele care pot fi obţinute pentru sprijinirea câte unui proiect care vizează organizarea unor activităţi legate de religie, cultură şi tradiţii se încadrează între 200 000 şi 1,5 milioane de forinţi (între 500 şi 4000 de euro).

                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit apelului de proiecte publicat pe pagina de internet www.bgazrt.hu al Fondului Bethlen Gábor S.A., solicitanţii nu trebuie să aibă şi resurse proprii, iar sprijinul oferit va fi transferat într-o singură tranşă, sub forma unui avans, cu decontare ulterioară. Cererile pot fi depuse sau finalizate până la data de 2 decembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                Cultura izvorâtă din creştinism a creat plus valoare în ultimul mileniu şi ne este un real sprijin şi acum. Respectăm, iubim şi protejăm valorile create în trecut şi în prezent, încercările de a transmite cultura”, a spus Miklós Soltész.

                                                                                                                                                                                                                                                Secretarul de stat a declarat că ideologiile distructive, negarea naţiunii, a patriei, a familiei sunt inacceptabile. “Faţă de aceste lucruri, noi vom proteja tot ceea ce este valoros, (…) bisericile noastre, preoţii şi credincioşii noştri. Vom apăra acele creaţii religioase şi non-religioase ale strămoşilor noştri şi vom apăra Europa cea cu rădăcini creştine”, a punctat Soltész.

                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit informării preşedintelui Autoguvernării Naţionale Germane din Tata, grupul statuar “Calvar” de la Tata, renovat cu un astfel de sprijin, a fost realizat în anul 1770, de către un mare maestru al acelor vremuri, Antal Schweiger.

                                                                                                                                                                                                                                                Richard Schmidtmayer a subliniat că grupul statuar a fost unul dintre primele monumente sacre pe care Parohia din Tata le-a ridicat după eliberarea de sub turci şi care încă se mai află în locaţia sa iniţială, simbolizând catolicismul puternic al comunităţii de acest oraş.

                                                                                                                                                                                                                                                Juriul BCR-InnovX, prin programul de accelerare a afacerilor din tehnologie, a selectat cele 10 companii ce vor participa la Bootcamp-ul grupei Scaleups. Este vorba de grupa a treia de anul acesta din cadrul Acceleratorului, adresată business-urilor cu cifră de afaceri sau finanțare atrasă între 1 și 5 milioane de euro, care dezvoltă soluții și produse inovatoare din tehnologie. Anul acesta, programul de incubare se derulează virtual în perioada 26 octombrie – 4 decembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                Cele 10  firme care au intrat în program sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                ·         Adservio din Iași – este o soluție de management educațional care ajută școlile și grădinițele să fie mai agile, printr-o organizare eficientă bazată pe date și printr-o comunicare securizată între directori, profesori, părinți, elevi și autorități locale.

                                                                                                                                                                                                                                                ·         Gemini CAD Systemsdin Iași – furnizează tehnologie pentru industria de fashion, de la proiectarea produselor de fashion, până la manufacturarea și vânzarea pe platformele de e-commerce, precum și o linie de soluții pentru designerii independenți și micile ateliere de creație și producție vestimentară.

                                                                                                                                                                                                                                                ·         Jobful din București – este o soluție de recrutare inovatoare, bazată pe gamification, prin care sunt atrași, angajați și monitorizați candidații. Aceștia sunt apoi corelați cu oportunitățile oferite de companii, platforma îmbunătățind rata de retenție a acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                ·         Leichmann Weifert Invest din București – scopul platformei este de a crea un sistem de software de tranzacționare independent și complet automat, care să permită persoanelor fără experiență pe piața criptografică să participe la ea.

                                                                                                                                                                                                                                                ·         Mecanexdin Botoșani-oferă soluţii în ceea ce priveşte repararea pompelor, consultanţa, service-ul, montajul și punerea în funcţiune a sistemelor de alimentare cu apă, precum și mentenanţa sistemelor de alimentare cu apă pentru persoane fizice, societăţi şi asociaţii de proprietari.

                                                                                                                                                                                                                                                ·         Prietenii Tăidin Gorj-oferă o soluție prin care sunt interconectate învățământul formal cu cel non-formal, venind în întâmpinarea nevoilor educaționale ale copiilor și asistarea cadrelor didactice în procesul instructiv-educativ, prin intermediul taberelor, excursiilor și atelierelor de creație.

                                                                                                                                                                                                                                                ·         SmartHutsdin București- este o soluție SaaS care permite distribuirea și monitorizarea sarcinilor atribuite angajaților sau contractorilor. De asemenea, optimizează resursele și procesele implicate, printr-o documentare atentă și prin evidențierea acestora în fluxurile de lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                ·         Termoline din Oradea- oferă soluții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile, printr-o serie de produse inovatoare pentru recuperarea căldurii din energia risipită. Acestea au fost implementate cu succes pe piață în mai multe proiecte în ultimii 5 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                ·         Vetro Solutionsdin Iași- activează în domeniul distribuției de medicamente veterinare și oferă soluții ce includ medicamente și echipamente medicale, instrumente digitale de administrare a cabinetelor veterinare, pregătire continuă și acces la comunitatea de specialiști.

                                                                                                                                                                                                                                                ·         WATTOdin București- lucrează la dezvoltarea primei rețele regionale de stații de încărcare destinată mașinilor electrice personale și comerciale, în cadrul unor ecosisteme ce vor integra energie solară, baterii pentru stocarea acesteia, cafenele, spații pentru vehicule comerciale și cea mai inovativă tehnologie existentă.

                                                                                                                                                                                                                                                „Am lansat programul BCR-InnovX cu încrederea că vom susține ecosistemul de start-up-uri din tehnologie să-și atingă potențialul enorm pe care credem că îl poate avea. Acum, după un an și jumătate, am ajuns la 79 de start-up-uri și firme de tehnologie înscrise în programele de incubare și accelerare, majoritatea având rezultate notabile după program. Au atras finanțări, au semnat parteneriate noi, au aplicat pentru fonduri europene sau și-au regândit modelul de business. Acesta este impactul unui accelerator. Ajută antreprenorii să crească în direcția în care își doresc sau descoperă noi oportunități.”, spune Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR.

                                                                                                                                                                                                                                                „Grupa Scaleups este dedicată antreprenorilor care au deja un business case solid, finanțări atrase și parteneriate care îi vor ajuta să se dezvolte în viitor. Însă pentru a putea scala un business este nevoie de acces la mai multe resurse, la feedback constructiv de la mentori cu experiență, la interacțiunea cu specialiști C-level din companii multinaționale precum BCR, Microsoft sau UiPath și la o curriculă axată pe dezvoltare continuă.”, declară Daniel Dumitrescu, CIO InnovX.

                                                                                                                                                                                                                                                Membrii juriului pentru grupa Scaleups a fost format din: Aimen Aldahash (Partner Development Manager la Microsoft), Daniel Ilie (Fost Comandant în Forțele Speciale), Mădălina Hagima Hristescu (Managing Partner la HM & Partners), Silviu Florea (Dezvoltator Soluții Fintech), Nicu Iancu (Președinte I2DS2), Sergiu Pop (Manager Startup Program Microsoft), Roxana Guiman (Partner PrivacyOn), Ciprian Păltineanu (Principal Investor Innova Human Capital), Anca Gherasim (Director Executiv Achiziții BCR), Bogdan Speteanu (Director Executiv Produse Corporate BCR), Ștefan Buciuc (CEO BCR Social Finance), Laura Mihăilă (Manager Marketing BCR)Diana Dumitrescu (CEO InnovX) și Daniel Dumitrescu (CIO InnovX).

                                                                                                                                                                                                                                                Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Startup Grind in partnership with Google for Startups, Mindspace și European Center for Services Investments and Financing (ECSIF). BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.

                                                                                                                                                                                                                                                  fonduri europene

                                                                                                                                                                                                                                                  Noi finanțări nerambursabile disponibile pentru întreprinderile mici și mijlocii din Regiunea Vest prin Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020. Începând de pe 30 octombrie 2020, ora 12:00, pot fi depuse cererile de finanțare în cadrul noului apel de proiecte pentru susținerea IMM-urilor.

                                                                                                                                                                                                                                                  Regiunea Vest dispune de o alocare financiară de 17.655.000 de euro în cadrul apelului aferent Axei Prioritare 2 a POR 2014-2020, Prioritatea de Investiții 2.2. – „Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor” (PI 2.2 – IMM, Apelul 2020).

                                                                                                                                                                                                                                                  Apelul se adresează întreprinderilor mici și mijlocii din mediul urban sau întreprinderilor mijlocii din mediul rural. Valoarea finanțării nerambursabile care poate fi acordată este între minimum 1.500.000 de euro și maximum 6.000.000 de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                  Investițiile eligibile finanțabile prin ajutor de stat regional vizează construirea, extinderea spațiului de producție/ prestare servicii, respectiv dotarea cu active corporale și necorporale. Cererile de finanțare pot fi depuse până în data de 30 noiembrie 2020, ora 12:00, prin aplicația MySMIS.

                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru a veni în sprijinul potențialilor beneficiari, Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru POR 2014-2020 în Regiunea Vest, a realizat broșura „Finanțări nerambursabile pentru întreprinderile mici și mijlocii – Cum pregătești un proiect de succes”. Broșura poate fi consultată pe site-ul ADR Vest.

                                                                                                                                                                                                                                                  Susținerea mediului de afaceri este o componentă importantă a Programului Operațional Regional 2014-2020. În Regiunea Vest au fost contractate până în prezent 363 de proiecte ale microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul Regio-POR 2014-2020. Aceste investiții au o valoare totală de 132,22 milioane euro, valoarea finanțării nerambursabile fiind de 74,09 milioane de euro pentru firme.

                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, în cadrul celor două apeluri ale Priorității de Investiții 2.1.A – Microîntreprinderi au fost contractate 309 proiecte, iar alte 54 de proiecte au fost contractate în cadrul celor două apeluri dedicate IMM-urilor, aferente Priorității de Investiții 2.2.

                                                                                                                                                                                                                                                  În contextul pandemiei COVID-19, de la data decretării stării de urgență pe teritoriul României, respectiv ulterior, pe perioada stării de alertă, ADR Vest a semnat cu reprezentanții mediului privat un număr de 102 contracte.

                                                                                                                                                                                                                                                  Investițiile Regio-POR continuă în Regiunea Vest cu măsuri adaptate, iar ADR Vest sprijină constant beneficiarii în vederea implementării în bune condiții a proiectelor contractate.

                                                                                                                                                                                                                                                  prezidențiale

                                                                                                                                                                                                                                                  Cu două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova se conturează un tablou relativ clar al intenției de vot al cetățenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                  Mai toate sondajele recente îl dau câștigător în scrutinul de duminică pe actualul președinte, filorusul Igor Dodon, căruia i-ar mai trebui însă, vreo 10 – 15% de voturi pentru a câștiga din primul tur. Sondajele o plasează pe locul doi la distanță de câteva puncte pe ex-premierul Maia Sandu, după care urmează la o distanță mai mare primarul municipiul Bălți, Renato Usatîi, reprezentanta partidului Șor, Violeta Ivanov, liderul Platformei Demnitate și Adevăr Andrei Năstase și unionistul Octavian Țîcu, președintele Partidului Unității Naționale. Încheie clasamentul un alt unionist, ex-primarul municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă și ex-președintele Partidului Liberal Democrat, Tudor Deliu.

                                                                                                                                                                                                                                                  Deși este evidentă accederea în turul doi a primilor doi concurenți, fiecare din ceilalți șase candidați își promovează propria cauză cu o îndârjire demnă de o cauză mai bună.

                                                                                                                                                                                                                                                  Miza pentru ceilalți șase candidați în afară de Maia Sandu și Igor Dodon nu este fotoliul de președinte propriu-zis ci scorul pe care îl vor obține ei în primul tur și cum se vor poziționa politic în eventualitatea destul de înaltă a unui scrutin parlamentar anticipat, care ar putea veni în câteva luni după cel prezidențial.

                                                                                                                                                                                                                                                  Igor Dodon și Partidul Socialiștilor din R. Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                  Miza președintelui Dodon care, sfătuit de echipa sa de consilieri ruși, participă în această campanie drept candidat independent, este să câștige alegerile și să consolideze poziția partidului său în Parlament. Eventual, dacă circumstanțele vor fi benefice, Dodon ar putea insista pe alegeri parlamentare anticipate. Însă evoluțiile social-economice din următoarele luni nu se arată prea benefice pentru socialiștii lui Dodon dacă se vor organiza anticipate. Mai degrabă, în caz de victorie, acesta o va folosi pentru a consolida poziția în coaliția de guvernare cu democrații lui Filip sau va crea o altă coaliție, cu partidul Șor, spre exemplu, existând unele semnale de împăcare dintre cele două partide. Există, de asemenea, semnale de împăcare dintre Dodon și Plahotniuc și, în următorii trei ani am putea avea o coaliție largă dintre oamenii celor doi însă, în condițiile lui Dodon de această dată. Puterea de convingere a actualului președinte cu potențialii parteneri de coaliție va depinde de scorul electoral al acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                  Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritatea (PAS)

                                                                                                                                                                                                                                                  Miza Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate este câștigarea alegerilor, după care ar trebui să urmeze inevitabil alegeri parlamentare anticipate. Victoria acesteia ar reprezenta un argument greu în sensul că Parlamentul actual nu mai reprezintă voința poporului și trebuie schimbat. Deocamdată este greu de spus în ce măsură victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale ar putea influența scorul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate în eventualele anticipate pentru parlamentare. Însă este mai mult ca probabil că o victorie a ei va duce la consolidarea poziției PAS în primul rând din contul alegătorilor foștilor colegi din blocul electoral ACUM, cei ai Platformei Demnitate și Adevăr.

                                                                                                                                                                                                                                                  Andrei Năstase și Platforma Demnitate și Adevăr (PDA)

                                                                                                                                                                                                                                                  De altfel, PDA și candidatul său Andrei Năstase, au una din cele mai virulente campanii împotriva Maiei Sandu. Năstase chiar a chemat-o de câteva ori pe aceasta să renunțe la participarea în alegeri în favoarea sa invocând că el ar avea șanse mai mari să câștige turul doi împotriva lui Dodon. Și asta în condițiile, în care majoritatea sondajelor arată că el ar obține în turul întâi mai puțin de 5%, clasându-se abia pe locul cinci. Așa cum cele două partide, PAS și PDA, se orientează pe același segment de electorat, o victorie în alegeri a Maiei Sandu ar putea conduce la dispariția platformei, prin absorbția ei de către PAS. Poate prin aceasta se și explică atacurile exacerbate ale PDA la adresa Maiei Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                  Renato Usatîi și Partidul Nostru (PN)

                                                                                                                                                                                                                                                  O surpriză în aceste alegeri ar putea oferi primarul municipiului Bălți Renato Usatîi, care este foarte popular în orașul său dar și în întreaga parte de nord a Republicii Moldova. Majoritatea sondajelor îl plasează pe Usatîi pe locul trei cu circa 10% din voturi. Deși se orientează mai mult spre electoratul rusofil, acesta nu are un mesaj geopolitic ferm, axându-se în această campanie în special pe critica președintelui Igor Dodon. Și aici miza constă în consolidarea poziției electorale ale partidului său, (Partidul Nostru) în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate. De scorul lui Usatîi în scrutin depinde câte mandate de deputat PN va obține în viitorul legislativ și cum va evolua mai departe soarta acestui partid. O înfrângere a lui Dodon ar spori șansele lui Usatîi să îl înlocuiască pe acesta în grațiile Kremlinului.

                                                                                                                                                                                                                                                  Violeta Ivanov și Partidul Șor

                                                                                                                                                                                                                                                  Cel de-al patrulea loc în sondaje îl ocupă Violeta Ivanov, candidata partidului Șor, care cu câteva săptămâni înainte de campania electorală a plecat de la Partidul Democrat. La democrați ea ajunsese, plecând de la Partidul Comuniștilor după alegerile din 2014. Paradoxal, acest comportament politic ușuratic al candidatei nu influențează prea mult scorul ei electoral. În campania electorală aceasta a fost susținută de liderul partidului, Ilan Șor, fugit în Israel fiind primul suspect în dosarul furtului miliardului de euro din 2014. Iată că Șor și-a chemat pe cale virtuală de câteva ori susținătorii să-i acorde vot de încredere Violetei Ivanov. Și, după rezultatele sondajelor, va obține între 5 și 10%. Participarea reprezentantei partidului Șor în alegeri urmărește de asemenea un scop tactic: de a-și menține sau chiar consolida poziția în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                  Octavian Țîcu și Partidul Unității Naționale

                                                                                                                                                                                                                                                  Abia pe locurile șase și șapte sondajele îi plasează pe cei doi candidați unioniști: Octavian Țîcu de la Partidul Unității Naționale (PUN) și Dorin Chirtoacă de la blocul electoral Unirea.

                                                                                                                                                                                                                                                  Octavian Țîcu ar acumula până la 3%. Participarea sa în scrutin este mai degrabă începutul unui proces îndelungat de afirmare a unei forțe politice unioniste după capotarea Partidului Liberal, ultima forță unionistă prezentă în legislativul de la Chișinău cu fracțiune proprie. Date fiind prestațiile anterioare dezastruoase ale partidelor declarate unioniste, Țîcu are misiunea extrem de dificilă de a restabili încrederea electoratului unionist într-o forță politică ce promovează unirea Republicii Moldova cu România. Dat fiind faptul că circa 1/3 dintre moldoveni se declară favorabili unirii, potențial de creștere pentru partidul lui Țîcu există. Însă el trebuie să și convingă că este un altfel de politician unionist: necompromis și incoruptibil.

                                                                                                                                                                                                                                                  Dorin Chirtoacă și Blocul Unirea

                                                                                                                                                                                                                                                  Același scop, de a-și adjudeca rolul de lider al curentului unionist și-l propune și Dorin Chirtoacă, președintele Partidului Liberal (PL) și reprezentantul Blocului Unirea, care unește pe lângă PL încă vreo câteva partide minore. Șansele lui în această confruntare sunt însă destul de mici. Cel mai probabil, participarea în acest scrutin este cântecul de lebădă a lui Chirtoacă pe scena politică basarabeană.

                                                                                                                                                                                                                                                  Tudor Deliu și Partidul Liberal Democrat

                                                                                                                                                                                                                                                  Ultimul în toate sondajele este cotat Tudor Deliu, candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova. Deliu a fost președintele partidului, însă a fost înlocuit de către fondatorul acestuia, ex-premierul Vlad Filat, eliberat în decembrie, 2019 din închisoare. Participarea lui Deliu, cunoscut drept un politician destul de corect, este calificată diferit. Ar putea fi vorba despre aceeași consolidare a partidului și menținerea lui pe linia de plutire însă există voci care insinuează că ar fi vorba despre nota de plată pe care Filat i-o achită lui Dodon pentru eliberarea din închisoare.

                                                                                                                                                                                                                                                  Există o demotivare puternică a electoratului, mai ales a celui de dreapta

                                                                                                                                                                                                                                                  Indiferent de motivele declarate sau nedeclarate și mizele participării în alegeri a candidaților fără șanse de a accede în turul doi, este cert că participarea acestora diminuează din potențialul electoral al celor doi pretendenți principali la fotoliul de președinte: Igor Dodon și Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru turul doi de scrutin, ce ar trebui să se desfășoare pe 15 noiembrie, pronosticurile nu sunt chiar atât de sigure în favoarea lui Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit unuia din cele mai importante sondaje sociologice, desfășurate în Republica Moldova, numit Barometrul Opiniei Publice, în eventualul tur doi diferența dintre Igor Dodon și Maia Sandu ar fi de jumătate de procent, care se încadrează în marja de eroare a sondajului.

                                                                                                                                                                                                                                                  În turul doi cei doi pretendenți principali la funcția de președinte, vor trebui să mizeze pe votul alegătorilor celorlalți candidați. Și aici situația este destul de încurcată.

                                                                                                                                                                                                                                                  Dacă privim liniar, Maia Sandu ar putea miza pe votul electoratului celorlalți patru candidați de dreapta: Năstase, Țîcu, Chirtoacă și Deliu. La rândul său, Igor Dodon ar trebui să mizeze pe votul celorlalți doi candidați de stânga – Șor și Usatîi. Însă nu e sigur că electoratul celor doi îl va vota pe Dodon mai ales că Usatîi duce o campanie foarte critică la adresa actualului președinte.

                                                                                                                                                                                                                                                  Și alegătorii de dreapta, candidații cărora nu vor accede în turul doi, nu își vor da neapărat votul Maiei Sandu. Mai degrabă, unii din ei ar putea să nu participe la turul doi, fiind demotivați de campania amplă de discreditare a președintei PAS, promovată de partidele lor favorite.

                                                                                                                                                                                                                                                  De altfel, din cauza acestor campanii de discreditare, o parte din electoratul de dreapta, posibil să nu meargă nici la primul tur. Războiul fratricid dintre partidele unioniste și pro-europene din această campanie derutează alegătorii de dreapta iar o parte din ei nu vor considera de cuviință să iasă la vot. Rămâne de văzut cât de mare va fi acest segment.

                                                                                                                                                                                                                                                  Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                  COVID-19 a schimbat în mod semnificativ piața muncii, perturbând modul în care organizațiile își gestionează afacerile și forțând adoptarea peste noapte a unor soluții ce țineau, mai degrabă, de tendințe latente. Pe măsură ce au început să se obișnuiască cu noua realitate, a apărut întrebarea „ce urmează”? Pentru a înțelege cum arată noua normalitate, EY a derulat studiul Physical Return to Work Reimagined (PRWR) pe platforma proprie de crowd-sourcing MillionYou, în perioada iunie – iulie 2020, pe un eșantion de peste 700 de angajatori din SUA, Marea Britanie și Europa.

                                                                                                                                                                                                                                                  Studiul EY constată impactul puternic pe care îl are pandemia atât asupra activității angajaților, cât și a angajatorilor: 60% dintre angajatori consideră că afacerea lor se află într-o „mare dificultate”, iar 54% dintre angajați se declară foarte afectați de schimbările din această perioadă. În plus, 59% dintre salariați cred că organizațiile pentru care muncesc nu sunt încă pregătite să se adapteze la cerințele și comportamentele clienților post-pandemie.

                                                                                                                                                                                                                                                  În detaliu, studiul a analizat schimbările din șase zone cheie ale pieței muncii:

                                                                                                                                                                                                                                                  Amprenta imobiliară: 74% dintre companiile chestionate au declarat că plănuiesc schimbări semnificative referitoare la clădirile de birouri în care se află.

                                                                                                                                                                                                                                                  Călătoriile de afaceri și mobilitatea: 74% dintre companii se așteaptă să își modifice substanțial politica și abordarea călătoriilor de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                  Învățare și dezvoltare: 75% dintre companii își propun schimbări importante în dezvoltarea abilitaților angajaților, în principal, prin dezvoltarea de platforme de învățare la distanță.

                                                                                                                                                                                                                                                  Gestionarea forței de muncă: 49% dintre companii doresc să modifice modul în care măsoară productivitatea angajaților proprii.

                                                                                                                                                                                                                                                  Munca de acasă și tehnologia: 79% dintre companii sunt în căutare de echipamente care să permită angajaților să lucreze mai bine de acasă.

                                                                                                                                                                                                                                                  Flexibilitatea muncii: 78% dintre companii plănuiesc schimbări semnificative ale politicii privind munca de acasă. Lucrul împreună cu alții rămâne, însă, un element cheie al experienței angajaților, cărora le lipsește aspectul social de a fi cu colegii. Astfel, la întrebarea ”De ce v-ar plăcea să vă întoarceți la birou?”, pe primul loc în ierarhia răspunsurilor oferite de angajați se află ”vreau să rămân integrat social”. Pe de altă parte, angajații își exprimă interesul în menținerea unui anumit nivel de telemuncă, chiar dacă această opțiune nu existase înainte de pandemie: 63% dintre angajații care nu au lucrat de la distanță înainte de COVID-19 își doresc să muncească de acasă cel puțin o zi pe săptămână.

                                                                                                                                                                                                                                                  În perspectivă, dintre industriile analizate, companiile din domeniul tehnologiei și din cel bancar sunt cele mai hotărâte să facă schimbări radicale pentru a supraviețui crizei COVID-19. Peste 50% dintre acestea și-au declarat această intenție. Organizațiile din celelalte sectoare analizate, fie furnizoare de servicii (precum servicii medicale, asigurări, servicii profesionale), sau din sectoare productive sau retail, optează în număr semnificativ mai mic în favoarea unor schimbări radicale (aproximativ 30% dintre companiile respondente declarându-se pregătite), preferând, astfel, o abordare de tip „urmărire și așteptare”.

                                                                                                                                                                                                                                                  Studiul arată că 38% dintre angajați își doresc o creștere a salariului sau o îmbunătățire a planurilor de bonusare, ca urmare a eforturilor pe care le-au depus de la declanșarea crizei sanitare. Această afirmație este corelată cu declarația a 47% dintre angajați, care spun că le-a crescut productivitatea în această perioadă; cea mai mare creștere a eficienței fiind menționată în răspunsurile reprezentanților generațiilor Y – persoane născute între 1980 și 1996, și Z – persoane născute între 1996 și 2010. Această așteptare de creștere a nivelului de compensații nu își găsește, însă, răspuns, în intențiile companiilor: 77% dintre organizații se așteaptă la scăderi semnificative ale costului cu forța de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                  Întrebați despre îngrijorările pe care le-au resimțit în această perioadă, între 50 și 70% dintre angajați au plasat pe primele locuri situația financiară personală, locul de muncă, sănătatea lor, situația celor dragi, dar și evoluția economiei țării. Fără să existe variații semnificative între țări în ceea ce privește temerile cu care se confruntă angajații, studiul EY a constatat, în schimb, diferențe generaționale. Astfel, 72% din respondenții generației baby-boomers (persoane născute după război până în 1965) sunt mai interesați de mersul economiei (cifra cu 15-20% mai mare decât a celorlalte generații analizate) și mai puțin de propriul loc de muncă (46% dintre acești angajați sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, cu aproximativ 15% mai puțin decât cei proveniți din celelalte generații). 

                                                                                                                                                                                                                                                  auto

                                                                                                                                                                                                                                                  Restricțiile impuse de pandemia COVID-19 au schimbat opțiunile consumatorilor pentru mijloacele de mobilitate, majoritatea alegând să-și folosească propria mașină în locul transportului public sau al platformelor de mobilitate, arată raportul global Digital Auto Report 2020, realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.

                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, preferința pentru modalitățile alternative de mobilitate s-a redus cel mai mult în Germania, unde 77% dintre respondenți intenționează să le folosească mai puțin. Tendința este aceeași în SUA (56%) și în China (51%). În timp ce în China și în SUA, consumatorii utilizează în principal propriul vehicul, în Germania, recurg în aceeași măsură la mașina personală, bicicletă și mersul pe jos.

                                                                                                                                                                                                                                                  ”La începutul acestui an, estimările indicau o creștere a preferinței consumatorilor pentru platformele de mobilitate și a modalităților de proprietate alternative în detrimentul propriilor automobile. Pandemia a inversat, cel puțin o vreme, această tendință. Oamenii sunt foarte preocupați de sănătate și, ca urmare, caută modalități de mobilitate care le oferă mai  multă siguranță. Din acest motiv, vor continua să folosească platformele de mobilitate în măsura în care acestea vor reuși să le câștige încrederea prin măsurile de igienă și protecție care sunt acum mai importante decât prețurile reduse”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider pentru Industria Auto, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                  Ce fel de mașini sunt căutate

                                                                                                                                                                                                                                                  Consumatorii apreciază tot mai mult confortul și tehnologiile cu care sunt echipate automobilele proprii, fapt care impulsionează dezvoltarea segmentului de automobile conectate, autonome și electrice, pe termen mediu și lung. Siguranța și navigația sunt cele mai importante, urmate îndeaproape de gestionarea vehiculelor și de funcțiile vehiculului ca serviciu.

                                                                                                                                                                                                                                                  Motoarele pe benzină continuă să fie cele mai căutate atât în Germania, cât și în SUA. În schimb, în China, 68% dintre consumatorii cu vârsta sub 40 de ani preferă motoarele electrice, comparativ cu doar 46% în Germania și 37% în SUA.

                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, vehiculele electrice cu baterii (BEV) vor reprezenta 17% din vânzările de vehicule noi din Uniunea Europeană și 19% din cele din China până în 2025. În SUA vor avea o pondere de doar 5% până în 2025, din cauza unui sprijin guvernamental redus.

                                                                                                                                                                                                                                                  Parcul auto din Europa este estimat să scadă cu 1,2% până în 2035. În SUA va crește cu 1,1%, și în China, cu 3,9%, în funcție de specificul fiecăreia: creșterea cererii de mobilitate (China), preferințele clienților privind mobilitatea comună (cea mai mică în SUA) și durata medie de viață a unui vehicul (cea mai mare în Europa).

                                                                                                                                                                                                                                                  Rezultatele complete ale primei părți a raportului „Digital Auto Report 2020” pot fi găsite aici. În a doua și a treia parte a „Digital Auto Report 2020” vor fi publicate evoluția și previziunile pieței. Sondajul privind preferințele de mobilitate inclus în raport a fost efectuat în rândul a 3.000 de consumatori din Germania, SUA și China.

                                                                                                                                                                                                                                                    VestMoldTransGaz

                                                                                                                                                                                                                                                    The Republic of Moldova has changed its position in the negotiations with Gazprom on a new gas supply contract. Thanks to the commissioning of the Ungheni–Chișinău gas pipeline, Moldova’s arguments in discussing the purchase price for gas may have gained strength. The 120-kilometer pipeline will allow Moldova, which is almost 90% dependent on energy imports, to connect to the EU’s gas transportation systems, gain energy independence, ensure the security of gas supplies, increase competition on wholesale markets, and create preconditions for lowering gas tariffs for end users.

                                                                                                                                                                                                                                                    Moldova’s energy independence

                                                                                                                                                                                                                                                    Moldova’s energy policy focuses on improving integration in regional markets, enhancing energy security, complying more strictly with EU directives, increasing power generation capacity, and promoting energy efficiency and renewable energy sources. The significant changes in the country’s energy sector are part of the integration in the European energy market, as Moldova is required to harmonise its energy policy and legislation with the Energy Community Treaty. One of the main projects related to energy security is the Iași–Ungheni–Chișinău gas interconnection pipeline with Romania.

                                                                                                                                                                                                                                                    The Ungheni–Chișinău gas pipeline was commissioned in early August 2020, after a year and a half of construction. Its main task is to connect the Moldovan gas transportation system to Romania and Europe.

                                                                                                                                                                                                                                                    The technical operator of the Romanian gas transmission system, Transgaz, is responsible for the construction and functioning of the gas pipeline. From 2018 to 2020, Transgaz owned the Moldovan enterprise Vestmoldtransgaz through the Eurotransgaz company, which manages the entire Iași–Chișinău gas pipeline.

                                                                                                                                                                                                                                                    Who was there to help?

                                                                                                                                                                                                                                                    In early October 2020, Transgaz finally sold its 25% stake in Vestmoldtransgaz to the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD). The decision was approved at the general shareholders’ meeting on 5 October.

                                                                                                                                                                                                                                                    The EBRD press service said: “We believe that this is a profitable, reasonable investment, which is also strategic for Moldova. The gas pipeline will increase Moldova’s energy security by diversifying the sources of gas supplies, which is one of the conditions for the successful development of Moldova. The project helps integrate Moldova into future major gas infrastructure projects, such as the Trans Adriatic Gas Pipeline, opens access to gas sources from central European hubs, and also links to the Black Sea gas fields. Closer integration will bring additional economic benefits to consumers.”

                                                                                                                                                                                                                                                    In addition to the total cost of the €26 million project, the EU allocated a grant of €7 million for the construction of the first phase of the project, the Iași–Ungheni gas pipeline. The feasibility study for the next phase of the project, the construction of a branch from Ungheni to Chișinău, was also financed by the EU.

                                                                                                                                                                                                                                                    The Union also allocated grant funds in the amount of €46.3 million for the construction of the Onești–Gherăești–Lețcani gas pipeline in Romania within the operational programme ‘Big infrastructure’. The total investment for interconnection on the Romanian side is over €174 million.

                                                                                                                                                                                                                                                    According to the EU Delegation to Moldova: “The efficiency of using the new route will depend on the dynamics of gas prices on the regional markets. But in terms of supplies sustainability, a reliable direct connection to the EU gas network is invaluable. This project is only part of the EU’s support to strengthen the security of gas supplies.” 

                                                                                                                                                                                                                                                    The director of the Energy Community Secretariat, Janez Kopač, says that the isolation of the Moldovan gas market and the complete dependence on a single gas supplier and single gas import route have been a weak point in the country’s security of natural gas supplies for a long time. “The Iași–Ungheni–Chișinău project will correct this and provide Moldova with alternative routes and alternative suppliers,” Kopač says.

                                                                                                                                                                                                                                                    According to the Energy Community head, the completion of this additional connection with Romania, which accounts for about half of Moldova’s annual consumption, should guarantee the availability of sufficient capacity for new market participants. At the same time, Kopač also notes the uncertainty of previously expected significant new gas fields, such as the Romanian Black Sea shelf.

                                                                                                                                                                                                                                                    Supplying Moldova with gas

                                                                                                                                                                                                                                                    To ensure sufficient gas volumes for Moldova through the new pipeline during the cold season, it is necessary to increase the volume of supplies in the Iași region. To this end, Transgaz began building a new Onești–Gherăești–Lețcani gas pipeline in Romania with appropriate compressor stations. Upon completion in 2021, the necessary pressure and throughput of natural gas in the amount of 1.5 billion cubic metres per year will be provided at the junction point between Moldova’s and Romania’s gas transportation systems.

                                                                                                                                                                                                                                                    In general, according to the investment plan, Transgaz must invest €93 million in Vestmoldtransgaz, of which €38 million are a European Investment Bank loan.

                                                                                                                                                                                                                                                    According to the head of the Energy Policy Department at the Ministry of Economy and Infrastructure, Călin Negură, in addition to external financing, from 2016 to 2020, almost MDL 16 million was allocated to this project from the state budget of Moldova. This covers the cost of monitoring and managing the project.

                                                                                                                                                                                                                                                    Officials at the Ministry of Economy and Infrastructure are confident that the national gas transportation system of Moldova, which was previously connected only with the Ukrainian gas transportation system, will become more reliable and stable.

                                                                                                                                                                                                                                                    “Of course, the construction of the Iași–Ungheni–Chișinău gas pipeline is justified from several points of view, including the fact that the European Union, directly, as well as through its financial institutions (EBRD and EIB), supported and provided financing for the implementation of this strategically important project,” notes Negură.

                                                                                                                                                                                                                                                    The former head of the National Agency for Energy Regulation,Victor Parlicov, believes that the new gas pipeline will strengthen Moldova’s negotiating position, although it does not yet represent a real alternative to gas supplies at a competitive price. The expert stresses that the gas pipeline is needed for balance, and not as an alternative to supplies from Russia.

                                                                                                                                                                                                                                                    He believes that the advantages of this pipeline would be higher if it had been built earlier and if the Romanian party had made some efforts to make its own network and market more open to trade and export.

                                                                                                                                                                                                                                                    At the same time, Kopač stresses that despite the complexities of this project, the increased reliability of supplies and the opportunity for new market participants to gain access to the Moldovan gas market can lead to more competitive prices and a higher level of services for citizens.

                                                                                                                                                                                                                                                    “Moreover, Moldova has made significant progress in adopting technical regulations for the gas market (the so-called ‘grid codes’), as well as common market rules, which were developed with the support of the ‘EU4Energy’ project, funded by the EU. They are necessary for integration with the gas markets of Ukraine and Romania. The process of unbundling gas transportation services from gas supplies began with ambitious plans in 2019, but it stopped in the second half of 2020. Currently, the Moldovan authorities plan to complete the unbundling in the spring of 2021. In particular, Moldova still needs to speed up the market opening process. After all, this country used to be a trunk for gas flows from Ukraine to south-eastern Europe and has the potential to continue to play an important role in the development of the regional gas market,” concludes Kopač.

                                                                                                                                                                                                                                                    Festivalul Zilele Filmului Maghiar/Filmtettfeszt Online va avea loc pe parcursul a trei zile – sâmbătă, 31 octombrie, duminică, 1 noiembrie și luni, 2 noiembrie și va fi găzduită pe websiteul oficial al festivalului Filmtettfeszt, dar și pe websiteul Cinema Arta din Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                    De sâmbătă până luni vor fi difuzate online filme de succes din cinematografia maghiară. Ediția online vine ca o compensare mai ales pentru publicul clujean care, din cauză că unul din membrii echipei de organizare a fost infectat cu virusul SARSCoV2, nu a mai putut beneficia de proiecțiile fizice (în aer liber și la cinema Victoria) din cadrul Zilelor Filmului Maghiar/Filmtettfeszt 2020, festival programat să aibă loc în luna septembrie. Până la urmă întreaga echipă a trecut cu bine peste situație și filmele sunt pregătite.

                                                                                                                                                                                                                                                    Producțiile vor putea fi urmărite pe http://filmtettfeszt.ro/ro/program/2020/#ONL20 și pe https://www.cinema-arta.ro/program. Pe platforma Filmtettfeszt se găsește și programul detaliat al festivalului.

                                                                                                                                                                                                                                                    Filmele vor putea fi vizionate în ziua proiecției, în intervalele orare menționate în programul de mai jos, vor beneficia de subitrare în limba română și vor fi disponibile oricărui utilizator cu IP de România.

                                                                                                                                                                                                                                                    Vizionarea filmelor va fi gratuită – la fel ca în cazul festivalului fizic.

                                                                                                                                                                                                                                                    Festivalul Zilele Filmului Maghiar/Filmtettfeszt este organizat de asociația clujeană Filmtett și se află la a 20-a ediție.

                                                                                                                                                                                                                                                    PROGRAM Zilele Filmului Maghiar/Filmtettfeszt Online 2020

                                                                                                                                                                                                                                                    SÂMBĂTĂ, 31 OCTOMBRIE

                                                                                                                                                                                                                                                    10:00 – 20:00 Proiecție online pentru copii și tineret

                                                                                                                                                                                                                                                    PălărieTare și NasDeCartof

                                                                                                                                                                                                                                                    1. Bácskai Lauró István, 1978, 100’

                                                                                                                                                                                                                                                    Membrii grupului de cercetași Gâsca Sălbatică se aliază pentru a găsi niște pui de maimuță furați din grădina zoologică. Ei încearcă să remedieze tot ceea ce au stricat adulții cei neastâmpărați și indisciplinați. Pe parcursul drumului se tot întâlnesc cu intrigantul Bagaméri, vânzătorul blestemat de înghețată, care vrea și el să primească recompensa pentru găsirea maimuțelor.

                                                                                                                                                                                                                                                    19:00 – 24:00

                                                                                                                                                                                                                                                    Fotografie

                                                                                                                                                                                                                                                    1. Zolnay Pál, 1972, 77’

                                                                                                                                                                                                                                                    Filmul aparține unei mișcări foarte spectaculoase din istoria filmului maghiar: documentarismul anilor ’70, așa-numita Școală din Budapesta. Însă chiar și în cadrul acestui trend care a înglobat multiple feluri de creație, filmul lui Zolnay rămâne un fenomen aparte și izolat. Fotografie amestecă evenimente create și evenimente observate într-o măsură în care granița dintre ficțiune și realitate devine greu de identificat.

                                                                                                                                                                                                                                                    Doi tineri – unul fotograf, celălalt retușor – umblă prin regiune ca fotografi călători. Considerând meseria lor o vocație onestă, scopul lor este ca în locul fotografiilor retușate la maximum să imortalizeze chipul adevărat, mișcările specifice, privirile pline de înțeles ale oamenilor, adică să ne confrunte cu realitatea. Pe drum întâlnesc diferite persoane care preferă, însă, să evite copia fidelă a realității și vor să vadă mai degrabă sinele lor „mai frumos”.

                                                                                                                                                                                                                                                    Acest conflict se regăsește și în zilele noastre: ajunge să aruncăm o privire pe Facebook, pe Instagram sau în direcția Hollywoodului, unde în locul dramelor sociale hiperrealiste (adică întâmplări reale cu oameni reali), filmele fantastice pline de CGI (poveștile fictive ale unor ființe inexistente) sunt cele care încasează cele mai mari sume. Filmul Fotografie oferă totodată o explicație pentru această tendință: câteodată realitatea este atât de urâtă încât cei mai mulți oameni nu așteaptă reflexivitate din partea artei, ci o evadare din mizeria cotidiană spre o lume mai frumoasă și mai bună.

                                                                                                                                                                                                                                                    Filmul a fost inclus pe lista de „53 filme maghiare” alcătuită de Academia de Artă Maghiară din cele mai valoroase filme artistice maghiare ale tuturor timpurilor.

                                                                                                                                                                                                                                                    Proiecția va fi precedată de scurtmetrajele

                                                                                                                                                                                                                                                    Dune

                                                                                                                                                                                                                                                    1. Ulrich Gábor, 2020, 4’

                                                                                                                                                                                                                                                    Vocile sunt martori. Trec prin amintiri și prin vise, sunt reale sau nu – nu se știe. Unduiri între imaginație și realitate. Mintea e inundată de imagini, sentimentele pulsează întunecate. Un secret teribil în vântul care bântuie prin celulele noastre. (Karafiáth Orsolya)

                                                                                                                                                                                                                                                    Izvorul și turnul

                                                                                                                                                                                                                                                    1. Kádár Melinda, 2019, 7’

                                                                                                                                                                                                                                                    Atunci când izvorul care menține un ecosistem seacă, strigătul său de ajutor pornește un proces care consacră toate resursele lumii construirii unui turn. Acest lucru are un efect aparent devastator asupra mediului, dar turnul nu are alt scop decât să repornească izvorul.

                                                                                                                                                                                                                                                    DUMINICĂ, 1 NOIEMBRIE

                                                                                                                                                                                                                                                    19:00–24:00

                                                                                                                                                                                                                                                    Trenul fantomă: versiunile în maghiară și în română ale unei povestiri înspăimântătoare

                                                                                                                                                                                                                                                    În zilele noastre, remake-ul nu este un fenomen rar: creatori locali realizează o nouă versiune într-o altă țară sau la câteva decenii după varianta originală. Cel mai adesea, Hollywoodul este cel care „râvnește” la câte o producție de succes a unei industrii de film mai mici și o re-filmează cu o paradă a propriilor vedete. Însă remake-uri s-au făcut și cu mult înainte de epoca de aur a Hollywoodului, fiind un fenomen la fel de vechi ca filmul sonor.

                                                                                                                                                                                                                                                    Cea de-a 20-a ediție a Filmtettfeszt aduce spectatorilor săi o astfel de delicatesă din istoria filmului: filmul englez Ghost Train a avut premiera în 1931, iar doi ani mai târziu a fost lansată o versiune maghiară și una românească a acestuia. Lucrarea originală care adaptează piesa lui Arnold Ridley are și ea un aspect maghiar: a fost regizată de Bíró Lajos. Remake-urile din 1933 au fost regizate de Lázár Lajos și, respectiv, Jean Mihail, componența echipelor implicate în producția celor două filme fiind aproape identică. Remake-urile filmate cu actori maghiari și români preiau, de asemenea, mai multe înregistrări (de exemplu, fragmente ale scenei dezastrului) din filmul original, iar scenariul rescris și limbajul filmului sunt dezorientant de similare în cele două versiuni mai noi.

                                                                                                                                                                                                                                                    Conform acțiunii (comune a) filmului, se zvonește că după un accident de tren petrecut cu douăzeci de ani în urmă, în fiecare noapte trece un tren-fantomă printr-o mică gară din Anglia. Câțiva oameni pierd legătura și sunt nevoiți să-și petreacă noaptea în sala de așteptare. Pe durata nopții, ies la iveală acțiunile unei bande de infractori și chiar și secretul trenului-fantomă este relevat.

                                                                                                                                                                                                                                                    Proiectăm varianta maghiară și română a filmului într-un montaj paralel de 65–70 de minute, deoarece nimic nu e mai palpitant decât să punem una lângă cealaltă două versiuni diferite ale aceleiași opere. Filmul montat din cele două remake-uri este opera lui Kővári Szabolcs.

                                                                                                                                                                                                                                                    LUNI, 3 NOIEMBRIE

                                                                                                                                                                                                                                                    19:00–24:00

                                                                                                                                                                                                                                                    Treasure City

                                                                                                                                                                                                                                                    1. Hajdu Szabolcs, 2020, 92’

                                                                                                                                                                                                                                                    Treasure City este un film de antologie, format din mai multe povești legate împreună. Filmul tratează aspecte ale dominației și dependenței, la limita dintre ficțiune și realitate, fie că e vorba de relația de cuplu, de prietenie, relația părinte-copil sau de cea între stat și cetățean. Acțiunea se petrece într-o singură noapte și este alcătuită din mai multe povești principale, îndreptând spre povești și personaje noi: conflictul dintre un preot protestant și familia lui; aventurile fiicei adolescente unei activiste politice; criza căsătoriei unui actor de vârstă mijlocie și povestea unui director de teatru de renume și tânăra lui protejată.

                                                                                                                                                                                                                                                    Proiecția va fi precedată de scurtmetrajul

                                                                                                                                                                                                                                                    Pa, dragul meu bloc!

                                                                                                                                                                                                                                                    1. Darabos Éva, 2019, 8’

                                                                                                                                                                                                                                                    La începutul filmului, protagonista află că în curând va trebui să se mute din locuința sa care se află într-un bloc. Vestea răscolitoare trezește o multitudine de emoții. Lacrimile de adio se transformă într-un monolit de beton. Monolit care, cu impactul său, va da naștere unei panorame fictive a vieții în cartier, viață care în curând va fi parte din trecutul personajului nostru.

                                                                                                                                                                                                                                                      covid

                                                                                                                                                                                                                                                      Startup-urile din România și Republica Moldova, care dezvoltă soluții inovatoare relevante în lupta anti-coronavirus COVID 19, pot obține sprijin de maximum 500.000 de dolari într-o competiție lansată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

                                                                                                                                                                                                                                                      Înscrierile la programul Star Venture se fac AICI, până pe 22 noiembrie 2020. În urma sesiunii de aplicări, vor fi selectate startup-urile care vor participa la competiția propriu-zisă, care va avea aloc pe 17 decembrie 2020. Startup-urile alese în urma preselecției vor fi anunțate până pe 7 decembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                      În urma competiției, startup-urile vor avea ocazia să câștige unul dintre cele 5 premii puse în joc, în valoare de câte 500.000 de dolari, constând în cash, vouchere, mentorat, consiliere de business și alte servicii în cadrul programului. De asemenea, participanții vor avea acces la potențiali investitori internaționali.

                                                                                                                                                                                                                                                      Condiții de participare la programul Star Venture:
                                                                                                                                                                                                                                                      – Se caută startup-uri din 30 de țări, inclusiv România și Republica Moldova.
                                                                                                                                                                                                                                                      – Cifra de afaceri sub 1 milion de euro pe an.
                                                                                                                                                                                                                                                      – Mai puțin de 5 ani experiență în business.
                                                                                                                                                                                                                                                      – Să posede tehnologii cu capacitate de dovedită de scalare.
                                                                                                                                                                                                                                                      – Să aibă aplicabilitate în domenii ca:

                                                                                                                                                                                                                                                      • inovații în sănătate, care ajută la tratarea, testarea și monitorizarea pandemiei de coronavirus,
                                                                                                                                                                                                                                                      • inovații privind stilul de viață, care aduc beneficii mediului sau calității vieții în timpul și după pandemie,
                                                                                                                                                                                                                                                      • inovații de proces de business în domenii variate (ex. proceduri, soluții, produse etc.) care reprezintă o contribuție semnificativă la îmbunătățirea operațiilor de afaceri în tipul pandemiei… Mai multe detalii aici

                                                                                                                                                                                                                                                      Pandemia de Covid-19 a generat un seism economic destul de puternic și-n Republica Moldova, dar a adus și revelații: dacă exportul de produse vinicole, domeniu de tradiție, se cifrează la 240 millioane de dolari anual, exporturile de componente auto au ajuns la 730-740 de milioane.

                                                                                                                                                                                                                                                      Datele au fost prezentate de Dep. Igor Munteanu, Președinte, Comisia de control al finanțelor publice, Parlamentul Rep. Moldova, în cadrul celei de-a patra ediții a dezbaterii video, parte a programului Integrare Economică Europeană, organizate pe 22 octombrie și având ca temă: ”Efectele Crizei Covid-19 asupra politicilor fiscale și alte politici publice”.

                                                                                                                                                                                                                                                      Este un factor nou, un element care vorbește despre reindustrializarea unei părți a economiei naționale și este un lucru foarte bun, pentru că ținem oamenii angajați și cu salariu mai mare decât cel mediu pe economie”, a comentat dep. Munteanu.

                                                                                                                                                                                                                                                      Incertitudini pe linie

                                                                                                                                                                                                                                                      Suntem foarte puternic afectați de această pandemie sub toate aspectele. Sunt foarte multe incertitudini legate de comportamentul de consum al populației și, de asemenea, incertitudini legate de repunerea pe făgaș normal a activităților productive. Desigur, este greu de comparat economia României cu cea a Republicii Moldova, anumite tendințe și pattern-uri sunt păstrate, odată cu proporțiile acestei comparații, dar trebuie să spunem că, în cazul Republicii Moldova, deciziile de politică economică au fost mult mai proaste, încă de la începutul pandemiei. S-au răsfrânt asupra stării de sănătate economică a companiilor din sectorul privat. În primele trei luni de pandemie, comerțul extern din Republica Moldova s-a redus cu 25 de procente, au scăzut importurile și exporturile. Exporturile, după o cădere de 35 de procente în luna aprilie, au început să își revină în luna iulie, căderea fiind de doar 5%. Importurile au scăzut în anul 2020 cu 27 de procente”, a fost tabolul economic, zugrăvit de parlamentarul modovean.

                                                                                                                                                                                                                                                      Sprijinul UE, o necesitate

                                                                                                                                                                                                                                                      În aceste condiții, potrivit alesului, ”Republica Moldova are nevoie urgent de un sprijin din partea Uniunii Europene, pentru a accelera liberalizarea pieței produselor petroliere și susține întărirea capacităților Consiliului Concurenței și a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetic”.

                                                                                                                                                                                                                                                      Progrese, în domeniul financiar

                                                                                                                                                                                                                                                      În domeniul financiar, Republica Moldova a realizat anumite progrese, mai ales că trebuie să comparăm cu fraudele din sistemul bancar din anul 2014, în sistemul bancar a fost transparentizat acționariatul, au venit bănci cu capital din Uniunea Europeană, inclusiv din România, drept consecință, sistemul bancar a fost pregătit de această criză și nu a fost afectat esențial. Leul moldovenesc s-a depreciat nesemnificativ față de euro și dolar, dar s-a apeciat foarte mult față de valutele regionale. Avem nevoie de un sistem unic de reglementare în domeniul financiar-bancar, după modelul german. Ministerul Finanțelor propune o reevaluare a tuturor acestor instrumente de fiscalitate pentru că nu are niciun sens economic să menținem o rată de 7 procente TVA la zahăr, în detrimentul altor subsisteme ale agriculturii”, a mai spus Igor Munteanu.

                                                                                                                                                                                                                                                      Ce este Integrare Economică Europeană

                                                                                                                                                                                                                                                      Programul de cooperare economică transfrontalieră Integrare Economică Europeană a fost lansat de Oameni și Companii în iunie 2020, cu sprijinul partenerilor AdInterim Consultum și Camera de Comerț și Industrie Iași.

                                                                                                                                                                                                                                                      Programul urmărește coagularea unei comunități relevante, care să susțină schimbul de bune practici, discuțiile și dezbaterile între partenerii mediului de business care operează în interiorul şi în afara graniţei, pentru identificarea soluţiilor de accelerare a integrării economice, în noul context generat de COVID-19. Programul conține dezbateri video lunare și are o secțiune dedicată, pe platforma GlobalManager.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                      Răspunzând joi la întrebările participanților la clubul de discuții Valdai, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Republica Moldova depinde încă economic de Federația Rusă și va pierde multă fără piețele de desfacere rusești, scrie economica.md. În acest context, Putin a îndemnat moldovenii să-l voteze pe președintele actual Igor Dodon, care contribuie la consolidarea relațiilor economice dintre cele două țări.  

                                                                                                                                                                                                                                                      Sperăm foarte mult ca la următoarele alegeri din Moldova, poporul moldovenesc să aprecieze eforturile depuse de președintele actual al republicii pentru a construi relații cu Rusia „, a spus Putin,

                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit acestuia, ei văd la Moscova ce se întâmplă în jurul Moldovei și cunosc nevoile poporului moldovenesc atât în ​​dezvoltarea democrației, cât și în dezvoltarea economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                      „Cine cumpără vin moldovenesc? Vor cumpăra vin moldovenesc în Franța? Cine are nevoie de el pe piețele europene, acolo nici cu al lor nu au ce face”, a spus președintele rus, specificând că ar exista războaie comerciale între vinificatorii din diferite țări ale UE.

                                                                                                                                                                                                                                                      Și, potrivit lui Putin, nu este vorba doar despre vin. „Și alte sectoare ale economiei sunt atât de conectate cu Rusia încât pur și simplu nu pot exista în mod normal. Până în prezent, în orice caz, această producție (moldovenească) nu este cerută nicăieri decât pe piața rusă”, a subliniat el.

                                                                                                                                                                                                                                                      Statisticele îl contrazic pe președintele rus

                                                                                                                                                                                                                                                      Cât adevăr are Putin și în ce măsură Republica Moldova mai este legată economic de Federația Rusă?

                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit ultimelor date actualizate în ce privește comerțul exterior al Republicii Moldova, plasate pe site-ul Biroului Național de Statistică, în primele opt luni ale anului în curs Rusiei i-au revenit 9,75% din exporturile moldovenești iar României – 27,55%. În condițiile guvernării lui Dodon, care a avut toate posibilitățile să redeschidă piața rusească pentru mărfurile moldovenești, ponderea acesteia în totalul de exporturi a crescut cu doar cu 0,76 puncte procentuale de la începutul anului. În anul 2019 26,8% din mărfurile moldovenești au ajuns în România și doar 8,99 în Rusia. Exporturile moldovenești în UE s-au ridicat la aproape 65%, pondere similară cu cea de anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                      În ce privește exporturile de vin, și aici președintele rus dezinformează. Potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), anul trecut 13,8% din exporturile de vin  moldovenesc îmbuteliat au ajuns în România, 12,8% – în Polonia și doar 12,7% în Federația Rusă. Alte 11,9% au ajuns în China iar 11,5% – în Cehia. Altfel spus, 12,7% din exporturi sunt prea puțin pentru a afirma că fără piața rusească, Moldova se prăpădește.

                                                                                                                                                                                                                                                      Tot ONVV anunță că vinurile în vrac au ajuns în cea mai mare parte în Belarus, piață care deține 43% din totalul cantității de vin moldovenesc exportat în vrac și 39% din totalul veniturilor acumulate.

                                                                                                                                                                                                                                                      Și remiterile din Rusia sunt în scădere

                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit unor date făcute zilele trecute publice de Banca Națională a Moldovei (BNM), în luna septembrie 2020, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de 148,47 milioane de dolari, fiind înregistrată o creștere puternică a acestui indicator, cu 48,1 la sută față de septembrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                      În același timp, din Rusia care domina cândva fără drept de apel topul țărilor de unde proveneau remiterile moldovenilor, au intrat doar 20,12 milioane de dolari ceea ce reprezintă 13,5% din total. La acest capitol, Rusia este abia pe locul trei după Israel de unde au provenit 17,5% din remiteri și Italia cu 13,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                      Ponderea intrărilor din Uniunea Europeană a crescut în septembrie cu 51%. Și asta, în condițiile BREXIT-ului, când statisticile sunt afectate de ieșirea Marii Britanii din UE. Dacă facem abstracție de Marea Britanie în statisticile din 2019, atunci creșterea intrărilor de remiteri din țările UE în Republica Moldova ar fi chiar de 77%. În timp ce cele din Rusia sunt în scădere continua.

                                                                                                                                                                                                                                                      Altfel spus, în condițiile coronacrizei și recesiunii instalate deja în al doilea trimestru al anului curent, moldovenii văd salvarea în emigrarea la muncă în Uniunea Europeană și, în general, în Occident. De altfel, aceste remiteri mai țin, într-o oarecare măsură, pe linia de plutire, economia șubredă a Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                      Gazul rusesc nu mai este singura sursă accesibilă pentru Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                      Importurile din Federația Rusă în Republica Moldova s-au redus cu 4% în primele opt luni ale anului, în special datorită scăderii consumului de gaze naturale dar și ieftinirii acestora ca efect al coronacrizei.

                                                                                                                                                                                                                                                      Amintim că gazul rusesc era cea de-a treia pârghie de presiune asupra Republicii Moldova, politicienii rusofili de la Chișinău speculând adesea cu faptul că, în schimbul atitudinii servile față de Kremlin, Republica Moldova va avea gaze ieftine de la ruși. Iată că, în ianuarie-octombrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2019,importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au scăzutcu 28% pe fundalul unei ierni extrem de călduroase și al opririi unor întreprinderi energofage în legătură cu starea de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                      Mai mult, în august, din august, după ce a fost dat în exploatare gazoductului Ungheni-Chișinău, Republica Moldova are posibilitatea să importe peste jumătate din necesarul de gaze din România, iar peste un an va putea importa întreaga cantitate. Totodată,  după ce la finele lunii curente, în Republica Moldova va intra în vigoare al treilea  pachet energetic al Uniunii Europene, gazele pot fi cumpărate de pe piețele europene prin intermediul traderilor.

                                                                                                                                                                                                                                                      În concluzie, contrar declarațiilor lui Putin la Valdai, relațiile economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă s-au redus semnificativ în ultimii ani, ultima ajungând un partener economic de importanță medie pentru statul moldovenesc, un statut firesc de altfel dată fiind depărtarea Rusiei și locul acesteia în strategiile pe termen lung ale Chișinăului, care se orientează în continuare spre apropierea de Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                      Starbyte, unul dintre principalii jucători din sectorul IT din România, lansează o nouă soluție pentru companii și instituțiile care doresc să afle în timp real dacă angajații sau vizitatorii poartă mască de protecție și, la fel de important, dacă aceasta este utilizată corect.

                                                                                                                                                                                                                                                      Soluția este parte integrantă din aplicația 4Apply, o aplicație de înrolare digitală a unui client persoană fizică sau juridică, utilizată în special până acum pentru procesul de pre-aprobare a creditelor online și deschidere de cont.

                                                                                                                                                                                                                                                      Astfel, cu ajutorul algoritmilor de detecție și recunoaștere a feței, aplicația poate diferenția persoanele care poartă mască de cele care nu poartă, atenționând atunci când cei din urmă nu se supun regulilor.

                                                                                                                                                                                                                                                      Aplicația poate fi utilă pentru identificarea tuturor persoanelor care nu respectă obligativitatea de a purta masca corect, pe nas și gură, în toate spațiile în care aceasta este obligatorie. Atunci când camera surprinde o persoană care nu se conformează, o notificare va fi trimisă administratorului/responsabilului.

                                                                                                                                                                                                                                                      În condițiile înmulțirii alarmante a numărului de persoane infectate, nevoia de a identifica în timp real persoanele care nu poartă mască a devenit o necesitate, dar și o obligație morală pentru organizațiile care au spații tranzitate. Soluția noastră le oferă șansa de a reacționa prompt și de a preveni posibile infectări și suntem mândri că putem contribui în acest fel la limitarea răspandirii virusului. La Starbyte, inovația este mereu pusă în slujba utilizatorilor, așa că vom dezvolta în continuare tehnologii utile și ușor de implementat.“ a declarat Adrian Băcăianu, Director General Starbyte.

                                                                                                                                                                                                                                                      Despre 4Apply

                                                                                                                                                                                                                                                      Dezvoltată de Starbyte, 4Apply reprezintă o alternativă 100% românească, destinată instituțiilor financiare, companiilor de asigurări și oricărei firme care dorește să implementeze un flux de înrolare sau de creditare online, automatizat, folosind date biometrice. În plus, soluția este flexibilă și poate fi adaptată pentru orice alte tipuri de servicii care au nevoie de preluare și validare date alături de emiterea unei semnături electronice, dacă este necesar. 4Apply permite integrarea cu orice furnizor autorizat de servicii de semnătură digitală pentru ca utilizatorul să semneze la distanța documentele puse la dispoziție în flux.

                                                                                                                                                                                                                                                      Platforma se conectează cu furnizori de semnatură digitală și astfel se pune la dispoziție un flux complet prin care utilizatorii pot semna digital documentele necesare direct pe telefon, PC sau tabletă, iar verificarea identității se realizează în timp real.

                                                                                                                                                                                                                                                      Astfel, prin aplicația dezvoltată de Starbyte se realizează o verificare rapidă a solicitantului prin implementarea unui flux de pași care ghidează utilizatorul în mod intuitiv pentru a valida atât identitatea acestuia, cât și elementele de securitate a documentului de identitate.

                                                                                                                                                                                                                                                      Platforma folosește sisteme de urmărire și recunoaștere facială avansate dezvoltate în cadrul companiei astfel încât datele biometrice ale utilizatorului să fie protejate. 

                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, algoritmii anti-spoofing permit identificarea facilă a unei încercari de fraudă, 4Apply putând distinge o imagine sau un videoclip de mișcarea unei persoane reale.  Platforma oferă inclusiv opțiuni precum videostreaming pentru a intra în legatură cu un operator, liveness detection, document management și un modul de risc pentru evaluarea angajatorului unei persoane fizice sau evaluarea unei companii.
                                                                                                                                                                                                                                                      Datele din documentele de identitate sunt extrase prin tehnologia OCR, platforma fiind capabilă să corecteze deformarea perspectivei imaginii prin algoritmii de procesare a imaginii. Mai mult, 4Apply extrage informațiile personale și validează elementele de siguranță ale cărții de identitate. Sistemul de extragere a datelor este dezvoltat intern și nu folosește servicii externe, astfel că extragerea informațiilor din ID-ul clientului este efectuată în siguranță, iar datele sunt procesate în conformitate cu regulamentul GDPR. 

                                                                                                                                                                                                                                                      Despre Starbyte

                                                                                                                                                                                                                                                      Starbyte este o companie cu capital 100% românesc, specializată în soluții software pentru sectorul financiar-bancar, asigurări și gestionarea riscurilor. Compania este prezentă pe piață din 2010.

                                                                                                                                                                                                                                                      Agresiunea care a luat cândva amploare în curtea școlii își face resimțită prezența și în spațiile profesionale din ce în ce mai mult. Mulți dintre cei care se confruntă cu bullying-ul sunt adesea rezervați în a-și împărtăși experiența sau, pur și simplu, nu conștientizează că sunt victimele unui abuz. Și din acest motiv e important să acordăm o atenție mai mare bullying-ului ca fenomen organizațional.

                                                                                                                                                                                                                                                      Ce reprezintă Bullying-ul la locul de muncă și care sunt caracteristicile sale?

                                                                                                                                                                                                                                                      Termenul bullying este preluat din limba engleză și poate fi tradus ca intimidare, terorizare, brutalizare sau hărțuire.

                                                                                                                                                                                                                                                      Bullying-ul presupune expunerea repetată și frecventă la intenții ostile exercitate de o altă persoană sau grup de persoane. Caracteristicile cheie ce fac posibilă diferențierea acestui comportament față de alte comportamente agresive sunt: 1) intenționalitate – hărțuitorul/agresorul are intenția să rănească pe cineva; 2) repetarea pe o perioadă de timp– victima este rănită frecvent; 3) dezechilibru de putere între victimă(e) și agresor(i) – hărțuitorul își alege victima care este percepută ca fiind slabă și vulnerabilă, și care nu are capacitatea de a se apăra singură.

                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși, o condiție prealabilă esențială este percepția că trebuie să existe un dezechilibru al puterii (de regulă o persoană într-o poziție mai înaltă decât victima). Bullying-ul are un caracter intenționat și de durată, cu scopul de a domina și de a provoca teamă cuiva care este perceput ca fiind vulnerabil.

                                                                                                                                                                                                                                                      Cercetările efectuate până în prezent au conchis că bullying-ul nu este un fenomen ce apare doar o singură dată, ci persoanele care sunt hărțuite sunt de cel puțin două sau trei ori pe lună. The US Workplace Bullying Survey (2017) speculează faptul că aproape 60% dintre angajații din Statele Unite sunt afectați de acest fenomen. Spre deosebire de alte țări, în România, comportamentul de hărțuire a început să fie investigat doar recent, dar într-un mod bine structurat. România este una dintre țările din Europa în care se înregistrează cele mai mari valori privind implicarea în comportamente de hărțuire.

                                                                                                                                                                                                                                                      Care sunt personajele implicate în contextul hărțuirii de la locul de muncă?

                                                                                                                                                                                                                                                      Principalele roluri în contextul hărțuirii sunt cele de agresor și victimă. Mai recent, însă, aceste roluri au fost subdivizate. Astfel, avem victime provocative, victime și agresori pasivi sau agresivi, și agresori vindicativi, inteligenți sau mai puțin inteligenți, hărțuitor agresiv și hărțuitor anxios. Hărțuitorul agresiv este descris ca fiind activ, impulsiv, asertiv, puternic, și ușor de provocat, în timp ce hărțuitorul anxios îl urmează pe cel agresiv, dar este caracterizat prin stimă de sine scăzută, lipsa încrederii în sine și prin accese de furie.

                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, studiile au asociat hărțuitorii cu probleme de externalizare, cum ar fi tulburări de comportament, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție sau consum de substanțe. Pe de altă parte, victimele cel mai adesea au probleme de internalizare, cum ar fi anxietatea și frica.

                                                                                                                                                                                                                                                      Mai multe despre acest fenomen puteți citi aici.

                                                                                                                                                                                                                                                      Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                      În ultima săptămână, scena politică de la Chișinău a fost marcată de un scandal, care promite a fi începutul unui război crâncen între Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, aflat la guvernare și ghidat din umbră de serviciile secrete rusești, și societatea civilă din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                      La începutul săptămânii, portalul de investigații jurnalistice RISE Moldova a publicat un material, elaborat de comun acord cu centrul de investigație DOSIE (Dosarul), care adună informații despre activitățile ilegale ale regimului Putin din Federația Rusă și îl are printre fondatori pe unul dintre oponenții președintelui rus, Vladimir Hodorkovski.

                                                                                                                                                                                                                                                      Subdiviziune moldovenească a serviciilor secrete rusești

                                                                                                                                                                                                                                                      Acest centru de investigații (DOSIE) a intrat în posesia unor acte care demonstrează relațiile dintre unii politicieni moldoveni de stânga cu așa-numita „subdiviziune moldovenească” a Departamentului pentru relații interregionale și culturale cu țările străine din cadrul Administrației Președintelui Federație Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit datelor celor de la „DOSIE”, în afară de „stabilirea relațiilor” și „analiza detaliată a materialelor”, în lista sarcinilor acestui departament intră informarea lui Putin despre situația din Armenia, Azerbaidjan, Georgia (inclusiv Abhazia și Osetia de Sud), Uzbekistan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Kazahstan, Țările Baltice și Republica Moldova (inclusiv Transnistria).

                                                                                                                                                                                                                                                      Șeful Departamentului este generalul SVR (Serviciul de spionaj extern rus) Vladimir Cernov iar șeful subdiviziunii moldovenești – colonelul SVR Igor Maslov.

                                                                                                                                                                                                                                                      Acest Maslov este coordonatorul mai multor politicieni din Republica Moldova, inclusiv al lui Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                      Subalternii lui Maslov au sarcina de a „supraveghea” viața politică din Republica Moldova: întocmesc note informative și rapoarte despre politicieni, monitorizează informațiile cu caracter compromițător, redactează discursurile care se referă la Republica Moldova, atât pentru demnitarii și politicienii ruși, cât și pentru cei moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                      Datele analizate de centrul DOSIE arată că Igor Maslov expediază notele întocmite de subalterni șefului său direct – generalului Cernov iar acesta o transmite cartierului general al SVR, dar și șefului adjunct al Administrației Președintelui Federației Ruse, Dmitri Kozak.

                                                                                                                                                                                                                                                      Kozak este responsabil de relațiile cu țările CSI și cele ale Uniunii Economice Euroasiatice și face parte din cercul oamenilor apropiați de președintele rus, Vladimir Putin.

                                                                                                                                                                                                                                                      Păpușarii lui Dodon din serviciile secrete rusești

                                                                                                                                                                                                                                                      Investigația celor de la DOSIE arată cum pe durata lungii sale cariere politice, deputatul, iar ulterior președintele Igor Dodon, era coordonat de „subdiviziunea moldovenească” de la Kremlin cu care el, dar și alți politicieni din Republica Moldova, țineau legătura prin intermediari sau chiar direct.

                                                                                                                                                                                                                                                      Doar în 2016 – anul în care a fost ales președinte al Republicii Moldova, Dodon a luat avionul spre capitala rusă de cel puțin 10 ori.

                                                                                                                                                                                                                                                      Informația celor de la DOSIE este confirmată de agenda întâlnirilor lui Dodon pe care actualul președinte a salvat-o într-un telefon BlackBerry de care s-a folosit până la mijlocul anului 2017. De remarcat că nickname-ul (porecla) lui Dodon în discuțiile din grupurile private de pe acest telefon era Kremlinovici.

                                                                                                                                                                                                                                                      RISE Moldova a intrat în posesia agendei, a analizat-o și a prezentat dovezi ale interacțiunii lui Dodon cu reprezentanții mașinăriei ruse de propagandă și strategii politice care consolidează informațiile centrului DOSIE.

                                                                                                                                                                                                                                                      Investigația mai arată cum și alți fruntași ai socialiștilor sunt în relații strânse cu serviciile rusești. Spre exemplu, este prezentată o fotografie cum deputatul socialist Bogdan Țîrdea vobește cu unul din angajații subdiviziunii lui Maslov chiar la balconul sediului PSRM. În același timp, Igor Dodon iese din aceeași clădire. Imaginea ar putea fi o dovadă că Dodon și socialiștii tocmai încheiaseră o ședință cu coordonatorii lor de la Kremlin.

                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit unei afirmații a candidatei la postul de președinte Maia Sandu, făcută la o emisiune TV, în prezent, la Chișinău se află „un desant” format din 33 de specialiști în tehnologii politice de la Moscova, de fapt fiind vorba în cea mai mare parte de ofițeri ai serviciilor secrete ruse, care au misiunea să-l facă cu orice preț pe Dodon președinte pentru a doua oară.

                                                                                                                                                                                                                                                      Se așteaptă o fraudare masivă pe filiera transnistreană

                                                                                                                                                                                                                                                      Însă, potrivit ultimelor tendințe, șansele lui Dodon sunt tot mai mici. Iar pentru a-și atinge obiectivul, staff-ul electoral al acestuia, consolidat cu ofițeri SVR și note analitice de la Kremlin, este gata să recurgă și la o falsificare masivă a votului.

                                                                                                                                                                                                                                                      În acest context se încadrează mai multe declarații ale politicienilor moldoveni dar și a unor cercuri diplomatice occidentale și rusești.

                                                                                                                                                                                                                                                      Săptămâna trecută, ambasadorul american la Chișinău, Dereck Hogan, a declarat că va urmări foarte atent, alegerile de la 1 noiembrie, votul locuitorilor din regiunea transnistreană și și-a exprimat speranța că nu se vor fi acțiuni de manipulare a voturilor transnistrenilor așa cum s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2019. Declarația ambasadorului vine în contextul unor semnale clare că se pregătește din nou un vot masiv al deținătorilor de buletine de identitate moldovenești din regiunea transnistreană cum s-a întâmplat în 2016 dar și la parlamentarele din februarie, 2019. Atunci, zeci de mii de locuitori ai regiunii separatiste au fost aduși organizat în secțiile de votare și au votat pentru candidații pro-ruși. Unii din votanți au recunoscut pentru presă că chiar au fost plătiți pentru asta. Acum guvernarea lui Dodon de la Chișinău dar și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselschi pregătesc din nou un exod masiv al transnistrenilor la urne, ultimul chiar renunțând pentru perioada alegerilor la interdicțiile de circulație peste frontiera administrativă cu partea constituțională a Republicii Moldova în vigoare mai toată perioada pandemiei.

                                                                                                                                                                                                                                                      Hoțul strigă „prinde hoțul”

                                                                                                                                                                                                                                                      Deși declarația lui Hogan avea suficient temei, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat că americanii ar umbla cu „telecomanda” la moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                      Tot atunci, Lavrov a vorbit despre ONG-uri ca despre un pericol: „Trebuie să fim mai activi pe partea de societate civilă, inclusiv la finanțare. Chiar dacă nu ONG-urile sunt cele care conduc, ele sunt influente și majoritatea primesc finanțare 100% din banii guvernului american”.

                                                                                                                                                                                                                                                      Marți, 20 octombrie, și șeful Serviciului de spionaj extern al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a acuzat Statele Unite că ar pune la cale o „revoluție” cu ocazia alegerilor prezidențiale, prevăzute la 1 noiembrie, în Republica Moldova, după modelul din Belarus și Kîrgîzstan, aceste foste republici sovietice fiind zguduite în prezent de proteste contra fraudării alegerilor.

                                                                                                                                                                                                                                                      Narîșkin mai menționează că Departamentul de Stat al SUA ar fi dat indicații Ambasadei americane din Chișinău să se pregătească de proteste în masă în cazul realegerii lui Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                      Atac asupra societății civile și presei libere

                                                                                                                                                                                                                                                      A doua zi, la 21 octombrie, deputatul socialist Bogdan Țîrdea, cel fotografiat alături de consultantul din serviciile rusești pe balconul sediului socialiștilor moldoveni, a lansat o carte cu acuzații grave la adresa ONG-urilor și mass-media din Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                      Acesta susține că prin societatea civilă pe care o sprijină în Moldova, „donatorii străini și-au creat aici o armată din 82 mii de oameni, care în momente strategice se implică în lupte”. Mai mult, în consonanță cu declarațiile lui Lavrov și Narîșkin, Țîrdea susține că această rețea de ONG-uri „a devenit o caracatiță”, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, în mass-media și domeniul științific.

                                                                                                                                                                                                                                                      Socialistul operează cu mai multe concluzii manipulatorii și informații false pentru a crea impresia că societatea civilă din Republica Moldova ar lucra împotriva interesului național.

                                                                                                                                                                                                                                                      În replică, șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko, s-a declarat „consternat de atacurile dure, nefondate și rău-intenționate, lansate la adresa societății civile și a mass-media independente din Republica Moldova”. Potrivit lui Michalko, pentru orice stat democratic, prezența unei societăți civile puternice și mass-media independente reprezintă „elemente necesare, care asigură progresul, dezvoltarea, transparența și împuternicesc cetățenii”.

                                                                                                                                                                                                                                                      Dodon este chemat să-și explice poziția față de atacul lui Țîrdea

                                                                                                                                                                                                                                                      Vineri dimineață, 23 octombrie, societatea civilă din Republica Moldova, reprezentată de către Platforma Națională a Societății Civile din Parteneriatul Estic, precum și alte organizații, a emis o declarație sub formă de alertă publică prin care își manifestă îngrijorarea față de atacurile fără precedent la adresa organizațiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare și democrației, lansate de către deputatul Bogdan Țîrdea.

                                                                                                                                                                                                                                                      Acest atac constă în discreditarea, pe bază de falsuri și acuzații defăimătoare, a societății civile în ansamblul ei, dintre care ținta predilectă au fost organizațiile care lucrează cu precădere în domeniul apărării drepturilor omului, al reformei justiției, al combaterii corupției, al libertății presei, al reformelor pro-europene, al reformelor în domeniul social și medical”, se spune în declarație.

                                                                                                                                                                                                                                                      Societatea civilă de la Chișinău atrage atenție asupra faptului că atacul copiază tehnicile de dezinformare și de discreditare a adversarului specifice regimurilor totalitare, înainte de a acționa pentru eliminarea lui.

                                                                                                                                                                                                                                                      Semnatarii alertei publice, atrag atenția întregii societăți din Republica Moldova și partenerilor externi că atacul deputatului nu este doar un simplu exercițiu oratoric de inspirație totalitară, ci este un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, ei solicită Parlamentului, Guvernului, PSRM și altor politicieni dar și președintelui moldovean Igor Dodon să se distanțeze și să se dezică de manipulările lansate de deputatul Țîrdea și să nu le încurajeze sau să le preia. Dat fiind rolul său în stat, poziția pe care Dodon o adoptă este esențială pentru a transmite public dacă el respectă sau nu Constituția și legile din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                      Rusia va face tot posibilul pentru a păstra avanpostul geopolitic moldovenesc

                                                                                                                                                                                                                                                      Atacul lui Țîrdea la societatea civilă dar și reacțiile venite din partea oficialilor ruși, inclusiv a șefului serviciilor secrete externe Narîșkin arată că Rusia va face tot posibilului pentru a nu pierde avanpostul geopolitic din Republica Moldova, asigurat prin controlul lui Dodon și a partidului socialiștilor de la guvernare. Și așa cum o victorie onestă a lui Dodon este tot mai puțin probabilă, se pregătește terenul pentru falsificarea masivă a votului. Evident că primii care ar reacționa la aceste falsificări ar fi societatea civilă și mass-media independentă. Atacurile la adresa societății civile și a presei libere nu sunt decât partea unei campanii masive de defăimare, care are drept scop slăbirea și reducerea la tăcere a acestora după fraudarea alegerilor în favoarea lui Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                      Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                        15 companii din stânga Nistrului își vor putea crea site-uri cu ajutorul platformei GoOnline, datorită asistenței acordate de Uniunea Europeană prin intermediul Programului UE „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD.

                                                                                                                                                                                                                                                        GoOnline va oferi solicitanților un set de servicii digitale, care include crearea unei pagini web, conectarea la sistemele de livrare, branding, comunicare, design și management a rețelelor de socializare. Toate aceste instrumente, dezvoltate în mai puțin de o lună, vor ajuta antreprenorii să fie mai aproape de clienții lor și să se adapteze la noile realități impuse de criza pandemică. 

                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru noi este foarte important să susținem antreprenorii care întâmpină dificultăți legate de digitalizarea afacerilor și să le propunem soluții complexe pentru dezvoltare. Ne bucurăm că suntem partenerii programului GoOnline și să susținem dezvoltarea afacerilor în stânga Nistrului”, afirmă Zinaida Emelianova, directoarea OSC Agenția pentru Inovare și Dezvoltare din Tiraspol.

                                                                                                                                                                                                                                                        În următoarele trei luni, cereri de înregistrare pot depune întreprinderi specializate în: producerea articolelor de decor, vinificație, turism, industria ușoară, agricultură, produse de patiserie, producerea mobilierului, producerea jucăriilor pentru copii, producerea încălțămintei, servicii creative precum creare de animații, video, spectacole, evenimente, predarea limbilor străine, etc.

                                                                                                                                                                                                                                                        Serviciile platformei sunt deschise de asemenea pentru companiile sau liber profesioniștii din industria creativă care prestează servicii digitale, cum ar fi IT, marketing, comunicare, design, dezvoltarea de afaceri, integrare plăți, logistică și livrare.

                                                                                                                                                                                                                                                        Programul UE Măsuri de promovare a încrederii facilitează accesul egal și echitabil la oportunități economice pe ambele maluri ale râului Nistru, prin transformarea digitală a afacerilor, ajutându-le să devină reziliente inclusiv la perturbările provocate de criza COVID”, spune Elena Cabac, coordonatoare de proiect în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD.

                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru a beneficia de serviciile platformei GoOnline, companiile și experții trebuie să se înregistreze, completând acest formular pe pagina web goonline.md. Costurile serviciilor digitale vor fi acoperite de Programul UE.

                                                                                                                                                                                                                                                        În perioada aprilie – august, 60 de întreprinderi au beneficiat de suport pentru elaborarea vitrinelor web, a identităților vizuale, a paginilor pe Facebook și Instagram sau pentru conectarea la sisteme de plăți electronice. 

                                                                                                                                                                                                                                                        Proiectul are și o componentă educațională, periodic fiind organizate webinare cu experți în e-commerce. Evenimentele sunt anunțate pe paginile de Facebook GoOnline și Agency Innovation.

                                                                                                                                                                                                                                                        Programul GoOnline a fost lansat de echipa Artcor ca răspuns la criza cauzată de COVID-19. Pentru noi a fost extrem de important să oferim, pe de o parte, un prim ajutor digital IMM-urilor care au fost afectate de pandemie, iar pe de altă parte să creăm oportunități de colaborare pentru agențiile digitale”, susține Viorica Cerbușca, directoarea centrului Artcor și coordonatoarea programului GoOnline.

                                                                                                                                                                                                                                                        GoOnline este un proiect inițiat de Asociația Companiilor de Creație din Moldova și implementat de Centrul Industriilor Creative Artcor. Platforma, lansată în aprilie 2020, este susținută de Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie; Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare în cadrul Proiectului „Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova” realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation, partenerul Agenția de Investiții a Republicii Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD.

                                                                                                                                                                                                                                                        Rolul principal al băncilor tradiționale de a finanța economia este tot mai amenințat de către furnizorii alternativi de capital (instituții nefinanciare), conform raportului ”Securing your tomorrow, today. The future of financial services” realizat de PwC la nivel global. Studiul estimează că în perioada post pandemie contribuția acestor jucători netradiționali va crește, după ce, în ultima decadă, am asistat la o inversare a trendurilor.

                                                                                                                                                                                                                                                        Un aspect important de semnalat este faptul că împrumuturile în dolari acordate de către instituțiile nefinanciare au depășit ritmul de creștere al creditorilor tradiționali. Astfel, finanțarea oferită de instituții nefinanciare a înregistrat o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 2,3%, semnificativ mai mare decât cea înregistrată de instituțiile de creditare tradiționale, de 0,6%. În 2019, instituțiile nefinanciare – inclusiv fondurile private de capital și fondurile suverane – au acordat împrumuturi în valoare de 41 de miliarde de dolari, comparativ cu 38 de miliarde de dolari acordate de creditorii tradiționali.

                                                                                                                                                                                                                                                        Întrucât așteptările consumatorilor se schimbă, băncile vor fi nevoite să-și îmbunătățească nivelul serviciilor atât în ​​ceea ce privește condițiile și serviciile de creditare, cât și soluțiile de consiliere și asistență, similar cu cele oferite de jucători netradiționali. Coroborat cu faptul că este probabilă o scădere a activelor ca urmare a pandemiei care poate limita capacitatea de creditare a băncilor, în special în Europa, vom vedea o accelerare a creditării din surse alternative. Sursele netradiționale de finanțare, cum ar fi fondurile private de investiții, fondurile suverane de investiții, fondurile de credit și guvernele, vor fi astfel nevoite să acopere această breșă și să finanțeze recuperarea după criza sanitară și consecințele acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                        ”Deși industria serviciilor financiare s-a descurcat bine în condițiile pandemiei, probabil că va fi cel mai puternic afectată de efectele de ordin secund. Pierderea locurilor de muncă, închiderea afacerilor, creșterea datoriei și volatilitatea pe piețe din cauza pandemiei și a efectelor sale împreună cu ratele scăzute ale dobânzilor vor fi resimțite negativ în întreaga economie reală în anii următori. Provocarea pentru industria serviciilor financiare constă în modul în care este capabilă să navigheze în acest mediu dificil, echilibrând în același timp reducerea costurilor și investițiile”, a arătat Diana Coroabă, Partener și Liderului Departamentului de Servicii Financiare PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, efectul cumulat al faptului că în Europa, nivelul ratelor de dobânda este aproape de zero și al aportului crescut în finanțare al jucătorilor exclusiv digitali va pune presiune și mai mare pe marjele produselor bancare, accelerând necesitatea digitalizării rapide, eficientizării costurilor și creșterii reale de productivitate. Potrivit raportului, instituțiile financiare tradiționale vor trebui să reducă costurile cu 25-50% în următorii trei până la cinci ani pentru se menține eficiente și relevante.

                                                                                                                                                                                                                                                        ”Creșterea numărului de furnizori alternativi de capital și impactul COVID-19 asupra creditorilor tradiționali au evidențiat modul în care vor evolua diferitele modele de finanțare în viitor și pun sub semnul întrebării rolul unei bănci ca furnizor de capital. Această schimbare va avea un impact semnificativ asupra modelului lor de afaceri și, în aceste condiții, se prefigurează o serie de acțiuni ce trebuie luate în calcul de bănci pentru a rămâne competitive: restructurări, creșterea ponderii veniturilor din comisioane, reducerea costurilor, digitalizarea și remodelarea portofoliului, adoptarea cloud și utilizarea tehnologiilor emergente și consolidarea poziției prin M&A”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                        Astfel, instituțiile de servicii financiare trebuie să ia în considerare următoarele tendințe macro pentru a planifica viitorul:

                                                                                                                                                                                                                                                        • Presiunea pe ratele dobânzilor va continua să afecteze puternic marjele și modelele de business.
                                                                                                                                                                                                                                                        • Recesiunea cauzată de COVID-19 și deprecierea activelor vor reduce toleranța la risc a băncilor, diminuând astfel capacitatea de a sprijini economia reală pe măsură ce intră în etapa de redresare în anul următor.
                                                                                                                                                                                                                                                        • Furnizorii alternativi de capital urmează să devină o parte și mai importantă a sistemului financiar global.
                                                                                                                                                                                                                                                        • COVID-19 nu va întârzia, ci mai degrabă va accelera implementarea măsurilor de reglementare actuale și planificate în multe țări și regiuni.
                                                                                                                                                                                                                                                        • Continuarea globalizării va alinia în continuare dimensiunea instituțiilor financiare la PIB-ul țărilor lor de origine, în timp ce delocalizarea continuă va crește riscul operațional în întreaga industrie.
                                                                                                                                                                                                                                                        • Firmele se confruntă cu presiuni continue pentru a crește productivitatea prin digitalizarea business-ului și a forței de muncă.
                                                                                                                                                                                                                                                        • Tranziția către o industrie a serviciilor financiare bazate pe platforme și ecosisteme va crea un nou val de perturbare și dezintermediere.

                                                                                                                                                                                                                                                        Huawei

                                                                                                                                                                                                                                                        Huawei construieşte un nou centru de cercetare şi dezvoltare la Budapesta, cooperarea între Ungaria şi China este mai bună ca niciodată, a spus ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, la manifestarea jubiliară a companiei Huawei, organizată marţi, la Budapesta. Ministrul a subliniat că unul dintre giganţii lumii telecomunicaţiilor, Huawei lansează deja a treia sa investiţie în Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                        În capitală va fi înfiinţat un centru de cercetare şi dezvoltare care va angaja cel puţin 100 ingineri ungari, a precizat ministrul de Externe, care a calificat această investiţie drept o piatră de hotar din perspectiva deschiderii spre Est şi a schimbării dimensiunii economiei ungare.

                                                                                                                                                                                                                                                        Péter Szijjártó a relatat că activitatea noului centru va fi axată pe inteligenţa artificială, pe streaming, pe tehnologiile de prelucrare a imaginilor şi pe transmisia semnalelor, precum şi pe sistemele de distribuţie de dimensiuni excepţionale. Dezvoltarea va fi un prilej pentru consolidarea renumelui Ungariei şi a ştiinţei tehnice şi inginereşti din Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                        El a evidenţiat faptul că Huawei a fost prima companie chineză cu care Ungaria a încheiat un acord strategic în urmă cu 7 ani, iar infrastructura Huawei, care a fost un investitor activ şi până acum, oferă un suport solid pentru actorii pieţei telecomunicaţiilor din Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                        Compania gigant a instalat în Ungaria şi cel mai mare centru logistic al său în afara Chinei, a precizat ministrul. El a considerat important faptul că Huawei anunţă investiţii considerabile în Ungaria şi pe timpul pandemiei, şi a mulţumit companiei pentru donaţiile cu care a contribuit la protecţia împotriva epidemiei.

                                                                                                                                                                                                                                                        Szijjártó a declarat că datorită strategiei de deschidere spre Est, în ultimii 10 ani exportul Ungariei destinat Estului a crescut cu 22%, iar valoarea schimburilor comerciale cu 25%. Anul trecut, valoarea investiţiilor în Ungaria a sosit în proporţie de 60% dinspre Est, în timp ce 40% din locurile de muncă nou create aparţin unor firme estice.

                                                                                                                                                                                                                                                        Cai Lingyu, directorul executiv al Huawei Technologies Ungaria, a reamintit cu ocazia aniversării de 15 ani de prezenţă a firmei în Ungaria şi de 20 ani de prezenţă europeană că Huawei, unul din liderii mondiali ai soluţiilor de infocomunicaţii, a investit începând din 2005 1,5 miliarde de dolari în Ungaria, fiind al doilea cel mai mare investitor chinez. Dispozitivele de telecomunicaţii ale firmei sunt folosite zilnic de 80% din populaţia Ungariei.

                                                                                                                                                                                                                                                        Directorul a adăugat că 2009 a fost primul an în care Huawei a construit linii de asamblare în Ungaria, după care în 2013 s-a deschis cel mai mare centru de aprovizionare Huawei din afara Chinei, sub denumirea Europe Supply Center. Acest centru produce în Ungaria şi distribuie în peste 50 de ţări instalaţii de telecomunicaţii, servere, dispozitive de stocare a datelor şi instrumente necesare reţelelor 5G, de ultimă generaţie în comunicaţia mobilă, care se construiesc în perioada actuală în Uniunea Europeană. Compania are aproape 2400 de angajaţi.

                                                                                                                                                                                                                                                          Centrul de consultanță Business Consulting Institute din Chișinău, în calitate de lider de proiect a semnat în toamna acestui an un contract de parteneriat cu Centrul Regional pentru Integrare Socială Nord-Est din România și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași în vederea implementării proiectului ”Acces direct la studenți” finanțat din fonduri europene. În perioada 6-7 octombrie, la Iași s-a desfășurat prima ședință de lucru cu participarea celor trei entități partenere, relatează site-ul de știri de business economica.md.

                                                                                                                                                                                                                                                           Proiectul își propune sporirea accesului la programe educaționale de calitate prin cooperarea dintre instituțiile de învățământ de pe cele două maluri ale Prutului și suportul a 600 de elevi din învățământul terțiar non-universitar din Republica Moldova în vederea dezvoltării socio-profesionale a acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                          Altfel spus, proiectul urmează să convingă absolvenții colegiilor cu profil tehnic din Republica Moldova să-și continue studiile la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași.

                                                                                                                                                                                                                                                          Această alegere ar spori considerabil șansele tinerilor de a-și  construi cariere în domeniul ingineriei, cu un impact major și asupra îmbunătățirii calității vieții lor.

                                                                                                                                                                                                                                                          Pe parcursul desfășurării, proiectul își propune să stimuleze tinerii din colegiile și centrele de excelență din Republica Moldova să valorifice oportunitățile oferite de Universitatea Tehnică din Iași.

                                                                                                                                                                                                                                                          Tinerii vor putea fi familiarizați cu oferta educațională a facultăților și vor putea beneficia de servicii de informare, îndrumare și consiliere pentru alegerea facultății.

                                                                                                                                                                                                                                                          Ei vor putea participa la activități precum prezentări de programe de licență și master pentru diferite specializări, cursuri deschise, vizite ghidate în sălile de clasă, sălile de lectură și laboratoarele facultății, discuții cu profesorii, studenții facultății, expoziții, conferințe și ateliere. În plus, aceștia vor putea obține informații despre stilul de viață al studentului la Universitate în timpul unei întâlniri informale despre „Viața de student la Universitate”.

                                                                                                                                                                                                                                                          Implementarea proiectului prevede acțiuni comune care implică organizații din ambele părți ale Prutului. Partenerii sunt universități și ONG-uri din Republica Moldova și România, iar beneficiarii sunt opt instituții cu responsabilități regionale și naționale în domeniul educației. În acest context, proiectul își propune informarea „la fața locului” a unui număr de 320 de tineri din clasele terminale ale Centrelor de Excelență și ale Colegiilor Tehnice moldovenești despre beneficiile studierii în România și oportunitățile de dezvoltare a carierei în inginerie.

                                                                                                                                                                                                                                                          Într-un final, proiectul își propune să creeze relații pe termen lung axate pe cooperare, coordonare, transfer de cunoștințe și interoperabilitate între corespondentul român și corespondentul moldovean în ce privește îndeplinirea sarcinilor și îmbunătățirea calității vieții prin educație.

                                                                                                                                                                                                                                                           Bugetul total al proiectului este de 442530 Euro dintre care contribuția Uniunii Europene reprezintă 398.277 Euro. Perioada de implementare este de un an și jumătate el urmând să se încheie în decembrie, 2021. 

                                                                                                                                                                                                                                                          BT Leasing (BTL) lanseaza Drive Green, oferta de finantare pentru autoturisme electrice sau hibrid, noi sau rulate, pentru persoanele fizice.

                                                                                                                                                                                                                                                          Prin dobanzi si comisioane reduse pana la finalul anului, BTL si-a propus sa incurajeze prin aceasta campanie folosirea de masini prietenoase cu mediul, eficiente din punct de vedere energetic.   

                                                                                                                                                                                                                                                          Detalii despre oferta:

                                                                                                                                                                                                                                                          • Dobanda fixa: 3,5%, in euro; comision lunar zero; avans de 20 – 50%;
                                                                                                                                                                                                                                                          • Perioada maxima de finantare: 5 ani;
                                                                                                                                                                                                                                                          • Taxa de leasing este de 150 de euro + TVA, iar taxa pentru servicii logistice, 190 de euro + TVA;
                                                                                                                                                                                                                                                          • Cuprinde un pachet de servicii complete: asigurare + inmatriculare;
                                                                                                                                                                                                                                                          • Totalul datoriilor financiare (rate la credite + rate leasing si asigurari) ale unei persoane care aplica trebuie sa fie de maxim 20% din totalul veniturilor stabilite conform fisei fiscale de la ANAF, respectiv de maxim 25% daca veniturile sunt in euro sau indexate in euro;
                                                                                                                                                                                                                                                          • In cazul masinilor rulate, vechimea nu trebuie sa depaseasca 8 ani la finalul perioadei de leasing.

                                                                                                                                                                                                                                                          Exemplu: Daca valoarea masinii este de 29.750 de euro (TVA inclus), durata imprumutului este de 5 ani (60 de rate egale), dobanda este fixa (3,5% pe an), avansul este de 20% adica 5.950 de euro (TVA inclus) si valoare reziduala este de 1%, un client va avea o rata lunara de aproape 430 de euro (TVA inclus), iar DAE este de 4,23%. Costul total al leasing-ului este de 2.631,09 euro (TVA inclus), iar suma totala aferenta contractului de leasing care trebuie platita este 32.381,09 de euro (TVA inclus).

                                                                                                                                                                                                                                                          #ThinkGreen & Grupul Financiar BT

                                                                                                                                                                                                                                                          Cu echipe in toata tara, Grupul Financiar Banca Transilvania este parte din aproape 180 de comunitati. BT finanteaza proiecte prietenoase cu mediul atat individual, cat si in parteneriat cu institutii internationale, cum sunt BERD, IFC si EEEF, iar in toate analizele de credit banca foloseste un model standard de evaluare a riscului de mediu. Pentru BT, #ThinkGreen inseamna folosirea cu responsabilitate a resurselor naturale, solutii de online banking, sustinerea ideilor de afaceri, credite verzi si actiuni de impadurire.

                                                                                                                                                                                                                                                            start up nation

                                                                                                                                                                                                                                                            Techcelerator a selectat 11 startup-uri pentru programul de accelerare NEXT FinTech, derulat cu sprijnul Fondului European pentru Europa de Sud-Est din Luxemburg și a partenerilor GapMinder VC, Google pentru Startups, Seedblink, TechAngels, Asociația RoFintech și Stripe. Iată cu ce produse vin cele 11 startup-uri.

                                                                                                                                                                                                                                                            În faza de preselecție au aplicat 33 de startup-uri cu proiecte care vizează acest segment de piață. Companiile din program care vor beneficia de mentorat intensiv și potențiale finanțări sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                            • 22Trust Venture – produs B2B dedicat băncilor de retail care le permite să propună prețuri dinamice, utilizând tehnologia AI în activitățile lor de creditare;
                                                                                                                                                                                                                                                            • AlphaBlock Technologies propune produsul Alphabot, aplicație tip chatbot inteligent care ajută investitorii din piața de capital să implementeze strategii de investiții cu un nivel pasiv de risc, dar cu niveluri active de performanță;
                                                                                                                                                                                                                                                            • ENSO business – platformă web care redefinește modul în care companiile se conectează și interacționează cu furnizorii săi;
                                                                                                                                                                                                                                                            • Finpathic – consilier financiar digital care analizează datele financiare ale utilizatorului, folosind o bază de date financiare extinsă și propune portofoliul optim de investiții;
                                                                                                                                                                                                                                                            • Investory Toy Factory folosește învățarea bazată pe jocuri pentru a ajuta copiii să înțeleagă finanțele;
                                                                                                                                                                                                                                                            • KidsFinance este un produs pentru părinți și copii care promovează educația financiară și are asociat un card preplătit pentru cei mici;
                                                                                                                                                                                                                                                            • Leaseman – platforma pentru închirierea și managementul spațiilor comerciale disponibile;
                                                                                                                                                                                                                                                            • OptimRent – prima platformă adresată proprietarilor de bunuri imobiliare și chiriașilor care își propune să automatizeze procesele implicate în administrarea proprietății;
                                                                                                                                                                                                                                                            • SSIF GOLDRING – soluție pentru controlul financiar facil al investițiilor în fonduri de pensii;
                                                                                                                                                                                                                                                            • TimedFx – platformă care oferă cele mai bune rate de schimb pentru companiile cu afaceri în mai multe monede, ajutându-le astfel să reducă la maximum pierderile din schimburile valutare;
                                                                                                                                                                                                                                                            • ZoomReport – platformă care oferă utilizatorilor date publice integrate, localizate geografic, și îi ajută să analizeze medii locale socio-demografice și economice pentru decizii de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                            De-a lungul celor patru runde anterioare de accelerare, Techcelerator a oferit suport altor nouă startup-uri FinTech care, în prezent, se bucură de succes pe piața locală și regională: #1 – ialoc, Uhura solutions; #2 – Beez, BAAM, Stockberry; #3 – Confidas, Prokuria; #4 – Credia, Data Against Data.

                                                                                                                                                                                                                                                            “Am selectat 11 echipe care dezvoltă produse pentru care vedem un potențial semnificativ pentru zona core FinTech, dar și domenii adiacente ale acesteia, cum este piața PropTech sau cea de educație financiară. Vom lucra împreună cu cei mai buni mentori pentru îmbunătățirea strategiilor de produs și piață ale acestor startup-uri. Scopul nostru este să atragem cât mai mulți parteneri relevanți pentru a facilita demararea de proiecte pilot și ridicarea de runde de investiții“, a declarat Cristina Țoncu, director al programului Techcelerator.

                                                                                                                                                                                                                                                            Programul de accelerare, desfășurat online până la finalul lunii ianuarie 2021, va include patru module de mentorat intensiv: vânzări & matchmaking cu instituții financiare din regiune, marketing de produs, strategii de tranziție către piața internațională și pregătirea pentru atragerea de investiții. Acestea vor fi susținute de experți și investitori din zona FinTech și business development. Programul se va încheia cu un eveniment de tip Demo Day, în cadrul căruia startup-urile își pot evidenția progresele și pot atrage fonduri din partea investitorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                            chevron

                                                                                                                                                                                                                                                            Grupul chinez Chervon va investi în Ungaria 17,5 miliarde de forinţi (47,9 milioane euro), iar guvernul maghiar asigură pentru această investiţie din oraşul Miskolc un sprijin nerambursabil de 5,3 miliarde de forinţi (14,5 milioane euro), a anunţat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, luni, la o conferinţă de presă care a avut loc la Budapesta. În primă fază, investiţia din domeniul industriei auto va crea 138 de noi locuri de muncă, obiectivul companiei fiind acela de a produce două milioane de piese pe an, atât pentru companiile care produc autovehicule convenţionale, cât şi pentru cele care produc autovehicule electrice, a declarat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                            Compania chineză va ridica pe un teren de opt hectare de la Miskolc o hală de producţie de 26 000 de metri pătraţi, a adăugat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit şefului diplomaţiei ungare, există trei motive pentru care investiţia este una foarte importantă. Pe de-o parte, pentru că ajunge în industria auto, care este pilonul principal al economiei maghiare, în al doilea rând, pentru că este o investiţie venită dinspre Est şi este vorba despre înfiinţarea primei fabrici din afara Chinei a unei companii care până acum a operat numai în China, iar în al treilea rând, pentru că această investiţie este o nouă dovadă a faptului că Ungaria reprezintă, datorită calităţii muncii maghiarilor, un loc foarte atractiv pentru investitori. Szijjártó a subliniat că, prin investiţiile anunţate în ultimele săptămâni, Ungaria ajunge tot mai aproape de obiectivul de-a face parte dintre câştigătorii noii ere economice mondiale. În opinia ministrului, politica de deschidere către Est, începută în urmă cu zece ani, are un rol major în procesul prin care Ungaria va reuşi să realizeze acest lucru. A devenit, deja, clar – a spus Szijjártó – că motivul criticilor formulate din partea vesticilor cu privire la deschiderea faţă de Est a constituit “teama lor de a pierde pieţele”.

                                                                                                                                                                                                                                                            În zece ani, Ungaria şi-a mărit exporturile către Est cu 22%, iar 2019 a fost primul an în care o ţară din Orientul Îndepărtat a făcut cele mai multe investiţii în Ungaria, a declarat ministrul ungar de externe. La nivel global a fost spulberat mitul potrivit căruia fluxul de capital are o direcţie exclusivă dinspre Vest spre Est, deoarece anul trecut, 58% dintre toate investiţiile din lume au fost finanţate prin capital estic, a punctat oficialul ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                            Péter Szijjártó a mai subliniat că, anul trecut, 60% din valoarea investiţiilor care au sosit în Ungaria au venit dinspre Est, iar 40% dintre locurile de muncă create anul trecut au avut, de asemenea, legătură cu investitorii din Est.

                                                                                                                                                                                                                                                            Ministrul a vorbit şi despre faptul că industria auto din Ungaria are o tradiţie de 120 de ani. În prezent, în ţară funcţionează 700 de astfel de companii, ceea ce a făcut ca Ungaria să devină una dintre cele mai importante ţări ale industriei auto europene. Anul trecut, în ţară au fost produse 550 000 de autovehicule şi peste două milioane de motoare, cota de export a acestui sector fiind de peste 90%, a explicat.

                                                                                                                                                                                                                                                            În opinia lui Péter Szijjártó, dezvoltarea Chervon va consolida şi mai mult cooperarea dintre Ungaria şi China. În primele şapte luni ale acestui an, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a crescut cu 19%, iar exporturile Ungariei au crescut cu 10%, a spus şeful diplomaţiei ungare.

                                                                                                                                                                                                                                                            parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                            Conform unui sondaj de opinie, realizat de „CBS-AXA”, la comanda Comunității „WatchDog.MD”, si dat publicității de ziarulnational.md, peste 50% dintre moldoveni nu au decis cu cine vor vota sau nu au dorit să spună deschis care e opțiunea lor de vot la alegerile prezidențiale programate pentru 1 noiembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit rezultatelor cercetării sociologice, niciun candidat dintre cei opt înscriși în cursa electorală nu ar acumula nici 20 la sută. Astfel, Igor Dodon ar acumula 17%, Maia Sandu – 13,3%, Renato Usatîi – 6%, Violeta Ivanov – 1,6%, Octavian Țîcu – 1,5%, Dorin Chirtoacă – 1,1%, Andrei Năstase – 1,1%, Tudor Deliu – 0,1%.

                                                                                                                                                                                                                                                            Din numărul total al celor intervievați, 33,7% susțin că nu au decis cu cine vor vota, 18,6% nu au dorit să răspundă, iar 6% nu vor merge la vot.

                                                                                                                                                                                                                                                            Dacă e vorba de cei care au o opțiune clară de vot, atunci rezultatele arată în felul următor: Igor Dodon – 40,7%, Maia Sandu – 31,9%, Renato Usatîi – 14,5%, Violeta Ivanov – 3,8%, Octavian Țîcu – 3,5%, Dorin Chirtoacă – 2,7%, Andrei Năstase – 2,7% și Tudor Deliu – 0,2%.

                                                                                                                                                                                                                                                            Trebuie să precizăm că nu a fost luat în calcul votul moldovenilor din diaspora, dar și cei domiciliați în stânga Nistrului. Totodată, vedem că mai mult de 50% sunt indeciși”, a spus expertul „WatchDog.MD”, Valeriu Pașa.

                                                                                                                                                                                                                                                            Autorii sondajului au simulat intențiile de vot pentru turul II, în cazul în care acolo vor ajunge perechile Maia Sandu – Igor Dodon, Igor Dodon – Renato Usatîi, Andrei Năstase – Igor Dodon, Maia Sandu – Renato Usatîi, Andrei Năstase – Maia Sandu și Renato Usatîi – Andrei Năstase.

                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, Maia Sandu ar acumula mai multe voturi ca Igor Dodon în turul II. Totodată, candidatul Dodon ar lua puțin mai mult decât Renato Usatîi. Dodon ar acumula mai multe voturi ca Năstase, iar Maia Sandu l-ar devansa cu mult pe Renato Usatîi.

                                                                                                                                                                                                                                                            Maia Sandu s-ar impune și în fața lui Andrei Năstase. Năstase ar pierde și în fața lui Usatîi. Totuși, și în cazul acestei simulări, mulți respondenți sunt indeciși.

                                                                                                                                                                                                                                                            Sondajul a fost efectuat în perioada 10 – 17 octombrie 2020, pe un eșantion de 1.001 respondenți.

                                                                                                                                                                                                                                                            Orban

                                                                                                                                                                                                                                                            Europa Centrală devine tot mai importantă şi tot mai puternică, iar centrul de creştere al întregii Uniuni Europene se deplasează spre est, către Europa Centrală, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, miercuri, în localitatea Kidricevo din Slovenia, la depunerea pietrei de temelie a construcţiei liniei electrice de interconexiune Pince-Cirkovce. Prim-ministrul Ungariei a relatat că la începutul anilor 2010 a parcurs mai multe cărţi care vorbeau despre cum va arăta deceniul dintre 2010 şi 2020. Le-a citit pentru a înţelege „unde se află limitele puterii predictive a minţii umane”, a spus.

                                                                                                                                                                                                                                                            În cărţile acestea nu scria nimic despre turnura americană de tip Donald Trump, nici despre Brexit, nici despre criza migraţiei, nici despre epidemie.

                                                                                                                                                                                                                                                            Toate acestea arată că “trebuie să avem mare grijă atunci când vrem să prezicem semnificaţia unui lucru, într-o perspectivă istorică”, a spus Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                                            Cu toate acestea, ceea ce se face acum, aici, va fi inclus în cărţile de istorie care vor fi scrise despre anii 2020-2030. Şi asta întrucât nu este vorba doar despre o simplă conexiune energetică, ci şi despre “o conexiune importantă între două ţări importante”, a punctat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                                            Viktor Orbán a spus că Europa Centrală devine tot mai importantă şi tot mai puternică, iar centrul de creştere al întregii Uniuni Europene se deplasează spre est, către Europa Centrală.

                                                                                                                                                                                                                                                            În opinia sa, atunci când importanţa unei regiuni creşte, ţările mari şi puternice vor încerca să câştige influenţă în zonă, astfel încât ţările şi regiunile importante devin şi scena jocurilor geopolitice. “Un astfel de loc a devenit şi regiunea noastră”, a adăugat Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, şi Europa Centrală este astăzi scena unor jocuri geopolitice, deoarece importanţa sa a crescut. Acest lucru ar trebui să fie privit ca ceva normal, căci nu reprezintă o problemă, ci este un semn bun faptul că această zonă a devenit importantă, a spus.

                                                                                                                                                                                                                                                            Orbán a mai subliniat că politica energetică reprezintă în Europa Centrală, sau poate chiar pe întregul continent, “un important câmp şi instrument de luptă ” al jocurilor geopolitice.

                                                                                                                                                                                                                                                            Acum când vor fi conectate sistemele de energie electrică ale celor două ţări, când se va lansa investiţia necesară în acest sens, Ungaria şi Slovenia îşi vor consolida poziţia în cadrul jocurilor geopolitice, a spus. Dacă Slovenia ar reuşi să se pună de acord cu Ungaria asupra sistemului de conducte de gaz, acest lucru ar avea, de asemenea, o semnificaţie geopolitică, a adăugat Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                                            Dacă s-ar reuşit creşterea capacităţii legăturii feroviare dintre cele două state, şi acest lucru ar avea o semnificaţie geopolitică, a mai spus.

                                                                                                                                                                                                                                                            Toate acestea ar putea spori independenţa şi suveranitatea celor două ţări, ar putea creşte forţa regiunii, totodată ar putea deveni mai protejate şi faţă de jocurilor geopolitice, putându-şi afirma mai bine propriile interese, a mai explicat prim-ministrul maghiar.

                                                                                                                                                                                                                                                            A subliniat că ceea ce se întâmplă acum, aici, reprezintă atât un interes comun al Sloveniei şi Ungariei, cât şi un interes al Europei Centrale.

                                                                                                                                                                                                                                                            “Atunci când un popor decide să se conecteze cu o altă ţară”, este nevoie de o anumită încredere, mai ales atunci când se conectează un lucru atât de vital, precum electricitatea, a punctat.

                                                                                                                                                                                                                                                            Viktor Orbán a amintit că Ungaria are o istorie specială, multă vreme a fost privită mai degrabă cu neîncredere şi a trebuit să investească multă energie în construirea unei relaţii de încredere cu vecinii săi. Acest lucru ba a avut succes, ba n-a avut, există ţări cu care relaţiile sunt foarte bune, a spus.

                                                                                                                                                                                                                                                            În opinia sa, în privinţa Sloveniei au întârziat cu asta, “cele două popoare nu prea şi-au acordat atenţie”, iar în ultimii 20-30 de ani şi-au trăit viaţa fără să se deranjeze unul pe celălalt.

                                                                                                                                                                                                                                                            Dar “acesta este un mare lux”, deoarece atunci când există două popoare care ar putea avea o relaţie de încredere reciprocă, care ar putea să îşi conecteze resursele, ambele vor ajunge mult mai departe, a declarat Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                                            Prim-ministrul a sublinia că actuala conectare a liniilor este cel mai mare proiect comun al Sloveniei şi al Ungariei din ultimele decenii şi reprezintă un pilon principal al prieteniei şi al consolidării încrederii dintre cele două ţări.

                                                                                                                                                                                                                                                            Guvernul maghiar susţine cu toate puterile acest proiect, a declarat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                                            Acesta a mai specificat: speră că această investiţie va face cele două ţări să-şi dea seama că sunt mult mai aproape una de cealaltă, decât obişnuiesc să creadă.

                                                                                                                                                                                                                                                            Viktor Orbán a vorbit şi despre faptul că, astăzi, cel mai mic preţ al gazului din Europa este înregistrat în Ungaria, iar preţul energiei electrice se află pe locul doi pentru consumatorii casnici. Este important ca sistemul energetic să fie unul dinamic, flexibil şi interconectat, a explicat.

                                                                                                                                                                                                                                                            Banca Transilvania se implica in dezvoltarea educatiei in agribusiness si in cresterea afacerilor de familie din domeniul agriculturii prin lansarea programului Agro Intergeneration, in parteneriat cu Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca (USAMV). BT si USAMV pregatesc terenul pentru un viitor cat mai rodnic prin cursuri destinate dezvoltarii competentelor in domeniul tehnologiei, managementului si marketingului in domeniul agricol.

                                                                                                                                                                                                                                                            Angajamentul Bancii Transilvania este sa contribuie la repozitionarea agriculturii in Romania prin educatie, finantare, cresterea tehnologizarii si a specializarii. Pentru BT, modernizarea agriculturii inseamna ca antreprenorii sa fie tot mai mult in zona de monitorizare a tehnologiei, iar utilajele si masinile sa fie cele care lucreaza. Efectul este, pe de o parte, productivitate mai mare, iar pe de alta parte, impact mai mic asupra mediului. In acest context, educatia in agribusiness si sustinerea spiritului antreprenorial sunt esentiale pentru cresterea afacerilor de familie.  

                                                                                                                                                                                                                                                            Cei 22 de cursanti care fac parte din programul Agro Intergeneration sunt membri ai unor familii care sunt clienti BT agribusiness, implicati in business-ul parintilor, din 16 judete. Programul incepe in aceasta saptamana si se deruleaza pe parcursul unui an universitar, pe module despre gestiunea fermei, management financiar, leadership, marketing, inovatie in agricultura etc. Cursurile sunt sustinute de profesori din cadrul USAMV Cluj-Napoca, de specialisti din diferite domenii si de persoane din echipa bancii.

                                                                                                                                                                                                                                                            Sorin Ignat, Director Agribusiness, Banca Transilvania, a declarat că „Viitorul depinde de cum ne pregatim azi. De aceea, Agro Intergeneration este pentru noi mai mult decat un program, este o abordare noua pe care vrem sa o sadim in familiile romanesti cu afaceri in agricultura. Mai multe generatii in acelasi business inseamna familii mai unite,  impartasirea experientelor si a bunelor practici, complementaritate. Pentru familie si comunitatile din care fac parte inseamna un model, un nume dus mai departe, competitivitate mai mare, prosperitatea noii generatii si locuri de munca”.

                                                                                                                                                                                                                                                            Prof. dr. Cornel Catoi, Rector al USAMV Cluj-Napoca este de părere că: „Provocarile economice, sociale si de mediu necesita ca fermierii sa fie in centrul comunitatilor rurale ale Europei. Acest lucru explica motivul pentru care sprijinul pentru succesiunea generationala a fermelor si incurajarea unei noi generatii de fermieri este un element cheie pentru dezvoltarea agriculturii. In acest context, proiectul isi propune sa contribuie la perpetuarea fermelor familiale si la dezvoltarea unui plan de succesiune a fermelor care sa permita o tranzitie facila de la o generatie la alta, cu perturbari minime, atat a business-ului, cat si a relatiilor de familie. USAMV Cluj-Napoca poate contribui astfel la cresterea capitalului intelectual al managerilor de ferma – factor determinant in reusita succesiunii fermelor”.

                                                                                                                                                                                                                                                            Migrarea fortei de munca in strainatate, interesul diminuat fata de activitatile agricole, imbatranirea populatiei, nevoia de sinergie si de profesionalizare pentru o abordare moderna a agriculturii sunt cateva dintre cauzele incertitudinii in ceea ce priveste succesiunea in agribusiness-urile de familie.

                                                                                                                                                                                                                                                            Banca Transilvania se implica in sustinerea educatiei din domeniul agriculturii din 2013, prin burse acordate studentilor de la USAMV Cluj-Napoca, Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta si Craiova.

                                                                                                                                                                                                                                                            Cu peste 31.000 de clienti agribusiness, BT are aproape 18% din aceasta piata si este cel mai mare sustinator al agriculturii romanesti.

                                                                                                                                                                                                                                                            În premieră la Teatrul Național Cluj-Napoca, anunțăm lansarea unui proiect teatral-video inedit, creat special și exclusiv pentru mediul online: ÎN OGLINDĂ de Radu F. Alexandru, regia Andreea Iacob.

                                                                                                                                                                                                                                                            Încercând să găsească noi metode de creație și exprimare artistică, Teatrul Național și artiștii săi doresc să continue întâlnirea cu publicul și în aceste vremuri dificile.

                                                                                                                                                                                                                                                            Filmările pentru acest spectacol-video au fost realizate în Studio-ul Euphorion al TNC și în diferite spații exterioare. Montajul (video și audio) care a urmat filmărilor s-a constituit într-o meditație a echipei asupra întâlnirilor și a oglindirii cu sinele, o căutare a sensurilor printre realități și fantasme.

                                                                                                                                                                                                                                                            Și felul în care spectacolul va putea fi vizionat este o premieră la teatrul nostru. Astfel, veți putea urmări spectacolul de acasă, pe dispozitivul pe care îl alegeți dvs. Pentru aceasta, spectatorii trebuie să achiziționeze un bilet, disponibil pe platforma Eventim, de pe website-ul teatrului (www.teatrulnationalcluj.ro) sau de pe pagina de Facebook. La cumpărarea unui bilet, veți primi un link (odată cu indicațiile de utilizare), care vă va da posibilitatea de a viziona spectacolul, o singură dată, de pe un singur dispozitiv.

                                                                                                                                                                                                                                                            Primul calup de zile în care spectacolul va putea fi vizionat, pe baza unui bilet achiziționat online, este 16, 17, 18 octombrie 2020. Spectacolul va fi disponibil și în zilele de 23, 24, 25 octombrie 2020. După achiziționarea biletului, veți putea accesa link-ul pentru vizionarea spectacolului la orice oră din aceste zile.

                                                                                                                                                                                                                                                             „În piesele mele – spunea el într-un interviu – aduc întrebări, experienţe de viaţă care mie mi se pare că pot marca vieţile celor care le-au trăit“. Despre munca intimă la text, la elaborarea lui, despre jocul cu inspirația, dramaturgul declara în același interviu: „Nu sunt un cotropitor al personajelor. Am avut imensa bucurie să mă ducă personajele pe mine, să fiu primul lor spectator. Eu văd spectacolul şi văd scenariul de film la care lucrez, nu pun replica în gura personajului. Replicile sunt cele ale personajului meu, nu ale mele. Când scriu, replicile astea îmi vin în minte, personajele sunt vii și asta se simte. Ele nu rostesc numai vorbe.“, dramaturgul Radu F. Alexandru 

                                                                                                                                                                                                                                                            Piesa În oglindă face parte din volumul Ultima dorinţă. Comédii, apărut la editura Polirom în 2018, cuprinzând încă patru texte Viața de familie văzută din interior, La vita è bella, Luminița de la capătul tunelului și Viața la Mica publicitate

                                                                                                                                                                                                                                                            Despre acest spectacol, regizoarea Andreea Iacob declară: „În oglindă este o meditație asupra întâlnirilor. În spectacolul nostru, căutăm o anumită întâlnire și urmărim drumul personajului, Matei, spre această întâlnire, cu toate ocolișurile pe care el le încearcă pe acest traseu. De asemenea, este o investigație a temporalității, a prezentului (și a prezenței). Avem un personaj pe care l-am invitat să se privească, în trecutul și prezentul său, trecut și prezent care se întrepătrund mereu, mâzgălindu-se și clarificându-se reciproc“.

                                                                                                                                                                                                                                                            Întâlnirea cu Dan Chiorean a fost, la rândul ei, pentru regizoare, o căutare: „Lucrul la acest spectacol a fost o miză în sine și ne-a bucurat pe amândoi faptul că a devenit un proces. Dan și personajul lui, Matei, și eu, împreună cu ei, a trebuit să ne întâlnim și să investigăm parcursul acestui personaj și propriile noastre procese și căutări. Pentru mine, provocarea principală a fost să scormonesc în potențialul actorului Dan Chiorean. Ca noi toți, și el are în jurul și în interiorul lui, numeroase «porți» pe care nu le-a deschis. Noi am făcut câțiva pași dincolo de câteva dintre porțile acestea și ne-am întors întotdeauna cu răspunsuri și energii noi din acele mici călătorii, chiar și atunci când acestea nu au fost neapărat întâlniri blânde. Dan este un actor și un om extrem de practic și cerebral. A fost o provocare să vedem împreună în ce măsură avea să accepte o scufundare în lumi mai puțin palpabile. Și a meritat! Ne-am jucat de-a viața, căutând-o, și sper că această călătorie a lui Matei în propria sa viață să devină o oglindă apetisantă pe ecranele spectatorilor“.

                                                                                                                                                                                                                                                            vector estate

                                                                                                                                                                                                                                                            „Tot mai multe persoane din jurul meu se gândesc la investiții în imobiliare în perioada următoare”. Așa își începe cel mai recent articol expertul în educație financiară Laurențiu Mihai. Chiar în context de criză, se pare că interesul în imobiliare a rămas destul de crescut și mă bucur de acest lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                            Chiar dacă mulți așteaptă reduceri de prețuri, consider că acestea nu vor veni sau nu vor veni în marile orașe. Reducerile apar în orașe care sunt în scădere la nivel de populație și cred că este un risc mare de a investi într-un oraș care se află într-o depopularizare continuă.

                                                                                                                                                                                                                                                            Investițiile în imobiliare au rămas cele mai atractive și cele mai cunoscute din România. Cred că majoritatea românilor, când se gândesc la investiții, se gândesc la imobiliare.

                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru o persoană neinformată, domeniul de investiții în imobiliare poate fi unul destul de complicat și de aceea este bine să te interesezi foarte mult înainte.

                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru a evita orice fel de decizie neinspirată trebuie să ai în vedere câteva lucruri, de aceea poți ține cont de aceste sfaturi care te vor ajuta. Sunt sfaturi pe care le-am scris din experiența acumulată personal dar și din multe alte studii de caz văzute la alte persoane.

                                                                                                                                                                                                                                                            Vor vorbi mai mult despre investițiile imobiliare în care tu cumperi un apartament și îl oferi spre închiriere. Acestea sunt cele mai frecvente în România.

                                                                                                                                                                                                                                                            25 de Sfaturi pentru Investitii Imobiliare profitabile

                                                                                                                                                                                                                                                            1. Studiază bine domeniul

                                                                                                                                                                                                                                                            Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să te informezi cât mai bine cu privire la imobiliare. Nu te avânta să faci investiții, dacă nu ai înțeles cât mai bine lucrurile. Pentru a te informa, poți citi cărți despre aceste investiții sau diverse ghiduri.

                                                                                                                                                                                                                                                            Dacă vei învăța cât mai multe lucruri despre investițiile pe piață imobiliară, va fi mult mai ușor pentru tine și vei putea diminua în acest fel cât mai mult riscurile.

                                                                                                                                                                                                                                                            Chiar dacă pare ușor, să știi că nu este. Nu este nici atunci când va fi nevoie să amenajezi sau să administrezi o locuință. Dacă nu ai timp măcar 1-2 ore pe lună, atunci poate nu este potrivit pentru tine.

                                                                                                                                                                                                                                                            Investițiile imobiliare necesită o organizare bună. După ce reușești să o realizezi, va fi nevoie lună de lună de monitorizare, management, ca profitul tău să fie cel scontat.

                                                                                                                                                                                                                                                            Nu se termină după ce ai făcut achiziția. Munca abia de atunci începe. Pentru a afla ce trebuie făcut citește continuarea articolului aici

                                                                                                                                                                                                                                                              International LNG trade has brought much needed flexibility to gas markets, enabling them to adjust to the sharp drop in demand triggered by the pandemic, new IEA report finds.

                                                                                                                                                                                                                                                              Liquefied natural gas (LNG) remains central to ensuring the security of global natural gas supplies and has played a major role in the sector’s adjustment to the exceptional drop in global gas demand during the first half of 2020, the International Energy Agency said today in a new report.

                                                                                                                                                                                                                                                              Global gas demand is expected to fall this year by 3%, or 120 billion cubic metres (bcm), its largest annual drop on record, the Global Gas Security Review 2020finds. The report highlights that LNG contracting activity is on a sharp downward trend from its 2018 high. Covid-19 is a major cause of the historic demand shock, but the strong decrease in contracting activity is largely the result of a well-supplied market. At the same time, investment decisions have come to a standstill. After a record-setting 2019, no new liquefaction projects have been confirmed so far this year.

                                                                                                                                                                                                                                                              In this slowdown, LNG continues to play a central role in balancing global gas markets and creating the flexibility to adjust to fluctuations in demand. Faced with an unprecedented fall in global gas demand in the first half of the year, gas producers and exporters have had to provide flexibility to adjust supply. LNG was one of the key components of this adjustment, with monthly global exports decreasing by 17% between January and July 2020.  

                                                                                                                                                                                                                                                              “Since the IEA started tracking flexibility in LNG markets in the first edition of the Global Gas Security Review five years ago, we have seen a notable improvement across a range of LNG market flexibility metrics. This is improving security of supply and was critical in enabling the market to adjust to the historic demand shock witnessed in the first half of 2020,” said Dr Fatih Birol, the IEA’s Executive Director.

                                                                                                                                                                                                                                                              Global gas demand fell by an estimated 4% year-on-year in the first half of 2020 due to the combination of the Covid-19 crisis and an exceptionally mild winter in the northern hemisphere. Most of the declines in gas consumption took place in mature markets across Europe, North America and Asia. Taken together, these markets account for over 80% of the forecast drop in global natural gas demand for 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                              During the second quarter of 2020, when lockdowns were at their peak worldwide, natural gas spot prices plummeted to their lowest levels in at least a decade across all major gas-consuming regions. But prices recorded strong gains in the third quarter, supported by supply adjustments and recovering demand.

                                                                                                                                                                                                                                                              Natural gas demand is forecast to increase by 3%, or about 130 bcm, in 2021. However, the recent resurgence of Covid-19 and the prospect of a prolonged pandemic have increased uncertainty over the pace of recovery in 2021. The recovery of global gas demand in 2021 is likely to be supported by fast-growing markets in Asia, Africa and the Middle East. More mature markets should see gradual recoveries, and some may not return to their 2019 levels until 2022 or later.

                                                                                                                                                                                                                                                              “Global gas demand has been progressively recovering since June, driven mainly by emerging markets,” Dr Birol said. “However, this does not mean a return to business as usual, as the current crisis could have long-lasting repercussions.”

                                                                                                                                                                                                                                                              Majoritatea companiilor (80%) participante la sondajul global PwC ”The future of remote work” arată că adoptarea lucrului la distanță este noua normă pe piața muncii, iar peste 53% spun că au creat și implementat deja o politică în acest sens. Din restul de 47%, mai mult de jumătate anticipează că vor îmbunătăți sau implementa o politică de muncă de la distanță până la sfârșitul anului 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                              Principalele trei priorități în conceperea politicilor de adoptare a muncii la distanță sunt sănătatea și siguranța angajaților, menționată de 70% dintre respondenți, îmbunătățirea experienței angajaților (65%) și atragerea și reținerea talentelor cheie (60%).

                                                                                                                                                                                                                                                              ”Lucrul la distanță a devenit o parte esențială a noii normalități, companiile fiind forțate în multe cazuri să se adapteze pentru a-și putea continua activitatea. Temerile inițiale că productivitatea muncii va scădea au fost infirmate după primele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendința se păstrează pe termen mediu și lung. Mulți angajați au început să resimtă negativ lipsa interacțiunii directe cu partenerii și colegii și să-și dorească o revenire la birou. În orice caz, lucrul de la distanță va fi o opțiune pe termen lung și cele mai multe companii vor continua să o aplice”, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                              Definiția „muncii la distanță”

                                                                                                                                                                                                                                                              Aproximativ 45% dintre companiile participante la sondaj definesc aranjamentele de lucru la distanță ca angajații care „lucrează în afara biroului de acasă sau a locului de muncă”, fără nicio deplasare transfrontalieră. Cu toate acestea, 30% dintre companii definesc munca la distanță drept angajații care lucrează în afara biroului de acasă, cu deplasări atât la nivel național, cât și internațional anticipate și/sau permise.

                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește politica salarială, 80% dintre companii au arătat că nu efectuează ajustări în timpul perioadei muncii la distanță. De asemenea, peste jumătate dintre respondenți nu acordă alocații, rambursări sau sprijin pentru mobilitate pentru munca la distanță.

                                                                                                                                                                                                                                                              ”Angajatorii trebuie să țină seama de eventualele consecințe fiscale, precum și cele  din sfera contribuțiilor sociale pe care munca într-o altă țară le poate avea atât pentru angajatori, cât și pentru salariații în cauză. Totodată, aspectele care țin de dreptul muncii și de sănătatea și securitatea în muncă a angajaților în țara respectivă nu trebuie ignorate”,  a declarat Irina Nistor, Director Mobilitate Internațională, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                              Pe măsură ce restricțiile locale s-au relaxat, majoritatea companiilor au permis accesul angajaților la birou, în anumite condiții și respectând normele de siguranță și sănătate. Cu toate acestea, 45% dintre companii nu vor solicita angajaților întoarcerea la birou, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanță și lucrul la birou.

                                                                                                                                                                                                                                                              Sondajul a fost realizat în rândul a peste 300 de companii la nivel global.

                                                                                                                                                                                                                                                                Fabrici mici sau mijlocii din România pot avea acces gratuit la tehnologii de ultimă oră, pentru a-și dezvolta comerțul online, și la artiști internaționali pentru a crea noi produse, prin participarea la proiectul Better Factory, care reunește 28 de parteneri din 18 țări.

                                                                                                                                                                                                                                                                Cluster Mobilier Transilvan (CMT) reprezintă România înproiectul Better Factory care se va derula în toate țările UE pentru o perioadă de 4 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                IMM-urile din producție sunt invitate să se înscrie pentru a-și reface portofoliul de produse cu ajutorul artiștilor și al experților în tehnologie și să acceseze sprijin financiar prin proiect. Scopul este de a le oferi antreprenorilor șansa de a profita de avantajul competitiv al unor produse inovatoare care răspund noilor cerințe ale pieței și de a-și optimiza resursele de producție cu ajutorul unui marketplace automatizat, capabil de simulări 3D și testări virtuale, cu acces gratuit – RAMP (Robotics Automation Marketplace).

                                                                                                                                                                                                                                                                IMM-urile care vor face parte din proiect vor beneficia de o analiză a produselor sau serviciilor din partea unor experți în marketing și arte. Criteriile de selecție ale companiilor nu sunt legate de mărime, număr de angajați sau succesul anterior, ci de disponibilitatea de a se angrena într-un proces de învățare, testare și dezvoltare pe termen lung. Pe baza nevoilor și a mediului de afaceri ale fiecărei firme selectate, artiștii vor propune soluții de redesign, de îmbunătățire și personalizare a portofoliilor de produse și vor apela la IT-iștii experți în proiect pentru a adapta și folosi tehnologii digitale noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                Instrumentele care vor fi puse la dispoziția IMM-urilor sunt un sistem avansat de planificare a producției APPS (Advance Production Planning and Scheduling), prin care firmele vor putea testa moduri de a-și reduce materia primă, energia, deșeurile sau resursele logistice, precum și platforma RRAMP, cu acces gratuit la arhivare în cloud și conexiune cu roboți, senzori, cameră video și echipament AR/VR.

                                                                                                                                                                                                                                                                „Rezultatele pe care firmele participante le vor avea la finalul proiectului pot fi actualizarea sau schimbarea modelului de afaceri, obținerea de produse noi sau crearea unor branduri. Astfel, IMM-urile din proiect vor trece printr-o transformare de la statutul de fabrici tradiționale la unități de producție agile și adaptabile”, spune Ciprian Morcan, manager CMT.

                                                                                                                                                                                                                                                                Primul apel de înscriere va fi lansat la începutul anului 2021

                                                                                                                                                                                                                                                                Echipa internațională a proiectului Better Factory va selecta candidați din rândul IMM-urilor producătoare, pentru a forma 8 echipe, împreună cu artiști și furnizori de tehnologie. Echipele vor fi susținute să parcurgă un proces de digitalizare, redesign și tehnologizare, timp de 12 luni. Provocările la care vor lucra echipele vor fi propuse de IMM-uri, iar soluțiile vor veni de la artiști și de la furnizorii de tehnologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                Succesul va însemna că o echipă explorează piețe noi pentru IMM, folosind tehnologii digitale, testează și dezvoltă noi tehnologii personalizate și utile IMM-ului, folosind platforma RAMP, organizează traininguri specifice pentru a recalifica angajații IMM-ului

                                                                                                                                                                                                                                                                Prin proiect va fi oferită asistență, mentorat și finanțare de până la 200.000 de euro pentru fiecare dintre cele 8 echipe formate din IMM, artiști și furnizori de tehnologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                Better Factory are în spate un consorțiu coordonat de VTT – Finlanda și parteneri din ecosistemul artelor, producători și furnizori de tehnologie, clustere industriale, furnizori de produse artistice, dezvoltatori de afaceri, consiliere juridică și comunicare.

                                                                                                                                                                                                                                                                Cluster Mobilier Transilvan a fost înființat în 2012 pentru a sprijini industria de mobilier, cu scopul de a susține creșterea competitivității, atât pe piața națională, cât și internațională. Printre membrii fondatori se regăsesc firme producătoare, organizații de cercetare, universități, administrație publică, entități catalizatoare. În iunie 2020,CMT avea 84 de membri, majoritatea fiind firme producătoare în industria mobilei.

                                                                                                                                                                                                                                                                Pe parcursul lunii august, Alianța Întreprinderile Mici și Mijlocii din Moldova (AIM) a realizat un sondaj la nivel național al companiilor mici și mijlocii. În baza răspunsurilor colectate, a identificat faptul că IMM-urile au avut pierderi majore de locuri de muncă: 60% dintre companii au concediat angajații, iar 50% dintre aceste companii au declarat că nu-i vor reangaja. În mod critic, 47% dintre antreprenorii chestionați consideră că afacerea lor nu va supraviețui încă 4 luni în criză, fără sprijin. Este o criză fără precedent ce a afectat majoritatea sectoarelor și afacerilor din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                De asemenea, în chestionar, antreprenorii au fost întrebați și despre percepția lor asupra răspunsului guvernului la această criză. Astfel, 75,5% consideră că economia este pe un drum greșit (1,66% spun că este pe un drum corect); 89% sunt „foarte sau în mare parte nemulțumiți” de răspunsul guvernului la criză (1,32% sunt mulțumiți), iar 75,83% consideră că guvernului nu îi pasă de oamenii ca ei (0,99% consideră că le pasă). Cifrele sunt impunătoare și arată că antreprenorii și proprietarii întreprinderilor mici cred că guvernul nu face nici strictul necesar pentru a-i ajuta în această criză.

                                                                                                                                                                                                                                                                IMM-urile reprezintă 98,6% din totalul întreprinderilor pe economie, angajează 60% din forțele de muncă și generează 40% din venit. Din acest considerent, este esențial să se ia măsuri decisive înainte să devină prea târziu. Echipa de experți AIM a venit cu propuneri de politici clare care trebuie adoptate de guvern acum pentru a salva cât mai multe companii. Propunerile de Politici pot fi vizualizate și consultate aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                Conform acestora, ca și soluție pe termen scurt, guvernul trebuie să creeze un fond de împrumut garantat de 1 miliard de lei pentru IMM-uri. Acest fond ar trebui să permită companiilor rapid și simplu să beneficieze de un împrumut, în baza situației afacerii lor pre-COVID. Guvernul trebuie să declare, de asemenea, toate controalele guvernamentale din această perioadă ca fiind „consultative” și nu „punitive”.

                                                                                                                                                                                                                                                                Drept soluție pe termen mediu, guvernul trebuie să ia măsuri fiscale temporare urgente pentru a stimula reinvestirea și ameliorarea situației pentru businessul mic. Companiile ar trebui să aibă o rată de impozitare a profitului de 0% pentru profiturile reinvestite, inclusiv un credit pentru profiturile reinvestite din 2019. Ar trebui să existe o rată de impozitare a venitului de 0% pe 2 ani pentru angajații reangajați până la numărul pe care îl avea compania la 1 ianuarie 2020. Totodată, sectorul HORECA ar trebui să aibă o cotă de 5% TVA pentru următorii 2 ani pentru a ajuta restaurantele care supraviețuiesc să își revină.

                                                                                                                                                                                                                                                                AIM cere guvernului să ia imediat în considerare aceste propuneri și să ia măsuri rapide pentru a preveni catastrofa care deja influențează comunitatea de întreprinderi mici.

                                                                                                                                                                                                                                                                Această activitate este realizată cu suportul Centrului Internațional Private Enterprise, Friedrich Naumann Foundation for Freedom și a proiectului Optim. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat viziunea donatorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                Proiectul „SMEs resilience in crisis times” vine în ajutor întreprinderilor mici și mijlocii din țară, facilitând comunicarea dintre IMM-uri și autorități, participarea la discuții și oferirea de posibilități în timp real.

                                                                                                                                                                                                                                                                  AFN

                                                                                                                                                                                                                                                                  Banca Comercială Română este bancă parteneră în schema de ajutor de stat cu sprijin financiar din granturi nerambursabile de 1 miliard de euro în contextul pandemiei Covid-19. Banca a lansat special pentru acest proiect Ghidul de Granturi nerambursabile pentru IMM-uri afectate de pandemie, care conține toate informațiile necesare celor care doresc să acceseze granturile nerambursabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                  „Încă de la declanșarea pandemiei, ne-am asumat rolul de a ajuta antreprenorii să treacă peste această perioadă și să salveze cât mai multe locuri de muncă. Credem că aceste programe de susținere a IMM-urilor trebuie să fie derulate în paralel cu dezvoltarea de programe de educație antreprenorială. Antreprenorii au mare nevoie de informații relevante, care să-i ajute să își optimizeze businessul, să acționeze eficient, să inoveze și să se reinventeze în această perioadă dificilă. De aceea, noi ne-am propus să îi consiliem pe cei care apelează la noi și să-i ajutăm cu cât mai multe informații înainte de a lua o decizie”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Astăzi, 12 octombrie, ora 10.00, a început etapa de înscriere în cadrul măsurii „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”. Formularul de înscriere, disponibil la adresa granturi.imm.gov.ro, va rămâne activ până vineri, 16 octombrie, ora 20.00, cu posibilitatea prelungirii perioadei de înscriere până la epuizarea bugetului. 

                                                                                                                                                                                                                                                                  Programul de granturi nerambursabile derulat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, permite PFA-urilor, microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii să acceseze granturi din fonduri europene, în valoare totală de 1 miliard de euro prin trei scheme de finanțare:  microgranturi, granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri și granturi pentru investiții pentru IMM-uri.

                                                                                                                                                                                                                                                                  •  Schema 1: Micro și PFA-uri Granturi nerambursabile, buget total 100 mil. euro  – Granturi nerambursabile pentru capital de lucru, acordate sub formă de sumă forfetară, pentru IMM-uri/PFA-uri în valoare de 2.000 de euro (echivalent lei)
                                                                                                                                                                                                                                                                  • Schema 2: Granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri, buget total 350 mil. euro, acordate sub formă de sumă forfetară reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, de până la 150.000 EUR (în echivalent lei)
                                                                                                                                                                                                                                                                  • Schema 3: Granturi pentru investiții în producție pentru IMM-uri, buget total 550 mil. euro în baza evaluării proiectului de investiții care face obiectul cererii de finanțare, investiții între 50.000 de euro și 200.000 EUR (în echivalent lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                  economia

                                                                                                                                                                                                                                                                  Cele mai mari 700 de companii au generat aproape 45% din cifra de afaceri a tuturor companiilor nefinanciare din România în 2019, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România“.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Anul trecut, cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a ajuns la 1.565 miliarde de lei, fiind cu aproape 30% mai mare decât cea din 2015 și cu 70% în creștere față de 2010, (în baza datelor extrase în septembrie 2020 care cuprind aproximativ 682 de mii de companii și care reprezintă peste 90% din totalul pentru 2019, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin). Față de 2018, creșterea a fost însă minoră, de doar 1%.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Studiul nostru anual, Condițiile de business din România, reprezintă a analiză complexă a mediului de afaceri local, iar specialiștii KeysFin încearcă să surprindă o imagine de ansamblu a situației mediului privat, dar și să identifice acele schimbări cheie care pot avea un impact major în următorii ani. Analiza de față reflectă perfect mediul de business efevescent de anul trecut, însă, în 2020 cifrele vor fi foarte diferite, reducându-se decalajul între principalele sectoare de activitate. Chiar dacă industria prelucrătoare a avut un parcurs extrem de bun în ultimii ani, scăderea acesteia va fi cu siguranță una considerabilă la finalul lui 2020, așa că poate e momentul ca toți actorii implicați să acționeze mai clar pentru ca producția locală să nu intre într-un con de umbră. Așa cum am mai atras atenția până acum, o economie bazată pe consum nu e sustenabilă, iar forța de munca locală are expertiza necesară pentru a migra spre alte domenii conexe, atâta timp cât există viziune din partea antreprenorilor și susținere din partea statului.” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                  În România erau active aproximativ 682 mii de companii nefinanciare în 2019, dintre care 673 companii mari (cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8.100 medii (cifră de afaceri mai mică de 50 milioane de euro), 44,5 mii companii mici (cifră de afaceri mai mică de 10 milioane de euro) și 628,7 mii microîntreprinderi nefinanciare (cifră de afaceri sub 2 milioane de euro). Chiar dacă numărul microîntreprinderilor a crescut față de 2018 când existau 619,2 mii de microîntreprinderi nefinanciare, aproape 25% din acestea (168 mii) au avut cifra de afaceri din 2019 egală cu zero.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile mari (44% din total), fiind urmată de companiile medii (22%), cele mici (21%) și microîntreprinderi (13%).

                                                                                                                                                                                                                                                                  Dedeman, nou-venitul în top 10 companii din România

                                                                                                                                                                                                                                                                  AUTOMOBILE-DACIA a rămas și în 2019 cea mai mare companie din România cu o cifră de afaceri de 24,7 miliarde de lei (1,6% din total), fiind urmată de OMV PETROM SA și OMV PETROM MARKETING, cu 19,9 și respectiv 19,1 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                  În continuarea topului, ocupanta locului 4 este ROMPETROL RAFINARE SA (14,7 miliarde de lei), iar a locului 5 KAUFLAND ROMÂNIA  SCS (11,9 miliarde de lei), care a avansat cu o poziție față de anul precedent.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Principala noutate a topului este dată însă de ieșirea LUKOIL ROMÂNIA SA, aflată pe locul 10 în 2018, și intrarea DEDEMAN SRL, care a înregistrat o cifră de afaceri de 8,6 miliarde de lei în 2019, clasându-se astfel pe poziția 10 în 2019. DEDEMAN SRL este totodată și singura companie cu 100% capital privat românesc din top.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Împreună, primele 10 companii au avut o cifră de afaceri de 141 miliarde de lei (peste 9% din total) în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Comerțul în România, popular dar și riscant

                                                                                                                                                                                                                                                                  Comerțul a rămas cel mai mare sector economic românesc și în 2019, cu o cifră de afaceri de 613,5 miliarde de lei (39,2% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare cu 390 miliarde de lei (25%), construcții cu 98,5 miliarde de lei (6,3%), transport &depozitare cu 93,6 miliarde de lei (6%) și energie & gaze cu 66,8 miliarde de lei (4,3% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                  Comerțul a fost cel mai mare sector economic în 2019 și din perspectiva numărului de companii: 197,3 mii (29% din total), fiind urmat de activitățile profesionale cu 79 mii de companii (11,6%), construcții cu 71 mii (10,4%), industria prelucrătoare cu 62,3 mii (9,1%) și transportul & depozitarea cu 58 mii (8,5% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                  În corelație directă cu mărimea sectorului, pe primul loc în topul celor mai riscante sectoare de activitate după numărul de insolvențe din 2019 s-a clasat comerțul (2.066 insolvențe în 2019). Este urmat de construcții (1.033 insolvențe) și industria prelucrătoare (823 insolvențe), potrivit datelor de la Registrul Comerțului

                                                                                                                                                                                                                                                                  Cât despre topul domeniilor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc s-a clasat industria prelucrătoare, care a înregistrat cel mai mare număr de angajați în 2019, peste un milion (26,5% din total), fiind urmată de comerț (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii) cu 784 mii de angajați (20,5%), transport & depozitare cu 351 mii de angajați (9,2%), construcții cu 340 mii de angajați (8,9%) și servicii administrative & suport cu 267 mii de angajați (7% din total). În primele 5 sectoare după forța de muncă au fost 2,7 milioane de angajați care au reprezentat 72% din total.  

                                                                                                                                                                                                                                                                  În total, în România existau 3,8 milioane de angajați în 2019, cu 2,1% mai puțini decât în 2015 și cu 7,9% sub nivelul din 2010. Cu toate acestea, peste 297 mii de companii, respectiv 43,5% din total, nu au avut niciun angajat în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Peste 55% dintre companiile locale au fost profitabile în 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                  Profitul net al companiilor nefinanciare locale a crescut cu 60% față de 2015 și cu 104% față de 2010, la 123,6 miliarde de lei în 2019. Față de 2018, creșterea a fost de doar 3%, însă, dintre cele aproape 682 de mii de companii analizate a crescut ușor și numărul celor care au înregistrat profit și a scăzut cel al celor care au avut pierderi. Cu toate acestea, numărul celor cu rezultat nul a rămas relativ constant.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, 385,7 mii companii (56,6%) au înregistrat profit, 213,9 mii din firmele locale (31,4%) au suferit pierderi, iar restul au avut un rezultat nul în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                  În topul celor mai profitabile companii din România în 2019 se află OMV PETROM SA, pe primul loc, cu un profit ușor în scădere față de anul anterior, de 3,6 miliarde de lei (2,9% din total), fiind urmată de HIDROELECTRICA SA și DEDEMAN SRL, care a luat locul ROMGAZ SA, ocupanta poziției 3 în clasament în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                  DEDEMAN reușește astfel performanța de a fi nu doar una din cele mai mari companii locale, dar și una din cele mai profitabile, creșterea de la an la an fiind susținută.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Împreună, cele mai profitabile 10 companii au avut un rezultat net pozitiv de 10,8 miliarde de lei (aproape 9% din total) în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Studiul Condițiilor de business din România, ajuns la cea de-a 6-a ediție

                                                                                                                                                                                                                                                                  KeysFin realizează anual studiul “Condițiile de business din România“ în baza unei analize riguroase a informațiilor furnizate de instituțiile publice locale, cât și interpretând alte informații cheie precum calificativele internaționale primite de țara noastră sau investițiile strategice realizate pentru anul în curs.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai mult, studiul de față a devenit o resursă importantă de date și statistici despre economia locală pentru sute de companii prezente în România sau care intenționează să investească în țara noastră, întrucât oferă o perspectivă de ansamblu, identificând principalele oportunități, riscuri și tendințe din piață.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Printre celelalte instrumente importante oferite de KeysFin companiilor din România se numără rapoartele de credit și monitorizare, aplicația de mobil KeysFinder, precum și rapoartele trimestriale KeysFin Macro Update. Astfel, firmele locale pot afla în timp real informații complete despre orice companie locală, pentru a înlătura riscul de neîncasare și pot lua decizii de business validate de analize riguroase.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Depozitele de gaz metan din Ungaria au un nivel de încărcare de 100%, importul de gaz metan se desfăşoară în condiţii sigure, gazul vine continuu din 6 ţări vecine, a spus secretarul de stat responsabil pentru politica energetică şi climatică a Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiilor (ITM) marţi, la o conferinţă de presă organizată în Budapesta. Péter Kaderják a adăugat: conform datelor adunate în perioada 21-27 septembrie, depozitele interne conţin 6,49 miliarde metri cubi de gaz metan, din care 1,45 miliarde reprezintă stocul de siguranţă, iar 5,04 miliarde reprezintă stocul comercial.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit secretarului de stat, cantitatea totală a gazului metan stocat este suficient pentru aprovizionarea ţării timp de aproximativ 130 de zile, respectiv timp de 271 de zile pentru aprovizionarea consumatorilor casnici.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Din punctul de vedere al siguranţei aprovizionării Ungariei cu gaz metan pe perioada iernii, un sprijin semnificativ înseamnă faptul că în depozitele de gaz metan europene sunt înmagazinate aproape 107,61 miliarde metri cubi, iar în cele din Ucraina 29,43 miliarde metri cubi, a spus secretarul de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                  El a relatat şi despre contractarea de către Compania Ungară de Comercializare a Gazului Metan, pe perioada 2021-2027, a unei capacităţi anuale de 1 miliarde metri cubi în cadrul terminalului de gaz metan lichefiat de pe insula Krk din Croaţia. Secretarul de stat a afirmat că importanţa tranzacţiei constă în faptul că Ungaria va avea astfel acces direct la piaţa gazului metan lichefiat, piaţă în curs de globalizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Anul viitor Ungaria va putea primi gaz metan şi din Serbia, datorită creşterii substanţiale, în 2021, a capacităţii conductei bidirecţionale care leagă Ungaria şi Serbia, a adăugat secretarul de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                  De asemenea se află în curs proiecte de îmbunătăţire a siguranţei aprovizionării Ungariei cu energie electrică, cum ar fi construcţia liniilor electrice de legătură între sistemul sloven şi cel maghiar, respectiv a liniilor de mare putere care vor lega Slovacia şi Ungaria, a declarat Péter Kaderják.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Actiunile societatii de agribusiness Holde Agri Invest (HAI) au intrat la tranzactionare pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT) al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), pe piata AeRO, in data de 1 octombrie, evenimentul fiind marcat de companie prin deschiderea oficiala a sedintei de tranzactionare la sediul BVB. Holde Agri Invest este prima societate care se listeaza la BVB ulterior promovarii pietei de capital din Romania la statutul de Piata Emergenta Secundara de catre furnizorul global de indici FTSE Russell.

                                                                                                                                                                                                                                                                  „Agricultura este o componenta importanta a economiei romanesti, cu o contributie de 2,2% in Produsul Intern Brut in primul semestru al anului curent. Ceea ce face Holde Agri Invest este un pas foarte important in consolidarea domeniului agriculturii din Romania, care este inca foarte segmentat si, astfel, nu isi poate folosi pe deplin potentialul.  Conform Eurostat, in anul 2018, Romania se plasa pe locul 6 intre tarile UE ca suprafata agricola, avand un total de 7,3% din pamanturile arabile din UE, insa chiar daca suntem in crestere, ne plasam doar pe a opta pozitie in functie de productia agricola totala, cu o productie de 18,6 miliarde euro, respectiv doar 4% din totalul UE. Aceste date demonstreaza ca agricultura Romaniei are un potential urias si care poate fi fructificat daca vom asista la o consolidare a jucatorilor din acest domeniu. Diversitatea si segmentarea sunt bune, dar cand duc la faramitarea unui sector al economiei, duc, invariabil, si la probleme de accesare a finantarii de catre jucatorii mici. Ne dorim sa vedem cat mai multe companii din agribusiness care sa urmeze exemplul Holde Agri Invest si care sa atraga bani prin piata de capital si sa utilizeze acei bani pentru achizitia de ferme si pentru dezvoltarea agriculturii”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe SMT-ul BVB au fost listate doar actiunile de clasa A (ordinare) ale Holde Agri Invest, care reprezinta 86,47% din capitalul social al societatii. Diferenta de 13,53% din actiunile Holde Agri Invest este reprezentata de actiuni clasa B (preferentiale), care nu sunt listate la BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Anterior listarii pe piata AeRO, Holde Agri Invest a derulat doua runde de finantare prin emisiune de actiuni noi, prin care a atras de la investitorii din piata de capital in total 22 milioane lei, respectiv 10 milioane lei, in decembrie 2019, si 12 milioane lei, in iunie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                  „Suntem incantati ca prin listarea de astazi, demonstram ca si un start-up poate atrage capital de la investitorii Bursei de Valori Bucuresti, atat timp cat are un plan de afaceri concret, perspective atractive de crestere si o guvernanta corporativa solida. Vom continua sa folosim instrumentele oferite de piata de capital pentru a ne alimenta dezvoltarea si pe viitor. Intentia noastra este sa aducem cat mai multe premiere in piata, inclusiv achizitii de companii si extinderea terenului arabil prin schimb de actiuni si majorari de capital prin aport in natura, pentru a construi unul dintre cei mai proeminenti jucatori din sectorul agricol romanesc”, a declarat Iulian Circiumaru, Presedintele Consiliului de Administratie al Holde Agri Invest.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Activitatea de baza a Holde Agri Invest consta in exploatarea terenurilor agricole pe care le detine in proprietate sau pe care le are contractate sub forma de arenda, prin intermediul societatilor pe care le controleaza. Viziunea Holde Agri Invest este de a pozitiona agricultura ca parte a viitorului Romaniei, prin crearea de valoare si dezvoltarea comunitatilor rurale utilizand tehnologie de ultima generatie si profesionisti cu experienta. In prezent, societatea opereaza terenuri localizate in principal in zona de sud-est a Romaniei. Aceasta regiune a tarii a fost aleasa datorita calitatii solului, a suprafetei mari de teren arabil, precum si a proximitatii fata de Bucuresti si de porturile de la Dunare si Marea Neagra.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Modelul de business al societatii prevede cumpararea de ferme agricole vegetale existente, uneori sub-performante sau cu deficit de capital, in scopul transformarii acestora intr-o exploatare operationala moderna si eficienta. Holde Agri Invest vizeaza cu precadere ferme de aproximativ 2.000 de ha, dar si fermele mai mici sunt vizate pentru consolidarea operationala a fermelor existente. Holde se asteapta sa atinga o cifra de afaceri de 40 de milioane lei la finalul acestui an si o marja EBIT de 17%.

                                                                                                                                                                                                                                                                  „Agricultura este o industrie ce are nevoie de investitii semnificative, mai ales la inceput de drum, dar odata ce afacerea atinge o anumita dimensiune, va aduce beneficii pe termen nelimitat. Astazi, la doi ani de la infiintarea oficiala a Holde, suntem mandri sa operam peste 10.000 de hectare si sa incepem calatoria noastra pe Bursa de Valori Bucuresti. Multumim tuturor investitorilor pentru increderea acordata inca din primele zile, deoarece fara sprijinul lor, nu am fi putut trece prin aceasta dezvoltare accelerata. Pe masura ce continuam sa ne extindem portofoliul de teren exploatat, ne uitam si la investitii suplimentare in tehnologie, utilaje moderne si sisteme de irigatii pentru a realiza o agricultura de ultima generatie si eficienta in Romania”, a declarat Liviu Zagan, Directorul General al Holde Agri Invest.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Ideea proiectului Holde Agri Invest a fost conceputa in 2016, de patru antreprenori romani, Liviu Zagan, Robert Maxim, Matei Georgescu si Alexandru Covrig. In 2017, fondatorii si-au unit fortele cu echipa companiei locale de asset management, Certinvest, si in 2018, au infiintat Holde Agri Invest. La scurt timp, societatea a atras o investitie externa de la Vertical Seven Group fondat de antreprenorii Iulian Circiumaru si Andrei Cretu. In iulie 2018, societatea a realizat prima achizitie, o ferma de aproximativ 2.800 de hectare in zona Rosiori de Vede din judetul Teleorman (ferma Rosiori) prin preluarea a cinci societati si a centrului de mecanizare existent care deserveste suprafata totala cultivata. In aprilie 2020, Holde a achizitionat integral compania Agromixt Buciumeni, societate infiintata in 1991, cu capital romanesc, care exploateaza terenuri agricole in judetul Calarasi, ajungand la peste 7.000 de hectare de teren operat. In cursul anului 2020, Holde a continuat sa se se extinda, avand in prezent in exploatare aproape 10.000 ha de teren agricol. De asemenea, societatea detine un siloz de 10.000 de tone, dar intentioneaza sa-si extinda capacitatea de depozitare la 30.000 de tone pana in anul 2023.

                                                                                                                                                                                                                                                                  In urma listarii, Holde va continua sa utilizeze in mod activ diferite mecanisme de finantare oferite de piata de capital pentru dezvoltarea continua a afacerii. Una dintre metodele de crestere planificate deja de catre management este achizitia de companii si extinderea terenului arabil prin schimb de actiuni (share swaps) si majorari de capital prin aport in natura. Obiectivul Holde este de a deveni unul dintre cei mai importanti jucatori romani de pe piata agricola locala, atingand un minim de 20.000 hectare de teren operat in urmatorii sapte ani. Pentru a atinge acest obiectiv, Holde va investi peste 50 de milioane de euro in achizitii de terenuri, utilaje noi, instalatii de depozitare, precum si sisteme moderne de irigatii.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Cele doua runde de finantare prin care Holde Agri Invest a atras cele 22 milioane lei au fost intermediate de BRK Financial Group (BRK), in calitate de Intermediar, societatea de brokeraj activand si in calitate de Consultant Autorizat pentru listarea Holde Agri Invest pe piata AeRO. In cadrul celui de-al doilea plasament, alaturi de BRK Financial Group – Manager de sindicat, a participat si societatea de brokeraj Goldring – membru de sindicat.

                                                                                                                                                                                                                                                                  „Inca de la primele contacte cu reprezentantii Holde Agri Invest proiectul ni s-a parut unul motivant, mai ales ca acesta ar fi reprezentat o premiera pe piata de capital din Romania din perspectiva domeniului in care activeaza acestia. Persoanele cheie din cadrul Emitentului, cu experienta relevanta in productia agricola sau in gestiunea financiara si operationala a unor afaceri de succes, au constituit o garantie suplimentara pentru reusita finantarii. Interesul crescut al investitorilor la momentul plasamentelor private intermediate de noi, cu atat mai mult cu cat cel din iunie 2020 s-a suprapus peste o perioada marcata de incertitudini puternice legate de criza sanitara, ne fac increzatori in evolutia viitoare a societatii atat in plan de business, cat si din perspectiva randamentelor asteptate de investitori. Este un bun start la bursa pentru acest sector de activitate, reprezentantii societatii au inteles pe deplin avantajele utilizarii instrumentelor pietei de capital si speram ca in curand si alte societati vor urma acest exemplu. Ne bucuram ca reusim sa fim un intermediar activ in procesul de listare a unor noi emitenti la BVB si viitoarele proiecte de listare in care suntem implicati speram sa fie, de asemenea, de succes. Nu trebuie sa uitam colaborarea pe care am avut-o in desfasurarea celei de a doua runde de finantare cu colegii de Goldring, care au facut parte din sindicatul de intermediere, alaturi de noi”, a declarat Razvan Rat, Directorul General Adjunct al BRK Financial Group.

                                                                                                                                                                                                                                                                  „Semnalele pe care investitorii le trimit, cu consecventa in ultimul timp, confirma si consolideaza pozitia prioritara pe care sectorul agricol o ocupa intre alternativele investitionale. Aceasta aliniere de interese pentru agricultura dinspre zona economica si macroeconomica, pe de o parte, si piata de capital, pe de alta parte, transmite un mesaj optimist pentru agricultura si economia romaneasca. Proiectul Holde pentru piata de capital ne-a atras si convins in primul rand pentru ca reda, la scara micro, aceeasi convergenta de viziune si eforturi intre experti in sectorul agricol si, respectiv, profesionisti in investitii si management financiar – un plus important de valoare pentru viitorul si potentialul business-ului in sine. Ne bucuram sa vedem actiunile HAI la bursa si asteptam cu interes proiectele viitoare ale Holde Agri Invest”, a afirmat Virgil Zahan, Directorul General al Goldring.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Capitalul social al Holde Agri Invest este de 43.069.796 lei, divizat in 43.069.796 actiuni, impartite in 2 clase de actiuni din care 37.242.621 actiuni ordinare (Clasa A) si 5.827.175 actiuni preferentiale (Clasa B). Vertical Group Seven detine 14,66% din toate actiunile Holde Agri Invest, iar diferenta de actiuni este detinuta de mai multe persoane fizice (62,76%) si persoane juridice (22,58%). Societatea Vertical Seven Group este detinuta de catre Iulian Circiumaru – 50% si Andrei Cretu – 50%.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Ex-premierul moldovean Ion Sturza, care îndeplinește în prezent funcția de Președinte al Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău (APE) și Victor Chirilă, Director Executiv al Asociației au lansat duminică, 4 octombrie o declarație, prin care atrage atenția asupra priorităților de politică externă a lui Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Dodon vrea Rusia drept partener principal al Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                  Actualul Președinte al Republicii Moldova și candidat la președinție, și-a enunțat prioritățile de politică externă pentru un eventual nou mandat în calitate de șef de stat. Dacă va fi reales, acesta promite că va transforma Republica Moldova într-o „Punte dintre Est și Vest”, unde Rusia, unicul stat care îi sfidează suveranitatea și integritatea teritorială, va fi principalul partener strategic al Republicii Moldova. Turcia și China, două state cu tendințe autoritare și revizioniste, vor fi parteneri strategici pe același palier cu Statele Unite ale Americii.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Cere neutralitate permanentă în consonanță cu interesele Rusiei și împotriva intereselor Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                  Statutul de neutralitate permanentă al țării vă fi consolidat după modelele Austriei, Suediei și Finlandei.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Autorii precizează că, cu excepția Suediei, neutralitatea celor trei state europene au fost dictate imperativ, în perioada Războiului Rece, de URSS, alias Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Acest fapt nu-l stânjenește pe Dodon, care anunță că Republica Moldova va cere Adunării Generale a ONU aprobarea unei rezoluții privind neutralitatea sa permanentă și va coopera activ cu Mișcarea de nealiniere. APE amintește în context că după sfârșitul Războiului Rece, mișcarea respectivă s-a remarcat preponderent ca un Club de State, în mare parte, anti-americane, anti-occidentale, certate cu democrația și influențate tot mai mult de China și Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Din enunțurile preelectorale ale lui Dodon aflăm că dezvoltarea relațiilor cu UE va fi redusă la „aprobarea normelor și standardelor europene” în domeniul dreptului, fără a menționa, însă, care drept, și al combaterii corupției, care din gura sa sună, mai curând, ca o batjocură. În schimb, relațiile cu structurile și țările Uniunii Economice Eurasiatice, dominată totalmente de Rusia, vor fi dezvoltate în toate direcțiile: interparlamentară, economică, umanitară, interregională, cooperarea juridică, dar și, atenție, „în domeniul securității și schimbului de informații tehnico-științifice”. Totodată, Dodon ignoră cu desăvârșire Parteneriatul strategic pentru integrare europeană cu România și nu spune nimic despre importanța strategică a Ucrainei pentru asigurarea securității naționale și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, el neagă statutul de parteneri strategici primordiali a celor două state vecine, limitându-se la dezvoltarea unor simple relații de bună vecinătate și de cooperare.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Cea mai agresivă tentativă de revizuire a politicii externe moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                  Având în vedere cele expuse, Asociația pentru Politică Externă (APE) consideră necesar să declare următoarele:

                                                                                                                                                                                                                                                                  Prioritățile de politică externă anunțate de Igor Dodon reprezintă cea mai agresivă tentativă de revizuire cardinală a politicii noastre externe din ultimii 20 de ani, axată pe obiectivul de integrare europeană și aderare a Republicii Moldova la UE. De asemenea, ele sunt în contradicție flagrantă cu Declarația de Independență a Republicii Moldova și obiectivele strategice ale statului consfințite în/de Constituție.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Aspirațiile lui Dodon nu corespund cu obiectivele strategice ale statului

                                                                                                                                                                                                                                                                  Parteneriatele strategice ale Republicii Moldova cu alți actori internaționale trebuie să fie în deplină concordanță cu obiectivele strategice ale statutului. Or, conform Constituției, obiectivul strategic fundamental al Republica Moldova este afirmarea sa ca stat de drept, democratic, suveran, independent, unitar și indivizibil, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.

                                                                                                                                                                                                                                                                  E necesar un parteneriat onest cu Rusia

                                                                                                                                                                                                                                                                  Republica Moldova este interesată să dezvolte un parteneriat onest, predictibil și reciproc avantajos cu Rusia, însă, acesta trebuie construit pe un fundament solid, bazat pe respectarea independenței, suveranității și integrității teritoriale și, nu în ultimul rând, pe respectarea opțiunii sale de a construi un stat de drept, democratic și integrat gradual în Uniunea Europeană. Atâta timp cât autoritățile ruse recurg în raport cu Republica Moldova la embargouri economice, șantaje energetice, amenințări hibride, finanțează și susțin militar regimul separatist de la Tiraspol și nu-și retrag contigentul militar staționat ilegal pe teritoriul țării, Rusia nu poate pretinde la statutul de partener strategic principal al Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Principalii partenerii strategici ai Republicii Moldova sunt și rămân UE, SUA, România și Ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                  Parteneriatele cu acești actori internaționali sunt în concordanță deplină cu obiectivele strategice ale țării enunțate și consfințite în Declarația de Independență și Constituție. Acestea respectă suveranitatea și integritatea teritorială a țării, iar susținerea lor economică, financiară și politică, precum și în domeniul securității naționale, asigură modernizarea țării și viabilitatea Republicii Moldova ca stat independent.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Neutralitatea nu poate fi dictată din exterior

                                                                                                                                                                                                                                                                  Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este decizia sa suverană și nu poate fi dictat din exterior. Or, ceea ce propune Igor Dodon este, de fapt, acceptarea dictatului Rusiei, după modelele neutralităților Austriei și Finlandei impuse imperativ de URSS în perioada Războiului Rece. Odată cu sfârșitul Războiului Rece, Austria, Suedia și Finlanda și-au ajustat treptat conceptele de neutralitate la noile realități internaționale și europene. Ele au renunțat la caracterul categoric, imuabil al statutelor lor de neutralitate, optând pentru o mai mare flexibilitate și pragmatism, care le-a permis să adere la UE, să participe la Politica de Securitate și Apărare Comuna a UE, să facă parte din Parteneriatul pentru Pace al NATO și să participe la misiunile de menținere a păcii conduse de NATO cu mandat ONU.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Neutralitatea permanentă – ancorarea în spațiul gri est-european

                                                                                                                                                                                                                                                                  Acceptarea neutralității permanente după modelul dictat de Moscova va însemna: ancorarea indefinită a țării în spațiul gri al Europei de Est amenințată de revizionismul Rusiei, renunțarea la obiectivul strategic de aderarea la UE și îngustarea opțiunilor țării de asigurare și consolidare a securității sale naționale. Toate acestea se vor răsfrânge negativ asupra stabilității interne a Republicii Moldova, precum și asupra aspirațiilor și capacităților sale de a construi un stat european întemeiat pe valorile democrației liberale.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai întâi de toate, trebuie să ceară retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său

                                                                                                                                                                                                                                                                  Înainte de a solicita Adunării Generale a ONU aprobarea unei rezoluții privind neutralitatea sa permanentă, Republica Moldova trebuie să ceară Rusiei respectarea Rezoluției Adunării Generale a ONU, din 22 iunie 2018, cu privire la retragerea trupelor sale staționate ilegal pe teritoriul țării noastre. Atâta timp cât Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, mandatat cu garantarea respectării Cărții ONU, va continua să sfideze rezoluțiile și principiile fundamentale ale Națiunilor Unite, precum și angajamentele sale internaționale, orice altă rezoluție a Adunării Generale a ONU referitor la neutralitatea Republicii Moldova va fi un document mort din fașă.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Cooperare cu Mișcarea de nealiniere nu trebuie să fie îndreaptă împotriva partenerilor noștri occidentali, SUA și UE, și nici limitată la neimplicarea în blocurile militare. Obiectivele Mișcării de nealiniere sunt mult mai extinse decât cele prezentate de Igor Dodon, printre acestea se numără, inclusiv: asigurarea independenței naționale, suveranității, integrității teritoriale și securității statelor nealiniate, precum și condamnarea oricăror forme de agresiune externă, ocupație, dominație și interferențe afacerile interne sau hegemonie exercitate de marele puteri. Prin urmare, Republica Moldova trebuie să valorifice cooperarea cu statele nealiniate pentru a determina Rusia să înceteze orice forme de ocupație, dominație, interferențe și hegemonie externe în raport cu țara noastră”, notează APE.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Cooperarea cu Uniunea Eurasiatică este binevenită atât timp cât nu împiedică integrării europene

                                                                                                                                                                                                                                                                  În final, autorii declarației menționează că dezvoltarea relațiilor de cooperare cu structurile și țările Uniunii Eurasiatice este oportună, atâta timp cât acest proces respectă angajamentele asumate din Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE și nu este instrumentat pentru a deraia Republica Moldova de pe calea integrării economice, asocierii politice și a integrării sale graduale în Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                  piaţa forţei de muncă

                                                                                                                                                                                                                                                                  Salariile brute în rândul companiilor private au crescut în medie cu 6,79% în primul semestru al acestui an, potrivit studiului salarial PayWell 2020 realizat de PwC România. Respondenții estimează că procentul de majorare se va menține până la finalul anului. Majorarea salarială raportată pentru 2020 este în linie cu nivelul estimat pentru acest an de către companiile respondente în ediția din 2019 a studiului Paywell.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru 2021, companiile private anticipează o creștere medie a salariilor brute de 4,68%.

                                                                                                                                                                                                                                                                  ”Creșterile salariale din prima jumătate a acestui an au avut loc pe fondul performanțelor bune înregistrate în 2019. Tendința pare că va continua, dar nu în același ritm pentru că majoritatea companiilor pregătesc bugete mai conservatoare pentru 2021, având în vedere incertitudinea generată în economia globală de criza pandemică. Organizațiile trebuie să se mențină sustenabile pe termen lung, în actualele condiții economice, fapt care duce inevitabil la reduceri de costuri. Ajustările diferă în funcție de industrie, de poziția în piață și de reziliența fiecărei companii însă este tot mai probabil că situația economică va fi una dificilă anul viitor”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Dintre industriile prezente în studiu, cea mai mare creștere medie a salariilor în 2020, de 9,87%, a fost înregistrată de retail, urmată de sectorul bancar cu 7,39%. O majorare sub media sectoarelor incluse în sondaj a fost raportată de sectorul farmaceutic, de 4,17%.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe categorii de angajați, continuă creșterea salariilor în rândul lucrătorilor necalificați sau puțin calificați (muncitori, operatori), în medie cu 7,32%, dar cu o tendință de scădere față de anul trecut când nivelul de creștere a depășit 10%. În 2020, pozițiile de management operațional au avut o creștere de 7%, iar cele de top management de 6,72%. Cele mai mici majorări pe categorii de angajați, de 6,6%, au vizat personalul administrativ, tehnicienii și angajații cu puțină experiență.

                                                                                                                                                                                                                                                                  În ceea ce privește beneficiile, continuă să se afle în top tichetele de masă, zilele suplimentare de concediu, abonamentele medicale, cafeaua și răcoritoarele gratuite, precum și bonusurile acordate cu diferite ocazii.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru reducerea de costuri de la declanșarea pandemiei COVID-19, 49% dintre companiile intervievate au implementat munca de acasă, 29% lucrul în schimburi, 5% reducerea timpului de lucru și 5% șomaj tehnic.

                                                                                                                                                                                                                                                                  “Așa cum putem observa din rezultatele acestui studiu, companiile fac eforturi pentru păstrarea locurilor de muncă și păstrarea unui nivel de productivitate care să permită o recuperare mai rapidă după lockdown. Astfel, angajatorii au trecut rapid, cu suportul tehnologiei, la modele de muncă mai flexibile, virtuale și diversificate, care susțin autonomia și adaptabilitatea. În plus, datorită pandemiei, investițiile companiilor pentru a proteja sănătatea și siguranța angajaților au devenit adevărați factori de diferențiere pentru angajatori. Cu siguranță, vom asista în viitor la continuarea acestor tendințe, de altfel doar accelerate de pandemie: transformare digitală, dezvoltarea competențelor pentru piața de muncă a viitorului, flexibilitatea timpul de lucru și versatilitatea profesiilor / posturilor și, nu în ultimul rând, atenția pentru starea de bine a oamenilor. Toate aceste lucruri vor schimba paradigma în motivarea și recompensarea angajaților, iar noi vom surprinde în continuare, prin studiile noastre, practicile și tendințele din piață”, a arătat Oana Munteanu, Senior Manager PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Despre PayWell 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                  Studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2020 a fost realizat pe un eșantion de 52 de companii private din sectoarele financiar-bancar, farmaceutic și retail și analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare. Studiul conţine analize personalizate, în funcţie de distribuţia geografică, numărul de angajaţi şi veniturile companiilor participante. Partea calitativă a raportului PayWell conţine informaţii privitoare la politicile de remunerare, de exemplu creşterile salariale, bonusurile fixe şi variabile, precum şi analiza unui număr de beneficii extra-salariale oferite de către angajatori.

                                                                                                                                                                                                                                                                  PwC România urmează să publice o variantă extinsă a raportului, care va cuprinde și sectoarele IT&C și industrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                  rbi

                                                                                                                                                                                                                                                                  Sapte filme documentare, majoritatea multi-premiate la cele mai prestigioase festivaluri din lume, vor putea fi urmarite incepand de astazi, 5 octombrie, in sectiunea Explorator din platforma culturala Raiffeisen Art Proiect – Stagiune Virtuala (https://art.raiffeisen.ro/explorator/). Filmele sunt oferite gratuit si programate in colaborare cu Itinerama Travel Film Festival, primul festival din Europa centrala si de sud-est dedicat calatoriilor, filmele abordeaza tema descoperirilor, a cunoasterii de sine si a depasirii propriilor limite.

                                                                                                                                                                                                                                                                  Documentarele programate in #StagiuneaVirtuala pe durata lunii octombrie 2020 sunt:
                                                                                                                                                                                                                                                                  05-12 octombrie: Into The Empty Quarter (Marea Britanie, 2013)
                                                                                                                                                                                                                                                                  09-16 octombrie: Hit the Road: India (Armenia/India, 2013)
                                                                                                                                                                                                                                                                  12-19 octombrie: Le Rêve de Nikolay (Bulgaria/Belgia, 2017)
                                                                                                                                                                                                                                                                  16-23 octombrie: Nomad: In the Footsteps of Bruce Chatwin (Marea Britanie, 2019)
                                                                                                                                                                                                                                                                  19-27 octombrie: Lance – partea I (SUA, 2020)
                                                                                                                                                                                                                                                                  23-27 octombrie: Lance – partea a II-a (SUA, 2020)
                                                                                                                                                                                                                                                                  26 octombrie-03 noiembrie: Blid – un eseu de nostalgie culinara cu Mircea Groza (Romania, 2019)
                                                                                                                                                                                                                                                                  30 octombrie-07 noiembrie: Acesti oameni minunati si mesele lor umblatoare – un basm culinar modern (Romania, 2019) 
                                                                                                                                                                                                                                                                  Toate cele sapte filme au ca tema comuna calatoria traita ca experienta de invatare, indiferent ca este vorba de cunoasterea unor noi culturi, descoperirea unor noi destinatii, redescoperirea de sine prin calatorie, depasirea propriilor limite sau constientizarea unor probleme de importanta globala.
                                                                                                                                                                                                                                                                   
                                                                                                                                                                                                                                                                  Seria de filme Itinerama din #StagiuneaVirtuala se va deschide luni, 5 octombrie, la ora 19:00, cu documentarul britanic Into the Empty Quarter (2013). Acesta prezinta povestea a doi exploratori moderni care isi testeaza vointa, imaginatia si limitele pentru a traversa cel mai dur desert de nisip al lumii – Rub al-Chali. Ei refac itinerariul din 1945 al lui Wilfred Thesiger, unul dintre cei mai mari exploratori ai Marii Britanii, prin marele desert al Arabiei. Tensiune, frumusete, disperare si curaj – sunt toate de descoperit in acest documentar realist si poetic totodata.
                                                                                                                                                                                                                                                                   
                                                                                                                                                                                                                                                                  ”Propunem publicului tot mai numeros din Stagiunea noastra virtuala sapte filme documentare pe care altfel nu le-ar fi putut vedea decat in festivaluri de nisa. Anume le-am programat in sectiunea Explorator din platforma, deoarece toate sapte sunt productii cinematografice de inalta calitate, care vorbesc despre exploratori moderni, care descopera atat spatii geografice, cat si spatii interioare si arata puterea omului de a visa si capacitatea lui de a-si depasi limitele”, spune Corina Vasile, director de comunicare Raiffeisen Bank Romania.
                                                                                                                                                                                                                                                                   
                                                                                                                                                                                                                                                                   „Editia Itinerama Travel Film Festival 2020 aduce online filme care au in prim plan exploratori si deschizatori de drumuri – de la tineri britanici care se aventureaza in Marele Desert al Arabiei, pe urmele lui Wilfred Thesiger, unul dintre cei mai mari exploratori ai Marii Britanii, pana la celebrul regizor german Werner Herzog care reia drumurile facute in Patagonia si Australia de bunul lui prieten, legendarul scriitor si aventurier Bruce Chatwin. Itinerama Travel Film Festival 2020 Online este o editie despre depasirea limitelor si despre faptul ca nimic nu este imposibil. Intr-o perioada de criza, in care multi poate ne simtim in deriva, filmele selectionate pentru platforma art.raiffeisen.ro vor sa demonstreze ca exista o linie a tarmului si ca trebuie doar sa ne ambitionam sa ajungem la ea”, a adaugat Cristian Curus, director artistic al Itinerama Travel Film Festival, membru al Academiei Europene de Film.
                                                                                                                                                                                                                                                                   
                                                                                                                                                                                                                                                                  Raiffeisen Bank sprijina festivalul de film Itinerama prin programul Raiffeisen Art Proiect. Ajuns la cea de-a VI-a editie in 2020, Itinerama Travel Film Festival prezinta in Romania proiectii ale unor filme de autor, de inalta calitate cinematografica si cu un palmares notabil. Programul incearca sa acopere toate tipurile de productii cinematografice – scurtmetraje, mediumetraje, lungmetraje de fictiune, documentare de lung si scurt metraj. Echipa artistica a festivalului se concentreaza pe titluri premiate international, la festivaluri precum Cannes, Berlin, Locarno, San Sebastian, Toronto, Venetia sau Sundance, dar fara a ignora si alte festivaluri cunoscute pentru promovarea filmelor de arta, precum cele din San Francisco, Melbourne, Sydney, Mar del Plata sau Sao Paolo.
                                                                                                                                                                                                                                                                   
                                                                                                                                                                                                                                                                  Platforma online Raiffeisen Art Proiect-Stagiunea Virtuala a fost lansata la inceputul lunii iunie 2020, cu intentia de a crea un hub cultural online, unde legatura dintre artisti si public sa poata continua, in pofida distantarii sociale si a restrictiilor impuse de pandemie. 33 de proiecte culturale au fost lansate pe platforma Raiffeisen Art Proiect – Stagiune Virtuala (https://art.raiffeisen.ro/) pana in prezent, in cele patru sectiuni – Teatru, Muzica, Explorator si Conversatii, care au acumulat peste 80.000 de vizualizari, spectatorii virtuali provenind din Romania si din alte 10 tari din intreaga lume, printre care SUA, Germania, Olanda, Danemarca, Finlanda, Austria si Franta.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Conferința Cluj Innovation Days care va care va avea loc online în perioada 12-14 octombrie,este organizată de Cluj IT Cluster, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai și Activize în cadrul proiectului FutureSkills, va dezbate noile forme de inovare de business în contextul crizei actuale generate de pandemie.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Conferința va avea loc pe platforma HopIn, unde participanții vor avea oportunitatea de a urmări live sesiunile, li se va oferi spațiul necesar de a face networking și posibilitatea de a vizita standurile virtuale ale companiilor participante. Accesul participanţilor este gratuit, iar cei interesați să participe pot solicita un bilet completând formularul de pe website-ul conferinței. Mai multe detalii privind pre-înregistrarea sunt disponibile la adresa https://clujinnovationdays.com/

                                                                                                                                                                                                                                                                    Cine poate participa

                                                                                                                                                                                                                                                                    La conferință se pot înscrie: * manageri din companii medii sau mijlocii active în regiunea Transilvaniei, și nu numai, în industrii precum software, telecomunicații, HoReCa, sănătate, biotech, producție, având un interes ridicat privind procesele de digitalizare * antreprenorii sau persoanele care au o idee de start-up și doresc să descopere cum să se adapteze la noul mediu de business și de piață * reprezentanţi şi angajaţi ai companiilor locale din regiunea Nord-Vest interesaţi de dezvoltare profesională şi îmbunătăţirea continuă a competenţelor * studenții ce își doresc să completeze studiile lor cu experiențe din mediul practic de business.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Peste 20 de speakeri

                                                                                                                                                                                                                                                                    Temele abordate se referă la adaptarea vieții profesionale și a organizațiilor folosind noi modalități de învățare, digitalizare de procese, dezvoltare de business și formare de parteneriate bazate pe online.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Agenda este organizată în discursuri și discuții coordonate de moderatori în care specialiști din industrii diverse povestesc și dezbat subiectele principale ale conferinței. În prima zi se va vorbi despre agilitate în cadrul organizațiilor, creșterea rezilienței companiilor mici și medii, despre adoptarea tehnologiei IA (Inteligență Artificială) în societate și mediul de business. Ziua a doua aduce discuții despre aptitudinile pentru un loc de muncă global, cum ar fi internaționalizarea, strategii de go-to-market și financiare, idei de digitalizare și reinventarea în era AI. In ultima zi vor avea loc dezbateri despre digitalizarea IMM-urilor și soluții în cadrul crizei actuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Primele două zile de conferință vor reuni peste 20 de speakeri, printre care: Peter Leeson (fondator al Orchestrated Knowledge), Jerome Barrand (președinte agil’OA), Stelian Brad (președinte Cluj IT Cluster), Si Alhir (Digital Transformation Leader), Anna Linck (EU Policy Manager, Digital SME Alliance), Răzvan Voica (CEO și cofondator Școala Informală de IT) și Florin Jianu (președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România).

                                                                                                                                                                                                                                                                    Conferința este organizată în cadrul programului Future Skills, implementat de Cluj IT Cluster în parteneriat cu Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj şi Școala Informală de IT.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Compania germană Magnetec Components SRL, parte a concernului german Magnetec-Gesellschaft für Magnettechnologie mbH, și-a lansat, astăzi, activitatea în cadrul Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți. La eveniment a participat ministrul Economiei și Infrastructurii, reprezentanți ai ZEL Bălți și ai companiei germane, transmite CURENTUL.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Până la ora actuală, Magnetec Components SRL a reușit să deschidă în Moldova peste 70 de locuri de muncă, investiția totală fiind de cca 5 milioane USD.

                                                                                                                                                                                                                                                                    La evenimentul de deschidere, Sergiu Railean a declarat că Republica Moldova are un potențial investițional, care trebuie valorificat și dezvoltat în pofida tuturor provocărilor. „Mă bucur de fiecare dată când un nou investitor decide să-și extindă afacerea în Republica Moldova. Noi depunem eforturi pentru a crea condiții confortabile pentru investitorii străini, iar faptul că aceștia aleg țara noastră ca destinație pentru business, este o confirmare că ne reușește”, a spus Sergiu Railean.

                                                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul evenimentului, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, a mulțumit Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru suportul acordat în implementarea cu succes a proiectelor investiționale menite să contribuie la creșterea economică a țării și asigurarea bunăstării sociale.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Magnetec-Gesellschaft für Magnettechnologie mbH este o companie cu renume mondial specializată în producerea bobinelor inductive pentru industrii constructoare de mașini, surse regenerabile, electrotehnică, precum și industria automotive. Printre clienții săi sunt companii precum Siemens, Aptiv, Bosch, inclusiv și clienți din industria automotive cum ar fi Tesla, Volkswagen, Daimler și Ford.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Lenovo va construi prima sa uzină din Europa în Ungaria, producţia va putea începe deja la începutul anului 2021, a anunţat ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior marţi, la conferinţa de presă a investiţiei organizată la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Peter Szijjarto a declarat că uzina companiei de calculatoare din China va fi ridicată în oraşul Üllő din judeţul Pest, cheltuielile lucrării însumează 8,2 miliarde forinţi (22,4 milioane euro). Investiţia va crea în mai multe etape 1000 de locuri de muncă noi şi va aduce în Ungaria cele mai moderne tehnologii, de aceea guvernul contribuie cu 2 miliarde forinţi (5,46 milioane euro) la cheltuielile de construcţie ale halei de producţie ce se va întinde pe 30 000 mp – a adăugat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                    El a precizat că subvenţia din partea statului este motivată şi prin faptul că Lenovo va comercializa peste 90% din produsele fabricat în Ungaria în alte ţări, astfel va contribui cu o sumă importantă la performanţa exportului.

                                                                                                                                                                                                                                                                    În plus, investiţia va accelera expansiunea producţiei centrate pe competenţe şi dezvoltare, de aceea ea rezervă posibilităţi mari atât pentru economia Ungariei, cât şi pentru inginerii maghiari – a afirmat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Peter Szijjarto a considerat încurajarea investiţiilor marilor companii un element important al strategiei comerţului exterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit ministrului, decizia companiei Lenovo confirmă încrederea în Ungaria a firmelor producătoare de tehnologie de vârf, pe de altă parte justifică şi deschiderea spre Est.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Vice-preşedintele companiei Lenovo a relatat detaliile construcţiei uzinei într-un mesaj video. Guan Wei a precizat că uzina din Ungaria va produce calculatoare de birou, staţii de lucru grafice şi produse pentru centre de date, dar portofoliul de produse se va putea chiar lărgi în viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                    Conducerea Lenovo a examinat numeroase locuri din Europa, iar în final a ales Ungaria – a spus Guan Wei, menţionând motivele alegerii: situarea centrală a ţării, condiţiile excelente de transport, forţa de muncă bine calificată şi mediul economic propice.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Ministerul Fondurilor Europene a lansat apelul de proiecte „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural”. Finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman, acesta are o valoare de 30 milioane euro și va sprijini dezvoltarea economică, precum și abilitățile antreprenoriale ale persoanelor din regiunile mai puțin dezvoltate ale României: Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est și Sud Muntenia), inclusiv ITI Delta Dunarii.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Din suma totală, 3 milioane euro vor fi alocate exclusiv zonei ITI Delta Dunării. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 3 milioane euro, iar pentru înființarea de întreprinderi sociale valoarea sprijinului financiar va fi de maximum 200 mii euro pentru fiecare întreprindere.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Apelul de proiecte este unul de tip competitiv și își propune să consolideze capacitatea întreprinderilor de economie socială de a funcționa în mediul rural într-o manieră sustenabilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Vor putea depune proiecte:

                                                                                                                                                                                                                                                                      • entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale;
                                                                                                                                                                                                                                                                      • furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizații patronale, asociaţii profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri;
                                                                                                                                                                                                                                                                      • autorități publice centrale sau locale, exclusiv în calitate de parteneri, în parteneriat cu toate categoriile de entități eligibile menționate mai sus.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Vor fi eligibile următoarele tipuri de activități:

                                                                                                                                                                                                                                                                      Etapa I – Sprijin pentru înființarea de noi întreprinderi sociale;
                                                                                                                                                                                                                                                                      Etapa a II-a – Implementarea planurilor de afaceri și monitorizarea funcționării întreprinderilor sociale;
                                                                                                                                                                                                                                                                      Etapa III de implementare – Asigurarea sustenabilității planurilor de afaceri in timpul perioadei de implementare a proiectului.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectele pot fi depuse în aplicația MySMIS 2014 între 25 septembrie, ora 16.00 -15 decembrie, ora 16.00. Ghidul solicitantului poate fi accesat aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Ungaria şi Polonia vor lua măsuri comune împotriva „represiunii ideologice liberale” prin înfiinţarea unui institut juridic comparativ comun, a anunţat, luni, Peter Szijjarto, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, după ce l-a primit pe omologul său polonez, Zbigniew Raut. Peter Szijjarto a afirmat că politicile celor două cabinete patriote, cu accente hotărâte pe interesele naţionale, bazate pe politici creştine, sunt adesea indigestibile pentru „mainstream-ul liberal internaţional”, care atacă în mod constant cele două ţări.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Institutul juridic comun “va acumula suficientă siguranţă juridică, bază şi cunoştinţe împotriva represiunii ideologice liberale”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Peter Szijjarto a explicat că Polonia nu este doar un prieten al Ungariei, ci şi un camarad, şi cel mai apropiat aliat al său din Europa.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Capacitatea politicii externe a Ungariei de a-şi impune interesele depinde în mare măsură de forţa ţărilor din Grupul de la Visegrád (V4) şi de puterea alianţei dintre Ungaria şi Polonia. Prin urmare, accentul se pune întotdeauna pe intenţia de a consolida continuu relaţiile ungaro-poloneze şi pe consolidarea Grupului V4, a subliniat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Acesta a subliniat că ţările V4 sunt în prezent cea mai apropiată şi cea mai eficientă alianţă, cu cele mai bune rezultate din Uniunea Europeană. “Dezbaterile dure în ce priveşte viitorului Europei le vom avea tot pe baza acestei solidarităţi şi cooperări”, a adăugat Szijjarto.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Politicianul a mai declarat că Polonia şi Ungaria resping noul pact al Comisiei Europene (CE) privind migraţia, întrucât este un document favorabil migraţiei, care ameninţă să declanşeze noi şi noi valuri de imigranţi, deşi, denumită altfel, cota obligatorie de relocare a refugiaţilor rămâne în continuare.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Ministrul ungar de externe a menţionat, de asemenea, că a fost iniţiată înfiinţarea “Centrului de Coordonare Visegrád”, sub conducerea Poloniei, pentru gestionarea epidemiei de coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Peter Szijjarto a vorbit şi despre necesitatea stabilirii unei conexiuni feroviare de mare viteză între Varşovia şi Budapesta, prin Slovacia şi Republica Cehă. Negocierile pregătitoare sunt deja în desfăşurare, la sfârşitul acestui an părţile urmând să semneze un document care să stabilească bazele investiţiei, a semnalat politicianul maghiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Cooperarea în cadrul V4, care în acest an împlineşte 30 de ani, este unul dintre cele mai eficiente mecanisme regionale din UE, economiile ţărilor V4 se dezvoltă mai rapid decât cele ale ţărilor din partea de vest a continentului, a subliniat Zbigniew Rau.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Printre altele, acesta a menţionat că statele V4 sunt de acord în ceea ce priveşte Belarus şi sunt conştiente de faptul că şi societatea de acolo doreşte să îşi trăiască drepturile sale constituţionale şi să-şi modeleze propriul viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Acest lucru va fi ajutat de un pachet pregătit la Lublin de către prim-miniştrii ţărilor V4, care va fi prezentat de prim-ministrul polonez, Mateus Morawiecki, la Consiliul European, a anunţat ministrul polonez de externe.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit lui Zbigniew Rau, noul pact al UE privind migraţia privează de alegere atât ţările gazdă, cât şi imigranţii.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Planul necesită o reflecţie şi o dezbatere mai profundă în care ne vom apăra poziţiile, a subliniat politicianul polonez.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Aflate în fiecare an în topul preferințelor orădenilor, filmele românești vor cuceri marele ecran și la cea de-a treia ediție TIFF Oradea. În perioada 2-4 octombrie, cele mai așteptate titluri ale anului vor fi prezentate cinefililor chiar de creatorii lor, care vor oferi publicului detalii din culisele producțiilor autohtone apreciate de juriile marilor festivaluri din întreaga lume. Seară de seară vor rula filme în aer liber în Piața Unirii și în Amfiteatrul Cetate. Proiecții speciale vor mai avea loc și indoor, la Teatrul Regina Maria și la Filarmonica de Stat din Oradea, iar cine-concertele vor fi găzduite de Casa de Cultură a Sindicatelor – o locație generoasă pe care organizatorii sunt onorați să o adauge pentru prima dată pe harta festivalului. Toate evenimentele incluse în programul TIFF Oradea vor fi organizate cu respectarea măsurilor de siguranță și distanțare fizică în vigoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Biletele au fost puse deja în vânzare pe platforma https://tiff.eventbook.ro/, și vor fi disponibile în curând și pe TIFF Official App (disponibilă în Google Play și App Store).

                                                                                                                                                                                                                                                                      În prima zi de festival, la Teatrul Regina Maria va rula, de la ora 15:30, Ivana cea Groaznică – povestea neconvențională despre apartenență și dor, spusă cu umor și tandrețe de regizoarea și protagonista filmului, Ivana Mladenović. De la ora 18:00 spectatorii sunt invitați să vadă un film inspirat din evenimente reale: 5 minute, bazat intervenția Jandarmeriei în cazul conflictului de la Muzeul Țăranului Român, când un grup de protestatari a întrerupt proiecția unui film LGBT. Producătoarea Monica Lăzurean-Gorgan va răspunde la întrebările venite din public după proiecția filmului Acasă (r. Radu Ciorniciuc), programat la ora 20:30. Câștigător al Premiului Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, filmul a fost distins cu Premiul Special al Juriului pentru imagine la Sundance.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Sâmbătă, pe 3 octombrie, de la ora 18:00, publicul va avea întâlnire cu Profu’ (r. Alex Brendea) – povestea unui profesor care decide să renunțe la sistemul de învățământ convențional, pentru a deschide un centru de meditații în propriul apartament. De la 18:30, în sala Filarmonicii de Stat din Oradea, Monica Lăzurean-Gorgan va reveni în fața spectatorilor, de data aceasta în calitate de co-regizoare a documentarului Lemn, realizat alături de Michaela Kirst și Ebba Sinzinger. Filmul demască acțiunile ilegale de defrișare ale marilor companii exploatatoare. Seara, de la 20:30, la Teatrul Regina Maria, câștigătorul Premiului Publicului pentru cel mai popular film din secțiunea Zilele Filmului Romanesc la TIFF.19 se va vedea pentru prima data la Oradea. După proiecția Și atunci… ce e libertatea? (r. Andrei Zincă), actorul Radu Iacoban va povesti spectatorilor întâmplări de pe platoul de filmare.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Seduși de ideea unei iubiri perfecte, ca-n filme și cărți, doi tineri își propun s-o trăiască pe pielea lor în noua producție regizată de Tudor Cristian Jurgiu: Și poate mai trăiesc și azi. Povestea lor va putea fi urmărită pe marele ecran duminică, în ultima zi de festival, de la ora 16:00, la Filarmonica. Tot aici, de la ora 18:30, spectatorii vor putea urmări documentarul Casa cu păpuși, debutul regizorului Tudor Platon, care propune o incursiune în universul unui grup de prietene de 70 de ani, peste care timpul pare să nu fi trecut. Seara se va încheia cu proiecția Urma, un film polițist despre dispariția neașteptată a unui pianist, prezentat la Oradea de regizorul Dorian Boguță și actorul Marin Grigore.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Cinefilii vor avea parte și în acest an de evenimente-surpriză și cine-concerte spectaculoase. Gazda evenimentelor muzicale speciale din acest an, Casa de Cultură a Sindicatelor va fi punctul de întâlnire al iubitorilor de film și muzică live.  Shiraz – A Romance of India – o poveste puternică, bazată pe legenda romanţată a genezei celui mai frumos monument din lume închinat iubirii – Taj Mahal, va fi acompaniat live de îndrăgiții artiști de la Foley’Ala, feat. Irina Margareta Nistor, vineri, în prima seară de festival, de la ora 21:00. Sâmbătă, pe 3 octombrie, de la aceeași oră, capodopera cinematografică Faust va putea fi urmărită pe muzica orădeanului Dubase, unul dintre primii artiști din România care a acompaniat live filme. În ultima seară de festival, orădenii vor avea parte de o experiență inedită la cine-concertul Man with a Moving Camera (r. Dziga Vertov), revoluționarul film experimental mut, produs în Uniunea Sovietică în 1929, ilustrat muzical cei de grupul Abator Industries.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiecțiile incluse în programul TIFF Oradea vor fi desfășurate atât în spații exterioare, cât și interioare, conform reglementărilor în vigoare. Accesul la evenimente va fi permis doar persoanelor care vor respecta cu stricteţe regulamentul de participare la festival, disponibil online: https://oradea.tiff.ro/ro/node/12065

                                                                                                                                                                                                                                                                      ***

                                                                                                                                                                                                                                                                      Cea de-a treia ediţie TIFF Oradea este organizată de Asociaţia Film şi Cultură Urbană, în parteneriat cu Asociaţia Festivalul de Film Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Co-organizatori: Primaria Municipiului Oradea prin Visit Oradea – Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune

                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu sprijinul: Centrul Național al Cinematografiei, National Film Institute Hungary

                                                                                                                                                                                                                                                                      Federația Băncilor pentru Alimente din România luptă împotriva risipei alimentare și sprijină persoanele aflate în dificultate

                                                                                                                                                                                                                                                                      29 septembrie a fost declarată Ziua Mondială împotriva risipei alimentare de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO – Food and Agriculture Organization of the United Nations), o decizie pe care rețeaua Băncilor pentru Alimente din România o salută și o sărbătorește prin înființarea la începutul lunii septembrie a Federației Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Băncile pentru Alimente colectează și distribuie ONG-urilor partenere produsele pe care producătorii, importatorii, distribuitorii sau retailerii le donează. Prima înființată a fost Banca pentru Alimente Bucuresti, urmată apoi de alte patru astfel de organizații în orașele: Cluj, Roman, Brașov și Oradea. La începutul acestui an, cele cinci bănci s-au afiliat într-o rețea informală a Băncilor pentru Alimente pentru a se putea sprijini reciproc în activitate și pentru a face schimb de produse atunci când există stocuri mai mari într-o anumită regiune, pregătind astfel înființarea unei Federații naționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                      În ultimii ani, activitatea Băncii pentru Alimente București, și, ulterior și a celorlalte Bănci Regionale din țară a fost sprijinită constant de un grup de companii: Lidl România, Metro România, Kaufland România, PENNY, Auchan, CHEP Romania, Kellogg’s, IWA, Unilever, Nestlé, Danone, Heidi Chocolat, Tymbark, Orbico România, Caroli Foods, Albalact, Covalact, LaDorna, Rarăul etc. care au înțeles să se implice mai mult în lupta împotriva risipei alimentare, sprijinind Băncile pentru Alimente.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Banca pentru Alimente București este o organizație non-profit neafiliată politic sau religios, care colectează și donează surplusul alimentar către peste 132 de ONG-uri care oferă servicii de asistență socială pentru mai mult de 26.000 de beneficiari finali: centre de zi pentru minori, cămine pentru vârstnici, centre de zi și rezidențiale pentru persoane cu dizabilități sau centre pentru victime ale violenței domestice, cantine sociale, în marea majoritate din București, Ilfov și Prahova.

                                                                                                                                                                                                                                                                      In perioada ianuarie – august 2020, activitatea Băncilor pentru Alimente din Romania a fost mai intensă față de anul trecut. Cu efort și dedicație s-au colectat la nivel național mai mult de 1600 de tone de alimente, chiar și în noul context al pandemiei de COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Chiar dacă riscurile pandemiei nu au trecut, echipele Băncilor pentru Alimente încearcă să lupte în continuare împotriva risipei alimentare și să fie alături de persoanele defavorizate care au nevoie de sprijin acum mai mult ca oricând.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Obiectivul asumat al Băncilor este acela ca alimentele și produsele nealimentare, considerate surplusuri, în care au fost investite resurse materiale și muncă, să nu ajungă pierderi sau risipă, ci să fie consumate de către cei aflați în dificultate și nu au putere de cumpărare.

                                                                                                                                                                                                                                                                      În această categorie de surplus intră produsele:

                                                                                                                                                                                                                                                                      – care prezintă erori de ambalare, etichetare și gramaj;

                                                                                                                                                                                                                                                                      – provenite în urma activităților promoționale încheiate;

                                                                                                                                                                                                                                                                      – care sunt consumate doar într-o anumită perioadă a anului;

                                                                                                                                                                                                                                                                      – rămase în urma schimbării strategiei de marketing;

                                                                                                                                                                                                                                                                      – aflate în apropierea datei de scadență;

                                                                                                                                                                                                                                                                      – alte produse de care proprietarii nu mai au nevoie din diverse motive, dar sunt bune pentru consum/utilizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Dincolo de colectare, sortare și redistribuire a produselor primite, echipele Băncilor încearcă să identifice noi oportunități de colaborare atât pentru a asigura o varietate de produse colectate (pentru a oferi beneficiarilor alimente care să le asigure o dietă echilibrată) cât și pentru a promova ideea donării surplusului.

                                                                                                                                                                                                                                                                      “Zilnic întâlnim provocări logistice, de finanțare sau de organizare a distribuirii optime a produselor, însă aspectele pe care activitatea noastră le implică ne motivează să continuăm: atât protecția mediului și sprijinul în tranziția către o economie circulară, respectiv un mediu sustenabil, cât și aspectul social întrucât persoanele defavorizate primesc ajutor alimentar, dar și o șansă în plus pentru integrare socială. De asemenea, există un impact pozitiv și la nivelul mediului privat întrucât companiile care donează își reduc pe de o parte costurile de distrugere a alimentelor care ajung la data scadentă și pe de altă parte pot beneficia de anumite facilități fiscale conform Legii nr. 227/2015 și Codului fiscal, în funcție de regimul de transfer al alimentelor: donație sau sponsorizare. “, a declarant Gabriel Sescu, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Banca pentru Alimente București este prima organizație din România care funcționează conform principiilor FEBA – European Food Banks Federation, iar din anul 2019, în urma unei perioade de monitorizare și training, Banca pentru Alimente București este Proiect asociat al FEBA.

                                                                                                                                                                                                                                                                      La începutul lunii septembrie 2020 cele cinci Bănci Regionale funcționale au pus bazele Federației Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.Am fi încântați ca această Federație să devină în cel mai scurt timp membră cu drepturi depline a FEBA.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe viitor ne dorim ca activitatea să se extindă și să existe câte o Bancă Regională în fiecare euro-regiune care apoi să se alăture acestei structuri naționale”, a adăugat Gabriel Sescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Stockholm, 2018. augusztus 29. Áder János köztársasági elnök (k) nyitó elõadást tart a Stockholmi Víz Világhét keretében rendezett pénzügyi kerekasztal-beszélgetésen a Norra Latin konferenciaközpontban 2018. augusztus 29-én. MTI Fotó: Szigetváry Zsolt

                                                                                                                                                                                                                                                                      „Dacă nu ne schimbăm radical modul de viaţă, trebuie să ne pregătim de faptul că această criză va fi urmată şi de altele, unele poate chiar mai serioase decât Covid”, a avertizat preşedintele Ungariei, János Áder, miercuri, într-un discurs video transmis în cadrul sesiunii jubiliare a Adunării Generale a ONU.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Reuşim sau nu să învăţăm de pe urma acestei crize, facem sau nu ceva, în sfârşit, în domeniile în care ştim, deja de multă vreme, că există pericole, unde ştim ce ar trebui făcut şi ştim şi faptul că amânarea nu face decât să crească riscurile şi costurile – potrivit preşedintelui maghiar, acestea sunt cele mai importante probleme ale vremurilor pe care le trăim.

                                                                                                                                                                                                                                                                      În introducere, preşedintele a remarcat: boala Covid-19 care se formează în urma infecţiei virale a schimbat, într-o clipă, regulile după care ne ghidăm în cadrul relaţiilor familiale, de prietenie şi de muncă, în toată viaţa noastră socială, şi “a provocat o criză gravă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                      În foarte scurtă vreme, criza această sanitară s-a transformat într-o criză economică şi apoi socială, unele afaceri au dat faliment, alţii şi-au pierdut locurile de muncă şi a fost nevoie de instituirea unor măsuri restrictive drastice, a subliniat János Áder. “Cine s-ar fi gândit la toate acestea, chiar şi la începutul anului?”, a spus şeful de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                      În discursul său, preşedintele Ungariei a explicat: tot mai mulţi spun că situaţia actuală este un prototip al crizei antropocenului (noua eră a istoriei pământului), deoarece acum, la începutul secolului XX, noi, oamenii am devenit cel mai mare factor de influenţă al schimbărilor care au loc pe planetă.

                                                                                                                                                                                                                                                                      János Áder a subliniat: împotriva Covid-19 nu ne putem apăra încă, nu avem un medicament sau un vaccin, dar în alte domenii ştim, deja de ani de zile, ce ar trebui făcut. Ca exemplu, a menţionat domeniul apelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                      În cadrul ONU, criza apei – o criză care se desfăşoară “în faţa privirii noastre” – a fost, şi ea, dezbătută de nenumărate ori, a amintit preşedintele. “Drama apei prea multe, a apei prea puţine şi a apei poluată”, a spus. “Ştim cu toţii că, fără o politică adecvată privind apa, majoritatea obiectivelor de sustenabilitate ale ONU nu pot fi atinse”, a punctat apoi.

                                                                                                                                                                                                                                                                      János Áder a explicat în patru puncte sarcinile aferente acestui domeniu.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Până în momentul în care se menţine situaţia actuală, când fiecare a şaptea persoană din lume nu are acces la apă potabilă nepoluată, nu putem spera la o creştere a productivităţii în zonele sărace, a spus. Până când vor fi create condiţiile unei gestionări durabilă a apei, până când producţia de alimente va deveni mai sigură, nu putem rezolva problema aprovizionării cu apă – nici măcar pentru noi, cei care ne aflăm, deja, aici, ca să nu vorbim de cei care se vor naşte de acum încolo, a punctat Áder.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Atâta timp cât nu ne vom transforma sistemele de producere a energiei, centralele termice pe cărbune nu numai că vor creşte emisiile de CO2, ci vor folosi şi apă suficientă pentru a deservi un miliard de oameni, a constat preşedintele Ungariei.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Şeful statului maghiar a dat şi un alt exemplu al provocărilor cu care se confruntă omenirea. “Vorbim de multă vreme despre faptul că stilul de viaţă pe care ni l-am format este unul care nu este sustenabil. În fiecare an folosim mai multe resurse decât poate produce natura. Să credem că resursele naturale – apa, solul, aerul, mediul biologic divers – vor fi la dispoziţia noastră la nesfârşit, fără limite, reprezintă o naivitate fără margini”, a specificat.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Ca soluţie, János Áder a propus economia circulară. O economie în care “deşeurile – cum ar fi sticla, plasticul, metalul – nu reprezintă gunoaie, ci materii prime reciclabile”, a spus. Despre asta s-a tot vorbit, “dar nu am ajuns mult mai departe”, a menţionat preşedintele Ungariei.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Ungaria nu a fost, nici până acum, de partea discuţiilor sterile, ci de partea acţiunii. Acesta este şi motivul pentru care în ultimii ani a organizat, la Budapesta, trei întâlniri mondiale în domeniul apei, a subliniat János Áder. “Succesul întâlnirilor ne-a încurajat să ne înhămăm la lucruri mai mari. La finalul anului următor vom organiza o expoziţie de sustenabilitate, care în afara domeniului apei va aborda şi domenii ca producţia de alimente, transportul, gestionarea energiei şi a deşeurilor, precum şi educaţia”, a anunţat preşedintele, adăugând că toată lumea este aşteptată cu drag la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                      vânzarea creditelor bancare

                                                                                                                                                                                                                                                                      Autoritățile europene creează un site online, similar cu cel al Amazon. Acest site ar permite vânzarea creditelor bancare în valoare de sute de miliarde de euro care au devenit neperformante din cauza crizei coronavirusului. Acțiunea are loc în încercarea de a susține economia și, totodată, din dorința de a contracara dominația marilor investitori americani specializați pe credite neperformante, transmite Reuters.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul, susținut de mai mulți oficiali din conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), este parte din eforturile țărilor din zona euro de a face față creșterii creditelor neperformante și a împiedica fondurile specializate pe „distressed debt” să cumpere aceste creanțe la prețuri mici.

                                                                                                                                                                                                                                                                      După ultima criză financiară mondială, marile fonduri specializate pe ‘distressed debt’ au preluat credite neperformante în valoare de miliarde de euro, iar în acest proces au preluat și numeroase proprietăți a căror valoare a crescut între timp.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Un studiu elaborat de firma de consultanță Deloitte arată că din creditele neperformante în valoare de peste 450 miliarde de euro vândute în Europa între 2014 și 2019, aproape jumătate au fost achiziționate de doar patru investitori: Cerberus, Blackstone, Lone Star și Goldman Sachs.

                                                                                                                                                                                                                                                                      În general, băncile revând creditele neperformante la un preț inferior valorii nominale, în ideea de a-și elibera bilanțurile și a dispune de marja de manevră necesară pentru a acorda noi credite.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Dispozitivul avut în vedere de BCE, care nu a fost încă validat și trebuie să fie discutat vineri cu oficialii Uniunii Europene, se inspiră din platforma italiană BlinkS, care face legătura între cumpărătorii și vânzătorii de credite neperformante, precum și din licitațiile de datorii organizate de o agenție federală americană.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Dacă statele membre UE își vor da acordul, noua platformă ar putea fi plasată sunt responsabilitatea Mecanismului unic de rezoluție (SRB), o agenție a Uniunii Europene cu sediul la Bruxelles care se ocupă de dezmembrarea băncilor în faliment.

                                                                                                                                                                                                                                                                      “De ce fiecare contract public este scos la licitație în cadrul unei competiții deschise iar creditele neperformante sunt vândute în spatele ușilor închise?” a apreciat Bostjan Jazbec, unul dintre directorii SRB.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul datoriilor din zona euro considerate puțin probabil să fie rambursate deplin este estimat la peste 500 miliarde de euro, incluzând și creditele imobiliare, datoriile la cardurile de credit și împrumuturile pentru achiziționarea de automobile. Și analiștii se așteaptă ca această cifră să continue să crească.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru bănci, este ceva normal să vândă portofolii de credite neperformante către investitori, cu pachete care uneori depășesc 10 miliarde de euro, însă BCE este îngrijorată că această metodă favorizează marii cumpărători. Prin noua platformă avută în vedere de BCE, care ar putea deveni operațională la începutul lui 2021, mărimea pachetelor de credite ar putea fi redusă până la 10 milioane de euro, în speranța că astfel vor fi atrași și cumpărători mai mici care ar fi dispuși să plătească mai mult pentru a achiziționa aceste creanțe.

                                                                                                                                                                                                                                                                      Raiffeisen Art Proiect

                                                                                                                                                                                                                                                                      45.000 de vizitatori unici au urmarit in ultimele trei luni cele 29 proiecte culturale lansate pe platforma Raiffeisen Art Proiect – Stagiune Virtuala (https://art.raiffeisen.ro/). Cele patru sectiuni – Teatru, Muzica, Explorator si Conversatii fost urmarite din Romania si din alte 9 tari din intreaga lume, cei mai multi spectatori provenind astfel din Romania, SUA, Germania, Olanda si Franta.
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                      Platforma online Raiffeisen Art Proiect-Stagiunea Virtuala a fost lansata la inceputul lunii iunie 2020, cu intentia de a crea un hub cultural online, unde legatura dintre artisti si public sa poata continua, in pofida distantarii sociale si a restrictiilor impuse de pandemie.
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                      „Chiar daca nu vom putea suplini vibratia actului artistic de pe o scena offline, oferim artistilor o cale de a mentine legatura cu publicul lor, iar publicului, fie el din Bucuresti, din tara sau, iata, chiar din strainatate acces la produse culturale romanesti valoroase. Inregistram o medie de peste 1.500 de spectatori pentru fiecare dintre reprezentatiile virtuale incarcate in platforma, o cifra mai mare decat majoritatea salilor de spectacol. In conditiile date, am folosit avantajele mediului digital in favoarea proiectelor artistice si spectatorilor. Avem in vedere adaugarea de noi facilitati de sprijin pentru proiectele culturale si extinderea parteneriatelor, incercand sa luam partea pozitiva a unei perioade dificile. S-a dovedit ca #artaneapropie si vom facilita acest demers care valorifica implicarea de peste 20 de ani a Raiffeisen Bank in sustinerea proiectelor culturale din Romania”, a spus Corina Vasile, director de comunicare Raiffeisen Bank Romania.
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                      Platforma Raiffeisen Art Proiect – Stagiune Virtuala (https://art.raiffeisen.ro/) extinde accesul publicului, de oriunde din Romania si din afara tarii la creatii artistice valoroase si promoveaza totodata artistii in aceasta perioada, propunand o solutie pentru continuarea activitatii lor in contextul creat de criza sanitara. Platforma este actualizata cu o frecventa saptamanala prin publicarea de spectacole inregistrate, evenimente sau diverse proiecte culturale. Materialele video, cu acces gratuit pentru public sunt disponibile pentru perioade de timp limitate, care sunt anuntate la lansarea fiecarui proiect.
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                      Continutul platformei Raiffeisen Art Proiect – Stagiune Virtuala este organizat in patru sectiuni: Teatru, Muzica, Conversatii si Explorator.
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                      Sectiunea Teatru ofera acces la spectacole inregistrate, pana acum fiind incarcate 10 reprezentatii, majoritatea fiind proiecte realizate cu sprijinul Raiffeisen Bank, productii de la Teatrul Act, Teatrul National Radu Stanca din Sibiu, Asociatia Goong Bucuresti si Festivalul Undercloud. Se remarca proiectul ”Caragiale e de vina!” – un produs teatral original al Asociatiei Goong, nativ online si care poate fi urmarit doar pe platforma Raiffeisen Art Proiect-Stagiune Virtuala. Un spectacol a carui evolutie fireasca a fost suspendata de pandemie, proiectul fiind  fortat sa migreze in online. Echipa de proiect a creat un nou limbaj teatral si invita spectatorii sa patrunda, alaturi de ei, in laboratorul de creatie a spectacolului, in episoade postate bi-lunar, pana cand reprezentatia offline va putea avea loc. Aproximativ 4.500 de spectatori unici au urmarit pana acum acest inedit proiect teatral.
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                      Sectiunea Muzica este rezervata concertelor si proiectelor asociate cu muzica. Acum, sectiunea include o serie de concerte, interviuri si ateliere video asociate Concursului International George Enescu, care este in derulare in prezent si al carui partener principal este Raiffeisen Bank de peste 10 ani.
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                      In sectiunea Explorator este in derulare seria de tururi virtuale ghidate ”Exploreaza Bucurestiul online” prin care, o data la doua saptamani, cei interesati pot descoperi online, live, povesti si colturi inedite din capitala, de la arta stradala, la arhitectura, istorie sau oameni care au marcat evolutia orasului. Explorator este pregatit sa gazduiasca proiecte de frontiera culturala, fiind in pregatire filme si documentare despre recuperarea si valorificarea patrimoniului cultural si natural al Romaniei.
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                      Sectiunea Conversatii gazduieste dialoguri online, interviuri si discutii pe teme culturale. Sunt accesibile dialogurile de la lansarea platformei si cel de la lansarea proiectului Caragiale e de vina!, printre invitati numarandu-se: Oana Pellea, Marcel Iures, Matei Visniec, Mircea Rusu, Constantin Chiriac, Razvan Popovici, Vladimir Turturica etc.  
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                      Raiffeisen Bank s-a implicat in sprijinirea artei si culturii romanesti inca din anii 2000, considerand ca trebuie sa-si aduca aportul la dezvoltarea Romaniei si in acest fel. Raiffeisen Art Proiect a fost primul program de mecenat din Romania si a sprijinit proiecte artistice din diferite zone de expresie, menite sa deschida cat mai multe cai de dialog intre public si artisti. De-a lungul anilor, Raiffeisen Bank a ales sa fie partener de traditie al unor importante manifestari culturale romanesti: Festivalul International George Enescu, Festivalul International de Teatru de la Sibiu, Festivalul International de Muzica de Camera SoNoRo, Festivalul International de Teatru Independent Undercloud, Jazz in the Park, Gala Premiilor Uniter, proiecte teatrale si turnee cu Teatrul Act si Asociatia Goong. Raiffeisen Bank sustine, de asemenea, proiecte care promoveaza patrimoniul cultural al Romaniei, printre care Via Transilvanica si Cronicarii Digitali.

                                                                                                                                                                                                                                                                        interactivă


                                                                                                                                                                                                                                                                        Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM) a lansat prima hartă interactivă a IMM-urilor care evaluează impactul pe care l-a avut pandemia asupra sectorului micului business și reprezentă vizual situația.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Pornind de la faptul că în Republica Moldova, IMM-urile reprezintă 98,6% din totalul întreprinderilor pe economie, angajează 60% din forțele de muncă și generează 40% din venit, Liliana Busuioc, directorul executiv AIM a vorbit despre necesitatea evaluării impactului COVID-19 asupra economiei și a IMM-urilor, în special, și a făcut o retrospectivă a constrângerilor cu care acestea s-au confruntat. Modificarea lanțului valoric privind cererea și oferta, a puterii de cumpărare, incapacitatea IMM-urilor de a-și onora obligațiunile față de angajați, creditori sau stat, puterea de cumpărare a clienților a scăzut sunt doar câteva dintre aceste constrângeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Astfel, AIM, cu suportul partenerilor, a venit cu propunerea să analizeze impactul pe care l-a avut pandemia asupra IMM-urilor, prin intermediul unui studiu și a unei hărți interactive care să prezinte vizual acest impact și problemele pe diferite aspecte. Harta interactivă a IMM-urilor este un instrument care prezintă situația în regim live și real, oferă posibilitatea să vedem care e situația la nivel de țară pe trei componente: răspunsul autorităților la criza provocată de pandemie, situația economică actuală și proiecțiile viitoare ale IMM-urilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                        În luna august curent, AIM a chestionat 304 de antreprenori din 18 industrii din toată țara, iar informațiile colectate au fost transpuse într-un raport analitic „Percepția IMM-urilor privind impactul pandemiei asupra afacerilor proprii”, elaborat de Andrei Crigan, co-fondator la Gateway & Partners Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                        În raport este prezentat evoluția numărului de angajați și câți din aceștia au fost reduși pe timp de pandemie, cel mai mare sector care a avut pierderi este HORECA, iar 51% din companii afirmă că nu vor avea posibilitatea să reangajeze personalul redus pe timp de pandemie. 71% din respondenți înregistrează pierderi a veniturilor operaționale comparativ cu perioada din înaintea crizei și doar 31% au beneficiat de reduceri la plata arendei pe timp de pandemie.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Ulterior, Alina Beleuța, director executiv la ADCENTER, Tudor Darie, fondator la Fagura, co-fondator Agora.md și Dumitru Vicol, economist, au luat parte la o sesiune de întrebări și răspunsuri privind percepția IMM-urilor despre impactul crizei și a pandemiei. Aceștia au vorbit despre provocările pe care le-au avut în calitate de antreprenori, despre posibilitățile pe care le au IMM-urile și despre parteneriatele cu presa pe care trebuie să le utilizeze și, cel mai important, despre ce putem face pentru a depăși această criză. Părerile și propunerile acestora pot fi urmărite aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Amintim că în baza informațiilor colectate, în următoarele două săptămâni vor fi formulate soluții clare și propuneri de politici, ca și suport pentru sectorul întreprinderilor mici și mijlocii.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Această activitate este realizată cu suportul Centrului Internațional Private Enterprise, Friedrich Naumann Foundation for Freedom și a proiectului Optim. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat viziunea donatorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Proiectul „SMEs resilience in crisis times” vine în ajutor întreprinderilor mici și mijlocii din țară, facilitând comunicarea dintre IMM-uri și autorități, participarea la discuții și oferirea de posibilități în timp real.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM) este o asociație de afaceri care are ca scop consolidarea vocii întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) prin elaborarea de politici și advocacy.

                                                                                                                                                                                                                                                                        circumscriptii

                                                                                                                                                                                                                                                                        Alegerile prezidențiale de la Chișinău, din 1 noiembrie 2020, decurg într-un stil consacrat deja de treizeci de ani încoace – forțele pro-europene merg separat în luptă, iar adepții revenirii Moldovei pe orbita Kremlinului s-au unit sub un singur steag și, conduși de actualul șef de stat, Igor Dodon, sunt ferm convinși că vor ocupa din nou Președinția. La data de 11 septembrie s-a încheiat perioada de înregistrare a grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova. La Comisia Electorală Centrală (CEC) au fost înregistrate 13 grupuri de inițiativă. Astfel, cel mult 13 candidați vor lupta, pe 1 noiembrie curent, pentru fotoliul de președinte. Conform prevederilor Codului electoral, toți candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova depun liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15.000 și nu mai mult de 25.000 de alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Perioada de colectare a semnăturilor se va încheia la 1 octombrie inclusiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Vânător de selfie și inamic feroce al integrării europene a R. Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                        Din nou competitor la prezidențiale, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost ales în 2016 și, timp de patru ani, s-a remarcat prin promovarea unor acțiuni populiste și politici anti-europene. Ajuns în fotoliul de șef de stat accidental, ca o persoană docilă, fără de ambiții și care nu ar crea probleme oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, Igor Dodon a compromis iremediabil instituția prezidențială, tot mai multe voci opinând în favoarea acordării unor împuterniciri decorative șefului statului. Pe perioada mandatului, președintele Republicii Moldova nu a avut nicio întrevedere oficială cu omologii din Ucraina sau România, pe plan extern fiind tratat cu un dispreț nedisimulat de către toți liderii de stat. Cu excepția lui Vladimir Putin, Alexandr Lukașenko sau Recep Tayyip Erdogan, președinții altor țări au evitat dialogul bilateral cu acest personaj, mai mult cunoscut în calitate de vânător de selfie. La toate întrevederile internaționale, la care a fost invitat să reprezinte Republica Moldova, Igor Dodon a profitat de ocazie doar pentru a-și face poze comune cu reprezentanții establishment-ului politicii internaționale, prinzându-i pe coridoare, când veneau sau mergeau la baie. O altă realitate nici nu putea fi, dacă e să ținem cont de faptul că președintele Dodon a contestat integritatea teritorială a Ucrainei, a elaborat și promovează politici staliniste contra românilor, dar și din cauză că nu a pregetat să viziteze Iranul sau să se pună bine pe lângă liderii Coreei de Nord. Șeful statului de la Chișinău se opune integrării europene a Republicii Moldova și, deoarece îi are drept model pe dictatorii Lukașenko și Putin, a prins gustul puterii și, la rându-i, se vrea un „tată al națiunii”, prin promovarea regimului prezidențial de guvernare.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Președintele filorus Igor Dodon îl contrazice pe baronul de Montesquieu

                                                                                                                                                                                                                                                                        În contextul campaniei prezidențiale, președintele Igor Dodon se arată tot mai determinat să schimbe forma de guvernare în Republica Moldova. Șeful statului și candidatul prezidențiabil consideră că cea mai potrivită formă de guvernare pentru moldoveni ar fi regimul prezidențial. Dânsul, după cum a declarat într-o apariție televizată, vrea să bată cu pumnul în masă și să-i pună pe toți la respect, miniștri, judecători etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Anterior, Igor Dodon afirma că „parlamentarismul favorizează fenomenul oligarhiei” în condițiile Republicii Moldova. Mai mult, șeful statului și deputații din fracțiunea PSRM se arătă interesați și față de reducerea numărului de deputați în forul legislativ, de la 101 la 61. Și această matematică s-ar potrivi bine cu un regim prezidențial. Unde mai pui că tendința de optimizare a legislativelor se află în trend în Europa. Recent, bunăoară, italienii s-au pronunțat pe acest subiect într-un referendum și în România acest subiect este omniprezent în campaniile electorale.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe scurt, Igor Dodon vrea o simplificare a verigilor puterii și chiar o omogenizare a acestora. În emisiunea sa săptămânală „Președintele răspunde”, acesta afirmă că între Prut și Nistru s-ar face rai imediat cum șeful statului ar obține împuterniciri suplimentare, care i-ar permite să bată cu pumnul în masă și să le ceară socoteală tuturor reprezentanților puterii de stat. În acest mod, fiind născut într-un sătuc din Moldova, președintele Dodon încearcă să-l contrazică pe iluministul francez, baronul de Montesquieu, care a dedus principiul separării puterilor în stat pentru o guvernare bună. Actualul șef de stat de la Chișinău vrea alt model de guvernare pentru cele mai bine de două milioane de moldoveni rămași la vatră, pentru că un milion a părăsit țara în căutarea locurilor de muncă pentru a-și întreține familiile rămase acasă.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Este de remarcat că acest model de guvernare – modelul „tătucului” – este pe placul generațiilor nostalgice din spațiul post-sovietic. Ideea republicii prezidențiale cu certitudine va aduce voturi în favoarea lui Dodon. Pentru că în economia șubredă a țării nu a fost posibil să se dezvolte businessul mic și mijlociu, pentru că în R. Moldova de fapt nu există o clasă de mijloc după parametrii occidentali. Avem o populație care abia ajunge de la salariu la salariu, care supraviețuiește cu greu din pensii și subsidii de la stat. Deci, statul pentru majoritatea moldovenilor este protectorul și sursa de venit. Iar statul, pentru ei, este nimeni altul decât el, „tătuca” Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Această mentalitate mai persistă în cultura politică moldovenească, cu toate că cei mai progresiști, mai radicali, din alte generații, au slobozit rădăcini acolo, unde cine muncește are tot ce vrea, acolo unde visul poate deveni realitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                        De la declararea independenței, R. Moldova a încercat toate modele de guvernare. Din 1991 am avut regim prezidențial, din 1994 – semiprezidențial, din 2000 – parlamentar, iar acum, după decizia Curții Constituționale din 2016, după care președintele este ales prin vot direct, avem un fel de struțo-cămilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Raportul de forțe în ajunul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                        Competiția electorală este una amorfă și, se pare, nu vom avea parte de surprize. Igor Dodon se îndreaptă ferm spre un nou mandat de șef de stat, chiar dacă, pe segmentul său electoral, este concurat de către alt pretendent, Renato Usatîi, președinte al Partidul Politic „Partidul Nostru”. Pe segmentul de dreapta se atestă o atomizare a formațiunilor și liderilor politici, fostele partide pro-europene (PAS și Platforma DA) nereușind să-și unească eforturile pentru promovarea unui candidat comun la președinție. Mai mult decât atât, simpatizanții ambelor formațiuni se atacă reciproc, fenomen ce diminuează șansele pentru al doilea tur de scrutin. Nu este mai bună situația nici în familia unioniștilor, (Blocul „Unirea” – lider Dorin Chirtoacă) și Partidul Unității Naționale (președinte Octavian Țîcu) venind fiecare cu candidatul său la prezidențiale. Segmentul de dreapta mai este curtat de mai mulți candidați independenți, precum fostul consilier al fostului președinte Mircea Snegur, Constantin Oboroc, care tot mizează pe o susținere masivă a electorilor pro-europeni. Încheie lista candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Tudor Deliu, la șefia partidului fiind reales fostul premier al R. Moldova, Vlad Filat.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Igor Dodon nu are concurenți serioși pe stânga

                                                                                                                                                                                                                                                                        Fostul președinte comunist al R. Moldova anunțase că se va lansa în prezidențiale, pentru a concura cu fostul său discipol și subaltern, Igor Dodon. Către 11 septembrie, însă, când a expirat perioada de înregistrare a grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin a cedat ispitei și grupul său de inițiativă așa și nu s-a prezentat la apel. Acest pas este favorabil actualului șef de stat, deoarece, chiar în picaj de popularitate, Vladimir Voronin i-ar fi furat trei-cinci la sută din voturi, în primul tur de scrutin.

                                                                                                                                                                                                                                                                        În aceste condiții, de pe segmentul de stânga se vor „bate” cu Igor Dodon liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi (actualmente primar de Bălți) și Aleksandr Kalinin, din partea Partidului Regiunilor. Este de remarcat că, în ciuda unor animozități afișate, Renato Usatîi și-a chemat susținătorii să voteze cu Igor Dodon, în 2016, în defavoarea lui Maia Sandu. În această competiție, urmează să vedem opțiunea-i finală, Usatîi anunțând public că regretă alegerea din 2016. Candidatul Partidului Regiunilor, Aleksandr Kalinin, este prea puțin probabil să-și adjudece un număr masiv de voturi, deoarece atât el, cât și partidul său, abia dacă au reușit să iasă din anonimat.

                                                                                                                                                                                                                                                                        În aceste condiții, cu o dreaptă divizată și o concurență modestă de pe stânga, Igor Dodon are toate șansele să obțină un nou mandat de șef de stat. Incapacitatea dreptei de a face front comun îi sporește șansele, dar, în același timp, poate declanșa un fenomen politic pozitiv – cel de consolidare a dreptei politice din Republica Moldova. O majoritate parlamentară pro-europeană ar deține puteri depline pentru a-i tempera poftele lui Igor Dodon, doar că, pe moment, nimeni nu știe cum poate fi consolidată dreapta politică din Republica Moldova. Iar fără de consolidarea dreptei politice, teritoriul din stânga Prutului riscă încă treizeci de ani să fie dominat de orgolii și ocazii ratate.

                                                                                                                                                                                                                                                                        Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                          Suedia

                                                                                                                                                                                                                                                                          Suedia și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare oferă asistență financiară pentru organizațiile de susținere a afacerilor în scopul dezvoltării capacităților lor de promovare și prestare a serviciilor necesare întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ÎMMM) de pe ambele maluri ale Nistrului, companii afectate grav de criza pandemică.

                                                                                                                                                                                                                                                                          La concurs pot participa organizațiile de susținere a afacerilor de pe ambele maluri ale Nistrului (asociații sectoriale, camere de comerț și industrie, prestatori de servicii business), care vor forma parteneriate din cel puțin două entități și vor propune soluții fezabile pentru îmbunătățirea politicilor și instrumentelor de recuperare a ÎMMM-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului, în special, a companiilor exportatoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru fiecare parteneriat poate fi solicitat câte un grant în valoare de până la 50.000 de dolari. Activitățile prevăzute în propunerile de proiect vor fi desfășurate în perioada noiembrie 2020 – decembrie 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Formularele de depunere a dosarelor, condițiile de participare la concurs, precum și criteriile de evaluare sunt disponibile aici https://sc.undp.md/tndr/2146/. Termenul limită de depunere a cererii este 15 octombrie 2020, ora 16.00.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Asistența financiară nerambursabilă oferită de Suedia în cadrul proiectului PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe ambele maluri ale Nistrului” (AdTrade) pentru organizațiile selectate va contribui pe termen lung la îmbunătățirea mediului de afaceri, crearea locurilor de muncă și constituirea parteneriatelor între companiile de pe ambele maluri ale Nistrului pentru a depăși consecințele crizei pandemice, pentru a spori potențialul de export și a accesa piețele străine.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Proiectul AdTrade oferă asistență pentru crearea unor legături comerciale pe termen lung între antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului și la edificarea unui mediu de încredere și de cooperare în regiune. Inițiativa stimulează și promovează exporturile de mărfuri și servicii din regiune, prin accesarea oportunităților oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Proiectul susține dezvoltarea și sporirea competitivității întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ÎMMM) și contribuie la crearea noilor companii, ceea ce, implicit, va conduce la îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2019-2022, cu asistența financiară a Suediei.

                                                                                                                                                                                                                                                                          sanofi
                                                                                                                                                                                                                                                                          Neuville, France - March 14, 2017: Sanofi building and office. Sanofi is a French multinational pharmaceutical company headquartered in Gentilly, France

                                                                                                                                                                                                                                                                          În timp ce la Cluj-Napoca, compania Sanofi și-a anunțat angajații să-și caute de lucru, unitatea de producție Sanofi de la Miskolc își va extinde facilitățile printr-o investiţie de peste 7 miliarde forinţi (19,4 milioane euro), cu o participare a statului de 1,2 miliarde forinţi (3,34 milioane euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                          Extinderea companiei Sanofi din Ungaria a fost anunțată de către ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Peter Szijjarto, la o conferinţă de presă organizată săptămâna trecută la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Acesta a adăugat că întreprinderea îşi va lărgi semnificativ capacitatea de producţie a uzinei, cu aproape 50%, datorită sprijinului primit din partea statului. Noua linie de producţie va putea produce până la 9 000 seringi pe oră. Sanofi va comercializa 95% din produse în 65 de ţări ale lumii, începând din primăvara anului 2022.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Ministrul consideră o situaţie avantajoasă faptul că în Ungaria, pe lângă firmele farmaceutice cu o mare tradiţie, sunt prezente şi marii producători internaţionali, care asigură traiul pentru aproximativ 25 000 de angajaţi. Sanofi este un partener strategic al guvernului ungar din 2013 şi anii care au trecut au confirmat existenţa acestui acord. Apariţia pandemiei a supraevaluat rolul industriei farmaceutice, ochii lumii îi privesc pe producători, deoarece toată lumea aşteaptă apariţia vaccinului, a adăugat.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Peter Szijjarto a subliniat şi avantajele economice, pe lângă importanţa protecţiei sanitare eficiente. În Ungaria, producătorii farmaceutici cheltuie cel mai mult pe cercetări, în raport cu veniturile lor, medicamentele fabricate în Ungaria sunt distribuite în 129 de ţări ale lumii, iar valoarea totală a exportului a atins cifra de 5,5 miliarde euro, aproape dublul valorii înregistrate în 2010. Sanofi are o contribuţie deosebit de importantă la export, deoarece compania se poate mândri cu locul 15 în ierarhia capacităţii de export a întreprinderilor care funcţionează în Ungaria, a evidenţiat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Tamas Ronay, directorul general al Sanofi Ungaria, a precizat că investiţia de acum va permite realizarea uneia dintre cele mai moderne fabrici de seringi din Europa. În acelaşi timp, uzina are deja un rol semnificativ în cadrul companiei, deoarece în ultima perioadă, de aproape trei decenii, s-au investit în ea 24 miliarde forinţi (66,6 milioane euro). Angajarea pe termen lung a companiei faţă de Ungaria este confirmată şi de faptul că toate activităţile strategice ale grupului se regăsesc şi în această ţară, printre care producţia de substanţe active, cercetarea chimică şi producţia de instrumente medicale, a adăugat directorul general.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Compania mamă franceză a intrat pe piaţa din Ungaria după 1989. În 1991 a achiziţionat o participaţie de 40% în uzina de medicamente de mare tradiţie Chinoin, după care participaţia a fost mărită la 98% în anul 1998.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, a semnat pe 21 septembrie contractul de finanţare pentru înfiinţarea Parcului Ştiinţific şi Tehnologic, proiect în valoare de 6,8 milioane de euro, prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Cea mai importantă contribuţie a acestui proiect este că beneficiarii direcţi, adică acele companii care vor fi rezidente, îşi vor putea mări gradul de inovare. Acesta a fost de altfel principalul punct pentru care conducerea Consiliului Judeţean Bihor a decis să fie parte a proiectului alături de mediul academic orădean, căci inovarea companiilor ce activează la noi în judeţ, prin acele structuri de cercetare şi transfer tehnologic ce le oferă Parcul ştiinţific ar putea fi elementul-cheie pentru a rămâne pe piaţă şi a-şi diversifica produsul ori procesele de producţie. Şi nu în ultimul rând, va fi un punct forte pentru atragerea de companii axate pe cercetare şi inovare înspre parcurile industriale din Tileagd, Săcueni şi Tămăşeu“, a declarat, în comunicatul remis de CJ Bihor, Pásztor Sándor.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Partenerii proiectului sunt judeţul Bihor prin Consiliul Judeţean Bihor, Universitatea din Oradea, Societatea Parcuri Industriale Bihor S.A. şi Societatea Parc Ştiinţific şi Tehnologic Bihor S.R.L.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Proiectul parcului ştiinţific din judeţ prevede construcţia în sine a clădirii din Oradea, parter şi două etaje, în vecinătatea Universităţii, cu laboratoare şi dotările aferente, săli de conferinţe şi parcări.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Ca obiective importante sunt menţionate cinci transferuri tehnologice şi tot atâtea studii tehnologice oferite întreprinderilor realizate de către personalul intern al Universităţii din Oradea, două activităţi de internaţionalizare, un curs de formare în inovare, dar şi cinci locuri de muncă nou create în domeniul tehnologiilor avansate.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Mă bucur că, în sfârşit, am reuşit să semnăm acest contract cu Ministerul Fondurilor Europene pentru realizarea primului Parc Ştiinţific şi Tehnologic din judeţul Bihor. Este un proiect important pentru judeţul nostru şi pentru transformarea Universităţii din Oradea într-un pol regional de cercetare şi inovare. Pe termen mediu şi lung, acest lucru va însemna şanse mai mari pentru tinerii absolvenţi ai Universităţii de a-şi găsi locuri de muncă mai bine plătite, iar pentru companiile bihorene va însemna oportunităţi în vederea dezvoltării prin transfer tehnologic“, a declarat şi vicepreşedintele CJ Bihor, Ioan Mang.

                                                                                                                                                                                                                                                                          Valoarea totală a proiectului este 32.976.255,68 lei cu TVA (aproximativ 6,8 milioane euro) din care 49% este grant nerambursabil, 46,5%, contribuţie proprie (cheltuieli eligibile) şi 4,5% contribuţie proprie (cheltuieli neeligibile). Durata de implementare a proiectului este de 34 de luni, între 21.09.2020 şi 31.07.2023

                                                                                                                                                                                                                                                                            În perioada 23 – 24 septembrie 2020, BusinessMark organizează „HR UNCOVERED”, eveniment online în cadrul căruia se va discuta despre schimbările prin care organizațiile și departamentele de HR au trecut în ultimele luni, dar și despre cele care se anunță pentru perioada următoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe parcursul celor două zile, alături de participanți vor fi experți din companii de top, care vor răspunde unor întrebări precum: Cum arată viitorul în HR? Care sunt pașii pe care orice companie ar trebui să îi facă din timp, pentru o strategie eficientă? Ce valori sunt importante pentru modelul nostru de angajat? Cum putem afla care sunt exact factorii recurenți care influențează implicarea și motivația angajaților noștri, pentru a investi în mod eficient resursele disponibile? Ce îi motivează și fidelizează pe angajați?

                                                                                                                                                                                                                                                                            Au confirmat prezența:

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø ANA AFTENI, Regional HR Director South Europe, Reckitt Benckiser;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø CARMEN DUMITRACHE, Chief Human Resources Officer, Telekom România;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø MUGUR TOLICI, HR Director, BNR,

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø CRINA ILIE, People Function Leader, Genpact Europe;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø MIRELA STERE, Senior Director of Human Resources, Macromex;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø LAVINIA RĂDUCU, HR Manager, Philip Morris România;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø ANDREEA VOINEA, Director Executiv Direcția Resurse Umane, BCR;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø CĂLIN BUZAN, Chief Growth Officer, Telios;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø DIANA NĂSTASE, HR Director, Flex;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø STELIAN BOGZA, Co-founder, BenefitOnline.ro;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø SIMONA ȘUNEL, HR Director, Tremend;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø MIHAI GĂVAN, HCM Global Sales Director, TotalSoft

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø ADA MĂCINICĂ, Head of HR Southern Europe, AVON;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø DAN BERTEANU, CEO, Bittnet Training & VP of Education, Bittnet Group;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø FLORIN TĂTARU, Group HR Director, Help Net Farma & Farmexim;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø ANDREI CREȚU, Co-fondator, Pluria;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø OCTAV STOICA, BI-CPM Developer, Senior Software.

                                                                                                                                                                                                                                                                            KEYNOTE SPEAKERS:

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø JOS BLYKERS, Europe Lead – HR Acquisition & Outsourcing, Leadership and Change, IBM;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø BARBARA ZYCH, CEO, Employer Branding Institute;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø TIM ACKERMANN, Head of Global Talent Acquisition, TUI Group;

                                                                                                                                                                                                                                                                            Ø NICK HENLEY, International keynote speaker, Author.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Evenimentul vizează: HR Managers & HR Directors, HR Business Partners, Talent & Acquisition Managers, Employer Branding Managers, HR Specialists, Consultanți, Directori generali, Team Leaders, Antreprenori.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Participarea la eveniment este gratuită, însă este necesară înscrierea prealabilă AICI. Pentru informații suplimentare, contactați organizatorii la office@business-mark.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                            Din 2013, BusinessMark a organizat 30 de evenimente de HR în șase orașe, în prezența a 3.500 de participanți.

                                                                                                                                                                                                                                                                            tiff

                                                                                                                                                                                                                                                                            În perioada 2-4 octombrie, Festivalul Internațional de Film Transilvania revine la Oradea pentru cel de-al treilea an consecutiv. Timp de trei zile, cele mai apreciate titluri ale anului și cele mai așteptate producții autohtone se vor vedea pe marele ecran, în câteva dintre spațiile devenite parteneri de tradiție pentru ediția locală a evenimentului. Seară de seară vor rula filme în Piața Unirii, dar proiecțiile zilnice vor avea loc atât în aer liber, cât și în spații indoor. Toate evenimentele incluse în programul festivalului vor fi organizate cu respectarea măsurilor de siguranță și distanțare socială necesare în această perioadă.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Câștigătorul Trofeului Transilvania la TIFF 2020 și filmul distins cu Premiul Publicului în urma voturilor acordate de spectatori, Babyteeth: prima iubire se vede în avanpremieră la Oradea. În debutul regizoarei australiene Shannon Murphy, doi părinți descoperă că fiica lor de 16 ani (Eliza Scanlen, starul seriei HBO Sharp Objects), bolnavă de cancer, s-a îndrăgostit de un dealer de droguri. Laureat cu trei premii César, Cei mai frumoși ani/ La Belle Époque (r. Nicolas Bedos), cu starurile franceze Daniel Auteuil, Guillaume Canet și Fanny Ardant, propune cinefililor o călătorie în timp, nostalgică și plină de umor, în care un bărbat încearcă să o redescopere pe femeia de care se îndrăgostise cu 40 de ani în urmă. În avanpremieră locală se va vedea și Corpus Christi (r. Jan Komasa), propunerea Poloniei la Oscar, despre un tânăr proaspăt eliberat dintr-o școală de corecție, care ajunge dintr-o întâmplare să se pretindă preot într-un sat. Din colecția de noutăți de la TIFF, ajunge la Oradea și Pacientul perfect/ The Perfect Patient (r. Mikael Håfström), filmul care spune povestea celui mai notoriu scandal judiciar din istoria Suediei. 

                                                                                                                                                                                                                                                                            Nu vor lipsi din programul acestei ediții titlurile românești ale anului, printre care se numără Urma, debutul regizorului Dorian Boguță, un policier cu accente de thriller despre dispariția neașteptată a unui pianist și relațiile sale bizare, distins cu Premiul pentru debut în Zilele Filmului Românesc la TIFF 2020. Selecția autohtonă include în acest an și documentarul Profu’, regizat de Alex Brendea, care urmărește povestea unui profesor care decide să renunțe la sistemul de învățământ convențional, pentru a deschide un centru de meditații în propriul apartament.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Din selecția Zilelor Maghiare, cinefilii vor vedea la Oradea Povești mărunte (Apró mesék), în regia lui Attila Szász, un rollercoaster emoțional despre aventura amoroasă și extrem de periculoasă a unui fugar, la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. Eden, filmul regizat de Ágnes Kocsis și co-produs în România, prezintă lumea tulburătoare a Evei, o tânără alergică la toate substanțele chimice cunoscute.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru prima data la TIFF Oradea, o amplă selecție de filme din secțiunea EducaTIFF, din programul TIFF2020, va face deliciul celor mai tineri dintre spectatori. Iubitorii de muzică vor avea parte și în acest an de evenimente-surpriză și cine-concerte spectaculoase.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Programul și biletele vor fi disponibile online, începând cu 23 septembrie, pe Oradea.tiff.ro, pe platforma https://tiff.eventbook.ro/ și pe TIFF Official App (disponibilă în Google Play și App Store).

                                                                                                                                                                                                                                                                             ***

                                                                                                                                                                                                                                                                            Cea de-a treia editie TIFF Oradea este organizată de Asociatia Film si Cultura Urbana, in parteneriat cu Asociatia Festivalul de Film Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Co-organizatori: Primaria Municipiului Oradea prin Visit Oradea – Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune

                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu sprijinul: Centrul Național al Cinematografiei, National Film Institute Hungary

                                                                                                                                                                                                                                                                            cifra de afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                            Bucureștiul, Ilfovul și Timișul se află în topul celor mai puternice județe din România în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate, iar în clasamentul județelor cu cele mai slabe rezultate de business se regăsesc Mehedinți, Caraș Severin și Vaslui, potrivit noii analize KeysFin Local Business.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Mai mult, în comparație cu acum 5 ani, există coborâri considerabile în topul județelor românești, așa cum este cazul Aradului, care a coborât de pe locul 10 în 2015, pe locul 13 în 2019, sau al județului Galați, care a ajuns, de pe locul 15 în 2015, pe locul 17 în 2019. În ceea ce privește rezultatele pozitive, Prahova a urcat de pe locul 8 în 2015, pe 6 în 2019, iar Bihor a ajuns de pe locul 12 în 2015, pe locul 9 în 2019, în funcție de cifra de afaceri a companiilor înregistrate.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Harta de business a României prezintă mari discrepanțe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei – doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajați. În tot acest proces de concentrare a business-ului, un rol major îl joacă performanțele autorităților locale, ale căror investiţii în infrastructura materială și umană au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional“,adeclarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Deși topul de acum 5 ani seamănă destul de bine cu topul din momentul de față, în sensul în care majoritatea județelor au câștigat/ pierdut doar una sau două poziții în clasament, există și diferențe spectaculoase. Dacă la Galați, căderea are cu siguranță legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus și pe seama investițiilor în infrastructură. De cealaltă parte, ne bucură să vedem saltul unei părți din zona de Sud a țării, acolo unde județele Dolj și Olt au performat bine în ultimii ani“, acompletat Roxana Popescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                            În funcție de numărul de companii existente, pe primul loc se află în continuare Capitala, cu 136,9 mii de companii în 2019 (peste 20% din total), fiind urmată de Cluj, cu 42,9 mii de companii (6,3 % din total) și de Ilfov, cu 30,8 mii de companii (4,5% din total). La cealaltă extremă, cele mai puține companii sunt înregistrate în Mehedinți, cu doar 3,6 mii firme existente în 2019, dar și în Botoșani, cu 4,6 mii de companii, și în Covasna, cu 4,7 mii de companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Top cele mai puternice 10 județe din România, în funcție de cifra de afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                            Bucureștiul a avut o cifră de afaceri de 570,8 miliarde lei în 2019, aflându-se pe primul loc și fiind urmat la mare de distanță de Ilfov, cu 111,8 miliarde lei și Timiș, cu 67,2 miliarde lei. Față de 2015, Argeșul a scăzut un loc, de pe 4 pe 5, ajungând la 65,5 miliarde lei, iar Clujul a avansat de pe locul 5 în 2015, pe 4 în 2019, având o cifră de afaceri de 65,7 miliarde lei anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Următoarele județe din România, în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate sunt Prahova (56 miliarde lei), Constanța (52 miliarde lei), Brașov (47,3 miliarde lei), Bihor (34,1 miliarde lei) și Sibiu (34 miliarde lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește topul profitabilității, pe primul loc se află și în acest caz Bucureștiul, cu un rezultat net pozitiv în valoare de 30,9 miliarde lei, fiind urmat de Ilfov, cu 6 miliarde lei și Cluj, cu 5,2 miliarde lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Județele unde afacerile aproape că lipsesc

                                                                                                                                                                                                                                                                            Față de acum 5 ani, situația a rămas aproape neschimbată în Mehedinți, un județ care a rămas pe ultimul loc, atât în ceea ce privește cifra de afaceri a companiilor de aici, cât și numărul acestora. Astfel, în 2019, cele 3,6 mii de companii înregistrate în Mehedinți au totalizat o cifră de afaceri de doar 3 miliarde de lei. Topul celor mai slabe județe din punct de vedere economic este completat de Caraș-Severin, cu o cifră de afaceri a companiilor de 6,2 miliarde de lei, Vaslui, cu 6,42 miliarde de lei, Teleorman, cu 6,45 miliarde de lei, și Covasna, 6,51 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Cât despre județele care se află pe pierdere, în funcție de rezultatul net al companiilor, cele mai slabe rezultate financiare au fost înregistrate în Vâlcea, județ aflat pe ultimul loc, cu o pierdere cumulată de 1,1 miliarde lei, Hunedoara – pierdere cumulată de 425,9 milioane lei și Gorj – pierdere cumulată de 393 milioane lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Cele mai populare domenii din România

                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește sectoarele de activitate, Comerțul predomină în mai toate județele României, dar și Construcțiile, Industria Prelucrătoare și IT&C-ul ocupă locuri fruntașe.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, în 2019, în București, existau peste 36 de mii de companii, având ca domeniu principal de activitate un cod CAEN aferent comerțului, totalizând o cifră de afaceri de 276 miliarde lei (45% din totalul sectorului). Capitala este urmată de Cluj, cu 9,7 mii firme din comerț și o cifră de afaceri de 24,7 miliarde lei (4% din total sector) și Ilfov, cu 9,69 mii companii din comerț și afaceri de 67,9 miliarde lei (peste 11% din total sector).

                                                                                                                                                                                                                                                                            Construcțiile sunt populare îndeosebi în București, Cluj și Timiș, acestea fiind cele mai importante 3 județe pentru acest domeniu de activitate. Bucureștiul este din nou pe primul loc, cu peste 13 mii de companii care se ocupă cu construcțiile, totalizând o cifră de afaceri de 30,3 miliarde lei (38% din sector). Podiumul este completat de Cluj, cu 5,1 mii companii și 6,9 miliarde lei cifră de afaceri și Timiș, cu 3,7 companii și 3,3 miliarde lei cifră de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Cât despre industria prelucrătoare, tot capitala conduce, cu o cifră de afaceri de 46,9 miliarde lei (12% din total sector) a celor 7,4 mii de companii cu sediul aici și afaceri în acest sector. Pe locul 2 ca cifră de afaceri se clasează Argeș, cu 39,8 miliarde lei și 2,1 mii de companii, dintre care cea mai importantă este AUTOMOBILE DACIA SA, iar pe locul 3 Timiș, cu 27 miliarde lei cifră și 2,6 mii de companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                            IT&C-ul devine din ce în ce mai activ, atât în județele deja consacrate, care de altfel se și află pe locurile 1 și 2: București (11,3 mii de companii și o cifră de afaceri de 44 miliarde lei) și Cluj (2,9 mii companii și o cifră de afaceri de 5,7 miliarde lei), cât și în Timiș (1,3 mii de firme și o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei), Iași (1,3 mii companii și o cifră de afaceri de 1,8 miliarde lei) și Ilfov (1,7 mii de companii și o cifră de afaceri de 992,8 milioane lei), ocupantele locurilor 3, 4 și 5.

                                                                                                                                                                                                                                                                            Cele mai „muncitoare“ județe

                                                                                                                                                                                                                                                                            Județele în care se regăsesc cei mai mulți angajați sunt București – cu peste 1 milion de angajați, Timiș, cu 189,7 mii de angajați, și Cluj, cu 183,7 mii de angajați în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                            De cealaltă parte, județele cu cei mai puțini angajați sunt Mehedinți și Giurgiu, cu doar 14,6 mii de angajați și respectiv 20,9 mii de angajați în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                              vanzare partiala

                                                                                                                                                                                                                                                                              Organizații și companii de pe ambele maluri ale Nistrului pot crea parteneriate care să participe la un concurs de granturi organizat de Programul Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Parteneriatele trebuie să fie constituite din cel puțin două instituții, ONG-uri și companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Proiectele propuse urmează să abordeze cel puțin una dintre provocările accentuate de pandemie, cum ar fi accesul restricționat la materiile prime, rețelele de distribuție subminate, lipsa unei piețe competitive pentru operatorii logistici, ș.a.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Concursul este deschis ideilor care vor conține soluții pentru întreprinderi micro, mici și mijlocii prin digitalizarea proceselor lor, dar și a interacțiunii lor cu autoritățile publice locale, cu instituțiile statului și furnizorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Propunerile de proiect vor permite oamenilor de afaceri de pe ambele maluri să coopereze și să beneficieze de schimburi economice peste Nistru în noile condiții de lucru ca urmare a crizei provocate de COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Toate activitățile prevăzute de proiecte ar trebui să se desfășoare în perioada noiembrie 2020 – noiembrie 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Termenul limită de depunere a cererilor este 2 octombrie 2020, ora 16.00

                                                                                                                                                                                                                                                                              Detaliile despre acest concurs pot fi găsite aici – https://bit.ly/3ibf62A

                                                                                                                                                                                                                                                                              Analize realizate de PNUD arată că pandemia a afectat grav întreprinderile micro, mici și mijlocii (ÎMMM), iar odată cu ele și mii de familii din Moldova, care și-au pierdut locurile de muncă și mijloacele de trai. ÎMMM-urile reprezintă peste 95 la sută din afacerile private din țară și peste 60 la sută din populație este angajată în cadrul acestor întreprinderi.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Conform unui studiu efectuat de IDIS „Viitorul”, exportul de pe malul stâng al Nistrului și comerțul intern cu malul drept a fost în ianuarie-mai 2020 cu 9% sub nivelul de referință al anului precedent, ca urmare a efectelor pandemiei, inclusiv a măsurilor luate pentru evitarea răspândirii COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Programul Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD a fost inițiat în 2009 și se află la a 5-a etapă. Scopul acestuia este apropierea locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

                                                                                                                                                                                                                                                                              ZEL Balti

                                                                                                                                                                                                                                                                              Administratorul ZEL Bălți a oferit un interviu postului de Radio Europa Liberă (biroul Chișinău) despre conjunctura economică din țară, în particular despre operaționalitatea mediului de afaceri din țară, a climatului investițional din Republica Moldova în aceste vremuri pandemice, a forței de muncă active în sectorul real al economiei, dar și a aspectului nevralgic al acesteia și anume a sincopelor de calificare profesională a angajaților.

                                                                                                                                                                                                                                                                              În linii mari, actuala stare pandemică a afectat simțitor activitatea economică, în special a mediului de afaceri și agenților economici din țară, atât pe dimensiunea cererii, cât și pe cea a ofertei de servicii și mărfuri. Mai mult, temperarea piețelor regionale și internaționale a generat o încetinire, pe alocuri chiar și o stopare, a activității economice a multor întreprinderi din țară, în particular a celor care realizează operațiuni de export-import.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Domnul Marin Ciobanu a vorbit și despre activitatea rezidenților din cadrul Zonei Economice Libere Bălți, dar și în general din aria de gestiune a zonelor libere, entități ce sunt calificate de mulți drept “oaze” de creștere și dezvoltare economică și inovațională. Astfel, după o randament total al rezidenților zonei de 20-25% la început de pandemie, operaționalitatea curentă a acestora în prezent este evaluată într-o proporție de cca 80-85%, activitate care a fost reluată odată cu reluarea cererilor pentru producția fabricată în zonă de către companiile internaționale, în special a celora din domeniul automotive.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Mai mult, administratorul ZEL Bălți a vorbit despre slaba calificare a forței de muncă în actualele condiții de piață și activitate economică, menționând faptul că agenții economici cu greu fac față cererilor contemporane pe dimensiunea de pregătire profesională. Astfel, acesta a menționat despre Colegiul de Inginerie din Strășeni, unitate educațional-didactică din subordinea ZEL Bălți care pregătește tineri specialiști în baza modelului dual german de instruire pentru marile companii rezidente din cadrul zonei că Draexlmaier, Gebauer&Griller, Sumitomo Electric Bordnetze SE etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Mai multe aspecte privind interviul le puteți găsi aici

                                                                                                                                                                                                                                                                              Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                              Economia ungară are toate şansele să se numere printre câştigătorii noii epoci a economiei mondiale în devenire” a spus ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Peter Szijjarto, luni la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Ministrul l-a primit în oficiul său pe deputatul britanic Liam Fox, după care, în cursul conferinţei de presă comune, a subliniat că pentru aceasta avem nevoie ca noul sistem care tocmai ia fiinţă să fie nerestricţionat, liber şi cinstit, pentru ca întreprinderile ungare să poată participa la competiţie fără limitări. De aceea este important ca Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) să fie condusă de o persoană care a ocupat funcţii guvernamentale în ţara sa şi are o experienţă serioasă în politică, cum este Liam Fox (Fostul ministru britanic al comerţului exterior, Liam Fox a fost propus de Marea Britanie pentru postul de director general al WTO.)

                                                                                                                                                                                                                                                                              Szijjarto a precizat că „Liam Fox vizitează cinci capitale europene înaintea alegerii noului director general al WTO, iar prezenţa lui la Budapesta pune sub semnul întrebării opiniile cu privire la starea de izolare a politicii externe a Ungariei”.

                                                                                                                                                                                                                                                                              În opinia ministrului ungar de externe, această alegere este cu atât mai importantă cu cât economia ungară este una din cele mai deschise din lume, iar ponderea ţării în comerţul global depăşeşte nivelul pe care l-ar justifica populaţia ei – datorită muncii oamenilor maghiari. În ultimii ani recordurile de export şi de investiţii au fost bătute încontinuu, a reamintit ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                              În opinia sa „suntem martori la naşterea unei noi ordini economice mondiale, o competiţie nouă, acerbă este în devenire, aceste procese fiind accelerate şi de pandemie. Ţările se împart în câştigători şi în perdanţi, iar Ungaria trebuie să facă totul pentru a se număra printre câştigătorii noii epoci în economia mondială”. Ministrul a adăugat că, pentru aceasta, ţara are nevoie de locuri de muncă, de aceea s-a creat o alianţă între guvern şi întreprinderi, în vederea înlocuirii tuturor locurilor de muncă pierdute din cauza epidemiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Péter Szijjarto a reamintit că 904 firme şi-au manifestat interesul pentru programul de creştere a competitivităţii lansat de guvern, firmele s-au angajat să efectueze investiţii, valoarea totală a acestora depăşeşte 400 miliarde forinţi (1,12 miliarde euro). Astfel s-a reuşit să se menţină 154 000 de locuri de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                              El a mai evocat faptul că, în virtutea acordului încheiat cu UE, marile întreprinderi pot beneficia de sprijin pentru investiţii fără limită superioară, ca urmare, 34 firme au anunţat investiţii mari în valoare de 120 miliarde forinţi (336 milioane euro) pentru lunile următoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Liam Fox a evidenţiat că WTO joacă un rol extrem de important în formarea economiei globale, în prezent se confruntă însă cu probleme grave, de ordin politic. Viitorul comerţului mondial constă în comerţul liber, de aceea şi organizaţia mondială trebuie să promoveze interesele acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                              El şi-a afirmat asentimentul vizavi de poziţia Ungariei, potrivit căreia este nevoie de o piaţă deschisă, liberă, aceasta trebuie asigurată şi în viitor. Comerţul liber este important şi din perspectiva menţinerii bunăstării şi securităţii, precum şi din punct de vedere social.

                                                                                                                                                                                                                                                                              Răspunzând la o întrebare, politicianul britanic a precizat ca britanicii au luat o decizie democratică în momentul hotărârii de a părăsi Uniunea Europeană, ei au avut dreptul să ia această hotărâre.

                                                                                                                                                                                                                                                                                117 proiecte de educatie non-formala au intrat in prima etapa de jurizare a programului de granturi Raiffeisen Comunitati, editia 2020, care acorda finantari nerambursabile in valoare totala de 500.000 lei pentru 10 proiecte educationale derulate de ONG-uri si institutii publice de invatamant.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Pana pe 17 septembrie, proiectele vor fi evaluate de un juriu format din100 de angajati Raiffeisen Bank din toata tara si de specialistii in proiecte comunitare ai Asociatiei pentru Relatii Comunitare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Dupa verificarea criteriilor de eligibilitate in programul Raiffeisen Comunitati, 117 proiecte din cele 149 inscrise au trecut mai departe in prima etapa de jurizare si vor fi evaluate de doua echipe diferite de jurati:
                                                                                                                                                                                                                                                                                O echipa de specialisti in proiecte comunitare formata din echipa Asociatiei pentru Relatii Comunitare (ARC) si echipa de Comunicare Raiffeisen Bank România. Notele acordate de echipa comuna ARC si Raiffeisen Bank au o pondere de 70% in clasamentul primei etape de jurizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                O echipa de jurati voluntari formata din 90 de angajati Raiffeisen Bank din toata tara. Notele juratilor voluntari au o pondere de 30% in clasamentul primei etape de jurizarePrimele 20 de proiecte din clasament vor intra intr-o ultima runda de evaluare, in care un juriu independent va alege castigatorii celor 10 granturi in valoare de 50.000 lei fiecare. Castigatorii vor fi alesi in urma unor interviuri online intre juriu si reprezentantii organizatiilor finaliste.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Suntem bucurosi sa vedem cum, de la an la an, primim propuneri de proiecte tot mai solide, gandite sa devina sustenabile si sa continue impactul pozitiv in vietile comunitatilor, chiar si dupa ce finantarea Raiffeisen Bank se incheie. Anul acesta, multe dintre scolile si organizatiile guvernamentale care ne-au propus proiecte de educatie au gandit idei adaptate noilor conditii impuse de pandemie. Cu editia de anul acesta, ajungem sa acordam finantari nerambursabile in valare de 1 milion de euro pentru 140 de proiecte comunitare”, a spus Corina Vasile, Director de Comunicare la Raiffeisen Bank Romania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Proiectele propuse se incadreaza in domeniul educatiei civice (48), al educatiei profesionale (33), educatiei financiare (20) si educatie antreprenoriala (18). Cele mai multe dintre ele sunt propuse de organizatii si scoli din Bucuresti (41 de proiecte), jud. Cluj (12), Iasi (7) si Brasov (5).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul Raiffeisen Comunitati se afla la a zecea editie, timp in care a acordat finantari in valoare de 870.000 euro pentru 129 de proiecte implementate in intreaga tara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                estimarea evolutiei industriei

                                                                                                                                                                                                                                                                                În luna iulie 2020, cei mai importanți indicatori ai sectorului industrial, cuantificați de către Institutul Național de Statistică din România, au înregistrat o creștere cu 2 cifre procentuale față de luna precedentă, dar se situează sub nivelul înregistrat în luna iulie 2019. Se poate observa că industria, adevăratul motor al unei economii începe să-și revină destul de timid, după ce a fost oprită în primăvară datorită situației pandemice globale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Este vorba de cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), care a crescut față de luna precedentă cu 11,0%, iar faţă de luna corespunzătoare din 2019 a scăzut cu 5,9%, de producţia industrială care a crescut faţă de luna precedentă cu 8,0% și a scăzut cu 6,5% față de nivelul înregistrat în iulie 2019, precum și de comenzile noi din industria prelucrătoare, pe total (piaţa internă şi piaţa externă), care au crescut față de luna precedentă cu 8,8%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent au scăzut cu 4,7%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Cifra de afaceri din industrie

                                                                                                                                                                                                                                                                                Cifra de afaceri din industrie, în luna iulie 2020, comparativ cu luna iunie 2020 a crescut, pe total, cu 11,0% datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare (+11,2%) și în industria extractivă (+4,9%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+14,8%), industria bunurilor intermediare (+11,4%), industria bunurilor de capital (+11,0%), industria energetică (+10,5%) și industria bunurilor de uz curent (+9,7%). Nivelul de creștere a cifrei de afaceri se situează la nivelul din luna ianuarie-februarie 2020. Singurul sector care nu a recuperat este sectoru industriei extractoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Cifra de afaceri din industrie, în luna iulie 2020, faţă de luna iulie 2019, a scăzut pe ansamblu cu 5,9%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-11,8%) și în industria prelucrătoare (-5,7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe marile grupe industriale scăderi au înregistrat: industria energetică (-39,9%), industria bunurilor de capital (-8,6%) și industria bunurilor de uz curent (-1,4%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+21,1%) și industria bunurilor intermediare (+0,1%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Cifra de afaceri din industrie, în primele 7 luni din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, a scăzut pe ansamblu cu 12,8%, ca urmare a scăderii industriei extractive (-14,8%) și industriei prelucrătoare (-12,7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe marile grupe industriale scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria energetică (-32,9%), industria bunurilor de capital (-19,3%), industria bunurilor intermediare (-7,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-2,6%) şi industria bunurilor de uz curent (-2,6%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Producția industrială

                                                                                                                                                                                                                                                                                În luna iulie 2020, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentăcu 8,0%, datorită creșterilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+8,6%), industria prelucrătoare (+8,0%) și industria extractivă (+7,7%). Deși s-au înregistrat creșteri în toate sectoarele, nivelul atins este cel la care a ajuns producția industrială în anul 2016

                                                                                                                                                                                                                                                                                Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 3,3%, susținută de creșterile din industria prelucrătoare (+4,3%), industria extractivă (+4,2%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Faţă de luna iulie 2019, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 6,5%, ca efect al scăderilor înregistrate în industria extractivă (-10,4%), industria prelucrătoare (-7,0%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,6%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică cu 9,9%, din cauza scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-10,4%), industria prelucrătoare (-7,3%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,2%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                În primele 7 luni din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 14,9%, ca urmare a scăderilor din industria prelucrătoare (-16,5%), industria extractivă (-11,0%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,2%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele 7 luni din acest an față de aceeași perioadă din 2019, a fost mai mică cu 15,7%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-16,9%), industria extractivă (-10,3%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-7,0%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Comenzile noi din industria prelucrătoare

                                                                                                                                                                                                                                                                                Comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna iulie 2020, comparativ cu luna iunie 2020, au crescut cu 8,8%, datorită creșterilor înregistrate în industria bunurilor de uz curent (+10,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+10,0%), industria bunurilor de capital (+8,6%) și în industria bunurilor intermediare (+8,5%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna iulie 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din 2019, au scăzut cu 4,7%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria bunurilor de uz curent (-9,6%), industria bunurilor de capital (-6,3%) și în industria bunurilor intermediare (-5,8%). Industria bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 51,3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Comenzile noi din industria prelucrătoare, în primele 7 luni din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019 au scăzut pe ansamblu cu 12,7%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria bunurilor de capital (-15,9%), industria bunurilor de uz curent (-12,1%) şi în industria bunurilor intermediare (-9,6%). Industria bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 19,9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                În loc de concluzie putem spune că la aproximativ 6 luni de la intrarea în lockdown a industriei românești, se înregistrează creșteri cu una-două cifre procentuale de la o lună la alta, însă cu mult sub nivelul la care s-a situat industria românească în 2019. O creștere foarte mare a comenzilor în sectorul industriei bunurilor de folosință îndelungată (51,3% față de luna iulie 2019), comportament normal într-o perioadă să zicem post-criză, va duce în perioada următoare la o creștere a cifrei vânzărilor acestor tipuri de bunuri ceea ce se va vedea în înregistrările statistice viitoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Ceea ce se află însă sub semnul întrebării constituie recuperarea volumului producției industriale, care în acest moment se află la nivelul anului 2016. Această recuperare va fi dificilă deoarece se apropie un sfârșit de an electoral (în septembrie vor fi alegeri locale, iar în decembrie alegeri legislative), iar decidenții politici sunt ghidați în acțiunile lor doar de obținerea cât mai repede de voturi, iar acestea se obțin prin adoptarea de măsuri ce vor genera efecte imediate (după cum se știe, în industrie efectele unei măsuri se văd în timp).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Adevăratul nivel la care se află sectorul industrial în România se va putea vedea doar după desfășurarea alegerilor legislative și după disiparea euforiei sărbătorilor de iarnă. Ne vom confrunta cu realitatea de abia în primele luni ale anului 2021…dacă nu va aveni un nou val pandemic si va da toate calculele peste cap…

                                                                                                                                                                                                                                                                                M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                finantare

                                                                                                                                                                                                                                                                                O serie de modificări adoptate de Senat la ajutoarele de 1 miliard de euro promise PFA-urilor, IMM-urilor, cabinetelor medicale și ONG-urilor au ajuns la Camera Deputaților și au fost distribuite comisiilor pentru pregătirea raportului și a avizelor pentru plen.

                                                                                                                                                                                                                                                                                A început practic etapa a doua de aprobare parlamentară – în Camera Deputaților – a Ordonanței de urgență 130/2020, prin care se instituie cele 3 scheme de sprijin din fonduri europene și de la buget de 1 miliard de euro în total, pentru firmele mici și mijlocii, persoanele fizice autorizate, cabinetele medicale și organizațiile neguvernamentale, pentru redresarea în urma crizei coronavirus COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Adoptate de Senat pe 2 septembrie, modificările la OUG 130/2020 au intrat ieri (8 septembrie) în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, care a distribuit mai departe proiectul de lege de aprobare a OUG la comisiile Camerei (PL 500/2020).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, condusă de deputatul Sorin Lazăr (PSD) va face raportul, cu diverse modificări, la cele 3 scheme de ajutoare. Până pe 21 septembrie 2020, această comisie are termen să depună raportul cu toate amendamentele, pemtru a intra în plenul Camerei Deputaților – forul decizional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Până pe 15 septembrie 2020, parlamentarii mai pot depune propuneri de modificare a OUG 130/2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                În forma care fusese adoptată de Senat pe 2 septembrie, Ordonanța de urgență 130/2020 a suferit o serie de modificări, dar să vedem dacă vor fi menținute și în legea care va ieși din Camera Deputaților, decizională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Principalele modificări ieșite din Senat:

                                                                                                                                                                                                                                                                                – La măsura 1 – microgranturile de 2000 de euro, sumă forfetară, pentru IMM-uri fără angajați, PFA-uri, CMI-uri și ONG-uri – se introduc, printre domeniile eligibile, sălile de fitness, cluburile de sport, bâlciurile, activitățile distractive.

                                                                                                                                                                                                                                                                                – La măsura 2 – granturile de capital de lucru de până la 150.000 de euro pentru IMM – se introduc printre domeniile eligibile viticultura, cultivarea strugurilor, cultivarea plantelor din culturi permanente, fabricarea vinului din struguri și a cidrului și a altor vinuri din fructe. Aici ar putea fi o problemă cu faptul că avceste domenii agricole se dublează cu sprijinul din Politoca Agricolă Comună, respectiv cu Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și există riscul ca Uniunea Europeană să refuze finanțarea acestor activități din fonduri europene, prin Programul de Competitovitate (POC). De asemenea, se introduc mai multe coduri CAEN de comerț angro, inclusiv cu tutun, comerț cu amănuntul, agenții imobiliare, construcții, cofură și înfrumusețare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                – La măsura 3 – granturi pentru investitii de maximum 200.000 euro pentru IMM- la fel, se introduc ca domenii eligibile activități agricole: cultivarea plantelor din culturi permanente, cultivarea strugurilor. În schimb, OUG 130/2020 prevede în continuare că investițiile incluse la finanțare pot să fie complementare cu investițiile finanțate din Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală. Cu alte cuvinte, ordonanța prevedea posibilitatea de complementaritate a investițiilor, tocmai pentru că nu puteau fi finanțate din POC activitățile care pot fi finanțate din PNDR (cum sunt cele pe submăsura 4.1, de exemplu).

                                                                                                                                                                                                                                                                                – De asemenea, Senatul a modificat și grila de punctaj pentru granturile de maxmum 200.000 de euro, eliminând criteriul ratei interne de rentabilitate (RIR). În schimb, se introduc alte criterii, cum sunt numărul de salariați la momentul depunerii cererii de finanțare, investițiile pentru facilitatarea accesului persoanelor cu dizabilități, investițiile pentru gestionarea deșeurilor etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Ediția a 7-a a Ghidului Tranzacțiilor Imobiliare este bazată pe informațiile colectate și anonimizate de la Direcția de taxe și Impozite a Primăriei, din contractele imobiliare de vânzare-cumpărare în anul 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Piața imobiliară din Cluj-Napoca a cunoscut și în 2019 o activitate intensă, cu tranzacții imobiliare de aproape 680 mil. EUR, în creștere cu 6% față de anul precedent iar destinația preferată a investițiilor sunt apartamentele în proporție de 61% (în scădere totuși cu 3 pp).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Prețul mediu pe metru pătrat al apartamentelor în 2019 este de 1.362 euro/mp, în creștere cu aproape 6% față de anul 2018, rămânând orașul din România cu piața imobiliară cea mai efervescentă după criza imobiliară care a debutat acum 11 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Interesul crescut pentru acest pol de dezvoltare al țării provine într-o proporție semnificativă din județele apropiate, precum Maramureș, Bistrița-Năsăud, Alba, Sălaj, Mureș și Satu Mare, astfel că peste 28% din cumpărătorii din anul 2019 vin din alte județe ale țării, iar doar sub 2% provin de peste granițe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Câteva dintre cifrele-cheie:

                                                                                                                                                                                                                                                                                • Valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare în anul 2019 a fost de aproape 679 mil. EUR, mai mult decât dublă comparativ cu anul 2014, respectiv 284 mil. EUR.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • În anul 2019 valoarea totală a tranzacțiilor a crescut cu 6% față de anul precedent, respectiv cu 14% față de anul 2017.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Ponderea cea mai semnificativă din totalul de 642 mil. EUR au reprezentat-o apartamentele, cu 61% din total.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Prețul mediu pe metru pătrat al apartamentelor tranzacționate în anul 2019 a fost de 1.362 EUR/mp, cu 5,83% mai mare față prețul mediu pe metru pătrat de 1.287 EUR/mp înregistrat în anul 2018.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • 70% dintre cumpărători provin din județul Cluj, pe când puțin peste 28% vin din alte județe ale țării, iar sub 2% provin de peste granițe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Știați că…

                                                                                                                                                                                                                                                                                • Strada Al. Vaida Voevod este strada cu cele mai valoroase tranzacții(~45 mil. EUR), iar strada Soporului a înregistrat cele mai numeroase tranzacții (550 tranzacții).
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cartierul cu cele mai puține tranzacții este cartierul Făget iar cel cu cele mai puțin valoroase tranzacții este cartierul Plopilor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cele mai multe tranzacții (967) s-au înregistrat în luna septembrie, iar cea mai mare valoare lunară a tranzacțiilor s-a înregistrat în luna octombrie, aprox. 78,8 mil. EUR.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cel mai frecvent au fost tranzacționate parcele de teren cu suprafețe mai mari de 1.000 mp.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cel mai des au fost tranzacționate apartamente cu suprafețe utile cuprinse între 35 și 55 mp.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cea mai scumpă casă tranzacționată este localizată în Zorilor, în zona străzii Eugen Ionesco, tranzacția fiind încheiată la 1,15 mil. EUR.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cel mai scump teren a fost tranzacționat în cartierul Sopor la 1 mil. EUR.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Mănăștur a fost cartierul cu cele mai multe tranzacții (997 tranzacții), iar Centru este zona cu cele mai valoroase tranzacții (~88,3 mil. EUR).
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cea mai valoroasa tranzacție a fost realizată de către o persoană juridică și include o clădire de tip comercial în valoare de peste 12,5 mil. EUR amplasata în zona străzii Al. Vaida Voevod.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Achizițiile persoanelor juridice reprezintă 21,8% din valoarea tranzacțiilor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Top 10 cele mai valoroase tranzacții PJ însumează peste 28% din cele aprox. 148,1 mil. EUR tranzacționate de PJ în 2019.
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Aproximativ 70% din volumul tranzacțiilor realizate au avut un cumpărător local (jud. Cluj).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Despre Ghid

                                                                                                                                                                                                                                                                                Ghidul Tranzacțiilor Imobiliare din Cluj-Napoca, proiect unic în România, este realizat anual de Veridio cu sprijinul Direcției de Impozite și Taxe Locale a Primăriei din Cluj-Napoca. La baza studiului stau informațiile oficiale din contractele de vânzare-cumpărare înregistrate la Primărie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Ghidul oferă date privind volumul și valoarea totală a proprietăților tranzacționate, repartizarea acestora pe tipuri de proprietăți (apartamente, case, terenuri, altele), prețurile medii pe metru pătrat repartizate pe cartiere și pe întregul municipiu, precum și multe alte cifre relevante.

                                                                                                                                                                                                                                                                                În actualul context marcat de numeroase provocări economice, Coface România vine în sprijinul companiilor și lansează Diagnostic, un produs unic pe segmentul de Informații de Afaceri din România. Noul produs realizează profilul de risc al unei companii subiect într-un limbaj cu adresabilitate largă:

                                                                                                                                                                                                                                                                                • Unic pe piața de informații de afaceri: singurul produs din România care interpretează situația financiară a companiei și comportamentul de plată într-o analiză extinsă pe 6 pagini
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Radiografie: ilustrează principalele 5 puncte forte și slabe ale companiei din perspectiva comportamentului de plată, situației de lichiditate, solvabilității, cash flow-ului, investițiilor și rotației capitalului de lucru
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Adresabilitate largă: produsul poate fi folosit de către departamentele financiar, comercial, management, logistică sau achiziții
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Analiză relativă la industrie: interpretează în mod obiectiv indicatorii financiari ai companiei analizate prin comparație cu mediile sectoriale și bunele practici
                                                                                                                                                                                                                                                                                • Analiză intrinsecă: evaluează sustenabilitatea indicatorilor financiari considerând situația companiei, vechimea în piață, nevoia de lichiditate și profitabilitate având în vedere strategia de investiții și structura de capital

                                                                                                                                                                                                                                                                                Diagnostic este util în evaluarea unei companii, a partenerilor acesteia, fie furnizori, clienți, chiar și competitori. Produsul ajută la înțelegerea aprofundată a sănătății financiare și a competitivității firmei analizate, și oferă argumente pentru limita de credit recomandată și riscul companiei subiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Respectând tradiția noastră de a inova constant și de a oferi servicii integrate de management al riscului, venim în întâmpinarea companiilor cu un nou produs care să contribuie la cunoașterea aprofundată a partenerilor de afaceri. Menit să evalueze punctele tari și slabe ale unei companii în raport cu realitățile pieței, Diagnostic oferă o viziune completă, de 360 de grade, asupra ecosistemului unei companii. Mai mult, acesta se întâmplă într-un limbaj accesibil unui non-expert, ceea ce contribuie la creșterea nivelului de cunoaștere și educare a pieței. Acest produs vine să completeze oferta noastră de produse și servicii într-o perioadă marcată de numeroase provocări pentru companii, pe care continuăm să le sprijinim prin soluții adaptate”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Cunoașterea partenerilor de afaceri în vremuri de incertitudine economică

                                                                                                                                                                                                                                                                                În ultimii 10 ani, gradul de interconectivitate a companiilor românești a crescut exponențial, fapt dovedit atât de dinamica creditului furnizor, cât și de evoluția perioadei medii de încasare a creanțelor comerciale. Astfel, creditul furnizor a devenit de aproximativ 3,5 ori mai are decât cuantumul creditului bancar în ultimul deceniu, iar perioada medie de încasare aproape s-a dublat, de la 60 de zile în 2007, la 115 zile în 2019. Pe acest fond, dublat de apariția unor situații neprevăzute, precum pandemia de COVID-19, cunoașterea partenerilor de afaceri, a solidității financiare, a comportamentului de plată a acestora a devenit mai importantă ca niciodată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                După 15 ani de experiență în managementul riscului de credit, cea mai des întâlnită intrebare primită de Coface de la toți cei care își verifică partenerii de afaceri este „De Ce?”. Lumea vrea să înțeleagă ce este în spatele analizei bonității unei companii, de ce se recomandă limitarea expunerii la un anumit nivel și de ce este încadrată compania respectivă într-o clasă de risc. Pentru a răspunde acestei întrebări, Coface vine în întâmpinarea clienților cu un produs unic în România: DIAGNOSTIC,” a adăugat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                media

                                                                                                                                                                                                                                                                                Rata de creștere a industriei de media și divertisment din România se va reduce în acest an la 0,26%, de la peste 8% în 2019, ca urmare a restricțiilor impuse de pandemia COVID-19, valoarea pieței urmând să atingă 2,613 miliarde euro, conform celei de-a 21-a ediții a raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2020-2024 (GEMO). Estimările arată o revenire a creșterii din 2021 la o rată anuală medie de 6,76% până în 2024.

                                                                                                                                                                                                                                                                                România este cea mai puțin afectată de criza COVID-19 dintre piețele din Europa Centrală și de Est incluse în raport și singura care va înregistra creștere în 2020. Se estimează că celelalte țări din regiune vor raporta scăderi în 2020 față de anul precedent: Ungaria de 7%, Polonia de 5% și Cehia 5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                ”Veniturile generate de industrie în acest an reflectă încetinirea economiei declanșată de pandemia COVID-19, dar perspectivele pe termen lung rămân în ansamblu pozitive. Distanțarea socială și restricțiile de mobilitate au accelerat tranziția consumatorilor către consumul digital, care se manifestă deja de câțiva ani, astfel că, în 2020, lumea divertismentului și a mass-media a devenit mai distanțată, mai virtuală și mai personală ca niciodată. Ca urmare, cererea consumatorilor pentru o gamă variată și extinsă de opțiuni media oferite în această perioadă va continuă să crească”, spune Florin Deaconescu, Partener și Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de Tehnologie, Media și Telecom, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Evoluția pe sectoare. Câștigători vs pierzători

                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu cea mai mare partea a oamenilor acasă, piața de servicii OTT (ex. Netflix sau HBO Go) din România va avea cea mai mare creștere pe piața media și de divertisment, de 32%, comparativ cu 2019, la 29 milioane euro. Și va continua să crească în următorii ani, cu o rată medie anuală de 16,5%, la 48 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                A doua cea mai mare creștere la nivelul pieței este estimată pentru segmentul de jocuri video și e-sports (sporturi electronice), de 19%, atingând 136 milioane euro în acest an și 195 milioane euro în anul 2024. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                Cheltuielile pentru accesul la internet continuă să rămână cel mai mare sector al industriei, cu 47% din piață și respectiv 1,23 miliarde euro, fiind în creștere cu 9,7% comparativ cu 2019. Până în 2024, acestea vor totaliza 1,89 miliarde euro, cu un avans mediu anual de 11%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Următoarea creștere este estimată pentru publicitatea pe internet, de 7,4%, la 107 milioane euro. Acest segment va continua să crească cu o medie de 9% la 153 milioane euro până în 2024. Piața este foarte sensibilă la schimbarea comportamentului consumatorilor, publicitatea pe internet mobil fiind în creștere deosebit de puternică, deoarece smartphone-urile devin din ce în ce mai mult dispozitivul principal de consum media.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Restricțiile determinate de pandemie au avut un efect pozitiv și pentru vânzările de carte, pentru care este estimat un avans de 5,1% în 2020, mai mare decât în anul precedent, de 3%, până la valoarea de 69 milioane euro. Până în 2024, raportul PwC estimează o rată medie anuală de creștere de 2,42%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Pandemia COVID-19 și-a desemnat însă și pierzătorii și aici ne referim la cinema, piața de publicitate outdoor, segmentul ziarelor și revistelor tipărite, piața de evenimente B2B, veniturile din publicitatea TV, segmentul media B2B (Business to business) și radio.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu cinematografele închise și cea mai mare parte a veniturilor provenind din vânzările de bilete, cea mai mare scădere, de 58%, va fi raportată de industria cinematografică, până la o valoare de 26 milioane euro. Totuși, până în 2024 este estimată o revenire treptată a acestui sector până la 58 milioane euro, dar sub nivelul din 2019, de 62 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Un alt segment care a pierdut din cauza pandemiei este piața de publicitate outdoor (-25%), care va ajunge în acest an la o valoare de 25 milioane euro. Perspectivele până în 2024 arată însă o revenire până la 43 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru sectorul media B2B (Business to business), care cuprinde anuarele și cataloagele cu informații de afaceri și publicitatea din acestea, revistele nișate, cărțile profesionale, târgurile și expozițiile, este estimată de asemenea o scădere de 13,7%, la 194 milioane euro, dar și o revenire în următorii ani cu o rată medie de creștere de 3,27% pe an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Deja afectat de declin în ultimii ani, segmentul ziarelor și revistelor tipărite din România și-a adâncit scăderea la 13% în acest an, până la 62 milioane euro, urmând să rămână la un nivel similar până în 2024, când valoarea pieței este estimată la 61 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Și televiziunea și conținutul video consumat acasă vor avea o scădere ușoară în acest an, previzionată la 6%, respectiv venituri de 465 milioane euro. Acesta este al doilea cel mai mare segment din România în termeni de venituri generate, după accesul la internet.

                                                                                                                                                                                                                                                                                În acest context, și veniturile din publicitatea TV sunt estimate să scadă cu 7%, la 295 milioane euro, dar vor trece pe creștere din anul următor, urmând să ajungă la 388 milioane euro până în 2024.

                                                                                                                                                                                                                                                                                După ce înregistrase creștere anul trecut, segmentul radio, muzică și podcast este așteptat să scadă cu 9% în acest an, la 27 milioane euro, dar va reveni pe creștere și va ajunge la 38 milioane euro peste patru ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Despre raportul Global Entertainment & Media Outlook

                                                                                                                                                                                                                                                                                Raportul Global Entertainment & Media Outlook analizează 14 segmente ale industriei de media și divertisment din 53 de teritorii și facilitează compararea datelor referitoare la consumatori și cheltuielile de publicitate. Segmentele acoperite de acest raport sunt; cărti, media B2B, cinema, acces la internet, publicitate pe internet, ziare și reviste, muzică, radio și podcasturi, publicitate outdoor, video OTT, televiziune tradițională și consum de video acasă, publicitate TV, jocuri video și sporturi electronice, realitate virtuală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                unire

                                                                                                                                                                                                                                                                                În plină perioadă de înregistrare la Comisia Electorală Centrală a candidaților pentru funcția supremă în R. Moldova, bursa zvonurilor fierbe, ultimul fiind lansat de juristul Ștefan Gligor (pe contul său de Facebook).

                                                                                                                                                                                                                                                                                Acesta susține că ar putea exista un „scenariu politic ipotetic”, în care Igor Dodon ar renunța la participarea sa în alegerile Prezidențiale, iar miza ar fi ca să-și asume un Guvern susținut de o majoritate Parlamentară largă formată din deputații PSRM, PD și câțiva din fracțiunea Partidului „ȘOR”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                În turul doi al alegerilor prezidențiale iese Maia Sandu și Renato Usatîi. Probabil, între timp cât noi ne concentram pe această funcție cu caracter mai mult simbolic, tehnologii ruși au găsit o soluție optimală pentru a controla puterea reală în Republica Moldova în următorii trei ani.” declară Gligor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Ștefan Gligor a mai declarat că în următoarele zile, Guvernul Chicu ar putea să-și dea demisia, pentru a-i asigura funcția lui Igor Dodon cu un alt portofoliu de miniștri iar adevărata miză într-un stat parlamentar ca și Republica Moldova, sunt alegerile Parlamentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu uitați, Republica Moldova e un stat parlamentar și principala agendă politică a oricărui partid trebuie să fie concentrată pe alegeri parlamentare. În cazul nostru alegeri parlamentare anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Fără un parlament integru nu ajungem nicăieri, dar se pare că vom vorbi despre asta mai aproape de 2023.” conchide Gligor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Între timp, Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) își înregistrează astăzi, miercuri 09.09.2020, la Comisia Electorală Centrală, grupul de inițiativă cu privire la înregistrarea candidatului în cursa pentru prezidențiale. Aceștia vor merge la CEC la ora 13:00. Informația a fost confirmată de serviciul de presă al PSRM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Cei din PSRM evită să spună care este candidatul pe care îl vor sprijini. Însă, unele surse din partid au confirmat pentru UNIMEDIA că este vorba despre liderul neformal al PSRM, actualul șef de stat Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                Anterior, Igor Dodon a anunțat că va decide dacă participă la alegerile prezidențiale până pe 11 septembrie. Oficialul nu este membru de partid și ar putea fi candidat independent, sprijinit de formațiuni politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  digitalizare

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate din cadrul Ministerului Fondurilor Europene și Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale din cadrul Autorității pentru Digitalizarea României lansează în consultare publică ghidul solicitantului aferent Acțiunii 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură ”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ghidul se afla în consultare publică publică în perioada 07- 30 septembrie 2020, iar sugestiile și propunerile exprimate in aceasta perioada cu privire la conținutul documentului pot fi transmise la adresa de email: fonduri.oipsi@adr.gov.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Despre program

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prioritatea de investiții: Consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-învăţare, e-incluziune, e-cultură, e-sănătate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Obiectiv Specific: ”Creşterea gradului de utilizare a Internetului”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Activități eligibile

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Achiziția de echipamente de tipul tabletelor școlare precum și a altor echipamente/dispozitive electronice;

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Solicitanți eligibili

                                                                                                                                                                                                                                                                                  a) unitățile de învățământ preuniversitar de stat care desfășoară activități didactice pentru elevi, cu condiția ca acestea să aibă personalitate juridică pentru încheierea de contracte de achiziție publică în condițiile legii;
                                                                                                                                                                                                                                                                                  b) autoritățile publice locale pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat de pe raza unității administrativ-teritoriale care desfășoară activități didactice destinate elevilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                  c) parteneriatul dintre beneficiarii prevăzuți la lit. a) și b);
                                                                                                                                                                                                                                                                                  d) parteneriatele între inspectoratele școlare și unitățile de învățământ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Platforma Storage Logistics, primul marketplace din România pentru spații de depozitare, a fost lansată oficial, incluzând deja în momentul de față peste 80 parteneri cu o suprafață totală a spațiului disponibil de aproximativ 65.000 metri pătrați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, Storage Logistics reprezintă o rețea virtuală de depozite fizice din România, prin intermediul căreia companiile care au nevoie de spațiu provizoriu, pe termen mediu și scurt, au acces la o multitudine de variante: accesând www.storage-logistics.ro utilizatorii pot găsi ușor și rapid spații de depozitare pentru o perioadă de la 1 săptămână la 15 săptămâni, la costuri începând de la 1 euro/palet depozitat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Închirierea spațiului se face online, iar comunicarea cu depozitul se realizează de asemenea prin intermediul platformei. Mai mult, în momentul de față, depozitele disponibile prin intermediul platformei acoperă peste 50% din județele țării, majoritatea fiind localizate în apropierea zonelor de graniță sau a principalelor noduri interne de transport și logistică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Storage Logistics este un start-up ambițios, bazat pe o nevoie reală a pieței de logistică din România și care are toate șansele să devină alternativa preferată atât pentru companiile dinamice care au nevoie de soluții rapide pentru a-și păstra în siguranță stocurile, cât și pentru depozitele care nu funcționează încă la capacitate maximă și care pot fructifica astfel spațiul rămas. Ne dorim ca în primul an de activitate să ajungem la peste 250.000 metri pătrați de spații înregistrate în platformă și la peste 10.000 paleți intermediați lunar, însă planurile noastre nu se opresc aici: vom continua să ne dezvoltăm adăugând noi categorii de produse pe lista celor care pot fi depozitate prin intermediul Storage Logistics și să oferim noi game de servicii extrem de utile industriei în care activăm. a declarat Cristina Dumitrescu Managing Partner Storage Logistics.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Soluțiile oferite de Storage Logistics se adresează în special sectoarelor Retail, FMCG și White goods, însă planurile companiei includ dezvoltarea unui serviciu și pentru produsele ADR până la începutul anului 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Unul din avantajele majore pe care Storage Logistics le oferă clienților săi este flexibilitatea de plată: companiile nu trebuie să semneze contracte de închiriere pe termen lung pentru spațiul de depozitare, acestea pot face rezervarea spațiului de depozitare doar atunci când știu care este capacitatea de stocare de care au nevoie, precum și perioada și zona țării în care marfa trebuie păstrată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Storage Logistics are două divizii: divizia online, respectiv platforma care intermediază închirierea de depozite în toată țara, și divizia corporate care este deja activă și care a încheiat parteneriate cu companii mari, care au nevoie de un Key account dedicat pentru proiecte cu intrări multiple și în mai multe depozite la nivel național.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Investiția inițială în dezvoltarea platformei însumează aproximativ 200.000 euro și include atât realizarea soluției digitale de conectare a depozitelor cu companiile interesate, cât și creșterea echipei interne Storage Logistics, cu angajați specializați în această industrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  În România există peste 4,6 milioane metri pătrați de spații de depozitare, iar volumul de business generat de această industrie este de peste 2 miliarde de euro anual.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    digitala

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru că piața muncii este în continuă schimbare, în contextul epidemiei cu noul coronavirus care impune, ca primă măsură de limitare a pandemiei, distanțarea fizică, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a organizat la 7 septembrie o dezbatere care a avut ca temă “Digitalizarea și simplificarea relațiilor de muncă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Modernizarea legislației muncii pentru a construi un mediu flexibil și aplicat nevoilor actuale ale angajatului și angajatorului, flexibilizarea relațiilor de muncă și reducerea birocrației, precum și digitalizarea documentelor aferente relațiilor de muncă și sănătății și securității în muncă au fost principalele subiecte abordate în cadrul evenimentului desfășurat la sediul Guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a precizat cu această ocazie că legislația și modul de lucru al autorităților din domeniu trebuie să țină cont de evoluția pieței muncii, însă, din păcate, este o mare distanță între ceea ce se așteaptă de la acestea și ceea ce se întâmplă în realitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    S-au schimbat niște lucruri în societate odată cu apariția pandemiei declanșate de noul coronavirus, perioadă în care am comunicat prin mijloace electronice, de aceea găsesc că modul de lucru al instituției trebuie să se apropie de ceea ce societatea cere și anume simplificare, digitalizare, comunicare rapidă, răspuns imediat la solicitări, la nevoia de a accesa informații, ori de a încheia contracte de muncă” – a explicat ministrul Muncii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul dezbaterii, echipa Ministerului Muncii a prezentat câteva propuneri de  modificare a Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, venite din partea sindicatelor, patronatelor și societății civile, printre care:

                                                                                                                                                                                                                                                                                    • digitalizarea contractului individual de muncă, respectiv încheierea, derularea și închiderea în format electronic a acestui document, cu semnătură electronică;
                                                                                                                                                                                                                                                                                    • simplificarea procedurilor de sănătate și securitate în muncă, prin semnarea instructajului SSM și PSI/ISU în format electronic și includerea modalității de semnare on-line a instructajului SSM în contractul individual de muncă (CIM) și în Regulamentul de Ordine Interioară;
                                                                                                                                                                                                                                                                                    • flexibilizarea relațiilor de muncă: scurtarea perioadei de preaviz și stabilirea perioadelor de repaus, de comun acord între angajat și angajator;
                                                                                                                                                                                                                                                                                    • prezentarea în format electronic a CIM, în cadrul controlului Inspectoratului Teritorial de muncă, la locurile de muncă din afara sediului societăților;
                                                                                                                                                                                                                                                                                    • condițiile în care pot desfășura muncă la domiciliu angajații din sistemul public;
                                                                                                                                                                                                                                                                                    • condițiile în care se poate presta telemunca și modul în care se face verificarea telesalariatului, respectiv numai prin utilizarea tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                    • plata muncii la oră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Tema digitalizării și simplificării procedurilor în cadrul relațiilor de muncă constituie o prioritate pentru conducerea Ministerului Muncii, astfel încât cadrul legal și modul de lucru al instituțiilor cu atribuții în piața muncii să vină în sprijinul fiecărui angajat și angajator din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dezbaterea de astăzi, transmisă live pe pagina de Facebook a Ministerului Muncii, este a doua după cea organizată în luna septembrie pentru modernizarea si digitalizarea relațiilor de muncă, urmând ca, în cursul lunii octombrie, să se identifice prioritățile de acțiune atât la nivel legislativ, cât și practic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    S-a ajuns la un acord istoric cu Shell în ceea ce priveşte achiziţia de gaze naturale pe termen lung şi au fost încheiate angajamentele pentru capacităţile de regazificare, astfel se îndeplinesc ambele condiţii pentru sosirea gazului natural lichefiat (GNL) de la terminalul GNL din Krk, din Croaţia, a declarat, vineri, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la o conferinţă de presă, la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministrul a explicat că societatea de comercializare a gazelor naturale a Grupului MVM (Magyar Villamos Művek Zrt.) din Ungaria a rezervat o capacitate anuală de un miliard de metri cubi la terminalul GNL Krk din Croaţia, pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 1 octombrie 2027, care va deveni operaţională în ianuarie anul viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Anual va ajunge la Krk un miliard de metri cubi de gaz lichefiat care, după regazificare, va fi transportat în Ungaria prin gazoductul ungaro-croat. Aceasta înseamnă că, până la sfârşitul anului 2027, 10% din necesarul de gaze naturale al Ungariei va fi acoperit de la terminalul GNL din Krk, a explicat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acesta a mai adăugat că au încheiat cu firma Shell un contract de cumpărare pe termen lung, astfel că, timp de şase ani, vor achiziţiona anual 250 de milioane de metri cubi de gaz lichefiat. Acesta este primul contract pe termen lung din istoria Ungariei cu un partener occidental din industria petrolieră. Contractul a fost încheiat la un preţ competitiv, drept urmare, rezultatele şi realizările reducerii cheltuielilor de întreţinere a locuinţelor din Ungaria pot fi protejate, a adăugat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a declarat că, atunci când se iau decizii în ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei, se iau în considerare două aspecte: fiabilitatea livrării şi preţul. Parţial, din cauza epidemiei de coronavirus şi, parţial, din cauza crizei severe de supraproducţie care a precedat-o, preţul GNL a ajuns sub cel al gazelor naturale transportate prin conducte. Prin urmare, s-a decis creşterea rolului GNL în alimentarea cu gaze a Ungariei. Există două condiţii prealabile pentru aceasta: una este rezervarea capacităţii în porturile de gazificare unde poate ajunge gazul, iar cealaltă este să cumperi resurse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministrul a explicat că, în prezent, gazul natural joacă cel mai important rol în aprovizionarea cu energie, deci aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei reprezintă o importanţă majoră. În ultimii ani, guvernul a făcut investiţiile necesare şi a încheiat acordurile necesare, în urma cărora se poate spune astăzi că aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei este asigurată pe termen lung. Au fost construite conexiunile cu ţările vecine, iar cu şase dintre cele şapte ţări vecine există acum conexiuni prin gazoducte către Ungaria. S-a stabilit o relaţie corectă, bazată pe încredere, atât cu companiile din est, cât şi cu cele occidentale, iar cooperarea va fi menţinută şi în viitor deoarece este în interesul Ungariei să aducă gaze din cât mai multe surse posibile, a axplicat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    István Kapitány, vicepreşedintele executiv al companiei Shell, a declarat că firma pe care o reprezintă este pionieră în industria gazului natural lichefiat (GNL), are o experienţă de peste 50 de ani în producţia, comerţul, depozitarea şi transportul GNL. Gazul natural este cel mai curat combustibil fosil, utilizarea acestuia poate contribui la satisfacerea cererii tot mai ridicate de energie curată, înlocuind cărbunele sau alţi combustibili lichizi, a precizat acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Microstagiunea Opera Summer Hub 2020 se încheie în serile de joi, 10 septembrie, vineri, 11 septembrie, sâmbătă, 12 septembrie și duminică, 13 septembrie 2020, cu  patru spectacole  pe scenele Cluj Innovation Park.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Opera Națională Română din Cluj-Napoca și Asociația Culturală „Opera 2 You” au readus bucuria muzicii și a dansului mai aproape de spectatori grație proiectul inedit co-organizat alături de Cluj Innovation Park și Asociația Clusterul de Industrii Creative Transilvania, în cadrul Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative Cluj-Napoca (CREIC) – spațiu dinamic pentru comunități de creativi, freelanceri, pentru start-up-uri, dar și corporații, cu activitate în industriile culturale și creative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Unică pe scena culturală a României, inițiativa „Opera Summer Hub” are misiunea de a oferi o experiență artistică senzorială, adaptată contextului limitărilor pe care le traversăm în această perioadă, dând o notă optimistă peisajului clujean estival.  Proiectul e prezentat în cadrul SAMER – Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României, inițiată de Ministerul Culturii. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Program:

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Joi, 10 septembrie 2020, ora 19:00,recitalul Opera à la Carte: Seara Americană prezentat pe terasa din cadrul Cluj Innovation Park își va cuceri auditoriul cu un repertoriu aflat la confluența mai multor genuri muzicale specifice glorioșilor ani americani ’50 – ’60, inspirați de jazz, blues și musical. Serata muzicală va reda întocmai acest spirit complex, diafan și armonios, în interpretarea soliștilor Iulia MercaMarius Vlad Budoiu, Eusebiu Huțan și Cristian Hodrea, acompaniați la pian de Larisa Pentea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Vineri, 11 septembrie 2020ora 19:30Opera Picnic ne invită la spectacolul TERRANOVA. Renașterea Sufletuluiprezentat în premieră absolută. Evenimentul deosebit îi aduce la Cluj pe artiștii  Maia Morgenstern și Ovidiu Lipan Țăndărică, alături de soprana Irina Baianț și baritonul Florin Estefan, acompaniați vocal și instrumental de un grup de muzicieni dedicați și plini de energie, aflați sub bagheta dirijorului Flaviu Mogoșan. Premiera inedită promite un spectacol înălțător, pulsant și revelator, care ne redă întregul Univers prin muzică și emoție, în amfiteatrul verde al Cluj Innovation Park.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sâmbătă, 12 septembrie, ora 19:30, penultima invitație a microstagiunii estivale Opera Summer Hub 2020 este adusă de Opera Picnic: Opereta sub clar de lună. Evenimentul va fi caracterizat de un ton vesel și efervescent, pe partituri celebre și iubite precum: Văduva veselă de Franz Lehár,  My Fair Lady de Frederick Loewe, Liliacul și Der Zigeunerbaron semnate de Johann Strauss II, Die Csárdásfürstin de E. Kálmán, dar și Ana Lugojana de Filaret Barbu, ce se bucură de interpretarea soliștilor Carmen Gurban, Lucia Bulucz, Ștefania Barz, Marius Vlad Budoiu și Sorin Lupu, acompaniați de Orchestra teatrului liric clujean, coordonată muzical de Maestrul David Crescenzi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Duminică, 13 septembrie 2020, de la ora 19:30, celebrăm împreună, în focuri de artificii lirice, încheierea Microstagiunii estivale OPERA SUMMER HUB 2020, printr-un eveniment special: Opera Picnic: Disney MedleyPrezentat în același peisaj verde al Cluj Innovation Park, concertul va delecta spectatorii de toate vârstele printr-un repertoriu desprins din tărâmul magic al basmelor muzicale: Frumoasa și Bestia, Albă ca zăpadaPinocchioDoamna și vagabondulCenușăreasa, 101 Dalmațieni și Mary Poppins. Șarmul lor va fi dat de interpretarea sopranelor Diana Țugui, Oana Trîmbițaș, Silvana Coltor, a mezzosopranelor Iulia Merca, Liliana Neciu, Liza Kadelnik, alături de tenorii Florin Pop și Eusebiu Huțan, baritonul Geani Bradbas baritonul Cristian Hodrea și bașii Sebastian Balaj, Corneliu Huțanu, Simonfi Sandor și Petru Burcă, acompaniați de Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, aflată sub bagheta Maestrului David Crescenzi. Asemeni tuturor evenimentelor Opera Picnic, momentele artistice vor fi complementate și de coșul de picnic special pregătit de bucătarii Londoner, pe care spectatorii sunt invitați să îl savureze pe terasele amfiteatrului, bucurându-se de farmecul unic al spectacolelor lirice, readuse sub cerul înstelat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    ***

                                                                                                                                                                                                                                                                                     Menținând amintirea vie a proiectelor de tradiție Opera Aperta și La Operă, create de teatrul liric clujean și reiterate anual în centrul cetății clujene, proiectul „Opera Summer Hub 2020” păstrează la fel de pulsant acest spirit artistic, reamintind farmecul muzicii și al dansului ce transcend timp și spațiu, reunindu-ne indiferent de distanțele fizice. Pusă în scenă în aer liber pe terasele verzi ale Cluj Innovation Park, microstagiunea Opera Summer Hub propune publicului seri tematice săptămânale, care îmbină arta lirică cu cea gastronomică într-o fuziune fascinantă, sub egida a două concepte artistice: Opera à la Carteși Opera Picnic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prezentate la fiecare final de săptămână, evenimentele Microstagiunii „Opera Summer Hub 2020”  își invită spectatorii la Opera à la Carte:seri tematice atât din punct de vedere muzical cât și culinar, desfășurate pe terasa din cadrul CREIC, unde îndrăgiții soliști ai Operei clujene vor prezenta recitaluri tematice. Programul artistic va fi complimentat de cine à la Carte în același specific, pregătite cu măiestrie de bucătarii Londoner. Numărul de participanți acceptați, în contextul limitărilor de proximitate fizică, este de 100 persoane.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cel de-al doilea proiect realizat în cadrul microstagiunii, Opera Picnic, ne aduce muzica mai aproape în amfiteatrul verde al CREIC. Generoasa scenă aprinde lumina reflectoarelor asupra unor spectacole mai ample ce vor reuni soliști, balerini și Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, admirați de spectatorii care se pot bucura și de un coș de picnic special pregătit de bucătarii Londoner, servit pe paturi de picnic aranjate pe  terasele amfiteatrului. Numărul de participanți la acest proiect este de 500 persoane, iar din același considerent al normelor sanitare, spectatorii sunt rugați să își aducă propriile pături la evenimentele Opera Picnic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Bucuria revederii live a artiștilor Operei clujene cu publicul va fi una deosebită, după o distanțare socială ce i-a ținut departe de scena clasică timp de trei luni. De la ultimul eveniment liric prezentat în sala de spectacole, la începutul lunii martie 2020, contextul stării de urgență determinată de pandemia Coronavirus i-a inspirat pe reprezentanții Operei Naționale Române din Cluj-Napoca să își invite publicul pe scena virtuală a propriului site, acolo unde au prezentat treizeci și cinci de transmisii online ale celor mai reușite și apreciate spectacole din arhiva instituției, pe parcursul lunilor martie – iulie 2020. Acestea au înregistrat un record de peste 50.000 vizualizări, reamintind atât artiștilor, cât și spectatorilor forța incredibilă a artei și versatilitatea muzicii care ne reunește indiferent de distanțele fizice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Biletele la  Opera à la Carte și Opera Picnic pot fi achiziționate online, pe www.bilete.ro, precum și în rețeaua magazinelor Inmedio, Telekom și Vodafone. Programul complet al evenimentelor, detaliile organizatorice, precum și Regulamentul oficial dedicat spectatorilor (https://bit.ly/3h8m5rL) impus de contextul stării de alertă, se regăsesc pe pagina oficială a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, www.operacluj.ro, precum și pe site-ul de ticketing online amintit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Proiectul OPERA SUMMER HUB 2020 se bucură de sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                      BCR

                                                                                                                                                                                                                                                                                      Grupul Banca Comercială Română, prin BCR, BCR Social Finance și Fundația Erste, a acordat o finanțare de 340.000 de lei programului lansat de Școala informală de IT, ce vine în ajutorul persoanelor care și-au pierdut locul de muncă sau au rămas în șomaj tehnic, pe fondul crizei generate de pandemia de COVID-19.  Finanțarea a fost realizată printr-un program pus la dispoziția sectorului non-profit din România de către Grupul BCR, în care dobânda este subvenționată 100% de Fundația Erste pentru utilizările din credit efectuate până la 31 decembrie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                      Inițiativa Digital People le oferă cursanților șansa să înveţe skill-uri digitale noi și să se specializeze în domenii aflate la mare căutare pe piața forței de muncă, precum Java Development, Software Testing, Web Development (JavaScript) sau Python Development. Cursurile durează în medie 4-5 luni și sunt predate de mentorii Școlii informale de IT, într-un mix de training-coaching-mentorat, ce include sesiuni de Soft Skills și Interview Preparation, menite să-i ajute pe absolvenți să se angajeze mai ușor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Odată cu pandemia, societatea și economia au fost  nevoite să accelereze procesele de digitalizare, pentru a  se putea adapta noului context. Multe procese care anterior erau greoaie au fost rezolvate mult mai repede.  Aceasta este partea pozitivă. Din păcate, România se află pe ultimul loc în Europa atunci când vine vorba de munca la distanță și, în același timp, se confruntă cu o creștere a șomajului,. De aceea, am primit cu brațele deschise programul Digital People. Ne bucurăm să fim parte din el și să contribuim la susținerea celor care și-au pierdut locul de muncă în această perioadă grea. Mai mult decât atât, ne place să spunem că finanțăm un program de formare ce reprezintă o soluție pe termen lung pentru toți cei care îl vor urma”, a declarat Ștefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul se adresează exclusiv persoanelor care, din cauza efectelor pandemiei COVID-19 și-au pierdut locul de muncă sau se află în șomaj tehnic, dar și celor care au absolvit anterior o școală cu caracter tehnic obținând diploma de Bacalaureat. Programul este accesibil celor care locuiesc în unul dintre cele șapte orașe unde Școala informală de IT are sedii, sau în proximitatea acestora: Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu sau Timișoara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                      Înscrierile se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2020, prin completarea formularului de înscriere disponibil online pe pagina programului (www.scoalainformala.ro/digital-people), unde poate fi accesat și regulamentul campaniei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Programul Digital People aduce o soluție practică pentru oameni și ne dorim ca prin intermediul lui să atenuăm efectele nefaste ale pandemiei, printre care se numără și creșterea mare a numărului de șomeri. Împreună cu BCR Social Finance IFN SA, ne-am propus să sprijinim, pentru început, minimum 70 de persoane în reorientarea lor profesională către industria IT&Software. În cadrul programului le oferim acestora cursuri specializate, dar și recomandări de angajare către diverse companii din această industrie sau din industrii diferite, dar care au departamente de IT aflate în căutare de personal calificat”, a declarat Mihai Talpoș, co-fondatorul Școlii informale de IT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                      Despre Școala informală de IT

                                                                                                                                                                                                                                                                                      Înființată în 2013, Școala informală de IT este lider la nivel național în sectorul educației nonformale și a reconversiei profesionale în domeniul IT. Până în prezent, peste 5000 de pasionați de tehnologie au absolvit cursurile de IT din oferta școlii, în cele mai mari 7 hub-uri IT din țară (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu și Craiova). Comunitatea activă de peste 100 de mentori practicieni în mari companii IT naționale și internaționale oferă mentorat și coaching în carieră cursanților care își doresc șansa unui nou început. Școala informală de IT este partener a peste 120 de companii de top din industria IT & Software. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                        Today, the Commission, trade unions, chambers of commerce and employers’ organisations are renewing their cooperation to enhance the integration of migrants and refugees into the labour market. In a joint statement released today, they highlight areas for future focus, and express interest in cooperating further in the area of labour migration under the European Partnership on Integration launched in 2017. The signatories reaffirm the importance of a multi-stakeholder approach for early integration into the labour market benefitting both refugees and the economy and society at large.

                                                                                                                                                                                                                                                                                        Commissioner for Jobs and Social Rights, Nicolas Schmit, said: “The European Pillar of Social Rights makes no distinction where people come from. Regardless of gender, racial or ethnic origin, religion or belief, disability, age or sexual orientation, everyone has the right to equal treatment and opportunities regarding employment. Helping refugees integrate into the labour market by upskilling and by accessing quality jobs is paramount for their dignity, and it is paramount for Europe’s social cohesion.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                        Commissioner for Home Affairs, Ylva Johansson, said: “Better using the skills and potential of refugees and migrants makes our labour markets more inclusive and contribute to the prosperity and cohesion of European society. The past months have shown that migrant workers and entrepreneurs have skills and talents that contribute to the recovery of Europe’s economy. Today, we are renewing our commitment to support employers’ organisations, trade unions and chambers of commerce in their engagement with refugees and we are open to expanding our cooperation further, for instance on labour migration.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                        Since the launch of the European Partnership on Integration 3 years ago, the Commission has financed projects implemented by social and economic partners’ organisations to promote the integration of refugees into the labour market. Examples include the Labour-INT project, supporting the integration of refugees from arrival up to the workplace, through skills assessment, training and job placement in Italy, Germany and Belgium; or the European Refugees Integration Action Scheme operating in Bulgaria, Greece, Italy and Spain. Social and economic partners have also put in place initiatives in 20 Member States, such as the fachkraeftepotenzial platform launched by the Austrian Federal Economic Chamber and providing information to companies wishing to hire refugees.

                                                                                                                                                                                                                                                                                        Building on these achievements, the signatories agreed to focus future efforts on 3 areas: linking up stakeholders across economy and society for labour market integration; supporting entrepreneurship; and facilitating the identification, assessment and validation of skills.

                                                                                                                                                                                                                                                                                        In parallel, the Commission and the social and economic partners will aim to explore how to extend their dialogue and future cooperation to the area of labour migration in line with the objectives of the new European Skills Agenda and the upcoming New Pact on Migration and Asylum. This could focus on how to improve labour migration channels to meet Europe’s changing needs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Banca Transilvania

                                                                                                                                                                                                                                                                                          De la infiintarea unei firme, la deschiderea contului de capital social si a contului curent la BT, persoanele care doresc sa intre in antreprenoriat pot face online toti acesti pasi. BT este singura institutie bancara din Romania care ofera antreprenorilor aceasta posibilitate – 3 etape, toate online, pentru a avea propriul business. 


                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, Banca Transilvania are pentru antreprenori o serie de programe si facilitati online, complementare bankingului – de la cursuri, site cu intrebari si raspunsuri, la chatbot. BT ofera aceste facilitati pentru a incuraja spiritul antreprenorial, dar si folosirea mediului online in favoarea educatiei antreprenoriale.


                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cei trei pasi online pentru a avea propria firma cu ajutorul BT:

                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Infiintarea firmei: prin REGnet, partener al Bancii Transilvania pe BT Store, hub online cu solutii complementare bankingului, antreprenorii au acces la servicii online pentru infiintarea sau modificarea unei firme sau a unui PFA, fara a fi necesara deplasarea la Registrul Comertului.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Deschiderea contului de capital social, una dintre conditiile pentru a avea propria firma: atat deschiderea, cat si administrarea unul astfel de cont la BT se poate face 100% online. De la inceputul pandemiei si pana in prezent au fost deschise peste 700 de conturi de capital social, iar domeniile de activitate preponderente ale noilor companii sunt: comert, IT&C, constructii, transport, respectiv hoteluri si restaurante.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Deschiderea contului de antreprenor: se poate face tot online, prin NEOcont, tot la Banca Transilvania. In functie de specificul afacerii, antreprenorii au acces la Contul Primul An Gratuit, respectiv la Nelimitat, in variante in functie de numarul de operatiuni realizate in fiecare luna. Pachetele contin servicii de baza de care are nevoie un antreprenor: carduri business de debit, online banking, alerta pe cont etc. Banca a lansat NEOcont pentru antreprenori in iunie a.c., fiind una dintre prioritatile lansarilor de solutii digitale in contextul pandemiei, iar de atunci peste 100 de companii si-au deschis online cont la BT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mai mult decat banking pentru antreprenori. Totul online
                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Chatbotul Raul este unul dintre canalele de comunicare cu antereprenorii in timp real, prin WhatsApp, Facebook Messenger si Skype. Dintre acestea, optiunea de WhatsApp Banking a fost lansata in mai a.c. Prin chatbot se pot afla instant informatii precum IBAN, soldul contului, cecuri si bilete la ordin, iar de la inceputul pandemiei au avut loc aproape 4.000 de interactiuni unice.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          • BT Store ofera antreprenorilor acces la solutii online pentru gestionarea afacerii – facturare, contabilitate primara, gestionarea cashflow-ului, recrutare, solutii de eCommerce, generator online de documente, web development sau predictie financiara. Cele 15 firme partenere BT sunt: Smart Bill, Blugento, eJobs, Reteaua Privata de Sanatate Regina Maria, Ebriza, ThinkOut, Calendis Business, REGnet, DocAv, iFactor, IT Hit, Termene.ro, CFO App, PrimeDash si Namirial.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          • IntrebBT este un motor de cautare online cu ajutorul caruia pot fi aflate mai multe despre produsele si serviciile Bancii Transilvania, dar si despre cum trebuie sa procedeze in relatia cu banca, in functie de context. Pe perioada starii de urgenta a fost unul dintre cele mai accesate canale de comunicare BT, cu 1 milion de vizitatori care au facut peste 2,7 milioane de vizite.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          • BT Club ofera cursuri de educatie financiara pentru cei peste 25.000 de membri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, a subliniat, vineri, la Oradea, importanţa cooperării între judeţele Hajdú-Bihar din Ungaria şi Bihor, precum şi importanţa participării maghiarilor la alegerile locale din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ministrul ungar de externe a inaugurat, alături de omologul său român, Bogdan Aurescu, şi Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, secţiunea de cinci kilometri care leagă autostrada M4 din Ungaria cu autostrada A3 din România şi punctul de trecere a frontierei Nagykereki-Bors II. Ulterior, acesta a purtat discuţii cu liderii Organizaţiei Judeţene Bihor a UDMR, la Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          După întâlnire, Péter Szijjártó a subliniat că noua conexiune de autostradă dintre Budapesta-Oradea şi Debrecen-Oradea deschide noi oportunităţi de dezvoltare. Acesta a explicat: “Obiectivul nostru principal este să stabilim cât mai curând posibil o legătură de cale ferată electrificată între cele două oraşe, Debrecen şi Oradea. În acest sens, studiul de fezabilitate a fost deja pregătit la Debrecen. Suntem pregătiţi să oferim pentru aceasta resurse din partea guvernului ungar; vom sugera guvernului român să apelăm şi la resurse oferite de Uniunea Europeană”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ceea ce priveşte epidemia de coronavirus, ministrul ungar de externe a menţionat că Ungaria şi-a închis frontierele pentru a nu trebui să ia măsuri restrictive în interiorul ţării din cauza virusului. Dintre cele şapte ţări vecine, numai spre România au fost menţinute deschise toate punctele operaţionale de trecere a frontierei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          La solicitarea UDMR, am decis să păstrăm deschise toate aceste treceri de frontieră. Mai mult, această situaţie este, de fapt, excepţională, o situaţie în care numărul trecerilor de frontieră deschise nu a scăzut, ci a crescut cu una. Am deschis şi a 12-a trecere la graniţa dintre Ungaria şi România”, a declarat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Despre acordul încheiat cu UDMR Bihor, Péter Szijjártó a explicat că, în următoarea etapă, se vor concentra pe Partium (zona de vest a Transilvaniei) în ce priveşte Programul de dezvoltare economică din Transilvania. Acesta a mai adăugat că, până în acest moment, 6.000 de cereri au fost sprijinite în cadrul programului, pentru care au fost acordate 70 de miliarde de forinţi (193,95 milioane euro) din fonduri guvernamentale ungare. Cu această sumă a fost realizată o investiţie de 130 de miliarde de forinţi (360,21 milioane eruro), a subliniat politicianul. Acesta a adăugat că acum, din Partium, sunt aşteptaţi să aplice cei din agricultură, turism şi industrie, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii din
                                                                                                                                                                                                                                                                                          sectorul de prelucrare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Péter Szijjártó a declarat că s-a înţeles cu senatorul Attila Cseke, preşedintele UDMR Bihor, ca Ungaria să contribuie cu resurse financiare la planurile maghiarilor din Oradea şi ale Bisericii Reformate pentru ca tinerii maghiari să poată studia la şcoală maghiară, pentru a se putea achiziţiona clădiri pentru şcoli, şi va oferi sprijin financiar şi pentru construirea unui cămin pentru elevii maghiari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ministrul ungar de externe a cerut maghiarilor, care locuiesc în Oradea şi în judeţul Bihor, să participe la alegerile locale din România, pentru că este vorba şi despre viitorul lor, despre viaţa lor. “Ar fi bine dacă proporţia maghiarilor şi puterea reprezentării politice maghiare ar fi echilibrate şi aici, la Oradea. Cer respectuos maghiarilor să participe la alegeri şi să sprijine UDMR. Este important ca noi, maghiarii, să fim uniţi. Este important să sprijinim la alegeri cea mai mare organizaţie politică maghiară, probabil, cu cele mai mari şanse, deoarece aceasta este şansa noastră de a avea o reprezentare mai puternică, aici, în Oradea, în judeţul Bihor şi în toată România”, a declarat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ministrul a mai punctat: “Desigur, insist asupra principiului meu fundamental al politicii externe de a nu interveni în afacerile interne ale altor ţări şi, din acest motiv, subliniez că doresc să încurajez participarea maghiarilor la alegeri. Consider că acest lucru poate fi în concordanţă şi cu aşteptările politice ale României şi, se pare, că nici politicul din România nu a intenţionat să se amestece în politica internă a Ungariei, atunci când Victor Ponta a vorbit la un eveniment major al Partidului Socialist Ungar, cu puţin înainte de alegerile parlamentare, deci cred că nu avem de ce să ne fie ruşine în această privinţă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vineri, Péter Szijjártó a primit Premiul “A Kezdet” (Începutul) din partea UDMR, cu care organizaţia maghiară din România îi onorează pe cei care ajută la prosperitatea maghiarilor din Transilvania, începând din 1989, anul înfiinţării acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Péter Szijjartó a primit premiul datorită proiectelor sale educaţionale şi de dezvoltare economică, şi pentru faptul că face multe pentru maghiarii din Transilvania, şi a susţinut întotdeauna activitatea UDMR, se arată în argumentaţia UDMR Bihor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Libra Internet Bank a atras 4,29 milioane euro, printr-un plasament privat de obligatiuni subordonate, negarantate si denominate in euro, si derulat pe piata de capital in perioada 17 – 23 martie 2020. Astfel, Libra Internet Bank a facut primul pas pe piata de capital din Romania si obligatiunile au intrat la tranzactionare, joi, 3 septembrie, pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare (SMT) al Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Caracteristicile acestora sunt prezentate in tabelul de mai jos:

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Emisiune
                                                                                                                                                                                                                                                                                          (simbol bursier si ISIN)
                                                                                                                                                                                                                                                                                          Valoarea emisiunii Numar de obligatiuni Valoare nominala Dobanda Data emiterii Maturitate
                                                                                                                                                                                                                                                                                          LIBRA30E
                                                                                                                                                                                                                                                                                          ISIN RONHCMNHSL69
                                                                                                                                                                                                                                                                                          4,29 mil. EUR 8.593 500 EUR 5% p.a. (platibila semestrial) 26 martie 2020 26 martie 2030

                                                                                                                                                                                                                                                                                          “Sa fii listat la Bursa inseamna sa poti raspunde celor mai inalte exigente privind calitatea, transparenta si performanta activitatii pe care o desfasori. Prezenta pe piata de capital exprima increderea totala in propriile forte si deschiderea catre investitori, in conditii de comunicare continua. Din toate aceste motive, listarea obligatiunilor Libra Internet Bank reprezinta un pas important in evolutia bancii, prin care reusim sa ne demonstram inca o data soliditatea si capacitatea de dezvoltare, indiferent de moment”, a declarat Radu Gratian Ghetea, Presedintele Consiliului de Administratie al Libra Internet Bank.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Bursa a fost dintotdeauna un canal de finantare accesibil chiar si in perioade de incertitudini, iar succesul rundei de finantare derulata de catre Libra Internet Bank este o dovada clara a acestui fapt. Vorbim despre o emisiune de obligatiuni de peste 4 milioane euro care au fost vandute chiar la inceputul starii de urgenta in Romania, cand erau foarte multe necunoscute si cand piata de capital venea dupa cateva saptamani de corectii importante. Totusi, chiar si in acest context tensionat, investitorii au alocat sume importante in aceste obligatiuni. Am demonstrat in repetate randuri ca bursa este locul pentru atragerea finantarii indiferent de context, atat timp cat emitentul este determinat sa atraga finantare si castiga increderea investitorilor, iar investitorii sunt atenti sa identifice orice oportunitate pentru a-si plasa banii. Valoarea rundelor de finantare derulate in acest an, unul cu multe provocari din cauza pandemiei, a depasit 500 milioane de euro, iar daca luam in calcul tranzactiile anuntate, deja, public, pentru urmatoarele luni, este foarte posibil sa ajungem la nivelul de anul trecut, ceea ce ne bucura pentru ca sunt dovezi clare ca bursa este un canal de finantare accesibil oricand”, a declarat Radu Hanga, presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Debutul obligatiunilor Libra Internet Bank la tranzactionare a fost marcat prin deschiderea oficiala a sedintei de tranzactionare de catre Presedintele CA al Libra Internet Bank, Radu Gratian Ghetea, si de catre Directorul General al bancii, Emil Bituleanu. Evenimentul a avut loc la sediul BVB si s-a desfasurat intr-un cadru restrans, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind desfasurarea de evenimente, in contextul pandemiei de COVID-19. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                          “Oamenii au nevoie de siguranta si de investitii credibile, iar investitiile in banci raman foarte sigure si profitabile. Desi exista riscuri de suprareglementare sau de pierdere de piata in favoarea fintech-urilor sau a neobancilor, bancile comerciale traditionale, dar agile, cu apetit semnificativ pentru noile tehnologii si deschise catre parteneriate raman o optiune solida pentru orice investitor. Este un profil de succes caruia Libra Internet Bank ii corespunde pe deplin”, a declarat Emil Bituleanu, Director General al Libra Internet Bank.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Libra Internet Bank este un exemplu despre cum poate fi digitalizata o institutie financiara, despre cum inovatia poate ajuta dezvoltarea economiei intr-o noua realitate in care digitalizarea accelerata si rapiditatea sunt factori cheie ai succesului si al interactiunii cu clientii. Daca pana la inceputul acestui an digitalizarea era privita ca un lucru util, dar nu esential, pandemia de COVID-19 a demonstrat ca de fapt digitalizarea este ceva esential in viata oricarei companii sau chiar a oricarui sistem. Contextul actual ne-a oferit ocazia sa punem in prim plan demersurile intregii comunitati a pietei de capital in sensul digitalizarii complete si a simplificarii intregului proces de investitie la bursa (pornind de la deschiderea de cont si ajungand pana la plata taxelor). Deja se lucreaza la multe dintre aceste aspecte si suntem convinsi ca impreuna cu statul, cu autoritatile si cu toti partenerii nostri vom reusi sa facem aceasta digitalizare completa si, totodata, sa ajungem sa sporim gradul de incredere al investitorilor si companiilor care vor sa atraga finantare. Contrapartea Centrala va juca un rol foarte important in intarirea increderii investitorilor si diminuarea riscului, prin sistemul de administrare a riscului, si, totodata, le va oferi acestora noi oportunitati pentru tranzactionare, noi instrumente, inclusiv instrumente pentru acoperirea riscului pe portofolii, prin tranzactionarea de derivate cu activ suport pe actiunile pe care le au in portofolii”, a afirmat Adrian Tanase, Directorul General al BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Plasamentul privat pentru vanzarea obligatiunilor Libra Internet Bank a fost intermediat de catre TradeVille. Obligatiunile au fost subscrise de 27 de investitori, dintre care 2 sunt investitori institutionali si 25 de retail (o persoana juridica si 24 de persoane fizice).

                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Plasamentul privat desfasurat la inceputul starii de urgenta ne-a aratat cat de bine poate completa tehnologia cei peste 25 de ani pe care TradeVille ii are pe piata noastra de capital. Desi s-a suprapus unei perioade dificile la nivel global, oferta de obligatiuni a fost finalizata inainte de termen si in mai putin de o saptamana, majoritatea subscrierilor fiind facute online. Prin TradeVille, totodata, obligatiunile Libra Internet Bank vor putea fi tranzactionate inclusiv prin aplicatii Android si iOS, de pe orice device si telefon mobil. Plasamentul privat din luna martie a fost o excelenta manifestare a rolului tehnologiilor online si mobile in 2020, TradeVille si Libra Internet Bank fiind pionieri si lideri in aceasta arie la Bursa de Valori Bucuresti si in sistemul bancar romanesc”, a declarat Mihaela Biciu, CEO si Presedinte al TradeVille.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Infiintata in 1996 si operationala din 1997, Libra Internet Bank este, din 2003, membra a grupului american de investitii New Century Holdings (NCH), unul dintre cei mai importanti investitori straini din Romania, cu investitii de peste 3 miliarde de dolari in Europa Centrala si de Est. Prezent in Romania inca din 1993, NCH se implica in dezvoltarea mai multor domenii importante ale economiei romanesti: industria electrotehnica, panificatie, industria materialelor de constructii, servicii financiar-bancare, servicii financiare de capital, proprietati imobiliare, fiind actionar majoritar la multe companii din aceste domenii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din 2011, odata cu schimbarea denumirii in Libra Internet Bank, banca si-a consolidat strategia de „banca a internetului”, mizand pe rapiditate in procesarea solicitarilor si operatiunilor clientilor, pe crearea unuia dintre cele mai moderne si dinamice servicii de internet banking de pe piata romaneasca si pe lansarea de produse premiate, precum sistemul de plati online LibraPay, contul online, creditul online etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Este prima banca ce a oferit clientilor sai contul bancar 100% online si creditul 100% online, fara hartii si fara drumuri la banca, iar in anul 2019, Libra Internet Bank a devenit primul jucator financiar de pe piata autohtona care face export de tehnologie proprie in cadrul unui proiect international de plati instant printr-o aplicatie de mesagerie. Banca are 3 centre IT de dezvoltare si, in prezent, pune la dispozitia clientilor unele dintre cele mai moderne si flexibile servicii de mobile si internet banking de pe piata romaneasca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Libra Internet Bank a incheiat anul 2019 cu un profit net de 115,3 milioane lei (+20% vs. 2018) si active de 6,53 miliarde lei (+19,7% vs. 2018). La finalul anului trecut, Libra Internet Bank avea un protofoliu de credite in suma de peste 4 miliarde lei, dintre care cele mai mari ponderi le aveau real estate (36%) si companii (30%), urmate de profesii liberale si agribusiness, cu cate 16%, si persoane fizice (2%). Banca avea la sfarsitul anului 2019 o cota de piata dupa active de 1,32%, ocupand pozitia a 15-a in sistemul bancar romanesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Emisiunea de obligatiuni Libra Internet Bank este a 11-a emisiune de obligatiuni care intra la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti in acest an. Valoarea tuturor celor 11 emisiuni de obligatiuni listate in acest an la BVB este de 2,59 miliarde lei (535 milioane euro). In anul 2019, Bursa de Valori Bucuresti a atins un maxim istoric al numarului de emisiuni de obligatiuni listate, fiind listate 18 emisiuni de obligatiuni, cu o valoare cumulata de 4,83 miliarde lei (1 miliard euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                          moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Numărul companiilor înființate în sectorul energiei și al gazelor a crescut cu 51% în primele șapte luni ale anului, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit celei de-a doua ediții a raportului KeysFin Macro Update. O creștere, dar mai mică, a înregistrat-o și domeniul transport&depozitare care a avansat cu 1,7% în ceea ce privește numărul de companii înființate în acest sector.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși procentual valoarea este mai mare în cazul sectorului energiei și al gazelor, numeric, balanță înclină de partea transportului și depozitării, cu 6.534 companii nou înființate, față de cele 70 companii noi în domeniul energiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          În primele 7 luni ale anului au fost înființate 60.634 companii, cu 31% mai puține față de aceeași perioadă din 2019, însă scăderea s-a temperat de la minus 47% și 29.780 de companii nou-înființate în primele 4 luni din 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Noua ediție a raportului KeysFin Macro Update, o sinteză a mediului economic și de business local extrem de utilă partenerilor noștri, revine cu noi informații interesante, agregate și interpretate de analiștii noștri. Chiar dacă efectele seismului cauzat de pandemia de Coronavirus încă se simt, cele mai recente date arată că economia începe să își revină, iar antreprenorii și investitorii sunt mereu atenți la ceea ce funcționează și generează venituri și profit, dovadă fiind orientarea rapidă a acestora spre sectorul energiei, pe fondul liberalizării recente a pieței gazelor, precum și spre transport și depozitare, în contextul creșterii comenzilor online. Totodată, ne bucură să vedem că experiența noastră ne permite să intuim atât de prompt tendințele din mediul de business local, având în vedere că unele din cele mai recente analize ale noastre au fost dedicate tocmai acestor sectoare, și vom depune toate eforturile ca și pe viitor să oferim atât informații de business puse în contextul corect, cât și predicții susținute de analize riguroase.” adeclarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii au fost înființate în București (9.810 companii, cu 7,5% mai puține decât în primele 7 luni din 2019), Cluj (3.116 companii, cu 23% mai puține decât în aceeași perioadă din 2019) și Ilfov (2.878 companii, respectiv cu 5% mai puține înmatriculări decât în primele luni din 2019 și totodată cea mai mică scădere procentuală județeană). De cealaltă parte, Argeș, Dâmbovița și Gorj au înregistrat cele mai ample scăderi procentuale, cuprinse între 45% și 48%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          La polul opus, scăderi de peste 50% a numărului de înființări de firme noi se remarcă în agricultură, cultură&divertisment și industria prelucrătoare (62,6%, 60,7% și respectiv 52,4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Temperarea ritmului de creștere a ratei șomajului

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Numărul companiilor suspendate a scăzut cu 30% în primele 7 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 6.177 de companii. De asemenea, numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el cu 15% în perioada ianuarie-iulie 2020, față de aceeași perioadă din 2019, la 3.179 de companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Radierile și dizolvările s-au redus cu mai mult de o jumătate, respectiv cu 53% în primele 7 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 42.802, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.398.611 la 31 iulie 2020. Dintre entitățile active 27,7% au fost PFA. Mai mult, analiștii KeysFin atrag atenția asupra depășirii nivelului de un milion de persoane juridice active la sfârșitul lui iulie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Companiile par hotărâte să reziste provocărilor pandemiei și încearcă să-și păstreze forța de muncă. Numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în iulie la 484.000, rata șomajului majorându-se cu doar 0,1 puncte procentuale față de iunie, la 5,4% (cel mai ridicat nivel din octombrie 2016). Oricum rata șomajului din România este cu aproape 2 puncte procentuale sub media Uniunii Europene și este aproape de jumătatea celei înregistrate în Statele Unite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Numărul locurilor de muncă vacante a fost 34,2 mii în trimestrul al II-lea, în scădere cu 7,6 mii față de trimestrul anterior. Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,71%, în scădere cu 0,13 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 20,8 mii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Comerțul și construcțiile, motoarele României

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în primul semestru din 2020 ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), a crescut în termeni nominali în primele 6 luni din 2020 ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totodată, volumul lucrărilor de construcții (ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate), a crescut, per total, în primele 6 luni cu 21% față de aceeași perioadă din 2019, avans reflectat în lucrările de întreținere și reparații curente (+56,8%), lucrările de reparații capitale cu (+44,7%) și lucrările de construcții noi (+8,9%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, aproximativ 222 mii de companii (30% din total) care și-au raportat rezultatele la 2018 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente comerțului (cu amănuntul și cu ridicata) și au înregistrat cumulat o cifră de afaceri de 597 de miliarde de lei (39% din total). De asemenea, aproximativ 75 mii de companii (10% din total) care și-au raportat rezultatele la 2018 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente sectorului de construcții și au înregistrat o cifră de afaceri de 84 miliarde de lei (5% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Finanțarea deficitelor gemene (bugetar și comercial), principalele riscuri macroeconomice pe termen scurt… după impredicitibilitatea aferentă anului electoral

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Creditul guvernamental s-a majorat în iulie 2020 cu 1,6% față de iunie 2020, la 133,5 miliarde de lei. În raport cu iulie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29,5% (26% în termeni reali).

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Comparativ cu aceeași perioadă a lui 2019, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 3,6% (0,8% în termeni reali), pe fondul majorării cu 6,1% a componentei în lei (3,2% în termeni reali) și a scăderii cu 1,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 3,3%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în iulie cu 0,4% față de luna iunie 2020, la nivelul de 383,7 miliarde de lei și au crescut cu 13,6% (10,5% în termeni reali) față de iulie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          În perioada ianuarie-iunie 2020, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,5 miliarde de euro, comparativ cu 4,4 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          În structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,1 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 376 milioane euro. Potrivit analiștilor KeysFin, perspectiva unei contracții mai ample a activității economice a partenerilor externi față de cea proiectată în cazul României este de așteptat a rezulta într-o ușoară deteriorare pe ansamblul anului curent a deficitului de cont curent, acesta urmând să înregistreze pentru al treilea an consecutiv o valoare de peste 4% din PIB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Campia Transilvaniei

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), în parteneriat cu Academia Română și Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului (inclusiv cu Protopopiatul Ortodox Vișeu din cadrul Mitropoliei, ca partener și facilitator local), se va implica într-un proiect dedicat tradițiilor românești, cu accent pe arta meșteșugărească (ex. țesutul și prelucrarea fibrelor textile/prelucrarea lemnului/prelucrarea lutului) și arta orală (ex. cântec/dans/magia tradițională).

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prima etapă va fi focalizată pe Țara Maramureșului, ulterior pe țările Codrului (din toate județele), Oașului, Chioarului și Lăpușului, iar apoi și spre alte zone etnografice relevante din Transilvania/România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Proiectul presupune următoarele etape succesive: (1) un diagnostic/inventar complet al situației reale din zona analizată; (2) elaborarea de mijloace de intervenție (ex. cursuri/programe de formare etc.); (3) implementarea practică a intervențiilor, având ca suport extensiile UBB și/sau lăcașurile de cult din zonă, inclusiv cu scopul formării unor ateliere de creație populară sustenabile;  (4) formalizarea experienței în publicații naționale și internaționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          „UBB, prin extensiile sale, este o prezență puternică în toată Transilvania, astfel încât acest demers face simultan mai multe lucruri: (1) aduce o contribuție de specialitate avansată a unei universități de anvergură globală/internațională, prin extensia proprie, la comunitatea locală și regională; (2) internaționalizează și pune în valoare tradițiile românești și (3) concentrează resursele unor actori cheie la nivel național (Academia/Mitropolia/UBB) și local (Protopopiatul), ca parteneri în același proiect. În esență, este o expresie extraordinară a valorilor UBB – Tradiție și Excelență -, prin care excelența academică a UBB pune în valoare tradițiile românești!”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prorectorul UBB responsabil cu finanțarea, prof. univ. dr. Dan Lazăr, arată că „dincolo de expertiza avansată pe care actorii implicați în proiect o au deja, un scop major este atragerea de resurse financiare naționale și internaționale, cu accent pe noul exercițiu financiar european, pentru dezvoltări puternice și sustenabile.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                            marketing

                                                                                                                                                                                                                                                                                            Universitatea”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prin Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, în calitate de beneficiar, anunţă finalizarea proiectului cu titlul “MATERIALE ACTIVE UNICOMPONENTE PENTRU CELULE SOLARE ORGANICE BAZATE PE COMPUŞI PI-CONJUGATI AUTOASAMBLAŢI”- cod SMIS 103509, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operațional Competitivitate 2014 -2020, Axa prioritară 1 – Cercetare, Dezvoltare tehnologică și Inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor, Acţiunea  1.1.4.  Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea capacității CD, tip proiect – Atragerea de personal cu competenţe avansate din străinătate, în baza contractului de finanțare nr. 21/01.09.2016, încheiat cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare în calitate de Organism Intermediar (OI), în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene (MFE) încalitate de Autoritate de Management (AM).

                                                                                                                                                                                                                                                                                            Obiectivul general al proiectului vizează obținerea de materiale active inovative pentru celule solare organice unicomponente [Single-Material Organic Solar Cells (SMOSCs)] utilizând tehnologii ecologice, ieftine și eficiente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            În perioada de implementare:

                                                                                                                                                                                                                                                                                            • s-au obţinut (cu randamente bune) celule solare organice unicomponente funcţionale pentru care s-a pus la punct un sistem de încapsulare pentru a prelungi perioada de funcţionare a acestora şi s-au identificat metode care permit realizarea celulelor solare organice pe suport din materiale flexibile şi reciclabile (PET);
                                                                                                                                                                                                                                                                                            • s-au elaborat două brevete (cererile de invenţie au fost depuse la OSIM) şi s-au publicat 7 articole ştiinţifice inclusiv cu parteneri industriali interesaţi în aplicabilitatea rezultatelor obţinute în proiect;
                                                                                                                                                                                                                                                                                            • s-a înfiinţat Laboratorul de fabricare şi testare a celulelor solare organice care funcţionează la standarde internaţionale atât datorită echipamentelor extrem de performante achiziţionate în cadrul proiectului, cât şi datorită echipei de cercetare formată din cadre didactice, cercetători post-doctorali şi doctoranzi care a dobândit competenţe ştiinţifice valoroase în domeniul abordat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            Perioada de implementare a proiectului a fost cuprinsă între 1.09.2016 -31.08.2020, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 8.933.500 lei, din care asistența financiară nerambursabilă a fost de 8.617.500 lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                            Romcarbon SA Buzau (ROCE) va beneficia incepand cu data de 1 septembrie de serviciile de market making ale emitentului oferite de SSIF BRK Financial Group (BRK), unul dintre cei mai activi brokeri la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si, totodata, market maker pentru inca trei companii listate la BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            ”Ne dorim sa avem cat mai multe companii care sa beneficieze de astfel de programe pe care piata de capital le ofera. Cu totii ne dorim o lichiditate cat mai mare a pietei, pentru ca lichiditatea si numarul de investitori sunt doua componente vitale ale oricarei piete. Ne-a bucurat vestea ca Romcarbon a decis sa apeleze la serviciul de Market Maker al Emitentului mai ales ca este vorba de una dintre primele companii listate la BVB, inca din 1997, iar aceasta dovedeste ca managementul este atent nu doar la activitatea operationala a companiei, ci si la investitori, pentru ca acestia au un rol foarte important in viata oricarei companii listate”, a declarat Radu Hanga, Presedinte CA, Bursa de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            ”Cu peste 65 de ani de experienta in prelucrarea materialelor plastice si aproape un deceniu in tratarea si reciclarea deseurilor de plastic, Romcarbon S.A. este o prezenta importanta in industria verde din Romania, compania investind constant in tehnologii care integreaza si inchid cercul de reciclare a deseurilor. Compania a trecut, in ultimii ani, prin schimbarea echipei de conducere, iar noua echipa de management, in afara de imbunatatirea activitatii companiei, si-a stabilit si obiectivul de a imbunatati lichiditatea si de a reduce volatilitatea actiunii ROCE pentru a crea valoare pentru actionari. Cooperarea cu SSIF BRK Financial Group SA (BRK) pentru programul de Market Making este una dintre masurile importante pentru atingerea acestui obiectiv”, a declarat Huang, Liang Neng, Presedinte CA si Director General, Romcarbon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            Activitatea de Market Maker al Emitentului va fi prestata de BRK Financial Group in baza unui contract semnat cu Romcarbon, unul dintre cei mai importanti producatori de ambalaje din material plastic (polistiren expandat, polipropilena, polietilena) din Romania si cel mai important producator roman de polimeri reciclati si compounduri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            ”Rezultatele anterioare in cadrul operatiunilor de market making, concretizate printr-o crestere vizibila a lichiditatii actiunilor emitentilor care au apelat la acest serviciu, ne dau speranta ca si in acest caz vom aduce un aport considerabil pentru imbunatatirea lichiditatii actiunilor Romcarbon, in linie cu obiectivul si asteptarile clientului nostru. Incepand cu data de 1 septembrie, vom cota un volum de minim 200.000 de actiuni BID – ASK la un spread de maxim 3%”, a afirmat Monica Ivan, Director General, BRK Financial Group.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            ”Suntem incantati de interesul managementului Romcarbon pentru asigurarea unei cat mai bune lichiditati a actiunilor companiei, pentru ca acest aspect constituie unul dintre cei mai importanti factori in evaluarea unei companii prin prisma pretului actiunilor. Romcarbon este una dintre companiile din componenta indicelui BetPlus, iar o lichiditate imbunatatita este intotdeauna un plus si atrage atentia unui numar mai mare de investitori. Ne-am dori ca tot mai multi emitenti sa urmeze exemplul Romcarbon si al celorlalte companii care beneficiaza de servicii de market making si sa utilizeze aceasta oportunitate pe care o ofera programul de Market Maker al Emitentului lansat de BVB in urma cu un an. BRK Financial Group a fost inca de la inceputul acestui program foarte activ in acest program si de acum va activa ca Market Maker al Emitentului pentru patru companii listate la BVB”, a spus Adrian Tanase, Director General, Bursa de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            Romcarbon este una dintre primele companii listate la BVB, inca din anul 1997, si actiunile sale sunt incluse in componenta indicelui BetPlus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                            Market Makerul Emitentului (MME) este participantul la sistemul de tranzactionare al BVB care si-a asumat rolul de a sustine lichiditatea unui instrument financiar, in baza unui contract incheiat cu emitentul instrumentelor financiare respective, precum si cu BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                              antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                              Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a lansat un nou apel de proiecte pentru acordarea de ajutoare de stat și ajutoare de minimis în scopul dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Cu această ocazie, a fost publicat, pe site-ul www.inforegio.ro, și Ghidul solicitantului pentru acest apel mult așteptat de mediul privat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                              Apelul se adresează întreprinderilor mici și mijlocii din mediul urban sau întreprinderilor mijlocii din mediul rural (nu sunt eligibile microîntreprinderile), valoarea finanțării acordate este între 1,5 și 6 milioane de euro, iar investițiile eligibile în cadrul acestui apel sunt finanțabile prin ajutor de stat regional pentru:

                                                                                                                                                                                                                                                                                              • construirea, modernizarea, extinderea spațiului de producție/prestare servicii;
                                                                                                                                                                                                                                                                                              • dotarea cu active corporale și necorporale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sunt eligibile investițiile care urmează a fi implementate în regiunile de dezvoltare Nord-Est, Sud-Est, Sud Mutenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                              Lucrările de modernizare pot fi considerate eligibile doar în măsura în care sunt aferente unei investiții inițiale. Sunt aplicabile prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014, de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                              Apelul este competitiv, finanțarea acordându-se în funcție de punctajul obținut (sunt evaluate toate proiectele depuse și se contractează proiectele care au obținut punctajul cel mai mare până la limita alocării financiare a apelului).

                                                                                                                                                                                                                                                                                              Perioada de pregătire a proiectelor este de două luni, iar perioada de depunere este de o lună.

                                                                                                                                                                                                                                                                                              Având în vedere că nu a fost încă publicată prelungirea aplicabilității HG 517/2014 privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada 2014-2020 pentru investiții inițiale, valoarea apelului lansat este de doar 150 de milioane de euro (corespunzător anului 2020). Ulterior, apelul ar putea fi suplimentat în concordanță cu reglementările în vigoare și cu disponibilitățile financiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prin lansarea acestui apel, MLPDA a îndeplinit una dintre măsurile prevăzute în Planul Național de Relansare Economică, respectiv publicarea în Monitorul Oficial nr. 784 a Ordinului ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației nr. 3685, semnat pe 25 august 2020, pentru aprobarea măsurii de sprijin constând în acordarea de ajutoare de stat și ajutoare de minimis în scopul dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul POR 2014-2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                MHS Truck & Bus Group officially launched the 9th MAN workshop in Romania on the 10th of July, in Oradea. The national workshop network of the Group covers the whole Romanian territory with 8 workshops in Bucharest, Otopeni, Brașov, Sibiu, Cluj, Timișoara, Constanța and Bacău and 5 authorised service partners in Iași, Slatina, Oradea, Piatra Neamț and Baia Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                At the launch event on the 10th of July, together with Michael Schmidt, President of MHS Holding, who sent a message via virtual support, were present officials of the Romanian Government and local officials. Among these were Marilen-Gabriel Pirtea, Deputy and Rector of the Romanian Western University Timisoara, Dragoș CL Preda, state secretary, representative of the Romanian Ministry of Transport, Emil Hurezeanu, the Ambassador of Romania in Germany, George Gabriel Bologan, the Ambassador of Romania in Italy, Ilie Gavril Bolojan, the Mayor of Oradea, Bátori Géza, the mayor of Borș town, Elena Claudia Iordache, CEO of MHS Truck & Bus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                „The decision to launch the workshop in Oradea during this difficult period came from my wish to support the Romanian transport sector and to offer new working places in the Western part of Romania“, stated Michael Schmidt, President of MHS Holding.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                On behalf of MAN Truck & Bus SE, Goeran Nyberg, Executive Board Member for Sales & Marketing sent a message via virtual support: “Romania is a very important market for us. Therefore, we are really happy to open this completely new workshop in Oradea today. In challenging times, this is an absolutely great sign and shows the good relationship between MAN Truck & Bus, MHS and Romania. With our new Truck Generation we are offering a perfect package to our customers, which will both simplify their business and help us to further build on our strong market position in the future.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                The new workshop in Oradea is located on the E60/ DN1 European Road, very close to the Romanian Western customs point Borș. The new location is spread on 12.000 sqm, out of which 2800 sqm are used for the workshop and office building, and the rest of 9200 sqm are used as parking spaces for the vehicles coming to the workshop and the stock of new and used vehicles ready to be delivered.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                The new Oradea workshop has 4 working channels and one channel for technical inspection. 16 new working places are available for workshop specialized personnel (Mechanics, Electricians, Body works, Painting facility and technical inspection). In total, the new workshop offers 24 new working places.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                The new building meets the new MAN workshop standards and is authorized for workshop services for MAN and Neoplan, with the option to extend for MAN TGE workshop services. The new workshop meets all the up-to-date measures requested by the Romanian authority regarding the prevention of the SARS-COV-2 virus in working places, measures met as well by whole the Romanian MAN MHS service network.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                „The investment value of the new workshop in Oradea is of 4 Million Euro and represents an important step in the development of the workshop network of the MAN brand in Romania”, added Elena Claudia Iordache, CEO MHS Truck & Bus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                MHS Truck Service Oradea will offer to its customers the whole MAN and Neoplan range of products and services: sales for new and used vehicles, workshop services, Mobile24 services, service contracts, original MAN spare parts and accessories, special service and spare parts campaigns.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                In order to offer MAN high quality services, the employees from Oradea workshop will constantly attend MAN specialized training courses in the two MHS training centers in Romania, Bucharest and Sibiu. The courses are organized according to the MAN Academy concepts and MAN standards.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                The young people from West part of Romania who would like to join the internship program developed by MHS Truck & Bus Group training center, can benefit from the specialized MAN workshop training courses. The internship program reached its 9th generation and continues starting with 2020 under the name of MAN Tech2030.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                O nouă etapă în realizarea viitorului parc industrial Tetarom V a fost atinsă luni, 31 august, când Consiliul Județean Cluj a aprobat proiectul de hotărâre privind declanșarea procedurilor de expropriere a unor terenuri din comuna Luna, demers necesar în vederea realizării infrastructurii de acces la viitorul parc industrial

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat cu această ocazie: „E un nou pas înainte pe care îl facem pentru construirea Tetarom V. Parcurile industriale pe care le administrăm și-au dovedit din plin viabilitatea, reprezentând unul din principalele motoare de dezvoltare a Clujului. Fără îndoială, zona Turda-Câmpia Turzii și localitățile limitrofe vor avea doar de câștigat prin crearea acestui nou parc industrial”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Drumul propus a se realiza va asigura legătura între drumul național DN 15, Parcul Industrial Tetarom V și viitoarea autostradă A3, care este în curs de construire. Concret, pe lângă calea de acces în lungime de aproximativ 2,2 kilometri, vor mai fi construite un sens giratoriu la intersecția cu DN15, un acces simplu la A3 și, în ultimă fază, un pod peste râul Arieș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Realizarea infrastructurii rutiere va conduce la  desfășurarea în condiții optime a activității și va crește atractivitatea viitorului parc industrial din punct de vedere investițional. Totodată, materializarea acestui obiectiv va contribui și la crearea de noi locuri de muncă, impulsionând, astfel, dezvoltarea economică a zonei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                În acest sens, suma necesară pentru plata despăgubirilor, în cuantum de 4.800.000 de lei, va fi alocată din bugetul propriu al județului Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Reamintim faptul că viitorul parc industrial Tetarom V va fi edificat în localitatea Luna, înspre Luncani și se va întinde pe o suprafață de circa 115 hectare. Acesta va fi realizat în baza acordului încheiat între Consiliul Județean Cluj și Primăriile Câmpia Turzii și Luna.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Vă reamintim că, în urmă cu doi ani, Consiliul Județean a aprobat contractul de asociere al județului Cluj cu municipiul Câmpia Turzii și cu comuna Luna, în vederea realizării Parcului Industrial Tetarom V din Luna. Astfel, prin Hotărârea Consiliului Județean Cluj nr.172/2018 a fost aprobat contractul de asociere pentru realizarea parcului pe o suprafață de aproximativ 115 hectare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform contractului de asociere semnat de cele trei autorități publice, Județului Cluj îi revine obligaţia de a realiza infrastructura parcului industrial, din bugetul Județului Cluj şi de a o înscrie în domeniul public sau privat al Județului Cluj conform legislaţiei în vigoare. În acest sens, a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru asigurarea infrastructurii de transport necesare pentru accesibilizarea terigenului de 115 hectare. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                În județul Cluj există până în prezent 4 parcuri industriale:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Tetarom I – este primul parc industrial din Județul Cluj și a fost inaugurat în anul 2005. Este situat în Municipiul Cluj-Napoca, Strada Tăietura Turcului Nr.47. Suprafață: 320.000 m2. Valoarea estimată a investițiilor: peste 46  milioane Euro. Grad de ocupare 100%. Locuri de muncă create peste 1440.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Tetarom II – compania EMERSON SRL deține 99% din suprafața de teren, Județul Cluj are în proprietate infrastructura, iar Tetarom deține 1% (restul suprafeței  teren). Este situat la ieșirea din Cluj-Napoca pe Bulevardul Muncii. Suprafață: 120.000 m2. Valoarea totală a investițiilor: peste 83 milioane Euro. Grad de ocupare: 100% (ocupat de compania EMERSON SRL). Locuri de muncă create peste 2200.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Tetarom III – este situat în comuna Jucu. A fost inaugurat în anul 2008, când primul ocupant a fost Nokia. Suprafață: 1.540.000 m2. Valoarea estimată a investițiilor: peste 176 milioane Euro. Grad de ocupare:  75%. Locuri de muncă create peste 2100.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Tetarom IV – este situat în comuna Feleacu, la 9 km de Cluj-Napoca, în apropierea centurii ocolitoare Sud-Est D1-DN 1C, Apahida-Vâlcele. Suprafață: 850.000 m2. Valoare proiect: 54.292.262,01 lei. Acest parc industrial este în faza de proiect și urmează să fie implementat, fiind finanțat prin POR- Axa prioritară 1 – “Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – Poli Urbani de creștere”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Române, luni, 31 august 2020, câțiva oameni de cultură sătmăreni s-au adunat la Monumentul Limbii Române din curtea Muzeului de Artă din Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Despre însemnătatea acestei sărbători solare dar și despre nefericita soartă a acestui monument, a vorbit Felician Pop, președintele Asociației Scriitorilor de Nord Vest. Vorbitorul a subliniat faptul că Mihai Eminescu a adus cel mai frumos elogiu plaiurilor sătmărene, atunci când acesta a spus că limba românească cea mai frumoasă și mai curată se vorbește la Sătmar, citat care se regăsește la baza monumentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Felician Pop a mai adăugat că din păcate, acest simbol al românismului este ascuns într-o curte interioară deoarece Ministerul Culturii a refuzat să aprobe amplasarea acestuia în parcul din Centrul vechi al orașului, deși de ani de zile, politicienii promit repararea acestei sfidătoare nedreptăți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                La eveniment au participat, Robert Laszlo, managerul CJCPCT, Felician Pop, directorul adjunct al instituției, Loredana Știrbu, președintele Cenaclului ”Cronograf”, Florescu Ioan, președintele Ligii Pensionarilor Unirea, Voicu Șichet, directorul revistei Eroii Neamului precum și scriitorii: Teodor Curpaș, Mihai Sas, Cornelia Bălan Pop, Elena Koka, Fracisc Balogh, Gheorghe Cormoș, cărora li s-au alăturat și alți sătmăreni care au ținut să cinstească această zi, așa cum se cuvine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Tânărul folkist Adrian Lupescu a susținut un scurt program muzical după care au urmat depunerile de jerbe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Tot in cadrul manifestarilor dedicate „Zilei Limbii Române”, pe terasa Centrului de Creatie a avut loc o expozitie de fotografie a poetului Francisc Edmund Balogh

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Guvernul ungar închide provizoriu frontiera pe toată lungimea graniţelor interne, începând cu 1 septembrie, conform hotărârii guvernamentale publicate duminică în Monitorul Oficial al Ungariei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cetăţenii ungari care sosesc din străinătate, respectiv membrii familiilor acestora care nu dispun de cetăţenie ungară, pot fi supuşi unui examen medical la intrarea pe punctele de trecere a frontierei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cazul în care examenul constată posibilitatea contagierii, persoanele vor fi puse în carantină instituţională sau, dacă nu există un risc epidemiologic, în izolare la domiciliu. Dacă examinarea nu constată suspiciunea contagierii, persoanele intrate vor fi puse în carantină desemnată de autoritatea epidemiologică sau în izolare la domiciliu timp de 14 zile. Ele pot fi scutite de această procedură în cazul în care prezintă două teste de biologie moleculară (teste PCR) efectuate la o distanţă de cel puţin 48 de
                                                                                                                                                                                                                                                                                                ore.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cazul suspiciunii contagierii pe baza cercetării contactelor, prima examinare trebuie începută în a patra zi după data contactului persoanei în cauză cu persoana contagiată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit hotărârii guvernului, la trecerea frontierei cu paşaport personal sau alt document de circulaţie, în scopuri neoficiale, o apreciere identică cu cetăţenii ungari li se rezervă persoanelor – şi membrilor familiilor acestora – care dispun de un permis de şedere permanentă în Ungaria sau de un permis de şedere pentru o perioadă de peste 90 de zile eliberat de serviciul pentru străini, precum şi sportivii, specialiştii şi delegaţii organizaţiilor sportive din Ungaria, care se reîntorc în ţară după o participare la o competiţie internaţională desfăşurată în străinătate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Hotărârea nu este valabilă pentru trecerea frontierei în cadrul transportului de mărfuri sau cu paşaport oficial, respectiv pentru persoanele care pot justifica în mod temeinic faptul că au trecut prin contagierea cu coronavirus în decursul ultimelor 6 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Hotărârea interzice intrarea în Ungaria a cetăţenilor străini în regim de circulaţie transfrontalieră a persoanelor. Scutirea de această dispoziţie poate fi dată numai de poliţia ungară, în următoarele cazuri: participare la o procedură judiciară sau altă procedură oficială în Ungaria, activitate cu scopuri de afaceri sau alte activităţi profesionale justificate prin scrisoare de invitaţie, tratament medical justificat prin bilet de internare, îndeplinirea unor obligaţii legate de studii sau examene, deplasarea la punctul de pornire al unui transport sau întoarcerea de la punctul de pornire în cadrul traficului persoanelor, participare la evenimente familiale – căsătorie, botez, înmormântare – întreţinerea sau îngrijirea rudelor, participare la manifestări internaţionale sportive, culturale sau bisericeşti de o importanţă deosebită, precum şi pentru alte motive care pot fi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                apreciate ca atare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cererea de scutire se va depune pe cale electronică în limba maghiară sau engleză, ea poate fi depusă şi de reprezentantul legal sau de o persoană împuternicită.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cetăţenii ţărilor vecine cu Ungaria şi cetăţenii ungari care trăiesc în aceste ţări pot intra pe teritoriul Ungariei pe o durată maximă de 24 de ore, la o distanţă de cel mult 30 km faţă de frontiera statului, fără să depăşească această zonă desemnată. Pot intra şi ungurii care trăiesc în această zonă de 30 de km, dacă s-au aflat mai puţin de 24 de ore în zona lată de 30 de km dincolo de frontiera de stat, pe teritoriul ţării vecine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Hotărârea ministrului de interne publicată în monitorul oficial al Ungariei stipulează că persoanele care călătoresc în scopuri de afaceri pot intra pe teritoriul ungar indiferent de ţara din care provin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Tranzitul persoanelor străine prin Ungaria este permisă în cazul în care din examenul medical de la intrarea în ţară nu rezultă suspiciunea contagierii, dacă persoana în cauză îndeplineşte condiţiile de intrare stabilite în codul de control la frontieră valabil în spaţiul Schengen, dacă poate justifica motivul deplasării, ţara de destinaţie, şi faptul că are intrarea asigurată pe teritoriul ţării vecine situate pe traseul de deplasare către destinaţie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deplasarea în tranzit este permisă doar pe trasee desemnate, cu opriri doar în locuri desemnate şi pe o durată de timp de maxim 24 de ore.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Participanţii străini la competiţiile sportive internaţionale organizate în Ungaria – cu excepţia spectatorilor – pot intra pe teritoriul Ungariei dacă în cele 5 zile anterioare intrării au produs rezultate negative la două teste PCR, la o distanţă de cel puţin 48 de ore, cu justificarea rezultatului cu documente scrise în limba maghiară sau engleză. Excepţie fac participanţii supuşi protocolului Federaţiei Europene de Fotbal, care pot intra în ţară cu un test PCR negativ efectuat cu cel mult 3 zile înaintea intrării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Hotărârea precizează că guvernul poate emite hotărâri speciale privind procedurile epidemiologice de urmat în cazul unor evenimente sportive de importanţă deosebită.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Convoaiele militare pot intra pe teritoriul Ungariei şi pot traversa teritoriul ţării, dacă deplasarea de trupe se rezumă în mod exclusiv la transportul mijloacelor tehnice, al echipamentului şi al efectivelor de militari, şi dacă trecerea frontierei ţării vecine este asigurată de aceasta din urmă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                De asemenea, în Monitorul Oficial s-a publicat informaţia potrivit căreia Armata Ungară participă la sarcinile de control şi de apărarea frontierei pe perioada situaţiei de criză epidemiologică, participă la activitatea de patrulare, la dezinfectarea unor obiective în cazul solicitării corpului operaţional, precum şi, la nevoie, la operaţiuni de însoţire sau de pază şi apărare legate de circulaţia în tranzit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                tendinte

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform experților din cadrul Institului Național de Statistică al României, creșterea moderată a activității în construcții și comerțul cu amănuntul și creșterea prețurilor în comerțul cu amănuntul se numără printre tendințele evoluției activității economice în perioada august-octombrie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Industrie prelucrătoare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cadrul anchetei de conjunctură din luna august 2020, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +3%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -8% pe total industrie prelucrătoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru preţurile produselor industriale se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Construcţii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit estimărilor din luna august 2020, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +14%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere moderată a acestora (sold conjunctural +9%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Comerţ cu amănuntul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creștere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural +7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +17%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +21%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Servicii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform estimărilor din luna august 2020, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -3%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de scădere moderată (sold conjunctural -12%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  macrofinanciar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Proiectele trebuie depuse în prima zi/primele zile de la deschiderea sesiunii, având un punctaj de 100 puncte sau minim 90 puncte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Orice companie cu profit de cel puţin 70.000 euro înregistrat în unul din ultimii doi ani poate solicita grantul maxim de 200.000 euro conform Măsurii 3 a Schemei de sprijin pentru IMM – Granturi pentru investiţii. Totodată, activităţi noi au fost introduse de Guvernul României pentru Măsura 2, ce vizează sprijinirea companiilor afectate de pandemia de Coronavirus”, anunţă REI Finance Advisors, companie de consultanţă specializată în atragerea de fonduri europene şi ajutoare de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ordonanţa 130 a fost adoptată pe 31 iulie şi publicată în Monitorul Oficial 705/6 august 2020 şi reglementează cadrul de acordare al fondurilor europene pentru a ajuta companiile să depăşească actuala perioadă în care sunt afectate economic de pandemia Covid-19, prin intermediul celor 3 scheme de sprijin: Microgranturi (2.000 euro), Granturi pentru capital de lucru (15% din cifra de afaceri înregistrată în 2019, dar nu mai mult de 150.000 euro/companie şi 250.000 euro/grup) sau Granturi pentru investiţii (între 50-200.000 euro, se punctează să solicite triplul profitului din 2019).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Măsura 3 – „Granturi pentru investiţii” beneficiază de o alocare de 550 milioane euro şi o grilă de punctaj potrivit căreia se punctează maxim să fie solicitat un grant egal cu triplul profitului înregistrat în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Un aspect foarte important este acela că nu se solicită experienţă în domeniul respectiv, astfel că orice companie cu profit în unul din ultimii 2 ani poate solicita finanţare nerambursabilă pentru o activitate eligibilă, prevăzută de Anexa 3, aferentă Măsurii 3 – Granturi pentru investiţii. Astfel, orice companie cu profit operaţional de 70.000 euro se califică să acceseze grantul de 200.000 euro dacă doreşte să realizeze investiţii într-o activitate eligibilă din Anexa 3. Tot pentru punctaj maxim, activitatea respectivă ar trebui să aibă sold negativ în balanţa comercială a României, iar beneficiarii să cofinanţeze cu 45,1% pe zona Bucureşti – Ilfov şi 35,1% în ţară”, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit informaţiilor publicate, din alocarea de 550 milioane euro, 82,5 milioane euro revin Bucureşti-Ilfov, respectiv circa 412 companii finanţate, cu condiţia să existe companii care solicita grantul maxim. La nivel de judeţe, reiese că vor fi finanţate circa 65 de companii/judeţ, cu un grant maxim de 200.000 euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Comparativ cu forma supusă consultării, Ordonanţa 130 a introdus noi activităţi pentru a fi finanţate pe Măsura 2 – „Granturi pentru capital de lucru”: prelucrare carne, peşte, fructe, lactate, activităţi de tipărire, comerţul cu amănuntul de cărţi, ziare, aparate foto-video.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Agenţiile de publicitate, companiile care activează în creaţie şi interpretare artistică, învăţământ, telecomunicaţii şi IT sunt şi ele eligibile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru Măsura 2 – „Capital de lucru” nu există punctaj, motiv pentru care este recomandat ca aplicanţii să fie pregătiţi şi să depună în prima zi documentaţia pentru a-şi maximiza şansele de a câştiga proiectele. Având în vedere alocarea de 350 milioane euro, la o medie de 100.000 euro/companie, compania de consultanţă se aşteaptă la un maximum de 3.500 de companii finanţate, respectiv circa 83/judeţ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Recomandăm companiilor să achiziţioneze semnatura electronică şi să demareze pregătirea documentaţiei, bugetul, câte două oferte pentru fiecare echipament sau să urmărească ceea ce se comunică pe acest subiect şi să depună proiectele în prima zi/primele zile de la deschiderea sesiunii având un punctaj de 100 de puncte sau minim 90 puncte, întrucât nu ştim exact câte companii vor aplica şi cu ce punctaj vor intra în alocarea financiară. Totodată, pentru o siguranţă sporită în pregătirea documentelor necesare şi şanse în plus ca proiectul să fie corect depus, recomandăm apelarea la serviciile unei companii de consultanţă specializate. Tocmai de aceea am deschis birouri regionale şi am mărit echipa de specialişti în ţară pentru a veni în sprijinul companiilor care doresc finanţare pentru schemele de ajutor propuse de Guvernul României şi finanţate prin fonduri europene”, a adăugat Roxana Mircea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  REI Finance Advisors şi REI International Consulting, parte a REI Grup, sunt companii specializate în elaborarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor de investiţii atât prin fonduri europene nerambursabile (Programul Operational Regional, Programul Operational Infrastructura Mare), cât şi pe scheme de ajutor de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Năstase

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Interviu cu președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dle Năstase, ați devenit actor politic activ al scenei politice moldovenești cam de la sfârșitul anului 2015. Care a fost mobilul real pentru renunțarea la o carieră strălucită de avocat și accederea în lumea politică?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Răspunsul e foarte simplu – am acceptat cu greu această provocare, la insistența sutelor de mii de oameni care veneau la protestele noastre și-și doreau o alternativă politică viabilă unor guvernări oligarhice și cleptocrate. Eram, de bună seamă, un avocat de succes, mi-am făcut un nume acasă și în străinătate, am apărat oameni și companii de aici și din afară, am câștigat dosare de rezonanță la CEDO, am apărat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Mai mult, în 2015 eram pus în fața unei alternative – fie să fondez Platforma Civică Demnitate și Adevăr, fie să merg la Londra, unde să-mi fac doctoratul, având o bursă asigurată. Am decis să rămân, să lupt pentru oameni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ați fost înaintat din partea Platformei „Demnitate și Adevăr” ca și candidat prezidențial în scrutinul din 2016. La un moment dat ați decis să sprijiniți un candidat comun, un gest calificat de analiștii politici cu renume drept fără precedent în acest areal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La acea vreme, înainte de a mă lansa în politică, am propus persoanei la care vă referiți să preia aripa politică a mișcării protestatare, preferând să rămânem împreună cu colegii mei pe platforma civică. Nu s-a acceptat, dar, după ce ne-am lansat cu Platforma ca structură politică, persoana respectivă s-a răzgândit și și-a constituit un partid clonă. De aici și necesitatea unui candidat comun, pentru a nu permite accederea în turul doi a candidatului lui Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dacă în 2016 a fost agreată ideea unui candidat comun, actualmente aceasta este respinsă. Am insistat pe inițiativa de identificare a unui candidat comun, integru, apartinic, dar nu am fost susținuți de către celelalte partide pro-europene și unioniste. Mai mult, cei de la PAS, în favoarea cărui candidat m-am retras în 2016, ne-au invitat pe toți, cu un cinism balcanic, să o susținem pe… Maia Sandu. Noi i-am oferit odată șansa. Nu ar fi fost o problemă, noi suntem capabili de sacrificii și în 2020, dar de sacrificii în interes național, nu în interes personal. Partea proastă a lucrurilor e că toate sondajele bune sau mai puțin credibile a dau pierdantă pe reprezentanta PAS. Dimpotrivă, ținând cont de specificul și așteptările electoratului nostru, candidatura mea este mai potrivită pentru o bătălie finală cu Dodon, bătălie pe care cu siguranță aș câștiga-o. Nu avem nicio garanție că nu se va repeta scenariul din 2016, cu atât mai mult cu cât, astăzi, Dodon este prea înrădăcinat în solul puterii, controlează integral și nestingherit resursa administrativă. De asta am solicitat să ne consolidăm rândurile, să trecem peste orgoliile politice exagerate și să înaintăm un candidat comun, care ne-ar reprezenta, în primul rând, Identitatea și Demnitatea națională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Andrei Năstase ar putea obține sprijinul liderilor unioniști, la o anumită etapă a procesului electoral?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Andrei Năstase este român. Andrei Năstase are o relație construită pe încredere și respect reciproc cu liderii de opinie ai PNL-ului din România. Problema constă în altceva. Partidele unioniste de la noi sunt foarte dispersate. Între liderii acestor formațiuni există o concurență greu de argumentat. Se întâmplă așa de parcă acestea ar avea bazine electorale diferite, dar și obiective diferite. Cred însă că am găsi o soluție, măcar în cel de-al 12-lea ceas.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  V-ați aflat puțin timp la guvernare – iunie–noiembrie 2019. Pe mulți alegători i-a decepționat coaliția efemeră cu deputații socialiști. Ați mai menționat că a fost un sacrificiu imagologic de dragul scoaterii statului din captivitatea oligarhică. Dacă s-ar repeta acel iunie 2019, ați proceda la fel?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  A fost o decizie dificilă. Machiavellismul nu este doctrina mea de suflet, dar, dacă nu acceptam acest compromis de scurtă durată, nu l-am fi eliminat pe Vlad Plahotniuc din politică. Iar sistemul politic, justiția din țară – mai exact lipsa acesteia – gemeau demult sub controlul autoritar al oligarhului. Cred că blocul ACUM, Platforma DA –PAS, a pierdut mai mult din încrederea acordată de susținătorii lor în urmă asumării de răspundere în Parlament. Personal, am fost împotriva acestei decizii, care a fost gestionată de către dna Prim-ministru, consiliată de ministra Justiției. Acest transfer de putere a favorizat Partidul Socialiștilor, pe liderul neformal al acestora, președintele Igor Dodon. Astăzi, toate trei funcții-cheie în stat aparțin socialiștilor – președintele Republicii, speaker (președintele Parlamentului), premier. Este o poziționare preelectorală care defavorizează partidele pro-europene din opoziție. Am intrat în sezonul prezidențialelor cu un oponent care controlează autoritar și integral resursa administrativă a țării. Va fi o bătălie politică cu mize mari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dacă am proceda la fel ori ba? În politică orice zi, orice oră poate „rectifica” scenarii prescrise mult timp înainte. Dacă, ipotetic, am reveni la acele timpuri, altele ar fi condițiile Platformei DA față de PSRM și PAS, care au bătut palma.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Regret că foștii noștri parteneri de bloc electoral au compromis o stratagemă de consolidare a centrului-dreptei pro-europene. Noi ne-am dorit, în și după scrutinul parlamentar din 2019, să avem un guvern comun cu cei mai buni miniștri, apoi să avem un candidat comun și un staff comun în prezidențiale, astfel încât să reușim să renovăm clasa politică din Moldova – să venim cu viziuni și abordări obligatorii funcționării statului de drept, statului social, unde cetățeanul să fie respectat și securizat. Am obținut atunci și promisiunea Maiei Sandu de a mă sprijini în aceste alegeri, dar, din păcate, ulterior s-a răzgândit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Înseamnă aceasta că, de fapt, dreapta politică admite o înfrângere în toamnă?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dacă eșuezi să te pregătești, pregătește-te să eșuezi”. Nu vreau să fac prognoze pesimiste și nu-mi asum reponsabilitatea în numele dreptei politice. Cât privește Platforma DA, avem o echipă bine pregătită, care are experiența celor trei scrutine – alegerile primarului general al Chișinăului, din 2018, cele din 2019 și alegerile Parlamentare din 2019. Suntem „copți” pentru o guvernare democratică, suntem capabili să-l batem pe Dodon în turul doi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Un subiect discutat des, actualmente, la Chișinău, ține de posibilitatea desfășurării alegerilor parlamentare anticipate. Luați în considerare și faptul că prestația lui Andrei Năstase în prezidențiale va determina și rezultatele obținute de formațiune într-un scrutin parlamentar ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Trebuie de la bun început să remarc decizia Curții Constituționale, din iulie curent, de a nu permite suprapunerea alegerilor prezidențiale din toamnă cu cele parlamentare anticipate. O decizie salutară, care a stopat o eventuală compromitere a două exerciții ale democrației participative de importanță majoră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Rezultatul scrutinului din 1 noiembrie va fi decisiv în acest sens – vom avea sau ba alegeri anticipate. Evident, șeful statului își dorește o majoritate parlamentară favorabilă. La această etapă, Igor Dodon reușește să mențină o fragilă coaliție majoritară din 51 de deputați, constituită din fracțiunea PSRM și fracțiunea PDM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Totuși, un fenomen interesant se produce în Legislativul de la Chișinău. Recent, doi deputați din fracțiunea PDM au fost excluși, dânșii însă au confirmat că rămân în coaliția de guvernare. Ceea ce înseamnă că a început procesul de „absorbție” a democraților de către socialiștii din Parlament. După evadarea fostului lider, Plahotniuc, partidul a rămas fără resurse și se află în stare de „dezagregare”. Șansele acestora de a reveni în Legislativ sunt minime, de asta ar exista o oportunitate de resetare a puterii. Totodată, participarea partidelor în scrutinul din 1 noiembrie va însemna și o mobilizare electorală din perspectiva alegerilor parlamentare – anticipate sau ordinare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ce credeți că deosebește Platforma DA de celelalte partide ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Curajul, dedicația, profesionalismul. Puterea de a rezista și a face schimbări. Faptul că suntem un partid antisistem de care se tem toți, în special cei care vor să bage mâna în buzunarul cetățenilor. Echipa noastră consolidată, trecută prin focul unor bătălii inegale. Reiterez, în contextul mișcării de protest din 2015, m-am lansat ca activist public, dar astăzi sunt politician. Mai mult, la această etapă de evoluție a democrației moldovenești, suntem unicul partid, capabil să adune în Piața Marii Adunări Naționale 100 de mii de susținători. Atâți am fost în septembrie 2015. Consider că armata noastră de simpatizanți nu s-a redus. Iar dacă s-a redus, doar din motivul că guvernarea de la Chișinău a favorizat, prin ineficiență, prin lipsa unor politici sociale, migrația de muncă a cetățenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Suntem pregătiți pentru a efectua un schimb de putere în țară și a da start lucrurilor bune. În acest sens, este relevantă și moțiunea de cenzură pe care am înaintat-o în ultimele zile de sesiune a Legislativului, împotriva Guvernului Chicu. Doar câteva voturi nu ne–au ajuns pentru a debarca acest Executiv neprofesionist. Nu putem rătăci în sărăcie și derută geopolitică aproape trei decenii după declararea Independenței. Prin urmare, Platforma DA se asociază cu speranța și garanția schimbării. Pentru asta avem nevoie să câștigăm alegerile și să reclădim Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mulțumim pentru interviu !

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Interviu realizat de Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Jazz in the Park – Tiny Version va avea loc între 18-20 septembrie în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca și îi va avea cap de afiș pe Teodora Brody Enache, Damian Drăghici Etnic Jazz Band și JazzyBIT. Alături de aceștia vor concerta Julian M, Muntet, Diana Săveanu, Rubie Trio, As we exhale, Edina & Friends, precum și VRTW Artists – Karak, Iorga, Moss Farai & Alin Bittel. Pe lângă concerte, cei prezenți vor avea parte de târguri de viniluri și obiecte vintage, o zonă Drum Camp și una de expoziții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Această ediție este modul prin care organizatorii își propun atât să aducă un iz de normalitate în viața culturală, cât și să celebreze alături de public câștigarea titlului de Europe’s Best Small Festival 2019 la Europe Festival Awards. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ’’Această versiune mică a Jazz in the Park este un proiect la care demult ne gândim, dar nu am avut niciodată cadrul propice să-l împlementăm. Ei bine, în tot acest context negativ creat de pandemie, am găsit și această perspectivă pozitivă de a încerca un proiect mic, cu acces pe bilete, într-un spațiu care are un potențial fantastic și care se potrivește bine cu muzica jazz și cu publicul nostru. Vrem să vedem dinamica acestui eveniment, cât de complicat e să-l facem și, abia după ce încercăm o dată, vom avea suficiente informații pentru a-l scala și a-l planifica la un nivel optim. Noi chiar sperăm să păstrăm acest eveniment în paralel cu Jazz in the Park-ul cu care am obișnuit lumea și suntem convinși că cele două se vor completa frumos. Am zis de la început că e important să maximizăm cumva acest timp furat de pandemie și credem că Tiny Version se va dovedi un produs de succes, conceput într-o situație critică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Până atunci însă, ne bucurăm că putem da măcar unei părți mici a publicului nostru o mică mostră de normalitate. O să fie frumos și sperăm din suflet ca biletele să se epuizeze cât de repede. Avem parte de multă susținere, atât din partea unor autorități, cât și de la unii parteneri privați, furnizori și artiști apropiați. Energia evenimentului va fi bună, chiar dacă trebuie să purtăm măști. Vă așteptăm!’’, a precizat Alin Vaida, directorul festivalului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  BILETE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru a participa la Jazz in the Park – Tiny Version doritorii vor trebui să-și achiziționeze bilete sau abonamente exclusiv online de pe www.entertix.ro. Excepție fac copiii sub 7 ani, care au acces gratuit în festival, dar trebuie să fie însoțiți de unul sau doi adulți posesori ai unui bilet individual sau combo valabil pentru ziua respectivă. Accesul copiilor peste 7 ani este permis în baza unui bilet valabil și doar dacă sunt însoțiți de un adult.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prețurile biletelor sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Bilet individual: 40 lei/zi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Abonament individual: 100 lei/3 zile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Bilet dublu: 70 lei zi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Abonament dublu: 180 lei/3 zile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai multe informații despre achiziționarea sau returnarea biletelor se găsesc aici: https://bit.ly/34ESofx

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ’’Cred că e de la sine înțeles că siguranța oamenilor care ne trec pragul este pe primul loc; de aici și capacitatea evenimentului și toate măsurile aferente. Respectăm toate regulile situației în care ne aflăm, am ținut cont de restricții și recomandări în concepere și planificare, dar o facem într-un mod cât se poate de natural. Ne-am mulat foarte tare pe locul de desfășurare a evenimentului nostru Parcul Etnografic, ne-am folosit de toate punctele lui forte lui și tocmai din acest motiv Jazz in the Park – Tiny Version o să fie un eveniment aparte în perioada aceasta. Chiar dacă o să zâmbim pe sub măști și o să stăm la distanță legală unul de celălalt, serile în acest loc o să readucă în aer vibe-ul fratelui mai mare, Jazz in the Park’’, a spus Denisa Dan, project manager Jazz in the Park – Tiny Version.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  MĂSURI DE SIGURANȚĂ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tiny Version se va desfășura în conformitate cu reglementările în vigoare și pe baza unor reguli și măsuri speciale de precauții:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Pentru siguranța tuturor celor prezenți, la intrarea în incintă se va efectua un triaj observațional și nu va fi permis accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – În momentul sosirii, participanților li se va măsura în mod obligatoriu temperatura corporală. Persoanele care refuză verificarea temperaturii sau a căror temperatură depășește 37,3 grade Celsius nu vor avea acces în perimetrul evenimentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Purtarea măștii va fi obligatorie pe tot parcursul evenimentului. Pentru a oferi o protecție eficace, masca trebuie să acopere gura și nasul. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Organizatorii vor pune la dispoziția participanților soluții dezinfectante la intrarea în spațiile de desfășurare a evenimentelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – În funcție de tipul biletului, fiecare persoană/grup de persoane va primi la intrarea în Parcul Etnografic o rogojină. Aceasta va putea fi așezată doar în zona special marcată de organizatori, cu respectarea distanței de siguranță între participanți de 2 metri. Rogojinele nu vor putea fi mutate pe parcursul evenimentelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Respectarea distanțării de minimum 1,5 metri între persoane, respectiv de 2 metri între rogojini, va fi obligatorie de la intrarea în incinta evenimentului și până la părăsirea locului unde se desfășoară evenimentul. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Din motive de siguranță și pentru a putea parcurge procedurile de intrare în timp util, accesul la eveniment începe cu 60 de minute înainte de începerea primului concert și se va face etapizat.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai multe informații despre măsurile de siguranță luate se găsesc aici: https://bit.ly/3grMqk6

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Programul ediției poate fi găsit atât pe pagina de Facebook Jazz in the Park: facebook.com/jazzintheparkromania, cât și pe site-ul festivalului: www.jazzinthepark.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ediția Jazz in the Park – Tiny Version este organizată de Fapte și susținută de Primăria Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  investitorii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prețul  apartamentelor de vânzare din Cluj  în luna iulie este într-o ușoară scădere față de nivelul lunii precedente, indicele Blitz la nivelul orașului pentru acest tip de tranzacții fiind în coborâre cu 3.58%, până la valoarea de 1615 euro. Această valoare reprezintă media valorilor pe metru pătrat din prețurile cerute la vânzare, la nivelul apartamentelor din Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vechile cartiere dau tonul scăderilor prețurilor de vânzare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În special în rândul cartierelor ”tradiționale” s-a resimțit această scădere a prețurilor cerute pentru apartamentele de vânzare. Cartierul Grigorescu marchează cea mai abruptă evoluție cu o scădere de 13.3%, până la valoarea de 1446 euro/mp. Evoluții similare în scădere, dar nu atât de marcante, s-au înregistrat în cartierele Mănăștur, cu o coborâre a indicelui de 9.76% până la valoarea de 1340 euro/mp și în cartierul Mărăști, cu o scădere de 6.67% ajungând la valoarea de 1596 euro/mp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Zona centrală marchează și ea o scădere modestă, de 1.06%, apartamentele de vânzare din această zonă ajungând la valoarea de 1966 euro/mp. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Specialiștii Blitz raportează aceste scăderi la faptul că în aceste cartiere au manifestat o tendință de creștere graduală de mai multe luni, iar acum intervin niște corecții firești, deoarece proprietarii simt presiunea de a vinde proprietățile și arată mai multă flexibilitate și deschidere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe de altă parte, s-au remarcat mici creșteri în alte cartiere, spre exemplu în Plopilor la apartamente de vânzare, cu o evoluție pozitivă de 3.59%, indicele Blitz ajungând la valoarea de 2116 euro/mp pentru apartamente de vânzare. Evoluții mai reduse au fost în cartierele Iris, cu o creștere de 1.39%, până la valoarea de 1390 euro/mp, și Zorilor, cu 0.96% evoluție pozitivă, la 1689 euro/mp valoare medie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În Florești prețurile au rămas relativ neschimbate în ultimele 3 luni, în jurul unei valori medii de 936 euro/mp, această zonă fiind în continuare extrem de atractivă, atât ca preț mediu, cât și ca volum de oferte prezente pe piață.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Chiriile sunt în ușoară creștere, pe fondul unei stagnări a cererilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Piața apartamentelor de închiriat cunoaște o stagnare, atât ca dinamică a cererilor, cât și a prețurilor, remarcându-se o ușoară creștere medie, la nivelul orașului, de 4.07%. Astfel, valoarea medie a unei chirii pentru un apartament în Cluj-Napoca a ajuns la valoarea de 379 euro/lună. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Evoluții mai semnificative au avut loc în cartierele Plopilor și Mănăștur, cu scăderi de la 474 la 429 valoare medie a chiriei pe lună pentru un apartament, respectiv de la 336 la 319 euro pe lună pentru un apartament de închiriat. Tot o ușoară scădere, de 3%, se remarcă și în Florești, unde valoarea medie a unei chirii a ajuns la 259 euro/lună, de la 266 în luna precedentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Creșteri mai mari la chirii în Cluj s-au remarcat în cartierele Bună Ziua, cu o evoluție de la 422 la 445 euro/lună pentru un apartament, în Grigorescu, cu chirii în urcare de la 323 la 361 euro/lună, iar în Iris, chiria medie cerută în iulie fiind de 359 euro, față de 322 în luna precedentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Specialiștii Blitz sunt de părere că este în continuare o piață atractivă pentru potențialii chiriași, valorile chiriilor fiind în continuare semnificativ sub cele înregistrate la începutul anului, sau la finalul anului trecut. De asemenea, în funcție de evoluția situației anului școlar și universitar, e posibil sa existe o creștere a cererilor în ultimul trimestru, de aceea potențialii chiriași sunt sfătuiți să profite de prețurile încă avantajoase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Indicele Blitz reprezintă un instrument statistic ce oferă informații cu privire la media prețurilor publice pentru apartamentele de vânzare din Cluj și din vecinătăți, exprimată în euro/mp. În orice moment poți analiza piața imobiliară din Cluj din perspectiva prețurilor medii publice ale diferitelor tipuri de proprietăți de vânzare sau de închiriat din baza de date Blitz compusă din mii de oferte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cooperarea economică ungaro-chineză trebuie relansată cât mai curând posibil, iar pentru aceasta există voinţă politică de ambele părţi, a declarat, luni, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la conferinţa de presă online în care a vorbit despre călătoria sa în China. Importanţa vizitei este evidenţiată şi de faptul că întâlnirea tete-a-tete a celor doi miniştri de externe, programată iniţial doar pentru o jumătate de oră, a durat peste o oră şi jumătate, după care a mai urmat şi o întrevedere în plen.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cadrul conferinţei de presă susţinută de cei doi miniştri de externe, Péter Szijjártó a subliniat că Ungaria şi China acordă o importanţă deosebită acestei cooperări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministrul ungar de externe a mulţumit guvernului chinez pentru colaborarea în timpul epidemiei de coronavirus. 185 de aeronave au transportat echipamente medicale din China, în Ungaria, peste 90 de milioane de măşti, 40 de milioane de combinezoane de protecţie şi 800 000 de medicamente au fost necesare pentru a combate cu succes primul val al pandemiei, a amintit Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Politicianul din Ungaria a subliniat că principalul subiect al discuţiei actuale a fost calendarul reluării cooperării economice dintre China şi Ungaria. În prezent, ca importanţă, China a devenit a doua sursă de importuri pentru economia ungară, iar până acum companiile chineze au investit peste 5 miliarde de dolari în Ungaria, astfel că, din punct de vedere al viitorului economiei ungare, cooperarea economică bilaterală este important să revină cât mai curând posibil la nivelul dinamicii vechi, a explicat ministrul ungar de externe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Péter Szijjártó a declarat că există voinţă politică de ambele părţi pentru relansarea cooperării economice dintre Ungaria şi China, prin urmare, a fost prezentat un calendar relevant pentru aceasta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acesta a explicat că s-au înţeles în privinţa extinderii în continuare a cooperării financiare. Un acord privind schimbul valutar a fost deja încheiat între Banca Naţională a Ungariei şi Banca Centrală Chineză şi există planuri de extindere a acestuia de ambele părţi. În situaţia actuală nesigură, toate acestea pot contribui în mare măsură la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, a opinat ministrul ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acesta a menţionat că trei dintre cele patru mari bănci chineze operează deja în Ungaria şi se pregătesc să funcţioneze. Lor li se va alătura Banca Chineză de Dezvoltare care va deschide în curand o reprezentanţă la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Şeful diplomaţiei ungare a menţionat că vor continua în Ungaria investiţiile chineze din domeniul high-tech, care sunt extrem de importante pentru economia ungară. Compania chimică Wanhua va investi, în următorii cinci ani, 300 de miliarde de forinţi (854,4 milioane euro) în Ungaria, a adăugat acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Politicianul a vorbit şi despre un acord cu una dintre cele mai importante companii de calculatoare din lume pentru a înfiinţa prima unitate de producţie europeană în Ungaria. În plus, continuă negocierile cu cele mai mari companii chineze din industria automobilelor electrice pentru noi investiţii în Ungaria, a precizat ministrul ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Politicianul ungar a vorbit şi despre faptul că au început lucrările de modernizare a liniei de cale ferată dintre Budapesta şi Belgrad şi a fost reluat transportul feroviar de marfă între Chongqing şi Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a subliniat că omologul său din Ungaria este primul ministru european de externe care a vizitat China după situaţia cauzată de epidemia de coronavirus. Vizita reprezintă o importanţă deosebită în ce priveşte restabilirea cooperării, a concluzionat acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Politicianul chinez a mai declarat că Ungaria şi China se consideră reciproc parteneri importanţi, se angajează să consolideze şi să extindă cooperarea şi să dezvolte o cooperare reciproc avantajoasă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Primele 7 luni ale anului s-au remarcat prin episoade de volatilitate accentuata, in special la finalul primului trimestru, pentru ca apoi piata sa isi recastige echilibrul. In mod traditional, lunile de vara sunt mai calme din punct de vedere al volatilitatii experimentate de piata locala de capital, iar luna iulie nu a facut exceptie de la acest trend. Per ansamblu, tranzactiile realizate cu toate tipurile de instrumene financiare tranzactionate la BVB au totalizat in primele 7 luni ale anului 6,67 miliarde lei, echivalentul a 1,38 miliarde euro, ceea ce inseamna o crestere de 5% comparativ cu perioada similara a anului precedent. Segmentul actiunilor a dominat tranzactiile din piata, cu un total de 6,19 miliarde de lei, sau 1,28 miliarde euro, in crestere usoara cu 0,35% fata de primele 7 luni ale anului anterior. Valoarea medie zilnica de tranzactionare a fost aproape de nivelul de 9 milioane de euro in perioada ianuarie-iulie 2020, un plus de 0,35% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Pietele de capital din Uniunea Europeana se afla, in majoritatea lor, sub nivelul maximelor atinse la inceputul anului. Piata romaneasca se afla in aceeasi situatie, iar acum a intrat intr-o zona de consolidare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Noile oferte de stimuli fiscali, alaturi de perspectiva imbunatatirii starii de sanatate publica la nivel international, pot influenta semnificativ evolutia pietelor de capital. In ceea ce priveste lucrurile pe care le putem influenta noi la nivel local in piata de capital, primim semnale de la nivelul comunitatii investitionale ca tot mai multi romani sunt mai aproape de bursa si devin investitori. Deschiderea de conturi online, pentru care am si premiat la ceremonia din iulie brokerii care au acest sistem implementat, este o facilitate de care publicul roman avea nevoie cu atat mai mult in acest context. Digitalizarea este pilonul strategic de dezvoltare a bursei si a fost extrem de bine scos in evidenta de actuala situatie: online devine „noul normal” si in piata de capital,” a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Investitorii de pe plan local asteapta finalul sezonului de raportari financiare pentru a putea avea o imagine mai clara asupra evolutiei companiilor listate, iar datele aferente trimestrului al doilea sunt relevante pentru o mai buna perspectiva privind impactul pandemiei asupra businessurilor. Este important sa avem incredere in companiile romanesti si in capacitatea lor de a gestiona riscurile si de a identifica oportunitatile in contextul actual,” a afirmat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  In ceea ce priveste demersul privind dezvoltarea infrastructurii pietei de capital care sa permita, printre altele, relansarea pietei derivatelor, Grupul Bursa de Valori Bucuresti prin intermediul CCP.RO BUCHAREST S.A. a semnat cu Cassa di Compensazione e Garanzia (CC&G), unul dintre liderii de servicii post-tranzactionare si parte a London Stock Exchange Group (LSEG), acordul prin care CC&G va oferi atat consultanta privind stabilirea Contrapartii Centrale in Romania, cat si asistenta tehnologica specifica serviciilor de compensare si management al riscului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „De asemenea, in iulie, am facut un pas important pentru Contrapartea Centrala, un proiect de referinta cu beneficii pentru intreaga comunitate financiara din Romania, si am semnat contractul prin care serviciile specifice CCP vor fi oferite de CC&G, parte a grupului London Stock Exchange,” a precizat Adrian Tanase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pandemia a afectat grav întreprinderile micro, mici și mijlocii (ÎMMM), iar odată cu ele și mii de familii din Moldova, care și-au pierdut locurile de muncă și mijloacele de trai. Or, ÎMMM-urile reprezintă peste 95 la sută din afacerile private din țară și peste 60 la sută din populație este angajată în cadrul acestor întreprinderi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ÎMMM-urile aduc cea mai mare contribuție la crearea de locuri de muncă, dar s-au dovedit a fi și cele mai vulnerabile la crize, indiferent de dimensiunea, sectorul, cifra de afaceri sau locația lor. O cercetare de evaluare a impactului COVID-19 asupra ÎMMM-urilor și a necesităților acestora, efectuată recent de PNUD Moldova la nivel local, reflectă o realitate sumbră: 1/3 dintre companii au rezerve de capital/lichidități care ar putea acoperi cel mult trei luni din operațiunile acestora, doar 12% au acces la surse externe de finanțare, iar 50% nu au proceduri interne adecvate pentru gestionarea situațiilor de criză. Toate acestea sunt amplificate de nivelul redus al cunoștințelor juridice și calitatea contractelor încheiate cu partenerii, precum și de diversitatea redusă a clienților și accesul limitat sau inexistent la piețele interne și externe. Accesul la informații și sprijin pentru îmbunătățirea abilităților sau restructurarea companiei în condițiile crizei COVID-19 sunt, de asemenea, o problemă pentru multe întreprinderi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Întreprinderile exportatoare – printre cele mai afectate de pandemie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Criza provocată de pandemie a lovit grav și în întreprinderile exportatoare. Potrivit Nataliei Calenic, vicepreședinta Camerei de Comerț și Industrie din Chișinău, la acest moment este greu de estimat care ar fi exact impactul crizei asupra exportatorilor, însă cert e că scăderea cererii externe, dar și criza materiei prime a determinat majoritatea companiilor de pe ambele maluri ale Nistrului să-și suspende total exporturile sau să le reducă semnificativ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Datele Biroului Național de Statistică arată că în primele trei luni ale anului 2020, din cauza scăderii cererii în țările afectate de COVID-19, volumul de mărfuri comercializate pe piețele externe din Republica Moldova, malul drept, a scăzut cu 7,9%. Un impact mai mare se constată în ramurile exportatoare: fabricarea de piese pentru autovehicule și motoare, fabricarea de fire și cabluri, dispozitivelor de conexiune pentru acestea, precum și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și a produselor textile, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conform unui studiu efectuat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” cu sprijinul financiar al Suediei în cadrul proiectului PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), schimburile comerciale de export de pe malul stâng al Nistrului și comerțul intern cu malul drept au intrat în zona valorilor negative, fiind în ianuarie-mai 2020 cu 9% sub nivelul de referință al anului precedent, ca urmare a efectelor pandemiei, inclusiv a măsurilor luate pentru evitarea răspândirii COVID-19. În general, pe parcursul a primelor cinci luni, valoarea totală a cifrei de afaceri în schimburile comerciale dintre ambele maluri și exporturi a scăzut cu 13,6%, iar livrările pe malul drept s-au diminuat drastic pentru majoritatea grupurilor de produse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pachet de sprijin imediat pentru IMMM-urile de pe ambele maluri ale Nistrului 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ca răspuns la provocările cu care se confruntă ÎMMM-urile de pe ambele maluri ale Nistrului, PNUD Moldova, cu susținerea financiară a Suediei, a lansat o serie de master-class-uri pentru exportatori, care sunt organizate în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din Chișinău și Tiraspol, în cadrul Academiei Exportatorului. Inițiativa prevede o serie de instruiri, transfer de experiență și ghidare online pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru ca aceștia să-și adapteze afacerile la noile realități, să-și găsească noi nișe pe piață și să identifice soluții alternative de aprovizionare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aceste master-classuri contribuie la susținerea companiilor de pe ambele maluri în vederea diversificării, adaptării și creării de modele și produse de afaceri mai rezistente și mai incluzive și sporirea competitivității pentru a accesa piețele externe. Tematicile instruirilor online răspund la necesitățile imediate ale producătorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, identificate în cadrul unei cercetări de evaluare a impactului COVID-19 asupra ÎMMM-urilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Răspuns la criză pandemică: ne adaptăm și devenim mai puternici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Participanții au fost foarte activi la toate evenimentele online, au adresat întrebări și au împărtășit din experiența lor de dezvoltare a afacerii în condiții de criză. Ne bucurăm că datorită sprijinului oferit de Suedia, PNUD și Camera de Comerț și Industrie, companiile de pe ambele maluri ale Nistrului devin mai competitive și mai bine informate în domeniul exportului și vor putea face față noilor provocări”, susține Natalia Calenic, vicepreședinta Camerei de Comerț și Industrie din Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Printre subiectele abordate în cadrul master class-urilor sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Certificarea sistemului de management al întreprinderii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Identificarea canalelor de distribuție pe piața locală și externă în condițiile crizei pandemice
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Digitalizarea afacerii și vânzările online
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Bazele legale pentru tranzacțiile online
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Procedurile vamale în operațiunile de import-export
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Contractarea internațională și operarea cu INCOTERMS 2020
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Indicații geografice și probleme legate de proprietatea intelectuală
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Strategii de accesare a pieței UE. Identificarea de nișe noi în contextul COVID 19
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Comerț internațional post-carantină: experiență practică a antreprenorilor din țările Uniunii Europene

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ghidați de experți notorii în diverse domenii ale economiei, formatori și antreprenori cu experiență din Belgia, Franța, Germania, Cehia, România și Bulgaria, peste 500 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului au învățat până acum să valorifice schimbările rezultate în urma crizei COVID-19 și să se adapteze la noile realități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Orice criză e o radiografie care scoate în evidență părțile slabe ale companiei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Inovația și capacitatea de adaptare rapidă la noile condiții sunt elementele indispensabile pentru dezvoltarea durabilă a unei afaceri. Orice criză, precum este și cea provocată de noul coronavirus, este o radiografie care scoate în evidență părțile slabe ale unei companii. De aceea, criza trebuie folosită ca o șansă de reinventare a afacerii, de sporire a competențelor și de lansare a unor noi produse, care pot fi oferite în actualele condiții”, a menționat Vladimir Imbirovski, directorul general al companiei „Santino-Service” SRL, specializată în producerea articolelor din materiale plastice. În cadrul unei sesiuni online, el a împărtășit din experiența sa de exportator de succes, a povestit despre practica sa de vânzare prin intermediul resurselor online, cum ar fi Amazon, dar și despre măsurile întreprinse pentru a-și adapta afacerea în perioada pandemiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    COVID-19 – un șut care ne-a determinat să ne reinventăm”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Maria Pleșca a participat la toate master class-urile organizate până acum. Este co-fondatoarea și administratoarea unei companii din Chișinău, care produce uniforme și îmbrăcăminte de protecție și care face primii pași pentru a-și extinde activitatea pe noi piețe. „Criza generată de COVID-19 a fost ca un șut care ne-a determinat să ne reinventăm. Cine nu reușește să se adapteze acum nu mai are nici o șansă de a reuși în afaceri – este principala lecție pe care am învățat-o. Ca să putem face față noilor cerințe, am apelat la sfatul specialiștilor din cadrul acestor master class-uri. A fost extrem de util, pentru că am identificat noi perspective, ne-am familiarizat cu noile tendințe din domeniul comerțului internațional și am aflat despre noutățile legislative ce țin de operațiunile de import-export”, susține antreprenoarea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit ei, exemplele prezentate în cadrul sesiunilor online demonstrează că în pofida pandemiei sunt multe oportunități care pot fi folosite pentru dezvoltarea afacerii. Prima este digitalizarea procesului de afaceri, altfel spus comerțul electronic. „Acest aspect merită a fi luat în considerare, deoarece marketingul este tot mai mult pe online, iar dacă vrei să găsești noi piețe de desfacere o poți face tot cu ajutorul internetului, deschizând un magazin online. Digitalizarea unei companii înseamnă și gestionarea mai eficientă a tuturor proceselor din firmă datorită capacității mari de analiză și date colectate”, consideră Maria Pleșca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Am fost ajutați să sporim potențialul inovativ al afacerii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Inna Linnic, directoarea unei companii de producere a pâinii și a produselor de panificație precoapte și congelate din orașul Tiraspol, susține că master class-urile au fost ca și un ghid pentru depășirea consecințelor crizei pandemice. „Am obținut mai multe sfaturi și informații utile care ne vor ajuta să sporim potențialul inovativ al afacerii noastre, să ne adaptăm și să facem primii pași către piețele externe. O companie tânără precum este a noastră trebuie să cunoască strategiile de identificare a pieței și anumite date precum dimensiunea și structura acesteia, cine sunt potențialii clienți și competitori”, susține antreprenoarea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Asistența oferită de PNUD pentru recuperarea afacerilor locale de pe ambele maluri ale Nistrului este una complexă. Conform studiului efectuat de IDIS în cadrul proiectului PNUD/AdTrade, în 2020 tendințele de diminuare a comerțului internațional vor continua și se vor accentua datorită impactului pandemiei COVID-19 asupra activității economice din regiune, reducerii producției în agricultură, impuneri restricțiilor la exportul cerealelor și încetinirea activității economice în unele state-destinații ale exporturilor din regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ajutor concret pentru situații imprevizibile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „În acest context, PNUD va sprijini în continuare aproximativ 100 de ÎMMM-uri din Moldova prin lansarea dedicată a programelor de granturi pentru sprijinirea afacerilor, cu accent pe îmbunătățirea rezistenței companiilor la crize, prin creșterea accesului acestora la tehnologii și echipamente, infrastructură și piețe și prin promovarea competenței financiare și juridice”, susține Olesea Cazacu, coordonatoare de programe, PNUD Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Asistența oferită de PNUD va fi direcționată, de asemenea, și pe dezvoltarea de contacte B2B, dezvoltarea de afaceri și servicii de consultanță, digitalizarea proceselor, precum și facilitarea accesului direct la piețe, inclusiv prin creșterea capacității de asociere a micilor producători de pe ambele maluri ale Nistrului pentru a dezvolta oferte colective de export și a le promova eficient pe piețele țintă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    PNUD contribuie și la alte proiecte de sprijin ale IMM-urilor, așa cum este Programului Național Startup Moldova – un proiect complex de transformare digitală a IMM-urilor IT și non-IT, dezvoltat cu susținerea USAID și Suedia, împreună cu Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Moldova IT Park, PNUD și Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM). Prin intermediul programului va fi oferit suport pentru cel puțin 40 de afaceri mici și mijlocii sub formă de servicii și soluții de automatizare, servicii de digitalizare, acces la consultanță în domeniul legal și fiscal, consiliere în comerțul electronic, dar și soluții integrate pentru automatizarea proceselor de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Toate aceste măsuri urmează să răspundă necesităților ÎMMM-urilor ca urmare a crizei provocate de pandemie și să le ajute să se adapteze la noile cerințe, păstrându-și rolul lor esențial în crearea locurilor de muncă și creșterea durabilă a economiei țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      marketing

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul „SMART InfoBioNano4Health&Innovation” propus de UBB în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca, planificat cu un buget de 45 milioane EURO, a ocupat primul loc în competiția pentru definirea specializării inteligente RIS3 în regiunea Nord-Vest. Scopul competiției a fost acela de a identifica specializarea inteligentă şi de a o sprijini pentru a fi implementată cu succes în perioada 2021-2027.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Într-o lume tot mai globalizată și/sau interacționistă, România are nevoie de avantaje competitive (poli de excelență/competitivitate) pentru a evita situația în care devine o „colonie” științifică, tehnologică și culturală. Pentru a-și dezvolta competitivitatea la nivel internațional, România trebuie să-și creeze structuri academice-magnet de prestigiu, cu vizibilitate și impact internațional deja confirmate, conectate puternic cu mediul socio-economic național și internațional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      UBB reprezintă cea mai mare comunitate academică din țară, iar clasamentele internaționale ale universităților o arată ca fiind unul dintre cei mai performanți contributori la cunoaștere din Europa Centrală și de Est. Cu acest profil, UBB a fost invitată și acceptată în GUILD, organizația europeană a unora dintre cele mai relevante universități europene world-class (research-intensive).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pornind de la aceste nevoi și de la aceste premise, UBB va dezvolta o structură academică magnet – Plaforma UBB STEM+: InfoBioNano4Health -, în logica specializării inteligente, care să funcționeze ca o platformă cu posibilitatea de extindere în logica rețelelor (networks) în Cluj-Napoca, Transilvania, România și chiar la nivelul Uniunii Europene (UE). Platforma va fi integrată bidirecțional cu mediul socio-economic clujean, constituind un pol de competitivitate paneuropean, cu impact benefic la nivel local, regional, național și internațional. InfoBioNano4Health reprezintă domeniile în care UBB are avantaje competitive, confirmate prin poziționări foarte bune în rankingurile internaționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      UBB este unul dintre actorii academici din țară capabili nu doar să disemineze eficient cunoșterea generată de altii (prin educație de calitate) și să o utilizeze pragmatic (prin transfer creativ către societate/mediul socio-economic), ci și să genereze cunoaștere de excelență cu avantaje competitive. Așadar, UBB are forța și datoria de a genera un pol academic paneuropean în Cluj-Napoca, concentrându-și resursele academice proprii în logica STEM+ și conectându-le apoi cu alte zone academice și socio-economice (inclusiv în extensiile UBB). Într-adevăr, prin acest proiect UBB va crea un pol academic cu anvergură paneuropeană focalizat pe InfoBioNano4Health, incluzând și industrii creative, cu impact pozitiv asupra competitivității Clujului, a Transilvaniei, a țării și a UE. INFO (ex. tehnologia informației/inteligența artificială-robotică/conectivitate «physical-cyber») este deja un brand pentru UBB, mediul academic clujean și oraș, BIONANO integrează inovativ științele vieții și cele ale naturii din UBB și cu alți actori academici din Cluj-Napoca, iar HEALTH, înțeles în sens larg (incluzând sănătatea mediului), este un alt brand al UBB și al mediului universitar clujean mai general”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește capacitatea de integrare și dezvoltare cumulativă a Platformei, rectorul UBB adaugă că „această specializare inteligentă va defini profilul Clujului în anii care vin și trebuie să se coordoneze eficient cu alți poli paneuropeni din România (ex. «Laserul de la Măgurele»), pentru a oferi țării avantaje competitive în lumea tot mai globalizată. Platforma este flexibilă ca dezvoltare, în funcție de noi interese și resurse, iar aici relația specială o văd cu celelalte universități clujene din cadrul Uniunii Universităților Clujene și/sau cu alți actori academici din Cluj-Napoca/Transilvania. Prin proiecte comune sau prin proiecte individuale subsumate acestui brand putem genera dezvoltări cumulative ale Platformei, cu impact major la nivel național și internațional; spre exemplu, așa cum am anunțat deja, UBB și-a dezvoltat recent o astfel de platformă specifică de sănătatea mediului sub acest brand mai general”. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La rândul său, referindu-se la acest demers, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat că „Primăria este partener și susține proiectele care consolidează avantajul competitiv al Clujului în materie de cercetare,  dezvoltare,  inovare și IT”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Primul muzeu din România dedicat curentului Art Nouveau a fost inaugurat joi, 19 august, în prezența mai multor invitați speciali. După un amplu proiect de restaurare menit să îi redea frumusețea și gloria de altădată, Casa Darvas – La Roche se deschide începând de azi şi pentru marele public.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sub-secție a Muzeului orașului Oradea, Muzeul Art Nouveau este găzduit de clădirea Casei Darvas – La Roche, în care se regăsesc expoziții dedicate interioarelor orădene „La Belle Époque”, proiecții de tip video mapping, dar și spații pentru ateliere de manufactură ale artiștilor locali, săli de conferință și spații pentru evenimente. Grădina casei reprezintă o oază de calm în inima orașului și un spațiu intim, potrivit pentru evenimente culturale sau private.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Evenimentul de inaugurare a fost moderat de Angela Lupșea, directorul Muzeului Orașului Oradea – Complex Cultural, cea care s-a și ocupat de amenajarea muzeală a Casei Darvas – La Roche. La eveniment au fost prezenți Macrina Oproiu – muzeograf-şef la Muzeul Peleș, Alexandru Chituță – director de marketing al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Iulia Gorneanu – curatorul expoziției de ținute și acesorii „La Belle Époque” și alți invitați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Din partea Primăriei Oradea au participat viceprimarii Mircea Mălan și Florin Birta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Casa Darvas-La Roche, reabilitată din fonduri europene

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În deschiderea evenimentului, viceprimarul Mircea Mălan s-a adresat celor prezenți: „Avem toate motivele să fim foarte mândri că, la finalul acestui proiect, care a presupus un efort complex, orașul nostru se poate bucura de această bijuterie arhitectonică, Casa Darvas – La Roche, reabilitată la un nivel de calitate foarte bun. Doresc să aduc mulțumiri tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect: d-nei Simon Judith, moștenitoarea familiei care a deținut acest imobil și care a cedat orașului apartamentul pe care îl avea în proprietate, mulțumesc de asemenea familiei Vidican, mulțumesc colegilor din Primăria Oradea, firmei Constructorul Sălard care a lucrat la reabilitarea acestui imobil și tuturor celor care și-au adus contribuția pentru rezultatul pe care îl vedem acum”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Casa Darvas – La Roche, o clădire emblematică, cu vitralii impresionante, este una dintre cele mai de preţ bijuterii arhitectonice ale oraşului Oradea, fiind construită între anii 1909 şi 1912 de către fraţii László şi József Vágó în stil Art Nouveau – Secession.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Situată pe strada Iosif Vulcan, la nr. 11, cocheta clădire este unică prin frumuseţea şi modernitatea sa, putând sta alături de cele mai originale creaţii arhitecturale europene de la începutul secolului XX. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul de restaurare a Casei Darvas – La Roche în vederea valorificării patrimoniului cultural Secession a început în ianuarie 2018, lucrările fiind finanțate din fonduri europene. Valoarea contractului de execuție a fost de 5.704.198.01 lei (cu TVA), iar executantul lucrărilor de restaurare este SC Constructorul Sălard SRL.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      După ce lucrările de reabilitare a imobilului au fost finalizate, Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural a început procesul de amenajare a spațiului muzeal, pentru a putea deschide Secția Muzeală Art Nouveau.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Amenajarea muzeului Art Nouveau, sub atenta supraveghere a Muzeului Peleș

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La rândul său, viceprimarul Florin Birta a precizat: „Îi mulțumesc doamnei Angela Lupșea pentru tot efortul depus în amenajarea muzeală a Casei Darvas – La Roche. Toată amenajarea acestui muzeu s-a făcut sub atenta supraveghere a Muzeului Peleș. Mulțumesc cu această ocazie doamnei Macrina Oproiu – muzeograf-șef la Muzeul Peleș pentru implicare, pentru susținerea pe care ne-a acordat-o și pentru prezenţa sa alături de noi. De asemenea, nu pot să nu mulțumesc cu această ocazie comunității evreiești pentru patrimoniul cultural deosebit lăsat orașului nostru. Muzeul Art Nouveau este primul muzeu de acest fel din România și reprezintă a doua sub-secție a Muzeului Orașului Oradea, după Muzeul Istoriei Evreilor, care a fost deschis în Sinagoga de pe str. Primăriei. Ne dorim în continuare și deschiderea Muzeului Francmasoneriei, proiect de care se va ocupa tot Muzeul Orașului Oradea, astfel încât zestrea muzeală a orașului să devină din ce în ce mai bogată.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      D-na Macrina Oproiu – muzeograf-şef la Muzeul Peleș a completat: „Nu întâmplător se deschide la Oradea primul muzeu Art Nouveau din România, pentru că Oradea este un oraș încărcat de istorie, cu un potențial cultural și arhitectural extraordinar, care așa cum se vede este valorificat la maximum în ultimul deceniu și care confirmă încă o dată sintagmă că omul sfințește locul”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Expoziția muzeală dedicată interioarelor orădene „La Belle Époque” reconstituie mediul ambiental burghez din Oradea. Obiectele (mobilierul, obiectele decorative, documente) prezente în cadrul expoziției au fost caracteristice locuințelor burgheze în vilele și palatele construite în stil Art Nouveau.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Câteva dintre încăperile principale ale Casei Darvas – La Roche, amenajate din perspectiva muzeală și a obiceiurilor vremii sunt: sufrageria, salonul domnilor, salonul doamnelor, dormitorul, camera servitoarei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Muzeul Art Nouveau se deschide publicului azi, 20 august și va avea program de marți până duminică (cu excepția sărbătorilor legale). În perioada 1 aprilie – 31 octombrie, muzeul este deschis între orele 10:00 – 18:00 (ultima intrare la ora 17:00), iar în perioada 1 noiembrie – 31 martie, muzeul este deschis între orele 09:00 – 17:00 (ultima intrare la ora 16:00).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Datorită spațiului limitat și pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-COV-2, intrarea în Casa Darvas – La Roche se face din oră în oră (la oră fixă), vizitele având o durată de 45 minute. Vizitarea etajului se realizează cu distanțare socială, fiind permis accesul a maximum 15 persoane în același timp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Visul copilului – proiecție video mapping”, în premieră pentru România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În premieră pentru România, Muzeul Art Nouveau – Casa Darvas-La Roche Oradea deschide o expoziție de tipul proiecțiilor cu sunete și lumini (video mapping) care introduce privitorul în lumea imaginară a visului, în care elementele reale se întrepătrund cu cele fantastice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiecția „Visul copilului – proiecție video mapping” realizată în colaborare cu Mindscape Studio urmărește etapele unui vis de copil, de la lăsarea nopții până la următorul răsărit. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, cei care vor trece pragul muzeului vor putea cunoaște istoria orașului prin intermediul unui panou interactiv, care atunci când este atins, declanșează o serie de animații video care augmentează zonele respective într-un mod inedit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Casa Darvas – La Roche a pregătit vizitatorilor și o expoziție inedită de nasturi, expoziție pe care vizitatorii o găsesc în „Camera servitoarei”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Încă din cele mai vechi vremuri, nasturii erau un accesoriu important, un simbol al statutului social. Azi nu se mai găsesc nasturi confecționați de micii meseriași. Ultimul atelier de confecționat nasturi din Oradea se găsea lângă Biserica cu Lună și a aparținut meșterului Támas Petru, care a lăsat moștenire această meserie și micul atelier fiicei sale, Szabo Agneta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        digital economy

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Antreprenorii români cu startup-uri IT se pot înscrie la competiția online Startup Spotlight 2020, unde pot câștiga un premiu de cel puțin 100.000 de euro, sub formă de investiție, și au ocazia să discute cu Marius Tîrcă, confondator al decacordului UiPath, Mădălina Seghete, de la Branch.io și alți oameni de afaceri de succes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Înscrierile se fac AICI, până pe 28 septembrie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Startup-urile selectate vor urma un program de 2 luni, începând cu data de 5 octombrie 2020. Timp de 4 ore pe săptămână, antreprenorii startup vor participa la sesiuni online de pitching, și întâlniri cu potențiali investitori și mentori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe lista de potențiali investitori se numără reprezentanți ai unor fonduri de capital de risc importante, ca Accel, Atomico, Seedcamp, 500 Startups, Credo, Gapminder, TechAngels, Notion Capital, Early Bird Ventures.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, participanții vor putea învăța de la experți de top elemente esențiale pentru business: management de produs, user experience, dezvoltare de business, vânzări, managementul echipei, investiții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Startup Spotlight 2020 se va încheia cu un eveniment online Pitch Day, în care se va acorda un premiu de cel puțin 100.000 de euro, ca investiție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În mod normal, competiția avea loc anual în cadrul conferinței How to Web de la București, dar anul acesta, din cauza pandemiei coronavirus COVID-19, evenimentul nu mai are loc. În schimb, se organizează în continuare doar Startup Spotlight, numai în format online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        keez

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Patru din cinci directori generali se așteaptă ca munca de la distanță în companiile lor să continue pe termen lung, după ce au constat că temerile privind scăderea productivității în perioada de lockdown s-au dovedit nefondate, rezultă din raportul CEO Panel Survey realizat de PwC la nivel global, în perioada iunie-iulie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un sondaj anterior PwC, CFO Pulse, din luna aprilie arăta că aproape jumătate dintre directorii financiari se așteptau la scăderea productivității din cauza lipsei capacităților de lucru la distanță. Două luni mai târziu, acest procent a coborât la 26%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ”Directorii generali consideră că au trecut un test critic în ultimele luni și acum sunt pregătiți să valorifice tendințele durabile aduse de COVID-19. Noua normalitate a pus la încercare capacitatea companiilor de a-și desfășura activitățile fără ca angajații să călătorească, fără întâlniri în persoană și alte modalități de lucru ce păreau indispensabile și le-a impus să se adapteze pentru a avea o productivitate comparabilă sau mai mare. Cultura organizațională, specificul afacerii și investițiile în tehnologie au jucat și vor juca un rol foarte important în acest proces, unele activități devenind chiar mai eficiente. Pe viitor ne așteptăm ca multe companii să îmbine munca de de la distanță cu cea de la birou”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Două teme cheie au rezultat din răspunsurile date de directorii generali atunci când au fost întrebați despre prioritățile lor. Prima temă este intenția de a adopta mai mult digitalizarea în cadrul companiilor, fie prin automatizarea operațiunilor principale, fie adăugând produse și servicii digitale. Cea de-a doua temă cheie vizează dezvoltarea unei forțe de muncă mai flexibilă și mai implicată prin creșterea ponderii lucrătorilor la distanță și a celor contingenți, precum și prin programe de îmbunătățire a siguranței și sănătății.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În aceste condiții, tendințele generate de pandemia COVID-19 care vor continua sunt automatizarea, menționată de 76% dintre directorii generali, spațiile de birouri cu puțini angajați (61%), securizarea lanțurilor de aprovizionare (58%), contractele temporare (54%) și siguranța publică (50%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai mult pesimism privind evoluția economiei globale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ceea ce privește direcția economiei globale în următoarele 12 luni, directorii generali sunt mult mai pesimiști acum decât erau la sfârșitul anului 2019, doar 30% spunând că avansul economic se va îmbunătăți în anul următor. Și cu un motiv întemeiat: Banca Mondială prognozează că economia globală va scădea cu 5,2% în 2020, reprezentând cea mai profundă recesiune de la cel de-al Doilea Război Mondial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ca urmare, liderii de organizații se confruntă, de asemenea, cu incertitudini cu privire la propriile operațiuni, doar 15% indicând că sunt foarte încrezători în perspectivele de venituri ale organizației lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Despre sondaj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CEO Panel Survey este o extensie a sondajului anual global CEO Survey al PwC, fiind realizat în rândul a 699 directorii generali, dintre care 16% conduc organizații cu venituri de 1 miliard USD sau mai mult, 32% companii venituri între 101 milioane USD și 999 milioane USD și 40% cu  venituri de până la 100 milioane USD.op 100.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deoarece Republica Moldova este o parodie de stat, nici președintele său, Igor Dodon, nu este mai breaz. O caricatură de politician ambulantă, zilele trecute a dat din nou cu piciorul pe la Moscova, timp de două săptămâni vizitând de două ori capitala Federației Ruse. Ce caută Igor Dodon la Moscova, nu este greu de imaginat, chiar în cazul în care nu dispui de informații veridice, din prima sursă. Iar Igor Dodon s-a deplasat la Moscova, afirmă unele voci, deoarece a fost convocat, în calitate de elev repetent, la o școală gestionată de către anumite structuri inteligente. În sarcina cărora stă misiunea de a corecta unele deficiențe ale clientului, fie de ordin psihic, fie de altă natură, care nu dau bine unui politician. Îndeosebi dacă politicanul respectiv s-a angajat să promoveze interesele expansioniste, revanșarde, ale unui fost imperiu, dar s-a atestat că nu-i ajung facultăți mintale și nici capacități intelectuale. Despre latura morală a problemei nici nu este cazul să mai discutăm.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        După Strelka și Belka, Igor Dodon vrea și el să zboare, călare pe Sputnik

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Șeful statului moldovenesc a declarat că este gata, primul dintre moldoveni, să testeze vaccinul rusesc anti-Covid, Sputnik V. Într-o intervenție televizată, acesta a spus că se află ”la un sanatoriu, lângă Moscova, unde continui niște investigații pe care le-am început în luna martie. Fiind aici, am discutat cu partenerii din Federația Rusă despre vaccinul anti-Covid care a fost elaborat și este în procedura de testare. Am văzut că există mulți sceptici, atunci când am anunțat despre acest vaccin, de aceea, vreau să vă anunț că sunt gata să mă ofer ca primul dintre moldoveni pentru a testa vaccinul anti-Covid propus de Federația Rusă. Vreau să fac acest lucru pentru cetățeni, ca să ajungă cât mai repede în Republica Moldova.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru a înțelege ce-l leagă pe Igor Dodon de Strelka și Belka, două cățelușe, vom face o scurtă incursiune în secolul XX. Pe la mijlocul secolului trecut, rivalitatea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică atingea apogeul, concurența pentru explorarea spațiului cosmic fiind una acerbă. Prima etapă a competiției a fost câștigată de Uniunea Sovietică, care, în 19 august 1960, a lansat pe orbită nava cosmică Sputnik 5, având la bord doi câini, Belka şi Strelka, dar şi 40 de şoareci şi 2 şobolani. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor, au revenit în atmosferă, fiind într-o stare perfectă. Cele două căţele au participat chiar la o conferinţă de presă organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Igor Dodon – primul moldovean care va testa vaccinul anti-COVID. Cu cel contra prostiei cum rămâne?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe 20 august 2020, exact la trecerea a 60 de ani de la acel eveniment, Igor Dodon a imprimat o secvență video, în care anunța omenirea că vrea să testeze vaccinul rusesc anti-Covid ”Sputnik V”. Este o intenție salutară, chiar dacă unii insistă ca toți deputații socialiști să participe la procesul de testare, pentru un succes deplin al investigației. Privit mai mult ca o glumă, acest apel, adresat socialiștilor moldoveni, vine ca o reacție la caracterul nu doar profund antinațional al Partidului Socialiștior din Republica Moldova. Această formațiune promovează niște politici de te ia groaza, atât pe intern, cât și pe plan internațional. PSRM și liderul neoficial al acestei formațiuni, Igor Dodon, nu se sinchisesc să dialogheze cu cele mai imunde entități ale politicului internațional, precum, bunăoară, liderii Coreei de Nord. În timp ce toată lumea civilizată, inclusiv China și Rusia, impun sancțiuni și diverse măsuri contra liderilor regimului de la Phenian, șeful statului moldovenesc se laudă cu aprofundarea relațiilor bilaterale. „Am avut o întrevedere cu delegaţia din Republica Populară Democrată Coreeană, în frunte cu vicepreşedintele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc din Coreea, președintele comitetului pentru diplomație a parlamentului coreean, Li Su Yong, care se află în Moldova la invitația PSRM pentru a participa la cea de-a XX-a aniversare de la fondarea partidului. Coreea are un potențial enorm pentru dezvoltarea relațiilor comerciale, fiind interesată de mai multe categorii de produse agricole din R. Moldova, în special de vinurile moldovenești și în scurt timp primele partide de vin moldovenesc vor fi exportate, în premieră, în această direcție”, a scris Dodon, în iulie 2017, pe pagina sa de Facebook. Astăzi observăm că așa-zisa ”dezvoltare a relațiilor comerciale” dintre Moldova și Coreea de Nord nu este altceva decât o perdea de fum, fără de niciun conținut economic. Minciunile șefului statului moldovenesc ascund, la modul banal, nimicnicia unor dorințe nesăbuite de a se face văzut pe harta globului, nimeni dintre politicienii serioși ai lumii nedorind să-l trateze de la egal la egal. Precum nici președinții României sau Ucrainei nu au agreat ideea unor întrevederi bilaterale oficiale, arătându-i, și pe această cale, unde îi este locul – printre lacheii politicilor revizioniste ale elitei mosovite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Igor Dodon vrea să aducă Coreea de Nord la Chișinău, ca mod de viață și regim de guvernare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Actualul șef al statului moldovenesc își propune să schimbe Constituția, inspirat, cel mai probabil, din experiența tovarășilor săi din Coreea de Nord. Din intențiile-i afișate public, am înțeles că reforma constituțională ar urmări fortificarea autorității prezidențiale, prin oferirea de puteri și pârghii suplimentare. Igor Dodon, cu alte cuvinte, și-ar dori să fie un mic țar, după exemplul țarului rus sau al tiranului de la Phenian. Doar că ”țarul” de la Sadova a încurcat mistria cu primăria, numai ezitările și jumătățile de măsură ale liderilor formațiunilor pro-europene permițându-i să se mai dea mare și tare. Iar omul, este tot mai evident, a prins gustul puterii și va apela la toate mijloacele pentru a se menține la putere, chiar și cele ilegale. Iar ideea de a modifica Constituția, repet, se pare că vine de la exemplul Coreei de Nord. Partidul Socialiştilor din Republica Moldova şi Partidul Muncii din Coreea de Nord, condus de dictatorul Kim Jong-Un, au semnat un acord de cooperare, acum trei ani. Anunţul a fost făcut de către vicepreşedintele formaţiunii nord-coreene, Ri Su Yong, la un eveniment festiv dedicat împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea PSRM. „Noi din tot sufletul dorim ca Partidului Socialiştilor să-şi consolideze în continuare statutul de partid dominant şi le dorim succes în dezvoltarea ţării”, a declarat Ri Su Yong în cadrul discursului ţinut la şedinţa festivă a PSRM. El a mai adăugat că, în pofida distanţei geografice îndepărtate, Coreea de Nord are sentimente neobişnuite faţă de Moldova şi poporul moldovenesc, iar aceste sentimente prieteneşti niciodată nu se vor schimba.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Opoziția de la Chișinău se pare că a uitat care este logica competiției politice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În Republica Moldova am întâlnit multe cazuri în care partidele şi politicienii au sacrificat obiectivele pe termen lung pentru succesul în alegeri. Precum se întâmplă astăzi, când formațiunile politice pro-europene merg separat la prezidențiale, neglijând, de fapt, interesul electorilor cu viziuni europene. Iar aceste interese urmăresc debarcarea guvernării filoruse, controlată de către Igor Dodon și alți interpuși ai Kremlinului, și reducerea capacității coloanei a V-a de a influența viața social-politică din Republica Moldova. Nedorința formațiunilor politice pro-europene de a a-și uni eforturile și goana efemeră după presupusele avantaje ale funcției de șef de stat ne va costa scump. În primul rând, alegerile prezidențiale din 1 noiembrie curent vor fi câștigate de către Igor Dodon. În al doilea rând, din nou va fi descurajat electoratul pro-european, care va răspunde prin absenteism masiv la parlamentare, ceea ce, din nou, va afecta vectorul integrării europene a Republicii Moldova. Degringolada de pe eșichierul politic de centru-dreapta, în aceste condiții, s-ar putea să reprezinte nu doar reflecția unor ambiții nesănătoase, ci chiar opera unor acțiuni premeditate, bine orchestrate și finanțate. Numitele forțe pro-europene de la Chișinău nu confirmă că ar înțelege care sunt mizele acestei perioade istorice și de ce anume acum este important să fie debarcată guvernarea mancurtă a PDM-PSRM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Armata Republicii Moldova, condusă de Igor Dodon, va capitula și se va alia cu inamicul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Gravitatea situației din Republica Moldova a fost observată de către mai mulți comentatori politici, deputatul Iurie Reniță invocând mai multe argumente în acest sens. Dânsul susține că Igor Dodon, indiferent de rezultatele alegerilor prezidențiale din toamnă, va încerca, cu ajutorul stăpânilor săi de la Moscova, să destabilizeze și mai mult situația din țară, pentru a justifica o intervenție în forță, a avea pe cine acuza și, eventual, a-și recâștiga puterea. ”În acest scop, pentru crearea de haos și tensiuni stradale, vor fi aduse grupuri de provocatori din regiunea transnistreană, inclusiv militari ruși, care vor fi infiltrați în mediul protestatarilor. Acesta pare să fi fost unul dintre lucrurile discutate cu Krasnoselski, desigur, nu fără ca și în crearea acestui scenariu să-și fi băgat codița și Iurie Ciaika, reprezentantul Rusiei pentru Moldova… Un plan de acțiuni concret, cu termene de realizare, este gata la Moscova. Tot acolo se va decide și modul în care va fi finanțat PSRM în continuare, pentru campania electorală, precum și preluarea controlului asupra Curții Constituționale a Republicii Moldova, care încă poate să le creeze probleme lui Dodon și partenerilor săi…”, a mai spus deputatul Reniță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Situația este și mai agravantă, pe motiv că armata, instituțiile de forță și cele inteligente sunt controlate de către pionii lui Igor Dodon. Ostașii Armatei Naționale au defilat recent, la Moscova, în Piața Roșie, ca niște păpuși mecanice, de parcă n-ar fi fost războiul de la Nistru, foame și deportări. În caz de agresiune armată străină, forțele militare moldovenești, cu I.Dodon în frunte, se vor alia cu inamicul și primii vor trage cu mitrlaliera în memoria părinților și buneilor noștri, masacrați de către bolșevici. Neglijând aceste perspective sumbre, forțele politice pro-europene și-au scos condidații la vânat voturi și, pe moment, nu există niciun indiciu că acestea și-ar putea uni forțele într-un efort comun. Fără de care, separați de orgolii, vom fi bătuți fiecare în parte și toți la un loc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sandu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe 10 august, „bufonul politic” moldovenesc, președintele Igor Dodon, transmitea „sincere felicitări” omologului său belarus, Alexandr Lukașenko, cu ocazia „victoriei” acestuia în cadrul alegerilor prezidențiale. Laș și fricos prin definiție, Igor Dodon nu s-a dezmințit nici de astă dată – a așteptat, mai întâi, ca dictatorul de la Minsk să fie gratulat de către alți nuizibili ai democrației, abia după care s-a lansat cu mesaju-i dizgrațios și obedient. O parodie de șef de stat, agentul de influență al imperialismului revanșard rusesc nu știa însă, pe 10 august, că soarta lui Lukașenko a fost decisă și că i s-a dat voie, timp de maximum un an, să-și pregătească plecarea, dar și succesorul. Câteva centre de putere ale lumii moderne au convenit deja debarcarea „ultimului dictator al Europei”, China, la modul neașteptat, deținând un loc de frunte în rezolvarea acestei ecuații complicate, alături de Rusia, anumite structuri ale Europei Occidentale, dar și o structură internațională din domeniul financiar-bancar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De ce Rusia a acceptat înlăturarea, în 2021, a lui Lukașenko de la putere?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Autoritățile de la Kremlin au fost constrânse să accepte scoaterea din cărți a lui Lukașenko, chiar dacă, până mai ieri, planurile lor urmăreau un alt vector de dezvoltare a Republicii Belarus, prin încorporarea acesteia într-un stat comun Rusia-Belarus. Astfel, până la recentele alegeri prezidențiale de la Minsk, în Belarus au fost infiltrați circa 1000 de „specialiști” antrenați în comiterea de acte diversioniste și gherilă urbană, angajați ai unor structuri militare neoficiale din Federația Rusă. În misiunea acestora stătea, imediat pe perioada scrutinului, organizarea unor acte teroriste, inclusiv a unor explozii de proporții, care să afecteze atât populația civilă, dar și bazele militare rusești și anumite pichete de grăniceri de la hotarul cu vecinul de la Răsărit. Sub acest pretext, coloana a V-a urma să solicite intervenția trupelor militare rusești, cu o misiune clară de „pacificare”, importante contingente militare ruse, comasate special la hotare, așteptând deja ordinul de atac. Aceste planuri au fost zădărnicite prin intervenția tranșantă a Chinei, care s-a opus vehement intrării unor trupe străine pe teritoriul belarus. Intenția Moscovei a fost descurajată, în mod firesc, prin opoziția unor centre de influență din Europa Occidentală, Poloniei, care are interesele sale firești în regiune, revenindu-i un rol important în acest sens. Cercurile financiar-bancare, care tot s-au opus planurilor rusești, au acționat prin a dezvălui anumite informații despre activele și conturile secrete ale lui Lukașenko, dar și ale elitei moscovite, fapt ce a indus o adevărată panică în mediul celor vizați. Prin eforturi comune, astfel, s-a reușit anihilarea unei ofensive ale revizionismului rusesc, care, după recucerirea Republicii Belarus, urmărea o intervenție în forță și asupra Țărilor Baltice, în Estonia, Letonia și Lituania fiind planificate măsuri de destabilizare a situației social-politice, prin implicarea tradițională a forțelor controlate de către Federația Rusă, preponderent, deci, a alolingvilor. O asemenea derulare a evenimentelor, susțin unii observatori politici de la Moscova, ar fi avut toate șansele de succes, chiar în pofida faptului că Estonia, Letonia și Lituania fac parte din Alianța Nord-Atlantică. Or, după modelul referendumului din Crimeea, din martie 2014, în fostele republici sovietice de pe țărmul Mării Baltice urmau să fie organizate niște plebiscite similare, rezultatele cărora ar fi demonstrat lumii că acestea și-au dorit revenirea la sânul metropolei în cel mai pașnic și democratic mod posibil. În contextul acestei intervenții militare asupra Țărilor Baltice, sursele menționate reiterează că Alexandr Lukașenko a fost amenințat cu moartea, în cazul în care va îndrăzni să ofere suport expansionismului rusesc. Iar descrierea situației din flancul estic al fostului imperiu sovietic se impune pentru a creiona situația reală și raportul de forțe în Republica Moldova, fenomenele geopolitice externe dictând, în mare parte, evoluția vieții social-politice interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Șiretlicurile de doi bani ale guvernării PDM-PSRM și disoluția capacității de analiză critică a opoziției

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru început, este necesar să spunem că, dacă opoziția din Republica Moldova nu-și revizuiește strategiile politice, atunci alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 le va câștiga detașat mancurtul Igor Dodon. Actualul șef de stat își face campanie electorală neîntrerupt, din prima zi a accederii în funcție, are la degetul mic toate voturile nostalgicilor după vremurile sovietice, controlează un imperiu mediatic, dar și beneficiază de suportul tuturor mediilor de propagandă rusești, gen Sputnik sau Russia Today. În aceste condiții, opoziția pro-europeană o găsim în pană de idei și răzlețită, debarcarea lui Igor Dodon și răsturnarea guvernării socialisto-democrate devenind tot mai incertă, chiar dacă, într-un anumit context, se părea că există toate șansele pentru reușită. Componentele fostului redutabil bloc ACUM, formațiunile conduse de către Maia Sandu și Andrei Năstase, au reușit să se separe și, certându-se, au anunțat că vor veni fiecare cu candidatul său la prezidențiale. De pe segmentul de dreapta s-au lansat deja și alți candidați, către prezidențiale numărul competitorilor riscând să crească atât de mult, încât Igor Dodon să câștige detașat din primul tur de scrutin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Fragmentarea formațiunilor pro-europene este agravată și de incapacitatea liderilor acestora de a realiza faptul că trebuie exclusă orice formă de dialog cu actuala guvernare, absolut antinațională și cleptocrată. Dar, spre regretul nostru comun, chiar zilele trecute aceștia au acceptat să discute o inițiativă a guvernării, caz descris cu lux de amănunte de către analistul politic Anatol Țăranu. Astfel, liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, a înaintat luni, 10 august, o propunere către PSRM, PAS și Platforma DA cu privire la organizarea unei întâlniri pe platforma parlamentară în formatul PDM, PSRM, PAS și Platforma DA, în cadrul căreia să fie discutată situația din domeniul sănătății, situația din agricultură și subiectul cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din toamnă. În acest context, Anatol Țăranu reiterează că opoziția pro-europeană din Parlament a acceptat invitația, formațiunile lui Maia Sandu și Andrei Năstase fiind atrase într-o adevărată cursă, deoarece mesajul transmis societății, în acest caz, promovează ideea că socialiștii și PDM-știi trebuie percepuți ca grupări non-oligarhice. Anatol Țăranu mai susține că a avut loc „transferarea dezbaterii parlamentare publice a crizei din agricultură, extrem de prost gestionată de guvernul Chicu, din plenul Parlamentului, deci, din văzul publicului larg, în zona unei înțelegeri de culise pe așa-numita platformă parlamentară, absolut inofensivă din perspectiva imaginii publice pentru guvernare”. Aceste rateuri ale opoziției tocmai coincid cu declanșarea unor proteste a agricultorilor, la scară națională, fermierii fiind revoltați de lipsa oricărui suport real din partea statului, în condițiile în care recoltele, practic, au fost calamitate în totalitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Care ar fi una din strategiile viabile de răsturnare a guvernării controlate de către agentul de influență rus, Igor Dodon?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deoarece ambițiile și calculele interne ale pro-europenilor de la Chișinău indică cu certitudine faptul că opoziția nu va avea un candidat comun la prezidențiale, dar nu va face front comun nici la parlamentare, se pare, totuși, că mai există șanse pentru promovarea unor acțiuni comune, de care să beneficieze și formațiunile implicate, cât și întreaga societate moldovenească. Astfel, trebuie reconsiderate abordările ce țin de instituția prezidențială în Republica Moldova. În cea mai săracă țară a Europei, dar și republică parlamentară pe deasupra, această instituție trebuie lichidată, edificiul din centru Chișinăului fiind repartizat altor autorități ale statului. Iar toate vilele și reședințele, în care se lăfăie astăzi bufonul politic Igor Dodon, cu toate rudele și apropiații săi, să fie repartizate unor centre de reabilitare pentru copii, bunăoară, sau pentru alte categorii sociale, care chiar au nevoie de o atenție sporită din partea societății. Acest exemplu, totodată, trebuie promovat și în alte cazuri, pentru a curma practicile rămase de pe timpurile bolșevicilor, când establishment-ul sovietic huzurea pe banii publici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Instituția prezidențială este un lux de nepermis pentru o țară europeană, în care sute de mii de pensionari au o alocație lunară de circa 50 de euro, iar pentru întreținerea unei instituții parazitare statul cheltuiește câte o sută de mii de lei pe zi. Îndeosebi că Președinția, decenii de-a rândul, a generat doar crize social-politice, iar astăzi îl adăpostește pe unul din cei mai mari dușmani ai destinului nostru european.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din considerentele enumerate mai sus, consider că Maia Sandu, Andrei Năstase, Octavian Țîcu etc. trebuie să-și asume public, până la alegeri, sarcina desființării instituției prezidențiale, iar votanților să li se explice, chiar și celor nostalgici, că economiile făcute vor fi direcționate pentru susținerea celor mai defavorizate categorii de cetățeni. Numai pe această cale este posibil de debarcat actuala guvernare, controlată de către Igor Dodon, încărcătura propagandistică fiind însoțită de idei și acțiuni concrete, pe înțelesul cetățeanului de rând. În alt caz, să nu ne trezim că aliații ofensivei revanșarde rusești vor fi înlăturați de la putere de către anumite forțe externe, și acesta un fapt pozitiv, dar care nu ne va permite să pretindem că suntem capabili să ne făurim soarta cu propriile mâini.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Viaţa cinematografică din Ungaria nu s-a oprit din cauza epidemiei de coronavirus, în ultimele câteva luni s-au depus eforturi pentru ca cei aproape 20 000 de profesionişti din ţară să aibă de lucru fără întrerupere, a spus Csaba Káel, miercuri, în Studioul de Filme Origo care sărbătoreşte 10 ani de existenţă. Însărcinatul guvernamental responsabil pentru dezvoltarea industriei cinematografice din Ungaria a relatat că turnarea filmelor internaţionale a reînceput în Ungaria, în momentul actual sunt turnate în studioul Origo trei producţii mari, Dune, UWOMT (The Unbearable Weight of Massive Talent) şi Birds of Paradise. Csaba Káel a subliniat că în perioada suspendării producţiilor internaţionale, Institutul Naţional al Filmului a lucrat la pregătirea unor filme autohtone şi a elaborat concursuri de proiecte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        “Pentru Ungaria, industria filmului reprezintă un domeniu strategic, în anul 2019 subvenţiile directe acordate producţiei de filme au depăşit cifra de 164 miliarde forinţi (474,4 milioane euro), o sumă care depăşeşte cu 49% pe cea din anul anterior. Oferim condiţii avantajoase pentru producţiile internaţionale, returnarea impozitelor este de 30%, profesioniştii maghiari sunt deosebit de experimentaţi, iar mediul natural şi arhitectonic al ţării oferă posibilităţi excepţionale pentru turnarea de filme”, a precizat Csaba Káel.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        El a evocat câteva nume ilustre – Angelina Jolie, Bruce Willis, Jason Statham, Harrison Ford, Arnold Schwarzenegger şi Will Smith – care au lucrat în ultimii 10 ani în Studioul de Filme Origo, unde au fost realizate 43 de producţii internaţionale, printre care A Good Day to Die Hard, Inferno, Blade Runner 2049 şi Terminator: Dark Fate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În cadrul unei mese rotunde, Csaba Káel a precizat că industria filmelor din Ungaria a primit o subvenţie de la bugetul de stat care se ridică la 10 miliarde forinţi (28,9 milioane euro), la care se adaugă încă 7 miliarde forinţi (20,25 milioane euro) destinaţi genurilor televizate şi producţiilor accesibile prin streaming, care totalizează împreună cea mai mare subvenţie acordată vreodată cinematografiei din Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          IMM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate, anunță lansarea spre consultare publică a Ghidului Solicitantului aferent 3.1.1. Sprijin pentru IMM-uri în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia COVID – 19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Perioada de consultare publică începe în data de 11.08.2020 și se încheie în data de 24.08.2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În acest timp, persoanele sau entitățile interesate vor putea formula observații și propuneri, care vor fi centralizate și la nivelul Autorității de Management pentru Programul Operațional Competitivitate. Observațiile vor fi transmise la adresa de e-mail: secretariat.poc@mfe.gov.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Despre program:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prioritatea de investiții: Sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Obiectiv Specific – Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor afectate de pandemia COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tipuri de proiecte

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ MICROGRANT în sumă fixă pentru capital de lucru, sub formă de cost unitar (2.000 euro/beneficiar);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ Granturi pentru capital de lucru, sub forma de cost unitar (15% din cifra de afaceri pe anul 2019);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor (50.000 euro – 200.000 euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Obiective Specifice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ Menținerea în piață a IMM-urilor din România;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ Menținere/creșterea numărului de angajați;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ Diversificarea activităților a IMM-urilor din România;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ Sprijinirea activităților economice din domeniile de activitate care contribuie la reducerea soldului negativ a balanței comerciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Activități eligibile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pt proiectele de tip a) și b):
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ Achiziția de stocuri de materii prime, materiale, mărfuri precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ Plata datoriilor curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități potrivit contractelor încheiate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ Plata chiriei pe bază de contract încheiat;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea curentă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ achiziția de echipamente de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS – CoV- 2;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității curente;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare pentru reluarea activității;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ plata datoriilor către bugetul statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pt proiectele de tip c):
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ realizarea/achiziția construcțiilor, achiziția de echipamente inclusiv IT&C, tehnologii software, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, achiziția de terenuri în limita a 10% din valoarea eligibila a proiectului, cheltuieli cu consultanța și proiectarea, managementul de proiect, asistența tehnică, dirigenția de șantier, cheltuieli de sistematizare și amenajare teritorială a terenurilor, cheltuieli de mediu, cheltuieli cu racordarea la utilități, cheltuieli privind accesibilitatea, cheltuieli de promovare, participare la târguri, evenimente, conferințe, cheltuieli privind studiile, cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuală, active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității, precum și orice alte categorii de cheltuieli care sunt în legătură cu proiectul de investiții care face obiectul contractului de finanțare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ realizarea de depozite de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare destinate intervenției pentru situații de urgență;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ⦁ achiziția de echipamente, inclusiv echipamente IT&C, tehnologii software, tehnologii, utilaje, instalații, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe pentru unitățile de producție/prestări servicii existente, precum și active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cele mai mari 10 companii din piața locală de curățenie au concentrat 16% din cifra de afaceri totală a industriei în 2018 și sunt deținute în proporție de 100% de persoane fizice și juridice românești, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ceea ce privește cifra de afaceri a pieței locale deservicii de curățenie (fie că este vorba despre întreținerea curățeniei, curățenia generală sau post-construcție), aceasta a crescut cu 21% față de 2017, respectiv cu 120% față de 2009, ajungând la 1,8 miliarde de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Analiștii KeysFin estimează continuarea ritmului de creștere la aproape 2 miliarde de lei în 2019 și stabilizarea pieței în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Piața locală de curățenie a crescut susținut în ultimii 10 ani, atât datorită creșterii nivelului de trai și avansului tehnologic (echipamente profesionale care reduc numărul angajaților implicați în acest proces), cât și datorită accesibilității domeniului – forța de muncă cu un cost relativ redus, care are o productivitate de 2 ori mai mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși pe de o parte ne așteptăm la un impact negativ al pandemiei, mizăm pe flexibilitatea antreprenorilor români de a se adapta, prin diversificarea portofoliului de servicii, precum serviciile de dezinfecție, pentru care cererea e în creștere. În 2020 și în anii următori cuvântul de ordine va fi siguranța, iar siguranța sanitară, mai ales în spațiile accesibile publicului, se obține apelând la firme specializate.a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information de pe piața locală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, analiștii KeysFin consideră că piața de curățenie se va stabiliza în continuarepe cele 3 segmente majore (comercial – clădiri de birouri, magazine; industrial – depozite, spații de producție, hale industriale, parcări subterane, spații care necesită operațiuni de specifice de curățenie, și rezidențial – case sau apartamente).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          TOPUL CURĂȚENIEI ÎN ROMÂNIA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În topul celor mai mari companii de curățenie după cifra de afaceri pe primul loc se află FABI TOTAL GRUP SRL (46,2 milioane de lei, 2,5% din total), CORAL IMPEX SRL (37,8 milioane de lei, 2,1% din total) și LIBRO EVENTS SRL (36,5 milioane de lei, respectiv 2% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Topul este completat de ROMPREST SERVICII INTEGRATE SRL (29,8 milioane lei), GLANZ SRL (27,5 milioane lei), DEZICLEAN RETAIL DIVISION SRL (24,8 milioane lei), MEDLINE COM SRL (23,9 milioane lei), OMCRO SRL (23,4 milioane lei), EDIS-ADIS SERV SRL (22,3 milioane lei) și MUNTENIA GRUP 2003 SRL (20,6 milioane lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ceea ce privește profitabilitatea, compania care a făcut curățenie cel mai eficient, din punctul de vedere al business-ului, este CURAT CU ADEVĂRAT SRL, care a obținut un profit de 4,5 milioane de lei, însumând 1,4% din total, în 2018. Aceasta e urmată, în topul profitabilității, de CORAL IMPEX SRL și OMCRO SRL, cu 4 milioane lei, respectiv 3,6 milioane lei profit în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dintre cele peste 4,2 mii de companii analizate, 2,6 mii au înregistrat profit, puțin peste o mie au avut pierdere, restul înregistrând un rezultat nul în 2018. Rezultatul net al companiilor de curățenie (profit minus pierdere netă) a crescut într-un ritm accelerat, fiind cu 43% peste cel din 2017 și cu 285% peste cel din 2009, la 278 de milioane de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          PESTE 27.000 DE ROMÂNI ANGRENAȚI ÎN BUSINESS-UL CURĂȚENIEI

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Numărul de companii din domeniu a crescut constant în ultimii 10 ani, piața curățeniei fiind una dintre puținele piețe care au avut cu peste 50% mai multe companii în 2018 față de 2009, respectiv de la 2,8 mii în 2009, la 4,2 mii de companii în 2018. Pentru 2019 analiștii KeysFin estimează un avans, până la aproximativ 4,4 mii de companii, pentru ca în 2020 piața să revină la nivelul din 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ceea ce privește distribuția geografică a business-ului curățeniei, Bucureștiul se află pe primul loc, cu o cifră de afaceri de 531 milioane de lei, reprezentând 29% din total, județul Cluj pe locul secund, cu o cifră de afaceri de 133 de milioane lei și 7,3% din total, iar Prahova se clasează pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 101 milioane de lei și 5,5% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Însumat, companiile înregistrate în primele 5 județe concentrează peste 50% din totalul cifrei de afaceri a pieței serviciilor de curățenie din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cât despre cei care se ocupă de curățenie, în 2018 existau 27,4 mii de angajați, cu 2,6% mai mulți decât în 2017 și cu aproape 9%mai mulți decât în 2009. Un rezultat pozitiv al acestei piețe este și dublarea productivității angajaților, de la 32,9 mii de lei în 2009, la 66,6 mii de lei în 2018. Totodată, costul mediu per angajat a crescut cu 140% în perioada 2009-2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          CURĂȚENIA ÎN VREMEA CORONAVIRUS

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Odată cu conștientizarea importanței prevenirii răspândirii Coronavirus, regulile de curățenie au devenit din ce în ce mai clare și stricte, atât pentru persoane, cât și pentru mediul privat, reprezentat de unități publice – terase, saloane, magazine alimentare și hipermarketuri, și companii – spații de birouri, fabrici, hale etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, prezența produselor de dezinfecție în orice spațiu deschis publicului, cât și dezinfectarea periodică a spațiilor private traficate reprezintă cerințe obligatorii în momentul de față, iar firmele de curățenie românești s-au adaptat și oferă soluții competitive pentru mediul de afaceri local.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          maia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai mulți observatori politici de la Moscova descriu în tonalități sumbre prezentul și perspectivele imediate ale Federației Ruse. Ei se tem de o posibilă destabilizare a situației, care să degradeze până la conflicte armate și vărsări de sânge. Mai mult decât atât, ei susțin că, nici peste doi ani, sistemul politic al Rusiei va fi restartat completamente și că nimeni din actuala protipendadă moscovită nu se va regăsi în viitorul arc guvernamental. Unii chiar afirmă că, recent, în iunie 2020, s-au produs niște evenimente importante, dincolo de ochii lumii, dar care vor determina evoluția statului rus. Chipurile, establishmentul american a decis anihilarea totală și scoaterea pe linie moartă a lui Vladimir Putin, aceste supoziții fiind secundate de varii zvonuri despre o posibilă maladie incurabilă de care ar suferi președintele rus. De aici, potrivit acestor surse, Putin ar dori să forțeze nota și, în scurt timp, să fortifice considerabil Rusia, prin extinderea hotarelor, după modelul Crimeei sau prin intervenții armate directe. În favoarea acestor supoziții cad bine comasările de trupe la hotarele Ucrainei, încercările de a-l impune pe președintele belarus să semneze crearea unui stat comun Rusia-Belarus, cât și alte operațiuni din spațiul CSI, fie în Caucaz sau cele vizând nordul Kazahstanului. Acapararea de noi teritorii din fostele republici sovietice, antagonizarea membrilor NATO, discreditarea și compromiterea Statelor Unite ale Americii, în calitate de garant al securității Occidentului, toate par să facă parte dintr-un plan de acțiune pentru doi-trei ani, dacă e să credem observatorii politici independenți de la Moscova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dacă Rusia destabilizează situația politică din Ucraina, în încercarea de a-i dicta o soluție impardonabilă de reglare a războiului din Estul țării, atunci în Republica Moldova lucrurile stau mult mai pașnic. Criza pandemică este însoțită de o criză politică permanentizată, toate provocând o criză economică de proporții. În aceste condiții, forțele politice de la Chișinău au intrat în precampanie prezidențială, segmentul de centru-dreapta fiind fărâmițat peste poate și deja anunțând vreo cinci pretendenți la funcția de șef de stat. Pe flancul stâng, favorit la prezidențiale se crede actualul șef de stat, Igor Dodon, susținut de socialiști, în detrimentul altui concurent, Vladimir Voronin, fost președinte al R.Moldova și dădacă politică a lui Dodon, lansat în cursă de Partidul Comuniștilor din Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Rețeta mămăligii moldovenești, cu alegeri prezidențiale, propagandă rusească și națiune civică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Moscova fiind preocupată de gestionarea concomitentă a unor proiecte de anvergură și cu riscuri sporite, este posibil ca Republica Moldova să evadeze, temporar, de pe agenda fierbinte a Kremlinului. Se prea poate că și alegerile prezidențiale, din 1 noiembrie 2020, să fie desfășurate fără de tradiționala implicare plenară a „partenerului strategic din Est”. Rezumatul celor menționate mai sus ne duce la gândul că, într-o perioadă marcată de criza pandemică, dar și de rateuri monumentale ale geopoliticii moscovite, este prea posibil ca Moscova să nu mai mizeze, în Republica Moldova, pe Igor Dodon, ci pe Maia Sandu. Despre Igor Dodon se pare că Moscova vorbește deja la timpul trecut, centrele de comandă prea puțin agreându-i pe agenții care vin cu regularitate după salariu, dar, în același timp, nu raportează îndeplinirea misiunilor primite. Precum este cazul acestui personaj de-a dreptul abracadabrant – Igor Dodon -, care a ajuns șef de stat din interesul unui oligarh hrăpăreț, care-și dorea, la timpul său, un pudel care să nu muște, ci doar să latre la cei care-i disturbă liniștea. Și care a lătrat exemplar, pentru un os de pe masa stăpânului, până oligarhul a fost nevoit să evadeze, impus covârșitor de către partenerii de dezvoltare ai R.Moldova, cu toate că Igor Dodon își arogă, pe nedrept, toate meritele. Actualul șef de stat de la Chișinău este bun pentru orice, numai nu pentru politică. Igor Dodon poate cutreiera biserici, dealuri, ferme de porci și văi, poate să se fotografieze de un milion de ori (într-o zi!), poate stimula oamenii din presă cu o conservă din carne de porc, poate realiza multe alte fapte plăcute, mai ales stomacului, dar niciodată nu va ajunge un om politic decident. Până și Putin se pare că a obosit de Dodon, care, un fel de armă bacteriologică pentru conducerea Federației Ruse, alaltăieri din nou a plecat la Moscova. Unele surse afirmă că președintele rus nu-l mai primește pe Igor Dodon, toată plăcerea de a răcni la titanul politic din Sadova revenindu-i, de cele mai multe ori, șefului adjunct al administrației prezidențiale, Dmitri Kozak. Președintele Moldovei a căzut în dizgrație, fiind prea hrăpăreț și neserios, dar și pe motiv că nu a reușit să consolideze, la Chișinău, un puternic pol pro-moscovit, guvernarea sa atârnând de decizia a doar doi deputați, care ar putea vota și ei pentru demiterea actualului guvern Chicu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În altă ordine de idei, președintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, întrunește potențialul de a-i promova în Parlamentul de la Chișinău pe exponenții „națiunii civice”, coagularea unui arc guvernamental în jurul liderului PAS nefiind de natură să avantajeze națiunea majoritară. Pe motiv că, pentru a repurta victorie la prezidențiale, dar și în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate, acest lider politic va fi nevoit să manevreze și să evite problemele identitare, pentru a-și crește bazinul electoral, în care să se regăsească și alegătorii filoruși. O guvernare dirijată de către Maia Sandu va facilita dialogul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, cu Occidentul, în general, va promova consolidarea legăturilor comercial-economice cu Vestul, ceea ce va condiționa un proces de creștere eonomică pe o anumită perioadă de timp. În același timp, guvernarea lui Maia Sandu nu va soluționa și, de fapt, nici nu-și va propune să abordeze problema fundamentală a Republicii Moldova, cea identitară, fără de care nu este posibil de avansat, nici pe dimensiunea aproximării perspectivelor statului Republica Moldova, nici pe cea a soluționării politice a diferendului transnistrean. Or, fără de apărarea drepturilor fundamentale ale titularilor, prin securizarea spațiului informațional și îndepărtarea pericolelor emanate de către teribila mașină propagandistică rusă, cetățenii din stânga Prutului au zero șanse de a deveni cetățeni cu drepturi depline ai marii familii europene, într-o perspectivă apropiată. Pentru cetățenii Republicii Moldova integrarea europeană s-a transformat deja într-un mit cu barbă, iar elitele politice, de la Chișinău și Tiraspol, colaborează silențios, dar deosebit de eficient, pentru a dezvolta afaceri comune și pentru a canibaliza integrarea europeană în propriul beneficiu. Anume de aici pornește delapidarea fondurilor, eliberate de către partenerii de dezvoltare pentru energizarea motoarelor economiei moldovenești și pentru promovarea reformelor de modernizare europeană a țării. Exact cum s-a întâmplat, bunăoară, cu reformarea justiției moldovenești, milioane de dolari și euro fiind cheltuiți pentru mimarea hâdă a unor reforme iluzorii, dar justiția moldovenească fiind în continuare tributară unor forme tribale de exercitare a echității sociale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Suntem în așteptarea unui apropiat război atomic ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Operă definitorie a fostei metropole coloniale, conflictul azero-armean a inflamat din nou buletinele de știri internaționale. Un conflict ajuns deja cronic, dezghețarea violentă a conflictului din sudul Caucazului, dintre Armenia şi Azerbaidjan, livrează muniții, paradoxal, pentru îmblânzirea Kremlinului. Mare profitor tradițional al disensiunilor dintre Azerbadjan și Armenia, astăzi Kremlinul s-a trezit că poftele-i sunt temperate de către Turcia, care și-a introdus trupele în Azerbaidjan, sub pretextul unor manevre militare comune cu trupele țării-gazdă. Conflictul azero-armean riscă să adâncească rivalitatea dintre Rusia şi Turcia, două forţe geopolitice dominante în regiune, deoarece Rusia, aliat tradiţional al Armeniei, și-a asumat rolul de mediator, iar Turcia a anunțat că va susţine Azerbaidjanul. În timp ce oficialii azeri și armeni se duelează mai mult verbal, partea azeră amenințând că va lovi cu rachete o stație atomică armeană, dacă armenii ar îndrăzni să atace o hidrocentrală azeră, atunci nici partea rusă nu rămâne în urmă. Un expert militar rus, apropiat Kremlinului, admite că, în cazul escaladării conflictului, trupele militare rusești vor fi inevitabil zdrobite de către turci, deoarece contingentul militar rus din Armenia este net inferior, numeric și tehnic, armatei a 3-a turcești, comasată pe această direcție. De aici, acesta admite că partea rusă ar putea recurge la lovituri cu ogive nucleare, fie țintind, pentru o demonstrație de forță, o regiune slab populată, fie chiar o bază militară turcă. Ultima variantă, însă, implică declanșarea unui conflict cu întreg blocul NATO, o asemenea turnură a evenimentelor fiind prea periculoasă nu doar pentru Rusia lui Putin, ci pentru întreaga civilizație umană. În aceste condiții, planurile Moscovei par a fi zădărnicite și pe acest flanc, Turcia tocmai mizând pe gazele naturale azere pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ultimul cartuș în ruleta rusească – conflictul ruso-belarus

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Rusia şi Belarus discută de aproximativ două decenii despre o eventuală integrare mai aprofundată în cadrul unei Uniuni statale, dar nu au reuşit să se pună de acord asupra punctelor cheie, inclusiv cu privire la moneda unică. Cu trei zile până la alegerile prezidențiale din 9 august 2020, Alexandr Lukașenko, supranumit „ultimul dictator al Europei” și care candidează pentru al șaselea mandat de președinte al Belarus, a ținut o conferință de presă, la care a înfierat politica expansionistă a Kremlinului, într-o adresare către națiune. Pornind de la teme populiste, gen dublarea salariilor și a pensiilor timp de cinci ani, a ajuns repede la independența și suveranitatea statului Belarus, supus unui atac fără de precedent din partea Federației Ruse. Aici Lukașenșo a jonglat cu toate datele și cifrele din scandalul celor 33 de mercenari ruși, arestați acum câteva zile de către forțele de ordine belaruse. Liderul de la Minsk a declarat că aceștia au fost detașați cu misiunea exactă de a destabiliza situația din Belarus și că toate versiunile enunțate de către autoritățile moscovite sunt niște încercări banale de a drege busuiocul. Potrivit acestuia, mercenarii ruși arestați colaborează cu ancheta și au depus suficiente mărturii pentru a nu permite eludarea adevărului. Potrivit unor surse avizate, cei arestați fac parte din gruparea Wagner, o armată privată de mercenari condusă de un confident al liderului de la Kremlin. Aceștia ar fi avut misiunea de a provoca vărsări de sânge la Minsk și, prin destabilizarea situației social-politice din țară, să-l „lege” pe Lukașenko cât mai strâns de altarul proclamării statului comun Rusia-Belarus. Dar, pe moment, se pare că aceste planuri au fost dejucate, acest recul completând lungul șirag al eșecurilor de ultimă oră ale strategilor de la Kremlin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Acreditat cu șansa de a-și revendica din nou funcția de șef de stat, cu circa 60-70% din voturile alegătorilor, Lukașenko a avertizat protipendada politică moscovită că țara sa nu va ceda presiunilor și că integrarea într-un stat comun cu Federația Rusă este inoportună. Mai mult decât atât, președintele belarus l-a amenințat voalat pe Putin că, dacă Moscova nu-și va tempera apetitul expansionist, atunci va proceda la măsuri similare, încât va lua foc toată Rusia, până la Vladivostok. Este de remarcat că, pentru a reduce dependența de Federația Rusă, Belarus întreprinde măsuri energice pentru diversificarea aprovizionării țării cu resurse energetice, din iunie 2020 fiind importate, din SUA, cantități substanțiale de petrol. În aceste condiții, ofensiva regimului putinist asupra Minskului se pare că va intra în vrie și, alături de eșecurile pregnante în celelalte centre nevralgice ale fostului URSS – Ucraina, Kazahstan, Azerbaidjan – vor determina prăbușirea ambițiilor Kremlinului de a-și lua revanșa pentru înfrângerea suferită în războiul rece.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În aceste condiții, Republica Moldova rămâne o oază de liniște aparentă, dar mitraliată zilnic de către cea mai puternică armă a Rusiei – limba rusă -, cum a numit-o un consilier al lui Putin. Astăzi limba rusă ne aduce preponderent propagandă și dezinformare, ci nu versurile lui Pușkin sau romanele lui Dostoievski. Iar la alegerile prezidențiale din noiembrie sunt toate șansele să fim martorii unei surprize de proporții, Igor Dodon fiind aruncat în corzi. Iar cine va ajunge președinte, în cea mai săracă țară a Europei, depinde de capacitatea de dialog a politicienilor moldoveni, de votul cetățenilor și de suportul extern. Până la prezidențiale, ne vom gândi puțin și la alegerile parlamentare anticipate, care vor veni neapărat și vor testa, din nou, capacitatea de dialog a politicienilor moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          PS: Între timp, Igor Dodon a revenit la Chișinău și, într-un comunicat de presă, ne informează că „În cadrul vizitei de lucru la Moscova, am avut o întrevedere productivă cu Dmitri Kozak, șef-adjunct al Administrației prezidențiale, Reprezentant Special al Președintelui Federației Ruse pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu Republica Moldova…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Numărul insolvențelor, cel al radierilor și dizolvărilor companiilor din România continuă să fie mult sub nivelul din 2019, ceea ce arată reziliența mediului de afaceri local în condiții de pandemie. Cu toate acestea, fără o continuare/majorare a sprijinului autorităților în contextul unei posibile accentuări/prelungiri a crizei sanitare tendința se va inversa, iar la începutul lui 2021 peisajul de business ar putea arăta complet diferit. Rata șomajului este în creștere, ar putea ajunge la 6,5% în acest an potrivit estimărilor KeysFin, însă România rămâne sub media europeană de 7,1% sau cea din Statele Unite de 11% în iunie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut cu mai mult de un sfert, respectiv cu 26% în primele 6 luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019, ajungând la 2.360 de companii, cea mai mică valoare din ultimii 10 ani. Numărul companiilor suspendate a avut o scădere și mai accentuată, de aproape o treime, respectiv 32% în primele 6 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, totalizând 5.136 de companii, minimul ultimilor 10 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ceea ce privește radierile și dizolvările de firme locale, numărul acestora a scăzut și mai dramatic, cu 58% în primele luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 35 de mii, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4% la 1.391.147 în 30 iunie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ciuda primelor semnale de revenire a business-ului european (companiile din zona euro raportează un început încurajator al celui de-al treilea trimestru, cu cel mai rapid ritm de creștere din ultimii 2 ani) pe plan local lucrurile stau diferit. Chiar dacă momentan, potrivit ultimelor informații, companiile locale par că rezistă, ba chiar numărul entităților active a crescut, analiștii noștri consideră că înrăutățirea situației interne în ceea ce privește numărul de cazuri confirmate de Coronavirus, coroborată cu o nouă perioadă de lockdown ar putea afecta mult mai puternic mediul de afaceri local care nu a beneficiat de o capitalizare suficientă înainte de criză și nici de un pachet de sprijin al autorităților pe modelul european.” adeclarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în mai la 463.000, rata șomajului majorându-se cu 0,4 puncte procentuale față de aprilie, la 5,2% (cel mai ridicat nivel din ultimii 3 ani).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe 3 iulie 2020 erau aproape 103 mii de contracte de muncă suspendate (în șomaj tehnic) cu 24,5 mii (24%) în hoteluri și restaurante, 20,6 mii în industria prelucrătoare (20%) și aproape 9 mii în comerț (9%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Indicatorul a scăzut cu 90% față de vârful din 13 aprilie și a rămas cu 80% sub nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a început publicarea datelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Șomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-și păstra angajații, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajați la solicitarea a 129 de mii de angajatori).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ministerul Muncii nu a mai publicat din 28 mai date cu privire la numărul contractelor de muncă încetate. Cu un nivel de 430 de mii de contracte de muncă încetate pe 28 mai indicatorul înregistra o creștere de 286% față de 30 martie, evoluție care se va transmite însă doar parțial și în creșterea ratei șomajului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe sectoare, distribuția diferă de cea a contractelor suspendate: comerțul și industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcții cu 15%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Având însă în vedere că, chiar și înainte de începerea pandemiei, în 2018, 292 mii de companii locale nu aveau niciun angajat, impactul din momentul de față asupra piaței muncii locală este și mai mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          SECTOARE AFECTATE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cele mai multe insolvențe au apărut în sectoarele: comerț (705 companii respectiv 30% din total), construcții (387 de companii respectiv 16,4% din total) și industria prelucrătoare (307 companii respectiv 13% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii intrate în insolvență au fost din București (423 de companii respectiv 18% din total), Bihor (211 de companii, respectiv 9% din total) și Constanța (140 de companii respectiv 6% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai mult, așa cum era de așteptat, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de SARS COV 2, înmatriculările de companii au scăzut în primele 6 luni din acest an cu 37% față de aceeași perioadă din 2019, la 49 de mii de companii nou-înființate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          IMM INVEST

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aproximativ 66 de mii de companii (9% dintre cele 733 de mii de IMM-uri care raportat rezultatele financiare la 2018), cu 811 mii de angajați (25% din forța de muncă de aproape 3,2 milioane), au depus cereri de finanțare prin programul IMM Invest. Dintre acestea, Fondul de Garantare a Creditelor a trimis spre bănci 36 de mii de cereri (55%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cele 12,3 mii de credite aprobate (18,7% din totalul cererilor) sunt în valoare de 10,8 miliarde de lei iar, dintre acestea, 51% dintre fonduri sunt îndreptate către investiții, iar restul spre capitalul de lucru (49%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            burse

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice și Asociația Română a Băncilor lansează în parteneriat FinClub, un program de educație financiară destinat elevilor de liceu din clasele X-XII, pasionați de piața financiară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Derulat sub auspiciile Acordului de Colaborare privind Educația Financiară, programul presupune crearea unui club de educație financiară a cărui activitate se va desfășura sub forma unor întâlniri online bilunare. Tematica întâlnirilor va acoperi subiecte ce țin de cunoașterea și aprofundarea noțiunilor și conceptelor financiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            FinClub va permite în primul an participarea a 100 de elevi din toată țara, iar întâlnirile se vor organiza în perioada 1 septembrie 2020 – 1 iunie 2021. Înscrierile în FinClub pot fi făcute online, în intervalul 3 august 2020 – 24 august 2020. Formularul de înscriere și Regulamentul clubului pot fi găsite accesând link-ul https://asfromania.ro/edu/fin-club/, precum și pe pagina de Facebook a Autorității de Supraveghere Financiară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul întâlnirilor vor participa invitați, lectori, profesori, traineri, reprezentanți ai piețelor financiare, reprezentanți ai diferitelor sectoare economice, persoane cu diferite specializări profesionale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Educația financiară ocupă un loc strategic pe agenda instituțiilor semnatare ale Acordului de Colaborare. Considerăm că sunt necesare acțiuni concertate pentru îmbunătățirea nivelului de educație financiară în rândul românilor printr-un efort coordonat la nivel național, care va asigura atingerea principalelor obiective strategice de îmbunătățire a bunăstării financiare. Acordul de Colaborare încheiat de cele patru instituții vizează realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară (SNEF).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            keez

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2100 / 2020 („Ordinul”) a fost aprobată Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii („Procedura”) conform prevederilor capitolului II din Ordonanța de Urgență nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale („Ordonanța”).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Procedura prevede posibilitatea contribuabililor de a depune o notificare prin care să își exprime intenția de a beneficia de amnistia fiscală. Notificarea are ca efect amânarea la plată a accesoriilor până la data soluționării cererii de anulare a accesoriilor sau până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, în cazul nedepunerii acestei cereri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu titlu general, cererea de anulare trebuie să fie depusă până pe data de 15 decembrie 2020 sau în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere în situația anulării accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, individualizate în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale sau verificării situației fiscale personale în derulare la data de 14 mai 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            I. Obligațiile bugetare care fac obiectul procedurii de anulare a obligațiilor accesorii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Procedura se aplică obligațiilor bugetare administrate de organul fiscal central (inclusiv obligațiilor individualizate în titluri executorii existente în evidența organului fiscal central competent în vederea recuperării), dar și obligațiilor administrate de organele vamale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Procedura nu se aplică însă obligațiilor bugetare administrate de alte instituții care nu se află în evidența organului fiscal central, cum sunt sumele de recuperat stabilite de Curtea de Conturi sau de alte organe de control competente, pentru care actele prin care se individualizează nu au fost transmise sau nu se transmit spre recuperare organelor fiscale centrale. În acest caz, cererea de anulare a obligațiilor de plată accesorii se depune la și se soluționează de către instituția sau autoritatea publică care administrează respectivele obligații bugetare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            II. Cine poate beneficia de anularea accesoriilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Debitorii ce pot beneficia de facilitățile prevăzute în Procedură sunt toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii liberale, unități administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituții publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Procedura se aplică de asemenea și următoarelor categorii de debitori:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • debitorii declarați insolvabili;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • persoanele cărora li s-a stabilit răspunderea solidară (Procedura conține prevederi distincte pentru această situație);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • debitorii aflați în procedura insolvenței ori aflați în dizolvare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            III. Obiectul facilităților fiscale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Organul fiscal central sau, după caz, autoritățile / instituțiile care au transmis către organul fiscal titluri executorii în vederea recuperării, pot acorda următoarele facilități fiscale:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. amânarea la plată a obligațiilor de plată accesorii rămase nestinse la data emiterii certificatului de atestare fiscală, până la data soluționării cererii de anulare a accesoriilor sau până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv, în cazul nedepunerii acestei cereri, pentru debitorii care notifică organul fiscal potrivit art. XIII din Ordonanță;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2. anularea obligațiilor de plată accesorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit Procedurii, pot face obiectul facilităților fiscale orice obligații de plată accesorii (dobânzi, majorări de întârziere, penalități de întârziere, penalități de nedeclarare etc.).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nu se amână la plată și nu se anulează accesoriile aferente unor obligații bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene, dacă instituția sau autoritatea publică ce a transmis organului fiscal titlul executoriu în vederea recuperării trebuie să vireze la bugetul Uniunii Europene, conform legii, respectivele accesorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pot face obiectul anulării obligațiilor de plată accesorii și cele aferente obligațiilor bugetare principale stabilite prin declarații de impunere depuse după împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            IV. Procedura de acordare a amânării la plată

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Debitorii își pot exprima intenția de a beneficia de anularea obligațiilor de plată accesorii potrivit Ordonanței, prin depunerea unei notificări conform modelului prevăzut în Anexa nr. 1 a Ordinului, astfel:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. la registratura organului fiscal central competent;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2. prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            3. prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După primirea notificării, organul fiscal procedează la:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. analiza îndeplinirii de către debitor a obligațiilor declarative potrivit vectorului fiscal până la data depunerii notificării. Organului fiscal îi revine obligația de a îndruma contribuabilul care nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile declarative
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2. efectuarea stingerilor, compensărilor și oricăror altor operațiuni necesare în vederea stabilirii cu certitudine a obligațiilor bugetare ce constituie condiție pentru acordarea facilității fiscale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După depunerea notificării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, organul fiscal emite și comunică debitorului decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii și certificatul de atestare fiscală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De la data emiterii deciziei de amânare la plată a obligațiilor de plată accesorii, pentru obligațiile de plată accesorii care fac obiectul amânării la plată:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. nu începe sau se suspendă, după caz, procedura de executare silită;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2. nu se efectuează stingerea până la data soluționării cererii de anulare a accesoriilor sau până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, după caz.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            V. Procedura de acordare a anulării obligațiilor de plată accesorii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cererea de anulare trebuie să fie depusă până pe data de 15 decembrie 2020 sau în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere în situația anulării accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 individualizate în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale sau verificării situației fiscale personale în derulare la data de 14 mai 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În termen de cel mult 5 zile lucrătoare, organul fiscal analizează îndeplinirea condițiilor prevăzute în Ordonanță, emite și comunică decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii și, după caz:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • emite decizia de anulare a obligațiilor de plată accesorii sau
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • emite decizia de respingere a cererii de anulare a obligațiilor de plată accesorii, după audierea obligatorie a contribuabilului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Procedura este aplicabilă inclusiv pentru contribuabilii care au în derulare o procedură de eșalonare la plată. În acest caz, cererea de anulare se depune fără a fi necesară notificarea organului fiscal și fără a se emite certificat de atestare fiscală și decizie de amânare la plată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cazul în care au fost stinse obligații de plată accesorii începând cu data de 14 mai 2020, precum și în cazul accesoriilor achitate în rate de eșalonare cu termene de plată după data de 14 mai 2020, ce pot face obiectul anulării, debitorului i se vor restitui accesoriile achitate și ulterior anulate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            VI. Retragerea notificării / cererii de anulare a accesoriilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Notificarea poate fi retrasă de debitor oricând, prin depunerea în acest sens a unei cereri la organul fiscal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În mod similar, cererea de anulare a accesoriilor poate fi retrasă de debitor oricând, prin depunerea în acest sens a unei cereri la organul fiscal. Prin retragerea cererii, debitorul își menține dreptul de a depune o nouă cerere de anulare a accesoriilor, cu respectarea condițiilor prevăzute în Ordonanță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            VII. Concluzii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Procedura detaliază modul în care contribuabilii pot accesa amnistia fiscală prevăzută în capitolul II al Ordonanței de Urgență nr. 69/2020 prin intermediul căreia poate fi obținută anularea unei categorii largi de obligații de plată accesorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vă invităm să apelați cu încredere la consultanții noștri în vederea obținerii mai multor informații privind prevederile aduse de acest act normativ, cât și aplicabilitatea sa pentru afacerea dumneavoastră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De asemenea, vă putem sprijini cu un punct de vedere personalizat privind condițiile de îndeplinit pentru a beneficia de amnistia fiscală conform Ordonanței de Urgență nr. 69/2020 (fie pentru dumneavoastră, fie pentru Societatea pe care o reprezentați sau pentru salariații companiei unde dumneavoastră activați).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au analizat evoluția economică a municipiului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj în deceniul precedent pandemiei, realizând și o analiză a impactului crizei COVID-19 asupra pieței muncii din Zona metropolitană Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Analiza realizată de Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor din cadrul UBB este o premieră pentru că analizează o economie la nivel de oraș și de zonă metropolitana, în condițiile în care majoritatea statisticilor naționale publicate periodic se opresc la nivel de județ. Raportul UBB completează datele naționale, astfel încât sa ofere un tablou ante pandemie, relevant în special în contextul impactului economic semnificativ al pandemiei Sars-Cov2 (COVID-19), studiul reprezentând o radiografie a dinamicii economice locale din mai multe perspective.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ne aflăm într-o perioadă foarte importantă pentru că urmează noul exercițiu financiar al Uniunii Europene, astfel încât de modul în care ne pregătim pentru a accesa resursele financiare va depinde bunăstarea noastră în următorii ani. Am gândit acest Centru Interdisciplinar pentru Știința Datelor pentru a veni și în sprijinul comunității, iar prima acțiune majoră, cu implicații pentru toată lumea, este analiza comprehensivă pe care acest centru a realizat-o asupra datelor care țin de economia Clujului (în ultimul deceniu), cu impact ulterior mai larg asupra Zonei Metropolitane Cluj. Este foarte important să înțelegem aceste date pentru că ele ne pot ajuta să lămurim întrebări esențiale cărora, uneori le-au fost date răspunsuri orientative (sau care țin de zona mitului), nu răspunsuri constante de tip “evidence-based”: (1) Este Cluj-Napoca cel mai important pol de creștere din România (sigur, scoțând capitala din ecuație)?, (2) Creează acest pol bunăstare în jur, în Zona Metropolitană și în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest sau, din contră, creează discrepanțe? (3) Este orașul Cluj-Napoca mai academic, mai universitar decât alte orașe mari din țară dacă ne raportăm la numărul studenților vs. populația orașului? Care sunt zonele de specializare inteligentă care ne pot oferi un avantaj competitiv global? În funcție de cum răspundem la aceste întrebări, putem planifica adecvat bunăstarea prezentului și viitorului, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, subliniind că implicarea în comunitate este o componentă fundamentală a Universității Babeș-Bolyai, evident, alături de componentele de cercetare și predare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit analizei realizate de cercetătorii UBB, economia Zonei Metropolitane Cluj-Napoca a crescut din ianuarie 2019, până în ianuarie 2020, cu 2,3% la nivelul pieței muncii (cu 5.818 locuri de muncă), ritm de expansiune similar creșterii anuale din ultima decadă, ceea ce a făcut din Cluj cea mai dinamică economie regională din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Până la sfârșitul lunii mai 2020 s-au pierdut însă 3.437 locuri de muncă, ceea ce înseamnă o scădere de 1,4% a numărului de salariați. La nivel județean, pierderea a fost de 4.126 locuri de muncă. Astfel, potrivit analizei, 1 din 4 salariați din județul Cluj a avut contractul suspendat în contextul pandemiei, iar până în luna iulie, în județul Cluj au fost suspendate 77.450 de mii de contracte în regim de urgență. Cele mai multe contracte (67%) au fost suspendate în Cluj-Napoca, fapt previzibil în condițiile în care municipiul concentrează 71% din forța de muncă a județului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cei mai mulți dintre salariații cu contracte suspendate au fost în șomaj tehnic, indemnizația pentru părinți în contextul pandemiei fiind alocată doar pentru 6% din contractele suspendate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Categoria de salariați cel mai puternic afectată a fost cea a muncitorilor, studiul arătând că au fost suspendate 33.600 (43%) de contracte pentru persoane angajate ca muncitori calificați, semicalificați (operatori) și necalificati. În industrie, 1 din 3 salariați au fost în șomaj tehnic, iar 24% din totalul contractelor suspendate au fost pentru lucrătorii în comerț. În sectorul de ospitalitate unde lucrează 11.400 de persoane în Zona Metropolitană Cluj, 62% dintre contractele de muncă au fost suspendate. De asemenea, în sectorul de servicii personale (coafor, frizeri, make-up, fitness), 42% din salariați au avut contractele suspendate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În perioada stării de urgență au fost suspendate 3.481 contracte pentru directorii generali și executivi ai companiilor mari, iar o parte dintre companii au folosit contextul creat de pandemie pentru a se restructura și a a ține sub control bugetul total de salarii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            „Economia este în curs de revenire. În acest moment, în județul Cluj mai sunt suspendate 7.728 contracte în termeni de urgență, iar în Cluj-Napoca, 5.756, fapt care înseamnă că doar 2,7% din salariați au contractele suspendate”, afirmă specialiștii care au realizat studiul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În Cluj-Napoca, sectorul de IT a crescut cu 2% în perioada pandemiei, ceea ce face ca în acest moment acesta să fie cel mai mare sector economic al orașului, cu 25.886 de angajați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De asemenea, studiul arată că în anul 2018, Clujul a înregistrat cea mai mare valoare a veniturilor realizate în mediul privat din România, în afara capitalei. Veniturile private au crescut în perioada 2008-2018 cu 171%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                             „Economia Clujului s-a dublat în deceniul precedent pandemiei (date disponibile începând cu 2008) – volumul economiei atât în Cluj-Napoca, cât și în Zona Metropolitană Cluj. Clujul este un exemplu de oraș a cărui economie locală și compoziție a forței de muncă s-a schimbat în mod dramatic după Criza Financiară din 2008-2010, Cluj-Napoca excelează în patru domenii transnaționale: tehnologia informației & comunicații, servicii de suport pentru afaceri, inginerie & cercetare & dezvoltare, precum și servicii financiare. Indicatorii cheie de performanță analizați pentru raportul statistic plasează Clujul pe un trend economic ascendent din perspectiva majorității direcțiilor economice relevante. Spre exemplu, în perioada studiată, PIB-ul a avut o rată de creștere de 115% în timp ce PIB-ul per capita a crescut cu 110%”, subliniază autorii studiului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În anul 2018, Cluj-Napoca a fost unul dintre orașele din Uniunea Europeană cu cea mai importantă creștere economică în grupa de PIB/loc 19.000 – 27.000 și se află în top 50 orașe care au demonstrat un angajament credibil pentru promovarea cunoașterii, culturii și creativității, situându-se pe poziția a 16-a ca mărime a economiei bazate pe cunoaștere și creativitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe lângă acești indicatori generali, care conturează poziția municipiului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj în context național și european, studiul oferă și date concrete despre firme, salariați sau structura economică sectorială ce stă la baza economiei municipiului și a zonei metropolitane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Studiul a fost realizat de către Universitatea Babeș-Bolyai prin Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor, coordonat de conf. univ. dr. Norbert Petrovici, cu sprijinul Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale va putea profita, acum, de pe urma existenţei a mii de relaţii de înfrăţire care există între diverse aşezări şi judeţe din Ungaria şi de peste graniţe. Acest lucru va putea ajuta foarte mult la colectarea numărului necesar de semnături pentru ca limitele prevăzute de lege să fie atinse în alte patru ţări, scrie ziarul „Magyar Nemzet”, în numărul său de miercuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Va transmite o scrisoare şefilor autorităţilor locale şi le va solicita să ia legătura cu aşezările şi judeţele cu care sunt înfrăţite, pentru a-i ruga pe aceştia să îşi ofere sprijinul în colectarea de semnături, a declarat László Őri, preşedintele Consiliului Judeţean Baranya, pentru cotidian. Potrivit
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            preşedintelui CJ, care a avut ideea unei asemenea cooperări, acest lucru ar putea oferi un impuls mare campaniei internaţionale a iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale, pentru că astfel, în alte patru ţări ar putea fi adunat numărul de semnături specificat de lege. Până acum, limita a fost atinsă în Ungaria, România şi Slovacia, dar colectarea semnăturilor mai este posibilă până la data de 7 noiembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Primăriilor din Ungaria, primarul localităţii maghiare Tab a declarat, de asemenea, că iniţiativa se bucură de sprijinul său. Jenő Schmidt a spus: aşezarea pe care o conduce este înfrăţită cu două localităţi din Slovacia (Zemné şi Tešedíkovo) şi cu una din România (Băile Tuşnad), unde pot fi, de asemenea, depuse eforturi pentru succesul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                            cauzei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Preşedintele Asociaţiei Satelor Maghiare, Gellért Szabó, care este şi primarul localităţii Szentkirály, pot exista diferenţe foarte mari între cât de mult poate sprijini iniţiativa o primărie sau alta, prin relaţiile sale de înfrăţire. Depinde de cât de mult doreşte să se implice conducerea unei aşezări, respectiv de cât de vie este relaţia dintre cele două localităţi înfrăţite, a spus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cazul în care iniţiativa va avea succes, va deveni posibil ca acele regiuni ale statelor membre UE, în care locuiesc minorităţi naţionale autohtone, să poată solicita şi singure finanţări europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În conformitate cu noile reguli ale iniţiativelor cetăţeneşti europene, în urma epidemiei de coronavirus, perioada iniţială de colectare a semnăturilor a fost prelungită cu şase luni pentru iniţiativele în cazul cărora colectarea se afla deja în curs la data de 11 martie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Colectarea semnăturilor pentru iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale a fost reluată la data de 18 iulie. Echipa de campanie a petiţiei, Irdala.hu a anunţat că îşi asumă un nou angajament. În loc de un milion de semnături, doresc să depună două milioane de semnături pe masa celor de la Bruxelles, totodată doresc ca limita să fie atinsă în zece ţări, în loc de şapte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Astăzi a avut loc Conferința de pre-lansare a primei platforme de expoziții virtuale din Republica Moldova www.virtual-fairs.md. Conceptul a fost inițiat și dezvoltat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) și este realizat cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului ”Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation în parteneriat cu CCI a RM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Platforma Virtual-Fairs.md va permite fiecărei companii să aibă propriul stand expozițional și să-și prezinte și promoveze produsele și / sau serviciile cu imagini vizuale, video, informații ș.a., exact cum ar fi în mod tradițional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fiecare expoziție va avea un vast Program de Afaceri care va include un sistem prin care vor fi efectuate întâlniri B2B și vor putea fi organizate diferite evenimente precum seminare, training-uri, mese rotunde, conferințe, prezentări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Actuala platformă îmbunătățește accesul companiilor pe piețele locale și externe, deoarece permite accesul online al vizitatorilor la profilurile companiilor și le poate contacta direct prin intermediul mesageriei instantanee. În plus, dialogul B2B va fi îmbunătățit, iar întreprinderile se vor conecta ușor cu partenerii locali și străini pentru o viitoare cooperare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Scopul platformei respective este să soluționeze problemele producătorilor, cum ar fi găsirea de noi clienți și parteneri, creșterea vizibilității și recunoașterii produselor și serviciilor lor la nivel global. Virtual-Fairs.md este un mijloc eficient pentru promovarea internațională, deoarece spațiul online nu are limite, presupune economie de timp, resurse și mijloace.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Companiile vor putea ajunge direct la Buyer-ii (cumpărătorii) din diferite țări, vor crește valoarea mărcii și își vor crea un nou ecosistem de afaceri. Elementul-cheie de creștere constă în maximizarea rentabilității investiției fiecărui agent economic în parte, integrarea în comerțul internațional, creșterea cifrei exportului prin identificare și stabilirea parteneriatelor străine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              CCI a RM preconizează organizarea primei expoziții online în luna septembrie 2020. Expoziția va fi una multi-ramurală și va cuprinde mai multe domenii de activitate a companiilor din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Produs de Cluj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Consiliul Județean Cluj organizează o nouă ediție a Târgului Produs de Cluj. Evenimentul se va desfășura în perioada 30 iulie – 9 august în parcarea complexului comercial VIVO! Cluj Napoca, în intervalul orar 10:00-22:00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Așa după cum am mai afirmat în repetate rânduri, menirea administrației județene nu constă doar în a repara sau moderniza drumuri, spitale și școli. Pentru a avea bugetele necesare susținerii sănătății, educației și infrastructurii, este obligatoriu să avem în vedere factorul economic, indiferent dacă este vorba despre întreprinderi cu mii de angajați sau despre categoria micilor meseriași și producători locali. În spiritul politicilor liberale, administrația clujeană sprijină de ani buni acei întreprinzători care demarează afaceri de familie, facilitându-le accesul pe piață, mediatizarea și promovarea. Acum, în condiții speciale, am ales să organizăm târgul nostru într-un loc special, cu o participare redusă, pentru a respecta reglementările în vigoare privind limitarea riscului de răspândire a virusului COVID-19, astfel ca atât expozanții cât și vizitatorii să fie în siguranță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La manifestarea expozițională de la VIVO!, desfășurată prin intermediul Asociației Produs de Cluj, vor fi prezenți 20 de producători și artizani clujeni. Ei vor prezenta publicului vizitator preparate din lapte și carne, uleiuri presate la rece, prăjituri de casă și turtă dulce, gemuri, dulcețuri și siropuri naturale, zacuscă, paste, fructe și legume de sezon proaspete, dar și deshidratate. De asemenea, pe standuri vor fi expuse cosmetice și produse de îngrijire personală, costume populare și bijuterii lucrate de mână, precum și obiecte de marochinărie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              raiffeisen

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Raiffeisen Bank deschide inscrierile in concursul de granturi Raiffeisen Comunitati, prin care acorda finantari nerambursabile de 500.000 lei pentru 10 proiecte de educatie non-formala. Pentru a castiga unul din cele 10 granturi, organizatiile neguvernamentale si institutiile publice de invatamant isi pot inscrie proiectele pana pe 11 august, pe platforma Granturi.RaiffeisenComunitati.ro. Propunerile de poiecte trebuie sa se incadreze intr-unul din urmatoarele domenii: educatie financiara, antreprenoriala, educatie profesionala si educatie civica.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Programul se adreseaza organizatilor neguvernamentale mici si medii si institutiilor de invatamant din Romania, care isi propun sa deruleze proiecte de educatie non-formala in cele 4 domenii si care au minimum doi ani de activitate la momentul inscrierii. Proiectele trebuie sa se desfasoare pe o perioada cuprinsa intre patru si doisprezece luni, iar rezultatele estimate sa fie masurabile si sa aduca schimbari pozitive in comunitatile in care sunt implementate. Suma maxima solicitata pentru finantarea unui proiect este de 50.000 lei, la care se adauga inca 20% din valoarea intregului proiect pe care aplicantul trebuie sa il acopere din fonduri proprii sau alte surse de finantare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cele 10 proiecte care vor primi un grant sunt alese in urma a doua etape de jurizare – in prima etapa proiectele sunt evaluate de o echipa de specialisti in proiecte comunitare si de angajatii Raiffeisen Bank, iar in a doua etapa 20 de finalisti isi sustin ideile in fata unei comisii de jurizare , care alege cele 10 proiecte care vor fi finantate cu pana la 50.000 lei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              “Am ajuns la a zecea editie a concursului de granturi Raiffeisen Comunitati, timp in care am acrodat granturi de peste 870.000 euro pentru mai mult de 120 de proiecte comunitare in toata România. Ne dorim sa finantam proiecte de educatie care sa produca schimbari in comunitatile unde sunt implementate si, totodata, sa ajute ONG-urile sau scolile sa dezvolte si alte proiecte educationale”, spune Corina Vasile, Director de Comunicare si Relatii Publice la Raiffeisen Bank.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Calendarul concursului Raiffeisen Comunități, editia 2020: 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Inscrierea proiectelor in concurs: 21 iulie – 11 august 2020
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Verificarea criteriilor de eligibilitate  pentru proiectele inscrise: 12 august – 28 august 2020
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Publicarea listei proiectelor eligibile, care trec in etapa 1 de jurizare: 31 august 2020
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Etapa 1 de jurizare (echipa ARC si angajatii Raiffeisen Bank evalueaza proiectele): 31 august  – 15 septembrie 2020
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Publicarea listei celor 20 de proiecte finaliste: 17 septembrie 2020
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Etapa 2 jurizare (interviuri cu finalistii): 21-25 septembrie 2020
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Publicarea listei proiectelor castigatoare: 30 septembrie 2020
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ONG-urile si institutiile de invatamant au timp pana pe 11 august, la ora 17, sa inscrie proiectele pe platforma de concurs Granturi.RaiffeisenComunitati.ro, unde se gaseste si regulamentul de participare. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ZEL „Bălți”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Zona Economică Liberă „Bălți” s-a remarcat prin noi rezultate obținute pe parcursul anului 2019, astfel menținându-și poziția de lider la toți indicatorii printre zonele economice libere  din țară, se arată într-un raport publicat recent de Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La 31 decembrie 2019 în ZEL „Bălți” activau 70 de rezidenți, cu nouă mai mult comparativ cu anul precedent. Numărul angajaților, s-a majorat cu 10% și cifrează 11412 persoane. Din numărul total al angajaților zonelor economice libere de la noi – 18180 persoane, cea mai mare pondere o deține „Bălţi” – 62,8%. În același timp, valoarea salariului mediu în ZEL „Bălți, a constituit 9100 lei. Având o creștere de 6% față de anul precedent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Valoarea investițiilor realizate în anul 2019 de către rezidenții ZEL „Bălți”, a fost de 22,7 mln. USD și 207.8 mln. USD de la începutul activității sale (în creștere cu cca 12% față de anul 2018). Aceasta reprezintă 48% din totalul investițiilor realizate în cadrul zonelor economice libere de la noi – 432,7 mln. USD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Venitul din vânzările producției industriale a rezidenților ZEL „Bălți” în anul 2019 a constituit 7,8 mlrd. lei, ceea ce reprezintă 71,1% din volumul total al veniturilor din vânzări cumulativ pe toate zonele economice libere din Moldova – 10,97 mlrd. Lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Valoarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii calculate (impozit pe venit, TVA, contribuții de asigurări sociale, prime de asigurare medicale obligatorii, etc.) în anul 2019 a constituit cca 413 mln. lei, cu 49 mln. lei mai mult față de anul precedent. Din valoarea totală a acestor plăţi provenite din cele șapte zone economice libere – 607,3 mil. lei, ponderea cea mai mare revine rezidenților ZEL „Bălți” și constituie 68,0%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Anul 2019 a fost marcat prin deschiderea unei fabrici noi. Compania Germană „Draexlmaier” a construit o nouă fabrică în mun. Cahul cu o suprafață de 22000m², fiind a patra la număr în Moldova. Aici au fost create 1600 locuri noi de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Majoritatea Zonelor Economice Libere din Republica Moldova au fost create în perioada anilor ’90. ZEL „Bălți” fiind ultima creată acum zece ani, a reușit să se remarce ca un real promotor al dezvoltării industriale a țării, dar și a economiei naționale în ansamblu. Impactul activității sale, a schimbat percepția cu privire la zonele economice libere autohtone, devenind un exemplu elocvent și demn de urmat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La Budapesta a avut loc, vineri seară, un protest organizat de partidul maghiar Momentum, din cauza situaţiei formate la portalul maghiar Index. Manifestanţii au pornit de la redacţia portalului de ştiri şi s-au îndreptat către Castelul Buda, protestând împotriva demiterii redactorului-şef al portalului, totodată pentru apărarea libertăţii presei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Demiterea redactorului-şef Szabolcs Dull a fost iniţiată miercuri, de către László Bodolai, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fundaţiei pentru Dezvoltare Maghiară, în calitate de reprezentant juridic al angajatorului Index. Vineri, portalul a emis un comunicat prin care a anunţat că pleacă toată conducerea redacţiei, alături de aproape toţi angajaţii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Jurnaliştii de a Index au arătat că “are sens să ai coloană vertebrală în Ungaria”, a spus András Fekete-Győr, preşedintele Mişcării Momentum, în faţa protestatarilor adunaţi la clădirea Oficiului Guvernamental al Prim-Ministrului şi în piaţa în care se află oficiul preşedintelui maghiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Jurnaliştii aceştia au trebuit să se ridice în picioare, pentru că la o sută de metri de aici “există un om mic, laş, care nu se poate uita în oglindă”, a spus politicianul de opoziţie. “Ne-am săturat de politicienii laşi, de propagandişti, de cavaleri ai “Sistemului Cooperării Naţionale”, a mai adăugat acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Eu vreau să construiesc o Ungarie a oamenilor curajoşi, unde să existe şanse de dezvoltare, unde există presă liberă, o mass-media publică independentă echilibrată, o Academie de Ştiinţe independentă, unde există CEU şi există Index, a declarat preşedintele Momentum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              “Aici nu vorbim doar de o presă independentă, ci despre întreaga noastră viaţă. Şi asta pentru că presa liberă este cea care oferă un fundament, un cadru, o direcţie, nişte indicatori cu ajutorul cărora să interpretăm ceea ce se întâmplă în lume, ceea ce se întâmplă în Ungaria, ceea ce se întâmplă cu noi, cu vecinii noştri, cu profesorii noştri, cu asistenţii noştri medicali, cu profesorii noştri, cu toată lumea care trăieşte şi lucrează în această ţară”, a spus Anna Orosz, vicepreşedintele Mişcării Momentum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Când presa independentă este distrusă, aceste ferestre către adevăr sunt închise şi sunt înlocuite cu propriile lor minciuni, a spus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Această mişcare nu poate fi ultima, “trebuie să continuăm!”, a punctat deputatul independent Ákos Hadházy, prezent la protest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Politicianul a spus: nu există vreun sistem împotriva căruia să nu se poată lua măsuri în mod eficient, însă cu cât dictatura este mai mare, cu atât mai mare nevoie este şi de o rezistenţă puternică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La protest a luat cuvântul şi publicistul Balázs Gulyás, designerul şi creatorul de modă Zoltán Herczeg, respectiv Tamás Szekeres, care a fost redactorul-şef al mai multor cotidiane naţionale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Protestul care a început în faţa redacţiei Index a fost anunţat de Momentum; la eveniment şi-au făcut apariţia politicienii mai multor partide de stânga, putând fi observate steaguri ale Coaliţiei Democratice (DK), ale “Politica poate fi şi altel” (LMP), ale Jobbik şi ale Partidului pentru Dialog (MP). În apelul pe care l-au lansat, organizatorii au anunţat că îi aşteaptă la protest pe cei care sprijină presa liberă şi o ţară liberă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Banca Transilvania

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Medicii antreprenori care doresc sa ofere de acum inainte consultatii online pot apela la solutia de telemedicina si la solutia de plata cu cardul a serviciilor medicale, oferite de DataKlas si Banca Transilvania, prin Divizia Pentru Medici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primul pas este accesarea siteului Divizia pentru medici/Telemedicina, unde sunt detalii despre DataKlas eMedical, aplicatia de telemedicina, respectiv despre IPay BT, solutia de plata online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Telemedicina inseamna accesul rapid de oriunde – prin telefon, calculator sau tableta – la sfaturi medicale, asistenta in cazul urgentelor si monitorizarea in timp real a pacientilor pe parcursul tratamentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Banca Transilvania incurajeaza medicii antreprenori sa implementeze modalitati noi de colaborare cu pacientii. Pe de alta parte, prin aceasta facilitate, banca doreste sa contribuie la formarea unui comportament cat mai precaut si responsabil al oamenilor privind sanatatea, prin intalniri online cu medicii, pentru a primi sfaturi medicale si pentru tratarea la timp a unor afectiuni. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Peste 20.000 de cabinete, clinici si spitale lucreaza cu Banca Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                capital

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cassa di Compensazione e Garanzia (CC&G), unul dintre liderii de servicii post-tranzactionare si parte a London Stock Exchange Group (LSEG), si CCP.RO BUCHAREST S.A., parte a Grupului Bursa de Valori Bucuresti (BVB), au semnat un parteneriat prin care CC&G va oferi atat consultanta privind stabilirea Contrapartii Centrale in Romania, cat si asistenta tehnologica specifica serviciilor de compensare si management al riscului care vor fi derulate de CCP.RO BUCHAREST S.A. si care se aplica tuturor claselor de active tranzactionate pe piata de capital romaneasca. CCP.RO BUCHAREST S.A. are rolul de a functiona ca o Contraparte Centrala (CCP) independenta pentru pietele din Romania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fiecare entitate juridica va ramane in totalitate responsabila de activitatea propriei contraparti centrale. Acordul, care se va derula pe o perioada de 7 ani, aduce o dimensiune suplimentara in ceea ce priveste colaborarea privind Contrapartea Centrala in sensul in care va permite Contrapartii Centrale din Romania sa se concentreze pe cerintele specifice pietei locale in timp ce va beneficia de expertiza CC&G privind serviciile de compensare si de management al riscului, care au la baza o arhitectura IT extrem de robusta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Marco Polito, CEO CC&G: „Parteneriatul dintre CC&G si CCP.RO BUCHAREST S.A. reprezinta un proiect de referinta, cu beneficii pentru intreaga comunitate financiara din Romania. Acest acord reprezinta angajamentul nostru de a sprijini simultan multiple Contraparti Centrale, aflate in diferite zone geografice, incurajand cresterea financiara si asigurand respectarea deplina a actualului cadru de reglementare al CCP potrivit principiilor Regulamentului privind Infrastructura Pietei Europene (EMIR) si celor existente la nivel mondial. Acest acord reprezinta un pas suplimentar catre extinderea serviciilor de compensare pe care CC&G le ofera la nivel international si va conduce la noi evolutii pozitive pentru ambele parti si pentru stakeholderii acestor comunitati.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti: „Suntem incantati sa anuntam ca am initiat acest proiect vital al Contrapartii Centrale, atat de important pentru pietele de capital si de energie din Romania. Colaborarea cu CC&G, un CCP renumit la nivel european, este un element-cheie pentru a ne atinge scopul de a oferi servicii centralizate de compensare pentru pietele operate de Bursa de Valori Bucuresti si de Operatorul Pietei de Energie Electrica si Gaze Naturale (OPCOM). CC&G a implementat o solutie similara in Austria si vreau sa-i felicit pentru aceasta realizare. Alaturi de CC&G, ne dorim sa lucram indeaproape cu toti stakeholderii locali, incluzand aici autoritatile locale, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), astfel incat CCP.RO BUCHAREST S.A. sa poata functiona in cel mai eficient mod posibil, sa putem lansa instrumente financiare derivate si sa crestem capacitatea de management al riscului specific pietelor noastre.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Victor Ionescu, CEO OPCOM: „De la bun inceput OPCOM a fost convinsa de necesitatea, oportunitatea si fezabilitatea constructiei institutionale a CCP.RO si a proiectului functional si de tehnologie aferent. Parteneriatul cu Bursa de Valori Bucuresti este, de asemenea, unul dintre aspectele pe care OPCOM le-a avut in vedere de mai mult timp, luand in considerare conexiunile dintre cele doua burse romanesti, Bursa de valori si Bursa de energie, iar acest lucru se dovedeste prin participarea si angajamentul sau ca actionar al CCP.RO. Prin beneficiile pe care o contraparte centrala le aduce pentru piata din perspectiva riscului, respectiv: transparenta, securitatea si marcarea la piata zilnica a pozitiilor compensate, toate acestea intr-o abordare neutra din punctul de vedere al expunerii la riscul de contraparte, compensarea printr-o contraparte centrala este un pas inainte in evolutia pietelor de energie, care va aduce tranzactiile de energie la urmatorul nivel de lichiditate in beneficiul intregii comunitati economice, al industriei, investitorilor si clientilor finali. Contractul dintre CC&G si CCP.RO face parte din baza solida si angajata de care OPCOM doreste ca CCP.RO sa beneficieze in drumul sau spre trecerea la operarea comerciala a proceselor de compensare a tranzactiilor.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rodica Popa, CEO CCP.RO BUCHAREST S.A.: „Pietele de capital si de energie romanesti au dovedit in cursul evolutiei lor angajamentul puternic al operatorilor lor de piata, Bursa de Valori Bucuresti si Operatorul Pietei de Energie din Romania, fata de standardele tehnologice inalte, ca element important in robustetea pietelor, cu un rol vital in dezvoltarea continua a oricarei piete. Prin proiectul care va fi implementat in baza Acordului semnat cu CC&G, CCP.RO este angajata sa ofere partilor interesate posibilitatea imbunatatirii capacitatilor post-tranzactionare prin utilizarea unei tehnologii de nivel inalt care urmeaza sa deserveasca lansarea unei contraparti centrale independente. Aceasta presupune si trecerea la urmatorul nivel de infrastructura de afaceri, prin implementarea unei tehnologii specializate pentru gestionarea in timp real a marjelor si a riscurilor si pentru raportarea datelor. Nu in cele din urma, echipa CCP.RO considera Acordul ca o usa deschisa pentru a beneficia in cel mai fructuos mod din invatarea din experienta CC&G si din schimbul de cunostinte in cadrul si intre echipele de proiect.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                CCP.RO BUCHAREST S.A. va gazdui infrastructura care va permite relansarea si dezvoltarea pietei derivatelor in Romania si va asigura mecanisme noi pentru diminuarea si transferul riscurilor la nivelul pietelor deservite, si anume pietele operate de BVB si, respectiv, de OPCOM, contribuind la cresterea increderii si activitatii pe aceste piete. Contrapartea centrala se va interpune intre partile tranzactiei devenind contraparte pentru fiecare cumparator, respectiv vanzator, si va garanta finalizarea decontarii tranzactiei prin aplicarea de mecanisme specifice pentru administrarea riscului. Pentru investitorii sau participantii care activeaza pe piata de capital locala, existenta CCP va permite introducerea si dezvoltarea tranzactiilor cu instrumente financiare derivate (cu activ suport actiuni, marfuri, obligatiuni, indici, curs de schimb, etc.).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                limba română

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Parlamentul de la Chișinău a plecat în vacanță după o tentativă nereușită a opoziției de a demite guvernul Chicu, care continua să implementeze cu meticulozitate agenda electorală a președintelui Dodon în vederea alegerii acestuia pentru un al doilea mandat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De fapt, prin prismă electorală trebuie privită și inițierea, aderarea și participarea partidelor de opoziție la moțiunea de cenzură ce nu a trecut la votul în plen din 20 iulie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Inițiată de Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) și semnată în ultimul moment de foștii parteneri ai acesteia, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), moțiunea a fost votată și de așa numitele „partide oligarhice” Partidul Șor și Partidul Pro- Moldova, conduse de Ilan Șor, refugiat în Israel după căderea regimului Plahotniuc în vara anului trecut, respectiv de finul de cununie al aceluiași Plahotniuc, Adrian Candu. Amintim că Vladimir Plahotniuc, care se află în spatele formațiunii conduse de Candu, este și el refugiat, în Statele Unite. Moțiunea a fost semnată și votată și de Octavian Țîcu, președintele Partidului Unității Naționale ce promovează unirea cu România, fiind singurul deputat al acestui partid în legislativul moldovean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Moțiunea de cenzură a fost înaintată la 16 iulie, autorii invocând în textul acesteia încălcarea de către Guvern „a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, principiilor statului de drept, valorilor consfințite în Constituția Republicii Moldova și instrumentelor internaționale”. În opinia autorilor, „în condițiile stării de urgență, Executivul și-a depășit vădit competențele constituționale subminând Parlamentul, urmărind de fapt ca prin starea de urgență declarată să fie înlăturat controlul parlamentar asupra activității Guvernului”. Totodată, textul moțiunii se referă la „gestionarea proastă a crizei social-economice, atitudinea Guvernului față de mass-media, abordările vis-a-vis de politica externă și tentativele de ingerință în sistemul judecătoresc din partea puterii”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Atitudinea fracțiunilor parlamentare de opoziție nu a fost una univocă, fapt ce decurge din situația actuală a lor, scorul pe care îl au în sondaje și obiectivele de moment. Inițiatorii moțiunii, deputații PDA, cei care și-au manifestat disponibilitatea de a prelua guvernarea în cazul în care guvernul Chicu ar fi căzut, au fost foarte insistenți deoarece ratingul partidului este în cădere liberă, sondajele din ultimele luni arătând că Platforma nu trece pragul electoral. Astfel, aceasta este împinsă de circumstanțe spre acțiuni ferme și îndrăznețe pentru a-și recăpăta simpatiile electoratului. La rândul lor, partidele oligarhice, Șor și Pro-Moldova au declarat că susțin fără echivoc și fără pretenții orice moțiune și orice guvern, care va veni în locul celui actual. Aici interesele sunt de alt nivel și se referă mai degrabă la faptul că Dodon și compania sunt într-un proces intens de preluare a schemelor și afacerilor controlate acum un an de către Plahotniuc și ai săi. În urma căderii guvernului, Plahotniuc speră să oprească aceste procese iar ulterior, în funcție de circumstanțe, să acționeze pentru a le recupera.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și deputatul Octavian Țîcu, președintele și singurul reprezentant în Parlament al Partidului Unității Naționale (PUN), a semnat și susținut moțiunea. Acum PUN este în proces de creare a structurilor locale și consolidare iar electoratul acestuia poate fi mobilizat de acțiuni ferme anti-Dodon, acesta fiind privit de toată lumea și în special de electoratul de dreapta, drept un promotor fidel al intereselor Rusiei în regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La rândul său, Partidul Acțiune și Solidaritate a ezitat până în ultimul moment să semneze moțiunea și să-și asume demiterea guvernului. Raționamentele aici sunt simple: toate sondajele arată că PAS este la moment partidul de pe centru dreapta cu cel mai bun scor, cu mult peste ceilalți competitori și este în ascensiune. La fel și președinta sa, ex-premierul Maia Sandu este creditată cu cele mai mari șanse de a accede în turul doi al alegerilor prezidențiale din toamnă, unde ar avea șanse reale să-l bată pe Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Doar că există încă un element pe care nimeni nu-l poate neglija. Dodon ar putea recurge la utilizarea aparatului administrativ și la fraude masive pentru a câștiga al doilea mandat de președinte, iar guvernul Chicu a demonstrat deja că este instrumentul optim în acest sens. Drept urmare, aflarea la butoane a actualului executiv la momentul campaniei electorale, reduce semnificativ șansele ca Maia Sandu să ajungă în toamnă în fotoliul de președinte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totuși, până la urmă moțiunea nu a trecut, fiind susținută de doar 46 de deputați din 101. Ea nu a fost susținută de deputații din alianța de guvernare dintre socialiști și democrați. Președintele democraților Pavel Filip pe care inițiatorii moțiunii au mizat până în ultimul moment, a motivat decizia partidului său prin faptul că demiterea Guvernului l-ar readuce în prim planul politicii moldovenești pe oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc, care continuă să controleze cele două partide numite oligarhice. Acesta a spus că „democrații nu vor demite guvernul lui dracu (n.a. – Dodon) pentru a-l readuce pe taică-su (n.a. – Plahotniuc)”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astfel, Guvernul Chicu are cel puțin o lună de liniște în care va continua să implementeze agenda electorală a lui Dodon, promovând politici populiste pentru a crea aparența că situația e sub control însă care nu are nicio viziune clară în ce privește perioada de după alegeri. Politica Guvernului este simplă: să împrumute bani pentru a nu avea restanțe la pensii și salarii, sau chiar să ofere unele bonusuri în prag de alegeri și să deruleze unele proiecte de infrastructură. Iar în preajma alegerilor prezidențiale să vină în fața alegătorilor spunând că în pofida situației de criză din întreaga lume, guvernul s-a descurcat cu brio.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Guvernul nu prea are planuri clare în ce privește perioada de după alegeri atunci când va trebui să înceapă a plăti nota, să ramburseze împrumuturile luate acum și consumate pentru salarii, pensii și proiecte preelectorale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Realitatea este că pentru economia moldovenească, Guvernul nu a elaborat până acum niciun plan de acțiuni de depășire a crizei și de adaptare la noile realități. Nimeni nu a evaluat în ansamblu starea actuală a lucrurilor în economia reală iar multe semnale arată că majoritatea afacerilor, care nu au beneficiat deloc de suportul statului, abia mai rezistă și sunt în prag de faliment.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deocamdată, însă, cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, guvernul Chicu, numit și staful electoral al lui Dodon, stă încă bine pe poziții. Au fost aprobate sau sunt în proces de negociere o serie de împrumuturi din Occident dar și din Rusia, astfel Guvernul putând să-și îndeplinească obiectivul de a ajunge până la alegeri fără restanțe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De cealaltă parte, partidele de opoziție au declarat că aceasta n-a fost ultima moțiune de cenzură. Cu siguranță vor fi altele mai ales ținându-se cont de gestionarea dezastruoasă de către executivul actual al epidemiei de COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Marți, 21 iulie, a avut loc lansarea publică a Ghidului Întreprinderilor Mici din Moldova, o publicație practică, elaborată cu suportul Biroului de Cooperare al Elveției/Reprezentanța Ambasadei Confederației Elvețiene în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Evenimentul a fost moderat de către Liliana Busuioc, director executiv în cadrul Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii (AIM), care a subliniat importanța creării acestui ghid pentru dezvoltarea ecosistemului de afaceri din țară, îndeosebi pentru antreprenorii care au lansat afacerea sau pentru cei are intenționează să o facă: „Ghidul Întreprinderilor Mici din Moldova este scris de către antreprenori pentru antreprenori, fiind destinat și organizațiilor de suport sau organizațiilor care se ocupă de educația acestora. Publicația servește o foaie de parcurs pentru toți cei care intenționează să lanseze o afacere sau se află în primii trei ani de activitate”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Evenimentul integral poate fi privit aici: https://www.privesc.eu/Arhiva/91348/Lansarea-Ghidului-Micului-Business

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Procesul de elaborare a ghidului a fost unul participativ. Au fost consultate peste 100 de persoane, astfel încât ghidul să conțină informații actualizate și ajustate nevoilor reale ale potențialilor beneficiari. Apariția lui a fost posibilă datorită implicării antreprenorilor din toată țara, instituțiilor de învățământ sau a partenerilor de dezvoltare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cristina Cojocaru, coordonatoarea direcției Dezvoltare economică și ocuparea forței de muncă în cadrul Biroului de Cooperare a Elveției, a vorbit despre motivația colaborării dintre Elveția și Moldova și efectele acesteia pentru dezvoltarea țării: „Prin intermediul direcției de dezvoltare economică, Biroul de Cooperare a Elveției urmărește să susțină dezvoltarea unui climat de afaceri favorabil, accesul sporit la personal calificat, finanțare accesibilă și la acces la cunoștințe și servicii îmbunătățite pentru dezvoltarea afacerii. Ne dorim ca toate companiile să-și crească performanța afacerilor și să devină mai competitive, astfel încât să crească și să contribuie la oportunități îmbunătățite pentru populație: oferte de muncă și venit mai mare. Salutăm crearea Ghidului Întreprinderilor Mici din Moldova, care este un produs holistic. Acesta va fi util atât pentru cei care vor să-și deschidă o afacere nouă, cât și pentru cei care vor să-și lărgească cunoștințele pentru o mai bună performanță a companiei pe care o dețin”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ghidul poate fi găsit și descărcat pe siteul AIM, http://sme.md/ghid/, în trei limbi. Acesta conține linkuri active care te vor direcționa către paginile dorite, iar datorită formatului „user friendly”, poate fi accesat și citit în versiune mobilă. Totodată, conținutul acestuia va fi actualizat continuu în baza studiilor de caz specifice și evoluția cadrului juridic din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  David Smith, președintele Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii și unul dintre autorii acestui ghid, este de părere că fiecare afacere și antreprenor este unic și nu există o soluție unică pentru fiecare companie în parte. Anume această premisă a stat la baza creării acestei publicații: „Scopul nostru este de a prezenta cele mai bune soluții și tehnici pentru problemele care pot apărea. Ghidul este structurat în două părți principale. Prima prezintă informații-cheie despre cum să faci afaceri în Moldova: taxele pe care trebuie să le achiți, cum înregistrezi afacerea, cadrul de reglementare, etc. În cea de a doua parte am prezentat instrumente pentru business și anume instrumente de planificare și gestionare a afacerii, cele mai noi în lume și aplicabile și pentru Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În continuare, Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii va comunica și distribui continuu acest ghid, astfel încât să poată beneficia de ghid un număr cât mai mare de antreprenori sau viitori antreprenori. Toate actualizările și alte activități poți urmări pe paginile noastre.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ghidul Micului Business este elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea ecosistemului ÎMM-urilor din Moldova”, finanțat de Biroului de Cooperare al Elveției/ Reprezentanța Ambasadei Confederației Elvețiene în Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia donatorului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Judeţean organizează, joi 23 iulie de la ora 19:00 în parcul „Rudolf Fatyol” (Turnul Pompierilor) cea de-a X – a ediție a Galei de premiere „Luminătorii satelor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cadrul acestui eveniment vor fi premiate personalităţile locale care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea spirituală a localităţilor din care provin.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În programul artistic vor evolua: Petrică Mureșan, Maria Carmen Sas, Leontina Dorca, Maria Petca Poptean, Ana Holdiș Pop, Georgiana Marina, Bianca Cionca, Vlad Jurchiș, Ionela Bumb, Bogdan Bota, Darius Câmpean, Liliana Bota, Emanuel Silaghi, Meszáros Amanda, Simon Szilvia, Alezár Izabella. Acompaniază orchestra condusă de – profesor Călin Opriș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acest eveniment este extrem de relevant pentru conturarea profilului identitar al acestor meleaguri. Sunt evidenţiaţi oamenii care prin eforturile lor au luminat viaţa culturală a comunităţilor din care provin, de a recunoaşte public meritele acestor oameni. Luminătorii satelor au fost şi vor rămâne modele pentru toţi cei care pot conştientiza utilitatea unor asemenea demersuri culturale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Judeţul Satu Mare este singurul din ţară care organizează o manifestare de acest gen prin care sunt celebrate valorile culturale şi spirituale de pe întreg cuprinsul judeţului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Deputatul Platformei DA și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu trage un semnal de alarma atunci când face referire la o informație apărută recent în presa rusă potrivit căreia Republica Moldova ar studia cu atenție experiența Rusiei în vederea modificării Constituției. Vmeste-rf.tv scrie că declarații în acest sens au fost făcute de actualul ambasador al R. Moldova șa Moscova, Andrei Negruță la o întâlnire cu președintele comitetului internațional al Consiliului Federației Rusiei, Constantin Kosacev. Deputatul Platformei DA cere în acest sens MAEIE, guvernului Chicu și președintelui Dodon precizări pe marginea acestui subiect mediatizat la Kremlin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  A.Negruță, actualul Ambasador al PSRM la Moscova, a afirmat recent la o întrevedere cu K.Kosacev, Președintele comitetului internațional al Consiliului Federației Rusiei, că ”RM studiază cu atenție experiența Rusiei în vederea modificării Constituției sale”. Comunicatul ridică mai multe semne de întrebare. Este această declarație făcută în numele MAEIE, al Guvernului Chicu, a Președintelui I.Dodon, a Parlamentului, sau a PSRM? Este această declarație făcută în nume propriu de către Ambasadorul A.Negruță ori este o misiune de partid? Sunt aceste consultări agreate de actualal Ministru de externe, Țulea, deși nu-mi amintesc ca acesta să fi cerut instrucțiuni din partea Comisiei de Politică Externă a Parlamentului RM, singurul organism care-l poate însărcina pe Ministru să solicite consultări pe subiecte sensibile politic, cum ar fi modificările la Constituție care, ca și guvernele – se fac în Parlament și nu la hotelul Luna”, a declarat Igor Munteanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În aceste condiții se cer a fi făcute niște precizări:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  1. Informațiile apărute în presa despre consultările inițiate de Ambasadorul A.Negruță pe subiectul modificărilor la Constituția R. Moldova ilustrează intențiile reale ale Președintelui I.Dodon de a prelua integral modelul rusesc de guvernare: verticala puterii, sistemul federal dispersat, cu păstrarea unui președinte puternic (jucător), care bagă și scoate procurorii și judecătorii, inclusiv ai celor din Curtea Constituțională. Ele (intențiile) nu se înscriu în ”era de stabilitate” pe care ar prefera-o tot felul de prorocitori, locali ori străini, doar că aceștia văd paiul din ochiul altora și nicidecum bârna din propriul ochi. În țara orbilor, chioru-i împărat!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  2. La scurtă vreme după apariția primelor informații în presa rusă, și MAEIE s-a văzut obligat să posteze un comunicat sec pe acest subiect, dar cu o extindere liberă a temelor abordate, în mod evident, în scopul potolirii unor eventuale serii de întrebări. Totuși, arma atârnată pe scenă a împușcat o primă alertă – I.Dodon ar dori să transmită aliaților săi de la Kremlin că ”ar fi capabil să inițieze modificări la Constituție și că ”PSRM ar putea livra și alte obligații promise protectorilor săi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  3. Liderul PSRM nu ascunde că și-ar dori să fie actorul central al statului, în care legile naționale ar prevala asupra dreptului internațional, iar consilierii săi ar fi mai puternici ca miniștrii din cabinetul aprobat de Parlament, într-un guvern care ar rămâne un simplu ”decor pentru șeful de stat. Deși pare astăzi complicat de previzionat asemenea scenarii, să nu se uite că și alegerea lui Dodon în 2016 era greu de crezut, ca și alegerea unui primar socialist la primăria Municipiului Chișinău, dar lucrurile s-au întâmplat cu o viteză și cu un impact de speriat. În sfârșit, să nu uităm că garda veche de juriști afiliați PSRM gâfâie de mai bine de 2 ani asupra unui amplu proiect de modificare a Constituției R. Moldova în vederea: (1) anulării mandatului imperativ, (2) extinderii și preluării unor competențe executive de către Președinte, (3) ”federalizarea” relațiilor politice cu UTAG și Transnistria, (4) dar și alte teme care dezgolesc tentația unui adevărat ”cult al puterii voluntariste” la conducerea PSRM, după modelul lui Putin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  4. Comunicatul apărut în presă nu scapă însă nici un cuvânt despre faptul, deloc neimportant, că R. Moldova și-ar dori retragerea trupelor militare rusești de pe teritoriul său suveran. Acest lucru nu se regăsește în comunicarea lui A.Negruță, ori poate afirmațiile recente ale lui Oleg Vasnețov, Ambasadorul Rusiei la Chișinău, despre ”interesele eterne și ubicue ale Rusiei în R. Moldova au avut drept scop să-i convingă pe diplomații moldoveni să nu se mai zbată în zadar pe tema evacuării trupelor? Nu m-am mira.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  5. Ori poate, sub povara actualei coaliții PSRM-PD, MAEIE uită să-și informeze ambasadorii săi (sensibili la politic) asupra pozițiilor cheie ale politicii externe ale R. Moldova, astăzi ”dezechilibrate” în opinia lui I.Dodon. Cum se înscrie această poziție ineptă cu discursul laudativ al PDM, care-și atribuie meritele cererii de la tribuna ONU a retragerii trupelor rusești, ori la Moscova pt asemenea declarații, ambasadorul R. Moldova ar fi scos de guler afară?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  6. Este clar că aceste consultări la Moscova ilustrează gravele incoerențe ale diplomației din R. Moldova. O diplomație bună se face cu oameni integri, școliți și principiali. Cei care au blocat Moțiunea de cenzură contra guvernului Chicu sunt direct responsabili de ascensiunea și întărirea puterii autoritare a lui Dodon spre un ”putinism” la scară mică, imitator, dar oricum, inspirat profund de acest model antidemcoratic și orientat spre trecut,” a scris Munteanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  romanii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere, grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt profund afectate de reducerea veniturilor personale, rezultă din sondajul global PwC referitor la comportamentul consumatorilor, ”Global Consumer Insights Survey” 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Schimbările de comportament ale consumatorilor în 2020, după izbucnirea pandemiei COVID-19, evidențiază trei tendințe majore: adaptarea digitală, preocuparea pentru sănătate, respectiv pentru sustenabilitate:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • 45% dintre consumatori la nivel global spun că asistența medicală este unul dintre primele trei motive pentru a trăi într-un oraș
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • 69% sunt mai preocupați de sănătatea mintală și bunăstarea persoanei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • 43% se așteaptă ca întreprinderile să aibă responsabilitate pentru impactul lor asupra mediului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai multe cumpărături în online

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Deși cumpărăturile alimentare în magazinul fizic reprezintă în continuare principala alegere, peste o treime dintre consumatori (35%) folosesc instrumentele online în acest scop, iar 86% dintre aceștia intenționează să își mențină acest obicei și după ce măsurile de distanțare socială sunt eliminate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pandemia a evidențiat avantajele cumpărăturilor online și a modelat într-un timp scurt comportamentele și obiceiurile de consum. Este de așteptat ca această tendință să accelereze și, implicit, să stimuleze companiile și comercianții să își reinventeze modul în care își desfășoară activitatea. Cel mai probabil ne îndreptăm către o experiență de tip omnichannel care va integra tot mai mult cumpărăturile offline cu cele online mai curând decât se anticipa”, spune Mihai Anița, Partener, Retail & Consumer Leader, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ceea ce privește produsele nealimentare, înainte de pandemie, 47% dintre consumatori spuneau că fac cumpărături zilnic sau săptămânal din magazinele fizice, în timp ce telefoanele mobile erau utilizate în acest scop de 30% și calculatoarele de 28%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Post pandemie, cumpărăturile online pentru produse nealimentare au înregistrat o creștere substanțială, astfel: telefon mobil 45%; calculatorul 41%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Preocuparea pentru sănătate, în creștere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  51% dintre consumatorii urbani spun că sunt mai preocupați de îngrijirea sănătății fizice și a bunăstării mintale și a dietei ca urmare a COVID-19.  Aproape jumătate dintre locuitorii urbani chestionați după izbucnirea pandemiei spun că siguranța (49%) și asistența medicală (45%) sunt la fel de importante pentru calitatea vieții lor ca locul de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Interesul consumatorilor pentru sănătate, bunăstare, dietă se află într-o tendință crescătoare și va influența atât industriile care oferă produse și servicii din aceste categorii, precum și obiceiurile de consum generale pentru că oamenii se vor aștepta ca toți producătorii și furnizorii să fie mult mai atenți la igienă, siguranță, sustenabilitate”, explică Ruxandra Târlescu, Partener Retail & Consumer Tax Leader, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Impactul asupra cheltuielilor personale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Înainte de pandemie, încrederea consumatorilor urcase la un nivel înalt, aproape jumătate (46%) spunând că intenționau să cheltuiască mai mult în următoarele 12 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  După izbucnirea pandemiei, 40% au raportat o scădere a veniturilor ca urmare a pierderii locului de muncă sau a reducerii veniturilor. În plus, procentul celor care au spus că vor cheltui mai puțin în următoarele luni aproape s-a dublat, iar numărul celor care au spus că vor cheltui mai mult a scăzut cu mai mult de 10 puncte procentuale. Astfel:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • 41% au spus că le-au crescut facturile pentru casă (de exemplu, alimente, încălzire, energie electrică)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • 40% au suportat o scădere a venitului gospodăriei din cauza concedierii / pierderii locului de muncă /reducerii orelor de lucru
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • 18% au înregistrat o scădere a veniturilor și o creștere a facturilor gospodăriilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În prezent, consumatorii cheltuiesc mai puțin pentru majoritatea categoriilor de produse nealimentare, cele mai mari scăderi fiind pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (51%) și echipament sportiv (46%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Consumatorii și sustenabilitatea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Conform sondajelor efectuate înainte de pandemie, 45% dintre respondenții la nivel mondial spuneau că evită utilizarea plasticului ori de câte ori este posibil, 43% se așteptau ca întreprinderile să fie responsabile pentru impactul asupra mediului, iar 41% ca retailerii să elimine pungile de plastic și ambalaje pentru articole perisabile. Atunci când au fost întrebați cine erau cei mai responsabili de încurajarea comportamentelor durabile în orașul lor, 20% au ales „eu consumatorul”, în timp ce 15% au ales „producătorul”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Despre sondaj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Global Consumers Insights Survey este cel de-al 11-lea sondaj consecutiv PwC în rândul consumatorilor globali și cuprinde rezultatele a două sondaje online diferite efectuate înainte și după apariția COVID-19. Primul sondaj a colectat răspunsuri de la 19.098 consumatori din 27 de țări sau teritorii și 74 de orașe între august și septembrie 2019. Al doilea sondaj a colectat răspunsuri de la 4.447 de consumatori din 9 țări sau teritorii și 35 de orașe între aprilie și mai 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The European Economic and Social Committee (EESC) has launched a Civil Solidarity Prize, dedicated to the fight against the coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The Civil Solidarity Prize will honour creative and effective initiatives by individuals, civil society organisations and privately owned companies that have made an outstanding contribution to tackling the COVID-19 emergency and its grave and manifold consequences, thereby strengthening European solidarity and helping to create a European identity based on common EU values.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aim & Objectives

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • The aim of this prize, which is launched in 2020 as a one-off edition instead of the annual EESC Civil Society Prize, is to reward not-for-profit initiatives by natural persons and/or private law bodies that have made a significant contribution to tackling the emergency situation created by the Covid-19 pandemic.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • The overall objective of the prize is thus to raise awareness and increase visibility of the contribution that natural persons and/or private law bodies have made or are making to creating a European identity and solidarity in a way that underpins the common values that are the foundation of European integration.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Theme

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • A one-off award with the specific theme of “Civil society against COVID-19”, which this year will be replacing its flagship annual Civil Society Prize.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prize Information

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • The EESC will be awarding up to 29 prizes, for the amount of EUR 10 000 each, to initiatives carried out in the territory of the EU or the United Kingdom.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • 27 prizes are available for projects implemented in Member States, one for a UK entry and one for a project with a cross-border or European focus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Eligibility Criteria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • For UK candidates: Following the entry into force of the EU-UK Withdrawal Agreement on 1 February 20203 and in particular Articles 127(6), 137 and 138, the references here below to natural or legal persons residing or established in a Member State of the EU are to be understood as including natural or legal persons residing or established in the United Kingdom. UK residents and entities are therefore eligible to submit an entry.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Natural persons:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • For the purposes of this prize, natural persons are individuals or groups of individuals acting jointly without contractual ties. EU citizens are eligible, regardless of their country of residence. Third-country nationals are also eligible, provided they are legally resident in the territory of the EU. Groups of individuals must designate one of the natural persons as a point of contact (the leader) for the administrative and financial aspects of the prize.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • EESC members, CCMI delegates, staff of EU institutions and other EU bodies, members of the evaluation committee and their relatives are not eligible to submit an entry.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Private law bodies
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Civil society organisations (hereafter: “CSOs”) officially registered within the European Union and acting at local, national, regional or European level are eligible. For the purposes of this prize, CSOs as defined in the EESC opinion on the role and contribution of civil society organisations in the building of Europe are “organisational structures whose members have objectives and responsibilities Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community (OJ L 29, 31.1.2020, p. 7). EESC-2020-02798-00-02-INFO-TRA (EN) 4/11 that are of general interest and who also act as mediators between the public authorities and citizens.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • For the purposes of this prize, “companies or firms” means profit-making entities constituted under civil or commercial law, including cooperative societies, and other legal persons governed by private law. Companies or firms are eligible if they are formed in accordance with the law of a Member State and have their registered office, central administration or principal place of business on the territory of the EU.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Companies or firms:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • For the purposes of this prize, “companies or firms” means profit-making entities constituted under civil or commercial law, including cooperative societies, and other legal persons governed by private law. Companies or firms are eligible if they are formed in accordance with the law of a Member State and have their registered office, central administration or principal place of business on the territory of the EU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    For more information, visit https://www.eesc.europa.eu/en/news-media/press-releases/im-einsatz-gegen-covid-19-bewerbungen-fur-den-ewsa-preis-der-zivilgesellschaftlichen-solidaritat-ab-jetzt-moglich

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În pregătirea celei de-a XI-a ediții a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, care va avea loc între 19 și 21 august, organizatorii doresc să asigure comunitatea clujeană că festivalul se va desfășura în conformitate cu reglementările în vigoare și pe baza unor reguli și măsuri speciale de precauții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, dacă situația epidemiologică o va impune, organizatorii precizează că se va modifica regulamentul intern al evenimentului în funcție de noile măsuri implementate de autorități sau se va apela la scenariile alternative elaborate în prealabil.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În anii precedenţi, Zilele Culturale Maghiare din Cluj au fost un exemplu permanent de organizare şi ordine, ca urmare datorăm mulţumiri publicului care a participat la manifestările noastre respectând întru totul regulamentul intern al festivalului. Avem încredere și acum că participanţii se vor comporta în mod responsabil, dar cu toate acestea va trebui să impunem nişte restricţii severe. De altfel, sloganul din acest an, <Cât se poate!>, semnalează că noi vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a organiza cel mai bun festival, în limita posibilităţilor noastre şi în condiţiile date. Ediţia din acest an a Zilelor Culturale Maghiare poate fi percepută şi ca un excelent test de maturitate, pe care comunitatea noastră trebuie să îl treacă pentru a demonstra că este disciplinată, ordonată şi îşi asumă răspunderea atât pentru urbea care îi este casă, cât şi față de toţi locuitorii oraşului„, a declarat Gergely Balázs, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În desfășurarea festivalului din acest an, s-a renunțat la manifestările ce atrag mase mari de oameni (spre exemplu, nu vor mai avea loc concerte de amploare în Piaţa Unirii şi nici evenimente în spaţii închise, cu excepţia slujbelor religioase, a pelerinajului din Ziua Sfântului Ştefan şi a expoziţiilor). Totodată se renunță la târguri, la corturile şi standurile unde se vând tradiționalele preparate culinare sau unde se pot degusta vinuri, la programele sportive şi la cele destinate copiilor, precum şi la petrecerile din timpul serii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate acestea, organizatorii se străduiesc să înlocuiască evenimentele enumerate cu altele care permit participarea individual sau în grupuri mici a celor interesați, dar oferă experienţe la fel de valoroase. În plus, în elaborarea programului din acest an se are în vedere alcătuirea unor serii de evenimente care să trezească interesul fiecărei generaţii în parte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Deoarece este imposibil să prevedem ce restricţii de circulaţie şi de trecere a frontierelor vor fi în vigoare în luna august, şi luând în considerare faptul că o eventuală agravare a crizei epidemiologice ar putea afecta condiţiile de intrare în ţară impuse invitaţilor din străinătate, dorim să creştem şi mai mult ponderea programelor culturale în care protagoniştii vor fi artişti locali, chiar dacă nu vom renunţa la prezenţa şi spectacolele artiştilor din Ungaria şi din alte ţări”, a spus Szabó Lilla, directorul de programe al festivalului. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Din cauza măsurilor de combatere a pandemiei, majoritatea covârşitoare a programelor din acest an vor avea loc în aer liber. Astfel, în momentul de faţă, s-au desemnat ca principale spații destinate organizării programelor Piaţa Unirii, Biserica Reformată de pe Strada Mihail Kogălniceanu şi grădina de ruine din vecinătatea acesteia, curtea imobilului situat pe strada Iuliu Maniu nr. 4, precum şi curtea Palatului Bánffy (Muzeul de Artă).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru a compensa inconvenientele aduse de măsurile restrictive avute în vedere, una dintre particularităţile manifestărilor din acest an va fi, conform planurilor organizatorilor, seria de transmisiuni online, care va fi disponibilă în permanenţă de-a lungul celor trei zile şi care va transpune atmosfera specială a Zilelor Culturale Maghiare în casele acelor persoane care, din cauza situației date, nu vor putea fi prezente în persoană la anumite evenimente. Prin intermediul legăturilor live permanente, precum şi a dezbaterilor, concertelor şi a altor programe transmise online se dorește prevenirea situaţiilor în care cineva ar trebui să renunţe la un eveniment favorit. În cazul în care criza epidemiologică va lua amploare astfel încât participarea publicului va fi imposibilă la anumite evenimente, prezenţa online neîntreruptă va oferi publicului oportunitatea de a urmări acasă, în siguranță, programele Zilelor Culturale Maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru a oferi un sentiment de siguranţă tuturor participanţilor, organizatorii îi roagă pe cei interesaţi de evenimentele festivalului să respecte câteva reguli importante, şi anume:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Participarea la majoritatea programelor din cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj 2020 va fi condiţionată de înregistrarea prealabilă a celor interesaţi. Doritorii vor trebui să obţină bilete gratuite nominale. Acestea vor putea fi procurate online, accesând pagina de internet ce va fi creată în acest scop, sau personal de la casele de bilete ale festivalului.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Biletele gratuite vor trebui ridicate cu câteva ore înainte de programul la care se va participa, dar nu în ultimul moment, înainte de începerea acestuia. Numărul de scaune vacante (de bilete disponibile) va putea fi urmărit în permanenţă prin intermediul paginii de internet.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • În scopul evitării aglomerării şi a formării unor mase de oameni cu potenţial de risc pentru sănătate, publicul este rugat să participe la fiecare program în parte doar pe baza biletului de intrare valabil pentru evenimentul respectiv.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • După terminarea fiecărui program, spectatorii vor părăsi în mod obligatoriu acel spațiu pentru a permite organizatorilor să dezinfecteze perimetrul.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Înregistrarea (înscrierea pentru biletele gratuite urmată de ridicarea acestora) va începe cu două săptămâni înainte de festival; studierea detaliată a întregii oferte de programe devenind posibilă în prealabil. Conform planurilor organizatorilor, în primele zile ale lunii august se va publica întreaga ofertă de programe a festivalului.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Ca şi în cazul altor activităţi ale vieţii cotidiene, purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie şi la manifestările organizate în timpul Zilelor Culturale Maghiare din acest an.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • În momentul sosirii la locul de desfășurare a unui program, participanţii vor trebui să-şi dezinfecteze mâinile şi li se va măsura, în mod obligatoriu, temperatura corporală.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Organizatorii le vor asigura participanţilor la evenimente locuri pe scaune. Numărul acestora şi distanţa dintre ele vor fi conforme prevederilor legale în vigoare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Persoanele cu handicap locomotor vor beneficia de scaune separate, rezervate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Avem speranţa că situaţia epidemiologică din perioada următoare ne va permite să sărbătorim din nou împreună, între zilele de 19 şi 21 august. În calitate de organizatori, depunem eforturi în acest scop, deoarece considerăm posibilă organizarea festivalului. Totodată, suntem pregătiţi ca în urma unor eventuale modificări ale circumstanţelor, însoţite de introducerea altor restricţii, să mutăm întreaga serie de evenimente exclusiv în spaţiul online”, a mai precizat Gergely Balázs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul celei de-a XI-a ediții a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj,împreună cu cele mai importante informaţii, vor fi disponibile începând din primele zile ale lunii august pe pagina de internet www.zilelemaghiare.ro, precum şi pe pagina de Facebook a festivalului: https://www.facebook.com/zilelemaghiarecluj/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Mulți manageri se plâng de faptul că oamenii lor nu sunt responsabili și nu se implică mai mult în munca lor, dar nu știu cum să obțină această responsabilitate și implicare. Modelul Full Range of Leadership arată care sunt comportamentele cheie și cum sunt ele asociate cu performanța. În baza acestui model, există trei tipuri de leadership: tranzacțional, transformațional și laissez-faire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Leadershipul tranzacțional este unul dintre cele mai frecvent întâlnite stiluri de conducere. Relația dintre lider și cei pe care-i conduce poate fi definită în termenii unei tranzacții în care angajatul oferă timpul și energia, iar angajatorul îi dă în schimb o sumă de bani (salariul) în baza unei înțelegeri (contractul de muncă). Această abordare este eficientă pentru atingerea unor scopuri clare, însă implicarea și performanțele la care ne putem aștepta sunt în general medii, depășind cu greu un plafon superior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru o astfel de implicare peste medie este nevoie de comportamente ce țin de stilul de leadership transformațional. Conducerea prin exemplu, articularea unei viziuni inspiraționale și aprecierea pentru individualitatea și contribuția fiecărui angajat sunt tot atâtea dimensiuni ale leadershipului transformațional și sunt asociate cu niveluri ridicate de motivație, satisfacție și performanță ale echipei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Teoria Full Range of Leadership susține că ambele stiluri (tranzacțional și transformațional) sunt necesare pentru a obține performanțe superioare, că cele două nu se exclud, ci se completează: leadershipul transformațional vine peste baza leadershipului tranzacțional pentru a motiva oamenii să atingă niveluri excepționale de efort, implicare și performanță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Leadership tranzacțional

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cele două tipuri de comportamente care compun acest stil de leadership au fost numite: recompensare contingentă și management prin excepție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Recompensarea contingentă necesită stabilirea unor obiective clare și specifice, formularea unor așteptări despre ce înseamnă performanță și cum ar trebui să fie realizate sarcinile cheie. Aceste obiective și așteptări clare sunt necesare pentru a putea recompensa diferențiat oamenii în funcție de performanță. Când oamenii știu ce au de făcut și au resursele necesare să atingă acea performanță, cei care reușesc sunt apreciați și bonusați, iar cei care au performanțe slabe primesc un feedback negativ, dar fără recompense.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Managementul prin excepție presupune intervenția liderilor doar atunci când apar probleme. În varianta sa activă, managementul prin excepție presupune că liderul monitorizează atent performanța și intervine pentru a corecta execuția atunci când apar greșeli. În schimb, managementul prin excepție pasiv presupune ca liderul să aștepte apariția greșelilor pentru a interveni și a repara situația. Dacă se limitează la această componentă, liderul oferă doar feedback negativ, ceea ce pe termen lung duce la demotivarea echipei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Leadership transformațional

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Liderul transformațional inspiră și motivează membrii echipei, crescând astfel șansele de a obține rezultate excepționale. Dacă vă confruntați cu lipsa implicării din partea angajaților și partea tranzacțională este rezolvată (oamenii știu ce au de făcut, sunt monitorizați și recompensați doar când au performanțe), următoarele comportamente de leadership sunt necesare: influență idealizată, motivare inspirațională, stimulare intelectuală și considerație individualizată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Influența idealizată înseamnă să fii tu exemplul de comportament, întruchiparea valorilor pe care le promovezi. Dacă vrei ca oamenii să fie punctuali, primul pas este ca nu să fii punctual. Dacă le ceri oamenilor să stea peste program, trebuie să fii primul care este dispus să o facă. Această dimensiune face cel mai bine diferența între un lider și un șef.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Motivarea inspirațională se referă la capacitatea liderului de a articula o viziune pentru viitor, o direcție care să entuziasmeze oamenii, să îi facă să își dorească să depună efort pentru a o urma. Rolul tău ca lider este să-ți ajuți oamenii să vadă cum, nevoile și dorințele lor pot fi subsumate unui scop comun, supraordonat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Stimularea intelectuală presupune susținerea echipei în a găsi moduri noi și personale de a rezolva problemele cu care se confruntă. Liderul transformațional oferă libertatea de a gândi ”outside the box”, de a-și folosi imaginația și valorizează eșecul ca o condiție necesară pentru învățare și progres.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Considerația individualizată necesită să fii atent la nevoile specifice ale fiecăruia. Oamenii au nevoi și stiluri diferite, iar pentru a-i motiva trebuie să observi și să înțelegi aceste diferențe și să oferi oportunități fiecăruia de a performa cu resursele și abilitățile pe care le are.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ultimii 40 de ani s-au realizat sute de studii care au măsurat eficiența acestor comportamente de leadership. Rezultatele acestor studii confirmă efectul pozitiv al leadershipului transformațional asupra performanțelor echipelor. Cei care au beneficiat de un lider transformațional au avut o satisfacție mai mare în muncă, identificându-se cu valorile promovate și implicându-se mai mult în activitățile profesionale. Au avut mai multă încredere în forțele proprii și în colegi, fiind mai deschiși și comunicând mai bine cu ei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Comportamente specifice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă dorești să obții o implicare mai mare din partea angajaților, încearcă să faci următoarele lucruri:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Spune-le oamenilor ce trebuie să facă pentru a o obține recompensele pe care le doresc.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Recompensează-i când ating obiectivele.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Oferă oamenilor o imagine atrăgătoare despre ceea ce putem obține împreună.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Oferă feedback (pozitiv și negativ) specific și cât mai frecvent.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Dă-le voie să greșească și ajută-i să învețe din greșeli.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Programează-ți întâlniri individuale și regulate cu fiecare om pe care îl coordonezi.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Fii primul care face ceea ce le cere celorlalți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cristi Duțescu, Psihoteca.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Va fi lansat un nou program de subvenţionare pentru companiile exportatoare din Ungaria, a anunţat, marţi, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, pe pagina sa de Facebook. Péter Szijjártó a evidenţiat că, în urma pandemiei, se creează un nou sistem economic mondial şi concurenţial, care oferă o oportunitate excelentă pentru ţări precum Ungaria, a căror performanţă economică este determinată fundamental de exporturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Companiile ungare obţin o pondere din ce în ce mai mare din exporturile Ungariei, a declarat politicianul. Acesta a mai adăugat că, dacă nu ar fi aşa, atunci Ungaria nu s-ar poziţiona pe plan mondial pe locul al 34-lea privind performanţa la export, deşi în privinţa populaţiei se situează doar pe locul al 92-lea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit ministrului, în ultimii ani, multe companii ungare au obţinut performanţe la export, în principal pe pieţele ţărilor îndepărtate, însă, pentru a putea face progrese suplimentare, acestea pot fi posibile numai dacă vor reuşi să stabilească o anumită prezenţă pe piaţa ţării date: să construiască o fabrică, să realizeze cel puţin o etapă simplă din procesul de producţie în ţara respectivă, a spus Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prin urmare, marţi, a fost lansat un nou program de subvenţionare pentru companiile ungare cu performanţe şi rezultate serioase, care sunt deja prezente pe pieţele de export ale ţărilor îndepărtate, în vederea stabilirii unei prezenţe fizice. Acestea urmează să desfăşoare o activitate de producţie sau o parte din activitatea de producţie va fi realizată pe piaţa acelei ţări, pentru a spori şi mai mult performanţa acestor firme la export, a
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    explicat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a declarat că pentru acest program vor fi alocate 23 de miliarde de forinţi (65,44 milioane euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Proiectele pot fi depuse începând cu data de 24 august, dar oportunitatea înregistrării va fi posibilă deja de marţi. Cea mai mare subvenţie pe care o companie o poate obţine este de 3 miliarde de forinţi ( 8,54 milioane euro), a declarat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acesta a menţionat că este justificată întrebarea „De ce sunt subvenţionate aceste companii să facă investiţii în străinătate?”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deoarece aceste investiţii cresc performanţa la export a companiei date, vor fi create astfel noi locuri de muncă şi în Ungaria. Performanţa din Ungaria a companiei este consolidată şi de succesul ei de pe pieţele externe, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Colegiul de Inginerie din Strășeni, prima instituție din Republica Moldova în care se aplică învățământul profesional-tehnic în sistemul dual la nivel de colegii, preluat de modelul german, susține ceremonia de absolvire a primei promoții de tineri specialiști în domeniul tehnic-ingineresc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu această ocazie deosebită pentru absolvenți și profesori, directorul Colegiului de Inginerie din Strășeni a susținut o cuvântare de la tribună, mulțumind tuturor celor care au făcut posibil ca această instituție să înflorească și să dea roade, la doi ani de la lansare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Țin să mulțumesc profesorilor care sunt înrolați la Colegiul de Inginerie din Chișinău. Profesorii ce muncesc aici sunt unii dintre cei mai profesioniști din țară. Majoritatea dintre ei au predat la Universitatea Tehnică din Moldova. Au experiență peste 15-20 de ani. Fără dăruirea lor în acest proces de studii, mai ales că în 2018 am fost la etapa incipientă, fără contribuția lor enormă și munca care au depus-o, nu am fi putut să ne bucurăm de acest eveniment”, a declarat directorul Colegiului, Marin Ciobanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, șeful instituției de învățământ a ținut să mulțumească oamenilor și partenerilor fără de care acest proiect inovativ nu ar fi prins viață în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aș dori să-i mulțumesc lui Valeriu Lazăr, fost ministru al Economiei, care acum 7 ani a crezut în acest proiect, fiind că nu toți au crezut în el. Țin să mulțumesc partenerilor celor 21 de companii ai colegiului. Suntem mândri că avem 21 companii transnaționale, care asigură pregătirea profesională a viitorilor angajați și oferă locuri de muncă absolvenților. Companiile au investit în voi, achitând câte 12 mii de lei per an, care cumulativ au achitat în jur de 2000 de euro, în acești ani de studii pentru Dvs.”, a precizat directorul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ciobanu susține că proiectul a apărut ca o necesitate pentru Republica Moldova, deoarece „la nivel de școli profesionale cât de cât stăm bine, la nivel de absolvenți ai universităților, la fel, stăm bine, iar ceea ce ține de pătura mijlocie, dacă putem să-i spunem așa, pe scala profesională a tinerilor cu diplome, lipsește practic cu desăvârșire. Aici mă refer la manageri funcționali, manageri operaționali, care se regăsesc mai mult în partea tehnică în cadrul întreprinderilor: șefi de schimb, maiștri, ajutori pe diferite sectoare ale producerii”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Absolvirea unei instituții de învățământ întotdeauna a fost un eveniment foarte important, atât pentru profesori, cât și pentru voi, mai ales că voi sunteți primii absolvenți ai Colegiului de Inginerie din Strășeni. Îmi aduc foarte bine aminte prima întâlnire cu Dvs. pe care am avut-o la Bălți. Ați avut un noroc extraordinar din motiv că din primele zile de studiu a Dvs. la Colegiu de Inginerie ați avut posibilitatea să lucrați la întreprinderi foarte avansate tehnologic. Sper că foarte multe lucruri interesante ați văzut, le-ați studiat și sper mult să le puteți aplica în întreprinderi. Mă bucur că deja am întâlnit studenți care sunt încadrați în câmpul muncii și fac față. Mulțumesc că ați rezistat și felicitări că ați absolvit”, a menționat unul dintre foștii profesori ai actualilor absolvenți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Colegiul de Inginerie din Strășeni a câștigat recent un proiect care va permite crearea în cadrul instituției de învățământ a Incubatorului tehnologic de afacere. Partenerii proiectului privind crearea Incubatorului tehnologic de afacere sunt ODIMM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Partenerii dispun de resurse financiare, iar proaspeții absolvenți care vor să deschidă o afacere vor fi susținuți atât de platforma Incubatorului tehnologic de afacere, cât și de profesorii Colegiului de Inginerie din Strășeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a organizat ceremonia de premiere pentru performantele obtinute in 2019 de entitatile implicate in piata de capital. Au fost acordate 15 premii, iar pe lista de premiere au fost incluse companii listate, companii de brokeraj, fonduri de pensii private sau de investitii care au obtinut rezultate remarcabile pe durata anului anterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Asa cum criza actuala a pus in evidenta importanta companiilor romanesti, tot asa trebuie sa recunoastem importanta performantelor obtinute de companiile listate, de brokeri, precum si de investitori. Bursa de Valori Bucuresti este un pilon esential pentru finantarea dezvoltarii companiilor si, implicit, a economiei locale. Dovada este chiar interesul ridicat al companiilor pentru finantarea prin bursa, materializat anul trecut printr-un nivel maxim istoric al numarului de emisiuni de finantari prin obligatiuni, aproape 20 de emisiuni cu o valoare cumulata de peste 1 miliard de euro. Acest interes este in continuare crescut, companiile finantandu-se si in acest an prin emisiuni de actiuni si obligatiuni. Rundele de finantare derulate cu succes demonstreaza ca atunci cand toti cei implicati in piata de capital conlucreaza, mecanismele bursei functioneaza perfect pentru finantarea companiilor. Ii felicitam pe toti performerii anului 2019 si pe toti cei implicati in dezvoltarea pietei de capital din Romania pentru eforturile depuse si ne bazam in continuare pe sustinerea lor pentru ca bursa sa aiba un rol cat mai important in economia Romaniei. Criza actuala a adus cu sine si oportunitati istorice pentru companii si investitori, pentru cei care inteleg ca investitiile sunt elementul principal pentru dezvoltarea economiei, iar piata de capital poate sustine finantarea acestor proiecte de investitii, aducand, totodata, si alte beneficii pentru companii, precum reputatie mai buna, incredere si o guvernanta corporativa care sa permita o dezvoltare sanatoasa a companiilor”, a spus Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Premiile BVB reprezinta o recunoastere a principalelor realizari pe piata de capital si este normal sa recunoastem cele mai importante realizari, care intaresc piata noastra de capital. Anul 2019 a fost unul exceptional pentru bursa romaneasca, dupa ce a inregistrat un ritm de crestere de 47% la nivelul indicelui BET-TR, si a fost promovata la statutul de piata emergenta de catre FTSE Russell. Este meritul intregii piete de capital ca a contribuit decisiv la aceste performante si ceea ce facem acum este sa recunoastem in mod public aceste eforturi ale comunitatii investitionale locale. Peste scurt timp, BVB va intra efectiv in randul pietelor emergente si ne dorim ca numarul de companii romanesti care vor fi incluse in indicii FTSE Russell pentru pietele emergente sa fie cat mai mare. Pentru aceasta este nevoie de implicarea tuturor celor activi in piata de capital, companiile listate, brokeri, investitori institutionali si individuali, a BVB si a autoritatilor. Am dovedit ca se poate sa intram in liga pietelor emergente daca toti conlucram in aceasta directie si suntem convinsi ca putem avea rezultate la fel de bune prin aceeasi buna cooperare. Vom infiinta Contrapartea Centrala, ne dorim simplificarea procesului de investitie la Bursa, pornind de la deschiderea de cont si ajungand pana la plata taxelor, pe langa alte proiecte la care lucram impreuna cu colegii din piata,” a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Castigatorii premiilor pietei de capital 2019 sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1. Tranzactia anului 2019 pe piata locala
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Banca Comerciala Romana (BCR)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2. Cea mai tranzactionata actiune pe piata principala a BVB in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Banca Transilvania (TLV)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    3. Cea mai tranzactionata actiune pe piata AeRO a BVB in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Bittnet (BNET)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    4. Cel mai mare randament al unei actiuni din BET-XT in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nuclearelectrica (SNN)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    5. Emitentul cu cea mai mare crestere a lichiditatii in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Banca Transilvania (TLV)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    6. Participantul anului 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Swiss Capital
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    7. Participantul anului 2019 pe segmentul de retail
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tradeville
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    8. Cel mai activ intermediar pentru cresterea lichiditatii in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      BRK Financial Group (BRK)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    9. Cel mai activ intermediar pe piata primara a pietei reglementate a BVB in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      BT Capital Partners
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    10. Cel mai activ intermediar pe piata primara a pietei AeRO a BVB in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tradeville
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    11. Premiul pentru inovatie in industria de brokeraj in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Goldring
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    12. Premiul pentru inovatie in industria de brokeraj in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tradeville
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    13. Cel mai performant fond de pensii private Pilon II (in ultimii 10 ani)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      BCR Pensii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    14. Cel mai performant fond de pensii private Pilon III (in ultimii 10 ani)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Raiffeisen Asset Management
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    15. Cel mai performant fond deschis de investitii in 2019
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tradeville Asset Management

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ceremonia de premiere care a avut loc la sediul BVB s-a desfasurat intr-un cadru restrans, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind desfasurarea de evenimente, in contextul pandemiei de coronavirus. Evenimentul reprezinta continuarea traditiei de premiere a performantelor pietei de capital, care s-a desfasurat anterior sub numele de Gala de Inaugurare a Anului Bursier, prin care sunt recunoscute in mod public succesele inregistrate de participantii la piata de capital in anul precedent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu o valoare de peste 53 de milioane de euro, proiectul „Centru de Inovare, Testare și Promovare Cluj (CITPC)” depus de Consiliul Județean Cluj spre finanțare europeană a trecut cu brio de etapa de preselecție, primind în urma evaluării 94,75 de puncte din maximul posibil de 100.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Unic în țară, proiectul urmărește să contribuie la consolidarea rolului asumat de județul Cluj de zonă inovativă. Acesta asigură componenta de testare și promovare a tehnologiilor avansate privind autovehiculele autonome și tehnologia avansată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Printre cei care și-au manifestat deja interesul și susținerea pentru această inițiativă se numără o serie de entități clujene ce activează în domeniul cercetării precum Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Robert Bosch S.R.L. și Porsche Engineering România S.R.L.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj a declarat că: „Dincolo de faptul că proiectul reprezintă o premieră absolută pentru România, marele merit al acestuia e legat de faptul că va consolida și mai mult profilul Clujului de pol de creștere și dezvoltare în domeniul înaltelor tehnologii, asigurând și componenta de testare a rezultatelor cercetării. El va aduce beneficii semnificative în domeniul cercetării, al inovării, al atragerii de noi investiții generatoare de locuri de muncă înalt calificate și bine plătite. În final, întreaga economie a Clujului va avea enorm de câștigat”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Centrul de Inovare, Testare și Promovare Cluj (CITPC) va fi înființat sub forma unui sistem integrat, care va oferi o serie de facilități precum laboratoare specializate pentru dezvoltarea de tehnologii și sisteme, circuit cu diverse componente care să asigure testarea în condiții de siguranță a sistemelor și tehnologiilor, fiind, în același timp, și un sistem de promovare prin infrastructura multifuncțională dedicată antreprenoriatului. Mai mult decât atât, Centrul va fi și un liant între mediul universitar, de cercetare/dezvoltare, mediul privat și cel public, care să conducă la dezvoltare în regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Necesitatea acestei investiții derivă și din faptul că, la nivel regional și chiar național infrastructura de testare pentru sisteme și tehnologii destinate autovehiculelor autonome este inexistentă. Cu toate că la nivelul regiunii există companii și universități care lucrează la dezvoltarea unor asemenea soluții, acestea nu au posibilitatea de a testa soluțiile în condiții reale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Beneficiarii direcți ai proiectului, a cărui componentă principală, de testare, este propusă a fi amplasată în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom III, vor fi entitățile care dezvoltă soluții și tehnologii în domeniul mașinilor autonome, 5G, smart city, prezente sau interesate de astfel de infrastructuri. Totodată, alți beneficiari direcți vor fi start-up-urile și spin-off-urile care vor fi găzduite în cadrul Centrului, dar și cele care vor dori să utilizeze laboratoarele specializate pentru activitățile de inovare amintite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul urmărește trei obiective, și anume: realizarea unei infrastructuri de testare a sistemelor și tehnologiilor dezvoltate pentru vehicule autonome, respectiv smart city, tehnologie 5G; realizarea unei infrastructuri care să ajute stimularea cercetării și dezvoltării prin oferirea unei infrastructuri – dotări și echipamente – sub forma unor laboratoare de dezvoltare și testare, precum și crearea infrastructurii și a ecosistemului necesare pentru facilitarea promovării, comunicării, diseminării și inovației deschise, printr-o componentă multifuncțională dedicată care să găzduiască diverse prezentări, conferințe, seminarii și alte activități asemănătoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Orban

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ungaria şi Polonia nu numai că au reuşit să obţină sume serioase, în plus şi-au apărat demnitatea naţională la summitul Uniunii Europene, a spus prim-ministrul ungar Viktor Orbán marţi, la Bruxelles, după negocierile purtate timp de patru zile privind cadrul financiar multianual pe perioada 2021-2027 şi pachetul de redresare economică pe fondul crizei de coronavirus. În cursul conferinţei de presă ţinute împreună cu prim-ministrul polon Mateusz Morawiecki la ambasada UE a Poloniei la Bruxelles, prim-ministrul ungar a declarat că cele două ţări au reuşit să-şi precizeze clar poziţia: nu se poate accepta din partea celor care au moştenit statul de drept să dea lecţii şi să facă critica popoarelor care au luptat pentru libertate, care au trecut prin vremuri grele şi au făcut multe împotriva regimului comunist.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Viktor Orbán a precizat: au respins cu succes orice încercare de a lega cele două chestiuni extrem de importante, banii Uniunii şi statul de drept, şi au insistat asupra înfiinţării unui mecanism complet nou referitor la această problemă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Înfrângerea tendinţelor amintite este un succes atât pentru Ungaria, cât şi pentru Polonia, a spus, adăugând că, potrivit poziţiei Ungariei, cele două teme trebuie tratate separat, ceea ce a şi fost obţinut în cursul negocierilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În viitorul apropiat trebuie să revenim asupra chestiunii statului de drept pentru a clarifica această noţiune, a spus Viktor Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Succesul negocierilor arată că niciun adversar nu ne poate învinge dacă ne unim forţele”, a afirmat prim-ministrul ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Negocierile au adus experienţa unei lupte importante, dar şi drepte alături de Polonia, a adăugat Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      El a evidenţiat printre reuşitele obţinute cantitatea subvenţiilor prevăzute pentru integrarea zonei Balcanilor de Vest în UE şi lărgirea Uniunii. În opinia sa, Uniunea Europeană are mai mare nevoie de Serbia, decât Serbia de UE, dat fiind că arhitectura securităţii europene nu poate funcţiona bine fără Serbia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În legătură cu acest subiect, Mateusz Morawiecki a considerat un punct extrem de important suma defalcată din bugetul Uniunii pentru lărgire, deoarece, în opinia sa, fără extinderea Uniunii s-ar crea în Balcanii de Vest un vacuum care poate fi umplut, printre altele, de Rusia, Turcia sau China.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Noi, Uniunea Europeană trebuie să ocupăm poziţii acolo”, a formulat Morawiecki. Cu privire la statul de drept, a subliniat printre altele că s-a reuşit să se facă clar că nu poate exista corelaţie între dimensiunea politică şi cea economică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Interesul Poloniei este apărarea statului de drept, precum şi controlul strict asupra cheltuirii banilor şi asupra statului de drept. Nu se pot accepta însă atacurile politice repetate împotriva ţării de ani de zile, fără motive reale, a adăugat prim-ministrul polonez.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Viktor Orbán a subliniat că, în viitorul apropiat, Consiliul Uniunii Europene va relua problemele pentru care încă nu s-au găsit soluţii – printre care şi transparenţa organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară o activitate politică, fiind susţinute din banii UE, şi care atacă propriile guverne într-un mod inadmisibil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu privire la fondurile UE care revin regiunilor cel mai slab dezvoltate, prim-ministrul a precizat: Ungaria consideră că munca este cheia succesului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Fondurile UE vor da roade numai datorită dăruirii şi muncii oamenilor maghiari. Aceasta ne garantează că “vom avea şapte ani foarte fericiţi” – a spus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Doresc tuturor maghiarilor să nu aibă niciodată o dimineaţă mai puţin reuşită decât cea de azi”, a completat prim-ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        digital economy

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management a Programului Operațional Competitivitate, lansează în consultare publică ghidul solicitantului aferent acțiunii 2.2.1 – Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere, apelul 3.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Se urmărește:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • finanțarea, din fonduri europene, a creării de produse cu valoare adăugată în domeniul IT&C și generarea de know-how transferabil către celelalte sectoare de activitate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • asigurarea trecerii de la outsourcing la dezvoltarea bazată pe inovare, precum şi colaborarea între structurile de tip cluster din industria TIC, inclusiv în cadrul acestora, precum şi colaborarea între întreprinderile centrate pe domeniul TIC şi clusterele din domeniu, pentru asigurarea unui acces rapid şi facil la implementarea rezultatelor cercetării/dezvoltării în scopul obţinerii de produse inovatoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Finanțarea în cadrul acestei acțiuni se realizează prin intermediul a 2 scheme de ajutor, și anume:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Schema de ajutor de stat pentru creșterea contribuției sectorului TIC pentru competitivitatea economică în cadrul Programului Operațional Competitivitate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Schema de ajutor de minimis pentru creșterea contribuției sectorului TIC pentru competitivitatea economică în cadrul Programului Operațional Competitivitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Aceste scheme de ajutor sunt elaborate în baza prevederilor regulamentelor europene nr. 651/2014, 1407/2013 și 1303/2013.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ghidul solicitantului aferent acestei acțiuni reprezintă un îndrumar pentru potențialii doritori de finanțare cu privire la:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Regulile de accesare a acestei finanțări (capitolul 2);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Modul de realizare/completare a proiectului și documentele necesare pentru realizarea și depunerea unei propuneri de proiect (capitolul 3);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Descrierea etapelor pe care le vor parcurge propunerile de proiecte și modul de evaluare și selectare a acestor propuneri de proiecte (capitolele 4 și 5).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Consultarea publică a început cu data de 17.07.2020 și se încheie în data de 30.07.2020. În acest timp, persoanele sau entitățile interesate vor putea formula observații și propuneri, care vor fi centralizate de Organismul Intermediar pentru promovarea Societății Informaționale și analizate împreună cu AMPOC. Observațiile vor fi transmise la adresa de e-mail: fonduri.oipsi@adr.gov.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        volumul lucrarilor de constructii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cifra de afaceri a pieței locale de construcții (construcții de clădiri, inginerie civilă și lucrări speciale de construcții) a crescut cu 17% față de 2017 și a depășit cu aproape 30% nivelul din 2014, ajungând la peste 84,4 miliarde de lei în 2018, potrivit celei mai recente analize KeysFin. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru 2019 analiștii KeysFin estimează un avans considerabil, la nivelul de 89 miliarde de lei, iar pentru 2020 o continuare a tendinței de creștere, deși într-un ritm mai temperat, la aproximativ 90 de miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Aproximativ 75 mii de companii (10% din total) care și-au raportat rezultatele pentru 2018 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente sectorului de construcții, în creștere cu 4,3% față de 2017 și cu 12,7% față de 2014. Pentru 2019 analiștii KeysFin estimează consolidarea acestui indicator, la peste 76,4 mii companii, iar, în 2020, creșterea fiind însă temperată de epidemia de Coronavirus, numărul acestora va ajunge la aproximativ 77.000 companii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, analiștii KeysFin punctează creșterea ușoară a numărului de angajați din construcții, după minimul din 2017, de doar 340 de mii de angajați. Astfel, în 2018 numărul de angajați din domeniu însuma 342 mii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Deși cele mai importante companii din industria de construcții, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, contractează proiecte mari de infrastructură, este important de menționat că industria nu se bazează doar pe acestea, iar companiile medii și mici care se ocupă de construcții de ansambluri rezidențiale, clădiri de birouri sau alte construcții civile, însumează o valoare importantă din total. Din punctul nostru de vedere piața de construcții din România are toate șansele să crească în continuare, însă e dependentă de măsurile sociale și economice aplicate de Guvern, pentru ca românii să cumpere în continuare locuințe noi, iar companiile să continue să investească în spații noi. ” a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information de pe piața locală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În 2018, din totalul de 75.104 companii, 26 erau companii mari (cu cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro și peste 250 angajați), 952 medii (cu cifra de afaceri cuprinsă între 50-10 milioane de euro și un număr de angajați cuprins între 250 și 50), 6503 mici (cu cifra de afaceri cuprinsă între 10-2 milioane de euro și un număr de angajați cuprins între 50 și 10) și 67.600 microîntreprinderi (cu cifra de afaceri mai mică de 2 milioane de euro și cu mai puțin de 10 angajați). 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cea mai mare parte din cifra de afaceri a industriei (36,7%) a fost generată de companiile mici. Însă, pe de altă parte, peste 24 de mii de companii (32%) din acest sector au avut cifra de afaceri egală cu 0 în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Analiștii KeysFin punctează și scăderea considerabilă a numărului insolvențelor, cu 58%, comparând recordul negativ de 3000 insolvențe din 2013 cu cele 1018 insolvențe din 2019. Totodată, în primele 4 luni ale lui 2020 au fost înregistrate 315 insolvențe în sectorul construcțiilor, ceea ce arată că, momentan, acest sector nu a fost puternic afectat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Construcțiile, pe plus în primele 5 luni din 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit celor mai recente date de la INS, volumul lucrărilor de construcții (ca serie ajustată sezonier) a scăzut în mai cu 2,2% față de aprilie 2020, însă a fost cu 14,3% peste nivelul din mai 2019. În primele 5 luni din 2020 avansul a fost de 23,7% față de aceeași perioadă din 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe obiecte de construcții, în primele 5 luni din 2020 (comparativ cu aceeași perioadă din 2019) se remarcă avansul construcțiilor inginerești de 39,4%, urmat de creșterea clădirilor rezidențiale de 20% și a celor nerezidențiale de 8,4%. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe elemente de structură, în primele 5 luni din 2020 (comparativ cu aceeași perioadă din 2019) volumul lucrărilor de întreținere și reparații curente a crescut cu 64%, cel al lucrărilor de reparații capitale cu 50% iar cel al construcțiilor noi cu 11%. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe de altă parte, în mai s-au eliberat 3.062 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 34% față de aprilie 2020 însă cu 26% sub nivelul din mai 2019. În primele 5 luni din 2020 s-au eliberat în total 13.997 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 15% față de aceeași perioadă din 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Construcțiile din România înregistrează rezultate pozitive și în rapoartele Eurostat (Biroul European de Statistică) astfel că, potrivit acestuia, creşterea acestui sector a fost de 12,2% în aprilie 2020, în comparație cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Creșterea este cu atât mai de apreciat cu cât, în UE, lucrările de construcții au înregistrat o scădere de 24%, în timp ce, în țările din Grupul Euro declinul anual a fost și mai mare, de 28,4%, tot în aprilie 2020. Singurele state membre UE în care lucrările de construcţii au crescut în luna aprilie 2020, comparativ cu aprilie 2019, sunt România (12,2%), Germania (0,9%) şi Finlanda (0,8%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Topul firmelor de construcții din România?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit datelor KeysFin, BOG’ART SRL este liderul pieței construcțiilor, cu o cifră de afaceri de 925,5 milioane lei în 2018 (1,1% din total). Topul este completat de STRABAG SRL (687,8 milioane lei și 0,8% din total) și PORR CONSTRUCT SRL (551 milioane lei și 0,7 % din total). 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De altfel, cumulat, cele mai mari 10 companii au generat doar 6% din cifra de afaceri totală, ceea ce face ca sectorul construcțiilor să fie una din cele mai echilibrate industrii locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        București se află pe primul loc în topul județelor în funcție de cifra de afaceri a business-urilor din construcții care au sediul aici, însumând 26 miliarde de lei, aproape 31% din totalul la nivel național în 2018. Capitala este urmată în clasament de Cluj (7.4% din total), Ilfov (6.9%), Prahova (4%) și Timiș (3.8%). Companiile înregistrate în cele cinci județe cumulează aproape 53% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ce se construiește pe plan local? Și cu cine?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Unul din programele guvernamentale care a impulsionat piața locală de construcții este „Prima Casă”. Lansat în 2009, programul a avut diferite condiții de-a lungul timpului pentru românii care doreau să își achiziționeze o casă, contractând un împrumut garantat de stat și cu condiții mult mai avantajoase. Noile prevederi ale programului sunt încă în discuție, însă au fost vehiculate creșteri ale plafonului maxim de la 70.000 euro la 140.000 euro, precum și creșterea garanției statului, până la 80% din valoarea creditului contractat. Bineînțeles, noile condiții aprobate de legislativ vor avea un impact direct atât asupra pieței locale de construcții, cât și asupra sistemului bancar, analiștii KeysFin atrăgând atenția că un plafon prea mare, precum și o garanție atât de confortabilă oferită de stat, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor imobiliarelor, precum și la supraîndatorarea unei părți a populației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        O altă direcție de creștere o reprezintă clădirile de birouri și spațiile logistice. Astfel, în 2019, doar în București au fost dați în folosință peste 275.000 metri pătrați de birouri, dublu față de 2018, când au fost finalizați 141.000 metri pătrați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai mult, la nivel național, tranzacțiile de închiriere a spațiilor de birouri au însumat aproximativ 470.000 metri pătrați, cu 18% mai mult decât în 2018, când au fost închiriați în jur de 400.000 metri pătrați, potrivit unora din cei mai importanți jucători din piață.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși piața evoluează continuu, lucrările se fac cu din ce în ce mai puțini muncitori, numărul acestora înjumătățindu-se aproape în ultimii 10 ani. Motivele principale ale acestui declin sunt atât tehnologiile implementate și în acest domeniu, cât și lipsa forței de muncă calificate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        climat_consum

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere, grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt profund afectate de reducerea veniturilor personale, rezultă din sondajul global PwC referitor la comportamentul consumatorilor, ”Global Consumer Insights Survey” 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Schimbările de comportament ale consumatorilor în 2020, după izbucnirea pandemiei COVID-19, evidențiază trei tendințe majore: adaptarea digitală, preocuparea pentru sănătate, respectiv pentru sustenabilitate:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 45% dintre consumatori la nivel global spun că asistența medicală este unul dintre primele trei motive pentru a trăi într-un oraș
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 69% sunt mai preocupați de sănătatea mintală și bunăstarea persoanei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 43% se așteaptă ca întreprinderile să aibă responsabilitate pentru impactul lor asupra mediului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai multe cumpărături în online

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși cumpărăturile alimentare în magazinul fizic reprezintă în continuare principala alegere, peste o treime dintre consumatori (35%) folosesc instrumentele online în acest scop, iar 86% dintre aceștia intenționează să își mențină acest obicei și după ce măsurile de distanțare socială sunt eliminate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ”Pandemia a evidențiat avantajele cumpărăturilor online și a modelat într-un timp scurt comportamentele și obiceiurile de consum. Este de așteptat ca această tendință să accelereze și, implicit, să stimuleze companiile și comercianții să își reinventeze modul în care își desfășoară activitatea. Cel mai probabil ne îndreptăm către o experiență de tip omnichannel care va integra tot mai mult cumpărăturile offline cu cele online mai curând decât se anticipa”, spune Mihai Anița, Partener, Retail & Consumer Leader, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ceea ce privește produsele nealimentare, înainte de pandemie, 47% dintre consumatori spuneau că fac cumpărături zilnic sau săptămânal din magazinele fizice, în timp ce telefoanele mobile erau utilizate în acest scop de 30% și calculatoarele de 28%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Post pandemie, cumpărăturile online pentru produse nealimentare au înregistrat o creștere substanțială, astfel: telefon mobil 45%; calculatorul 41%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Preocuparea pentru sănătate, în creștere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        51% dintre consumatorii urbani spun că sunt mai preocupați de îngrijirea sănătății fizice și a bunăstării mintale și a dietei ca urmare a COVID-19.  Aproape jumătate dintre locuitorii urbani chestionați după izbucnirea pandemiei spun că siguranța (49%) și asistența medicală (45%) sunt la fel de importante pentru calitatea vieții lor ca locul de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Interesul consumatorilor pentru sănătate, bunăstare, dietă se află într-o tendință crescătoare și va influența atât industriile care oferă produse și servicii din aceste categorii, precum și obiceiurile de consum generale pentru că oamenii se vor aștepta ca toți producătorii și furnizorii să fie mult mai atenți la igienă, siguranță, sustenabilitate”, explică Ruxandra Târlescu, Partener Retail & Consumer Tax Leader, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Impactul asupra cheltuielilor personale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Înainte de pandemie, încrederea consumatorilor urcase la un nivel înalt, aproape jumătate (46%) spunând că intenționau să cheltuiască mai mult în următoarele 12 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        După izbucnirea pandemiei, 40% au raportat o scădere a veniturilor ca urmare a pierderii locului de muncă sau a reducerii veniturilor. În plus, procentul celor care au spus că vor cheltui mai puțin în următoarele luni aproape s-a dublat, iar numărul celor care au spus că vor cheltui mai mult a scăzut cu mai mult de 10 puncte procentuale. Astfel:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 41% au spus că le-au crescut facturile pentru casă (de exemplu, alimente, încălzire, energie electrică)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 40% au suportat o scădere a venitului gospodăriei din cauza concedierii / pierderii locului de muncă /reducerii orelor de lucru
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 18% au înregistrat o scădere a veniturilor și o creștere a facturilor gospodăriilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În prezent, consumatorii cheltuiesc mai puțin pentru majoritatea categoriilor de produse nealimentare, cele mai mari scăderi fiind pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (51%) și echipament sportiv (46%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Consumatorii și sustenabilitatea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Conform sondajelor efectuate înainte de pandemie, 45% dintre respondenții la nivel mondial spuneau că evită utilizarea plasticului ori de câte ori este posibil, 43% se așteptau ca întreprinderile să fie responsabile pentru impactul asupra mediului, iar 41% ca retailerii să elimine pungile de plastic și ambalaje pentru articole perisabile. Atunci când au fost întrebați cine erau cei mai responsabili de încurajarea comportamentelor durabile în orașul lor, 20% au ales „eu consumatorul”, în timp ce 15% au ales „producătorul”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Despre sondaj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Global Consumers Insights Survey este cel de-al 11-lea sondaj consecutiv PwC în rândul consumatorilor globali și cuprinde rezultatele a două sondaje online diferite efectuate înainte și după apariția COVID-19. Primul sondaj a colectat răspunsuri de la 19.098 consumatori din 27 de țări sau teritorii și 74 de orașe între august și septembrie 2019. Al doilea sondaj a colectat răspunsuri de la 4.447 de consumatori din 9 țări sau teritorii și 35 de orașe între aprilie și mai 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ”Acordul de asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană a avut un început destul de bun, ulterior, schimbările politice au adus tot felul de blocaje, iar în ultimii patru ani lucrurile baleiază între Est şi Vest”, a fost una dintre ideile susținute de Dan Manolescu, Președintele Camerei Consultanţilor Fiscali, în cadrul primei dezbateri video din programul de comunicare profesională transfrontalieră ”Integrare Economică Europeană”. Tema ediției a fost ”Presiunea asupra activității economice în era post Covid -19. Rolul bunelor practici de reglementare și control pentru ieșirea din criză”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dimensiunea pieței, sub așteptări

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ”Vă vorbesc atât din poziţia de preşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali cât şi din punctul de vedere al unui investitor în Republica Moldova. În urmă cu zece ani, am deschis acolo o firmă de consultanţă fiscală şi audit. La momentul acela, prefiguram că piaţa de business din Moldova se deschide şi sunt oportunităţi interesante. Nu ne-am înşelat în totalitate, însă, în 2014, am închis acea firmă, deoarece dimensiunea pieţei nu a fost cea la care ne-am aşteptat noi”, a explicat Manolescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dans între Est și Vest

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ”Ulterior, în perioada 2016-2017, am lucrat, în calitate de consultant al Băncii Mondiale, pentru implementarea unor măsuri. Acordul de asociere al Moldovei la UE a avut un început destul de bun, ulterior, schimbările politice au adus tot felul de blocaje, iar în ultimii patru ani lucrurile baleiază între Est şi Vest. Dacă îmi aduc bine aminte, embargoul din 2013 coincide cu începutul discuţiilor pentru acordul de asociere, adică embargoul a venit tocmai pe fondul acestei opţiuni pe care Moldova a avut-o, la acel moment. S-a semnat acordul în 2016, a început implementarea, dar, în urma alegerilor, Alianţa Pro Europeană nu a mai avut aceeaşi susţinere. Din ce am văzut acum câteva zile, preşedintele Dodon nu vede posibilă o aderare, în următorii 10-15 ani. Probabil că această baleiere între cele două zone face din Moldova o zonă tampon. Această zonă de mijloc creează, totuşi, o platformă care să caute noi oportunităţi, atât în zona UE, cât şi în zona de Est, dar depinde de fiecare business în parte”, a mai arătat Președintele Camerei Consultanţilor Fiscali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din punct de vedere al efectelor economice create de pandemie, Manolescu a spus că ”lucrurile sunt la început, nu avem nimic concret, probabil că vom afla, pe măsură ce lucrurile evoluează; miza economică va ajunge la apogeu, dar, deocamdată, lucrurile sunt la început, trebuie să vedem ce urmează şi cum ne adaptăm acestor realităţi”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Despre ”Integrare Economică Europeană”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul ”Integrare Economică Europeană” urmărește coagularea unei comunități de lideri care să susțină schimbul de bune practici și să faciliteze discuțiile și dezbaterile mediului de afaceri din estul Europei, pe calea integrării economice europene, astfel încât, prin cooperarea între regiuni și organizații, să se identifice soluții care pot fi implementate eficient.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La prima ediție, au participat, din Republica Moldova, reprezentanți ai EBA, AMCHAM, FIC, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, ODIM, CALM, Asociția Patronală MĂR, Agenția Națională de Investiții, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, ANOFM și Ministerul Economiei și al Infrastructurii. Au avut alocuțiuni speciale europarlamentarul Dragoș Pîslaru, Președintele Camerei Consultanților Fiscali Dan Manolescu, Rodica Verbeniuc, Director General al Agenției Naționale de Investiții, Nicolae Furtună, Directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și Mila Malairău- Amcahm Moldova. Managerii grupului Purcari și ai fondului de investitii EquiLiant Capital și cei ai European Business Association Moldova au avut, de asemenea, intervenții, în timpul dezbaterii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul ”Integrare Economică Europeană”, dezvoltat de Oameni și Companii, în colaborare cu Ad Interim Consultum și Camera de Comerț și Industrie Iași, va continua cu întâlniri lunare și are o secțiune dedicată, pe platforma GlobalManager.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        GlobalManager.ro are +700 de abonați, executivi și antreprenori, și este una dintre cele 19 platforme digitale, adresate unor comunități business și profesionale, dezvoltate de Oameni și Companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Fondul de investiţii Something Big, înfiinţat recent la Cluj sub conducerea antreprenorului Alex Rus, îşi începe activitatea investind în compania elveţiană de Hyperloop Swisspod, care a fost premiat de Elon Musk, fondatorul SpaceX, în cadrul unei competiţii pentru dezvoltarea tehnologiei Hyperloop.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Swisspod Technologies este un startup din Elveţia care vrea să transforme transportul de tip Hyperloop în realitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Credem că viitorul transportului aparţine tehnologiei Hyperloop, iar ceea ce a realizat Denis Tudor prin Swisspod într-un timp atât de scurt nu putea să ne lase impasibili. Premiile câştigate, dar şi modul în care a reuşit să formeze o echipă incredibilă de ingineri, ne-au convins că trebuie să fim parteneri”, a declarat Alex Rus, CEO şi Co-fondator al Something Big.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Hyperloop este o soluție de transport bazată pe capsule care ating viteze supersonice (1.200 km/h), cu emisii reduse de CO2 și consum de energie mult mai mic faţă de cele patru metode de transport tradiţional, respectiv naval, rutier, feroviar şi aerian.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Vrem să eliminăm barierele de distanță și timp și să conectăm orașele din Europa și din lume, realizând acest obiectiv cu emisii aproape zero”, explică Denis Tudor, CEO şi Co-fondator Swisspod.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În 2016, 2017 și 2018, Swisspod a câștigat locul întâi în cadrul competiției lansate de Elon Musk, fondatorul SpaceX, pentru dezvoltarea tehnologiei Hyperloop. Denis Tudor și echipa lui s-au întâlnit de mai multe ori cu Elon Musk și cu cei de la SpaceX pentru a testa capsula Swisspod.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Parteneriatul Swisspod cu fondul Something Big, care va asigura o rundă de finanţare a startup-ului, vine la scurt timp după ce compania fondată în Elveția de Denis Tudor si Cyril Dénéréaz a anunțat că se alătură inițiativei Comisiei Europene de a accelera dezvoltarea unor sisteme sigure de tip Hyperloop în Europa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Something Big este un nou fond de investiţii de capital de risc din Cluj care vizează startup-uri inovatoare din România sau conduse de români.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Membrii fondatori ai Something Big sunt Alex Rus, Daniel Tamaş, Ioana Puşcaş, Radu Constantea, Mihaela Mureşan şi Ionuţ Dobra, investitori în ecosistemul local de startup-uri şi, totodată, membri activi ai comunităţii antreprenoriale din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Comportamentul ciudat al deputatului Ștefan Gațcan seamănă tot mai mult cu cel al unui ostatic. „Am văzut că, la Parlament, domnul Gațcan era însoțit azi (joi) de pază și de domnul Furculiță (șeful deputaților socialiști) inclusiv la WC”, a menționat deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La rândul său, deputatul „Pro Moldova” Vladimir Cebotari a spus că domiciliul și biroul lui Ștefan Gațcan au fost percheziționate neautorizat, iar deputatul a fost bătut de o „echipă de bravi bărbați”, „condusă” – spune Cebotari – de Corneliu Furculiță. „Sunt și martori în acest sens”, a precizat deputatul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai mult, în cadrul emisiunii, Cebotari a spus că săptămâna trecută Gațcan nu a stat doar în România. „Cineva s-a speriat atunci când am plecat în afara țării cu chestiuni de familie. S-a speriat că m-am dus după dl Gațcan și imediat i-au schimbat locația. Cunosc unde a fost dus, dar el vă va spune singur mai târziu”, a menționat Cebotari. „A fost dus în România, după care din România în altă parte, apoi adus înapoi în România”, susțime Cebotari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit lui, Gațcan este ținut astăzi ostatic. „I s-au băgat cei 6 angajați ai SPPS care nu-i permit să meargă singur nici la baie. Nu i se permite să aibă nicio comunicare cu nimeni. I-au fost sechestrate telefoanele și alte lucruri. I se întâmplă ceva inimaginabil. Este vorba de chinuri. Acest om trece prin niște frământări ce nu pot fi descrise”, a spus Vladimir Cebotari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Episodul cu Gațcan e din altă lume politică. Diferența dintre Est și Vest nu e că în Vest nu se întâmplă lucruri grave, dar că în Vest cei implicați plătesc pentru ceea ce fac. Adică se fac investigații și există mobilizare și discuții politice”, a intervenit, în cadrul emisiunii, sociologul român Dan Dungaciu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Cazul Gațcan e ca și anularea alegerilor pentru funcția de primar de Chișinău sub regimul Plahotniuc-Dodon – un gest care te aruncă în afara normalității politice. Asemenea gesturi nici rușii nu mai fac. Ceea ce se întâmpla pe vremea lui Plahotniuc – se întâmplă acum, dar într-un alt scenariu. Și este extrem de grav că nu se discută cazul Gațcan în societate la intensitatea la care s-ar cuveni – la nivel politic și mediatic. E nevoie de o presiune teribilă ca să înțelegem ce s-a întâmplat cu acest personaj, pentru că e implicată Procuratura, MAI, poate și Președinția”, a spus Dungaciu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          rossatom

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Compania ungară MVM Zrt. şi filiala din Ungaria a grupului rusesc de stat Rosatom, „Rusatom Service Rt.”, au înfiinţat o firmă mixtă ungaro-rusă în Ungaria sub numele European Power Services (EPS) Zrt.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În comunicatul remis de Rosatom agenţiei ungare de presă MTI, se arată că în asocierea dintre partea ungară cu partea rusă, ambele părţi vor fi proprietari cu cote egale, iar European Power Services Zrt. va funcţiona ca parte a grupului MVM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Odată cu înfiinţarea companiei mixte, s-a dorit conectarea competenţelor ştiinţifice şi de producţie ale grupului rusesc de stat din domeniul energiei nucleare, Rosatom, cu capacităţile inginereşti şi de producţie ale grupului MVM din Ungaria, iar cu sinergia obţinută, acestea vor putea coopera cu o eficienţă maximă în domeniul întreţinerii echipamentelor şi instalaţiilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          energetice. Astfel se creează o oportunitate cu totul nouă de extindere a afacerilor pe pieţele europene, se arată în comunicatul Rosatom.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La solicitarea agenţiei ungare de presă MTI, MVM a informat că EPS Zrt. şi-a început activitatea cu şapte persoane, în data de 8 iulie 2020, iar capitalul social al companiei este de 5 milioane de forinţi (14 130 euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul MVM, compania mixtă va furniza în primul rând servicii de dezvoltare şi întreţinere pentru funcţionarea în siguranţă a sistemelor şi echipamentelor energetice de pe pieţele interne şi de pe alte pieţe europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          MVM aminteşte că negocierile privind cooperarea dintre MVM Zrt. şi Rusatom Service au început în octombrie 2018, apoi părţile au semnat, la data de 15 aprilie 2019, o scrisoare de intenţie pentru înfiinţarea unei companii mixte, acordul acţionarilor şi statutul companiei European Power Services Zrt. (EPS) au fost semnate la data de 11 mai 2020, iar compania a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comertului la data de 16 iunie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Activitatea EPS include, printre altele, îmbunătăţirea siguranţei şi eficienţei sistemelor, structurilor şi componentelor centralelor energetice pentru susţinerea funcţionării acestora, respectiv întreţinerea şi modernizarea lor. Compania va oferi, de asemenea, instruire pentru specialişti, activităţi de punere în funcţiune şi dezmembrare, respectiv achiziţionarea şi transportul echipamentelor, sculelor, pieselor de schimb şi a consumabilelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul MVM, activitatea EPS va începe în primul rând folosindu-se de capacităţile firmelor: MVM XPert Zrt., MVM Titán Zrt., MVM Nukleáris Karbantartó Zrt. (întreţinere nucleară) şi MVM ERBE Zrt., precum şi de Rusatom Service, şi alte companii aparţinând holdingului Rosatom.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Părţile văd, de asemenea, oportunităţi de cooperare pe pieţele ungare şi din împrejurimi, în principal pe pieţele din Cehia, Slovacia, Ucraina şi Balcani, se arată pe site-ul MVM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          vinului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Comisia Europană a adoptat miercuri, 7 iulie, un pachet suplimentar de măsuri excepționale pentru sprijinirea sectorului vinicol, ca urmare a crizei provocate de coronavirus și a consecințelor acesteia asupra sectorului. Sectorul vinicol este unul dintre sectoarele agroalimentare care au avut cel mai mult de suferit din cauza schimbării rapide a cererii și din cauza închiderii restaurantelor și barurilor din UE, fără ca pierderile să fie compensate de consumul la domiciliu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Printre aceste noi măsuri se numără autorizația temporară ca operatorii să-și organizeze propriile măsuri de piață, majorarea contribuției Uniunii Europene la programele naționale de sprijinire a sectorului vinicol și introducerea unor plăți în avans pentru distilarea și depozitarea de criză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Sectorul vinicol se numără printre sectoarele care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19 și din cauza măsurilor de izolare conexe luate în UE. Primul pachet de măsuri specifice pieței adoptat de Comisie a oferit deja un sprijin semnificativ acestui sector. Totuși, incertitudinile legate de amploarea crizei la nivelul UE și la nivel mondial, precum și monitorizarea atentă a pieței ne-au determinat să propunem un nou pachet de măsuri pentru sectorul vinicol. Am convingerea că aceste măsuri vor da rapid roade concrete pentru sectorul vinicol al UE, conferindu-i curând stabilitate.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Măsurile excepționale includ:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Derogare temporară de la normele Uniunii Europene în materie de concurență: Articolul 222 din Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP) permite Comisiei să adopte derogări temporare de la anumite norme ale UE în materie de concurență în situații de dezechilibre grave ale piețelor. Comisia a adoptat acum o astfel de derogare pentru sectorul vinicol, permițându-le operatorilor să se auto-organizeze și să pună în aplicare măsuri de piață fiecare la nivelul său pentru a-și stabiliza sectoarele, cu respectarea funcționării pieței interne, pentru o perioadă maximă de 6 luni. De exemplu, operatorii vor putea să planifice acțiuni de promovare comune, să organizeze depozitarea de către operatori privați și să-și planifice în comun producția.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Majorarea contribuției Uniunii Europene: contribuția Uniunii Europene la toate măsurile din cadrul programelor naționale de sprijin va fi majorată cu 10 %, ajungând la 70 %. O măsură excepțională precedentă a majorat deja această contribuție de la 50 % la 60 %. Majorările vor oferi sprijin financiar beneficiarilor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Plăți în avans pentru distilarea și depozitarea de criză: Comisia va permite statelor membre să le ofere plăți în avans operatorilor pentru operațiunile de distilare și depozitare de criză aflate în desfășurare. Aceste avansuri pot acoperi costurile în proporție de până la 100 % și vor permite statelor membre să își utilizeze în întregime fondurile alocate programelor naționale de sprijin pentru acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În plus față de aceste măsuri de sprijinire a sectorului vinicol, și sectorul fructelor și legumelor va beneficia de o majorare (de la 50 % la 70 %) a contribuției UE la programele gestionate de organizațiile de producători. Astfel, organizațiile de producători vor beneficia de o flexibilitate sporită în ceea ce privește punerea în aplicare a propriilor programe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aceste măsuri completează pachetul adoptat recent, care a fost benefic pentru sectorul vinicol datorită flexibilității oferite în cadrul programelor de sprijinire a pieței. Pachetul respectiv includea, de exemplu, o flexibilitate sporită a mecanismelor de controlare a potențialului de producție, așa-numitul instrument al recoltării în verde, și posibilitatea de a include măsuri temporare noi, cum ar fi oferirea posibilității de a distila vinul în situație de criză sau un ajutor pentru depozitarea de criză a vinului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În plus, Comisia a lansat recent două cereri de propuneri de programe de promovare care vizează sprijinirea sectoarelor care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei, inclusiv a sectorului vinicol. Cele două cereri de propuneri vor fi deschise până la 27 august 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          electoral

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ultimele sondaje realizate în R. Moldova arată o tendință clară de scădere a intenției de vot în partidele aflate la guvernare – PSRM și PD, cauza fiind, cel mai probabil, adâncirea crizei pandemice și, respectiv, economice. În schimb, se atestă o creștere a PAS și a liderului acestuia, Maia Sandu, care se apropie la capitolul încredere de Igor Dodon sau chiar îl depășește, potrivit unei cercetări sociologice. Electoratul de stânga se îndreaptă spre „Partidul Nostru”, dar și mai vizibil spre Partidul „Șor”, care devine principala alternativă a socialiștilor, se arată într-un material de analiză al hotnews.md.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ultima săptămână au fost publicate trei sondaje de opinie, realizate de către trei companii diferite. Unele dintre sunt apropiate guvernării. Cercetările pe teren au fost realizate la sfârșitul lunii iunie – începutul lunii iulie și dau rezultate destul de apropiate, care denotă tendința.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În medie, potrivit celor trei sondaje, realizate de companii IMAS, iData și CBS-AXA (la comanda IPP) cotează PSRM cu aproximativ 35%, în timp ce PAS îi „suflă în ceafă” cu 30 la sută (din numărul respondenților care au exprimat o opțiune de vot). Față de sondajele din ultima jumătate de an, ratingul PSRM scade cu aproximativ 7 puncte procentuale, în timp ce ratingul PAS a crescut tot cam atât, constată autorul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          O altă evoluție ascendentă clară în sondajă este înregistrată de Partidul „Șor”, care după surpriza, pentru unii, de la alegerile parlamentare din februarie 2019, a avut o ușoară cădere, dar acum formațiunea apare revigorată și cu un rating mai bun ca oricând, având o medie de aproximativ 9,5%, iar sondajul IMAS îl cotează chiar cu 11,6%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Sursa citată menționează că „steaua PSRM se stinge”. Partidul „Șor” se clasează astfel pe locul III în topul încrederii cetățenilor în partidele politice cu o tendință de creștere în continuare, care se datorează atât poziției tot mai vizibile a formațiunii, devenind cel mai vocal critic al guvernării pe stânga, dar și datorită proiectelor sale în diferite localități – iluminat stradal, drumuri, inițiative și programe sociale. Astfel, Partidul „Șor” demonstrează că modernizarea Orheiului nu a fost o întâmplare, sau o acțiune de PR, dar este o parte a programului formațiunii pe care încearcă să-l realizeze, indiferent de circumstanțe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe fundalul nemulțumirilor tot mai mare ale populației față de actuala guvernare PSRM-PD, Partidul „Șor” pare să devină primul pretendent la electoratul socialiștilor și formațiunea care ar putea să-i ia locul așa cum PSRM „a furat” începând cu 2014 electoratul comuniștilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tot pe stânga, „Partidul Nostru” își consolidează statutul de partid parlamentar în cazul unor anticipate, înregistrând o creștere destul de bună față de rezultatul slab obținut la parlamentare. Totuși, formațiunea a stagnat în ultimele luni, după o ascensiune semnificativă în primăvara acestui an, datorată unor acțiuni de PR, marca Renato Usatîi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Marele perdant al evoluțiilor politice este în mod cert PD, formațiune care are șanse mici să mai intre în Parlament. Se pare a fost afectat de ultimele scandaluri și ieșiri, dar vedem că votanții PD nu merg, cel puțin deocamdată, la Partidul „Pro Moldova”, pe care l-au constituit foștii deputați PD. Cel mai probabil aceștia se dispersează – la PAS cei de dreapta și spre Partidul „Șor”, „Partidul Nostru” și, eventual PSRM, alegătorii cu viziuni de stânga.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, autorul materialului mai spune că sondajele arată că Maia Sandu este la pas de Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Schimbările în intenția de vot pentru partide sunt confirmate și de evoluțiile în topul încrederii în liderii politici, fiind vizibilă aceeași tendință de reducere a ratingului liderului incontestabil din ultimii ani, Igor Dodon, în timp ce Maia Sandu este „la un pas distanță”. Iar potrivit Barometrului realizat de IPP, Maia Sandu a ajuns chiar prima în top.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Criza pandemică și economică au sporit viteza rodajului natural cu care se confruntă fiecare partid aflat la guvernare. În condițiile în care aceleași cercetări arată un număr mare de persoane afectate de criză, care, putem presupune, în mare parte sunt votanți ai stângii, nemulțumirile populației se răsfrâng și asupra intenției de vot. Bineînțeles, însă, că până la alegerile prezidențiale mai este timp, până la eventuale parlamentare anticipate și mai mult, de aceea opoziția nu ar trebui să se grăbească să deschidă șampania, pentru că orice greșeală și orice nehotărâre pot fi taxate dur de electorat”, conchide sursa citată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          KeysFin și DRUID

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          KeysFin, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de credit risc management şi informatii de afaceri din România anunţă semnarea unui parteneriat tehnologic cu DRUID, companie specializată în dezvoltarea de asistenţi virtuali inteligenţi (chatboţi) pentru organizaţii de tip Enterprise. Prin acest parteneriat, companiile vor putea automatiza procese complexe de analiză a riscurilor comerciale sau de creditare într-un mod conversaţional, direct prin intermediul chatboţilor DRUID.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prin integrarea cu serviciile KeysFin, DRUID pune la dispoziţia companiilor un instrument digital modern, prin care analizele de risc comercial sau de creditare pot fi rezolvate direct prin intermediul chatboţilor, în cadrul unor procese mai largi de automatizare. Astfel, o companie îşi poate înarma angajaţii în doar câteva zile cu o tehnologie prin care pot fi digitalizate etape cheie din cadrul proceselor de vânzare, cum ar fi încadrarea oportunităţilor în clase de risc comercial, validarea accesului la servicii de creditare, înrolare de noi clienţi. Analizele de risc pot fi accesate într-un mod conversaţional, prin orice canal digital de comunicare, iar datele extrase pot fi salvate în sistemele interne pentru a fi ulterior folosite de către angajaţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cazul în care un potenţial client doreşte un credit sau un contract comercial, chatbotul solicită câteva date relevante, cum ar fi codul unic de înregistrare fiscală. Prin integrarea cu serviciile KeysFin, chatbotul activează extragerea de informaţii despre starea companiei, situaţia financiară, datorii la bugetul de stat, incidente de plată, insolvenţe sau procese legale, dar şi analize complexe de scoring sau rating.  Potenţialul client va fi încadrat automat în clasa aferentă de risc comercial. Toate informaţiile colectate pot fi salvate ulterior în aplicaţiile interne, astfel încat angajaţii implicaţi în analizele de risc sau în procesul de vânzare să aibă la dispoziţie toate datele relevante, înainte de a iniţia semnarea contractelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          KeysFin reprezintă un pas important în strategia de poziţionare Druid ca hub conversaţional pre-echipat cu instrumente necesare automatizării unor procese specifice, care pot degreva angajaţii de timp valoros. Expertiza unică pe care KeysFin a acumulat-o în zona soluţiilor de preventie a fraudei în business şi gestiune a riscului comercial, împreună cu tehnologia DRUID, formează o propunere unică de valoare în special pentru bănci sau companii de leasing, pentru care analizele de risc joacă un rol major” declară Daniel Bălăceanu, Product Management Director DRUID.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Serviciile KeysFin s-au dezvoltat şi adaptat în mod constant ţinând cont de nevoile mediului de afaceri, ajungând astfel să fim un partener deschis şi de încredere. Accesul la servicii direct online a crescut şi a accelerat nevoia companiilor de a automatiza validarea cât mai rapidă a unui potenţial client. Suntem mândri să fim alături într-un parteneriat unic de acest tip, prin care solutiile de gestionare a riscului comercial Keysfin sunt integrate în chatboţii DRUID.” declară Roxana Popescu, Managing Director KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru mai multe informaţii accesaţi www.druiai.com  și www.keysfin.com.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Despre Druid

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          DRUID (www.druidai.com) este o companie de tehnologie conversaţională AI care dezvoltă asistenţi virtuali inteligenţi pentru organizaţii de tip Enterprise. Datorită şabloanelor conversaţionale preconfigurate şi a tehnologiei proprietare NLU, Druid permite oricărei companii să proiecteze şi lanseze extrem de rapid asistenţi virtuali inteligenţi antrenaţi în conversaţii specifice pe roluri, procese, industrii. Prin integrarea cu roboţi UiPath, DRUID permite automatizarea unor procese complexe în care sistemele informatice schimbă informaţii cu utilizatori umani. În mai puţin de 2 ani de la lansare, Druid are deja clienţi ca Banca Transilvania, Raiffeisen Leasing, BCR Leasing, BRD Finance, Alpha Bank, Idea Bank, Orange, Asirom, Groupama, Provident, ProTV, Carrefour, iStyle, Profi, ALTEX, Dacris, Fan Courier, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA, Farmaciile Dona, Servier sau Librăriile Cărtureşti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Despre KeysFin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          KeysFin (www.keysfin.com) oferă servicii de business information şi credit risk management dedicate mediului de afaceri: rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, studii şi analize sectoriale. KeysFin deţine aplicaţia Keysfinder, prin intermediul căreia utilizatorii au la îndemână un instrument gratuit care centralizează şi facilitează accesul la verificarea bonităţii unei companii cu scopul de reduce riscul comercial şi frauda în mediul de business din România. Cu un portofoliu de peste 700 de clienți și o experiență de peste 8 ani, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de business information și un partener al unor companii de profil cunoscute pe plan internațional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Following ongoing discussions and consultations with representatives from Ukraine and Poland, the EU supported the first joint eDelivery working meeting on 2 July.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Following ongoing discussions and consultations with representatives from Ukraine and Poland, the first joint eDelivery working meeting with representatives from the public and private sector was held virtually on 2 July. The purpose of the meeting was to launch eDelivery pilot activity for cross-border data exchange between Ukraine and Poland, have a constructive discussion with the key stakeholders and focus on the practical side of eDelivery pilot implementation.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            During the meeting, the EU4Digital eTrade team introduced the eDelivery solution, governance structure, pilot concept and infrastructure, timeline of pilot implementation, key milestones, and discussed with the participating parties – the Ministry of Digital Transformation of Ukraine, potential Access Point owner in Ukraine, participating companies, observers, Access Point Service provider from Poland – the next steps and their role implementing the pilot. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Among the insights shared, the goals and benefits of eDelivery were emphasised, in particular:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Interoperability – implementing common technical specifications that enable diverse organisations to exchange data and documents;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Security – promoting an atmosphere of trust among all participants in the message exchange network;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Scalability & Performance – enabling the number of participants in the data exchange network to grow as well as the number of exchanged messages;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Legal Assurance & Accountability – promoting a high level of transparency and confidence among all participants in the message exchange network.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Additionally, technical experts from the EU4Digital team demonstrated practical examples of the use of eDelivery and its demo presentation. After that, the most advanced countries in terms of eInvoicing – Norway and Denmark – and their approaches to Peppol eDelivery were presented. It has been noted that EU practices ensuring the legal validity of electronic invoice are similar in most of the EU Member states. Currently, the EU4Digital eTrade team is preparing a legal analysis that will become a basis and provide the input for localisation of the analysis and show the best practices that exist within the EU. Even though legal recommendations are currently being developed, the EU4Digital team shared with the participants the preliminary recommendations. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The second working meeting (conference call) with pilot countries is planned at the beginning of August. The aim of the meeting will be to discuss the progress and major achievements, confirm and align the points discussed during the thematic sessions and agree on the next steps. It is expected that the eDelivery pilot between Poland and Ukraine will test the ground to exchange electronic invoices using established EU-wide solution and standards. The pilot will also help to identify the barriers that still need to be eliminated in organisational, legal and technical areas. As a result, it is expected that the pilot could then be turned into a fully functioning solution in the future, which could also be replicated to facilitate cross-border document and data exchange between the EU and its Eastern partner countries.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Following ongoing discussions and consultations with representatives from Ukraine and Poland, the EU supported the first joint eDelivery working meeting on 2 July.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The purpose of the meeting was to launch the pilot eDelivery network for cross-border data exchange between the two countries, have a constructive discussion with the key stakeholders and focus on the practical side of implementing eDelivery.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            During the meeting, the EU4Digital eTrade team introduced the eDelivery solution, governance structure, pilot concept and infrastructure, timeline of implementation, and key milestones. The event participants, which included representatives from the Ministry of Digital Transformation of Ukraine, the potential owner of Access Point in Ukraine, participating companies, observers and the Access Point service provider in Poland, discussed the next steps and their role in implementing eDelivery.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Într-o perioadă marcată de dificultățile economice generate de pandemie, reprezentanții CSALB recomandă instituțiilor financiar-bancare o serie de măsuri necesare pentru ca negocierile dintre consumatori și bănci să aibă rezultate mai bune. Principala recomandare se referă la cererile primite de CSALB de la consumatori, dar care sunt respinse de bănci/IFN-uri. Numărul acestora ar trebui să scadă, spun reprezentanții CSALB, mai ales într-o perioadă în care flexibilitatea băncilor/IFN-urilor și sprijinul acordat consumatorilor echivalează cu păstrarea încrederii acestora în instituțiile financiar-bancare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Tot mai multe bănci le recomandă propriilor clienți să se adresează Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). În același context în care BCR, BRD și Banca Transilvania și-au îndemnat clienții să se adreseze CSALB dacă întâmpină greutăți în derularea contractelor, același sfat îl transmit ING, Raiffeisen și CEC Bank. În acest sens, reprezentanții CSALB recomandă instituțiilor financiar-bancare o serie de măsuri necesare pentru ca negocierile dintre consumatori și bănci să aibă rezultate mai bune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Recomandările CSALB pentru îmbunătățirea activității de conciliere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. Cererile consumatorilor, trimise de CSALB către bănci, să fie analizate de instituția de credit cu flexibilitatea necesară unei împăcări. În acest sens, recomandăm ca, până la finalul acestui an, numărul cererilor clasate din motive nejustificate să nu depășească 20% dintre cererile adresate băncii. În esență, se urmărește scăderea continuă a acestui indicator de performanță la un nivel de sub 10, sau chiar sub 5 procente.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest moment, media cererilor clasate fără un motiv justificat la nivelul sistemului bancar, în anul 2020, este de 29% din totalul cererilor primite de CSALB. În cazul IFN-urilor, peste 70% dintre cereri sunt clasate nejustificat.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Există și bănci care stau mult mai bine la acest capitol decât media, în sensul că au procentul de clasare chiar mai mic de 10%.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O pondere importantă între cererile clasate sunt cele respinse din motive obiective. De exemplu, din 2018 până acum sunt aproape 600 de cereri care vizează Biroul de Credit (dintre care 220 numai în acest an). Reamintim că cererile care fac trimitere la Biroul de Credit, programul Prima Casă, creditele cesionate – sunt în marea lor majoritate clasate deoarece, în fiecare dintre aceste cazuri există legislație specială aplicabilă, iar marjele reale de negociere sunt foarte limitate ori chiar inexistente.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2. În stadiul de negociere, considerăm că se poate ajunge la o împăcare atunci când banca are o disponibilitate reală către negociere, iar soluția este una echitabilă. Cu alte cuvinte, este nevoie de un echilibru între cererea consumatorului și concesiile făcute de bancă.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            3. Recomandăm o implicare mai mare la nivelul departamentelor SAL a responsabililor din departamentele Reclamații, Customer Service, Risc și Comercial. În acest sens, credem că analiza derulării contractelor ar trebui să se facă, în primul rând, din perspectiva capacității consumatorilor de a le duce mai departe (cu dorința ca, prin reechilibrare, să le fie îmbunătățită capacitatea de plată), iar nu din perspectiva legalității lor, pentru că nu asta contesta consumatorii.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            4. Sugerăm ca mandatele cu care vin reprezentanții băncilor la negociere să aibă limite flexibile, astfel încât să permită ca oferta pe care o face banca în urma negocierilor în cadrul CSALB să fie superioară ofertei comerciale a băncii.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            5. Recomandăm băncilor să rezolve amiabil cât mai multe dintre cererile pe care, altfel, le-ar respinge nejustificat, mai ales în spețele simple. Așadar, dacă aveți de ales între a refuza concilierea și a negocia direct cu consumatorul, la sediul băncii, recomandăm a doua variantă.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            6. Este important ca băncile să accepte și cererile venite de la persoanele juridice pentru probleme legate de serviciile de plată. Începând cu 2020 CSALB poate concilia și aceste spețe adresate de persoanele juridice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            “Perioada dificilă pe care o traversează consumatorii, băncile și întreaga economie poate fi un bun moment de restart în relațiile dintre părțile aflate în raporturi contractuale sau de afaceri. Îndemnăm băncile să adopte aceste exemple de bune practici pe care le-am obținut în urma activității noastre comune și să le implementeze în activitatea zilnică, pentru a crește calitatea serviciilor pe care le oferă persoanelor fizice și juridice. Așadar, recomandăm băncilor să accepte spre negociere mai multe cereri trimise de consumatori, reprezentanții băncilor să aibă mandate flexibile când participă la negocieri, iar abordarea acestora să se bazeze cât mai mult pe echitate și umanism, în detrimentul analizelor juridice proprii instanțelor de judecată. La finalul acestei perioade dificile cu siguranță vor avea de câștigat doar cei care și-au păstrat încrederea consumatorilor, inclusiv prin activitatea de soluționare alternativă din cadrul CSALB”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Comunităţile maghiare care trăiesc în Bazinul Carpatic şi în diasporă, respectiv organizaţiile din Ungaria care urmăresc realizarea obiectivelor politicilor naţionale, vor primi sprijin în valoare de peste 2,2 miliarde de forinţi (6,2 milioane euro), a anunţat, marţi, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului Ungariei, într-o conferinţă de presă, la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            János Árpád Potápi a semnalat că, din cauza epidemiei de coronavirus, nu s-a putut acorda sprijin pentru evenimentele din primăvară-vară. Politicianul şi-a exprimat speranţa că, în a doua jumătate a anului, impedimentele vor fi eliminate şi graniţele vor fi redeschise.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Acesta a prezentat rezultatele celor patru apeluri de proiecte anunţate în decembrie 2019 pentru cadrul de finanţare. Secretarul de stat a anunţat că Budapesta va sprijini cu 1,5 miliarde de forinţi (4,24 milioane euro) educaţia şi cultura maghiară de peste hotare, din care un miliard de forinţi (2,8 milioane euro) a fost acordat printr-un apel central de proiecte şi 500 milioane de forinţi (1,4 milioane euro) prin patru apeluri regionale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2 244 de solicitări au fost primite la apelul central de proiecte, dintre care 655 au primit finanţare. 1 504 de cereri au fost primite la apelurile regionale, dintre care 691 vor fi subvenţionate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vor primi finanţare, printre altele: Asociaţia Maghiară a Persoanelor cu Deficienţe de Vedere din Transilvania, pentru achiziţionarea de echipamente, precum şi Centrul de Etnosporă şi Pelerinaj din Deva, pentru finalizarea lucrărilor şi inaugurarea Centrului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De asemenea, vor fi susţinute atelierele pentru tinere talente ale Fundaţiei Colegiului “Bethlen Gábor” din Aiud, iar la Târgu Mureş, programul de pregătire profesională “Inteligent pe meleagurile natale” (Szülőföldön okosan), a explicat detaliile Árpád János Potápi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Peste 87 de milioane de forinţi (peste 246 000 de euro) au fost alocaţi pentru sprijinirea activităţii organizaţiilor de tineret şi cercetaşi. Din cei 181 de solicitanţi, 115 vor primi subvenţie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De aceste resurse vor beneficia organizaţiile cercetaşilor maghiari din Bácska de Nord (Sud-Estul Ungariei) şi din Ucraina Subcarpatică. Budapesta va susţine organizarea serilor istorice care promovează ştiinţa, cum ar fi: marcarea, în Komárom, a 100 de ani de la Trianon sau salvarea valorilor tradiţionale în Ţinutul Secuiesc prin prezentarea şi predarea unor meşteşuguri populare pe cale de dispariţie, în Cârţa, respectiv instruirea tinerilor voluntari din Alba Iulia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            364 de milioane de forinţi (1,3 milioane euro) sunt disponibili pentru organizaţiile maghiarilor care trăiesc în diasporă şi asociaţiile care oferă educaţie în limba maghiară. Dintre cei 449 de aplicanţi, 261 vor primi finanţare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Secretarul de stat pentru politici naţionale a menţionat, de asemenea, că va fi alocat un fond de 250 de milioane de forinţi (707 000 euro) pentru sprijinirea programelor de înfrăţire şi cooperare dintre localităţi, program lansat în 2015. Au sosit 373 de solicitări, dintre care 172 au fost aprobate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Consiliile locale municipale şi judeţene din Ungaria pot aplica pentru implementarea unor programe realizate în comun cu una sau mai multe localităţi de peste hotare. Până în acest moment, datorită programului, au fost stabilite peste 1 200 de legături între aşezări din Ungaria şi cele din străinătate, a declarat Árpád János Potápi. Acesta a menţionat, spre exemplu, stabilirea unei noi relaţii de înfrăţire între Dombóvár şi Gheorgheni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În concluzie, politicianul a explicat că apelurile deschise de proiecte, organizate anual de Secretariatul de Stat pentru Politici Naţionale, sunt unele dintre cele mai importante forme de sprijin pentru maghiarii din afara graniţelor Ungariei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              bcr

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Au inceput inscrierile in primul program de tip Executive MBA destinat fermieri romani, sustinut de Raiffeisen Bank. Programul Master in Business of Agriculture (MBAg) va debuta cu o grupa de 30 fermieri selectati din sudul si sud-estul Romaniei, care, timp de 6 luni, vor participa gratuit la cursuri. Programul va incepe in luna septembrie la Slobozia, iar obiectivul sau este sa transforme fermele din Romania in afaceri profitabile si sustenabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Inscrierile in program au loc in perioada 6 iulie – 2 august. Fermierii care doresc sa se inscrie o pot face direct pe site-ul programului (www.mbag.ro), unde pot consulta calendarul de desfasurare si criteriile de eligibilitate. 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Avem toata increderea ca prin intermediul MBAg fermierii nostri vor avea ocazia sa isi completeze cunostintele tehnice, sa isi dezvolte noi abilitati si sa obtina raspunsuri pentru multe din problemele cu care se confrunta. Ne bucuram sa fim alaturi de partenerii nostri in acest proiect educational si asteptam cu nerabdare sa ne cunoastem studentii si sa le impartasim din  cunostintele pe care fiecare dintre noi le-a pregatit special pentru sedintele de curs, sa trecem impreuma prin studii de caz ancorate in realitate si sa vizitam ferme care au facut trecerea la revolutia digitala”, a declarat Raluca Nicolescu, director aria IMM la Raiffeisen Bank.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Curricula academica a programului de tip master-class va adresa patru nevoi specifice de business – agricultura, management si financiar, vanzari si trading si tehnologie, informatii care vor fi completate de sesiuni de networking, schimburi de experienta in ferme performante, vizite in cadrul centrelor de cercetare si reuniuni cu asociatiile din industrie. In plus, fermierii care vor fi cel mai bine clasati in cadrul programului de absolvire vor putea accesa o serie de beneficii utile fermelor pe care le reprezinta. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Suntem incantati ca, prin implicarea Raiffeisen Bank si a tuturor celorlalti parteneri din proiect, facem bine agriculturii. Ferma de astazi inseamna mult mai mult decat exploatarea unor culturi agricole. Credem ca prin accesul fermierilor romani la informatie de business de calitate contribuim atat la cresterea performantei sectorului agricol, cat si la cresterea calitatii hranei noastre, produsa sustenabil de fermieri profitabili”, a declarat Laurentiu Asimionesei, reprezentantul companiei AMAZAG.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Programul MBAg este realizat la initiativa companiilor Syngenta Romania, Raiffeisen Bank Romania, Cargill Agricultura, Agrii Romania, we agri si AMAZAG, in parteneriat cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              AMAZAG este o platforma despre agricultura, cu ajutorul careia toti cei care produc sau pun in valoare mancarea, de la ferma la farfurie, pot performa mai bine si prin care consumatorii pot afla cu adevarat de unde provine mancarea. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Comisia a lansat, prima cerere de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, unul dintre cele mai mari programe din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, finanțate din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii. Fondul pentru inovare va finanța tehnologii revoluționare pentru energia din surse regenerabile, industriile mari consumatoare de energie, stocarea energiei și captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon. Acesta va impulsiona redresarea verde prin crearea de locuri de muncă la nivel local adaptate exigențelor viitorului, deschizând calea către neutralitatea climatică și consolidând poziția Europei de lider tehnologic la scară mondială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Vicepreședintele executiv Frans Timmermans a declarat: „Această cerere de propuneri vine exact la momentul potrivit. UE va investi 1 miliard EUR în proiecte promițătoare, care au ajuns la maturitate pentru a fi lansate pe piață, cum ar fi hidrogenul curat sau alte soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi siderurgia, industria cimentului și industria chimică. Vom sprijini, de asemenea, stocarea energiei, soluțiile pentru rețeaua energetică și captarea și stocarea dioxidului de carbon. Aceste investiții pe scară largă vor contribui la relansarea economiei UE și la o redresare verde care să ne conducă la neutralitatea climatică în 2050.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare va aloca aproximativ 10 miliarde EURCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în plus față de veniturile nedistribuite ale predecesorului Fondului pentru inovare, programul NER 300.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prima cerere de propuneri va oferi finanțare în valoare de 1 miliard EUR sub formă de granturi pentru proiecte de mare anvergură în domeniul tehnologiilor curate, pentru a le ajuta să depășească riscurile legate de comercializare și de demonstrația la scară largă. Acest sprijin va ajuta noile tehnologii să pătrundă pe piață. În cazul proiectelor promițătoare care nu sunt încă gata pentru comercializare, se rezervă un buget separat de 8 milioane EUR pentru asistența destinată dezvoltării proiectelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cererea de propuneri este deschisă pentru proiecte în sectoarele eligibile din toate statele membre ale UE, Islanda și Norvegia. Fondurile pot fi utilizate în cooperare cu alte inițiative de finanțare publică, cum ar fi ajutoarele de stat sau alte programe de finanțare ale UE. Proiectele vor fi evaluate în funcție de potențialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, potențialul lor de inovare, maturitatea financiară și tehnică, precum și potențialul de aplicare la scară largă și de rentabilitate. Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 29 octombrie 2020. Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și de licitație al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii privind întreaga procedură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Context

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulentele financiare adecvate pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească acum în următoarea generație de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să ofere întreprinderilor din UE avantajul primului venit pentru a deveni lideri la nivel mondial în domeniul tehnologiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                NiT Hungary

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                NiT Hungary a iniţiat o consultare extraordinară de protecţie a pieţei pentru data de 9 iulie, cu implicarea autorităţilor competente, deoarece, în opinia Federaţiei, există o concurenţă periculoasă a preţurilor privind transportul rutier, aproximativ o treime din marfa de export din Ungaria fiind transportată la preţuri mai mici de către transportatorii români, se arată în comunicatul Federaţiei Naţionale a Transportatorilor Privaţi – NiT Hungary, remis agenţiei ungare de presă MTI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit comunicatului Federaţiei Naţionale a Transportatorilor Privaţi – NiT Hungary, la sfârşitul anului trecut, a existat deja o tendinţă a şoferilor români de camioane să transporte la preţuri mai mici, asumându-şi adesea o serie de nereguli, înlăturând astfel companiile autohtone de pe piaţa ungară, iar concurenţa preţurilor s-a intensificat şi mai mult în timpul epidemiei de coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Spre exemplu, Federaţia a anunţat că, în cazul transportului cu prelată, transportatorii din Ungaria percep 0,85-0,9 euro pentru un kilometru, în timp ce companiile româneşti taxează mai ieftin, probabil între 0,5-0,75 euro pentru un kilometru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gábor Dittel, secretar general executiv al NiT Hungary, semnalează în comunicat că, până în prezent, nu a fost identificată nicio diferenţă semnificativă în elementele tarifelor de transport ale furnizorilor externi şi interni care ar putea duce la o astfel de diferenţă a preţurilor în transporturi. Se presupune că există o serie de nereguli la companiile româneşti, care nu sunt depistate la controalele oficiale şi astfel companiile ungare, care luptă pentru existenţa lor, sunt obligate să intre într-o concurenţă acerbă, astfel că, de multe ori, sunt obligate să transporte mărfurile sub preţul real.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În comunicat se mai evidenţiază faptul că transportatorii români sunt selectaţi, de obicei, de companii multinaţionale şi de companii de expediere, în ciuda faptului că Ministerul Inovaţiei şi Tehnologiei (MIT) a emis anterior o recomandare pentru reducerea consecinţelor economice în urma epidemiei de coronavirus. Potrivit acestei recomandări, şi având în vedere provocările extraordinare cu care se confruntă sectorul de transport rutier ungar, este deosebit de important ca firmele, care pot face acest lucru, să
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                aleagă o companie de transport din Ungaria pentru expedierea mărfurilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu toate acestea, pe baza semnalelor venite din partea companiilor partenere NiT Hungary, nu se poate constata nicio schimbare, multe companii aleg în continuare transportatori români, polonezi, bulgari şi lituanieni, în locul celor din Ungaria. Potrivit Federaţiei, verificările permanente şi consecvente ale autorităţilor ungare şi introducerea foilor de transport (CMR) în format electronic ar putea îmbunătăţi situaţia, se arată în comunicatul Federaţiei Naţionale a Transportatorilor Privaţi – NiT Hungary.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În luna mai 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 18,5%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 20,2%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mai 2020 comparativ cu aprilie 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2020, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 18,5% datorită creșterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+29,5%), vânzările de produse nealimentare (+28,2%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun(+6,3%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2020, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 20,2% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+26,5%) , comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+22,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7,5%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mai 2020 comparativ cu mai 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019 a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,3% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-22,2%) şi la vânzările de produse nealimentare (-5,2%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 5,2%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019 a înregistrat o scădere, pe ansamblu,cu 1,2% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-20,4%) şi la vânzările de produse nealimentare (-1,7%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 3,5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primele 5 luni din 2020 comparativ cu perioada similara din 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în primele 5 luni din 2020, comparativ cu perioada similara din 2019 a înregistrat o creştere cu 0,1% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+8,5%). Scăderi au înregistrat comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,2%) şi vânzările de produse nealimentare (-1,6%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele 5 luni din 2020, comparativ cu perioada similara din 2019, a înregistrat o creştere cu 0,6% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7,3%). Scăderi au înregistrat comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-9,8%) şi vânzările de produse nealimentare (-1,1%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  electorală

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  40 de lideri de opinie din România și Republica Moldova, antreprenori, reprezentanți ai instituțiilor publice, europarlamentari și miniștri, executivi din cele mai importante asociații de business advocacy au participat la prima dezbatere video din cadrul  programului de comunicare profesională transfrontalieră Integrare Economică Europeană. Tema ediției a fost ”Presiunea asupra activității economice în era post Covid -19. Rolul bunelor practici de reglementare și control pentru ieșirea din criză”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pandemia de Coronavirus are un impact dramatic la nivel mondial și reprezintă un punct de cotitură în reevaluarea parteneriatelor comerciale  europene. În acest context, un efort bilateral al mediului de afaceri româno-moldovenesc, centrat pe identificarea de soluții pentru ieșirea din criză, adoptarea și aplicarea modelelor europene de succes, care să conducă la identificarea unor reale oportunități de afaceri pot reprezenta o soluție pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Programul ”Integrare Economică Europeană” urmărește coagularea unei comunități de lideri care să susțină schimbul de bune practici și să faciliteze discuțiile și dezbaterile mediului de afaceri din estul Europei pe calea integrării economice europene, astfel încât prin cooperarea între regiuni și organizații să se identifice soluții care pot fi implementate eficient.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La această primă ediție au participat din Republica Moldova reprezentanți ai EBA, AMCHAM, FIC, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, ODIM, CALM, Asociția Patronală MĂR, Agenția Națională de Investiții, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, ANOFM și Ministerul Economiei și al Infrastructurii. Au avut alocuțiuni speciale Europarlamentarul Dragoș Pîslaru și Președintele Camerei Consultanților Fiscali, fostul ministru Dan Manolescu. Managerii grupului Purcari și ai fondului de investitii EquiLiant Capital au avut, de asemenea, intervenții în timpul dezbaterii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Programul Integrare Economica Europeana, dezvoltat de Oameni și Companii în colaborare cu Ad Interim Consultum și Camera de Comerț și Industrie Iași, va continua cu întâlniri  lunare și are o secțiune dedicată pe platforma GlobalManager.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  GlobalManager.ro are +700 de abonați, executivi și antreprenori și este una din cele 19 platforme digitale adresate unor comunități business și profesionale dezvoltate de Oameni și Companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  electricity

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Piața locală de energie electrică (producție, transport, comerț și distribuție de energie electrică) însuma peste 40 miliarde lei în 2018, urmând ca în 2019 aceasta să depășească 41 miliarde de lei, iar în 2020 să se apropie de 42 de miliarde de lei, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Analiștii KeysFin punctează însă rezultatul negativ al sectorului din 2018 (anul liberalizării), respectiv pierderea netă de aproape 430 de milioane de lei, de la un profit de peste 1 miliard de lei în 2017, estimând că în 2019 piața s-a apropiat de break-even pe rezultatul net.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Totodată, analiștii KeysFin consideră că această industrie are șanse să se maturizeze mai repede decât cea a gazelor, având în vedere că a parcurs deja un proces amplu de transformare și dezvoltare. Astfel, piaţa energiei electrice pentru consumatorii casnici s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2018, cu toate că prețul final este în continuare avizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, iar Ordonanţa 114/2018 a reglementat din nou piaţa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Piața de energie din România este încă în faza de dezvoltare, statul este încă prezent în acționariatul marilor jucători, iar clasamentul se schimbă greu de la un an la altul. Cu toate acestea, odată cu liberalizarea de pe piața de energie electrică de acum 2 ani, am văzut companii care au crescut ca cifră de afaceri, precum și profitabilitate, ceea ce arată că, spre deosebire de piața gazelor naturale unde multe aspecte încă se află în discuție și în curs de reglementare, în cazul de față deja avem exemple de bune practici. Bineînțeles, pentru ca piața locală de energie electrica să ajungă la maturizarea deplină e nevoie de de o viziune pe termen lung, care să includă investiții masive în digitalizare, precum și de exploatarea la scală mai mare a surselor de energie regenerabilă” a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business inteligence de pe piața locală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  2.128 de companii, totalizând peste 46.200 de angajați, activau în 2018 pe segmentul energie electrică (producție, transport, comerț și distribuție de energie electrică), potrivit analizei KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cifra de afaceri a segmentului a înregistrat o creștere cu 3,9% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu 10,3% nivelul din 2009, însumând 40,7 miliarde de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru 2019 analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 41 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cine ne dă energie?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Producția locală de energie electrică (CAEN 3511) este condusă de HIDROELECTRICA S.A., cu afaceri de 4,3 miliarde lei în 2018, pe locul doi în clasament aflându-se COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. (2,8 miliarde lei) și NUCLEARELECTRICA S.A. (2,1 miliarde lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cifra de afaceri însumată a celor mai mari 3 producători din plan local a depășit 9,2 miliarde de lei în 2018 și reprezintă peste 62% din totalul cifrei de afaceri din acel an a producătorilor de energie electrică locali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ceea ce privește clasamentul comercianților și distribuitorilor de energie electrică (CAEN 3512, 3513 și 3514), în funcție de cifra de afaceri din 2018, pe primul loc se află ELECTRICA FURNIZARE S.A., cu afaceri de 4,2 miliarde lei (16,2% din total), fiind urmată de TRANSELECTRICA SA, cu 2,7 miliarde lei în 2018 (10,4% din total) și TINMAR ENERGY S.A., cu 2,5 milioane de lei (9,6% din total). Următoarele clasate sunt MET ROMÂNIA ENERGY S.A., cu 2,4 miliarde lei (9,3% din total) și CEZ VÂNZARE SA, cu 1,7 miliarde lei (6,4% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Analiștii KeysFin remarcă creșterile TINMAR ENERGY S.A. și MET ROMÂNIA ENERGY S.A. care au avansat pe piața dedicată consumatorilor casnici, câștigând cotă de piață și volume de business. Prima din cele două companii menționate a avansat cu 2,2 puncte procentuale de la un an la altul ( de la 7,4% în 2017 în comparație la 9,6% în 2018). MET ROMÂNIA ENERGY S.A. are la rândul său un parcurs ascendent, preluând Repower România în 2017 și RWE Energie România în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Primele 5 companii din top au raportat afaceri de aproape 13,4 miliarde lei în 2018, concentrând 52% din totalul sub-segmentului de transport, distribuție și comerț energie electrică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cât despre profitul comercianților și distribuitorilor de energie electrică, pe primul loc în acest top se află tot ELECTRICA FURNIZARE S.A., cu un profit de 140,7 milioane lei în 2018 (21,7% din total), urmată de TINMAR ENERGY S.A., care a înregistrat un profit de 75 milioane lei (11,6% din total) și MET ROMÂNIA ENERGY S.A, cu un profit de 27,3 milioane lei (4,2% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cele mai profitabile 5 companii din acest sub-segment au înregistrat cumulat un profit net de peste 289 milioane lei, care înseamnă 44,6% din total, în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ce va contribui la maturitatea pieței?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Începând cu data de 1 ianuarie 2021, piața de energie electrică se va liberaliza complet, furnizarea energiei electrice urmând a se realiza în regim concurențial inclusiv pentru categoria clienților casnici care beneficiază în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020 de tarife reglementate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, consumatorii vor putea alege între furnizorii deja existenți, în funcție de ofertele acestora, dar și de alte beneficii oferite, precum ușurința cu care pot deveni prosumatori, respectiv ușurința cu care pot da energie electrică, obținută din instalații proprii de producere a energiei electrice, cu o putere mai mică de 27kW, precum panourile fotovoltaice, înapoi în rețea și de a o lua atunci când au nevoie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Totodată, o influență importantă asupra maturizării pieței locale de energie electrică o va avea și listarea la bursă a Hidroelectrica, cel mai important producător local. Compania a selectat recent consultantul pentru piața de capital de tip Equity Advisor și se pregătește să facă acest pas în perioada următoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai mult, printre planurile companiei se numără și preluarea CEZ România (în cadrul unui consorțiu de firme), precum și realizarea de parcuri eoline și solare, dezvoltarea unei rețele de încărcare a automobilelor electrice și alte inițiative, pentru a respecta direcțiile europene de decarbonizare stabilite prin Green Deal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cât despre exploatarea surselor locale de energie regenerabilă, România stă suprinzător bine la acest capitol, tocmai datorită hidroenergiei. Astfel, energia eoliană și cea hidro au acoperit 42% din consumul de energie al României în 2018, cu 10 puncte procentuale peste media europeană de 32%, potrivit Eurostat. Țara noastră se află pe locul 7 în UE luând în considerare topul ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ceea ce privește parcurile eoliene, unul din cei mai importanți jucători pe acest segment este ENEL GREEN POWER ROMANIA SRL, divizia Enel responsabilă pentru toate activităţile grupului în materie de energie eoliană și solară, în regiunile Banat și Dobrogea. Enel deține o capacitate instalată de 534 MW în cele 12 parcuri eoliene și fotovoltaice, ceea ce înseamnă 2% din producția de energie electrică a României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 3511 – producția de energie electrică (PRODUCȚIE ENERGIE ELECTRICĂ), 3512 – comercializarea energiei electrice, 3513 – distribuția energiei electrice, 3514 – comercializarea energiei electrice (DISTRIBUȚIE ȘI COMERȚ ENERGIE ELECTRICĂ). Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase în iunie 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    domeniul ospitalității

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Primăria Oradea și Winsedswiss Education Group (WEG) au luat inițiativa deschiderii primei academii în domeniul ospitalității din țară, sub denumirea „Oradea Hospitality Management Academy (OHMA)”, care va organiza cursuri sub licența École hôtelière de Lausanne / WEG.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Începând din toamna acestui an, tinerii interesați să își dezvolte o carieră în industria ospitalității vor putea urma, în cadrul OHMA, cursurile programului VET by EHL/WEG, la sfârșitul căruia vor obține diplome de absolvire certificate sub licența École hôtelière de Lausanne (EHL), cea mai prestigioasă instituție de învățământ în domeniul ospitalității din lume.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    VET (Vocational Education & Training) by EHL este un program destinat tinerilor interesați de o calificare în domeniul ospitalității, bazat pe modelul cadrului de competență elvețian.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Primăria Oradea pune la dispoziție baza materială necesară funcționării școlii în spațiul Colegiului Economic „Partenie Cosma”, cursurile postliceale fiind organizate de unitatea de învățământ, în timp ce curriculumul, instructorii, principiile pedagogice și metodologia vor fi contribuția WEG.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un pas decisiv pentru dezvoltarea sistemului educațional dedicat industriei ospitalității

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ultimii 10 ani, în Oradea s-au făcut pași decisivi pentru dezvoltarea sistemului de educație duală sau tehnică, odată cu deschiderea de noi parcuri industriale. Simultan acestui demers, orașul a atras fonduri nerambursabile considerabile pentru dezvoltarea turismului, crescând numărul turiștilor cu 40% față de 2014 și indirect susținând industria ospitalității din Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Azi a venit momentul în care destinația noastră face pasul decisiv pentru dezvoltarea sistemului educațional dedicat industriei ospitalității, răspunzând astfel nevoii în creștere de personal calificat din ultimii ani. Parteneriatul cu cea mai prestigioasă instituție de formare din domeniul ospitalității din lume este cel mai important pas în creșterea calității serviciilor industriei ospitalității din Oradea și, de asemenea, o oportunitate foarte bună pentru tineri și adulți deopotrivă de a-și certifica pasiunea sau meseria la cea mai prestigioasă școală din lume. Primăria Oradea alături de WEG și industria ospitalității din Oradea vor face toate demersurile pentru ca Oradea Hospitality Management Academy să fie cel mai important pol educațional în ospitalitate din această parte a Europei și încă un element de dezvoltare a orașului”, afirmă Mihai Jurca, director executiv Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pornim de la principiul sistemului de învățământ elvețian dual și anume că educația trebuie să fie una aplicată, că noțiunile teoretice trebuie să aibă corespondent în partea practică, să poată fi valorificate de către cursanți imediat și în afara clasei, în cadrul unor proiecte educative realizate atât în școală, cât mai ales în cooperare cu mediul de afaceri. Ne dorim ca prin investiția noastră în educație de calitate să putem contribui la redinamizarea industriei ospitalității greu încercată de actuala criză și suntem convinși că parteneriatul cu unul dintre cele mai dinamice orașe din România va fi un exemplu de colaborare benefică între mediul public și cel privat, urmărind dezvoltarea acestui proiect pilot la nivel național și internațional”, declară profesorul Ray F. Iunius, CEO WEG.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ce oferă VET by EHL?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La sfârșitul celor 18 luni de formare intensivă teoretică și practică din cele trei module VET by EHL, absolvenții Oradea Hospitality Management Academy vor beneficia de pregătirea necesară pentru ocuparea unor poziții de specialitate în domeniu, certificatele și diplomele recunoscute internațional fiind deschizătoare de uși către oportunități fantastice de carieră oriunde în lume.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, parcurgerea acestui program le va asigura absolvenților diplome de calificare nivel 4 și 5 recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un alt atu al acestui program este accesul la educație și instruire de calitate datorită instructorilor care sunt profesioniști cu experiență în industrie și dețin certificarea specifică emisă de către EHL, în vederea susținerii activităților practice și teoretice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cursanții vor fi beneficiarii serviciilor de carieră integrate oferite de WEG, o componentă importantă a programului educațional vizând consilierea studenților încă din faza de învățare, până la momentul integrării acestora pe piața muncii, prin identificarea de potențiale locuri de muncă și stagii de pregătire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul VET by EHL oferă patru tipuri de parcursuri profesionale: Culinar (Kitchen Professional Diploma), Servicii (Service Professional Diploma), Recepție și Cazare (Rooms Professional Diploma), Administrare hotelieră (Hotel Administration Professional Diploma).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Tinerii dornici să obțină Diploma Profesională completă a Programului VET by EHL vor parcurge trei module independente, a câte șase luni fiecare, corespunzătoare stadiului de pregătire: Foundation > Intermediate > Advanced. Cei care au deja experiență în industria ospitalității se vor putea înscrie direct la modulele de nivel mediu sau avansat, fără a îl parcurge pe cel pentru începători și/sau mediu, prin echivalarea experienței acumulate. Întreg conținutul programelor este conceput în Elveția de EHL și livrat într-o manieră modernă, în pas cu tehnologia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cursurile programului vor începe în toamnă, cu alinierea la calendarul anului școlar, jumătate din perioada de școlarizare fiind destinată acumulării de cunoștințe teoretice și practice, pentru ca în cea de-a doua parte tinerii să aplice noțiunile dobândite și să-și perfecționeze abilitățile în cadrul unui stagiu de practică efectuat la un operator economic din domeniul ospitalității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul VET by EHL se va desfășura în limba engleză, cu suport de curs și în limba română. Cursanții vor parcurge și un curs intensiv de limba engleză, cu certificare British Council.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Înscrierile încep în data de 15 iulie a.c. şi se fac online, pe site-ul OHMA – https://ohma.ro/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ecole hôtelière de Lausanne (EHL) este un ambasador al ospitalității tradiționale elvețiene și un pionier în educația ospitalieră încă din 1893, cu peste 25.000 de absolvenți în întreaga lume, având mai mult de 120 de naționalități. EHL este prima școală de management al ospitalității care oferă programe preuniversitare și universitare în campusurile sale din Lausanne, Singapore și Chur-Passugg, precum și soluții de învățare online. Universitatea de științe aplicate este clasată pe primul loc de QS World University Rankings by Subject și CEOWorld Magazine, iar restaurantul său gastronomic este singura instituție educațională din lume care deține o stea Michelin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Criza politică de la Chișinău s-a accentuat la cote fără precedent în momentul în care miercuri, 1 iulie 2020, a apărut vestea că mai mulți deputați ai Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) l-ar fi sechestrat pe deputatul Ștefan Gațcan și l-ar fi obligat să-și depună mandatul de parlamentar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Această sechestrare a survenit după ce cu o zi înainte, marți 30 iunie 2020, Ștefan Gațcan a declarat că a plecat din PSRM și s-a înscris în formațiunea „Pro-Moldova”, formațiune politică desprinsă din Partidul Democart din Moldova și condusă de Andrian Candu. Imediat după ce a fost făcut acest anunț, autoturismul noului membru al „Pro-Moldova” a fost oprit în trafic de către un grup de membri ai PSRM care l-au amenințat. După acest caz de ultraj, Gațcan a înaintat o sesizare organelor de poliție și Procuraturii Generale. Miercuri, acesta s-a deplasat la Parlament pentru a participa la o ședință, moment în care a fost înghesuit într-un birou de un grup de parlamentari socialiști, conduși de Vasile Bolea, care l-au forțat să semneze demisia din funcția de parlamentar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Seara, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, primarul de Bălți, Renato Usatîi a declarat că deputatul a fost scos din R. Moldova, după ce asupra sa ar fi fost aplicată inclusiv forța fizică. Informația privind părăsirea Republicii Moldova de către Gațcan a fost la scurt timp confirmată de către Poliția de Frontieră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ce a motivat acțiunea socialiștilor?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acțiunea socialiștilor poate fi justificată prin prisma faptului că PSRM a pierdut prin plecarea lui Gațcan majoritatea în Parlament și se simte amenințat totodată de faptul că restul partidelor parlamentare fac mișcări spre încheierea unei alianțe conjuncturale anti-PSRM sau anti-Dodon. De asemenea, sechestrarea lui Gațcan poate fi privită și ca o lecție pentru alți deputați socialiști care și-ar fi manifestat intenția de a părăsi partidul condus de Zenaida Greceanîi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, susține că președintele moldovean Igor Dodon va rămâne până la alegerile prezidențiale fără fracțiunea PSRM din Parlament, după ce mai mulți deputați socialiști vor părăsi partidul condus de Zinaida Greceanîi. Acesta l-a avertizat pe Dodon pe 19 iunie că fracțiunea PSRM se va subția și chiar a anticipat că Ștefan Gațcan va fi primul socialist care va deschide „drumul plecărilor”. Potrivit lui Carp, mai urmează și alte plecări, iar Dodon riscă să ajungă la alegerile prezidențiale cu doar 4-5 deputați în fracțiunea PSRM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prin acțiunea lor, deputații socialiști au reușit să treacă acele linii roși, să-și atragă oprobriul întregii societăți moldovenești. Chiar dacă deputatul Florin Gațcan nu este ușă de biserică aceasta nu justifică sechestrarea și forțarea sa pentru a-și depune mandatul. Vor urma lucruri interesante, funcție de cum vor reacționa reprezentanții ambasadelor din Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Societatea moldovenească ar dori o schimbare politică sau nu?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de IMAS pentru luna iunie 2020 și prezentat opiniei publice azi, 50% dintre persoanele intervievate au declarat că își doresc declanșarea de alegeri legislative anticipate, având în vedere situația politică actuală. În același timp, 44% nu susțin ideea anticipatelor, iar 6% nu au știut ce să răspundă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Studiul mai arată că 38% dintre respondenți își doresc ca scrutinul anticipat să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, 17% – mai devreme de ziua prezidențialelor, iar 11% – după ziua alegerilor președintelui. Alte 24% – nu își doresc alegeri parlamentare anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conform aceluiași sondaj, peste 74% dintre respondenți susțin că lucrurile în R. Moldova merg într-o direcție greșită, în timp ce doar 16% sunt de părere că ceea ce se întâmplă în țară respectă o direcție bună, în timp ce 10% dintre moldoveni nu au știut ce să răspundă la această întrebare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte, chiar dacă R. Moldova se îndreaptă spre o direcție greșită, la întrebarea „Cât de mulțumit sau nemulțumit sunteți de felul în care trăiți”, doar 23% au declarat că nu sunt mulțumiți, în timp ce 31% au declarat că „nu prea sunt mulțumiți” (n.n. – dar le convine), 26% „nici…nici” (n.n. – indiferenți?!), iar 18% s-au declarat „destul de mulțumiți” (n.n – 🙂 ).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dar mai bine priviți diagramele de mai jos puse la dispoziție de IMAS:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sondajul a fost realizat la comanda Public Media, pe un eșantion de 1105 persoane, în perioada 14-27 iunie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ce se va întampla la Chișinău?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sondajul a fost realizat înainte de recentele isprăvi ale socialiștilor, iar rezultatele acestuia denotă că moldoveanul de rând este, în general, mulțumit de viața pe care o duce. Cu toate acestea, după sechestrarea lui Gațcan, există posibilitatea ca ideea schimbării actualului guvern să aibă o susținere mult mai mare din partea populației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deoarece legislația electorală nu permite ca actualul parlament sa fie dizolvat (sunt mai puțin de 6 luni până la desfășurarea scrutinului prezidențial), se conturează tot mai mult ideea conform căreia guvernul Chicu va fi înlocuit cu un guvern minoritar. Se vehiculează că viitorul guvern ar putea fi condus de Igor Munteanu (PPDA) si va fi votat de parlamentarii conduși de Andrian Candu, Maia Sandu, Andrei Năstase și Ilan Shor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Anul acesta, flashmobul internaţional de muzică rock al Cityrocks, la care participă muzicieni profesionişti şi amatori, va avea loc la data de 5 septembrie, la Cluj-Napoca, au anunţat organizatorii, miercuri, la Szeged.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul conferinţei de presă care a anunţat evenimentul, organizatorul principal, Ferenc Gajda, a amintit: seria Cityrocks a început în urmă cu doi ani, în Piaţa Domului din Szeged, atunci când patru sute de muzicieni – baterişti, basişti, chitarişti şi cântăreţi – au interpretat împreună două piese în limba maghiară şi limba engleză. Anul trecut evenimentul a avut loc la Kecskemét, atunci au cântat împreună cinci sute de persoane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La data de 25 iulie a acestui an, flashmobul ar fi trebuit să fie găzduit de oraşul maghiar Dunaújváros, însă din cauza situaţiei epidemiologice, organizarea evenimentului a fost oprită şi amânată pentru anul viitor, a adăugat Gajda.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ciuda epidemiei însă, echipa de muzicieni a Cityrocks, formată acum din 1800 de persoane, a rămas activă, în primăvară a realizat un clip de carantină cu participarea a două sute de muzicieni, a mai spus acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Popularitatea iniţiativei se datorează, printre altele, faptului că este un sentiment unic pentru participanţi să cânte împreună cu sute de alte persoane. În plus, sunt bineveniţi şi începătorii sau copiii, care au ocazia să vadă cum este să cânţi într-o trupă, a mai explicat Gajda.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Zoltán Levente Nagy, preşedintele Fundaţiei pentru Şcoală din Cluj-Napoca, a relatat că organizaţia non-guvernamentală înfiinţată în urmă cu peste douăzeci de ani – şi care iniţial a sprijinit nişte programe educaţionale maghiare, iar apoi şi-a extins activitatea şi asupra domeniului cultural – va găzdui evenimentul cu ocazia Anului solidarităţii naţionale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deşi detaliile evenimentului au fost publicate doar cu câteva zile în urmă, 120 de persoane şi-au anunţat deja participarea. Este vorba de muzicieni maghiari din Transilvania, dar şi de muzicieni români, a anunţat preşedintele fundaţiei, care a mai specificat că va avea o valoare simbolică foarte mare faptul că în oraşul Cluj-Napoca vor cânta împreună sute de muzicieni, de toate etniile şi limbile materne. În acest fel, se va crea o cooperare comunitară cu valoare de exemplu pentru toată regiunea, a punctat Nagy.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    După concertul care va avea loc după-amiază, seara va avea loc un show rock al orchestrei simfonice din cadrul Operei Maghiare de la Cluj-Napoca. Organizatorii se pregătesc şi pentru cazul în care situaţia epidemiologică nu va permite participarea publicului la eveniment, în acest caz, flashmobul va fi transmis live.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Secretarii de stat Liviu Rogojinaru şi Daniela Nicolescu au avut miercuri, 1 iulie, o nouă rundă de consultări cu reprezentanții mediului de afaceri pe tema accesării schemelor de sprijin pentru companiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus. La discuții au participat secretarul de stat în MEEMA Emil-Răzvan Pîrjol şi secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Dragoş Preda.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Discuțiile s-au axat pe identificarea codurilor CAEN afectate de pandemie și pe stabilirea condițiilor de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile alocate pentru repornirea activității IMM-urilor, capital de lucru și investiții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Secretarul de stat Liviu Rogojinaru a prezentat celor prezenți cele trei programe propuse de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Firmele care nu au avut angajați vor primi granturi în valoare de 100 milioane de euro, alte 350 milioane de euro vor merge spre companiile din domeniile cele mai afectate de criză și 550 milioane de euro se vor îndrepta spre companiile care vor să investească în repornirea producției. Este o șansă pentru firmele românești de a reveni pe piață şi a răspunde noilor realități economice, de aceea e important ca selecţia să fie una corectă, iar fondurile să fie accesate cât mai rapid şi mai eficient”, a transmis oficialul MEEMA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În acest context, secretarul de stat Liviu Rogojinaru a informat şi despre celelalte programe pentru companii: Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP) şi programul pentru Comerţ, o ediţie actualizată care are în vedere sprijinirea retailerilor a căror activitate a fost afectată pe perioada stării de urgență şi alertă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, secretarul de stat Daniela Nicolescu a amintit și despre proiectul aflat încă în lucru între MEEMA, Ministerul Fondurilor Europene și Autoritatea pentru Digitalizarea României, prin care se urmărește digitalizarea IMM-urilor prin oferirea de vouchere pentru achiziția unor servicii IT, finanțate din fonduri europene, prin care întreprinderile mici și mijlocii românești să ajungă să fie cât mai competitive într-o economie tot mai digitalizată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Reprezentanții mediului de afaceri au transmis propuneri pentru acordarea acestor fonduri, care vor fi analizate în cadrul consultărilor în derulare dintre Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Ministerul Fondurilor Europene şi Comisia Europeană. Banii pentru aceste programe de sprijin provin din fonduri europene din exerciţiul financiar 2014-2020, ceea ce aduce cu sine oportunitatea accesării și folosirii lor în perioada imediat următoare, până la finalul anului 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru și investiții

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoare grant: 2000 Euro/SRL fără salariați; Toate domeniile; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, chirii, utilități; Număr beneficiari: 50.000; Buget: 100 mil. euro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoare grant: max. 125.000 Euro; Domenii: HoReCa, turism, transporturi, evenimente; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, echipamente; Buget: 350 mil. euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Granturi pentru investiții și pentru reconversia economică a IMM-urilor:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoare grant: 50.000 – 200.000 Euro; Domenii: Industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcții, transport, turism, confecții; Cheltuieli: producție, achiziția de echipamente, utilaje, tehnologii; Buget: 550 mil. euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) consideră că actualul Parlament al R. Moldova nu mai reprezintă voința poporului și din acest motiv trebuie dizolvat de urgență. Conform Ziarului Național de la Chișinău, declarația a fost făcută de vicepreședintele PSRM, Vlad Batrîncea, după ce deputatul socialist, Ștefan Gațcan, a aderat astăzi la grupul parlamentar „Pro Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    PSRM îl condamnă pe trădătorul Gațcan, dar și pe proxenetul din afara R. Moldova, Plahotniuc. PSRM declară război acestor trădători, persoanelor corupte și va face tot posibilul ca acest Parlament să fie dizolvat. Doar curățarea Parlamentului prin dizolvare va permite cetățenilor să trimită alți oameni în Legislativ”, a precizat Batrîncea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, socialistul spune că PSRM va pune presiune pe organele de drept, pentru ca acestea să investigheze presupusele acte de corupere a deputaților din Parlamentul R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Vom scoate la suprafață multiplele cazuri de corupție, vom face presiuni asupra organelor de drept, pentru ca materialele pe care le dețin să ajungă în judecată. Cei care au corupt și cei care au fost corupți trebuie să răspundă în fața legii, iar acest Parlament urmează să fie dizolvat”, a amenințat Batrîncea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De ce a plecat Ștefan Gațcan din PSRM?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deputatul Ștefan Gațcan, care a părăsit, azi, PSRM și a aderat la „Pro Moldova”, formațiune condusă de finul lui Vlad Plahotniuc, Andrian Candu, a criticat această formațiune politică de nenumărate ori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ultimele săptămâni, Gațcan a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe știri și postări, în care sunt aduse acuzații la adresa lui Candu. Deputatul a postat mesajul premierului Ion Chicu, în care se spune că Andrian Candu a fostul unul din “arhitecții furtului miliardelor de lei în toamna anului 2014”. Tot pe pagina lui Gațcan găsim titluri de știri – “Candu și oligarhii din spatele său profită de învrăjbirea celorlalte forțe politice”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astăzi, Ștefan Gațcan și-a motivat decizia de a adera la „Pro Moldova” prin faptul că este profund impresionat de curajul acestei formațiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De menționat că Ștefan Gațcan a votat în Parlament pentru Declarația prin care este condamnat traseismul politic. În documentul susținut de Gațcan se menționează: “Condamnăm atât pe cei care s-au lăsat convinși, cât și pe cei care i-au acceptat. Aceste acțiuni, întemeiate pe acte de corupție, generează și amplifică fenomenul depravării politice. Voința suverană a poporului, exprimată în alegeri, este denaturată brutal, iar gestionarea din afara țării a migrației politice bazate pe corupție reprezintă o amenințare reală la siguranța națională”, se mai spune în document.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Vor mai fi plecări din PSRM?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, susține că președintele Igor Dodon va rămâne până la alegerile prezidențiale fără fracțiunea PSRM din Parlament, după ce mai mulți deputați socialiști vor părăsi partidul condus de Zinaida Greceanîi. Acesta l-a avertizat pe Dodon pe 19 iunie că fracțiunea PSRM se va subția și chiar a anticipat că anume Ștefan Gațcan va fi primul socialist care va deschide „drumul plecărilor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe 19 iunie am făcut un live în care, practic, am anticipat anumite plecări din PSRM. Am ajuns pe 30 iunie și s-au confirmat declarațiile făcute. Într-o discuție cu un deputat de la PSRM, nu o să-i dau numele, poate să confirme dacă va dori, i-am zis că prima persoană care va pleca va fi Ștefan Gațcan”, a declarat astăzi Carp, după ce medicul Gațcan a aderat la grupul parlamentar „Pro Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit lui Carp, mai urmează și alte plecări, iar Dodon riscă să ajungă la alegerile prezidențiale cu doar 4-5 deputați în fracțiunea PSRM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Compania Sensirion, cu sediul în Elveţia, îşi construieşte fabrica de producţie din Europa Centrală şi de Est, la Debrecen, a anunţat, luni, Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţii cu Parlamentul ungar al Ministerului Economiei şi Afacerilor Externe, la conferinţa de presă pentru anunţarea investiţiei, de la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Levente Magyar a declarat că producătorul de instrumente Sensirion va produce tehnologie de ultimă generaţie în reşedinţa judeţului Hajdú-Bihar. De asemenea, el a salutat anunţul, deoarece “guvernul are planuri serioase”, Debrecen fiind oraşul cu cea mai rapidă dezvoltare din Ungaria. Investiţia nu se bazează pe susţinerea competitivităţii, deoarece compania a luat decizia încă înainte de criză, după ce a studiat oportunităţi şi în alte ţări din regiune, a subliniat secretarul de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate acestea, guvernul ungar îşi extinde sprijinul pentru companiile care se pregătesc pentru dezvoltare, în curând va fi lansat un apel de proiecte pentru a încuraja investiţii de peste 800 000 euro, iar companiile ungare care investesc în străinătate vor primi, de asemenea, un total de aproximativ 50 de miliarde de forinţi (140 milioane euro), a adăugat politicianul. Levente Magyar a declarat că efectele crizei nu trebuie prevenite, ci exploatate, căci în astfel de cazuri merită să faci paşi mari, mai mari decât alţii. Dacă reuşim să atragem în Ungaria investiţii străine directe, semnificative, sprijinind companii ungare, atunci 2020 se poate încheia cu o rată de investiţii remarcabilă, iar anul viitor ar putea continua creşterea puternică a economiei, a afirmat acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Johannes Bleuel, vicepreşedintele Sensirion, a declarat că Sensirion realizează în primul rând senzori de mediu. Aproape toate aparatele cu care trebuie măsurată calitatea aerului funcţionează cu astfel de dispozitive, dar senzorii sunt realizaţi, de asemenea, şi pentru instrumente medicale, spre exemplu, aparatele pentru ventilaţie mecanică, ajunse în Ungaria în ultimele luni, funcţionează cu senzori Sensirion.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit directorului din Ungaria al Sensirion Kft., investiţia ajunge într-un loc potrivit, deoarece Debrecen este o locaţie excelentă pentru companiile care doresc să evolueze. Potenţialii angajaţi trebuie să fie, de asemenea, pregătiţi pentru dezvoltare, deoarece aproape un sfert din veniturile companiei sunt cheltuite pentru cercetare şi dezvoltare, a adăugat László Ábrahám.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Fondată în 1998, Sensirion are în jur de 800 de angajaţi şi are vânzări anuale în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro. Pe lângă Elveţia, compania are filiale în China şi Coreea de Sud, în Debrecen va fi construită singura fabrică din Uniunea Europeană. Potrivit unui anunţ postat luni pe site-ul Sensirion, producţia ar putea începe în a doua jumătate a anului 2021. Iniţial, uzina din Debrecen va oferi în jur de 50 de locuri de muncă, dar, până în 2025, se aşteaptă un multiplu al acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Suedia și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare oferă asistență financiară pentru crearea sau dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii pe ambele maluri ale Nistrului, prin intermediul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade). Antreprenorii pot obține în acest scop asistență pentru procurarea de bunuri și servicii în valoare de până la 15.000 dolari. Cei 20 de antreprenori selectați vor mai beneficia de îndrumare și consiliere individuală în afaceri pe parcursul a doi ani, precum și de seminare tematice gratuite. Asistența oferită va ajuta întreprinzătorii de pe ambele maluri ale Nistrului să depășească criza provocată de pandemia COVID-19 și să-și adapteze modelul de afaceri noilor realități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Solicitanții eligibili sunt persoanele din stânga Nistrului și zona de securitate, care vor să lanseze sau dețin o afacere și pot veni cu o contribuție de 10% din suma solicitată. Prioritate vor avea antreprenoarele și întreprinzătorii care vor angaja persoane social-vulnerabile, precum și cei care vor prezenta propuneri de proiecte inovatoare, adaptate la noile cerințe impuse de criza pandemică. Propunerile de proiect pentru obținerea finanțării pot fi depuse în perioada 11 iunie – 15 iulie 2020. Formularele de depunere a dosarelor, condițiile de participare la concurs, precum și criteriile de evaluare a propunerilor de proiect sunt disponibile la http://bit.ly/adtradebusiness.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Această inițiativă de susținere a afacerilor va fi implementată de proiectul PNUD/AdTrade prin intermediul Agenției pentru Inovare și Dezvoltare și Asociației Europene de Afaceri. Pe 29 și 30 iunie experții proiectului și cei ai organizațiilor partenere vor organiza în regim online două sesiuni de informare cu privire la condițiile și modul de desfășurare a concursului. În perioada 1-3 iulie vor avea loc câteva sesiuni tematice de instruire. Toate activitățile vor fi organizate gratuit, iar doritorii de a participa trebuie să completeze formularul disponibil aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul „Dezvoltarea capacităților de export pe ambele maluri ale Nistrului” (AdTrade) oferă asistență pentru crearea unor legături comerciale pe termen lung între antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului și la edificarea unui mediu de încredere și de cooperare în regiune. Inițiativa stimulează și promovează exporturile de mărfuri și servicii din regiune, prin accesarea oportunităților oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Proiectul susține dezvoltarea și sporirea competitivității întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ÎMMM) și contribuie la crearea noilor companii, ceea ce, implicit, va conduce la îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2019-2022, cu asistența financiară a Suediei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Grupul OKW de Companii germane în parteneriat cu Colegiul de Inginerie din Strășeni, oferă posibilitatea unică de instruire internațională în mai multe domenii de activitate industrială. OKW are o experiență de peste 70 de ani în tehnologia de formare prin injecție, prelucrarea metalelor și a plasticului și finisarea/șlefuirea suprafețelor metalice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Produsele și serviciile Grupului german, sunt utilizate în principal în tehnologia de măsurare și control, tehnologie medicală, inginerie mecanică și vehicul, tehnologie de siguranță și construcții.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sunt cunoscuți la nivel mondial pentru produsele lor de înaltă calitate. Din SUA până în Australia și Coreea până în Brazilia – cu filiale în 9 țări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        OKW este grup de companii independente de dimensiuni medii cu sediul în sudul Germaniei. În cei peste 70 de ani de la înființare, grupul de antreprenori și-a perfecționat expertiza în tehnologia de formare prin injecție, prelucrarea metalelor și a plasticului și finisarea suprafeței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Produsele și serviciile OKW sunt utilizate în principal în tehnologia de măsurare și control, tehnologie medicală, inginerie mecanică și vehicul, tehnologie de siguranță și construcții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ce a reușit să unească companiile din acest grup? Împreuna sunt specialiști în domeniul respectiv și cunoscuți la nivel mondial pentru produsele de înaltă calitate. Din SUA până în Australia și Coreea până în Brazilia – există filiale în 9 țări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un factor important în cariera OKW de succes sunt oamenii. Atmosfera OKW de lucru se caracterizează prin atribute precum creativ, activ, deschis, onest, de încredere și dinamic. Personalul este cel mai important atu. Din acest motiv, fidelitatea angajaților pe termen lung, motivația și bucuria lor de muncă, formarea constantă și educația continuă a personalului se află în centrul de conducere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Se acordă o importanță deosebită pregătirii profesionale, deoarece cursanții OKW sunt vedetele de mâine. Principiul este simplu: se dorește instruirea celor mai buni stagiari cât mai bine pentru a satisface cerințele OKW de calitate pentru produsele în viitor. Nu există nici o modalitate prea mare pentru a găsi și promova cele mai bune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Beneficiile unei instruiri în cadrul OKW sunt foarte importante pentru tinerii aflați la început de drum:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Atribuții practice în Germania în grupul nostru de companii (OKW, BKW, FBB,OFS)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Blocuri teoretice în College Inginiere (MDA) cu curs de germană însoțitor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Asumarea cheltuielilor cu colegiul, internatul și călătoria ca parte a pregătirii dvs-colegi de limbă română și persoană de contact pe site
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Oportunități de specializare și instruire
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Program de integrare incitant care durează câteva săptămâni în Germania (JUMP)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Atmosfera de lucru în familie și promovarea punctelor tale forte individuale
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Oferta de preluare la finalizarea cu succes a instruirii dvs. și a unei perspective în compania noastră

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “We are all aware that daily life in many places around the world has been suspended for weeks now in order to slow down the spread of the COVID-19. Several countries are slowly planning to ease restrictions on social life, transport and cross-border travel imposed since mid-March. At this stage, we don’t know yet how long this “unlocking process” will last but the Centre is committed to continue promoting the WCM mission until 2 July. The Centre also considers the possibility to organise a virtual mission in case of persisting travel restrictions and borders shutdown in November 2020.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Discover Japan approach to World-Class Manufacturing
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Learn how Japanese firms achieve superior production standards
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Focus on the latest trends by visiting the top manufacturing plants in Japan
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Visit the real “GEMBA” (i.e. production site in Japan)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Meet senior Japanese industry leaders

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Since the first edition in 1992, more than 700 participants from across all EU Member states have participated in this practical training course.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The 5-day World Class Manufacturing training mission provides an in-depth analysis of Japanese manufacturing methodology and is aimed exclusively at EU managers with knowledge of WCM and an engineering background. It assists the participants to acquire a better understanding of TQC (Total Quality Control), TQM (Total Quality Management), TPM (Total Productive Maintenance), JIT (Just In Time), TIE (Total Industrial Engineering) practices and the current KAIZEN manufacturing methods (continuous improvement).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The training course consists of lectures, workshops and visits to some of the world’s most advanced Japanese factories in order to understand the real “Gemba” (production site), talk directly with their production managers and observe the effective implementation of manufacturing methods.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          This course will give its participants a detailed understanding of current Japanese approaches that they can adapt to help their companies lean journeys.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          PARTICIPANT PROFILE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ideal participants have an important strategic role in shaping the company’s best practice strategy or can influence the company’s management of quality control / best practice / production systems but as a full-time worker (e.g. Director, Manager, Operation & Logistics, Plant Manager, Quality Manager or Managing Director etc).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The sector of activity is unimportant however applicants from consulting sector will have a lower priority in the selection.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ELIGIBILITY

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The candidate must:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • be a citizen of an EU Member State or of a COSME partnering country;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • work for a company that is > 50% EU or COSME partnering country owned;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • work for a company that is an EU or COSME partnering country juridical person;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • be supported by their employer;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • be able to participate in the entire programme;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • have a good command of English;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • be an employee/team leader involved in engineering methods or production/service strategy or production control or with experience in operations management
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • have knowledge and practice of production methods of excellence.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          SELECTION

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The main criteria for selection are:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          the professional & educational background of the candidate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          the strategy of the participant’s company regarding WCM implementation.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          In order to ensure a high degree of personal attention, the number of participants in each programme is limited.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          PROGRAMME DESIGN & CONTENT

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Study block I: lectures, seminars & panel discussions, presented by experts from Japanese industry covering subjects such as:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Lead-Time Reduction through Streamlined Flows of Information and Products
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Policy Deployment, HR Management and Best Practice for Staff Motivation
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Continuous Improvement of Customer Service Supported by WCM
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Lean Thinking and WCM Approach in Japan
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – TQC, TQM, TPM, JIT and TIE
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Attractive Quality Creation
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Levelled Production System
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Variable-Product Variable
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          -Quantity Production to meet Demand Fluctuation
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Synchronized Production System (from order to delivery)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Flexible Manufacturing Implemented by QCD
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Improvement of Overall Manufacturing Capability.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Study block II: visits to companies – preparation for company visits and post-visit reviews.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The sectors of activity of the companies to be visited include, among others:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Chemical products and plastics
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Machinery
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Steel products
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          – Automobile industry

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The EU-Japan Centre’s lean advisor is Prof. Richard Keegan, adjunct professor at Trinity Business School, Trinity College, Dublin. Richard is a specialist in the fields of World Class Business and Benchmarking and has focused on adapting these concepts for SMEs, working closely with a large number of SMEs helping them to implement improvement actions. An author of several books on the topics and previously Manager of the Competitiveness Department of Enterprise Ireland, he led the DG Enterprise & Industry Benchmarking Initiative and the European Benchmarking Forum and Network for the European Commission.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          PARTICIPATION FEE – GRANT – GUARANTEE – CANCELLATION

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The EU-Japan Centre covers all costs directly related to the mission (i.e. lectures and seminars, group study trips, including (i.e. lectures and seminars, group study trips, including visits to companies).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The participants’ companies must cover travel costs to/from Japan, accommodation and any other costs not covered directly by the EU-Japan Centre (living expenses).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          SMEs:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Participation is free. On top, SMEs benefit from a €600 but absences during the course may lead to deductions amounting to 120 EUR/day.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          SMEs must pay a 100% refundable deposit of €1,000 to guarantee the place on the course. Failure to do so by the deadline set by the Centre may result in the offer of the place being withdrawn.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The deposit will be refunded within 8 weeks after the course, minus any unpaid bills, provided that the participant attends the entire course and submits any and all reports the Centre asks him/her to make.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          If, for whatever reason, a participant cannot take up his / her confirmed place, the deposit may NOT be refunded.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          TIFF

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          O călătorie în timp, nostalgică și plină de umor, deschide cea de-a 19-a ediție a Festivalului de Film Transilvania, vineri, pe 31 iulie, când comedia romantică La Belle Époque/Cei mai frumoși ani, cu Daniel Auteuil și Fanny Ardant, va da startul festivalului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Până pe 9 august, câteva dintre cele mai așteptate filme ale anului, premiate în festivaluri sau la Oscar, titluri controversate, comedii savuroase și povești inspirate din întâmplări reale vor rula seară de seară pe ecranul din Piața Unirii Open Air. Finalul va fi tot sub semnul istoriei, dar a celei personale: Delete History, o comedie trăsnită de Benoît Delépine și Gustave Kervern, pune față în față personaje trecute de vârsta a doua cu tehnologia care pare să le saboteze viețile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dacă ai avea șansa de a călători în timp, în ce moment din istorie ți-ai dori să te întorci? Protagonistul din La Belle Époque, jucat de starul francez Daniel Auteuil, alege să retrăiască ziua în care a cunoscut-o pe soția sa, interpretată de fermecătoarea Fanny Ardant. Distinsă în 2018 cu Trofeul Transilvania pentru întreaga carieră, celebra actriță franceză a obținut anul acesta trofeul César pentru interpretare cu rolul din comedia semnată de Nicolas Bedos.Un Westworld francez cu actori în loc de roboți, La Belle Époque, proiectat în premieră mondială la Cannes, ne ajută să ne reamintim adevăratele motive pentru care ne îndrăgostim’’, scrieVariety.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Biletele pentru deschiderea oficială TIFF 2020 au fost puse în vânzare pe tiff.eventbook.ro, numărul acestora fiind limitat, respectând astfel condițiile impuse de autorități pentru evenimentele în aer liber.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Delete History – în închidere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tot o comedie franceză, una premiată cu Ursul de Argint la Berlin, va închide TIFF 2020 în Piața Unirii Open Air duminică, 9 august: Effacer l’historique/ Delete History, cel mai nou film deBenoît Delépine și Gustave Kervern, favoriți ai publicului la TIFF în trecut, cu Aaltra. Victimele internetului declară război giganților tehnologici în comedia savuroasă care surprinde efectele bulversante ale digitalizării asupra vieții cotidiene a celor trecuți de vârsta a doua. Trei vecini dintr-un oraș de provincie, fiecare sabotat în felul lui de o lume care te ia prin surprindere, sunt deciși să elibereze omenirea de sub dictatura digitală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Piața Unirii Open Air

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Îndelung discutate și foarte premiate, filmele prezentate în Piața Unirii din Cluj-Napoca vor transforma serile de august într-un spectacol cinematografic. La Dolce Vita al lui Federico Fellini, sub cerul din Cluj, va fi un moment de neratat pentru cinefili. În premieră vor rula Corpus Christi (r. Jan Komasa), propunerea Poloniei la Oscar, și comedia Military Wives, cu Kristin Scott Thomas, semnată de Peter Cattaneo, regizorul lui The Full Monty. Les Traducteurs/ The Translators este un thriller cu hackeri și traducători de literatură – improbabilă alăturare, dar palpitant pusă în scenă de Régis Roinsard, cu Lambert Wilson, Olga Kurylenko și Riccardo Scamarcio. Nu va lipsi de la această ediție nici thriller-ul câștigător al Galei Oscar de anul acesta și al Palme d’Or la Cannes 2019, Parasite (r. Bong Joon Ho).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Filmele La Belle Époque, Parasite, Les Traducteurs sunt distribuite în România de Independența Film. Corpus Christi este distribuit de Bad Unicorn.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Abonamentele TIFF au fost repuse în vânzare. Posesorii celor trei tipuri de carduri TIFF – X-Card, SuperCard și Iron Card – au 48 de ore la dispoziție pentru a-și procura în avans bilete la orice film sau eveniment special din program. Totodată, cardurile oferă acces la un număr de proiecții și evenimente speciale. Abonamentele pot fi achiziționate pe tiff.eventbook.ro și, în curând, pe aplicația oficială TIFF 2020. Cei care și-au păstrat abonamentele cumpărate la începutul anului le pot folosi pentru noile date.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            O soluție românească de digitalizare și automatizare a proceselor dintr-o stupină, Venomia, a fost premiată cu 10.000 de euro la competiția Changeneers de la București, organizată de Impact Hub Bucharest și Samsung România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe 25 iunie a avut loc finala Changeneers. Competiția s-a adresat startup-urilor tech și antreprenorilor din toată țara care pun tehnologia la lucru pentru a contribui la un viitor mai bun.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Din cele peste 90 de startup-uri înscrise, 14 au ajuns în finală, iar Venomia a reușit să convingă juriul și să câștige finanțarea de 10.000 de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Venomia este o soluție completă pentru automatizarea, gestionarea și digitalizarea proceselor dintr-o stupină. Soluția se remarcă prin monitorizarea de la distanță a evoluției stupinei și chiar prin colectarea automată a veninului de albină fără intervenția sau prezența apicultorului, toate aceste procese fiind realizate în deplină siguranță pentru albine. Ecosistemul pune la dispoziție și o piață de desfacere online specializată în veninul de albine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cele 14 startup-uri selectate au participat la un proces de mentorat și învățare accelerată care a inclus un bootcamp, webinarii de suport, întâlniri de review board cu membri juriului, mentori și consultanți de business. Echipele finaliste care au susținut pitch-uri în finală sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • AeroponixRobotics – sistem de tip aeroponie (sistem de crescut plante pe verticală) care reduce cu 85 % consumul de apă din agricultură.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • CardioMedive – dispozitiv cardio medical care poate colecta și analiza mai multe semne vitale cu ajutorul unui algoritm de AI.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • CasePlease – soluție prin care turiștii pot să își depoziteze bagajele pentru câteva ore în locuri precum cafenele, hoteluri etc. și să exploreze liniștiți orașul.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • GoPack – aplicație mobilă ce servește ca o platformă de comunicare pentru persoanele care vor să trimită un pachet și cele care circulă între orașe.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Harta Reciclării – prima platformă națională, interactivă, care permite identificarea și localizarea punctelor de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din România.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • I FEEL IT – seturi de figurine tangibile menite să faciliteze procesul de învățare al copiilor cu deficiențe de vedere printr-o aplicație mobilă.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • I’m Fine – sistem care îi ajută pe cei cu tulburări mintale să primească soluții personalizate și să lucreze cu terapeuții potriviți printr-o aplicație mobilă conectată cu o platformă web pentru psihoterapeuți.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Momsi.app – aplicație socială pentru mame, bazată pe proximitate, nevoi și interese comune.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Over24h – platformă care ajută familiile să-și restabilească stabilitatea financiară, să economisească, să își gestioneze bugetul familiei și să dobândească educație financiară solidă.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Smart Disinfection System – sistem care ajută la dezinfectarea persoanelor, dar și a echipamentelor prin intermediul unor module printate 3d și folosind materiale ce pot fi procurate de la orice magazin de bricolaj.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Theatrum – aplicație care pune la dispoziție toate informațiile necesare pentru planificarea unei seri la teatru: spectacole, actori, regizori, teatre și calendarul evenimentelor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Univrse EduVR Platform – o clasă virtuală în care materia este predată într-un mediu 360 sau VR, accesibilă de pe telefon, laptop, dar și cu ochelari VR.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Venomia – soluție completă pentru automatizarea, gestionarea și digitalizarea proceselor dintr-o stupină.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • ZenParking – aplicație care ajută șoferii să își rezerve locul de parcare înainte să meargă într-o zonă aglomerată printr-un dispozitiv, montat pe locul de parcare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Juriul competiției a fost format din Simona Panait (Marketing Director Samsung România și Bulgaria), Oana Craioveanu (CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest), Monica Jitariuc (Co-Managing Director MSLGROUP The Practice), Mihai Alexandru Hash (Content Creator) și Cristian Negruțiu (Founder Sparking Capital).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Criteriile de selecție de care au ținut cont membrii juriului în desemnarea câștigătorului au vizat impactul pe care îl poate avea soluția propusă, strategia de marketing și atragere a clienților, fezabilitatea operațională și financiară, capacitatea echipei de a îmbunătăți și dezvolta soluția, precum și elementul inovator adus de tehnologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Aflată la a treia ediție, competiția Changeneers a numărat 177 de startup-uri înscrise și 37 de finaliști care au susținut pitch-uri în fața juriului. Cele 3 start-up-uri câștigătoare sunt: Human Link (2018), Parking Spotter (2019) și Venomia (2020).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            kuleba

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cel târziu luni dimineaţă se vor deschide toate cele cinci puncte rutiere de trecere a frontierei de la graniţa cu Ungaria şi Ucraina, a anunţat, joi, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la conferinţa de presă comună susţinută împreună cu omologul său, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, la Kiev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cei doi miniştri au vorbit în prezenţa jurnaliştilor, după ce comisia mixtă interguvernamentală maghiaro-ucraineană în domeniul colaborării economice s-a întâlnit, din nou, după o pauză de şapte ani. Procesele verbale ale reuniunii au fost semnate de cei doi miniştri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La întrebarea adresată de agenţia ungară de presă MTI, Péter Szijjártó a explicat că trecerile de frontieră se vor deschide cu păstrarea normelor actuale de călătorie. Politicianul a subliniat că acest lucru a fost important deoarece, în prezent, timpul de aşteptare este îndelungat la singurul punct de trecere a frontierei deschis, între Záhony şi Csap, iar László Brenzovics, preşedintele Uniunii Culturale a Maghiarilor din Ucraina Subcarpatică (KMKSZ), a solicitat şi a avut o iniţiativă specială spre Budapesta pentru deschiderea a celorlalte puncte, în privinţa cărora a fost de acord şi partea ucraineană. Şefii poliţiilor de frontieră discută în prezent aspectele tehnice, a adăugat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dmytro Kuleba a declarat că unul dintre obiectivele reuniunii ministeriale a fost pregătirea întrevederii dintre premierul ungar, Viktor Orbán, şi preşedintele ucrainean, Volodymyr Zelensky. Kievul este interesat ca întâlnirea să aibă loc în iulie şi să fie o întâlnire cu conţinut între liderii celor două ţări, a explicat Kuleba, răspunzând la o întrebare. Acesta a adăugat că protocolul semnat acum va fi baza memorandumului, pe care probabil cei doi lideri îl vor parafa în iulie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Péter Szijjártó consideră important ca dezbaterile dintre cele două ţări, cu privire la drepturile educaţionale şi lingvistice ale comunităţii naţionale din Ucraina Subcarpatică, să fie menţinute între limite civilizate şi să nu facă imposibilă cooperarea bilaterală în alte domenii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ca parte a dialogului continuu, am convenit ca, în săptămânile următoare, comisia mixtă pentru educaţie şi minorităţi să se întrunească şi sperăm să ne apropiem de soluţionarea problemelor care generează dispute între cele două ţări”, a declarat şeful diplomaţiei ungare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Totodată, a informat că, la banca maghiară Eximbank, a fost creată o linie de credit în valoare de 62 de milioane de dolari pentru a facilita relaţiile comerciale între companiile maghiare şi ucrainene. „În plus, menţinem linia de credit de 50 de milioane de dolari, pe care am oferit-o Ucrainei pentru construcţia de drumuri în Ucraina Subcarpatică”, a adăugat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Politicianul a solicitat părţii ucrainene să înlăture obstacolele birocratice pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei dintre Nagyhódos şi Velyka Palad. Acesta a amintit că autostrada M3 va ajunge la graniţa cu Ucraina în 2023, iar partea ucraineană a promis că până atunci şoseaua rapidă va fi terminată şi pe partea lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În plus, pe partea ungară, la Beregsurány, s-au terminat lucrările pentru a se putea deschide traficul de marfă, iar planurile de renovare a podului peste Tisa, între Záhony şi Cop, au fost, de asemenea, finalizate, a adăugat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Acesta a subliniat că Ungaria este pregătită pentru a îndeplini pe Tisa sarcini comune de protecţie împotriva inundaţiilor. Politicianul şi-a exprimat compasiunea privind inundaţiile devastatoare din Ucraina din ultimele zile şi, în acelaşi timp, a oferit sprijin din partea Ungariei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Aproximativ 75% dintre respondenții sondajului estimează că veniturile totale ale companiilor pe care le reprezintă vor scădea cu mai puțin de 25% în 2020, comparativ cu anul 2019, ca efect al crizei sanitare, potrivit sondajului ”Transfer Pricing Challenges during and post Covid-19”, realizat de PwC România în perioada aprilie-mai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În același timp, aproape jumătate dintre entitățile din România ale grupurilor multinaționale estimează scăderea marjei de profit din tranzacțiile cu părțile afiliate, iar 36% dintre respondenți au arătat că eventualele cheltuieli generate de criza COVID-19 nu vor fi rambursate de grup.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Politicile de prețuri de transfer au fost gândite și aplicate de companii într-o perioadă de creștere economică și, prin urmare, acum sunt reanalizate. Grupurile evaluează impactul pe termen mediu și lung al pandemiei, luând în calcul măsuri pentru eficientizarea și reducerea costurilor. Astfel, evoluția relațiilor cu părțile afiliate are o doză mare de incertitudine, nefiind clar în ce măsură grupurile mamă vor decide să susțină entitățile locale pentru a-și acoperi pierderile suferite în perioada de întrerupere a activității”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește lichiditatea, majoritatea respondenților au arătat că au avut suficient numerar pentru a-și susține activitatea, iar în eventualitatea unor probleme majore, 60% au indicat renegocierea condițiilor de plată, fără a contracta noi finanțări. Doar 20% din răspunsuri au vizat opțiunea de a obține fonduri suplimentare de la terți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cheltuieli generate de criza COVID-19

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Principalele cheltuielile extraordinare generate de criza COVID-19 sunt legate de forța de muncă, fiind menționate de 28% dintre respondenți. Alte cheltuieli din această categorie vizează siguranța la locul de muncă (echipamente, dezinfectanți), potrivit unui procent de 20% dintre companiile chestionate și cele de logistică,  arată 24% dintre acestea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Aproape o treime dintre respondenți spun că deja au efectuat aceste cheltuieli, 32% arată că le vor realiza în următoarele 3 luni, iar 28% până la sfârșitul anului 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Majoritatea respondenților au la dispoziție instrumentele IT necesare pentru a înregistra și a măsura efectele financiare ale Covid-19 asupra tranzacțiilor cu părțile afiliate. Ceilalți respondenți nu sunt siguri de impact sau nu au resursele necesare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alte concluzii ale sondajului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • 15,5% estimează scăderea veniturilor cu procente între 25 și 50%.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • 14% anticipează pierderi operaționale ca urmare a disfuncționalităților din economie și 14% scăderea cererii din partea afiliaților
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Cheltuielile generate de COVID-19 vor fi trecute ca pierderi locale de 25% dintre companii și doar 20% spun că există șansa de a împărți cheltuielile între afiliați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Având în vedere efectele crizei Covid-19 asupra profitabilității companiilor, este important ca societățile din România să analizeze împreună cu Grupul din care fac parte care sunt măsurile optime necesare a fi implementate, astfel încât politicile de prețuri de transfer să fie în continuare sustenabile și la nivelul României”, a declarat Daniela Dinu, Director PwC România.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Studiul PwC România a fost realizat în lunile aprilie – mai 2020 pe baza informațiilor furnizate de peste 30 de societăți din sectoarele: IT&C si tehnologie, 18%, FMCG/online retail, 18%, auto, 12%, farmaceutic, 12%, HoReCa, 6% si alte industrii (i.e. domeniul bancar, imobiliar, servicii), 33%. În ceea ce privește modelul de afaceri operat local, 72% dintre respondenți au un profil funcțional limitat, unde deciziile de grup sunt puse în aplicare la nivel local. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            creşteri salariale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În luna aprilie 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5201 lei, cu 185 lei (-3,4%) mai mic decât în luna martie 2020, se menționează într/un comunicat al Institutului Național de Statistică din România. De asemenea, câştigul salarial mediu nominal net a fost 3182 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7982 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1340 lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,2%**).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Din analiza câştigului salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum reiese că indicele câştigului salarial real a fost 99,5% pentru luna aprilie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Analiza comparativă lunară a scos în evidență că indicele câştigului salarial real a fost 96,3% pentru luna aprilie 2020 faţă de luna precedentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru a ne face o idee privind puterea de cumpărare din prezent trebuie subliniat faptul că faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 214,3%, cu 8,1 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna martie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În luna aprilie 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu n et a scăzut faţă de luna precedentă ca urmare a întreruperii/încetării activităţii sau a intrării în şomaj tehnic a multor agenţi economici, a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), a remunerării parţiale a salariaţilor din unele activităţi economice. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mari faţă de medie, din unele activităţi economice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • cu 29,1% în transporturi aeriene, ca efect al măsurilor determinate de instituirea stării de urgență;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • cu 22,8% în fabricarea produselor din tutun, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • între 12,0% şi 19,0% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea de mobilă, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), hoteluri şi restaurante, fabricarea băuturilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de spectacole, culturale şi recreative;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • între 7,5% şi 11,0% în fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie 2020 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • cu 13,8% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, respectiv cu 10,8% în activităţi de servicii anexe extracţiei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • între 2,5% şi 10,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), extracţia cărbunelui superior şi inferior, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, extracţia minereurilor metalifere, telecomunicaţii, alte activităţi extractive.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-2,8%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare, respectiv în administraţia publică (-1,0%). În sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a crescut (+3,2%) comparativ cu luna precedentă, ca urmare a începerii acordării stimulentului de risc pentru personalul medical implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            fonduri europene

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură din Bruxelles a dat publicității rezultatele selecției de proiecte de cooperare europeană finanțate prin programul Europa Creativă – Cultura în anul 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ca urmare a apelului EACEA 32/2019, cu termen-limită în 27 noiembrie 2019, au fost depuse 383 de proiecte la nivel european, iar 113 vor primi finanțare (rată de succes de aproape 30%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            93 dintre proiectele de cooperare culturală câștigătoare sunt de mai mică amploare (includ organizații din minimum 3 țări eligibile și primesc subvenții UE de cel mult 200.000 €). Valoarea totală a granturilor alocate acestora este de 17.359.091 €.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            3 dintre proiectele câștigătoare la această categorie sunt coordonate de organizații din țara noastră:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Teatrul Dramatic George Ciprian din Buzău, lider al proiectului Tele-Encounters: Beyond the Human;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Asociația La blouse roumaine IA din București, lider al proiectului Giving (Back) the Credit to the Heritage Communities;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Asociația Kasta Morrely din Iași, lider al proiectului Fashion Sustainability in the Spotlight, New Trends of Intercultural Learning.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alte 10 organizații din România sunt partenere în 10 proiecte de mai mică amploare selectate:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Institutul Național al Patrimoniului din București, în proiectul Giving (Back) the Credit to the Heritage Communities;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Complexul Național Muzeal Astra din Sibiu, în proiectul Retold Stories – Sustaining Cultural Memories in Open-Air Museums;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Asociația Fapte din Cluj, în proiectul Play Ground;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Complexul Muzeal Național Moldova din Iași, în proiectul ReFresh Plus – Young Art(ist)s Refreshing Heritage Sites and Legends;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Asociația Culturală Replika din București, în proiectul Festival of Love;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Ipazia Production SRL din București, în proiectul Co-creating Europe through the Arts;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Centrul Național de Artă Tinerimea Română din București, în proiectul MusXchange 2020-22: Transnational Exchange of Pre-professional Musicians in Support of Innovative Career Development and Audience Engagement;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Librairie Kyralina din București, în proiectul L’Europe des librairies indépendantes;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Asociația Tranzit.ro din Iași, în proiectul Cultures for Resilience;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Asociația Romanian Artists Worldwide (Raw Music) din București, în proiectul MEWEM EUROPA – Mentoring Program for Women Entrepreneurs in Music Industry in Europe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De menționat că România are cea mai mare rată de succes a proiectelor de mai mică amploare depuse anul acesta (60%), fiind urmată de Polonia (50%), Franța (48,57%) și Spania (47,62%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De asemenea, 20 dintre proiectele selecționate la nivel european sunt de mai mare amploare (includ organizații din minimum 6 țări eligibile și primesc subvenții UE de cel mult 2 milioane €). Granturile alocate acestora însumează 29.768.803 €.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            4 organizații din România sunt partenere în 4 proiecte câștigătoare la această categorie:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • SC Expresion C&M SRL din București, în proiectul Europavox;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Asociația Centrul Cultural Clujean în proiectul Stronger Peripheries: a Southern Coalition;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu, în proiectul People Power Partnership;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Asociația Editorilor din România în proiectul Aldus Up – Building Bridges in the Book World.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Totalul granturilor UE acordate celor 17 operatori culturali din România în această rundă de selecție este de 848.495 €.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              raport

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Federația Agricultorilor din Moldova „FARM” în parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală, în perioada 11-16 iunie,  va desfășura un curs online de instruire în domeniul antreprenoriatului.  Cursul este destinat fermierilor tineri și femeilor care doresc să inițieze o afacere sub orice formă de organizare juridică și care doresc să acceseze ”Subvenții în avans pentru proiectele START-UP”, transmite MOLDPRES.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Această instruire este indicată și doritorilor de a aplica la ”Măsura 3. Diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole”, în cadrul celui de-al doilea Apel de recepționare a cererilor de solicitare a subvenției în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, lansat de Agenția de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură. Categoriile eligibile de solicitanți pentru Măsura 3 sunt persoane juridice sau fizice înregistrate în localitățile rurale care lansează sau dezvoltă activități non-agricole.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Organizarea activităților este coordonată cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură, cu suportul Fondului Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Mediului Rural.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              FARM este acreditată în organizarea instruirilor specializate pentru antreprenori, inclusiv inițierea de start-up-uri, în domenii precum planificarea și dezvoltarea afacerii, prevederile legislației, management, marketing și vânzări, resurse umane, administrare financiară, precum și alte domenii. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Înregistrarea la curs se efectuează prin trimiterea unui mesaj cu datele de contact la adresa electronică: instruire@agrofarm.md sau la numărul de telefon 068882211.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Remus Țiplea apare în numărul din luna iunie al National Geographic România „Jurnal de pandemie – prima lună cu COVID- 19 într-un orășel de provincie românesc”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Negreșteanul Remus Țiplea este primul fotograf român publicat cu un fotoreportaj de șapte pagini, în revista National Geographic din Statele Unite, materialul apărând în zeci de țări din întreaga lume.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ultimii doi ani, Remus Țiplea a fost unul dintre cei mai publicați fotojurnaliști din revista National Geographic România: „Un veac de migrație în Țara Oașului” (noiembrie 2018), „Ultimii ciurdari ai satului” (februarie 2019), ”Bulbucații” (mai 2019), „Terapie anti-pandemie” (mai 2020), „Jurnal de pandemie – prima lună cu COVID- 19 într-un orășel de provincie românesc” (iunie 2020).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În editorialul „Viață dată peste cap” semnat de Cătălin Gruia – redacorul șef al National Geographic România, acesta descrie felul în care s-a realizat această nouă colaborare: „…Așa că, într-una dintre desele noastre convorbiri telefonice, l-am rugat pe fotograful Remus Țiplea să țină un jurnal de pandemie în orașul său. Dacă tot ne lipsește un telescop prin care să luminăm fenomenul la scară globală, poate lucrurile se văd mai clar la microscop, într-un orășel de provincie, unde problemele pandemiei sunt scrise cu litere mici, la o dimensiune umană. A trăi într-o comunitate mică vine la pachet cu multe avantaje jurnalistice, printre care accesul excepțional la diversele fațete ale subiectului ….

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ediția din luna iunie 2020, pe 17 pagini, textul și fotografiile lui Remus Țiplea sunt cuprinse în materialul: „Jurnal de pandemie – prima lună cu COVID- 19 într-un orășel de provincie românesc”, iar coperta este ilustrată cu imaginea preotului ortodox Adrian Bucșa în Sâmbăta Mare, ce sfințește păștile la biserica veche din Negrești-Oaș, pe care le va duce apoi, la ușile credincioșilor ajutat de voluntari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Remus Țiplea s-a născut în 1972, în Negrești Oaș, județul Satu Mare, „oșan în totalitate, în cuget și-n simțiri”, cum îi place să spună. A început să fotografieze din anul 2009. Este interesat în principal, de realizarea fotografiilor documentare, dar abordează cu succes și genul macro, una din seriile sale, „Bulbucații”, fiind publicată în revistele de specialitate din toate colțurile lumii. A participat la expoziții de grup și personale organizate în Cluj Napoca, Satu Mare, Alba Iulia, Vama Veche, Baia Mare, etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În anul 2015 a fost invitatul Institutului Cultural Român de la Lisabona cu o expoziție personală, în cadrul Serilor „Acasă”. Este finalist cu proiectul „Ciurdarii” la Sony World Photography Awards 2016, serie expusă la Londra, Berlin, Köln, Beijing, New York, Milano, etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În anul 2017, prin grija Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, a publicat albumul fotoetnografic – Paștele în Țara Oașului „Din Oaș în Paști” – în ediție bilingvă româno – engleză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Publică frecvent în prestigioasele publicații: The Guardian, The Telegraph, La Republica, National Geographic, The Huffington Post, LensCulture, Feature Shoot, Vice, etc. Remus Țiplea este coorganizator al expoziției „Versus dar Împreună” (Negrești Oaș), unul dintre cele mai valoroase saloane naționale de fotografie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În anul 2018 a fost invitat de către ICR Berlin, cu expoziţia de fotografie „Searching for God – Religious Denominations in Romania” (În căutarea lui Dumnezeu – Cultele religioase din România). Evenimentul s-a desfășurat în cadrul festivalului de fotografie EMOP Berlin – European Month Of Photography 2018, care este cel mai mare festival german de fotografie. Vernisajul expoziţiei a avut loc la 27 septembrie 2018, la galeria ICR Berlin, prezentându-se și cea mai recentă apariție editorială a fotografului sătmărean, „Dumnezeul meu/ My Lord” (267 de fotografii), în ediţie bilingvă – româno-engleză, proiect realizat sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare și a Consiliului Județean Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În anul 2019 și la începutul anului 2020, tot printr-o colaborare cu instituția județeană de cultură subordonată Consiliului Județean Satu Mare, a publicat două noi albume: „Astă – iarnă” (Last Winter) – Iarna în Țara Oașului și „Nuntă nunții” (The Wedding s wedding) – ambele în ediție bilingvă, româno-engleză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În luna aprilie 2020,volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 19,7%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 22,3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aprilie 2020 comparativ cu martie 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 19,7% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-31,4%), vânzările de produse nealimentare (-20,5%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun(-13,4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie2020, comparativ cu luna precedentă a scăzut pe ansamblu cu 22,3% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-35,1%),vânzările de produse nealimentare (-22,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-15,5%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aprilie 2020 comparativ cu aprilie 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 19,5% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-38,4%), vânzările de produse nealimentare (-22,9%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-4,7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 18,5% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-37,7%), vânzările de produse nealimentare (-21,6%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-5,0%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Perioada ianuarie-aprilie 2020 comparativ cu perioada ianuarie-aprilie 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada ianuarie-aprilie 2020, comparativ cu perioada similara din 2019, a înregistrat o creştere cu 1,5% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+9,4%). Această creștere s-a datorat comportamentului cumpărătorului la apariția veștilor de la începutul lunii martie 2020 privind pandemia, situație care a generat vânzări asemănătoare cu cele înregistrate în perioada sărbătorilor de iarnă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Scăderi au înregistrat comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-8,1%) şi vânzările de produse nealimentare (-0,6%) datorită măsurilor restrictive de deplasare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Comerțul internațional de bunuri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește comerțul internațional de bunuri, în perioada ianuarie-aprilie 2020, exporturile FOB (preţul la frontiera ţării exportatoare) au însumat 19999,2 milioane euro, iar importurile CIF (preţul la frontiera ţării importatoare) au însumat 26088,9 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, în perioada ianuarie-aprilie 2020, exporturile au scăzut cu 13,3%, iar importurile au scăzut cu 7,4%, comparativ cu perioada similara din 2019. Acest fapt a generat un deficit al balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada primele 4 luni din 2020 de 6089, 7 milioane euro, mai mare cu 974,2milioane euro decât cel înregistrat în perioada similara din 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Banca Transilvania

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Banca Transilvania a aprobat 1.000 de credite in cadrul IMM Invest, program care sustine antreprenorii prin acces la lichiditate, prin garantarea majoritara a acestor credite si subventionarea dobanzii de catre Stat pana la finalul anului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce inseamna pentru antreprenori si economie aceste 1.000 de credite?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Circa 500 de milioane de lei care intra in economie, dintre care aproximativ 430 de milioane de lei sunt pentru capital de lucru, iar aproape 70 de milioane de lei pentru investitii;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Sunt sustinute firme din aproape toate domeniile, cele mai multe cu activitate in comert, transport de marfuri si persoane, servicii, constructii si HoReCa;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Sustinerea a peste 18.000 de locuri de munca. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Referindu-se la implicarea bancii în acest program, Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania a declarat că „Programul IMM Invest a venit in momentul in care economia romaneasca are nevoie de reluarea fluxurilor investitionale. Rezultatele acestui program se vor reflecta atat la nivelul pietei fortei de munca pe termen scurt, cat si in procesele de inovare si digitalizare din economia interna pe termen mediu, aspecte fundamentale pentru dezvoltarea durabila si continuarea procesului de convergenta economica europeana. Aceste perspective sunt sustinute si de potentialul ridicat de ameliorare a investitiilor in aproape toate sectoarele – atat cantitativ, cat si calitativ. Spre exemplu, raportul PIB/investitii productive se situa la aproximativ 4 in 2019 in Romania, comparativ cu nivelul de 5 inregistrat in Polonia si in Uniunea Europeana. Pana acum, volumul creditelor aprobate a depasit 0,4% din totalul investitiilor productive din Romania din 2019”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul IMM Invets Romania permite IMM-urilor afectate semnificativ de criza COVID-19  sa isi asigure lichiditatile pentru derularea activitatii curente sau pentru investitii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investitii si/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de catre FNGCIMM in numele si contul statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Plafonul maxim de garantare alocat este de 15 miliarde lei. Inscrierea in program se face pe site-ul imminvest.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Avantajele creditului garantat IMM Invest

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Statul poate garanta pana la 90% din valoarea creditelor pe care le accesati la una din bancile partenere!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Nu platiti dobanda, comision de garantare sau alte costuri de acordare! Costurile finantarii sunt subventionate in procent de 100% de la bugetul de stat, pana la data de 31.12.2020, cu posibilitati de prelungire.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Nu platiti comision de rambursare anticipata!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Valoarea maxima a creditelor poate fi de pana la 10.000.000 lei pentru investitii si pana la 5.000.000 lei pentru capital de lucru!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Platforma Raiffeisen Art Proiect – Stagiune Virtuala a fost lansata marti, 2 iunie 2020, ora 19.30, cu un dialog online live, urmat de vizionarea piesei Absolut! – cu Marcel Iures, in regia lui Alexandru Dabija. Discutia, moderata de Constantin Chiriac – directorul Festivalului International de Teatru de la Sibiu, i-a avut ca invitati pe actorii Oana Pellea si Marcel Iures, pe Razvan Popovici – directorul Festivalului SoNoRo si pe Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Valorificand facilitatile oferite de mediul digital, Stagiunea Virtuala extinde accesul publicului, de oriunde din Romania si din afara tarii la creatii artistice valoroase si promoveaza totodata artistii in aceasta perioada, propunand o solutie pentru continuarea activitatii lor in contextul creat de criza sanitara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Raiffeisen Art Proiect – Stagiune Virtuala se poate accesa la https://art.raiffeisen.ro  si este structurata pe patru sectiuni: Teatru – cu spectacole in varianta inregistrata sau live; Muzica – cu recitaluri, concerte sau spectacole, in varianta inregistrata si live; Explorator – incluzand proiecte diverse cu o componenta culturala si Conversatii – continand filme si interviuri cu artisti, muzicieni si manageri culturali sau sesiuni de chat live cu artistii, in dialog cu publicul, sub #stagiunevirtuala.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Arta si cultura sunt domenii de excelenta ale Romaniei, iar noi ne implicam si sprijinim proiecte valoroase din 2002 incoace. Din pacate, cultura este unul dintre domeniile cel mai sever afectate de criza sanitara si, probabil, unul dintre cele mai dificil de reasezat, pe termen mediu, intr-o functionare normala. Promovarea artistilor si a actelor culturale este cu atat mai importanta acum, cand publicul are si el  nevoie de sustinerea si bucuria oferite de arta. Mediul online ne ofera un ajutor valoros in acest sens”, a spus Corina Vasile, director de Comunicare si Relatii Publice la Raiffeisen Bank.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Platforma va fi actualizata cu o frecventa saptamanala cu proiecte sau noutati. Materialele video inregistrate si cu acces gratuit pentru public vor fi disponibile pentru perioade de timp limitate, care vor fi anuntate la lansarea fiecarui proiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primul spectacol online disponibil in Stagiunea Virtuala a fost piesa Absolut!, dupa povestea Ivan Turbinca, de Ion Creanga. Este un one-man-show in care Marcel Iures pune in scena teme actuale, „despre lucruri mari si esentiale fara fasoane, cu umor si nepasare”, dupa cum spune regizorul Alexandru Dabija. Spectacolul, realizat cu sprijiniul Raiffeisen Bank, este o productie a Teatrului Act.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sesiunile de chat poate fi accesata pe https://art.raiffeisen.ro si va include o sectiune unde vor putea fi adresate intrebari participantilor. Sesiunile vor fi transmise de asemenea live pe pagina Facebook a Raiffeisen Bank.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Raiffeisen Bank s-a implicat in sprijinirea artei si culturii romanesti inca din anii 2000, considerand ca trebuie sa-si aduca aportul la dezvoltarea Romaniei si in acest fel. Raiffeisen Art Proiect a fost primul program de mecenat din Romania si a sprijinit proiecte artistice din diferite zone de expresie, menite sa deschida cat mai multe cai de dialog intre public si artisti. De-a lungul anilor, Raiffeisen Bank a ales sa fie partener de traditie al unor importante manifestari culturale romanesti: Festivalul International George Enescu, Festivalul International de Teatru de la Sibiu, Festivalul International de Muzica de Camera SoNoRo, Festivalul International de Teatru Independent Undercloud, Jazz in the Park, Gala Premiilor Uniter, proiecte teatrale si turnee cu Teatrul Act si Asociatia Goong. Raiffeisen Bank sustine, de asemenea, proiecte care promoveaza patrimoniul cultural al Romaniei, printre care Via Transilvanica si Cronicarii Digitali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                insolvenţă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvență sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu KeysFin, Quarterly Macro Update.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astfel, numărul firmelor suspendate a scăzut cu 39% în primele 4 luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019, ajungând la 3.323 de companii, iar numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el cu 33%, la 3.323 de companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Radierile și dizolvările s-au redus și ele cu 35% în primele luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 23.550, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.378.806 în 30 aprilie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ne bucură să lansăm un nou raport, extrem de util partenerilor noștri, și anume KeysFin Quarterly Macro Update, care își propune să ofere o analiză obiectivă, concisă și, totodată, complexă, a stării economiei locale. Bineînțeles, va fi un efort susținut să actualizăm acest raport, însă considerăm că mediul antreprenorial românesc are nevoie de toti acești indicatori pentru a lua deciziile potrivite la momentul oportun. Cu atât mai mult cu cât vedem un răspuns rapid din partea companiilor, care își reorganizează activitatea, întrucât, în mod evident, își doresc să se redreseze. adeclarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cele mai multe companii suspendate sunt din sectoarele: comerț (973 de companii, respectiv 29% din total), activități profesionale (287 de companii, respectiv 8.6% din total) și industria prelucrătoare (247 de companii respectiv 7,4% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii suspendate sunt înregistrate în București (320 de companii respectiv 9,6% din total), Cluj (182 de companii, respectiv 5,5% din total) și Bihor (165 de companii respectiv 5% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După cum era de așteptat, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de coronavirus înmatriculările de companii au scăzut în primele 4 luni din acest an cu 47% față de aceeași perioadă din 2019, la 29.780 de companii nou-înființate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                IMM Invest , colacul de salvare care încă nu salvează pe nimeni

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Băncile au aprobat mai puțin de 1% dintre cererile de credit venite prin intermediul programului IMM Invest în aproape 2 luni de la debutul programului, respectiv aproximativ 5.000 de credite dintre cele peste 58 de mii declarate eligibile în prima etapă de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aproximativ 500 de credite, în valoare de 330 milioane de lei au fost transmise către FNGCIMM pentru acordarea garanției, precum și a ajutorului de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu toate acestea, analiștii KeysFin subliniază faptul că în primă fază băncile sunt cele care finanțează companiile (Guvernul oferă doar garanții băncilor) și acestea vor alege firme respectiv proiecte bancabile iar majoritatea IMM-urilor nu îndeplinesc criteriile minime.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Companiile funcționează la turații scăzute, cu mai puțini angajați

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe 28 mai existau aproape 596 mii de contracte de muncă suspendate (în șomaj tehnic) cu 167 de mii în industria prelucrătoare (28%), 99 mii (18%) în hoteluri și restaurante și aproape 94 de mii în comerț (16%). Indicatorul a scăzut cu 43% față de vârful din 13 aprilie și a rămas cu 19% peste nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a început publicarea datelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Șomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-și păstra angajații, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajați la solicitarea a 129 de mii de angajatori). Ca rată, urmărind metodologia de calcul a ratei șomajului, numărul de contracte de muncă suspendate/populația activă (9 milioane de persoane în T4 2019 potrivit INS) în prezent avem un procent de 7%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Spre deosebire de caracterul temporar al suspendărilor, îngrijorătoare rămâne tendința neîntreruptă de creștere a numărului contractelor de muncă încetate (creștere de 286% față de 30 martie), la aproape 430 de mii în 28 mai, evoluție care se va transmite însă doar parțial și în creșterea ratei șomajului (în contextul continuării sprijinului guvernamental anunțat recent: 41,5 % din salariul de bază la revenirea din șomaj tehnic și sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor și a cetățenilor români reveniți în țară după pierderea locurilor de muncă din străinătate).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe sectoare, distribuția diferă de cea a contractelor suspendate: comerțul și industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcții cu 15%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în aprilie la 432.000, rata șomajului majorându-se cu 0,2 puncte procentuale față de martie, la 4,8% (cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani și jumătate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Veniturile la bugetul de stat, în scădere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 26,8 miliarde lei (2,5% din PIB), în creștere cu 135% față de aceeași perioadă din 2019. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Veniturile bugetului general consolidat au fost de 98,2 miliarde de lei (9,1% din PIB) în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 1,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cheltuielile bugetului general consolidat de 125 miliarde de lei (11,6% din PIB) au crescut în primele 4 luni din 2020 cu 12,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Statul se ÎMPRUMUTĂ mai mult, iar populația economisește mai mult

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit datelor BNR, creditul guvernamental s-a majorat în aprilie cu 3,0% față de martie 2020, la 130,1 miliarde de lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29% (25,6% în termeni reali).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De cealaltă parte, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în aprilie cu 0,5% (-0,8% în termeni reali) față de martie 2020, ajungând la 271,1 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în aprilie cu 0,7% față de luna martie 2020, la nivelul de 378,4  miliarde de lei și au crescut cu 12,2% (9,2% în termeni reali) față de aprilie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                BNR intervine în favoarea mediului privat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis pe 29 mai 2020 reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an (minimul din 8 noiembrie 2017) de la 2% pe an începând cu 2 iunie și continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                A fost a doua decizie de relaxare monetară din acest an, după cea din 20 martie când BNR anunța reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00% și îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente la ±0,5 puncte procentuale. Tot atunci, s-a decis efectuarea de operațiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară fapt care a însemnat o adevărată gură de oxigen pentru Ministerul Finanțelor (randamentul obligațiunilor cu scadența la 10 ani coborând de la aproape 6% pe 19 martie la 4% la începutul lui iunie), evitând astfel o transmisie a scumpirii finanțării la nivelul economiei reale (populație și companii).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Domus Carpatica

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Domus Carpatica, a creat mai multe modele de terase care pot fi utilizate de către restaurante, hoteluri și pensiuni care doresc să își reia activitatea și să ofere clienților un spațiu în care să se simtă în siguranță din punct de vedere al distanțării sociale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Terasa Dome este unul dintre modelele pe care noi le propunem pentru sectorul Horeca, are un designul elegant, cu o structura tip cupolă, care oferă posibilitatea de interacțiune cu mediul înconjurător. Rămâi conectat cu natura și spațiul exterior, chiar dacă afară e soare, vânt, ploaie, zăpadă, microclimatul interior este confortabil indiferent de condițiile meteorologice. Structura este realizată din lemn și închisă cu policarbonat sau folie termoformată, având prevăzut un sistem de ventilare și de umbrire cu lemn. Avantajele acestei structuri sunt multiple: este ușor și rapid de montat, asigură distanțarea clienților prin separarea grupurilor care doresc să revină pe terase, este ușor de întreținut, curățat și dezinfectat, permite instalarea lămpilor UV pentru o dezinfectare rapidă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Unul dintre cele mai importante avantaje pentru Horeca este posibilitatea utilizării acestui tip de terasă și în condiții meteorologice nefavorabile: vânt, ploaie, ninsoare, acoperirea cu policarbonat sau folie termoformată și dotarea cu încălzitoare în interior creează un confort superior pentru clienți, perioada de utilizare putând fi astfel extinsă în sezonul toamnă-iarnă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Terasa Dome este doar unul dintre modelele pe care le propunem, avem deja realizate modele diverse solicitate de către clienții noștri din Franța și Italia. Toate structurile sunt realizate astfel încât să răspundă cerințelor actuale de distanțare socială, dezinfectare și curățare, dar să prezinte și un design plăcut care să atragă clienții și să îi facă să se relaxeze și să revină pe acest tip de terasă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datorită dotărilor tehnologice de care dispunem, putem să realizăm orice tip de structuri sau construcții din lemn, pe baza proiectelor de design furnizate de clienții noștri. Pentru mai multe detalii, ne puteți contacta pe mail office@mob.com.ro.“ General Manager Carmen Boissy

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Domus Carpatica este o companie cu o experiență de peste 30 de ani în realizarea caselor și structurilor din lemn. Compania beneficiază de tehnologie de ultimă generație pentru prelucrarea lemnului și pentru realizarea caselor de înaltă performanță energetică, având un portofoliu vast de clienți în Franța, Italia și Elveția. Echipa de ingineri calificați în structuri de lemn, poate să realizeze modele variante de case de lemn, construcții de lemn, structuri complexe, diverse modele de spații de cazare și terase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  veterans

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  The European Commission, on behalf of the EU, has approved the disbursement of a €500 million loan to Ukraine as part of its fourth macro-financial assistance (MFA) programme. With this disbursement, the EU has now provided Ukraine with €3.8 billion in MFA loans since 2014. This is the largest amount of MFA the EU has disbursed to any single partner country.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Valdis Dombrovskis, Executive Vice-President for an Economy that Works for People, also responsible for MFA to Ukraine, said: “Ukraine remains high on the European agenda. We continue political, financial and technical support, especially during this time of crisis, to support Ukraine’s reform agenda for building a more resilient economy. Under the EU’s fourth macro-financial assistance programme Ukraine has completed necessary reform benchmarks and we are preparing a disbursement of €500 million. As part of helping our neighbours cope with the fallout of the pandemic, we will provide Ukraine with further emergency MFA assistance of €1.2 billion.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Paolo Gentiloni Commissioner for Economy, said: “This latest €500 million loan is further proof of our determination to actively support Ukraine and its people in these challenging times. We will provide further emergency support to Ukraine as part of a bigger package of pandemic crisis support covering 10 countries in our neighbourhood. This crisis knows no borders – and European solidarity does not stop at the borders of the European Union.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  The disbursement of the second and last tranche of the MFA operation has become possible after Ukraine has implemented twelve policy actions agreed with the EU. They included important measures in the fields of fight against corruption and money laundering, public finance management, banking sector, energy, healthcare and social policies. Ukraine is also finalising a new Stand-by Agreement with the International Monetary Fund (IMF) and has implemented the associated prior actions.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  MFA funds are made available in the form of low-interest, long-term loans. The first instalment of €500 million under the current programme was released in December 2018, after the Ukrainian authorities fulfilled the associated policy conditions.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  The EU is also making further MFA loans of €1.2 billion available to Ukraine, as part of the Decision to provide MFA to ten partner countries to help them limit the economic fallout from the coronavirus pandemic. This Decision – proposed by the Commission on 22 April – was adopted by the co-legislators on 20 May 2020. The Commission stands ready to disburse the first instalment of this new MFA as swiftly as possible after concluding a Memorandum of Understanding with Ukraine. This Memorandum will lay down the policy actions to which Ukraine commits in order to receive the second instalment of the assistance.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Background

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Macro-Financial Assistance (MFA) is part of the EU’s wider engagement with neighbouring countries and intended as an exceptional EU crisis response instrument. It is available to the EU’s neighbouring countries experiencing balance-of-payments problems. It is complementary to assistance provided by the IMF.  MFA loans are financed through EU borrowing on capital markets. The funds are then on-lent with similar financial terms to the beneficiary countries.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  In March 2018, in response to Ukraine’s request, the Commission proposed a new MFA programme for up to €1 billion. This proposal was adopted by the European Parliament and the Council in July 2018. The Memorandum of Understanding was signed by Ukraine and the European Commission, on behalf of the EU, in September 2018 and subsequently ratified by the Parliament of Ukraine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prior to the fourth MFA operation, Ukraine had benefitted from a total of €2.8 billion worth of EU MFA loans between 2014 and 2017. This includes €1.6 billion disbursed in 2014-2015 as part of two earlier MFA operations and €1.2 billion in 2015-2017 as part of a third operation. In addition to MFA, the EU supports Ukraine through several other instruments, including technical assistance, humanitarian aid, budget support and financial instruments to support investment in infrastructure and SMEs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    economia circulara

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Proiectul C-Voucher alocă 4,2 milioane de euro pentru dezvoltarea unor soluții inovative de economie circulară de către întreprinderile mici și mijlocii din industria agro-alimentară, prelucrătoare, textilă, domeniul apei și sănătate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest face parte din consorțiul acestui proiect în cadrul căruia, pe parcursul primului semestru din 2020, au fost organizate două apeluri de finanțare, constând în acordarea de vouchere de inovare și servicii suport.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    24 de proiecte de economie circulară au beneficiat de un pachet financiar de sprijin, de consultanță și mentorat pentru dezvoltarea și implementarea soluției. Optimizarea și reutilizarea deșeurilor, înlocuirea cu materiale bio-degradabile, prelungirea ciclului de viață al produselor, soluții digitale pentru managementul deșeurilor în industrie, platforme de partajare a resurselor – sunt câteva dintre subiectele abordate în aceste proiecte inovative, pe care vă invităm să le explorați prin referințele furnizate în continuare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un nou apel va fi disponibil începând din luna august 2020 până în octombrie, pentru pregătirea adoptării de soluții circulare de către întreprinderi, prin acordarea altor 24 de vouchere în valoare de 15.000 euro fiecare și servicii suport.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Rezultatele celor două apeluri sunt după cum urmează:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    PROGRAM DE ADOPTARE DE SOLUȚII CIRCULARE – ediția I

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Timp de 3 luni cât apelul a fost deschis, au fost depuse 120 de aplicații din 32 de țări, 10 fiind din România. În urma evaluării, 18 firme au fost selectate să participe la Programul de Adoptare de Soluții Circulare, derulatîn perioada ianuarie – martie 2020, dintre care două sunt din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul Programului de Accelerare, firmele au beneficat de un pachet integrat de sprijin care a constat în asistență pentru elaborarea unui plan de afaceri și a unei prezentări de tip pitch, mentorat și coaching pentru încadrarea soluției circulare în procesele firmei precum și identificarea surselor de finanțare naționale și europene din surse publice și private, potrivite dezvoltării ulterioare a soluției inovative propuse. În urma finalizării și a validării planului de afaceri, fiecare firmă a primit voucherul de economie circulară în valoare de 15.000 euro, care va putea fi utilizat pentru implementarea efectivă a soluției sau pentru alte nevoi colaterale.    

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Lista completă a firmelor care au parcurs etapele de dezvoltare ale soluției de economie circulară în cadrul Programului de Accelerare reprezintă o sursă deosebită de inspirație pentru adoptarea și transformarea modelelor liniare de gestiune a afacerilor în modele circulare, prietenoase cu mediul: https://c-voucher.com/winners-1st-open-call-adopters/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    FIRMADetalii despre soluția de economie circularăȚara
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Transylvania Brew Producător de cidru artizanal din Transilvania, propune soluții de utilizare a rezidurilor de mere rezultate în urma producției de cidru, în industria alimentară și a suplimentelor nutritive.România
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Tailor Studio Atelier de creație și design vestimentar, propune îmbrăcăminte și echipamente de protecție din textile inteligente, bazate pe fibre naturale.România
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Abomey LabsStart-up inovativ, dezvoltă un lanț de aprovizionare durabil, bazat pe ingrediente organice rare și din Africa, precum shea, baobab, marula, moringa, hibiscus. Propune realizarea unui brand de cosmetice 100% naturale, producție fără deșeuri și reducerea consumului de plastic pentru ambalaje.Franța
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    RTFACT BrandsAccesorii fabricate din material de plută, biodegradabilFranța
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Produits  BERGERBrand unic de parfumuri pentru casă care purifică și parfumează aerul combinând cu succes tradiția și modernul, prin producția de lămpi cu parfum, difuzoare din trestie și lumânări.Franța
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aguardio Economie de apă și energie printr-un dispozitiv care detectează consumul de apă de la duș prin senzori de mișcare, temperatură, umiditate, sunet și printr-un afișaj care ghidează utilizatorul pentru ca timpul petrecut în duș să fie cât mai eficient și de scurtă durată.    Danemarca
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    BrannaturaSe bazează pe exploatarea deșeurilor din industria de fabricare a berii și a morăritului, în urma procesării fiind obținute produse nutritive (proteine, fibre dietetice, vitamine și minerale).Danemarca
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ziito O viață nouă mobilierului uzat – platformă de reciclare și reutilizare a lemnului, design industrial. Danemarca
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Made by usJucării de integrare senzorială tactică, concepute pentru a ajuta la dezvoltarea integrării senzoriale și pentru a sprijini copiii cu nevoi speciale  (autism, ADHD, anxietate, tulburări de procesare senzorială)Danemarca
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The Loop Factory ABPlatformă de gestionare a deșeurilor textile, obținerea de țesături noi prin reciclare și tratamente non-invazive, cu menținerea proprietăților fibrei.Suedia
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    GRAFREN ABDezvoltarea unui filtru inovativ de purificare a apei miniere pe baza de grafenSuedia
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    HollbiumDezvoltarea de sisteme hidroponice interioare, care fac posibilă creșterea plantelor comestibile acasă sau la birou.Suedia
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ingeniería y Control MERASYS Platformă de comercializare a produselor ecologice și de la micii prodicători, dezvoltarea unei aplicații care vizează reducerea risipei de alimenteSpania
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Krill DesignProcesarea deșeurilor organice, pentru crearea de produse ecologice prin tipărire 3D din bioplastic, fiind folosite de aceleași companii care au furnizat deșeurile. Dezvoltarea unei rețele europene de furnizori de deșeuri și imprimante 3D pentru procesarea lor. Italia
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    VegeaProcedeu inovativ pentru industria textilă, de obținere a unui material de piele sintetică bazat pe procesarea zațului de cafea. Italia
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Redrose Developments Dezvoltarea de tehnologii inovative pentru valorificarea beneficiilor algelor marine și pentru a putea oferi produse alimentare de calitateIrlanda
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dowmann LtdProiectarea, construirea și exploatarea fabricilor care prelucrează și transformă deșeurile verzi (biomasă) în peleți, utilizate de autorități pentru a genera căldură regenerabilă și pentru a înlocui utilizarea combustibililor fosili.Irlanda
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    BC materials Start-up care produce din pământul colectat în urma procesului de excavare în mineritul urban, produse neutre de carbon, circulare, care nu contribuie la epuizarea resurselor și ajută la menținerea unui climat sănătos.Belgia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    PROGRAM DE ACCELERARE PENTRU ECONOMIA CIRCULARĂ, ediția a II-a  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Din cele 90 de proiecte depuse de către firme din 26 de țări, 13 s-au calificat în semi-finala de la Paris, beneficiind de un voucher de călătorie și de o sesiune de instruire intensivă de o zi oferită de experții C-Voucher, pentru susținerea prezentării în finală. Din 7 aplicații din România, două s-au calificat în semi-finală, respectiv Kematronic – cu expertiză în domeniul apelor uzate, membră în clusterul CLEMS și Fibrex – producător de instalații sanitare, ambele din Regiunea Nord-Vest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În urma prezentării finale de la Paris din luna martie, juriul extern, cu expertiză pe teme de economie circulară și transfer tehnologic, împreună cu cele 13 organizații partenere în proiectul C-Voucher, au desemnat cele 6 firme câștigătoare care vor beneficia timp de 9 luni de Programul de Accelelare pentru Economia Circulară: https://c-voucher.com/smes-to-onboard-second-round-of-the-circularity-programme/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    FIBREXSoluție circulară inovativă de reutilizare a deșeurilor obținute din producția de căzi de baieRomânia
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    REXCONSoluție de reutilizare de materiale de construcții prefabricate, de tip pereți modulariDanemarca
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    PLANCTONID ENVIRONMENTSoluție de epurare a apei bazată pe microalgeFranța
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    KRACK ZAPATERIASSoluție de reutilizare a deșeurilor de încălțăminteSpania
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ARTEXSoluție integrată de reutilizare a buretelui din tapițeria pentru scaune și banchete din industria de mașini și trenuriSuedia
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    DANSKE VAERKTOEJSoluție de colectare și reutilizare a uneltelor metalice prin topire și turnare 3DDanemarca

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pachetul integrat pentru dezvoltarea soluției circulare și implementarea la nivelul afacerii proprii constă în:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • voucher de 58.000 euro pentru a contracta servicii suport de tehnologie, digitizare, prototipare, testare
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • asistență constantă din partea unui expert – consultant cu rol de design thinking și management organizational, pentru schimbarea modelului de afaceri de la linear la circular
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • mentorat în afaceri din partea Accelatorului Blumorpho, organizație parteneră C-Voucher
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • asistență pentru identificarea și atragerea de alte surse de finanțare publice și private pentru asigurarea sustenabilității implementării soluției sau pentru dezvoltare ulterioară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru a rămâne în contact cu noutățile proiectului C-Voucher pe teme de economie circulară  și pentru a explora posibilități de colaborare cu firmele beneficiare sau cu organizațiile partenere, înscrieți-vă în COMUNITATEA C-VOUCHER! https://c-voucher.com/community/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ungaria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Imaginea Ungariei în ochii ţărilor vecine se îmbunătăţeşte, opiniile cele mai favorabile privind Ungaria se întâlnesc în Slovacia – reiese din barometrul 2020 privind Ungaria, publicat de Institutul Közép-Európai Nézőpont, ale cărui rezultate au fost remise marţi agenţiei ungare de presă MTI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În recapitulativul rezultatelor scrie: experienţa ultimilor ani spune că “rănile de acum o sută de ani, ale căror menţinere serveşte în primul rând interesele marilor puteri, pot fi vindecate – chiar dacă aceasta durează – prin colaborarea şi respectul reciproc în Europa Centrală”, de aceea este o veste bună faptul că imaginea Ungariei în Bazinul Carpatic se îmbunătăţeşte încontinuu, între anii 2019 şi 2020 aprecierea ţării s-a ameliorat în ţările vecine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit datelor din 2020, cea mai mare proporţie a opiniilor pozitive despre Ungaria se observă în Slovacia (78%), după care urmează Croaţia (68%) şi Serbia (60%). În ţările vecine, opinia pozitivă despre Ungaria depăşeşte 50%, cu excepţia României, unde 47% din persoanele intervievate au părere bună despre Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Institutul precizează că, faţă de anul precedent, cele mai mari progrese s-au înregistrat în Croaţia (12%), Slovacia (11%) şi Austria (10%). Valorile au scăzut doar în România şi în Serbia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Institutul Közép-Európai Nézőpont a subliniat: creşterea încrederii în ţările vecine se oglindeşte şi în opinia publică din Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ultimii ani s-a ameliorat şi aprecierea Austriei în Ungaria: 82% din respondenţi au o părere mai mult bună despre această ţară, ceea ce înseamnă o creştere de 9% faţă de 2019. Pe locul al doilea – de patru ani, fără întrerupere – se află Croaţia, care a adunat 74% de păreri favorabile. Despre Slovenia şi Slovacia, 64%, respectiv 62% din cetăţenii ungari au o opinie pozitivă, se precizează în studiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În continuare se arată că opinia favorabilă scade sub jumătate doar în privinţa a două ţări: Serbia (40%) şi România (36%). În cazul Serbiei, acest procentaj marchează o îmbunătăţire cu 8% în decursul unui an, iar în cazul României cu 3%, se observă în document.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Institutul de sondare a opiniei constată că “crearea de atmosferă negativă faţă de unguri, care se manifestă des în politica Bucureştiului, nu prea contribuie la o creştere mai mare a simpatiei din partea maghiarilor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit datelor barometrului 2020 pentru Ungaria se poate afirma totodată că popoarele din Bazinul Carpatic au o încredere tot mai mare unele faţă de celelalte – apreciază comunicatul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acesta mai relatează şi despre intervenţia expertului în problemele cu Slovacia, Géza Tokár, în cadrul unui panel organizat cu ocazia prezentării acestui studiu. El a remarcat, cu privire la fundalul tendinţei de ameliorare continuă din Slovacia, că anumite cazuri generatoare de conflict – cum a fost, de exemplu, cazul Hedvig Malina – au dispărut de pe ordinea de zi, fiind înlocuite de teme în care poziţiile oficiale ale celor două ţări sunt apropiate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Expertul a amintit printre aceste teme gestionarea migraţiei, respectiv reprezentarea valorilor creştine şi conservatoare în discursul despre viitorul Europei. În opinia sa, Slovacia, în opoziţie cu România, este ferm angajată în favoarea cooperării în Europa Centrală, diplomaţia statului “fiind caracterizată de un grad înalt de pragmatism”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe marginea evenimentelor din România din ultima perioadă, expertul în probleme româneşti Gergely Illyés a observat că preşedintele Klaus Iohannis “a fost condamnat pentru declaraţiile sale antimaghiare şi de către cercuri competente din România sau din Occident, mai ales din zona germanofonă, care de altfel îl susţin”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit poziţiei expertului, atitudinea preşedintelui român a fost stimulată mai ales de motive ce ţin de politica internă. El a adăugat: diplomaţia românească are la bază principiul că aliatul principal sunt Statele Unite, în linie cu poziţia statelor mari din Uniunea Europeană, în primul rând a Germaniei. România face eforturi pentru a-şi consolida relaţiile bilaterale în primul rând cu Polonia, încercând să slăbească poziţia acesteia în cadrul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    grupării celor patru de la Visegrád şi implicit, să reducă influenţa Ungariei în această zonă a Europei. Gergely Illyés consideră că eventualele iniţiative din România care ar susţine consolidarea zonei central-europene, în momentul de faţă nu beneficiază de sprijinul mass-mediei. Răspândirea opiniilor favorabile vizavi de Europa Centrală ar necesita o schimbare radicală, sistemică, pentru care şansele sunt foarte mici pe termen scurt, prognozează analistul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) lanseaza un program pentru elaborarea de rapoarte de analiza si cercetare dedicat dezvoltarii companiilor medii listate in tari selectate in care Banca investeste.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Finantat de TaiwanBusiness-EBRD Technical Cooperation Fund, programul va oferi acoperire de catre analisti pentru un numar de companii medii listate la bursele din Bulgaria, Croatia, Macedonia de Nord, Romania, Serbia si Slovenia. Rapoartele de analiza vor fi accesibile publicului gratuit pe Hub-ul de cercetare recent creat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Scopul acestui program este elaborarea unor rapoarte de analiza de inalta calitate, disponibile public, pentru a depasi barierele de informatie care afecteaza lichiditatea pietei. Imbunatatirea transparentei pietelor prin majorarea volumului de informatii de incredere este considerata esentiala pentru cresterea disponibilitatii finantarii pentru companiile medii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul de cercetare va dura doi ani si va fi realizat de WOOD & Company, o banca de investitii specializata pe pietele emergente. Programul este pe deplin aliniat la obiectivele Planului de actiune al Comisiei Europene privind edificarea unei Uniuni a pietelor de capital, care mentioneaza in mod special imbunatatirea accesului la finantare, inclusiv capitalul de risc, in special pentru companiile medii ca unul dintre cele cinci domenii prioritare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Adrian Tanase, Director General, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) este de părere că “BERD si WOOD & Company sunt doi dintre partenerii institutiionali ai BVB in promovarea companiilor romanesti in strainatate. Exista o lacuna evidenta in ceea ce priveste cercetarea si promovarea companiilor mai mici in comunitatea investitionala. Sprijinirea acestor companii in cresterea lor si facilitarea accesului lor la investitori este un obiectiv major pentru noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Urmatoarele companii sunt incluse in program:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Bulgaria: Gradus AD, Monbat, Sirma Group Holding JSC, Sopharma AD.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Croatia: AD PLASTIK d.d., Arena Hospitality Group d.d., Ilirija Resort, Zagreb Stock Exchange.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Macedonia de Nord: Alkaloid AD Skopje, Komercijalna banka AD, NLB Banka AD.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Romania: Bittnet, Conpet, Patria Bank, Teraplast.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Serbia: Fintel Energija ad.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Slovenia: Pozavarovalnica Sava RE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Patru rapoarte au fost publicate astazi la lansarea programului, iar celelalte vor fi publicate in lunile ce vor urma. Pe parcursul proiectului vor fi realizate cel putin cinci rapoarte pentru fiecare companie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Suntem foarte mandri ca prin acest proiect aducem o contributie importanta la punerea finantarii IMM-urilor vitale pe o fundatie mai larga. Dovedeste ca intr-adevar cunoasterea este putere. IMM-urile sunt cruciale pentru bunastarea economiei europene si in actuala pandemie de coronavirus este mai important ca niciodata sa-si asigure finantarea. ” a declarat Hannes Takacs, Acting Co-Head, Local Currency and Capital Markets Development, EBRD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    kuleba

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ungaria şi Ucraina vor să pună capăt într-un mod liniştitor disputelor, a declarat, vineri, la Budapesta, ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a avut o întrevedere cu ministrul de externe din Ucraina, Dmitro Kuleba, iar în cadrul conferinţei de presă de după întâlnirea lor a subliniat că în relaţiile bilaterale există, încă, subiecte semnificative despre care cele două părţi gândesc diferit, cum ar fi învăţământul în limba maternă şi drepturile de utilizare a limbilor minorităţilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Atunci când comunitatea maghiară din Ucraina Subcarpatică va spune că situaţia este în regulă, Ungaria va înceta blocarea şedinţelor consiliului NATO-Ucraina, a spus Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Şeful diplomaţiei ungare a relatat că s-a convenit asupra unui calendar şi că Ucraina a venit cu o propunere cu privire la adoptarea unei declaraţii comune, care să includă calea de urmat în viitor, iar în aceasta există şi un capitol cu privire la învăţământ, la utilizarea limbii şi la economie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În luna iunie vor fi convocate toate cele trei comisii mixte şi grupuri de lucru, iar acestora le va reveni sarcina de a elabora, în baza calendarului, un acord care în privinţa subiectelor sensibile să fie de aşa natură încât maghiarii din Ucraina Subcarpatică să poată spune că este în regulă, şi care să fie unul pe care să îl accepte şi guvernul Ucrainei, a explicat Szijjártó. Scopul nu este menţinerea blocajului, ci ajungerea la un acord, a adăugat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Până atunci, cele două ţări vor căuta să realizeze alte colaborări de succes, pentru că în cazul altor relaţii s-a demonstrat, deja, că asta face mai uşoară şi rezolvarea problemelor mai dificile, a spus şeful diplomaţiei ungare. O astfel de colaborare de succes poate reprezenta şi Ucraina Subcarpatică, de aceea, este bine că preşedintele şi guvernul din Ucraina au un plan serios de dezvoltare a infrastructurii din regiune, a specificat ministrul ungar. Ungaria este pregătită să contribuie la acest proiect, oferind un împrumut de 50 de milioane de dolari, a adăugat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministrul a vorbit şi despre posibilitatea deschiderii unui nou punct de trecere a frontierei şi a renovării Podului Tisza de la Záhony. În plus, Ungaria este pregătită să continue programul de dezvoltare economică din Ucraina Subcarpatică, în cadrul căruia a sprijinit până acum 33 000 de proiecte, a explicat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Despre economie, ministrul a spus: marile companii maghiare – cum ar fi OTP şi Richter – consideră Ucraina o piaţă din ce în ce mai importantă. Anul trecut, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a depăşit suma de 4 miliarde de dolari, iar la Eximbank a fost deschisă o linie de credit de 66 de milioane de dolari pentru dezvoltarea cooperării, a subliniat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ungaria apreciază mult faptul că prima deplasare oficială a lui Dmitro Kuleba a avut loc la Budapesta, acesta fiind un semnal important pentru viitorul relaţiilor dintre cele două ţări, a menţionat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    A sosit momentul ca în relaţiile bilaterale să fie deschis un nou capitol, ca în problemele aflate pe agendă să fie găsite soluţii reciproc avantajoase, iar cele două ţări să continue să se sprijine una pe cealaltă, a subliniat ministrul ucrainean de externe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Înainte de conferinţa de presă, cei doi miniştri au semnat un proces-verbal cu privire la modificarea acordului privind programul-cadru de cooperare financiară, respectiv o declaraţie despre dorinţa de cooperare în domeniul eficienţei energetice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe 1 iunie s-a lansat la editura Univers volumul doi din Școala banilor bine-crescuți de Cristina Andone, cu ilustrații de Adriana Gheorghe, Sebastian Oprița, Emanuela Balint și Oana Mărieș. Cartea este un îndreptar despre cum ne gestionăm resursele, mai ales în vremuri de criză, dar și despre antreprenoriat pe înțelesul copiilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La ”Școala banilor bine-crescuți” ne reîntâlnim cu bufnițele Bibina și Georgina, cu șoriceii Beni și Bonifaciu, cu veverițele Chichi, Richi și Michi. Facem cunoștință cu prieteni noi, mai ales cu șoriceii antreprenori Biți și Diți. De data aceasta vedem ce înseamnă să ne deschidem o afacere și să o ducem mai departe, care e diferența dintre produs și serviciu, ce presupune o etichetă de preț. Mai ales, învățăm să trecem peste momente grele, să fim solidari, să avem încredere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Am conceput această carte drept o colecție de șase povești despre antreprenoriat. Dar apoi a venit criza pandemică, așa că am adăugat o poveste și un îndreptar care să răspundă la întrebari precum:  ce prespune bugetul personal în vremuri de criză dar mai ales ce putem face când întreaga lume pare să se inchidă? Dintotdeauna  povestea a fost un ghid bun în vremuri tulburi și așa trebuie să fie în continuare”,  spune autoarea Cristina Andone.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Credem că acum mai mult ca oricând avem nevoie de încredere și speranță, iar poveștile ne pot fi acei prieteni care ne ajută să mergem mai departe atunci când ne e greu. Pe lângă sfaturile foarte utile din carte care ne arată că e bine să reducem cheltuielile care nu sunt necesare, să păstrăm o mică parte din cheltuielile de trai bun, pentru că astfel îi ajutăm să continue pe cei care au o librărie care ne place, o florărie, o pizzerie, o cofetărie, cartea ne vorbește și despre solidaritate, despre implicare, despre ajutor oferit celor care au nevoie și despre timp pe care îl putem oferi celor dragi. E o carte de povești pentru copii cu sfaturi de bine pentru toate vârstele”, spune Nicoleta Deliu, coordonatorul proiectului Școala de Bani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      E o carte lansată în vremuri grele. Dar tocmai pentru aceste vremuri, avem conținut extrem de relevant: prima poveste din Romania despre cum gestionăm banii în timpuri de criză. Plus un îndreptar, De bine pentru la greu, adresat copiilor: sfaturi despre cum să trecem cu bine printr-o perioadă complicată. Le mulțumim partenerilor de la Școala de Bani pentru sprijin”,  declară Sergiu Crupenschi, proprietarul editurii Univers.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Lansarea oficială a cărții va fi în cadrul târgului online Elefant,  care va avea loc în perioada 27-31 mai, cu un atelier de poveste. De asemenea, între 1 și 7 iunie se va desfășura ”Săptămâna banilor bine-crescuți”: câte un atelier zilnic, de la ora 17.00, cu poveste și mini-teatru de păpuși susținut de autoare pe pagina de Facebook a cărții, Școala banilor bine-crescuți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cartea este disponibilă prin comandă on-line aici: https://edituraunivers.ro/…/scoala-banilor-bine-crescuti-vo… și poate fi găsită din iunie în librăriile din întreaga țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cristina Andone este scriitor, trainer de creativitate și activist în educație. Din 2011, cărțile sale au fost vândute în 160.000 de exemplare. Dintre acestea, la editura Univers au apărut: Cartea bunătății, romanul Plec, antologiile Nesupusele și Cum e să fii fată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Școala de Bani este programul de educație financiară al Băncii Comerciale Române. În ultimii doi ani, peste 1.500 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educaţie financiară, și au reuşit să ofere astfel de cursuri către aproximativ 400.000 de români. În 2018, Școala de Bani a înscris România în Cartea Recordurilor, organizând cea mai mare lecție de educație financiară din lume. Au participat 13.230 de persoane din 25 de orașe din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      spectacole

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Marile festivaluri care urmau să se desfășoare în acest an la Cluj-Napoca își vor continua povestea în anul 2021 datorită incertitudinii generate de criza pandemică dar și a deciziilor autorităților privind distanțarea socială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Organizatorii „Untold” și „Neversea” au anunțat că își asumă amânarea celor două festivaluri pentru anul 2021, nu înainte de a mulțumi tuturor celor care au contribuit în ultimii 5 ani la scrierea celor mai frumoase capitole și povestiri în minunatele călătorii Untold și Neversea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Decizia a fost luată în contextul incertitudinii care planează asupra modalităților de desfășurare în perioada imediat următoare a evenimentelor culturale cu mulți participanți, dar și a faptului că Ministerul Culturii a trimis în Parlament un proiect de lege care interzice organizarea evenimentelor cu peste 1000 de persoane până pe 31 august 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Chiar dacă „ la finele anului 2019, s-a pornit la drum pentru edițiile din 2020 cu foarte multă încredere, cu planuri și idei de excepție, cu mulți artiști pregătiți să vină în premieră în România, cu noi proiecte și noi campanii”, anul 2020 a venit cu o criză fără precedent care a dus la amânarea celor două evenimente pentru anul 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cei care au cumpărat abonamente și bilete pentru edițiile din acest an au posibilitatea de a le transforma în abonamente și bilete Anytime, care garantează accesul la una dintre următoarele trei ediții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cei care se vor afla în imposibilitatea de a participa la ediția din 2021 vor putea opta pentru refund în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Untold” era programat în perioada 31 iulie – 2 august 2020 la Cluj-Napoca, iar „Neversea”, în perioada 2 – 6 iulie 2020 la Constanța.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, organizatorii „Electric Castle” au anunțat oficial marți că ediția a 8-a a festivalului de la Cluj se amână pentru perioada 14 – 18 iulie 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ei precizează că toate biletele achiziționate pentru ediția a 8-a rămân valabile, iar noi detalii și opțiuni vor fi anunțate în următoarele zile.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Electric Castle era programat în perioada 15-19 iulie 2020 la Castelul Banffy din comuna Bonțida.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Și organizatorii Festivalului „Jazz in the Park”, aflat la ediția a 8-a, au anunțat că evenimentul se amână pentru 2021, din cauza pandemiei de COVID-19 și având în vedere restricțiile impuse de autorități. Festivalul programat în acest an între 25 și 28 iunie, în Parcul Central din Cluj-Napoca, se amână pentru 24-27 iunie 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Margaryta Matsegora is a trained teacher, with a specialisation in Greek and English languages from the Mariupol State University in Ukraine. The 30-year-old realised that a teacher salary was not enough to sustain her family and so decided to start teaching English to children on a private basis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Margaryta developed her business from scratch. She started by giving private English lessons to individual students, but over time she gathered a small group, rented a room and started giving lessons to several students at a time. Her first classroom was in a residential area and had a surface of just 10 m². It was convenient for students and parents: they didn’t need to go far, the prices were low and the quality of teaching was high. The group built up quite fast. “I wasn’t ashamed to go from one residence to another, put up advertisements and distribute my business cards,” says Margaryta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Soon the young entrepreneur realised she couldn’t cope with the growing number of students, and that she needed to hire an assistant. She found a good teacher, shared her methodology and agreed on the teaching materials. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Of course, it was not easy when the military operations began…Many families left the city, many parents said that they could not afford to continue paying the classes, because they had lost their revenues. But some of them stayed and Margaryta’s school continued giving lessons. In the course of time, Margaryta started working on establishing a second branch of her school.  She wanted to open a school on the left bank of Mariupol, where traditionally there are few educational institutions for children.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Margaryta found a room, but the renovation works required a lot of investments and almost everything she had earned until now was used to carry out the works. But the money did not stretch far enough to buy the necessary furniture. Margaryta was facing a dilemma: either to increase the price of her classes or wait for an indefinite time until she had enough savings to cover the expenses.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        A possible solution was found by chance – Margaryta saw information on a social network about a project providing grant support for young entrepreneurs – EU4Youth – Enhancing Youth Education, Employment and Participation in Conflict-affected Areas in Georgia and Ukraine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        This project is implemented in the Donetsk region of Ukraine and in the regions of Shida Kartli and Samegrelo in Georgia. The Danish Refugee Council acts as the grant manager in Ukraine in partnership with the Mariupol Youth Union.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Project coordinator Oleg Vishnevsky says the main beneficiaries of the project are young people – victims of the conflict including internally displaced people (IDP). “Young people from the ages of 18 to 35 who want to start their own business or who want to extend the possibilities of a business that already exists can participate in the project. The support can be granted for purchasing equipment, as well as for taking courses or trainings. The participants can search for and choose the trainings that in their opinion can help them to be more competitive in the job market or to acquire new knowledge for their business,” says Oleg Vishnevsky.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Before sending her application Margaryta did a thorough market assessment, estimated the quantity and the costs of the necessary furniture and equipment and prepared a detailed business plan.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Margaryta’s application was accepted and she received a grant of 22,000 hryvnia (around €820), which she used for purchasing the necessary furniture for the classroom. Just a few weeks after submitting her application, the venue was furnished and she had started work.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        The new crisis started unexpectedly: when the coronavirus pandemic broke out, Margaryta moved her classes online. Many students as well as their parents were glad for the opportunity not to lose the acquired knowledge. Especially since Margaryta did the parents who lost their income a favour: instead of having to pay a full course at once she made it possible to pay for each class separately. For those who still couldn’t afford the classes even in this way, Margaryta gave free express-lessons through Skype and published detailed educational posts on her page in social networks.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        “Thanks to this grant, our students read good quality educational materials, study new vocabulary and topics and the teachers received an additional income during the quarantine,” says Margaryta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În viața de zi cu zi trăim o gamă largă de emoții, de la bucuria pe care o simțim când ne revedem cu un prieten drag, până la furia sau supărarea resimțită atunci când primim un subiect de examen pe care-l considerăm nedrept. În cursul unei zile aceeași gamă de emoții poate apărea. Se poate întâmpla să fim furioși datorită unui coleg, stresați de către șef, amuzați de către un alt coleg, mândri de promovarea primită de la manager ș.a.m.d. Psihologii au evidențiat faptul că emoțiile de la locul de muncă sunt variate, iar presiunea de a părea bine dispus și de a ”cosmetiza” emoțiile negative poate să aibă un impact negativ asupra performanței, a sănătății emoționale a angajatului și să influențeze atât starea de bine cât și calitatea vieții personale al acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Munca emoțională reprezintă tocmai acest proces prin care se așteaptă din partea angajaților să-și gestioneze emoțiile și expresiile, astfel încât să își poată îndeplini activitățile de la locul de muncă. Mai exact, angajații trebuie să își regleze emoțiile în timpul interacțiunilor cu clienții, colegii și superiorii, astfel încât activitatea să fie realizată cu succes. Munca emoțională este foarte importantă pentru cei care au interacțiuni față în față cu clienții: medic, asistent medical, profesor, polițist, vânzător, stewardesă, secretar etc. Aceștia se folosesc de expresii emoționale pentru a influența atitudinile și comportamentul celorlalți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Tipurile de muncă emoțională

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Psihologii au evidențiat două tipuri de muncă emoțională: manifestarea internă (”deep acting”) și manifestarea la suprafață (”surface acting”).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Manifestarea internă se referă la efortul de a controla, schimba sau regla un anumit gând, comportament sau emoție. Facem asta fie pentru că ni se cere să avem o atitudine pozitivă, fie pentru că vrem noi să ne ajustăm emoțiile astfel încât să fim mai productivi. De exemplu, ajungem la serviciu într-o dispoziție proastă, pentru că tocmai am primit o veste care ne-a indispus. Pentru că trebuie să ne concentrăm la o ședință de lucru pe care trebuie să o conducem cu tact și precizie peste câteva minute, depunem eforturi de a ne liniști, de a ne schimba dispoziția. Așa cum ați sesizat, probabil, din experiență, manifestarea internă solicită efort și poate duce la epuizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Manifestarea de suprafață se referă la exprimarea unei emoții pe care nu o simțim de fapt. Încercăm să ne mascăm emoțiile și să afișăm emoția “necesară” sau ”adecvată” într-o anumită situație. Manifestarea de suprafață are la bază controlul exclusiv al expresiei – „a ceea ce se vede”, nu și al emoției (schimbăm expresia, dar nu schimbăm emoția pe care o simțim). Cu siguranță ați primit cel puțin odată un cadou care nu v-a plăcut, dar ați zâmbit amabil și ați mulțumit celui care vi l-a oferit. Iar la job, sunt situațiile în care un client vă irită cu solicitări absurde, dar zâmbiți frumos și continuați să fiți politicos.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Efectele fizice și psihice ale muncii emoționale le puteti citi în continuare aici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Începutul anului 2020 a fost marcat de o întrerupere bruscă a comerțului mondial, și frânat de recesiunea globală și incertitudinea în continuă creștere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Recesiunea globală va coincide cu un declin accentuat al comerțului internațional în acest an, în contextul în care comerțul scade mai mult decât PIB-ul pe timp de criză. Cu toate acestea, amploarea este greu de măsurat. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) prognozează o scădere de 13-32% a comerțului mondial. Această estimare indică faptul că toate regiunile ar suferi o scădere de două cifre a volumului comercial. Conform modelului de prognoză Coface – care folosește prețurile petrolului, încrederea întreprinderilor în sectorul de producție din SUA, exporturile din Coreea de Sud și indicele Baltic Dry ca variabile explicative pentru comerțul global – acesta ar urma să scadă cu 7% în al treilea trimestru din 2020 comparativ cu anul precedent. Cu toate acestea, rezultatul ar putea fi semnificativ mai rău, deoarece corelația obișnuită măsurată prin modele liniare nu funcționează neapărat în perioadele de criză. În perioadele marcate de condiții economice negative, o creștere accentuată a incertitudinii este unul dintre motivele pentru suprareacționarea comerțului în raport cu PIB-ul – astăzi, însă, această suprareacție se află la cel mai înalt nivel.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Comerțul mondial va fi afectat de un nou tip de protecționism care vizează furnizarea de produse alimentare și produse medicale critice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Protecționismul este un alt factor agravant. De la începutul crizei mondiale de sănătate, protecționismul comercial pare să se concentreze pe asigurarea aprovizionării țărilor cu produse alimentare și medicale esențiale. La 22 aprilie 2020, 56% dintre măsurile comerciale înregistrate de Global Trade Alert (193) erau legate de acest aspect. Majoritatea măsurilor (110) au vizat interdicțiile de export pentru echipamente de protecție, măști de respirat și substanțe chimice necesare pentru producerea de medicamente diverse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În această perioadă, importatorii facilitează importul produselor medicale, în timp ce exportatorii îngreunează exportul acestora. În contextul dat, cazul Chinei este atipic: deși exporturile lor medicale au scăzut cu 15% în februarie 2020, în mijlocul crizei locale de sănătate, cota dominantă de piață (55,3%) din exporturile globale de măști ilustrează faptul că relația de cooperare cu China a fost esențială în furnizarea lumii cu aceste produse. Producția zilnică a Chinei a sărit la 116 de milioane de măști, producție de 12 ori mai mare decât cea înregistrată înainte de epidemie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, criza a dus la creșterea protecționismului în sectorul agroalimentar. Valurile de consum de panică declanșate de perspectivele de blocaj economic nu s-au limitat doar la gospodării: unele țări vulnerabile încearcă să depoziteze cereale pentru a asigura continuitatea aprovizionării lor naționale de hrană. Astăzi, o treime din oferta de grâu a pieței se află sub incidența măsurilor restrictive prudente de către exportatorii principali, Rusia ocupând prima poziție. În această etapă, interdicțiile de export au condus în mare parte la schimbarea cererii către țările europene, cum ar fi Franța, și mai puțin la deficite de aprovizionare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe lângă grâu, orezul este o altă marfă foarte căutată în această perioadă unică. În India, principalul exportator mondial de orez, livrările nu mai pot fi asigurate: măsurile de carantină au perturbat lanțurile de aprovizionare interne, au redus disponibilitatea forței de muncă și au îngreunat accesul la porturile exportatoare. Deși Thailanda, principalul concurent al Indiei, are stocuri numeroase de orez, exporturile sale sunt împiedicate de măsurile de carantină din Cambodgia, care privează astfel acest sector de lucrătorii sezonieri. În consecință, prețul orezului a atins la sfârșitul lui martie cel mai înalt nivel din ultimii 7 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Singura veste bună este că verificările la frontieră implementate în timpul carantinei au avut un impact limitat asupra comerțului. În prezent, aceste măsuri sunt relaxate treptat în Europa, pentru a reporni turismul și pentru a limita deficitul de forță de muncă, în special în sectorul agricol.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Protejarea producției de șocurile străine de aprovizionare pare un demers imposibil

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe termen lung, relocarea etapelor de producție în aceeași țară reprezintă un alt risc pentru comerțul mondial. În prima etapă a crizei din China, companiile din întreaga lume și-au dat seama cât de expuse sunt lanțurile lor de aprovizionare, iar în prezent fac demersuri pentru a întări aceste lanțuri în fața șocurilor străine de aprovizionare. Acest lucru s-ar putea realiza prin două mijloace: prin relocarea completă a producției pe piața internă sau prin implementarea unei strategii globale puternice de diversificare a furnizorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În contextul actual, o potențială relocare completă a proceselor de fabricație la nivel intern sau regional evidențiază probleme legate de creșterea costurilor de producție și de lipsa competențelor domestice. Chiar dacă aceste două probleme sunt soluționate, toate procesele noi de producție locale ar depinde în continuare de aprovizionarea cu materii prime, care nu poate fi relocată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Rezistența lanțurilor de aprovizionare va necesita, de asemenea, reducerea expunerii specifice fiecărei țări prin diversificarea furnizorilor. La o primă vedere, pare posibilă găsirea alternativei la China, cel mai mare furnizor pentru majoritatea sectoarelor. Dar, deoarece principalii producători dintr-o industrie sunt puternic interconectați, dependența de China nu va dispărea radical, chiar dacă aprovizionarea cu factori de producție către celelalte hub-uri importante din sector ar fi mai diversificată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Aceasta înseamnă că lanțurile valorice globale încă au un viitor luminos.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În cadrul ședinței din 27 mai, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a aprobat memorandumul privind importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA și dezvoltarea infrastructurii de transport gaze naturale cu Polonia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ministerul Energiei și Protecției Mediului a elaborat un proiect de memorandum de cooperare între Louisiana Natural Gas Exports și guvernul ucrainean privind facilitarea aprovizionării Ucrainei cu gaz lichefiat și îmbunătățirea infrastructurii de transport a gazelor naturale, care prevede dezvoltarea posibilităților de diversificare a rutelor energetice prin asigurarea aprovizionării pe termen lung de gaz natural lichefiat și dezvoltarea infrastructurii de gaze transfrontaliere în Ucraina și UE”, a declarat Olha Buslavets, ministrul interimar al Energiei și Protecției Mediului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Conform datelor publicate de parlamentarul ucrainean Oleksiy Honcharenko (facțiunea European Solidarity), documentul prevede o aprovizionare cu GNL de aproximativ 5,5 miliarde de metri cubi anual, iar prețul acestuia urmând a fi stabilit ulterior, funcție de evoluția prețurilor la gazele naturale la HenryHub.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, memorandumul prevede și construcția unei noi conducte de gaz între nodul energetic Hermanowice (Polonia) și instalația de depozitare de la Bilche-Volytsko. Proiectul va fi finanțat atât din fonduri europene cât și guvernamentale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acordurile finale vor include mai multe înțelegeri: unul pe termen lung pentru furnizarea de GNL din Statele Unite ale Americii în Ucraina, unul privind stocarea de gaze naturale în instalațiile de depozitare subterane ucrainene și unul privind construcția și exploatarea infrastructurii necesare între Polonia și Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ucraina a făcut eforturi să-și diversifice sursele de energie după ce relațiile cu furnizorul ei tradițional, Rusia, s-au înrăutățit din cauza anexării de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014. După episodul Crimeea, Kievul nu a mai importat gaze naturale rusești, dar și Moscova a făcut tot posibilul să nu mai folosească magistralele ucrainene de transport gaze naturale, privând guvernul ucrainean de taxa de tranzit de circa 3 miliarde USD anual.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În 2019, Ucraina şi-a majorat importurile de gaze naturale cu 34,4% până la 14,25 miliarde de metri cubi. În prezent, guvernul de la Kiev importă masiv gaze din Polonia și intenționează, ca pe viitor, să importe și din România. Trebuie menționat faptul că anual, consumul de gaze naturale al Ucrainei depășește 40 de miliarde de metri cubi, cantitate care nu poate fi acoperită din surse interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Rusia și Ucraina au fost angajate de-a lungul timpului în mai multe dispute pe tema livrărilor de gaze rusești către Europa, via teritoriul ucrainean, astfel că Moscova, la rândul ei, și-a diversificat traseele de transport gaze naturale spre statele din centrul și vestul Europei. În prezent, Gazprom finanțează construcția Nord Stream 2, o conductă care va putea transporta o cantitate mai mare de gaz către nordul Europei, ocolind Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        cci

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În data de 26 mai 2020, a fost semnat acordul de colaborare între Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Zona Economică Liberă Bălți. Evenimentul a fost organizat prin intermediul unei sesiuni live pe pagina oficială de facebook a CCI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ZEL Bălți este membrul CCI care pe parcursul mai multor ani a beneficiat de suportul instituției Camerale, la fel cum au fost susținuți rezidenții zonei din toate activitățile ce țin de atragerea investițiilor, implicarea în program de învățămînt dual, dar și oferirea serviciilor de expertiză, și facilitarea comerțului internațional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CCI susține și apreciază promovarea cu succes de către ZEL Bălți a proiectului intitulat ”PROGRAMUL DE DEZVOLTARE PENTRU FURNIZORII LOCALI (PDFL)”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul vine în susținerea producătorilor autohtoni, prin crearea conexiunilor cu companiile multinaționale în special din sectorul automotiv. Acesta va contribui la sporirea competitivității furnizorilor și va acorda suportul necesar acestora în implementarea standardelor internaționale de calitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din această perspectivă, Camera de Comerț și Industrie și-a propus să contribuie la implementarea programului și anume:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • să acorde suportul necesar pentru a informa și selecta companiile care vor participa în acest program. De menționat că CCI are în total circa 1200 de companii din toate sectoarele și din toate regiunile țării. Totodată, CCI deține registrul membrilor ceea ce permite selectarea producătorilor – potențiali beneficiari.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Să contribuie la organizarea procesuluui de instruire a companiilor prin intermediului Centrului de formare antreprenorială (CFA).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Să ajute la dezvoltarea parteneriatelor dintre producătorii autohtoni și cei străini și alte activități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        hai-hui

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Festivalul „Hai-Hui printre povești”, inițiat în 2019 în Parcul Central, se mută în spațiul virtual. Va cuprinde o serie de evenimente dedicate copiilor și familiei: ateliere de hrană vie (raw vegană), un maraton audio din poveștile copilăriei și basmele popoarelor, precum și o incursiune în literatura română contemporană pentru copii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Activitățile sunt organizate de Teatrul de Păpuși „Puck” alături de partenerii de la Bucătăria-I Divină, Itsy Bitsy și Cărturești Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Luni, 1 Iunie, de la ora 11, va fi transmis (în regim de live streaming) pe pagina de Facebook a Teatrului „Puck” cel de-al doilea episod al serialului online „Domnul Păpădie și Prosop”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În noul episod, domnul Păpădie și Prosop au găsit rețeta fericirii! Cum toți copiii vor fi răsplătiți cu bunătăți, în această zi specială, ghizii noștri în bucătărie ne propun o rețetă de dulciuri sănătoase, fără zahăr. Preparând bombonele din fructe și migdale, prietenii noștri s-au pregătit și de o petrecere. Doritorii își pot pregăti deja ingredientele: curmale, prune deshidratate, caise deshidratate, migdale înmuiate (timp de patru ore), precum și pudră de orz verde, carob, maca și ghimbir.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Primul episod aici și mai multe detalii despre proiect, aici: http://teatrulpuck.ro/domnul-papadie-si-prosop/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un alt moment important al festivalului online de Ziua Copilului este Maratonul poveștilor – AudioPuck – Poveștile copilăriei (în limba română) & basmele popoarelor (în limba maghiară).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cum sărbătoarea copilăriei se mută în mediul on-line, în intervalul orar 12.30-16.30, vă propunem un maraton al poveștilor, în lectura actorilor Teatrului „Puck”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Demersul artiștilor clujeni vine în sprijinul educatorilor, învățătorilor și profesorilor, care vor putea folosi înregistrările ca material didactic și suport educativ pentru orele de limbă și literatură, atât pentru limba română, cât și pentru limba maternă a minorității maghiare din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Îi veți asculta pe actorii: Ramona Atănăsoaie, Andreea Bolovan, Ionuț Constantinescu, Ion Iurcu, Radu Lărgeanu, Iulian Lungu, Călin Mureșan, Angelica Pamfilie, Andra Ștefan, Robert Trifan, Adina Ungur, Patka Ildikó, György László, Domokos Szabolcs, Erdei Emese, Giriti Réka, Bondár Tibor, Mostis Balázs, Pünkösti Laura și Urmánczi Jenő.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ascultați poveștile copilăriei pe paginile dedicate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În română: https://www.facebook.com/teatruldepapusi.puck/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În maghiară: https://www.facebook.com/kolozsvaripuckbabszinhaz/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai multe înregistrări gratuite puteți accesa pe site-ul teatrului: http://teatrulpuck.ro/audiopuck-2/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        1uniFEST – Festivalul petrecerilor de acasă pentru copii – pe platforma on-line Itsy Bitsy

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Copiii care au stat în izolare atâtea luni au acum şansa să petreacă #impreuna cu prieteni de pe toată planeta, la cea mai mare sărbătoare a zilei de 1 Iunie – 1uniFEST – Festivalul petrecerilor de acasă pentru copii. Itsy Bitsy conectează copiii şi părinţii de pretutindeni în cel mai mare festival online, care va ţine trei zile şi trei nopţi, ca în poveşti. 72 de ore non stop în online video şi la radio, cu poveşti, joacă, muzică, dans, teatru, magie, petreceri interactive vor fi disponibile gratuit începând cu 30 mai la ora 00:00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul Teatrului de Păpuși ,,Puck”, în cadrul 1uniFEST

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sâmbătă, 30 mai

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        14:00 Spectacol de teatru pentru copii “Lupul interzis” – spectacol în limba română

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Duminică, 31. mai

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        22:00 Spectacol de teatru pentru copii “Prin ochii Micului Prinț” – spectacol nonverbal, cu inserții în limba maghiară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Luni, 1 Iunie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        14:00 Spectacol de teatru pentru copii “Strada cu îngeri” – spectacol nonverbal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai multe detalii despre programul 1uniFEST – Festivalul Petrecerilor de Acasă pentru Copiii Români de Pretutindeni, organizat de Itsy Bitsy, puteți găsi aici: https://www.facebook.com/events/595145581097372/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, luni, 1 Iunie, de la ora 17.30, vor începe Lecturile copilăriei .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Actrițele Teatrului de Păpuși ,,Puck”, Angelica Pamfilie și Adina Ungur vor citi din cartea „Băiețelul care se putea mușca de nas” de Alex Moldovan și ilustrații de Irina Georgescu, editura Arthur & „De ze zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură?…și alte 10 întrebări fantastice” de Adina Rosetti și ilustrații de Cristiana Radu, editura Curtea Veche.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evenimentul este dedicat în special copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani, dar sunt bineveniți copiii de orice vârstă, din toate colțurile țării!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Înscrierile pentru eveniment se fac la adresa inscrieri@carturesti.net, precizând în subiectul mail-ului „înscriere la Lecturile copilăriei”. Evenimentul se va desfășura pe platforma Zoom și este gratuit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Veste bună pentru business-ul regional. Acum, oamenii de afaceri interesați de procedurile și actele necesare privind operațiunile de import, export dar și de tranzit al mărfurilor prin vămile moldovenești, le pot afla on-line și gratis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Acest lucru a devenit posibil datorită eforturilor depuse de Ministerul Economiei și Infrastructurii și de Serviciul Vamal din R. Moldova, care au elaborat și lansat, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Portalul Informațional Comercial al Republicii Moldova, care conține toată această informație. Noul sistem informațional poate fi accesat la adresa www.trade.gov.md.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Până acum, informațiile necesare pentru operațiunile de comerț extern trebuiau căutată pe site-urile diferitelor autorități; în plus, acestea erau incomplete și redate într-un limbaj greu de asimilat chiar și de către cei cu pregătire juridică sau economică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Urmare a faptului că mediul de afaceri nu era destul de informat, nu cunoștea procedurile și nici drepturile sale, exista riscul ca să se producă acte de corupție la diferite structuri instituționale și să fie tergiversate intenționat anumite procese. Din acest motiv și în cele mai dese situații, chiar foarte simple, erau contractate pentru servicii persoane juridice specializate (brokerii vamali), servicii care erau însă contra plată, ele nefiind accesibile pentru micii exportatori. Acum, cînd toată informația devine ușor accesibilă grație portalului, acești factori de risc dispar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Portalul este construit în jurul unui motor de căutare, care are la bază poziția tarifară a mărfii tranzacționate sau denumirea acesteia. Este suficient să introduci codul sau denumirea mărfii în cîmpul de căutare pentru a obține întreaga informație necesară pentru a trece marfa respectivă peste hotarul moldovenesc: procedurile, taxele, accizele, actele necesare de însoțire a mărfii, inclusiv cele permisive, aici fiind indicate și actele juridice corespunzătoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, comercianții află din start dacă există restricții sau prohibiții în raport cu un produs sau altul pe piața unde urmează să-și vîndă marfa. Totodată, în cazul existenței unor contingente limitate la unele mărfuri, cum avem în cazul DCFTA, spre exemplu, este indicată cantitatea rămasă nevalorificată din această cotă. Cei ce exportă sau importă produse agroalimentare, sau de origine animalieră, vor găsi informația cu privire la procedura de control al Agenției Naționale de Siguranță a Alimentelor (ANSA), punctele de trecere a frontierei prin care pot trece mărfurile în cauză, dar și despre obligativitatea de a înregistra operațiunea în sistemul TRACES – în prealabil cu 24 ore.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Toate informațiile vor fi accesibile atît în limba română, cît și în engleză. Drept urmare, portalul va fi de mare folos și pentru importatori, care nu au deocamdată parteneri în Republica Moldova, dar și pentru persoanele ce efectuează operațiuni de tranzit. De remarcat, că o bună parte dintre transportatori evită în prezent să tranziteze teritoriul moldovenesc din cauza informației greu accesibile privind procedurile necesare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Republica Moldova și-a asumat unificarea informației aferente comerțului extern sub umbrela unui singur portal specializat în cadrul acordurilor internaționale la care face parte, cel cu Organizația Mondială a Comerțului, precum și cu Acordul de Asociere cu UE (DCFTA), care cer proceduri de tranzit, import și export, transparentizate la maximum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Precizăm că, în luna februarie a anului curent, Serviciul Vamal a lansat Punctul de Contact pentru Comerț Extern, acesta fiind la fel un angajament onorat de Republica Moldova în conformitate cu acordurile internaționale menționate deja. Punctul de Contact este parte a Centrului Unic de Apel și a fost creat prin reorganizarea și modernizarea Centrului Unic de Apel al Serviciului Vamal cu suportul oferit de Programul USAID Reforme Structurale în Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          sistem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Declarația primului ministru moldovean Ion Chicu, prin care acesta îl atacă dur, utilizând un vocabular suburban pe eurodeputatul român Siegfried Mureșan și România în general, a făcut să explodeze opinia publică de la Chișinău. Drept urmare o secvență video făcută publică la începutul săptămânii trecute și care arăta cum președintele Dodon era pe cale să primească o pungă cu bani de la oligarhul Vladimir Plahotniuc, a intrat într-un con de umbră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Stau și mă uit eu la băiețașii ăștia români oploșiți prin structurile europene, care vin cu „patronajul” peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de „adus mingi” buni… Ce-ai făcut june în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa?”, întreba vineri Chicu pe pagina sa de Facebook, provocând o furtună de revoltă în rândul moldovenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ce a provocat atacul premierului moldovean?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ce l-a revoltat atât de tare pe premierul moldovean încât a recurs la acest atac grobian la adresa deputatului român în Parlamentul European?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tot pe pagina sa de Facebook, Mureșan a publicat o postare în care spunea că Guvernul Republicii Moldova eșuează în gestionarea crizei COVID-19 fiindcă a eșuat și în implementarea reformelor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Guvernarea slabă în vremuri liniștite afectează cetățenii în vremurile de criză. În ultimii cinci ani, Republica Moldova a avut parte de mai multe guverne slabe. Guvernele Partidului Democrat și cel al Partidului Socialiștilor au destabilizat situația politică din Republica Moldova și au împovărat cetățenii. Din această cauză, criza COVID-19 a prins Republica Moldova nepregătită”, spune Mureșan cu referire la un raport publicat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere a UE, inclusiv a Acordului de liber schimb profund și cuprinzător (DCFTA) cu Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          El precizează că reformele cerute de UE ar fi întărit instituțiile Republicii Moldova, ar fi redus corupția și incompetența din instituții, iar Republica Moldova ar fi fost mai pregătită să-și apere cetățenii în fața crizei COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totodată, acesta menționează că singurul guvern care și-a respectat angajamentele, a implementat proiecte și a făcut un progres vizibil a fost Guvernul condus de Maia Sandu, care a introdus un program de reformă ambițios în spiritul deoligarhizării și a inițiat o serie de reforme stipulate în Acordul de Asociere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu aluzie la încercările președintelui Dodon de a-și subordona instituțiile statului, Mureșan spune că persistă riscul re-politizării instituțiilor importante ale statului și a sistemului judiciar (în special a procurorilor și a instanțelor). Și acesta este încă un motiv pentru care asistența macrofinanciară acordată Republicii Moldova de către Uniunea Europeană trebuie să fie însoțită de condiționalități stricte și clare și de un mecanism puternic de monitorizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu toate acestea, deputatul european amintește că Uniunea Europeană rămâne cel mai important partener al cetățenilor Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De remarcat că Mureșan a vorbit din postura de deputat în Parlamentul European, fiind și vice-președinte al celui mai mare partid de pe continent, Partidul Popular European dar și președintele delegației PE pentru Republica Moldova. Adică persoana, care, în virtutea obligațiunilor de serviciu, trebuie să urmărească ce se întâmplă în Republica Moldova și cum aceasta îndeplinește Acordul de Asociere, implicit Acordul de Liber Schimb. Plus la aceasta concluziile din postare nu sunt ale lui ci în mare parte ale Serviciului de Cercetare al Parlamentului European.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De altfel, cele expuse în postarea lui Mureșan se integrează perfect în percepția generală a Uniunii Europene față de Republica Moldova din ultimii cinci ani, adică de la renumitul furt al miliardului și până în prezent (cu o mică pauză de cinci luni de guvernare a Maiei Sandu).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dincolo de această reacție disproporționată a oficialului moldovean, este cel puțin amuzant cum Chicu (48 de ani) îl numește pe Mureșan june ratat deși acesta are 39 de ani și este vice-președintele celui mai mare partid european.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prin ce s-a remarcat până acum Ion Chicu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cine este premierul moldovean, care se adresează de parcă ar fi vreun împărat roman și nu premierul celui mai sărac stat din Europa, cu un buget mai mic decât cel al județului Cluj?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ion Chicu a ajuns în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova grație loialității față de președintele Dodon, manifestată cu osârdie pe când era consilier al acestuia în iulie-noiembrie, 2019. În acea perioadă el s-a făcut remarcat prin atacurile acide la adresa „aliatei” de atunci a președintelui, Maia Sandu și guvernului acesteia (singurul guvern reformator potrivit UE), care a fost până la urmă demis. În consecința demiterii, consilierul prezidențial devine prim ministru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Până însă a ajunge în curtea lui Dodon, din decembrie 2018 și până în iunie 2019, Chicu a fost ministru de finanțe în guvernul Filip, controlat în totalitate de oligarhul Vladimir Plahotniuc care, de altfel, nu accepta numirea vreunui demnitar de rang înalt în stat dacă nu era convins de loialitatea totală a acestuia. Altfel spus, până în iunie 2019 premierul moldovean i-a fost credincios lui Plahotniuc și clicii bandidești a acestuia participând chiar la acțiunea de intimidare a lui Dodon din perioada dualității puterii de stat (începutul lui iunie 2019), când oamenii lui Plahotniuc au aruncat câțiva curcani vii peste gardul Președinției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Până a ajunge în slujba lui Plahotniuc și a lui Dodon, Chicu s-a mai aflat pentru puțin timp într-o funcție de stat. În perioada 2008-2009 acesta a fost consilier al Zinaidei Greceanîi, actuala președintă socialistă a legislativului moldovean, pe atunci prim-ministru în guvernul comunist al președintelui Voronin. Amintim că acel guvern a fost demis în 2009 după o revoltă populară împotriva cârmuirii dictatoriale a lui Voronin și criza politică ce a condus la dizolvarea Parlamentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totuși, aflarea în slujba partidelor prorusești și moldoveniste nu l-a împiedicat pe Ion Chicu să-și ia cetățenie română sie și întregii familii, care beneficiază din plin de acest statut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În preajma unui colaps economic și cu criza pandemică în ascensiune

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Nu s-a remarcat premierul moldovean nici printr-o guvernare strălucită din noiembrie și până în prezent. Chiar la începutul aflării sale în funcția de premier, acesta a promovat adoptarea unui buget electoral pentru a-l promova pe președintele Dodon în alegerile prezidențiale din toamnă, cu un deficit record pentru Republica Moldova și care nu avea acoperire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          După o lună de la decretarea la 15 martie a stării de urgență, cauzată de pandemia COVID-19, deficitul a fost aproape dublat, iarăși fără a fi găsite resurse reale de acoperire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru a finanța deficitul, atât cel din toamnă cât și cel majorat din primăvară, a fost încercată contractarea unui credit rusesc de 200 milioane de euro însă, până la urmă, din cauza unor clauze dubioase din acordul de credit, care comportau riscuri pentru securitatea statului, împrumutul a fost ratat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Până la urmă, singurele surse disponibile de finanțare pentru Republica Moldova în situația actuală rămân circa 170 milioane de euro de la Uniunea Europeană, o parte din care sunt resurse nerambursabile. Însă pentru a le primi Republica Moldova trebuie să îndeplinească niște cerințe ce decurg din Acordul de Asociere, despre care a menționat și Mureșan în postarea sa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Nu s-a remarcat Chicu nici prin gestionarea strălucită a crizei pandemice. După două luni de stare de urgență și stoparea, practic, a întregii economii, plafonul îmbolnăvirilor încă nu a fost atins iar numărul celor ce se îmbolnăvesc zilnic este tot mai mare. Republica Moldova este, de altfel, singura țară europeană care continuă trendul ascendent al îmbolnăvirilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu toate acestea autoritățile au început să scoată gradual economia din starea de blocaj, existând mari temeri că va genera astfel un val și mai mare de îmbolnăviri și, în final, ar putea fi necesară o nouă stare de urgență, care ar putea fi fatală pentru multe companii moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Miza – al doilea termen prezidențial pentru Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dincolo de aceste „realizări” ale cabinetului Chicu, Republica Moldova se află în plină criză politică. Coaliția de guvernare formată din Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat este tot mai șubredă, ajungând la doar 52 de voturi în Parlament de la 66 (din 101) după ce o parte din deputații democrați au părăsit formațiunea alăturându-se opoziției. Aceștia au fost stimulați financiar în acest sens de către Vladimir Plahotniuc, care continuă, aflându-se fugar în SUA să tragă sforile scenei politice de la Chișinău. Și acesta nu se va opri până Dodon va rămâne fără majoritatea parlamentară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De fapt, în cadrul acestui joc politic s-ar include și atacul lui Chicu la adresa lui Mureșan și al României în general or atacul acestuia, irațional la prima vedere, n-a fost decât o pierdea de fum pentru a distrage atenția opiniei publice de la scandalul stârnit de secvențele video făcute publice lunea trecută în care se vede cum Vladimir Plahotniuc încearcă să-i transmită o pungă cu bani președintelui Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Impactul filmulețului l-a speriat atât de tare pe Dodon încât, pentru a distrage atenția opiniei publice, acesta a decis să provoace un scandal și mai răsunător atacând România. Lui Chicu i-a revenit misiunea de executor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          După cum și era de așteptat, s-a ajuns la o criză diplomatică fără precedent a relațiilor dintre Republica Moldova și România, ultima înaintând o notă ambasadorului moldovean la București.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Până la urmă, acțiunea cinică a lui Chicu a făcut pentru o vreme să fie distrasă atenția moldovenilor de la presupusele acte de corupție ale lui Dodon însă nu a închis chestiunea definitiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Platforma Demnitate și Adevăr, unul din cele două partide antioligarhice din opoziție a propus crearea unei Comisii parlamentare de anchetă privind elucidarea actelor de corupție și îmbogățire ilicită a președintelui.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Crearea unei astfel de comisii este posibilă cu majoritatea simplă a deputaților prezenți la ședința legislativului și este foarte probabil ca o astfel de majoritate să fie găsită.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Însă, pentru a zădărnici crearea Comisiei, care în preajma campaniei electorale i-ar întoarce pe față și pe dos toate afacerile financiare dubioase ale lui Dodon și ale familiei sale, acesta a recurs la o altă stratagemă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit vice-președintelui PDA Alexandru Slusari, tot mai mulți deputați confirmă că s-ar pregăti suspendarea pentru cel puțin două săptămâni a activității Parlamentului pe motiv de epidemie, fiind impusă eliberarea certificatului medical pentru toți deputații, chiar dacă testele acestora privind infectarea cu COVID-19 sunt negative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Motivul închiderii este că săptămâna trecută un deputat al Partidului Democrat a anunțat că este infectat iar luni și un deputat socialist a anunțat că este bolnav.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prin stoparea activității Parlamentului, Dodon speră să obțină un răgaz de cel puțin două săptămâni pentru a-și consolida pozițiile șubrezite serios în ultimele trei săptămâni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În perioada imediat următoare, cel mai probabil, acesta va încerca să stabilească controlul asupra Consiliului Superior al Magistraturii, autoritate cheie pentru a controla sistemul judecătoresc care să-i asigure neutralizarea rivalilor politici în perspectiva alegerilor prezidențiale stabilite pentru 1 noiembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În pofida pandemiei și a crizei economice severe care așteaptă Republica Moldova, realegerea lui Dodon pentru al doilea termen prezidențial rămâne preocuparea de bază atât a președintelui Dodon cât și a premierului Chicu iar toate acțiunile și declarațiile celor doi trebuie privite prin prisma acestui obiectiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ungaria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cazul Legii educaţiei din Ucraina nu se întrevede o relaxare însă, în cazul Legii politicii lingvistice de stat din Ucraina, în urma întrevederii planificate dintre Orbán şi Zelensky, se aşteaptă o relaxare în ceea ce priveşte prevederile legate de minoritatea maghiară, a declarat, luni, Csilla Fedinec, expert pe probleme ucrainene din cadrul Institutului de Ştiinţe Sociale al Academiei Ungare de Ştiinţe, pe canalul de actualităţi M1 al postului public de televiziune. Csilla Fedinec a amintit faptul că preşedintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, şi-a exprimat intenţia de a restabili relaţiile ungaro-ucrainene împreună cu premierul ungar Viktor Orbán, în cadrul unei întâlniri bilaterale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cadrul întrevederii, se va ajunge probabil la o înţelegere în ceea ce priveşte relaxarea anumitor dispoziţii din Legea politicii lingvistice de stat din Ucraina, care afectează în principal presa de limbă maghiară, a adăugat Csilla Fedinec.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De când Zelensky şi-a preluat mandatul, acesta s-a întâlnit cu liderii tuturor statelor “importante”, precum şi cu liderii ţărilor vecine Ucrainei, însă Ungaria a fost singura excepţie, a mai afirmat Csilla Fedinec făcând referire la relaţiile ucraineano-ungare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Csilla Fedinec a mai explicat că lansarea unei înregistrări audio în spaţiul public cu o conversaţie mai veche dintre fostul şef al statului, Petro Poroşenko, şi fostul vicepreşedinte american, Joe Biden, care ridică suspiciuni de corupţie, ar avea menirea să submineze relaţiile ucraineano-americane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Acest lucru este fără echivoc în interesul Rusiei, a precizat expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În contextul măsurilor de distanțare socială, pentru organizarea unor evenimente de scurtă durată, destinate divertismentului unui public restrâns și într-un areal limitat de către organizatorii de spectacole sau de concerte de tip drive-in, este necesară alocarea de către ANCOM a unei licențe temporare de utilizare a frecvențelor radio pentru a asigura coloana sonoră a acestor evenimente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru că în perioada stării de urgență am primit mai multe solicitări pentru a sprijini organizarea de diverse evenimente de tip drive-in (cinema, concerte live), vom acorda licențe pentru frecvențe radio de putere mică în banda FM, pentru a asigura coloana sonoră a acestor evenimente, astfel încât publicul să se poată bucura în siguranță de spectacol din autoturismele proprii, utilizând aparatele radio. Și industria de entertainment, la fel ca întreaga societate, se adaptează condițiilor actuale și mă bucur că printr-o bună colaborare cu Consiliul Național al Audiovizualului am putut identifica rapid o soluție pentru ca aceste evenimente să se poată desfășura în condiții optime”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele ANCOM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tipul de aplicație urmărit de solicitanți este transmiterea coloanei sonore către participanții la evenimente de tip drive-in, în care spectatorii se află în propriile autovehicule, și constituie o alternativă la evenimentele desfășurate în sălile de cinema tradiționale și concertele în aer liber cu spectatori.  Licenţa de utilizare a frecvenţelor va fi eliberată pentru o perioadă de maxim 30 de zile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Licența va fi acordată atât persoanelor juridice, cât şi societăţilor fără personalitate juridică şi persoanelor fizice în urma completării și transmiterii de către solicitant a unui formular-tip disponibil aici, însoțit de o documentație care susţine soluţia tehnică propusă, în conformitate cu reglementările tehnice aplicabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Transmiterea cererii se poate efectua către sediul central sau către orice structură teritorială a ANCOM fie prin depunere, personal sau de către un reprezentant al solicitantului, printr-un serviciu poștal sau ca înscris în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice prin intermediul Registraturii online a ANCOM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The ‘EU4Energy Governance’ project has published a new blog post by Svitlana Karpyshyna, Acting Head of the Eastern Partnership Assistance Unit on new country work programmes (May – December 2020) for Ukraine, Georgia and the Republic of Moldova. And what changes will the programmes bring to these countries?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The main focus in Ukraine will be on oil stocks. The EU4Energy experts will be drafting so-called ‘secondary’ legal acts, such as regulations, forms, manuals, and procedures, that will help Ukraine to manage sufficient oil stocks, thereby ensuring the security of the energy supply. This will also ensure that Ukraine meets its obligations under the Association Agreement.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            In Moldova, the focus will be the electricity market, in particular ‘smart metering’. This will involve undertaking a gap analysis to define the country’s needs, before developing a roadmap and methodology that could allow for the introduction of smart meters. Renewable energies will be also considered and secondary legal acts will be developed to encourage the diversification of energy sources.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            In Georgia, the focus will be the gas market, which is currently underdeveloped, with just two suppliers operating. EU4Energy has helped to design an energy law for Georgia and drafted numerous legal secondary acts. In June, research will begin into the functioning of the gas market. Renewable energies will also be considered, and assistance on drafting secondary legislation based on the recently adopted Law on Renewable Energy Sources will be provided.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              comerţ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aproximativ 15,9 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani erau angajate în sectorul de aprovizionare cu alimente din Uniunea Europeană, în anul 2019, echivalentul a 8% din totalul persoanelor angajate, potrivit datelor furnizare de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Potrivit aceleiași surse, România este statul membru cu cea mai mare pondere a angajaţilor în acest sector, de 23%,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alte state membre care au înregistrat o pondere mare a angajaţilor în sectorul de aprovizionare cu alimente sunt Grecia, 18%, şi Polonia, 14%. De cealaltă parte, ţările care au raportat cea mai mică pondere a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt Luxemburg şi Suedia, ambele cu 3%, urmate de Danemarca, cu 4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit datelor publicate de Eurostat, patru regiuni din România au înregistrat o pondere ridicată a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente: Nord-Est (44% din totalul persoanelor angajate, cel mai mare procent raportat la nivelul Uniunii Europene), Sud-Vest Oltenia (34% ), Sud-Est (24%) şi Sud-Muntenia (23%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aproape jumătate (46%) dintre persoanele angajate în Uniunea Europeană, în sectorul de aprovizionare cu alimente, activau în zootehnie şi culturi de câmp. Pe locul 2 se află locurile de muncă în fabricarea de produse alimentare, însumând 26% din joburile din sectorul aprovizionării cu alimente. Urmează apoi locurile de muncă în vânzările cu amănuntul de alimente, băuturi şi ţigări în magazinele specializate (15%), vânzările angro de alimente, băuturi şi ţigări (8%), producţia de băuturi (3%), vânzările angro de materii prime şi animale vii (2%), pescuit şi acvacultură (1%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Eurostat menționează că europenii angajați în baruri şi restaurante nu fac parte din rândul angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ungaria şi-a redeschis frontiera sa sudică pentru cetăţenii sârbi şi ungari, începând de luni dimineaţa, orele locale 10:00, a anunţat şeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto într-o conferinţă de presă susţinută la punctul de trecere a frontierei Roszke, informează Reuters şi MITI, preluat de AGERPRES.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Făcând acest anunţ după ce a discutat cu ministrul sârb pentru integrare europeană Jadranka Joksimovic şi cu liderul Alianţei Maghiarilor din Vojvodina (VMSZ), Istvan Pastor, şeful diplomaţiei ungare a subliniat că redeschiderea frontierelor le va permite familiilor şi comunităţilor locale să se reconecteze, iar relaţiile economice vor avea şi ele de câştigat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ungaria a decis să răspundă cu reciprocitate după ce o măsură similară a fost luată de Serbia vineri, a spus Szijjarto, adăugând că pandemia cu noul tip de coronavirus se află sub control în ambele ţări, ceea ce a permis relaxarea restricţiilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cetăţenii sârbi şi ungari vor putea circula în cele două ţări fără a fi plasaţi în carantină la întoarcere în ţările lor de origine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Această decizie survine după o redeschidere graduală a altor frontiere ale Ungariei, care permite acum unele deplasări chiar dacă restricţiile nu au fost ridicate în totalitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ungaria a înregistrat până luni 3.756 de cazuri de contaminări şi 491 de decese de COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Szijjarto a reiterat de asemenea poziţia fermă a Ungariei conform căreia Serbia îşi are locul în Uniunea Europeană. El a spus că Ungaria va continua să-şi ţină frontierele închise pentru migranţii ilegali, ceea ce constituie piatra de temelie a cooperării ungaro-sârbe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ungaria a fost obligată să-şi închidă săptămâna trecută „zonele de tranzit” puternic întărite de-a lungul frontierei sale cu Serbia, după ce Curtea Europeană de Justiţie a decis că această practică este ilegală

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Peste două treimi dintre directorii financiari la nivel global sunt foarte încrezători că pot îndeplini așteptările angajaților și ale clienților privind măsurile de siguranță și protecție, arată cea mai recentă ediție a sondajului global PwC COVID-19 CFO Pulse. Astfel, 75% dintre respondenți spun că pot răspunde cerințelor clienților privind siguranța, în timp ce 70% susțin că pot oferi un mediu de lucru sigur angajaților. Totuși, doar jumătate dintre aceștia cred că au capacitatea de a gestiona starea de bine și moralul angajaților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ”Pe măsură ce are loc relaxarea restricțiilor și revenirea la locurile de muncă, companiile se confruntă cu o serie de decizii care vizează siguranța angajaților și a clienților, adaptarea activității la noile reguli sociale și continuitatea afacerii într-un climat incert. Așa cum vedem din acest sondaj, organizațiile sunt în general convinse că măsurile pentru întoarcerea la locurile de muncă vor funcționa, însă au dificultăți să gestioneze moralul oamenilor, un factor care poate afecta productivitatea și, implicit, ritmul revenirii economice. Astfel, marea provocare pentru companii este să recâștige încrederea angajaților, consumatorilor, partenerilor de afaceri. Încrederea va fi cheia recuperării economice și va depinde de modul în care guvernele și liderii de afaceri vor reuși să gândească și să pună în aplicare planurile de relansare, după ce criza sanitară se va încheia”, declară Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește viitorul financiar, 85% dintre CFO  se așteaptă la o scădere a veniturilor și/sau a profiturilor în acest an. Cheltuielile de capital în scopul investițiilor (Capex) au cea mai mare probabilitate de a fi amânate sau reduse atât timp cât 83% dintre directorii financiari preconizează acest lucru. În schimb, doar 18% care planifică reduceri în cercetare și dezvoltare și 16% care se așteaptă să reducă investițiile în transformarea digitală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În condițiile unei cereri scăzute, mai mult de o treime (37%) dintre directorii financiari la nivel global anticipează trimiterea în concedii sau șomaj tehnic a angajaților, în timp ce o altă treime se așteaptă la pierderea productivității în următoarea lună ca urmare a lipsei capacităților de lucru la distanță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cei mai pesimiști sunt directorii financiari din producția industrială și auto. Astfel, 46% se așteaptă la schimbări la nivelul personalului și 39% la disponibilizări, în următoarea  lună.În același timp, 58% dintre respondenții din sectorul sănătății estimează o creștere a cererii de protecție a angajaților (concediu medical, alte beneficii) și 36% anticipează un deficit de personal pentru activitatea critică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Având în vedere însă necesitatea limitării numărului de persoane în contact strâns, aproximativ jumătate (49%) din directorii financiari consideră că telemunca să fie o opțiune permanentă atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alte concluzii ale sondajului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Deși 42% dintre respondenți cred că organizația lor ar putea reveni la „business as usual” în termen de trei luni, dacă COVID-19 ar fi încheiat astăzi, în multe teritorii există un sentiment în creștere că recuperarea poate dura mult mai mult.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Dintre respondenții din domeniul sănătății, 82% spun că interacțiunea umană este necesară pentru a furniza produse și servicii, iar 49% consideră că nu vor putea lucra eficient de la distanță.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Directorii financiari din Danemarca (72%), Germania (67%) și Mexic (69%) spun că munca virtuală poate fi o opțiune permanentă.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • 48% dintre directorii financiari se uită la accelerarea automatizării și la alte noi moduri de lucru. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Germania, de 76%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                WhatsApp

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Antreprenorii care lucreaza cu Banca Transilvania pot afla informatii despre conturile firmei de la chatbot-ul Raul inclusiv pe WhatsApp, pe langa Facebook Messenger sau Skype, cum era pana acum. Informatii precum IBAN, soldul contului, cecuri si bilete la ordin pot fi aflate instant, 24h/7, prin telefon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ca si alte proiecte anuntate de banca in martie si aprilie a.c., lansarea a fost prioritizata de BT pentru a ajuta clientii sa faca #bankingdeacasa, de aceasta data prin una dintre cele mai familiare aplicatii de pe telefon, WhatsApp. Prin chatbot, banca si clientii se intalnesc online, acolo unde acestia sunt deja, iar printre mesaje catre prieteni sau familie, ii pot scrie si lui Raul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Raul este primul chatbot pentru antreprenori din Romania, lansat in 2018. Acum a devenit inclusiv primul chatbot care comunica prin WhatsApp informatii financiare, iar pentru dezvoltarea lui Banca Transilvania a colaborat cu Vonage si cu Druid. Vonage este lider global pe piata solutiilor de business in cloud, specializat pe solutii de comunicare de tip mesagerie, chat, social media, video si voce, iar Druid este companie romaneasca specializata in dezvoltarea de asistenti virtuali, cu care BT colaboreaza deja si pentru alte proiecte digitale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru a comunica prin WhatsApp cu Raul, este necesara salvarea in agenda a numarului de telefon 0757 080 006.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce informatii pot afla antreprenorii de la chatbotul Raul:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • soldul contului curent si a cardului in lei si valuta;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • IBAN-ul contui curent si a contului de card lei si valuta;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • soldul punctelor de loialitate pentru cardurile de credit;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • obligatiile de plata la cardurile de credit, respectiv la credite;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • despre cecurile si bilete la ordin de plata;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • popriri pe cont;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • despre pachetul NELIMITAT in reteaua BT si extraoptiuni;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • cursul valuta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Securizarea informatiilor este facuta de WhatsApp, prin criptare integrala.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pana acum, Raul a oferit antreprenorilor aproape 270.000 de raspunsuri, in special prin Facebook. Ei au fost cel mai interesanti de informatii despre soldul conturilor si cu privire la obligatiile de plata pentru carduri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Banca Transilvania are cinci chatboti in echipa, dintre care trei sunt asistenti online pentru clienti: Raul, Livia – pentru clientii persoane fizice si Ino – care ajuta cu informatii despre amanarea ratelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                volumul lucrarilor de constructii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În luna martie 2020, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna precedentă, ca serie brută, cu 37,0%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,1%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 29,6%, respectiv cu 26,1%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În trimestrul I 2020, volumul lucrărilor de construcţii, a crescut faţă de trimestrul I 2019, ca serie brută cu 32,6%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 32,3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Martie 2020 comparativ cu februarie 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută cu 37,0%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale cu 51,8%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 40,9% şi la construcţiile noi cu 33,6%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri astfel: construcţiile inginereşti cu 53,0%, clădirile rezidenţiale cu 28,4% şi la clădirile nerezidenţiale cu 20,0%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 2,1%, creştere susţinută de lucrările de construcţii noi cu 1,0%. Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 5,9%, respectiv cu 0,6%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, la construcţiile inginereşti, cu 8,1%. Scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale cu 11,8% şi la clădirile nerezidenţiale cu 7,4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Martie 2020 comparativ cu martie 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut pe total, cu 29,6%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale cu 77,9%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 71,1% şi la lucrările de construcţii noi cu 14,8%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: construcţiile inginereşti cu 56,9%, clădirile rezidenţiale cu 17,6% şi la clădirile nerezidenţiale cu 7,1%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 26,1%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de reparaţii capitale cu 69,8%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 67,2% şi la lucrările de construcţii noi cu 10,4%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: construcţiile inginereşti cu 47,2%, clădirile rezidenţiale cu 12,3% şi la clădirile nerezidenţiale cu 8,2%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Trimestrul I 2020 comparativ cu trimestrul I 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 32,6%. Pe elemente de structură au avut loc creşteri astfel: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 75,7%, lucrările de reparaţii capitale cu 51,9%, şi la construcţiile noi cu 20,3%. Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri astfel: construcţiile inginereşti cu 53,2%, clădirile rezidenţiale cu 21,8% şi la clădirile nerezidenţiale cu 17,6%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, pe total, cu 32,3%, creştere reflectată în lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 78,3%, lucrările de reparaţii capitale cu 41,1% şi lucrările de construcţii noi cu 20,1%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 45,9%, clădirile rezidenţiale cu 22,0% şi la clădirile nerezidenţiale cu 21,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Negreșteanul Remus Țiplea este primul fotograf român publicat cu un fotoreportaj de șapte pagini, în revista, National Geographic din Statele Unite, fiind publicat de National Geographic în zeci de țări din întreaga lume.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ultimii doi ani, Remus Țiplea a fost unul dintre cei mai publicați fotojurnaliști din revista National Geographic România: „Un veac de migrație în Țara Oașului” (noiembrie 2018), „Ultimii ciurdari ai satului” (februarie 2019), ”Bulbucații” (mai 2019), „Terapie anti-pandemie” (mai 2020).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ediția din luna mai, prin interviul realizat de către Cătălin Gruia – redactorul șef al National Geographic România cu prof. univ. dr. Daniel David, probabil cel mai celebru psiholog din România, ales recent rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, materialul „Terapie anti-pandemie” este ilustrat cu fotografiile lui Remus Țiplea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Amintim faptul că, prof. univ. dr. Daniel David este specializat în psihologie clinică, psihoterapie şi consiliere psihologică, supervizor în domeniu, atestat de Colegiul Psihologilor din România, Albert Ellis Institute şi Academia de Psihoterapie Cognitivă, SUA, a devenit în urmă cu câteva luni a rector al Universității „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, este născut în localitatea Chilia, comuna Homoroade, din județul Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astfel, interviul realizat de către redactorul șef al National Geographic România s-a realizat printr-o frumoasă colaborare între cei doi sătmăreni, care fac cinste județului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Remus Țiplea s-a născut în 1972, în Negrești Oaș, județul Satu Mare, „oșan în totalitate, în cuget și simțiri”, cum îi place să spună. A început să fotografieze din anul 2009. Este interesat în principal, de realizarea fotografiilor documentare, dar abordează cu succes și genul macro, una din seriile sale, „Bulbucații”, fiind publicată în revistele de specialitate din toate colțurile lumii. Participă la expoziții de grup și personale organizate în Cluj Napoca, Satu Mare, Alba Iulia, Vama Veche, Baia Mare, etc. În anul 2015, Institutul Cultural Român din Lisabona l-a invitat cu o expoziție personală în cadrul Serilor „Acasă”. Este finalist cu proiectul „Ciurdarii” la Sony World Photography Awards 2016, serie expusă în Londra, Berlin, Köln, Beijing, New York, Milano, etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În anul 2017, prin grija Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare a publicat albumul fotoetnografic – Paștele în Țara Oașului „Din Oaș în Paști” – în ediție bilingvă româno – engleză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Publică frecvent în prestigioasele publicații: The Guardian, The Telegraph, La Repubblica, National Geographic, The Huffington Post, LensCulture, Feature Shoot, Vice, etc. Remus Țiplea este coorganizator al expoziției „Versus dar Împreună” (Negrești Oaș), unul dintre cele mai valoroase saloane naționale de fotografie. În anul 2018 a fost invitat de către ICR Berlin, cu expoziţia de fotografie „Searching for God – Religious Denominations in Romania” (În căutarea lui Dumnezeu – Cultele religioase din România). Evenimentul s-a desfășurat în cadrul festivalului de fotografie EMOP Berlin – European Month Of Photography 2018, care este cel mai mare festival german de fotografie. Vernisajul expoziţiei a avut loc în 27 septembrie 2018, la galeria ICR Berlin, prezentându-se și cea mai recentă apariție editorială a fotografului sătmărean, „Dumnezeul meu/ My Lord” (267 de fotografii), în ediţie bilingvă – româno-engleză, proiect realizat sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare și a Consiliului Județean Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În anul 2019 și la începutul anului 2020, tot printr-o colaborare cu instituția județeană de cultură subordonată Consiliului Județean Satu Mare, a publicat două noi apariții editoriale, și anume: „Astă – iarnă” (Last Winter) – Iarna în Țara Oașului și „Nuntă nunții” (The Wedding s wedding)– ambele bilingv

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  M-ERA.NET 2 este un proiect de tip cofund care reunește 43 de parteneri din țări și regiuni din întreaga Europă și din afara ei. În cadrul M-ERA.NET 2 se va lansa un apel transnațional co-finanțat, cu bugetul public preliminar național /regional, de aproximativ 35 de milioane de euro (plus cofinanțarea UE), precum și apeluri comune suplimentare pentru a facilita iniţierea de proiecte transnaționale de cercetare și dezvoltare tehnologică în domeniul cercetării materialelor, inclusiv materiale pentru tehnologiile energetice cu emisii reduse de carbon și tehnologii conexe de producție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Scopul acestui apel este de a finanța proiecte transnaționale ambițioase de cercetare, dezvoltare si inovare în domeniul materialelor, inclusiv a materialelor pentru tehnologii energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon și tehnologii de producție conexe. Proiectul M-ERA.NET urmărește să consolideze contribuția R&D in domeniul materialelor la aplicațiile legate de energie, acolo unde este cazul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Obiective :

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • evidenţierea tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon pentru a sprijini priorităţile Planului de actiune al Comisiei Europene în domeniul Climei si Energiei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • consolidarea comunității și a economiei europene în domeniul cercetării și inovării în domeniul materialelor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • mobilizarea unei mase critice de finanțare regională, națională și internațională pentru cooperarea cercetării transnaționale în domeniul științei și ingineriei materialelor, realizând astfel un efect de pârghie foarte mare în ceea ce priveşte solicitarea contribuției UE;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • stabilirea programării strategice a activităților comune, adresîndu-se provocărilor societale și tehnologice printr-o abordare interdisciplinară;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • cooperarea extinsă în domeniul cercetării în cadrul statelor membre ale UE și în statele asociate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    sprijinirea exploatării cunoștințelor create de-a lungul întregului lanț de inovare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • extinderea și aprofundarea cooperării internaționale cu organizațiile de finanțare din afara Europei şi sprijinirea consorțiilor de CDI cu parteneriate globale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • exploatare noilor evoluții și consolidarea cooperării durabile, pe termen lung între organizații de finanțare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tematică:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tema 1: Modelare pentru ingineria și prelucrarea materialelor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tema 2: Suprafețe inovative, acoperiri și interfețe
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tema 3: Compozite de înaltă performanță
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tema 4: Materiale funcționale
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tema 5: Noi strategii pentru tehnologii avansate bazate pe materiale, în aplicațiile de sănătate
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tema 6: Materiale pentru fabricație aditivă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Depunerea și evaluarea se vor face în două etape (pre-propuneri și propuneri finale). Consorțiile pre-propunerilor câștigătoare vor fi invitate să depună propunerea finală de proiect care va fi evaluată de către experți independenți pe baza criteriilor de selecție. Procedura de peer-review a propunerilor finale se bazează pe criteriile de evaluare ale programului Orizont 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Consorțiul de proiect trebuie să fie format din cel puțin 3 parteneri (toți solicitanții de finanțare din partea unei organizații de finanțare participante la apel) din cel puțin 2 țări diferite (cel puțin 1 stat membru al UE sau țară asociată ) care participă la apelul M-ERA.NET 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Instituțiile care aplică pentru finanțare trebuie să fie eligibile conform regulilor naționale de finanțare ale țărilor din care fac parte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pot participa parteneri de tipul: companii (IMM-uri, întreprinderi mari), organizații de cercetare (institute de cercetare, universități, etc.).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2 new projects are receiving approximately €175 million from Horizon 2020 to respond to the key challenges our planet is facing, such as adapting to and mitigating climate change, ensuring healthy food and clean water, safeguarding natural resources, promoting alternatives to fossil-based economies, and sustainably using marine resources while protecting the oceans.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The majority of these projects will kick-off in September.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Initially, 278 projects were submitted to the two-stage 2019 Societal Challenge 2 calls. 86 of those projects were invited to prepare a full research proposal. Of those, these 22 projects were selected.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The grant agreements are still in preparation for three topics, as their respective deadlines for full proposals were delayed. These grants will be signed with the beneficiaries and announced at a later stage.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    These are the new SC2 EU-funded projects:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • AGENT: Activated GEnebank NeTwork
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • AGROMIX: AGROforestry and MIXed farming systems – Participatory research to drive the transition to a resilient and efficient land use in Europe
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • ASTRAL: All Atlantic Ocean Sustainable, Profitable and Resilient Aquaculture
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • AtlantECO: Atlantic ECOsystems assessment, forecasting & sustainability
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • BATModel: Better Agri-food Trade Modelling for policy ANalysis
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • DiTECT: Better Agri-food Trade Modelling for policy ANalysis
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • DiTECT: DIgital TEChnologies as an enabler for a conTinuous transformation of food safety system
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • EWA – BELT: Linking East and West African farming systems experience into a BELT of sustainable intensification
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • FOODLAND: FOOD and Local, Agricultural, and Nutritional Diversity
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • HealthyFoodAfrica: Improving nutrition in Africa by strengthening the diversity, sustainability, resilience and connectivity of food systems
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • INCREASE: Intelligent Collections of Food Legumes Genetic Resources for European Agrofood Systems
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • InnoFoodAfrica: Locally-driven co-development of plant-based value chains towards more sustainable African food system with healthier diets and export potential
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • MISSION ATLANTIC: Towards the Sustainable Development of the Atlantic Ocean: Mapping and Assessing the present and future status of Atlantic marine ecosystems under the influence of climate change and exploitation
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • MIXED: Multi-actor and transdisciplinary development of efficient and resilient MIXED farming and agroforestry-systems
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • MOVING: Mountain Valorization through Interconnectedness and Green Growth
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • OPTAIN: OPtimal strategies to retAIN and re-use water and nutrients in small agricultural catchments across different soil-climatic regions in Europe
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • SAFFI: Safe Food for Infants in China and the EU
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Soils4Africa: Soil Information System for Africa
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • SustainSAHEL: Synergistic Use and Protection of Natural Resources for Rural Livelihoods Through Systematic Integration of Crops, Shrubs and Livestock in the Sahel
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • SustInAfrica: Sustainable intensification of food production through resilient farming systems in West & North Africa
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • UPSCALE: Upscaling the Benefits of Push-Pull Technology for Sustainable Agricultural Intensification in East Africa
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • WATERAGRI: Water Retention and Nutrient Recycling in Soils and Streams for Improved Agricultural production
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • SPRINT: SUSTAINABLE PLANT PROTECTION TRANSITION: A GLOBAL HEALTH APPROACH

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Societal Challenge 2 (SC2) – Food Security, Sustainable Agriculture and Forestry, Marine, Maritime and Inland Water Research and the Bioeconomy – aims to lead the transition towards an optimal and renewable use of biological resources, and towards sustainable primary production and processing systems. SC2 projects are managed by the Research Executive Agency (REA).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ungaria va continua să ajute comunităţile maghiare de peste hotare pentru consolidarea economică a acestora, iar guvernul va susţine cu încă 18,5 miliarde de forinţi (52,86 milioane euro) programele de dezvoltare economică, a declarat, marţi, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, în discursul pe care l-a susţinut înainte de ordinea de zi, în Parlamentului Ungariei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a explicat că, în cazul Ungariei, din motive istorice, graniţele ţării şi cele ale naţiunii nu coincid. Guvernul ungar este interesat şi urmăreşte o politică externă de bună vecinătate, doreşte să întreţină relaţii bune cu toate ţările vecine, lucru care este benefic mai ales pentru comunităţile naţionale maghiare de peste graniţă, a precizat politicianul. Acesta a adăugat că încearcă să evite tensiunile, încearcă să se distanţeze de problemele de politică internă, până la momentul în care acestea au un impact asupra comunităţilor naţionale maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministrul ungar al Afacerilor Externe a mai declarat că respectul reciproc este, de asemenea, important, iar Budapesta aşteaptă respect de la ţările vecine pentru care “un eveniment istoric reprezintă bucurie, dar care pentru noi este tragedie naţională”. În acelaşi timp însă “respectarea faptelor istorice nu înseamnă revizionism”, a precizat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministrul a mai menţionat că vor fi ajutate comunităţile maghiare de peste hotare să devină economic mai puternice, programele de dezvoltare economică vor continua, iar guvernul le va suţine cu încă 18,5 miliarde de forinţi (52,86 milioane euro). Fiecare membru al naţiunii maghiare poate conta pe guvernul Ungariei, fie că locuieşte în patria mamă sau peste graniţe, a explicat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Vorbind despre lupta împotriva epidemiei de coronavirus, ministrul ungar al Afacerilor Externe a declarat că se poate vedea că dacă un continent se expune unui actor extern din punct de vedere al sectoarelor strategice, acesta poate avea cu uşurinţă probleme. Spre exemplu, acum, întreaga lume stă la rând şi aşteaptă să procure din China echipamente de protecţie. În Ungaria a început producţia pentru a creşte capacitatea necesară, a subliniat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit şefului diplomaţiei ungare, ţările care au capacitatea să transporte marfă pe cale aeriană pot reacţiona mai flexibil într-o astfel de situaţie, motiv pentru care este, de asemenea, o problemă importantă majorarea acestei capacităţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a mai afirmat că succesul deschiderii Ungariei către Est a fost confirmat nu doar în ceea ce priveşte protecţia sănătăţii, ci şi multe investiţii au ajuns din est în Ungaria în ultima perioadă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    22 de stații de alimentare pentru automobilele electrice au fost instalate pe principalele trasee urbane din Republica Moldova și pot fi testate gratuit în perioada 1-15 mai 2020. Rețeaua a fost creată datorită parteneriatului dintre Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Guvernul Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Proiectul de dezvoltare a rețelei de stații de încărcare pentru vehicule electrice este implementat de compania EV Point, selectată prin concurs deschis în 2019, și finanțat de Guvernul Republicii Moldova (36.000 USD), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (56.000 USD) și contribuția companiei (200.000 USD).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cele 22 de stații au fost amplasate în parcările stațiilor de alimentare cu combustibili ale companiei partenere Bemol din Chișinău, Criuleni, Orhei, Bălți, Drochia, Briceni, Anenii Noi, Comrat, Cahul și alte localități din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Un număr mai mare de stații de încărcare este o noutate foarte bună pentru șoferii de mașini electrice, iar amplasarea lor comodă, viteza de încărcare și ușurința de utilizare a noilor stațiilor pe care am avut ocazia deja să le testez sunt alte avantaje. Devine tot mai comod să ai o mașină electrică”, afirmă Gumeniuc Iurie, unul din primii utilizatori ai stațiilor de încărcare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Până la finele lunii mai vor fi finalizate lucrările de construcție pentru opt stații, iar în iunie-august 2020 vor mai fi instalate alte 30 de stații. Până la sfârșitul anului, numărul lor va ajunge la cifra de 60 de unități, asigurând totodată posibilitatea de tranzitare a traseului care conectează România cu Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Puterea maximă a unei staţii trifazate este de 44 kW – 32 A, iar durata unei încărcări de 80% ajunge la maxim o oră. Utilizatorii stației pot urmări nivelul de încărcare al automobilului pe ecran. Echipamentul este compatibil cu toate tipurile de vehicule electrice şi permite alimentarea simultană a două automobile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, PNUD a lansat recent desfășurarea unui tender pentru instalarea a trei stații cu curent continuu, folosită pentru încărcările rapide, puterea unei asemenea stații fiind de 50 – 120 kW, iar timpul de încărcare variind de la 30 de minute la o oră. Însă, utilizarea frecventă a acestui tip de încărcare poate cauza defectarea timpurile a bateriei mașinii, din cauza suprasolicitării acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Odată cu dezvoltarea infrastructurii pentru automobilele electrice, numărul acestora a început să crească vertiginos în Moldova, doar în nouă luni ale anului 2019 fiind importate peste 200 de electromobile, iar numărul acestora depășind cifra de 350.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Inițiativa de extindere a infrastructurii pentru automobilele electrice face parte din proiectul „Orașe verzi durabile”, (2018-2022), finanțat de Facilitatea Globală de Mediu (GEF) și implementat de PNUD Moldova. Proiectul își propune să catalizeze investițiile în dezvoltarea urbană ecologică cu emisii reduse de carbon, utilizând abordări integrate de planificare urbană, încurajând inovarea, planificarea participativă și parteneriatele dintre sectorul public și privat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      climate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldova dares to lead the way in climate action, even being severely affected by global warming. The ambition is to transform this challenge into an opportunity for development. The Republic of Moldova has recently become the fourth country in the world to present its second National Determined Contribution (NDC), developed with the support of EU and UNDP. Both multilateral organizations have pledged to help countries meet the Paris Agreement commitments – a €100 billion European Green Deal and UNDP Climate Promise, among others. After the lockdown caused by the COVID-19 pandemic, we have the opportunity to relaunch economies towards low-emissions basis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      The Paris Agreement signed in 2015 is the main international climate agreement, by which the countries of the world have committed themselves to keep the global temperature rise this century well below 2 degrees Celsius above pre-industrial levels while pursuing efforts to limit it to 1.5°C. The instruments through which the countries establish their contribution by detailing the actions towards the achievement of this objective are the National Determined Contributions or NDCs. The countries signatories to the Paris Agreement were to submit the first NDCs (NDC1) by the end of September 2015, and then update them every five years until 2030, and 2020 is the year in which the updated National Determined Contributions (NDC2) will be presented.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Why is there a need to increase the ambition and efforts to mitigate climate change in the updated National Determined Contributions?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      The need is somehow self-evident since according to the latest data, greenhouse gas (GHG) emissions should be three times lower, compared with the first NDCs, if we want to keep global warming within a 2° C increase and 5 times lower, if we target the even more desirable scenario of 1.5° C. Not addressing this increase of temperature could result into a sudden increase of the number of unexpected and catastrophic events.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      The Republic of Moldova is among the first countries to submit its updated National Determined Contribution (NDC2), with increased ambition, to the Secretariat of the UN Framework Convention on Climate Change (UNFCCC), surpassed only by the Marshall Islands, Suriname and Norway. The document was developed with the support of the EU4Climate Regional Project, funded by the European Union and implemented by the United Nations Development Programme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      The UNFCCC Secretariat noted Moldova’s global leadership in developing updated NDCs. The EU Delegation to the Republic of Moldova is particularly proud of this outstanding result achieved, thanks to the effective cooperation among the EU, UNDP and Moldovan institutions.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      In its NDC1, Moldova has already committed to reduce unconditionally GHG emissions up to 67% compared to 1990 and in this second version the ambition has increased to 70% unconditionally or even 88% if the country will have access to technologies and financial resources at low costs. The availability of funding is essential, as the need for investment in climate change mitigation and adaptation measures is estimated at about $5 billion by 2030 or $500 million per year. Although the amount seems huge for an economy with a GDP of only $12 billion, the costs of inaction will be certainly much higher.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      NDC2 estimates the losses caused by global warming and the extreme weather events associated with it at $1.3 billion annually by 2050, if the climate change mitigation and adaptation measures will not be taken. According to a World Bank estimate, Moldova is the most vulnerable country in Europe to climate change.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      It is most likely that Moldova will be affected by three types of climate impacts:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      1. rising temperatures;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2. changes in precipitation regimes; and
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      3. increasing the climate aridity, associated with increasing the frequency and intensity of extreme weather events such as heat waves, frosts, floods, storms with heavy rain and hail, severe droughts.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      The most negative projections show that the average annual temperature could increase by up to 6° C, and rainfall will be reduced by over 25% annually by 2100, the index of consecutive dry days could increase by up to 17%, as well as soil aridity. All this will lead to a decrease in food production and will have a negative impact on health and standard of living.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      What can we do to mitigate the impact of climate change?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Real policies, both national and sectoral, are set out in the Low Emission Development Strategy until 2030, which will be also updated with the support of the EU4Climate project by the end of this year. However, the intervention sectors are clear if we look at the main sources of emissions, according to NDC2. In 2016, almost 73% of total net greenhouse gas emissions came from the energy sector, which also includes the buildings and transport sub-sectors, followed by agriculture with almost 18%, the waste sector with almost 11% and industrial processes with 5.6% of total. The share of the land use sector, the change of land use and forestry categories is 6.7%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      It is worth noting that while Moldova has reduced its emissions by 68% compared to 1990, after the year 2000 emissions began to increase by an average of 3.4% per year and in the last decade the growth rate was reduced to 0.12% per year being stabilized in the period 2008-2016 with an annual level of about 14.0-14.5 million tons of CO2 equivalent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      After 2000 it is possible to notice an interesting trend of decoupling GHG emissions from GDP growth, which was on average about 6.1% annually. Emission intensity in Moldova is, however, one of the highest among the transition economies in Central and Eastern Europe – about 1.9 kg CO2 per unit of real GDP. Thus, the potential for mitigation is still very high and in each of the four sectors substantial efforts are to be made to further reduce emissions as well as raising the emphasis on adaptation to climate change.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sectoral efforts should be complemented by cross-cutting priorities, and these are listed in the NDC2:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Policies execution, increase of knowledge and capacity development;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Improving climate information;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Integrated disaster risk management;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Adapting to climate change at the community level;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Adoption and technologies transfer;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Financing adaptation to climate change;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Involvement of the private sector in building resilience to climate change;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Gender issues.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Last year, UNDP has launched the Climate Promise – a global commitment to support 102 countries in developing updated National Determined Contributions and funding their implementation. The Republic of Moldova was the first country in the world that, benefiting from support within the initiative, but also from the EU4Climate Project, financed by the European Union, managed to develop and present to the UNFCCC Secretariat an updated NDC.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      After Moldova, three other countries have presented the updated NDCs, together having a share of 2.9% of total global greenhouse gas emissions. 106 countries, representing 15% of global emissions, have announced that they will increase their ambition in the updated NDC, and 33 that they will revise the NDC1, including the European Union.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Worldwide the effect of climate policies has not been sufficient yet to counterbalance the impacts of the increasing growth of greenhouse gas emissions sources. Economic growth is still based largely on the use of fossil fuels to meet the demand on a growing population. According to the United Nations Environment Programme’s Emissions Gap Report, in 2018 the level of emissions forecast for 2020 in the scenario in which no policies to combat climate change are implemented has practically been reached. Some countries have managed to reduce emissions and even fulfilled their commitments while others have continued to increase them. Globally, this evolution means that the space for maneuver of individual states is greatly reduced and efforts to adapt and mitigate in the remaining time will have to be much larger and costlier.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2020 is crucial for climate action

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Scientists from all over the world have already launched their message and time is running. These days a new and unexpected emergency is dramatically changing our life and we still have to understand and assess the full social and economic impacts of the COVID-19 pandemic but it is certain that after this period of quarantine we will dive into a „new normality” where socio-economic development will have to be re-designed.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      This crisis after all might give us the unexpected opportunity to rethink economic development on new green and low-emissions basis. The European Green deal seems surprisingly timely these days.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au avut parte de cresteri in aprilie, prima luna completa de blocare voluntara a sistemului economic ca urmare a instituirii starii de urgenta, masura adoptata la jumatatea lunii martie ca strategie de aparare a sanatatii colective in fata pandemiei de COVID-19. Companiile incluse in indicele BET, care cuprinde cele mai tranzactionate 17 societati listate la BVB, au inregistrat o crestere de 4,63% comparativ cu luna martie. Acesta este cel mai mare ritm de crestere lunara de pana acum in acest an, iar acest lucru a fost posibil dupa ce investitorii au reevaluat pozitiv companiile romanesti listate la BVB in contextul pandemiei de coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Orice situatie de criza genereaza si oportunitati, iar pe bursa acestea devin evidente si sunt mai usor de urmarit. Companiile care in urma cu doar cateva luni aveau o evaluare de piata mult mai mare au devenit acum mai atractive pentru investitori. In plus, randamentele dividendelor oferite de companiile romanesti sunt in continuare pe placul investitorilor,” a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Strategia economica de reluare, chiar si partiala, a activitatii in sectoarele blocate pana acum ar trebui sa fie centrata in jurul bursei. „Redeschiderea economiei si reluarea activitatilor economice fara a lua in calcul bursa are potentialul de a limita considerabil sansele de reusita. Nu exista proiect semnificativ care sa nu poata fi derulat in acest moment pe bursa locala. Orice strategie serioasa despre relansarea economica trebuie sa inceapa de aici,” a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Rolul bursei intr-un astfel de context a devenit sinonim cu asigurarea accesului la capitalul vital supravietuirii companiilor. „Bursa poate sustine revenirea economiei si are capacitatea sa asigure accesul la necesarul de finantare al statului. Obiectivul nostru este acela de a consolida imaginea BVB ca platforma de finantare pentru statul roman prin emisiuni de bonduri adresate investitorilor locali si listarea companiilor din portofoliu, cat si pentru companiile romanesti care au nevoie de capital. Toate aceste instrumentele sunt disponibile, ele trebuie doar accesate,” a precizat Presedintele BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cresterea bursei raportata in luna aprilie a fost posibila si datorita efectului de baza, dupa ce in martie piata de capital din Romania a consemnat o scadere de 16,4 procente, urmand astfel trendul inceput in februarie si manifestat inclusiv la nivelul pietelor externe. La finalul primelor patru luni, piata de capital din Romania consemna o scadere de 20 de procente prin prisma indicelui BET.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cel mai bun mod de a sustine companiile romanesti este de a investi direct in ele. Sustinerea companiilor romanesti nu trebuie sa fie un slogan, ci o realitate care devine posibila prin intermediul bursei. Orice roman care cumpara actiuni sau obligatiuni la companiile romanesti listate la BVB contribuie la relansarea economiei nationale. Vrem sa sustinem produsele si serviciile romanesti? Cred ca de aici trebuie sa incepem si sa investim in companiile care ofera transparenta necesara impusa de prezenta la bursa,” a sustinut Adrian Tanase, CEO-ul BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Valoarea totala de tranzactionare pe toate tipurile de instrumente financiare s-a apropiat de 1 miliard de euro la finalul primelor patru luni, in crestere cu 34%, in timp ce valoarea medie zilnica de tranzactionare a fost de aproape 11 milioane de euro la nivelul perioadei ianuarie-aprilie, in urcare cu 30%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 16% față de 2017 și a depășit cu aproape 90% nivelul din 2009, ajungând la aproape 4,8 miliarde de lei în 2018, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Analiștii KeysFin estimează apropierea de pragul de 5,2 miliarde de lei în 2019, pentru ca, în anul curent, ritmul de creștere să se dubleze cel puțin, iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat să atingă pragul de 6 miliarde de lei, ca urmare a cererii online crescute, generate de pandemia de Coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Odată cu modernizarea serviciilor și apariția de jucători noi, piața locală de poștă și curierat a evoluat, iar rezultatele de business au fost pe măsură. Maximul istoric al pieței din acest an vine ca o încununare a unui parcurs pozitiv, iar noi mizăm pe faptul că vor exista creșteri în continuare, deși poate nu atât de spectaculoase. Pandemia de Coronavirus i-a forțat pe mulți consumatori locali să treacă peste bariera psihologică a efectuării de comenzi online. Odată convinși de beneficiile e-commerce-ului, consumatorii vor continua să aleagă această alternativă și, indirect, serviciile de curierat. Totuși, vorbim despre un business concentrat: deși există peste 2000 firme, primele 10 dintre acestea, în funcție de cifra de afaceri, cumulează 76% din piață“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Piața serviciilor de poștă și curierat este una dintre puținele domenii în care numărul de companii a avansat considerabil, cu 9% în comparație cu anul 2017 și cu aproximativ 250% față de 2009, la puțin peste 2.100 de companii în 2018. Dacă pentru 2019 specialiștii KeysFin estimează o creștere de aproximativ 9%, în 2020 firmele mici, fără putere logistică și mai ales financiară, vor fi cele mai afectate de pandemie, astfel că business-ul acestei piețe se va concentra într-un ritm moderat în următoarele luni. De subliniat însă că acesta va fi unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie alături de Farma, Retail-ul alimentar, Sănătate&asistența socială, IT&C, Agricultură (dependentă însă de condițiile meteo), distribuitorii de energie&gaze și cei de apă& salubritate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii de poștă și curierat a crescut cu 77%, în comparație cu anul 2017 și a fost cu aproape 317 de milioane de lei peste pierderea din 2009, ajungând la aproape 233 milioane de lei, în 2018. Dintre cele 2.103 de companii analizate, mai mult de jumătate, 1.267 au înregistrat profit (60%), 633 au raportat pierderi (30%), restul având un rezultat nul în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Profitul net al industriei a înregistrat o creștere de 54% comparativ cu anul 2017 și aproximativ 220% față de 2009, însumând aproape 304 milioane de lei, în 2018. Potrivit specialiștilor KeysFin, profitul companiilor a crescut și în 2019, cu aproximativ 13%, depășind astfel nivelul de 340 de milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Paradoxul pieței: cea mai puțin modernizată companie din top, este în continuare lider

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      POȘTA ROMÂNĂ este în continuare principalul jucător din piața de poștă și curierat din țara noastră, în ciuda problemelor întâmpinate. Compania, deținută de statul român prin Ministerul Comunicațiilor – 93,5% și de Fondul Proprietatea – 6,5%, a raportat în 2018 o cifră de afaceri de aproape 1,2 miliarde de lei (24,4% din total). De remarcat că, în 2017, cifra de afaceri a acestei instituții a fost de 1,1 miliarde de lei, deci, procentual, creșterea de la an la an a fost minoră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Situația stă total diferit în cazul FAN COURIER EXPRESS SRL, liderul segmentului de curierat, care vine repede din urmă și câștigă teren de la un an la altul. Astfel, în 2018, compania cu capital privat 100% românesc a făcut afaceri de 686 de milioane de lei, respectiv 14,4% din total. Mai mult, creșterea acesteia este substanțială în comparație cu 2017 când înregistra o cifră de afaceri de 586 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Podiumului este completat de URGENT CARGUS SRL (425 de milioane de lei, 9% din total), TNT ROMANIA SRL (357 milioane lei, 7,5% din total, companie care a depășit DHL în 2018) și DHL INTERNAȚIONAL ROMÂNIA SRL (289 de milioane de lei, 6,7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O prezență interesantă în top este cea a DELIVERY SOLUTIONS SRL (locul 10 după cifra de afaceri, companie care administrează Sameday) al cărui acționar majoritar (88%) este DANTE INTERNATIONAL SA (controlat în proporție de 80% de investitori olandezi și care gestionează la nivel local brandul eMAG). Cumulat, cele mai mari 10 companii au generat 76% din cifra de afaceri totală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Analiza nu ia în considerare performanța unor companii precum BRINGO MAGAZIN SRL (controlată indirect de Carrefour Nederland BV) sau GLOVOAPPRO SRL (deținută de spaniolii de la Glovoapp23 SL), acestea declarând ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului IT&C. Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor, cele două companii au raportat o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de lei, în primul semestru din 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Curierii, printre cei mai productivi angajați din România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În 2018,aproximativ 40.700 angajați lucrau pentru companiile locale de poștă și curierat, cu 5% mai mulți decât în 2017. Pentru 2020, analiștii KeysFin preconizează un avans la peste 42.500 angajați, ca urmare a creșterii accentuate pentru serviciile de curierat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, în ceea ce privește productivitatea muncii, piața a înregistrat un avans consistent, de 10% în 2018, reușind să obțină o medie de aproape 117 000 de lei per angajat, datorită investițiilor majore în logistică și în optimizarea activității. Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât costul mediu per angajat a înregistrat o creștere de doar 6%, comparativ cu anul 2017, însemnând peste 37 000 de lei per angajat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Astfel, piața serviciilor de poștă și curierat este una dintre puținele sectoare de activitate, în care productivitatea muncii a avansat într-un ritm mai accelerat decât costul mediu al forței de muncă între 2009 și 2018: 101% versus 45%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De pe banda întâi, în linia întâi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pandemia a cauzat închiderea temporară a majorității magazinelor, care nu fac parte din categoria retail alimentar și mai ales a acelor unități aflate în mall-uri. Multe dintre acestea s-au adaptat din mers și au deschis variante online ale magazinelor fizice, realizând livrări prin intermediul marilor firme locale de curierat. De altfel, și retailerii au luat măsuri pentru evitarea aglomerărilor din cadrul magazinelor, inclusiv prin redirecționarea clienților către comercianții care au magazine virtuale sau către aplicații specializate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Principalii jucători din piața locală de curierat au făcut față avalanșei de comenzi, timpul de livrare nemodificându-se semnificativ. Mai mult, aceștia au susținut imediat, încă de la finalul lunii martie, efortul autorităților de limitare a răspândirii virusului: de la manageri zonali care monitorizează permanent activitatea din teren pentru triaj, dezinfectant atât pentru personal cât și pentru vehicule, mănuși și măști pentru curierii din zonele de carantină, la soluții noi de livrare care limitează contactul direct dintre destinatar și curier, în fața ușii sau în recepții, fără a mai fi înmânate direct, reducând sursele cu potențial de răspândire a noului Coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, odată cu declararea stării de urgență, care prevedea închiderea restaurantelor, a crescut considerabil numărul livrărilor prin aplicații de food delivery precum Glovo, Takeaway.com sau Foodpanda.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu toate acestea, nu toate platformele locale înregistrează și rezultate conform așteptărilor: Uber Eats, divizia de food delivery a gigantului mondial Uber, și-a anunțat recent retragerea din România, începând din 3 iunie, după 2 ani de activitate, reprezentanții companiei motivându-și decizia prin faptul că nu au reușit să devină lideri de piață. O parte din divizia Uber Eats a fost însă salvată de la întreruperea activității, fiind preluată de Tazz by eMAG, cu scopul de a dezvolta rețeaua de restaurante locale partenere și piața din București.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Decizia Curții Constituționale de la Chișinău din 7 mai de a califica drept neconstituțional acordul prin care guvernul socialist-democrat urmărea să obțină un împrumut de 200 milioane de euro de la Federația Rusă, a dat un suflu nou scenei politice de la Chișinău, cufundată într-o stare de lâncezeală în ultimele luni pe fundalul consolidări puterii președintelui moldovean Igor Dodon, care țintește obținerea celui de-al doilea termen prezidențial la alegerile din toamnă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Imediat după decizia Curții Constituționale (CC), Igor Dodon a ieșit cu o declarație prin care îi învinuia pe toți judecătorii de la CC de toate necazurile ce se vor abate în viitor asupra Republicii Moldova din cauza crizei economice, provocată de pandemia de COVID-19. Judecătorii au fost acuzați de președinte că din cauza lor nu vor fi plătite pensii, salarii, nu vor ajunge bani în medicină, în susținerea businessului și a agriculturii, afectate de secetă în acest an. Și asta, deși cu doar câteva zile în urmă se lăuda că cea mai mare parte a banilor împrumutați de la ruși vor fi investiți în proiecte de infrastructură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În pragul unei profunde crize economice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Președintele ca și Guvernul care i se subordonează a obișnuit deja opinia publică cu această manieră de a transfera responsabilitatea pentru nereușitele sale către opoziție, societatea civilă sau presa neafiliată lui. Iată că a venit rândul Curții Constituționale, care a ieșit destul de neașteptat de sub influența președintelui și i-a stricat planurile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dincolo de aceste artificii ale lui Dodon, Republica Moldova se așteaptă într-adevăr la o profundă criză economică. După ce economia a fost oprită în cadrul setului de măsuri de combatere a extinderii epidemiei de COVID-19, în mod firesc au scăzut defalcările la buget. Chiar dacă se va reveni la activitatea obișnuită, efectele pandemiei vor fi dramatice pentru firava economie moldovenească. Unul din principalele motoare ale economiei profund consumeriste a republicii, transferurile de bani de la moldovenii aflați peste hotare au început deja să scadă puternic. Se așteaptă și o scădere a producerii și în întreprinderile de automotive din Zonele Economice Libere, care în ultimii ani au oferit cele mai multe locuri noi de muncă. Pus la aceasta, anul agricol care se arată secetos, ar putea provoca o și mai mare scădere economică. Economia moldovenească este de regulă afectată serios de anii în care producția agricolă este foarte scăzută.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Anticipând o astfel de evoluție a lucrurilor, încă la mijlocul lunii aprilie 2019, executivul a cerut iar legislativul a adoptat sporirea deficitului bugetar de la 9 la 16 miliarde de MDL (circa75%), însă în scurt timp, ar putea fi solicitată o nouă rectificare. Cel puțin așa a declarat primul ministru moldovean Ion Chicu. Deși acesta mai promite o renegociere cu partea rusească a creditului de 200 milioane USD, este foarte puțin probabil ca Rusia, care se confruntă și ea cu o criză profundă (ajungând a treia cea mai afectată țară de COVID-19), să mai fie dispusă s-o facă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deși are posibilitatea să obțină aproape 200 milioane EURO de la Uniunea Europeană, o parte din ele în calitate de grant, guvernul nu prea se grăbește să îndeplinească condiționalitățile asumate prin Acordului de Asociere pentru a obține acești bani. Recent, premierul Chicu a anunțat că se analizează la modul serios o emisiune de eurobonduri în valoare de 500 milioane de EURO. Însă, chiar dacă se demarează acum procedurile iar operațiunea va avea succes, banii ar putea ajunge la dispoziția Guvernului abia la începutul anului viitor. Odată primiți, aceștia ar putea fi investiți în proiecte de infrastructură – așa cum declara Igor Dodon că intenționa să facă cu banii veniți din Rusia. Însă, potrivit analistului economic Dumitru Vicol, analist la o bancă din Londra, banii din eurobonduri nu pot și nu are sens să fie utilizați pentru suport bugetar, spre exemplu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Alianța de guvernare pierde deputați

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe lângă prăpastia economică ce se cască în fața guvernului, care deocamdată nu reușește să reacționeze adecvat, după lovitura primită de Dodon la Curtea Constituțională, începe să se contureze și o criză politică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat a pierdut la începutul lunii mai încă patru deputați după ce anterior pierduse alții opt. Astfel, alianța de guvernare dintre Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat, a ajuns să fie sprijinită de doar 54 de deputați – 37 socialiști și 17 democrați. Și, potrivit lui Andrian Candu, care a făcut parte din primul grup de șase deputați desprinși de la Partidul Democrat, creând grupul Pro-Moldova, exodul democraților va continua.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă acesta a menționat că în Partidul Democrat există mulți nemulțumiți de alianța cu Partidul Socialiștilor, o alianță politică profund antinațională și pro-rusească, astfel fiind trădate idealurile pro-europene ale formațiunii democrate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Matematica parlamentară este simplă, dacă alianța de guvernare pierde încă patru deputați și ajunge să numere 50 de deputați din 101, atunci majoritatea parlamentară se transformă în minoritate iar guvernul devine unul minoritar fiind lesne de demis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Care sunt șansele unei alianțe de centru-dreapta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Același Candu, devenit în ultimul timp o figură foarte energică pe scena politică de la Chișinău, a propus partidelor de opoziție crearea unui bloc parlamentar antiguvernamental.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Candu susține că actualul Guvern a deraiat de la cursul european și de la angajamentele asumate de R. Moldova în cadrul Acordului de Asociere, acestea fiind reinterpretate de socialiști prin formula „fantasmagorică” de „politică externă echilibrată”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      El mai afirmă că Guvernul Chicu a trecut toate liniile roșii, nu știe și nu poate asigura funcționarea țării și trebuie să plece imediat. „Susținem învestirea unui Guvern responsabil, capabil să gestioneze criza din sănătate și să elimine sărăcia, să susțină cetățenii și mediul de afaceri, să readucă Moldova pe parcursul european”, a mai declarat liderul Pro-Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Primii care au dat curs apelului lansat de Pro-Moldova, au fost liderii Partidului „Șor”, care au emis la scurt timp un comunicat unde se menționează „că actuala coaliție, în frunte cu Igor Dodon, nu mai are nici dreptul moral, nici legal de a continua să guverneze Republica Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Considerăm că în situația actuală disputele politice între forțele opoziției, supărările și frustrările politice trebuie lăsate deoparte, scopul primordial al tuturor partidelor fiind salvarea Republicii Moldova de un regim dictatorial, corupt și incompetent. De aceea, Partidul Politic „ȘOR” devine parte componentă a blocul anti-guvernamental. Îndemnăm toate forțele opoziției democratice să se alăture noii structuri”, se mai spune în comunicatul partidului „Șor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Alierea celor două grupuri parlamentare este una firească, or ambele sunt patronate de fostul lider al Partidului Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc, pribeag în Statele Unite însă care continuă să tragă sforile în politica de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aceste două formațiuni, însă, acumulează împreună 18 deputați, 10 de la grupul Candu și 8 de la fracțiunea Șor (plus liderul Ilan Șor fugar în Israel). Însă, pentru a da jos Guvernul este nevoie de cel puțin 51 de voturi în Parlament.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Și singurii, care sunt dispuși să dea jos la moment guvernul Chicu sunt cei 26 de deputați ai fostului bloc pro-ocidental și anti-oligarhic ACUM: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 15 deputați și Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) cu 11 deputați. Mai este și unionistul neafiliat, Octavian Țâcu, președintele Partidului Unității Naționale, care s-a arătat dispus, lansând chiar un apel pentru unirea forțelor de opoziție în vederea debarcării guvernului Chicu și tragerea la răspundere a președintelui Dodon, pe care l-a învinuit de trădare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Matematic, pentru a da jos guvernul Chicu mai sunt necesare încă 5-6 voturi iar Adrian Candu dă de înțeles că nu e o problemă să le găsească în rândurile coaliției de guvernare. După reacția nervoasă a președintelui Dodon din ultimele săptămâni, putem conchide că scenariul este destul de posibil. Dodon chiar a făcut o declarație zilele trecute prin care spunea că grupul Candu cumpără deputați cu până la 300 de mii de euro bucata. Procesul s-a extins și în teritoriu, de la PDM la Pro-Moldova trecând mai mulți consilieri locali și primari în ultimele zile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sub presiunea acestor evoluții, Dodon, care acum două-trei săptămâni credea că stăpânește cu mână de fier Republica Moldova, a făcut un apel către PDA și PAS să nu facă o coaliție cu oamenii lui Plahotniuc pentru că acesta în final îi va distruge și pe ei cum i-a distrus pe toți aliații cu care a făcut coaliții de-a lungul anilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Apelul a fost luat în râs de cele două partide deoarece este proaspătă încă în memoria colectivă debarcarea de acum jumătate de an a guvernului Maia Sandu de către o coaliție dintre socialiști și democrați și instalarea unui guvern format în mare parte din consilierii lui Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cum vor proceda cele două partide?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deputații PAS s-au arătat dispuși să se unească cu oamenii lui Plahotniuc pentru a-l da jos pe Dodon și guvernul său. Într-o emisiune TV, Mihai Popșoi, vice-președintele fracțiunii parlamentare a partidului condus de Maia Sandu, a spus că formațiunea sa este gata să facă alianță și cu dracul, numai să scape de Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În opinia celor de la PAS o coaliție cu grupurile Candu și Șor ar putea vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului Chicu pentru ca apoi să numească un guvern și un premier neafiliat, care să soluționeze problemele economice urgente, să scoată mai multe instituții și autorități de sub controlul lui Dodon, să intenteze un dosar penal pe numele acestuia pentru trădare de Patrie și să organizeze alegeri anticipate libere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      PDA este însă mai rezervată în declarații. Aceștia sunt gata să dea jos guvernul Chicu însă au dat de înțeles că nu vor accepta să guverneze împreună cu grupurile lui Plahotniuc. PDA se declară, însă, dispusă să propună un prim-ministru și un guvern proeuropean și anti-oligarhic, care să promoveze reformele în justiție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Poziția PDA arată mai degrabă a refuz la alianță cu grupurile Candu și Șor or aceștia nu vor accepta să susțină un guvern, care nu le reprezintă interesele și reprezintă o fracțiune de doar 11 deputați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În context, Adrian Candu spune că grupul său este dispus să dea jos guvernul Chicu doar dacă există o certitudine că va fi numit un guvern de coaliție în loc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai există teoretic opțiunea unei alianțe cu Partidul Democrat, aflat acum la guvernare. Cel puțin câțiva deputați democrați, inclusiv președintele Pavel Filip sau vice-președinta Parlamentului Monica Babuc s-au desolidarizat în ultimul timp de unele declarații și acțiuni ale lui Dodon și ale guvernului Chicu. Deși cele două grupuri parlamentare Pro-Moldova și PDM se atacă reciproc, nu poate fi scoasă din calcul o astfel de evoluție a evenimentelor pe măsură ce situația economică se înrăutățește iar poziția guvernului și a președintelui Dodon e tot mai șubredă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși, până la urmă fără cele două foste componente ale blocului ACUM, foști dușmani de moarte ai lui Plahotniuc, o alianță anti-Dodon este imposibilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acestea trebuie să aleagă: sau renunță pentru moment la dezideratul luptei anti-oligarhice și se unesc cu oamenii lui Plahotniuc pentru a instaura o guvernare pro-europeană, sau nu intră în joc lăsând să se perpetueze guvernarea unui președinte învinuit de trădare de patrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Analistul Alexei Tulbure, încearcă să convingă cele două formațiuni că până la urmă Dodon și Candu ar putea să se înțeleagă astfel încât să nu fie atinse interesele economice ale lui Plahotniuc. Altfel spus, Tulbure dă de înțeles că cele două grupări politico-oligarhice, născute din același sistem corupt, construit în Republica Moldova în ultimii 30 de ani, vor găsi o cale de împăcare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși, acesta uită de un lucru. Vladimir Plahotniuc se află la moment în Statele Unite, care nu se grăbesc să-l extrădeze autorităților moldovene deși există mai multe solicitări în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Oare americanii îl țin pe Plahotniuc doar pentru ca acesta să-și facă jocurile oligarhice în timp ce Dodon transformă Republica Moldova într-un cap de pod rusesc în coastele Ucrainei și ale României!?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      BMW

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Fabrica BMW de la Debrecen va fi construită, până acum, totul a decurs conform planului iniţial, iar vineri, zona de construcţie a fost predată investitorului”, a anunţat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, vineri, la Debrecen, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc pe Facebook.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Toate părţile implicate îşi respectă promisiunile şi îşi îndeplinesc obligaţiile; contractul cu privire la construirea fabricii, anunţat în vara anului 2018, va intra în vigoare, fără modificări, la sfârşitul lunii iunie 2020, a subliniat Péter Szijjártó. Ministrul a mai adăugat că valoarea investiţiei este de peste un miliard de euro, iar Guvernul Ungariei acordă un sprijin de 12,3 miliarde de forinţi (aprox. 35 de milioane de euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pandemia cauzează întârzieri de câteva luni şi în economia mondială, astfel că este firesc ca şi desfăşurarea lucrărilor de construcţii să sufere modificări de câteva luni în ceea ce priveşte termenele, a arătat şeful diplomaţiei ungare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Szijjártó a subliniat că nu există niciun dubiu cu privire la faptul că fabrica urmează să fie ridicată, şi nici cu privire la începerea construcţiei, din moment ce aceasta a şi început, deja. Acest lucru se poate vedea clar, totodată viitorul director al fabricii şi reprezentanţii BMW au punctat, de asemenea, acest lucru, a spus ministrul ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Péter Szijjártó a reamintit că, de la anunţarea investiţiei BMW în Debrecen, are loc prima fază a construcţiei fabricii, ceea ce înseamnă lucrări de pregătire şi investiţii în infrastructură. Pe suprafaţa de 400 de hectare, pe care se va afla fabrica, au lucrat şi lucrează, de mai multe luni, “sute de lanţuri de maşini şi mii de oameni”, au fost mutate peste două milioane de metri cub de pământ şi au fost amplasate 123 de kilometri de cablaje, muncitorii au săpat 12 kilometri de şanţuri de apă, iar în vederea stabilităţii viitoarelor clădiri au fost amplasate 500 de stâlpi, a enumerat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Péter Szijjártó a explicat, totodată, că au început lucrările de la reţeaua de alimentare cu energie electrică şi gaze, iar construcţia celor două ieşiri de pe autostradă care sunt prevăzute în proiect se desfăşoară conform planului: până la sfârşitul anului 2021 va fi finalizată prima intersecţie, totodată se va încheia şi construcţia drumurilor din jurul parcului industrial. Dezvoltarea liniei feroviare dintre Budapesta şi Debrecen se află în curs de desfăşurare şi va fi finalizată până la sfârşitul anului 2023. Toate pregătirile pentru lansarea şcolii germane au fost încheiate, a adăugat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Péter Szijjártó a mai confirmat că BMW a efectuat, deja, angajarea primilor săi oameni la Debrecen.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ministrul a spus: pandemia nu este doar o problemă medicală, ci şi una economică. Deşi sarcina numărul unu este aceea de a proteja viaţa şi sănătatea oamenilor, o sarcină deosebit de importantă este şi aceea de a proteja locurile de muncă existente şi de a crea unele noi, şi de a relansa, prin asta, economia maghiară, a punctat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acest lucru este posibil numai cu investiţii noi, a subliniat Péter Szijjártó. “Tocmai de aceea, planul de acţiune pe care guvernul îl are pentru protecţia economică va continua filozofia politicii economice lansată în urmă cu zece ani şi care se concentrează pe sprijinirea investiţiilor noi”, a punctat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În domeniul investiţiilor, industria auto joacă un rol deosebit de important, fabrica va fi construită, iar Debrecen va fi unul dintre fortăreţele semnificative ale industriei auto mondiale, a explicat Szijjártó, apoi a mulţumit tuturor şefilor BMW pentru angajamentul pe care îl au faţă de Ungaria şi oraşul Debrecen.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În cadrul evenimentului, Michele Melchiorre, directorul general al BMW Manufacturing, a declarat că lucrările vor continua conform planului iniţial. “Noi ne păstrăm angajamentul faţă de planul de a ridica o fabrică la Debrecen”, a spus. Acesta a mai adăugat, totodată, că situaţia economică globală cauzată de epidemie şi-a lăsat amprenta şi asupra construcţiei. Vor fi necesare unele ajustări în etapele de construcţie, iar în acest moment are loc analizarea planificării. Sunt aşteptate întârzieri de câteva luni, a explicat. În cele din urmă, Michele Melchiorre a mulţumit oraşului Debrecen şi Guvernului Ungariei pentru încredere şi pentru cooperarea profesională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      AFN

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul RO-CULTURA este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 și vizează consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acest apel de proiecte vizează creșterea gradului de acces la cultură, promovarea diversității culturale și consolidarea dialogului intercultural. Pentru ca activitățile culturale să aibă un impact mai mare, transferul de cunoștințe și expertiză între organizațiile din România și Statele Donatoare este încurajat, împreună cu producția în comun a evenimentelor artistice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru a fi eligibile, propunerile de proiecte trebuie să conducă la atingerea următorilor indicatori de Program:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 90 de locuri de muncă create;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 19.000 de participanți la activitățile culturale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 10 IMM-uri sprijinite;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 60 profesioniști cu competențe/expertiză dezvoltate la locul de muncă, alții decât cei de etnie romă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 150 activități de artă contemporană sprijinite;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 10 abordări inovative referitoare la patrimoniul cultural, sprijinite în vederea dezvoltării publicului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 5 producții referitoare la minorități sociale, etnice și culturale, altele decât minoritatea romă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 15 proiecte care implică cooperarea cu un partener de proiect din Statele Donatoare în domeniul artei contemporane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Numărul maxim de activități în cadrul unui proiect este de 5.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Solicitanții eligibili:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • instituție publică de cultură (muzeu, teatru, operă, operetă, filarmonică, bibliotecă, arhivă, centru cultural etc.);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • organizație neguvernamentală, constituită în baza Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații) sau a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – este ONG în sensul definiției de la secțiunea 5 din prezentul Ghid,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – a fost înființată în urmă cu cel puțin 2 ani (față de data de lansare a apelului de proiecte),

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – domeniul său de activitate este, conform documentelor statutare, printre altele, în sectoarele culturale și creative, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE nr. 1295/2013,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – poate desfășura activitățile propuse prin proiect potrivit documentelor statutare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • societate comercială constituită în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare SAU societate cooperativă constituită în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei (republicată), care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      -se încadrează în categoria IMM (microîntreprindere, întreprindere mică sau întreprindere mijlocie, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE),

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – a fost înființată în urmă cu cel puțin 2 ani (față de data de lansare a apelului de proiecte),

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – domeniul său de activitate este, conform documentelor statutare/ constitutive, printre altele, în sectoarele culturale și creative, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE nr. 1295/2013,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – domeniul/-iile de activitate -clasa CAEN – vizat/-e de proiect este/sunt înscris/-e în obiectul de activitate al societății comerciale (conform certificatului constatator ORC), indiferent dacă aceasta reprezintă activitatea principală sau secundară a societății,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – domeniul/-ile de activitate -clasa CAEN – vizat/-e de proiect este/sunt autorizat/-e la sediul/-ile (principal/-e sau secundar/-e) identificat/-e ca loc/-uri de implementare al/-e proiectului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectele vor avea o durată cuprinsă între 6 luni și 24 de luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      volumul cifrei de afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În luna martie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută, cu 0,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 15,4%. Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută, cu 40,8% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 42,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Martie 2020 comparativ cu februarie 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna martie 2020, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o creștere cu 0,7%, datorită creșterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+11,6%) şi la comerţul cu autovehicule (+4,1%). Scăderi au înregistrat activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-4,2%) și comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-3,5%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2020, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o scădere cu 15,4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce priveşte serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna martie 2020, faţă de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o scădere cu 40,8% ca urmare a scăderilor înregistrate la activitǎţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-43,8%), activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-43,2%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-40,6%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-27,7%) și la activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor, din blană (-19,7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2020, faţă de luna precedentă, a înregistrat o scădere cu 42,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Martie 2020 comparativ cu martie 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019, a înregistrat o scădere cu 13,9% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-17,6%) și la comerţul cu autovehicule (-17,4%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor şi activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor au crescut cu 25,2% respectiv cu 7,6%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2020 a înregistrat o scădere cu 14,6%, faţă de luna martie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna martie 2020 a înregistrat o cifră de afaceri cu 40,3% mai mică comparativ cu luna martie 2019, ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-46,6%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-42,5%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (-36,3%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-24,0%) și la activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (-18,2%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2020 a scăzut cu 38,3%, comparativ cu luna martie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Perioada 1.I-31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În perioada 1.I-31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu autovehicule (-7,0%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-6,4%). Creşteri au înregistrat comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+45,2%) şi activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+16,5%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În perioada 1.I-31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 2,2%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în perioada 1.I-31.III.2020 a înregistrat o cifră de afaceri cu 5,4% mai mică comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019, provenită de la activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-13,7%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-7,1%) şi de la activităţile de spălare şi curăţare (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană (-2,5%). Creşteri au înregistrat serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (+4,4%) şi activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+0,1%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.III.2020 a înregistrat o cifră de afaceri cu 5,0% mai mică comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      festivaluri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Guvernul României și Ministerul Culturii au continuat seria dezbaterilor, miercuri 13 mai, cu organizatorii de festivaluri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, și o parte a reprezentanților organizatorilor de festivaluri s-au întâlnit cu Premierul Ludovic Orban și Vicepremierul Raluca Turcan, pentru a dezbate propuneri și măsuri pentru ieșirea din criza indusă de restricționarea activităților culturale. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Organizatorii au propus includerea companiilor din zona de evenimente (cod CAEN 9001 și 9002) tip festivaluri în fondul pentru ajutorul de stat dedicat IMM-urilor, fond provenit de la Uniunea Europeană. De asemenea, au propus includerea festivalurilor care au deja recunoștere foarte mare, națională și internațională, în strategia concepută pentru turismul cultural.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O altă solicitare s-a referit la acordarea de facilități fiscale pentru sponsorii evenimentelor, pentru a stimula investițiile viitoare în această industrie, aportul sponsorilor fiind esențial pentru susținerea supraviețuirii acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ținând cont de impactul pe care antreprenoriatul cultural îl are în dezvoltarea societății, de beneficiile pe care orașele le au prin organizarea de evenimente și festivaluri, unii participanți au solicitat crearea unui grup de lucru pentru sectorul economic din zona culturală, sector care are alte nevoi față de ONG-uri sau instituțiile de cultură administrate de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ministerul Culturii își manifestă deschiderea față de propunerile primite astăzi, dar și cu alte ocazii, din partea altor reprezentanți ai organizațiilor reprezentative pentru diverse ramuri culturale, și face demersuri pentru a pune în aplicare cât mai multe dintre acestea. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Trebuie menționat că implementarea măsurilor solicitate în această periodă nu este sarcina specifică a unui singur minister, dar Ministerul Culturii va colabora cu toate instituțiile pentru a încerca adoptarea cât mai multor propuneri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La întâlnirea au mai participat:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Răzvan Pop, Consilier de Stat Guvernul României
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Bogdan Trâmbaciu, Director UMP, Ministerul Culturii,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Alin Vaida, Jazz in the Park
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Andi Mitoi, Summer Well
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Cătălin Ghinea, SNRS
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Codruța Vulcu, ARTmania
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Daniel Drăghici, Wise Factor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Dan Zaharia, Rockstadt
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Guido Janssens, Emagic
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Bogdan Buta, Untold / Neversea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Iulian Obogeanu, Electric Castle
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Norbert Tako, Plai Festival
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Silviu Scrob, Mozaic Jazz Festival
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Oana Giurgiu, TIFF
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Mirel Alexa, Sports Festival
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Daniel Santa, diMansions Festival
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      –    Constantin Covaliu, Street Food Festival

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Târgul de Cariere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De mai bine de 15 ani, Târgul de Cariere a adus comunităților din mai multe orașe din România și Republica Moldova evenimente de recrutare și employer branding, implementate în spații largi și generoase, pentru ca potențialii angajați să se poată întâlni direct cu companiile angajatoare, să poată dialoga și analiza ofertele acestora și chiar să poată participa la interviuri organizate pe loc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cum se transformă Târgul de Cariere într-un eveniment digital?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În contextul actual, în care distanțarea socială este importantă pentru sănătatea noastră, evenimentele mari, de peste câteva sute și chiar mii de oameni trebuie regândite. Companiile au nevoie în continuare de angajați, iar oamenii au nevoie în continuare de locuri de muncă. Iar cea mai simplă metodă prin care cei de la TdC pot veni în continuare în întâmpinarea nevoilor ambelor părți, este să organizeze Târgul de Cariere Digital!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Târgul de Cariere Digital, o premieră în domeniul evenimentelor de recrutare și employer branding, construiește o experiență virtuală complexă, transformând evenimentele offline în oportunități de promovare și recrutare online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Concret, vor exista cinci evenimente virtuale, dedicate orașelor Cluj, Iași, Mureș, Chișinău și Oradea, în fiecare dintre ele implementând un mix de aplicații online și transmisii video live, a companiilor angajatoare, precum și a posturilor lor disponibile, din domenii diverse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evenimentele digitale vor cuprinde emisii în direct, vizitarea virtuală a standurilor companiilor angajatoare, aplicări online și în timp real la posturile disponibile, webinarii, precum și o serie de prezentări virtuale ale unor speakeri motivaționali, din seria conferințelor I love my job.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cum poate o companie recruta la Târgul de Cariere Digital?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Companiile participante la Târgul de Cariere Digital vor recruta exclusiv online. Promovarea imaginii de brand, precum și a posturilor vacante se face concomitent pe canalele noastre de social media (Facebook, Linkedin), pe websiteul nostru și mai ales în cadrul evenimentului digital dedicat, prin emisii LIVE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe parcursul emisiei digitale, care va dura câteva ore pe zi, companiile angajatoare se pot prezenta candidaților prin video-uri de prezentare sau chiar prin prezență fizică în platourile Târgul de Cariere, pot participa sau chiar modera webinarii cu diverși invitați în emisia directă și pot prezenta unui public larg oferta de locuri de muncă. În contextul actual, potențialii angajați își petrec majoritatea timpului în mediul online, acesta având cea mai bună expunere pentru mesajele de comunicare direcționate către ei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În plus, strategia de recrutare digitală eficientizează procesul de angajare, îmbunătățind în același timp și experiența candidaților. Recrutarea se realizează în siguranță, iar interviurile pot fi stabilite de asemenea, tot în mediul online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cum poate cineva să se angajeze la Târgul de Cariere Digital

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă te afli în căutarea unui loc de muncă în această perioadă, cel mai sigur și eficient loc în care poți aplica pentru jobul dorit, este ONLINE. În contextul actual de distanțare socială, mediul online devine locul unde au loc majoritatea tranzacțiilor și interacțiunilor între oameni. Așa că, este firesc să cauți, să aplici și să găsești locul de muncă potrivit pentru tine. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Domeniile din care provin companiile care angajează în această perioadă s-au modificat în ultima vreme, datorită contextului în care ne aflăm. Astfel că s-ar putea ca jobul așteptat de mult, să fie acum oferit de o companie atractivă. Există și posibilitatea reconversiei profesionale, iar experții TdC sunt pregătiți să asigure consilere și în acest sens. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Fii prezent în mediul online în zilele evenimentelor TdC digitale, urmărește emisiunile live, fă cunoștință cu companiile participante și află mai multe despre joburile pe care acestea le oferă. Vei avea posibilitatea să intri în direct cu angajatorii, vei putea urmări traininguri și webinarii online, susținute de consilieri, psihologi sau specialiști pe diverse domenii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prezentările din cadrul Târgul de Cariere Digital, webinariile și intervențiile companiilor va fi difuzate LIVE pe pagina de Facebook, în ziua evenimentului. Consultă lista de evenimente și participă la cele care te interesează în mod direct: Evenimente de recurtare digitale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Între timp, aplicațiile online pot fi realizate pe websiteul TdC la posturile deja listate: www.cariere.targuldecariere.ro 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Program joi,  14 mai 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 11:00 – Târgul de Cariere Digital Cluj – prezentat de Andi Daiszler
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 11:30 – I love my job cu IRINA RIMES 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 12:00 – Webinar Vertiv – Next Generation
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 13:00 – I love my job training session cu ANDRADA ALB
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 14:00 – I love my job training session cu GABRIELA MARTIN
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 15:30 – I love my job cu DORU ȘUPEALĂ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Program vineri,  15 mai 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 11:30 – I love my job cu IULIA GEORGESCU
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 12:00 – Webinar ITIVITI
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 13:00 – I love my job cu GABRIEL MUNTEANU
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 14:00 – I love my job cu MĂDALINA HODOROG
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • 15:30 – I love my job cu POP IULIA DIANA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vineri dimineaţa a început prima întâlnire online a întreprinzătorilor maghiari din Bazinul Carpatic, organizată de Secretariatul de Stat pentru Politici Naţionale din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, cu colaborarea profesională a Design Terminal. La întâlnire au luat parte 200 de întreprinzători din zonele locuite de maghiari din ţările vecine Ungariei, din România, Slovacia, Serbia şi Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Această întâlnire este organizată începând din 2016, ea are loc de obicei în oraşul Mezőkövesd, însă anul acesta s-a desfășurat pentru prima dată online în perioada 8-9 mai , din cauza situaţiei epidemiologice. Scopul întâlnirii a fost să ofere ajutor profesional întreprinderilor maghiare de peste hotare care au ajuns într-o situaţie dificilă precum şi să sprijine consolidarea relaţiilor între maghiarii din alte ţări şi ţara-mamă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La deschiderea întâlnirii online, Árpád János Potápi, secretar de stat pentru politici naţionale în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a declarat că „întâlnirea întreprinzătorilor maghiari de peste hotare contribuie în mare măsură la consolidarea spaţiului economic unitar din Bazinul Carpatic, pentru construirea căruia guvernul ungar a depus foarte multe eforturi în ultimii ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Oficialul ungar a mai subliniat că „sondajele arată că peste 90% din întreprinderile maghiare de peste hotare oferă de lucru oamenilor maghiari, astfel, sprijinirea întreprinzătorilor maghiari înseamnă susţinerea traiului pentru o mulţime de familii maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Secretarul de stat şi-a exprimat bucuria văzând că, în urma acestor întâlniri, au luat fiinţă nu doar legături profesionale, dar şi relaţii umane şi prieteneşti, iar consolidarea acestora este deosebit de importantă în Anul solidarităţii naţionale şi al comunităţilor maghiare puternice. În situaţia grea de acum, această întâlnire simbolizează foarte frumos solidaritatea naţională fără frontiere a maghiarilor, a adăugat Potápi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Directorul de dezvoltare al agenţiei nonprofit Design Terminal, László Jónás a spus că una din caracteristicile întreprinzătorilor de succes este adaptarea la circumstanţele schimbătoare. Tocmai de aceea, programul profesional a fost elaborat în aşa fel încât să ofere participanţilor instrumente necesare gestionării unor situaţii dificile cum este cea actuală. El a adăugat că „se bucură de faptul că eforturile împreunate în ultimii 5 ani au dus la construirea cu succes a unei comunităţi solidare, care ocupă cele 200 de locuri rezervate formării în decursul unei singure zi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La întâlnirea online din 8-9 mai au participat 77 întreprinzători din Transilvania, 43 din Slovacia, 53 din Voivodina şi 27 din Ucraina Subcarpatică. În cursul acestor două zile, participanţii au ascultat conferinţe despre managementul timpului şi al schimbărilor, munca la domiciliu şi alte teme interesante, au putut participa la workshop-uri şi şedinţe de mentorat individuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ultimul an, cooperarea dintre Ungaria şi Slovacia s-a materializat într-o serie întreagă de poveşti de succes”, a subliniat ministrul ungar de Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu vicepremierul slovac şi ministrul economiei Richard Sulík, care a fost transmisă pe Facebook.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Péter Szijjártó a subliniat că în topul partenerilor comerciali ai Ungariei Slovacia se află pe locul trei, în privinţa pieţelor de export pe locul doi, iar în cel al celor mai importante ţinte pentru investiţiile de capital din Ungaria pe locul trei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Sunt întrunite toate condiţiile politice necesare pentru ca povestea de succes să continue, a adăugat şeful diplomaţiei ungare. În următorii ani, între cele două state vor exista legături mai multe ca niciodată, a spus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În luna august va fi inaugurat noul pod de la Komárom, care are o lungime de 600 de metri, a punctat Szijjártó. Până în 2022 vor fi inaugurate şase noi puncte de trecere a frontierei. Tot până în 2022 se vor obţine fonduri europene care să ajute la modernizarea drumurilor astfel ca toată distanţa dintre Miskolc şi Košice să poată fi parcursă pe drumuri de mare viteză. S-a convenit, de asemenea, ca reţelele electrice ale celor două ţări să fie conectate în două puncte, până la sfârşitul anului 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, a fost înlăturat şi obstacolul din calea creşterii de trei ori a capacităţii interconectorului care leagă sistemele maghiare şi slovace, din direcţia Ungaria înspre Slovacia. Astfel, începând cu 2024, peste cinci miliarde de metri cub de gaz vor putea fi transportate din Ungaria în Slovacia, în fiecare an. În această privinţă, ministrul ungar de Externe a reamintit că – în baza acordului cu Gazprom – Ungaria poate cumpăra mai multe miliarde de metri cub de gaz de la Turkish Stream.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Întrebat de presă, ministrul a spus că investiţia maghiară în conectarea sistemelor maghiare şi slovace a conductelor de gaz se va ridica la 43 de miliarde de forinţi (122,9 milioane de euro), resursele financiare fiind asigurate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Péter Szijjártó a subliniat că între cele două ţări nu au existat, niciodată, atât de multe conexiuni de transport rutier, nici o conexiune energetică atât de strânsă. A mai adăugat că nu există piedici în calea continuării relaţiei reciproc benefice, bazate pe respect, dintre cele două state. Acest lucru este benefic pentru Slovacia, pentru Ungaria şi pentru maghiarii din Slovacia deopotrivă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Şeful diplomaţiei ungare a menţionat, de asemenea, că în perioada epidemiei, cooperarea dintre cele două ţări a fost una exemplară, acestea şi-au ajutat reciproc cetăţenii în repatriere şi au convenit asupra asigurării a 11 puncte de trecere a frontierei (dintre care 10 potrivite şi pentru transportul de marfă) pe o porţiune de 30 de kilometri a graniţei, pe care să le folosească lucrătorii transfrontalieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Péter Szijjártó a vorbit şi despre faptul că, atunci când Ungaria a fost atacată în Parlamentul European, Richard Sulík nu a sprijinit acest atac în calitatea sa de deputat în cadrul PE. Pentru asta, Guvernul Ungariei şi toţi maghiari îi mulţumesc ministrului slovac, a declarat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Întrebat de presă, Richard Sulík a atras atenţia asupra importanţei diversificării surselor energetice. Potrivit acestuia, până acum, gazul ajungea în Slovacia numai dinspre est, astfel că este important ca acest lucru să se întâmple şi dinspre sud.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          capital

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          In premiera pentru piata de capital din Romania, Raiffeisen Bank a emis printr-un plasament privat in decembrie 2019, primele obligatiuni subordonate in moneda locala avand o maturitate de 10 ani, in valoare totala de 480 milioane de lei si un cupon de 3,5% peste Robor la 3 luni. Investitori unici au fost doua institutii financiare internationale: International Finance Corporation (IFC) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Obligatiunile au primit aprobarea BNR pentru includerea in fondurile proprii ale bancii, intarind si diversificand pozitia de capital a acesteia. Astfel, cu aceste fonduri, banca va sprijini clientii sai in perioada dificila pe care o traversam si va contribui la finantarea sustenabila a economiei romanesti, inclusiv prin investitii in proiecte verzi”, a spus James Stewart, vicepresedinte Trezorerie si Piete de Capital Raiffeisen Bank.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Preocupata fiind de dezvoltarea pietei de capital si de transparenta, Raiffeisen Bank a depus si a primit aprobarea ASF pentru prospectul de listare a obligatiunilor in data de 6 mai 2020, iar obligatiunile urmeaza a fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti incepand cu 14 mai 2020.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Procesul de emitere si admitere la tranzactionare a obligatiunilor a beneficiat de consultanta si asistenta oferite de echipa departamentului de Investment Banking al Raiffeisen Bank.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Este unul dintre cei mai importanti jucatori ai pietei de capital din Romania cu o experienta bogata ce acopera aproximativ 40% din valoarea emisiunilor de obligatiuni municipale si corporative listate la Bursa de Valori Bucuresti in ultimii 15 ani. Printre cele mai insemnate  tranzactii pe care  le-a intermediat echipa de Investment Banking se numara emisiunile de obligatiuni ale Municipiului București, Raiffeisen Bank Romania, emisiunile de titluri de stat destinate populatiei precum si plasamentele private internationale ale RCS-RDS si NEPI, ca parte a echipei de Debt Capital Markets a Grupului Raiffeisen Bank International.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Oradea a devenit primul oraş mare din România care a obţinut statutul de staţiune turistică de interes naţional, pentru zona sa centrală numită Zona Turistică Centrul Istoric – Coridorul Crişul Repede, se menționează într-un comunicat al Agerpres.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            “Obţinerea statului de oraş turistic ne confirmă direcţia de dezvoltare pe care mergem de cel puţin zece ani în reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi punerea în valoare a resursei geotermale, dar ne creează şi condiţii pentru a accesa finanţări în viitor pe acest domeniu”, a declarat primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După doi ani de demersuri ale municipalităţii orădene, zona centrală a fost declarată joi, prin Hotărâre de Guvern, staţiune turistică de interes naţional la propunerea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Acest areal cuprinde tot centrul istoric, resursele cu apă geotermală şi malurile Crişului Repede, estimată la 20% din suprafaţa oraşului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            “Este o premieră naţională deoarece niciun alt oraş mare din ţară nu are delimitată o zonă de acest gen în interiorul lui şi care să fie declarată staţiune de interes naţional. Există localităţi mai mici care sunt declarate astfel de staţiuni, dar niciun oraş mare nu are o asemenea suprafaţă declarată”, a declarat directorul Asociaţiei pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune (APTOR), Mihai Jurcă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit primarului Ilie Bolojan, obiectivul primăriei este ca industria care se bazează pe turism să se dezvolte în oraş în aşa fel încât acest motor turistic să contribuie mai mult la economia oraşului Oradea. “Pentru asta ne bazăm pe două componente ale acestei creşteri: una este turismul care se bazează pe partea de patrimoniu local, arhitectură, centru istoric, respectiv pe turismul de tip balnear care se bazează pe resursa de apă geotermală şi pe capacităţile pe care le are oraşul, împreună cu staţiunile Băile Felix şi 1 Mai. Pentru că Oradea are un centru istoric, cu clădiri de patrimoniu valoroase, am acţionat pentru reabilitarea şi pentru punerea în valoare a acestor clădiri”, a precizat primarul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Practic, din anul 2010, primăria lucrează, printr-un program multianual, la reabilitarea imobilelor de patrimoniu, a Cetăţii Oradea, pentru amenajarea zonei turistice pietonale, dar şi pentru a crea funcţiuni comerciale în aceste clădiri sau spaţii deschise. Pe lângă numeroasele palate puse în valoare, cum ar fi Palatul Vulturul Negru, primarul a amintit că se lucrează la proiecte unice în ţară precum Muzeul Art Nouveau în Casa Darvas-La Roche, aproape finalizat sau Muzeul masoneriei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe partea de geotermalism, obiectivul municipalităţii a fost de a creşte capacităţile oraşului de a livra servicii, precum Aquaparcul Nymphaea, susţinerea dezvoltării de hoteluri, spaţii de cazare, având în lucru, în prezent, un nou aquaparc, proiectul Grădina termală Ioşia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În opinia lui Mihai Jurcă, înfiinţarea staţiunii în mijlocul oraşului creează premisele pentru zona publică şi cea privată să poată accesa fonduri nerambursabile sau guvernamentale pentru a dezvolta turismul şi va ajuta, mai mult, la promovarea destinaţiei, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prin hotărâre de guvern, joi au mai fost declarate staţiuni turistice de interes naţional localităţile Tăşnad (din judeţul Satu Mare), Lacu Sărat (din Brăila) şi Zona Turistică Borlova – Muntele Mic (comuna Turnu Ruieni, din Caraş-Severin). La fel, pentru exploatarea potenţialului turistic au fost atestate ca staţiuni turistice de interes local localităţile Tăuţii Măgherăuş (jud. Maramureş), Vama (jud. Satu Mare), Ocnele Mari (jud. Vâlcea), Peştişani (jud. Gorj), Jucu (jud. Cluj)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Curtea Constituțională de la Chișinău a declarat într-o ședință, care s-a prelungit vineri până la 21.30, drept neconstituțional Acordul cu Federația Rusă, prin care Republica Moldova urma să obțină un împrumut de 200 de milioane de euro. Astfel a fost pus capăt unei confruntări de câteva săptămâni dintre puterea controlată de președintele moldovean Igor Dodon pe de o parte și opoziție, societatea civilă și Curtea Constituțională pe de altă parte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Scandalul privind creditul rusesc s-a declanșat acum trei săptămâni, pe 18 aprilie, când președintele moldovean Igor Dodon a anunțat pe pagina sa de Facebook despre semnarea unui acord de împrumut dintre Republica Moldova și Federația Rusă în valoare de 200 milioane de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Acordul a fost semnat de către Andrei Neguța, ambasadorul moldovean la Moscova, și un adjunct al ministrului rus al finanțelor. Cele 200 de milioane de euro urmau să vină în două rate – prima în treizeci de zile după încheierea acordului tehnic privind tranșele, iar cealaltă – la finele lunii octombrie, în preajma alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prevederi contrare intereselor Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Acordul a provocat din start o reacție controversată în rândul opiniei publice și a mediului de experți de la Chișinău din cauza mai multor clauze obscure, care ar fi putut fi utilizate ulterior de către Moscova în defavoarea intereselor Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Spre exemplu, articolul trei al acordului obliga autoritățile de la Chișinău la realizarea de proiecte comune moldo-ruse din banii oferiți și la acordarea accesului companiilor din Rusia la procedurile de achiziții publice de bunuri și servicii, în aceleași condiții ca și întreprinderile din R. Moldova. Este o prevedere mai mult decât stranie, or legislația moldovenească nu a defavorizat până acum în niciun fel participarea companiilor rusești la procedurile enumerate. Se poate aprecia că prezența acestei clauze în contract ar fi putut fi folosită mai degrabă în favorizarea unor companii rusești, o bună parte din bani urmând să ajungă la firmele din anturajul grupării ce conduce Rusia, renumite prin capacitățile de delapidare a banului public. Potrivit economistului moldovean Dumitru Budeanschi, returnarea creditului urma să fie realizată cu bani de la buget, adică din impozitele și taxele plătite de cetățenii Republicii Moldova, dar profitul și beneficiile urmau a fi culese de niște companii controlate politic din Federaţia Rusă şi Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De asemenea, mai apar semne de întrebare și asupra faptului că în acord: nu a fost indicată instanța de judecată, care urma să examineze litigiile apărute între părți; nu a fost justificată mărimea exorbitantă a penalității; nu a fost descrisă modalitatea calculării dobânzii (nu se precizează dacă dobânda s-ar fi calculat din toată suma împrumutului sau doar din suma restantă).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dar cele mai mari suspiciuni au fost generate de articolul 7.2 din Acord, care presupune că la creditul contractat de statul moldovenesc ar putea fi alipite și împrumuturi nerambursate la timp ale altor debitori din Republica Moldova, inclusiv privați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În privința acestui articol s-au făcut mai multe exerciții de imaginație, cel mai concludent fiind cel referitor la compania Moldova-Gaz, care are față de Gazprom-ul rusesc datorii în valoare de peste 7 miliarde de USD și care este controlată de Federația Rusă (același Gazprom este acționar majoritar).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În concordanță cu prevederile pachetului trei energetic, pe care trebuie să le îndeplinească până la finele acestui an, Republica Moldova trebuie să-și diversifice sursele de materii prime. Adică să cumpere gaz din România sau din Uniunea Europeană prin intermediul Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În replică, concernul rus poate să ceară achitarea datoriei întregi de 7 miliarde USD de la MoldovaGaz. Și, pentru că MoldovaGaz nu are bani, aceasta ar putea împrumuta bani de la Gazprom Bank sub garanția statului rus. Așa cum pachetul de control în MoldovaGaz aparține părții ruse, o astfel de decizie ar fi lesne de adoptat. Și, în final, acest împrumut ar fi putu fi cuplat la acordul interstatal de creditare, potrivit articolului 7.2 din contract. Iar dacă Republica Moldova ar fi încercat să conteste, nu avea cum deoarece în contract nu este indicată nicio instanța de judecată care ar trebui să soluționeze litigiile survenite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nici guvernul, dar nici majoritatea parlamentară nu au vrut să audă aceste raționamente ale opoziției, Acordul fiind aprobat de Guvern și ratificat rapid de Parlament în câteva zile, sărindu-se peste procedurile obligatorii și dezbaterile publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, la 23 aprilie 2020, președintele moldovean Igor Dodon se vedea cu sacii în căruță. Mult râvnitul împrumut de la ruși era ca și asigurat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În acest context, apare următoarea întrebare: De ce a insistat președintele moldovean atât de mult să aibă această finanțare, care ascunde multe prevederi păguboase pentru Republica Moldova?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ce urmărea Dodon prin obținerea creditului de la ruși

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Din analiza prevederilor obscure ale acordului pot fi deduse mai multe scopuri ascunse. În primul rând împrumutul era unul electoral. Cea mai mare parte din bani urma să fie utilizată pentru proiecte de infrastructură, pe care Igor Dodon urma să le utilizeze în campania electorală prezidențială din toamna acestui an. Aceste lucrări, cel mai probabil, urmau să fie executate de companii rusești afiliate puterii de la Moscova împreună cu firme moldovenești, apropiate administrației Dodon. Însă, cea mai mare miză se ascunde exact după acel articol 7.2 al acordului, care permitea „punerea în cârca” Chișinăului a unor datorii enorme, fiind creată astfel o pârghie de presiune enormă a Moscovei asupra politicii de la Chișinău, indiferent de culoarea guvernării. Acest articol ascundea costurile politice ale acordului, or economic acesta nu era justificat pentru Rusia. Astfel, Dodon urma să-și plătească niște polițe față de Kremlin, care l-a susținut masiv în ascensiunea sa spre palatul prezidențial de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Totodată, presa din Ucraina scria despre posibilitatea ca sub umbrela proiectelor de infrastructură să fie întărită poziția geo-strategică a Rusiei în regiune, spre exemplu prin obținerea controlului asupra aeroportului de la Mărculești din nordul republicii sau a ipoteticului aeroport din Găgăuzia despre care se tot vorbește de ceva timp. În confirmarea acestor presupuneri vine și o decizie recentă a Guvernului Chicu, care a permis zilele trecute intrarea în țară, cu derogarea de la regulile stării de urgență, a cinci angajați ai companiei aviatice rusești Rosavia, aceștia având ca destinație finală aeroportul de la Mărculești. Trebuie subliniat faptul că necesitatea intrării specialiștilor ruși în aviație a fost motivată prin chestiuni legate de criza pandemică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Însă socotelile președintelui au fost date subit peste cap, în seara aceleași zile de 23 aprilie, de către Curtea Constituțională, pe care Dodon considera că o controla prin președintele Vladimir Țurcan, unul dintre liderii informali ai socialiștilor moldoveni și fost ambasador al R. Moldova la Moscova. Judecătorii înaltei Curți l-au demis pe Țurcan pentru că acesta obișnuia să-i raporteze lui Dodon cum votează colegii săi, în locul lui fiind numită judecătoarea Domnica Manole, fostă candidată în alegeri din partea blocului proeuropean ACUM. În aceeași zi Curtea a admis trei sesizări ale opoziției parlamentare privind neconstituționalitatea unor prevederi ale Acordului dar și modului în care acesta a fost aprobat și ratificat, suspendând intrarea în vigoare a Acordului până la examinarea lui în plenul Curții pe 7 mai atunci când prevederile Acordului au fost declarate neconstituționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De remarcat că, din 23 aprilie și până pe 7 mai, asupra judecătorilor Curții au fost exercitate presiuni din partea unor structuri de forță, controlate de președintele moldovean, cum ar fi Serviciului de Informații și Securitate sau Centrul Național Anticorupție, judecătorii curții făcând o sesizare în acest sens la procuratură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ce urmează?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deși Curtea s-a exprimat asupra neconstituționalității unor prevederi ale Acordului dar și a modului în care acesta a fost aprobat, existând posibilitatea ca acesta să fie renegociat și adoptat conform rigorilor, Igor Dodon a învinuit Curtea imediat după adoptarea deciziei că din cauza deciziei sale nu vor fi plătite pensii și salarii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La rândul său premierul moldovean Ion Chicu a spus că trebuie să vină în Parlament pentru o nouă modificare de buget pentru a exclude din cheltuielile bugetului cele 4 miliarde MDL (echivalentul a 200 milioane de euro), ce urmau a fi primite de la Moscova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și asta după ce la mijlocul lunii aprilie anul curent executivul de la Chișinău ridicase deja deficitul bugetar de la 9 la 16 miliarde de MDL (7,2% din PIB) un deficit record pentru Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cel mai probabil că după ratarea creditului rusesc majoritatea parlamentară socialist-democrată va renunța la alocarea a 1,4 miliarde MDL pentru reparația drumurilor, la subvenționarea dobânzilor pentru creditele acordate agenților economici în valoare de 90 milioane MDL, la programul de rambursare a TVA pentru agenții economici în valoare de un miliard MDL, la alocarea mijloacelor suplimentare în valoare de 600 milioane MDL, la implementarea măsurilor pentru atenuarea consecințelor secetei, precum și la alte cheltuieli.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În același timp, aliații de guvernare au anunțat că salariile și pensiile, fiind prioritare, vor fi achitate la timp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Urmează criza politică și schimbarea guvernului?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Chiar dacă Guvernul ar fi obținut creditul rusesc, problemele cu care urmează să se confrunte bugetul de stat pe fondul crizei pandemice sunt greu de depășit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și asta deoarece la finele lui 2019, coaliția PSRM-PDM a votat un buget cu un deficit planificat de aproape 10 miliarde MDL. Igor Munteanu, deputat din partea opoziției amintește că Guvernul și-a planificat încă din toamna anului 2019 să obțină în anul curent 14,2 miliarde MDL din credite și împrumuturi externe și 1,2 miliarde MDL din granturi, o misiune nerealistă atunci și imposibilă acum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Munteanu, Coaliția PSRM-PDM a mizat pe o magie economică, care nu s-a produs. Dialogul cu UE a stagnat, iar împrumuturile suverane promise de unele state au venit cu întârziere și s-au blocat din cauza miopiei juridice de care suferă liderii PSRM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Drept urmare, deputatul prognozează că efectele cumulative ale pandemiei pot genera un declin economic de cca 10% din PIB, însemnând o pierdere de venituri de cca 25 de miliarde MDL în valori nominale, triplarea numărului de șomeri, scăderea cu cca 200-300 milioane USD a remitențelor și o ratare generică de cca 8 miliarde MDL a veniturilor publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit lui, în cel mai optimist scenariu, actualul guvern poate obține maximum 50% din resursele externe planificate, cu efecte sociale descurajatoare pentru angajații din sectorul public.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Asistența de urgență din partea Fondului Monetar Internațional, a Băncii Mondiale, UE etc., emiterea de obligațiuni de stat de patru miliarde MDL, pot reduce gaura financiară a bugetului cu circa 10 miliarde MDL, dar nu rezolvă deloc povara bugetului „electoral” de 9 miliarde, care va aminti tuturor, inclusiv opoziției, despre tributul estimărilor eronate de la sfârșitul anului 2019. Instabilitatea financiară va scutura actualul guvern Chicu și va solicita noi soluții politice urgente în următoarele 60 de zile”, conchide Munteanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De unde bani?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fără creditul rusesc și fără rectificare deficitul bugetar ar putea ajunge la peste 20 de miliarde MDL și cifra nu este încă definitivă. Încă urmează de văzut cum își va reveni economia moldovenească după ridicarea stării de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cum poate să se descurce Republica Moldova în această situație? Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, ex- viceministrul de externe Iulian Groza, a trecut în revistă într-o notă analitică, finanțările oferite de Uniunea Europeană, menționând asistența macrofinanciară, care poate fi simplu și rapid de accesat însă pe care Guvernul a ratat-o sau este pe cale să o rateze din cauza neîndeplinirii unor obligațiuni asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            70 milioane de euro de la UE așteaptă acțiunile Guvernului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe lângă creditul de urgență de 4,4 miliarde MDL (235 milioane de dolari) oferit de FMI și împrumutul de urgență din partea Băncii Mondiale de peste un miliard MDL (52,9 milioane euro) pentru susținerea măsurilor de răspuns la COVID-19, Iulian Groza amintește despre asistența macrofinanciară de 100 milioane de euro, agreată cu Uniunea Europeană încă în anul 2017 și din care Republica Moldova a primit doar 30 de milioane în septembrie 2019, pe timpul guvernului Sandu. Primirea restului de 70 milioane de euro (1,4 miliarde MDL), care sunt alocați de UE și așteaptă doar confirmarea faptului că autoritățile de la Chișinău respectă Acordul de Asociere, este pusă sub semnul întrebării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Guvernul mai speră să obțină cea de-a două tranșă de 30 milioane euro din asistență (dintre care 20 milioane euro credit și 10 milioane euro grant). Prim-ministrul Chicu a anunțat că a transmis Comisiei Europene notificarea de solicitare a tranșei, informând despre progresul în realizarea condițiilor prevăzute de Memorandumul de Înțelegere cu UE și a celor opt cerințe generale anunțate în cadrul Comitetului de Asociere UE-Moldova, care a avut loc la 19 februarie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru ca transferul să fie efectuat, instituțiile UE urmează să evalueze progresul raportat, precum și seriozitatea respectării angajamentelor Guvernului și Parlamentului de a finaliza realizarea tuturor cerințelor până la mijlocul lunii mai 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Printre acestea se numără adoptarea de Parlament a Legii privind sancțiunile pentru spălarea banilor, a Legii privind organizațiile necomerciale, a Legii privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale și lansarea consultărilor publice pe marginea proiectului noii strategii pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției. Deocamdată, Guvernul nu se grăbește să îndeplinească aceste obligațiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Celelalte 40 milioane de euro (800 milioane MDL) din asistența UE prevăzute în cea de-a treia tranșă a asistenței macrofinanciare UE, dintre care jumătate este ajutor nerambursabil au fost excluse din buget după rectificarea din aprilie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deși nu s-au comunicat motivele renunțării, cel mai probabil Guvernul a decis că nu va reuși să le valorifice până la sfârșitul lunii iunie 2020, când expiră Acordurile de credit și de grant încheiate cu UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Însă dacă ar exista voință politică, banii ar putea fi totuși accesați deoarece un grup de 7 europarlamentari români au făcut recent un apel către Comisia Europeană să prelungească termenul în care Republica Moldova poate primi această tranșă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            87 de milioane de euro pentru necesități urgente plus o nouă asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro de la UE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La începutul lunii aprilie 2020, Comisia Europeană informa despre un sprijin de urgență pentru redresarea consecințelor crizei pandemice dedicat fiecărei din cele șase țări ale Parteneriatului Estic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru Republica Moldova au fost identificate peste 87 milioane de euro, o parte din asistență fiind redirecționată din bugetele proiectelor și programelor UE în derulare pentru a sprijini necesitățile imediate pentru sectorul de sănătate. Totuși majoritatea fondurilor realocate vor sprijini măsuri de redresare a consecințelor social-economice al pandemiei COVID-19, consolidând finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, susținerea proiectelor în domeniul sănătății, educației, dezvoltării locale și comunitare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Suportul UE nu se oprește aici. La 22 aprilie Comisia Europeană a anunțat un pachet de asistență macrofinanciară de trei miliarde euro pentru 10 țări din vecinătatea UE, inclusiv 100 milioane pentru Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Imediat ce propunerea va fi adoptată în procedură de urgență de Parlamentul European și Consiliul UE pe parcursul lunii mai 2020, Comisia Europeană va negocia cu Guvernul Republicii Moldova un nou Memorandum de înțelegere care va prevedea condițiile exacte pentru accesarea asistenței macro-financiare anti-criză de 100 milioane euro. Primele 50 milioane ar putea fi disponibile deja în vară. Următoarea tranșă ar putea fi plătită la sfârșitul anului curent după îndeplinirea condițiilor agreate între Guvern și Comisia Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și pe lângă aceste sume există programe europene de susținere a businessului și a autorităților locale, care pot fi accesate individual de beneficiari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Până la urmă, chiar în condițiile actuale extrem de dificile și cu o conducere ostilă Occidentului, Republica Moldova nu va fi lăsată singură de către partenerii europeni. Totuși, pentru a obține aceste fonduri, guvernul socialist-democrat de la Chișinău ar trebui să se opună intențiilor de subordonare a justiției de către președintele Dodon și efectuarea reformelor, care să pună în sfârșit Republica Moldova pe un făgaș democratic. În perspectiva alegerilor prezidențiale din toamnă, Igor Dodon rămâne total descoperit. Acesta va trebui să explice de ce, în pofida politicii sale servile Rusiei și ostile Occidentului, singura soluție reală pentru Republica Moldova în timp de restriște vine din Occident.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              BCR-InnovX

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              BCR-InnovX, programul de accelerare a afacerilor din tehnologie, anunță companiile ce au intrat în programul de accelerare dedicat grupei Start-ups, cu cifre de afaceri între 100.000 și un milion de euro. Juriul a selectat 14 start-up-uri din Cluj, Iasi și București care vor începe programul de accelerare pe 27 aprilie, în București. Din peste 106 aplicanți, au fost selectate 28 de companii în programele de incubare din Iași, Cluj și București, iar în urma selecției finale 14 start-up-uri vor începe programul de accelerare ce va dura șase săptămâni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Start-up-urile din Iași ce au intrat în faza de accelerare:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Breed XY: aplicații web și mobile pentru pentru evaluarea genetică și pentru îmbunătățirea performanțelor  animalelor de rasă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Exonia: Dezvoltă un robot pentru testarea pungilor de hârtie cu greutăți de 16 kg

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din Cluj:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Avangarde Software: aplicația VARA “VR Anxiety Relieving Application” care reduce nivelul de anxietate al pacienților din spitale sau clinici medicale
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • RF-Meeters: soluție pentru contorizare  inteligentă a energiei, bazată pe tehnologia wireless
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Careers in White: platforma de recrutare electronică medicală care oferă oportunități de carieră pentru profesioniștii medicali din întreaga lume
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Cyscale: construiește o platformă de design pentru domenii cloud

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din București:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • ORAROO: o platformă în cloud prin care IMM-urile își pot digitaliza procesele ce țin de angajați
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Enersec: o platformă colaborativă inovatoare cu ajutorul ML și blockchain, pentru a proteja sistemele IoT
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Finqware: dezvoltă infrastructură tehnologică și produse menite să susțină Open Banking
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Space Hub: se ocupă cu asamblarea de nanosateliți și trimiterea acestora pe orbita Pământului
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Nutricare.Life: dezvoltă prima aplicație gratuită de prevenție prin intermediul unei platforme digitale pentru analiză nutrițională.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Life as a gift: o aplicație de mapare a evenimentelor și preferințelor celor dragi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Maaster: implementarea unui model de planificare a traseelor de transport urban, pentru reducerea traficul și a poluării
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Mount Devel: servicii pentru siguranța angajaților din companiile biotech și pharma, prin IA și recunoaștere facială

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Am decis împreună cu partenerii de la InnovX ca programul de accelerare de anul acesta să fie în continuare unul non-equity, astfel încât să sprijine cât mai multe startup-uri inovatoare, mai ales în această perioadă de criză. Mai mult, am decis să mărim numărul de burse de la 10 la 14, selectând și cele mai bune start-up-uri care au participat în programele de incubare din Iași și Cluj de la începutul acestui an”, spune Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În contextul COVID-19, în perioada pre-accelerării am observat un interes mult mai mare al startup-urilor în parcurgerea programului. Am adaptat curricula la nevoile actuale ale companiilor, în special pentru repoziționarea pe piață în vederea deblocării și creșterii activității economice. Suntem onorați de încrederea pe care antreprenorii ne-au acordat-o în această perioadă dificilă, când pivotarea și reinventarea sunt niște acțiuni esențiale pentru inovare”, spune Diana Dumitrescu, CEO InnovX.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Munca de la distanță începe să devină un lucru obișnuit, iar startup-urile au recunoscut că implementarea din timp a măsurilor care să mențină pe linia de plutire activitățile critice de business reprezintă un avantaj competitiv major. Firmele cu potențial de creștere și care în urma procesului de selecție au reușit să se califice pentru faza de accelerare vor parcurge un proces de învățare intens și practic, menit să le ajute să-și accelereze procesele de scalare a proiectelor proprii”, spune Daniel Ilie, Mentor InnovX & Business Continuity Planning Consultant.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Membrii comitetului de selecție pentru grupa Startups a fost format din: Ciprian Păltineanu (Principal Investor Innova Human Capital), Daniel Ilie (Fost Comandant în Forțele Speciale), Mircea Moraru (M&A Senior Associate CMS), Bogdan Hristescu (Regional MD at Euronet), Silviu Florea (Dezvoltator Soluții Fintech), Adela Ioniță (Transitions Coach Tu în centru), Ionuț Stanimir (Director Marketing BCR), Ana Crețu (Manager Programe Start-up-uri BCR), Nicu Iancu (Președinte I2DS2), Angela Mitu (Senior Partner Charted Debt Management), Camelia Ganga (Director Marketing Glovo), Sergiu Pop (Manager Startup Program Microsoft), Mădălina Hagima Hristescu (Managing Partner Hristescu & Partners), Alexandru Mihailciuc (Global Head of Pre-Sales UiPath), Bogdan Ștefan (advisor tech și inovare), Diana Dumitrescu (CEO InnovX) și Daniel Dumitrescu (CIO InnovX).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Programul virtual de accelerare de sase săptămâni al BCR- InnovX va fi unul intensiv, fiind structurat din trei programe educaționale paralele dedicate diferiților membrii ai startupurilor în funcție de responsabilități: 1. CEO – Program de educație financiară și de business în vederea atragerii de finanțări de tip grant și equity; 2. CIO – Program educațional pe inovare și 3. CTO – Program educațional pe tehnologii emergente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Modex, EdX, Startup Grind, Mindspace, European Center for Services Investments and Financing (ECSIF) si MIT Enterprise Forum. Pentru programele locale de incubare partenerii proiectului sunt FabLab și Școala Informală de IT (Iași), respectiv AROBS Transilvania Software (Cluj). BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mai multe detalii despre Acceleratorul BCR-InnovX: www.bcr.ro/accelerator

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Banca Transilvania

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Banca Transilvania a facut un pas inainte in programul guvernamental IMM Invest pentru sustinerea antreprenorilor, prin semnarea Conventiei de Garantare si Plata a Granturilor cu Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM). Firmele pot aplica pentru a obtine finantari garantate de stat pentru activitatea curenta si investitii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              BT si-a propus sa se implice semnificativ in facilitarea accesului IMM-urilor in acest program, fiind o masura de sprijin mai mult decat binevenita pentru firmele romanesti, asa incat economia sa se poata baza in viitor pe ele. Plafonul Bancii Transilvania este de 3,4 mld lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              “Multumim clientilor care au ales Banca Transilvania in cadrul programului IMM Invest. Numarul foarte mare al acestora ne-a impresionat pe toti la BT si le transmitem ca pentru echipa noastra aceste solicitari sunt prioritatea noastra de business numarul 1. Vom munci oricat pentru a finaliza documentatiile in timp util. Daca IMM-urile merg bine, Romania merge bine”. – declara Tiberiu Moisa, Director General Adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              5 pasi pentru IMM-uri pentru a beneficia de finantare:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Inregistrarea pe platforma www.imminvest.ro (cu datele de identificare ale companiei, optiunea de credit, selectarea BT ca banca partenera in implementarea programului, declaratie IMM, Certificat unic de inregistrare si carte de identitate). Dupa inregistrare, IMM-ul va primi un mesaj de confirmare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • FNGCIMM pune la dispozitia BT datele si documentele inregistrate de antreprenor, precum si acordul de principiu privind eligibilitatea la finantare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Banca Transilvania analizeaza cererea de finantare si ia decizia acordarii creditului, in baza analizei de credit. BT ia in considerare evolutia afacerii in ultimii ani, planul de business pentru urmatorii ani de activitate considerand efectele negative/oportunitatile generate de actualul context economic si destinatia finantarii.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Dupa aprobarea imprumutului, BT solicita FNGCIMM acordarea garantiei de stat aferente finantarii. BT revine cu contractul de credit si contractul de garantare FNGCIMM, pentru semnare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Dupa indeplinirea conditiilor contractului de credit, Banca Transilvania pune la dispozitie creditul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              IMM Invest este cel mai mare program de sustinere a IMM-urilor din Romania din ultimii 30 de ani. Principalele avantaje aduse de acesta sunt urmatoarele: statul asigura pana la 90% din valoarea creditului, dobanda creditelor este subventionata integral de stat cel putin pana la final de an, zero comisioane legate de garantia statului, zero comision de rambursare anticipata a creditului, iar perioada de acordare a garantiei este de pana la 72 de luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              eximbank

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Proiectul de lege privind Exim Bank are scopul de a crea în Ungaria sistemul de finanţare a exportului cel mai rapid şi cel mai eficace din Europa Centrală, chiar şi pe termen lung, a spus ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior”, Péter Szijjártó, marţi în Parlament, unde a avut loc o dezbatere pe marginea inițiativei legislative privind Banca Ungară de Export-Import S.A. şi Asigurătorul Ungar de Credite pentru Export S.A., precum şi a modificării legii privind reprezentanţa diplomatică şi serviciul de lungă durată în străinătate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, ministrul ungar a apreciat că pandemia nu este doar o problemă sanitară, dar şi una economică, după ea nimic nu va mai fi cum a fost înainte. Va porni o competiţie complet nouă, cu reguli şi participanţi noi, pe terenuri noi, cu arbitru nou, iar ora înscrierii în această competiţie este acum, a subliniat, adăugând că „în situaţia actuală nu poate exista alt scop decât menţinerea în Ungaria a mediului de investiţii cel mai atractiv din toată Europa Centrală, iar sistemul de finanţare a exportului să fie cel mai rapid şi cel mai eficace în zonă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În opinia ministrului de externe, Ungaria poate participa la această competiţie pornind de pe baze solide, rezultatele economice ale ultimilor 10 ani o îndreptăţesc să aibă cele mai bune speranţe, dat fiind că Ungaria, în ultimii 10 ani a doborât pe rând recordurile în domeniul exportului, al investiţiilor şi al ocupării forţei de muncă. El a atras atenţia, în mode expres, că „exportul constituie 86,5 din PIB-ul ungar, care îi rezervă un loc fruntaş şi la nivelul UE, în plus, ţara este membră în clubul de elită globală a celor 35 de state care reuşesc o performanţă de export care depăşeşte 100 de miliarde de euro, pentru fiecare în parte”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Oficialul ungar a scos în evidență în cadrul discursului că „obiectivul este ca economia Ungariei, după trecerea pandemiei, să fie într-o poziţie şi mai bună şi mai puternică, decât înaintea pandemiei, iar pentru aceasta este nevoie de consolidarea dimensiunilor externe ale economiei, întreprinderilor care produc pentru export să le fie înlesnit accesul la noi oportunităţi pe pieţele externe”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În cadrul dezbaterii, ministrul de externe a mai precizat faptul că proiectul are scopul de a reduce sarcinile administrative ale întreprinderilor ungare şi să accelereze accesul exportatorilor la finanţări, un aspect important mai ales acum, când întreprinderile se confruntă cu probleme de lichidităţi în contextul situaţiei dificile create de pandemie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost adoptată o Hotărâre privind aprobarea Programului Naţional Apicol 2020-2022.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru perioada 2020 – 2022 este de 150.628 mii lei, din care 75.314 mii lei reprezintă contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale. Suma alocată PNA 2020-2022 este distribuită astfel:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                a) pentru anul 2020: 50.210 mii lei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                b) pentru anul 2021: 50.232 mii lei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                c) pentru anul 2022: 50.186 mii lei;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ca element de noutate, față de PNA anterioare au fost stabilite măsurile de asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori, precum consultanța în apicultură, promovarea apiculturii și a produselor apicole, organizarea de cursuri și perfecționare în apicultură, achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii, în vederea obținerii fagurilor artificiali și achiziția de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O altă completare cu privire la raționalizarea transhumanței și a stupăritului pastoral vizează achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie precum și mijloace de transport apicol fără autopropulsie şi de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De asemenea, în cadrul Programului Național Apicol 2020-2022 a fost inclusă o nouă acțiune referitoare la îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări a acestora pe piață, ce constă în decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri în vederea atestării calității mierii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aceste completări ale Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 au drept scop sporirea numărului familiilor de albine, creşterea calitativă a produselor apicole și îmbunătăţirea indicatorilor de producţie. Noile prevederi ale Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 vor genera extinderea ofertei de produse apicole, majorarea exporturilor și dezvoltarea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                economiei rurale, prin păstrarea tradiţiei de creştere a albinelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată, din punct de vedere al impactului social și asupra mediului, Programul Național Apicol urmărește dezvoltarea unor servicii eficiente pentru preluarea, prelucrarea şi desfacerea producţiei de miere în condiţii de calitate controlată, la nivelul standardelor europene, precum și valorificarea integrală şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale, precum şi a resurselor din flora spontană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Reamintim că țara noastră deţine o îndelungată tradiţie în domeniul creşterii albinelor şi a realizării de produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ukraine

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  On 1 May, the Ukrainian and Hungarian gas transmission system operators, LLC and FGSZ, established the first virtual interconnection point “Bereg” on two interconnection points (Beregovo and Beregdaróc) according to the Capacity Allocation Mechanism (CAM) Network Code. This decision marks the first ever virtual interconnection point between a Contracting Party to the Energy Community and an EU Member State. It follows Ukraine’s decision to perform the first allocation of cross-border capacity on the border with Poland at the Polish GSA Platform Operator.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  A virtual interconnection point (VIP) consists of two or more interconnection points which are integrated together to provide a single capacity service. The merging of the two interconnection points will facilitate trading on both sides of the border and increase liquidity in both market zones. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  The Energy Community Secretariat welcomes the first implementation of a VIP in the Energy Community and is happy to have been involved in this successful outcome by providing its support to the Ukrainian national regulatory authority, NEURC, in the recent amendments to the Gas Transmission Code.  The Secretariat also compliments the efforts of the Hungarian authorities to enable the implementation of the EU gas acquis at the border with the Energy Community Contracting Party.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  digitalizarea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Aproape două treimi (64%) dintre companiile chestionate la nivel global pregătesc noi măsuri de siguranță a angajaților pentru a putea reveni la locurile de muncă, arată cea mai recentă ediție a sondajului global PwC COVID-19 CFO Pulse, din 28 aprilie. În acest context, 55% dintre respondenți spun că vor să reconfigureze spațiile de lucru pentru a permite distanțarea fizică și 22% vor să-și reducă suprafața birourilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Majoritatea companiilor au depășit faza de reacție pe termen scurt față de criza generată de COVID-19, în care s-au concentrat prioritar asupra rezolvării problemelor imediate: siguranța angajaților și supraviețuirea afacerii. Acum trebuie să se gândească cum stabilizează activitatea pentru a funcționa în noua normalitate.  O componentă esențială a acestor planuri o reprezintă redeschiderea birourilor, fabricilor și a altor spații de lucru. Din acest motiv, primele două măsuri avute în vedere sunt siguranța la locul de muncă și reconfigurarea spațiilor pentru a asigura distanțarea”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner al PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În noul context, 47% dintre companii intenționează să introducă permanent munca de acasă pentru rolurile care permit acest lucru, 46% vor să accelereze automatizarea și să introducă noi moduri de lucru și 44% să programeze munca în ture pentru a diminua expunerea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ceea ce privește impactul COVID-19 asupra afacerilor, nivelul de îngrijorare a rămas constant cu ediția anterioară a sondajului, 70% dintre liderii de finanțe arătând că sunt foarte preocupați de acest lucru și majoritatea (80%) așteaptă o scădere a veniturilor și profitului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Din perspectiva industriei, directorii financiari ai companiilor de retail sunt cei mai îngrijorați (75%), din cauza reducerii încrederii consumatorilor, dar și a puterii de cumpărare, ca urmare a scăderii veniturilor. Cel mai scăzut nivel de îngrijorare cu privire la impactul potențial asupra afacerilor a fost raportat de liderii de finanțe din energie, utilități și resurse (57%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ponderea respondenților care consideră că organizația lor ar putea reveni la activitatea obișnuită („business as usual”) în termen de trei luni, în cazul în care criza ar fi încheiată astăzi, a scăzut la 49% de la 56% în ediția anterioară a sondajului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Alte concluzii ale sondajului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Principala prioritate a liderilor de finanțe este ținerea sub control a cheltuielilor. Astfel, ponderea celor care iau  în considerare măsuri de reducere a costurilor a crescut la 82%, de la 77% în ediția anterioară.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • În topul preocupărilor directorilor financiari se află recesiunea globală (69%), impactul financiar asupra operațiunilor companiei (67%) și reducerea consumului (58%, în creștere de la 39% în studiul anterior).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Cei mai pesimiști CFO sunt cei din Irlanda, 98% așteptându-se la scăderi ale afacerilor. Chiar și în țările cu o perspectivă mai optimistă, directorii financiari se așteaptă la reduceri ale veniturilor: Elveția (80%), Danemarca (73%) și Germania (66%).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • La nivel de industrii, liderii de finanțe din servicii financiare (86%), industria manufacturieră și auto (86%) și retailul (80%) au cea mai mare pondere de CFO care estimează scăderea veniturilor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Aproximativ jumătate dintre directorii financiari spun că vor acorda prioritate dezvoltării opțiunilor alternative de aprovizionare (52%), înțelegerii stării financiare și operaționale a furnizorilor lor (50%) și schimbării clauzelor contractuale (42%).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • 56% intenționează să includă impactul  în situațiile financiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    digital economy

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Since March 2020, Ukrainian entrepreneurs have been able to attend online courses to improve their knowledge and skills. The training sessions are supported by the ‘EU4Business’ initiative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The EU and the European Bank for Reconstruction and Development have launched a number of free e-learning opportunities for Ukrainian businesses, which will run until the end of the lockdown. The sessions are organised by the Business Information Support Centres, which have already adapted 10 of their 40 trainings to online courses.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Entrepreneurs can also use the new online platform Merezha to find case studies, online events, as well as tips and advice from leading experts in the following areas: marketing, export, certification, lean manufacturing, finance, HR, systematisation of business processes and franchising. So far, over 100 business experts and 700 companies have registered on the platform.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Psihologii știu de ceva vreme că ceea ce se întâmplă imediat înainte de formularea unei solicitări poate să influențeze decisiv dacă răspunsul este ”da” sau ”nu”. Am arătat în altă parte cum puteți folosi amorsarea pentru a pregăti mesajul persuasiv. Acum aș vrea să discutăm despre puterea așteptărilor, de ce și cum putem seta expectanțe înainte de a lansa mesajul persuasiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Expectanțele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Modul în care percepem lumea este influențată de mentalitatea (mindset) și de așteptările sau expectanțele noastre. Acestea sunt credințe pe care le avem în legătură cu ceea ce urmează să se întâmple. Spre exemplu, când mergi cu prietenii la un film despre care ai auzit că e foarte bun, această expectanță (că e bun) îți va influența percepția. După ce îl vezi, s-ar putea să îl consideri mai bun decât dacă n-ai fi avut expectanța inițială. O explicație este că vezi ceea ce te aștepți să vezi. În medicină, acest efect este numit placebo – dacă te aștepți ca o pastilă să aibă un anumit efect e mai probabil să simți acel efect, chiar dacă pastila respectivă nu are nici o substanță activă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, expectanțele noastre, fie ele bune sau rele, ne influențează comportamentul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cum funcționează efectul expectanțelor?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Expectanțele ne ghidează comportamentul prin faptul că vom încerca să atingem acele așteptări. Ele funcționează ca o ancoră, de care nu ne îndepărtăm prea mult. Spre exemplu, când mergem la cumpărături ne propunem să cheltuim cam 70 de lei. Această valoare funcționează apoi ca o ancoră, un punct de reper fix, care ne determină să ne uităm doar la produse cu prețul de aproximativ 70 de lei sau care, împreună, au această valoare. Vom elimina implicit produsele de valori mult mai mari sau mult mai mici. Rezultatul este că vom ajunge la o valoare a cumpărăturilor care va fi foarte similară cu reperul prestabilit. Expectanța a ghidat comportamentul și a determinat rezultatul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un alt mecanism posibil este distorsiunea confirmării: oamenii tind să caute informații care să le confirme expectanțele și credințele. Spre exemplu, dacă te aștepți ca o mașină nemțească să fie mai fiabilă decât una franțuzească, te vei gândi la toate exemplele de mașini nemțești pe care le știi tu și care funcționează bine și după 10-15-20 de ani. În schimb, vei căuta exemple de Renault-uri, Peugeot-uri și Citroen-uri cărora le-a crăpat motorul sau și-au lăsat proprietarul în drum. Ce nu faci este să cauți exemple care-ți infirmă părerea: VW care s-au stricat și Renault-uri care parcă n-au moarte. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Folosirea expectanțelor în favoarea ta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru a pregăti o persoană pentru mesajul persuasiv, trebuie să îi setezi așteptări înalte. Astfel, ancorarea poate fi folosită mai ales în cadrul unei negocieri. Dacă vrei să vinzi, spre exemplu, un obiect de mare valoare, cum ar fi un tablou, stabilește prețul de pornire (ex: 500 lei) pentru a include o ancoră de la care cumpărătorul se va abate relativ puțin. În acest caz, tu ești cel care a făcut primul oferta și a stabilit punctul de pornire al negocierii. De asemenea, poți stabili un preț mai mare decât cel dorit, pentru a ajunge prin negociere la acesta. (spre exemplu stabilești 550 dacă știi din experiența negocierilor anterioare că prețul va scădea cu aproximativ 50 lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O altă modalitate de a utiliza ancorarea este în cadrul strângerilor de fonduri pentru cauze caritabile la care există și un câștigător. Aici, poți stabili mai multe prețuri de intrare în ordine crescătoare, iar la cele mai crescute să adaugi niște facilități (ex. mai multe șanse de câștig), insinuând că oamenii în general donează la cele mai mari prețuri de intrare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, prima recenzie pe care o persoană o citește despre o carte va fi mai importantă decât a doua sau a treia, datorită efectului ancorării. La fel și cu ordinea de prezentare a produselor: dacă primul este cel mai scump, următoarele vor părea mai rezonabile ca preț, datorită efectului de ancorare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De altfel, folosindu-te de distorsiunea confirmării poți să întărești decizia unui cumpărător online printr-un simplu sticker de felicitare care să îi confirme că decizia de a achiziționa un produs de la tine a fost și rămâne una bună. Un alt bun mod de a folosi expectanțele în favoarea ta este să confirmi credințele unei persoane, spre exemplu, dacă un individ la o vinărie dorește să cumpere un anumit vin roșu, tu, ca vânzător,  îi poți complimenta alegerea pentru a-l motiva să cumpere sticla.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prin aceste tehnici tu pregătești actul de persuasiune și îți crești probabilitatea de succes. Folosirea efectului ancorării și a distorsiunii confirmării funcționează și mai bine când este în combinație și cu alte tehnici persuasive.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Alte articole intersante despre psihologia vânzării puteți citi pe site-ul Psihoteca

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Piața locală de servicii de resurse umane va scădea cu aproximativ 15% în 2020, acesta fiind de altfel primul an de corecție al acestei industrii, din ultimii 10 analizați, ca urmare a maturizării pieței și a pandemiei de Coronavirus, potrivit unui studiu KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cifra de afaceri a furnizorilor de servicii HR din România a crescut cu 12,3% în 2018, în comparație cu anul precedent, și a depășit cu aproape 337% nivelul din 2009. Astfel, la final de 2018, însuma 4,2 miliarde de lei, iar pentru 2019 analiștii KeysFin estimează apropierea de pragul de 4,9 miliarde de lei, urmând ca în anul curent să scadă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Serviciile de HR s-au numărat printre industriile cu o ascensiune fulminantă în economia locală, iar analizele noastre din ultimii ani, dedicate acestui domeniu, au arătat atât trendul de creștere, cât și de diversificare a serviciilor. Iată însă că momentul maturizării a sosit: vor rămâne business-urile solide, cu un istoric în spate, know-how și clienți importanți, iar companiile mici de pe această piață, fără putere logistică și mai ales financiară, fie se vor reorienta spre servicii adiacente, fie vor dispărea. În 2020, cuvântul de ordine va fi reinventare, indiferent de tipul de business, însă noi mizăm pe capacitatea unei industrii aflată până acum în plină dezvoltare de a găsi soluții salvatoare“, a declarat Roxana Popescu, managing director KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aproximativ 3.500 de firme activau la finalul anului 2019 în piața locală de servicii de resurse umane (grupa CAEN 78), potrivit analizei KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii HR a avansat cu 3,3% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu 823% nivelul din 2009, la 228 milioane de lei în 2018. Dintre cele aproape 3.460 de companii analizate, mai mult de jumătate, respectiv 1.795 au înregistrat profit (52%), 1.119 au avut pierderi (32%), restul raportând un rezultat nul în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Numărul de angajați din domeniu însuma 54.500 în 2018, cu 4% mai puțini comparativ cu anul 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cine îi angajează pe români?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit datelor KeysFin, în vârful clasamentului companiilor din domeniu, în funcție de cifra de afaceri din 2018, a apărut o rocadă. LUGERA & MAKLER SRL devine lider de piață, depășind cu doar 762 de mii de lei ADECCO RESURSE UMANE SRL (principalul jucător în 2017). Astfel, cifra de afaceri a companiei aflate pe locul 1 a fost de peste 321 milioane lei, cumulând 7,6% din totalul pieței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Topul principalelor trei companii de servicii HR este completat de MANPOWER HR SRL, cu 195,6 milioane lei respectiv 4,6% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totuși, luând în considerare datele centralizate la nivel de grup (în baza structurii acționariatului), ADECCO (prin ADECCO RESURSE UMANE SRL și ADECCO ROMANIA SRL) conduce industria locală de servicii HR cu afaceri de peste 416 milioane de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ca imagine de ansamblu, cele mai mari 10 companii de profil generează cumulat mai mult de o treime din cifra de afaceri totală a industriei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Analiza nu include însă performanța unor companii precum EJOBS GROUP SRL sau BESTJOBS RECRUTARE SA, acestea având ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului de IT&C. Dacă și acestea ar fi luate în considerare, cifra de afaceri a industriei ar crește cu peste 70,5 de milioane de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Noile provocări ale HR-ului: de la prea puțini profesioniști, la optimizarea costurilor cu angajații

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Analiza KeysFin dedicată acestei industrii, aferentă anului 2017, puncta criza acută de personal și provocarea companiilor de a găsi angajați profesioniști într-o economie în care cererea de personal întrecuse de mult oferta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Situația s-a schimbat radical în doar câteva săptămâni, până în momentul de față, când șomajul tehnic sau suspendarea contractului de muncă au devenit o realitate pentru peste un milion de români.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, potrivit datelor Ministerului Muncii, pe 29 aprilie erau înregistrate 1.027.117 de contracte de muncă suspendate cu 327,2 mii în industria prelucrătoare (32%), 185 mii în comerț (18%) și 115 mii (11%) în hoteluri și restaurante.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ca rată, potrivit metodologiei de calcul a ratei șomajului, numărul de contracte de muncă suspendate raportat la populația activă (9,1 milioane de persoane în T3 2019 potrivit INS) este în prezent la 11%. Măsura sprijină temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie să dispună de această facilitate pentru a-și păstra angajații pe termen foarte scurt.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Spre deosebire de caracterul temporar al suspendărilor, îngrijorătoare este evoluția contractelor de muncă încetate (creștere de 143% față de 30 martie), la aproape 271 de mii în 29 aprilie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut și el semnificativ în martie la 410.000, rata șomajului majorându-se cu 0,7 puncte procentuale față de februarie (minimul anilor ‘90), la 4,6%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe lângă acordarea posibilității de a încadra angajații în șomaj tehnic, Guvernul a mai luat și alte măsuri de susținere a companiilor locale, precum: amânarea achitării ratelor, IMM Invest (cu aplicabilitate limitată la doar 40.000 firme – potrivit datelor KeysFin doar 5% din totalul companiilor care și-au raportat rezultatele financiare la 2018) și bonificația de 10% oferită pentru plata la zi a impozitului trimestrial. Totodată, decizia Băncii Naționale a României de a cumpăra titluri de stat constituie măsura cu cel mai consistent impact pozitiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totuși, industria serviciilor de HR care are nevoie de noi angajări, care să fie derulate prin companiile din domeniu. Ritmul reluării activității economice depinde însă majoritar de un sprijin guvernamental real, care să motiveze companiile locale să își extindă activitatea și să facă angajări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, analiștii KeysFin consideră că este necesar un program guvernamental investițional masiv, bine țintit din punct de vedere strategic spre industria prelucrătoare și servicii (pentru asigurarea producției locale a bunurilor și serviciilor de bază: alimente, echipamente, sănătate, educație și securitate) agricultură (având în vedere condițiile meteo nefavorabile) și mai ales pentru susținerea avansului tehnologizării și a digitalizării economiei românești. Totodată o reducere temporară a fiscalității (contribuții), dacă nu chiar o suspendare după modelul altor state europene ar reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru mediul de afaceri local.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      coronavirus

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      UBB-FSEGA a lansat un proiect de cercetare implicând mai mulți specialiști ai instituției care se concentrează asupra monitorizării în timp real a impactului pandemiei de COVID-19 asupra economiei din România, incluzând și realizarea unor previziuni economice în contextul actual al epidemiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul de cercetare include și realizarea unei platforme online denumite generic COVID-19 – Romanian Economic Impact Monitor (COVID-19 RoEIM) prin care cercetătorii universității implicați în acest proiect publică o serie de date relevante privind impactul economic al pandemiei COVID-19 în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real a situației economiei românești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Obiectivul principal al proiectului constă în oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației generate de epidemia de COVID-19, respectiv prin oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune pentru o mai bună protejare a societății, a companiilor, a angajaților acestora, respectiv a lanțurilor de aprovizionare din economia reală. Proiectul de cercetare este coordonat de profesorul universitar dr. Szász Levente, prodecan responsabil pentru cercetarea științifică din cadrul FSEGA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Universitățile românești s-au mobilizat exemplar în această perioadă, fiecare contribuind, în funcție de anvergura și profilul academic, la bunul mers al societății, la nivel local/regional/național/internațional. UBB, ca universitate globală/internațională, a contribuit major la toate aceste niveluri, iar prin acest proiect, contribuția națională (cu potențial impact internațional) a UBB – unul dintre liderii științelor economice din țară – este din nou reliefată exemplar”, a declarat prof. univ. dr. Daniel David, Rectorul Universității Babeș-Bolyai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Această pandemie reprezintă în esența sa o provocare majoră pentru întreaga umanitate. Este imperios necesar să gestionăm așa cum se cuvine această perioadă din toate perspectivele ei. Mai mult de atât, repornirea adecvată a activității economice reprezintă cea mai mare provocare pentru perioada imediat următoare ieșirii din starea de urgență și a diminuării riscurilor aferente COVID-19. Dacă acest proces nu este gestionat în mod inteligent și pragmatic, atunci costurile asociate vor fi mai ridicate și se vor regăsi pe o perioadă mai mare de timp. În acest context, ne asumăm rolul de a sprijini societatea și factorii decizionali din domeniul economic asigurându-le toate informațiile și analizele de care dispunem, pentru a lua cele mai bune decizii în vederea ameliorării impactului negativ al acestei pandemii asupra economiei românești”, a adăugat conf.univ.dr. Răzvan V. Mustață, Decanul FSEGA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Rezultatele proiectului de cercetare pot fi consultate în timp real pe platforma online COVID-19 RoEIM, iar informațiile sunt disponibile în limba română, maghiară și engleză. Datele sunt actualizate în fiecare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul de Dezvoltare pentru Furnizorii Locali (PDFL) sau programul de interconectare este o platformă sau un program de sprijin pentru companiile locale care vor să devină furnizori locali pentru companiile multinaționale din sectorul automotive din Republica Moldova. Sprijinul va consta în consiliere, ateliere de lucru, networking, consultanță, suport tehnic și întâlniri cu clienții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Obiectivul general al PDFL îl constituie sporirea competitivității furnizorilor din Republica Moldova până la un nivel care i-ar face atractivi în calitate de furnizori pentru companiile multinaționale (CMN) investitoare în sectorul automotive din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Obiectivele specifice ale PDFL sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Îmbunătățirea standardelor organizaționale, operaționale, de calitate etc. ale furnizorilor locali;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Încurajarea parteneriatelor și legăturilor de afaceri între furnizorii locali și CMN;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Furnizarea de informații referitoare la furnizorii locali către CMN și alți potențiali clienți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        PDFL este preconizat a se desfășura etapizat. Prima etapă constă în crearea unei baze de date cu companiile potențiale a deveni furnizori locali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În baza potențialului de a furniza produse și servicii către companiile multinaționale investitoare în sectorul automotive din Republica Moldova, dar și a interesului lor față de Program, va fi selectat un grup de aproximativ 50 de companii cărora să li se ofere asistență tehnică și sprijin în formare în domenii precum managementul tehnologiei și al calității, managementul organizațional, organizarea producerii, planificarea afacerii, finanțe, contabilitate, marketing, managementul resurselor umane, etc., pentru a le face eligibile în calitate de furnizori de produse / servicii pentru companiile multinaționale investitoare în sectorul automotive.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La Programul de Dezvoltare pentru Furnizorii Locali pot participa:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Companii locale, indiferent de mărime, potențiali furnizori de componente directe și indirecte, servicii pentru companiile multinaționale (CMN) investitoare în sectorul automotive din Republica Moldova.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Companii cu capital străin/mixt, indiferent de mărime, care au investit în Republica Moldova și intenționează să furnizeze componente directe, indirecte și/sau servicii către companiile multinaționale (CMN) investitoare în sectorul automotive din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Următoarea etapă constă în prima evaluare a companiilor. Procesul de evaluare a companiilor participante la Program, se va desfășura în baza unui model de audit conform metodologiei EFQM (https://www.efqm.org/ index.php/efqm-model/). Evaluarea se va axa pe domeniile de performanță de cea mai mare importanță pentru îndeplinirea cerințelor CMN și va identifica competențele, practicile și procesele ce urmează a fi îmbunătățite, pentru ca potențialii furnizori să poată livra produse/servicii către CMN.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        A treia etapă constă în implementarea unui plan de acțiuni pe termen scurt. În baza rezultatelor auditului (primei evaluări) vor fi elaborate planuri de acțiuni corporative pe termen scurt (de la 6 până la 8 luni). Acestea vor cuprinde acțiuni și măsuri de îndeplinit de către companiile participante în domeniile problematice identificate de către audit, pentru a le ridica la standardele solicitate de CMN și cerințele de concurență și pentru a revizui calea de urmat pentru afacerile acestor companii. În paralel, Programul va asigura desfășurarea unei serii de ateliere de lucru și altor forme de asistență tehnică pentru companiile participante, axate pe domeniile-cheie de îmbunătățire identificate în urma evaluării de afaceri, pentru a ajuta companiile să implementeze planurile lor de acțiuni pe termen scurt.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        A patra etapă constă într-o evaluare de control. În cadrul acestei etape se va derula o evaluare a rezultatelor implementării planurilor de acțiuni corporative pe termen scurt, pentru a determina în ce măsură au fost îndeplinite recomandările rezultate din prima evaluare și selectarea, în baza rezultatelor acestei evaluări, a celor mai bune companii pentru a le include în faza intensivă de suport (aproximativ 20-25 de companii).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        A cincea etapă este o fază intensivă de sprijin a companiilor și constă în implementarea planurilor de acțiuni corporative detaliate. Scopul acestei etape intesive este de a oferi companiilor participante informațiile și abilitățile necesare pentru a satisface cerințele CMN și a stabili mai multe contracte cu valoare adăugată mai mare. Acest lucru se va realiza prin acordarea unei asistențe personalizate și orientate individual 1:1, prin desemnarea unei echipe individuale de mentori/consultanți pentru fiecare companie, alcătuită dintr-un consultant principal – expert din UE și un consultant independent local. Acești consultanți vor asista companiile participante în implementarea unui plan de acțiuni detaliat, rezultat în urma evaluării de control.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ultima etapă constă în crearea oportunităților de afaceri. Scopul acestei etape este conectarea companiilor din fază intensivă a Programului la potențialii clienți și parteneri prin intermediul contactelor directe, evenimentelor de tipul „Cunoaște-ți cumpărătorul”, „Furnizorul Anului”, „Zilele Clusterului Automotiv” etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul, cu un buget de peste 25 milioane MDL, se va desfășura pe durata a 24 luni și va genera beneficii atât pentru potențialii furnizori (acces mai bun la clienți/piețe de desfacere, transfer de tehnologii, potențial financiar mai bun pentru expansiune și perspective de internaționalizare) cât și pentru companiile multinaționale investitoare în Republica Moldova (lanțuri de aprovizionare mai scurte, reduceri de costuri, potențial pentru parteneriate în dezvoltarea produselor, furnizori mai flexibili).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ZEL Balti

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, a vorbit despre impactul COVID-19 asupra economiei țării, măsurile care trebuie întreprinse pentru a redresa situația, cât de mult vor fi afectate IMM-urile în urma pandemiei, dar și despre soluțiile propuse pentru a îmbunătăți economia după criză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CURENTUL: Dle Ciobanu, sunteți unul dintre puținii care cunoașteți în cele mai mici detalii tot ce ține de economia țării. Cum se prezintă economia națională ca urmare a epidemiei de COVID-19?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Marin Ciobanu: Poate exagerați cu „până în cele mai mici detalii”, dar, să-mi fie iertată lipsa de modestie, școala de economie din Nuernberg multe lucruri ne-a învățat. Nu mai este pentru nimeni o noutate că situația creată de pandemia cu noul Coronavirus va avea efecte negative asupra creșterii economice la nivel global. Or, nu suntem Republica Belarus sau o țară cu economie închisă, suntem o țară cu economie deschisă. Moldova nu este o insuliță izolată de restul lumii, pe care criza o va ocoli, prin urmare întrebarea este în ce măsură vom fi afectați. Economia națională va fi, pe de o parte, în strânsă corelație cu măsurile întreprinse de Guvern, iar pe de altă, dependentă de factorul, imprevizibil, extern. Actualmente, pe ambele dimensiuni suntem în suspans.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C: Cum au fost afectate investițiile de epidemie? Va întrebam pentru că nimeni mai bine ca Dvs. nu cunoaște ce înseamnă atragerea de investiții în RM, ce măsuri trebuie să întreprindem să atragem mai multe investiții?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.C.: Mulțumesc pentru apreciere. Aici, dacă îmi permiteți, aș dori să răspund mai desfășurat, fiindcă este un subiect de importanță națională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din păcate, toate proiectele investiționale au fost trecute pe linie moartă și asta în situația în care, personal, eram implicat în 8 proiecte investiționale, cu un volum de investiții de peste 60 mil. dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Rolul stimulator al investiţiilor străine directe în economia unei ţări este recunoscut în teoria economică, dar și dovedit în practică: lanţul de efecte pozitive, pe care le generează ISD, se repercutează atât asupra potenţialului productiv al ţărilor-gazdă, cât şi asupra pieţei muncii şi situaţiei sociale a populaţiei, contribuind la crearea de noi locuri de muncă, la creşterea veniturilor populaţiei şi, implicit, la stimularea creşterii economice. Problema atragerii ISD pentru Republica Moldova este cu atât mai actuală şi mai importantă, cu cât posibilităţile interne ale statului şi ale agenţilor economici locali sunt limitate şi insuficiente pentru a relansa economia grav afectată de o perioadă lungă de dezindustrializare. Republica Moldova este clasată pe ultimul loc în Europa după volumul de ISD atrase pe cap de locuitor. În aceste condiţii, se impune necesitatea unei abordări eminamente noi cu privire la politicile şi strategiile de atragere a ISD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Noi ne aflăm într-o situație deplorabilă, luând în considerație prestația de atragere a ISD, în comparație cu alte țări din regiune. Regretabil, dar clasa politică în ultimii 10 ani nu a înțeles că numai ISD ne pot scoate din sărăcie. Republica Moldova este într-un cerc vicios al sărăciei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cercul vicios al sărăciei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        1. Sistemul educațional deficient –– formare profesională neadecvată –– productivitate scăzută –– încasări mici de impozite

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        SĂRĂCIE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        2. Venit mic –– economii mici –– investiții mici –– productivitate mică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         SĂRĂCIE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        3. Puține locuri de muncă ––alimentație insuficientă–– stare a sănătății precară–– randament scăzut

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         SĂRĂCIE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Vreau să aduc aici 2 exemple, dacă îmi permiteți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Agenția pentru atragerea investițiilor (AI), de principiu, este o structură al cărei obiectiv/menire este atragerea investițiilor. Din anul 2010, de când am onoarea să conduc Zona Economică Liberă Bălți (ZEL Bălți), nu-mi aduc aminte ca, sub conducerea măcar a unui director al AI, (dar ei au fost vreo 4), să fi fost adus barem un investitor de către angajații AI. Nu vreau să fiu răutăcios și sper mult să nu supăr pe nimeni, dar nu trebuie să ne ascundem după deget, trebuie să tragem concluzii și să venim cu îmbunătățiri și resurse financiare necesare și capacități internaționale. De ce nu funcționează?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Să analizăm, bunăoară, cazul Ungariei și Agenția de Atragere a investițiilor a Ungariei (HIPA). Astfel, HIPA are 130 de angajați, dintre care 30 de angajați au fost convinși să vină acasă să ajute Țara de la Corporații Transnaționale (CTN) și au salarii între 3-5 mii euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Vă rog să atrageți atenția la constructul modelului de atragere a investițiilor de mare succes din Ungaria. Deci, în capul mesei stă Ministerul Finanțelor cu banii. Mai jos, în centru, este Agenția prin care se finanțează 2 agenții, care sunt separate una de alta, cea a promovării exportului și cea de atragere a investițiilor. Dacă sunt programe sau necesități concrete de finanțare, agenția de suport financiar imediat acționează. Mie pentru proiecte concrete pe care am reușit împreună cu echipa să le realizăm, mi-a luat în mediu până la 6 luni, sunt cazuri, peste un an de zile. Care sunt rezultatele acestui model? În 2017 au fost atrase, atenție, 3,5 mlrd. euro, în 2018 – 4.3 mlrd. euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Agenția de Investiții Moldova: are ca obiectiv promovarea exporturilor și atragerea investițiilor. În 2019 au mai fuzionat și cu agenția turismului (deci sunt 3 în 1), având în total 12 angajați cu contabili (s-ar putea ca cifra să se fi schimbat, o perioadă îndelungată a existat moratoriu de angajare), trecuți la statutul de funcționari publici, prin urmare fără posibilitatea de a le oferi salarii atractive. Implicit, rezultatele activității sunt pe față, mai bine zis, efectiv nu sunt!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În Macedonia, un Prim-ministru a creat un grup din 5 miniștri. Ziua de lucru a acestui Prim-ministru începea cu capitolul ISD și se finaliza cu același subiect ISD. Impactul: pe parcursul unui an, afluxul de investiții a crescut cu 900%. Vă închipuiți, dacă atrăgeau 1 mlrd. de euro, volumul investițiilor a crescut la 9 mlrd. euro. Acum încercați să realizați, ce se întâmplă, dacă acești bani intră în circuitul economic al țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În concluzie, trebuie să creăm structuri, instituții de stat capabile să atragă investiții, și, în cele din urmă, să conștientizăm cu toții că investițiile în RM ar trebui să fie ca o „Vacă sacră în India”, dar să nu ne ocupăm cu vrăjitul și mimarea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C: În ce măsură au fost afectate IMM-urile și cât timp credeți că le va trebui să-și revină după criză?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.C.: În cazul în care o criză economică mondială nu va putea fi evitată, nu vreau să fac scenarii apocaliptice, dar cred că vreo 25% din IMM-uri le vom pierde. Știm care este impactul crizelor economice globale, deprecierea leului în raport cu valuta străină, creșterea ratelor la bănci. Dacă Statul va întreprinde diferite măsuri, acțiuni concrete, programe de susținere a IMM-urilor, atunci spre sfârșitul anului 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C: Cum se prezintă instituțiile de stat pe fonul crizei? Mă refer la cele ce au tangență cu activitatea economică sau cu reglarea ei?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.C.: Aș vrea, pe moment, să mă abțin de la un răspuns, apreciere sau comentariu la adresa acestor instituții. Eu și așa 80% din activitatea mea o consum în lupta cu ei, 10%–– birocrație și, trebuie din păcate să recunosc, numai 10% mă ocup de activitatea mea de bază, atragerea de investiții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dar ceea ce pot să vă promit, am pornit să scriu o carte (ZEL Bălți 10 ani de activitate: provocări și reușite), unde vor fi descrise cu lux de amănunte: „meritele”, potlogăriile, șantajul, inacțiunile unora, acțiunile, chiar criminale aș spune, care au subminat realizarea unor proiecte cu impact național, și în general dezvoltarea economică/ industrială a țării. Va fi una cu dovezi și scrisori oficiale anexate, ca să nu pierd, ulterior, timpul cu ei în instanțele de judecată. Din păcate, suntem un popor răutăcios, invidios și, după cum spunea un ex-ministru, succesul în RM nu se iartă. Vreau să fac o precizare, m-am referit aici la conducătorii diferitelor instituții, or, e o experiență acumulată în ultimii 10 ani de activitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C: Ca un bun manager ce sunteți, nu pot să nu vă întreb și ce credeți despre alte sisteme importante – medical, de sănătate, social, etc.. Cum se prezintă acestea pe fonul crizei generate de epidemie?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.C.: Criza provocată de pandemie a scos în evidență mai multe lucruri legate de sistemul medical din țară: din păcate, foarte multe entități, sectoare, ramuri sunt extrem de slabe sau chiar putrede, din punctul de vedere al gestionării manageriale. În funcții, de cele mai multe ori, sunt promovate „nulități”, persoane obediente, care știu bine să slujească „șefii”, și, cel mai tragic, se pricep bine la combinații și furturi de proporții din achizițiile publice. De cele mai multe ori, la nivel instituțional, multe entități (agenții, întreprinderi de stat, minister, etc.) se caracterizează prin lipsă de viziune și nu sunt verificate de către superiori cu privire la modul cum se elaborează / implementează documentele de politici, strategiile de dezvoltare a țării ș.a.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Tot ce se întâmplă în instituțiile de bază ale țării, prin informația care se strecoară în mass-media, recunosc, mă depășesc. Atmosfera morală și profesională care domnește în țară, văzută prin prisma celor 10 ani de luptă, în care bunul simț, onestitatea, profesionalismul, comportamentul civilizat și respectarea valorilor stau este la cheremul unor grupări: oameni nedemni, cu o pregătire plecară, oameni care nu au nici o realizare valoroasă în nici un domeniu: vocali, inculți, dominați de resentimente, instincte brutale și interes personal. Și aceasta deja nu mai e o revelație pentru nimeni, din păcate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Există însă și foarte puțini care mă fascinează, totuși, prin perseverență și abnegație față de munca făcută cu dăruire și să știți că nu-mi stă în fire să laud excesiv: bunăoară, Dl Chicu poate să scrie mesaje înainte de ora 7 dimineața și să întrebe: „unde ați dispărut, domn director?” sau să sune duminică după ora 21.00 și să ceară niște precizări, zicând: „știu că sunteți la lucru, de aceea vă deranjez”. Și dacă voi zice că la orice mesaj de solicitare a unei întrevederi, în 10-15 minute am reacție și propunere pentru următoarele zile, probabil nu o să credeți. Dacă ar lucra măcar 10% din funcționarii publici așa, eu astăzi nu aș fi fost atât de complimentat de Dvs., iar RM ar fi o țară în care s-ar trăi decent. Da, și cu D-lui am deblocat câteva proiecte importante, care au stat mult timp în sertarele unor miniștri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C: Care sunt principalele concluzii ce pot fi făcute ca urmare a epidemiei?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.C.: Trebuie de reformat multe instituții ale statului, să promovăm tinerii cu studii și experiență internațională, nu neapărat cei de la Harvard. Zic asta, fiindcă 5 luni am aștept o întrevedere cu Excelența Sa, și în scris am solicitat, cum mi-a sugerat, din păcate 0 reacție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Trebuie să atragem o atenție deosebită sistemului medical și celui educațional. Să avem pe viitor o cartografiere a tuturor instituțiilor din aceste două sisteme. Să constatăm necesitățile acestor instituții. Să existe o sincronizare dintre oferta acestor sisteme în raport, respectiv cu necesitățile populației și cererea pieței muncii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C: Ce lecții ar trebui sa învățăm ca urmare a epidemiei?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.C.: Să încercăm să fim mai responsabili, perseverenți și aici, aș releva, avem multe de învățat de la cultura germană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Să fim mai buni, săritori la nevoie unul față de altul, mai ales în perioade dificile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Să avem relații bune cu toți vecinii și structurile internaționale. Din cauza politizării excesive și a politicii externe neechilibrate, s-ar putea, de multe ori, să sufere poporul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C: Ce soluții credeți ca se impun pentru a depăși cât mai repede situația în care suntem?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.C.: Schimbarea rolului statului, din observator, în catalizator, în procesul de atragere a ISD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Referitor la investiții: trebuie să întreprindem rapid măsuri care ar îmbunătăți și ar da turații proceselor de atragere a investițiilor:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ conducerea țării să se implice direct;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ de adus la cunoștință tuturor persoanelor care au tangențe cu investițiile în așa fel ca investițiile să devină un laitmotiv al activității lor: trezindu-se să se gândească la investiții, să lucreze cu dedicație pentru investiții, iar, înainte de culcare, să cânte cântecul de leagăn copiilor despre investiții;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ ambasadorii și consulii generali să fie targhetați și, în funcție de țara unde ne reprezintă, dacă nu au aduc până la finele anului 1, 3, 5 investitori, să fie rechemați din funcție, numindu-se alții în loc, or, vorbitori de limbi străine avem mulți;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ pregătirea unui pachet de legi care ar îmbunătăți competitivitatea RM, inclusiv cu facilități fiscale suplimentare, cât mai curând posibil (Toată lumea va lupta acum pentru investiții).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Susținerea sectorului automotive:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ trebuie să atragem o atenție deosebită sectorului automotiv la care să ne asociem cu diferite programe. (În acest sector lucrează direct cca 20 mii persoane și încă vreo 30 mii indirect). Să ne integrăm în lanțul valoric mondial producător de automobile.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ ZEL Bălți, prin susținerea MEI, a startat implementarea Programului de suport pentru furnizorii locali (PSFL), care prevede interconectarea IMM-urilor locale la Corporațiile Transnaționale (CTN). În acest sens, lucrăm la selectarea a cca 75 de companii care vor trece prin acest program. Rezultatul scontat sunt câteva mii de noi locuri de muncă cu valoare adăugată înaltă, crearea de industrii noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Substituirea importurilor:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ Obligarea companiilor mari de stat, care importă produse de peste hotare, să facă achiziții de materii prime, bunuri și servicii de la companiile autohtone. Astfel, vom substitui produsele din afara țării cu cele autohtone. Vom stimula IMM-urile locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ încurajarea IMM-urilor locale să realizeze achizițiile, în măsura posibilităților, pe piața locală.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ susținerea și subvenționarea companiilor care vor putea produce bunuri, cu cea mai mare pondere în structura importurilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Educație. Pregătirea specialiștilor înalt calificați:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ Deschiderea a două specialități noi de master, pentru realizarea obiectivelor care urmează. Am stabilit relații cu cea mai renumită universitate din Europa, RWTH Aachen (Germania), cu un buget de 2 mlrd. de euro, cca. 50.000 studenți, 260 de laboratoare, 300 de institute, într-un cuvânt, un gigant. Avem comandă locală pentru 60 de specialiști din partea CTN: a) Mecanica asistată de calculator, b) Tehnical product management. Odată cu îmbunătăţirea calităţii principalului factor al avantajului competitiv al Republicii Moldova – forţa de muncă – Guvernul trebuie să depună eforturi pentru ameliorarea imaginii şi a climatului investiţional al ţării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Crearea oportunităților pentru locuri de muncă cu valoare adăugată: Inovare & Cercetare & Dezvoltare în Inginerie:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ Mai multe CTN s-au arătat gata să deschidă astfel de birouri C&D în RM, salarii de la 1000 de euro și mai mult. ZEL Bălți a avut confirmarea de la 6 CTN, care trebuiau să creeze peste 500 de locuri de muncă, la prima etapă. Este planificată atragerea a cca 30 companii în acest sector, cu crearea a cca 3000 de locuri de muncă. Încă luptăm.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Modernizarea Î.S. Calea Ferată a RM. Separarea întreprinderii în 2 companii, pasager și marfar:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ Calea ferată a Moldovei „s-o punem pe roate”. Moldova are nevoie de 5200 de vagoane și cisterne. Investim 40-50 mln. dolari urgent și avem de lucru pentru următorii 5 ani pentru necesitățile noastre. Dar putem, în paralel, să încercăm să exportăm spre ucraineni, care au pierdut 28 mii de vagoane în Crimeea și au o insuficiență mare de vagoane. În spațiul CSI vagoanele marfare sunt foarte solicitate. În așa fel, am crea vreo 1000 de locuri de muncă directe și vreo 5000 de locuri de muncă indirecte, prin companiile care vor furniza subcomponente. Vom da și un volum foarte mare de lucru companiilor locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Aprobarea Strategiei de Dezvoltare Industrială 2019-2030 a țării, care se „prăfuiește” de mai bine de 1 an de zile, mulți miniștri au citit-o, am lăudat-o, dar au avut alte priorități, nu le-a ajuns mâna s-o promoveze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ creșterea competitivității industriei pentru a atrage noi proiecte și investiții;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ⦁ revizuirea politicilor industriale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Politicile de industrializare sunt eficiente doar în combinația dintre intervențiile „orizontale”, care abordează mediul de afaceri și cele „verticale”, care definesc instrumentele și mecanismele practice ale politicii de industrializare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C: Vă mulțumim!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Raiffeisen Bank adapteaza programul de creditare factory dedicat afacerilor la inceput de drum, pentru a veni si in sprijinul antreprenorilor care dezvolta produse sau servicii care contribuie activ la lupta impotriva efectelor crizei sanitare. Astfel, ideile de afaceri care ofera produse sau servicii utile in aceasta perioada vor fi analizate cu prioritate si vor primi rapid finantarea astfel incat sa sa isi poata implementa ideea imediat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Fabrica de idei este deschisa pana pe 18 mai 2020 tuturor antreprenorilor care au o idee sau un business care prin serviciile sau produsele oferite sprijina sau contribuie la bunastarea comunitatii, ca de exemplu:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • productia de accesorii medicale de protectie (masti de unica folosinta, halate de unica folosinta, manusi etc.);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • productia dispozitivelor de izolare/protectie medicala de tip izolete, corturi medicale etc.;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • productia de substante pentru curatare/igienizare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • productia bunurilor alimentare si nealimentare de baza, inclusiv produse agricole;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • servicii de transport/livrare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • servicii de curatenie/dezinfectie;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • cursuri online, servicii IT care sa permita prestarea muncii distanta si aplicatii mobile care sa ajute in contextul actual;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • farmacii si fitofarmacii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai multe detalii: ghidul creditului prioritar si in regulamentul concursului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu toate ca sunt o parte importanta a comunitatii din care fac parte, startup-urile si IMM-urile sunt cele mai vulnerabile companii in fata pandemiei provocate de noul coronavirus.  Am descoperit insa multi antreprenori care au reusit sa se adapteze acestei crize si au cautat modele noi  pentru a se reinventa si pentru a-si ajuta comunitatea. De aceea, ne-am dorit ca prin programul factory sa le venim in ajutor acestor antreprenori care ii ajuta pe cei din linia intai si sa contribuim la sustinerea economiei. Astfel, o parte din cele 5 milioane de euro puse la dispozitia starup-urilor prin programul factory vor fi acordate exclusiv proiectelor care ofera solutii in contextul pandemiei COVID – 19”, a declarat Raluca Nicolescu, director Aria IMM la Raiffeisen Bank.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Noile date ale desfasurarii programului factory by RAIFFEISEN BANK sunt urmatoarele:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Etapa 1 (inscrierea proiectelor): pana pe 18 mai;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Etapa 2 (evaluarea proiectelor): pana pe 22 mai;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Etapa 3 (interviuri pentru sustinerea proiectelor inscrise): pana pe 24 iulie; proiectele care se incadreaza in categoria finantarii rapide vor fi tratate cu prioritate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru eficientizarea procesului de evaluare, participantii care au afaceri ce ofera solutii sau produse necesare pentru aceasta perioada trebuie sa completeze chestionarul COVID – 19, disponibil in sectiunea dedicata inscrierilor. Ideile insotite de acest formular vor fi analizate cu prioritate de echipa factory by RAIFFEISEN BANK, care va sustine, ulterior, interviuri online cu antreprenorii finalisti, pentru a detalia impreuna planul de afaceri propus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Antreprenorii care trec de etapa interviului vor afla in termen de 7 zile daca proiectul lor va fi sau nu finantat. Mai multe  detalii despre completarile aduse programului factory by RAIFFEISEN BANK sunt disponibile pe www.raiffeisenfactory.ro, in sectiunea Regulament.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            comportamentul de cumpărare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The EU-funded project ‘Eastern Partnership civil society facility – regional actions’ has announced a call for experienced organisations to develop and deliver an online course on accountability in the energy sector for civil society organisations (CSOs).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The course should aim to improve CSOs’ understanding of how the energy sector works, its decision-making processes and funding, energy policies as well as relevant international commitments. The course should also allow CSOs to identify ‘entry points’ for lobbying and advocacy, and provide an overview of the consultations and complaint mechanisms of relevant bodies.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Applicants should have professional experience in developing online courses and curricula. They should also have relevant experience in the EU or the Eastern partner countries (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, the Republic of Moldova and Ukraine) and a proven track record with the private sector, government agencies and CSOs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Call details and application guidelines

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            protecție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul unei vizite fulger la Chişinău, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior a însoţit în Republica Moldova un transport conţinând 100 000 măşti de protecţie facială şi 5 000 echipamente de protecţie pentru personalul sanitar. Despre ajutorul Ungariei trimis în Moldova, ministrul a vorbit împreună cu omologul său moldovean, Oleg Tulea, în cadrul unei conferinţe de presă comune, transmisă în direct pe pagina de socializare a lui Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            R. Moldova a cerut Uniunii Europene – şi în special Ungariei – ajutor pentru combaterea epidemiei cu coronavirus, pe două căi: pe fondul cooperării bilaterale şi pe linie NATO. După ce Ungaria a cumpărat din China mai multe milioane de echipamente de protecţie şi a pus în funcţiune o capacitate proprie de fabricaţie a măştilor faciale, ea se află în situaţia de a putea ajuta R. Moldova. Prim-miniştrii celor două ţări au semnat recent un acord de parteneriat strategic, iar Ungaria ia în serios acest parteneriat
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            strategic, această relaţie de prietenie, a spus Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ungaria este o susţinătoare angajată a programului de Parteneriat Estic al Uniunii Europene. Ea consideră important pentru UE să aibă aliaţi în Est, iar Budapesta este de părere că ţările estice partenere au nevoie de un sprijin corespunzător din partea ţărilor UE. Acest sprijin este necesar în special acum şi este nevoie de un ajutor rapid. Conform informaţiilor primite din R. Moldova, o bună parte din cei afectaţi de epidemie sunt lucrători din sistemul sanitar, a precizat ministrul ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Eu, ca reprezentant al unui guvern creştin-democrat, doresc să spun că apreciem foarte mult activitatea guvernului social-democrat din această ţară pe care o depune în scopul promovării intereselor naţionale. Noi gândim de asemenea că pentru noi Ungaria este înainte de toate, şi respectăm ţările care pun pe primul plan interesele naţionale proprii”, a declarat ministrul Péter Szijjártó .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Facem apel la Comisia Europeană să nu aplice discriminarea politică în privinţa R. Moldovei şi să transfere fără întârziere ajutorul financiar stabilit anterior, adică încă 70 de milioane de euro din cei 100 de milioane euro pe care i-a promis, pentru că niciodată nu a fost mai mare nevoie de aceşti bani în această ţară. Şi rugăm Comisia Europeană să vireze neîntârziat şi ajutorul de 100 de milioane euro destinat combaterii epidemiei”, a adăugat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            El a precizat că acum, în vreme de pandemie, s-a dezvoltat o colaborare excepţional de bună între Ungaria şi Moldova în privinţa transportului de tranzit a persoanelor şi mărfurilor, în plus, Ungaria este lideră pe piaţa moldoveană în două ramuri foarte importante ale economiei, şi anume în sectorul bancar şi în industria farmaceutică, prin câte o societate ungară, OTP şi Richter.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deci avem şi noi un interes egoist pentru ca Moldova să aibă cât se poate de mult succes în relansarea economiei”, a declarat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ministrul de Externe moldovean a mulţumit Ungariei şi pentru că a ajutat revenirea în ţară a mai multor mii de cetăţeni moldoveni, nevoiţi să facă acest pas din cauza restricţiilor impuse de pandemie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            miliarde

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul recentului comunicat de presă al Institutului Național de Statistică din România, dat publicității la 28 aprilie 2020, sunt prezentate rezultatele anchetei de conjunctură privind evoluția activității economice în perioada aprilie-mai 2020. Potrivit acestei anchete, tendințele evoluției activității economice în perioada menționată vor fi de:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • scădere accentuată a activității în toate sectoarele economiei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • scăderea numărului de salariați în toate sectoarele economiei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • creștere prețurilor în comerțul cu amănuntul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Industria prelucrătoare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul anchetei de conjunctură din luna aprilie 2020, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni (mai-iunie-iulie), o scădere accentuată a volumului producţiei (sold conjunctural -70%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Activitățile care vor înregistra cele mai însemnate scăderi se află în domeniul materiilor prime pentru industria prelucrătoare (metalurgie) și în domeniul construcțiilor de mașini, în timp ce activitățile din sectorul farmaceutic vor înregistra o relativă stabilitate. Astfel, dintre activitățile care vor înregistra scăderi semnificative menționăm fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (sold conjunctural -97%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (sold conjunctural -91%). Activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural -4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Chiar dacă autoritățile de la București preconizează o revenire treptată a activităților economice în industria prelucrătoare, referitor la numărul de salariaţi se estimează o scădere, soldul conjunctural fiind de -40% pe total. Această scădere se presupune a avea la bază următorii factori: implementarea regulilor desfășurării activității în spații închise, mutarea activităților economice în on-line acolo unde se poate, păstrarea acelei categorii de forță de muncă care poate aduce plus-valoare pe termen scurt etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește preţurile produselor industriale se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural 0%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Construcţii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit estimărilor din luna aprilie 2020, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni (mai-iunie-iulie) o scădere accentuată a volumului producţiei (sold conjunctural -57%) datorită scăderii semnificative a cererii (cumpărători foarte reticenți, fondurile care anterior pandemiei erau destinate dezvoltării proiectelor sunt acum redirecționate spre supraviețuirea businessurilor, statul nu deține fondurile necesare pentru inițierea/derularea de proiecte importante de infrastructură datorită deficitului bugetar generat de cele două luni de susținere a stării de urgență etc.).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Această scădere a volumului producției atrage după ea automat și scăderea numărului de salariaţi (sold conjunctural -40%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează o scădere moderată a acestora (sold conjunctural -10%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Comerţ cu amănuntul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni (mai-iunie-iulie), o tendinţă de scădere accentuată a activităţii economice (sold conjunctural -58%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra scădere (sold conjunctural -35%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Această tendință poate fi explicată prin prisma intenției implementării de către Guvernul român a planului ieșirii treptate din izolarea impusă prin cele două luni de stare de urgență (15 martie – 15 mai), plan care prevede ca reluarea activității economice să se realizeze în primul rând doar în acele sectoare unde nu există generări de mulțimi mari de oameni. Per a contrario, mall-urile (unde erau înregistrate cifre mari de afaceri datorate consumului cu amănuntul) vor rămâne închise, urmând a se deschide când autoritățile vor considera că nu mai există un pericol incipient de contaminare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Datorită factorilor expuși mai sus, angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -25%). Însă, pentru a-și menține businessurile pe linia de plutire sau, poate în primul rând, pentru a recupera din pierderile suferite în cele două luni de pauză economică, managerii societăţilor comerciale din sectorul comerțului cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni o creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +16%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Servicii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Conform estimărilor din luna aprilie 2020, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o scădere accentuată în următoarele trei luni (sold conjunctural -62%). Cele mai mari scăderi se vor înregistra în activitățile de creație și interpretare artistică (sold conjunctural –100%) – datorită nedeschiderii cinematografelor, teatrelor și festivalurilor (aglomerări mari de oameni în spații închise/deschise). Acestea sunt urmate de activitățile hotelurilor și a altor facilități de cazare (sold conjunctural –99%), de activitățile agențiilor turistice și ale tur- operatorilor (sold conjunctural –97%) și de activitățile sportive, recreative și distractive (sold conjunctural –96%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În sectorul de servicii se estimează scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -37%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de scădere moderată (sold conjunctural -14%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            CFO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Conform unui studiu global PwC la care au participat peste 800 de directorii financiari ai mai multor companii din 21 de țări, studiu denumit COVID-19 CFO Pulse, peste 80% se așteaptă la o scădere a veniturilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Una dintre direcțiile principale de acțiune ale directorilor financiari pe timp de criză, oricare ar fi aceasta, se referă la minimizarea cheltuielilor prin diferite metode. Astfel, și în cazul crizei actuale generate de pandemia coronavirusului, cea mai mare prioritate a liderilor de finanțe este ținerea sub control a cheltuielilor. Astfel, 77% dintre aceștia iau  în considerare măsuri de reducere a costurilor, 65% planifică amânarea sau anularea investițiilor și 48% revizuirea planurilor de finanțare. Doar 5% au arătat că nu au în vedere nicio acțiune financiară ca urmare a COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În acest mediu complet nou și incert, sunt necesare decizii tactice și de cele mai multe ori complicate. Multe companii au petrecut primele săptămâni ale crizei asigurând protecția angajaților, examinând planurile de continuitate și instituind centre de comandă pentru criză. Problemele legate de lichiditate determină multe companii să ia în considerare șomajul tehnic, reducerea costurilor și a investițiilor. Principala preocupare rămâne, în acest context, menținerea locurilor de muncă până când va fi depășit vârful crizei și vor putea fi aplicate programe de relansare a activității”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Din acest studiu reiese faptul că aproape jumătate dintre cei chestionați (45%) intenționează să apeleze la programele de sprijin guvernamental, cele mai frecvente fiind: amânarea plății impozitelor și prelungirea termenelor pentru declarațiile fiscale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește forța de muncă, directorii financiari din toate țările se așteaptă la o serie de consecințe pentru angajați: introducerea șomajului tehnic (42%) sau concedieri (28%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește revenirea la activitatea obișnuită a companiilor, mai mult de jumătate (56%) dintre respondenți sunt convinși că organizația lor ar putea reveni („business as usual”) în termen de trei luni, în cazul în care criza ar fi încheiată astăzi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alte concluzii ale sondajului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • În topul preocupărilor directorilor financiari se află recesiunea globală (71%), impactul financiar asupra operațiunilor companiei (70%), reducerea consumului (39%), probleme în lanțul de aprovizionare (31%) și efectele asupra forței de muncă/reducerea productivității (30%).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Dintre cei care iau în considerare schimbarea strategiei de investiții, majoritatea (80%) intenționează să reducă investițiile generale CapEx. Alte reduceri potențiale ar putea veni în operațiuni (60%) și forță de muncă (55%).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Puțini lideri de finanțe indică o reducere a cheltuielilor cu transformarea digitală (21%) și cibersecuritatea sau confidențialitatea datelor (5%).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • 9% consideră coronavirus o provocare izolată care nu are în prezent un impact major asupra afacerii lor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Relativ puțini directori financiari s-au declarat preocupați de sursele de finanțare (18%), informații insuficiente pentru a lua decizii bune (15%) sau securitatea cibernetică (6%).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Directorii financiari din Danemarca, Germania și Elveția sunt relativ mai puțin îngrijorați în ceea ce privește impactul potențial al pandemiei asupra companiilor și sunt mai siguri pe capacitatea  organizațiilor de a-și reveni. De asemenea, aceștia sunt mai puțin înclinați să folosească programele de sprijin guvernamental.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            opel

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În urma introducerii unor măsuri stricte de protecţie a sănătăţii, Opel este pregătit să relanseze producţia în Ungaria, la Szentgotthárd, a declarat Zoltán Kaszás, purtătorul de cuvânt al fabricii de motoare, într-un comunicat remis agenţiei ungare de presă MTI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit acestuia, data relansării depinde de evoluţia situaţiei pieţei auto şi de eventualele noi măsuri restrictive, dar, după introducerea măsurilor de protecţie a sănătăţii, care asigură un nivel ridicat de protecţie şi respectă reglementările impuse de autorităţi, reluarea producţiei este susţinută şi de reprezentanţii salariaţilor de la Opel Szentgotthárd, de sindicate şi de specialiştii în securitatea muncii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În comunicat se mai arată că, pentru grupul PSA, protejarea sănătăţii angajaţilor şi asigurarea viitorului pe termen lung al companiei au fost primordiale, chiar din primul moment de la instaurarea situaţiei de urgenţă în ce priveşte Covid-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit comunicatului, pe perioada suspendării temporare a producţiei, Grupul PSA, inclusiv fabrica Opel din Szentgotthárd, au lucrat continuu la implementarea unui protocol mai strict de protecţie a sănătăţii, prin consultarea cu serviciul de sănătate şi reprezentanţii salariaţilor, protocol care acoperă peste 100 de măsuri, în ceea ce priveşte activitatea de producţie, dar şi cea din birouri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Măsurile includ auto-monitorizarea temperaturii corpului, purtarea ochelarilor de protecţie, a măştilor de protecţie, distribuite zilnic, respectarea distanţei de siguranţă şi marcarea acesteia, menţinerea uşilor deschise la staţiile de lucru şi în zonele de odihnă, (cu excepţia uşilor anti incendiu), eliminarea atingerii clanţelor, curăţarea sporită a sculelor şi a suprafeţelor de lucru, punerea “în repaus” a pieselor din fluxul tehnologic înainte de prelucrarea acestora, programarea corespunzătoare în schimburi pentru a evita întâlnirea lucrătorilor între ture.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              instrumentele avansate de analiza

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              BCR lansează în cadrul programului Școala de Business un nou modul de educație de business: Soluții inteligente pentru antreprenori pe timp de criză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noul modul le oferă antreprenorilor sfaturi din partea specialiștilor despre cum își pot optimiza fluxul de numerar pe timp de criză, dar și cum îi poate ajuta statul român în astfel de situații, prin stimulente directe sau prin pachete de beneficii fiscale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, noul modul completează informațiile deja existente pe platformă:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • lecția Management financiar, realizată de economistul Iancu Guda, care le oferă informații antreprenorilor sfaturi utile, mai ales în această perioadă, precum Pregătirea unui plan de restructurare, Planificarea fluxului de numerar, Planificarea investițiilor, precum și Limitele raționalității și emoțiile antreprenorilor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • cursul Cum să fii un antreprenor mai bun, creat de partenerul educațional al proiectului Școala de Business – start-up-ul iziBac, specializat în soluții și platforme educaționale digitale, care a participat în Acceleratorul BCR-InnovX, dedicat firmelor din tehnologie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un business inteligent este acela care se adaptează tuturor schimbărilor ce au loc pe piață, fie că este vorba despre contexte favorabile, fie că vorbim despre o criză cum este cea prin care trecem acum. Alături de o echipă mixtă de specialiști în IMM-uri, fiscalitate și juridic, venim cu expertiza de educație financiară pentru a le oferi acestora o mână de ajutor prin intermediul noului modul de pe platforma Școala de Business. Acest modul educațional de business completează inițiativele noastre de a susține antreprenorii în această perioadă cu soluții de amânare a ratelor, prelungirea facilităților de credit și fluxuri simplificate pentru schemele de suport de la stat”, spune Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR & Fondator Acceleratorul de Business BCR-InnovX.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce sfaturi vor găsi antreprenorii în noul modul?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ●        Comunică în permanență cu partenerii tăi de afaceri. Situația lor financiară reprezintă baza veniturilor tale. Prin contact permanent veți fi impreună mai pregătiți pentru ce urmează.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ●        Protejează-ți echipa și rămâi în contact cu ea. Caută cele mai bune variante pentru angajații tăi și explică-le clar de ce iei anumite decizii. Fii deschis și arată-le înțelegere. Chiar dacă va trebui să iei decizii grele în ceea ce-i privește, șansele sunt mai mari să rămână alături de tine dacă le explici clar situația.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ●        Monitorizează-ți cheltuielile. Fii atent la profitul pe care ți-l aduce fiecare produs sau serviciu. Monitorizează atent cheltuielile și alocă-le pe fiecare în parte câte unui produs sau serviciu care generează venit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ●        Ai grijă de stocuri! Ele pot fi perisabile în perioada aceasta. Poți chiar să te oferi să livrezi anumite alimente la ușă, ca activitate extra a business-ului tău. Astfel, îi ajuți pe alții, dar te ajuți si pe tine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ●        Fă-ți un plan legat de cum ar putea arăta afacerea ta, ce ai avea nevoie și ce soluții vezi în cele două cazuri: scenariul cel mai probabil și scenariul cel mai pesimist la care te poți gândi că se poate ajunge.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Modulul financiar este disponibil și în format .pdf într-o varianta simplificată: www.bcr.ro/scoaladebusiness

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Bursa de Valori București (BVB) a pierdut de la începutul anului, de la apariția știrilor despre noul coronavirus, 34% (13 miliarde euro) din capitalizarea bursieră, potrivit raportului ”Multiplii de evaluare ai  Bursei de Valori București și ai pieței locale de M&A”, realizat de PwC România. Astfel, scăderea de la începutul acestui an a depășit creșterea de 23,4% înregistrată în anul 2019 față de 2018, an care a marcat cea mai bună performanță a BVB de la criza financiară. În ultimii 8 ani, randamentul mediu înregistrat de indicii bursieri a depășit randamentul obligațiunilor guvernamentale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În 2019, capitalizarea BVB a înregistrat o creștere cu 23,4% până la valoarea de 37,8 miliarde euro, susținută de randamentele mari ale dividendelor, de creșterea economică locală peste media UE, promovarea la statutul de piață emergentă și o serie de modificări ale prevederilor legislative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În contextul COVID-19, indicele principal al bursei BET a scăzut cu circa 25% între 30 decembrie 2019 și 30 martie 2020, de la o creștere de 35,1% înregistrată anul trecut. Aceeași scădere a fost înregistrată și de indicele BET-TR, care cuprinde primele 17 cele mai tranzacționate acțiuni de la bursă, după un avans de 46,9% în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Contextul actual de COVID-19 a avut impact direct asupra evoluției pieței de capital, ca urmare a temerilor investitorilor referitoare la pandemie. Pe fondul deprecierii masive a acțiunilor, constatăm că în luna martie 2020, atât volumul, cât și valoarea tranzacționată prezintă o creștere de aproximativ două ori comparativ cu luna decembrie 2019. Câștigul obținut pe piața de capital a fost analizat prin compararea performanței BET și BET-TR cu evoluția obligațiunilor de stat, iar din analizele noastre, realizate în perioada 1 ianuarie 2012 – 30 martie 2020, a rezultat că randamentul pieței de capital se situează peste cel al obligațiunilor. Acest câștig suplimentar pe termen lung vine să compenseze tocmai riscuri mai mari asumate de investitorii de pe piața de capital”, a declarat Sorin Petre, Partener PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În perioada 1 ianuarie 2012 – 30 martie 2020, indicii pieţei de capital au generat un câştig suplimentar (peste cel al obligaţiunilor guvernamentale) de 4,8% în cazul BET şi, respectiv, 13,9% în cazul BET-TR. Din perspectiva obligațiunilor de stat se observă o majorare a riscului de neplată pe fondul pandemiei, prima de risc a României (Credit Default Swap – CDS la 5 ani) fiind în creștere cu circa 30% între februarie și martie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              România intră în criza COVID-19 după o perioadă de nouă ani consecutivi de creștere economică. Se preconizează un recul al economiei românești în acest an, iar gradul de severitate va depinde de durata dar și de intensitatea crizei medicale. Această evoluție se va reflecta și pe piața de capital. Cea mai slabă performanță a BVB din ultimii 13 ani a fost înregistrată în 2008, când, pe fondul recesiunii, nivelul capitalizării bursiere a fost de 46 miliarde lei, de aproape 4 ori mai mică comparativ cu nivelul de maxim înregistrat în 2019”, a arătat Ileana Guțu, Senior Manager PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Principalele concluzii ale raportului privind evoluția pieței de capital în 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Capitalizarea bursieră a pieței de capital din România raportată la PIB a fost de 17,9% la sfârșitul anului 2019, sub nivelul înregistrat de piețele bursiere din Croația, Grecia, Bulgaria, Cehia și Ungaria.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • În anul 2019, indicii bursieri au atins punctele maxime din ultimii 10 ani, randamentul mediu al dividendului în cazul indicelui BET-TR fiind în continuare unul semnificativ, respectiv de 8%.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • În 2019, capitalizarea bursieră a celor 79 de companii listate la Bursa de Valori București incluse în analiza PwC România  (pentru care au existat informații financiare) a crescut cu 33,4% comparativ cu anul precedent.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Nu au avut loc listări de companii pe piața principală a BVB. Mai mult, numărul emitenților listați a scăzut de la 87 în 2018 la 83 în 2019, ca urmare a delistării companiilor Oltchim, Boromir Prod, Amonil Slobozia și Petrolexportimport.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • BVB prezintă un grad ridicat de concentrare al companiilor listate, top cinci companii reprezentând circa 65% din capitalizarea bursieră totală a pieței reglementate în 2019.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Cele mai importante companii sunt cele care operează în sectoarele de petrol și gaze, servicii financiare și energie electrică. Prin urmare, gradul de reprezentare al sectoarelor economice pe piața bursieră este scăzut, ca urmare a absenței liderilor din mai multe industrii.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • În 2019, sectorul de energie electrică a înregistrat nivelul cel mai ridicat al capitalizării bursiere.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Nivelul cel mai ridicat al multiplului PER (raportul câștigurilor de preț) fost înregistrat în sectorul de sănătate, în contrast cu sectorul industrial care a avut nivelul cel mai mic al multiplului PER.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Pentru sectoarele financiar și industrial s-a continuat tendința de scădere observată în ultimii ani, multiplii de evaluare ai companiilor listate la BVB scăzând semnificativ și fiind acum la nivelul minim al ultimilor cinci ani. Cel mai ridicat multiplu PER din ultimii cinci ani a fost înregistrat în sectorul de sănătate.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • În perioada 2007 – 2019, companiile care operează în sectorul materiilor prime, industrial și sănătate au fost cele mai rezistente la fluctuațiile ciclurilor economice în timp ce societățile din sectorul bunurilor de consum și petrol și gaze au fost cel mai puternic afectate. Pe parcursul aceleiași perioade, cea mai redusă variație a multiplului PER a fost înregistrată în sectorul de petrol și gaze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              transnistria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși nu are posibilitatea măcar să-și testeze locuitorii în privința COVID 19, făcând testele la Chișinău, autoritățile separatiste de la Tiraspol continuă să le sfideze pe cele moldovene. Mai mult decât atât, sub pretextul luării de măsuri necesare pentru combaterea răspândirii coronavirusului pe teritoriile controlate, acestea recurg la tot mai multe provocări în zona de securitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Săptămâna aceasta, un raport al Asociației Promo-Lex de la Chișinău atesta arestarea pentru 14 zile, aplicată de o instanță din Dubăsari, oraș controlat de autoritățile separatiste, a doi cetățeni ai Republicii Moldova, ambii șoferi pe ambulanță de mai mult timp la spitalul din Dubăsari însă care locuiau în satele învecinate, aflate sub jurisdicția Chișinăului. Iată că aceștia au fost arestați, fiind învinuiți de încălcarea carantinei, instituite de autoritățile separatiste încă la mijlocul lunii martie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Carantină pe malul stâng al Nistrului: Fără cetățenie transnistreană accesul este interzis

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit măsurile de carantinare, în regiunea transnistreană este interzis accesul persoanelor care nu au cetățenia enclavei separatiste, cu excepția reprezentanților misiunilor diplomatice, șoferilor vehiculelor care transportă marfă, fermierilor din Dubăsari, unui număr limitat de polițiști/pompieri, angajaților din penitenciare și ai serviciilor de intervenție gaze/electricitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Orice persoană care se prezintă cu acte moldoveneşti urmează să petreacă 14 zile procedura de carantină.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Concomitent, autoritățile de la Tirsapol au instituit mai multe puncte de control militarizate la marginea sau chiar în interiorul satelor din zona de securitate, aflate sub jurisdicția Chișinăului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chișinăul susține populația din zonă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit vice-prim ministrului moldovean pentru reintegrare, Cristina Lesnic, Chișinăul a instituit o procedură simplificată de înregistrare a agenților economici din stânga Nistrului, pentru a putea importa produse alimentare, de uz fitosanitar și fertilizanți prin punctele vamale autorizate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, cu respectarea legislației naționale, însă fără achitarea drepturilor de import și a plăților pentru poluarea mediului. Totodată, o procedură simplificată este aplicată pentru aprobarea importului de medicamente destinate regiunii transnistrene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Gestul Chișinăului vine după ce Ucraina a închis mai multe puncte de trecere a frontierei de stat cu regiunea transnistreană, populația și agenții economici din zonă fiind nevoiți să traverseze granița cu țara vecină prin punctele controlate de autoritățile moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Altfel spus, Chișinăul a permis agenților economici transnistreni să tranziteze teritoriul moldovenesc pentru a ajunge la punctele de trecere a frontiere moldo-ucrainene, să importe mărfuri pentru regiunea separatistă fără a achita impozite și alte taxe de import care să fie vărsate în bugetul moldovenesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru ca să poată face acest lucru, cu păstrarea aparențelor că s-ar respecta cadrul legal, agenții economici din regiunea transnistreană, neînregistrați oficial în Republica Moldova, sunt înregistrați în regim de urgență, în termen de trei zile, în registrul operatorilor din domeniul fitosanitar ținut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și în sistemul TRACES (pentru importatorii de produse alimentare). Termenul obișnuit fiind de 20 de zile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În plus, testele la COVID 19 prelevate locuitorilor din regiunea separatistă sunt prelucrate la Chișinău în mod gratuit iar populația din regiune este tratată gratuit în spitalele din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ANSP preia probele din stânga Nistrului, care sunt prelucrate la Chișinău, iar rezultatele sunt transmise părții transnistrene în timp util. Totodată, la 2 aprilie, șapte persoane din regiunea transnistreană au fost instruite suplimentar privind prelevarea probelor biologice ce țin de Covid 19. Chișinăul nu speculează pe sănătatea oamenilor și are o abordare pragmatică orientată în exclusivitate pentru cetățeni”, a menționat vice-premierul moldovean pentru reintegrare Cristina Lesnic pe pagina web a Biroului pentru Reintegrare de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cum răspunde Tiraspolul?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În pofida deschiderii autorităților moldovene, autoritățile de la Tiraspol continuă să sfideze și să ia în bătaie de joc Chișinăul, oficial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Purtătorul de cuvânt al președintelui așa-numitei Republici Moldovenești Nistrene, Denis Podgorny, a adresat medicilor domiciliați în regiune, dar care lucrează pe malul drept al Nistrului, să rămână acolo unde lucrează sau să se angajeze la lucru în spitalele controlate de autoritățile separatiste.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu putem permite contactul între personalul medical al instituțiilor moldovenești – potențiali purtători de infecție – cu cetățenii transnistreni. În această situație, trebuie să faceți o alegere: fie continuați să lucrați pe teritoriul Moldovei și locuiți temporar acolo, fie vă angajați în sistemul de sănătate al RMN, locuiți și lucrați în Republica Moldova Transnistreană”, a declarat Denis Podgorny.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest context este de menționat că accesul medicilor în cele 80 de localități situate în Zona de Securitate este îngrădit de către carantina transnistreană. În multe dintre aceste localități activează câte un singur medic, iar unii dintre aceștia locuiesc în stânga Nistrului și nu se pot deplasa la serviciu. Astfel, satele din dreapta Nistrului rămân fără medici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe fondul acestei situații, Cristina Lesnic, a transmis o scrisoare către Misiunea OSCE în R. Moldova: „Chișinăul, acum, ca niciodată are nevoie de personalul medical (medici, surori medicale, medici din spital, urgenţă), care deservesc spitalele raionale şi localităţile din Zona de Securitate, or deja de două săptămâni malul drept, nu are suficient personal medical.  Semnalizez această problemă şi subliniez, că în condiţiile de criză, pentru salvarea vieţii, medicii mereu au prioritate”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Episodul Cuciurgan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În pofida acțiunilor ostile ale autorităților de la Tiraspol, Chișinăul le-a oferit acestora un cadou generos.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De la 1 aprilie, Republica Moldova a decis să procure tot necesarul de energie electrică de la Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan, renunțând astfel la procurarea unei părți din Ucraina, care reprezenta o sursă alternativă consolidându-se în acest mod securitatea energetică a Moldovei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În baza unei hotărâri a Comisiei pentru Situații Excepționale, în acest sens a fost prelungit, cu trei luni, contractual existent. Prețul unui Megawatt a fost stabilit la valoarea de aproximativ 50 dolari, cu aproximativ 9% mai puțin decât până acum deși în regiune acesta este cu mult mai mic. În România, spre exemplu, a scăzut sub 30 de dolari pentru 1MWh.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prin cumpărarea energiei electrice de la Cuciurgan, Republica Moldova consolidează, practic, separatismul transnistrean, centrala fiind una din principalele întreprinderi contributoare prin impozite la bugetul regiunii. În plus, deși partea moldoveană achită constant prețul energiei, centrala nu achită prețul gazului către Moldova-Gaz, banii fiind transferați direct în bugetul republicii. Drept urmare, datoria Moldova-Gaz față de Gazprom este în continuă creștere, ajungând la 7 miliarde de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Practica pe care o aplică în continuare guvernarea duce la acumularea de noi datorii și duce la finanțarea regimului separatist, banii ajung în Transnsitria, dar regiunea nu achită pentru gazul pe care îl consumă, iar banii ajung în bugetul separatist. Cu certitudine, această decizie favorizează Moscova, pentru că ea este interesată în menținerea regimului separatist în Republica Moldova”, menționează expertul moldovean în securitate energetică Sergiu Tofilat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cui nu-i dai voie să moară, nu-ți dă voie să trăiești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Atitudinea sfidătoare a Tiraspolului față de Chișinău, dar și față de cetățenii moldoveni din zona de securitate a fost criticată dur atât de experți cât și de opoziția parlamemtară. Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Igor Munteanu scrie pe pagina sa de Facebook că este criminal să ceri efectuarea testelor la laboratoarele din Chișinău și să arestezi în același timp cetățeni ai Republicii Moldova, șoferi de ambulanță aflați în misiune. În raport cu guvernanții de la Chișinău, Munteanu spune că este un gest sinucigaș să te angajezi să cumperi energie de la Centrala Cuciurgan, în condițiile actuale, oferind exclusivitate regimului separatist și garanții financiare de achiziții. „Cui folosește acest tratament boieresc? Oricui, dar nu cetățenilor Republicii Moldova”, spune Munteanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În context, Munteanu spune că va cere Comisiei pentru Situații Excepționale să restabilească circulația liberă în zona de securitate, cu suspendarea tuturor obstacolelor artificiale, create de separatiști. El are și anumite reproșuri față de Misiunea OSCE. „Vreau să cred că diplomații acestei misiuni au urechi și ochi, și pot să-și exercite obligațiunile pentru care au fost acreditați în RM, cu grijă pentru cetățenii moldoveni”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Munteanu spune că statul moldovean are multe datorii neonorate în raport cu cetățenii săi, aflați pe malul stâng al Nistrului și asta pentru că a lăsat politicile de reglementare ale conflictului pe mâini străine de interesul național. În consecință, regiunea separatistă, care fără ajutorul Chișinăului oficial, n-ar avea practic șanse să supraviețuiască, se comportă în bătaie de joc atât cu Republica Moldova cât și cu moldovenii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din păcate, toate veștile care vin din Transnistria în ultima vreme confirmă zicala noastră veche care spune că cel cui nu-i dai voie să moară, nu-ți dă voie să trăiești”, conchide deputatul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                AFN

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul IMM INVEST ROMANIA permite IMM-urilor afectate semnificativ de criza COVID-19 sa isi asigure lichiditatile pentru derularea activitatii curente sau pentru investitii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investitii si/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de catre FNGCIMM in numele si contul statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                AVANTAJE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Statul poate garanta pana la 90% din valoarea creditelor pe care le accesati la una din bancile partenere!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Nu platiti dobanda, comision de garantare sau alte costuri de acordare! Costurile finantarii sunt subventionate in procent de 100% de la bugetul de stat, pana la data de 31.12.2020, cu posibilitati de prelungire.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Nu platiti comision de rambursare anticipata!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Valoarea maxima a creditelor poate fi de pana la 10.000.000 lei pentru investitii si pana la 5.000.000 lei pentru capital de lucru!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Credite pentru capital de lucru

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Pentru INTREPRINDERILE MIJLOCII

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aplicand pentru unul sau mai multe credite/linii de credit veti beneficia de:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • finantari in valoare de pana la 5.000.000 lei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • garantii de stat in valoare de maxim 80% din valoarea creditelor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • durata finantarii este de maxim 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire pentru inca 36 de luni;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • rata dobanzii compusa din Robor la 3 luni +2,5 %/ an este subventionata 100% de la bugetul de stat;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • costurile de acordare, monitorizare si administrare a garantiilor acordate in numele si contul statului vor fi suportate de la bugetul de stat.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Pentru INTREPRINDERILE MICI SI MICRO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aplicand pentru unul sau mai multe credite/linii de credit veti beneficia de:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • finantari pentru capital de lucru de pana la 1.000.000 lei pentru intreprindere mica si pana la 500.000 lei pentru microintreprindere;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • garantii de stat de maxim 90% din valoarea creditului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • durata finantarii este de pana la 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire pentru inca 36 luni;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • rata dobanzii Robor la 3 luni +2,5 %/an, subventionata 100% de la bugetul de stat;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • costurile de acordare, monitorizare si administrare a garantiilor acordate in numele si contul statului vor fi suportate de la bugetul de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Credite pentru investitii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Pentru INTREPRINDERILE MIJLOCII

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aplicand pentru unul sau mai multe credite/linii de credit veti beneficia de:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • finantari in valoare de pana la 10.000.000 lei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • garantii de stat in valoare de ​maxim 80% din valoarea creditelor, ​exclusiv dobanzile, comisioanele, si spezele aferente;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • durata finantarii este de pana la 72 de luni, cu posibilitatea unei perioade de gratie de maxim 18 luni;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • rata dobanzii compusa din Robor la 3 luni +2%/an este subventionata 100% de la bugetul de stat;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • costurile de acordare, monitorizare si administrare a garantiilor acordate in numele si contul statului vor fi suportate de la bugetul de stat.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Pentru INTREPRINDERILE MICI SI MICRO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aplicand pentru unul sau mai multe credite/linii de credit veti beneficia de:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • finantari in valoare de pana la 10.000.000 lei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • garantii de stat in valoare de ​maxim 80% din valoarea creditelor, ​exclusiv dobanzile, comisioanele, si spezele aferente;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • durata finantarii este de pana la 72 de luni, cu posibilitatea unei perioade de gratie de max. 18 luni;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • rata dobanzii compusa din Robor la 3 luni +2%/an este subventionata 100% de la bugetul de stat;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • costurile de acordare, monitorizare si administrare a garantiilor acordate in numele si contul statului vor fi suportate de la bugetul de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                SOLICITANȚI ELIGIBILI

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Beneficiarul este eligibil în cadrul programului daca la data acordarii creditului indeplineste cumulativ criteriile de eligibilitate prevazute la art. 3 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 110/2017, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 4 din Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii IMM-urilor in contextul crizei economice generate de pandemia COVID – 19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Beneficiarii eligibili trebuie sa indeplineasca criteriile de eligibilitate ale institutiei finantatoare si, cumulativ, urmatoarele criterii principale:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                1. Nu se afla in dificultate si nici in litigiu, in calitate de parat, cu Ministerul Finantelor Publice si/sau institutia de credit partenera;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                2. Nu figureaza cu credite restante, inclusiv pentru finantarile tip leasing, in ultimele 6 luni anterioare datei de 31 decembrie 2019 sau dacă inregistreaza restante, acestea sunt incadrat in categoriile A, B, C in baza de date a Centralei Riscului de Credit, denumita in continuare C.R.C.;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                3. Nu se afla in interdictie de a emite cecuri la data de 31 decembrie 2019 si nu figureaza cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni anterioare datei de 31 decembrie.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                4. Prezinta institutiei de credit garantii colaterale care, in cazul creditelor de investitii impreuna cu garantţia de stat si ipoteca legala imobiliara si/sau mobiliara asupra activelor finantate din credit, acopera in proportie de cel puţin 100% valoarea finanatarii. Pentru creditele/liniile de credit pentru finantarea capitalului de lucru pot fi incluse in structura de garantii aferente creditului ipoteca legala mobiliara asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiar la institutia de credit, impreuna cu garantia de stat;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                5. Impotriva lui nu s-a deschis procedura insolventei, in temeiul legilor aplicabile;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                6. Nu sunt eligibile pentru acordarea de garantii in cadrul programului intreprinderile mici si mijlocii din sectoarele/domeniile: activitati de jocuri de noroc si pariuri, productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, substante aflate sub control national, plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, activităţi de investigare şi protecţie, activitati de protectie si garda, activitati de servicii privind sistemele de securizare, activitati de investigatii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru mai multe detalii accesati linkul aici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cifra de afaceri a retail-ului alimentar din România a fost de 107 miliarde de lei în 2018, cu aproape 67% mai mare decât nivelul din 2009 și 9,6% față de 2017, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mai mult, specialiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 112 de miliarde de lei în 2019, pentru ca în 2020, ritmul de creștere să se dubleze cel puțin, la aproape 125 de miliarde de lei, pe fondul panicii cumpărătorilor din ultimele săptămîni, care s-au temut de dispariția anumitor produse și au lăsat goale rafturile multor magazine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dublarea ritmului de creștere va duce la un maximum istoric pentru retailul alimentar, unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie. Cu toate acestea,  retail-ul alimentar este o piață dictată de jucătorii mari,  iar magazinele mici rezistă în general doar când acoperă cererea în puncte în care cei mari nu ajung. În perioada următoare, micii întreprinzători vor avea mai multe șanse de reușită dacă vor primi susținere din partea autorităților și dacă românii își vor schimba obiceiurile de consum, alegând să cumpere mai multe produse românești și din mai multe formate de magazine, atât hypermaket-uri sau alte formate ale retail-ului alimentar modern, cât și magazine mici, ale unor comercianți locali“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În 2018, cele mai mari 10 companii din retail-ul alimentar au avut o cifră de afaceri cumulată de 57 de miliarde de lei, generând peste 53% din cifra de afaceri totală a industriei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Liderul pieței de retail alimentar continuă să fie KAUFLAND ROMANIA SCS, cu o cifră de afaceri de 10,9 miliarde de lei și o cotă confortabilă de piață de peste 10%. Compania germană este și cel mai profitabil jucător din piață, înregistrând un profit net de 788 milioane de lei, cu 18% mai mult decât în 2017, și, totodată reprezintă cel mai mare contributor la bugetul statului: 233 milioane de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În clasamentul companiilor din retail-ul alimentar după cifra de afaceri, s-a produs o rocadă în top cinci, astfel că LIDL DISCOUNT SRL a urcat pe locul al doilea, înaintea CARREFOUR ROMÂNIA SRL, care se claseză pe poziția a treia, iar AUCHAN ROMÂNIA SA este înlocuit pe locul 4 de PROFI ROM FOOD SRL, care ajunge pentru prima dată în acest top.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primii 5 jucători ai industriei de retail alimentar de au contribuit cu aproape 660 de milioane de lei la bugetul statului în 2018, ceea ce constituie 42% din totalul de 1,6 miliarde de lei din industrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Industria de retail alimentar număra peste 229 mii de angajați în 2018, dintre care cei mai mulți lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL, respectiv 13.578 din aceștia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Creșterea afacerilor din retail-ul alimentar a fost însoțită și de o evoluție accentuată a profitabilității. În 2018, profitul net al companiilor din domeniu a înregistrat o creștere cu 8% în comparație cu anul precedent  și a fost cu 224% mai mare decât în 2009,  însumând aproape 3,8 miliarde de lei. Primii 5 jucători au înregistrat cumulat un profit net de 1,8 miliarde de lei, ceea ce a constituit 47,5% din total, în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rezultatul net (profit minus pierdere netă) s-a îmbunătățit semnificativ de la o pierdere de peste un miliard de lei în 2011, la un rezultat net pozitiv de 2,6 miliarde de lei înregistrat la nivelul anului 2018.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dintre cele aproape 55.000 de companii analizate, mai puțin de jumătate 23,9 mii (43%) au obținut profit, 20,3 mii (37%), fiind în pierdere, iar restul având un rezultat nul în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce privește numărul firmelor din retailul alimentar, acesta a scăzut cu 2,2% în comparație cu anul 2017 și cu 14% față de 2009, ajungând la 54,9 mii de companii în 2018, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. Analiștii KeysFin estimează că procesul de consolidare a industriei a continuat în 2019, iar pandemia de COVID 19 va contribui la accentuarea acestuia în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Retailul alimentar va fi  însă la nivel agregat unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie alături de Farma, Sănătate&asistența socială, IT&C, Agricultură  (dependentă însă de condițiile meteo) și distribuitorii de energie&gaze și cei de apă& salubritate. Potrivit datelor Registrului Comerțului, în România cel mai mare număr de companii suspendate s-a înregistrat în 2009, când 134 mii firme au apelat la această procedură. În 2019 numărul de companii suspendate a scăzut cu 22% față de 2018 și a fost cu 90% sub maximul istoric, ajungând la 14 mii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La nivelul întregii economii, pentru primele două luni din 2020, datele furnizate de Registrul Comerțului indică o scădere a numărului de suspendări cu 37% comparativ cu anul 2019, la 2.216 companii. Mai mult, luând în considerare informațiile centralizate de analiștii KeysFin până în acest moment, în primul trimestru din 2020, inclusiv luna martie, numărul de suspendări s-a situat  în apropierea nivelului din aceeași în perioadă a anului trecut, respectiv la aproximativ 4.200 de companii (cele mai multe din comerț, activități profesionale și industria prelucrătoare), ceea ce arată că antreprenorii români nu s-au grăbit să-și suspende imediat activitatea. Cu toate acestea, analiștii KeysFin estimează că numărul suspendărilor va crește semnificativ în trimestrul al doilea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                plan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ministrul ungar de finanțe, Mihály Varga, a declarat ieri, 9 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă că „o taxă unică va fi percepută pentru sectorul financiar, cota de impozit va fi de 0,19% şi va fi aplicată bazei de impozitare ce depăşeşte 50 de miliarde forinţi (140,83 milioane euro)”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acesta a adăugat că suma, în total 55 miliarde de forinţi (154,91 milioane de euro), va intra în bugetul de stat şi urmează a fi plătită în trei rate egale, printr-o declaraţie separată şi plătită până la datele de 10 iunie, 10 septembrie, respectiv 10 decembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oficialul ungar a subliniat că, în următorii cinci ani, sistemul bancar va primi înapoi eşalonat, în părţi egale, această sumă din impozitul bancar, deci este vorba de o taxă unică de impozit plătită în avans.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ministrul ungar de finanţe a subliniat că sistemul bancar din Ungaria este solid şi stabil, iar anul 2019 a fost unul dintre cei mai de succes ani pentru instituţiile financiare care operează în Ungaria. Această măsură este o bază potrivită pentru ca şi sectorul bancar să preia o parte din sarcinile extraordinare apărute în situaţia actuală de criză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mihály Varga a amintit că, în bugetul revizuit din acest an, ca o primă măsură, guvernul a instituit un fond de protecţie împotriva epidemiei în valoare de 633 de miliarde de forinţi (1,86 miliarde de euro), care reprezintă resursele necesare pentru apărare. Acest fond acoperă, printre altele, şi sumele necesare achiziţionării de echipamente de protecţie, precum şi suplimentul salarial de 500 000 de forinţi (peste 1400 de euro) pentru personalul din domeniul sănătăţii. Acesta este un credit care, în caz de nevoie, poate fi depăşit, guvernul asigură suma necesară pentru îngrijirea pacienţilor şi combaterea epidemiei, a subliniat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru ca suma să fie disponibilă în permanenţă, trebuie alocate resurse stabile, sigure şi echitabile pentru fondul de apărare. În consecinţă, fondul constă, printre altele, din: rezervele existente, 50% din subvenţia partidelor, taxa pe lanţurile multinaţionale şi contribuţiile instituţiilor financiare”, a precizat Mihály Varga.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                András Becsei, preşedintele Uniunii Bancare Ungare, a declarat că sectorul bancar este solidar cu întreaga societate, iar pe lângă cele 100 de miliarde de forinţi (282,16 de milioane euro) anual plătite sub forma impozitelor, vor achita şi această sarcină temporară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sectorul bancar din Ungaria poate funcţiona în continuare stabil, chiar şi în aceste condiţii, ceea ce este deosebit de important, deoarece, în câteva luni, instituţiile financiare vor avea o sarcină semnificativă în stimularea economiei”, a subliniat acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În timp ce la Budapesta ministrul ungar de finanțe vorbea despre faptul că și sistemul bancar trebuie să contribuie la efortul bugetar de luptă împotriva pandemiei, colegul său de guvern László Palkovics, ministrul ungar al inovaţiei şi tehnologiei, a subliniat la Debrecen importanta reluării activității economice de către companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sarcina cea mai importantă a planului de acţiune pentru protecţia economiei, lansat în urma epidemiei cu coronavirus, este menţinerea locurilor de muncă”, a spus ministrul ungar al inovaţiei şi tehnologiei, în uzina de la Debrecen a societăţii ITK Holding S.A., unde a reînceput producţia de autobuze după ce uzina a fost oprită timp de două săptămâni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                László Palkovics a menționat că în actuala situaţie epidemiologică guvernul trebuie să ia măsuri având în vedere două obiective primordiale. Pe de o parte trebuie să menţină propagarea virusului la nivelul la care numărul celor contaminaţi să nu treacă peste capacitatea sistemului de sănătate. Pe de altă parte însă trebuie avut în vedere menţinerea funcţionării economiei ţării. Planul de acţiune anunţat săptămâna aceasta, compus din cinci puncte esenţiale, va injecta în economie 9200 miliarde de forinţi (25,2 miliarde euro) în anii următori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În opinia ministrului ungar al inovației și tehnologiei, sursele alocate revigorării economiei nu pot face obiectul unui angajament iresponsabil, stabilitatea este esenţială. Obiectivul guvernului este ca deficitul bugetar să nu depăşească 3 %.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dintre măsurile cuprinse în planul de acţiune, ministrul a scos în evidenţă sprijinirea de către stat a celor ce muncesc cu timp de lucru redus şi a evocat că statul va asigura o parte din veniturile inginerilor care în ultimii zece ani au contribuit la transformarea economiei ungare într-o economie înalt tehnologizată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La început, epidemia COVID-19 din China a afectat un număr limitat de linii de business – dar de atunci s-a transformat într-o pandemie globală. Repercusiunile sale au creat un dublu șoc – ofertă și cerere – care afectează un număr mare de industrii din întreaga lume. Această criză nu poate fi comparată cu alte crize din trecut întrucât toate au avut origini financiare (de exemplu, criza creditelor globale din 2008-2009, Marea Depresiune din 1929). Întrebarea nu mai este ce țări și sectoare de activitate vor fi afectate de acest șoc, ci mai degrabă cine va scăpa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Șocul ar putea fi și mai violent în economiile emergente: pe lângă gestionarea pandemiei, care va fi tot mai dificilă, aceste economii se confruntă și cu scăderea prețului petrolului, precum și cu ieșirile de capital care au crescut de patru ori față de nivelurile lor din 2008.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În acest context, Coface prognozează că în 2020 se va înregistra prima recesiune economică globală după 2009, cu o rată de creștere de -1,3% (după + 2,5% în 2019). Coface estimează că 68 de țări vor intra în recesiune (față de numai 11 anul trecut), comerțul mondial va scădea cu 4,3% în acest an (după o scădere de -0,4% în 2019) și se va înregistra o creștere de 25% a insolvențelor (comparativ cu predicțiile de +2% din luna ianuarie 2020).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cea mai mare creștere a insolvențelor din 2009 până în prezent: +25% în 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Riscul de credit al companiilor va fi foarte ridicat chiar și într-un scenariu optimist, în care activitatea economică repornește treptat în al treilea trimestru al anului și nu va exista un al doilea val de epidemie de coronavirus în a doua jumătate a anului 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Această tendință de creștere accelerată a insolvențelor ar urma să afecteze Statele Unite (+39%) și toate principalele economii din Europa de Vest (+18%): Germania (+11%), Franța (+15%), Regatul Unit (+33%), Italia (+18%) și Spania (+22%). Șocul ar putea fi și mai violent în economiile emergente: pe lângă gestionarea pandemiei, care va deveni tot mai dificilă, aceste economii se confruntă și cu scăderea prețului petrolului, precum și cu ieșirile de capital care au crescut de patru ori față de nivelul din 2008.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul comerțului internațional va scădea pentru al doilea an consecutiv; va apărea o posibilă modificare a structurii comerțului internațional de bunuri?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Riscurile care planează asupra unei scăderi de 4,3% a comerțului mondial ca volum în 2020 sunt în scădere, deoarece numeroasele anunțuri de închidere a frontierelor nu sunt luate în considerare în modelul de prognoză al Coface (model bazat pe prețurile petrolului, costurile de transport, încrederea companiilor producătoare în Statele Unite și exporturile coreene ca variabile explicative).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe termen lung, criza COVID-19 ar putea avea consecințe și asupra structurii lanțurilor de valori globale. Principala sursă de vulnerabilitate a companiilor în contextul actual este dependența lor de un număr redus de furnizori aflați în câteva țări sau chiar într-o singură țară. Prin urmare, creșterea acestor numere pentru a anticipa posibile perturbări ale lanțului de aprovizionare va deveni o prioritate pentru companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cele mai multe sectoare sunt afectate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru întreprinderi, măsurile de izolare luate de guverne din peste 40 de țări pentru a stopa extinderea virusului COVID-19, reprezentând peste jumătate din populația lumii, au avut consecințe imediate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aceste măsuri au dus la un șoc de aprovizionare cum nu s-a mai observat în timpul crizelor majore anterioare. Șocul inițial nu s-a datorat unei crize financiare, ci este legat de economia reală: oamenii nu pot munci, iar companiile se confruntă cu perturbări ale aprovizionării intermediare de bunuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Turismul, hotelurile, restaurantele, afacerile pentru petrecerea timpul liber și transportul sunt sectoarea afectate grav, precum și aproape toate segmentele de distribuție specializate și majoritatea sectoarelor de producție (cu excepția industriei agroalimentare). Alte sectoare de servicii au fost mult mai puțin afectate precum telecomunicații, apă și canalizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acest șoc de ofertă este însoțit de un șoc la fel de brutal la nivelul cererii. Mulți consumatori își anulează sau amână cheltuielile pentru bunuri și servicii. În plus, încrederea gospodăriilor este slăbită de impactul izolării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Bunurile de consum durabile, cum ar fi vehiculele, vor fi probabil cele mai afectate de acest șoc. Alte cheltuieli, cum ar fi textile și îmbrăcăminte, precum și electronice, sunt, de asemenea, probabil reduse la aproape zero.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La celălalt capăt al spectrului, consumul de produse agro-alimentare și farmaceutice ar putea beneficia de această situație excepțională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consecințele politice ale pandemiei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cea mai evidentă consecință a pandemiei pe termen scurt este exacerbarea tensiunilor geopolitice existente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu poate fi exclus riscul unor noi valuri de măsuri protecționiste, care vizează în special sectoarele cheie ale noii ordini de sănătate și economie (de exemplu, limitarea exporturilor de produse agroalimentare și / sau farmaceutice, considerate vitale). Continuarea „războiului comercial” dintre SUA și China, care vizează sectoarele strategice, în special electronice, rămâne și ea o posibilitate. Acest lucru ar putea fi întărit de campania prezidențială din Statele Unite și / sau în cazul creșterii protestelor sociale într-una dintre aceste două țări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                visegrad

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ţările grupului de la Visegrád (V4) – Republica Cehă, Polonia, Slovacia şi Ungaria – chiar şi din perspectivă internaţională, au o performanţă bună în gestionarea pandemiei coronavirusului, ceea ce indică importanţa aprofundării cooperării în Europa Centrală”, a anunţat, marţi, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, după întrevederea prin legătură video avută cu ministrul de externe al Poloniei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Şeful diplomaţiei ungare a anunţat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că împreună cu Jacek Czaputowicz şi-au exprimat solidaritatea reciprocă în situaţia actuală şi au convenit asupra necesităţii consolidării în continuare a cooperării dintre cele două state.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cooperarea dintre ţările grupului V4 ar trebui, de asemenea, consolidată, extinsă în mai multe domenii, a subliniat politicianul maghiar, astfel încât să se poată acţiona împreună ori de câte ori este nevoie în situaţii neprevăzute, astfel ca mesajele naţionale să poată fi eficiente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Péter Szijjártó a afirmat că atât Budapesta, cât şi Varşovia au depus eforturi mari pentru ca să-şi aducă cetăţenii acasă din multe părţi ale lumii, motiv pentru care a mulţumit omologului său şi companiei aeriene naţionale poloneze LOT, care până în acest moment a ajutat Ungaria ca 109 cetăţeni maghiari să poată reveni în ţară. Ministrul de externe ungar a mai adăugat că doreşte să menţină această cooperare, deşi au fost deja aduse acasă peste 8000 de persoane, însă numărul maghiarilor blocaţi în străinătate este în
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                prezent în jur de 900.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Şeful diplomaţiei ungare a subliniat că cele două ţări vor mobiliza resurse semnificative pentru relansarea economiei. Acesta a numit o veste bună faptul că, anul trecut, între Ungaria şi Polonia valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost una extrem de ridicată, de 10,6 miliarde de euro, iar acest lucru a fost chiar majorat în primele două luni ale acestui an. Ambele state sunt interesate să menţină fluxul de mărfuri fără întreruperi şi vor face tot posibilul pentru a minimiza pierderile care vor apărea în relaţiile comerciale şi economice dintre Ungaria şi Polonia, a adăugat politicianul ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acesta a explicat că au constatat că soluţiile naţionale funcţionează foarte bine în combaterea pandemiei, precum şi faptul că în dezbaterile privind statul de drept “prietenii europeni” utilizează dublul standard.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe de o parte, noi suntem criticaţi pentru faptul că legea coronavirusului oferă guvernului ungar posibilitatea să ia măsuri eficiente, iar pe de altă parte, unii încearcă să îndemne polonezii să introducă starea de urgenţă, ceea ce ar permite amânarea alegerilor prezidenţiale, lucru care în mod evident ar fi în interesul opoziţiei poloneze “, a precizat ministrul ungar de externe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Péter Szijjártó a vorbit şi despre faptul că, miercuri, la reuniunea miniştrilor de externe din grupul V4, accentul va fi pus pe Parteneriatul Estic şi au convenit cu ministrul de externe polonez asupra importanţei consolidării cooperării estice a UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                digitalizare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de informații de afaceri din România, anunţă un parteneriat tehnologic cu StarByte, unul dintre principalii jucători din sectorul IT din România. Astfel, aplicația 4Apply, dezvoltată de StarByte, de înrolare digitală a unui client persoană fizică sau juridică, va include un nou modul de risc și servicii pentru verificarea unei companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aplicația 4Apply oferă băncilor, companiilor de asigurări, dar și altor furnizori de servicii, posibilitatea de a pune la dispoziție clienților un canal online prin care să acceseze servicii și produse rapid și în siguranță, de la distanță. Odată cu integrarea serviciilor de informații de afaceri KeysFin, aplicația va permite evaluarea rapidă și în timp real a companiilor, reducând și evitând în acest mod riscurile de imposibilitate de plată sau restanțe pe perioade mari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Procesul de înrolare digitală este flexibil și poate să fie folosit în orice domeniu pentru a facilita accesarea serviciilor în orice moment, la distanță:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Estimăm ca în perioada următoare peste 30% din companiile locale vor solicita online cel puțin un serviciu din partea furnizorilor precum bănci sau instituții financiare. Un process automatizat de verificare a companiilor va contribui la o eficientizare majoră a procesului de acordare a unui credit de exemplu sau de modificare a unui contract. La KeysFin suntem mereu atenți la nevoile pieței, oferind servicii care să ajute mediul de afaceri din România, astfel că parteneriatul cu StarByte a venit natural. Soluția 4Apply reprezintă deja o bună alternativă 100% romanească, iar suportul Keysfin în modulul de risc aduce o inovație pe piața acestui tip de aplicație“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Guvernul a aprobat recent, printr-o ordonanță de urgență, măsuri care vor permite utilizarea înscrisurilor în formă electronică, atât pentru comunicarea în format digital între autoritățile și instituțiile statului, cât și între acestea și persoanele fizice și juridice, precum și asigurarea desfășurării unor procese vitale ale statului prin implementarea mijloacelor informatice și de comunicații securizate. Documentele în format electronic care poartă semnătură electronică calificată vor fi asimilate înscrisurilor oficiale, aşa cum sunt acestea definite de lege. 4Apply permite integrarea cu orice furnizor autorizat de servicii de semnătura digitală pentru ca utilizatorul să semneze la distanță documentele puse la dispoziție în flux.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                4Apply, aplicația dezvoltată de Starbyte, este destinată instituțiilor financiare, companiilor de asigurări și oricărei firme care dorește să implementeze un flux de înrolare sau de creditare online, automatizat, folosind date biometrice. În plus, soluția este flexibilă și poate fi adaptată pentru orice alte tipuri de servicii care au nevoie de preluare și validare date, alături de emiterea unei semnături electronice, dacă este necesar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Platforma se conectează cu furnizori prin semnătură digitală și astfel se pune la dispoziție un flux complet prin care utilizatorii pot semna digital documentele necesare direct pe pe telefon, PC sau tabletă, iar verificarea identității se realizează în timp real.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astfel, prin aplicația dezvoltată de Starbyte se realizează o verificare rapidă a solicitantului prin implementarea unui flux de pași care ghidează utilizatorul în mod intuitiv, pentru a valida atât identitatea acestuia, cât și elementele de securitate a documentului de identitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Platforma folosește sisteme de urmărire și recunoaștere facială avansate, dezvoltate în cadrul companiei, astfel încât datele biometrice ale utilizatorului să fie protejate. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodata, algoritmii anti-spoofing permit identificarea facilă a unei încercari de fraudă, 4Apply putând distinge o imagine sau un videoclip de mișcarea unei persoane reale. Platforma oferă inclusiv opțiuni precum videostreaming pentru a intra în legătura cu un operator, liveness detection, document management și un modul de risc pentru evaluarea angajatorului unei persoane fizice sau evaluarea unei companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele din documentele de identitate sunt extrase prin tehnologia OCR, platforma fiind capabilă să corecteze deformarea perspectivei imaginii prin algoritmii de procesare a imaginii. Mai mult, 4Apply extrage informațiile personale și validează elementele de siguranță ale cărții de identitate. Sistemul de extragere a datelor este dezvoltat intern și nu folosește servicii externe, astfel că extragerea informațiilor din ID-ul clientului este efectuată în siguranță, iar datele sunt procesate în conformitate cu regulamentul GDPR. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În situația de față, ținând cont de măsurile anunțate până acum de autorități pentru susținerea economiei românești în criza actuală, este nevoie de o regândire a modului în care statul român trebuie să intervină, în sensul unei abordări extraordinare într-o situație extraordinară, susține omul de afaceri Marius Ghenea pe blogul său personal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În opinia acestuia, împărtășită și de alți oameni de afaceri și antreprenori, statul român ar trebui, ca în condițiile prezente, să se comporte precum un coacționar responsabil în toate companiile românești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Împreună cu un grup de antreprenori, Marius Ghenea a redactat un document adresat clasei politice din România, respectiv către Președinție, Guvern, Parlament, partide politice parlamentare, cu privire la necesitatea unei abordări mai curajoase, mai agresive, din partea statului român, pentru salvarea economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Câteva dintre ideile care au stat la baza acestui Apel pentru salvarea economiei, pe scurt, sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • E nevoie de o intervenție a statului corelata cu impactul estimat în PIB al crizei, este posibil să vorbim ca impact de până la 15% din produsul intern brut.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Trebuie ca aceasta intervenție să nu fie bazată doar pe măsuri paliative, de genul amânarea ratelor, reducerea dobânzilor sau subvenționarea pe perioadă scurtă a șomajului tehnic, ci și măsuri de injectare de cash în economie, deoarece pentru companiile care au pierdut masiv venituri în aceasta perioadă, măsurile luate pănă acum nu vor preveni colapsul.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Într-o astfel de situație, trebuie să vorbim și de responsabilitate, dar și de solidaritate între sistemul public și mediul de business privat, cel care generează resursele bugetare pentru sistemul public, sistemul privat a preluat din plin și fără suport șocul crizei covid19, încă de la primele măsuri de distanțare socială, în schimb în sistemul de stat nu există niciun impact vizibil, din punct de vedere bugetar, ceea ce nu reprezintă niciun fel solidaritate și nici responsabilitate.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • În lipsa unei intervenții de stat rapide și masive, estimăm ca daunele pentru economia României și, ca o consecință directă, pentru toți cetățenii, vor fi ireparabile.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • În condițiile în care alte țări alocă pachete masive de intervenție, nu doar țăarile bogate ci și țări vecine mai mici și mai îndatorate decât România (spre exemplu Ungaria care a anunțat zilele trecute un pachet de intervenție de 30 miliarde de dolari, reprezentând cca. 18% din PIB-ul acestei țări), rezultatul va fi o scădere suplimentară a competitivității economice a României pe plan global, în perioada de criză și după aceasta, ceea ce va adânci și mai mult spirala căderii economice în țara noastră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Printre semnatarii Apelului pentru salvarea economiei se numără: Dan Șucu (fondator Mobexpert), Dragoș Petrescu (fondator Citygrill), Bogdan Herea-Buzatu (CEO PitechPlus), Mihai Marcu (președinte MedLife), Wargha Enayati (fondator al spitalelor Regina Maria), Liviu Drăgan (CEO al Druid), Cristian Dascălu (partener în fondul GapMinder VC), Cristian Erbașu (proprietar Construcții Erbașu), Daniela Apolozan (DocProcess), Iulian Cîrciumaru (managing partner V7 Capital), Felix Pătrășcanu (cofondator FAN Courier).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un grup de antreprenori le-a transmis recent o scrisoare deschisă premierului Ludovic Orban şi preşedintelui Klaus Iohannis, prin care susţine că oprirea generalizată a vieţii sociale şi a economiei româneşti prin decrete militare trebuie să se încheie. Ei spun că daunele cauzate de aceste măsuri le depăşesc pe cele cauzate de virusul COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Scrisoare Deschisă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Stimate Domnule Președinte, Stimate Domnule Prim-Ministru,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oprirea generalizată a vieții sociale și a economiei românești prin decrete militare, ar trebui să se încheie. Daunele de durată și de anvergură cauzate de acest precedent autoritar le depășesc cu mult pe cele cauzate de virusul COVID-19. Poporul român – indivizi, familii, afaceri – trebuie să decidă singuri cum și când să revină la viața lor de zi cu zi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nicio instituție a Statului nu are căderea (cel puțin morală) să închidă viața economică și socială a cetățenilor săi, pe termen nedefinit, sub pretextul unor „situații de urgență”. Funcționarii de stat și locali pot pretinde, sau chiar deține, puteri legale pentru a-și închide comunitățile. Dar ar trebui să reziste la exercitarea acestor puteri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Considerăm “sănătatea” o chestiune ce intră în primul rând în zona de “responsabilitate individuală” și abia apoi de responsabilitate a comunităților (familie, loc de muncă, localitate). Responsabilitatea conceptului de “stat” poate fi asumată eventual în profilaxie, în anumite intervenții punctuale, țintite și în limitele bugetare prestabilite, fiind conștienți că niciun sistem nu este arhitecturat să funcționeze corect în regim de “suprasarcină” conjuncturală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu știm și încă nu putem știi, câți români se vor îmbolnăvi sau vor muri de virus. Știm că predicțiile cu privire la infecția și ratele de deces sunt extrem de nesigure.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Chiar și decesele reale atribuite COVID-19 nu sunt atât de ușor de numărat. Vârsta, starea generală de sănătate și comorbiditatea sunt variabile dificil de evaluat, iar oamenii pot muri „cu” virusul, dar nu „din” cauza acestuia în mod necesar – dovadă rata dintre vindecări și decese. De asemenea, este foarte dificil de evaluat letalitatea virusului în raport cu tipurile de gripă și răceli cunoscute anterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Până în prezent, decesele COVID-19 în România și în alte părți din lume sunt cu mult mai puține decât decesele în anotimpurile gripei obișnuite sau din pandemiile anterioare. Această înțelegere este importantă pentru a pune virusul, iar răspunsul guvernului la acesta, în perspectivă. Chiar și în timpul pandemiilor, depresiilor și războaielor mondiale trecute, oamenii au mers la muncă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Suntem la curent cu statisticile legate de victimele COVID-19 și cu scenariile estimate în funcție de gradul de intensitate al reacției guvernamentale, la nivelul statelor. Ne dorim un număr cât mai mic de victime ale pandemiei, dar, în același timp, nu putem ignora numărul victimelor calculat ca rezultat al întregului proces sau costurile financiare ale diferitelor tipuri de intervenții ale statelor, costuri care sub o formă sau alta sunt și vor fi suportate în final tot de către contribuabili.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În 1850, economistul francez Frédéric Bastiat a ajutat lumea să înțeleagă „costurile văzute și nevăzute” ale politicilor statului. Este simplu să vezi cum carantinele și blocajele vor încetini răspândirea COVID-19. Este esențial, dar nu atât de simplu, să vedeți costurile și prejudiciile cauzate de oprirea economică. Doar atunci vom putea înțelege rațional compromisurile implicate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În mai puțin de o lună, mii de proiecte antreprenoriale mici și medii sunt complet destructurate. Companii mijlocii și mari se confruntă cu probleme majore. Aproximativ 10% din populația activă este deja în șomaj. Sute de mii de venituri sunt afectate. Libertatea individuală este profund afectată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Câți români care suferă de alte boli nu pot vedea acum un medic? Câți români își vor pierde locurile de muncă, economiile de viață și sentimentul lor de valoare de sine? Câți vor ceda depresiei, abuzului de droguri, alcool sau sinucidere? Câți își vor pierde casele, vor divorța sau vor suferi abuzuri? Câți nu se vor recupera niciodată în cariera lor? Câte întreprinderi mici, inclusiv cele vitale ale medicilor vor dispărea din comunitatea dvs.? Câți tineri nu vor mai „decola” antreprenorial? Va crește criminalitatea?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aceste întrebări nu sunt retorice. Toate aceste lucruri s-au întâmplat, într-o anumita măsură cu ocazia și în urma recesiunilor anterioare. Se vor întâmpla din nou – foarte curând – dacă nu reușim să acționăm imediat. Mii și mii de întreprinderi mici și mijlocii sunt destructurate și vor închide, la fel cum au făcut deja mulți angajatori mai mari. Milioane de lucrători sunt deja șomeri, mulți alții vor urma. Efectele vor fi în lanț și se petrec deja.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Considerăm că măsurile draconice impuse populației și agenților economici trebuie să înceteze, făcând loc abordărilor raționale, echilibrate, constructive. Intervenţionismul politicului pentru combaterea epidemiei de coronavirus generează deja un adevărat genocid economic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Considerăm că abordarea ”#stamacasa”, în formă continuată și impusă politic a declanșat și va accentua o criză economică, o posibilă situație de “stagflație”, ce poate depăși ca impact negativ, ca pagube totale, criza medicală provocată de pandemia Covid-19. Ne este teamă că din această criză provocată de intervenția politicului (care reprezintă Statul) vom ieși cu toții mai săraci și mai lipsiți de libertăți și de independență economică. “Intervenționismul etatist” ocupă gradual un teren aparținând “pieței libere” și considerăm “etatovirusul” mai periculos pentru societate în ansamblu decât “coronavirusul”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ne este teamă că există o probabilitate semnificativă ca evoluțiile viitoare să afecteze prin diferite măsuri într-o proporție mult mai mare pe cei mai cumpătați și mai productivi, indivizi și companii, prin diferite măsuri ce vor fi impuse de către factorul politic și justificate apoi prin “nevoia de solidaritate”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Considerăm ca abordarea politică în problema “coronavirus” este marcată, în general, de populism. Acesta are ca și cauze principale sistemul actual de vot, caracterizat prin necorelarea între puterea de vot și contribuția la bugetele publice și consecința sa directă, permanenta expansiune a statului în dauna sferei private (persoane fizice și juridice), la nivel de reglementări, de arii de responsabilitate și de mărime a bugetelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Considerăm că oportunitatea care se cere a fi fructificată în această conjunctură nefericită poate fi aceea de a deschide o discuție serioasă cu privire la reducerea atribuțiilor statului și implicit a costurilor sale, despre nevoia de echilibru bugetar și despre actuala formă a sistemului de vot, întrucât în aceste aspecte se află rădăcina tuturor problemelor, a abordărilor eronate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu vrem să “primim” nimic de la stat pentru care nu am plătit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu vrem să fim “protejați” fără să cerem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu vrem să ne fie “îngrădită libertatea” atunci când nu deranjăm pe nimeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Vrem să fim lăsați să ne “asumăm individual responsabilitatea” pentru propriile decizii!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Considerăm că nu virusul este cauza problemelor economice aparute deja, ci răspunsul inadecvat, disproporționat al politicului la această provocare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu există niciun conflict între preocupările umanitare și cele economice. O Românie mai săracă va fi o Românie mult mai puțin sănătoasă, una mai vulnerabilă la boli viitoare. O abordare locală, de jos în sus, este singura cale eficientă de a lupta cu virusul. După cum vedem acum și am vazut și în trecut, în general, conducerea unui stat manifestă structural un deficit de competență în timp de criză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La nivel fundamental, libertatea este cu adevarat mai importantă decât securitatea sau – în acest caz – decât o iluzie a securității. Guvernul nu poate decide ce aspecte ale vieții noastre sunt esențiale sau neesențiale. Poporul nu poate sta pur și simplu acasă și nu poate aștepta ajutoarele guvernamentale din fonduri pe care guvernul, aflat într-un permanent deficit bugetar, nu le are.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Știm că nu suntem o societate avansată medical, tocmai din această pricină ținem să menționăm că abordarea de față este în deplină concordanță cu bunele practici pe care țările din prima linie a combaterii pandemiei SAR-COV2, adică Coreea de Sud, Japonia și Taiwan le-au dovedit. Aceste țări, prin cele două măsuri simple și eficace: distribuția de măști și distribuția de teste, acompaniate de izolarea celor simptomatici sau asimptomatici, au reușit să conjuge cele două segmente din societate atât de importante acum: sănătatea și economia fără a le prejudicia împreună sau separat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Economia și urgența repornirii sale nu este, în opinia noastră, un moft sau o atitudine de insubordonare ori de frondă, ci, așa cum arată nenumărați antreprenori, economiști, companii de analiză și strategie, o necesitate imediată interconectată în mod vital și cu strategia de combatere, pe termen mediu și lung a pandemiei, de diminuare consistentă a efectelor sale cumulate și bineînțeles de repornire accelerată a economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După cum știm cu toții, evoluția României nu a fost ușoară în ultimii 30 de ani. De la angajat la angajator, de la firmă mică la companie transnațională, provocările și dificultățile imense ne-au călit pe toți în feluri extrem de complicate. Or, rațiunea, experiența, datele statistice, știința economică și o miriadă de alte discipline, ne arată cât de greu se construiește un climat economic stabil și cât de ușor se pierde.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prin urmare, pledăm pentru un semnal inechivoc de a ne intoarce în cel mai scurt timp posibil în deplină activitate, doar aceia care găsim de cuviință să o facem, în deplină cunoștință de cauză și prin respectarea firească a regulilor de prevenție în contextul actual.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Numai prin schimbarea de urgență a paradigmei din #stamacasa în #hailatreaba putem reporni economia, limita pagubele produse deja și demara revenirea la o normalitate imperios necesară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Stimați decidenți politici – Redeschideți economia, redați-ne libertatea! Hai la treabă!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Semnează în numele inițiativei #hailatreabă, Octavian Bădescu – Fondator Freedon Group

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  In order to provide a targeted response to the global outbreak caused by COVID-19, the CEI is glad to launch the COVID-19 Extraordinary Call for Proposals 2020. The call purposely aims at addressing quickly the specific needs of communities in CEI Member States. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  A total budget of EUR 600.000 -supported by all CEI Member States through the CEI Cooperation Fund and by Italy through the Know-how Exchange Programme under the CEI Fund at the EBRD – will be allocated for granting proposals in three areas of intervention:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Healthcare and telemedicine (MED)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Education and e-learning/distance learning (EDU)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Support to Micro, Small and Medium-sized Enterprises (MSMEs)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Eligibility:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  All public and private entities, NGOs based and registered in a CEI Member State as well as international/regional organisations can apply for a CEI grant up to 100% of the value of their project, and up to a maximum amount of 40.000,00 EUR. We will pay particular attention to non-EU CEI countries. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Due to the extraordinary nature of this call, we will only accept applications received by 9 April 2020.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    masuri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Programulului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 au fost publicate astăzi, 4 aprilie 2020, în Monitorul Oficial nr. 283.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conform ordonanței, programul IMM INVEST a fost modificat și completat cu măsurile adoptate de Guvern în urmă cu 2 săptămâni pentru susținerea mediului de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul va consta în acordarea de garanții de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program pentru una dintre următoarele categorii de credite:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1. Unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice în procent de maximum 80% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 10.000.000 lei. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru este de 5.000.000 lei, iar pentru creditele de investiții este de 10.000.000 lei, în limita uneia dintre următoarele condiții valabile pentru ambele finanțări, care reprezintă valoarea cea mai mare dintre:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale inclusiv contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019. În cazul întreprinderilor înființate după 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al împrumutului nu poate depăși suma estimată pentru primii 2 ani de activitate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuală de venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, după caz, conform Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • O valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidități, acestea putând include atât costuri cu capital de lucru, cât și costurile cu investiții, cu condiția prezentării unor documente justificative de către beneficiar, situație în care cuantumul împrumutului nu poate depăși nevoile de lichidități de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2. Unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat în procent de maximum 90% acordat unei microîntreprinderi sau întreprinderi mici, în valoare maximă de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici, în limita uneia dintre următoarele condiții valabile pentru ambele finanțări, care reprezintă valoarea cea mai mare dintre:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale inclusiv contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019. În cazul întreprinderilor înființate după 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al împrumutului nu poate depăși suma estimată pentru primii 2 ani de activitate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe 2019, respectiv venitul brut sau norma anuală de venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, după caz, conform Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice depuse la organele fiscale competente pentru anul 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • O valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidități, acestea putând include atât costuri cu capital de lucru, cât și costurile cu investiții, cu condiția prezentării unor documente justificative de către beneficiar, situație în care cuantumul împrumutului nu poate depăși nevoile de lichidități de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    GoOnline

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    S-a lansat MadeInCluj.ro, un magazin online inițiat, întreținut și pus GRATUIT la dispoziția producătorilor locali de doi tineri antreprenori clujeni. Este o platformă pe care înscrierea afacerii și listarea produselor este extrem de simplă, fiind destinată tuturor producătorilor clujeni, indiferent de domeniul de activitate: brutărie, carmangerie, croitorie, apicultură, florărie, berărie, lactate și produse derivate, etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Inițiatorii demersului sunt de părere că acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie să ne susținem unii pe ceilalți, să consumăm produse locale. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Realitatea momentului ne-a forțat să ne regândim comportamentul de zi cu zi. De la băut cafea, până la cumpărat legume pentru o supă. Dacă, până acum, să mergem în piață și să ne alegem morcovii de pe masa unei bunicuțe din Mihai Viteazu era un lucru firesc, în acest moment nu mai este la fel de simplu. Astfel, ideea de digitalizare a pieței a trecut de la stadiul de vis, la cel de necesitate. În plus, micii producători, întreprinzători, antreprenori, cei cu afaceri mici de familie, nu au posibilitatea să intre în piața pe care o deschide un lanț de magazine sau supermarket. Ceea ce îi face mai greu accesibili”, spune Dan Ciulea, co-fondator MadeInCluj.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Am lansat proiectul din dorința de a încuraja consumul de produse locale, prin facilitarea accesului la informații despre ele și despre producătorii lor, despre posibilitățile de comandă online, opțiune foarte importantă mai ales în aceasta perioada de criză, când consumatorii stau mai mult în case, nu mai frecventează magazinele, piețele, etc. Este un proiect “win-win” atât pentru producători (ale căror vânzări scad acum pe zi ce trece) și pentru consumatori (care în felul acesta pot face ușor cumpărături de acasă), cât și, per ansamblu, pentru sprijinul economiei locale”, completează și spune Sebastian Florian, co-fondator MadeInCluj.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    CUM FUNCȚIONEAZĂ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Platforma MadeInCluj.ro este gândită ca un magazin online clasic. Astfel:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Clientul plasează comanda, care este transmisă către producător;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Comanda este primită, procesată și livrată de către producător;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Clientul plătește direct producătorului, prin instrumentele de care acesta dispune, numerar sau card bancar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    CINE SE POATE ÎNSCRIE?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Oricine este mic producător/ antreprenor local, orice afacere de familie!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate că platforma este disponibilă online de doar câteva zile, deja și-au listat produsele o serie de mici întreprinzători din varii industrii. Un exemplu sunt produsele Ferma Cojocna a USAMV Cluj-Napoca, în cadrul Gourmeticus Shop listate deja în platformă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sunt producător, cum îmi listez produsele?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Extrem de simplu! 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Platforma a fost gândită special pentru cei care NU sunt familiarizați cu tehnologia, tocmai pentru a veni în sprijinul acestora.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    AICI vă puteți înscrie și apoi lista produsele: https://madeincluj.ro/contul-meu/ 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    DE CE SĂ CUMPĂRĂM PRODUSE LOCALE?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru că banii trebuie să se ”învârtă” în economia locală, astfel încât să nu intrăm în colaps!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În orice vremuri, nu doar de criză, e valabil acest principiu: cumpărând de la producători, mici întreprinzători, antreprenori locali ajuți dezvoltarea zonei și, totodată, crești competitivitatea, ceea ce se traduce în creșterea calității și scăderea prețului!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    fond

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Guvernul Ungariei a început să facă redistribuirea bugetară necesară ca urmare a epidemiei de coronavirus, astfel încât va retrage şi va realoca o sumă totală de 1345 de miliarde de forinţi (aprox. 3,7 miliarde de euro) de la diverse ministere, care va ajunge în fondul de protecţie şi relansare economică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „În fondul pentru lupta împotriva epidemiei ajung 663 de miliarde de forinţi (aprox. 1,8 miliarde de euro), suma formată din 50% din subvenţiile din acest an pentru partide, impozitul comercial datorat de către lanţurile comerciale multinaţionale, contribuţia sectorului financiar şi cota care revine administraţiilor locale din impozitul auto”, a anunţat, sâmbătă, Gergely Gulyás, şeful Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acesta a spus că guvernul maghiar a decis asupra unei reorganizări fundamentale a bugetului, a instituit un fond pentru protecţia împotriva epidemiei şi înfiinţează un fond pentru protecţia şi relansarea economică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru a asigura resursele necesare unei apărări eficiente, guvernul realizează realocări semnificative şi obligă şi alte entităţi să participe la sarcini: printre altele, partidele politice, lanţurile comerciale multinaţionale, băncile şi administraţiile locale”, a spus Gyulyás.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit informării, subvenţiile acordate partidelor şi care vor ajunge în fondul pentru protecţia împotriva epidemiei însumează 1,2 miliarde de forinţi (aprox. 3,3 milioane de euro), impozitul comercial datorat de către lanţurile comerciale multinaţionale ajunge la suma de 36 de miliarde de forinţi (aprox. 1 miliard de euro), iar de la bănci sunt aşteptaţi 55 de miliarde de forinţi (aprox. 150 de milioane de euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cota din impozitele auto care ar fi revenit administraţiilor locale şi care va fi redirecţionată către bugetul central înseamnă, în acest an, o sumă de 34 de miliarde de forinţi (aprox. 93 de milioane de euro), aceasta fiind contribuţia pe care guvernul o solicită din partea administraţiilor locale, în vederea luptei împotriva epidemiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, pentru fond pot fi asiguraţi 663 de miliarde de forinţi (aprox. 1,8 miliarde de euro), întrucât rezerva centrală pentru lupta împotriva epidemiei este de 378 de miliarde de forinţi (aprox. 1 miliard de euro), însă acest buget nu are limite maxime, a mai spus Gergely Gulyás.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Oficialul a specificat că măsurile nu se aplică retroactiv şi că intră în vigoare de la 15 aprilie sau 1 mai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În fondul creat pentru protecţia şi relansarea economică, Ungaria are la dispoziţie 1345 miliarde de forinţi” (aprox. 3,7 miliarde de euro), a specificat Gulyás.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministrul a explicat că din fondul care vizează protecţia şi relansarea economiei fac parte economiile colectate de la instituţiile centrale, adică fondurile retrase de la ministere, care se ridică la 922 de miliarde de forinţi (aprox. 2,5 miliare de euro). În acest fond vor ajunge şi toate veniturile Fondului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, ceea ce înseamnă 423
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    miliarde de forinţi (aprox. 1,1 miliarde de euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Gergely Gulyás a specificat şi că, în afară de prima de 500 000 de forinţi brut (aprox. 1350 de euro) care va fi acordată tuturor celor care lucrează în sistemul sanitar şi care este de aşteptat să intre în conturile acestora în luna iunie sau iulie, surorilor medico-sociale şi a asistenţilor medicali li se vor majora şi salariile, cu 20%, începând din luna noiembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Întrebat dacă se întrevede vreun pericol real pentru ca, din cauza legii cu privire la coronavirus, împotriva Ungariei să fie demarată o nouă procedură în baza articolului 7, respectiv ca Fidesz să fie exclus din Partidul Popular European (PPE), Gergely Gulyás a spus că „în ultimii ani s-au obişnuit cu faptul că a devenit hobby-ul multora să certe şi să calomnieze Ungaria. Putem trăi cu asta”. Acesta a mai adăugat şi că „este neobişnuit ca într-o situaţie de criză ca aceasta, când nu numai Ungaria, ci întregul continent se confruntă cu nişte dificultăţi extreme, atenţia unora se îndreaptă tot către maghiari. Nu putem decât să cerem, din nou, să nu mai facă asta. Dacă există dispute, Ungaria este pregătită să se ocupă de acest lucru, dar numai după încheierea apărării împotriva epidemiei, până atunci, guvernul maghiar nu este dispus să răspundă niciunei provocări din partea UE sau PPE”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Spre deosebire de acuzaţiile false, Guvernul Ungariei nu numai că nu vrea să închidă Parlamentul, ci chiar îşi doreşte ca şi acesta să îşi facă treaba bine, a specificat răspunzând la o întrebare şeful Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Întrebată dacă maghiarii vor putea să se bucure de tradiţia stropirii de Paşte, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Alexandra Szentkirályi a spus: „potrivit reglementărilor aflate în vigoare, acest lucru este posibil numai pentru cei care locuiesc în aceeaşi gospodărie. Totodată a confirmat faptul că miercuri vor fi oferite noi informaţii cu privire la interdicţiile de circulaţie”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Purtătoarea de cuvânt a mai relatat că, în vederea scurtării disputelor cu privire la fondurile UE, guvernul va deschide un fond UE, iar dacă ulterior vor sosi resurse suplimentare din partea uniunii, ele vor apărea în acesta. Până în prezent, UE nu a oferit Ungariei nici măcar un forint în plus pentru lupta împotriva epidemiei, Bruxelles-ul doar ar relaxa regulamentul cu privire la decontări, a menţionat Szentkirályi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Întrebat despre instituirea unei eventuale interdicţii de a părăsi casele, Gergely Gulyás a declarat că pe masa guvernului nu se află o astfel de propunere; măsurile actuale par a fi suficiente pentru a încetini răspândirea epidemiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    magazinprodusdecluj.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Consiliul Județean Cluj lansează magazinprodusdecluj.ro, o platformă on-line destinată comercializării preparatelor alimentare tradiționale. Platforma este organizată și gestionată de către Asociația Produs de Cluj, entitate aflată sub autoritatea forului administrativ clujean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Această platformă on-line cuprinde, pentru început, produsele a 16 antreprenori clujeni, care oferă uleiuri presate la rece, brânzeturi din lapte de oaie, preparate din carne, sucuri, dulcețuri și siropuri naturale, prăjituri de casă, vinuri, miere de albine, legume și fructe de sezon, produse de igienă personală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ambalarea se va face de către angajații Asociației Produs de Cluj, în două spații autorizate, prevăzute cu temperatură controlată, din cadrul Agro Transilvania, societate aflată, la rândul ei, sub autoritatea Consiliului Județean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Produsele pot fi vizionate și comandate pe www.magazinprodusdecluj.ro, disponibil din 2 aprilie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Persoanele interesate vor putea comanda direct în magazinul online sau la numărul de telefon 0741 98 58 23 în zilele de luni – joi, între orele 10.00 și16.00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Înainte de onorarea comenzii, clienții vor fi contactați prin poșta electronică sau telefonic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Livrarea se va face în municipiul Cluj-Napoca și în comunele Apahida, Baciu și Florești, în zilele de vineri și sâmbătă, între orele 12.00-19.00, de către reprezentanții Asociației Produs de Cluj, iar plata se va face online, cu cardul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Orice modificare a ofertei sau a zilelor de livrare va fi anunțată pe site.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    cuciurgan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Începând cu 1 aprilie 2020, Republica Moldova procură tot necesarul său de energie electrică de la Cuciurgan, din stânga Nistrului. Decizia respectivă contravine în totalitate intereselor economice și de securitate ale Republicii Moldova și reprezintă, de fapt, o metodă directă de finanțare a regimului separatist de la Tiraspol, comentează experții în domeniul energetic, informează Radio Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Republica Moldova procură tot necesarul de energie electrică de import de la Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan, a anunțat compania de stat Energocom. Astfel, s-a renunțat la procurarea unei părți a energiei din Ucraina, care reprezenta o sursă de alternativă. Pentru aceasta nu a fost semnat un contract, dar a fost prelungit, cu 3 luni, cel existent, în baza unei hotărâri a Comisiei pentru Situații Excepționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Energocom anunță că prețul unui Megawatt a fost stabilit la valoarea de aproximativ 50$, cu aproximativ 9% mai puțin decât până acum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În regiune prețul la energie este cu mult mai mic. În România, spre exemplu, a scăzut sub 30 de dolari pentru 1MWh. În plus, Republica Moldova achită practic de două ori pentru energia livrată din stânga Nistrului – costul energiei, dar și prețul gazului utilizat la producerea acesteia, pe care autoritățile separatiste nu-l achită, a comentat pentru Radio Chișinău expertul în energetică Sergiu Tofilat. Decizia de a procura energia din stânga Nistrului este contrară intereselor Republicii Moldova și înseamnă, de facto, finanțarea de către cetățeni a regimului separatist de la Tiraspol, susține expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Practica pe care o aplică în continuare guvernarea duce la acumularea de noi datorii și duce la finanțarea regimului separatist. Banii ajung în Transnsitria, dar regiunea nu achită pentru gazul pe care îl consumă, iar banii ajung în bugetul separatist. Cu certitudine, această decizie favorizează Moscova, pentru că ea este interesată în menținerea regimului separatist în Republica Moldova.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și expertul Ion Muntean menționează că această decizie afectează securitatea energetică a Republicii Moldova, aprofundează problema datoriilor la gaz, care, din cauza regimului de la Tiraspol depășesc 7 miliarde de dolari, dar încalcă și angajamentele internaționale pe care țara noastră și le-a asumat în fața partenerilor externi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Neglijând procedurile recomandate de către Comunitatea Energetică denotă faptul că piața respectivă este închisă, monopolizată și nu se va liberaliza în totalitate așa cum prevede Pachetul Energetic III”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Experții susțin că noul preț de achiziție a energiei ar permite reducerea tarifelor pentru consumatorii finali cu aproximativ 4%, cu toate că, având în vedere evoluția pieței, această reducere ar fi trebuit să fie mai semnificativă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    democrat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Guvernul de la Chișinău aprobat ieri, 1 aprilie 2020, prin asumare de răspundere față de Parlament, legea privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit ministrului moldovean al Finanțelor, Sergiu Pușcuța, pentru implementarea acestor măsuri vor fi necesare 816 milioane de lei. Astfel, în curând urmează să fie operate rectificări la legea bugetului de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă în termen de trei zile nu este depusă o moțiune de cenzură, votată cu majoritatea de voturi, programul, declarația de politică generală sau proiectul de lege se consideră adoptate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Este un proiect foarte important pentru a acorda suport imediat agenților economici și persoanelor care necesită ajutor din partea statului. Este impus de starea de urgență, de aceea trebuie să aprobăm acest ajutor rapid, nu mai târziu, când lucrurile vor fi mai complicate”, a comentat premierul moldovean Ion Chicu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Iată care sunt principalele prevederi ale legii privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – Majorarea ajutorului de șomaj, suma minimă fiind propusă de 2775 lei;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – Acordarea ajutorului de șomaj în sumă de 2775 lei pentru persoanele care se înregistrează în calitate de șomeri, dar care nu corespund criteriilor de acordare a ajutorului de șomaj (extinderea categoriilor de persoane beneficiare);

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – Susținerea familiilor defavorizate prin:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    (1) majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, pe perioada stării de urgență; (2) majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat pentru fiecare copil de la 50% (553 lei) la 75% (975 lei);

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – Subvenționarea cheltuielilor legate de achitarea salariului/indemnizației în cazul șomajului tehnic sau staționării, 100%/60% impozite și contribuții aferente salariilor/îndemnizațiilor achitate, în dependență de motivul sistării activității;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – Scutirea de plata pentru patentă a titularilor de patentă care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – Restituirea contribuțiilor sociale în sumă fixă pentru titularii de patentă, persoanelor care practică activitate independentă, întreprinzători individuali care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – Reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – Amânarea până la 25 iulie a termenului de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea conform Deciziilor Comisiei Situații Excepționale;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – Consolidarea veniturilor Fondului de susținere socială a populației, etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    covid

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O analiză realizată de Sorana Mantho – Managing Partner Ad Interim Consultum S.R.L., pentru portalul GlobalManager.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Suntem pregătiți pentru o luptă îndelungată?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Reacția față de criza provocata de COVID-19, este din ce in ce mai mult un exercițiu zilnic, raportat la cât de bine poate răspunde sistemul de sănătate în fiecare țară europeană atinsă de acest tsunami. Distincția o face timpul de reacțtie, capacitatea de răspuns a sistemului, coerența cu care sunt antrenate infrastructura, nivelul de investiții și capabilitatea personalului medical.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Guvernele țărilor europene, surprinse de magnitudinea și viteza de propagare, au evaluat doar raportat la  sistemul public de sănătate, aspecte precum disponibilitatea ventilatoarelor, capacitatea de diagnostic pentru testarea COVID-19, nevoile pentru echipamente individuale de protecție, lipsa de personal și spațiu (din cauza nevoilor crescute de triaj), dar și urmărirea și supravegherea din punct de vedere medical a cazurilor aflate in izolare, inclusiv a celor suspectate. Astfel s-au indreptat, direct dar sigur, către saturația iminentă a acestuia în fiecare țară afectată. Abia în momentul în care sistemul public de sănătate a început să-și atingă limitele, unele țări europene au început evaluarea resurselor din afara acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În Italia nu a mai fost timp pentru o astfel de evaluare și cooptare a resurselor din afara sistemului public și consecințele au fost nu doar în progresia bolii ci și în imposibilitatea cronică de a asigura necesarul de medici și asistente medicale. Într-un gest întârziat, în Lombardia, guvernatorul a cerut universităților să găsescă modalități de a grăbi absolvirea asistenților medicali în acest an, iar spitalelor private să își deschidă porțile către cei care au nevoie de îngrijiri urgente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În urma creșterii rapide a numărului de cazuri confirmate, Germania a identificat înaintea celorlalte state europene potențialul clinicilor și spitalelor private și a adresat problema paturilor libere pentru terapie intensivă, dând posibilitatea de reacție sistemului privat în direcția articulării aspectelor necesare și a unei contribuții fluide și eficiente la decongestionarea sistemului public de sănătate.  Guvernul federal a dat asigurări și caută soluții pentru a face față noilor costuri sau lipsei de lichiditati pe care o astfel de situație poate să o genereze clinicilor și spitalelor private.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu același lucru s-a întâmplat în Spania, care a avansat, în extremis, măsura prin care furnizorii privați de sănătate sunt temporar puși la dispoziția sistemului național de sănătate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Începând de luni, în Irlanda, spitalele private vor opera ca spitale publice pentru următoarele 3 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aceste decizii de subordonare a clinicilor și spitalelor private oferă soluții, dacă ne uităm strict la aspectele de capacitate, în timp ce cooptarea structurilor private și antrenarea lor mai degrabă decât subordonarea lor în bătălia pandemică COVID 19, pare a fi o soluție mai adecvată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În Marea Britanie, desprinsă de Uniunea Europeana, se poartă discuții pentru ca din Fondul de răspuns COVID-19, recent creat, să fie suportate costurile pentru extinderea rolului sectorului privat independent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe lângă problemele legate de insuficiența și uneori chiar lipsa materialelor de protecție, Europa se confruntă cu problema legată de capabilitatea personalului medical. Suplimentarea medicilor din prima linie, în terapie intensivă, sau înlocuirea temporară a celor infectați, aflați în carantină sau în izolare, a impus soluții de instrurire rapidă și continuă a personalului medical. Dispozitivele de ventilație actuale oferă o varietate complicată de moduri și opțiuni de operare și necesită utilizatori experimentați. Nu poate fi vorba de un proces intuitiv. O pregătire insuficientă a personalului duce la o utilizare ineficientă a dispozitivelor și amenință siguranța pacientului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Mai multe țări europene au identificat nevoia instrurii medicilor nespecialiști în utilizarea ventilatoarelor, astfel încât să fie posibilă mărirea numărică a personalului care poate acorda asistență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În acest context pandemic, România mai are o vulnerabilitate: zona rurală, cu o infrastructură mai slab dezvoltată decat a țărilor din Europa Centrală, cu un nivel de educație sanitară redus  și prevenția la un nivel minimal.  În legătură cu această realitate, nu pare a exista o urgență in lupta cu COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totuși, un plan de urgență unificat, cuprinzând sistemul de sănătate public și cel privat, ar putea răspunde imediat la aspectele legate de capacitatea și capabilitatea sistemului din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    certificatul de situatie de urgenta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1.            Cum  pot  beneficiarii programelor naționale să suspende obligațiile contractuale pe perioada stării de urgență ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Obligațiile contractuale pot fi suspendate pe perioada stării de urgență, de către beneficiarii programelor naționale care au închis sau redus activitatea, la cerere, urmând următorii pași:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • transmiterea unei notificări prin e-mail către Agenția pentru IMM, Atragere Investiții, Promovare Export (AIMMAIPE) cu care a încheiat acordul de finanțare cu privire solicitarea de a suspenda clauzele contractuale, fără a aștepta răspuns de la instituție.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • solicitarea online pe site-ul www.prevenire.gov.ro, în perioada următoare, a unuia dintre tipurile de Certificat de Situație de Urgență -Tip 1 (albastru) sau Tip 2 (galben), emise de către MEEMA, conform Ordinului Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 791/2020 – certificatul se va prezenta ulterior reprezenților AIMMAIPE la vizitele de monitorizare sau se va folosi în această perioadă în relațiile cu instituțiile publice pentru obținerea, în condițiile legii, de facilități de creditare, măsuri de sprijin,  ori în relațiile comerciale : amânarea la plată pentru serviciile de utilități, invocarea de forță majoră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2.           Pot beneficia de somaj tehnic dacă sunt beneficiar al programelor naționale?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Da – Șomajul tehnic va fi obținut în urma depunerii, de către angajator, prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Certificatele de Situație de Urgență NU mai sunt necesare pentru obținerea șomajului      tehnic  pentru salariații angajatorilor care își reduc sau își întrerup activitatea ca urmare  a efectelor epidemiei de SARS-CoV-2

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    3.           Când se vor încheia actele adiționale ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Actele adiționale se vor încheia dupa finalizarea stării de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    4.           Se va prelungi temenul de depunere a decontului pentru beneficiarii SUN 2018?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    MEEMA are în vedere solicitările beneficiarilor de prelungire a termenului de decont și va acționa în acest sens în perioada următoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    5.           Firme ce au deschis activitatea în perioada decembrie 2019 –  februarie 2020 și nu pot justifica o scădere de 25% a veniturilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aceste societăți pot opta pentru certificat de tip TIP 1 (ALBASTRU)- destinat solicitanților care cer acordarea  pentru că au întreruperea totală sau parțială a activității ca urmare a efectelor deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    6.           Clarificări legate de semnătura electronică în procesul de obținere al CSU

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal, prin care solicitantul își asumă că toate informațiile furnizate în vederea obținerii certificatului sunt conforme cu realitatea și respectă legislația în vigoare va fi semnată de către reprezentantul legal. În situația în care reprezentantul legal nu deține semnătură electronică, acesta poate semna olograf, urmând ca toate documentele ce urmează a fi încărcate în platforma http://prevenire.gov.ro (inclusiv declarația pe propria răspundere) să fie semnate electronic de către împuternicitul desemnat în acest sens – adică îl poate împuternici să semneze electronic documentele pe contabilul societății, în declarația pe propria răspundere existând un câmp destinat împuternicirii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    7.           Ce tip de certificat este necesar pentru a beneficia de ajutorul de șomaj tehnic de 75%?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu este necesar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    8.           Unde se solicită eliberarea certificatelor?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Certificatele de Situate de Urgență vor fi solicitate și eliberate, exclusiv online, prin aplicația ce va putea fi accesată din platforma http://prevenire.gov.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    9 . De unde se descarcă declarația pe proprie răspundere?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Declarația pe propria răspundere se va putea descărca din aplicația dedicată, ce va fi operaționalizată pe platforma http://prevenire.gov.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    10. Declarația pe proprie răspundere este diferită în funcție de tipul de certificatului de urgență?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu. În Declarația pe propria răspundere aveți o opțiune, pe care trebuie să o bifați pentru a preciza ce fel de CSU doriți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    11. Persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, care nu se încadrează pentru șomaj tehnic, pot beneficia de CSU?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Orice operator economic a cărui activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2 și a înregistrat reducerea încasărilor sau veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minim 25% față de media încasărilor sau veniturilor din perioada ianuarie – februarie 2020 sau este închis poate solicita CSU pentru a fi ajutat în relațiile cu instituțiile publice pentru obținerea, în condițiile legii, de facilități/ măsuri de sprijin (cum ar fi plata utilităților, în relațiile comerciale etc.)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    12. Administratorii de microfirme care își obțin veniturile prin dividende pot beneficia de certificate?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Certificatele de Situație de Urgență se acordă operatorilor economici a căror activitate este afectată de pandemia SARS-CoV-2.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    13.  Agențiile de turism, cod CAEN 7912, 7911, ce tip de certificat pot solicita?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă sunt afectate la încasări/venituri – pot solicita CSU tip 2 (galben).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Daca sunt afectate ca umare a efectelor deciziilor autorităților CSU de tip 1(albastru).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    14. Firmele beneficiare Start-up Nation pot solicita CSU?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Da, toți operatorii economici a căror activitate este afectată de pandemia de SARS-CoV-2 pot solicita CSU, după cum urmează:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • TIP 1 (ALBASTRU) – eliberată în baza declarației pe propria răspundere ce va putea fi descărcată de pe platforma prevenire.gov.ro în momentul operaționalizării aplicației electronice, din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a efectelor deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • TIP 2 (GALBEN) – eliberată în baza declarației pe propria răspundere ce va putea fi descărcată de pe platforma prevenire.gov.ro în momentul operaționalizării aplicației electronice din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor/veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor/veniturilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    NATO trebuie să evite ca criza sanitară provocată de COVID-19 să pună în pericol securitatea aliaţilor pentru că ameninţările „nu au dispărut ca prin miracol”, a avertizat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, citat de France Presse și preluat de Agerpres.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Trebuie să ne asigurăm că această criză sanitară nu provoacă o criză de securitate„, a afirmat Jens Stoltenberg în cursul unei conferinţe de presă virtuale în ajunul unei reuniuni a miniştrilor afacerilor externe din cadrul Alianţei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru prima oară în istoria NATO, în 70 de ani, o reuniune a miniştrilor se va ţine prin videoconferinţă„, a subliniat el.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Subiectele de discutat sunt numeroase, căci Alianţa Nord-Atlantică trebuie să discute despre modul de a-şi continua misiunile în Afganistan şi în Irak după dezangajarea SUA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    NATO va trebui să-şi asume o parte din activităţile coaliţiei internaţionale împotriva grupării jihadiste Statul Islamic în Irak şi va reduce la 12.000 numărul efectivelor sale în Afganistan, unde „situaţia rămâne delicată”, în pofida acordului semnat între talibani şi SUA, a explicat el.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Avem în vedere luarea unor măsuri de prevenţie împotriva COVID-19, dar NATO continuă să funcţioneze, căci ameninţările nu au dispărut ca prin miracol„, a insistat Jens Stoltenberg.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Rusia efectuează exerciţii militare şi patrulările noastre pentru supravegherea aeriană şi maritimă continuă„, a subliniat el.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Am reprogramat şi redimensionat unele exerciţii, dar nu ne-am redus disponibilitatea operaţională„, a susţinut Stoltenberg.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cel mai bun răspuns la dezinformare şi propagandă sunt faptele„, a insistat secretarul general al NATO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Alianţa Nord-Atlantică trebuie să examineze în continuare cum să-şi coordoneze mai bine sprijinul şi asistenţa pentru ţările Organizaţiei în faţa pandemiei, a anunţat el.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    covid

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Vârful tensiunilor generate de criza COVID-19 în domeniul monetar, bancar și financiar a fost depășit”, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu în data de 31 martie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Această declarație a venit în contextul în care s-au redus substanțial retragerile de numerar de la BNR ale instituțiilor de credit pentru a acoperi cererea populației și a întreprinderilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Trebuie menționat faptul că în perioada 11-20 martie 2020, aceste retrageri de numerar ale instituțiilor de credit, cu scopul de a acoperi cererea populației și a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4.4 miliarde lei – de două ori mai mult decât în decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă, în ultimele zile acestea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În opinia lui Isărescu, astfel valoarea numerarului din casele de circulație ale instituțiilor de credit a crescut, ceea ce înseamnă că acum acestea își pot acoperi din interior necesarul de numerar pentru efectuarea plăților și alimentarea fluentă a ATM-urilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, guvernatorul BNR a dorit să comunice faptul „că fondul de rezervă de numerar al BNR a rămas în limitele de prudență și a crescut ușor în ultimele zile. În prezent nu se manifestă blocaje în asigurarea cererii de numerar în lei. BNR recomandă, totuși, ca în această perioadă întreprinderile și populația să folosească în cea mai mare măsură posibilă instrumentele de plată fără numerar. În ceea ce privește asigurarea necesarului de numerar în valută, discontinuitățile au fost determinate atât de cererea mare, cât și de suspendarea unor transporturi aeriene externe. Sistemul bancar românesc este solid și funcționează cu parametrii de lichiditate și solvabilitate peste mediile europene, iar sistemul de plăți a lucrat fără eroare”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Chiar dacă la nivelul întregului sistem financiar-bancar a existat un excedent de lichiditate, preferința pentru lichiditate specifică perioadelor de criză a cauzat, în zilele imediat următoare declarării stării de urgență, blocaje temporare și punctuale în finanțarea cheltuielilor bugetare și a economiei reale, precum și unele majorări de rate de dobândă, în special pe piața monetară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    După anunțarea măsurilor de politică monetară hotărâte de către CA al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operațiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanțarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1 (unu) la sută, cu ușoară tendință de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creșterea cheltuielilor statului cu finanțarea datoriei publice în valută și a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipațiile de deteriorare a situației macroeconomice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La finalul comunicatului, Mugur Isărescu a mulțumit tuturor persoanelor și instituțiilor aflate în prima linie în lupta cu această pandemie și a vrut să-i asigure de faptul că BNR va asigura stabilitatea recâștigată și în același timp lichiditățile necesare finanțării fluente a cheltuielilor bugetare, economiei reale și populației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      5G

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul Smart Anything Everywhere – Inițiativa Comisiei Europene oferă o posibilitate de finanțare extrem de atractivă pentru industria europeană, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Oportunitate de finanțare (sprijin tehnic și financiar) oferit pentru activitățile de inovare digitală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      IMM-urilor europene li se oferă posibilitatea de a beneficia de inovații digitale pentru următoarele necesități:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • upgrade al produselor și serviciilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • îmbunătățirea proceselor sau
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • adaptarea modelului de afaceri la era digitală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Apelurile deschise ale inițiativei SmartAnythingEverywhere:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Oferă acces la tehnologii și competențe digitale avansate
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Finanțarea oferită proiectului este cuprinsă de obicei între 20.000 și 70.000 EUR
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Luarea deciziei rapide de finanțare (de obicei în câteva săptămâni)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Apeluri de proiecte în domenii, precum: sisteme cyber-fizice; calculare avansată (calculare personalizată cu energie redusă); Integrare inteligentă a sistemelor; electronică organică și de suprafață mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Apelurile sunt deschise pentru proiecte pilot în domeniul calculării personalizate al consumului redus de energie pentru sisteme ciberafizice și Internetul Tuturor Lucrurilor (Internet of Things).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      FUNCȚONAREA PROGRAMULUI

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În cadrul cererii de finanțare trebuie scrisă o descriere a ideii de proiect (în limba engleză) care să conțină aspecte precum: Cum funcționează produsele, procesele sau serviciile și cum devin acestea mai competitive prin adoptarea celor mai recente tehnologii digitale?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În sensul definitivării ideii de proiect sunt furnizate ghiduri și un model de propunere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ideile de proiecte depuse sunt clasificate după criteriile de selecție precum conceptul și tehnologia, modelul de afaceri, impactul preconizat și planul de exploatare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În măsura în care ideea proiectului este selectată pentru acordarea finanțării, solicitantul va avea acces la:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • tehnologii și competențe digitale pentru implementarea ideii tale
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • infrastructură pentru a vă testa inovația digitală într-un mediu de aplicații
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • sprijin financiar din partea Comisiei Europene (Horizont2020)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      AVANTAJELE IMM-ULUI:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Sprijinul financiar prin noua schemă „Suport financiar pentru terțe părți”
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Această așa-numită „finanțare în cascadă” permite ca fondurile din UE să fie transmise către IMM-uri, în mod direct de către furnizorul de tehnologie, fără a fi încheiat în prealabil un contract complex cu Comisia Europeană
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Compania solicitantă semnează un contract/o înțelegere direct cu unul dintre furnizorii de tehnologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ZEL „Bălți”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În primăvara anului 2010, un grup de oameni motivați și determinați au reușit să creeze și să lanseze activitatea Zonei Economice Libere „Bălți”, care a devenit în câțiva ani un reper în procesul de revitalizare a industriei R. Moldova și dezvoltare regională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totul a început în momentul în care voința unui om foarte determinat să aducă plus valoare în R. Moldova s-a întâlnit cu dorința conducerii grupului DRÄXLMAIER să-și deschidă o unitate de producție într-una din zonele economice libere din R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aici se poate citi cum a apărut Zona Economică Liberă „Bălți”: ZEL „Bălți” – reper pentru revitalizarea industriei moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La data de 23 martie 2020, s-au împlinit 10 ani de activitate ai Zonei Economice Libere „BĂLȚI”. Pe parcursul acestor ani, au fost atrase mai multe proiecte investiționale ce au dus la dezvoltarea socio-economică locală, regională și națională. Dezvoltarea infrastructurii, crearea locurilor de muncă, plăți în bugetul de stat sunt o parte din beneficiile activității ZELB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Plus valoarea creată de ZEL „Bălți” nu a constat doar în dezvoltare de infrastructură sau în plăți la bugetul de stat, ci și în dezvoltarea în R. Moldova a unei culturi organizaționale sănătoase, durabile și care este centrată pe om: De ce este diferită cultura organizațională de la GEBAUER&GRILLER din cadrul ZEL „Bălți”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prin urmare, ZELB se bucură de succes și este considerată un pilon important în dezvoltarea industriei moldovenești, dar și a economiei naționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      farma

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2020, în contextul cererii crescute de medicamente și echipamente sanitare, generate de pandemia de Coronavirus. Astfel, potrivit estimărilor analiștilor KeysFin, ritmul de creștere se va dubla în acest an, iar cifra de afaceri generată de întreg lanțul de producție și distribuție va ajunge la aproximativ 68 de miliarde de lei, un maxim istoric pentru piața locală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Întreaga economie a României se resimte în urma pandemiei: potrivit estimărilor noastre scăderea anuală va avea o între 5 și 7%, fiind influențată atât de durata stării de urgență cât și de alți factori, precum abordarea autorităților în privința celor câteva sute de mii de IMM-uri locale afectate direct sau indirect. Totuși, există și sectoare care înregistrează creșteri, acesta fiind și cazul industriei farmaceutice, o industrie care a crescut constant în ultimii 10 ani și care în acest an va ajunge foarte probabil la un maxim istoric. Putem spune așadar că, în 2020, industria farma, aflată în linia întâi în lupta cu coronavirusul, va contribui atât la stabilitatea economiei locale, cât și la sănătatea românilor“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cifra de afaceri a producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor din România a înregistrat o creștere cu 9% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu aproape 90% nivelul din 2009, însumând 56,5 miliarde de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai mult, specialiștii KeysFin estimează că industria farma va depăși pragul de 60 de miliarde lei în 2019, urmând ca în 2020 aceasta să atingă un nou nivel record: 68 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, conform analiștilor KeysFin, industria farma locală va fi unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie, alături de Retailul alimentar, Sănătate și asistență socială, IT&C, Agricultură (dependentă însă de condițiile meteo), distribuitorii de energie și gaze și cei de apă și salubritate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Creștere de peste 160% a profitului net în ultimii 10 ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Creșterea piaței farmaceutice locale a fost însoțită și de o evoluție accentuată a profitabilității. Astfel, profitul net al companiilor din industria farmaceutică a ajuns la aproape 3 miliarde de lei în 2018, cu 20% mai mare comparativ cu anul 2017 și cu 162% peste nivelul din 2009. Pentru 2019, analiștii KeysFin estimează depășirea nivelului de 3,25 miliarde de lei, iar, în ceea ce privește anul în curs, profitul net se va apropia de 4 miliarde de lei, potrivit acelorași estimări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Un al indicator important pentru profitabilitatea industriei farma îl reprezintă și Marja netă (Rezultat net/ Cifra de afaceri), care s-a îmbunătățit remarcabil în ultimii 10 ani, de la 2% în 2009, la 4,7% în 2018 (maximul perioadei analizate). De asemenea, marja EBITDA (EBITDA/ Cifra de afaceri) a înregistrat un avans de la 6% la 7,3% în aceeași perioadă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE=Rezultat net/Capitaluri proprii), indicator care măsoară capacitatea de maximizare a profiturilor obținute de acționari în urma investițiilor în industria farmaceutică, a înregistrat o creștere semnificativă, astfel că acesta a ajuns, de la 10% în 2009, la 22% în 2018. Cât despre rentabilitatea activelor (ROA=Rezultat net/Active totale), aceasta a avansat de la 2,3% în 2009 la 6,6% în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Odată cu evoluția favorabilă a acestei piețe și comportamentul de plată (DPO – Datorii curente/ Cifra de afaceri *365) s-a îmbunătățit: dacă în 2009 media era de 215 zile, în 2018 aceasta a ajuns la 162 de zile. În ceea ce privește perioada medie de încasare a creanțelor (DSO – Creanțe/ Cifra de afaceri *365), această valoare a coborât de la 173 de zile în 2009, la 128 de zile în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Topul companiilor farma locale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Producția locală de farmaceutice (CAEN 2110 și 21020) este condusă de TERAPIA SA, cu afaceri de 730 milioane de lei în 2018, compania fiind urmată de ZENTIVA SA (461,4 milioane de lei), ANTIBIOTICE SA (365 milioane lei), SANDOZ SRL (357 milioane lei) și BIOFARM SA (184 milioane de lei). Cifra de afaceri însumată a celor mai mari cinci producători din plan local a depășit 2 miliarde de lei, în 2018 și reprezintă peste 53% din totalul cifrei de afaceri din acel an a producătorilor farma locali. Cu toate acestea, reprezentanții producătorilor locali nu sunt optimiști în legatură cu situația pieței în 2020:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      PRIMER anticipează pentru 2020 o scădere a veniturilor si a cotei de piață a fabricanților de medicamente din România, precum și reducerea profitabilității fabricilor din țară din cauza creșterii taxei clawback, precum și a creșterii prețurilor la materiile prime și echipamentele de protecție în contextul COVID-19. De asemenea, sistarea exporturilor de medicamente și produse farmaceutice în luna martie și posibilitatea de plafonare a prețurilor la medicamente (inclusiv la cele fără prescripție, care au preturi libere) vor duce la o situație greu de administrat pentru producătorii locali.”, a declarat Dragoș Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De la producție și până în farmacii sau spitale mai e doar un pas, iar acesta e făcut de distribuitorii locali de medicamente (CAEN 4646), în topul cărora se află MEDIPLUS EXIM SRL, cu o cifră de afaceri de 3,9 miliarde de lei. Topul este completat de FILDAS TRADING SRL (3,6 miliarde lei), ALLIANCE HEALTHCARE SRL, FARMEXIM SA și SANOFI ROMÂNIA SRL. Cumulat, aceste cinci companii au avut afaceri de peste 14 miliarde de lei în 2018, respectiv 42% din totalul cifrei de afaceri generate de distribuitorii locali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În România sunt înregistrați oficial 170 de producători de medicamente și preparate farmaceutice și aproape 6.500 de comercianți cu ridicata și amănuntul ale acestor categorii de produse, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, aferente anului 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Forța de muncă a crescut cu 1,5% în comparație cu 2017 și cu 15% față de nivelul din 2009, astfel că, în industria farma locală, în 2018 existau aproximativ 68 de mii de angajați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De unde cumpără românii medicamente? Topul lanțurilor de farmacii în funcție de cifra de afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În clasamentul lanțurilor de farmacii (CAEN 4773), în funcție de cifra de afaceri, pe primul loc se află SENSIBLU SRL, cu afaceri de 1,7 miliarde lei (9,1% din total), fiind urmată de DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA), cu 979 milioane lei în 2018 (5,1% din toal) și HELP NET FARMA, cu 665 milioane de lei (3,5% din total). Următoarele clasate sunt CATENA HYGEIA SRL, cu 620 milioane de lei (3,2% din total) și FARMACIA TEI SRL, cu 448 milioane de lei (2,3% din total). Dacă se iau însă în considerare datele la nivel de grup, CATENA, prin cele peste 100 de entități separate, devine lider de piață.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cele 5 lanțuri au raportat afaceri de peste 4,4 miliarde de lei în 2018, concentrând 23% din totalul sub-segmentului comerțului cu amănuntul de produse farmaceutice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Coronavirus în România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Coronavirus a ajuns oficial în România pe 27 februarie, atunci când autoritățile au anunțat primul pacient depistat pozitiv. De atunci și până acum, numărul românilor depistați pozitiv a ajuns la 2245, iar 69 pacienți au decedat din cauza acestui virus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Președintele României, Klaus Iohannis, a decretat starea de urgență începând de miercuri, 25 martie și circulația cetățenilor a fost limitată la activitățile esențiale. Mai mult, restaurantele, barurile și cafenelele au fost nevoie să își restrângă activitatea, iar mall-urile s-au închis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Situația creată de pandemie a dus și la suspendarea a peste 500.000 contracte de muncă, potrivit unei declarații a Ministrului Muncii, Violeta Alexandru, În plus, din ce în ce mai mulți angajatori locali, dintre care unii aflându-se chiar în topul celor mai mari angajatori locali, așa cum este cazul DACIA sau FORD, au trimis deja câteva sute de mii de români în șomaj tehnic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        masuri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a adoptat, prin Ordin al Ministrului publicat în Monitorul Oficial, măsuri pe perioada stării de urgență, în contextul răspândirii virusului SARS Cov-2, care vin în sprijinul IMM-urilor beneficiare ale programelor naționale destinate înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii derulate de MEEMA, respectiv:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii “Start-up Nation – România, edițiile 2017 și 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţa, edițiile 2017 și 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Programul naţional multianual de microindustrializare, edițiile 2017 și 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Lucrăm în continuare pentru a găsi cele mai eficiente măsuri pentru mediul de afaceri românesc, gândindu-ne permanent și la ce va urma după această criză. Este necesară o relaxare fiscală pentru companii în această perioadă, de aceea, am propus aceste măsuri economice concrete pentru beneficiarii programelor noastre care sunt afectați de criza generată de noul coronavirus. Economia va trebui restartată, resetată și adaptată noilor cerințe. Suntem în dialog permanent cu reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a minimiza efectele negative cauzate de criza pandemică”, a declarat Virgil-Daniel Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În conformitate cu ordinul Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 803, pe toată perioada stării de urgență:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Se suspendă termenele instituite contractual referitoare la obligațiile de păstrare a locurilor de muncă, la cerere;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Administratorul programului nu întreprinde niciun demers pentru recuperarea ajutorului de minimis acordat, pe motivul obligației de a păstra locurile de muncă, sub rezerva de a monitoriza acest indicator după încetarea stării de urgență;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Contractul/acordul de finanțare se poate modifica, în condițiile dispozițiilor cuprinse în acesta și în limitele legii, prin act adițional semnat de ambele părți, cu semnătură electronică;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Aceste dispoziții NU POT conduce la exonerarea de răspundere a beneficiarilor care nu și-au îndeplinit obligațiile până la data decretării stării de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ordinul Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 803/26.03.2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 256/27.03.2020 dă posibilitatea beneficiarilor afectați de măsurile instituite de Ordonanțele militare să beneficieze, pe perioada stării de urgență, de prevederile OUG 29/2020 și OUG 30/2020, cu modificările și completările ulterioare, fără a se dispune rezilierea contractului de finanțare și recuperarea ajutorului de minimis acordat, pentru aceste motive.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru a beneficia de aceste măsuri societățile aflate în perioada de implementare/monitorizare a contractelor de finanțare trebuie să parcurgă următorii pași:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Să notifice prin e-mail Agenția pentru IMM, Atragere Investiții, Promovare Export (AIMMAIPE) cu care a încheiat acordul de finanțare cu privire la solicitarea de a suspenda clauzele contractuale, pe perioada stării de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Să solicite online pe site-ul www.prevenire.gov.ro , în perioada imediat următoare, unul dintre tipurile de Certificat de Situație de Urgență -Tip 1 (albastru) sau Tip 2 (galben), emise de către MEEMA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ATENȚIE: Certificatul de Situație de Urgență NU ESTE NECESAR pentru solicitarea șomajului tehnic la ANOFM!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În perioada următoare, MEEMA va proteja aplicanții aflați în implementare sau monitorizare, precum și partenerii bancari, prin suspendarea vizitelor de certificare și monitorizare pe perioada stării de urgență.  Totodată, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va avea în vedere solicitările beneficiarilor, care se află în stadiul de implementare, de a prelungi perioada de depunere a dosarelor de decont.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dintre cele 108 spitale, în 51 de unităţi, comandamentul a fost preluat de militari, a declarat ministrul ungar al apărării, Tibor Benkő, într-o emisiune a postului public ungar de ştiri M1, precizând că în cursul săptămânii pot fi alese noi întreprinderi în care se vor prezenta corpurile de comandă militară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Comandanţii militari din spitale îşi desfăşoară activitatea în mai multe judeţe”, a adăugat Tibor Benkő. Acesta a subliniat faptul că „în stare de pericol este deosebit de important ca protecţia împotriva epidemiei să fie îndrumată în mod unitar, gospodărirea materialelor să fie centralizată, precum şi verificarea utilizării materialelor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Atribuţiile comandanţilor de spital sunt coordonate de comandantul general al spitalelor sub îndrumarea ministrului Afacerilor Interne. Comandanţii de spital sunt prezenţi în calitate de colaboratori şi susţinători, ei nu iau hotărâri în probleme profesionale legate de sănătate, de munca medicilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cei 51 comandanţi de spital desemnaţi au sarcina de a transmite observaţiile, necesităţile şi cererile la comandantul general al spitalelor, iar corpul care lucrează pe lângă acesta din urmă va prelucra informaţiile şi le va transmite corpului operaţional responsabil de protecţia împotriva infecţiei cu coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ministrul ungar al apărării a abordat în cadrul interviului şi activitatea grupului de acţiune înfiinţat din cauza epidemiei de coronavirus – condus de el însuşi – grup responsabil de siguranţa întreprinderilor ungare de importanţă vitală. Grupul de acţiune a evaluat întreprinderile de importanţă vitală care asigură funcţionarea ţării. Ele activează îndeosebi în domeniul industriei alimentare, industriei farmaceutice, alimentării cu oxigen, comunicării informatice şi energeticii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ministrul a precizat că există mai multe sute întreprinderi de importanţă vitală unde grupurile de coordonare militară pot să-și desfășoare activitatea. În intervalul 19 martie 30 martie, corpurile de comandă militară şi-au început activitatea în 84 de întreprinderi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dintre întreprinderile de importanță vitală, 139 de întreprinderi au fost alese, într-o primă etapă, ca managementul lor să fie preluat de către militarii unguri. În cursul acestei săptămâni se va instaura conducerea militară și la celelalte întreprinderi. Tot în cursul acestei săptămâni, membrii grupului de acțiune vor decide ce noi întreprinderi vor avea grupuri de coordonare militară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Răspunzând la o întrebare referitoare la atitudinea populației față de preluarea de către armată a conducerii unor întreprinderi, Tibor Benkő a menționat că „populaţia Ungariei a primit cu bucurie apariţia militarilor în oraşe”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        urgenta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La aproape două săptămâni de la instituirea stării de urgență în Republica Moldova, guvernarea nu are un plan concret de măsuri în domeniul economic, consideră liderii fracțiunilor parlamentare de opoziție, comunică Radio Chișinău. Mai mult, de cele mai multe ori guvernarea recurge la exces de zel și este observată o lipsă de deschidere pentru a discuta și a identifica soluții cu reprezentanții întregii societăți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Parlamentul de la Chișinău a instituit, la 17 martie, stare de urgență pe un termen de 60 de zile, în legătură cu răspândirea virusului COVID-19. În această perioadă, extrem de importantă și dificilă autoritățile nu au făcut nimic pentru a elabora un plan de măsuri pentru redresarea economiei, care va ieși grav afectată din această criză, a comentat pentru Radio Chișinău liderul fracțiunii parlamentare Platforma DA, Alexandru Slusari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Deciziile economice au fost toate întârziate și nereușite. Deciziile politice, care au fost dictate de Dodon precum scoaterea armatei cu mitraliere, sau această tentativă de a închide gura presei libere, au fost extrem de nereușite. Putem vorbi că, de bine de rău, există o listă clară de acțiuni privind combaterea pandemiei sub aspect medical.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Guvernarea încearcă în prezent să monopolizeze toate acțiunile, iar uneori face exces de zel, cum a fost și în cazul scoaterii soldaților și a tehnicii militare pe străzi, consideră liderul fracțiunii parlamentare PAS, Igor Grosu. Lipsa de comunicare la fel  trezește suspiciuni. Iată de ce este necesară mai multă deschidere, susține Igor Grosu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Mai multă coordonare, mai multă comunicare, mai multă deschidere, pentru că observăm atât la președinte, cât și la prim-ministru un fel de gelozie în gestionarea situației complicate. Ca nu cumva cineva să le ia jucăria. Dacă ar fi mai puțin geloși, iar președintele mai puțin preocupat de campania sa electorală, ar reuși mult mai bine să gestioneze.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Reprezentanții PSRM nu au fost de găsit pentru a comenta acțiunile autorităților în perioada stării de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Amintim că opoziția a criticat și perioada prea îndelungată – de 60 de zile a stării de urgență, în condițiile în care practic în toate statele măsura respectivă nu depășește 30 de zile. De asemenea, unii reprezentanți ai opoziției au exprimat îngrijorări în legătură cu acordarea împuternicirilor practic nelimitate unor instituții de stat precum poliția sau Comisia pentru Situații Excepționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. Pentru toți antreprenorii care vor să își mențină afacerile pe linia de plutire, să își păstreze angajații sau chiar să își dezvolte afacerea pe noi coordonate create de criza COVID-19, think tank-ul INACO Inițiativa pentru Competitivitate a lansat Ghidul Surselor de Finanțare pentru Companii în Timpul Crizei COVID-19. Este cea de-a noua ediție din seria Ghidurilor de finanțare pentru companii, realizată de comunitatea de profesioniști voluntari ai INACO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Bani există! Acest ghid adună ultimele noutăți pentru salvarea companiilor, 48 de oportunități active acum pentru finanțare nerambursabilă, nebancară, publică și private, națională și europene, în aceste vremuri delicate pentru sprijinirea întreprinderilor mici, mijlocii și mari. Beneficiarii pot fi companiile inovatoare, cele capabile de reprofilare a liniilor de producție la nevoile actuale, inclusiv cele care funcționează în zonele cele mai defavorizate zone, dar nu numai. Am inclus alte 7 programe cu finanțare europeană amânate, dar pentru care e bine să ne pregătim”, a declarat Andreea Paul, președinta INACO, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale – ASE și coordonatoarea acestui proiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Domeniile vizate de Ghidul INACO al surselor de finanțare sunt: sănătatea, extinderea producției și dezvoltare servicii, cercetare, dezvoltare, inovare, dezvoltarea resurselor umane, domeniul piscicol, agricol, pomicol, vitivinicol, dialog social, infrastructură mare în energie și tehnologie, stimularea mediului de afaceri, a culturii și a media, inițiative de sprijin civice și private.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aducem în atenția studenților, doctoranzilor și cercetătorilor post-doctorali perspectiva lansării liniei de finanțare dedicate lor, Innotech Student 2020, care încurajează inițiativele antreprenoriale încă din timpul facultății”, completează Ioana Enache, expert civic al INACO. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ghidul prezintă în sinteză și ultimele modificări legate de ajutoarele de stat, acordarea șomajului tehnic, de acordare a certificatelor de urgență, și alte aspecte importante pentru mediul de afaceri din legislația europeană și națională, adoptate în contextul pandemiei epiedmiologice COVID-19, precum și măsurile comunicate de autorități cu impact asupra beneficiarilor finanțărilor europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Nu excludem ca datele limită oficiale actuale pentru depunerea proiectelor cu finanțare nerambursabilă prezentate în Ghidul nostru să fie extinse de către oficialități, în funcție de dinamica crizei COVID-19. S-a întâmplat în cazul altor linii de finanțare nerambursabilă. Așa a procedat, de pildă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care a decis amânarea întregului calendar de lansare a apelurilor de proiecte pentru o serie de 12 Măsuri și Submăsuri, cu fonduri totale estimate la aproape 211 milioane de euro. Considerăm necesară reevaluarea acestei decizii, aceste finanțări fiind mult așteptate de către fermieri, ca o soluție de injectare de capital la nivelul economiei”, declară Ramona Rădulescu, consultant în absorbția fondurilor europene și voluntar INACO. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru salvarea companiilor este necesară infuzia de lichidități în economie. Cât mai repede posibil. Nu este suficient să facilitezi creditarea prin garanții de stat. Va fi un an tare greu. Fluidizarea absorbției fondurilor europene, fără rabat de la integritate, poate ajuta. Ne dorim deblocarea cât mai rapidă a amânărilor actuale, mai ales a celor dedicate agriculturii și alimentației. E necesară debirocratizarea și digitalizarea completă a absorbției tuturor fondurilor europene dedicate mediului privat, care să facă posibilă continuarea depunerii de proiecte și a evaluării lor în condiții de distanțare socială, cu atât mai mult cu cât sunt pași mari deja făcuți în acest sens. Comisia Europeană a dispus o mobilizare generală pentru asigurarea securității medicale și alimentare la nivelul statelor membre, pachete de măsuri ambițioase pentru susținerea economiei în ansamblu acum, nu poimâine”, susține Andreea Paul. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În condițiile în care se previzionează că economia României va intra într-o contracție severă, cu o scădere a produsului intern brut (PIB) de peste 4,7%, însoțită de un deficit bugetar de 7,3% și de o rată a șomajului de 11%, potrivit datelor revizuite publicate de BCR, antreprenorii sunt nevoiți să caute surse alternative de finanțare. În acest context, ediția a IX-a a Ghidului Surselor de Finanțare pentru Companii în contextul crizei actuale multiple este un instrument de referință care să îi susțină pe manageri și pe antreprenori în procesul de redresare a companiilor lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ghidul este realizat de Andreea Paul (fondatoare și președintă INACO), Ramona Rădulescu (expertă accesare fonduri europene și guvernamentale), Daniela Teodorescu (expert în comunicare) și Ioana Enache (expertă civică), poate fi accesat integral pe site-ul INACO și va fi actualizat în măsura apariției de noi oportunități de finanțare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ghidul poate fi descărcat de aici: Ghidul INACO al surselor de finantare a companiilor romanesti – 27 Martie 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            instrumentele avansate de analiza

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Headlines are bleak right now. The spread of the coronavirus has people in panic mode, and that is impacting small businesses. It seems entirely possible that we will soon be in the middle of a recession—and yet 44% of small businesses are not prepared for one.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Being unprepared can have disastrous consequences, especially for a business that feels every choppy wave of economic rise and fall sharply.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            I was unprepared as a business owner for our last recession. I remember feeling like I was drowning: in fear, in bills, in uncertainty. I had no clue how to remedy the situation, and often it’s hard to do when you’re in the middle of economic decline.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fortunately, I learned some serious lessons that I plan to implement this time around to stay afloat in my small business boat, and I hope you do, too.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. Increase your marketing efforts

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            It’s ironic, isn’t it? I run a marketing company, but I didn’t do enough marketing during the last recession. I’d been gliding along on referrals for the entirety of my business’s life, and suddenly, I found myself struggling to keep things going. Clients were dropping like flies because they couldn’t afford to invest in my services.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Yes, spending is down during a recession. Your sales may decline. But that is no reason to stop your marketing. In fact, you need to boost it in these times.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Why? You’re not necessarily marketing to get customers today. You’re marketing to stay top-of-mind with people so that down the road (hopefully not far down the road), they’ll come back and buy from you.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Whatever’s working for you, do more of. Content is going to be hugely successful, in my mind, because it provides value to the reader. It’s not about selling your product but answering questions or scratching an itch that your audience has.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The good news is, you can do pretty decent marketing without a big budget. If you can’t afford to outsource, handle things like social media management, blog writing, and email marketing in-house.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2. Get your financial ducks in a row

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            If your revenue gets severely cut, what’s your plan to pay bills and employees? Do you have enough in reserve to make it through potentially several months of hard times?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            If not, think about applying for financing now before you’re in dire straits. Even if you don’t need money now (and loathe the idea of having to pay interest on a loan you don’t need), there may come a day when you’ll be glad that you got approved for a loan or line of credit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            If you don’t end up needing the money, great. But having a financial product can also help you build your business credit, so it’s really win-win.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            3. Examine your expenses

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The time may come that you need to tighten your company’s belt. Look at all your expenses and trim anything that’s not necessary. It’s only temporary. But this exercise may also uncover some things you didn’t realize you were wasting money on, so you’ll streamline your expenses to focus on the essentials

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            If you subscribe to software packages, see if you really need the level of service you’re at. You might do just fine with a cheaper (or free) plan, at least for a while.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            If you get to the point where you can’t afford to keep staff on, consider asking them if they’re willing to work part-time on a temporary basis. Hire freelancers or contractors for what you need, and you’ll cut down on employee benefits costs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            4. Focus on existing customers

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            A recession typically isn’t a great time to attract new customers, so focus on the ones you’ve got. It’s those repeat customers who will see you through challenging times. They already know that the products or services you sell meet their needs. Now you just need to convince them that, even in a recession, they should buy from you.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Consider launching a loyalty program that rewards customers for buying more. Offer discounts and sales tailored to each customer’s interests and past purchases. Pay attention to the data you get from your marketing campaigns so you continually hit the mark.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            5. See the big picture

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            I was at market the other day and was blown away with how many people were loading up on toilet paper. I almost bought some myself just because everyone else was, but then I remembered, I’m not a lemur. Right now, with the threat of coronavirus, people are freaking out. They’re thinking about the here and now (how will I manage in the bathroom if everything shuts down?!) but not the big picture.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The threat of this illness will pass. A recession will pass. It’s important that you take care of your here-and-now needs, but stay strong, knowing that your business will survive this.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            aprozarul virtual

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            “Aprozarul Virtual”, o platformă on-line care are ca scop promovarea ofertei producătorilor locali din comună, dar şi din alte localităţi ale judeţului Alba, a fost lansat de Primăria Ciugud, coform unui comunciat al agenției AGERPRES. Această platformă on-line este o inițiativă luată în contextul în care mulţi dintre producătorii locali nu mai au posibilitatea să îşi vândă marfa din cauza măsurilor dispuse pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            “Primăria comunei Ciugud lansează oficial #Aprozarul Virtual, o platformă on-line care are ca scop promovarea ofertei producătorilor locali din comună, dar şi din alte localităţi ale judeţului Alba. Aprozarul este găzduit pe pagina oficială a administraţiei publice locale din Ciugud (www.primariaciugud.ro) şi este o soluţie virtuală care facilitează contactul on-line între producător şi clientul final. Măsura vine în contextul în care mulţi dintre micii producători nu mai au posibilitatea să îşi vândă marfa din cauza măsurilor dispuse pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19”, se menţionează într-un comunicat transmis pe 26 martie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, potrivit sursei citate, pe site-ul primăriei a fost creată secţiunea “Aprozarul Virtual”, cu buton direct din prima pagină, unde vor fi încărcate ofertele producătorilor locali autorizaţi, care au produse şi le pot comercializa sau livra în condiţii igienico-sanitare. “‘Aprozarul Virtual’ este o iniţiativă a Primăriei Ciugud menită să sprijine producătorii locali şi să ajute consumatorii să găsească on-line produse proaspete, 100% româneşti. Iniţial am avut această idee pentru a ajuta producătorii noştri, din comună, însă, în urma mesajelor primite, am decis să o extindem la nivelul întregului judeţ”, a afirmat primarul Gheorghe Damian.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Edilul şi-a exprimat speranţa că iniţiativa va fi multiplicată în întreaga ţară. “Noi am implementat această idee doar cu doi oameni şi am reuşit, astfel încât credem că poate fi aplicată oriunde în ţară”, a subliniat Gheorghe Damian.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            O iniţiativă a Primăriei Ciugud, ideea a fost implementată împreună cu Rareş Urban, administratorul unei firme care dezvoltă site-uri web şi care a realizat gratuit programarea platformei virtuale. Măsura vine în contextul în care multe din pieţele agro-alimentare din Alba au fost închise pentru prevenirea răspândirii virusului COVID – 19. “Aprozarul Virtual” este o platformă gratuită care facilitează contactul între client şi micul producător, fără ca Primăria Ciugud sau un alt terţ să intervină în vânzare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            “Producătorii care doresc să se înscrie în #Aprozarul_virtual trebuie să fie atestaţi ca producători locali şi sunt obligaţi să respecte normele igienico-sanitare şi măsurile dispuse pentru prevenirea răspândirii virusului COVID – 19. Înscrierea se poate face direct pe site, completând un formular on-line ce poate fi accesat pe linkul https://www.primariaciugud.ro/aprozarul-virtual”, se menţionează în comunicat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Comuna Ciugud este promotor al conceptului Smart Village, care presupune, printre altele, digitalizarea serviciilor publice oferite cetăţenilor. Astfel, activitatea Primăriei Ciugud a fost mutată în mediul on-line, recomandând cetăţenilor să interacţioneze cu funcţionarii publici doar prin serviciile publice digitalizate sau printr-o platformă dedicată (Platforma Cetăţeanului).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Instituţia a implementat în ultimii ani numeroase soluţii smart pentru digitalizarea serviciilor publice şi pentru a oferi cetăţenilor, on line, posibilitatea să obţină acte, să îşi plătească taxele şi impozitele, să depună petiţii şi sesizări sau să solicite informaţii utile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Şi Şcoala Gimnazială Ciugud, prima şcoală smart din mediul rural din România, s-a mutat în această perioadă în on-line, unde profesorii predau elevilor în sistem video-classroom, folosind soluţii tehnologice moderne

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            încredere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            18% dintre companiile chestionate anticipează o reducere a veniturilor de până la 20% ca urmare a impactului pandemiei COVID-19 asupra afacerilor, în vreme ce majoritatea acestora (65%) nu a făcut încă evaluări, potrivit studiului PwC România HR Barometru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alți 6% dintre respondenți au estimat o scădere a veniturilor între 20-50%, 2% consideră că diminuarea va fi între 50-80%, în timp ce 9% nu se așteaptă la o reducere a veniturilor. Dintre sectoarele economice care se așteaptă la o diminuare a veniturilor de până la 20% se detașează cu un procent mare de răspunsuri transporturile (75% dintre respondenții din acest sector au dat acest răspuns). De asemenea, 25% dintre companiile chestionate din industria auto (producători și distribuitori) consideră că scăderea veniturilor va fi de până la 20%. Aceeași estimare a fost făcută de 22% dintre companiile respondente din servicii financiare, 21% din bunuri de larg consum (distribuție, logistică) și 20% din energie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Primele sectoare care resimt impactul pandemiei COVID-19 sunt cele care depind de mobilitatea persoanelor: transporturi, ospitalitate, turism. Însă efectele negative se vor transmite treptat către alte domenii de activitate pentru că toate industriile sunt interconectate. Din acest motiv, sunt necesare măsuri rapide pentru supraviețuirea celor grav afectați, precum și un plan pe termen mediu de relansare economică. Consider că într-o primă etapă măsurile care trebuie sa fie luate trebuie să asigure continuitatea fluxului de numerar pentru cei cărora li se reduc vertiginos încasările. Mă refer la plata datoriilor pe care statul le are față de companii, de exemplu, rambursarea imediată a TVA, a sumelor pentru concedii medicale, precum și la amânarea plății unor taxe și contribuții. În a doua etapă, după o evaluare mai temeinică a impactului, ar trebui gândit un plan de măsuri care să sprijine mediul privat pentru a menține locurile de muncă și, implicit, veniturile populației și ale companiilor”, declară Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Măsuri pentru protejarea angajaților

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Studiul și-a propus să afle care au fost măsurile luate pentru protejarea angajaților împotriva infectării cu virusul COVID-19, precum și perioada în care acestea vor fi aplicate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Conform răspunsurilor, 89% dintre participanții la studiu au făcut dezinfecție la birou, 85% au limitat interacțiunile, 58% au instituit munca de acasă doar pentru cei care își pot desfășura activitatea de la distanță, 40% au oferit echipament de protecție, 25% au implementat munca de acasă pentru toți angajații, 13% au decis obligatoriu munca de acasă și 13% doar pentru angajații care au călătorit în zone de risc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sondajul cuprinde opiniile exprimate de companii cu puțin timp înainte ca autoritățile să anunțe instaurarea stării de urgență care, în mod clar, va grăbi luarea altor măsuri de distanțare socială și limitare a interacțiunii. Am observat din analiza răspunsurilor date de companii că majoritatea companiilor au luat, deja, măsuri ferme de protecție a angajaților fără să fie forțate de acte normative emise de autorități. Așa cum se observă din răspunsuri, toți respondenții au considerat că este mai sigur ca cel puțin o parte dintre angajați să lucreze de acasă sau în ture, acolo unde trebuie asigurată permanența, arătând preocupare pentru oameni și, totodată, responsabilitate socială”, explică Ionuț Sas, Partener, Lider People & Organisation PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Măsuri de limitare a interacțiunii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            O altă întrebare a vizat opțiunile luate în considerare pentru limitarea interacțiunilor în contextul COVID-19. Respondenții au luat următoarele măsuri: 81% au anulat evenimentele interne și externe;  79% au limitat călătoriile externe; 72% au limitat călătoriile interne; 55% au limitat evenimentele interne și externe; 24% au aplicat lucrul în ture pentru evitarea aglomerației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În actualul context, protecția sănătății angajaților și colaboratorilor impune anularea sau amânarea unor activități, precum evenimentele și călătoriile. Deși aceste decizii pot atrage consecințe negative pentru derularea afacerilor, companiile pun grija pentru bunăstarea oamenilor pe primul loc. Această atitudine este evidentă inclusiv din răspunsurile  privind durata de aplicare a măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Astfel, 55% au arătat că le vor institui nelimitat, până la noi instrucțiuni, 40% au spus că vor fi valabile până la finalul lunii martie, iar 5% până la finalul lunii aprilie. De asemenea, în perioada următoare ne propunem să efectuăm regulat sondaje privind măsurile luate de companii pe măsură ce situația și reglementările se schimbă, pentru a veni în sprijinul comunității de business”, a precizat Oana Munteanu, Senior Manager People & Organisation PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Despre studiu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Studiul PwC România HR Barometru a fost derulat în perioada 11 – 13 martie 2020 pe baza informaţiilor furnizate de 104 de companii participante din sectoarele: bunuri de larg consum, auto (producție și distribuție), transporturi, farmaceutic, IT&C, servicii financiare, energie (producție, utilități, distribuție), distribuitori (retail & logistică), servicii externalizate, altele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            certificatul de situatie de urgenta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Având în vedere numărul mare de întrebări primite de la mediul de afaceri, experții din cadrul Ministerului român pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat au formulat o serie de răspunsuri clarificatoare privind obținerea certificatului de situație de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1.Ce tip de certificat este necesar pentru a beneficia de ajutorul de șomaj tehnic de 75%?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nu este necesar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2.Pentru ce domenii se eliberează Certificatul de Situație de Urgență Tip I (ALBASTRU)?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Certificatul de Situație de Urgență Tip I se eliberează, până în acest moment:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Conform Ordonanței militare nr. 1/2020, pentru:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • suspendarea activității de servire și consum al produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, în spațiile destinate acestui scop din interiorul sau exteriorul locației
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • suspendarea activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală, realizate în spații închise
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • operatorii economici care au interzis să organizeze și să desfășoare orice eveniment care presupune participarea a peste 100 de persoane, în spații deschise
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • operatorii economici care distribuie medicamente la export
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • operatorii economici aerieni care efectuează zboruri spre și dinspre Spania și Italia, pentru toate aeroporturile din România
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • cu excepția zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și aterizărilor tehnice necomerciale
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • conform Ordonanței militare 2/2020, pentru:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • operatorii economici care desfășoară activități în cabinetele de medicină dentară
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • operatorii care desfășoară activități de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • cu excepția:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice și a serviciilor de curățătorie
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • vânzării produselor electronice și electrocasnice de către operatorii economici care asigură livrarea la domiciliul/sediul cumpărătorului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • vânzării produselor și serviciilor de optică medicală
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Conform Ordonanței militare nr. 3/2020, pentru:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • operatorii economici de pe:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • rada portului Sulina, pentru navele care vin dinspre Marea Neagră
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Dunăre, mila marină 44, pentru navele care vin dinspre canalul Bâstroe, pentru interzicerea temporară a accesului navelor pe perioada de carantinare de 14 zile de la ultimul port de escală situat într-o zonă roșie/galbenă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • operatorii economici aerieni care efectuează zboruri spre și dinspre Franța și Germania, pentru toate aeroporturile din România
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • cu excepția zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și autorizărilor tehnice necomerciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            3. Cine poate solicita acordarea unui CSU?


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            a) orice operator economic care intră sub incidența stării de urgență, conform Ordonanțelor militare 1, 2 și 3 din 2020, întrerupându-și total sau parțial activitatea ca urmare a acestor măsuri, pentru certificatul de tip 1 (albastru)


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            sau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            b) operatorii economici care, în urma instituirii stării de urgență au înregistrat reducerea încasărilor sau veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minim 25% față de media încasărilor sau veniturilor din perioada ianuarie – februarie 2020, pentru certificatul de tip 2 (galben).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            4. Unde se solicită eliberarea certificatelor?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Certificatele de Situate de Urgență vor fi solicitate și eliberate, exclusiv online, prin aplicația ce va putea fi accesată din platforma http://prevenire.gov.ro în termen de 5 zile de la publicarea Ordinului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 791/24.03.2020 în Monitorul Oficial nr. 248/25.03.2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            5. De unde se descarcă declarația pe proprie răspundere?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Declarația pe propria răspundere se va putea descărca din aplicația dedicată, ce va fi operaționalizată pe platforma http://prevenire.gov.ro în termen de 5 zile de la publicarea Ordinului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 791/24.03.2020 în Monitorul Oficial nr. 248/25.03.2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            6. Când preconizați că societățile comerciale vor avea posibilitatea sa obțină CSU?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Începând cu data de 31 martie 2020. Potrivit Ordinului, în termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial operatorii economici vor putea solicita unul dintre cele 2 tipuri de CSU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Obținerea acestui document va fi un proces simplu și transparent. El va fi eliberat exclusiv online, fără costuri, în câteva minute după depunerea exclusiv online a documentelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            7. Declarația pe proprie răspundere este diferită în funcție de tipul de certificatului de urgență?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nu. În Declarația pe propria răspundere aveți o opțiune, pe care trebuie să o bifați pentru a preciza ce fel de CSU doriți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            8. Persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, care nu se încadrează pentru șomaj tehnic, pot beneficia de CSU?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Orice operator economic a cărui activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2 și a înregistrat reducerea încasărilor sau veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minim 25% față de media încasărilor sau veniturilor din perioada ianuarie – februarie 2020 sau este închis poate solicita CSU pentru a fi ajutat în relațiile cu instituțiile publice pentru obținerea, în condițiile legii, de facilități/ măsuri de sprijin (cum ar fi plata utilităților, în relațiile comerciale etc.)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            9. Administratorii de microfirme care își obțin veniturile prin dividende pot beneficia de certificate?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Certificatele de Situație de Urgență se acordă operatorilor economici a căror activitate este afectată de pandemia SARS-CoV-2.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            10. Agențiile de turism, cod CAEN 7912, 7911, ce tip de certificat pot solicita?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dacă sunt afectate la încasări/venituri – pot solicita CSU tip 2 (galben).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Daca sunt afectate de Ordonanțele militare 1, 2 și 3 – pot solicita CSU de tip 1( albastru).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            11. Firmele beneficiare Start-up Nation pot solicita CSU?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Da, toți operatorii economici a căror activitate este afectată de pandemia de SARS-CoV-2 pot solicita CSU, după cum urmează:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. TIP 1 (ALBASTRU) – eliberată în baza declarației pe propria răspundere ce va putea fi descărcată de pe platforma prevenire.gov.ro în momentul operaționalizării aplicației electronice, din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate Ordonanțele militare 1, 2 și 3)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2. TIP 2 (GALBEN) – eliberată în baza declarației pe propria răspundere ce va putea fi descărcată de pe platforma prevenire.gov.ro în momentul operaționalizării aplicației electronice din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor/veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor/veniturilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe măsură ce vor apărea noi modificări, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat le va face publice în timp util.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andreea Paul, președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, a vorbit pe blogul personal despre VUCA (vulnerability, uncertainity, complexity, ambiguity) și a menționat că acesta este un concept al guvernanței individuale, corporative și naționale care surprinde cel mai bine criza medicală actuală, pe care l-a discutat an de an cu studenții săi de la Facultatea de Relații Economice Internaționale, la studiile masterale. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andreea Paul nu și-a imaginat că studenții vor fi nevoiți să-l resimtă atât de fidel și de repede pe propria lor piele, că le sunt atât de utile acum concluziile INACO despre strategiile reușite și erorile de adaptare individuală, corporativă, locală, regională sau națională într-o lume plină de vulnerabilități, incertitudini, complexitate și ambiguități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O parte din concluziile INACO despre strategiile reușite și erorile de adaptare sunt prezentate mai jos:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Eșecul este parte a succesului. Cei mai de succes oameni din lume au făcut mai multe greșeli decât restul. Așadar, să fim curajoși și creativi. 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Nu eșuezi decât atunci când renunți. Până atunci înveți. Eșecul adevărat este acela din care nu înveți absolut nimic. Așadar, să învățăm din fiecare criză. 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Nu ai succes cu adevărat până nu reușești să-i ajuți pe alții să aibă succes. Așadar, nu ezita să întinzi o mână de ajutor zilnic celor care au nevoie. Zilele acestea am devenit mai mulți mai buni, avem mai mulți voluntari în cauze nobile. Cine nu reușește asta acum, pierde pe termen lung!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Odată înțelese acestea, Andreea Paul face apel la stoparea irosirii energiilor în tot felul de frici, identificarea oportunităților și implicarea în acțiuni care să genereze “ceva” în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În opinia expertei, oportunitățile aduse de criza COVID-19 sunt fantastice: 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ne spălăm mult mai atent și mai des. Igiena publică și privată redevine o prioritate. Responsabilitatea civică și etica societală devin esențiale. Repetarea timp de 3 săptămâni a acestor noi practici de igienă individuală și instituțională dezvoltă reacții pavloviene, iar criza actuală va dura mai mult. Mai curați devenim mai sănătoși. Un câștig!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ne disciplinăm. Regulile mereu ocolite, principiul “lasă că merge și așa” costă vieți umane, fie că e vorba de reacții nesăbuite individuale sau instituționale, de incapacitatea publică de a pregăti vara sanie și iarna căruță, pentru a nu mai continua cu gestionarea bugetelor publice pe deficite în vremuri bune. Un câștig!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cunoașterea se democratizează. Accesul digital liber, gratuit, la toate domeniile cunoașterii deschid fanstatice oportunități, pentru copii, adulți sau seniori deopotrivă, de neimaginat până acum o lună. Timpul petrecut acasă ne ajută să ne găsim sau să ne dezvoltăm pasiunile, să ne cultivăm noi abilități personale, să ne antrenăm atitudinea de învingător. Un câștig!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ne alfabetizăm digital și tehnologic mai repede decât în vremuri normale, inerțiale în dezvoltare, totul având în centrul OMUL. Au dovedit profesorii și elevii că pot! Au dovedit instituțiile publice că pot! Cu “te rog frumos” nu a prea funcționat! Nevoia i-a împins la acțiuni ferme. Companiile sunt mai versatile și pregătite, dar și aici salturile au fost semnificative prin tele-muncă și colaborarea digitală pe echipe, ca să dau câteva exemple. Un câștig! Niciodată nu s-a primit la INACO atât de multe solicitări dinspre școlile din țară pentru creearea de conținut digital educațional, pentru creearea de Smart Lab-uri – laboratoare educaționale digitale inteligente și pentru instruirea de profesori, așa cum s-a primit în această perioadă. Probabil drumul de la cele 4 Smart Lab-uri funcționale, pe care INACO le-a înființat înaintea declanșării crizei medicale, până la cele 6200 de școli s-a scurtat bine de tot din pricina acestei crize. 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Comerțul on-line, creatorii de soluții digitale, producătorii de produse de igienă, medicamente și de aparate medicale sunt câștigători în aceste vremuri. Producătorii locali recâștigă terenul comercial pierdut în fața importatorilor și au șansa de a deveni superproductivi, capabili să facă față în viitor la redeschiderea granițelor și la concurența globală. Un câștig!  
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Antreprenorii și managerii sunt mult mai atenți la proprii lor angajați. Cine își pierde oamenii își pierde compania. Un câștig! 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cercetarea și inovarea românească, cenușăresele bugetului public, recâștigă terenul bine-meritat. Se caută soluții tehnologice și medicale românești, prototipurile de roboți medicali pentru igienizare și asistență medicală, drone pentru livrări la domiciliu, printarea 3D a componentelor medicale necesare și nu numai. Un câștig! 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Șomerii de azi pot fi antreprenorii de mâine, angajați în noi domenii de activitate, în expansiuneGhidul Meseriilor Viitorului e mai util ca oricând, profesori de IT sau limbi străine în școli … la mare, mare căutare astăzi și în viitor. Un câștig! 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ungaria continuă să lucreze pentru a soluţiona situaţia maghiarilor din Ucraina Subcarpatică, să se reglementeze problema utilizării limbii şi a accesului la învăţământul în limba maternă, a spus ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior la conferinţa de presă online ţinută joi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După convorbirea avută cu omologul său ucrainean, Péter Szijjártó a precizat că „iniţial era prevăzută o vizită oficială a politicianului ucrainean joi, la Budapesta, pentru a ajunge la un acord cu privire la utilizarea limbii şi accesul la învăţământul în limba maternă al maghiarilor, precum şi să pregătească vizita prim-ministrului ungar în Ucraina. Din cauza epidemiei de coronavirus însă formele legăturilor în politica externă s-au modificat şi ele, de aceea s-a purtat o convorbire în cadrul unei conferinţe video, deşi aceasta oferă doar posibilităţi limitate pentru a discuta chestiuni dificile, sensibile”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ministrul ungar de externe a subliniat că ambii oficiali sunt de acord că Ucraina Subcarpatică ar trebui să însemne o poveste de succes pentru ambele ţări şi acest consens dă speranţe privind soluţionarea chestiunilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              dificile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ministrul ungar al Afacerilor Externe a reiterat faptul că Ungaria nu renunţă la blocarea reuniunilor comisiei NATO-Ucraina până când nu se va găsi o soluţie pentru punerea în practică a drepturilor comunităţii maghiare din această ţară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Szijjártó și-a manifestat speranța ca, în cadrul reformei administraţiei publice din Ucraina, să se creeze un raion în zona Beregovo, în care maghiarii să constituie majoritatea. “Sperăm că temerile legate de aceasta vor putea fi învinse în Ucraina”, a menționat oficialul ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ministrul ungar a afirmat că a discutat îndelung cu partenerul său ucrainean despre coronavirus, cele două ţări vecine au nevoie de sprijin reciproc şi în această problemă. Ucraina impune şi ea noi restricţii în apărarea frontierelor, începând cu sfârşitul săptămânii graniţa va putea fi trecută doar cu automobilul sau pe jos, autobuzele şi trenurile vor fi oprite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              El a precizat că Ucraina a mulţumit Ungariei pentru asigurarea tranzitului pentru cetăţenii ucraineni rămaşi în Europa de Vest. Atâta timp cât ucrainenii respectă regulile şi grănicerii Ucrainei lucrează cu o viteză corespunzătoare, pentru a nu crea blocaje în circulaţia din Ungaria, posibilitatea de tranzitare va rămâne în vigoare, a spus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ministrul a subliniat de mai multe ori faptul că „între cele două ţări trebuie asigurată şi circulaţia nestingherită a mărfurilor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Péter Szijjártó a mai evocat că s-a discutat şi despre posibilităţile de dezvoltare a colaborării economice. Valabilitatea creditului de ajutor condiţionat în valoare de 50 milioane euro, oferit de Ungaria mai demult Kiev-ului pentru dezvoltarea infrastructurii în Ucraina Subcarpatică, va fi prelungită cu încă un an, pentru ca dezvoltările să fie decise după situaţia grea în care ne aflăm.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              M.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              mediul de afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Portofoliul de proiecte ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru Republica Moldova, precum și oportunitățile de suport pentru companiile moldovenești afectate de criza pandemică, au fost principalele subiecte, discutate vineri de ministrul Economiei și Infrastructurii, Serghei Railean, cu reprezentanții băncii, se menționează într-un comunicat de presă MOLDPRES.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit afirmațiilor ministrului moldovean, cea mai mare preocupare a instituției este susținerea întreprinderilor pentru a depăși „poate cea mai dificilă perioadă din activitatea lor”, protejarea sănătății fiecărui angajat și menținerea locurilor de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Echipa Ministerului Economiei și Infrastructurii lucrează acum la un set de acțiuni pentru a ajuta întreprinderile afectate de situația complicată prin care trecem. Înțelegem că este una fără precedent, de aceea, în regim online, discutăm cu asociațiile de business, colectăm propuneri și căutăm soluțiile de urgență care le-ar ajuta. Am selectat cele mai afectate sectoare, analizăm care ar fi cele mai fezabile măsuri și apelăm la partenerii de dezvoltare pentru suport”, a declarat Serghei Railean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La rândul său, reprezentantul BERD Angela Sax a informat că banca a aprobat recent un ”Pachet de solidaritate”, în valoare de un miliard de euro, destinat companiilor din întreaga lume pentru diminuarea impactului pandemiei de coronavirus, la care poate aplica și Republica Moldova. „Suportul va fi acordat mediului de afaceri direct prin intermediul sistemului bancar național”, conform BERD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, părţile au discutat despre situația actuală privind proiectele de infrastructură strategică în domeniul energetic, în proces de implementare, precum și oportunitățile de extindere a acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Odată cu desemnarea sa în funcția de ministru al Economiei și Infrastructurii, Serghei Railean va prelua si funcția de guvernator al Republicii Moldova la BERD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În vederea măsurării impactului SARS-Cov.2, INS a realizat o anchetă ad-hoc care s-a desfășurat în perioada 17-19 martie 2020 referitoare la estimarea evoluției activității și a numărului de salariați pentru perioadele 17/19 – 31 martie și 1 – 30 aprilie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Managerii întreprinderilor au fost întrebați asupra percepției privind evoluția activității economice, respectiv dacă vor considera că activitatea se va restrânge cu până la 25%, între 25-50%, peste 50% sau se va închide, dar și dacă activitatea nu se va restrânge sau chiar ar putea crește. Având în vedere incertitudinea evoluției SARS-Cov.2, managerii au avut posibilitatea de a opta pentru versiunea de răspuns „nu pot estima”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din analiza răspunsurilor, unul din cinci manageri a menționat că până la sfârșitul lunii martie activitatea ar putea scădea cu până la 25%. Trei sferturi din managerii care au menționat că activitatea va crește sunt din sectorul comerț cu amănuntul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Referitor la evoluția activității din cursul lunii aprilie 2020, gradul de incertitudine crește, astfel peste 48% dintre respondenți au menționat că nu pot estima cum va evolua activitatea economică. Ponderea managerilor care au estimat că activitatea nu se va restrânge în cursul lunii aprilie s-a redus la jumatate din valoarea lunii martie. În industrie, circa o treime dintre respondenții care au menționat că activitatea se va restrânge în cursul lunii aprilie au apreciat că activitatea ar putea fi redusă între 25% și 50%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cele mai afectate vor fi întreprinderile mici și mijlocii ai căror manageri au estimat ca principal risc reducerea cu peste 50% sau chiar închiderea activității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește estimarea evoluției numărului de salariați până la sfârșitul lunii martie, aproape un sfert dintre manageri au menționat că nu pot estima cum va evolua acesta. Scăderile cele mai mari sunt estimate a se înregistra în sectorul servicii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Incertitudinea pentru luna aprilie crește, astfel ponderea managerilor care au menționat că nu pot estima evoluția numărului de salariați a fost de 43% din total respondenți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              GoOnline

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O sa fiu cat se poate de scurt si de concret.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Stiu ca acum principala ta preocupare este sa iti sustii afacerea, intr-un moment in care comportamentul de cumparare si prioritatile clientilor s-au dat peste cap.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Indiferent ca #StaiAcasa sau inca nu ai aceasta posibilitate, e cazul sa iti aliniezi strategia de afacere la situatia de criza.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Atat pe moment, cat si pentru o lunga perioada de timp de acum incolo.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vezi cateva sfaturi de bun simt care sa te ajute sa iti sustii afacerea in aceasta perioada:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1. Pregateste afacerea si site-ul pentru perioada de dupa criza.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2. Comunica in continuare cu clientii, spune-le ce se schimba si tine-i la curent cu masurile pe care le iei.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              3. Fa parteneriate cu furnizori locali, vinde produse romanesti.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              4. Creeaza continut nou (pe blog, in pagini, pe email), util in aceasta perioada si actualizeaza continutul vechi.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              5. Documenteaza produsele in amanunt. Actualizeaza paginile de produs cu informatii care raspund intrebarilor frecvente ale clientilor tai in aceasta perioada.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a citi mai multe sfaturi acceseaza linku-ul aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              transfrontaliere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Guvernul a publicat în Monitorul Oficial de sâmbătă ordonanța de urgență 29/2020 prin care firmele vor putea obține credite bancare de investiții și capital de lucru, cu garanții de stat și fără dobânzi suportate de întreprinderi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe scurt, se vor acorda următoarele sprijin:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1. Unul sau mai multe credite/linii de credit pentru investiții și/sau unul sau mai multe linii de credit pentru capital de lucru, garantate de stat, prin Ministerul Finanțelor, în procent de maximum 80%, exclusiv dobânzile, comisioanele, spezele bancare aferente creditului garantat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat este de 10 milioane de lei per beneficiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Valoarea maximă a capitalului de lucru nu poate depăși media cheluielilor eferente capitalului de lucru din ultimii 2 ani fiscali în limita a 5 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru creditele de investiții, valoarea maximă este de 10 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru IMM-urile care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuelilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2. Una sau mai multe garanții pentru credit/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90% acordat unei microîntreprinderi, respectiv 1 milion de lei, acordat unei întreprinderi mici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru aceste credite Ministerul Finanțelor subvenționează dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru și pentru investiții 100% (dobândă zero pentru beneficiar). Perioada subvenționării dobânzii poate dura până la 31 martie 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Firmele care au datorii restante la stat trebuie să le plătească din creditul sau linia de credit pentru capital de lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alte facilități prin ordonanța de urgență 29/2020:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • IMM-urile care și-au întrerupt parțial sau total activitatea în urma măsurilor restrictive luate de Comitetul pentru situații de urgență pentru limitarea epidemiei de coronavirus COVID-19 vor beneficia de amânarea la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze, apă, telefonie, internet – precum și de amânarea chiriei pentru sediul social și sedii secundare. Facilitatea se acordă numai pe perioada stării de situație de urgență și numai IMM-urilor care dețin certificat de situație de urgență emis de Ministerul Economiei (încă nu a fost decisă procedura de solicitare și emitere).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Vor beneficia de aceste falicități și avocații, notarii publici, executorii judecătorești, medicii de familie, stomatologii care au fost afectați de măsurile restrictive impuse de autorități.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Și termenul de depunere a declarației de beneficiar real al firmelor, conform legii contra spălării banilor, se prelungește cu 3 luni de la data încetării stării de urgență.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanțe de urgență și neachitate până la 30 de zile după încetarea stării de urgență; aceste obligații fiscale nu sunt considerate obligaţii fiscale restante;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau terții popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale. Aceste măsurile fiscale încetează în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Orban

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După şoferii de taxi, încă 81 480 de întreprinderi mici vor fi scutite de plata kata (taxa forfetară pentru întreprinderile mici) până în data de 30 iunie, din cauza epidemiei de coronavirus, a anunţat recent, prim-ministrul Viktor Orbán la o conferinţă de presă online a comitetului operativ însărcinat cu lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Acesta a anunţat că au fost luate măsuri suplimentare pentru completarea primului plan de acţiune privind protecţia economiei, ca urmare a epidemiei. Premierul a mai adăugat că guvernul a organizat apărarea pe patru paliere: militar, poliţie, sănătate şi economic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Premierul ungar a menţionat, printre domeniile de activitate care urmează a fi scutite în prima fază de taxa kata, următoarele: coafura, îngrijirea frumuseţii, zugrăvitul, instalarea geamurilor, instalaţiile electrice, alte activităţi de îngrijire a sănătăţii oamenilor, arta spectacolului, instalaţii de apă-gaz-încălzire, lucrări de tâmplărie la clădiri, serviciile ambulatorii de sănătate, activitatea de montare a pardoselii şi a lambriurilor, serviciile de fitness şi alte activităţi sportive, precum şi activitatea de îngrijire a persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu dizabilităţi. Lista completă va fi inclusă în ordinul care va fi publicat luni seara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Viktor Orbán a mai anunţat că datoriile de impozite forfetare, dinainte de 1 martie, vor fi amânate, astfel încât va fi suficient ca plata acestora să se facă în primul trimestru după încheierea stării de urgenţă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din pachetul de măsuri fac parte, în mod similar, ca în cazul turismului şi al industriei ospitaliere, şi firmele care oferă servicii media în Ungaria. Astfel, şi acestea vor fi scutite de taxe ca urmare a veniturilor pierdute din publicitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              S-a decis, de asemenea, ca evacuările şi confiscările, precum şi executările fiscale să fie suspendate, datoriile fiscale restante este suficient să fie plătite după terminarea stării de urgenţă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sprijinul acordat pentru îngrijirea copiilor, indemnizaţiile pentru părinţi şi taxele de îngrijire a copiilor, care expiră în timpul stării de urgenţă, vor fi prelungite, iar mamele îşi vor menţine statutul lor actual pe toată perioada stării de urgenţă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Viktor Orbán a declarat că, de la etapa infecţiilor de grup, “accelerăm spre stadiul infecţiilor în masă”. Acesta a precizat că, în prezent, în Ungaria există 167 de persoane identificate ca fiind infectate. Însă, la câte persoane s-a răspândit virusul, există doar estimări, numărul acestora se află între limite mult prea mari şi nu pot fi precizate. Numărul de persoane într-adevăr infectate este evident mult mai mare de 167, a adăugat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dintre cele 167 de persoane, 108 poartă virusul, dar nu sunt bolnavi. 27 prezintă simptome, ei sunt aceia care, cel mai probabil, se vor vindeca. 9 pacienţi se află în stare gravă şi au nevoie de îngrijiri la secţia ATI a unui spital. Numărul de decese a fost de 7, dintre care 5 au suferit de boli cardiace, vasculare sau diabet, unul a suferit de cancer şi unul a avut probleme la colon. Vârsta medie a persoanelor decedate este de 69 de ani, a precizat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prim-ministrul a mai anunţat că, începând de marţi, fiecare medic şi asistentă care lucrează la spital, la terapie intensivă, va primi măşti speciale. Ceilalţi medici şi asistente din spital, care nu lucrează la ATI, vor primi măşti chirurgicale. Oricine este suspectat că ar fi infectat cu coronavirus va primi imediat o mască chirurgicală. Întrucât se aşteaptă că perioada de apărare va fi lungă, prim-ministrul a solicitat gestionarea disciplinată a stocurilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Viktor Orbán a mai anunţat că pe stoc există 1,5 milioane de măşti medicale. Zilnic sunt fabricate 25 000 de bucăţi, dar, în această săptămână, producţia acestora se va ridica la 80 000 de bucăţi pe zi. Există 129 000 de măşti speciale, 20 de milioane de perechi de mănuşi de cauciuc, 170 000 de combinezoane de protecţie şi 2 560 de aparate pentru ventilaţie mecanică. Echipamentele pot fi procurate din Est, Ungaria a contractat loturi uriaşe, livrările vin constant, astfel că sunt aşteptate peste 10 zboruri, a mai precizat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Şeful guvernului ungar a confirmat, de asemenea, că cetăţenii non-maghiari, în drumul spre casele lor, pot traversa Ungaria prin coridorul umanitar. “Omenia rămâne omenie, chiar şi în astfel de condiţii, iar pe vecinii noştri dorim să ni-i facem prieteni”, a declarat Viktor Orbán

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                macrofinanciar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                The European Commission has approved on March 17 an investment package worth over EUR 1.4 billion from EU funds for 14 major infrastructure projects in 7 Member States, namely Croatia, Czech Republic, Hungary, Poland, Portugal, Romania, and Spain.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                The projects cover several key areas, such as environment, health, transport, and energy, for a smarter, low carbon Europe. They represent a massive investment to stimulate the economy, to protect the environment and to improve the quality of life of citizens and social welfare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Out of the total, EUR 486.6 mln will ensure access to better drinking water and to the adequate treatment of wastewater, which will benefit over 400,000 people in southwest Romania, as well as the prevention of groundwater contamination in Suceava county, which will benefit 220,000 inhabitants.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                The EU will also invest EUR 47 mln from the European Regional Development Fund to improve the quality and efficiency of health services in the Northeast region of Romania. Due to this investment, which will benefit 90,000 inhabitants, patients will receive high-quality treatment and the number of deaths and long-term disabilities will be reduced.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  materiale sanitare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Guvernul va pune la dispoziţie credite garantate de către stat pentru schimbarea liniilor de producție pentru companiile care doresc să facă materiale sanitare, a declarat ministrul economiei Virgil Popescu. Acesta a spus că există și o condiție. „Nu este vorba doar de o simplă fabrică de confecții care ar putea să coasă acele măști sau acele combinezoane, trebuie să ne gândim și la materialul necesar de unde îl pot lua. De aceea, preferăm companii care au posibilitatea logistică să îşi aducă şi materialul„, a spus Virgil Popescu. Acesta a mai spus că este luată în calcul redeschiderea Hexi Pharma.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Fiecare producător român care știe că poate, are capacitatea că poate să producă biocid, de exemplu cum este Farmec Cluj, cum este inclusiv Chimcomplex Borzești, mai nou, care are stocuri de hipoclorit de clor, poate primi aprobarea de la Ministerul Sănătății pentru a produce aceste biocide, a declarat Virgil Popescu la Radio România Actualități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De asemenea, avem mai multe scenarii, inclusiv un scenariu prin care, în decret, dacă aţi văzut, există posibilitatea rechiziţionări unor unităţi de producţie de materiale sanitare și echipamente, acolo ne gândim dacă identificăm, cum ar fi de exemplu, această Hexi Pharma care este închisă de ceva, de foarte mult timp, ne gândim și luăm în scenariu inclusiv redeschiderea Hexi Pharma„, a mai spus Virgil Popescu. Acesta a precizat că se pune problema să dureze foarte mult redeschiderea acestei companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministrul a precizat că sunt discuții cu doi mari producători care doresc să producă măști de unică folosință. Ministrul speră ca săptămâna viitoare să avem primele maşti produse în România. Producția totală, în prima etapă, pe care dorește să o facă o firmă, este de aproximativ trei milioane, trei milioane şi jumătate de măşti lunar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministrul a mai spus că în momentul de față, Unifarm are pe drum un import de 36 de milioane pe măști de unică folosință, care ar trebui să vină până la sfârșitul săptămânii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  sprijinirea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministerul de Finanțe a prezentat principalele măsuri fiscal-bugetare adoptate pentru sprijinirea economiei și companiilor afectate de pandemia cu coronavirus. MM-urile pot amâna plata utilităților și a chiriilor dacă obține de la Ministerul Economiei certificatul de situație de urgență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministerul Finanțelor Publice va implementa un program multianual de sprijinire a IMM-urilor pentru diminuarea efectelor rãspândirii virusului COVID – 19, prin garantarea unor credite, subvenționarea dobânzilor pentru aceste finanțãri, facilitãți pentru societãțile care întâmpinã dificultãți financiare, prorogarea termenelor de depunere a cererilor de restructurare a obligațiilor bugetare și a termenelor de platã a impozitelor locale datorate de populație. Fiscul va suspenda popririle pentru populație, iar IMM care obțin certificat de situație de urgențã vor putea amâna plata utilitãților și a chiriilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit actului normativ aprobat miercuri de Guvern, Ministerul Finanțelor va garanta pânã la 80% din valoarea finanțãrilor acordate IMM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Valoarea maximã a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depãși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 milioane lei. Pentru creditele de investiții, valoarea maximã a finanțãrii este de 10 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Totodatã, valoarea maximã cumulatã a finanțãrilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilitãți este de 10 milioane lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru microîntreprinderi sau întreprinderi mici, statul va acorda garanții pentru credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusive dobânzile, comisioanele și speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Valoarea maximã a finanțãrilor va fi de 500.000 lei pentru microîntreprinderi și de 1 milion de lei pentru întreprinderile mici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Valoarea maximã a fiecãrei finanțãri acordate unui beneficiar nu poate depãși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurile prevãzute anterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministerul Finanțelor Publice va subvenționa 100% din dobânzile pentru creditele ce urmeazã a fi garantate, atât pentru microîntreprinderi, cât și pentru întreprinderi mici și mijlocii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dobânda va fi subvenționatã de la momentul acordãrii creditului pânã la data de 31 martie 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acordarea subvenției de dobândã se menține în anii 2021-2022, începând cu luna aprilie 2021 doar în condițiile în care creșterea economica estimatã de CNSP pentru acești ani se situeazã sub nivelul celei înregistrate în anul 2020 și se stabilește prin Hotãrâre de Guvern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Obligațiile fiscale restanțe și alte creanțe bugetare se vor achita din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordate în cadrul programului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Perioada de garantare a creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru va fi de 36 de luni cu posibilitatea prelungirii cu 36 de luni. Pentru creditele de investiții a fost menținutã perioada de 120 de luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  MFP va acoperi de la buget și comisionul de administrare pentru acoperirea costurilor de acordare și monitorizare a garanțiilor acordate de F.N.G.C.I.M.M.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Guvernul a decis sã se suspende sau sã nu înceapã mãsurile de executare silitã prin poprire a persoanelor fizice, cu excepția executãrilor silite care se aplicã pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotãrâri judecãtorești pronunțate în materie penalã.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mãsurile de suspendare a executãrii silite prin poprire asupra sumelor urmãribile reprezentând venituri și disponibilitãți bãnești se aplicã, prin efectul legii, de cãtre instituțiile de credit sau terții popriți, fãrã alte formalitãți din partea organelor fiscale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Actul normativ mai prevede cã, pe perioada stãrii de urgențã, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrãrii în vigoare a ordonanței de urgențã și neachitate pânã la încetarea mãsurilor prevãzute de starea de urgențã nu se calculeazã și nu se datoreazã dobânzi și penalitãți de întârziere conform Codului de procedurã fiscalã. Aceastã facilitate va fi menținutã pentru încã 30 de zile de la încetarea stãrii de urgențã.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În acest fel, contribuabilii sunt eligibili sã participe, de exemplu, la procedurile de achizițiile publice derulate în aceastã perioadã sau sã nu li se anuleze diverse autorizații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Având în vedere riscul apariției unor dezechilibre financiare la nivelul economiei naționale cu impact asupra contribuabililor, a fost consideratã necesarã prorogarea dispozițiilor referitoare la termenele de depunere a notificãrilor și a cererilor depuse de aceștia pentru a beneficia de mãsurile de restructurare a obligațiilor bugetare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, s-a decis prorogarea termenului pentru depunerea intenției de restructurare pânã la data de 31 iulie 2020 și prorogarea termenului de depunere a cererii de restructurare pânã la data de 30 octombrie 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prin derogare de la prevederile privind Codul Fiscal, contribuabilii care aplicã sistemul de declarare și platã a impozitului pe profit anual, cu plãți anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plãțile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se pãstreazã pentru toate trimestrele anului fiscal 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De asemenea, pentru cei care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, se aplicã pentru plãțile anticipate datorate pentru trimestrele rãmase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum și pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anului fiscal modificat care începe în anul 2020 și sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De asemenea, pe durata stãrii de urgențã, întreprinderile mici și mijlociicare dețin certificatul de situație de urgențã emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiazã de amânarea la platã pentru serviciile de utilitãți – electricitate, gaze naturale, apã, servicii telefonice si de internet, precum și de amânarea la platã a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prin derogare de la alte dispoziții legale, în contractele în derulare, altele decât cele prevãzute anterior încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii, care dețin certificatul de situație de urgențã emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, poate fi invocatã forța majorã împotriva acestora numai dupã încercarea, doveditã cu înscrisuri comunicate între pãrți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgențã.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Guvernul a decis și prorogarea termenului de platã pentru impozitul pe clãdiri, impozitul pe teren, respective impozitul pe mijloacele de transport de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, perioadã în care se vor primi în continuare bonificațiile stabilite de consiliile locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În aceste condiții, Guvernul a aprobat ca plata ratelor și dobânzilor aferente împrumuturilor din venituri rezultate din privatizare acordate de Ministerul Finanțelor Publice unitãților administrative-teritoriale sã se poate amâna, la cererea acestora, pe o perioadã de trei luni, de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanțe de urgențã.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru aceastã perioadã Ministerul Finanțelor Publice nu calculeazã dobânzi și dobânzi de întârziere. Facilitatea nu este acordatã împrumuturilor care înregistreazã restanțe la platã.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ținând cont de necesitatea achiziției în continuare a materialelor și echipamentelor sanitare necesare, Ministerul Finanțelor Publice acordã un împrumut din venituri rezultate din privatizare în valoare de 1,15 miliarde lei Companiei Naționale UNIFARM S.A., pe o perioadã de 6 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Începând cu data intrãrii în vigoare a ordonanței de urgențã, pe perioada stãrii de urgențã instituite pe teritoriul României, se autorizeazã ordonatorii principali de credite sã efectueze virãri de credite bugetare și credite de angajament neutilizate, dupã caz, astfel încât sã asigure fondurile necesare pentru aplicarea mãsurilor de combatere și prevenire a rãspândirii infectãrii cu coronavirusul SARS-CoV-2.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministerul Finanțelor Publice va aproba repartizarea pe trimestre a virãrilor de credite bugetare și credite de angajament, pe baza comunicãrilor transmise de ordonatorii principali de credite a virãrilor în termen de 5 zile lucrătoare de la data efectuării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  psrm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Elitele politice de la Chișinău nu par să fie influențate prea mult de pandemia de Coronavirus, criză care afectează, de altfel, întreaga planetă. Liderii Partidului Socialist și ai Partidului Democrat au semnat luni, 16 martie 2020, un acord prin care cele două formațiuni politice vor participa la guvernare și se vor pregăti împreună de campania pentru alegerile prezidențiale, precum și pentru perioada de după alegerile preconizte penru toamna anului 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe timp de stare de urgență se împart portofolii de miniștri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acordul semnat luni a dat efecte imediate. Una din primele măsuri luate de către guvernul Chicu este aceea de a realiza anumite modificări în structura guvernului de la Chișinău. Au fost făcute numiri de miniștri în funcții importante. Funcția de vicepremier va fi ocupată de către Cristina Lesnic (care mai ocupase această funcție și în trecut). Portofoliul de Ministru al Apărării urmează să fie ocupat de fostul șef al Inspectoratului General de Poliție, Alexandru Pînzari. Ministerul de Externe va fi condus în continuare de către Ambasadorul Republicii Moldova la Budapesta, Oleg Țulea, în timp ce în fruntea Ministerului Economiei se va afla Sergiu Răileanu, fost șef la Agenția de Servicii Publice și naș al finului lui Pavel Filip. Tot în acest context, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării îl va avea la conducere pe cunoscutul istoric și profesor universitar Igor Șarov. Cei cinci miniștri și-au depus jurământul la nici o oră după ce Igor Dodon a semnat decretul de numire a acestora în funcțiile mai sus menționate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mișcare strategică pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acordul semnat între cele două partide este o mișcare prin care democrații și socialiștii fac primele mutări importante menite să pregătească terenul pentru alegerile prezidențiale care, în mod normal, ar trebui să aibă loc în toamna anului 2020. Cele două formațiuni politice își „mulează” platformele electorale în perioada premergătoare alegătorilor. Președintele PSRM, Zinaida Greceanîi a vorbit chiar despre instituirea unei platforme „social-democrate”, fapt care semnifică tendința evidentă manifestată de liderii ceor două partide în ceea ce privește armonizarea programelor electorale înainte de alegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Din cele ce se cunosc până acum, se presupune că în urma alegerilor prezidențiale din toamna anului 2020 PSRM și PD își vor împărți cele mai înalte funcții în stat. În eventualitatea victoriei în cadrul alegerilor din toamnă, pozițiile Partidului Democrat se vor consolida, acesta urmând să aibă fie funcția de premier, fie pe cea de președinte după alegeri. Cel mai probabil, în cazul unei victorii în alegeri, socialiștii vor deține portofoliul de președinte prin Igor Dodon, iar dmocrații vor deține funcția de prim-ministru, cel mai probabil prin Pavel Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Semnarea acordului de coaliție dintre PSRM și PD, urmată de restructurarea guvernului Republicii Moldova (prin intraducerea a cinci noi miniștri la educație, economie, apărare, externe, reintegrare) vine într-un context în care socialiștii sunt văzuți drept favoriți la câștigarea alegerilor prezidențiale din toamna anului în curs. Datele unor sondaje de opinie îl arată pe Igor Dodon favorit clar pentru câștigarea unui nou mandat de președinte al Republicii Moldova. Sondajele îl creditează pe acesta cu 65% dintre voturile alegătorilor, în timp ce Maia Sandu ar beneficia de sprijinul a 35% dintre alegătoriv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acord menit să consolideze puterea politică în mâinile PSRM și PDM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acordul de coaliție dintre cele două partide nu este doar o strategie electorală pentru scrutinul prezidențial din toamnă. Prin această coaliție se vizează mult mai mult decât atât. Scopul real al acestei coaliții este consolidarea întregii puteri politice în mâinile reprezentanților PSRM și ai PD. Cel mai probabil, pornind de la acest context, în perioada următoare vom asista la diverse acțiuni prin care ambele partide vor încerca să își consolideze propriile poziții în detrimentul celorlalte formațiuni politice de dincolo de Prut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Gheorghe Cazacu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  mercedes

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mercedes-Benz construieşte în oraşul maghiar Kecskemét o nouă unitate de presaj. Investiţia se ridică la suma de 50 de miliarde de forinţi (aprox. 147 de milioane de euro), iar odată cu extinderea fabricii vor fi create 200 de noi locuri de muncă, a anunţat ministrul ungar de externe, vineri, la Kecskemét.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cadrul ceremoniei care a avut loc la fabrica Mercedes din Kecskemét, Péter Szjjártó a declarat că noua unitate va avea 23 000 de mp şi că înseamnă, practic, dublarea capacităţii fabricii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministrul a subliniat că investiţia va consolida şi mai mult economia maghiară. Scopul este, şi în continuare, ca Ungaria să aibă cea mai rapidă rată de creştere din Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Szijjártó a anunţat că, în urma celei mai moderne tehnologii utilizate în noua unitate, producţia de Mercedesuri va deveni mai eficientă şi mai flexibilă nu numai la nivel local, ci şi la nivel global.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astăzi, în Ungaria funcţionează 740 de companii legate de industria auto, a subliniat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În anii trecuţi, industria auto maghiară a înregistrat recorduri fantastice, valoarea producţiei a crescut 12% şi a ajuns la 9 541 de miliarde de forinţi (aprox. 28 de miliarde de euro). Rezultatul se datorează celor aproximativ 176 000 de oameni care lucrează în această industrie. Potrivit ministrului ungar, competitivitatea sectorului este dovedită de faptul că industria auto maghiară are o cotă de export de 90,9% şi că reprezintă 21% din totalul exporturilor maghiare, a punctat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit ministrului, investiţiile de până acum arată că Mercedes are încredere în Ungaria, în maghiari, iar acest lucru este reciproc. Dacă nu ar fi fost aşa, în categoria premium, Mercedes nu s-ar fi clasat pe primul loc în vânzări, în fiecare dintre ultimii patru ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Szijjártó a subliniat că investiţia reprezintă o mare recunoaştere a performanţei celor aproximativ 4 500 de oameni care lucrează la Kecskemét şi că va consolida şi mai mult relaţiile dintre Ungaria şi Germania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Un sfert din totalul investiţiilor străine în Ungaria reprezintă investiţii ale unor companii germane. Cele aproximativ 6 000 de companii germane asigură locuri de muncă pentru 300 000 de cetăţeni maghiari, a adăugat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Christian Wolff, directorul fabricii Mercedes-Benz din Kecskemét, a subliniat că toate realizările lor de până acum se datorează dedicării de care dau dovadă angajaţii, “la Kecskemét ne bucurăm de un melanj deosebit între precizia germană şi creativitatea maghiară”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Directorul a subliniat că a doua unitate de presaj, care va fi echipată cu linii de producţie cu suport de laser va fi una dintre cele mai moderne unităţi de producţie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit coordonatorul fabricii de la Kecskemét, noul sistem, care este flexibil şi inovator, va permite o creştere a producţiei cu 40%, asigurând, în acelaşi timp, şi o scădere tot mai mare a consumului de energie, o optimizare a funcţionării şi a scădere a orelor suplimentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit legii, CCIR și Camerele județene avizează, la cerere, pentru societăţile româneşti, pe bază de documentaţie, existenţa cazurilor de forţă majoră şi efectele acestora asupra executării obligaţiilor comerciale internaţionale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Nici CCIR și nici Camerele județene nu sunt abilitate să declare sau nu la nivel național/internațional o anumită situație ca fiind o situație sau un caz de forță majoră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Sigurul atribut al CCIR și al Camerelor județene este de a analiza, la cererea comercianților, și a aviza sau nu, existența forței majore – privită exclusiv din perspectiva efectelor și influenței acesteia asupra executării obligațiilor rezultate dintr-un contract comercial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, pentru a putea aviza existența forței majore, trebuie să existe un contract, care să conțină o clauză de forță majoră, și ale cărui obligații nu pot fi îndeplinite din cauza obiectivă a intervenirii faptului definit ca forță majoră și care împiedică executarea obligațiilor contractuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit Codului civil, dacă legea nu prevede altfel sau părţile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forţă majoră, care este definită ca fiind orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Răspunderea înlăturată de care vorbește Codul civil este a părții care invocă imposibilitatea de executare a obligațiilor contractuale, iar prejudiciul este cel generat co-contractantului urmare neexecutării obligației de către partea care invocă forța majoră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit doctrineievenimentele de forţă majoră sunt, de cele mai multe ori, fenomene naturale extraordinare, străine de activitatea şi de voinţa omului, cum sunt cutremurele, inundaţiile catastrofale, trăsnetele şi alte fenomene naturale neobişnuite. Chiar şi unele evenimente sociale extraordinare, provocate de oameni, precum revoluţiile sau războaiele, au fost catalogate drept cazuri de forţă majoră. Forţa majoră presupune, aşadar, o imprevizibilitate cu caracter obiectiv, chiar absolut. Imposibilitatea de prevedere a unui eveniment se apreciază «luând ca etalon prudenţa şi diligenţa unei persoane ce depune toată grija de care este capabil un om în activitatea sa». O împrejurare relativ imprevizibilă, când imposibilitatea de prevedere este doar subiectivă, nu constituie un caz de forţă majoră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În funcţie de starea de fapt concretă, se poate reţine ca având efect exonerator de răspundere chiar şi împrejurările care nu sunt nici total imprevizibile, nici total invincibile, dar constituie obstacole reale pentru executarea obligaţiilor izvorâte din contracte. O asemenea viziune tolerantă faţă de exigenţele clasice ce privesc forţa majoră se explică prin faptul că în noile împrejurări devine imposibilă executarea contractului în condiţii normale, rezonabile. Condiţiile actuale în care se desfăşoară activităţile de comerţ, precum şi alte activităţi menite să stimuleze circuitul civil, tocmai pentru a se oferi stabilitate şi a încuraja astfel de activităţi, impun necesitatea recurgerii la unele extinderi, adaptări sau atenuări ale severităţii în aprecierea forţei majore. Pentru motivele arătate, alături de fenomenele naturale sau sociale care întrunesc trăsăturile caracteristice tradiţionale ale forţei majore, prin intermediul practicii judiciare s-a admis că pot avea efect exonerator şi alte fenomene sociale, cum sunt măsurile luate de organele de stat competente, care, în baza atribuţiilor lor legale, opresc derularea transporturilor (fără culpa părţilor contractante), cum sunt actele de piraterie sau sabotaj, sau chiar grevele, respectiv conflictele de muncă, dacă acestea fac imposibilă executarea obligaţiilor înscrise în contracte.” – s.n.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Majoritatea contractelor (deși nu toate) conțin clauze referitoare la forța majoră, care stabilesc în general ce se întâmplă atunci când ceva extern și imprevizibil împiedică una dintre părți să-și îndeplinească obligațiile agreate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Unele clauze de forță majoră chiar pot fi prevăzute astfel încât să includă epidemiile sau pandemiile. Atunci când o clauză de forță majoră este prevăzută în sens mai general – chiar fără să includă epidemiile sau pandemiile, însă prevede orice act sau fapt survenit dincolo de controlul sau voința părților afectate, atunci răspândirea epidemiei sau pandemiei poate fi considerată ca un eveniment de forță majoră. Cu toate astea, o clauză de forță majoră insuficient definită, care se referă numai la evenimente naturale, intemperii etc. sau doar menționează sintagma un eveniment de forță majoră, ar putea fi considerată ca insuficientă pentru a putea exonera de răspundere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cu alte cuvinte, faptul că o clauză de forță majoră acoperă explicit și situația apariției  unor epidemii sau pandemii, cum este și cazul Coronavirusului nu este suficient de unul singur. Persoana care încearcă să se bazeze pe aceasta trebuie să demonstreze că nu poate îndeplini contractul din cauza circumstanțelor dincolo de controlul său (generate din cauza virusului). De asemenea, acesta trebuie să demonstreze că nu au putut fi făcute demersuri rezonabile pentru a evita sau a atenua evenimentul sau consecințele acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În concluzie, nici CCIR şi nici Camerele judeţene nu pot şi nu au competenţa de declara un eveniment ca fiind de forță majoră sau de a interveni în vreun contract, ci doar aceea de a constata, în baza unei documentaţii depuse exclusiv de solicitant, în baza unui tarif, existenţa unei situaţii de forţă majoră ca fapt exonerator de răspundere, din perspectiva efectelor acesteia invocate de către solicitant, în ceea ce privește ne-executarea obligațiilor contractuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Nu în ultimul rând, trebuie precizat și faptul că potrivit jurisprudenţei în materie, precum şi din practica Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR, este la latitudinea părţii care se consideră prejudiciată să ia sau nu în considerare motivele şi dovezile (între care şi avizul de forţă majoră emis de CCIR) prezentate de partenerul contractual în culpă, pentru justificarea neîndeplinirii obligaţiilor, ultimul cuvânt avându-l, evident, instanța de judecată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cu fiecare om care stă acasă, cu fiecare blocaj care apare la nivelul companiilor pandemia se poate transforma dintr-o urgență globală de sănătate umană și într-o criză economică. Prima noastră grijă a fost să protejăm oamenii. Așa că am luat măsuri în ceea ce privește siguranța lor, atât din proprie inițiativă, cât și ca răspuns la solicitările autorităților. Suntem împreună. Dar avem nevoie de măsuri urgente, care să ajute economia României să rămână funcțională, chiar dacă viteza ei încetinește: bunurile trebuie să circule, magazinele și farmaciile trebuie să fie aprovizionate și este vital să nu fie întrerupte sursele de energie. O economie slăbită înseamnă un stat slăbit. Trebuie să continuăm să rămânem împreună. Confederația Patronală Concordia – care aduce sub umbrela sa cele mai afectate sectoare în clipa de față cum sunt transporturile, retailul sau turismul –  și Consiliul Investitorilor Străini propun Guvernului un set de peste 100 de măsuri urgente care să ajute mediul de afaceri să depășească acest moment critic și să protejeze consumatorii de efectele indirecte ale epidemiei de coronavirus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Autoritățile și mediul de afaceri trebuie să aibă o abordare în trei dimensiuni: păstrarea echilibrelor socio-economice al celor fiscal-bugetare, acțiuni concrete pe cele mai afectate și importante sectoare și etapizarea acestora într-o matrice de risc, astfel încât ele să fie prioritizate în funcție de modul în care evoluează situația din economie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Sunt necesare măsuri de sprijin din partea statului pentru a fi evitată blocarea sau falimentul unor sectoare sau companii altfel sănătoase, iar statul are el însuși nevoie de resurse. Confederația Patronală Concordia și Consiliul Investitorilor Străini consideră că este importantă o abordare constructivă din partea autorităților. Companiile sunt aici pentru a fi consultate și pentru a putea evita o situație limită din care toată lumea are de pierdut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Un tratament complex, cu măsuri pentru fiecare dintre sectoarele afectate, dar și măsuri suplimentare, socio-economice, de care avem nevoie în egală măsură. Cele mai importante dintre propunerile înaintate Guvernului:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Amânarea termenului de plată pentru CAS, CASS și CAM pentru o perioadă de trei luni, cu o bonificație de 5% pentru companiile care decid să o plătească. Este de departe cea mai mare cheltuială a companiilor, aproximativ 10 miliarde de lei lunar. Bonificația este importantă deoarece companiile care au lichidități trebuie încurajate să vireze aceste sume. Poate fi luată în considerare o etapizare a amânării acestor plăți pe măsură ce diferite sectoare devin afectate. Amânarea plății contribuțiilor sociale va permite sectoarelor afectate să disponibilizeze cât mai puțini angajați.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Scheme rapide de împrumut garantate de stat, pentru a oferi sprijin companiilor mici și mijlocii pentru care amânarea plății taxelor nu este suficientă. De asemenea, Guvernul poate lua în considerare transformarea temporară a programului Start-Up Nation într-o schemă de sprijin pentru IMM-uri.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Guvernul trebuie să acceseze rapid liniile de finanțare deschise de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Măsuri punctuale atât pentru sectorul de retail, cât și pentru cel de transport pentru a asigura aprovizionarea continuă cu hrană și medicamente, gaz, electricitate și combustibil  a cetățenilor,  șoferilor care vin din zone afectate. Deoarece tot mai multe țări își închid granițele sau restricționează accesul, este necesar ca Ministerul de Externe să fie în contact permanent cu țările vecine și cu țările prin care trec rutele de aprovizionare cele mai importante ale României, pentru a menține deschise coridoare speciale prin care să intre mărfuri în România.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Este necesară o procedură medicală specială în vamă, pentru a evita intrarea în carantină de 14 zile a șoferilor care vin din zone afectate. Acest fenomen poate duce repede la epuizarea efectivului de șoferi, disponibil la nivelul transportatorilor din România, de care este atâta nevoie pentru a asigura necesarul de importuri pentru satisfacerea nevoilor populației si agenților economici.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Necesitatea flexibilizării urgente (dar temporare) a Codului Muncii pentru a facilita munca de acasă sau de la distanță. 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Extinderea sau adaptarea programelor garantate de stat, astfel încât băncile să poată acorda credite pentru capital de lucru clienților care sunt în mod obișnuit stabili din punct de vedere financiar, fiind însă afectați temporar de implicațiile situației apariției noului coronavirus.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Sectorul de turism este foarte expus riscului de faliment și are nevoie rapidă de intervenția autorităților.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Înțelegem nevoia prioritară a autorităților publice de a înmagazina cantități mari de echipamente de protecție și dezinfecție, însă există o nevoie acută ca o parte semnificativă să fie lăsată să circule pe piață astfel încât și companiile să le poată procura pentru a asigura sănătatea și securitatea angajaților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Documentul integral cu toate măsurile propuse de Confederația Patronală Concordia și Consiliul Investitorilor Străini poate fi descărcat de la următorul link.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Confederația Patronală Concordia (CPC) aduce împreună cele mai importante sectoare ale economiei românești și din nefericire unele dintre cele mai puternic lovite de efectele economice ale epidemiei de coronavirus: Federația Patronală Petrol și Gaze, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, Federația Patronală a Rețelelor de Comerț, Federația Patronatelor din Industria Auto, Federația Patronală a Transportatorilor din România, Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, Federația Industriei Hoteliere din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Consiliul Investitorilor Străini (FIC) este asociația care-i aduce împreună pe cei mai importanți investitori cu capital străin din România, peste 120 dintre cele mai mari companii din țară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă o cincime din economie și care au o contribuție semnificativă la bugetul de stat. În cei peste 20 ani de la înființare organizației, companiile membre FIC au susținut întotdeauna importanța dialogului între comunitatea de afaceri și autorități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Întreaga Uniune Europeană are interesul să creeze parteneriate strategice cu ţările situate la graniţele ei estice, printre care şi cu R. Moldova, şi să menţină posibilitatea aderării la uniune şi a cooperării economice”, a afirmat prim-ministrul ungar Viktor Orbán, joi, 12 martie 2020, la Chişinău, în cadrul vizitei sale oficiale în această ţară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cadrul vizitei oficiale, delegația ungară condusă de premierul Viktor Orbán s-a întâlnit cu președintele R. Moldova, Igor Dodon. La începutul dialogului, președintele moldovean a menționat faptul că vizita delegației ungare are un context aparte pentru consolidarea relațiilor dintre cele două țări. Șeful statului a remarcat că în cele aproape trei decenii de la stabilirea relațiilor diplomatice, s-a reușit promovarea considerabilă a raporturilor bilaterale şi a fost atins un nivel excelent al dialogului politic, o cooperare economică în creștere şi parteneriat în materie de integrare europeană. Dovadă a acestor raporturi bilaterale sunt cel 66 de tratate semnate până în prezent, tratate care au creat un cadru juridic bilateral avansat în cele mai diverse domenii: investiţional, comercial-economic, agricol, umanitar, migraţie etc. Datorită existenței acestui cadru juridic, volumul comerţului moldo-ungar s-a ridicat în anul 2019 la circa 120 mln de USD, plasând Ungaria pe locul 13 printre principalii parteneri comerciali ai R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Citește și Alianța moldo-ungară, pro sau contra integrării europene a Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tot în cadrul zilei de ieri, prim-miniștrii Ion Chicu (R. Moldova) și Viktor Orbán (Ungaria) au semnat Declarația Comună pentru Parteneriat Strategic între R. Moldova și Ungaria. Aceast document consideră calitatea Ungariei de membru al Uniunii Europene și obiectivul Republicii Moldova de integrare europeană și importanța intensificării dialogului politic și multidimensional între țări. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Obiectivul primar al Parteneriatului este de a extinde și aprofunda cooperarea bilaterală și susținerea efortului Moldovei de integrare europeană. Guvernele vor desfășura întâlniri consecutive în R. Moldova și Ungaria, prezidate de premieri. Vor fi dezvoltate rapoartele pe direcțiile securitate, economie, comerț, energie, transport, agricultură, turism, sănătate, știință și altele. Executivele vor întreprinde acțiuni comune orientate să susțină progresul Moldovei în procesul de integrare europeană. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Parteneriatul presupune susținerea și extinderea activității Comisiei mixte interguvernamentale pentru dezvoltare economică Moldova – Ungaria. Prim-miniștrii au convenit să elaboreze Planuri de Acțiuni, menite să determine progresul pe angajamentele asumate și să le evalueze anual realizările.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La conferinţa de presă comună a celor doi prim-miniştri, premierul ungar a calificat relaţiile ungaro-moldave ca fiind bune şi dinamice, subliniind că Ungaria va rămâne un susţinător angajat al R. Moldova în privinţa integrării europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În legătură cu UE, prim-ministrul ungar a afirmat: „nu e uşor să susţii interesele naţionale în interiorul uniunii, dar merită, adică “e mai bine să fii înăuntru, decât în afară”, cu toate dificultăţile existente. De aceea a recomandat cu bună inimă posibilitatea de a aprofunda cât se poate de mult cooperarea cu UE, la care Ungaria se oferă cu plăcere să-i fie partener.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Viktor Orbán a subliniat că „Ungaria înţelege situaţia şi politica Moldovei, pentru că şi ungurii cred, că nicio ţară nu îşi poate schimba numărul casei, de aceea trebuie să ducă o politică care decurge în mod logic din situaţia geografică a ţării”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Colaborarea deja existentă în sectorul bancar şi în industria farmaceutică se doreşte a fi extinsă şi în domeniul agriculturii şi al învăţământului, a precizat, adăugând că se lucrează la înfiinţarea unei instituţii de învăţământ comune, care ar putea elibera în acelaşi timp diplome valabile atât în Moldova, cât şi în Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prim-ministrul a remarcat că din delegaţia moldoveană a făcut parte şi ministrul sănătăţii, astfel au putut să se informeze din prima mână despre situaţia epidemiei cu coronavirus în Moldova, despre măsurile adoptate, şi au discutat despre viitoarele posibilităţi de cooperare în combaterea epidemiei. Cooperarea ar putea însemna coordonarea mijloacelor şi a specialiştilor – a arătat prim-ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În continuarea programului oficial al vizitei, cei doi prim-miniştri au luat cuvântul la forumul de afaceri ungaro-moldovenesc care s-a desfășurat în paralel cu vizita oficială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Forum de afaceri moldo-ungar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Un forum de afaceri moldo-ungar s-a desfășurat joi la Chişinău cu ocazia vizitei oficiale a delegației ungare. Reuniunea a întrunit reprezentanți ai 23 de companii din Ungaria, inclusiv din domeniul agricol, construcții, turism şi prelucrarea deşeurilor, dar şi mai mulţi antreprenori din R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Forumul de afaceri a fost inaugurat de către ministrul Economiei şi Infrastructurii R. Moldova, Anatol Usatîi, care a prezentat avantajele investiționale ale economiei naționale. Oamenii de afaceri maghiari au fost invitaţi să-şi extindă activitatea în zonele economice libere, în parcul IT, dar şi să beneficieze de oportunitățile pe care le oferă Portul internațional Giurgiuleşti. În context, Anatol Usatîi a menţionat că, în zilele de 14 și 15 mai, la Chişinău se va desfăşura şedinţa Comisiei interguvernamentale moldo-ungare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, este de părere că actualul context politic permite consolidarea cooperării economice bilaterale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ungaria a fost prezentată la forum de numeroase delegații de oameni de afaceri, dar și de reprezentanți ai Agenției de Promovare a Exporturilor și Agenția de Dezvoltare Investițională. Agenții economici din Ungaria s-au arătat interesați de cooperarea în domeniul agriculturii, turismului, IT și alte dimensiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Forumul de afaceri a fost vizitat și de premierii Moldovei și Ungariei. Șeful Cabinetului de Miniștri de la Chișinău a declarat că relațiile moldo-ungare au ajuns la un nou nivel. În context, Ion Chicu i-a invitat pe antreprenorii maghiari să investească în economia țării noastre.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Forumul de afaceri moldo-ungar s-a încheiat cu o sesiune de întâlniri bilaterale între oamenii de afaceri și între funcționarii celor două țări, pentru a facilita stabilirea contactelor directe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Marius Totoianu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  IMM-urile solicită o acțiune rapidă din partea instituțiilor publice pentru a evita criza

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ca urmare a intensificării efectelor virusului COVID-19 în Europa și a măsurilor luate pentru a limita răspândirea, CNIPMMR a primit o serie de informații de la membrii săi care indică deja un impact în creștere asupra anumitor sectoare ale economiei, în special pentru IMM-uri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  CNIPMMR salută primele eforturi depuse de către autoritățile publice prin acțiunile de comunicare responsabile realizate însă, consideră că este necesară o acțiune rapidă pe mai multe domenii:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  1.  Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  2.  Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  3.   Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  4. Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  5.  Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: munciă temporară, work from home, tele-muncă etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  6. Oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  7. Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  – Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  “În aceste momente dificile, România are nevoie de solidaritate socială și economică, să folosim toate resursele umane și profesionale pentru a depăși această perioada critică. IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, dar și cele capabile să susțină economia României, de aceea este imperios necesar să luăm o serie de măsuri care să ne pregătească pentru preîntâmpinarea unei crize. Am încredere că vom reuși să depășim această perioada dificilă și că împreună vom dovedi că suntem solidari și puternici.”, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    BCR

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Banca Comercială Română si Nextlab.Tech lansează platforma online NEXTLAB.TECH, pentru învățarea informaticii și roboticii, ca parte a programului Romania Tech Nation. Pe platformă, elevii pot beneficia de resurse de învățare și webinarii prin YouTube, precum și de un asistent de învățare bazat pe inteligență artificială. Platforma găzduiește cel mai mare concurs național de robotică din România, care se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 8 și 16 ani.  Competiția este înscrisă în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În concurs se pot înscrie profesori de informatică, matematică, fizică, chimie, dar și orice altă disciplină precum învățătorii și cadrele didactice de la ciclul primar. De asemenea, elevii care nu reușesc să identifice o echipă coordonată de un profesor în școala în care învață, se pot înscrie individual.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Concursul este organizat în două faze: prima se desfășoară online, cu roboți virtuali, iar cea de-a a doua presupune construirea unor roboți fizici NEXTLAB.TECH bazați pe platforma ARDUINO. Trecerea din prima fază în cea de a doua se face pe baza unui test transdisciplinar susținut pe platforma NEXTLAB.TECH în intervalul 15-30 aprilie 2020. În urma rezultatelor de la test și a unui eseu motivațional vor fi selectați beneficiarii celor 500 de kituri gratuite oferite de către Banca Comercială Română.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ediția de anul acesta există doi roboți de concurs: MIRO și TECNICUS. Robotul MIRO e mai simplu și poate fi asamblat și de elevii mai mici. TECNICUS este destinat elevilor cu înclinații tehnice și liceelor tehnologice. Există trei probe de concurs: LINE FOLLOWER BASIC, LINE FOLLOWER ADVANCED și SUMO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Faza finală se va susține între 21-22 noiembrie 2020 la Romexpo, București. Pentru a ajuta profesorii și elevii să construiască și să programeze roboții de concurs, organizatorii se vor deplasa în 200 de puncte de roboajutor. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Tehnologizarea și abilitățile digitale sunt esențiale pentru a-i ajuta pe copii și tineri să se bucure de toate oportunitățile disponibile pentru o viață mai bună. Credem în capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea comunităților din care fac parte, de aceea ne dorim să investim în proiecte educaționale care să-i ajute să-și dezvolte abilități și cunoștințe tehnologice. Ne bucurăm să îi susținem să se autodepășească și să-și îndeplinească visurile, a declarat Nicoleta Deliu, Head of Communication Banca Comercială Română.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Concursul de robotică NEXTLA.TECH este o șansă pentru elevii și profesorii din România de a beneficia de elemente educaționale moderne legate de STEM (Science, Technology, Engineering and Maths). Învățarea este transdisciplinară și are la bază o platformă cu inteligență artificială realizată de NEXTLAB.TECH. Asamblarea și programarea roboților conduce la dobândirea de cunoștințe și aptitudini în conformitate cu noile recomandări ale Uniunii Europene”, a declarat managerul proiectului, prof. univ. dr. Răzvan Bologa de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Concursul este organizat de Asociația “Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC) fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București.  Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program. Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech. Mediul de business este încurajat să se alăture acțiunii pentru a mări numărul elevilor care vor beneficia de un kit gratuit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Majoritatea pietelor internationale de capital au incheiat primele doua luni ale acestui an cu scaderi de aproape zece procente, ceea ce a marcat intrarea intr-o zona de corectie comparativ cu maximele atinse anterior. De la inceput anului si pana la finalul lunii februarie, in Europa, indicele german DAX a inregistrat o scadere de 10,2%, indicele pietei franceze CAC 40 a coborat cu 11,2%, in timp ce in Marea Britanie indicele FTSE 100 s-a depreciat cu 12,7%. In Statele Unite, Dow Jones a scazut cu 11%, iar S&P 500 cu 8,6% tot in primele doua luni ale acestui an. Piata de capital romaneasca nu a fost ocolita de turbulente si a inregistrat si ea un recul de 8,6% in primele doua luni, dupa ce indicele BET a atins maximul ultimilor 12 ani, iar indicele BET-TR ajunsese la noi maxime istorice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Bursa de Valori Bucuresti, la fel ca toate bursele moderne, are implementate sisteme care pot face fata volatilitatii excesive si care pot fi activate in conditii extreme de stres pentru piata. Pana in acest moment, piata de capital din Romania a dat dovada de rezilienta intr-un context international marcat de incertitudini sporite si de volatilitate accentuata, iar investitorii au posibilitatea sa decida cum sa actioneze sau sa reactioneze in deplin acord cu strategia lor investitionala,” a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoarea medie zilnica de tranzactionare a fost de 9,6 milioane de euro dupa primele doua luni ale acestui an, in timp ce valoarea totala de tranzactionare pe toate tipurile de instrumente financiare a depasit 400 de milioane de euro in acelasi interval de timp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cred ca unul dintre lucrurile fundamentale pe care investitorii romani ar trebui sa le ia in calcul atunci cand investesc in instrumentele financiare emise de companiile romanesti listate la BVB este sa aiba perspectiva nu de cumparatori ocazionali de actiuni sau de obligatiuni, ci de investitori in economia Romaniei. In acel moment, aceasta abordare investitionala, impreuna cu un orizont de asteptare rezonabil, poate returna mai multe rezultate pozitive decat tranzactiile realizate pe baza emotionala,” a mai spus Adrian Tanase, CEO al BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La finalul lunii februarie, valoarea de piata a companiilor romanesti listate la BVB era de circa 100 miliarde lei, echivalentul a 20,6 miliarde euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    fonduri europene

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, în calitate de Operator al Programului RO-CULTURA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, a publicat în consultare publică Ghidul solicitantului și anexele aferente apelului Consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței și a publicului (sesiunea 2).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acest apel de proiecte vizează creșterea gradului de acces la cultură, promovarea diversității culturale și consolidarea dialogului intercultural. Pentru ca activitățile culturale să aibă un impact mai mare, transferul de cunoștințe și expertiză între organizațiile din România și Statele Donatoare este încurajat, împreună cu producția în comun a evenimentelor artistice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Solicitanți eligibili

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • instituție publică de cultură (muzeu, teatru, operă, operetă, filarmonică, bibliotecă, arhivă, centru cultural etc.);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • ONG.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Suma totală alocată prezentului apel de proiecte este de 2.000.000 Euro, compusă din:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • 1.700.000 Euro (85%) – contribuția Mecanismului Financiar SEE 2014-2021;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • 300.000 Euro (15%) – contribuția națională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Alocare financiară: între 50.000 și 200.000 euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Activități eligibile:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • inițiative de artă contemporană (artă plastică, artă dramatică, muzică, etc.) desfășurate la nivel local, regional, național sau internațional;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • producții artistice rezultate ca urmare a documentării istoriei culturale a minorităților și grupurilor sociale, etnice și culturale*;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • abordări inovative ale patrimoniului cultural ce vizează dezvoltarea  publicului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • schimb de experiență, know-how și bune practici în sectoarele culturale și creative cu entități din statele donatoare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • inițiative ce vizează mobilitatea artiștilor/profesioniștilor din sectoarele culturale și creative și/sau a lucrărilor acestora;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • inițiative ce vizează dezvoltarea potențialului de angajare în cadrul sectoarelor culturale și creative;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • inițiative ce vizează dezvoltarea sau actualizarea competențelor și abilităților artiștilor și profesioniștilor activi în sectoarele culturale și creative, adaptate unui mediu în continuă schimbare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • activități de instruire formală și non-formală, mentorat, job shadowing, etc. vizând dezvoltarea profesională a membrilor echipei de proiect;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • dezvoltarea de noi produse și servicii culturale și introducerea lor pe piață;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • inițiative ce vizează creșterea incluziunii și conștientizării publice cu privire la diversitatea culturală;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • implementarea de modele inovatoare de afaceri în sectoarele culturale și creative, care să contribuie la dezvoltarea locală a comunităților;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • susținerea dezvoltării locale prin abordări interdisciplinare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    feminin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Peste 500.000 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acționari în companii active pe piața din România, potrivit ultimului studiu KeysFin, “Antreprenoriatul feminin, un deceniu de provocări.Era 4.0”. Ca pondere, cifra reprezintă 37% din totalul acționarilor din România. Mai mult, studiul KeysFin, prezentat în premieră ieri, în cadrul Galei Women in Economy, eveniment de Premiere a Excelenței în Antreprenoriatul Feminin, organizat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), indică o creștere a numărului femeilor care intră în afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Suntem mândri că am prezentat în premieră cel mai recent studiu al nostru, Antreprenoriatul feminin, un deceniu de provocări, în fața comunității antreprenoarelor locale și ne bucurăm că acesta a inclus atât de multe statistici pozitive. Femeile din România ocupă 31,2% dintre pozițiile de management locale, puțin sub media zonei euro, dar peste media globală, România clasându-se înaintea unor state mult mai avansate din punct de vedere economic, precum Germania, Cehia, Danemarca sau Olanda. Totodată, deși mai sunt pași de făcut pentru ca majoritatea femeilor din România să aibă șanse egale, în ultimii 10 ani progresul în mediul de business a fost unul susținut, peste media UE și chiar a zonei euro. Există toate premisele pentru ca următorii 10 ani să aducă noi progrese ale leadership-lui feminin pe plan local și, odată cu acestea, să existe și o creștere a cifrei de afaceri însumate a companiilor controlate de femei“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    img

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit analizei KeysFin, luând în considerare firmele cu o cifră de afaceri strict pozitivă, aproximativ 135.000 de companii locale (25% din total) sunt controlate majoritar de femei (peste 50% din capital). Cifra de afaceri a acestor companii a fost de 88 de miliarde de lei (19 miliarde de euro) în 2018 și constituie aproximativ 6% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Numărul acționarilor de sex feminin a crescut în perioada 2014 – 2018 în special în Capitală, de la 100.000, în 2014, până la 115.000, în 2018, în județul Ilfov, de la 14.000 până la 22.000 și în Cluj, de la 20.000 până la 27.000.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate acestea, majoritatea business-urilor în care activează româncele în calitate de acționar majoritar (>50%) au, în medie, cinci salariați și o cifră de afaceri de până la 550 mii de lei, făcând parte din categoria microîntreprinderilor. În ceea ce privește categoria de vârstă cea mai reprezentată în mediul de business este 30-50 ani, astfel că peste 60% dintre acționarii femei din România au vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani, 10% au peste 60 de ani și numai 0.2% încep să dezvolte afaceri încă de la 18-20 de ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    România are cel mai redus decalaj salarial între femei și bărbați la nivelul UE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Chiar dacă salariul minim este mult sub media europeană (locul 19 din 21 de state europene care au acest indicator), ajungând la 466 de euro în primul semestru din 2020, România a înregistrat în 2018 cel mai mic decalaj salarial pe criterii de gen, la nivelul Uniunii Europene: 3%. Mai mult, țara noastră a depășit chiar liderul la nivel de trai (măsurat după salariul minim), Luxemburg, care are un decalaj salarial de 4,6%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La polul opus, state mult mai dezvoltate precum Cehia, Germania și Estonia au diferențe semnificative între salariile bărbaților și cele ale femeilor, cuprinse între 20%-22,7%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ceea ce privește salariul mediu brut local, acesta a crescut de 2,5 ori în ultimii 10 ani, ajungând  la 4,357 lei în 2018. Astfel, diferența dintre veniturile obținute de femei și de bărbați, luând în considerare salariul mediu brut, s-a redus de la 6,3% în 2008, la doar 1,8% în 2018, ponderea reprezentând minimul european în acel an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Topul sectoarelor în care româncele câștigă cel mai mult

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Luând în considerare salariul mediu lunar, româncele au cele mai mari venituri în administrație publică, unde media lunară este de 7.506 lei, IT&C, domeniu în care  câștigă în medie 7.469 lei lunar, și intermedieri financiare, categorie care le aduce angajatelor 6.706 lei pe lună. De cealaltă parte, femeile din România care lucrează în hoteluri și restaurante au cele mai mici venituri, cu un salariu mediu lunar de 2.502 lei, în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    img

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Există și domenii în care femeile din România sunt mai bine plătite ca bărbații, iar pe primele locuri se află serviciile administrative și de suport, unde româncele câștigă cu 21% mai mult, ajungând, în medie, la 3.850 de lei lunar, și construcțiile (însă în cazul acestui sector, numărul angajatelor este extrem de mic, fiind de 6,5 ori mai puține decât bărbații, respectiv 50.000 la nivelul întregii țări).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe următoarele locuri în topul domeniilor în care femeile câștigă mai bine decât bărbații se află administrația publică, cu 7% mai mult, transportul și depozitarea, cu un avans de 4% și industria extractivă, unde diferența în favoarea femeilor este de 3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La polul opus, cel mai mare decalaj salarial înregistrat în 2018 se regăsește în industria prelucrătoare și în intermedieri financiare, sectoare în care bărbații câștigă în medie cu 19%, respectiv 29% mai mult decât femeile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O atenție sporită merită acordată sectorului IT & C, unde, în perioada 2008-2018, decalajul între veniturile bărbaților și cele ale femeilor a crescut de la 5,5% în 2008 la 16%, în 2018. De altfel, în acest domeniu în 2018 existau cu o treime mai mulți angajați bărbați decât femei. La polul opus, în educație a fost înregistrată cea mai mare reducere a decalajului din ultimii 10 ani, cu aproape 10 puncte procentuale, de la 16,3% la 7%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La nivelul numărului de angajate (în mediile public și privat), în ultimii 10 ani a fost înregistrată o creștere cu 3,2%, ajungând la 2,4 milioane în 2018, în vreme ce numărul angajaților bărbați s-a redus cu 1,9%, la 2,7 milioane de angajați în 2018. Cele mai multe angajate din România lucrează în industria prelucrătoare unde activează 570 mii de femei (24% din total), în comerț 441de mii (18,4%) și în sănătate & asistență socială 305 mii (12,7% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Rata șomajului a ajuns la jumătatea mediei europene, în 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Având o rată a șomajului de 3,9% în 2019, România se numără printre economiile europene cu cele mai mici rate ale șomajului după Cehia, Germania, Polonia, Olanda și Malta. La nivel european, în zona euro, rata șomajului a fost de 7,4% în anul 2019, iar la nivelul Uniunii Europene s-a raportat 6,2%. Din perspectiva genului, rata șomajului la bărbați a întrecut-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a femeilor (4,2% versus 3,4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La nivel local, cea mai mare rată a șomajului din rândul femeilor a fost înregistrată în Vaslui, Mehedinți și Dolj (7%), în timp ce, la polul opus, se află Ilfov, Timiș și București cu 0,8%, 1% și 1,4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Studiul KeysFin „Antreprenoriatul Feminin, un deceniu de provocări” a fost prezentat în cadrul galei Women In Economy

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Studiul KeysFin a fost prezentat ieri, în premieră, în cadrul galei  Women in Economy 2020 organizate de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în scopul premierii Excelenței în domeniul leadership-ului feminin. La eveniment a fost prezent președintele României, Klaus Werner Iohannis, precum și femei de afaceri din România și din străinătate, parteneri și reprezentanți ai instituțiilor care susțin implicarea și dezvoltarea inițiativelor feminine în afaceri, în societate sau în cultură. Subiectul principal l-a reprezentat rolul femeilor din România în dezvoltarea întregii societăți, dar și provocările cu care acestea se confruntă în mediul de business și felul în care reușesc să le depășească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    România, prin tot ceea ce înseamnă curent de antreprenoriat feminin se află în primele topuri din Uniunea Europeană, cu alte cuvinte suntem în primele 10 confederații de acest gen din UE și mai mult decât atât, grație demersurilor pe care noi le-am intensificat în ultimii 10 ani, România, la ora actuală se află pe locul nouă în topul mondial în ceea ce privește antreprenoriatul feminin. Tema din această seară este egalitate de șanse, egalitate de gen. Femeile sunt implicate în toate domeniile cheie: fie că vorbim de IT, că vorbim de industrie grea sau ușoară le veți găsi peste tot, încercând să aducă echilibru. De fapt, asta facem noi, construim un echilibru, armonizăm societatea românească din toate punctele de vedere, iar mesajul meu de final în această seară este legat de coagularea mediului patronal, pentru că singura soluție ca România să devină un  jucător important la nivel mondial, să fie competitiv, este să avem o clasă puternică de antreprenori. Este timpul să jucăm curat, să creștem antreprenori puternici, să creăm locuri de muncă în România pentru noi și copiii noștri, pentru că aceasta este singura soluție. Așadar invit toate organizațiile patronale, cele care au reprezentativitate și cele care nu au reprezentativitate să ni se alăture acestor teme de interes național. România antreprenorială există, nu este a mea, nu este a voastră, dar este a copiilor copiilor noștri și avem datoria morală să facem ceva pentru ei.”, a afirmat Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin CONAF. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Szijjártó

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru consolidarea UE, este nevoie de o colaborare mai strânsă cu Uniunea Economică Euroasiatică, a afirmat recent, la Minsk, într-o declaraţie dată agenţiei ungare de presă MTI, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În momentul actual, Belarus ocupă funcţia de preşedinte al Uniunii Economice Euroasiatice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Noi considerăm foarte important Parteneriatul Estic al UE, în care Belarusul joacă un rol important. Considerăm că este important să construim acest parteneriat, de aceea propunem ca sancţiunile Uniunii faţă de Minsk să fie atenuate în continuare”, a spus ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a precizat că materiile prime care se găsesc în Uniunea Economică Euroasiatică pot juca un rol important în dezvoltarea economiei europene, cele mai importante trasee de tranzit ale energiei traversează şi ele Belarusul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Rolul Belarusului este important din perspectiva colaborării în viitor între Uniunea Europeană şi Uniunea Economică Euroasiatică, de aceea şi noi dezvoltăm relaţiile noastre, înlesnind astfel impunerea unui interes european de mare însemnătate”, a spus ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a subliniat că succesul economic al Ungariei din ultimii ani se datorează faptului de a fi recunoscut din timp necesitatea unei strategii echilibrate în comerţul exterior, astfel pe lângă legăturile economice cu Vestul trebuie acordată atenţie şi relaţiilor economice cu Estul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astăzi ne aflăm în situaţia în care viteza transformărilor în economia mondială este dictată din Est cel puţin în egală măsură cu Vestul”, a accentuat ministrul, în opinia căruia multe ţări vest-europene au recunoscut şi ele acest aspect, şi se vede că interesul lor este tot mai mare pentru economia Belarusului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Noi, ungurii, am reuşit şi în perioada anterioară să construim o colaborare economică cu Belarus, care se află în ascensiune şi devine tot mai eficace”, a evidenţiat Péter Szijjártó. El a precizat că între cele două ţări a intrat deja în vigoare un acord bilateral privind protecţia investiţiilor, în urma căruia întreprinderi din Ungaria planifică şi pun în aplicare din ce în ce mai multe investiţii pe piaţa din Belarus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Colaborarea noastră în agricultură a luat un adevărat avânt”, a precizat Péter Szijjártó, reamintind că producătorii unguri au vândut deja 750 000 de pui pe piaţa belarusă, iar în anii următori li se vor deschide oportunităţi de piaţă în valoare de aproximativ 5 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Péter Szijjártó a mai evocat şi dezvoltarea dinamică a legăturilor între cele două ţări. La cele trei curse aeriene săptămânale de acum se vor adăuga în curând alte patru, astfel încât cele două ţări vor fi legate în fiecare săptămână de cinci curse ale companiei aeriene belaruse şi de două curse Wizzair.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Directorul Asociației pentru promovarea turismului din Oradea și regiune (APTOR), dl Mihai Jurca a susținut marți, 2 martie, o conferință de presă privind calendarul de evenimente din acest an și demararea primului proiect de festival internațional din Oradea, care se va desfășura în Cetatea Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Așa cum se știe, începând cu anul 2015 Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune a fost structura responsabilă cu implementarea calendarului de evenimente din Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Calendarul de evenimente – una din cele mai eficiente forme de promovare a destinației

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Mihai Jurca a explicat modul în care a fost gândit calendarul de evenimente: „Acesta a fost gândit, astfel încât pe perioadele cu cei mai mulți turiști, respectiv din aprilie până în octombrie și apoi în decembrie să avem minim două-trei evenimente în fiecare sfârșit de săptămână, în care sărbătorim specificul local. Calendarul de evenimente este în același timp și una din cele mai eficiente forme de promovare a destinației, multe din evenimente putând deveni în sine motive de vizitare ale orașului Oradea. Cele mai bune exemple în acest sens sunt European Music Open, Festivalul Medieval sau Târgul de Crăciun Oradea.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Primul proiect de festival internațional din Oradea – un City Break Festival

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pornind de la aceleași principii și valori, anul acesta va fi lansat primul proiect de festival internațional din Oradea. Acesta va fi organizat în Cetatea Oradea undeva la finalul lunii august – începutul lunii septembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Poziționarea acestui festival a fost gândită de la început nu ca și un concurent pentru festivalurile mari organizate deja la Cluj-Napoca sau București, ci ca un eveniment care să răspundă unui public în categoria de vârstă 20-40, activ, dinamic și iubitor de muzică live. Astfel, festivalul de la Oradea nu este doar un festival de muzică, ci un City Break Festival, care va promova și vinde nu doar un bilet de festival ci și un oraș cu adevărat turistic„, a explicat Mihai Jurca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Festivalul va realiza un parteneriat cu unul din primii 3 tour operatori din România pentru a promova și vinde abonamente de festival în care au incluse servicii conexe experienței de festival (transport, cazare, tururi ghidate, acces la obiective turistice, transfer local, transport local etc.). „The city break festival” este conceptul care stă la baza acestui demers cultural în Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conceptul de city break festival

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Organizarea primului festival internațional de muzică din Oradea își propune să promoveze conceptul de city break festival, axat nu doar pe o experiență festivalieră ci și o experiență de vacanță, de city break, un eveniment atractiv, care să atragă turiști.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Festivalul își mai propune să promoveze printr-o campanie națională și internațională Oradea și în special Cetatea Oradea; să atragă în Oradea un număr cât mai mare din segmentul de public tânăr activ, să fie primul festival de zi din România, prietenos cu orașul și vecinii, al cărui program se va termina la ora 24:00; să consolideze investițiile realizate în reabilitarea Cetății Oradea prin valorificarea acesteia într-un context muzical internațional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Timp de 3 zile Cetatea din Oradea va deveni comoara nedescoperită a muzicii bune și a entertaimentului din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Muzică din toate colțurile lumii – indie pop, jazz și muzică electronică vor fi prezentate pe 3 scene de festival

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Va fi un festival relaxant și bogat în experiențe pe care le caută publicul activ de azi, cu muzică din toate colțurile lumii, indie pop, jazz și muzică modernă (electronică), prezentă pe 3 scene de festival.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul festivalului va oferi activități și experiențe pe tot parcursul zilei, iar experiența muzicală va debuta după ora 14:00 la scena dedicată muzicii moderne (electronică).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Începând cu ora 16:00 se va deschide și scena dedicată muzicii din toate colțurile lumii (World Stage)- amplasată în noul teatru de vară din bastionul Bethlen, iar începând cu ora 17:00 se va deschide scena principală, care va fi amplasată în curtea interioară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La prima ediție ne propunem să atragem peste 5000 de participanți din care peste 65% să fie în categoria de vârstă 24-45 ani din Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Debrecen, Budapesta, Satu-Mare, Zalău, București, Sibiu, Brașov, utilizatori activi ai canelelor de social media, persoane cu venituri medii și peste„, a precizat Mihai Jurca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Bugetul evenimentului va fi de aproximativ 1 milion de euro din care APTOR va aloca 2.090.000 lei (435.000 euro), buget pentru contractarea artiștilor de pe cele 3 scene și toate cheltuielile aferente acestora (cazare, transport, masă, etc.). Diferența de buget va fi atrasă din sponsorizări, parteneriate și vânzarea de bilete sau activitatea economică din festival.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    APTOR își dorește ca cea mai mare parte a activității economice din festival (food și băuturi) să fie derulată cu parteneri locali, în situația în care aceștia respectă nivelul de calitate și prezentare impus de standardele celorlalte evenimente de acest fel din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ceea ce privește bugetul APTOR pe anul 2020, acesta se ridică la 9.799.820 lei, iar printre principalele evenimente organizate sau sprijinite de APTOR anul acesta amintim Târgul de Paști, European Music Open, Zilele Sfântului Ladislau, Festivalul Medieval al Cetății, Zilele Culturii Maghiare, Carnavalul Florilor, TIFF Oradea, Oradea FestiFall (Toamna Orădeană), Târgul de Crăciun.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Trebuie creată zona economică a Ungariei de Nord pe axa Debrecen-Nyíregyháza-Miskolc-Szolnok, care să fie capabilă să conecteze în dezvoltarea sa economică, educaţională, culturală, turistică şi sportivă, şi regiunile transfrontaliere împreună cu populaţia de acolo, a declarat, luni, la Budapesta, László Palkovics, ministrul ungar al inovaţiei şi tehnologiei, după şedinţa de lucru privind înfiinţarea zonei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    László Palkovics a mai adăugat că este nevoie de soluţii complexe de dezvoltare care vizează zone unice naţionale, economice şi culturale. Ridicarea prin eforturi concentrate a zonei va avea un impact pozitiv nu doar asupra dezvoltării capitalelor de judeţe, ci şi asupra altor aşezări din regiune, precum şi asupra întregii regiuni rurale, a declarat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Strategia pentru noua zonă economică a fost prezentată la şedinţa de lucru la care au participat primarii municipiilor din regiune. Lucrările pregătitoare strategiei se derulează de mai bine de un an. Luni, în cadrul şedinţei de lucru, a fost semnat un acord privind cooperarea dintre judeţe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Politicianul a subliniat că obiectivul este de a creşte puterea de menţinere a populaţiei în zona economică, de a-i dezvolta infrastructura, economia şi cultura, şi de a consolida competitivitatea acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Toate sunt date pentru a crea o cooperare de succes, reciproc avantajoasă pentru aşezările zonei, operatorilor economici şi locuitorilor acesteia, a adăugat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    László Palkovics consideră importantă cooperarea dintre cele patru judeţe şi regiunile transfrontaliere şi din perspectiva faptului că începe crearea unui nou sistem de subvenţii UE, unde proiectele complexe similare pot avea succes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      BCR lansează Școala de Business, www.bcrscoaladesbusiness.ro, un proiect prin care vine în ajutorul tuturor business-urilor românești, indiferent de etapa de viață în care se află. Programul oferă cunoștințe solide și adaugă la intuiția și calitățile native ale antreprenorului acele resurse de care are nevoie pentru a-și face business-ul puternic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul de educație antreprenorială se desfășoară, în prezent, în două faze, una online și una offline. Prima este platforma de Edutainment – cu traininguri dedicate: 1. Management Financiar 2. Cum să fii un antreprenor mai bun  3. Sfaturi pentru antreprenori. Cea de-a doua fază este un Roadshow național – pornind de la conținutul dezvoltat de Iancu Guda, susținut apoi printr-o serie de conferințe, ce se vor derula în perioada martie-aprilie în orașele Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Constanța, Timișoara și București. Asemenea programului de educație financiară “Școala de Bani”, destinat persoanelor fizice, experții BCR au fost pregătiți ca să acționeze ca profesori de educație de business pentru antreprenori și companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul a fost lansat în cadrul emisiunii Imperiul Leilor de pe ProTV, unde Dana Dima, Anca Petcu și Ionuț Stanimir sunt cei trei ambasadori ai Școlii de Business, ce prezintă în fiecare săptămână sfaturi utile pentru antreprenori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Curajul este esențial pentru un antreprenor la început de drum, dar acesta trebuie să fie realist și să își seteze o marjă de eroare în orice aspect al businessului. Din experiența mea, nu întotdeauna lucrurile se vor întâmpla în realitate așa cum au fost estimate inițial pe hârtie. Indiferent dacă se află la început sau are deja experiență, antreprenorul trebuie să știe că una dintre cheile de succes în business este accesul la informație, o informație de calitate, actualizată întotdeauna cu evoluția pieței”, spune Dana Dima, Vicepreședinte Retail & Private Banking BCR.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Un business inteligent este acela care este fondat pe intuiție, dar care ține cont în același timp și de caracteristicile pieței în care activează și care nu uită niciodată, indiferent de context, că trebuie în primul rând să se adapteze nevoilor clienților. Acestea și multe alte informații utile antreprenorilor vor fi regăsite pe platforma Școala de Business”, spune Anca Petcu, Chief Transformation Officer BCR.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Școala de Business este locul în care fiecare poate învăța ce anume stă în spatele unei afaceri bine construite și că este nevoie de multe cunoștințe, talent și perseverență pentru a menține pe piață, pentru mult timp, un business de succes. Platforma va fi dezvoltată continuu cu resurse utile pentru antreprenori și se va adapta la feedback-ul utilizatorilor”, a declarat Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR & Fondator Acceleratorul de business BCR-InnovX.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Școala de Business explică o serie de concepte esențiale din viața de zi cu zi a companiilor, în care am adunat toate cunoștințele acumulate în urma analizării a peste 100.000 de companii insolvente din România și în urma întâlnirilor cu peste 1.000 de antreprenori. Programul de management financiar este împărțit în trei etape esențiale Auzi(Uiți), Vezi (Ții Minte) și Faci (Înțelegi), pentru ca antreprenorii să poată aplica gratuit conceptele pe propria firmă. Toate aceste tehnici practice ajută antreprenorii să evite cele mai des întâlnite probleme întâmpinate de firmele din România”, spune Iancu Guda, președinte AAFBR și lector universitar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cum susține BCR antreprenorii români dincolo de Școala de Business?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      •       Credite noi pentru companii – BCR a oferit companiilor finanțări noi de peste 33 de miliarde  de lei în ultimii 6 ani, din care peste 9 miliarde de lei au fost directionați către IMM-uri;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      •       Două treimi din portofoliul de credite corporate al BCR (ce include finanțări pentru IMM, companii mari, real estate și sectorul public), sunt reprezentate de creditele de investiții pe termen lung – această cota s-a menținut în ultimii patru ani;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      •       Numărul total de companii creditate de BCR a crescut cu 25% în ultimii trei ani (clienți cu expunere, on și off balance), în timp ce numărul de clienți IMM-uri a crescut chiar mai puternic cu o treime ( +32%), deținând o pondere ridicată de 76% din numărul clienților corporate finanțați de BCR;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      •       Finanțare pentru IMM-uri – soldul creditelor nete pentru IMM-uri a crescut cu 51% în ultimii trei ani, la nivel de grup, incluzând și finanțările prin leasing (la sfârșitul lui 2019 față de sfârșitul lui 2016);

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      •       BCR a acordat credite noi micro (firme cu cifra de afaceri < 1 mil. Euro) în valoare de 2,7 miliarde de lei în ultimii patru ani (2016-2019); în 2019, BCR a atins o cotă de piață de 37% din numărul de clienți înscriși în cadrul programului Start-Up Nation și a acordat finanțare pentru aproximativ 2.500 de start-up-uri în cooperare cu FEI în cadrul inițiativei COSME; în consecință, stocul de împrumuturi pentru întreprinderi micro s-a dublat în 2019, până la 663 de milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      INACO arată că doar 3 obiective sunt realizate din cele 27 stabilite de autoritățile publice românești, în ultimul an de implementare a Strategiei Naționale de Competitivitate 2015-2020 (SNC).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Obiectivul major al oricărei țări sau firme este competitivitatea. Dar creșterea competitivității este o provocare majoră pentru toți actorii implicați și presupune viziune, strategie, acțiune, creativitate, tare multă seriozitate și consecvență. România are o Strategie Națională de Competitivitate pentru perioada de programare 2015-2020, cu cinci axe strategice și 27 de direcții de acțiune, dar rezultate prea puțin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      16 obiective ale acestei Strategii cheie sunt neîndeplinite, unele înregistrând regrese semnificative, iar 8 ținte asumate sunt îndeplinite partial, arată a patra ediție a evaluării SNC pe care o publică acum organizația neguvernamentală INACO – Initiațiva pentru Competitivitate, la sfârșitul lunii ianuarie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Țintele sunt stabilite de către instituțiile publice însele, așa, bune – rele cum sunt, odată adoptate de către Guvern ele devin obligatorii. Cu o proporție de aproape 60% dintre ținte nerealizate și 30% partial realizate, nu prea avem cu ce ne mândri în materie de acțiune efectivă, seriozitate și consecvență. La intenții și declarații stăm bine, la fapte mai puțin. Însăși evaluarea anuală a gradului de implementare a acestei Strategii era atribuția obligatorie a Guvernului, specificată explicit în SNC, dar omisă, de data aceasta, cu consecvență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cele 3 obiective ale SNC îndeplinite în prezent, raportate la țintele oficiale vizează:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • accesul întreprinderilor la internet în broadband (ținta SNC era de 80%, media UE e deja de 96%, iar 4 state – Danemarca, Olanda, Finlanda și Lituania – asigură accesul 100% a întreprinderilor la broadband);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • rata de ocupare a populației cuprinsă între 20-64 de ani (70%);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • reducerea cu 580 mii de persoane a populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială (datele Eurostat arată că peste 1,6 milioane de români au ieșit din rândurile populației care se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială între 2014 și 2018, dar peste 6,3 milioane de români se confruntă în continuare cu acest risc).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aspectele structurale critice care țin de calitatea vieții noastre de zi cu zi și care se înrăutățesc, în loc să se corecteze țin de:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – conectarea la rețeaua electrică – locul 157 din 190 de țări analizate (în scădere cu 3 poziții față de anul anterior, în raportul „Doing Business” al Băncii Mondiale)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      – obținerea autorizației de construcție – locul 147 din 190 de țări analizate în același raport (în scădere o poziție față de anul trecut).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Comunitatea de experți ai INACO semnalează că deși economia crește, pierdem poziții strategice în rapoartele globale dedicate uşurinţei de a derula afaceri, în Raportul Global de Progres Social, iar capitala București pierde în competitivitate urbană, dar și în clasamentul global al inovației orașelor. În schimb, câștigăm poziții strategice în Raportul Global al Competitivității Talentelor în 2020 (față de căderea din 2019 semnalată în analiza detaliată), Raportul Global al Competitivității Turismului 2019 și în Raportul Global al Competitivității 4.0. din anul 2019. Acest ultim raport ne arată și punctele cele mai sensibile unde reacția țării noastre ar trebui să fie urgentă și de impact:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Locul 133 la ușurința de a găsi angajați competenți / cu abilitățile necesare, din 141 țări analizate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Locul 126 la asigurarea stabilității politice de către Guvern.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Locul 125 la formarea gândirii critice în procesul de predare și la mobilitatea internă a forței de muncă.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Locul 123 la timpul necesar începerii unei afaceri.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Locul 119 la calitatea infrastructurii rutiere.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Locul 113 la viziunea Guvernului pe termen lung, la abilitățile absolvenților de studii superioare și la complexitatea tarifelor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Locul 111 în lume la calitatea trainingurilor vocaționale și la atitudinea privind riscul în afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Găsiți atașat mai jos a patra ediție integrală și argumentată a evaluării independente a gradului de implementare a SNC 2015-2020, realizată de Andreea Paul și Anca Tamaș: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2020/01/SNC-_-ian-2020.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        International Development Group LLC (IDG) is seeking applications from qualified applicants in the Western Balkans countries of Albania, Bosnia and Herzegovina, Kosovo, North Macedonia, Montenegro, and Serbia; the Caucasus countries of Georgia, Armenia and Azerbaijan; and the Western Newly Independent States (NIS) countries of Ukraine, Moldova, and Belarus (UMB), to enable inclusive, sustainable economic growth by supporting intra-regional and Euro-Atlantic integration under the regional USAID Economic Development, Governance and Enterprise Growth Project (EDGE).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        EDGE is a 3 to 5-year regional activity in Europe and Eurasia (E&E) that aims to create inclusive, sustainable economic growth and to support intra-regional and Euro-Atlantic integration. EDGE aims to generate synergies among USAID projects working in economic growth and bring together stakeholders across countries to work on mutual problems, giving the USAID E&E portfolio a regional dimension.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        The Development Objective (DO) of EDGE is Inclusive, sustainable economic growth supporting intra-regional and Euro-Atlantic integration.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        This RFA will support the following EDGE Results:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Reduced Barriers to Cross-Border Trade and Investment;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Improved Business Sophistication Within Targeted Value Chains;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Improved Market Integration and Expanded Market Linkages of Firms Within Targeted Value Chains.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Funding Information

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Financial allocation under this RFA is US$ 1,000,000 to be awarded to up to 15 Grantees. Initial grant performance period will be limited to 15 months. High performing grantees receiving high evaluation scores on their performance and quality of deliverables may receive additional grant support. Grant awards will start on or around July 1, 2020, with the performance period of 15 months until September 30, 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Targeted Value Chains

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        With respect to Results II and III, EDGE activities are intended to improve the competitiveness of SMEs within targeted value chains; to increase their trade with the EU and other Western markets; increase their ability to comply with EU standards; and take better advantage of EU trade arrangements in the region. The targeted value chains include:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Agriculture and ag processing
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Fresh and processed fruit and vegetables
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Light manufacturing
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Apparel and textiles
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Wood processing
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Tourism
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Inbound tourism to at least two countries for the following types of tourism: ecotourism, rural tourism, and adventure tourism (as defined by UN World Tourism Organization)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Information and Communication Technology (ICT)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        EDGE invites applicants to propose activities that promote ICT usage and digital transformation in any of the value chains listed above. Illustrative activities may include orientation workshops to demonstrate to SMEs the positive benefits of adopting or expanding their use of ICT; conducting gap analyses to diagnose SMEs’ specific ICT needs and identify interventions to improve SMEs’ operations, performance, marketing, etc.; developing or adapting ICT applications to address identified needs and providing training on implementation; match-making events that bring together local ICT firms and SMEs from the value chains; etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Eligibility Criteria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Business Support Organizations (BSOs): chambers, clusters, associations, incubators, innovation centers that are locally registered;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Non-Governmental Organizations (NGOs) that are locally registered;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Government entities (local, regional, national, and parastatal);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • International Organizations (IOs);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Private sector firms and consulting firms;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • U.S. Organizations;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Public private partnerships;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Educational institutions and training centers; and;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Coalitions of these entities.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        How to Apply

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        This RFA is a two-stage application process. In the first stage, applicants are only expected to submit a Concept Note. EDGE will perform an administrative and eligibility check, evaluate concepts and notify applicants of the results of the evaluation. Only selected applicants will be invited to the second stage and submit a Full Application.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        All documents must be sent via email at the address given on the website in PDF format of originals. The Concept Note should be sent in both MS Word and in PDF format.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        For more information, visit https://www.internationaldevelopmentgroup.com/edge-request-for-applications-rfa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Generația tânără se mobilizează spre o realitate în care viața nu se mai rezumă la “a supraviețui”. Aspectele materiale nu mai sunt un scop în sine pentru tineri, ci devin resurse pentru un țel mult mai înalt, și anume de a atinge cea mai bună versiune a lor, conform concluziilor Barometrului tinerilor, realizat de EY România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           În acest context, angajatorii au nevoie de o strategie de integrare și dezvoltare pentru tineri, bazată pe o remunerație care să nu limiteze paleta de alegeri personale. Pe de altă parte, ei ar trebui să le ofere oportunități de dezvoltare prin expunere la situații profesionale și de învățare continuă, care să faciliteze schimbarea de percepție de la „un loc de muncă” la „un loc în care îmi construiesc cariera”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Tendințele demografice transformă mediul economic românesc, determinând organizațiile să-și reorienteze modelele de afaceri și să formuleze noi strategii de atragere și retenție a resurselor umane. În acest studiu, am provocat tinerii să răspundă întrebărilor noastre și să ne povestească despre activitățile, interesele și valorile lor, despre ce reprezintă succesul și care le sunt modelele. Am fost surprinși de forța, diversitatea și dinamismul lor”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru realizarea Barometrului tinerilor au fost intervievați 524[1] de tineri, cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani, care au răspuns unui chestionar online, în perioada mai-iunie 2019. 60% dintre aceștia muncesc cu normă întreagă sau parțială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Un instantaneu în viața tinerilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Sportul este hobby-ul practicat în cea mai mare măsură de tineri: peste un sfert din timpul lor este dedicat acestei activități. Iar cititul e pe locul al doilea, cu 18% din timp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Lunar, 68% participă la evenimente culturale și 70% se implică în activități de voluntariat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Sursele predominante de informare indicate de tineri sunt platformele sociale. Răspunsurile colectate poziționează pe primele locuri, ca surse de informare, Facebook (utilizată de 31% dintre cei chestionați) și Instagram (de 22%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Aproape un sfert dintre tinerii sondați utilizează internetul mai mult de 5 ore pe zi în scop personal și o treime în scop profesional. Cei care îl utilizează până într-o oră sunt sub 5%. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dezvoltarea personală și profesională

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tinerii caută un echilibru între viața personală și cea profesională, preferă orașele mai mari, chiar și pe cele din afara teritoriului românesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           În privința alegerii angajatorului, 21% se orientează către companiile care oferă oportunități de dezvoltare și învățare și 18% către cele care încurajează echilibrul între viața profesională și cea personală. Nu e de mirare, având în vedere că munca este privită de 38% dintre tineri ca un mijloc de a învăța, în timp ce pentru 26% e un mijloc de a-și asigura traiul și familia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În profunzime despre generația tinerilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dintre valorile pentru care au optat din chestionarul EY, ambiția este cea mai asumată: 48% dintre tineri o regăsesc între valorile lor. Urmează onestitatea (40%), independența (33%), fericirea și iubirea (25%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Puterea exemplului are un impact fundamental asupra dezvoltării tinerilor, iar existența unui model are capacitatea de a schimba perspectivele, idealurile și acțiunile unui tânăr. Cu toate acestea, doar jumătate dintre respondenți susțin că au un model. Dintre cei care urmează anumite modele, majoritatea se ghidează după exemplul părinților (41%) și al unor personalități din afara țării (21%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Privind în perspectivă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Privind în viitor, tinerii chestionați dau dovadă de un nivel ridicat de neîncredere în privința evoluției țării: peste 35% declarându-se pesimiști. Principalele nemulțumiri sunt legate de situația spitalelor publice, de corupție și de calitatea sistemului educațional: peste 90% dintre respondenți considerându-le problematice. Drept urmare, tinerii cred că factorii cei mai importanți pentru dezvoltarea României sunt îmbunătățirea situației politice și a politicilor economice (fiscale și monetare).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Bogdan Ion conchide: ”Suntem convinși că în România există o tânără generație promițătoare care merită susținută prin implicare și încurajare. Privim spre un viitor al oportunităților, nu al provocărilor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Concluziile Barometrului au fost prezentate și dezbătute de echipa EY, coordonată de Horațiu Cocheci, Director, People Advisory Services, împreună cu antropologul Alexandru Dincovici, Roxana Clodnițchi, Lector universitar, Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine, ASE și Corina Anghel, HR Business Partner Avon, în cadrul unui eveniment dedicat tinerilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Alexandru Dincovici, Antropolog, General Manager | IziBiz Consulting: “Statisticile care ajung să definească uneori cu atâta nonșalanță ceea ce numim generic <<tineri>> sunt enunțate aproape mereu de pe o poziție de putere care nu face decât să mărească o aparentă falie generațională. Ele sunt, de fapt, și produsul nostru și al generațiilor precedente, pentru că <<tinerețea>> nu este (doar) o esență în baza căreia putem emite judecăți de valoare, o atitudine, de altfel, discriminatorie numită ageism, ci mai ales o sumă de comportamente, atitudini, valori determinate de un context material și social pe care îl construim cu toții pe zi ce trece.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Corina Anghel, Sr. HR Business Partner, Commercial & Support Functions, RO & MD, Avon Cosmetics România:E foarte important să fim aproape de tineri și să îi înțelegem pentru că ei sunt acei early adopters ai noului mod în care va funcționa lumea (ei au fost primii pe Facebook, dar acum și bunica știe să îmi lase comentarii cu emojis). Ca organizație, nu ne interesează să îi atragem doar pentru că avem nevoie de forță de muncă, ci pentru că interesele, nevoile și valorile lor ne dau indicii despre cum ar trebui să pregătim organizația pentru viitor. Și cred că asta ar trebui să fie o preocupare permanentă a tuturor companiilor care vor să rămână relevante în anii ce vor urma.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Dialogul activ cu tinerii (studenți și alumni FABIZ, dintre care mulți ocupă poziții cheie în economia autohtonă și internațională) ne-a determinat să ne dezvoltăm și adaptăm curricula și procesele la nevoile prezentului. Am mers chiar un pas mai departe și am interacționat cu generațiile mai tinere, de liceeni. Ce am învățat? Empatie, digitalizare și distracție. La schimb, încercăm să le oferim studenților lecții de gândire critică și de orientare în universul informațional. Încercăm, împreună, să ne pregătim cât mai bine pentru viitor”, a declarat Roxana Clodnițchi, Lector universitar, Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine, ASE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          China este al șaptelea partener comercial al României iar răspândirea coronavirusului afectează business-urile locale care importă în special telefoane, mașini și echipamente electrice direct din această țară, potrivit estimărilor analiștilor KeysFin. Impactul la nivelul economiei va fi direct proporțional cu perioada necesară contenției virusului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ciuda efectelor economice majore în cazul Chinei, semnificative la nivel global și local, nu considerăm că momentan se impune să luăm în calcul un scenariu alarmist. Există experiențe asemănătoare anterioare (SARS sau ZIKA), așa că e important să reamintim că, atunci când se va limita răspândirea virusului, lucrurile vor reveni, gradual la normal și în regiunile puternic afectate, iar normalizarea situației va duce la reaprinderea cererii globale de produse chinezești. Cu toate acestea, faptul că multe companii internaționale se bazează exclusiv pe China pentru lanțul de producție ar trebui să le ridice semne de întrebare și să le facă să regândească planurl de business în eventualitatea altor situații neprevăzute care pot apărea pe viitor. Pe plan local, impactul direct imediat nu este unul de amploare tocmai pentru că importurile principalelor categorii de produse nu vin de aici, iar, în ceea ce privește exporturile, acestea au o valoare suficient de mică ca stoparea sau diminuarea acestora să nu producă efecte imediate.“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          MADE IN CHINA, CUMPĂRAT ÎN ROMÂNIA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) dintre România și China a înregistrat o creștere de 13,7% comparativ cu anul 2017 și s-a dublat față de 2008, depășind 5,1 miliarde de euro în 2018, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          img

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Valoarea importurilor din China reprezintă doar 5,3% din totalul importurilor românești. China este totuși a cincea sursă de importuri directe ale României, valoarea acestora crescând cu 16% față de 2017 și cu 83% față de 2008, la 4,4 miliarde de euro în 2018. Pe categorii de produse, primul loc în topul importurilor românești din China este ocupat de mașini, aparate și echipamente electrice și dispozitive mecanice. Acestea au însumat  2,3 miliarde de euro în 2018 – reprezentând 52% din totalul importurilor din China. În clasament urmează categoria metalelor comune (fontă, fier și oțel) și articole din acestea, în valoare de 365 milioane de euro, reprezentând 8% din totalul importurilor de produse chinezești. Pe locul trei în top se regăsesc materialele textile, în valoare de 314 milioane de euro, respectiv 7% din totalul importurilor din China. Pe locurile patru și cinci urmează mărfurile (mobilă și jucării) și produse diverse, cu un total de 260 milioane de euro, și, în cele din urmă, instrumentele și aparatele optice, foto, medico-chirurgicale, a căror valoare se ridică la 234 milioane de euro (5%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De cealaltă parte, cele mai scăzute valori ale importurilor din China, potrivit Institutului Național de Statistică, s-au înregistrat în 2018 la produsele vegetale (fructe, semințe, cafea, legume), în valoare de 12 milioane de euro, reprezentând doar 0,3% din totalul importurilor de origine chineză, animale și produse animale (pește, lactate și carne), în valoare de 2,4 milioane de euro, însemnând 0,1% din același total și grăsimi și uleiuri, doar 1,5 milioane de euro (0,03%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          EXPORTĂM DE 6 ORI MAI PUȚIN DECÂT IMPORTĂM DIN CHINA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          România a raportat în 2018 cel mai mare deficit comercial față de China de dinainte de criză, de 3,7 miliarde de euro, depășind chiar vârful din 2008, de 2,6 miliarde de euro. Acesta a crescut 20% în comparație cu 2017 și s-a majorat cu 63% raportat la 2008.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          China reprezintă a 20-a piață de desfacere pentru țara noastră, cu o valoare totală a exporturilor de 746 milioane de euro în 2018. Ca dinamică, potrivit analiștilor KeysFin, avansul este de peste 360% în comparație cu anul 2008.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cele mai exportate produse de afacerile românești sunt mașini, aparate, echipamente electrice și dispozitive mecanice (inclusiv turbine, motoare), în valoare de 328 milioane de euro, reprezentând 44% din totalul exporturilor către China.  Pe locul doi regăsim produse din lemn, exclusiv mobilier, în valoare de 146 milioane de euro, însemnând 20% din totalul articolelor exportate către China, iar pe locul trei instrumentele și aparatele optice, foto, medico-chirurgicale, în valoare de 57,6 milioane de euro, constituind 8%. Locurile patru și cinci sunt ocupate, în această ordine, de  materialele plastice și din cauciuc, în valoare de 50,4 milioane de euro și 7% din total și respectiv metalele comune (cupru, fontă, fier, oțel, aluminiu) și articole din acestea, în valoare de 44 milioane de euro și 6% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          IMPACTUL DIRECT AL INVESTIȚIILOR CHINEZE DIRECTE ÎN ECONOMIA LOCALĂ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dintre cele peste 2.200 de companii cu acționariat chinez, 2.120 au pondere directă, majoritară, de peste 50%, potrivit datelor publicate de companii la Ministerul Finanțelor Publice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar de investitorii chinezi a depășit 1,3 miliarde de lei în anul 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Principalele sectoare cu investiții directe majoritare chineze, grupate după cifra de afaceri sunt: comerțul (810 milioane de lei, 62%), industria prelucrătoare (413 milioane de lei, 31%) și hoteluri și restaurante (45 de milioane de lei și 3% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cei mai mulți investitori chinezi din România aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureștiul conduce cu o cifră de afaceri de 470 de milioane de lei, care constituie 36% din total, fiind urmat de județele Hunedoara, cu cifra de afaceri de 404 milioane de lei și 31% din total, și, pe locul 3, Ilfov, cu 233 milioane de lei de lei și 18% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu toate acestea, China nu se numără printre cei mai mari investitori străini direcți din România, iar valoarea investițiilor chineze a fost mai mică de 100 de milioane de euro în 2018, potrivit metodologiei Băncii Naționale a României (BNR). 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          IMPACTUL ECONOMIC INDIRECT AL CORONAVIRUSULUI, DIFICIL DE CUANTIFICAT

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit analiștilor KeysFin impactul indirect poate deveni major, în pofida faptului că relațiile comerciale sau investițiile străine directe par să fie limitate și să protejeze România din punct de vedere economic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          China este a doua economie a lumii și contribuie cu 20% la PIB-ul global, iar perturbările la nivelul lanțului de producție și distribuție sunt inevitabile. Deja peste 90% dintre cele mai mari 1.000 de companii americane au anunțat impact direct pe lanțul de aprovizionare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Odată afectat canalul de distribuție, managerii caută alternative fiabile pentru furnizorii chinezi și se uită la companii din Brazilia, Mexic, India, Chile sau Columbia pentru electronice, materiale plastice sau îmbrăcăminte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Un efect imediat s-a resimțit asupra Bursei de la București al cărei rulaj a scăzut în ultimele zile, în contextul în care bursele europene majore și cele americane au înregistrat scăderi pe linie, din cauza temerilor investitorilor legate de impactul Coronavirusului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai mult, până acum au fost anulate mai multe evenimente internaționale, precum Mobile World Congress, eveniment de amploare globală la care urmau să participe mai multe companii de IT din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe de altă parte, analiza KeysFin menționează că economia chineză decelera de dinainte de epidemie, de la 7% în 2017, la 6,1% în 2019, estimând că impactul economic al coronavirusului (COVID-19) va fi direct proporțional cu perioada și geografia răspândirii virusului, cel mai probabil urmând să fie cuprins între 3 și 5 puncte procentuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit Conceptului de creare a platformelor industriale multifuncționale, prezentat de Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, în cadrul unei ședințe de lucru, convocată de președintele Igor Dodon, cu președinții și primarii unor centre raionale, astfel de platforme ar putea fi create în 16 raioane, iar costul estimativ al uneia se ridică la circa 10 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          O platforma industrială multifuncțională include terenul și ansamblul de construcții special amenajate cu rețele de telecomunicații, sisteme de alimentare cu energie electrică, rețele de alimentare cu gaze, rețele de alimentare cu apă și canalizare, căi de transport, condiții administrative și juridice, hale de producție, infrastructură socială (bloc administrativ, grădinițe și instituții profesionale tehnice) în scopul dezvoltării oricăror activități economice”, explică Marin Ciobanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Altfel spus, nu se ridică şi dezvoltă doar o producţie industrială, ci se crează şi o infrastructură socială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit conceptului, suprafaţa unei zone ar urma să fie de circa 20.000 de metri pătraţi, din care aproape 75% vor fi ocupate de hale de producere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru prima etapă, sunt planficate investiţii de circa 14,5 milioane lei pentru proiectare şi aducerea în locaţia aleasă pentru platformă a tuturor utilităţilor necesare pentru dezvoltare şi atragere de investiţii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În a doua etapă, se preconizează dezvoltarea a trei proiecte-pilot de astfel de platforme hale la chei, ceea ce necesită investiţii de circa 10 milioane de euro pentru fiecare platformă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aceste investiţii ar urma să fie efectuate din contul mijloacelor din Fondul de dezvoltare regională, dar şi din fonduri atrase din partea donatorilor/finanțatorilor internaționali sub forma asistenței tehnice și financiare externe (Uniunea Europeană, USAID, UNIDO etc.)”, afirmă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Marin Ciobanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totodată, managerul a prezentat şi câteva proiecte de platforme industriale multifuncționale realizate la Bălţi sau Cahul, care deja au atras investiţii de sute de milioane de dolari, au creat mii de locuri de muncă şi au devenit centre de dezvoltare industrială a ţării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Posibilitatea de a atrage investiţii de milioane în raioane

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Elocvent este în acest sens cazul Zonei Economice Libere Bălți, care în cei aproape 10 ani de activitate a atras investiţii de peste 200 milioane de dolari, a permis crearea a peste 11.400 de locuri noi de muncă la fabrici dezvoltate de producători mondiali precum Draxelmaier, Gebauer sau Sumitomo.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cursul discuțiilor cu președinții de raioane, șeful statului a menționat intenția conducerii țării de a promova astfel de proiecte concrete de industrializare a țării și a îndemnat reprezentanții raioanelor să participe la realizarea acestei idei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În prezent, cea mai mare parte a producției industriale este concentrată la Chișinău – 54% și Bălți – 12%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Menţionăm că dezvoltarea platformelor industriale multifuncționale este prevăzută şi de Strategia de dezvoltare a industriei pentru anii 2019-2030, elaborată de o echipă experți internaționali, inclusiv din Moldova, care are o abordare nouă a lucrurilor pentru „a scoate din comă industria moldovenească”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          digitala

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ponderea întreprinderilor inovatoare a crescut în perioada 2016-2018 față de perioada 2014-2016cu 4,4 puncte procentuale se menționează într-un comunicatd e presă al Institutului Național pentru Statistică din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovarea în întreprinderile din mediul de afaceri, arată că în perioada 2016-2018, ponderea întreprinderilor care au introdus pe piață produse sau procese de afaceri noi sau substanțial îmbunătățite a fost de 14,6%, ceea ce reprezintă o creștere cu 4,4 puncte procentuale față de perioada 2014-2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În perioada analizată, ponderea întreprinderilor inovatoare a crescut față de perioada 2014-2016, atât în sectorul industriei cât și în sectorul serviciilor. În sectorul industriei creșterea a fost de 2,8 puncte procentuale, iar în sectorul serviciilor de 1,6 puncte procentuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Întreprinderile mari mai inovatoare decât IMM-urile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În perioada 2016-2018, întreprinderile mari, cu cel puțin 250 de salariați, au fost de două ori mai inovatoare decât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Din numărul total de întreprinderi mari, 27,9% au fost inovatoare, în timp ce IMM-urile au inovat în proporție de 13,9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În comparație cu perioada 2014-2016, creșterea ponderii întreprinderilor inovatoare mari a fost de 10,0 puncte procentuale, de la 17,9% la 27,9%, iar IMM-urile inovatoare au avut o creștere cu 4,1 puncte procentuale, de la 9,8% la 13,9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai multe întreprinderi inovatoare de produse

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din totalul întreprinderilor, 6,4% au fost inovatoare numai de produse noi sau semnificativ îmbunătățite, 4,5% au aplicat numai pentru inovații ale proceselor de afaceri și 3,5% au implementat inovații atât de produse cât și de procese de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Creșterea ponderii întreprinderilor inovatoare de produse se datorează creșterii ponderii întreprinderilor inovatoare atât de bunuri cât și de servicii. În perioada 2016-2018, ponderea întreprinderilor inovatoare de bunuri a fost cu 5,4 puncte procentuale mai mare decât în perioada 2014-2016 (8,0 % față de 2,6%). Întreprinderile inovatoare de servicii au avut și ele o creștere de 4,9 puncte procentuale (6,3% față de 1,4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai multe produse „noi pe piață” și „noi pentru întreprindere”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ponderea întreprinderilor inovatoare care au introdus ”produse noi pe piață”, în total întreprinderi, s-a dublat în perioada 2016-2018 comparativ cu perioada 2014-2016 (2,9 % față de 1,4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ponderea întreprinderilor care au introdus ”produse noi pentru întreprindere” este de aproximativ 3,5 ori mai mare decât în perioada 2014-2016, respectiv a fost înregistrată o creștere de la 2,6% la 9,1%. Cea mai mare creștere, de la 7,5% la 20,0% a fost înregistrată de către întreprinderile mari, cu cel puțin 250 de salariați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          povesti

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Editura Universității de Vest Timișoara, vă invită la lansarea, în premieră națională, a volumului „DRAGOBETE: CINCI DESCHIDERI”, care va avea loc miercuri, 26 februarie 2020, ora 18.00, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Care este originea Dragobetelui? Care este vechimea și semnificația tradițiilor legate de acesta? Există o dată adevărată  și de ce au apărut mai multe variante locale ale acesteia? Cât de extinsă era tradiția Dragobetelui în trecutul apropiat și în cel mai îndepărtat?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La aceste întrebări răspund, în premieră, cei cinci autori ai volumului „Dragobete: cinci deschideri”, realizat la inițiativa președintei Asociației Etnologilor din România (ASER), prof. dr. Otilia Hedeșan (Universitatea de Vest Timișoara). Reprezentând instituții diferite (Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Universitățile din Timișoara, București și Szeged) cei cinci autori propun abordări realizate din perspective diferite, reușind să integreze informațiile existente asupra subiectului într-o viziune cu numeroase elemente de convergență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dragobete: cinci deschideri” este un volum colectiv în care mai mulți cercetători de formații diferite încearcă să ofere explicații referitoare la succesul pe care l-a înregistrat, în ultimele decenii, ziua de 24 februarie, declarată, în mod oficial, Ziua dragostei la români. Întregul demers mizează pe pluridisciplinaritate, în sensul în care autorii provin din domenii de știință diferite: etnografie, istorie sau lingvistică. Autorii s-au aplecat deopotrivă asupra unor aspecte care țin de tradițiile românești din perioada primăverii, dar și asupra reinventării sărbătorii, asupra resorturilor simbolice ale acesteia în societatea românească actuală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prima carte în care specialiștii se pronunță asupra Dragobetelui, apărută la Editura Universității de Vest din Timișoara, va fi lansată, în premieră națională, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în 26 februarie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Fantoșă festivă cu veleități de sărbătoare națională, Dragobete pune pe gânduri. Numeroase persoane nu fac nimic aparte în această zi, întrucât nici nu există gesturi specializate, însă au sentimentul difuz de vinovăție, ca și când s-ar priva, în felul acesta, de la coparticiparea la un eveniment comunitar important. „A face Dragobete” poate deveni, pentru mulți români, o implicare strict mentală într-o adevărată liturghie politică in absentia în care se supraevaluează sentimentele naționale, cu un dezinteres sistematic pentru raportul dintre intenția virtuală și realitate.” (Otilia Hedeșan)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Reinventarea Dragobetelui, oricât de reactivă și artificială ar fi părut inițial aceasta, a avut până la urmă drept consecință redescoperirea unui element cultural interesant, care, în alte condiții, ar fi fost probabil ignorat și de cercetările de specialitate. Interesul sporit care se manifestă față de Dragobete în societatea românească a dus, cel puțin în ultimul deceniu, la un interes sporit al cercetătorilor și la apariția unor contribuții mai consistente pe această temă. Este posibil ca, în anii care vor urma, aprofundarea cercetărilor legate de Dragobete și de Mărțișor să ne ofere o altă perspectivă asupra moștenirii noastre culturale și asupra integrării acesteia în patrimoniul cultural european.” (Tudor Sălăgean)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Magyar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Sprijinirea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană este o prioritate a politicii externe maghiare, iar acum se pune un accent şi mai mare pe acest subiect, a declarat, luni, la Budapesta, Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul din partea Ministerului Ungar al Afacerilor Externe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Secretarul de stat ungar a avut o întrevedere cu Aureliu Ciocoi, ministrul moldovean de externe, responsabil pentru integrarea europeană, apoi a subliniat, în cadrul conferinţei de presă comune, că Guvernul Ungariei a decis să ia măsuri concrete pentru consolidarea relaţiilor bilaterale. Vor face în aşa fel încât în Moldova să ajungă capital maghiar, vor repune pe ordinea de zi problema unui zbor direct între Ungaria şi Moldova, respectiv vor delega experţi care să ofere sprijin Guvernului Republicii Moldova, în apropierea de UE, a enumerat Levente Magyar. Oficialul ungar a mai adăugat că vor face mai strânsă cooperarea dintre academiile diplomatice şi vor oferi patruzeci de burse de studii în Ungaria, pentru studenţi moldoveni, existând posibilitatea ca în viitor acest număr să mai crească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Levente Magyar a reamintit că sosirea ministrului moldovean are loc la câteva săptămâni după întâlnirea celor doi miniştri de externe la Chişinău, iar vizita de acum o pregăteşte pe cea a premierului ungar Viktor Orbán la Chişinău, care va avea loc luna viitoare. Toate acestea arată că dialogul dintre cele două ţări a devenit unul dinamic, ceea ce nu este o coincidenţă, întrucât guvernul maghiar doreşte să ajute Moldova cu toate mijloacele de care dispune, să se apropie de UE, a spus secretarul de stat, care a mai adăugat că acestei probleme nu i s-a acordat suficientă atenţie în ultimii ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dacă Moldova nu va fi ajutată să se fortifice economic, să îşi consolideze sistemul instituţional şi fiecare pilon care este indispensabil pentru o ţară independentă, puternică, suverană, acest lucru ar putea avea consecinţe nefaste asupra ţărilor din regiune, a specificat Levente Magyar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ministrul moldovean de externe a subliniat că Moldova aşteaptă vizita premierului ungar Viktor Orbán, care va avea loc în martie. Se speră ca în cadrul întâlnirii să fie semnată şi declaraţia de parteneriat strategic, întrucât acest pas ar putea confirma importanţa relaţiilor bilaterale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Politicianul a mulţumit Ungariei pentru eforturile făcute în a reprezenta interesele Moldovei în Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, cu acest sprijin, ţara va reuşi, cu siguranţă, să îşi atingă obiectivul de a adera la UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aureliu Ciocoi a mai menţionat că ţara sa mai are foarte multe lucruri de făcut şi că sunt necesare o serie întreagă de reforme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            BCR

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cercetarea realizată de Banca Comercială Română, prin Școala de Bani, arată că românii preferă să își țină banii la comun (67%), să administreze împreună bugetul familiei (77%), însă cu toate acestea doar 41% dintre aceștia au conturi de economii comune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            ”Prin acest studiu ne-am dorit să analizăm, în principal, dacă gestionarea bugetului personal și deciziile financiare le afectează în vreun fel românilor relația de cuplu, mai ales că suntem în preajma sărbătorii iubirii. Ne așteptam ca banii să provoace neînțelegeri în cuplu, însă dincolo de aceste neînțelegeri vrem să tragem un semnal de alarmă cu privire la importanța gestionării eficiente a bugetului familiei și a înțelegerii nevoilor fiecăruia dintre parteneri, astfel încât să trăim în armonie unii cu ceilalți și cu banii noștri. Românii au nevoie de instrumente care să-i ajute să-și folosească banii, motiv pentru care vom continua și în 2020 programul Școala de Bani, prin care ne propunem să le oferim românilor posibilitatea de a învăța cum să ia decizii financiare mai bune pentru o viață împlinită”, spune Nicoleta Deliu, coordonatoarea programului Școala de Bani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Concluziile studiului “Banii în cuplu”:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • 60% dintre respondenții la studiu contribuie în mod egal la cheltuielile în casă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • 65% dintre români nu au ascuns niciodată economii sau bonusuri față de partener;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • În ceea ce privește stilul de a-și gestiona banii, 64% dintre respondenți spun că stilul de a-și gestiona banii este diferit de cel al partenerului, 51% dintre aceștia menționând că partenerul este chibzuit, 19% afirmă că este foarte chizuit, iar 25% afirmă că este foarte cheltuitor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • În ceea ce privește economiile, 30% pun bani deoparte pentru sănătate și educația copiilor, 25% pentru vacanțe, 26% pentru casă, iar restul pentru pensie, mașină și alte lucruri;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • 98% dintre respondenți spun că se consultă cu partenerul înainte de a face achiziții majore
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Printre subiectele cele mai frecvente de ceartă se numără obiceiurile financiare – cheltuieli prea mari, zgârcenie, cheltuieli uzuale, plan de economii și decizii majore de achiziții, arată studiul Școala de Bani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Studiul “Banii în cuplu” a fost realizat online de către Școala de Bani în perioada 14-23 februarie, fiind completat de 1.000 respondenți, preponderent din mediul urban, cu vârsta între 18 și 55 de ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Școala de Bani este programul de educație financiară al Băncii Comerciale Române. În ultimii doi ani, peste 1.500 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educaţie financiară, și au reuşit să ofere astfel de cursuri către aproximativ 370.000 de români. Școala de Bani a înscris România în Cartea Recordurilor, organizând cea mai mare lecție de educație financiară din lume. Au participat 13.230 de persoane din 25 de orașe din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            capital de risc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu ocazia Conferinței de Risc de Țară care a avut loc recent la Paris, Julien Marcilly, economistul șef Coface a prezentat principalele amenințări la adresa economiei globale în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Acordul comercial SUA-China nu va fi suficient pentru reluarea comerțului internațional

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În contextul unui 2019 marcat de o creștere a retoricii protecționiste (peste 1.000 de măsuri puse în aplicare la nivel mondial) și de prima scădere a comerțului global înregistrată în ultimii zece ani, Coface anticipează o creștere a comerțului internațional cu doar 0,8% în 2020. Este puțin probabil ca acordul comercial de armistițiu între Statele Unite și China să restabilească încrederea corporativă sau să sporească semnificativ industria și comerțul mondial, mai ales în condițiile în care doar 23% dintre măsurile protecționiste luate între 2017 și 2019 afectează Statele Unite sau China. Creșterea protecționismului este, așadar, o tendință globală și de durată, la care companiile vor trebui să se adapteze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Creșterea globală, care s-a redus deja cu 0,75 pp anul trecut pe fondul acestor incertitudini comerciale, nu se va îmbunătăți în 2020, estimarea de creștere fiind de 2,4% (vs 2,5% în 2019). Coface se așteaptă ca insolvențele corporative să crească în 80% dintre țările pentru care sunt emise prognozele anul acesta, inclusiv Statele Unite (+ 3% în 2020), Marea Britanie (+ 3% în 2020, după o creștere cumulată de 17% de la referendumul din iunie 2016), Germania (+ 2%) și Franța (+ 1%). În general, Coface anticipează o creștere de 2% a insolvențelor la nivel mondial, în linie cu evoluțiile din 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sectoare: metalele, puternic afectate, construcțiile, stare favorabilă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Incertitudinile legate de mediul protecționist contribuie, de asemenea, la volatilitatea prețurilor mărfurilor, în special în agricultură, metale și petrol. Conform modelelor de prognoză ale Coface, prețul oțelului va continua să scadă în următoarele șase luni, penalizând companiile din sector, mai ales în condițiile în care creșterea din China – care reprezintă jumătate din cererea globală de oțel – se așteaptă să atingă doar la 5,8% în acest an. Prin urmare, evaluarea riscurilor din sectorul metalelor a fost retrogradată în 5 țări, inclusiv în Statele Unite și Italia. Mai mult decât atât, nivelul scăzut al prețurilor petrolului, în ciuda incertitudinilor geopolitice (60 USD pe baril de Brent în medie în 2020, după 64 USD în 2019) va afecta unii producători îndatorați, în special în Statele Unite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Într-o notă pozitivă, sectorul construcțiilor beneficiază de politici monetare extrem de expansioniste: evaluarea acestui sector a fost îmbunătățită în 4 țări (inclusiv Brazilia și Turcia). În total, Coface a retrogradat 22 de sectoare, în timp de 8 sectoare au înregistrat îmbunătățiri în trimestrul al 4-lea din 2019, reflectând creșterea semnificativă a riscurilor pentru economie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În 2020, companiile se vor confrunta în principal cu riscuri non-economice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sfârșitul anului 2019 a adus o creștere a tensiunii sociale în întreaga lume, cu diferite niveluri de intensitate. Această tendință a fost anticipată de indicele de risc politic Coface, publicat la începutul lui 2019 la un nivel ridicat. În 2020, acest indicator prognozează un nivel ridicat de risc social în mai multe țări din Africa, Orientul Mijlociu, Asia Centrală și chiar Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Începând cu 2019, nemulțumirea socială s-a manifestat și în cererile tot mai mari de protecție a mediului. Riscurile de mediu au o gamă largă de efecte asupra creditului corporativ: o frecvență mai mare a riscurilor fizice (dezastre naturale care decurg din schimbările climatice), dar și riscuri de tranziție (reglementări noi și mai stricte, modificări ale standardelor consumatorilor). Pentru acestea din urmă, efectele unor reglementări mai stricte împotriva poluării pentru sectorul auto din India sau în transportul mondial maritim trebuie monitorizate în acest an. Coface acordă o atenție deosebită analizei acestor două categorii de riscuri pentru mediu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Economii emergente: riscul suveran este din nou în centrul atenției

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dezvoltarea economiilor emergente ar trebui să accelereze ușor în acest an (3,9% față de 3,5% în 2019). Cu toate acestea, datoria publică a atins un nivel maxim istoric pentru aceste țări și crește în toate regiunile, cu excepția Europei Centrale și de Est. În America Latină, gradul de îndatorare este mai mare decât nivelul înregistrat la sfârșitul anilor 1990, care a fost o perioadă marcată de crizele economice recurente. În Africa, datoria publică este aproape de nivelul observat în urmă cu aproximativ cincisprezece ani: o perioadă de acoperire a datoriilor de către donatorii internaționali și bilaterali. Pentru companiile din aceste regiuni, aceasta înseamnă că arieratele guvernamentale și a marilor întreprinderi de stat ar putea crește în acest an. Singura veste bună este că structura datoriei suverane a țărilor emergente este, în general, mai favorabilă decât acum douăzeci de ani, deoarece 80% din aceasta este acum exprimată în monedă locală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În acest mediu delicat și volatil în care economiile se confruntă cu provocări, 4 evaluări ale țărilor au fost retrogradate (Columbia, Chile, Burkina Faso și Guinea), în timp ce 6 evaluări de țară au fost îmbunătățite (Turcia, Senegal, Madagascar, Nepal, Maldive și Paraguay).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Transilvania

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            BT Asset Management S.A.I. (BTAM) şi BT Investments au primit de la Autoritatea de Supraveghere Financiară aprobarea achiziţiei a 100% din Certinvest Pensii, singurul jucător local dintre administratorii de fonduri de pensii din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Grupul Financiar Banca Transilvania a anunţat în octombrie 2019 intenţia de a-şi extinde serviciile financiare pentru cei peste 3 milioane de clienți printr-o investiție în domeniul pensiilor private. Tot atunci a avut loc semnarea, în Bucureşti, a unui agajament ferm între BT Asset Management, BT Investments şi Certinvest Pensii privind achiziţia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             „Pornim cu aproape 10.000 de clienţi şi cu peste 75 de milioane de lei în administrare. Urmează o perioadă de integrare a Certinvest în Grupul Financiar BT şi de pregătire pentru clienţi. Ne adresăm celor care îşi stabilesc un plan cu bătaie lungă privind pensia privată, apropiaţi ai brandului BT. Mulţumim autorităţilor pentru suportul acordat”, declară Aurel Bernat, Director General, BT Asset Management.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ce îşi propune Grupul Financiar Banca Transilvania prin cea mai nouă achiziţie:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Viitoarea companie de pensii BT să devină un jucător cât se poate de relevant pe piață, pe modelul companiilor din Grupul BT;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Stimularea economisirii de termen lung prin Pilonul III de pensii, variantă opțională, dar cu căutare tot mai mare în rândul persoanelor active;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Oferirea unei alternative de investiţii, atât prin pensiile facultative, cât şi prin fondurile de investiţii, pe fondul trendului ascendent al economisiri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Tranzacția a fost asistată de BT Capital Partners, divizia de investment banking şi piețe de capital a Grupului Financiar BT, membru exclusiv în România al alianței internaționale Oaklins.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            BT Asset Management S.A.I. este compania Grupului Financiar Banca Transilvania, specializată în administrarea de investiții prin fonduri deschise şi închise. BTAM are în prezent peste 4,2 miliarde de lei active, 14 fonduri deschise de investiții în administrare şi peste 45.000 de clienți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Cenaclul Cronograf și Asociația Scriitorilor de Nord- Vest, miercuri 26 februarie de la ora 16:30, în Galeria de Artă a Centrului de Creație, str. Mihai Viteazu, nr. 32 va avea loc lansarea cărții: „Steagul de nuntă – variație și constanță în obiceiurile nupțiale din Țara Oașului și Țara Beiușului”, care este teza de doctorat a Laurei Cergheș – Marina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Despre carte vor vorbi: prof. univ. dr. Ion Cuceu – Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj Napoca; prof. univ. dr. – Florin Cioban – ELTE Budapesta; dr. Felician Pop – președintele Asociației Scriitorilor de Nord – Vest; Robert Laszlo – managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare; prof. Călin Durla – inspector școlar general ISJ Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Subiectul ales de autoarea acestui studiu monografic este unul de mare interes științific în etnologia și folcloristica românească tocmai prin abordarea comparativă a acestui moment ceremonial din ritualurile nupțiale contemporane din două zone etnografico- folclorice de profundă rezonanță etnoculturală: Țara Oașului și Țara Beiușului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Înscriindu-se întru totul în colecția Monografiile Arhivei de Folclor a Academiei Române, e rezultat al unor laborioase investigații de teren și al unor eforturi documentare de bibliotecă și de arhivă susținute, în urma cărora autoarea a reușit să facă lumină într-o problematică etnologică mai puțin cercetată până acum, lucrarea aduce, în buna tradiție științifică clujeană, prin descrieri etnografice minuțioase ale tuturor elementelor momentului ceremonial, cu raportări de substanță asupra obiectului întemeiate prin restituții interpretative atent valorificate din bibliografia parcursă și din propriul teren etnologic”. – prof. univ. dr. Ion Cuceu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ungaria este de trei ani consecutivi membră a unui club de elită care numără 35 de ţări, care sunt capabile să exporte peste 100 de miliarde de euro pe an, a declarat, marţi, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la deschiderea Forumului de afaceri uzbeko-ungare, la Taşkent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În politica noastră externă punem un accent deosebit pe consolidarea cooperării între regiunea Asiei Centrale, din ce în ce mai dinamică, şi Europa Centrală, motorul creşterii în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior în capitala Republicii Uzbekistan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ministrul ungar a considerat că este important să sublinieze că nu există dispute între cele două ţări, prin urmare, nu există obstacole în calea afacerilor şi a negocierilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit ministrului, în ultima perioadă, abordarea privind economia mondială s-a schimbat, iar un element al acestor schimbări este faptul că zonele anterior considerate mai puţin dezvoltate, pot prezenta o creştere semnificativă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rolul motorului de creştere s-a deplasat în diferite zone geografice. Ungaria şi Uzbekistanul reprezintă două astfel de zone, a afirmat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În Europa Centrală, rata de creştere a fost mai mult decât dublul mediei europene, patru dintre cele cinci economii europene cu cea mai rapidă creştere se află în această regiune, iar ungurii pot fi mândri de faptul că, anul trecut în UE, au avut economia cu cea mai rapidă creştere, a precizat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Competitivitatea economiei ungare este clar ilustrată de faptul că, deşi Ungaria ocupă poziţia 94 în ceea ce priveşte populaţia, are o performanţă la export cu care se plasează pe locul al 34-lea, a adăugat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La deschiderea forumului de afaceri, Péter Szijjártó a anunţat că, în urma vizitei sale la Taşkent, au fost luate decizii importante care vor contribui la revitalizarea relaţiilor de afaceri dintre cele două ţări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Eximbank va facilita o linie de credit în valoare de 100 de milioane de dolari, prin crearea fondului financiar pentru relaţiile de afaceri dintre Ungaria şi Republica Uzbekistan. În 2020, numărul licenţelor de tranzit rutier va creşte la peste 300, iar din 2021, toate licenţele de transport rutier vor fi scutite de impozit. Ungaria oferă anual 30 de locuri cu bursă pentru studenţii uzbeci la universităţile din Ungaria. Vor fi lansate mai multe proiecte de dezvoltare interuniversitare, de exemplu: una dintre cele mai mari universităţi din Ungaria va înfiinţa un campus în Uzbekistan, a declarat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De asemenea, ministrul a menţionat că sunt furnizate de la companiile ungare 3000 de ATM-uri Uzbekistanului, în timp ce producătorul farmaceutic ungar Richter comercializează peste 100 de medicamente în Republica Uzbekistan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            aages

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Piata de capital din Romania a inceput anul 2020 cu un ritm de crestere care s-a situat usor peste nivelul consemnat la finalul anului trecut, in conditiile in care indicele BET, care include cele mai tranzactionate 16 companii listate cu exceptia SIF-urilor, a oscilat in jurul valorii de 10.000 de puncte pe parcursul lunii trecute. Pragul de 10.000 de puncte a fost depasit pe 13 ianuarie 2020, fiind cea mai mare valoare inregistrata de indicele pietei locale in ultimii 12 ani. Pe plan international, si indicii de referinta ai principalelor burse au testat nivelurile record, fara a lipsi insa corectiile declansate de incertitudinile globale, care si-au facut simtita prezenta in pietele externe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Traim intr-un context international marcat de volatilitate, care izvoraste din incertitudinile investitorilor cu privire la pozitiile pe care sa le adopte in piete. Dincolo de factorii externi, pot aparea si elemente interne care sa cauzeze decuplari de la trendul pietelor internationale. Este greu, in acest moment, sa ne imaginam ca in 2020 vom avea un an cu o rata de crestere similara celei din 2019, de 35% pentru BET sau 47% daca luam in calcul dividendele. In lipsa unor factori perturbatori si daca economia romaneasca nu decelereaza, companiile romanesti listate au fundamente solide sa contribuie la cresterea generala a pietei si in acest an,” a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Valoarea medie zilnica de tranzactionare a depasit 10 milioane de euro in ianuarie, in timp ce valoarea totala de tranzactionare pe segmentul de actiuni a fost de peste 200 de milioane de euro in prima luna din 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Am demarat la finalul anului trecut cel mai ambitios proiect de dezvoltare a infrastructurii bursiere locale odata cu infiintarea companiei care va opera contrapartea centrala. Dupa incheierea procesului de autorizare, vom putea relansa si piata derivatelor. Dincolo de acest proiect dedicat eficientizarii pietei secundare, am stabilit si cadrul pentru cresterea lichiditatii oferind posibilitatea emitentilor sa incheie contracte de market making cu participantii la piata, iar aceasta posibilitate incepe sa fie tot mai des fructificata. Pentru a putea vorbi de o mai mare reprezentativitate a bursei in economie, eforturile BVB vor trebui dublate de sprijinul autoritatilor statului pentru sustinerea listarilor companiilor si stimularea populatiei sa economiseasca in portofolii de valori mobiliare,” a spus Adrian Tanase, CEO al BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La finalul lunii ianuarie, valoarea de piata a companiilor romanesti listate la BVB era de 110 miliarde lei, echivalentul a 23 miliarde euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            coruptie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Corupția rămâne a fi o problemă gravă, iar agenții publici nu sunt în general sancționați pentru lipsa de etică și integritate profesională. De această părere sunt majoritatea participanţilor la un studiu sociologic privind evaluarea impactului Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie pentru anii 2017-2020 (SNIA), realizat de Centrul de Studii Sociale și Marketing „CBS-Research” la comanda PNUD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cercetarea a fost realizată în baza unui sondaj naţional reprezentativ pentru următoarele grupuri-ţintă: populaţia generală cu vârsta de 18 ani şi mai mult, pe un eşantion de 1.120 de persoane, cu marja de eroare +/- 3%; agenți economici, pe un eșantion de 506 întreprinderi, cu marja de eroare de +/- 4,5%; agenţi publici din cadrul administrației publice centrale (ministere, agenții), raionale şi locale pe un eșantion de 606 respondenți, cu marja de eroare de +/- 4%. Datele din cercetare au fost colectate în perioada 10 iulie – 13 septembrie 2019 și sunt prezentate în comparaţie cu situaţia din anul 2017, când a fost efectuat primul sondaj de evaluare a impactului SNIA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Peste 70% populație și peste 60% respondenți din business (aproximativ 2/3 din ambele categorii în 2017) consideră fenomenul corupției drept o problemă foarte gravă, fără diferențe în funcție de genul respondentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit datelor cercetării, în 2019 volumul estimat al mitei a atins cifra de 516 milioane de lei (319,4 milioane din partea populaţiei generale şi 197,3 milioane din partea agenţilor economici). În 2017 acest indicator a constituit 405 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Totodată, incidența generală a plăților neformale este relativ redusă. Conform datelor sondajului, 7% de respondenţii din rândul populaţiei generale şi 4,7% dintre agenţii economici au recunoscut că au recurs la plăți neformale pe parcursul anului trecut. În rândul populaţiei generale o persoană a oferit mită în medie de 5,4 ori pe an (faţă de 3,7 în 2017), iar în cazul unui agent economic – de 3,5 ori (faţă de 6,1 în 2017).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            S-a redus și valoarea maximă a mitei oferite. Valorile plăților neformale în formă de bani au variat între 50 lei și 20 000 lei atât în cazul agenților economici, cât și a populației. În 2017 aceste sume au variat între 100 lei și 500 000 lei în cazul agenților economici și între 50 lei și 8 000 lei în cazul populației generale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În acelaşi timp a crescut nivelul de intoleranță a populației față de corupție. Astfel, circa 62% din populația generală (faţă de 45% în 2017) și 83% din agenți economici (faţă de 61% în 2017) consideră inacceptabile orice situații de corupție şi declară că nu acceptă să dea mită, indiferent de situaţie şi beneficiul personal. Datele sondajului demonstrează că atât populația generală (73% din respondenţi), cât și agenții economici (80%) sunt conștienți că mituirea atrage după sine pedepsirea ambelor părți implicate. În medie, circa 87% respondenți ai studiului au afirmat că, în caz de confruntare cu atare situații, probabil/sigur vor raporta actele de corupție la agențiile anticorupție prin diferite mijloace.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Corupția în Republica Moldova este considerată a fi o problemă deosebit de gravă și de către agenți publici. Pe de altă parte, serviciul public în general, precum și instituțiile în cadrul cărora activau agenții publici la data realizării sondajului, au fost evaluate pozitiv de către aceștia din punct de vedere al respectării principiilor de etică și integritate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În opinia agenţilor publici participanţi la sondaj, printre principalele cauze ale corupției se numără salariile mici din sectorul public și mentalitatea de a cere și a da mită în bani și/sau bunuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Percepția generală a persoanelor chestionate este că angajaţii instituţiilor de stat nu sunt sancționați de conducătorii lor pentru lipsa de etică și integritate profesională. Peste 70% dintre participanţii la sondaj din rândul populaţiei generale sunt de părere că agenții publici sunt rar, foarte rar sau niciodată pedepsiți pentru corupţie. În cazul agenților economici acest indicator constituie 80%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Factorii principali care ar putea determina implicarea cetățenilor în activități de diminuare a corupției sunt încrederea că aceștia vor fi protejați în cazul în care denunță un agent public pentru acte de corupție, precum și siguranța privind independența justiției, se mai arată în sondaj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Studiul sociologic a fost efectuat în cadrul proiectului „Lupta împotriva corupției prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD în colaborare cu Centrul Naţional Anticorupţie, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Proiectul se desfăşoară în perioada 2019-2021 şi are drept obiectiv crearea unui sistem durabil de integritate și anticorupție în cadrul entităților din sectorul public și privat, precum și în cadrul sectorului asociativ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            afacerile cu flori

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Afacerile cu flori au crescut considerabil în ultimii cinci ani, cu 96% față de 2014 și cu 6% față de 2017, la 330 milioane de lei în 2018. Astfel, business-urile din domeniul floral din România și-au dublat cifra de afaceri în ultimii cinci ani și vor continua să crească și în 2020, cu aproximativ 15%, până la 450 milioane de lei, potrivit estimărilor analiștilor KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Florile nu sunt doar frumoase, ci pot fi și profitabile. Business-urile din domeniul floral au căpătat avânt în ultimii ani și nu putem să nu remarcăm faptul că peste 90% din antreprenorii din domeniu sunt români. Creativitatea acestora și pasiunea pentru aranjamente florale cu siguranță că și-au spus cuvântul, însă, pentru ca piața locală să înflorească și mai mult, este nevoie de o strategie clară și de investiții susținute și în ceea ce privește cultivarea florilor. Momentan, creșterea acestui sector a venit doar din consum, însă cu siguranță că poate veni și din producție dacă vor exista inițiative în acest sens.“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În 2018, numărul companiilor care activează în domeniu a fost cu 36% mai mare decât în 2014, în urma analizei calitative rezultând peste 830 de companii în industria florilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu toate acestea, nu toate sunt afaceri înfloritoare: din totalul celor peste 830 de companii analizate, 387 au înregistrat profit, 373 au avut pierderi, iar restul au avut un rezultat nul în 2018. Pe de altă parte, în același an, rezultatul net al business-urilor din domeniul floral (profit minus pierdere netă) a evoluat în ritm susținut, reușind să treacă de la o pierdere de 12,5 milioane de lei în 2014, la un profit de peste 20 de milioane de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            AFACERILE CU FLORI – UN BUSINESS APROAPE 100% ROMÂNESC

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În topul celor mai mari companii locale din domeniul floral, după cifra de afaceri, se află: COMGABY MOLN SRL (florăriile Magnolia: 31,6 milioane de lei), FLOWERS MARKET HOLLAND SRL (26,1 milioane de lei) și FLOR DE LOS ANDES SRL (17,6 milioane de lei în 2018).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Toate cele trei sunt deținute de investitori români și, mai mult decât atât, dintre cele peste 830 de companii analizate, doar 20, respectiv 2% – sub marja statistică de eroare de 3%, sunt controlate de investitori străini.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            NE PRICEPEM LA ARANJAMENTE FLORALE, DAR NU CU FLORILE NOASTRE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Comerțul internațional de plante vii și produse de floricultură al României (exporturi plus importuri) a înregistrat o creștere de 2,7% față de 2017 și 5,8% față de 2014, la aproape 136 milioane de euro în 2018. Analiștii KeysFin atrag însă atenția asupra majorării deficitului comercial (exporturi minus importuri), care a avansat cu 3,5% față de 2017 și a fost cu 6,6% peste nivelul din 2014, la 130 de milioane de euro în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mai simplu spus, valoric România a importat de 50 ori mai multe flori decât a exportat, în 2018, iar principala sursă a importurilor florale din țara noastră este Olanda. Țara lalelor este așadar furnizorul oficial de flori al României, iar valoarea importurilor a fost de aproximativ 78 milioane de euro, reprezentând aproape 60% din totalul importurilor de plante vii și produse de floricultură de pe plan local. În topul țărilor din care România importă flori se mai regăsesc și Ungaria, cu 12% din totalul de importuri menționat mai sus, și Italia, cu 8% din același total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Olanda este de altfel lider de necontestat în domeniu, cu peste 40% din exporturile de flori la nivel global în 2018, aproximativ 3,7 miliarde de dolari potrivit datelor Statista.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            UNDE ÎNFLORESC BUSINESS-URILE DIN DOMENIU

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            București se află pe primul loc în topul județelor în funcție de cifra de afaceri a business-urilor din domeniul floral care au sediul aici, însumând 113 milioane de lei, 34% din totalul la nivel național. Capitala este urmată în clasament de județul Bistrița-Năsăud, cu 10% din total și o cifră de afaceri de 32,5 milioane de lei, și județul Ilfov, cu 9% din total și o cifră de afaceri de 30 milioane de lei. Companiile înregistrate în cele trei județe cumulează peste 50% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește forța de muncă din domeniu, a rămas relativ constantă față de 2017. Astfel, în 2018 existau aproximativ 1,6 mii de angajați activi în industrie, la nivel național, cu 36% mai mulți decât în 2014. Pe de altă parte costul mediu per angajat a avut o creștere de aproape două ori mai rapidă decât productivitatea medie per angajat, respectiv de 80% în 2018 versus 44% în 2014.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            E-FLORILE CÂȘTIGĂ TEREN

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Piața de e-commerce din România crește de la an la an, iar obișnuința românilor de a găsi totul la un click distanță se regăsește și în cazul business-urilor florale. Potrivit datelor din domeniu, în 2019 existau aproximativ 150 de magazine online de flori, iar cele mai ocupate luni pentru acestea sunt lunile februarie, martie și decembrie. Sărbătorile locale, precum 1 martie sau Dragobetele, dar și cele internaționale, precum Valentine’s Day sau 8 martie, contribuie așadar semnificativ la veniturile comercianților online de flori. În ceea ce privește avantajele competitive, majoritatea magazinelor online se întrec în a oferi durate mici de livrare a florilor, de chiar și o oră sau două, mizând pe spontaneitatea clienților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Orban

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La o sută de ani după condamnarea la moarte pronunţată în palatul Trianon, pot să vă declar că suntem în viaţă şi că Ungaria continuă să existe” – a spus prim-ministrul Viktor Orbán în discursul său despre starea naţiunii duminică, la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prim-ministrul a adăugat: „nu numai că trăim, dar ne-am şi desprins din strângerea unei încercuiri duşmănoase”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Am reuşit să găsim tonul comun cu Slovacia, Serbia, Croaţia şi Slovenia, care se bazează şi ele pe valorile naţionale, putem să înfiinţăm colaborări la scară largă, sau chiar şi alianţe – a precizat prim-ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Istoria a oferit o nouă şansă popoarelor din Europa Centrală pentru a construi – pe baza intereselor naţionale ale fiecăruia – un nou sistem de alianţă, astfel încât ne putem apăra de primejdiile ce ne ameninţă atât dinspre Est, cât şi dinspre Vest – a spus Viktor Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Soluţia creşterii este restabilirea respectului faţă de sentimentul naţional, a declarat, duminică, prim-ministrul Viktor Orbán.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Povestea de succes a tuturor naţiunilor emergente începe prin consolidarea stimei de sine, iar respectul de sine al cetăţenilor ţărilor cu probleme se poate întoarce doar cu cel al naţiunii lor – a afirmat şeful guvernului ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            El a amintit obiectivul din 2010 prin care “ne dovedim nouă şi dovedim lumii că încă mai suntem cineva”. “Am considerat că ori vom găsi o cale, ori o vom crea noi. Dar pentru că drumurile desemnate de Bruxelles şi Washington nu erau viabile pentru noi, am fost nevoiţi să facem o cale nouă”, a precizat premierul ungar, adăugând că după 10 ani, “cu suficientă modestie”, se poate spune: “am inventat-o şi am creat-o”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            FMI a fost trimis acasă, împrumuturile au fost rambursate înainte de termen, au fost create 850 000 de locuri de muncă, a fost eliminată “viaţa de parazit”, finanţele sunt din nou în regulă, angajaţilor li s-a oferit respect şi apreciere, familiile au primit recunoştinţă, familiile mari au primit recunoştinţă mare, a început unificarea naţiunii, iar comunităţile maghiare de peste graniţele Ungariei au fost conectate cu patria mamă – a enumerat Viktor Orbán realizările.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Premierul ungar a subliniat, de asemenea, că, în rapoartele economice de la Bruxelles publicate săptămâna aceasta, întreaga Europă poate citi că, în 2019, economia ungară pare să fi crescut cel mai rapid de pe întregul continent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Victor Orbán a mai afirmat că “Ungaria a fost falimentată de fostul guvern, cu politicile sale liberale, format din comunişti”. “Acest exemplu confirmă supoziţia potrivit căreia, liberal, de fapt, nici nu există. Liberalul nu este altceva decât un comunist cu diplomă”, a declarat premierul ungar, continuând: “Dacă le-am fi acceptat sfatul, acum Ungaria ar fi într-o secţie a unui spital, iar perfuziile împrumuturilor de la FMI şi de la Bruxelles ar atârna din membrele ei, iar robinetele împrumuturilor ar fi dirijate de George Soros”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Şeful guvernului ungar a afirmat că aceasta nu este o exagerare, “eu, care de peste 30 de ani fac politică, am văzut cu proprii mei ochi că George Soros a încercat de trei ori să jefuiască Ungaria”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Faptele ne arată că ultimii 10 ani constituie deceniul cel mai reuşit în istoria Ungariei din ultimii 100 de ani – a declarat prim-ministrul Viktor Orbán în discursul său despre starea naţiunii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prim-ministrul a spus că poporul maghiar a pierdut capacitatea de a se considera un popor de succes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În prezentarea lui privind rezultatele ultimilor zece ani, Viktor Orbán a subliniat: niciun deceniu din ultimii 100 de ani nu a fost caracterizat de o creştere sustenabilă, în paralel cu păstrarea echilibrul intern şi extern. Toate acestea s-au realizat acum în condiţiile menţinerii inegalităţilor de ordin material la un nivel moderat, în comparaţie cu scara europeană, altfel spus: avantajele creşterii au atins şi straturile largi ale societăţii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            A fost asigurat accesul la muncă pentru grupurile vulnerabile ale societăţii, cum ar fi tinerii, cei peste 50 de ani, femeile care au născut copii, sau forţa de muncă cu specializare redusă. Salariile au început de asemenea o evoluţie ascendentă, salariul minim pe economie şi salariul minim garantat au fost dublate, în 2019 s-au luat decizii privind investiţii într-un număr fără precedent şi tot anul trecut au fost bătute toate recordurile de export. Cu privire la acest ultim aspect, vorbitorul a remarcat că Ungaria se află pe locul 94 printre ţările lumii după numărul populaţiei, pe lista ţărilor exportatoare însă ea ocupă locul 34.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ultimii 10 ani “am mai învăţat că Europa nu se află la Bruxelles. Europa suntem noi, şi nu trebuie să ne conformăm elitei bruxelleze epuizate. (…) Mai înainte am crezut că Europa este viitorul nostru, astăzi ştim deja că noi suntem viitorul Europei” – a afirmat vorbitorul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În concluziile sale, el a remarcat faptul că, în prezent, Bazinul Carpatic emană forţă. Această forţă îşi are sursa în constatarea faptului că a fi maghiar este un lucru bun, înălţător şi promiţător. “Naţiunea noastră ştie că Ungaria este prima” – a spus prim-ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Colorful.hr

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Colorful.hr și BusinessMark lansează „Colorful.hr Annual Meetup”, eveniment ce va avea loc în principalele orașe ale României și în cadrul căruia se va discuta despre cele mai importante subiecte cu impact în salarizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Seminariile vizează HR Managers & HR Directors, Payroll Managers, Manageri recrutare, Compensation & Benefits Managers, HR Specialists, Legal Managers, Directori Generali, Manageri Financiari, Antreprenori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Astfel, participanții vor avea șansa să discute cu specialiștii invitați despre cele mai importante subiecte cu impact în salarizare, modificările legislative recente și cum se reflectă acestea asupra mediului de afaceri, aspecte privind atragerea și retenția angajaților în companie prin acordarea de beneficii extrasalariale, top beneficii preferate și aspecte juridice și fiscale aplicabile, litigiile de muncă – cauze și soluții din jurisprudența recentă a instanțelor și propunerile de modificare a cadrului legislativ aplicabil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Când va avea loc „Colorful.hr Annual Meetup”:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alături de participanți vor fi Mihaela Colesnic, Tax & Legal Manager, Romanian Software și Daniela Gladunea, Avocat specializat în dreptul muncii, Managing Associate în cadrul firmei de avocatură Bondoc și Asociații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mihaela Colesnic coordonează departamentul de consultanță în materie de taxare individuală și dreptul muncii. Ea asigură interpretarea legislației muncii și a legislației fiscale, în vederea corelării din punct de vedere juridic și fiscal a proceselor de administrare de personal și salarizare. Timp de 7 ani, și-a concentrat activitatea pe proiecte de analiză și revizuire a tratamentului fiscal aplicat asupra elementelor de calcul salarial, a beneficiilor în natură, dar și de supervizarea activităților de salarizare și administrare de personal din cadrul unei companii din cadrul Big4.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deține un Master în Dreptul Muncii și este licențiată în Economie. Astfel, pregătirea ei juridică o ajută să identifice, pe lângă aspectele de fiscalitate, și implicațiile legale ale problemelor cu care se confruntă companiile ce solicită opinii fiscale din partea Colorful.HR.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Daniela Gladunea este Managing Associate în cadrul firmei de avocatură Bondoc și Asociații, care are una dintre cele mai experimentate echipe de avocați de pe piață în practica de dreptul muncii, implicată în mandate complexe și variate, de la concedieri colective de ordinul sutelor de salariați, pană la asistență în negocieri colective și cercetări disciplinare complexe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Daniela este un avocat cu experiență profesională de peste 14 ani, în mai multe arii de practică, în principal dreptul muncii, dar și drept societar și comercial, fuziuni și achiziții, precum și litigii. Înainte de a se alătura echipei Bondoc și Asociații, Daniela a colaborat cu una dintre firmele de top de avocatură din București, aflată în asociere cu una dintre companiile Big 4 din România. De asemenea, Daniela a condus echipa juridică internă a aceleiași companii, furnizând asistență juridică atât acestei companii, cât și companiilor afiliate din România, asistență care a inclus și aspectele de dreptul muncii privind angajații acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În vederea păstrării caracterului interactiv, evenimentul va avea un număr limitat de participanți. Prețul standard al unui bilet este de 380 RON + TVA. Discount de grup: 10% – 2 participanți, 15% – 3 participanți, 20% – 4+ participanți. Pentru detalii despre agendă și bilete, vă rugăm să consultați site-ul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sancțiunile internaționale impuse Kremlinului, fluctuațiile prețurilor pentru hidrocarburi, lipsa de investiții în modernizarea economiei naționale etc., toate au crescut enorm povara pentru întreținerea regimurilor separatiste pro-rusești din spațiul Comunității Statelor Independente, costurile conflictelor înghețate și a agresiunii contra Ucrainei afectând greu vistieria Federației Ruse. Pe acest fundal, președintele rus a promulgat, în octombrie 2018, reforma impopulară ce prevedea majorarea cu cinci ani a vârstei de pensionare, la originea unei puternice nemulţumiri în întreaga ţară. Anterior pronunțându-se categoric împotriva unei asemenea inițiative, Kremlinul a fost nevoit să o accepte, în cele din urmă, chiar dacă bugetul Federației Ruse a înregistrat, în 2018, un proficit de 2,7 la sută.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În contextul celor menționate, mai mulți experți independenți anticipează schimbări radicale pe axa Moscova-Chișinău, care ar viza nemijlocit suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Precum, la vremea sa, ne prevenea Generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, care nu excludea că Moldova ar putea fi următoarea țintă a expansionismului rusesc, după anexarea Crimeei și declanșarea ostilităților militare în regiunea Donbas a Ucrainei. Este un avertisment sever, dacă e să ținem cont de faptul că astăzi Federația Rusă face uz de arme în loc de diplomație și, atașată unui mod de gândire arhaic, folosește activitatea subversivă ascunsă în țările vecine ca instrument pentru a-și atinge obiectivele politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În bugetul rus nu mai sunt suficienți bani pentru o amplă ofensivă revanșardă și, totodată, pentru menținerea unor standarde înalte de viață pentru clasa de mijloc și cetățenii cu venituri mici. Care s-au obișnuit, de altfel, să trăiască bine, în condițiile în care petrodolarii curgeau gârlă. Astăzi lucrurile s-au schimbat și tot mai mari sunt riscurile ca imaginea frigiderelor goale să tragă mai greu la cântar decât toate televizoarele propagandei de la Kremlin la un loc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De ce anume Republica Moldova ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Răspunsul e la suprafață: Republica Moldova este cea mai vulnerabilă țintă, din mai multe motive. Cel mai probabil, noile inițiative vor înfățișa federalizarea și dependența reală într-un frumos ambalaj care să fie atractiv nu numai în Moldova, ci și în Occident. Intenția adevărată – dorința de a menține Moldova pe orbita Rusiei – nu se schimbă. În loc de ”federalizare” se va pronunța ”statut special” pentru regiunea din stânga Nistrului, iar ”eliminarea” mișcărilor separatiste, create și finanțate de către strategii ruși, va finaliza prin crearea unei federației asimetrice, din trei componente, exact cum prevedea, în 2003, Planul Kozak – Moldova, Transnistria, Găgăuzia. Apropo, Kremlinul a anunţat recent numirea unui nou negociator-şef pentru conflictul din estul Ucrainei, care este nimeni altul decât Dmitri Kozak, cel care a încercat, pe timpul președintelui Vladimir Voronin, să federalizeze Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru consolidarea succesului, Transnistriei i se va oferi, într-o nouă Constituție, dreptul de a ieși din componența Republicii Moldova, exact după exemplul autonomiei găgăuze. Pe această cale, Moldova va rămâne pe orbita Moscovei, integrarea europeană va deveni un vis irealizabil, cel puțin atât timp cât va exista Statul Putin. Nu mai putem la socoteală crearea unui legislativ comun, în care eventualii ”deputați” de la Tiraspol ar crea un front majoritar cu socialiștii și, eminamente, ar torpila orice inițiativă sănătoasă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O asemenea perspectivă este periculoasă nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru Ucraina. Pericolul pentru Ucraina este că, dacă Kozak și echipa sa reușesc să creeze un înveliș atractiv pentru planurile lor în Moldova, atunci în viitor va fi prezentat ca un precedent și se va încerca să se impună și Ucrainei. Exact cum a spus-o președintele filorus al Moldovei, Igor Dodon, de la tribuna ONU: ”… Rezolvarea conflictului transnistrean va crea un precedent pozitiv de a soluționa alte conflicte similare.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și, totuși, de ce există pericolul ca un asemenea scenariu să fie implementat în Moldova? În primul rând, Moscova are nevoie să creeze un precedent de soluționare a conflictelor înghețate din spațiul CSI, create și întreținute tot de Rusia. Un asemenea scenariu, bineînțeles, trebuie să rezolve formal conflictul, dar, în esență, să-i ofere în continuare Kremlinului toate pârghiile prin care să controleze nestingherit situația. Republica Moldova este cea mai potrivită candidatură pentru implementarea acestui scenariu, anume în acest an, 2020. Pe motiv că întreaga putere în stat este deținută de către Partidul Socialiștilor și președintele statului, Igor Dodon, prieteni de încredere ai lui Vladimir Putin. Aliatul actual al socialiștilor – Partidul Democrat din Moldova – este renumit prin oportunismul său desăvârșit și capacitatea de a căuta chilipiruri în orice conjunctură politică. Cu un asemenea contingent, de trădători de elită ai intereselor naționale, la Chișinău poți realiza, practic, orice scenariu. Este necesar doar să-l ambalezi frumos.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldova este atractivă pentru strategii ruși și din alte motive, dar care nu mai depind de conjunctura politică de la Chișinău. Dialogul Moscova – Minsk devine tot mai dificil, iar Ucraina a demonstrat, cu arma în mâini, că nu este un băiat de mingi. Planurile inițiale ale Kremlinului urmăreau cucerirea unor teritorii ucrainene extinse, dar riposta fermă le-a temperat elanul. De aici, a rămas, pe direcția europeană, doar Republica Moldova, care de ani buni se bălăcește în mizerie și corupție, iar cei mai mari detractori ai vectorului european sunt cetățeni ai României, precum, bunăoară, soția liderului administrației separatiste de la Tiraspol. Sau, cuibăriți în inima capitalei, droaia de deputați ai fracțiunii socialiștilor în Parlamentul de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Contextul internațional: R. Moldova – un morcov în țarcul elefanților

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noul ambasador american în Rusia, John Sullivan, a anunțat zilele trecute dezacorduri critice între Rusia și Statele Unite. Potrivit acestuia, relațiile dintre țări au atins punctul lor cel mai scăzut de la sfârșitul Războiului Rece și, prin urmare, sarcina principală a ambasadorului SUA în Rusia este să repare această situație. „Munca comună a Statelor Unite și a Rusiei este astăzi o necesitate absolută și sarcina mea prioritară”, a spus diplomatul. Sullivan a adăugat că între Rusia și Statele Unite există diferențe fundamentale, dar acest lucru nu înseamnă că nu avem obligația de a menține contacte cu cealaltă parte. De asemenea, diplomatul a mai menționat că președintele Donald Trump l-a instruit să facă totul pentru a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În același context, comunitatea europeană caută să identifice oportunități de a aduce pacea și liniștea pe continent. Uneori, opiniile liderilor europeni au lăsat loc pentru interpretări și speculații. Precum în cazul președintelui francez Emmanuel Macron, care a susținut necesitatea „reinventării suveranității Europei” într-o ordine mondială în schimbare, și, anume, cu o administrație americană „mai imprevizibilă”, care „se pare că încearcă să vorbească pentru Europa”. Animând o mișcare de opoziție față de tradiționalul rol al SUA după cel de-al Doilea Război Mondial, de garant mondial al valorilor democratice occidentale, Emmanuel Macron crede nu doar într-o Rusie europeană, ci și într-o Europă care merge de la Lisabona la Vladivostok. În același timp, Franța dă dovadă de un egocentrism greu de explicat pentru o țară a cărei deviză națională este ”Liberté, égalité, fraternité.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ultimele inițiative ale Parisului vin să consolideze pozițiile Moscovei în raport cu intenția țărilor din Parteneriatul Estic de a se desprinde de calota fostului (actualului) imperiu rus. Astfel, s-a atestat că Franța lui Macron încearcă să reorienteze bugetul programului Parteneriatului Estic și nu dorește participarea la acest program pentru a facilita aderarea la Uniunea Europeană. Țările incluse în parteneriat sunt cele șase foste republici sovietice – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Parteneriatul a fost creat în 2009 cu scopul de a încuraja aceste țări să întreprindă reforme, în schimbul unor relații mai strânse și beneficii economice. A deschis calea pentru Georgia, Moldova și Ucraina, care au declarat în mod repetat că scopul lor este aderarea la Uniunea Europeană, încheierea acordurilor de asociere și acordurile de liberalizare a vizelor cu Bruxelles-ul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Conform rapoartelor, Franța a trimis două documente relevante Comisiei Europene, care sunt datate din octombrie 2019 și ianuarie 2020. În octombrie, se menționează că parteneriatul este „bazat pe cooperarea economică și politică”, în timp ce ar trebui să excludă „toate perspectivele sau mecanismele de integrare sau de aderare la UE”. Acesta subliniază că obiectivul programului este „îmbunătățirea durabilității partenerilor UE în statul de drept, anticorupție și modernizarea economică”. În documentul din ianuarie, Franța propune să reorienteze 50% din bugetul programului Parteneriatului Estic pentru protejarea mediului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ideea președintelui Macron, este de remarcat, i-a căzut tronc la inimă omologului său moldovean, Igor Dodon, care la fel a declarat că este un adept al conceptului creării unei Europe unite de la Lisabona la Vladivostok, ”în acest proces Moldovei, ca stat european, revenindu-i un rol deosebit”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Adepții lui I.Dodon destabilizează situația internă; Pregătesc, oare, o nouă ”invazie” rusă?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În Republica Moldova actuala guvernare acționează concertat pentru implementarea unui proiect de sacrificare a destinului nostru istoric, european, în favoarea intereselor vechii metropole de la Răsărit. Președintele pro-rus Igor Dodon intenționează să închidă Muzeul Ocupației Sovietice, inaugurat în 2015, la Chișinău, în incinta Casei Armatei, iar în loc „să facem un muzeu de istorie normal, bun, frumos”, în care să se regăsească și cadoul ministrului Apărării de la Moscova, Serghei Șoigu, făcut pe 24 august curent, când a vizitat R. Moldova. Socialiștii au mai solicitat să fie redenumite străzile în localitățile moldovenești, unele în Alexandr Suvorov, altele în Filip Kirkorov, ca să nu uităm, cumva, cine ne sunt ”eliberatorii”. La fel, socialiștii vor să deschidă la Chișinău o filială a muzeului blocadei Lenigradului, la data de 8 septembrie 2020. Iar Igor Dodon l-a invitat la Chișinău pe Vladimir Putin, care, cel mai probabil, ne va vizita în ajunul campaniei prezidențiale din acest an, în calitate de suport electoral al favoritului său politic, Dodon anunțându-și deja candidatura la prezidențiale. Și care, se pare, este atât de afectat de paranoia puterii, încât au început să i se năzare ditamai comploturi internaționale. Zilele trecute, spre exemplu, Igor Dodon i-a îndemnat pe ofiţerii Serviciului de Informaţii şi Securitate să prevină ceea ce el a numit ”imixtiunile externe” în viitoarele alegeri prezidenţiale. Într-un discurs, ținut la şedinţa Colegiului SIS, el a atenționat că ar putea apărea ”tentative de destabilizare a situaţiei, atât din partea forţelor interne, cât şi prin posibila imixtiune externă”. ”Constatăm deja că s-au activizat unele forţe din afară, are loc finanţarea unor organizaţii neguvernamentale, încercări de manipulare a populaţiei pentru a provoca nemulţumiri în masă”, le-a spus Igor Dodon ofițerilor SIS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cum poate fi evitată federalizarea Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Este tot mai evident faptul că federalizarea Republicii Moldova pune cruce pe integrarea și modernizarea europeană a acestui teritoriu. Precum nu poate fi tăgăduit nici adevărul că, spre exemplu, în regiunea din stânga Nistrului au crescut deja generații întregi, care au asimilat valori și ideologii absolut străine nouă și care nu se identifică nici într-un mod cu locuitorii de pe malul drept al Nistrului, în calitate de cetățeni ai unui stat european modern. Timp de 28 de ani, la Tiraspol staționează trupele Federației Ruse, nu de pacificare, ci de ocupație, chiar dacă actualul ministru de Externe de la Chișinău consideră că Moscova a făcut pace la Nistru, în 1992. Așa-zisa Transnistrie reprezintă un focar de instabilitate atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina, în imediata vecinătate a hotarelor Uniunii Europene. În aceste condiții, evitarea readucerii R.Moldova pe orbitele Moscovei, printr-un scenariu de acordare de ”statut special” raioanelor din stânga Nistrului, este necesar, în primul rând, să fie răsturnată actuala guvernare, de trădători ai intereselor noastre naționale. Odată realizat acest pas, este necesar de promovat obiectivul de integrare europeană a Chișinăului după modelul cipriot, însoțit, desigur, de obiectivul de reîntregire al neamului românesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La 1 mai 2004, Republica Cipru a aderat la UE (întreaga insulă), dar aplicarea acquis-ul comunitar este suspendată în partea de nord, aflată sub ocupaţie turcă. În 2008 Cipru a adoptat moneda euro. În ultimii ani, au fost reluate eforturile diplomatice în încercarea de a găsi o soluție în dosarul cipriot, rămase până în prezent fără succes. Deși a aderat la UE ca insulă divizată de facto, întregul Cipru este teritoriu UE. Ciprioții turci care au documente de călătorie UE (sau sunt eligibili să le obțină) sunt cetățeni ai UE. Legislația UE este suspendată în zonele în care guvernul cipriot (Guvernul Republicii) nu exercită control efectiv. În mod similar, regiunea din stânga Nistrului trebuie să fie declarată oficial o regiune ocupată de către Federația Rusă, nerecunocută internațional. Locuitorii acestei regiuni, de altfel, s-au orientat propice și, cu zecile de mii, au obținut cetățenia României. Ridicarea nivelului de trai al cetățenilor Moldovei din stânga Nistrului, prin proiecte comune, prin dezvoltarea și consolidarea relațiilor economice bilaterale, prin promovarea unor politici de sporire a încrederii între cetățenii de pe ambele maluri, toate au potențialul de a reunifica R.Moldova și de a evita riscurile unei federalizări impuse astăzi din exterior. O altă cale nu există, fapt demonstrat de toată perioadă ce a urmat războiului de la Nistru, din 1992, perioadă în care elitele politice de la Chișinău și Tiraspol au colaborat de minune, dar nu cu scopuri de unificare teritorială a țării, ci de îmbogățire personală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                BCR-InnovX

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                BCR-InnovX, programul de accelerare a afacerilor din tehnologie, se va extinde anul acesta la Iași cu etape de incubare, în parteneriat cu Fab Lab Iași și Școala Informală de IT. Vor fi derulate trei grupe de incubare de-a lungul anului, la care vor putea participa câte 20 de antreprenori. Cele mai bune start-up-uri din programele de incubare vor fi selectate în programul de accelerare de la București. Antreprenorii din regiunea Moldovei se pot înscrie până la 21 februarie 2020 pentru prima grupă de incubare, denumită Start-ups, dedicată firmelor cu cifră de afaceri între 100.000 euro și 1 milion de euro. Evenimentul oficial de lansare a programului de incubare BCR-InnovX la Iasi va avea loc pe 22 ianuarie, la Fab Lab.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Anul acesta vor fi selectate câte 20 companii pentru fiecare din cele trei categorii ale programului BCR-InnovX:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Start-ups (cifra de afaceri sau finanțare atrasă de 100.000 euro – 1 mil. euro) – program de incubare 2-13 martie 2020 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Grinders (cifra de afaceri sau finanțare de până la 100.000 euro) – program de incubare 15-26 iunie 2020 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Scale-ups (cifra de afaceri sau finanțare de peste 1 milion de euro) – program de incubare 14-24 septembrie 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Extinderea BCR-InnovX la Iași este o etapă importantă de creștere a programului de accelerare a businessurilor tech, având în vedere dezvoltarea puternică a sectorului de IT din Capitala regiunii Moldova. Vrem să ajutăm cei mai creativi și vizionari antreprenori din Moldova să gândească global și să transforme inovația într-un business performant și sustenabil. Avem un partener local puternic, care a creat un ecosistem recunoscut de comunitatea locală la Fab Lab, și alături de care vrem să contribuim la dezvoltarea produselor și soluțiilor inovatoare made in Iași”, spune Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Căutăm antreprenori curajoși care să dorească să se extindă la nivel european sau global, care vor să știe cum să se prezinte mai bine în fața investitorilor sau cum să facă un business plan corect. În urma etapei de incubare vom selecta 3-4 firme care vor participa ulterior în programul de accelerare de la București și implicit vor avea șansa să ajungă la conferințe globale sau să atragă finanțări. Totul depinde de cât de competitivi vor fi”, spune Daniel Dumitrescu, Director InnovX.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cred ca venise vremea să lansăm și noi un program de accelerare pentru comunitatea de antreprenori în tehnologie din Iași și regiunea Moldovei. Ecosistemul Fab Lab Iași – Școala Informală de IT –PIN Magazine va funcționa ca un catalizator în cadrul parteneriatului cu Banca Comercială Română și InnovX. Sperăm să vedem cât mai multe companii de succes înscrise în programul de incubare și accelerare BCR-InnovX 2020 care ulterior să aibă curajul, ambiția și competențele necesare unei extinderi internaționale”, spune Dan Zaharia, Fondator Fab Lab Iași.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul de incubare BCR- InnovX va include: 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Workshop de leadership
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Workshop investiții
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Workshop de branding
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Curs redactare business plan
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Program de mentorat de la antreprenori experimentați și de la echipa de management BCR

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acceleratorul BCR-InnovX este un program dedicat afacerilor din tehnologie care dezvoltă soluții dedicate pentru domenii precum: cyber-security, fintech, inteligență artificială, învățare automată, robotică, cloud, automatizare sau microservicii. Acceleratorul are o curriculă adaptată companiilor cu potențial de scalare internațională și o rețea globală de parteneri și mentori cu experiență în astfel de programe. Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Startup Grind in partnership with Google for Startups, Mindspace și European Center for Services Investments and Financing (ECSIF). BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                TeraPlast

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Grupul TeraPlast, cel mai mare producator roman de materiale de constructii, va beneficia incepand cu data de 12 februarie de serviciile de market making ale emitentului oferite de SSIF BRK Financial Group SA (BRK), unul dintre cei mai activi brokeri pe segmentul de produse structurate tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). TeraPlast SA (simbol de tranzactionare TRP), cea mai mare companie din Grupul TeraPlast, a fost listata la BVB in iulie 2008 si este inclusa in indicii BET-BK, BET-XT, BET-XT-TR si BET-Plus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Colaborarea cu BRK Financial Group reprezinta un nou pas in linie cu obiectivul nostru de a crea valoare pentru actionari, prin imbunatatirea lichiditatii si minimizarea volatilitatii. In activitatea noastra ne bazam pe implementarea celor mai bune practici la nivel international si ne dorim sa devenim un model si pentru alte companii care vor sa faca pasul spre bursa,” a declarat Alexandru Stanean, Director General TeraPlast.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Anuntam cu satisfactie semnarea unui nou parteneriat privind serviciile de market making destinate emitentilor, in cadrul caruia ne propunem sa sustinem imbunatatirea lichiditatii actiunilor TeraPlast SA, angajamentul nostru constand in afisarea unui volum de minim 750.000 de actiuni la cumparare si la vanzare, intr-un spread de 1%. Felicitam compania TeraPlast  ca a inteles beneficiile unui parteneriat cu un furnizor de lichiditate care are expertiza dovedita in acest sens,” a spus Monica Ivan, Director General BRK Financial Group.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Market Makerul Emitentului (MME) este participantul la sistemul de tranzactionare al BVB care si-a asumat rolul de a sustine lichiditatea unui instrument financiar, in baza unui contract incheiat cu emitentul instrumentelor financiare respective, precum si cu BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ne dorim un plus semnificativ de lichiditate pe bursa si cadrul privind Market Makerul Emitentului ne arata ca oportunitatile sunt accesate cu precadere atunci cand companiile au la dispozitie mediul necesar dezvoltarii. Acest lucru demonstreaza ca Bursa de Valori Bucuresti isi indeplineste rolul de a implementa cele mai eficiente solutii pentru dezvoltarea lichiditatii, in special, si a pietei, in general,” a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Grupul italian De’Longhi a cumpărat în Mădăraş, judeţul Bihor, o hală de 25.000 de metri pătraţi şi o serie de echipamente de la Jasz Plaszt Ro, o afacere antreprenorială din Ungaria. În fabrică vor lucra peste 500 de persoane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un mare producător de electrocasnice cumpără o fabrică românească care producea componente pentru Samsung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Grupul italian De’Longhi a cumpărat o hală de 25.000 de metri pătraţi şi o serie de echipamente de la Jasz Plaszt Ro, o afacere antreprenorială din Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fabrica, aflată în localitatea Mădăraş din judeţul Bihor, producea componente pentru Samsung şi începe în acest an producţia de componente şi electrocasnice mici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Până în decembrie, compania maghiară producea subansambluri şi mase plastice pentru Samsung. Firma Jasz Plaszt Ro a avut în 2018 afaceri de 55 de milioane de lei, în scădere cu 14% faţă de 2017. Businessul a scăzut şi odată cu el şi numărul de salariaţi, care a ajuns la puţin sub 250.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În această nouă fabrică, De’Longhi va angaja în total peste 500 de persoane. O parte dintre salariaţi va fi preluată dintre cei care lucrau deja în fabrică, iar ceilalţi vor fi recrutaţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Grupul italian mai are în România facilităţi de producţie la Jucu, în judeţul Cluj, unde realizează espressoare şi blendere şi unde are peste 2.000 de angajaţi. De’Longhi, care a început producţia pe plan local în 2013, a ajuns la afaceri de 1,2 mld. lei în 2018 după o creştere de circa 30%, în linie cu avansul din ultimii ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe fundalul unui nou îngheț al relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și în special cu România, care este de departe cel mai mare partener economic al statului dintre Nistru și Prut, guvernarea de la Chișinău scoate ostentativ în evidență bunele relații cu Ungaria, care se erijează în avocatul european al Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu este pentru prima dată când un guvern antiromânesc de la Chișinău se aliază declarativ cu Ungaria pentru a demonstra, probabil, Bucureștiului că are și alt avocat în cadrul Uniunii Europene. Acum 13 ani aceeași tactică o adoptase guvernul comunist și președintele de pe atunci, Vladimir Voronin, care au făcut tot posibilul pentru ca centrul comun de vize al Uniunii Europene la Chișinău să fie deschis atunci la Ambasada Ungariei și nu la cea a României, deși ultima își afirmase plenar disponibilitatea în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iată că povestea se repetă, deși în cu totul alte condiții sub bagheta lui Igor Dodon, un alt președinte românofob, care însă, pe deasupra este, în comparație cu Voronin, și un slujitor docil al Kremlinului. Prin urmare, acest joc ostentativ al lui Dodon și a acoliților săi, este dictat nu doar de românofobia sa ci și de interesele geopolitice ale Moscovei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ungurii promit susținere necondiționată integrării europene a Moldovei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Să le luăm însă pe rând. Unul dintre evenimentele memorabile ale săptămânii trecute a fost aterizarea ministrului de externe ungar, Péter Szijjártó, la Chișinău. Declarațiile șefului diplomației maghiare despre susținerea necondiționată a Republicii Moldova pe calea integrării europene și cele ale oficialilor moldoveni, sunt pline de subînțelesuri și merită a fi analizate pentru a înțelege ce urmăresc, de fapt, cele două părți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ministrul maghiar s-a întâlnit cu președintele Igor Dodon, preşedintele perlamentului, Zinaida Greceanîi, primul ministru, Ion Chicu, cu omologul său moldovean, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Aureliu Ciocoi și cu alt românofob consacrat, ministrul învățământului Corneliu Popovici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mesajele principale au fost transmise în cadrul întrevederii cu Ciocoi, fiind repetate și în cadrul celorlalte întrevederi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Când vorbim despre Parteneriatul Estic, cuvântul parteneriat îl înțelegem în sensul strict al cuvântului. De aceea, de la noi niciodată nu o să auziți ceva care o să sune a învățătură de minte sau care să fie un fel de intervenție în treburile interne. Niciodată nu o să pronunțăm o părere despre problemele de politică internă, fiindcă acestea nu sunt de competența noastră. Însă avem marea plăcere să ajutăm.”, a punctat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată, acesta salută devotamentul lui Dodon și al guvernului său față de interesele geopolitice ale Moscovei. Drept că acest devotament a fost calificat de către șeful diplomației maghiare drept o politică externă echilibrată, principiu împărtășit și de țara sa. În acest sens, acesta a remarcat avantajele Moldovei oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și de calitatea sa de observator al Uniunii Euro-Asiatice. Potrivit diplomatului, această poziție oferă valoare specială Moldovei în ochii UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                R. Moldova are un rol important în crearea dialogului pragmatic între Est și Vest, dat fiind că țara are statut de observator în cadrul Uniunii Euroasiatice”, a menționat oficialul maghiar ținându-i isonul lui Dodon în ideea sa aberantă privind Europa de la Lisabona la Vladivostok.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consiliere diplomatică, burse de studii și vizite oficiale reciproce

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La nivel de acțiuni, Szijjártó a anunțat că Budapesta va trimite în timpul apropiat doi diplomați experimentați în R. Moldova pentru a ajuta Chișinăul în privința integrării europene, încheind un memorandum în acest sens. Un alt memorandum, încheiat cu ministrul învățământului Popovici presupune oferirea de către Ungaria a 40 de burse anuale de studii universitare pentru moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După ceremonia de semnare a memorandumurilor, Aureliu Ciocoi a lăsat să se înțeleagă că premierul maghiar, Viktor Orban, va face o vizită la Chișinău în viitorul apropiat (cel mai probabil în martie) și că Igor Dodon va pleca la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De asemenea, în luna mai, se preconizează organizarea la Chișinău a ședinței Comitetului Interguvernamental R. Moldova – Ungaria și a unui forum al oamenilor de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În contextul relațiilor comercial-economice s-a discutat despre oportunitățile de finanțare pentru companii din ambele state, oferite prin intermediul Eximbank Ungaria și care pot fi utilizate pentru tranzacții de import-export, pentru crearea de societăți mixte și pentru participarea comună la licitaţii organizate pe piețele țărilor terțe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Subtilitatea mesajelor și interesul pragmatic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Evident, mesajul privind neimplicarea Ungariei în treburile interne ale Republicii Moldova și așa numitul ajutor dezinteresat este, de fapt, o desolidarizare de politica Uniunii Europene care condiționează asistența financiară pentru Republica Moldova prin implementarea de reforme democratice sau care să asigure funcționarea statului de drept și a economiei de piață. Poziția UE în acest sens este foarte clară fiind argumentată de fiecare dată de către oficialii europeni. Uniunea nu mai poate să pompeze sute de milioane de euro anual în Republica Moldova, neavând certitudinea că acești bani nu vor fi furați în condițiile unei corupții generalizate și a unei justiții, subordonate în continuare intereselor de clan și de partid. În aceeași cheie, și România, cel mai mare partener bilateral al R. Moldova, este solidară cu politica europeană fiind conștientă că tergiversarea reformelor, preconizate de altfel și în acordul de Asociere cu UE, nu poate aduce nicidecum Chișinăul mai aproape de dezideratul declarat al integrării europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iată că Ungaria lui Orban crede că Republica Moldova nu trebuie să asculte de cei mai importanți parteneri ai săi, care acordă sistematic acestui stat falimentar sute de milioane de lei, cerându-i însă să asigure o bună guvernare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deocamdată, relații economice destul de modeste între cele două țări

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deocamdată, Ungaria nu este un partener economic prea însemnat al Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ce privește exporturile, Ungaria a primit în primele unsprezece luni din 2019 mărfuri moldovenești în valoare de circa 10 milioane de dolari, ocupând locul 15 la acest capitol printre țările UE și locul 26 printre toate țările. La capitolul ”Importuri” situația e puțin mai bună. Republica Moldova a importat în aceeași perioadă mărfuri maghiare în valoare de 101 milioane de dolari, a 7-a poziție printre țările UE și a 12-a la nivel mondial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Spre comparație, România, care este dată la o parte de Dodon și acoliții săi din postura de avocat al integrării europene a Republicii Moldova, a cumpărat mărfuri moldovenești în valoare de 711,15 milioane de dolari și a livrat în Republica Moldova mărfuri în valoare de aproape 770 milioane de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ce privește investițiile, în prezent în Republica Moldova există aproximativ 60 de întreprinderi cu capital maghiar. Cea mai mare investiție ungară între Prut și Nistru este cea a grupului financiar OTP, care a cumpărat de la Societe Generale instituția financiară Mobiasbancă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu e cel mai bun profesor de ”integrare europeană”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Menționăm că la începutul lunii februarie 2020, Adunarea Politică a Partidului Popular European (PPE), formațiunea cea mai numeroasă din Parlamentul European, a decis să prelungească suspendarea calității de membru a partidului „Fidesz”, condus de premierul ungar Viktor Orban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat că decizia a fost luată, deoarece nu au fost îndeplinite condițiile revenirii „Fidesz” în PPE, puse în mai 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Respectarea valorilor europene, precum statul de drept, independența justiției și libertatea de exprimare, nu poate fi negociată în rândul membrilor PPE”, a scris Mureșan pe Facebook.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Idolul și animatorul mișcărilor antieuropene și-a trimis ministrul de Externe pentru a-l „salva” din izolarea europeană pe Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În context, ex-președintele Asociației de Politică Externă de la Chișinău, Victor Chirilă scria că Viktor Orban, „prieten intim al liderului revanșist de la Kremlin, promotor al „democrației iliberale”, idolul și animatorul mișcărilor antieuropene de factură populistă și de extremă dreaptă din UE, sfidând din nou solidaritatea statelor UE, și-a trimis, la Chișinău, ministrul său de Externe pentru a-l „salva” din izolarea europeană pe Dodon, pionul lui Putin în R. Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Chirilă spune, totodată, că ministrul de externe al lui Orban, cel care a făcut din Ungaria un stat-paria în UE, anunță că vrea să ajute R. Moldova să progreseze pe calea integrării europene și să redevină o „poveste de succes” a Parteneriatului Estic, care, apropo, a fost discreditată și compromisă inclusiv de Dodon și ortacii săi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Poate Viktor Orban să ajute R. Moldova?”, se întreabă Chirilă. „Bineînțeles că nu”, răspunde el odată ce valorile și principiile lui Orban sunt contrare valorilor și principiilor UE, spre care tindem, și ale Parteneriatului Estic, unde ne aflăm în prezent. „Pentru că valorile și principiile sale sunt foarte aproape de valorile autoritarului Putin și foarte departe de cele ale cancelarei germane Angela Merkel; pentru că, în viziunea lui Orban, solidaritatea europeană înseamnă nu compasiune și toleranță, ci construirea de ziduri impenetrabile la frontierele europene”, adaugă expertul, care amintește că în Ungaria politicile promovate de Viktor Orban au avut ca efect centralizarea mass-media, limitarea libertății de expresie, restricționarea drepturilor societății civilie, diminuarea independenţei justiției, subminând, astfel, libertățile individuale și statul de drept.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Chirilă concluzionează, totodată, că Orban poate fi un interlocutor bun cu Putin, cu euroscepticii radicali de dreapta Matteo Salvini și Marine Le Pen și nicidecum cu Emmanuel Macron și Angela Merkel.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Declarațiile ministrului se înscriu în politica de apropiere a Ungariei față de Rusia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La rândul său, ex vice-ministrul de externe de la Chișinău, Iulian Groza spune că declarațiile ministrului ungar se înscriu în abordarea Budapestei care promovează o apropiere de Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astăzi, Ungaria în cadrul Uniunii Europene se confruntă cu unele probleme legate de funcționarea statului de drept, libertății de asociere, lucru care, de fapt, a și determinat Partidul Popular European, de exemplu, să suspende statutul de membru al partidului condus de Orban în cadrul PPE”, amintește Iulian Groza.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În context, ex-viceministrul accentuează că Ungaria în cadrul Uniunii Europene are o poziționare diferită în raport cu politicile Uniunii Europene cu privire la diferite chestiuni importante de pe agenda internă a Uniunii Europene și cu privire la relațiile Uniunii Europene cu alte țări, inclusiv cu Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Declarațiile ministrului într-un fel se înscriu în abordarea generală a Guvernului de la Budapesta care promovează o apropiere cu Federația Rusă. Și ei nu ascund acest lucru, ci dimpotrivă, la începutul lunii februarie 2020, premierul ungar, Viktor Orban a fost în Italia la un congres organizat de Matteo Salvini, reprezentantul extremei drepte în Italia –un alt exemplu de politician care pledează pentru o relație mai avansată, mai apropiată de Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ion Chislea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Hanna Novosad, ministrul ucrainean al educaţiei, consideră că niciuna dintre propunerile făcute de Peter Szijjártó, ministrul ungar al afacerilor externe şi al comerţului exterior, nu pot fi puse în aplicare în ceea ce priveşte soluţionarea educaţiei în limba maghiară, propuneri prezentate, vineri, de oficialul ungar în cadrul întâlnirii de la Kiev – se arată în comunicatul de presă al politicianului ucrainean, citat vineri seara de site-ul televiziunii ucrainene de ştiri Prjamij.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Novosad a declarat că ministrul ungar de externe a făcut două propuneri. Prima este ca Ucraina să includă minoritatea maghiară din Ucraina Subcarpatică în rândul naţionalităţilor autohtone care trăiesc pe teritoriul acesteia, deoarece, în şcolile minorităţilor autohtone, elevii pot să studieze toate materiile în limba maternă începând din clasa întâi până la bacalaureat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ministrul ucrainean a atras atenţia asupra faptului că potrivit legislaţiei ucrainene, în această categorie sunt incluse popoarele care nu au un stat propriu, spre exemplu tătarii din Crimeea, astfel trebuie să primească sprijin special pentru a-şi putea menţine limba şi cultura. Minoritatea maghiară, având o patrie mamă, nu poate fi încadrată în această categorie, a precizat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O altă sugestie prezentată de şeful diplomaţiei ungare a fost aceea care propunea să nu se facă trecerea treptată la limba ucraineană în predarea anumitor materii, mărindu-se astfel ponderea limbii ucrainene în educaţie, ci să crească numărul de ore de predare a limbii ucrainene. În ceea ce priveşte această propunere, Novosad consideră că problema apare datorită faptului că numărul orelor destinate altor materii nu scade, iar acest lucru ar creşte semnificativ numărul de ore pe săptămână în şcolile maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La noi sunt definite în mod clar limitele privind încărcarea copiilor. Dacă le creştem, vom pune în pericol sănătatea copilului. Noi, cu siguranţă, nu vom depăşi aceste limite”, a precizat politicianul ucrainean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată, Novasad a salutat încheierea dezbaterii politice dintre cele două state cu privire la situaţia educaţiei în limba maghiară din Ucraina; deja se discută despre soluţii practice şi despre metodologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Tema principală a întâlnirii a fost încheierea dezbaterii politice privind problema limbii în şcolile minorităţilor şi concentrarea pe munca cu profesorii şi specialiştii în metodologie. Acest lucru este foarte important pentru noi, deoarece obiectivul principal este ca fiecare copil ucrainean, indiferent de originea sa etnică să cunoască la nivel ridicat limba oficială a statului”, a declarat ministrul ucrainean al educaţiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  PNUD

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Companiile private vor putea concura pentru un premiu de integritate în afaceri, care va fi acordat în premieră în cadrul ediţiei din anul curent a concursului „Marca comercială a anului”, lansat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă. Iniţiativa aparţine Camerei de Comerţ şi Industrie, în parteneriat cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prin acordarea acestui premiu, se încurajează respectarea standardelor de integritate în societățile comerciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Aplicarea standardelor de integritate, precum și a mecanismelor eficiente de prevenire a corupției sunt mai eficiente și mai puțin costisitoare decât combaterea consecințelor acestui fenomen. Acest lucru este valabil atât pentru sectorul privat, cât şi pentru cel public. Astfel, pentru prevenirea corupţiei, pe lângă măsurile punitive aplicate de instituțiile statului, este importantă promovarea și încurajarea comportamentului integru”, a menţionat Olga Crivoliubic, manageră de proiect la PNUD Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În dosarul pe care îl vor depune la concurs, candidaţii la premiul de integritate în afaceri vor trebui să facă dovada implementării unor mecanisme  de promovare a  standardelor  de integritate şi anticorupţie în business. Astfel, companiile vor prezenta propriul Cod de etică sau conduită în afaceri, procedurile de raportare a neregulilor la locul de muncă şi de soluţionare a confictelor de interese, mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate, precum şi procedurile de declarare şi evaluare a cadourilor şi cele de control intern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La concurs pot participa societățile comerciale, exponente ale businessului mare, mic și mijlociu, cu excepția întreprinderilor de stat sau municipale, societăților pe acţiuni în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni şi care sunt entități publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Participanţii admişi la nominalizarea pentru integritate în afaceri vor fi scutiţi de achitarea taxei de participare, care va fi acoperită de PNUD Moldova, prin proiectul „Lupta împotriva corupției prin consolidarea integrității în Republica Moldova”.  Dosarele de concurs vor putea fi depuse începând cu data de 1 aprilie 2010 la adresa Camerei de Comerţ şi Industrie. Detaliile pot fi accesate pe pagina oficială a instituţiei: www.chamber.md 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Concursul „Marca comercială a anului” se desfăşoară începând cu anul 2003 şi este organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI) în parteneriat cu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În afară de premiul pentru integritate, concursul „Marca comercială a anului” are alte 11 nominalizări, între care „Reputaţie şi încredere”, „Femeia în afaceri”, „Liderul anului”, „Export”, „Debutul anului” etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Proiectul „Lupta împotriva corupției prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, are drept obiectiv crearea unui sistem durabil de integritate și anticorupție în cadrul entităților din sectorul public și privat, precum și în cadrul sectorului asociativ. Proiectul se desfăşoară în perioada 2019-2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  investitorii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Românii sunt cei mai interesați să economisească pentru a-și cumpăra o casă, la nivel european, potrivit celui mai recent studiu internațional ING, la care au participat peste 15.000 de respondenți din 15 țări. 84% dintre români consideră că este mai rentabil să își cumpere o locuință proprie decât să locuiască cu chirie (comparativ cu media europeană de 70%) și doar 56% dintre români ar plasa un alt obiectiv financiar înaintea celui de a strange bani pentru o casă (față de media europeană de 81%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Germania (91%), Austria (90%) și Olanda (90%) înregistrează cele mai mari procente privind prioritizarea altor obiective financiare. De asemenea, Germania (58%) și Olanda (59%) au cele mai scăzute valori privind percepția asupra rentabilității unei locuințe. Aceste rezultate sunt proporționale cu procentele de proprietari de case din fiecare țară, România având o pondere ridicată de 96% de familii care trăiesc în locuințe personale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  28% dintre români anticipează că își vor cumpăra o locuință între 30-34 ani, 25% dintre aceștia după 35 ani și 14% înainte de 30 ani. 21% dintre români (cel mai scăzut procent după spanioli) nu cred că își vor permite cumpărarea unei locuințe. Doar 7% dintre europeni preconizează că își vor cumpăra o casă înainte de vârsta de 30 ani, 16% după 35 ani, iar 38% sunt pesimiști în privința achiziției unei case.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe lângă potențialele beneficii de ordin economic, deținerea unei proprietăți conferă și un sentiment puternic de stabilitate, de control asupra vieții, de apartenență și de identitate socială. Astfel, la nivel european, doar 21% dintre proprietarii de locuințe au declarat că au o cumpărat o casă din rațiuni economice, susținând că a fost o decizie emoțională și că își doreau să dețină locuința în care trăiau (66%), precum și că percep locuința ca fiind un aspect esențial pentru dezvoltarea unui mediu de familie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prețurile ridicate (77%) și teama de gradul ridicat de îndatorare (70%) sunt principalele motive care determină europenii să amâne intenția de-și cumpăra o locuință. Doar 16% dintre aceștia declară, însă, că nu își doresc să cumpere o casă. Spaniolii (45%), olandezii (42%) și germanii (37%) sunt de părere că măsurile și reglementările ineficiente contribuie la contextul actual în care se află piața imobiliară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  53% dintre români consideră (de la 35% în 2017) că piața imobiliară merge într-o direcție greșită, sub media de 55% la nivel european, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în Spania (72%), Germania (65%) și Luxemburg (65%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La nivel european, prețul caselor a crescut cu 4,2%, în timp ce salariile doar cu 3,2%, astfel încât 55% dintre europeni consideră că este o provocare să îți cumperi o casă și anticipează că prețurile vor crește în următoarele 12 luni (62% dintre aceștia). Cu toate acestea, procentul europenilor care consideră că este din ce în ce mai dificil să își cumpere o casă a scăzut de la 78% în 2015 la 70% în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Valentin Tătaru, economist la ING Bank România, este de părere că: „Evoluția creditării pe segmentul de ipotecare a continuat sa fie pozitivă, astfel încât stocul de credite ipotecare a crescut cu puțin peste 11% în 2019 (de la 15,6 în 2018). Evoluția componentei de creditare în lei (practic singura care funcționează pe piața de ipotecare în acest moment) a cunoscut un avans mediu de aproximativ 20% în 2019 (față de 30% în 2018), ceea ce indică o încetinire a ritmului de creștere către valori, spunem noi, mai sustenabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Călătoriile se află în topul preferințelor europenilor, cu atât mai mult cu mai accesibile, ca alternativă la economisirea pentru cumpărarea unei locuințe. Astfel, 54% dintre europeni preferă să călătorească și amână achiziția unei case sau aleg să achite creditul ipotecar pe o perioadă mai extinsă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Jessica Exton, specialist în ştiinţa comportamentală în cadrul ING:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Majoritatea dinte noi ne dorim să deținem o locuință proprie, nu doar pentru că este o decizie inteligentă pe termen lung din punct de vedere financiar, dar mai ales pentru că este un obiectiv important din perspectivă emoțională și personală. Dar locuințele sunt scumpe, prin urmare, unele persoane aleg să își acorde mai mult timp pentru a economisi suma necesară sau amână decizia de a cumpăra o locuință. Odată cu extinderea orizontului de timp, nu este surprinzător că aceștia își îndreaptă atenția și către alte obiective, precum călătoriile și hobby-urile.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  O periferie consacrată a civilizației, Republica Moldova a trecut, ca o mărgică, de la un imperiu la altul, scurta aflare în matca țării, în perioadă contemporană, finalizând, după 1918-1940, cu un rapt sângeros. Proclamarea independenței de stat și ieșirea din componența imperiului sovietic, în 1991, a proiectat în peisajul mondial o entitate statală ciudată, care a reușit, în nici 30 de ani de existență, să ofere cetățenilor săi doar o stare de mizerie ubicuă și să transmită, de la un scrutin la altul, dreptul guvernanților de a jefui, nepedepsiți, câteva milioane de locuitori. Astăzi, Republica Moldova este unicul stat, din toate cele 15 foste republici ale defunctului URSS, în care șeful statului este un aliat nedisimulat al Kremlinului. Angajat într-o misiune fățișă de torpilare a intereselor naționale și a integrării europene, Igor Dodon este secondat de către un președinte de parlament eurofob și de către un premier de același calibru. Forțele care nu permit ieșirea Moldovei de pe orbita Moscovei s-au consolidat enorm, pe fundalul politicilor revanșarde ale regimului putinist, exprimate, ultimii ani, prin invadarea Georgiei și Ucrainei, în 2008 și 2014.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Resurecția imperiului rus – unicul stat cu un trecut imprevizibil

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Știrile că în Rusia se dezvelesc monumente ale lui Stalin sau Dzerjinski, doi criminali abominabili, se află la toate emisiunile TV informative. Sub bagheta prestidigitatorilor de la Kremlin, se încearcă reinterpretarea trecutului istoric, adaptarea evenimentelor de cândva propriilor interese neoimperiale devenind o practică tot mai uzuală. Tonul a fost dat chiar de către președintele rus, care este vădit deranjat de aserțiunea că Germania hitleristă și URSS-ul stalinist poartă aceeași vină pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Rusia lui Putin nu mai este de multă vreme un stat democratic, iar țarul de la Kremlin tot mai mult se aseamănă cu Adolf Hitler, în ultimele luni ale celui de-Al Treilea Reich. Supusă sancțiunilor internaționale, Federația Rusă pierde iremediabil competiția cu principalele puteri mondiale și, pe zi ce trece, se transformă într-un stat totalitar, în care orânduirea sclavagistă face pace bună cu bombele și ogivele nucleare. Liderul nazist le promitea cetățenilor germani că, iată-iată, va intra în posesia unor arme teribile, cu ajutorul cărora îi va pulveriza pe inamici. În manieră similară, media rusă anunță omenirea despre noile sale rachete supersonice, capabile să străbată orice scut de apărare. Dar care, pe moment, explodează și produc victime doar în cadrul unor exerciții de testare interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De ce a fost demis guvernul Medvedev și de ce se modifică Constituția Federației Ruse

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Experții independenți consideră că evenimentele din ianuarie 2019 fac parte dintr-un proiect de transmitere a puterii de la Putin tot la Putin, și că nu sunt de așteptat schimbări ale politicilor social-economice, care să jaloneze un proces de depășire a sărăciei și de stabilire a unui climat de justiție socială în Federația Rusă. Precum nu se va schimba nici maniera în care Moscova va continua să-și promoveze politicile revizioniste, imperiale. La acest subiect a venit cu explicații pertinente unul din foștii apropiați ai lui Vladimir Putin, Andrei Ilarionov, fost consilier pe probleme economice al liderului de la Kremlin, astăzi cercetător științific la Institutul Cato din Washington. Tratând subiectul în mod imparțial, Ilarionov a declarat public că „Putin este unul dintre oamenii cei mai raționali pe care i-am cunoscut, cu foarte puține emoții, dar cu o minte ca un calculator. Din păcate, acest calculator lucrează împotriva țării, împotriva Rusiei, împotriva societății civile rusești, împotriva succesului strategic al țării și al poporului nostru. Dar este, în mod sigur, o minte strălucită, dar care lucrează împotriva țării”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cu referință la evenimentele din ianuarie 2020, din vârful piramidei puterii de la Moscova, Ilarionov crede că nu există niciun indiciu că Putin și-ar dori să plece la odihnă, dimpotrivă. Astfel, minimum 40 de amendamente de modificare a Constituției Federației Ruse, propuse de Vladimir Putin, se rezumă, în esență, la ideea oferirii de împuterniciri suplimentare președintelui rus. De aici, logica fenomenului induce gândul că actualul președinte rus promovează aceste modificări nu pentru altcineva, ci pentru propria persoană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Fostul consilier prezidențial consideră că demisia lui Medvedev a fost o decizie comună, a lui Putin și a colegilor săi din serviciile speciale – Nicolai Patrușev, Serghei Narîșkin, Serghei Ivanov etc. Ultimii niciodată nu l-au agreat pe Dmitri Medvedev, iar Ivanov îi purta pica încă din 2007, în acea perioadă fiind considerat favorit la preluarea tronului de la Putin. Doar că țarul rus l-a preferat atunci pe Medvedev, acesta fiind promovat în fotoliul de președinte al Federației Ruse. Cariera lui Ivanov a intrat în stagnare, în 2016 fiind demis din funcția de șef al administrației prezidențiale, iar astăzi fiind un consilier pe probleme de transport și ecologie. Din 2007, Ivanov și amicii săi au tot căutat cum să tranșeze „problema Medvedev”, în repetate rânduri fiind întreprinse acțiuni cu scopul de a-i slăbi pozițiile și de a-l marginaliza. Un aliat important al grupului Ivanov, susține Ilarionov, este cunoscutul activist al opoziţiei şi blogger anticorupţie Aleksei Navalni, căruia i se livrau materiale compromițătoare despre Medvedev și echipa acestuia. Navalni le mediatiza pe larg, inclusiv filmul „El nu este Dimon”. Lupta a durat 13 ani, numai în 2020 aceste tentative atingându-și scopul. În cele din urmă, ei l-au convins pe Putin și, în consecință, Medvedev a fost sacrificat, cu tot cu anturajul său.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Noul premier al Federației Ruse, Mihail Mișustin, este unul din cei mai eficienți reprezentanți ai grupării descendentă din serviciile inteligente, unde mai pui că și tatăl acestuia era un reprezentant marcant al serviciilor secrete sovietice și rusești. Prin ideologia asumată, Mișustin reprezintă un candidat ideal pentru detractorii lui Medvedev, viziunile acestuia convenindu-le de minune. Mișustin a creat un „stat totalitar” în cadrul Fiscului, exprimat prin instituirea unui regim de control absolut. Potrivit unor ziariști străini, care l-au vizitat pe Mișustin acum câteva luni și nici nu bănuiau că acesta va fi numit în curând prim-ministru al Federației Ruse, actualul șef al guvernului rus iubea nespus să-și frapeze oaspeții, dar în cel mai neașteptat mod. Fiind întrebat, bunăoară, cum de a reușit să creeze un sistem care să monitorizeze la sânge toate afacerile și fluxurile financiare din Federația Rusă, amfitrionul, la rândul său, îi întreba în ce hotel s-au cazat și în ce restaurant au luat dejunul. Toate acestea doar cu scopul ca, peste nici cinci minute, să le demonstreze oaspeților înregistrări video despre cum aceștia își beau cafeaua, în localul menționat. Astfel, Mișustin a fost numit șef de guvern cu un scop bine determinat – de a duce la sfârșit opera de edificare a unui stat totalitar pe teritoriul Federației Ruse. Remanierea guvernamentală și inițiativa unei noi Constituții marchează transformarea regimului de la Kremlin în unul dominat în totalitate de către serviciile speciale. Astfel, a concluzionat Ilarionov, se dorește edificarea unui stat totalitar, care a existat, până acum, numai în romanul 1984, al vizionarului Orwell.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ucraina, un dig în calea expansiunii spre Apus a Kremlinului?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ucraina și alte țări vecine ale statului totalitar Federația Rusă sunt expuse unor pericole mult mai mari decât în trecut. Sunt de așteptat noi provocări și scenarii de realizare a ambițiilor imperiale ale Federației Ruse față de Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia etc. Este tot mai evident faptul că Rusia nu s-a schimbat după anexarea Crimeei, a fost şi va fi în viitorul apropiat o putere revizionistă care nu se poate obişnui cu noua realitate de după Războiul Rece. Pentru elitele ruseşti, Rusia nu poate exista decât în vechile ei graniţe, de Imperiu sau de URSS. Pentru Putin, URSS a fost Rusia sub alt nume. Cu această percepţie asupra lumii, el nu vede Ucraina ca pe un stat independent şi nici alte state ex-sovietice. El încă mai crede că Rusia este o superputere şi consideră că ea este menită să contracareze influenţa SUA, exact ca în perioada sovietică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Angajată într-un conflict militar sângeros, animat de cercurile revizioniste de la Moscova, Ucraina reprezintă astăzi prima linie de apărare a Occidentului. Chiar dacă marile democrații ale lumii au impus un regim de sancțiuni severe Moscovei, Ucraina poartă tot greul luptei cu ofensiva imperiului lui Putin. Capitularea Ucrainei este un obiectiv strategic pentru elitele de la Kremlin, precum, în egală măsură, afirmarea și dezvoltarea unui stat ucrainean european, liber și democratic, este un element vital pentru destinul european al Republicii Moldova. Astfel, importanța Ucrainei a fost remarcată de către fostul consilier pentru Securitate Națională al președintelui american Jimmy Carter și consilier de campanie electorală al lui Barack Obama, Zbigniew Brzezinski, care, în 1994, declara: ”Rusia poate fi fie un imperiu, fie o democrație, dar nu ambele în același timp … Fără Ucraina, Rusia încetează să fie un imperiu, cu Ucraina, mituită și apoi subordonată, Rusia se transformă automat într-un imperiu”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cum va evolua Republica Moldova în 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astăzi Republica Moldova este controlată de către forțe antinaționale, în frunte cu un șef de stat devotat Moscovei și o majoritate parlamentară formată din Partidul Socialiștilor (PSRM) și Partidul Democrat din Moldova (PDM). O veritabilă pârghie de influență a Federației Ruse în regiune, formațiunea socialiștilor s-a aliat cu tovarășii ex-președintelui Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, care, împreună cu membrii familiei sale, au fost declarați neeligibili pentru obținerea vizelor de intrare în SUA. Departamentul de Stat al SUA a explicat într-un comunicat oficial că această decizie are legătură cu implicarea lui Plahotniuc „în acte semnificative de corupție”. „Plahotniuc a fost implicat în acte de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice în Moldova”, se menționează în comunicatul citat. În acest mod, instituțiile statului sunt controlate de către adepții revenirii Moldovei pe orbita Kremlinului și de către coechipierii unui interlop, ultimii încercând astăzi să se distanțeze de așa-zisul Winston Churchill al Moldovei, cum îl lingușeau adineauri pe Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Anul acesta este unul electoral, deoarece expiră mandatul de șef de stat de patru ani al lui Dodon, ajuns în fotoliul prezidențial, pe 13 noiembrie 2016, cu largul concurs al Partidului Democrat. Pe moment, Igor Dodon este favoritul competiției pentru un nou mandat, fapt lesne de explicat prin controlul deținut asupra Parlamentului și Guvernului. Opoziția pro-europeană, reprezentată în Parlament de către Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), lideri Maia Sandu și Andrei Năstase, a pierdut inițiativa și, se pare, se confruntă cu serioase probleme în interior. Odată cu demiterea guvernului Maia Sandu, pe 12 noiembrie 2019, coeziunea acestor formațiuni este supusă unor presiuni puternice. Opinia publică s-a confruntat, în repetate rânduri, cu opinii separate ale acestor formațiuni, fenomen ce afectează șansele coagulării unui front consolidat, capabil să-i îndepărteze pe socialiștii pro-Kremlin de la butoanele puterii. Unii comentatori politici consideră că soluția, în acest caz, poate veni prin crearea unei noi majorități parlamentare. Astfel, coalizarea PAS, PPDA și PDM ar provoca demiterea actualului guvern, controlat de către Dodon, și ar diminua considerabil șansele socialiștilor de a ocupa pentru a doua oară Președinția.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ideea este susținută și de către unele formațiuni de dreapta. Președintele Partidului Unității Naționale, Octavian Țîcu, consideră că R. Moldova trăiește o agendă falsă atunci când se orientează spre subiecte gen unirea unioniștilor sau coagularea dreptei, lucruri care deviază atenția de la pericolul întăririi regimului lui Dodon. „Trăim într-o agendă falsă care ne este impusă. Aceasta are două componente care dezorientează opinia publică: unirea unionștilor și coagularea dreptei. Ambele sunt premize false, ele nu rezolvă în esență problemele, însă deviază atenția de la întărirea regimului lui Dodon și intereselor Moscovei”, a declarat liderul PUN într-o emisiune televizată. Acesta susține că rezolvarea acestei probleme este crearea unei majorități parlamentare îde către PPDA, PAS și PDM, care ar debarca regimul Dodon, aceste trei formațiuni având, în sumă, 56 de deputați din totalul de 101 ai legislativului de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Formarea unei asemenea noi majorități parlamentare reprezintă un exercițiu anevoios și solicită restabilirea unor poduri de încredere între PAS-PPDA și Partidul Democrat. Toate părțile implicate vor fi nevoite să facă anumite cedări și să accepte un proiect politic comun, în condiții de maximă transparență, cu principii și obiective clar definite. Cel mai important obiectiv al zilei ține de promovarea consecventă a reformelor de modernizare europeană și implementarea prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Iar acest deziderat nu poate fi realizat decât prin eliminarea socialiștilor din arcul guvernamental și prin marginalizarea celui mai fidel aliat al Kremlinului din tot spațiul ex-sovietic – președintele Igor Dodon. Pentru aceasta se impun acțiuni imediate, căci tabăra lui Dodon a demarat deja ample acțiuni de intoxicare propagandistică a electoratului, care țintesc prezidențialele din toamnă, dar și eventualele alegeri parlamentare anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Comisia Europeană consideră aderarea Balcanilor de Vest una dintre cele mai importante sarcini ale sale, a declarat, joi, Oliver Várhelyi, comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, la Belgrad. Acesta a adăugat că ar dori ca cel puţin o ţară din regiune să se alăture comunităţii europene înainte ca mandatul consiliului de la Bruxelles, cu noua sa componenţă, să expire la sfârşitul anului 2024.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Comisarul maghiar a prezentat şi în Serbia elementele propunerii de reformare a procesului de aderare prezentat la Bruxelles în ziua precedentă. El a subliniat că ar dori să facă procesul mai credibil, mai dinamic, mai previzibil şi politic mai solid. După cum a mai precizat, pe parcursul aplicării noii metodologii, ar dori să recunoască ţările care depun eforturi importante pentru integrare, iar acelea care nu fac nimic, se pot
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  aştepta la consecinţe negative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, Olivér Várhelyi a menţionat, de asemenea, importanţa dialogului dintre Serbia şi Kosovo pentru întreaga regiune. Scopul este găsirea unei soluţii paşnice pe termen lung. Acesta este un domeniu sensibil, a explicat politicianul, în primul rând cele două părţi trebuie să ajungă la un acord, doar atunci UE le poate ajuta. Pentru a relua dialogul, Kosovo trebuie să desfiinţeze taxele vamale de 100% pe care le aplică mărfurilor din Serbia începând din 2018 – a subliniat acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Olivér Várhelyi a reiterat opinia sa potrivit căreia negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania ar trebui să fie deschise cât mai curând posibil, acesta ar fi un pas important şi din punct de vedere geopolitic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Aleksandar Vucic, preşedintele Republicii Serbia, a subliniat, de asemenea, în cadrul conferinţei de presă comună angajamentul ţării sale faţă de Europa. După cum a afirmat, obiectivul strategic al Serbiei rămâne în continuare obţinerea calităţii de membru deplin al UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Comisarul pentru extindere şi Jadranka Joksimovic, ministrul sârb pentru integrare europeană, au semnat după conferinţa de presă, convenţia IPA 2019 privind asistenţa financiară de preaderare, în cadrul căreia Uniunea Europeană sprijină Serbia cu 138,55 milioane euro. Belgradul poate cheltui banii pentru: participarea la programele UE, la consolidarea statului de drept, la construirea unui sistem de protecţie civilă, la protecţia împotriva dezastrelor naturale, la dezvoltarea competitivităţii, la dezvoltarea cercetării şi la dezvoltarea în domeniul inovaţiilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  macrofinanciar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Săptămâna trecută a avut loc o dezbatere organizată de Guvernul României cu privire la sprijinirea mediului de afaceri prin fondurile europene aferente viitorului exercițiu financiar 2021-2027. La începutul întâlnirii, ministul Fondurilor Europene a prezentat un scurt bilanț atât al Programelor Operaționale Capital Uman, Competitivitate, Regional, cât și al programelor Start-Up Nation, Start-Up Plus și Start-Up Diaspora. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Perspectivele privind perioada 2021-2027 Politica de coeziune 2021-2027 are 5 Obiective de Politică:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • OP1: O Europă mai inteligentă alocare de circa 6 miliarde euro
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • OP2: O Europă mai verde
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • OP3: O Europă mai conectată
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • OP4: O Europă mai socială alocare de circa 8 miliarde euro
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • OP5: O Europă mai aproape de cetățenii săi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Obiectivul de Politică 1: O Europă mai inteligentă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acest obiectiv va fi transpuns la rândul său prin alte 4 obiective și anume: 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  1. Consolidarea competitivității economiei românești
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  2. Crearea de noi companii și creșterea ratei de supraviețuire a acestora
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  3. Facilitarea accesului la finanțare pt IMM uri, inclusiv prin încurajarea finanțării inițiale și timpurii a start up urilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  4. Internaționalizarea afacerilor românești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Alocare: Se alocă 35% din totalul Fondului European de Dezvoltare Regională/Stat Membru, ceea ce în cazul României reprezintă o alocare de aproximativ 6 miliarde de euro;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Obiectivul de Politică 4: O Europă mai socială

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Va fi derulat prin Fondul Social European (FSE) și dispune de 4 obiective:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  1. Încurajarea antreprenoriatului (noi programe StartUp de succes)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • StartUp Student
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • StartUp Diaspora
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • StartUp Rural
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • StartUp Restart
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  2. Calificarea angajaților (educație inclusiv pe tot parcursul vieții)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  3. Pregătire profesională și antreprenorială
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  4. Mecanisme și instrumente de finanțare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Alocare: Circa 8 miliarde de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    factory

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Comunitatea “factory by Raiffeisen Bank” cauta noi membri dornici sa isi transforme ideile de afaceri in realitate si sa inoveze lumea afacerilor romanesti. Anul acesta, Raiffeisen Bank ofera credite de pana la 5 milioane de euro pentru aproximativ 100 de antreprenori aflati la inceput de drum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Fabrica de idei Raiffeisen Bank este deschisa tuturor antreprenorilor, indiferent de domeniul in care activeaza, daca:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – au o idee de business cu potential si sunt in cautarea unei finantari pentru a o dezvolta;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – au o companie care functioneaza in piata de mai putin de 1 an;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – au o companie activa de cel mult 5 ani si intentioneaza sa utilizeze imprumutul pentru a investi in producerea sau dezvoltarea de produse, procese si/sau servicii care sunt inovatoare;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Prin programul nostru „factory by Raiffeisen Bank” reusim sa invatam si sa intelegem de ce au nevoie startup-urile romanesti pentru a creste, iar acesta e cel mai important beneficiu pentru noi. Stim ca startup-urile au nevoie de o abordare bancara diferita fata de un IMM obisnuit si am vrut sa aflam motivele pentru care unele afaceri nu reusesc sa prinda aripi, desi sunt foarte promitatoare la inceput. |n doi ani, am analizat peste 400 de proiecte depuse pe platforma noastra si ne-am intalnit cu peste 180 de antreprenori. Am aflat ca dincolo de resurse financiare, pentru antreprenori este foarte importanta validarea si sustinerea ideii lor, pentru ca au multe dileme si intrebari pe parcurs. Editia 2020 va veni la pachet cu toata aceasta experienta a noastra, iar pe langa credit, ne vom ocupa si de mentorat in afaceri pentru aceste companii”, a spus Vladimir Kalinov, vicepresedinte Retail la Raiffeisen Bank. 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Factory este un program care, pe langa finantare, le ofera antreprenorilor posibilitatea de a interactiona cu experti care ii ajuta sa inteleaga mai bine etapele prin care trece afacerea lor. Experti din domeniul afacerilor, comunicarii, HR sau juridic, antreprenori cu experienta vor ajuta participantii la program sa isi evalueze riscurile, dar si sa vada oportunitatile pentru a-si duce business-ul la un nivel superior.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    In cea de-a treia editie “factory by Raiffeisen Bank”, firmele se pot inscrie online, incepand de astazi pana in 16 martie 2020. “Ne asteptam sa primim peste 600 de proiecte, iar 100 dintre ele vor obtine finantare si mentorat in afaceri. Experienta din primele doua editii ne-a demonstrat ca romanii au un simt al antreprenoriatului extrem de bine dezvoltat, ca sunt curajosi, dar si nerabdatori sa inoveze in industriile in care activeaza.” a adaugat Vladimir Kalinov.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Concursul de idei se va desfasura in 3 etape:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – inscrierea proiectelor (28 ianuarie – 16 martie 2020)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – evaluarea proiectelor de catre o comisie de specialisti (10 februarie – 27 martie 2020)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    – sesiuni de interviuri intre semifinalisti si specialistii Raiffeisen Bank (3 martie – 25 aprilie 2020)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cei care vor primi finantarea (credite de maxim 50.000 de euro) vor fi anuntati in 30 aprilie 2020. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De la lansarea sa in 2018, fabrica de idei Raiffeisen Bank a adunat peste 2560 de antreprenori, mai mult de 400 de idei de business si peste 100 de proiecte finantate prin credite oferite startup-urilor, in valoare totală de 4 milioane de euro. Mai multe detalii despre program puteti gasi pe www.raiffeisenfactory.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dragobetele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, președinte Alin Tișe, invită publicul clujean joi, 20 februarie 2020, la spectacolul extraordinar de folclor „Tradiții clujene de Dragobete”. Evenimentul, care va reuni cântăreți tineri și consacrați, va debuta la ora 18:00, în sala de spectacole „Laurențiu Hodorog” a Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cele mai frumoase cântece de dragoste din folclorul românesc vor fi aduse în scenă de: Luana Vârjan, Alexandru Filip, Denisa Perde, Radu Lazăr, Cătălina Rotaru, Adriana Anghel, Raul Oltean, Amalia Chiper Iurian, Mihai Trif, Florin Bota, Marinela Zegrean Istici și Constantin Istici, Mariana Morcan, Ovidiu Purdea Someș și Adriana Irimieș, acompaniați de Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” a C.J.C.P.C.T. Cluj, dirijor prof. Ovidiu Barteș

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Invitați speciali: Cristian Fodor, Valeria și Traian Ilea și Mariana Anghel.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Spectatorii se vor putea bucura și de jocuri populare, prezentate de jucăușii Școlii de dans tradițional românesc „Camelia și Ion Motoc” din Cluj-Napoca. Totodată, un obicei de nuntă din satul tradițional va fi prezentat în fața publicului de Grupul de datini și tradiții al sătenilor din Negreni, județul Cluj, coordonat de prof. Florina Varadi și preotul Marian Văcariu. Grupul a fost înființat la inițiativa Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție care, prin biroul de cercetare, conservare și arhivare cultură și arte tradiționale, al cărui șef este etnomuzicologul Mircea Cîmpeanu, organizează campanii de culegere de folclor vocal și instrumental, dar și de obiceiuri și traditii, în toate zonele etnofolclorice din județul Cluj.    

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Spectacolul folcloric de Dragobete, prezentat de Grigore Sâmboan, foarte așteptat de publicul clujean este organizat anual de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj și vizează, în principal, promovarea tinerilor interpreți de muzică populară și a tradițiilor din județul Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Intrarea se va face pe bază de bilete, în valoare de 20 lei. Se pot procura de la casieria Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”, de luni până vineri, între orele 10:00 -18:00, și în magazinele partenere: Entertix Platinia Shoping Center, (et. I), Librăriile Cărturești (Iulius Mall,Vivo, Platinia Shoping Center) și Info Point Carrefour Vivo. Disponibile și online:  www.myticket.ro și www.entertix.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dragobetele, sărbătorit în fiecare an pe 24 februarie, reprezintă unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român, o zi de sărbătoare, în care feciorii și fetele, având credința că acum trebuie să fie veseli, se adunau mai mulți la o casă, pentru a-și face Dragobetele, convinși că, în acest fel, vor fi îndrăgostiți tot anul, potrivit folcloristului Simeon Florea Marian, în „Sărbătorile la români”. Această sărbătoare marchează și revigorarea naturii și, în același timp, a omului, aducând iubirea în casă și în suflet.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      energy

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      On 30 and 31 January 2020, the Secretariat hosted an EU4Energy capacity building workshop on energy related legal developments in Ukraine and next steps in the harmonization with the Energy Community acquis. The workshop was attended by experts of the Secretariat of Committee on Energy, Housing and Utilities Services of the Verkhovna Rada of Ukraine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      The topics presented and discussed included the activities of the Secretariat of the Committee, the implementation of the REMIT Regulation in the Energy Community, legal requirements for and functioning of the Ukrainian electricity market, implementation of the rules on energy efficiency and oil stocks, the establishment of a Ukrainian gas exchange and outstanding infringement cases. The workshop enabled an open and in-depth exchange of views and facilitated the participants’ understanding of the ongoing issues.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Director Janez Kopac pointed out: “We welcome and encourage the cooperation between the services of the Verkhovna Rada and the Secretariat, which is essential in ensuring that Ukrainian legislative acts are developed according to high quality standards and in compliance with the European acquis.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        fortarețe

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Într-un cadru medieval, la Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest a organizat în data de 23 ianuarie 2020 lansarea la nivel regional a proiectului RFC – Revitalizarea Orașelor Fortărețe, marcând prima întâlnire a Comitetului Regional de Reprezentanți, for de referință în domeniul patrimoniului cultural și istoric din Regiunea Nord-Vest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evenimentul a reunit circa 20 de reprezentanți de primării și consilii județene din Regiunea Nord-Vest, cu rol de administrare a unor obiective de patrimoniu precum castre romane și cetăți, institute de cercetare și universități, muzee și asociații de protejare, promovare și valorificare a patrimoniului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Experții și reprezentanții autorităților locale din Regiunea Nord-Vest vor conlucra în contextul proiectului timp de 4 ani și vor beneficia de schimb de bune practici prin interacțiunea cu reprezentanți din domeniul patrimoniului din regiunile partenere din Belgia, Germania, Cehia, Slovacia, Grecia și Spania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La prima întâlnire au fost prezentate exemple de succes de valorificare a unor locații de patrimoniu, din vizita de bune practici din Belgia, în orașul Antwerp și din proximitate, la care au participat în luna noiembrie 2019 reprezentanți ai Comitetului Regional al proiectului. Dintre locațiile din regiune, a fost prezentat exemplul de succes al reabilitării Cetății Oradea, precum și portofoliul vast de evenimente care angrenează cetatea în viața orașului și o transformă totodată în una din cele mai vizitate atracții  turistice din Transilvania. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În cadrul inițiativei se va realiza o inventariere detaliată a obiectivelor de patrimoniu cu rol de apărare, statusul acestora cu privire la gradul de reabilitare și valorificare prin includerea lor în viața socială și economică a localității și angrenarea în circuite turistice integrate, precum și oportunitățile de finanțare pentru realizarea acestor activități prin generarea de noi proiecte de investiții sau inițiative de punere în valoare, subsumate într-un Plan Regional de Acțiune pentru Revitalizarea Patrimoniului.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Obiectivul general al proiectului RFC este de a contribui la îmbunătățirea politicilor regionale și locale prin identificarea, analiza și valorificarea potențialului patrimoniului cultural din perspectiva regenerării urbane, a turismului și a angrenării în alte activități economice, precum și prin promovarea și transferul de bune practici și expertiză în domeniu între regiunile partenere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Este o inițiativă complementară Axei 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural a Programului Operațional Regional 2014-2020; interacțiunile intra și inter-regionale pe perioada de implementare a proiectului au potențialul de a contribui la formularea de recomandări din prisma experților specialiști în domeniul patrimoniului pentru măsurile de sprijin care vor fi incluse în programele operaționale pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027. Proiectul sprijină partenerii în elaborarea de planuri de acțiune pentru a integra noile practici inovatoare în strategiile de dezvoltare, din perspectiva valorificării patrimoniului cultural și istoric.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Organizațiile care fac parte din Comitetului Regional de Reprezentanți RFC pentru Regiunea Nord-Vest:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Consiliul local al primăriei municipiului Cluj-Napoca, Serviciul Public pentru Administrarea Obiectivelor Culturale – responsabil de gestiunea unor obiective de patrimoniu precum Bastionul Croitorilor și Turnul Pompierilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Primăria municipiului Turda – are în administrare Castrul Roman Potaissa
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Primăria municipiului Bistrița – are în administrare Turnul Dogarilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Primăria orașului Ardud, Satu Mare – are în administrare Cetatea Károlyi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Consiliul Județean Sălaj – are în administrare Castrul Roman Porolissum
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Academia Română, Institutul de Arheologie și Istorie a Artei Cluj-Napoca
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Ingineria Proiectelor și Robotică, sinergii cu proiecte anterioare precum https://dacit.utcluj.ro/    
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Muzeul de Istorie Turda – conlucrează cu Primăria Turda pentru administrarea Castrului Roman Potaissa
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Muzeul Orașului Oradea – are în administrare Cetatea Oradea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău – conlucrează cu Consiliul Județean Sălaj pentru Castrul Roman Porolissum
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Muzeul Etnografic al Transilvaniei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Ordinul Arhitecților din România, Filiala Transilvania
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din Județul Bihor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Grupul PONT sinergii cu proiecte precum http://www.castelintransilvania.ro/
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Asociația ARCHE sinergii cu proiectele:https://castlebreak.ro/ şi http://monumenteuitate.org
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Centrul Cultural Clujean – sinergii cu programul România Remarcabilă – https://romaniaremarcabila.ro/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Componența Comitetului ramâne deschisă și altor organizații din regiune sau din țară, potențial interesate de activitățile proiectului. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Transilvania de Nord dispune de o bogată moștenire istorică și culturală, respectul pentru patrimoniul cultural prin conservare și reabilitare precum și angrenarea obiectivelor în viața comunității, fiind motivele pentru care Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest este organizație parteneră în acest consorțiu, prin experți ai Compartimentului Turism și ai Compartimentului Proiecte interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Proiectul RFC este finanțat din programul de cooperare teritorială Interreg Europe, Obiectivul 4.1. Îmbunătățirea politicilor pentru patrimoniul natural și cultural, cu un buget de 1.504.718 €, din care 147.640 € pentru Regiunea Nord-Vest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        S-a convenit ca Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria să delege doi diplomaţi la Chişinău pentru ca aceştia să ajute Guvernul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, a anunţat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, în capitala Moldovei, după ce a avut o întrevedere cu Aureliu Ciocoi, ministrul moldovean de externe, responsabil pentru integrarea europeană. În cadrul unei conferinţe de presă, şeful diplomaţiei maghiare a declarat că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, Ungaria consideră că extinderea şi Parteneriatul Estic reprezintă unele dintre cele mai importante politici ale UE şi că doreşte nu numai să dezvolte în continuare relaţiile bilaterale, ci şi ca între Moldova şi UE să existe o cooperare cât mai strânsă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        UE are nevoie de succese, de poveşti de succes, iar un astfel de succes ar putea fi Parteneriatul Estic, în care Republica Moldova are un rol foarte important”, a spus Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ministrul a subliniat că Moldova are un acord de liber schimb cu UE, dar este, de asemenea, şi membru observator al Uniunii Economice Eurasiatice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Atunci când vorbim despre Parteneriatul Estic, ne referim la un parteneriat real, astfel că din partea noastră Moldova nu va primi lecţii niciodată, Budapesta nu va interveni în afacerile interne ale Moldovei. Nu vom comenta niciodată problemele interne, pentru că nu este treaba noastră”, a spus Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Oficialul ungar a mai specificat că Eximbank sprijină cu o linie de credit de 100 de milioane de dolari finanţarea relaţiilor de afaceri dintre Ungaria şi Moldova, iar prin achiziţia făcută, OTP a devenit cel mai mare jucător de pe piaţa financiară a Moldovei, ceea ce reprezintă o încurajare şi pentru companiile maghiare să intre pe piaţa moldovenească. Richter deţine, deja, o cotă de 10%, a accentuat ministrul. Acesta a mai anunţat că a fost semnat un acord care să permită ca, din luna septembrie, 40 de studenţi moldoveni să studieze cu bursă la universităţile maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La Chişinău, Péter Szijjártó se întâlneşte şi cu preşedintele Igor Dodon şi cu premierul Ion Chicu la Chişinău, respectiv vizita sa va fi primită şi de Zinaida Greceanii, preşedintele Parlamentului. Va purta discuţii şi cu Anatol Usatii, ministrul Economiei şi Infrastructurii. După-amiază îl va întâlni pe Anton Coşa, episcopul romano-catolic al Chişinăului, originar din judeţul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Bacău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul Parteneriatului Estic al UE include şase foste republici sovietice: Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        patronii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        România se apropie de finalul ciclului de creștere post criză, potrivit ultimelor date primite de la Registrul Comerțului și interpretate de analiștii KeysFin în studiul “Trending Business”. Astfel, în 2019, România a ajuns la performanța de a avea cel mai mic număr de insolvențe din istorie (6,5 mii), respectiv cu 27% mai mic față de 2018 și cu 67% față de 2009. De asemenea, o altă cifră record este și cea a entităților economice active (companii și PFA-uri) care a însumat 1,36 milioane de entități în România, în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Economia românească dă semne clare că se apropie de finalul ciclului de creștere post criză. De la maximul istoric, de 29,6 mii de insolvențe atins în 2013 scăderea din 2019 este de 78% și estimăm că o dată cu decelerarea economiei ar putea reprezenta minimul ciclului, urmând să se stabilizeze în jurul pragului de 6 mii în 2020.”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE COMPANII NOU-CREATE ȘI A CELOR ÎNCHISE ÎN 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În 2019, în România au fost înființate 134,2 mii de entități economice, pe când numărul afacerilor care s-au închis (dizolvări plus radieri) este de 135,7 mii, sporul natural fiind așadar unul ușor negativ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ca dinamică  a ultimilor 10 ani, numărul companiilor deschise a crescut cu 16%, în timp ce numărul celor închise a crescut cu 117,5%. Decalajul dintre cei 2 indicatori poate fi explicat și prin faptul că numărul radierilor și dizolvărilor este puternic influențat de măsurile administrative (spre exemplu în 2010 au fost cuprinse aproximativ 127.294 radieri pentru neexercitarea dreptului de opțiune în una din formele prevăzute de OUG 44/2008 – sancționată cu radierea din Registrul Comerțului). Cu toate acestea, tendința de consolidare, poate chiar de curățare a economiei este evidentă după avansul de peste 117,5% față de 2009, la 135,7 de mii de afaceri închise în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ca pondere din total entități active, rata companiilor închise a fost de 9,9% și este aproape egală cu cea a celor nou înființate în 2019 și reprezintă un semnal clar al apropierii de finalul de creștere post-criză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        NUMĂRUL ENTITĂȚILOR ACTIVE, LA MAXIM ISTORIC

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Numărul entităților economice active  din România a crescut cu 3% față de 2018, cu 16,5% față de 2015 și a fost cu 32% peste nivelul din 2009, la 1,36 milioane de profesioniști la sfârșitul lui decembrie 2019, maximul ultimilor 10 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe segmente, la sfârșitul lui 2019 existau 378,7 mii de PFA-uri active (28% din total) versus 985 mii de companii (72% din total). Ca dinamică în ultimii 5 ani se observă o preferință în creștere pentru companii (avans de 27%) în detrimentul PFA-urilor (scădere de 4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CELE MAI POPULARE DOMENII DIN ROMÂNIA ÎN 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe segmente economice, în ultimii 5 ani sectoarele de Construcții, Transport & depozitare și Industria prelucrătoare au atras cel mai mult investitorii, fiind create cu 5,4 mii, respectiv cu câte 3,4 mii de entități economice fiecare mai multe în 2019 decât în 2015.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cea mai mare creștere procentuală în ultimii 5 ani, de peste 88% o înregistrează Sănătatea și serviciile sociale. Dacă în 2015 existau  aproximativ 1.800 afaceri  nou înființate în acest sector, în 2019 au fost înființate peste 3.300.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe de altă parte, raportat la numărul de înmatriculări de companii și PFA, cele mai populare domenii din România din 2019 sunt cele aferente Comerțului – cu 29,3 mii de entități economice înființate în 2019, Construcțiilor – 14,8 mii și Activităților profesionale – cu 12,9 mii de entități economice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        GEOGRAFIA DE BUSINESS

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ultimii 10 ani, cel mai dinamic județ din punctul de vedere al numărului de entități economice active a fost Ilfov, care a înregistrat o creștere de 138%, astfel că în 2019 existau aici aproximativ 50 de mii de afaceri. În topul creșterilor procentuale se regăsesc și Dâmbovița, care are cu 57% mai multe entități active decât în 2009 și Giurgiu cu 56%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La polul opus, cele mai mici creșteri în ceea ce privește firmele înființate s-au înregistrat în Harghita, cu o creștere de doar 2,1% în ultimii 10 ani, precum și în Botoșani – 4,8% și Bacău – 5%. La nivel nominal însă, Bucureștiul rămâne lider cu peste 247 de mii de entități (18% din total), urmat de Cluj și Timiș, cu 73 de mii (5,3% din total), respectiv 58,5 mii (4,3% din total). Podiumul este completat de Constanța  – 50,3 mii afaceri nou înființate și Bihor -50,2 mii. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CE INFLUENȚEAZĂ NOII NĂSCUȚI AI MEDIULUI DE BUSINESS ROMÂNESC

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul Start-Up Nation a devenit un fenomen în rândul antreprenorilor locali, datorită facilităților acordate, astfel că acesta a contribuit nu doar la creșterea numărul firmelor înființate, cât și la obiectul de activitate al acestora, precum și la județul de proveniență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit datelor oferite de Ministerul pentru Comerț, Antreprenoriat și Mediul de Afaceri, la programul Start-Up Nation 2018-2019 s-au înscris 33.514 planuri de afaceri, cele mai multe dintre acestea în domeniul producției, comerțului și serviciilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        brexit

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Procesul de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta marginal economia locală, Regatul Unit fiind al 9-lea partener comercial al României și ocupând ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcți în România în 2018, potrivit analizei KeysFin “The BREXIT effect”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În România există peste 1600 companii cu acționariat din Regatul Unit, conform datelor publicate de companii la Ministerul Finanțelor Publice. Dintre acestea, aproximativ 1300 au o pondere directă, majoritară, care depășește 50%, a investițiilor britanice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar, de investitori din Marea Britanie a fost de aproximativ 20 miliarde de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Legăturile comerciale relativ reduse cu Marea Britanie poziționează România printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale BREXIT-ului, impactul direct pe plan local fiind marginal. Unul dintre principalele riscuri economice pe care le vedem legate de acest eveniment este însă contagiunea ce ar putea fi generată de un proces necontrolat de ieșire Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ciuda unei probabilități minime pe care o acordăm acestui scenariu, o astfel de evoluție nefiind dorită de niciuna dintre părți, impactul la nivelul piețelor financiare ar putea fi unul major“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        TOPUL CELOR MAI MARI COMPANII CU ACȚIONARIAT BRITANIC DIN ROMÂNIA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Primele trei companii cu acționariat direct, majoritar britanic din România, în funcție de cifra de afaceri, fac parte  din industria prelucrătoare și sunt: URSUS BREWERIES SA (1,8 miliarde de lei), ADIENT AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL (1,2 miliarde de lei) și CRH CIMENT ROMÂNIA SA (974 milioane de lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Topul este completat de companii precum: BRICOSTORE SA, SEWS ROMÂNA SRL, ADIENT SRL, PLEXUS SERVICES RO SRL, ALCEDO SRL, ENDAVA ROMÂNIA SRL și GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Companiile cu acționariat direct, majoritar britanic, din România au însumat un profit net de aproximativ un miliard de lei în 2018, iar cele mai profitabile au fost: URSUS BREWERIES SA, CRH CIMENT ROMÂNIA SA, IPSOS INTERACTIVE SERVICES SRL, AVIVA SRL, ENDAVA ROMÂNIA SR, DNATA CATERING SRL, ALCEDO SRL, PAYPOINT SERVICES SRL și GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL. Împreună, companiile de mai sus concentrează peste 55% din profitul total al companiilor cu acționariat direct, majoritar britanic prezente în România, respectiv 555 milioane lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        MAREA BRITANIE, ÎN TOPUL CELOR MAI MARI 10 INVESTITORI STRĂINI DIN ROMÂNIA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit metodologiei Băncii Naționale a României investițiile străine directe în România au crescut cu 66% în ultimii 10 ani, depășind 81 miliarde de euro în 2018, valoarea investițiilor britanice crescând cu 135% în aceeași perioadă de timp, peste pragul de 1,7 miliarde de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Marea Britanie ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcți în România, în 2018. De altfel, în ultimii 10 ani Marea Britanie a oscilat între locurile 16 (2009) și10 (în 2014 și 2018) în topul celor mai mari investitori străini din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Principalele sectoare în care investesc britanicii, în funcție de cifra de afaceri, sunt: industria prelucrătoare (10,2 miliarde de lei, reprezentând 51% din total), comerț (3,9 miliarde de lei și 20% din total) și IT&C (2,3 miliarde de lei, cu 11% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cei mai mulți investitori britanici din România aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureștiul se află pe primul loc în clasamentul celor mai consistente investiții britanice directe, cu o cifra de afaceri cumulată de peste 9,4 miliarde de lei, care constituie aproximativ 47% din total. Următoarele județe în clasamentul celor mai mari investiții britanice directe sunt: Cluj (1,6 miliarde de lei și 8% din total) și Timiș (1,3 miliarde de lei și 7% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Companiile locale controlate de investitorii britanici au avut peste 50.000 de angajați, iar cheltuielile acestora cu personalul au ajuns la 4 miliarde de lei în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        COMERȚUL INTERNAȚIONAL AL ROMÂNIEI, AFECTAT SAU NU DE BREXIT?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Schimburile comerciale (exporturi plus importuri) dintre România și Marea Britanie au înregistrat în 2018 o creștere de 9%, comparativ cu anul 2017 și de 33% față de 2014. Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), valoarea schimburilor comerciale dintre cele două țări a ajuns la 4,6 miliarde de euro în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al României și a 5-a piață de desfacere pentru exporturile locale, fiind în creștere în ultimii 5 ani cu peste 34%, la 2,9 miliarde de euro în 2018. Importurile din această țară au crescut și ele cu 31% față de 2014, la peste 1,7 miliarde de euro în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totuși, deși țara noastră a înregistrat în 2018 cel mai bun rezultat în ceea ce privește evoluția balanței comerciale, cu un surplus comercial de 1,1 miliarde de euro (exporturi minus importuri), în raport cu Marea Britanie, valoarea comerțului dintre cele 2 state reprezintă doar 3% din totalul comerțului internațional al României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        IMPACTUL INDIRECT AL BREXIT-ULUI

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În Marea Britanie trăiesc peste 328.000 de cetățeni români, reprezentând a treia comunitate europeană, după Polonia și Irlanda, iar negocierile privind libera circulație a persoanelor vor continua fiind una din cele mai sensibile teme, alături de libera circulație a bunurilor. Procesul de retragere al Marii Britanii din Uniunea Europeană este așadar unul îndelungat, estimările KeysFin sugerând că se va extinde până la sfârșitul anului viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În plan economic, raporturile comerciale ale României cu Marea Britanie sunt relativ reduse, aspect care poziționează țara noastră printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale Brexit-ului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cu toate acestea, o accentuare a tensiunilor dintre cele 2 părți sau o înrăutățire a condițiilor din piețele financiare internaționale s-ar transmite la nivelul economiei locale destul de rapid din cauza principalelor dezechilibre macroeconomice pe care România le înregistrează deja, spre deosebire de celelalte state din regiune: deficitul bugetar și cel comercial care afectează semnificativ capacitatea de finanțare internă și externă a economiei locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        31 IANUARIE, ZIUA X DIN BREXIT

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Noțiunea de „BREXIT“ a apărut în urma referendumului din iunie 2016, la care 51,9% dintre alegătorii participanți au votat retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        După trei ani și jumătate de negocieri, Parlamentul European a ratificat, miercuri seară la Bruxelles, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie votat (cu majoritate calificată) și de Consiliul European în 30 ianuarie. Apoi, Regatul Unit va părăsi blocul comunitar, vineri, 31 ianuarie, la miezul nopții, ora Bruxellesului (23:00 GMT, ora 1:00, ora României), atunci când drapelul va fi retras din instituțiile Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        dreapta moldovenească

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În urma alegerilor locale din octombrie-noiembrie 2019, candidatul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Alexandru Botnari, a renunțat la mandatul de parlamentar din partea circumscripției 33, Hâncești, în favoarea funcției de primar al orașului Hâncești. Drept urmare, a rămas vacant un loc de deputat, care urmează a fi disputat în data de 15 martie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De mandat s-au arătat interesate mai toate partidele importante, care au decis să nu rateze participarea la competiție, fie pentru a-și consolida fracțiunile în Parlament, fie pentru a-și testa în acțiune șansele reale în perspectiva alegerilor prezidențiale din toamna acestui an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Imediat după anunțarea alegerilor pe circumscripția Hîncești, multă lume se aștepta că una din candidaturile principale pentru participarea la scrutin să fie cea a președintei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu. După ce a fost demisă împreună cu tot guvernul în luna noiembrie 2019 de către o coaliție ad-hoc dintre socialiști și democrați, era logic ca ex-premierul să încerce să revină în Parlament pentru a-și asigura o tribună importantă înainte de a se lansa în alegerile prezidențiale din toamnă, scrutin în care este cotată cu a doua șansă în primul tur și cu șanse bune de a câștiga în turul doi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Surpriza PAS

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Însă, în mod surprinzător, Maia Sandu nu s-a înscris în cursă. La recenta ședință a PAS s-a decis ca pentru locul de deputat să candideze Olesea Stamate, fost ministru de justiție în guvernul Sandu. Decizia a dat naștere mai multor controverse. În primul rând pentru că Stamate s-ar face vinovată într-o mare măsură de debarcarea guvernului Sandu din 12 noiembrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Amintim că atunci, după ce rezultatele concursului de selectare a candidatului la funcția de Procuror Șef al Republicii Moldova au provocat mari nemulțumiri în rândul electoratului de dreapta, concursul fiind organizat de Stamate, Maia Sandu, din postura de prim-ministru a luat, cel mai probabil fără a se consulta cu nimeni, decizia să-și asume personal dreptul de a alege procurorul. Decizia trebuia să intre în vigoare prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Iată că deputații socialiști, care în vară au susținut instalarea guvernului Sandu, nu au fost de acord cu această decizie a primului ministru și, împreună cu deputații democrați au acordat vot de neîncredere guvernului. În consecință, blocul electoral ACUM, format din PAS și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), au fost debarcate de la guvernare, iar liderii acestora Maia Sandu și Andrei Năstase, ex-ministru de interne, au rămas fără lucru. Ultimul pierduse recent și alegerile pentru primăria Chișinăului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ulterior, relațiile dintre foștii parteneri s-au răcit iar la alegerile pentru circumscripția 38 aceștia au venit cu candidați diferiți. Dacă PAS a înaintat-o pe Stamate, atunci PPDA la propus în această funcție pe Mihai Druță, fost deputat în primul parlament de după independență al Republicii Moldova. Druță n-a vrut să participe însă în această competiție, considerată de el penibilă, dintre foștii și potențialii aliați și a decis să-și retragă candidatura.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Candidatul cu cele mai bune șanse

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru scrutinul din 15 martie 2020, în calitate de candidat independent, s-a înscris și Grigore Cobzac, fost deputat în legislativul anterior, care pierduse în circumscripția 38 „la mustață” alegerile din februarie în favoarea lui Botnari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În mod firesc, Cobzac, dacă ar fi fost propus drept candidat unic din partea celor două partide ex-aliate, ar fi mers cu prima șansă în alegeri. Iată că acest lucru nu s-a întâmplat și ex-deputatul s-a înscris pe cont propriu, fiind însă susținut de organizația orășenească PAS din Hâncești și creând o fisură în acest partid.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Este de menționat faptul că mai există și alți candidați de dreapta, care au hotărât să-și încerce norocul în circumscripția 38. Astfel, din partea blocului unionist Unirea, format din câteva partide cu scoruri nesemnificative în sondaje, și-a anunțat candidatura ex-primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă iar din partea Partidului Unității Naționale a decis inițial să candideze vice-președintele Vlad Țurcanu. Pe 28 ianuarie 2020, acesta a decis să se retragă în favoarea lui Cobzac.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Decizie matură și din partea PUN

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit președintelui PUN, Octavian Țîcu, Cobzac este un om al locului și întrunește toate calitățile pentru a candida. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un deputat de pe circumscripție trebuie să fie un om al locului, un om care cunoaște realitățile raionului, a satelor pe care trebuie să le reprezinte. Considerăm că prin înscrierea în cursă a d-lui Cobzac se împlinesc criteriile de meritocrație. A obținut la alegerile din 24 februarie pe circumscripția Hâncești peste 8000 de voturi, al doilea rezultat pe circusmcripție. El merită cel mai mult locul în Parlament. PUN retrage candidatura lui Vlad Țurcanu și va susține necondiționat pe Grigore Cobzac”, a declarat Țîcu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Atât decizia PUN cât și cea a lui Druță de a se retrage, au fost apreciate drept gesturi responsabile, care readuc după ceva timp maturitate politică pe dreapta eșichierului politic din Republica Moldova, foarte scindată, pestriță și antrenată de prea mult timp în confruntări fratricide.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cu toate acestea, șansele ca un candidat al partidelor de dreapta să câștige circumscripția 38, una tradițională de dreapta, proeuropeană și unionistă nu sunt încă sigure.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În condițiile participării a trei candidați notorii de dreapta și împărțirii între ei a voturilor, sunt favorizați deputații de stânga (socialiștii) și centru-stânga (democrații). Din partea PSRM va participa în scrutin medicul Ștefan Gațcan iar din partea PDM – juristul Ion Mereuță, ambii domiciliați în Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De altfel, din cei cinci candidați, doar Cobzac este originar din Hâncești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Semnal prost pentru Maia Sandu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Doctorul în politologie Aurelia Peru menționează că în perspectiva alegerilor prezidențiale, „scandalul candidaților” pentru circumscripția Hâncești e un semnal prost pentru Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Se pare că în PAS deciziile se iau în plină solitudine. Cobzac, susținut de organizația locală PAS, nu este un candidat lipsit de șanse. Iar desemnarea fostului ministru al justiției, Olesea Stamati, pentru alegerile parlamentare parțiale confirmă faptul că liderul PAS nu-și asumă eroarea pentru asumarea răspunderii și ulterioara eliminarea de la putere din noiembrie 2019”, menționează Peru. Aceasta a mai menționat că, în contextul astfel creat, apar șanse pentru alt candidat de dreapta în alegerile prezidențiale din toamnă, în special pentru unul apartinic, un nume notoriu, care poate fi propus de mai multe partide unioniste, și susținut eventual și de PPDA, aflat în prezent într-un declin pronunțat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Însă până atunci, din cauza deficitului de rațiune, circumscripția 38 ar putea intra iarăși pe mâna democraților, care, în pofida pierderii puterii din vară, și-au păstrat poziții bune în raionul Hâncești. În alegerile locale din toamnă, PDM s-a situat în acest raion, tradițional de dreapta, pe locul doi. Acum, în condițiile în care voturile electoratului de dreapta s-ar putea împărți între trei sau mai mulți candidați, PDM are toate șansele să-și recupereze mandatul pierdut după renunțarea primarului de Hâncești. Iar dreapta politică de la Chișinău va rămâne, în continuare, în criză de idei, de rațiune și de imagine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Tour

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La ediție aniversară, Tour of Bihor se mută din iunie în iulie, imediat după un alt eveniment ciclist important – Turul Sibiului. Prin această mișcare, organizatorii celor două tururi repoziționează România pe harta ciclismului internațional, pentru că oferă echipelor străine posibilitatea de a participa la două competiții pe durata unei singure vizite la noi în țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Inclus în calendarul competițional al Uniunii Cicliste Internaționale, Tour of Bihor este primul tur ciclist din România implicat în programe de educare a copiilor și primul tur ciclist transmis integral live în mediul online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La ediția a cincea, care se desfășoară între 9 și 12 iulie, vor participa 20 de echipe însumând 160 de sportivi internaționali și 75 de manageri sportivi. Evenimentul ciclist păstrează formatul edițiilor precedente – 2 etape și 2 semi etape, cu un contratimp în Oradea și o cățărare cu finiș pe platoul Padiș. Etapa 1 va avea loc în data de 10 iulie – 163 de km pe traseul Oradea – Salonta – Căpâlna – Băile Felix – Oradea (163 de km); în 11 iulie vor avea loc etapele 2A – contratimpul individual prin centrul orașului Oradea și 2B – 150 de km pe traseul Oradea – Oșorhei – Borod – Bratca – Beiuș – Pietroasa – Padiș , iar în 12 iulie se va desfășura etapa 3 – 158 de km pe traseul Oradea – Oșorhei – Tileagd – Derna – Marghita – Diosig – Oradea. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Până în acest moment și-au confirmat participarea la eveniment 15 echipe, dintre care 13 sunt comune cu Turul Sibiului, validând astfel strategia de a organiza cele două evenimente unul după altul. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „E o posibilitate de a atrage la start echipe ce vin de la mare distanță și care în mod normal nu ar veni în România doar pentru câteva zile de cursă. Multe dintre echipele care vin la Sibiu participă și la Turul Bihorului, iar drumul de la Sibiu la Oradea le oferă cicliștilor prilejul perfect de a posta pe rețelele proprii lucruri interesante despre România. În plus, mass-media vor fi conectate mai bine la ciclism, ceea ce va aduce popularitate acestui sport și curselor în sine”, spune Cosmin Costea, președintele ACS Sibiu Sport Project, organizatorul Turului Sibiului. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        “E o strategie prin care ne dorim să facem mai cunoscut acest sport, să dăm șansa cicliștilor pasionați din România să interacționeze cu echipe internaționale, să guste din ciclismul profesionist, dar în același timp este o strategie prin care ne dorim să aducem la startul celor 2 curse echipele de World Tour. Și cu siguranță în scurt timp vom reuși. Este pentru prima oară când România va găzdui timp de 2 săptămâni un grup atât de mare de cicliști profesioniști și cu siguranță acest fapt va stârni curiozitatea multor echipe de World Tour, pe care le vedem la cele mai importante competiții cicliste din lume”, spune Mariana Macovei, marketing și comunicare Tour of Bihor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Decizia luată de organizatori își arată efectul inclusiv în bugetul celor două competiții, având în vedere faptul că tururile suportă cheltuielile de transport ale echipelor, iar în noua formulă va fi o cheltuială unică, împărțită la doi. Costurile totale de organizare, în cazul Tour of Bihor, se ridică la peste 100.000 de euro, cele mai mari cheltuieli fiind legate de cazarea participanților și de premiile acordate câștigătorilor de tricouri distinctive. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În organizarea Tour of Bihor sunt implicate entități care înțeleg rolul unui asemenea eveniment în promovarea orașului și a județului – Discover Bihor, Visit Oradea, Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea. Ca în fiecare an, sunt alături de Tour of Bihor sponsori deja consacrați – Bellotto, Carcover, RNT, Europa FM, Bontrans, Ford Carbenta, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Bihor, Thermal Technology și Kaluna, dar poziția de sponsor principal este încă disponibilă și oferă finanțatorului posibilitatea de a apărea pe toate materialele de promovare a evenimentului, inclusiv pe tricourile distinctive, cu titulatura „Powered by…”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Edițiile precedente ale competiției au fost câștigate de columbieni – Egan Bernal (2016), Rodolfo Torres (2017), Ivan Ramiro Sosa Cueva (2018) și Daniel Munoz, toţi de la Androni Giocattoli. Bernal și Sosa au ajuns între timp la cea mai bogată echipă din ciclismul mondial – Team Ineos (fosta Sky), iar anul trecut Bernal a schimbat tricoul galben câștigat în Turul Bihorului cu tricoul galben câștigat în cea mai importantă competiție ciclistă din lume – Turul Franței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Turkish Stream

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prima cantitate de gaze naturale livrată Ungariei prin intermediul Turkish Stream ar putea să sosească la finalul anului 2021, începutul anului 2022, a declarat Péter Kaderják, secretarul ungar de stat responsabil pentru politica energetică şi climatică în cadrul Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei, luni dimineaţă, pe postul public de ştiri M1 din Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Conducta aceasta de gaz va conecta în mod direct Rusia cu Turcia, sub mare, a spus secretarul de stat. Unul dintre scopurile Turkish Stream, a cărei primă fază de construcţie a fost finalizată deja, este acela de a ocoli Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Extinderea conductei va continua spre Bulgaria, Serbia şi Ungaria, a adăugat oficialul maghiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Kaderják a mai arătat că, în prezent, din direcţia vest, Ungaria poate cumpăra gaz prin intermediul Austriei, unde sursa de energie provine din sud, din nordul Africii, de exemplu. Pe piaţa europeană o cantitate semnificativă de materie primă mai soseşte din Norvegia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cealaltă alternativă este gazul natural lichefiat, care poate apărea pe piaţa europeană prin intermediul a numeroase terminale, a specificat secretarul de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Káderják a mai adăugat că pe piaţa maghiară va putea sosi gaz direct şi prin intermediul terminalului din Croaţia care va putea recepţiona gaze naturale lichefiate şi care se află în construcţie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ungheni

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The European Union is investing 22.8 million euros to support the development of smart, inclusive and sustainable regional growth poles in Ungheni and Cahul, to bring a better quality of life and new opportunities to citizens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The European Union launched today in Ungheni the second of the two initiatives under the new „EU4Moldova: Focal Regions” programme. The EU is investing 22.8 million euros, in a total budget of 23.3 million euros, to spur smart, inclusive and sustainable economic development in the areas of Ungheni and Cahul. The initiative EU4Ungheni will involve Ungheni city and its neighboring communities within the Ungheni district during 2019-2025. The program is implemented by UNDP and UNICEF under the strategic guidance from the EU Delegation to the Republic of Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          A similar initiative under the EU4Moldova: Focal Regions was already announced also for Cahul (EU4Cahul).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The launch event in Ungheni combined a fair of local producers, a drawing competition on the subject of “How do I see my city changing in 5 years’ time” which registered 99 works submitted, so as a concert of artists, including some native from Ungheni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “The involvement of Ungheni Municipality in this programme represents a great opportunity for the sustainable development of our community. On behalf of all Ungheni citizens and neighboring communities, I would like to thank the EU and its member states for supporting our city on its European course. Civic engagement and qualitative public services are priorities for a well-developed community. Together with the citizens, we commit to adhere to the principles of transparency and integrity during while actively engaging in this meaningful exercise,” noted Alexandru Ambros, mayor of Ungheni city.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The EU Focal Region of Ungheni shall benefit from substantial EU support to improve the quality of life of its citizens, ideally to a level comparable with EU standards. The ‘EU Focal Regions’ is a pilot initiative which aims at spurring systemic changes by creating stronger synergies from past, ongoing and future EU funded initiatives and the other many projects of Donors Development partners and Public Institutions. Filling the gaps and connecting the dots among these initiatives will create a solid and sustainable basis for a long-lasting economic development.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “I am proud to launch today the EU4Ungheni programme. With this ambitious initiative the EU is investing substantial resources to engage with citizens and local communities to create strong partnerships on the basis of common values. This programme is for citizens and it aims at improving their day to day life. I am convinced that altogether we will make Ungheni and Cahul the smart, inclusive and sustainable growth poles of Moldova” mentioned Peter Michalko, European Union Ambassador to the Republic of Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The EU Focal Regions will also contribute to increase the investment and entrepreneurship attractiveness of the areas by fostering their role as growth poles, also by leveraging the Smart Specialisation approach with the view of creating new and attractive job opportunities.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “It is indeed a pleasure to be here today at the launch of the EU4Ungheni project of the partnership EU Focal Regions Programme. Last week, we were at the launch of a similar initiative in Cahul and it was deeply touching and to feel people’s enthusiasm and determination to be part of this Programme and benefit from its planned results. I see the same enthusiasm and determination today and I am confident this programme will help you transform Ungheni and the adjacent rural areas into a growth pole, improving women’s and men’s lives,” said Dima Al-Khatib, UNDP Resident Representative for the Republic of Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The EU4Ungheni is also ensuring inclusive development in line with the goals and aspirations of the renewed European Union (EU) Youth Strategy 2019-2027 seeking to engage, connect and empower young people. During the next 5 years this EU initiative will support a number of initiatives on social services, such as education and protection services for adolescents and children, including child care services but also policies in favour of children and youth will be improved as well as innovative tools will be deployed to ensure youth empowerment, engagement and participation.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “As part of this EU project we will support modernizing schools and making them even more inclusive and student friendly, while also deploying innovative tools to ensure youth empowerment. Together, we can ensure that all young people develop to the best of their potential here within Ungheni itself,” mentioned Desiree Jongsma, UNICEF Moldova Country Representative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The programme is also meant to improve citizens’ engagement in the decision-making process through strengthened transparency and accountability of local public authorities. Citizens will be involved and engaged throughout the project. The first competition was also announced at the launch event, a Call for Ideas for improvement of Ungheni city center. Ideas are being collected and the most inspiring, innovative or interesting shall be awarded. More details are available on eu4ungheni.md.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The Ambassador of Germany was present at the event and praised the EU4Moldova: Focal Regions programme, also in light of complementary projects implemented by GIZ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Among other EU funded initiatives is the project implemented by UN Women on consolidating capacities in the field of gender equality in the districts of Cahul and Ungheni, with a budget of 5.25 million euro, which will focus on promoting gender sensitive local policies and domestic violence prevention. In total the EU contribution for both Cahul and Ungheni regions reaches 1 billion lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Lidl

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Clienții Lidl din patru orașe au donat 16,7 tone de alimente pentru persoanele defavorizate, în campania organizată de retailer în parteneriat cu rețeaua națională a Băncilor pentru Alimente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În perioada 10-22 decembrie, în parteneriat cu rețeaua Băncilor pentru Alimente, Lidl a desfășurat o campanie de colectare de alimente prin care și-a invitat clienții să doneze produse neperisabile pentru personele defavorizate. În urma acestei campanii, în cele 12 magazine participante din orașele București, Cluj, Iași și Bacău au fost colectate 16,7 tone de alimente, care au fost apoi distribuite către aproximativ 7.000 de beneficiari ai rețelei Băncilor pentru Alimente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În doar două săptămâni, clienții Lidl au donat o cantitate importantă de produse alimentare neperisabile, recordul fiind deținut de magazinele Lidl din Bacău: 5,5 tone. În Iași, au fost colectate 5 tone de produse, în București 3,2 tone, iar în Cluj 3 tone. Categoriile de alimente din care clienții retailerului au donat cele mai mari cantități au fost: faină, ulei, paste, zahăr, orez, biscuiți și mălai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Toate aceste produse au fost preluate de către Băncile pentru Alimente din București, Cluj și Roman și distribuite către aproximativ 7.000 de beneficiari ai 38 de ONG-uri partenere, în perioada sărbătorilor. Printre cei care s-au bucurat de alimentele donate de clienții Lidl se numără orfani, bătrâni, copii, persoane cu dizabilități și adulți aflați în prag de sărăcie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Le mulțumim clienților noștri pentru implicarea în această campanie. Ne pregătim deja de o nouă colectă de alimente înainte de Paște și suntem convinși că în anii următori acest tip de acțiune va deveni o practică recurentă in industria de retail din România. ”, a spus Cristina Hanganu, Director de Comunicare și CSR Lidl România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aceasta este prima acțiune de colectare de alimente de la clienți desfășurată de Lidl împreună cu rețeaua de Bănci pentru Alimente din România, pe care retailerul o sprijină în calitate de partener fondator încă de la înființarea primei bănci, în 2016, în București.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Banca pentru Alimente este o organizație nonprofit care colectează gratuit bunuri de consum de la donatori (agenți economici, firme, producători agro-alimentari) și le distribuie către persoanele în nevoie și grupurile vulnerabile. De la inaugurare și până în prezent, prin intermediul celor trei Bănci pentru Alimente din București, Cluj și Roman, s-a depășit pragul de 1000 de tone de produse alimentare colectate de la peste 30 de companii private. Acestea au fost distribuite în mod gratuit către peste 22.000 de beneficiari din ONG-uri și centre care găzduiesc persoane aflate în dificultate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Despre Lidl

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 30 de țări din întreaga lume și în prezent operează în jur de 10.500 de magazine și mai mult de 150 de centre în 29 de țări la nivel mondial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Lidl este un smart discounter care le oferă clienților produse la cel mai bun raport calitate-preț. Operațiunile din magazine, din depozitele logistice și din sediile centrale respectă promisiunea făcută clienților, aceea de a le oferi prospețime zilnică. În ceea ce privește procesele standardizate, design-ul și structura sunt asigurate de către concernul Lidl, din sediul central de la Neckarsulm.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Lidl este o companie care acționează sustenabil în toate domeniile de activitate. Aceasta este metoda companiei de a-și îndeplini promisiunea cu privire la calitate și, în același timp, de a asigura un viitor mai bun pentru societate și mediu. Compania se implică activ în soluționarea nevoilor din comunitățile din care face parte, concentrându-se pe 5 piloni de activitate: sortimentul de produse, mediul, societatea, angajații și partenerii de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          www.lidl.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          www.bancapentrualimente.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          www.bancadealimentecluj.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          www.bancapentrualimenteroman.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Facebook Lidl Romania

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Instagram @LidlRomania

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Președintele Igor Dodon recunoaște că se vede „câteodată” cu cel puțin doi deputați de la PD, iar în cadrul ședințelor „de seară” aceștia vin cu inițiative pentru Guvernul Chicu, care a fost învestit la inițiativa sa, menționează Ziarul Național. Declarații în acest sens au fost făcute astăzi, în cadrul tradiționalei conferințe de luni, în cadrul căreia șeful statului anunță agenda Executivului său.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, Igor Dodon spune că nu e adevărat că deputații Pavel Filip și Dumitru Diacov participă, de rând cu premierul Ion Chicu și președintele parlamentului, Zinaida Greceanîi, la ședințele de luni, de la ora 8.00, dar asta nu înseamnă că nu există comunicare cu PD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Voi credeți că ei (Pavel Filip și Dumitru Diacov) se ascund prin WC-uri pe aici? Doar voi filmați tot timpul… Luni dimineața, la ora 8.00, acești domni pe care i-ați menționat nu vin la ședința noastră. Dar seara, câteodată, ne vedem”, a menționat zâmbind șeful statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, acesta spune că a identificat „centrul de comandă” de unde vin „fake news-urile” la adresa sa. Acest centru de comandă ar fi gestionat de unii deputați de la PD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit lui Dodon, campania începe în septembrie – octombrie, iar oponenții săi nu ar trebui să se grăbească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            turism

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Consiliul Județean Cluj a participat, în perioada 22-26 ianuarie 2020, la cea de-a 40-a ediție a Târgului de Turism Internațional FITUR de la Madrid, unul dintre cele mai importante evenimente de la nivel mondial, de tip mixt, business to business. De un real succes, evenimentul a înregistrat un record absolut, de peste 255.000 de vizitatori, participarea internațională fiind de cca. 56%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Delegația clujeană formată din angajați ai Centrului Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) din cadrul Consiliului Județean a promovat în cadrul târgului patrimoniul și oferta de servicii turistice ale județului Cluj, alături de alți 918 expozanți și profesioniști din domeniu proveniți din 165 de ţări şi regiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Oferta turistică a județului a fost promovată prin intermediul unei game variate de materiale cu rol în evidențierea turismului cultural, balnear, ecumenic, de agrement și de weekend. Vizitatorii standului au fost interesați cu precădere de atracțiile naturale din județ, în special Salina Turda, de tradițiile și obiceiurile gastronomice specifice zonei Clujului, zonele montane și parcurile pentru drumeții precum și de numeroase alte aspecte legate de Transilvania și patrimoniul istoric, cultural și turistic al acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cele cinci zile ale evenimentului, numeroșilor vizitatori prezenți la stand le-au fost oferite materiale de promovare a celor mai reprezentative obiective și atracții turistice ale județului. Totodată, au fost puse la dispoziția vizitatorilor materiale referitoare la opțiunile de cazare disponibile precum și cu privire la atracțiile turistice, atât din municipiul Cluj-Napoca, cât și din județ, grupate pe categorii tematice: Muzee, Atracții naturale, Drumul Sării, Biserici și Mănăstiri, Palate și Castele, Circuite de o zi cu plecare din municipiul Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Indicele BET, care include cele mai tranzactionate 16 companii listate, cu exceptia SIF-urilor, a crescut cu 35% in 2019. Este cel mai mare ritm de crestere din ultimul deceniu obtinut de bursa romaneasca si reprezinta al doilea cel mai mare avans din 2019 din randul burselor din Uniunea Europeana. Luand in calcul si dividendele, avansul este de 47%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Piata de capital din Romania a incheiat in 2019 unul dintre cei mai buni ani din istoria recenta in ceea ce priveste ritmul de crestere inregistrat. Indicele BET, care include cele mai tranzactionate 16 companii listate cu exceptia SIF-urilor, a livrat un randament de 35% in 2019, cea mai mare performanta a ultimului deceniu. La nivelul Uniunii Europene, Romania a cunoscut a doua cea mai mare ascensiune, fiind devansata doar de Grecia (+49%). Luand in calcul si dividendele, companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si incluse in indicele BET-TR au consemnat o crestere de 47%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Anul 2019 a fost anul in care am construit: am pus bazele Contrapartii Centrale, entitate fundamentala pentru dezvoltarea lichiditatii pietei, si am indeplinit toate criteriile pentru a fi promovati la statutul de piata emergenta secundara,” a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Furnizorul global de indici FTSE Russell a anuntat, pe 26 septembrie 2019, ca Romania va fi promovata de la statutul de piata de frontiera la statutul de piata emergenta secundara. Decizia va intra in vigoare in septembrie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru dezvoltarea pietei locale, BVB si parteneri din domeniul energetic si financiar au infiintat, pe 4 noiembrie 2019, CCP.RO Bucharest S.A., compania care va gazdui infrastructura care va permite relansarea pietei derivatelor in Romania si va asigura mecanisme noi pentru diminuarea si transferul riscurilor pentru pietele operate de BVB si OPCOM, contribuind la cresterea increderii si activitatii pe aceste piete.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prioritatile pentru 2020 vizeaza continuarea logica a acestei constructii: procesul de autorizare si implementare a Contrapartii Centrale, ceea ce va permite relansarea pietei de instrumente derivate, eficientizarea operatiunilor bursiere pentru participantii la piata de capital si promovarea companiilor romanesti in randul indicilor FTSE Russell pentru piete emergente si, nu in ultimul rand, continuarea eforturilor pentru imbunatatirea semnificativa a participarii populatiei la piata de capital,” a mai spus directorul general al operatorului pietei de capital.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Actiunile companiilor romanesti care indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru a fi incluse in indicii FTSE Russell sunt Romgaz, Banca Transilvania si BRD-Groupe Societe Generale. Alte cinci companii ar prea intra in indicii FTSE Russell daca vor indeplini la urmatoarele evaluari criteriul de lichiditate. Cele cinci companii sunt: Electrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Transelectrica si Transgaz.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            BVB a aprobat, la finalul anului trecut, programul pilot destinat intermediarilor care activeaza sau care intentioneaza sa activeze ca Market Maker pentru actiuni, in vederea imbunatatirii lichiditatii actiunilor respective. Prin aceasta actualizare, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2020, obiectivul vizat este ca Market Making-ul sa atinga cel putin 15% din totalul activitatii de tranzactionare pe segmentul de actiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Anul 2020 poate fi unul si mai bun pentru bursa romaneasca in masura in care statul reia procesul, inghetat in ultimii 5 ani, de a lista pe bursa pachete minoritare in companii in care este actionar, precum Hidroelectrica sau CEC Bank. Pentru o mai mare relevanta, ponderea companiilor romanesti listate la bursa ca pondere in PIB ar trebui sa se dubleze si sa ajunga la 20% in urmatorii 10 ani, iar acest lucru se poate realiza prin implicarea si sustinerea autoritatilor statului,” a precizat CEO-ul BVB. Listarea Hidroelectrica este aproape decisiva pentru ca Romania sa primeasca statutul de piata emergenta si din partea furnizorului global de indici MSCI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Valoarea totala de tranzactionare pe segmentul de actiuni a fost de peste 2 miliarde euro pe parcursul intregului an 2019. La finalul lunii decembrie, valoarea de piata a companiilor romanesti listate la BVB era de 111,5 miliarde lei, echivalentul a 23,3 miliarde euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            farmaceutice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de “Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate” (CAEN 4773) indică o evoluție pozitivă a veniturilor în 2018 acestea crescând cu aproximativ 15% față de 2017, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere. Studiul a agregat datele a 4.425 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2018 (la nivelul lunii septembrie 2019) și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 19,07 miliarde RON. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți 10 jucători este de 31%, ceea ce relevă un grad scăzut de concentrare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 1,05 pe parcursul anului 2018, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor a crescut de la 75 de zile, nivelul înregistrat în 2014, la 92 zile în 2018, în timp ce media înregistrată la nivel național în aceeași perioadă analizată a scăzut de la 104 de zile la 90 zile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sectorul analizat a performat în 2018 din perspectiva evoluției veniturilor și are potențial pentru creșterea acestora în continuare, ca urmare a investițiilor efectuate și a interesului consumatorilor pentru produsele comercializate (atât medicamente, cât și produse dermato – cosmetice, în special în mediul urban). În schimb, există provocări la nivel de structură a finanțării activității (capital de lucru foarte mic, care poate cauza blocaje în derularea operațiunilor curente) și la nivel de recuperare de creanțe din cauza deteriorării comportamentului de plată al CAS, durata medie a colectării creanțelor fiind peste media națională în 2018. De asemenea, se observă fluctuații în numărul specialiștilor (farmaciști), care a scăzut în 2018 cu 1,2%, aceasta tendință fiind determinată cu precădere de evoluția din Regiunea București – Ilfov, care a înregistrat o scădere de 15%, toate celelalte regiuni având creșteri în linie cu evoluția numărului de farmacii (mai puțin Regiunea Vest -0,6%). O dovadă suplimentară că piața farmaciștilor nu reprezintă o excepție de la tensionarea pieței forței de muncă în general,” a declarat Nicoleta Marin, Senior Financial Analyst, Coface România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit INSSE, valoarea importurilor de produse farmaceutice este de aproape 4 ori mai mare decât cea a exporturilor. Ambele au fost în ușoară creștere în ultimii 2 ani, principalul partener atât pentru exporturi, cât și pentru importuri fiind Uniunea Europeană cu 73% din valoarea exporturilor. De asemenea, media lunară alocată în 2018 pentru sănătate în cheltuieli totale per gospodărie, respectiv valoarea cheltuielilor cu medicamente a fost mai mare în mediul urban (80 RON) decât în cel rural (63 RON), în creștere cu 12%, respectiv 13% față de 2017. Tendința poate fi explicată prin diferența de mărime a veniturilor în cele două medii, precum și prin accesul mai ușor în mediul urban la unitățile farmaceutice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vulnerabilitatea financiară a farmaciilor din România a fost accentuată de câteva trenduri observate în ultimii ani. În primul rând, creșterea rețelei de farmacii (în special în rândul marilor lanțuri) a accentuat concurența, ducând la generalizarea discounturilor oferite clienților finali. Astfel, marja brută la nivelul sectorului a scăzut la doar 13% în anul 2018, comparativ cu nivelul de 18% înregistrat acum un deceniu. În al doilea rând, extinderea punctelor de lucru finanțată prin creditul furnizor a cauzat diminuarea capitalului de lucru, acest companii fiind foarte vulnerabile la încasarea tardivă a creanțelor de la CAS sau vânzarea lentă a stocurilor. Al treilea aspect esențial se referă la creșterea dividendelor distribuite în perioada 2016-2017, nivelul cumulat al acestora ajungând la 1,1 mld RON, aproape jumătate din totalul ultimului deceniu. Politica de reducere a prețurilor la medicamentele decontate de stat (aceasta culminând cu o lovitură majoră în anul 2015), precum și decontarea din ce în ce mai lentă a facturilor CAS la finalul și începutul fiecărui an (pe fondul tensiunilor acumulate în deficitul fiscal la nivel național), alimentează presiuni suplimentare asupra farmaciilor. Toate aceste riscuri sunt amplificate de suprareglementarea pieței, de taxarea excesivă (taxa clawback) și de tendința de reducere a prețurilor la medicamente. Riscul cel mai mare însă este la nivelul pacientului, pentru că toate aceste elemente generează lipsa multor medicamente din piață,” a adăugat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Puncte forte:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Jumătate din companii (50%) au înregistrat o creștere a rezultatului net, în timp ce aproape trei sferturi au înregistrat profit net (73%)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Gradul de îndatorare la nivelul sectorului de 75% este în scădere față de anii anteriori
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Aproape jumătate din companii (43%) au efectuat investiții în 2018, înregistrând un raport Capex/Amortizare supraunitar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vulnerabilități:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Aproape jumătate din companii (45%) au avut un grad de îndatorare mai mare de 80%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • 44% dintre companii au înregistrat o scădere a veniturilor la sfârșitul anului 2018
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Durata medie de colectare a creanțelor a crescut de la 75 de zile, nivelul anului 2014, la 92 zile în 2018, peste media națională



                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Saptamana Verde

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Consiliul Județean Cluj va fi prezent în perioada 17-26 ianuarie la Expoziția Internațională Săptămâna Verde „Grüne Woche” de la Berlin. În cadrul prestigiosului târg internațional de profil, acesta va fi reprezentat de Asociația Produs de Cluj, entitate care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean. Va fi a cincea prezență clujeană la cel mai mare eveniment expozițional din lume dedicat agriculturii și industriei alimentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prezența la cea mai mare expoziție mondială din domeniul agriculturii și industriei alimentare este necesară și benefică atât pentru a promova județul Cluj și potențialul său, cât și pentru a contribui la extinderea contactelor cu producătorii din alte zone.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, consideră că participarea asociației la târguri internaționale este esențială atât pentru promovarea în plan extern cât și pentru a învăța din experiența altora, astfel încât, pe viitor, proiectul Produs de Cluj să fie completat și dezvoltat în concordanță cu tendințele actuale din domeniu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La târgul de la Berlin sunt așteptați aproximativ 1.700 de expozanți din 70 de țări. Aceștia vor prezenta delicii culinare, de la fructe și legume până la specialități alimentare elaborate, precum și noile tendințe din domeniul agriculturii și industriei alimentare bazate pe ecologie. În cadrul evenimentului vor avea loc seminarii și conferințe pe teme bazate pe specificul târgului, cu accent pe alimentația ecologică și bioenergie și pe cultivarea durabilă a semințelor și alimentelor. La ediția din 2019 Expoziția Internațională Săptămâna Verde ,,Grüne Woche” de la Berlin a înregistrat peste 400.000 de vizitatori unici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              economie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un angajament luat va activa nevoia noastră automată de a fi consistenți cu noi înșine. La fel cum nu ne place să fim datori, nu ne place nici să fim inconsistenți. Este unul dintre motivele pentru care ne este atât de greu să ne schimbăm părerile, mai ales dacă le-am exprimat în public.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un exemplu ilustrativ este cel al operatorilor prin telefon care solicită donații. De regulă, cam 15% dintre apelați acceptă să facă o donație. Însă, dacă operatorii încep cu întrebarea ”Cum vă simțiți în seara asta?”, procentul donatorilor se dublează și nu datorită politeții. Când au început apelul cu ”Sper că vă simțiți bine în seara asta”, procentul a căzut înapoi la 15%. Doar dacă pun întrebarea și așteaptă ca clientul să dea un răspuns pozitiv, gen ”Bine, mulțumesc.”, procentul donatorilor ajunge la 33%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cea mai pertinentă explicație este că operatorul te pune în situația în care tu exprimi public (chiar și din politețe) că ești bine și totul merge minunat. Prin urmare, de ce nu ai face ceva și pentru cei nevoiași, pentru care totul nu este ok. Nu mai poți să spui ”Ah, păi am o perioadă dificilă”. Tocmai ai spus că totul este bine, nu te mai poți contrazice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În vânzări, poți să folosești același principiu obținând la început acordul clientului pentru ceva aparent fără consecințe. Dacă poți, obține o achiziție de mici dimensiuni, pe care poți să o extinzi ulterior. Dacă nu, cere clientului să-ți spună ce-i place la produsul tău. Chiar dacă tocmai i-ai spus tu beneficiile, dacă o spune el, voluntar, îi va fi mai greu să se contrazică ulterior sau să refuze achiziția.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dacă poți să oferi o perioadă de probă, să încerce produsul, să intre în posesia lui, să facă un test drive sau ceva similar, toate acestea pot să funcționeze ca o formă de angajament. Chiar și o discuție în care îl inviți pe client să-ți descrie cum ar folosi produsul, unde l-ar pune sau cum ar interacționa cu el, toate astea sunt forme de angajament și cresc semnificativ șansele de a vinde.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cum funcționează angajamentul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acest principiu se bazează pe faptul că și noi (ca și ceilalți) ne bazăm pe propriile comportamente atunci când ne decidem cine suntem, ce ne place și ce vrem să facem. Dacă am spus că ne place un produs, înseamnă că ni-l dorim.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De aceea, când ceri unui client să-ți ofere un testimonial (o paragraf despre ce îi place la produsul tău), acest testimonial nu este doar o dovadă socială pe care să o folosești în convingerea altora, ci și o dovadă fizică a unui angajament pe care clientul și l-a luat public față de produsul tău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru ca angajamentul să funcționeze ca instrument de convingere, acesta trebuie să fie voluntar. Dacă simte că este forțat de împrejurări sau că l-ai presat să accepte ceva, nu va funcționa. Orice angajament luat pentru că i-ai promis o recompensă sau pentru că l-ai amenințat cu o pedeapsă, nu va avea nici un efect asupra deciziilor viitoare ale acestui client.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În plus, angajamentul cel mai puternic este cel public. Astfel, presiunea pentru consistență nu mai este doar internă ci și externă. Clientul va avea o motivație în plus să evite rușinea de a se contrazice sau de a fi inconsistent. Iar dacă mai este și în scris angajamentul, cu atât mai bine. Nu doar pentru că e public, ci și pentru că necesită mai mult efort.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu cât efortul angajamentului este mai mare, cu atât forța lui de convingere este mai mare. Loialitatea față de un grup este cu atât mai mare, cu cât este mai dificil de intrat în el. Compania în care procedura de selecție presupune patru etape, cu 3 interviuri, testări și probe de lucru, va părea mai atrăgătoare și va avea angajați mai loiali decât compania în care poți să intri doar pe baza unui singur interviu (toate celelalte lucruri fiind egale).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce-i de făcut

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1. Cere clienților tăi un testimonial de maxim 100 de cuvinte pe care să-l scrie ei pe mail sau pe foaie.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2. Întreabă clientul care i se par că sunt principalele beneficii ale companiei sau produselor tale. Ce-ar avea de câștigat dacă ar cumpăra acum?
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              3. Obține o achiziție mai mică pentru început dacă ai ocazia ca în scurt timp să ceri una mai mare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              4. Lasă clientul să completeze contractul, formularul sau orice altă hârtie prin care își ia un angajament. Nu trebuie doar să-l semneze, ci să noteze datele lui, suma sau ce anume va face.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              5. Dă-i produsul să-l încerce, într-o perioadă de probă, test drive sau măcar să-și imagineze cum l-ar folosi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un alt mod de a folosi în vânzări nevoia oamenilor de a fi consistenți, este utilizarea etichetelor. Dar despre asta vom discuta într-un alt articol.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dr. Radu Fritea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              primaria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primăria municipiului Cluj-Napoca anunţă acordarea, pentru anul 2020, de finanţări nerambursabile de la bugetul local pentru proiecte şi acţiuni culturale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Detalii privind sesiunea de selecţie a proiectelor pot fi consultate pe site-ul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, www.primariaclujnapoca.ro, la secţiunea Administrație/Informații publice/Anunţuri, astfel :

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              https://files.primariaclujnapoca.ro/anunt/2019/12/30/Anunt-2020-participare-final.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Bugetul alocat pentru această sesiune este de 12, 6 milioane de lei. Finanţarea asigurată de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca va fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Proiectele depuse trebuie să se încadreze într-unul dintre următoarele domenii: proiecte culturale, artistice, educaţionale, realizate de către fundaţii sau asociaţii întemeiate în baza OG 26/2000, în parteneriat cu instituţii publice de cultură şi/sau de învăţământ, având sediul în municipiul Cluj-Napoca; proiecte de tineret; proiecte culturale regionale; proiecte culturale locale; proiecte „Cluj 100”; proiecte cu caracter social.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Depunerea proiectelor de finanţare nerambursabilă se face în perioada 06 ianuarie 2020 – 06 februarie 2020, la Registratura Primăriei municipiului Cluj-Napoca, într-un exemplar precum și electronic (CD/stick) sau online pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro secțiunea Administrație – Servicii online – Depune cereri – Serviciul Management proiecte sociale, culturale și sportive sau www.edirect.e-guvernare.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Data limită de depunere a proiectelor de finanțare nerambursabilă este 06 februarie 2020 până la ora 18.30 la Registratura Primăriei municipiului Cluj-Napoca, strada Moților nr. 7 și până la ora 24.00 pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro secțiunea Administrație – Servicii online – Depune cereri – Serviciul Management proiecte sociale, culturale și sportive sau www.edirect.e-guvernare.ro. Dosarele depuse după data menţionată mai sus nu vor fi eligibile. De asemenea, nu se vor accepta completări la dosarele proiectelor depuse. Evaluarea şi selecţia dosarelor depuse se va efectua de către Comisia de analiză și selecție a proiectelor în perioada 07 februarie – 06 martie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un număr de 182 de proiecte culturale şi de tineret au beneficiat de sprijin în anul 2019, în valoare de peste 11,98 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Finanțarea de la municipalitate a urmărit să subvenționeze sectorul cultural independent – ONG-urile locale și să susțină financiar proiecte specifice ale instituțiilor culturale importante din oraș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                transfrontaliere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                The Visegrad Fund is launching the first call for applications for Visegrad, Visegrad+ and Strategic grants in 2020. With grants, Visegrad Fund supports cross-border and transnational regional projects in Visegrad region, Eastern Partnership and Western Balkans countries.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                The Visegrad Foundation is providing funding to a diverse range of activities in all areas of life. From small cross-border projects that strive to improve mutual understanding in the border areas to multilateral initiatives with potential to benefit people across the whole region.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ELIGIBILITY

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Organizations that aim to share knowledge, enhance innovation and engage citizens in the Visegrad region and across Central and Eastern Europe are encouraged to apply. If you are a small civic group focused on the local community, or an experienced, nation-wide organization feel free to apply! Five basic criteria to assess the quality of project proposals are applied. In addition, it is also considered the relative strength of the application compared to other applications received for the same focus area and geographical balance of the supported projects. The evaluation of applications is advisory and not of a decision-making nature. The decisions on support are made by the Council of Ambassadors.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                The Visegrad and the Visegrad+ Grants 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Visegrad grants support regional partnerships among NGOs and civil society organizations, public institutions and municipalities, private companies and nonprofit organizations as well as education and research centers that contribute to cooperation in the Visegrad region.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Visegrad+ Grants support projects which contribute to the democratization and transformation processes in selected countries and regions, especially non-EU member states in the Western Balkans and the Eastern Partnership countries.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                To apply for Visegrad or Visegrad+ Grants, your project must address one of the objectives of the grant program from one of seven focus areas eligible for funding:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Culture and Common Identity
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Education and Capacity Building
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Innovation, R&D, Entrepreneurship
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Democratic Values and the Media
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Public Policy and Institutional Partnership
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Regional Development, Environment and Tourism
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Social Development

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                To read more about the conditions for applying for Visegrad Grant click here. For Visegrad+ Grant, please check out this page.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Strategic Grants

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Strategic Grants support project addressing annual strategic priorities of the Visegrad Group. Strategic priorities are announced annually by the V4 country holding the rotating presidency over the group, which from July 2019 to June 2020 is Czechia. The three main strategic priorities are:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Returning to the Roots – Projects focusing on emphasizing cooperation of all V4 members in the Visegrad region, also in the context of the 20. anniversary of the IVF’s establishment
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Small Things Matter – Projects focusing on cooperation at the local level aiming to enhance already established contacts as well as developing new initiatives. Also projects enhancing the IVF’s visibility at the local level
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • 30 Years after the Fall of the Iron Curtain – Civil Society Matters – Projects focusing on the importance of development and cooperation of civil societies within V4 and  the neighbouring regions EaP and WB6

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Learn more about the conditions for applying for Strategic Grant here.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  start up nation

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  2019 are deja toate atributele unui an de referință pentru dezvoltarea ecosistemului local de startup-uri. Acesta a crescut în 2019 și a atras interesul investitorilor externi, astfel că finanțarea startup-urilor s-a diversificat și a devenit mai accesibilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Numărul startup-urilor a crescut în acest an cu peste 20% față de anul anterior, fie că avem în vedere startup-uri noi sau idei mai vechi, aduse la suprafață de prospectarea acceleratoarelor din România. Iar finalul anului curent aduce vești și mai bune: o a doua investiție Serie A după UiPath, primită de FintechOS, și alte companii care sunt în negocieri tot pentru o investiție Serie A (AlphaBlock și TypingDNA).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vorbind despre indicatorii de ecosistem, investiția medie pe runda de finanțare a crescut cu peste 20% datorită numărului mare de investiții „Seed” de peste un milion de euro și, în special, a finanțării obținute în decembrie de FintechOS. Creșterea valorii medii a investiției pe rundă este cu atât mai valoroasă pentru ecosistem, deoarece tot în cursul anului 2019 s-au făcut cele mai multe investiții mici de tip „Seed” din istoria ecosistemului. Pentru analiza indicatorilor, nu au fost folosite datele UiPath, care ar fi modificat acești  indicatori către valori asemănătoare cu cele din piața din SUA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Principalul hub pentru finanțare este București, ținând cont de numărul startup-urilor active și de programele dedicate lor. Mai mult, alți factori importanți de aici sunt forța de muncă digitală și numărul mare de companii de tehnologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ceea ce privește fuziunile și achizițiile (M&A), deși se mențin semnificativ mai mici  comparativ cu Europa de Vest, corporațiile rămân cei mai relevanți cumpărători pentru fondatorii de startup-uri. Companiile românești sunt vândute în etape de dezvoltare premature, în principal către cumpărători din afara României. Prin urmare, din perspectiva M&A, se simte lipsa unei experiențe cu un IPO. Piața bursieră locală, deși deschisă, nu reușește să devină atractivă pentru companiile locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ca să înțelegem contextul investițional actual, Europa de Vest este, în prezent, mai atractivă decât în urmă cu 10 ani. Europa de Est este considerată a doua cea mai atractivă regiune pentru investiții la nivel global. În acest context investițional pozitiv, România ar trebui să profite de a doua cea mai mare economie din Europa de Est și de o lungă tradiție în domeniul IT, pentru a capta cât mai mult din fluxul de investiții în tehnologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Creșterea ecosistemului de startup-uri din România este vizibilă, în linie cu tendințele țărilor din Europa de Vest. Avem un unicorn care s-a remarcat, dar distanța dintre acesta și următorul loc este foarte mare. Pentru a reduce decalajul, investitorii și companiile din România trebuie să depună un efort mai intens ca până în prezent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Se anticipează că 2020 va aduce multe surprize plăcute. Rămâne însă de văzut dacă evoluțiile economice la nivel global vor permite menținerea sau, de ce nu, creșterea ritmului de dezvoltare și implicare într-un ecosistem tot mai efervescent, dispus să se adapteze rapid în ecosisteme din Vestul Europei și din SUA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Poate România să genereze noi povești de succes, precum UiPath?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  kover

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Asociația culturală „Sătmărenii” organizează la Casa Meșteșugarilor vernisajul aniversar și lansare de catalog „Forme articulate într-o imagine” al sculptorului Vasile Koter.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Koter Vasile s-a născut la 18 ianuarie 1950 în orașul Carei. Studiile elementare și medii le face în orașul natal, a susținut Bacalaureatul la Liceul Teoretic Carei în anul 1970. După satisfacerea stagiului militar face un curs Postliceal de Desen Tehnic la Oradea, 1972-73.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  A început să cioplească la vârsta de 6 ani. După terminarea cursului tehnic a lucrat 3 ani cu sculptorul Domokos Lehel ca și ucenic. În anii `80 a devenit membru al Asociației Artiștilor Plastici de lângă Casa Creației, Satu Mare. Obține în această perioadă Premiul I la Festivalul Național Cântarea României. Participă din anii 80 la expoziții colective ale Asociației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Este sculptor. Materia preferată este lemnul dar lucrează și cu os, piatră și marmură. Vasile Koter este un artist adevărat, care are în spate o vastă operă, un număr impresionant de lucrări. Face sculpturi în relief de mare valoare cu tematică istorică și socială. Este uimitoare fantezia şi migala cu care umple cu chipuri, forme şi sens nişte spaţii incredibil de restrânse. La vârsta lui este un artist care poate zice că „a străbătut deșertul”, un artist care l-a studiat pe maestrul Vida Geza, „și nu a luat nimic de la dânsul”, a rămas un original în tot ce face. Putem vedea ieșind de sub dalta lui Vasile Koter și lucrări de mari dimensiuni și i-a transmis să facă ce vrea cu lemnul, nu lemnul să-i dicteze cum să sculpteze. De menționat este faptul că Vasile Koter nu lucrează pentru design, iar creațiile sale sunt impregnate cu multă forță. Prin dalta artistului, lemnul odată viu, apoi mort s-a mântuit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Koter nu ezită să folosească şi culoarea, pe care, în cazul unor toiege, o alege în nuanţe potrivite cu subiectul lucrării şi textura lemnului utilizat. Combină inventiv tipurile de material în unele lucrări, conectează subtil lucrări învecinate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  După 2000 a lucrat împreună cu sculptorul Foris Iosif, iar în anul 2015 se leagă de tânărul Kurtinecz Péter cu care s-a inițiat în sculptură cu motoferăstrău. Se spune despre artist:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Primul, într-o inversă cronologie, ar fi sculptorul Vasile Koter, care la cei 70 de ani ai săi se află într-o excepțională tensiune creatoare. Nu cred că vreodată, Koter a avut o perioadă artistică mai fastă decât cea de după trecerea pragului pensionării. Lucrările sale sunt înviorătoare, mustesc de viață și debordantă tactilitate. Nu există în creațiile sale nimic pesimist, lemnul trecut prin mîinile sale spune povești vitale. Defapt, este clar: Vasile Koter iubește în aceeași măsură oamenii și lemnele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  miliarde

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Economia globală va avea un ritm de creștere modest în 2020, de circa 3,4%, comparativ cu media pe termen lung a secolului 21, de 3,8% pe an, conform estimărilor PwC.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Previziunile PwC arată că economia globală va avansa din inerție, în 2020, atâta timp cât tensiunile comerciale continuă să creeze provocări. Cu toate acestea, este de așteptat ca serviciile să rămână unul dintre punctele forte pentru comerțul global, valoarea totală a exporturilor de servicii la nivel global fiind prognozată să atingă un record de 7 trilioane de dolari în 2020. „Globalizarea a fost o caracteristică definitorie a economiei globale încă din anii ’70. Cu toate acestea, volumul global de mărfuri tranzacționate a încetinit dramatic și chiar a stagnat în 2019. Având în vedere desființarea efectivă a mecanismului de soluționare a litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului în luna decembrie, ne putem aștepta la momente mai dificile pentru comerțul mondial”, spune Barret Kupelian, economist șef, PwC Marea Britanie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Toate prognozele pentru România, inclusiv cea mai optimistă de 4,1% aparținând guvernului, indică o încetinire a ritmului de creștere economică pentru acest an față de anii anteriori, în linie cu tendința economiei globale. Prin urmare, un cadru legislativ stabil și predictibil, precum și investiții publice, mai ales în infrastructură fizică ar putea contribui la activitatea economică. Din păcate, nivelul scăzut al încasărilor bugetare ca pondere în PIB și ritmul alert de majorare a cheltuielilor curente ale statului pun presiuni și limitează rolul politicii fiscal-bugetare în stimularea creșterii economice. În 2020 și cu atât mai mult în anii următori, ar trebui să aibă loc o consolidare a finanțelor publice prin îmbunătățirea colectării taxelor și recalibrarea cheltuielilor publice pentru a crea un climat investițional favorabil”, arată Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Economiile mari vor continua creșterea în 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Conform scenariului de bază, prognoza PwC este că toate economiile mari vor crește în 2020. Activitatea economică a SUA se va extinde cu aproximativ 2%, în linie cu rata sa potențială de creștere. Zona Euro va avea un ritm de creștere de aproximativ 1%. Germania și alte economii sensibile la fluxurile comerciale globale vor deveni mai dependente de consumul intern ca sursă de creștere, în loc de exporturi și investiții nete. Dintre economiile emergente, cea a Chinei ar putea avansa cu mai puțin de 6%. Conform ultimelor estimări ale FMI, 2019 a fost anul în care India a depășit Marea Britanie și Franța, devenind a cincea cea mai mare economie a lumii. Dacă va menține această tendință, India va depăși Germania până în 2025 și Japonia înainte de 2030, urmând să ajungă a treia economie a lumii după SUA și China.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Numărul de locuri de muncă va crește, fără a fi neapărat echitabil răspândite

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Economiile G7 vor continua să genereze aproximativ 2 milioane locuri de muncă în acest an. Patru din cinci noi locuri de muncă din țările G7 vor fi create de SUA, Marea Britanie și Japonia. Pe măsură ce forța de muncă disponibilă din G7 devine din ce în ce mai puțină, câștigurile vor continua traiectoria ascendentă. În absența îmbunătățirii productivității, marjele de profit ale companiilor ar putea fi afectate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Populația la nivel mondial continuă să crească, dar va fi tot mai îmbătrânită

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În 2020, populația lumii va ajunge la 7,7 miliarde, ceea ce reprezintă o creștere de 10% față de 2010. China, India și Africa Subsahariană vor contribui cu aproximativ jumătate din creșterea anuală a populației globale. În același timp, numărul persoanelor în vârstă de peste 60 de ani va depăși un miliard în acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    scoala

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Banca Comercială Română a realizat un studiu privind nivelul educației financiare a elevilor din România, în cadrul programului Școala de Bani. Din cei peste 8.000 de participanți la studiu (elevi cu vârste între 11 și 19 ani, din întreaga țară), aproape 90% au învățat în familie cum să își organizeze banii. Cu toate acestea, 70% dintre ei și-ar dori să participe la cursuri de educație financiară și consideră utilă introducerea acestora în programa școlară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prin acest studiu ne-am dorit să aflăm care este nivelul educației financiare în rândul elevilor din România, dar, în același timp, să vedem cât de mare este interesul acestora pentru cursurile de educație financiară. Rezultatele ne-au bucurat, pentru că elevii înțeleg importanța educației financiare, cred că trebuie să știe cum să aibă grijă de banii lor și ne motivează să continuăm ceea ce facem cu pasiune de peste trei ani de zile prin Școala de Bani – să oferim ateliere gratuite de educație financiară pentru toți românii”, spune Nicoleta Deliu, coordonatoarea proiectului Școala de Bani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Educația financiară a devenit in ultimii ani o necesitate, încă de la vârste fragede. Ea este utilă nu doar pentru a-i face pe copii să înțeleagă noțiuni despre bani, produse și servicii financiare și bănci, dar mai ales pentru a-i învăța să își gestioneze resursele, în general. Deși o numim financiară, acest tip de educație are efecte în toate domeniile importante ale vieții, pentru că este vorba de luarea deciziilor, de gândire creativă, de educație antreprenorială, de utilizarea eficientă a resurselor, de relații interpersonale etc. Concluziile studiului arată cât de important este să dezvoltăm programe de educație financiară în școală, în condițiile în care cei mai mulți dintre elevi au principalele informații legate de acest domeniu de la membrii familiei. Ținând cont și de interesul a numeroși actori din branșă, publici și privați, Ministerul Educației și Cercetării este deschis către implementarea de programe parteneriale de educație financiară, în care să se întâlnească expertiza reprezentanților instituțiilor financiare cu nevoia reală a elevilor și cadrelor didactice din România”, spun reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Familia este atât principala sursă de bani pentru tinerii implicați în cercetarea BCR, cât și principala sursă de educație financiară. Printre cele mai întâlnite sfaturi pe care elevii le-au primit se numără ”banii se fac greu și se duc repede” (45,92%), ”dacă ești atent cu banii, nu vei avea datorii” (18,44%), ”nu trebuie să cheltuiești din impuls” (13,65%) și ”dacă economisești, nu vei fi stresat” (13,51%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Răspunsurile elevilor indică faptul că majoritatea acestora urmează sfaturile primite, 47,10% dintre ei declarând că încearcă să pună bani deoparte o dată pe săptămână, urmați de 25, 65% de elevi care încearcă să pună bani deoparte o dată pe lună.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deși cea mai mare parte a participanților la studiu au mărturisit că pun bani deoparte o dată pe lună, problema apare la nivelul organizării și gestionării bugetului – majoritatea elevilor își țin toți banii în portofel și nu au un plan de organizare a lor, iar cele mai mari investiții sunt pe îmbrăcăminte și încălțăminte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dintre principalele rezultate ale studiului, menționăm:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • 84% dintre copii au învățat din familie cum să își gestioneze banii de buzunar;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • 66% dintre elevi folosesc banii de buzunar pe alimente și băuturi la școală;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Mai mult de 85% dintre ei fac economii, 45% folosesc economiile pentru îmbrăcăminte sau încălțăminte, 17% pentru gadgeturi, iar restul pentru cadouri, hobby-uri, educație, activități sportive și alte activități;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • peste 60% dintre elevi nu știu care este bugetul familiei, iar aproape 50% dintre ei nu știu cât cheltuie familia într-o lună;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Peste jumătate dintre respondenți cred ca a fi educat financiar înseamnă să știu cum să-mi folosesc banii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ciuda faptului că elevii români înțeleg noțiuni financiare ca dobândă, împrumut, buget – aproximativ 90% dintre respondenți cunosc noțiuni precum dobândă sau împrumut, conform rezultatelor studiului, tinerii nu sunt încă familiarizați cu instrumentele financiare – 12% dintre aceștia folosesc un card bancar. Studiul a fost realizat, în perioada octombrie-noiembrie 2019, pe un eșantion de 8.329 de respondenți, elevi ai școlilor din mediul public, băieți și fete cu vârste cuprinse între 11 și 19 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Școala de Bani este cel mai amplu program de educație financiară din România. În ultimii trei ani, peste 1.000 de angajați ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educație financiară și au reușit să ofere astfel de cursuri gratuite către aproximativ 370.000 de români – copii, tineri și adulți. Cei interesați se pot înscrie la cursuri prin completarea formularului disponibil pe www.scoaladebani.ro, dar și în sucursalele județene BCR.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Toate studiile desfășurate în ultimii doi ani, indiferent de sursă, arată că românii se află pe ultimul loc la educație financiară în Europa. Ultimul studiu realizat de Banca Mondială la nivelul Uniunii Europene şi prezentat în cadrul celei de a doua ediţii a European Money Week din 2018 a plasat România pe ultimul loc din 127 de țări calificate ca răspunsuri, cu un procentaj de 22%, în condițiile unei medii europene de 55%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    business

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Românii au început să aleagă în număr din ce în ce mai mare evenimentele sportive și concertele ca modalitate de petrecere a timpului liber, performanțele companiilor care activează în aceste domenii fiind cele mai notabile din categoria cultură și divertisment în ultimii 10 ani. Cu toate acestea, potrivit studiului KeysFin „The Business of Going Out”, sălile de jocuri de noroc dețin în continuare supremația, cu 75% din totalul cifrei de afaceri realizate de companiile din sectorul cultură și divertisment – definit în studiu pornind de la metodologia Registrului Comerțului și incluzând sub-diviziunile concerte&festivaluri, cultură, jocuri de noroc și sport&recreere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dintre cele 4 sub-segmente, în comparație cu 2009, cultura a scăzut cu aproape 8 puncte procentuale, de la 10% la 2% din cifra de afaceri a sectorului, iar jocurile de noroc au pierdut 3 puncte procentuale, de la 78% la 75% din cifra de afaceri a sectorului, în timp ce concertele și sportul&recreerea au câștigat teren, avansând cu aproape 4, respectiv 7 puncte procentuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoarea însumată a cifrei de afaceri a companiilor care activează în sectorul cultură și divertisment ajuns la 11,3 miliarde de lei în 2018, în creștere cu 80% față de 2009 și cu 48% față de 2014. Pentru 2019 analistii KeysFin estimează continuarea tendinței de creștere, peste media economiei, respectiv cu 7%, la peste 12 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Timpul liber a devenit un bun important, mai ales pentru românii din mediul urban, iar acest lucru se reflectă și în sumele pe care le alocă activităților de timp liber. Este de remarcat faptul că rezultatul net a avansat exponențial de la o pierdere de 309 milioane de lei în 2009, la un profit de peste 1,1 miliarde de lei în 2018. Categoria cultură și divertisment se mândrește astfel cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale rentabilității capitalului din economia românească. Cu alte cuvinte, acesta este sectorul în care acționarii au obținut unul dintre cele mai mari randamente în urma investiției lor – peste 90% – mult peste media economiei de 10,8% în 2018, raportând informațiile analizate la studiul nostru anual Condițiile de business din România” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Mai mult, domeniul culturii și al divertismentului este unul dintre puținele în care numărul de companii a crescut cu 116% față de 2009 și cu 51% față de 2014, la peste 12 mii de companii în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deși companiile care activează în categoria jocurilor de noroc reprezintă doar 7% din numărul total de companii din sector, acestea generează trei sferturi (75%) din cifra de afaceri și 70% din rezultatul net.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La polul opus categoria sport&recreere include 56% dintre companiile din domeniu, însă acestea generează doar 15% din cifra de afaceri totală și 9% din rezultatul net.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Norocul le-a surâs și în acest an business-urilor din domeniul gambling

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sub-domeniul jocurilor de noroc își însușește atât cea mai mare cifră de afaceri a companiilor din domeniu, cât și cel mai mare profit net. Astfel, profitul realizat în 2018 de companiile din această categorie se ridică la aproximativ un miliard de lei, în creștere cu aproape 400%, de la 210,8 milioane lei, în 2009.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ceea ce priveste topul companiilor din sub-segmentul jocurilor de noroc, pe primul loc se află COMPANIA NAȚIONALĂ LOTERIA ROMÂNĂ SA, cu o cifră de afaceri de aproximativ un miliard de lei, reprezentând 12% din totalul sub-segmentului în 2018, fiind urmată de MAX BET SRL, cu o cifră de afaceri de 443 milioane de lei și 5,2% din totalul sub-segmentului, și SUPERBET BETTING&GAMING SA, cu o cifră de afaceri de aproximativ 359 milioane de lei și 4,2% din totalul sub-segmentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Concertele, rezultate spectaculoase

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Piaţa de spectacole și concerte din România creşte de la an la an cu cifre spectaculoase. Fie că aleg festivalurile sau concertele unor artiști locali, românii se bucură de muzică și plătesc pentru a intra la astfel de evenimente în proporție mult mai mare decât în trecut. Potrivit studiului KeysFin, numărul firmelor din acest domeniu a crescut cu 165% față de acum 10 ani, de la 1546 în 2009 la 4095 în 2018. Iar rezultatele de business ale principalelor companii din domeniu arată o creștere atât a cifrei de afaceri, cât și a profitului în comparație cu acum 10 ani: cifra de afaceri s-a triplat, de la 267,2 milioane de lei și până la 890,8 milioane de lei, iar profitul a crescut cu 600%, de la 34 milioane de lei și până la 239,5 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe primul loc se află UNTOLD SRL, cu o cifră de afaceri de 68,4 milioane de lei, reprezentând 7,7% din totalul sub-categoriei, urmat de GLOBAL RECORS SRL, 45,9 milioane de lei, cu 5,2% din total și de  FESTIVAL TICKETS MANAGEMENT SRL cu 26,9 milioane de lei, 3% din total (ELECTRIC CASTLE). Topul este completat de NEVERSEA SRL (25,3 milioane de lei), FIVE’S INTERNATIONAL SRL (23,3 milioane de lei), STAGE EXPERT SRL (11,3 milioane de lei) și SUNFEST SRL (10,6 milioane de lei ).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ce s-a schimbat în ultimii 10 ani?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Creșterile din ultimii 10 ani din categoriile concerte și sport& recreere se datorează numărului mare de evenimente care se organizează anual în România: pe lângă festivaluri și concerte, românii participă la maratoane sau urmăresc competiții sportive.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Iar festivalurile organizate în România primesc atât recunoaștere locală, cât și internațională. Pe lângă faptul că au devenit o atracție  pentru turiștii din toată lumea, acestea primesc nominalizari și din partea competițiilor europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, 5 festivaluri din România sunt nominalizate la European Festival Awards 2019: UNTOLD și Neversea la categoria “Best Major Festival”, Electric Castle și Summer Well  la categoria “Best Medium Sized Festival”, iar Jazz in the Park a fost la categoria “Best Small Festival”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Young people from the six Eastern Neighbourhood countries (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, the Republic of Moldova and Ukraine) are invited to apply to become a member of the EU4Youth Alumni Network.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      The network will unite beneficiaries of EU mobility programmes in these countries as well as of existing youth networks: for example the Young European Ambassadors (YEAs), Eastern Partnership (EaP) Civil Society Fellows (both from EaP Civil Society Facility and EU4Youth programmes), EU4Youth Component 1 and Component 2 project beneficiaries, beneficiaries of the Erasmus+ Youth in Action programme and the European Solidarity Corps programme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Initially, the network will unite 60 young people (10 from each of the Eastern partner countries), who will be chosen through open selection process. Applications will be open until 19 January 2020and can be made by filling out the form here.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Those seeking membership in the network should fulfill the following criteria:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • aged 18-30;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • legally residing in one of the six countries: Armenia, Azerbaijan, Belarus, the Republic of Moldova, Georgia or Ukraine;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • has taken part and/or coordinated project(s) in the framework of one of the EU-funded initiatives such as: Erasmus+ Youth in Action, European Solidarity Corps, EU4Youth, YEAs, Civil Society Fellowships;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • is willing to commit time and effort to voluntarily support EU4Youth Alumni Network activities in his/her local community for a period of 10 months (February-November 2020).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      The main objective of the EU4Youth Alumni Network is to strengthen the inclusion of disadvantaged youth groups from the Eastern Neighbourhood in accessing and benefiting from the opportunities offered to youth for mobility or other forms of civic engagement, by the EU as well as by other donors or local initiatives.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      The EU4Youth Alumni Network will be managed by the EU4Youth Coordination and Support team, in close cooperation with the Young European Ambassadors (part of the ‘EU Neighbours East’ project) and SALTO Eastern European and Caucasus Resource Centre and its network of information centres for Erasmus+ Youth in Action and the European Solidarity Corps.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Schimbarea dimensiunii are loc cu succes în economia maghiară, iar asta face ca Ungaria să facă parte dintre câştigătorii noii ere economice mondiale, a declarat, sâmbătă, pentru agenţia ungară de presă MTI, ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Datorită forţei de muncă maghiare de înaltă calitate, a celor mai mici impozite din Europa şi a noului sistem de subvenţii, anul acesta în Ungaria a sosit un număr record de investiţii”, a subliniat şeful diplomaţiei maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ministrul a spus că, în baza datelor de la sfârşitul lunii noiembrie 2019, în privinţa Ungariei au fost luate decizii pozitive de investiţie în valoare de 1540 de miliarde de forinţi (4,6 miliarde euro), ceea ce înseamnă că volumul investiţiilor a depăşit, deja în luna noiembrie, rezultatul de pe întreg anul precedent. La noile locuri de muncă ce au fost create, în urma sistemului de stimulare a investiţiilor, anul trecut salariul mediu brut a fost a fost de 420.000 de forinţi (1270 euro) pe lună, iar în primele 11 luni ale anului curent, de 457.000 de forinţi (1382 euro) pe lună.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Péter Szijjártó a spus că Ungaria a devenit un centru al industriei de maşini electrice, după ce marile companii coreene – cele care dictează ritmul transformării industriei auto la nivel mondial – au început să îşi mute fabricile în Ungaria, rând pe rând.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ministrul a reamintit că Ungaria este ţara în care va fi ridicată cea mai mare fabrică de acumulatori electrici şi locul principal de furnizare, ceea ce prezice în mod clar succesul Ungariei în noua eră a industriei auto mondiale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Este pentru prima dată în istoria economiei maghiare când, după cinci ani, în ceea ce priveşte investiţiile, primul loc nu este ocupat de Germania, ci de Coreea de Sud. În urma investiţiilor din acest an, companiile sud-coreene constituie cea mai mare comunitate de investitori, astfel că în 2019, Coreea de Sud este ţara din care sosesc cele mai multe investiţii în Ungaria, iar asta arată în mod clar succesul deschiderii către est, a subliniat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pachetul financiar destinat concursului de proiecte „Pentru cultura şi învăţământul maghiar” dedicat sprijinirii maghiarilor de peste hotare pentru a se menţine pe pământul lor natal va creşte de la 1,1 miliard de forinţi (circa 3,3 milioane euro) anul acesta la 2 miliarde (circa 6,05 milioane euro) anul viitor – a anunţat secretarul de stat responsabil pentru politicile naţionale în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului vineri, la o conferinţă de presă de la Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Árpád János Potápi a declarat: pachetul financiar al concursului central se va mări de la 700 milioane (circa 2,1 milioane euro) la 1 miliard de forinţi (3,02 milioane euro), iar pachetul global al concursurilor regionale de la 400 milioane (1,21 milioane euro) la 1 miliard de forinţi (3,02 milioane euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Secretarul de stat a explicat că se va modifica şi suma sprijinului care poate fi acordat: în cazul concursului central poate fi solicitată o sumă între 500 mii (1500 euro) şi 10 milioane de forinţi (30000 euro), iar în cazul celor regionale, suma poate varia între 300 mii (1000 euro) şi 3 milioane de forinţi (10000 euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Árpád János Potápi a evidenţiat câteva schimbări importante: un candidat poate aplica doar cu un singur proiect, adică poate participa numai la un concurs central sau la unul regional; de asemenea, instituţiile de interes naţional nu pot depune proiecte, suma de două milioane de forinţi pentru care au putut candida în trecut va fi alocată ca sprijin pentru instituţiile în cauză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În cadrul concursului pot fi depuse proiecte referitoare la programe culturale şi educaţionale care servesc scopurile comunităţii maghiare, activităţi legate de comunitate, presa scrisă şi electronică, edituri, organizaţii civile, biserici, persoane juridice din interiorul bisericilor, funcţionarea instituţiilor, respectiv la dezvoltări şi investiţii imobiliare. Concursul central poate acorda sprijin şi pentru cumpărarea unui imobil sau a unui autovehicul – a spus secretarul de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Concursurile regionale se vor desfăşura în patru zone (Slovacia, Ucraina Subcarpatică, Transilvania şi Voivodina), fiind gestionate de filialele Administrării de fonduri “Bethlen Gábor” S.A. şi de organizaţii locale care contribuie în mod responsabil la realizarea obiectivelor politicii naţionale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Scopul concursurilor de proiecte este facilitarea menţinerii comunităţilor maghiare de peste hotare pe pământul lor natal, întreţinerea şi dezvoltarea legăturilor multilaterale între aceste comunităţi şi Ungaria, precum şi consolidarea identităţii naţionale maghiare prin sprijinirea culturii şi învăţământului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Árpád János Potápi a adăugat că pachetul financiar al programului de burse de studii “Dr. Szász Pál”, program lansat în 2012 şi destinat sprijinirii studenţilor la drept de limbă maghiară de peste hotare, va fi mărit de la 18 la 36 milioane forinţi (de la 54000 euro la 108000 euro). Scopul bursei este ca maghiarii din ţările vecine să beneficieze de jurişti bine pregătiţi, devotaţi naţiunii, care cunosc limbajul de specialitate maghiar şi cel al ţării în care trăiesc, având experienţe în domeniu în ambele ţări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        rețelele sociale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Banca Națională a României își extinde prezența în mediul online prin lansarea oficială a contului de Instagram.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prin dezvoltarea continuă a portofoliului de instrumente digitale de comunicare, Banca Națională a României urmărește atragerea unor noi segmente de public, în vederea creșterii nivelului general de informare cu privire la activitatea băncii centrale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Contul de Instagram se va diferenția de celelalte canale social media utilizate de BNR în acest moment (Twitter, LinkedIn, YouTube) prin promovarea unui conținut vizual atractiv, creșterea interactivității și a nivelului de accesibilitate pentru publicul care nu este specializat în mod necesar în domeniul economic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Inițiativa BNR de utilizare a acestei rețele sociale se corelează cu demersuri similare întreprinse de alte bănci centrale europene, dar și cu cele mai recente tendințe din mediul digital.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Activitatea BNR pe Instagram poate fi urmarită prin accesarea paginii oficiale a institutiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        marketing

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Reprezentanți ai 14 companii și două asociații IT de pe ambele maluri ale Nistrului au discutat despre posibilitățile de colaborare cu colegii lor români în cadrul unei vizite efectuate la companiile IT și de infrastructură de suport din orașele Cluj și București. Vizita de studiu a fost organizată de proiectul „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și implementat de PNUD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit lui Maxim Cataranciuc, managerul proiectului, în sectorul IT capitalul uman contribuie semnificativ la valoarea adăugată a produselor/serviciilor furnizate, iar dezvoltarea rapidă a acestui sector creează premise bune pentru dezvoltarea exporturilor spre diverse destinații, dar mai ales spre țările din comunitatea UE: „Companiile trebuie să analizeze de pe acum tendințele tehnologice și să anticipeze cerințele pieței pentru a rămâne competitivi pe piață. De aceea, prin această vizită de studiu ne-am propus să facilităm un dialog și schimb de experiență între companiile IT de pe ambele maluri ale Nistrului și cele din România, țara care face performanță în IT și furnizează cei mai mulți specialiști IT la nivel european”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Agenda vizitei de studiu a inclus întâlniri cu fostul ministru al Comunicării din România, Marius Bostan, cu mentori practicieni IT, reprezentanți ai mai multor companii din domeniul TIC și huburi globale de dezvoltare de software din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ivan Geli, președintele Asociației IT din stânga Nistrului, susține că a rămas impresionat de condițiile în care activează specialiștii IT din România și facilitățile de care beneficiază pentru a inova și a aplica în practică cele mai îndrăznețe soluții software. „În București, de exemplu, am vizitat câteva spații de coworking, care prezintă multiple avantaje pentru rezidenți. Companiile IT investesc în angajații săi, prin proiecte provocatoare, traininguri, beneficii sociale. Consider că unele experiențe pozitive din România pot fi replicate în Moldova, care are toate șansele să devină o țară-gazdă pentru investiții străine în sectorul IT”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Traian Chivriga de la compania XY Partners spune că a identificat câteva oportunități de colaborare cu companiile de peste Prut: „România este un exportator important de tehnologii și servicii IT la nivel global, cu toate acestea companiile din România sunt în căutare de parteneri de dezvoltare a proiectelor noi. De aceea, am discutat despre posibilitatea de a dezvolta împreună anumite proiecte IT. Cred că pe piața noastră există mulți specialiști care ar putea răspunde cerințelor de bază”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Specialiștii IT de pe ambele maluri ale Nistrului au vizitat și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, un centru important de pregătire a viitorilor programatori. Potrivit Marinei Bzovîi, directorul Asociației Naționale a companiilor private din domeniul TIC, această vizită a fost o bună oportunitate de a revizui prioritățile companiei sale: „Într-un mediu extrem de competitiv, companiile trebuie să îmbunătățească continuu calitatea livrărilor furnizate, dar și să se implice în programe de educație pentru pregătirea noilor specialiști. De exemplu, în România profesorii universitari sunt implicați în proiecte de cercetare și dezvoltare IT, laboratoare de inovare, care le oferă o viziune mai exactă asupra necesităților și evoluției pieței TIC. De asemenea, companiile IT au creat programe de stagii, tabere de vară pentru a facilita procesul de angajare a  studenților. Cred că această abordare ar putea fi aplicată cu succes și în Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Proiectul „Dezvoltarea capacităților de export pe ambele maluri ale Nistrului” (AdTrade) oferă asistență pentru crearea unor legături comerciale pe termen lung între antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului și la edificarea unui mediu de încredere și de cooperare în regiune. Inițiativa stimulează și promovează exporturile de mărfuri și servicii din regiune, prin accesarea oportunităților oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Proiectul susține dezvoltarea și sporirea competitivității întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ÎMMM) și contribuie la crearea noilor companii, ceea ce, implicit, va conduce la îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        sistem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Până la urmă, căderea guvernului Sandu la Chișinău, anticipat mai de toată lumea, nu s-a produs din cauze ideologice sau geopolitice. Nici alegerile locale, pe care mulți le proroceau drept momentul rupturii inevitabile a alianței de nevoie, nu au fost de natură să rupă coaliția nefirească. Și asta chiar dacă blocul ACUM a pierdut prin candidatul și copreședintele său Andrei Năstase alegerile pentru Primăria Chișinău în favoarea candidatul socialiștilor Ion Ceban, care a înregistrat prin această victorie o premieră, fiind primul primar de stânga al Chișinăului în epoca post-independență a Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cele două forțe aliate în ultimele cinci luni, blocul pro-ocidental ACUM al ex-premierului Maia Sandu și partidul pro-rusesc al socialiștilor , condus tot mai deschis de președintele Dodon, chiar se înțeleseseră pentru constituirea unui șir de alianțe la nivel raional și local în mai multe raioane și comune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cauza rupturii nu a constat, deci, în ideologie sau alegerile locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cea mai mare incompatibilitate dintre cei doi foști aliați a constat în faptul că blocul ACUM era o formațiune antisistem iar Partidul Socialiștilor al președintelui Dodon, este un partid, crescut din sistemul de stat moldovenesc, corupt, ineficient și hiperbirocratizat. Controlul asupra sistemului este ținta râvnită a tuturor partidelor sistemice, care astfel ajung să controleze totul în Republica Moldova, inclusiv schemele de delapidare a banului public și de îmbogățire ilicită.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Astfel, misiunea anunțată din start de guvernul Sandu și acceptată aparent de ex-aliații socialiști era de la bun început una imposibilă. Maia Sandu urmărea demontarea pe bune a sistemului pe când Igor Dodon doar voia să preia controlul asupra lui din mâinile oligarhului Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evenimentele de săptămâna trecută arată că debarcarea guvernului le-a reușit socialiștilor datorită implicării deputaților din Partidului Democrat, care de asemenea nu puteau să admită demontarea sistemului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nu întâmplător, în noul guvern al lui Ion Chicu, definit drept tehnocrat de către președintele Dodon, se regăsesc atât consilierii acestuia cât și foști miniștri sau vice-miniștri din guvernul Filip. Oamenii sistemului s-au aliat pentru a-l proteja în forma lui actuală, coruptă și ineficientă însă care asigură venituri grase atât funcționarilor cât și partidelor ce-l controlează politic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De fapt, drumurile celor deja foști doi aliați, Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, ar fi trebuit să se despartă imediat după slăbirea controlului asupra sistemului de către Plahotniuc. După asta, obiectivele lor sau separat: primii își doreau curățarea iar ceilalți – acapararea acestuia. Tergiversarea rupturii a avut un impact nefast asupra celor de la ACUM și le-au dat răgaz adepților sistemului să se regrupeze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Momentul de ruptură l-a reprezentat chestiunea alegerii procurorului general, o funcție cheie în sistem iar intrarea ei în mâinile unui candidat independent ar fi însemnat începutul de facto al demontării lui.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acesta a fost momentul adevărului. Probabil, dacă chestiunea procurorului se tranșa mai devreme, alianța s-ar fi rupt mai repede.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Căderea guvernului a arătat, pe de altă parte, că Republica Moldova n-a fost pregătită pentru schimbare, nu s-a creat încă acea masă critică, care s-o declanșeze. Nu poți cu doar 26 de deputați antisistem dintr-o sută și unu să declanșezi demontarea acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Însă situația guvernului Chicu nu este deloc roză. Pe lângă faptul că este un guvern minoritar, care poate să cadă în orice moment, acesta nu prea este agreat în exterior. Până pe 20 noiembrie, la o săptămână de la învestirea în funcție, doar Rusia prin premierul Dmitri Medvedev, președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Suma Chakrabarti, ambasadorul Slovaciei în R. Moldova, și cel al  statului Qatar l-au felicitat pe Chicu cu învestirea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Delegaţia Uniunii Europene și Ambasada SUA s-au limitat doar să transmită regrete în privința demiterii Guvernului Sandu, pe paginile lor web. De asemenea nici cei doi vecini, România și Ucraina n-au transmis nici un mesaj de felicitare pentru Guvernul Chicu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși Chicu l-a asigurat pe șeful Delegației UE Peter Michalko că relațiile cu UE și aplicarea Acordului de Asociere rămân priorități ale guvernării, ultimul a repetat că UE va continua să acorde asistență financiară Republicii Moldova numai dacă guvernarea de la Chișinău va pune în practică reforme adevărate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Iar prin reforme adevărate se presupune în primul rând reforma procuraturii și a justiției. Exact reforma pentru care a fost debarcat guvernul Sandu, care chiar a luat în serios această misiune și era primul guvern moldovean convingător în acest sens după mulți ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Astfel, guvernul Chicu are foarte puține șanse să obțină vreo finanțare cât de cât consistentă pentru susținerea bugetară în comparație cu guvernul Sandu, care avea asigurate câteva sute de milioane de euro pentru următorul an mai mult de jumătate din acești bani fiind granturi. Fiind sigur de aceste finanțări, guvernul demis a elaborat un buget al solidarității, care asigura subvenționări și sporiri salariale pentru mai multe pături defavorizate ale societății.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Guvernul Chicu, deși a criticat dur guvernul Sandu, a preluat în întregime planul de majorări ale veniturilor al fostului guvern, fără a avea garanțiile că va obține vreun sprijin financiar în acest sens de la partenerii de dezvoltare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dincolo de toate aceste dificultăți, care cu siguranță se vor materializa în cel mai scurt timp, debarcarea guvernului Sandu și revanșa sistemului va avea un impact mult mai grav pe termen mediu și lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nereformarea structurilor de stat, a justiției, procuraturii, agențiilor și departamentelor, adică a sistemului, este percepută de o mare parte a populației, în special de către tineri, drept principala cauză a sărăciei și a lipsei de perspective în Republica Moldova. Deși plăpândă, o mică speranță că lucrurile ar putea fi schimbate, a fost aprinsă de guvernul Sandu, care însă s-a stins odată cu demiterea lui.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acum emigrarea oamenilor, în special al potențialului intelectual din Republica Moldova, nu mai are niciun contraargument. Însă instituțiile de stat, ministerele și departamentele, adică acel sistem de stat, care s-a opus reformării, au un deficit tot mai acut de personal. La ministerul Economiei și Infrastructurii, spre exemplu, circa 60% din funcții nu sunt suplinite. Situații similare sunt și la celelalte ministere. Și oamenii nu vin în structurile de stat nu doar din cauza salariilor mici dar, în special, din cauza că nu mai văd o perspectivă de intrare în normalitate a Republicii Moldova. Astfel, deși victorios după ce a înfrânt începutul de schimbare pornit de guvernul Sandu, sistemul moldovenesc de stat, birocratizat, ineficient și corupt, inclusiv sistemul juridic și partidele sistemice precum PD sau PSRM, doar și-a prelungit agonia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru a îndrepta lucrurile este necesară o schimbare veritabilă. Însă cu cât aceasta este amânată mai mult, cu atât rămân mai puțini oameni apți să o facă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ion Chișlea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        business

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Bilanțul ultimilor 10 ani de business în România arată un progres important al economiei locale, din perspectiva companiilor private, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România“.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Astfel, cifra de afaceri însumată a companiilor nefinanciare din România a crescut cu peste 71% în perioada 2009-2018, ajungând la 1.452 miliarde de lei anul trecut. Pentru anul în curs, specialiștii KeysFin estimează că aceasta va fi de aproximativ 1.528 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 5% de la an la an (2019 raportat la 2018).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai mult, în perioada 2009-2018, numărul insolvențelor a scăzut cu 59%, de la 19.600 și până la 8.000, iar experții KeysFin consideră că această tendință de scădere se va menține și în 2019, cu aproximativ 7.000 companii locale care vor intra în insolvență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Studiul anual Condițiile de business din România este unul din cele mai complexe materiale de analiză din peisajul de business românesc și sunt mândră că echipa noastră face acest lucru posibil an de an. Mai mult, ne bucurăm să constatăm că predicțiile noastre se îndeplinesc aproape de fiecare dată și sperăm ca bilanțul anului 2019 să fie cel anticipat de noi. Bineînțeles, indicatorii pe care îi urmărim ne ajută să mergem și mai departe cu estimările și să ne gândim și la 2020, an de cotitură pentru economia românească, influențată atât de situația la nivel internațional, cât și de măsurile fiscale luate de autoritățile locale” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Studiul include cele 673 mii companii nefinanciare existente în 2018 în România, ale căror rezultate au fost analizate în funcție de mai mulți indicatori cheie precum: cifră de afaceri, profitabilitate, lichiditate, forța de muncă sau gradul de îndatorare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din cele 673 mii de companii analizate, 658 reprezintă companii mari (cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro), 8.400 sunt companii medii (cifră de afaceri între 10 milioane și 50 milioane de euro), 44.600 sunt companii mici (cifră de afaceri între 2 milioane și 10 milioane de euro), iar restul de 619,2 mii sunt microîntreprinderi (cifră de afaceri sub 2 milioane de euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Companiile mari au însumat cea mai mare pondere din cifra de afaceri totală, respectiv 44%, însă, pe de altă parte, peste 25% din companiile din România (173.000) au avut cifra de afaceri egală cu 0 în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CELE MAI MARI 5 SECTOARE ALE ECONOMIEI ROMÂNEȘTI

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Comerțul a rămas și în 2018 cel mai mare sector economic al României, cu o cifră de afaceri de 564 miliarde de lei (38,9% din total). În top se mai află industria prelucrătoare, care însumează 384 miliarde de lei (26,4% din total), transportul & depozitarea cu 88,7 miliarde de lei (6,1%), construcțiile cu 78,7 miliarde de lei (5,4%) și energia și gazele cu 60,3 miliarde de lei (4,1%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cele mai importante 5 sectoare ale economiei românești au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 1.176 miliarde de lei, care a reprezentat 81% din total în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ceea ce privește companiile cu cea mai mare cifră de afaceri, AUTOMOBILE DACIA SA se menține pe primul loc și în 2018, cu o cifră de afaceri de 24,7 miliarde de lei (1,7% din total). Printre cele mai importante companii românești se numără OMV, prin OMV PETROM MARKETING SRL (17,9 miliarde de lei) si OMV PETROM SA (17,8 miliarde de lei), ROMPETROL, prin ROMPETROL RAFINARE SA (14,1 miliarde de lei) și ROMPETROL DOWNSTREAM SRL (10,9 miliarde de lei), KAUFLAND ROMÂNIA SRL (10,9 miliarde de lei), FORD ROMÂNIA SA (10,6 miliarde de lei), BRITISH AMERICAN TOBACCO ROMÂNIA SRL (9,5 miliarde de lei), LIDL DISCOUNT SRL (7,8 miliarde de lei) și LUKOIL ROMÂNIA SRL (7,5 miliarde de lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        COMPANIILE ROMÂNEȘTI ȘI-AU DUBLAT PROFITUL ÎN ULTIMII 10 ANI

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Profitul net al companiilor nefinanciare locale a crescut cu 96,9% în ultimii 10 ani, la 112 miliarde de lei în 2018. În plus, specialiștii KeysFin estimează un avans de 4,7% și în 2019, astfel că profitul companiilor românești ar urma să ajungă la pragul de 125 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din cele 673 mii de companii analizate, 54% au realizat profit (362,7 mii), 33,2% au avut pierdere (223,1 mii), iar restul au înregistrat un rezultat nul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În topul celor mai profitabile companii din România în 2018 se află OMV PETROM SA, pe primul loc, cu un profit de 3,9 miliarde de lei (3,5% din total), fiind urmată de HIDROELECTRICA SA și ROMGAZ SA, pe locurile 2, respectiv 3.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        TOP 10 ȚĂRI CARE INVESTESC ÎN ROMÂNIA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit datelor BNR investițiile directe străine au crescut cu 62% în ultimii 10 ani, astfel că valoarea acestora în 2018 a fost de 81,1 miliarde de lei. Capitalurile proprii străine au fost de 57,5 miliarde de euro (71% din total), iar creditele intra-grup au însumat 23,6 miliarde de euro (29% din total). Sectoarele din economia românească în care s-a investit cel mai mult sunt industria prelucrătoare (30,9%), construcțiile și imobiliarele (17%), dar și comerțul (16%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Olanda a rămas cel mai mare investitor în România, însă, comparativ cu 2009, Germania a avansat o poziție ajungând pe locul 2, iar Austria a coborât de pe locul 2 pe 3. Top 10 țări care investesc în România mai include și: Italia – locul 4, Cipru – locul 5, Franța – locul 6, Elveția – locul 7, Luxemburg – locul 8, Belgia – locul 9 și Marea Britanie – locul 10. În comparație cu acum 10 ani, din top au ieșit Statele Unite ale Americii și Grecia, fiind înlocuite de Marea Britanie și Lxemburg.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        BUCUREȘTI, CAPITALĂ ECONOMICĂ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Bucureștiul este centrul economic al țării, având în vedere că 35,8% din cifra de afaceri a companiilor din România este realizată aici (519,3 miliarde de lei). O mare parte din companii au preferat să rămână aproape de Capitală, astfel că, pe locul 2 în topul județelor după cifra de afaceri, se află Ilfov cu 6,5% din total. Topul este completat de județele Timiș (4,4%), Argeș (4,3%) și Cluj (4,2%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cele 5 județe au înregistrat, însumat, o cifră de afaceri de peste 800 miliarde de lei, care a reprezentat peste jumătate din total (55,1%) în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        STUDIUL CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA, AJUNS LA CEA DE-A 5 EDIȚIE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        KeysFin realizează anual studiul Condițiile de business din România“ în baza unei analize riguroase a informațiilor furnizate de instituțiile publice locale, cât și interpretând alte informații cheie precum calificativele internationale primite de țara noastră sau investițiile strategice realizate pentru anul în curs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai mult, studiul de față a devenit o resursă importantă de cifre și statistici despre economia locală pentru sute de companii prezente în România sau care intenționează să investească în țara noastră, întrucât oferă o perspectivă de ansamblu, identificând principalele oportunități, riscuri și tendințe din piață.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tax & Finance Forum

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          O nouă ediție a evenimentului Tax & Finance Forum a avut loc pe 4 noiembrie 2019 la Cluj-Napoca. În cadrul conferinței adresate companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, experți din cele mai importante companii de consultanță fiscală au făcut o trecere prin cele mai importante aspecte legislative și fiscale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Au fost analizate tendințe și politici la nivel internațional, s-a discutat despre armonizarea legislației românești, despre principalele aspecte privind impozitele directe și indirecte, despre modificările și reglementările Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          TAX & FINANCE FORUM CLUJ-NAPOCA, SESIUNEA I

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prima sesiune a fost deschisă de DANIEL HADĂR, Tax Director, NNDKP, care a vorbit despre scutirile de TVA pentru livrări intra-comunitare (LIC) și despre schimbările ce vor intra în vigoare în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, el a enunțat condițiile pentru scutirea LIC:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Cod de TVA cumpărător – Nu trebuie să fie neapărat din SM de destinație a bunurilor. Se poate aplica rețeaua de siguranță. Totuși, TVA nu e deductibilă pentru cumpărător în SM de unde a furnizat codul de TVA dacă se utilizează rețeaua de siguranță.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Declarația recapitulativă – condiție nouă! Pentru a se aplica scutirea de TVA la LIC, furnizorul trebuie să depună declarația recapitulativă iar aceasta să fie corectă în ceea ce privește raportarea LIC.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Dovadă transport
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Persoană independentă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Declarație cumpărător

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          A urmat ALINA ANDREI, Partener, Cabot Transfer Pricing, care a vorbit despre societățile cu risc fiscal ridicat. În acest context, ea a enunțat criteriile aplicate de ANAF în evaluarea riscului fiscal:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Risc fiscal mare – top 10:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Au fapte înscrise în cazierul fiscal;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Pentru contribuabilul respectiv a fost deschisă procedura de insolvenţă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Obligaţii fiscale restante în perioada de referinţă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Activitatea de inspecţie fiscală a comunicat compartimentului de specialitate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • informaţii că prezintă un risc fiscal mare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Organele teritoriale ale Gărzii Financiare au comunicat compartimentului de specialitate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • informaţii că prezintă un risc fiscal mare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Declarații fiscale nedepuse în perioada de referință;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Profitabilitate mică sau pierdere sau grad de îndatorare mare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Firma a fost declarată ca fiind inactivă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Număr de restituiri soluţionate fără verificare în ultimele 12 luni;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Media accizelor restituite în ultimele 12 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Sesiunea a fost încheiată de VIOREL SBORA, Partener prețuri de transfer, ATIPIC Solutions, care a discutat despre dosarul prețurilor de transfer. Astfel, el a explicat cum se face raportarea tranzacțiilor transfrontaliere pas cu pas – DAC6:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Includere clauze de obligare a consultanților/avocaților implicați în structurare să facă și evaluarea DAC6:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Selecția unui consultant fiscal cu expertiză în structurare fiscală și prețuri de transfer pentru instruirea personalului din cadrul companiei responsabil de evaluarea DAC6;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Selecția și implementarea unei aplicatii care să țină evidența tuturor evaluărilor efectuate la nivel de companie sau grup;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Revizuirea tranzacțiilor transfrontaliere noi, desfășurate ulterior datei de 25 iunie 2018 cu ajutorul aplicației implementate și depunerea raportărilor în iulie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          TAX & FINANCE FORUM CLUJ-NAPOCA, SESIUNEA a II-a

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cea de-a doua sesiune a fost deschisă de SIMONA GOJE, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România.  Ea a vorbit despre Instrumentul Multilateral al OCDE, notând trăsăturile cheie ale MLI:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Jurisdicții implicate – semnat de economiile dezvoltate și în curs de dezvoltare din întreaga lume; deschis pentru semnare de către orice țară;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tratate acoperite – părțile pot alege tratatele care să fie modificate de MLI; părțile au libertatea de a aduce modificări ulterioare la tratatele modificate prin negocieri bilaterale;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Măsuri incluse – aplicare abuzivă a tratatelor, sediu permanenet, tratamente neuniforme generate de elemente hibrid, procedura amiabilă (MAP);

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Flexibilitate – aplicarea unor prevederi alternative pentru anumite articole; posibilitatea de a nu aplica dispozițiile privind MLI pentru prevederile care nu reflectă standardul minim BEPS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În continuare, ALEXANDRA LUNGEANU, Senior Tax Consultant, Dobrinescu Dobrev SCA, a vorbit despre impozitarea activităților realizate de nerezidenți prin intermediul unui sediu permanent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Loc de activitate (de afaceri) – constă în spații de clădiri, echipamente, instalații, indiferent dacă sunt sau nu utilizate exclusiv pentru desfășurarea activității întreprinderii și indiferent dacă sunt deținute proprietate sau închiriate. Spațiul permanent există chiar și în cazul unei ocupații ilicite a unei locații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Loc de activitate fix – legătură între locul de activitate și un anumit punct geografic; locul de afaceri are un anumit grad de permanență, adică nu este de natură strict temporară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Desfășurare a activității – perioada minimă pentru a constitui sediu permanent este de șase luni; operațiunile trebuie desfășurate cu regularitate; întreruperile temporare nu determină încetarea existenței sediului permanent; sediul permanent își poate desfășura integral sau parțial activitatea prin intermediul locului de activitate – nu este obligatoriu ca activitatea să fie permanentă. Sediul permanent poate fi stabilit cu caracter retroactiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          A doua sesiune a fost încheiată de ALINA FĂNIȚĂ, CEO, PKF Finconta. Ea a vorbit despre spețe contabile și închiderea exercițiului financiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Active imobilizate:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Politică contabilă: cost sau valoare reevaluată
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potențial impact: indicatori financiari denaturați prezentați finanțatorilor; cheltuieli cu amortizarea supra/sub evaluate
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Depreciere
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potențial impact:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            supraevaluarea activelor imobilizate, impact fiscal pentru active în conservare (amortizare versus cheltuieli cu ajustări de deprecierea), decapitalizare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Estimări contabile
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potențial impact: durată de viață utilă necorelată cu durata efectivă de utilizare
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Reduceri comerciale primite ulterior facturării
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potențial impact:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            taxare anticipată, eroare contabilă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Amortizarea separată a componentelor de mijloace fixe
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potențial impact: dublarea costurilor cu amortizarea, impact fiscal
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Provizioane de dezafectare
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potențial impact: subevaluarea valorii activelor, decapitalizare
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Investiții imobiliare / Investiții deținute spre a fi vândute
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potențial impact: clasificare eronată, impact fiscal
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Stimulente acordate la încheierea sau renegocierea unor contracte
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potențial impact: alocarea incorectă a veniturilor/cheltuielilor pe durata contractului, impact fiscal

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          TAX & FINANCE FORUM CLUJ-NAPOCA, SESIUNEA a III-a

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cea de-a treia sesiune a fost deschisă de STELA ANDREI, Director, People Advisory Services, EY România. Ea a vorbit despre provocările angajaților în 2020, cu accent pe planurile de retenție și facilități fiscale disponibile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Ce își doresc tinerii? Să simtă că participă la creșterea firmei; că și el crește o dată cu firma.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În acest context, ea a prezentat mai multe planuri de acțiuni, unul dintre acestea fiind: Stock Option Plan, ce reprezintă un excelent instrument de motivare, fiind flexibil, eficient din punct de vedere fiscal și predictibil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Aliniază interesele angajaților cu cele ale acționarilor, atrage și reține pe termen mai lung cei mai valoroși angajați;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Poate fi personalizat conform obiectivelor societății (de exemplu: participanți eligibili, indicatori cheie de performanță, număr de acțiuni acordate, flexibilitate cu privire la momentul plății);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Comparativ cu venitul din salarii, obligațiile fiscale sunt reduse semnificativ, iar angajatul poate obține un net mai mare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Pentru angajator, poate fi bine definit și predictibil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          A urmat LELIA GRIGORE, Litigation Department Manager, Dobrinescu Dobrev SCA, care a vorbit despre atragerea răspunderii solidare patrimoniale, ce reprezintă o procedură specială, excepțională, asemănătoare răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie. Aceasta are efecte devastatoare, întrucât decizia de atragere a răspunderii patrimoniale este executorie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, Lelia Grigore a prezentat o serie de cazuri ce se supun acestor prevederi, cum ar fi situația în care debitorul este declarat insolvabil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Persoanele fizice sau juridice care, anterior datei de declarare a insolvabilității, au dovedit cu rea-credință active de debitorii care astfel și-au provocat insolvabilitatea;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea prin ascunderea sau înstrăinarea cu rea-credință, sub orice formă, a activelor debitorului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Administratorii și orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat nedeclararea/neachitarea obligațiilor fiscale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Administratorii care, pe perioada mandatului, cu rea-credință nu au îndeplinit obligația de a cere instanței deschiderea procedurii insolvenței;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Administratorii și orice alte persoane care, cu rea-credință, au determnat restituirea/rambursarea unor sume de bani de la bugetul de stat fără să fie cuvenite debitorului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În finalul Tax & Finance Forum Cluj-Napoca, MONICA TODOSE, Senior Manager, PwC Romania, a vorbit despre dubla impozitare/dubla impunere fiscală, precizând că poate fi prevenită cu ajutorul APA (Acordul de preț în avans).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Procesul tipic prin care poate fi obținut un Acord de preț în avans (APA) bilateral:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • pregătirea dosarului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • stabilirea unei întrevederi;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • pregătirea aplicaței:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • depunerea documentației;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • APA analizează solicitările venite din fiecare țară:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • negocierea dintre autoritățilefiscale implicate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • obținerea unui Acord de preț în avans (APA).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Proiectul face parte dintr-o serie de evenimente ce au debutat pe 23 octombrie la Sibiu, a urmat Cluj-Napoca pe 4 noiembrie și București pe 20-21 noiembrie. Ultima conferință va fi pe 28 noiembrie – Tax & Finance Timișoara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          povesti
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în colaborare cu Departamentul Modă – Design vestimentar al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca vă invită să vizitați în perioada 22 noiembrie – 12 decembrie 2019 expoziția „Experiment”, o selecție a câtorva proiecte realizate de către studenți ai Departamentului –  preponderent masteranzi – studenți care s-au remarcat și au fost premiați în cadrul unor evenimente importante naționale sau internaționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Propunerile vestimentare au ca suport o varietate de materiale – de la cele tradiționale la cele neconvenționale sau hi-tech, manipularea volumelor și a suprafețelor textile printr-o diversitate de tehnici, fiind componente extrem de importante în fiecare etapă a studiului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Proiectul este realizat de studenții expozanți, sub coordonarea doctorandelor Kiss Gyongyver și Anca Zaharia, asistate de Bogdan Benea – student în anul 2 master.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vernisajul expoziției va avea loc vineri 22 noiembrie ora 12:00, în Secția Pavilionară a Muzeului Etnografic (Palatul Reduta) str. Memorandumului nr.21.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Perpetoo

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Primul serviciu de car sharing de la persoană la persoană din România, Perpetoo, își propune ca în primul an de activitate să reunească 3000 mașini pe platformă și să intermedieze aproximativ 25.000 închirieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În România sunt înmatriculate aproximativ 500.000 mașini a căror vechime este mai mică de 10 ani, iar cele mai multe dintre acestea sunt parcate 95% din timp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Disponibil în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, Perpetoo se adresează celor care vor să își dea spre închiriere mașinile, precum și celor care vor să le conducă pentru o perioadă minimă de 3 ore și maximă de 30 zile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În prima lună de activitate, aproximativ 50 mașini au fost listate pe perpetoo.com, iar interacțiunile dintre Șoferi și Proprietari au mers fără cusur: nu au existat incidente sau daune produse automobilelor închiriate. Reprezentanții Perpetoo estimează însă că, în doar câteva luni de la lansare, media veniturilor din închirieri va fi de 300 euro, fiind însă influențată de tarifele de închiriere, stabilite de proprietarii mașinilor, precum și de promoțiile aplicate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Proprietarii mașinilor beneficiază de asigurare CASCO pe toată perioada de închiriere a mașinii, oferită de UNIQA Asigurări și Renomia SRBA Insurance Broker pentru a fi protejați în eventualitatea unei daune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Românii au multe mașini, dar cele mai multe dintre acestea stau. Pe de altă parte, având experiență ca antreprenor în domeniul turismului, mi-am dat seama că serviciile actuale de închirieri nu oferă mereu flexibilitatea de care turiștii au nevoie atunci când caută o variantă de transport pe plan local, atât din punctul de vedere al costurilor, cât și din cel al condițiilor. Ideea unei platforme care să îi reunească pe cei ale căror mașini stau cu cei care vor să călătorească pe 4 roți a venit așadar natural, iar Perpetoo a început să prindă contur în scurt timp. Acum platforma a început să funcționeze în 4 orașe mari ale țării iar primele interacțiuni ne fac să fim încrezători că alternativa oferită de noi reprezintă ceea ce piața are nevoie în momentul de față”, a declarat Aurelian Marin, fondatorul Perpetoo.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aurelian Marin deține agenția de turism – Paradis Vacanțe de Vis, cel mai mare touroperator de pe litoralul românesc, și a identificat potențialul platformelor de tip sharing economy și, încă de acum 2 ani, a început să construiască un model propriu: Perpetoo. Perpetoo este așadar un produs 100% românesc, creat și dezvoltat de o echipă de români, iar planurile companiei vizează o extindere treptată în cât mai multe orașe ale țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Listarea mașinilor, precum și închirierea acestora se face exclusiv online, prin intermediul platformei www.perpetoo.com, unde utilizatorii trebui să își creeze un cont în categoria dedicată, Proprietar, respectiv Șofer. Crearea conturilor și utilizarea platformei este gratuită, doar tarifele de închiriere si asigurare fiind plătite de către cei care vor să închirieze o mașină.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mașinile listate pe platformă trebuie să aibă cel mult 8+1 locuri, să nu fie mai vechi de 10 ani, să aibă revizia auto, RCA și ITP la zi, să aibă rovinietă valabilă și să fie echipate corespunzător.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai mult, Perpetoo oferă și alte avantaje, precum flexibilitatea perioadei de închiriere și reducerea birocrației datorită documentelor care se auto-completează direct în aplicație. Astfel, în momentul în care proprietarul mașinii și cel care o închiriază se întâlnesc pentru predarea vehiculului, procesul de închiriere a fost deja parcurs, singurul pas care mai rămâne de făcut fiind doar inspectarea condiției mașinii și înmânarea actelor mașinii împreună cu un set de chei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Perpetoo
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          PerpetooDespre serviciul de car sharing peer to peer/de la persoană la persoană

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Modelele de afaceri colaborative (sharing economy) au avut un trend ascendent clar în ultimii 10 ani, companii precum Airbnb devenind giganți la nivel mondial în domeniul lor de activitate. Un astfel de exemplu de afacere colaborativă este și serviciul de car sharing peer to peer (închiriere de mașini de la persoană la persoană), prin intermediul căruia utilizatorii își pun la dispoziție mașina proprietate personală spre închiriere, pe o platformă specializată, în schimbul unei sume de bani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Acest serviciu este deja utilizat cu succes în țări din întreaga lume, precum Statele Unite, Canada, Australia, Franța, Spania, Portugalia, Anglia, Suedia, Cehia sau Germania, unde peste 10 milioane de utilizatori au folosit deja această modalitate de transport.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Despre Perpetoo

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Serviciul de car sharing de la persoană la persoană Perpetoo este dezvoltat exclusiv din capital privat românesc, care însumează până în prezent aproximativ 450.000 euro, iar la dezvoltarea și optimizarea platformei lucrează o echipă de peste 40 de specialiști.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Serviciul își propune să contribuie la fluidizarea traficului în marile orașe prin eficientizarea parcului auto deja existent, dar și la crearea unei piețe și mai competitive de închirieri de mașini, pentru ca toți utilizatorii să aibă de câștigat: proprietarii să câștige venituri suplimentare prin închirierea propriei mașini, iar românii și turiștii veniți în România să poată plăti mai puțin atunci când vor să închirieze o mașină.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai multe detalii despre serviciul Perpetoo sunt disponibile pe www.perpetoo.com, precum și pe FB, Instagram, YouTube, Linkedin și Blog-ul Perpetoo.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          legrand

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Grupul Legrand, specialistul global în infrastructuri electrice și digitale, anunță rezultatele financiare pentru primele nouă luni ale anului în curs, raportând o cifră de afaceri și un profit operațional în creștere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Rezultele pozitive ale companiei franceze se datorează atât lansărilor constante de produse și soluții inovatoare, cât și achizițiilor cheie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În primele nouă luni ale anului, vânzările nete totale ale Grupului Legrand au crescut cu peste 10,2%, față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând astfel la 4,8 miliarde euro. Rezultatul a fost determinat atât de creșterea organică (2,3%) și de creșterea susținută prin noile achizitii ale grupului (5,2%), cât și de efectul favorabil al ratei de schimb (2,4%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Profitul operațional ajustat a avansat cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce demonstrează încă o dată capacitatea companiei Legrand de a genera valoare pe termen lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Creșterea raportată în țările în curs de dezvoltare ale Europei a fost de 2,3%, susținută în primul rând de vânzările înregistrate în Europa de Est.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Grupul Legrand spune povestea de succes a unei viziuni unitare și globale pe care clienții noștri au înțeles-o și au apreciat-o, ceea ce se reflectă în rezultatele raportate până acum. Această poveste este despre puterea inovației și a noilor tehnologii, care fac viața oamenilor mai simplă și mai ușoară. Suntem mândri de rezultatele obținute și de faptul că strategia de la care am pornit conduce la performanțele așteptate. Legrand va rămâne orientat către setarea unor noi standarde în industrie, astfel încât viața clienților care aleg soluțiile noastre să se îmbunătățească vizibil.” a declarat Benoît Coquart, CEO-ul Grupului Legrand.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Legrand inovează în mod constant și se extinde prin achiziții strategice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ca parte a strategiei de dezvoltare bazate pe inovație, perfomanțele în vânzări înregistrate de Legrand în primele nouă luni ale anului s-au datorat în mare masură succesului ofertelor de soluții conectate, inclusiv a sistemelor inteligente pentru iluminatul de urgență în Franța, a noului sistem de interfonie video conectat – Classe 100X în Italia, precum și a interfețelor conectate, lansate pe mai multe piețe internaționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe de altă parte, Legrand a continuat strategia de creștere prin achiziții cheie. Astfel, după finalizarea achiziției Universal Electric Corporation în al doilea trimestru, Legrand a anunțat și achiziția Connectrac, o companie inovatoare din SUA specializată în distribuția de putere prin pardoseală și în soluțiile pentru construcții noi și renovări în sectorul comercial, precum și a Jobo Smartech, liderul chinez în soluții destinate managementului camerelor de hotel.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Așadar, Legrand confirmă obiectivele anului 2019, și anume creșterea organică a vânzărilor între 0% și 4%, precum și a marjei de operare ajustată înaintea achizițiilor (nivelul de consolidare al anului 2018) între 19,9% și 20,7% din vânzări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Referințe importante în întreaga lume

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Legrand a continuat să revoluționeze industria de infrastructuri electrice și digitale prin soluții și produse care integrează ultimele tehnologii:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Soluții pentru interfețe dedicate utilizatorilor: Mosaic în Franța, Radiant Graphite în SUA, Lyncus în India, Rivia în Vietnam, dar și gamele conectate Valena Next și Plexo cu Netatmo în Europa;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Clase 100X, sistemul de interfonie video conectat, în Italia;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Sisteme noi pentru iluminat, inclusiv o ofertă de unități de iluminat de urgenţă conectate în Franța și corpuri de iluminat arhitecturale și lămpi de emergență în SUA;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Soluții pentru infrastructura digitală, incluzând patch pannel-uri din programul LCS3 și întrerupătoare tip Power over Ethernet;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Soluții pentru infrastuctura și distribuția energiei, precum Trimod MCS ;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Alarme rezidențiale conectate pentru autonomie asistată, precum Reach Digital;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Gama de gestionare a cablurilor P31, în special în Europa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe plan local, Legrand România a inclus în oferta sa soluții inovatoare, atât pentru segmentul rezidențial – case inteligente, cât și terțiar – soluții pentru controlul inteligent și managementul camerelor de hotel.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          democrat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Continuă criza politică de la Chișinău. De această dată victimă a instabilității politice de dincolo de Prut a căzut guvernul condus de Maia Sandu. În prima parte a zilei de 12 noiembrie, 63 de deputați socialiști și democrați au demis guvernul Sandu. Puțin înainte de ora 13.00, de la Chișinău au început să curgă știrile care anunțau că guvernul Sandu a fost demis. Din datele oferite de către cei de la diez.md aflăm faptul că din partea PSRM pentru demiterea guvernului Snadu au votat 34 deputați, iar alți 29 de deputați votanți ai moțiunii de cenzură au fost din partea PDM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Decizie întâmpinată cu proteste

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mulți dintre cetățenii moldoveni au protestat și continuă să facă acest lucru împotriva deciziei parlamentarilor de a demite guvernul Sandu. După ce decizia luată de membrii Parlamentului Republicii Moldova a fost făcută publică, membrii Blocului ACUM s-au dus să discute cu protestatarii. Reamintim că printre chestiunile importante de disensiune între guvernul Sandu și președintele Igor Dodon a fost problematica procurorului general al Republicii Moldova, precum și o serie de neînțelegeri în cadrul structurilor de conducere a statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Alegeri fără opțiune

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Titlul tezei de doctorat a profesorului Virgiliu Țârău de la Facultatea de Istorie și Filosofie de Universității Babeș-Bolyai poate fi cea mai bună concluzie pentru evoluțiile politice din Republica Moldova și România în anul 2019. Chiar dacă lucrarea profesorului Țârău face referire la alegerile falsificate din 1946 din statele care pășeau pe calea comunismului, situația actuală nu parea să difere prea mult față de ceea ce se petrecea acum 73 de ani atât în România, cât și în Iugoslavia, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria și alte state Central-Est Europene în 1946. Anul 2019 arată foarte clar faptul că atât în Republica Moldova, cât și în România lucrurile nu evoluează într-o direcție tocmai bună, iar situația se poate agrava în continuare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Se redeschide problema alegerilor anticipate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Evenimentele din cursul zilei de 12 noiembrie 2019 creează posibilitatea declanșării unor noi alegeri anticipate în Republica Moldova. Decizia luată astăzi de parlamentarii moldoveni va agrava și mai mult situația politică de la Chișinău, iar consensul între politicienii moldoveni va fi tot mai greu de atins. În atare condiții, cresc considerabil șansele ca până de paști, cel târziu, cetățenii moldoveni să fie chemați din nou la urne. Cel puțin la acest moment, alegerile parlamentare anticipate par să fie inevitabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Gheorghe Cazacu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          unirea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Guvernul Maiei Sandu, care a guvernat Republica Moldova în ultimele cinci luni, a fost demis marți în urma unei moțiuni de cenzură, înaintată de partenerii de coaliție, Partidul Socialiștilor, și Partidul Democrat, împotriva căruia socialiștii s-au coalizat la începutul verii cu blocul ACUM al premierului demis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Guvernul nefiresc de la Chișinău a picat, acest lucru fiind anticipat chiar de la începutul acestei alianțe date fiind divergențele de ordin ideologic sau în ce privește vectorul geopolitic pe care îl promovau componentele coaliției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Căderea guvernului n-a fost cauzată însă de aspectele de ordin doctrinar sau ideologic, nici de rezultatele alegerilor locale după cum anticipau observatorii vieții politice de pe malurile Bîcului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Criza în coaliție și căderea Guvernului a fost provocată de intențiile de reformare a justiției moldovene, un obiectiv esențial al Guvernului Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Miercuri 6 noiembrie, Primul Ministrul moldovean Maia Sandu și-a asumat răspunderea privind desemnarea candidatului pentru funcția de procuror general al Republicii Moldova. Cu o zi înainte, ministrul Finanțelor Olesea Stamati anulase rezultatele unui concurs, care a selectat patru candidați la această funcție de către o comisie special creată în acest scop. Argumentele doamnei ministru erau că unul dintre membrii acesteia, Petru Bobu, inclus în Comisie de către Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi, l-a defavorizat intenționat pe reprezentantul societății civile și favoritul publicului moldovean pentru funcția de procuror, Ștefan Gligor, unul din luptătorii cei mai fermi cu regimul lui Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru Bobu, format ca procuror încă în perioada sovietică, n-a fost greu să îndeplinească directiva președintei socialiste a legislativului de a bloca accesul lui Gligor în etapa finală a concursului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Neaccederea lui Gligor în faza finală a concursului a provocat o mare nemulțumire în rândul populației, care învinuia și Guvernul că prin organizarea unor concursuri de acest gen, toate funcțiile cheie în stat ajung a fi deținute de oamenii președintelui socialist Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Marți, 5 noiembrie, într-o conferință de presă Olesea Stamati a prezentat tabelul care confirmă că omul socialiștilor în Comisie a defavorizat intenționat omul societății civile, netezindu-i drumul favoritului președintelui Dodon spre funcția de procuror general.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Guvernul a fost învinuit de mai multe ori că prin astfel de concursuri creează condiții pentru ca în fruntea instituțiilor statului să ajungă oamenii președintelui prorus Igor Dodon, care a reușit să-și instaleze controlul asupra Serviciului de Informații și Securitate, Centrului național Anticorupție, Curții Constituționale și alte instituții importante.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Instalarea unei persoane controlate de către Dodon și în frunte Procuraturii Republicii Moldova ar fi însemnat pierderea definitivă de către Guvernul Sandu și Blocul ACUM a bătăliei pentru reformarea justiției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Însă așa cum acest obiectiv a fost principalul punct în programul preelectoral al blocului ACUM, ratarea lui ar fi însemnat eșecul definitiv al Guvernului Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși miniștrii acestui guvern au făcut mai multe gafe în cele cinci luni de guvernare, fiind învinuiți de incompetență, în mare parte electoratul său i-a iertat totul având încredere că va realiza cel mai important lucru pe care l-a promis în campania electorală: reformarea justiției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru a nu admite acest lucru, Maia Sandu și-a asumat un proiect de lege prin care își rezerva dreptul să aleagă candidații pentru funcția de Procuror General pe care să-i recomande spre selectare Consiliului Suprem al Procurorilor iar acesta să aleagă candidatura potrivită pe care s-o prezinte președintelui pentru aprobare. Iată că socialiștii ghidați din spate de președintele Dodon au considerat că această prevedere încalcă constituția și vineri, 8 noiembrie au înaintat o moțiune de cenzură Guvernului. În cele 72 de ore rezervate pentru a remedia conflictul, cele două componente ale coaliției nu au ajuns la o soluție pentru a depăși criza. În ședința de marți, 12 noiembrie a Parlamentului moțiunea a fost dezbătută apoi pusă la vot și cu 63 de voturi din 101 Guvernul a fost demis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru a reuși, socialiștii au făcut alianță cu Partidul Democrat, împotriva căruia s-a aliat acum cinci luni cu deputații blocului ACUM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În plenul Parlamentului, Maia Sandu a prezentat raportul de activitate al Guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cetățenii așteaptă să trăiască mai bine și să li se facă dreptate. Pe aceste dimensiuni s-a mișcat Guvernul. Am planificat bani în buget și am pornit o reformă serioasă a justiției”, a menționat premierul, amintind că doar guvernul condus de ea este suficient de credibil în Occident pentru a primi finanțările strict necesare pentru a ține economia moldovenească pe linia de plutire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totodată, ea a accentuat de câteva ori obiectivul principal al guvernului, cel de reformare a justiției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Avem nevoie de justiție, de o procuratură eficientă, ca funcționarii corupți să fie demiși și a arestați. Reforma justiției e piatra de temelie a Guvernului ACUM. Ne dorim o justiție adevărată, ne dorim ca cei care au furat miliardul să ajungă la închisoare. Asta își dorește întreaga societate, inclusiv alegătorii PSRM”, a menționat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totuși, înțelegerea dintre democrați și socialiști era deja făcută, iar discursul Maiei Sandu n-a putut să convingă vreun deputat din cele două fracțiuni să se abțină. Astfel, cei 63 de deputați socialiști și democrați, prezenți la ședință, au votat pentru demitere, 25 de deputați ai blocului ACUM au votat împotrivă iar 6 deputați din partidul Șor s-au abținut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Înțelegând că jocurile sunt deja făcute, Maia Sandu a ținut un discurs înaintea votului prin care i-a acuzat pe foștii deja parteneri socialiști că sunt împotriva justiției și a oamenilor acestei țări și nici nu au curajul să-și asume această răspundere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Azi nu ați trădat doar un Guvern, dar și fiecare cetățean care își spunea speranțe că va trăi mai bine. Nu v-ați săturat de furat, nu ați obosit de scheme? Toți oamenii vă văd. Nu vă place justiția liberă, preferați averile mari pe seama oamenilor. Acest popor l-a fugărit pe Plahotniuc. Înțeleg, v-ați speriat când Guvernul a oprit schemele de corupție, când Guvernul a pus punct licitațiilor dubioase, când Guvernul s-a angajat să găsească un procuror onest, v-ați speriat atât de tare, încât vreți să dați jos Guvernul. Voi faceți înțelegeri pentru a vă proteja pe voi. Am făcut înțelegere pentru a scăpa țara de ciumă. Știam că unii dintre voi au fost complicii lui Plahotniuc, știam că riscăm să ne compromitem imaginea. Noi am făcut coaliție ca să scăpăm oamenii de teroare. Când ați auzit că va veni un procuror liber, ați început să vă zvârcoliți”, a menționat Maia Sandu înainte ca Guvernul să fie demis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În continuare, potrivit procedurii, Maia Sandu urmează să meargă la președinte pentru a depune demisia în termen de trei zile. După demisia oficială, președintele urmează să convoace noi consultări cu fracțiunile parlamentare. Dacă timp de trei luni calendaristice nu este votat un Guvern nou, se vor convoca alegeri anticipate. Totuși, dacă sunt două tentative eșuate de investire a unui guvern, se pot convoca alegeri anticipate înainte de perioada de trei luni calendaristice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Budapesta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Problema extinderii a ajuns pe mâini bune prin faptul că s-a anunţat, în anii următori responsabilitatea pentru politica de extindere şi politica de vecinătate a Uniunii Europene îi va reveni unui comisar european maghiar, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, vineri, pentru MTI, adăugând că, prin asta, politica de extindere a UE poate primi un nou impuls.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Şeful diplomaţiei ungare participă la Geneva, la evenimentul “Dialog strategic despre Balcanii de Vest”, organizat de Forumul Economic Mondial, la care sunt prezenţi şefi de stat şi şefi de guvern din şapte state ale Balcanilor de Vest, respectiv şase miniştri de externe – dintre care patru ai unor state membre UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ungaria este o ţară care nu doar vorbeşte despre obiectivele ei politice, ci şi face ceva pentru acestea, a afirmat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, prin faptul că extinderea UE va fi supravegheată de un comisar european maghiar, această politică a UE poate primi un nou impuls. Înainte, aceasta era una de succes, dar în ultima vreme au existat mai degrabă eşecuri”, a spus ministrul ungar de externe. Politicianul a adăugat că interesul UE şi cel al Ungariei coincid pe deplin în ceea ce priveşte extinderea către Balcanii de Vest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “Este interesul nostru în privinţa securităţii, deoarece sunt de aşteptat noi presiuni de migraţie pe ruta Balcanilor de Vest”, a declarat Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit ministrului, se poate observa că “cifrele cresc în mod constant”, acum există aproape 100 000 de imigranţi ilegali în zona Balcanilor de Vest, iar autorităţile din Turcia au ţinut pe loc, până la finalul lunii octombrie, 350 000 de persoane, ceea ce înseamnă o creştere de 80 000 faţă de întreg anul trecut. Odată cu sosirea iernii, presiunea migraţiei se mută de pe mare, pe uscat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prin urmare, este în interesul nostru de securitate să integrăm ţările din Balcanii de Vest. Este, totodată, şi în interesul nostru economic, deoarece ţările din Balcanii de Vest au relaţii comerciale foarte strânse şi active cu ţările europene. Cu cât există mai puţine obstacolele în calea acestui comerţ, cu atât mai favorabilă va fi situaţia pentru statele europene. Extinderea este, de asemenea, un interes politic pentru noi, întrucât numărul statelor membre ale UE va scădea, ceea ce nu oferă imaginea unei uniuni de succes. Cu cât pornim mai devreme pe calea extinderii, cu atât mai repede vom reuşi să formăm o imagine a unei Uniuni Europene de succes”, a explicat Péter Szijjártó.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ar fi o greşeală strategică din partea Comisiei Europene prezidate de Ursula von der Leyen, să nu corecteze uriaşa omisiune şi greşeală a comisiei vechi, conduse de Jean-Claude Juncker, a afirmat ministrul ungar. Practic, comisia prezidată de Juncker a blocat procesul de extindere şi nu s-a înregistrat niciun fel de progres.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În plus, a spus ministrul ungar de externe, este important să vedem că “nu există loc pentru mustrări”. În unele privinţe, ţările din Balcanii de Vest nu numai că ating nivelul UE, ci au performanţe mai bune decât unele ţări din UE, iar maghiarii pot simţi asta pe propria piele. De exemplu, comunitatea maghiară care trăieşte în Serbia a obţinut mai multe drepturi, decât au primit comunităţile maghiare din ţările vecine, membre ale Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          software

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Industria de software din România se menține în topul industriilor cheie pentru economia țării, cu un volum de aproximativ 6,2 miliarde de euro în 2019 , potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin, și, totodată, este una din cele mai echilibrate industrii în ceea ce privește balanța între capitalul străin și cel românesc. Astfel, investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investițiilor locale a cunoscut un avans anual de aproximativ 5 puncte procentuale, ajungând astfel la 47% în 2018, potrivit studiului KeysFin “Industria de software în România“.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Investitorii străini de pe piața de software locală provin din peste 60 de state, însă în  top se află Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), UK (5,5%) și Cipru (cu 4,8% din total), acești lideri controlând două treimi din totalul capitalurilor proprii străine În ceea ce îi privește pe investitorii locali, aceștia provin atât din marile orașe ale țării, precum București sau Cluj, dar și din orașe medii, care încep însă să devină nume cu rezonanță pentru industria locală de start-up-uri în software, așa cum e Târgu-Mureș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Este pentru al treilea an consecutiv când realizăm un studiu dedicat industriei de software din România, astfel că avem o perspectivă amplă asupra pieței și suntem conectați la tendințele acesteia. Tocmai de aceea, creșterea investițiilor locale cu 5% într-un singur an pe o piață atât de competitivă ne face să privim cu entuziasm spre viitorul software-ului românesc: țara noastră începe să devină un hub regional nu doar pentru outsourcing, ci și pentru start-up-uri de succes. Software-ul este una din puținele industrii din România în care există echilibru între investițiile locale și cele străine, ceea ce reflectă o dezvoltare sănătoasă și solidă a acestui domeniu.” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut cu 12,6% față de 2017 și cu 51,6% comparativ cu 2014, la 5,7 miliarde de euro în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai mult, analizând datele de piață și, totodată, ținând cont de fluctuațiile industriei, experții KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru anul în curs, depășind pragul de 6,2 miliarde de euro în 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din întreaga industrie software o parte importantă și, totodată, vizibilă, o reprezintă piața de jocuri pe calculator. Țara noastră se mândrește cu dezvoltarea și testarea unora din cele mai populare jocuri la nivel internațional, iar aceste rezultate se văd și la nivel de business: cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut cu 9% față de 2017 și cu 46% față de 2014. Pentru 2019, experții KeysFin preconizează un avans de peste 13% , la peste 255 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Topul companiilor de software din România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În 2018, în România existau aproximativ 20,7 mii de companii în domeniul software-ului, cu 18,6% mai multe față de 2017 și cu 30% față de 2014. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (39% din total). Cu toate acestea, peste 4,8 mii de companii (23%) au avut cifra de afaceri egală cu zero în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cea mai mare companie de software din România a rămas ORACLE ROMÂNIA SRL cu o cifră de afaceri de peste 206 milioane de euro (3,6% din total) în 2018. Clasamentul este completat de IBM ROMÂNIA (200 milioane de euro – 3,5% din total), ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMÂNIA SRL (peste 170 milioane de euro, 3% din total), SAP ROMÂNIA SRL (aproximativ 108 milioane de euro) și ENDAVA ROMANIA SRL (aproximativ 108 milioane de euro) *.Este de remarcat intrarea SAP ROMÂNIA SRL în top 5, cu cea mai mare creștere procentuală de 63%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ceea ce privește topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi după cifra de afaceri din 2018 este ocupat de ELECTRONIC ARTS ROMANIA SRL, care a înregistrat mai multe recorduri : cel mai mare angajator și cel mai profitabil jucător în 2018 (38 milioane de euro cifră de afaceri– 79% din total), urmat de KING GAMES STUDIO (BUCHAREST) SRL (2,4 milioane de euro – 4,9% din total) și de GREEN HORSE GAMES SRL (11 milioane de euro – 2,2% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          64% din companiile de profil au înregistrat profit

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Industria de software din România își consolidează poziția printre  cele mai de succes sectoare ale economiei naționale, astfel că, dintre cele 20,7 mii de companii analizate, 13,2 mii (64%) au înregistrat profit, 5,6 mii (27%) au fost in pierdere, iar celelalte au avut un rezultat nul în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În topul celor mai profitabili jucători din domeniu rămâne SAP ROMÂNIA care a reușit ca în 2018 să își dubleze profitul net la peste 40 de milioane de euro. Și profitul IBM ROMÂNIA, al doilea cel mai profitabil jucător, a crescut cu 31% în ultimul an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cele mai profitabile 5 companii au avut în 2018 un profit net cumulat de peste 86 de milioane de euro, adică aproape 14% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Angajații din sectorul software, puțini și scumpi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Conform ultimelor sondaje de opinie, românii cred în proporție de 77% că sectorul IT în general are cele mai mari perspective de viitor. În acest context, și numărul celor care se pregătesc pentru o carieră în domeniu a crescut semnificativ, acest lucru resimțindu-se și la nivelul angajărilor propriu-zise. Astfel, numărul mediu de angajați din industria de software locală a crescut cu 2,9% față de 2017 și cu 40% față de 2014, la peste 110 mii de angajați în 2018. Totuși, se pare că instituțiile de învățământ din România nu pot acoperi nevoia firmelor din acest sector care se ridică la aproximativ 15.500 de specialiști

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Așadar, pe fondul cererii masive a forței de muncă din industria software, costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54% , față de un avans de doar 8% al productivității medii per angajat în perioada 2014-2018. Specialiștii KeysFin atrag atenția că avansul costului mediu per angajat peste cel al productivității reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivității economiei locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe de altă parte, experții au remarcat că cea mai mare concentrare a forței de munca au avut-o companiile medii, cu 43% din total, urmate de companiile mici cu 21%. Cu toate acestea, peste jumătate din companiile locale de software, respectiv 10,4 mii de companii, nu au avut niciun angajat în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Harta software-ului românesc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși a înregistrat o ușoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureștiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu un rezultat de peste 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018. Pe locul al doilea din punct de vedere al cifrei de afaceri se situează județul Cluj (16% din total), care a înregistrat un avans de 1,5 puncte procentuale  față de 2017, urmat de Timiș (5%), Iași (4.5%) și Brașov (3%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tendințe pe piața software

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși România este al doilea furnizor de software și servicii din Europa de Est și în top 10 la nivel european, industria se bazează îndeosebi pe export și outsourcing, care contribuie într-un procent covârșitor la valoarea întregului sector.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totuși, în ultimii ani, s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea start-up-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariției fondurilor de investiții internaționale, programelor de mentorat dar și a competițiilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, start-up-uri precum Elrond, Questo, TypingDNA sau Happy Recruiter au strâns deja zeci de milioane de euro de la investitori și dezvoltă produse sau servicii pentru țări din întreaga lume.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Un alt exemplu local de succes îl constituie si Starbyte SRL, o soluție de software adaptată pentru domenii unde sunt concentrate cele mai mari investiții la ora actuală, precum cel financiar-bancar, asigurări şi managementul de risc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tendința accelerată de digitalizare este întâlnită în aproape toate domeniile, dar mai ales în sectorul financiar, deoarece băncile încearcă mai mult ca oricând să își atragă clienții direct online, astfel că bătălia nu mai este doar pe costuri, ci și pe timp de răspuns cât mai rapid, cu documentație cât mai puțină, dar cu la fel de multă atenție la riscuri, prin verificarea clienților la distanță. O altă tendință tot mai des întâlnită are în vedere automatizarea proceselor și agregarea informațiilor, dar și a serviciilor bancare de tip open banking care vor seta noi culmi în industria de software. Aceste tendințe pot impacta pozitiv industria românească de software, mai ales pe antreprenorii locali, cu condiția ca aceștia să fie în continuare creativi, atenți la nevoile pieței și să integreze cât mai mult din noile tehnologii în produsele lor”, a declarat Adrian Băcăianu, General Manager Starbyte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În anul 2019, o sumă record de 1 miliard de euro a fost investită în startup-urile din Europa Centrală și de Est, ceea ce a dus la accelerarea inovațiilor și la crearea unui ecosistem de business-uri digitale în plină dezvoltare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ambasadorul Germaniei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Domnul Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania, a efectuat o vizită de lucru la Oradea în ziua de marți, 5 noiembrie 2019. Ambasadorul s-a întâlnit cu Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, la sediul Primăriei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În contextul în care Germania este cel mai important partener economic al României, cea mai mare parte a discuției s-a axat pe probleme legate de continuarea creșterii dezvoltării economice. S-a discutat despre conectarea orașului la sistemul european de autostrăzi și despre reluarea zborurilor de pe aeroportul Oradea pe relația Germania, ca și despre posibilitatea dezvoltării unor colaborări cu primării din Germania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Primarul Ilie Bolojan a subliniat că atragerea de investitori în Oradea va rămâne o direcție importantă și în anii următori iar companiile germane au un potențial mare de a genera astfel de investiții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dl ambasador Cord Meier-Klodt a dat asigurări că va sprijini colaborarea cu Institutul Goethe, în vederea îmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schiller și pentru susținerea colaborării între universitățile orădene și universități tehnice germane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Începând cu ora 17.00, în sala mare a Primăriei Oradea ambasadorul Cord Meier-Klodt a participat la o masă rotundă pe tema „Perspectivele dezvoltării economice în Oradea”, eveniment la care au luat parte reprezentanți ai companiilor din Oradea, ai mediului economic și academic. Ambasadorul le-a spus celor prezenți că a descoperit Oradea ca pe o regiune europeană aflată în creștere, un adevărat model economic, apreciind proiectele de investiții pe fonduri europene, și nu numai, derulate aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Am avut în cursul zilei de azi o întâlnire cu reprezentanții companiilor germane din Oradea și din ce am discutat cu aceștia pot să vă spun că economia germană se simte bine în această regiune și vede posibilități de creștere aici. Am discutat și cu câțiva elevi din Oradea și m-am bucurat să constat că aceștia vorbesc mai multe limbi străine”, a spus ambasadorul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Printre problemele identificate de companiile prezente la întâlnirea cu ambasadorul, s-au evidențiat infrastructura regională în domeniul transportului mărfurilor, necesitatea de a avea un aeroport cu legături directe către anumite destinații, necesitatea forței de muncă calificată, dar și un cadru politic stabil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          E nevoie de o implicare activă din partea noastră a tuturor pentru a dezvolta învățământul profesional dual, care a dat roade și în Germania sau în alte regiuni. Totodată e nevoie de o cooperare în domeniul educației și culturii. Viitorul înseamnă să investim în copii și în meseria lor”, a accentuat ambasadorul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Primarul Ilie Bolojan a subliniat rolul important al investițiilor, în special a celor străine, în dezvoltarea orașului. „Din 2008 numărul locurilor de muncă a crescut simțitor, asfel că în prezent avem aproximativ 96.000 de locuri de muncă în Oradea, cu peste 20.000 de locuri mai multe decât în urmă cu 10 ani și pentru asta le mulțumesc companiilor, cu atât mai mult cu cât o treime din impozitul pe salarii este venit la bugetul local. Deficitul forței de muncă este însă o realitate și trebuie să ne adaptăm. Săptămâna viitoare vom inaugura internatul de la școala profesională Traian Vuia, unde elevii primesc burse, cazare și masă gratuită și este important ca elevii să fie pregătiți și în cadrul companiilor din Oradea. Ne dorim totodată să recrutăm forță de muncă și din zona metropolitană, unde transportul trebuie îmbunătățit, în așa fel încât să cumpărăm flota de autobuze, să avem un transport integrat în toată Zona Metropolitană, să existe subvenții pentru o parte din aceste curse. Conectivitatea orașului este o altă componentă foarte importantă care ne influențează dezvoltarea, este important ca aeroportul să aibă curse internaționale iar începând de anul viitor, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, să finalizăm legătura cu viitoarea autostradă. Ne dorim totodată o universitate puternică, atractivă, adaptată la cerințele de pe piața muncii, să fim un oraș în care studenții vin, nu din care pleacă”, a spus primarul Bolojan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Reprezentanții firmelor prezenți la întâlnirea cu ambasadorul au arătat că investițiile nemțești în România sunt importante, iar companiile românești își doresc și ele să iasă pe piața de desfacere din afară, inclusiv în Germania, iar reprezentanții universităților din Oradea au afirmat că în prezent se pune un mare accent pe limba engleză și germană, iar dezvoltarea colaborării cu alte universități din afara țării este foarte binevenită.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La final, primarul Bolojan i-a mulțumit ambasadorului Cord Meier-Klodt pentru vizita efectuată la Oradea, pentru interesul de a afla problemele economice și pentru toată colaborarea din acești ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Generația Tech

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ceremonia de deschidere a programelor de specializare Generația Tech Oradea a avut loc marțea aceasta în compania celor care susțin local mișcarea de digitalizare a orașului. Tineri de 15-24 ani, participanți la program, reprezentanți ai municipalității și membrii ai mediului antreprenorial local interesat de digitalizare au salutat împreună începerea programului dezvoltat de Digital Nation.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Inițiativa este una în premieră în țara noastră, programul urmărind formarea unor noi generații de specialiști digitali care să răspundă nevoilor curente ale pieței forței de muncă. 450+ tineri orădeni au răspuns apelului Generația Tech, înscriindu-se la una din cele două specializări gratuite de 12 luni propuse de comunitate. Ce i-a atras pe tineri în număr așa mare? Formatul cu care vine Digital Nation, descris de cei de la Google.org ca un model de ”educație disruptivă”, este răspunsul. Programele Generația Tech le propun participanților un regim de învățare aplicată, în ritm accelerat, folosind instrumente online care le sunt deja familiare tinerilor nativi digitali. Dezvoltarea are loc pe platforme online, din fața calculatorului, unde participanții învăță direct aplicat, sub îndrumarea mentorilor din toată țara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Metodologia Digital Nation folosește totodată și dinamica de grup și interacțiunile fizice, în vederea susținerii ritmului și a interesului în rândul celor înscriși. Participanții la program au, în paralel, acces și la meetups și evenimente în orașul de reședință, puncte de interacțiune dezvoltate pentru a da coeziune mișcării digitale și pentru a menține momentumul dezvoltării pe plan local.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Abordarea Digital Nation, de altfel, implică antrenarea tuturor actorilor locali în vederea construirii de impact și producerii de valoare pe plan local. Cele două specializării din primul an de program, Digital Skills și Learn to Code, au fost dezvoltate pornind de la nevoile actuale de specializare ale business-urilor locale, curricula comunității fiind adaptată continuu pentru a răspunde cererii de pe piață. Dincolo de mediul antreprenorial, Generația Tech beneficiază și de susținerea municipalității locale și a asociațiilor non-guvernamentale, care își alocă resursele în direcția inspirării tinerilor către un parcurs digital pentru viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Proiectul Generația Tech este realizat cu susținerea Google.org și a Ministerului Educației Naționale. Orașele participante în primul an de program, 2019/2020, sunt Alba Iulia, Oradea și Piatra Neamț.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După 11 de ani de absenţă, Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa (UTE) va reînvia la Cluj-Napoca în a doua jumătate a lunii noiembrie, a anunţat, luni, Gábor Tompa, directorul Teatrului Maghiar de Stat Cluj, preşedintele UTE, la conferinţa de presă din Cluj. Cea de-a 18-a ediţie a „UTE FEST” va avea loc în perioada 19-30 noiembrie, cu 19 spectacole din 13 ţări europene. După cum a declarat Gábor Tompa, spectacolele vor fi traduse în limba română, maghiară şi engleză. După spectacole, în următoarea zi, vor fi organizate discuţii cu creatorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După cum a precizat Gábor Tompa, Uniunea Teatrelor din Europa a fost fondată înainte de schimbările din Europa de Est, cu scopul de a reuni cele mai reprezentative teatre din vestul şi estul Europei. În perioada 1992 – 2008, în fiecare an, câte un teatru membru al UTE a găzduit Festivalul UTE, care, în decurs de două luni, a prezentat câte două-trei spectacole ale tuturor teatrelor membre. Ultimul festival al acestui şir a fost organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj în colaborare cu Teatrul Bulandra din Bucureşti. După acest moment, datorită dificultăţilor financiare, festivalul nu a mai putut fi organizat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mulţi ani de zile relansarea seriei a stat sub semnul întrebării. Până la urmă, însă, cu un buget redus, s-a reuşit organizarea actualului festival la Cluj-Napoca cu o susţinere financiară românească în proporţie de 65-70% şi una din Ungaria în proporţie de 30-35%, festival la care vor participa 14 din cele 16 teatre membre ale UTE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gábor Tompa a declarat că festivalul, cu un buget de aproximativ 400 000 de euro, nu are o anumită tematică. Spectacolele au fost selectate din producţiile recomandate de teatrele membre, iar la selecţie s-a ţinut cont şi de constrângerile bugetare. Directorul teatrului a mai adăugat că şi în aceste condiţii vor putea prezenta publicului clujean producţii teatrale europene semnificative şi spectacole experimentale foarte speciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În limba maghiară, publicul va putea viziona patru spectacole ale Teatrului Maghiar de Stat Cluj şi o producţie a Teatrului “Vígszínház” din Budapesta. Programul detaliat al festivalului se află postat pe site-ul Teatrului Maghiar de Stat Cluj (huntheater.ro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegerile locale din 20 octombrie și 3 noiembrie 2019 au schimbat destul de mult fața Republicii Moldova comparativ cu anul 2015. Acum patru ani, la alegerile locale era înregistrată o hegemonie clară a Partidului Liberal Democrat și a Partidului Democrat, fiecare formațiune câștigând în 13 raioane, fiind urmate de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova care au câștigat în 5 raioane și cele mai multe locuri în Consiliul Municipal Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegerile parlamentare și cele locale desfășurate în anul 2019 au contribuit la o schimbare majoră a peisajului politic din Republica Moldova. În urmă alegerilor locale din 20 octombrie și 3 noiembrie 2019, socialiștii au câștigat întâietatea în 13 raioane ale Republicii Moldova. De asemenea, socialiștii au câștigat și cele mai multe locuri în Consiliul Municipal Chișinău și au câștigat, prin Ion Ceban, Primăria capitalei. Pe locul al doilea în urmă alegerilor s-a clasat Blocul ACUM care a reușit să câștige în 11 raioane. Această formațiune a fost urmată de Partidul Democrat care, în urmă unui eșec dezastruos, a obținut supremația în 6 raioane (comparativ cu 13 raioane controlate de aceștia după alegerile locale din 2015).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Principalii învingători Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rezultatele consemnate în urma celor două tururi ale alegerilor locale din 20 octombrie și 3 noiembrie 2019 au consemnat victoria categorică a Partidului Socialiștilor și a Blocului ACUM în majoritatea raioanelor Republicii Moldova. În urmă alegerilor locale din această toamnă, socialiștii au câștigat în 13 raioane, iar Blocul ACUM a câștigat în 11 raioane. Partidul Socialiștilor a câștigat cel mai mare număr de mandate de consilieri în Consiliul Municipal Chișinău (22 mandate comparativ cu cele 19 mandate de consilieri locali câștigate de socialiști în 2015). Mai important de atât este faptul că, în premieră, la Chișinău, cursa electorală pentru funcția de primar a fost câștigată de un candidat de stânga – Ion Ceban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Această din urmă victorie este una deosebit de importantă pentru PSRM și este un excelent punct de pornire pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. Alegerile locale din 20 octombrie și 3 noiembrie au consolidat pozițiile PSRM la nivel local și au transformat această formațiune politică în cel mai popular partid din Republica Moldova (asta dacă luăm în considerare faptul potrivit căruia președintele Parlamentului și șeful statului provin din PSRM). Victoria socialiștilor îi transformă în principali candidați pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. De asemenea, reușita înregistrată de socialiști în cadrul alegerilor locale din 20 octombrie și 3 noiembrie ar putea fi o șansă uriașă pentru socialiști în ceea ce privește și alegerile parlamentare ce vor avea loc, în mod normal, în anul 2023. În ceea ce privește Blocul ACUMrezultatele alegerilor locale din 20 octombrie și 3 noiembrie sunt un succes (mai ales dacă privim situația politică din Republica Moldova pe termen lung) în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor. Pornind de la aceste rezultate (victoria Blocului ACUM în 11 raioane) putem considera că Blocul ACUM are șanse mari să poată să trimită, din nou, fie pe Maia Sandu (cel mai probabil), fie pe Andrei Năstase (probabil pentru funcția de prim-ministru), în turul al doilea, care va fi inevitabil, al alegerilor prezidențiale care, în mod normal, ar trebui să aibă loc în lunile octombrie-noiembrie ale anului 2020. Privind pe termen lung, este clar faptul că alegerile locale din 20 octombrie și 3 noiembrie 2019 pregătesc terenul unei viitoare lupte PSRM-Blocul ACUM în cadrul alegerilor prezidențiale ce ar trebui să aibă loc la finele anului 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Partidul Democrat – principalul învins la alegerile locale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Partidul Democrat este principala formațiune învinsă categoric în cadrul alegerilor locale desfășurate în toamna acestui an. Alegerile locale au consemnat faptul potrivit căruia PD deține supremația doar în șase raioane ale Republicii Moldova, fapt ce consemnează declinul clar al acești formațiuni după ce aceasta a fost înlocuită la guvernare de coaliția PSRM-ACUM în luna iunie a anului în curs. Anul 2019 este unul cu ghinion pentru democrați care, cel puțin pentru o vreme, vor deveni o formațiune politică secundară în Republica Moldova. Este de așteptat ca PD să piardă teren și în cadrul scrutinelor din următorii 3-4 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegerile parlamentare din februarie și cele locale din octombrie/noiembrie – victorie categorică a socialiștilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Atât scrutinele din februarie cât și din toamna acestui an au confirmat trendul ascendent al PSRM în ierarhia formațiunilor politice din Republica Moldova, atât la nivel local, cât și la nivel central. Cu președinția controlată de Igor Dodon încă din 2016, socialiștii au devenit cea mai mare fracțiune parlamentară (36 de deputați). De asemenea, socialiștii au cei mai mulți reprezentanți în Consiliul Municipal Chișinău, iar în urma turului doi al alegerilor locale din Chișinău au obținut și funcția de primar al capitalei – prin Ion Ceban. De asemenea, socialiștii au câștigat în 15 raioane. Toate aceste date arată clar faptul că socialiștii sunt, de departe, cea mai puternică formațiune politică din Republica Moldova. Din 2014, socialiștii au înregistrat numai succese în cadrul scrutinelor parlamentare (2019 și 2019), locale (2015 și 2019) și prezidențiale (2016). Toate aceste date fac din PSRM cea mai populară formațiune politică din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Perioada 2014-2019 perioada fasta pentru opțiunea integrării eurasiatice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ultimii cinci ani, atât de plini în alegeri, au arătat faptul potrivit căruia opțiunea integrării europene pierde teren în fața opțiunii integrării eurasiatice în Republica Moldova, Occidentul pierde teren în fata Rusiei. Dacă între 2009-2014 am asistat la o perioada în care formațiunile pro-europene deveneau din ce în ce mai populare în Republica Moldova, ultimii 5 ani au fost perioada în care partidele și liderii politici pro-europeni au pierdut teren constant în fata formațiunilor și a politicienilor pro-rusi din Republica Moldova. Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au arătat faptul că societatea moldovenească era divizata, iar opțiunea integrării eurasiatice câștigă tot mai mult teren în Republica Moldova (socialiștii obținuseră 25 mandate, comuniștii 21, în timp ce PLDM acumulase 23 mandate, PD – 19 mandate, iar PL – 13 mandate de deputat). Alegerile locale din 2015 mai păstrau încă urmele perioadei anterioare în care opțiunea pro-europeană câștiga teren în Republica Moldova, dar semnele declinului începeau să se vadă din ce în ce mai mult.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegerile prezidențiale din 2016 au fost o veritabilă luptă între Vest și Est, între Maia Sandu și Igor Dodon, lupta câștigată de liderul socialist. Scrutinele parlamentare din februarie (și octombrie) 2019 au arătat încă o dată faptul că socialiștii și-au consolidat pozițiile în Republica Moldova, iar alegerile locale din toamna anului 2019 arata faptul ca socialiștii readuc în prim plan opțiunea pro-rusă în Republica Moldova. Alegerile parlamentare și locale din 2019 au consolidat pozițiile socialiștilor și oferă opțiunii pro-ruse prima șansă în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2020 și a alegerilor parlamentare din 2023.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Situația din Republica Moldova va rămâne încordată în continuare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Situația de după alegerile parlamentare și locale va fi una complicată. Este posibil ca, în Moldova, în următorii patru ani, opțiunea integrării europene să piardă teren în fața opțiunii integrării euro-asiatice, mai ales dacă există un precedent în regiune – Serbia a semnat deja pentru aderarea la Uniunea Euro-asiatică. Foarte multe depind de modul în care Blocul ACUM (la momentul actual principalul reprezentant al integrării europene a Republicii Moldova) va reuși să gestioneze perioada care a mai rămas până la alegerile prezidențiale ce vor avea loc, cel mai probabil, la finele anului viitor. Dacă liderii ACUM vor reuși să folosească eficient timpul rămas la dispoziție până viitoarele alegeri pentru consolidarea propriilor poziții și vor reuși să câștige, atunci vor putea să oprească declinul dreptei politice moldovenești, în caz contrar însă, este posibil ca acest declin, lent desigur, să continue în următorii 4-5 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gheorghe Cazacu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            CCP.RO Bucharest S.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Bursa de Valori București (BVB), instituție fundamentala a pieței de capital, a înființat împreună cu alți opt acționari compania pe structura căreia va funcționa contrapartea centrala locala. Entitatea juridica poarta numele de CCP.RO Bucharest S.A. și a fost înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului în data de 4 noiembrie 2019, după ce acționarii acestei noi entități au aprobat participarea la capitalul social al acesteia, în suma totală de 79,8 milioane lei (16,8 milioane euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            BVB este acționar majoritar în noua companie, în urma unei contribuții de 47,5 milioane lei  (10 milioane euro), reprezentând 59,52% din capitalul social al CCP.RO Bucharest (CCP.RO). Aceasta reprezinta cea mai mare investiție realizata de BVB în cadrul unui singur proiect, care isi propune sa contribuie la creșterea lichidității pieței de capital locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Operatorul Pieței de Energie Electrica și de Gaze Naturale „OPCOM” S.A. (OPCOM) deține 19,06% din capitalul social al CCP.RO. Alți acționari în cadrul CCP.RO sunt: Enel România S.A., Banca Transilvania S.A, Tinmar Energy S.A., Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana S.A., Societatea de Investiții Financiare Transilvania S.A., Societatea de Investiții Financiare Muntenia S.A. și SSIF BRK Financial Group S.A., fiecare având dețineri individuale sub 10%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Primul Consiliu de Administrație al CCP va fi format din 7 membri: Adrian Tănase – Președinte CA – (Director General al BVB), Otto Emil Nägeli (membru CA în cadrul BVB), Victor Ionescu (Director General al OPCOM), Cristian-Sorin Culea (Director Energy Management – Enel Romania), Iulius-Grigore Postolache (Managing Partner al aVilicus Consulting), Gabriel-Andrei Techera (Consilier în cadrul Cabinetului Șefului Cancelariei Prim-ministrului), Sinan Kircali (Director General Adjunct Garanti Bank). Durata mandatului primilor membri ai Consiliului de Administrație este de doi ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Faptul ca am reușit să realizăm cu succes prima etapa majoră în construirea unei contrapărți centrale locale printr-o investiție semnificativă este o dovadă excelentă de cooperare și de interes în dezvoltarea sustenabilă și semnificativă a pieței de capital și de energie. Ne bucurăm că putem să plecăm la drum cu parteneri puternici din domeniul financiar și cel energetic într-un proiect fără precedent pentru România. CCP.RO va stimula creșterea lichidității piețelor deservite, iar existenta acestei instituții reprezintă condiția minimă necesară pentru a asigura o evoluție sănătoasă a acestora” a declarat Adrian Tănase, Directorul General al BVB și Președintele CA al CCP.RO Bucharest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De ce este importanta Contrapartea Centrala

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            CCP.RO va găzdui infrastructura care va permite relansarea și dezvoltarea pieței derivatelor în România și va asigura mecanisme noi pentru diminuarea și transferul riscurilor la nivelul piețelor deservite, și anume piețele operate de BVB, respectiv de OPCOM, contribuind la creșterea încrederii și activității pe aceste piețe. CCP se va interpune între părțile tranzacției devenind contraparte pentru fiecare cumpărător, respectiv vânzător, și va garanta finalizarea decontării tranzacției prin aplicarea de mecanisme specifice pentru administrarea riscului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru investitorii sau participanții care activează pe piața de capital locală, existenta CCP va permite introducerea și dezvoltarea tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate (cu activ suport acțiuni, mărfuri, obligațiuni, indici, curs de schimb, etc.).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Următoarele etape majore în activitatea noii companii sunt pregătirea documentației pentru autorizarea CCP.RO în calitate de contraparte centrală și obținerea autorizației de funcționare în acest scop din partea Autorității de Supraveghere Financiara (ASF). BVB și-a propus ca primele operațiuni realizate prin intermediul CCP.RO sa aibă loc în 16 luni de la înființarea noii companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            CCP.RO Bucharest S.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            general

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor pentru funcția de primar al capitalei, socialistul Ion Ceban a acumulat 52,39% dintre voturile alegătorilor și a devenit primar al Chișinăului, în timp ce co-președintele Blocului ACUM, Andrei Năstase, a acumulat doar 47,61% dintre voturi, insuficient pentru a putea deveni primar al Chișinăului. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul potrivit căruia cei doi au mai concurat unul împotriva celuilalt pentru functisa de primar al Chișinăului în 2018, atunci a câștigat Năstase, dar alegerile au fost invalidate. Astfel, în premieră, un candidat de stânga va deveni primar al Chișinăului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Suburbiile au votat pentru Năstase

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Conform rezultatelor turului al doilea al alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului, suburbiile capitalei Republicii Moldova au votat preponderent cu co-președintele Blocului ACUM, Andrei Năstase. De regulă, aceste districte acordă preferințele candidaților proeuropeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit datelor oficiale, Andrei Năstase a câștigat în mai multe suburbii din capitală Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La Condrită – 54,23% pentru Năstase și 45,77% pentru Ion Ceban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La Truseni pentru Andrei Năstase au votat 67,97% dintre alegători în timp ce pentru Ion Ceban au votat 32,02% dintre alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La Cruzesti pentru Năstase și-au dat voturile 67,76% dintre alegătorilor, iar pentru Ceban au votat 23,04%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La Gratiesti, Năstase a câștigat cu cea mai mare diferența (76,37% pentru Năstase și 23,63% pentru Ion Ceban).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La Ciorescu, pentru Andrei Năstase au votat 57,50%, iar pentru Ion Ceban au votat 42,40%. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu toate acestea însă, Andrei Năstase a pierdut alegerile dat fiind faptul că acesta a pierdut în mai toate sectoarele din interiorul Chișinăului. Singurul sector unde Năstase a câștigat este sectorul Ciocana unde acesta a acumulat 50,91% dintre voturile alegătorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ion Ceban a câștigat datorită diferenței mai mari între numărul votanților din oraș

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Socialistul a obținut victoria finală dat fiind faptul că în sectoarele Chișinăului s-au înregistrat diferențe destul de mari în favoarea să.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La Botanică, Ceban a strâns peste 61% dintre voturile alegătorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La Buiucani, diferența dintre cei doi a fost de 2% în favoarea lui Ion Ceban, iar la Rîșcani diferența a fost de 15%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Lupta a fost strânsă și în sectorul Centru al capitalei acolo unde Ceban a câștigat la o diferența de 94 de voturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Diferența între cei doi a constituit-o faptul că în oraș Ceban a strâns mult mai multe voturi decât Năstase. Într-un final pentru Ion Ceban și-au dat votul 123807 locuitori ai Chișinăului, în timp ce pentru Andrei Năstase au votat 112513 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vot geopolitic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La fel ca în multe alte dăți, locuitorii Chișinăului au avut de făcut o alegere geopolitică. Locuitorii capitalei Republicii Moldova au trebuit să aleagă între un exponent al integrării europene (Andrei Năstase) și unul al integrării eurasiatice (Ion Ceban). De această dată însă, pentru prima dată în istoria capitalei Republicii Moldova, victoria a fost obținută de către un reprezentant de stânga (adică al unei formațiuni pro ruse).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În urmă alegerilor din 3 noiembrie situația de la Chișinău se va complică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Este posibil că în perioada următoare să asistăm la o criză politică la Chișinău. Această criză ar putea fi caracterizată de o eventuală deteriorare a relațiilor dintre PSRM și Blocul ACUM. Este important de văzut modul în care cele două componente ale guvernării vor relaționa în continuare. Acest lucru va duce la perpetuarea stării de instabilitate din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gheorghe Cazacu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            piaţa forţei de muncă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Un sfert dintre companiile care au participat la studiul PayWell 2019 realizat de PwC România iau în calcul importul de forță de muncă pentru a-și acoperi deficitul de angajați, cererea fiind, în special, pentru muncitori necalificați sau sezonieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Companiile care și-au exprimat această intenție provin preponderent din sectoare precum HoReCa, construcții sau agricultură. O tendință similară a apărut, conform studiului, în servicii de tip business process solution si IT&C. România se confruntă cu un deficit acut al forței de muncă, mai ales în sectoarele menționate, ca urmare a migrației, problemelor demografice sau ale sistemului educațional din ultimele decenii. Potrivit estimărilor PwC, pentru a susţine o creştere economică de 3,5% este nevoie de încă 1 milion de angajaţi, până în 2022.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Importul forței de muncă poate fi o soluție temporară pentru anumite sectoare. Pe termen mediu și lung, însă, companiile ar trebui să se concentreze pe adoptarea și punerea în practică a unor programe de educație și dezvoltare a competențelor angajaților, în special digitale, având în vedere că în următorul deceniu automatizarea si introducerea inteligenței artificiale vor înlocui preponderent locurile de muncă care presupun activități repetitive. Inovarea și digitalizarea vor contribui la eficientizarea proceselor, urmând ca cererea pentru angajații mai puțin calificați să scadă, mai ales în domenii precum agricultură sau industrie manufacturieră, unde există cea mai mare probabilitate ca locurile de muncă să fie înlocuite”, a declarat Ionuț Sas, Partener, People&Organisation Leader PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Aproximativ 600.000 de locuri de muncă din România vor fi afectate de transformarea digitală generată de noile tehnologii, potrivit studiului PwC Workforce Disruption Index. Dintre acestea, 275.000 ar putea fi înlocuite de automatizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deși companiile spun că găsesc greu angajați, România are una dintre cele mai mari ponderi ale populației inactive din Uniunea Europeană, potrivit analizei Paywell.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În același timp ne confruntăm cu o situație paradoxală: avem una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniunea Europeană, de 3,2%, cea mai mică din ultimii 30 de ani, dar avem al treilea cel mai ridicat nivel al populației inactive dintre statele membre. Cauzele sunt diverse și multe dintre ele au legătură cu structura economiei pentru că există regiuni ale țării unde oportunitățile de angajare sunt foarte reduse sau inexistente. Unele companii au aplicat programe de educație sau formare profesională în aceste zone. O astfel de abordare ar contribui la utilizarea potențialului uman existent”, a declarat Oana Munteanu, Senior Manager, People&Organisation PwC România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Excluzând pensionarii și populația de peste 15 ani care urmează o formă de învățământ, peste 1,1 milioane persoane sunt teoretic disponibile pentru a fi angajate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            automotive cluster

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În perioada 14-15 noiembrie 2019, la Chișinău se va desfășura Automotive & Mechatronics Cluster Days”, un eveniment dedicat aspectelor legate de mecatronică, clusterizare, cercetare și dezvoltare (R&D) și care va reuni peste 50 de speakeri și peste 1000 de antreprenori, investitori, importatori, finanțatori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dacă în 2018 s-a lansat Automotive Cluster Days ca o platformă unică pentru stabilirea conexiunilor reciproc avantajoase între companiile multinaționale care produc piese auto și potențialii furnizori locali și internaționali în cadrul industriei auto, în 2019 evenimentul este orientat către un segment mai restrâns, cu accent pe mecatronică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mecatronica a devenit soluția pentru multe produse și procese diferite. Sistemele moderne au a atins un nivel ridicat de complexitate care ar fi fost imposibil de imaginat, folosind metode tradiționale. Mecatronica integrează domeniile clasice ale mecanicii asistate de computer, electrotehnicii și ale ingineriei precum și ale tehnologiei informaționale pentru a stabili principiile de bază pentru o metodologie de proiectare contemporană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu toate acestea, investițiile în acest domeniu se confruntă cu multe obstacole și riscuri, în special marcate de o intensificare a concurenței fără precedent. Prin urmare, chiar și în Republica Moldova este necesară crearea unei platforme de cooperare între companii, prin consolidarea rețelelor de furnizori și producători de produse finite în termeni ce privesc reducerea costurilor, modernizarea, diversificarea și creșterea calității de producție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Riscurile și barierele menționate mai sus pot fi depășite prin clusterizare, deoarece schimbul de know-how, elaborarea obiectivelor comune și concentrarea pe propriile puncte forte sunt acele caracteristici care disting clusterele între ele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Astăzi, inovațiile sunt dezvoltate printr-o strânsă colaborare între instituțiile cheie și companiile interesate. Partea dificilă a acestui proces constă în identificarea unui partener de încredere. Clusterele oferă remarcabile oportunități pentru acest lucru, deoarece creează un mediu în care se promovează proximitatea, familiaritatea și menținerea cooperării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De asemenea, conectarea furnizorilor locali la corporațiile transnaționale (TNC) va genera o creștere a numărul de locuri de muncă și va încuraja dezvoltarea competențelor locale, transferul de tehnologie și furnizarea de capital pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare va organiza în perioada 14-15 noiembrie 2019 Automotive & Mechatronics Cluster Days, încorporat într-un eveniment mai amplu, Moldova Business Week 2019 și organizat în parteneriat cu Zona Economică Liberă Bălți și Agenția de Investiții a R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Obiectivele evenimentului „Automotive & Mechatronics Cluster Days” sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Crearea unei platforme pentru stabilirea conexiunilor reciproc avantajoase între companiile multinațioanle producătoare de piese auto și potențialii furnizori locali și internaționali din industria auto;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Înlocuirea importurilor pentru corporațiile transnaționale (TNC) care realizează proiecte de investiții în Republica Moldova;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Asistența TNC-urilor în procesul de căutare a furnizorilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Creșterea competitivității IMM-urilor din industria auto;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Facilitarea unui flux crescut de informații și transfer de tehnologie;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Eliminarea barierelor tehnice;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Stabilirea de noi oportunități de afaceri;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Diseminarea informațiilor despre furnizorii locali;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            APIP – Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare – este o organizație necomercială, neguvernamentală, independentă și non-politică, stabilită de liberul arbitru al membrilor săi, întreprinderi care se ocupă în principal de producția din Republica Moldova și furnizarea de servicii conexe acestui sector.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            APIP este una dintre cele mai reprezentative asociații din instruia prelucrătoare, care exprimă interesele producătorilor din acest sector, cu scopul de a-și consolida eforturile pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri și de investiții mai bun în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Moldova Automotive Cluster” este primul cluster înființat în Republica Moldova. Inițiativa de a crea un asemenea cluster a apărut spontan, ca reacție la cererile pieței și la necesitatea de a valorifica interconexiunile dintre companii, administrația locală și centrală, dar și instituții de cercetare și formare, după modelul „Triple helix”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Zona Economică Liberă „Bălți” – De la începutul activității sale, ZEL „Bălți” a reușit să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. În prezent, ZEL „Bălți” administrează 18 subzone, amplasate în 10 localități, incluzând toate cele 3 regiuni de dezvoltare din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Peste 60 de rezidenți, inclusiv companii internaționale cunoscute, cum ar fi „Draxlmaier Automotive”, „Gebauer & Griller”, „Sumitomo Electric Bordnetze ”, LaTrivinetaCavi Development ”, Fritzmeier”, „Coroplast Tehnologia Harness etc., își desfășoară activitatea în cadrul ZEL „Bălți”. Volumul investițiilor atrase a fost de 185 de milioane de dolari, ceea ce a contribuit la crearea a peste 10.000 locuri de muncă directe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Agenția de Investiții a R. Moldova este o autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului, care implementează politica de stat în domeniile promovării și atragerii investițiilor și are misiunea de a contribui la dezvoltarea și creșterea economică a țării prin promovarea, atragerea și localizarea investițiilor, promovarea exporturilor și turism.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            general

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu mai puțin de o săptămână până la cel de-al doilea tur al alegerilor locale din Chișinău, ziarele de limbă rusă din Republica Moldova fac lobby pentru candidatul socialiștilor – Ion Ceban. Pe lângă numeroasele materiale în care este analizat programul electoral al lui Ceban, publicațiile de limbă rusă de la Chișinău arată încă o dată faptul potrivit căruia sunt niște resurse propagandistice de primă clasă pentru candidatul socialiștilor. În ziarele de limbă rusă putem găsi diverse materiale care îl învinuiesc le Năstase și îl laudă pe Ceban ( la fel cum o făcuseră și în cazul alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului în vara anului trecut).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Unioniștii sunt luați în vizor de către propaganda rusă din Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dacă în alte articole regăsim trimiteri la faptul că o parte a familiei lui Andrei Năstase locuiește în Germania sau cu privire la presupusele sale activități criminale, de această dată însă, atenția ne este captată de un articol care îi învinuiește pe unioniști de faptul că ar face lobby pentru candidatul Blocului ACUM pentru funcția de primar al Chișinăului. Nimic nou până acum, cu toții știm că este nevoie de a da vina pe celălalt și le anturajul său în cadrul unei campanii electorale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Unioniștii sunt învinuiți de faptul că ar spune că între cei doi candidați nu există diferențe, dar aceștia vor merge organizat la alegeri pentru a nu permite victoria lui Ion Ceban în turul doi al alegerilor locale din Chișinău (3 noiembrie)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Editorialiștii de la kp.md susțin ideea potrivit căreia unioniștii moldoveni ar fi declarat faptul că între cei doi candidați la funcția de primar al Chișinăului nu există nicio diferență. Cu toate acestea însă, potrivit aceleiași surse, unioniștii vor face tot posibilul ca să meargă în număr cât mai mare la alegerile din 3 noiembrie pentru a îl susține pe Andrei Năstase: „intre Ceban și Năstase nu există diferențe. Nu are nici un rost de votat. Cu toate acestea însă, ei vor merge la alegeri în coloane organizate pentru ca Ceban să nu câștige”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După ce a învinuit unioniștii, propaganda rusă îndeamnă votanții să meargă în număr cât mai mare la vot și să îl susțină pe Ion Ceban

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Resursele de limbă rusă din Republica Moldova îndeamnă publicul să iasă în număr cât mai mare la vot și să îl susțină pe Ion Ceban în turul doi al alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului. În această ordine de idei, trebuie amintit faptul potrivit căruia în unul dintre articolele celor de la kp.md se arată faptul potrivit căruia „cititorii „Komsomolskaia Pravda” îndeamnă chișinăuienii să iasă la vot în data de 3 noiembrie și să voteze pentru viitorul capitalei”, un viitor având-ul pe Ion Ceban în calitate de primar al Chișinăului se poate deduce din acest apel. De asemenea, în același articol se mai arată în alt apel în care se face trimitere la nevoia de a renunța la indiferență: „Oameni buni! Nu fiți indiferenți. Nu vă fie lene să vă dați jos din pat pentru viitorul orașului nostru. Trebuie să ieșim la vot, în caz contrar suburbiile vor alege această necunoscută pe poartă numele lui Năstase. Chiar dacă nu e o surpriză, dar cuiva i-am dat în cap să îl voteze pe Chirtoacă în data de 20 octombrie”i, se arată în unele apeluri difuzate de către cei de la kp.md.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ceban are nevoie de ajutorul propagandei ruse într-un oraș în care părerile sunt împărțite

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nu mai este nici un secret pentru nimeni faptul potrivit căruia alegerea primarului Chișinăului, la fel că alegerile parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova, reprezintă o alegere cu un pronunțat caracter geopolitic. Pornind de la această presupunere este lesne de spus faptul potrivit căruia chișinăuienii vor avea de ales, din nou, între Occident și Rusia. În cadrul acestei campanii, la fel că în cazul alegerilor locale din Chișinău din vara anului 2018, opțiunea integrării europene este reprezentată de Andrei Năstase, iar opțiunea integrării eurasiatice fiind mai le suflet candidatului socialiștilor – Ion Ceban. Un lucru este cert la acest moment, rezultatele alegerilor vor fi foarte strânse. Drept urmare, resursele propagandei ruse din Republica Moldova au nevoie să se agațe de orice tip de subiect pentru a putea să contribuie la victoria lui Ion Ceban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gheorghe Cazacu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În data de 20 octombrie curent, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare noi (în unele circumscripții uninominale) și alegeri locale. În urma acestor alegeri s-au petrecut unele schimbări în situația generală de peste Prut, schimbări ce merită a fi analizate, nu trecute cu vederea. Alegerile locale și parlamentare din 20 octombrie au arătat faptul potrivit căruia situația din Republica Moldova rămâne în continuare instabilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Eșec lamentabil pentru Partidul Democrat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În urma scrutinului de ieri, Partidul Democrat din Moldova a avut parte de o înfrângere usturătoare și de regres pe toate planurile. Dacă până mai ieri, democrații moldoveni controlau peste 700 din cele 900 de primării și 30 din cele 32 de consilii raionale, atunci încăpând cu aceste alegeri democrații mai au șanse să controleze 6 raioane. Cu toate acestea însă, există șansa că democrații să ajungă în opoziție în toate acele șase raioane în care ar mai avea, pe moment, șanse de a se mai păstra la conducerei. În urma rezultatelor consemnate în urma primului tur al alegerilor locale, Partidul Democrat a obținut victoria în 191 de primării din Republica Moldovaii, dezastru comparativ cu numărul primăriilor controlate anterior. Privit din această optică, rezultatele alegerilor de ieri pot fi privite drept un eșec de proporții pentru PDM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Blocul ACUM își consolidează pozițiile la nivel local, precum și la cel central

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Blocul ACUM poate considera alegerile de ieri drept un succes remarcabil, mai ales luând în considerare faptul că această formațiune participă pentru prima dată la alegeri locale. În urma primului tur al alegerilor, reprezentanții Blocului ACUM au reușit să obțină 84 de mandate de primar încă din primul turiii. De asemenea, Blocul ACUM a reușit să câștige un nou mandat de deputat, prin persoana Galinei Sajiniv, pe listele circumscripției uninominale nr. 50 (la vest de Republica Moldova), acolo unde, ieri, în urma faptului că Maia Sandu (învingătoarea in urma alegerilor din 24 februarie pe această circumscripție) a devenit între timp prim-ministru al Republicii Moldova, au avut loc alegeri parlamentare noi. De asemenea, nu trebuie uitat faptul potrivit căruia Blocul ACUM, prin Andrei Năstase, are o șansă foarte bună de a câștiga, în al doilea tur al alegerilor, funcția de primar al municipiului Chișinău. În linii mari, Blocul ACUM poate considera acest scrutin drept o reușită asemeni situației înregistrate la capătul numărătorii de după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Partidul Socialiștilor câștigă alegerile și își creează un teren propice pentru alegerile prezidențiale de anul viitor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            PSRM poate fi considerată formațiunea care a avut cel mai mult de câștigat de pe urma alegerilor din 20 octombrie. După primul tur al alegerilor, PSRM a obținut 124 mandate de primarv. De asemenea, această formațiune a câștigat întâietatea in 15 din cele 32 de raioane ale Republicii Moldova. În 4 dintre acestea (Briceni, Ocnița, Dondușeni și Taraclia), socialiștii au obținut peste 51%. Mai mult de atât, PSRM a câștigat în 11 orașe: Ceadâr-Lunga, Briceni, Ocnița, Comrat și alte 7 orașe mai mici: Vadul-lui Vodă, Lipcani, Cupcini, Frunze, Costești, Biruința. Pe lângă municipiul Chișinău, reprezentanții PSRM vor concura în turul doi în reședințe de raion precum: Râșcani, Dondușeni, Soroca, Basarabeaaca, Edineț, Anenii Noi ș.a. La toate acestea se mai adaugă faptul potrivit căruia, PSRM a mai câștigat un mandat de deputat, fapt ce a mărit fracțiunea parlamentară a PSRM cu un deputat și a ajuns, astfel, la 36 de deputați în Parlament -cea mai mare fracțiune din Parlamentul Republicii Moldova. Aici se mai cuvine de amintit faptul potrivit căruia PSRM a obținut 22 de mandate de consilieri în cadrul Consiliului local al municipiului Chișinău (comparativ cu cele 19 mandate de consilier deținute până acum)vi. Drept urmare, alegerile din 20 octombrie curent pot fi considerate drept un succes deplin al socialiștilor și care pregătește un teren fertil pentru eventuala realegere a lui Igor Dorin în funcția de președinte al Republicii Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale ce ar trebui să aibă loc la finalul anului viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Partidul Liberal Democrat înregistrează un succes relativ după eșecul lamentabil de după alegerile parlamentare din 24 februarie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rămas pe dinafară în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie curent, Partidul Liberal Democrat din Moldova, condus odinioară de fostul premier Vlad Filat, a văzut în alegerile recent încheiate o oportunitate de a își redresa propriile poziții slăbite după alegerile din 24 februarie. În urma alegerilor de ieri, PLDM a reușit să obțină 26 mandate de primar încă din primul tur, reușind să obțină dublul mandatelor de primar strânse de Partidul „Șor” și devansându-l cu mult pe vechiul noul primar de Bălți – Renato Usatîi și „Partidul Nostru”vii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La Chișinău bătălia se va da în turul al doilea al alegerilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, lupta se va da până la ultima suflare în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor locale. În ultimul act al alegerilor locale din Chișinău se vor confrunta Andrei Năstase (din partea Blocului ACUM) și Ion Ceban (reprezentant al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova). Rezultatele alegerilor din capitala Republicii Moldova arată faptul potrivit căruia municipiul Chișinău este un exemplu clar în care votul este unul geopolitic. La fel că în cazul celorlalte scrutine electorale pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, alegerile din turul al doilea vor avea un caracter geopolitic. Locuitorii Chișinăului și a suburbiilor sale vor avea de ales intre un reprezentant al integrării europene – Andrei Năstase – și un susținător al integrării eurasiatice – Ion Ceban. Lupta va fi foarte strânsă chiar dacă socialistul pornește cu prima șansă în turul al doilea al alegerilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Turul doi al alegerilor de la Chișinău – reeditarea finalei din 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Turul al doilea al alegerilor locale din Chișinău îi va pune față în față pe Andrei Năstase și pe Ion Ceban. Cei doi au mai concurat pentru funcția de primar al municipiului Chișinău și în cazul alegerilor din vara lui 2018. Trebuie reamintit faptul potrivit căruia Năstase și Ceban au fost contracandidați în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului, Iar Andrei Năstase a câștigat alegerile cu sprijinul a 52,57% dintre alegătoriviii. După cum se cunoaște însă, rezultatele alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului din vara anului 2018 au fost invalidate, ceea ce a dus la o criză politică de proporții la Chișinău, criză ce a afectat Republica Moldova atât pe plan intern cât și pe plan extern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului – continuare a luptei dintre Năstase/Sandu și Igor Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cel de-al doilea tur al alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului se înscriu în confruntarea dintre membrii Blocului ACUM (în speță Maia Sandu și Andrei Năstase) cu președintele Igor Dodon. În primă instanță, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din anul 2016, Sandu și cu Dodon au concurat în cadrul alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Atunci învingător a ieșit liderul socialiștilor. Așadar, confruntarea din cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor locale din Chișinău va fi a treia confruntare între binomul Sandu/Năstase cu Igor Dodon și PSRM, iar lupta se anunță strânsă ca de fiecare dată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegerile din 20 octombrie au fost alegeri geopolitice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Primul tur al alegerilor locale din 20 octombrie curent arată faptul potrivit căruia alegerile făcute de către moldoveni au avut un caracter geopolitic. După cum se poate observa din rezultatele alegerilor, câștig de cauză au avut candidații din partea partidelor cu pronunțată orientare pro europeană și reprezentanții partidelor pro ruse. În același ordine de idei se cuvine a aminti faptul potrivit căruia, alegerile primarului Chișinăului vor constitui o veritabilă luptă geopolitică intre vest și est, iar rezultatul va fi foarte strâns. La acest moment se pare că opțiunea eurasiatică are prim planul la Chișinău, însă nu se știe cu siguranță cine sau dacă va exista un câștigător în urma celui de-al doilea tur al alegerilor locale din Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegeri care confirmă că situația din Republica Moldova va fi în continuare complicată

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegerile locale din 20 octombrie arată Republica Moldova pendulează intre Occident și Rusia și va continua să facă acest lucru încă multă vreme. Alegerile locale din Republica Moldova arată încă o dată faptul potrivit căruia votul a fost unul geopolitic și etnic. Astfel, raioanele din centrul Republicii Moldova au ales, cu precădere, candidați pro europeni, în timp ce raioanele din nord și din sud au oscilat, preponderent, între candidați pro-ruși. Perpetuarea acestui tip de comportament electoral (specific deopotrivă alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale) arată faptul că, în linii mari, situația din Republica Moldova nu a suferit modificări esențiale, iar instabilitatea va continua să guverneze situația internă și externă a Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gheorghe Cazacu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            i https://m.kp.md/daily/27044/4109842/?see-also.number=527#see-also

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            ii https://www.g4media.ro/alegeri-in-republica-moldova-pdm-a-castigat-191-primarii-psrm-124-iar-blocul-acum-84.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            iii https://www.g4media.ro/alegeri-in-republica-moldova-pdm-a-castigat-191-primarii-psrm-124-iar-blocul-acum-84.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            iv https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/55577/ACUM-are-un-nou-deputat-%C3%AEn-Parlament-Galina-Sajin-a-c%C3%A2%C8%99tigat-circumscrip%C8%9Bia-50.htm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            v https://www.g4media.ro/alegeri-in-republica-moldova-pdm-a-castigat-191-primarii-psrm-124-iar-blocul-acum-84.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            vi https://m.kp.md/daily/27044/4109842/?see-also.number=527#see-also

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            vii https://www.g4media.ro/alegeri-in-republica-moldova-pdm-a-castigat-191-primarii-psrm-124-iar-blocul-acum-84.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            viii http://www.e-democracy.md/elections/chisinau/2018/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mass media de limbă rusă de la Chișinău insistă asupra ideii potrivit căreia în Republica Moldova există forțe ce doresc destrămarea coaliției de guvernare dintre Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM. De asemenea, această presă susține că structurile de dreapta aflate la conducerea Republicii Moldova au un plan prin care doresc să lupte împotriva distrugerii Partidului Democrat condus de către Vlad Plahotniuc. Acesta ar fi unul dintre planurile puse la cale de către Statele Unite ale Americii în Republica Moldova. Mai mult de atât, în resursele propagandistice de limbă rusă se arată faptul că scopul „ascuns” al Blocului ACUM este acela de a îl readuce pe Vlad Plahotniuc și partidul său înapoi la guvernare în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Partidul Democrat și Partidul Acțiune și Solidaritate au același program electoral și scopuri comune

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Jurnaliștii moldoveni de la kp.md sunt de părere că Partidul Democrat din Moldova și Partidul Acțiune și Solidaritate au același program electoral și aceleași obiective. La această concluzie s-a ajuns în urma analizei acțiunilor din ultimele luni ale Maiei Sandu și a membrilor Bloclui ACUM. Potrivit editorialiștilor mai sus menționatei publicații, „deși la începutul verii, membrii blocului ACUM erau luptători „fervenți” împotriva lui Plahotniuc, aceștia s-au dovedit a fi aliații acestuia”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit publicației mai sus menționate, scopurile celor două formațiuni politice sunt similare: „fără Plahotniuc (…) PAS și PDM au, în linii mari, același program electoral. Acesta include parteneriatul strategic cu Statele Unite, orientarea către FMI și asocierea cu Uniunea Europeană, integrarea cu România (ședințele comune ale guvernelor, unificarea rețelelor energetice și de gaze, formarea unui spațiu informațional și cultural comun ș.a.), dezvoltarea relațiilor cu NATO și chiar și lupta împotriva corupției (…) Membrii Blocului ACUM sunt conștienți de faptul că existența coaliției cu socialiștii este un fenomen temporar. Sarcinile și orientările politice ale „partenerilor” nu coincid și prin urmare, la un moment dat, [PAS] va avea nevoie de un aliat diferit, care să aibă un spirit apropiat. Și nu există nicio îndoială că PDM va fi unul dintre acești parteneri de coaliție. Cine va deveni celălalt aliat este, de asemenea, un lucru bine înțeles – grupul coagulat forțat al unioniștilor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Editorialiștii de la kp.md consideră că întreaga nebunie din Republica Moldova este opera consilierilor americani. Există dovezi fără echivoc că toată această tergiversare, în care s-a transformat „dezoligarhizarea”, a fost doar realizarea atitudinilor „curatorilor” din SUA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește atitudinea editorialiștilor kp.md vizavi de Partidul Democrat al lui Vlad Plahotniuc, această formațiune este văzută drept criminală și trebuie interzisă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Într-adevăr, având în vedere gama uriașă de scheme criminale puse în aplicare de guvernul lui Plahotniuc-Filip, corupția monstruoasă în cadrul autorităților de aplicare a legii și de reglementare, inclusiv a procurorului general, prezența infracțiunii la toate nivelurile guvernului, apoi, potrivit faptelor, PDM ar trebui interzis și recunoscut ca grup infracțional. Dar asta nu s-a făcut (…) De ce [democrații] nu sunt scoși în afara legii? Regimul Plahotniuc a fost creat de SUA, susținut de ei și a fost un „ecran” bun pentru realizarea intereselor americane. Incriminarea excesivă a PDM ridică în mod inevitabil problema rolului și a patronatului Washingtonului în crearea și funcționarea guvernului Plahotniuc-Filip și, de fapt, a grupului criminalității organizate”, se menționează în materialul publicat de cei de la kp.md.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Declarații menite să destabilizeze coaliția de guvernare și să slăbească pozițiile membrilor Blocului ACUM. Scopul: alegeri anticipate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Materialul diseminat de publicația „Komsomolskaia Pravda”, poate fi catalogat ca făcând parte din propaganda rusă, încercându-se astfel să se exercite o presiune (prin apariția îndoielilor cu privire la activitatea Blocului ACUM) asupra forțelor politice pro-europene. Prin această acțiune se urmărește slăbirea pozițiile membrilor Blocului ACUM și pregătirea terenului pentru socialiști la următoarele alegeri. Astfel de declarații au rolul și scopul de a destabiliza și mai mult situația internă din Republica Moldova. În contextul de față, astfel de articole urmăresc depunerea tuturor eforturilor necesare pentru declanșarea alegerilor anticipate în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gheorghe Cazacu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            circumscriptii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Duminică 20 octombrie 2019, în Republica Moldova se vor desfășura alegeri generale locale, urmând a fi aleși primarii localităților, consiliile locale, raionale și municipale. În virtutea faptului că la guvernare se află o coaliție atipică, formată dintr-o forță politică pro-rusească (Partidul Socialiștilor) și una pro-occidentală (Blocul ACUM), și campania electorală din acest an este una atipică. Cele două forțe politice, în momentul de față cele mai importante din țară, pun mai puțin accent pe componenta ideologică iar candidații celor două formațiuni încearcă să se axeze mai mult pe problemele ce țin de administrarea propriu-zisă a localităților făcând abstracție de subiectele geopolitice care le dezbină.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Campanie atipică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            O altă particularitate a campaniei actuale descinde din decăderea Partidului Democrat, aflat la guvernare cu șase luni în urmă și părăsirea acestuia de către un număr impunător de membri, inclusiv de primari și consilieri. Unii dintre aceștia au trecut la alte partide, alții candidează independenți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cea mai mare atenție este acordată în mod firesc campaniei din municipiul Chișinău, unde sunt antrenate persoane politice de prima mână. Totodată, în această campanie se poate întâmpla ca pentru prima dată în istorie, candidatul unui partid de stânga, Ion Ceban de la Partidul Socialiștilor, care ocupă în prezent funcția de vice-președinte al Parlamentului, are șanse reale să câștige alegerile în capitala moldovenească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Principalul său oponent, vice-premierul Andrei Năstase, copreședintele blocului ACUM, aflat la guvernare împreună cu socialiștii, este cotat cu a doua șansă pentru primul tur iar în funcție de mobilizarea electoratului de dreapta în al doilea tur, ar putea să câștige din nou fotoliul de primar. Acesta a obținut victoria în alegerile locale din 2018, însă mandatul nu i-a fost validat de către justiție la comanda oligarhului Vlad Plahotniuc, care controla cam tot la acel moment în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mare îmbulzeală pe segmentul unionist

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Din urma celor doi vin candidații partidei unioniste, ex-primarul Dorin Chirtoacă, campania actuală a acestuia fiind probabil cântecul său de lebădă. După aceasta, atât Chirtoacă cât și liberalii moldoveni ar putea ieși definitiv de pe prima scenă a politicii moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În spatele lui Chirtoacă, pe segmentul unionist vine o duzină întreagă de candidați, printre care cel mai proeminent este cu siguranță deputatul Octavian Țîcu, intrat în legislativul de la Chișinău pe listele blocului ACUM în calitate de reprezentant al societății civile. În luna septembrie, acesta s-a separat însă de colegii săi din Parlament invocând alianța cu socialiștii și cedările prea mari ale celor din ACUM în favoarea aliaților de coaliție și în defavoare interesului național. Doctor în istorie și sportiv de performanță în trecut, Țîcu s-a manifestat plenar în actualul Legislativ de la Chișinău prin discursurile sale bătăioase și foarte bine apreciate de electoratul de dreapta inițial la adresa lui Plahotniuc și a sateliților lui, iar apoi – la adresa președintelui Dodon și politicii pro-rusești a acestuia. Deși apreciat pentru discursurile în Parlament, Țîcu este cotat abia cu a patra șansă în această campanie potrivit mai multor sondaje de opinie. El era chiar al cincilea până ce fostul primar interimar, Ruslan Codreanu, etichetat drept omul lui Plahotniuc de actuala putere, a fost exclus într-un mod total nedemocratic din cursă. Țîcu candidează din partea Partidului Unității Naționale (PUN), desprins de la liberali în 2017 și susținut de către ex-președintele României Traian Băsescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe același segment mai candidează Valeriu Munteanu, ex vice-președinte al Partidului Liberal, în acest moment președinte la Uniunea Salvați Basarabia (USB). Munteanu s-a evidențiat în campania electorală din iarnă, fiind contracandidatul principal al ex-primarului de Orhei Ilan Șor, aliatul lui Plahotniuc, fugit acum în Israel.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Un alt candidat unionist este Valeriu Țurcanu, ex-consilier al președintelui Nicolae Timofti (2012-2016). Fost jurnalist, Țurcanu s-a poziționat la începutul lunii septembrie în fruntea Partidului Popular Românesc, fostul Partid Liberal Reformator, și acesta desprins încă în 2014 din Partidul Liberal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Un alt ex-liberal, fostul ministru al apărării, Vitalie Marinuța candidează la funcția de primar general al Chișinăului din partea Partidului Verde Ecologist din Moldova. Deși cu o componentă ecologică pronunțată, acest partid are de asemenea un mesaj unionist pronunțat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe segmentul unionist, pe lângă alți câțiva candidați nesemnificativi, mai este prezentă o candidată din partea Partidului Național Liberal din Moldova. Această formațiune politică nu are nimic comun cu PNL România în afară de denumire, ultimul susținând în campanie blocul ACUM și candidatul acestuia, Andrei Năstase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Șansă de coagulare a forțelor unioniste

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Este interesant că toți candidații de dreapta, inclusiv Andrei Năstase promit alegătorilor că vor prelua practicile de succes implementate în orașele românești de primari precum Emil Boc la Cluj, Ilie Bolojan la Oradea, Nicolae Robu la Timișoara, Ion Lungu la Suceava sau Mihai Chirică la Iași.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deși nu există șanse reale pentru vreun candidat unionist în aceste alegeri, ele ar putea aduce totuși un plus pentru partida unionistă din Moldova. Alegerile vor arăta cine și cât costă pe acest segment și vor face mai ușoare negocierile de unire a partidelor unioniste, ținându-se cont de rezultatul fiecăruia în alegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            O forță unionistă unită ar putea miza pe 25-30% din electoratul moldovean, potrivit estimărilor, însă deocamdată nu există voință pentru acest pas.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ce spun sondajele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În această campanie pentru Chișinău a plouat cu sondaje. Opt sondaje, inclusiv unul on-line, au încercat să anticipeze intențiile de vot ale chișinăuienilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Compania IData – Date Inteligente a întocmit un tabel, în care a încadrat datele tuturor acestor sondaje, calculând media. Aceasta arată că socialistul Ion Ceban ar acumula în primul tur 42,7% din voturi, Andrei Năstase – 32,8%, Dorin Chirtoacă – 8,1% iar Octavian Țîcu – 4,2%. Alt candidat unionist, Valeriu Munteanu, ex-deputat al Partidului Liberal, poate obține 2,5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            IData – Date Inteligente, a avut în Campania din iarnă pentru alegerile parlamentare sondajele cele mai apropiate de scorul final. Potrivit lui Mihai Bologan, directorul companiei, Dorin Chirtoacă va obține un scor chiar mai mic, poate chiar până la 6-8%. Octavian Țîcu ar putea înregistra 4-5%, Andrei Năstase – între 30 și 35% iar Ion Ceban va acumula circa 45%. „În cazul lui Ceban, contează mult rata de participare la vot. Rezultatul lui poate fi mai bun în cazul unei rate mai scăzute de participare a electoratului. Iar aceasta ar putea fi mai joasă din cauza excluderii lui Ruslan Codreanu din cursă”, consideră Mihai Bologan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sondajul IData îl creditează și pe un alt candidat, Victor Chironda de la partidul Forța Nouă cu o intenție de vot de 3%. Chironda este un candidat atipic în această campanie. Axându-se exclusiv pe subiectele referitoare la administrarea orașului și evitând subiectele ideologice sau geopolitice, acesta ar putea atrage simpatiile unei părți a tineretului, care vrea condiții de trai decente acum în oraș și face abstracție totală de la componentele ideologice și geopolitice. Datele sondajelor arată, însă, că o astfel de abordare este încă foarte puțin susținută de alegătorii moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ultimele zile, chiar Andrei Năstase a început să utilizeze tot mai mult subiectele respective, atacându-l pe președintele pro-rus Igor Dodon, în pofida faptului că formațiunea pe care o reprezintă este într-o alianță cu Partidul Socialiștilor. În ce privește socialiștii, componenta ideologică, chiar dacă nu este scoasă în evidență în această campanie, ea a fost și este în continuare pe primele locuri în ordinea de zi a acestui partid.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cine va învinge și în ce condiții

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Activistului civic, Valeriu Paşa, expert al comunității WatchDog, organizație care a făcut o poziție dură regimului lui Plahotniuc și care a comandat trei sondaje de opinie în această campanie, într-un interviu pentru Europa Liberă a menționat că nu s-ar grăbi să facă pronosticuri, întrucât există o mare probabilitate că totuși va exista turul doi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            El însă a adăugat că favorit în turul doi pornește de data aceasta socialistul Ion Ceban, lucrurile putându-se totuși schimba. „Depinde foarte mult de dinamica prezenței la vot, în ce măsură fiecare candidat își mobilizează alegătorii, pentru că, de exemplu, anul trecut Andrei Năstase a reușit să-i mobilizeze la maximum”, a spus acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Expertul crede că Ion Ceban are șanse teoretice să câștige din primul tur în cazul în care prezența generală va fi mică. Însă aceste șanse sunt totuși destul de reduse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Pașa, prealabil sondajele arată că mulți dintre alegătorii pro-europeni care nu-l susțin pe Andrei Năstase în primul tur, nu au de gând să participe la turul doi în general. „Însă aici deja va conta și apelul care va veni din partea contracandidaților care nu trec în turul doi”, crede expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              scenarii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Până la alegerile locale și parlamentare noi din Republica Moldova au mai rămas doar câteva zile. În acest context, analiștii politici din Republica Moldova emit diverse opinii referitoare la modul în care se vor desfășura lucrurile după alegerile ce vor avea loc duminica aceasta. La nivelul administrației centrale, multe voci de dincolo de Prut sunt de opinie că Republica Moldova este amenințată în continuare de alegeri anticipate, iar situația politică va rămâne instabilă și după acest scrutin. Tot în aceeași ordine de idei, există voci ce insistă asupra ideii că situația din cadrul coaliției de guvernare de la Chișinău (ACUM – PSRM) nu este una propice pentru siguranța zilei de mâinei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pornind de la situația instabilă, presa de limbă rusă din Republica Moldova punctează faptul potrivit căruia țara va resimți din nou, în viitorul apropiat, o presiune venită din partea marilor actori geopolitici. Aceasta este concluzia la care a ajuns politologul Igor Vonițchi în cadrul emisiunii „Politica” de la postul TV8: „În opinia mea, există șase scenarii de dezvoltare a situației pe plan politic intern în Republica Moldova în viitorul apropiat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primul scenariu: Posibil, Blocul ACUM va ceda în fața cerințelor președintelui și se va produce o reconsiderare a sferelor de influență la nivel de guvernare. Acest lucru înseamnă faptul potrivit căruia coaliția se va păstra cel puțin o vreme, măcar până la primăvară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Scendariul doi: Destrămarea coaliției și instituirea așa-numitului guvern de salvare națională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Scenariul trei: Alegeri parlamentare anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Scenariile patru și cinci pot fi legate de persoana lui Andrei Năstase. Dacă Năstase va pierde alegerile pentru primăria Chișinăului, el ar putea ieși din coaliție spunând: „am pierdut alegerile din cauza că m-am aliat cu socialiștii”, fapt ce va duce la destrămarea coaliției de guvernare, dat fiind faptul că aceasta nu funcționează normal fără Andrei Năstase. Dacă acesta va câștiga alegerile, va ieși din coaliția PSRM-ACUM cu o probabilitate și mai mare. Cred în faptul potrivit căruia consilierii lui îl vor sfătui că, dacă va merge în opoziție, va avea mai multe șanse, să spunem, în cadrul viitoarelor alegeri prezidențiale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și, într-un final, cel de-al șaselea scenariu. Acesta este legat de factorul extern. Nu poate fi exclusă ipoteza potrivit căreia, într-un anumit moment, Republica Moldova să simtă o presiune din partea actorilor geopolitici mari pentru a fi nevoită să acorde preferință unei sau altei figuri politice din politica moldoveneascăii, a conchis Igor Volnițchi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Situația din Republica Moldova este văzută de analiști drept una complicată

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După cum se poate observa din declarațiile lui Igor Volnițchi, reiese foarte clar faptul că analiștii politici de la Chișinău consideră situația politică ca fiind instabilă. În acest context, în urma alegerilor locale și parlamentare (noi) din data de 20 octombrie 2019, potrivit opiniei specialiștilor, sunt posibile toate scenariile care au fost menționate de către Igor Volnițchi. De asemenea, nu este nefondată nici ideea potrivit căreia factorul extern va avea de spus un cuvânt în cazul în care situația de la Chișinău va rămâne la fel de încurcată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Analizând aceste opinii, sunt tentat să cred că situația din Republica Moldova nu va suferi prea multe modificări după 20 octombrie. Situația va fi, cel mai probabil, complicată și mai mult de situația conturată în jurul alegerilor locale de la Chișinău care, posibil, vor degenera într-o luptă acerbă pentru supremație atât în timpul campaniei, cât și după desfășurarea alegerilor urmând modelul crizei din anul 2018. În acest context, trebuie amintit faptul că în cazul alegerilor locale pentru funcția de primar al Chișinăului sunt trei favoriți: Ion Ceban (PSRM), Andrei Năstase (Bocul ACUM/Partidul Politic Platforma „Demnitate și Adevăr) și istoricul Octavian Țâcu (Partidul Unității Naționale, fost membru al blocului ACUM), lucru ce ar putea să îngreuneze situația politică de la Chișinăuiii. Având în vedere preferințele electoratului moldovean și prezența acestora la urne, niciunul din candidați nu va câștiga scrutinul din primul tur.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe de altă parte, personal sunt de opinie că pericolul alegerilor anticipate și al perpetuării stării de instabilitate politică va continua să planeze asupra Republicii Moldova și pe parcursul anului 2020. Este posibil să asistăm la alegeri parlamentare anticipate concomitent cu alegerile prezidențiale dinspre finalul anului viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cazacu Ggheorghe


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              i https://www.kp.md/daily/27041.5/4106074/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ii https://www.kp.md/daily/27041.7/4105721/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              iii https://voceabasarabiei.md/politic/item/17297-ceban-nastase-si-ticu-favoriti-in-chisinau-video

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              transnistria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși o parte a presei de la Chișinău anunța că Republicii Moldova i se pregătește un nou plan de federalizare de genul Planului Kozak, noua rundă de negocieri, derulată la Bratislava, a fost suspendată fără a se ajunge la niciun consens. Care este, de fapt poziția guvernului format din forțe politice pro-rusești și pro-occidentale în problema transnistreană?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Runda de negocieri în problema Transnistriei, în formatul 5+2, care s-a desfășurat la Bratislava în perioada 9-10 octombrie, a fost suspendată, fără să fi fost semnat procesul verbal final al întrunirii. Anunțul a fost făcut pentru agenția oficială rusească TASS de ambasadorul cu misiuni speciale de la Moscova, Serghei Gubarev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Au decis să oprească ceasul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Participanții la întrunirea de la Bratislava au decis să „oprească ceasul”. Asta înseamnă că întâlnirea nu s-a încheiat și va continua, printr-un acord reciproc, într-un viitor previzibil, atunci când vor fi coordonate data și locul. Cauza este foarte simplă. Părțile nu au reușit să ajungă la un compromis pe marginea problemelor discutate”, a spus Gubarev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Peste câteva ore și agenția guvernamentală de știri Moldpres a spus același lucru însă într-un mod mult mai întortocheat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mediatorii și observatorii au lansat apelul de a fi depuse eforturi conjugate întru realizarea plenară a angajamentelor asumate, au salutat reluarea contactelor directe dintre negociatorii politici din partea Chișinăului și Tiraspolului și au încurajat părțile să desfășoare un lucru ritmic la toate nivelele, orientat spre obținerea unor rezultate tangibile”, scrie Moldpres.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Soluțiile de reglementare ale lui Dodon, un nou plan Kozak?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Reuniunea de la Bratislava a fost așteptată cu un interes sporit după ce acum o lună președintele Igor Dodon anunța că a găsit o soluție pentru reglementarea diferendului. „Președinția Republicii Moldova a elaborat un concept prin care Transnistria ar urma să primească statut special sub forma unei autonomii foarte puternice”, anunța Dodon într-un interviu pentru portalul Spiegel.de.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mi-aș imagina că Transnistria din statul moldovenesc primește un statut special sub forma unei autonomii foarte puternice. Președinția noastră a elaborat un concept pe care îl vom prezenta partenerilor noștri de coaliție”, afirma la acel moment Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Declarația lui Dodon a fost criticată dur de opinia publică de dreapta de la Chișinău dar a provocat și nedumeriri printre partenerii de coaliție a socialiștilor, inclusiv a premierului Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu au fost discuții în acest sens la nivel politic. Nu știu despre ce vorbește domnul Dodon. Noi rămânem pe aceleaşi poziţii: soluționarea politică a acestei probleme trebuie făcută cu stricta respectare a integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu o anumită autonomie pentru Transnistria. De exemplu, după modelul Găgăuziei”, declarase Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La rândul său, comentatorul politic Nicolae Negru spunea că ar fi vorba despre un nou plan Kozak, referindu-se la renumitul plan propus de Rusia în 2003 și care a provocat proteste puternice la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Președintele Igor Dodon ar intenționa să înlocuiască termenul de „federalizare”, care a scandalizat opinia publică din R. Moldova, cu „autonomie foarte puternică” pentru Transnistria, fiind vorba, de fapt, despre același proiect de federalizare al lui Dmitri Kozak”, spunea comentatorul .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tiraspolul primește dominație asupra Chișinăului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Președintele a insistat însă pe acest concept, din exterior auzindu-se voci care spuneau că totuși consilierii prezidențiali au mers în Occident, în mai multe metropole, unde au prezentat eventualul plan de soluționare a problemei transnistrene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce presupune acest proiect? Ion Leahu, fost membru permanent al Comisiei Unificate de Control, o structură comună de supraveghere a zonelor de delimitare a teritoriilor controlate de autoritățile moldovenești și cele nerecunoscute de la Tiraspol, practic este vorba despre același document Kozak, puțin modificat, care presupune două formațiuni statale, care formează un stat comun și nu se știe care din ele are prioritate. „În ambele documente partea transnistreană primește drept de veto asupra problemelor care țin, chipurile, de interesele ei, dar de interesele ei poate să țină orișice. Așa că în caz că reprezentanții acestei formațiuni statale sunt învestiți cu drept de veto, asta înseamnă că Tiraspolul primește dominație asupra Chișinăului.”, a menționat Leahu într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Politica Guvernului: Secarea fluxurilor de contrabandă și demontarea schemelor de corupție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tot în cadrul unui interviu recent pentru Europa Liberă, premierul Maia Sandu menționa că nu vede cum președintele Dodon ar putea să decidă ceva pe problema transnistreană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe problema conflictului transnistrean nu există condiții nici externe și nici interne, pentru ca să avem soluția politică, nu există în majoritatea parlamentară consens pe această soluție”, a spus premierul moldovean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ce privește poziția guvernului Sandu privind soluționarea diferendului, acesta se axează mai mult pe practicile anticorupție și mai puțin pe negocierile, care iată că de 27 de ani nu dau niciun rezultat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noi am spus de la bun început că ce putem să facem în condițiile actuale este să luptăm cu schemele de corupție, de aceea am și anulat regimul duty-free instaurat de Guvernul Filip pe teritoriul regiunii transnistrene. Discutăm foarte insistent și productiv, aș zice eu, cu guvernarea de la Kiev ca să instalăm mai multe puncte de control comun la frontiera dintre Ucraina și Transnistria”, spunea premierul. Aceste măsuri, potrivit premierului, ar priva regiunea secesionistă de fluxuri importante din finanțele provenite din tranzitul de mărfuri de contrabandă și alte activități ilicite, practicate de la bun început cu acordul tacit atât a părții moldovene cât și a celei ucrainene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ion Leahu apreciază această poziție. „Mie, de exemplu, îmi place foarte mult modul în care concepe această situație dna premier Maia Sandu. Ea foarte corect s-a pronunțat că mai întâi este nevoie de a exclude contrabanda, de a exclude fluxurile criminale de mijloace bănești și apoi se vor crea condiții reale pentru a soluționa această problemă, pornind de la faptul că în situația în care regimul de la Tiraspol va fi izolat de aceste torente criminale, ilegale, el o să-și piardă interesul față de regiune, față de această formațiune în genere. Și atunci, cu ceilalți care au să rămână s-ar putea de pornit lucrul”, a menționat expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pași mici în direcții diferite?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Maia Sandu a criticat și așa numita „politică a pașilor mici”, pe care s-au axat eforturile Chișinăului în ultimii ani și care a presupus o serie de pași unilaterali din partea Guvernului moldovean, a unor cedări de fapt în favoarea regimului de la Tiraspol fără ca acesta să facă vreun pas similar în răspuns.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu este clară finalitatea procesului către care se merge cu acești „pași mici”, pentru că, pe de o parte, noi și ceilalți participanți la acest proces spunem că orice soluționare a conflictului transnistrean trebuie să se facă cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, pe de altă parte auzim regimul de la Tiraspol, care spune în continuare că își dorește să se separe de Republica Moldova. Și atunci, eu mă întreb: ce se urmărește prin acești „pași mici”, dacă două părți au obiective diferite?”, accentuează premierul moldovean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De ce insistă Dodon pe dosarul transnistrean

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Care este atunci rostul activității fervente a lui Dodon pe dosarul transnistrean? Potrivit lui Leahu, ar fi vorba despre o încercare a acestuia de a ieși în evidență măcar cu ceva.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Domnia sa caută din răsputeri variante și posibilități pentru a ieși în fruntea politicii interne și externe a Republicii Moldova și în situația în care n-o poate face pe domeniul economic sau social, el a decis sau cineva i-a sugerat ideea să accentueze eforturile pe dimensiunea transnistreană”, spune expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Însă Leahu a mai spus că la sfârșitul lunii septembrie, în cadrul Forumului economic moldo-rus, Dmitri Kozak i-a solicitat lui Dodon să nu avanseze pe direcția transnistreană din mai multe considerente, invocând că este o problemă foarte și foarte sensibilă, multilaterală care nu necesită grabă și chiar a spus că nici Transnistria, nici Rusia astăzi nu sunt gata pentru o abordare mai activă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La 20 octombrie 2019, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare noi în circumscripțiile uninominale unde candidatul ales în funcția de deputat în urma alegerilor din 24 februarie 2019 fie a obținut o altă funcție, fie și-a depus mandatul din alte motive. Printre aceste circumscripții electorale se află și circumscripția uninominală nr. 50 acolo unde, în urmă cu aproape 8 luni, alegerile legislative au fost câștigate de liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, care ulterior a fost numită în funcția de prim-ministru al R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Care este circumscripția electorală Nr. 50?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit noului sistem legislativ electoral din R. Moldova, în cadrul alegerilor legislative din 24 februarie 2019, cei 101 deputați în parlamentul de la Chișinău au fost aleși pe baza unei circumscripții naționale și pe baza circumscripțiilor uninominale. Astfel, pe baza circumscripțiilor naționale au fost aleși 50 de deputați, în timp ce restul de 51 au fost aleși pe baza circumscripțiilor uninominale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ca urmare a rezultatelor obținute în cadrul scrutinului din iarnă, în legislativul moldovean au intrat următoarele formațiuni politice: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (35 mandate de deputat), Partidul Democrat din Moldova (30 mandate), Blocul ACUM (26 mandate), Partidul Șor (7 mandate) la care se mai adăugaseră la acea vreme 3 candidați independenți care au câștigat în propriile circumscripții uninominale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Normele în vigoare au impus constituirea acelor circumscripții uninominale (care se suprapuneau cu teritorii din diverse raioane ale Republicii Moldova) ce urmau să dea 51 aleși în noul legislativ. Circumscripția uninominală nr. 50 a fost circumscripția care se referea la zonele situate la vest de Republica Moldova. Această circumscripție este echivalentă cu votul pe care diaspora moldovenească (din Uniunea Europeană) îl acordă candidaților. Pe lângă această circumscripție situată în afara Republicii Moldova, mai erau alte câteva circumscripții similare: circumscripția Nr. 49 (Rusia și CSI) și circumscripția Nr. 51 (SUA și Canada). Toate aceste circumscripții sunt importante în procesul de monitorizare deoarece astfel se poate observa modul în care diaspora votează în cadrul alegerilor legislative din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cine a câștigat alegerile în circumscripția nr. 50 la alegerile din 24 februarie 2019?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În această ordine de idei, trebuie menționat faptul că în cadrul alegerilor din 24 februarie nu a existat luptă electorală pentru funcția de deputat din partea circumscripției uninominale nr. 50, lider detașat fiind liderul PAS (co-președinte al Blocului ACUM), Maia Sandu cu 80,78% dintre voturi. La mare distanță, pe locul al doilea s-a clasat Vadim Rotari din partea PSRM, care a acumulat 3,85% dintre voturi. Pe locul al treilea s-a poziționat Olga Copți din partea PDM, cu 3,56% dintre voturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru alegerile parlamentare din 20 octombrie pentru un post de deputat din partea circumscripției uninominale nr. 50 s-au înscris 11 candidați

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un aspect important este faptul că în cursa electorală pentru circumscripția nr. 50 nu avem nici un candidat din partea PSRM. Din partea Partidului Național Liberal, este Vitalia Pavlicenco, unul dintre membrii fondatori ai acestei formațiuni politice. Fost deputat, filolog de profesie, Pavlicenco este cunoscută ca lider politic pro european și pro unionist din Republica Moldova, cele două curente fiind promovate intens în activitatea sa politică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Al doilea candidat care, prin prisma partidului politic care o susține, ar avea șanse să câștige un mandat de deputat, este Galina Sajin, jurnalist de profesie. Atuul Galinei Sajin este faptul că nu este implicată în scandaluri și că are susținerea Blocului ACUM. Printre elementele programului electoral al Galinei Sajin se află o serie de prevederi cu caracter social care, în mod special, au ca scop ajutorarea diasporei moldovenești: „Am decis să mă implic politic după alegerile prezidențiale din 2016, fiind ferm convinsă că membrii diasporei trebuie să ducă o viață bună și merită să se poată întoarce într-o țară unde există oportunități și beneficiază de siguranța zilei de mâine”, „am sprijinit peste 13 proiecte destinate moldovenilor din diasporă și am lucrat constant pentru a crea o rețea de suport pentru cei plecați. Consider necesar ca statul să participe în aceste activități de suport, deoarece de mai bine de 20 de ani economia țării beneficiază constant de remitențele noastre”. Potrivit Galinei Sajin, scopul său va fi „crearea unei relații calitative de ajutor reciproc între și membrii diasporei”. Din câte se știe până în momentul de față, Galina Sajin singurul incident în care a fost implicată este cel în care a făcut spotul electoral, alături de lidera PAS – Maia Sandu, în fața Parlamentului Republicii Moldova. Aceasta a fost penalizată ca urmare a unei plângeri depusă la Judecătoria Chișinău din partea Partidului Unității Naționale, formațiune politică condusă de istoricul Anatol Șalaru. Judecătoria Chișinău a luat act de documentul PUN și a decis în devafoarea lui Sajin, interzicându-i să mai difuzeze spotul. Totuși, aceasta a păstrat spotul electoral blurând imaginea Legislativului. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un al treilea candidat înscris în cursa electorală este avocatul Ion Dron, candidat independent la funcția de deputat. Avocat de meserie, Ion Dron vine cu propuneri legate de reforma justiției și intenționează să solicite guvernanților să adopte un „pact al justiției”: Asociaţia pe care o conduc va expedia către Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii o cerere prin care va solicita organizarea de consultări şi dezbateri publice cu societatea civilă în vederea elaborării unui pact pentru justiţie. De asemenea, vom solicita semnarea de către autorităţile celor trei puteri a acestui document, care să reprezinte forma juridică a promisiunilor de reformare a justiţiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Carolina Panico este un alt candidat independent înscris în cursa electorală despre care electoratul cunoaște foarte puține. La fel ca Ion Dron, Carolina Panico activează în domeniul jurdic, iar din datele depuse pe site-ul Comitetului Electoral al Republicii Moldova reiese faptul că este angajată la pretura (primăria) sectorului Botanica din Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mai cunoscut decât ultimii doi candidați este Dorin Drușciac, datorită faptului că acesta este membru al Partidului Unității Naționale și susținut de liderul acesteia, Anatol Șalaru. Dorin Drușciac se prezintă drept un susținător al valorilor românești declarându-se un unionist convins. De asemenea, acesta este, la nivel declarativ, un susținător al diasporei moldovenești. Un aspect foarte interesant este faptul că Dorin Drușciac este specializat în fizică nucleară și relații internaționale și are titlul de doctor în fizică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vasile Calmațui este un alt candidat înscris în cursa electorală. Fost candidat din partea Partidului Liberal pentru funcția de deputat pentru diasporă pe circumscripția nr. 50 în cadrul alegerilor din 24 februarie 2019, Vasile Calmațui candidează independent mizând pe voturile moldovenilor din România, așa cum reiese din discursul său electoral. De profesie, Vasile Calmațui este inginer.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un alt candidat independent pentru funcția de deputat este Valentin Haraz, de profesie inginer mecanic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Anatolie Ursu, membru al Partidului Popular Românesc, este un alt candidat înscris în cursa electorală. Absolvent al facultății de relații internaționale, Anatolie Ursu este reprezentantul mișcării unioniste din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ilie Rotaru este cel de-al nouălea candidat, tot un candidat independent, înscris în cursa electorală și reprezintă breasla avocaților (membru al Uniunii Avocaților din Republica Moldova și al Baroului Iași).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cel de-al zecelea candidat (tot independent) este Iurie Bojoncă, candidat din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, profesor de limbă și literatură română.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ultimul candidat (tot independent) din lista tuturor candidaților pentru funcția de deputat din partea circumscripției uninominale nr. 50 este Aleksandr Roșco, licențiat în drept, jurist, prim-vicepreședinte al Partidului Politic „Stânga Europeană”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După cum se poate observa din lista enumerată mai sus, observăm faptul potrivit căruia candidații înscriși în cursa electorală au fie studii juridice, fie studii în domeniul relațiilor internaționale, fie studii în domenii tehnice. Mulți dintre aceștia activează în domeniul juridic, la instituții de stat precum „Poșta Moldovei”, instituții de învățământ, precum și în sectorul activismului de diverse forme. Pe lângă studiile superioare, pe care le regăsim la mai toți dintre candidații, mesajele sunt, oarecum similare: toți cei 11 candidați se declară pro europeni, susținători ai românismului sau a diasporei moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Galina Sajin are prima șansă de a câștiga un post de deputat de pe lista circumscripției uninominale nr.50

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Datele analizate în cadrul acestui articol mă fac să cred că Galina Sajin va fi, cel mai probabil, câștigătoarea scrutinului din 20 octombrie. De ce spun acest lucru? Cetățenii moldoveni, de regulă, votează candidații în funcție de apartenența la partide politice. Din acest motiv, Galina Sajin are sprijinul celui mai important partid înscris în cursa electorală pentru alegerile din 20 octombrie 2019 pe listele circumscripției uninominale nr. 50 (la vest de Republica Moldova) – Blocul ACUM. Mergând pe logica potrivit căreia alegătorii votează mai degrabă partidul decât candidatul, aș risca să presupun faptul potrivit căruia Galina Sajin va câștiga în circumscripția 50.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Gheorghe Cazacu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Legrand și Samsung

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Legrand și Samsung anunță lansarea în țara noastră a unei soluții dedicate industriei hoteliere, care permite controlul inteligent al camerelor, atât din perspectiva oaspeților, cât și din cea a administrației hotelurilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Astfel, oaspeții pot seta temperatura, nivelul iluminării, deplasarea draperiilor sau funcții specifice camerelor de hotel, afișate pe ecranul televizorului Samsung, prin simpla utilizare a telecomenzii. Mai mult, aceștia pot solicita efectuarea serviciilor de curățenie, folosind aceeași soluție, ceea ce permite optimizarea rutei cameristelor, care beneficiază și de o ghidare online spre destinaţia cea mai apropiată care trebuie împrospătată. Personalizarea poate să ajungă până la programarea accesului la diferite facilități recreative pe care le oferă unitatea de cazare (ore de yoga, de masaj etc). Odată setate preferințele ca profil al vizitatorului, acesta se va putea bucura de confort personalizat de cate ori revine în hotelul respectiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Soluția Samsung LYNK HMS (Hotel Management System) transformă televizorul din camera de hotel într-un hub de control și management, combinând principalele atribute tehnice într-o interfață ușor de utilizat și interactivă. Pe lângă facilitățile de administrare a camerei (RMS), hotelurile mai pot accesa un sistem de control a energiei (EMS), serviciul de control în cameră (IRC) și funcția de gestionare a conținutului (CMS).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Credem că domeniul hotelier are un potențial important de dezvoltare în România, cu o creștere constantă a numărului de turiști, dar și a așteptărilor acestora în ceea ce privește utilizarea tehnologiei. Reprezentanții hotelurilor știu că serviciile îi diferențiază și determină decizia de a reveni din partea oaspeților. Se pune întrebarea dacă ne putem permite să ignorăm investiția în tehnologie, când numărul dispozitivelor conectate la nivel global va crește de 10 ori, în 2020 față de anul curent. Legrand se situează, ca întotdeauna, printre promotorii inovației și prezintă, în premieră pentru domeniul hotelier, două soluții pentru controlul inteligent al camerelor de hotel”, a declarat Călin Pașcalău, Director General Legrand România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Soluţiile Legrand pot fi insalate atât în hotelurile noi, cât şi în faza de renovare uşoară, într-o manieră non-invazivă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dacă este planificată schimbarea prizelor și întrerupătoarele în camera de hotel, de ce să nu alegem variante care pot fi controlate inteligent și de ce nu am adăuga echipării camerei și un ecran intuitiv, pentru ca vizitatorii să se bucure de o experiență premium, peste așteptări ? Mai ales că toate acestea pot fi asigurate fără să fie nevoie de cablaje speciale, care să presupună intervenții asupra finisajului pereților”, a adaugat Călin Pașcalău, Director General Legrand România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, Legrand oferă o altă variantă customizabilă pentru controlul inteligent al camerelor de hotel, și anume UX, care include o serie de dispozitive care pot fi personalizate în funcție de nevoile hotelului. Pot fi alese de la unul la zece dispozitive diferite pentru managementul camerei, printre care echipamentele de comandă tactile, care permit controlul iluminatului, al temperaturii, al draperiilor sau setarea anumitor scenarii (de exemplu, la un moment al zilei se trag draperiile, se aprinde lumina etc.). Solutia UX include și cititoare inteligente: înainte de intrarea în cameră există un dispozitiv care permite accesul pe bază de card și care afișează statusul camerei și numărul acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Soluția UX Legrand pentru hoteluri a fost implementată până acum cu succes în hoteluri din întreaga lume, atât în cazul unor unități noi, precum Jumeirah Gate din Dubai, cât și al unor hoteluri de o eleganță clasică, precum Vista Hotel Como din Italia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              fondurile de pensii private

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Grupul Financiar Banca Transilvania își extinde serviciile financiare pentru cei peste 3 milioane de clienți printr-o investiție în domeniul pensiilor administrate privat: BT Asset Management S.A.I. (BTAM) și BT Investments achiziționează 100% din Certinvest Pensii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Certinvest Pensii, singurul jucător local dintre administratorii de fonduri de pensii din România, administrează peste 75 de milioane de lei într-un fond de pensii facultative care are peste 9.500 de participanți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Prin aceasta achizitie, interesul BT se indreapta spre stimularea economisirii de termen lung prin Pilonul III de pensii, varianta optionala, dar cu cautare tot mai mare in randul persoanelor active. Ne dorim ca viitoarea companie de pensii BT sa devina un jucator cat se poate de relevant inclusiv pe acest segment de piata, pe modelul companiilor pe care le avem deja in Grupul Financiar Banca Transilvania”, declara Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              “Am preluat in anul 2015 compania de administrare a fondului de pensii facultative Pensia Mea, cu increderea ca putem oferi clientilor nostri o solutie eficienta de economisire pe termen lung, pe care am dezvoltat-o cu o echipa de profesionisti sub brandul Certinvest, crescand astfel activele administrate cu peste 90%. Am convingerea ca alegerea celui mai mare grup financiar din Romania, Grupul Financiar Banca Transilvania, sa continue si sa dezvolte eforturile depuse pana acum este in beneficiul pietei si a tuturor partilor implicate, dar mai ales a participantilor”, declara Eugen Voicu, Actionar Fondator, Grupul Certinvest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dupa semnarea agajamentului ferm de astazi urmeaza etapa de primire a aprobarii achizitiei din partea Autoritatii de Supraveghere Financiara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              BT Asset Management S.A.I. este compania Grupului Financiar Banca Transilvania, specializata in administrarea de investitii prin fonduri deschise si inchise. BTAM are in prezent peste 3,9 miliarde lei active, 14 fonduri deschise de investitii in administrare si peste 40.000 de clienti. Tranzactia a fost asistata de BT Capital Partners, divizia de investment banking si piete de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, membru exclusiv in Romania al aliantei internationale Oaklins.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              mineralia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, este din nou gazda celei mai mari expoziții de cristale, pietre prețioase și semiprețioase „Mineralia 2019”, care se deschide vineri, 4 octombrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Expozanți din întreaga țară vor prezenta minerale brute în stare naturală, cristale perfecte cu cele mai diverse forme, agate, geode și eșantioane de coleție. Ediția din această toamnă va cuprinde obiecte decorative sculptate în calcedonie, jasp, malachit, lapis lazuli, aragonit sau jad. Iubitorii de pietre de acest fel vor putea achiziționa bijuterii create exclusiv din pietre fine, pietre de podoabă sau pietre prețioase, cum sunt: turcoazul, granatul, acvamarinul, turmalina, fluorina, tanzanitul, smaraldul, safirul sau rubinul. Oferta târgului va fi completată de coliere din chihlimbar, perle naturale sau coral.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vă așteptăm timp de 3 zile, în perioada 4-6 octombrie 2019, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei (Palatul Reduta, str. Memorandumului nr. 21), de miercuri până duminică, între orele 10-18 (ultima intrare ora 17).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                BCR-InnovX

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Juriul Acceleratorului BCR-InnovX a selectat cele 5 firme care vor participa la Bootcamp-ul programului în perioada 4 octombrie – 20 decembrie 2019. Cea de-a treia grupă a Acceleratorul BCR-InnovX este dedicată firmelor cu cifră de afaceri sau finanțare atrasă între 1 milion și 2,6 milioane de euro, care dezvoltă soluții și produse inovatoare prin tehnologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cele 5 companii selectate de juriu sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Doc Process – Un business care automatizează procesele companiilor prin eliminarea documentelor de hârtie și a activităților realizate manual
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • AlphaBlock – Un business de general AI care construiește soluții globale de management a investițiilor pe care le validează prin blockchain. AlphaBlock a făcut parte anul acesta din prima grupă a Acceleratorului BCR-Innovx și a reușit să atragă o investiție de la compania canadiană Real Ventures
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Allevo – O companie care creează soluții software pentru a procesa tranzacțiile financiare ale băncilor, companiilor și administrației publice
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Setrio – Este un business B2B dedicat retailerilor din industria farmaceutică, care activează și ca platformă de comunitate prin punerea în legătura a distribuitorilor și retailerilor dintr-o anumită zonă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • I-Factor – Este un broker digital care aduce pe aceeași platformă IMM-uri care au nevoie de lichiditate și investitori (bănci, fonduri, investitori privați și instituționali)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Referindu-se la ce urmează în cadrul acestui program, Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR a declarat: “Programul BCR-InnovX trece într-o nouă etapă, aceea de accelerare a planurilor comerciale pentru IMM-uri. În această nouă grupă avem un rezultat concret al impactului pogramului nostru de accelerare asupra unui start-up. Alphablock, un business inovator din grupa Start-ups, a reușit să atragă o finanțare care l-a propulsat la un nou nivel care îi deschide perspective globale solide. Este exemplul cel mai bun despre cum pot accelera businessurile românești. Din acest motiv ne vom intensifica eforturile de căutare și selectare a antreprenorilor români în tehnologie pentru Acceleratorul BCR-InnovX”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Membrii comitetului de selecție pentru grupa Scaleups a fost format din Alexandru Mihailciuc (Global Head of Pre-Sales UiPath), Mircea Moraru (CMS Law & Tax), Daniel Dumitrescu (InnovX), Nicu Iancu (Vice-Chairman TID Group), Giacinto Oriolo (ELITE Growth Senior Manager, Emerging Market Leader), Ioana Gheorghiade (Director Corporate Risk BCR), Bogdan Speteanu (Head of Corporate Network BCR), Anca Petcu (Chief Transformation Officer BCR), Bodo Gyorgy (Expert Comisia Europeană), Radu Ștefan (Business Development Manager Microsoft) și Ciprian Paltineanu (Innova Human Capital).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul Acceleratorului BCR- InnovX pentru Scaleups va include:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Curs de Business Intelligence
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Curs Innovation de la MIT
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Curs Blue Ocean Strategy
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Program de mentorat de la antreprenori, echipa de management BCR și experți internaționali
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Workshop de leadership
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Start-up-urile din program vor învăța, prin expertiza ECSIF, să acceseze de la Bruxelles granturi pentru inovare cu valori de 2,5 milioane de euro și vor putea să-și susțină business case-urile în cadrul viitoarei conferințe regionale Startup Grind din Sillicon Valley.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acceleratorul BCR-InnovX este un program dedicat afacerilor din tehnologie care dezvoltă soluții dedicate pentru domenii precum: cyber-security, fintech, inteligență artificială, învățare automată, robotică, cloud, automatizare sau microservicii. Acceleratorul are o curriculă adaptată companiilor cu potențial de scalare internațională și o rețea globală de parteneri și mentori cu experiență în astfel de programe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Startup Grind in partnership with Google for Startups, Mindspace și European Center for Services Investments and Financing (ECSIF). BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                persuasiunii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pornesc de la premisa că toți vindem, chiar dacă nu scrie Reprezentant de vânzări pe cartea noastră de vizită. Vindem produse sau servicii, vindem idei, vindem relevanța propriilor acțiuni și ne vindem pe noi înșiși ca sumă a competențelor și cunoștințelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Indiferent ce ați încercați să vindeți, ați trecut prin situații în care ”clientul” v-a ascultat cu atenție argumentele, a pus întrebări și a luat decizia rațional. În alte situații, însă, decizia a fost mai degrabă instinctivă, luată rapid, pe baza unei impresii de moment. Sunt două stiluri diferite de a lua decizia: analitic și impulsiv. Acestor stiluri le corespund două rute de convingere: ruta centrală și ruta periferică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oamenii sunt mai predispuși să adopte un stil sau altul. Însă majoritatea oamenilor le folosesc pe ambele, însă în contexte diferite. De aceea este esențial să îți dai seama în ce situație ești cu un anumit client. Este pregătit pentru o decizie analitică sau mai degrabă va lua decizia impulsiv? Pentru a-ți da seama în care dintre cele două situații te afli, evaluează 4 criterii: motivația, abilitatea, contextul și personalitatea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Clientul va adopta un stil decizional analitic dacă:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • decizia este importantă pentru el (este motivat)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • are cunoștințele și abilitățile necesare pentru a evalua argumentele și datele pe care le poți oferi (are abilitatea)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • poate să fie atent, nu este presat de timp sau de alte probleme, nu este distras de zgomote sau de alte mesaje pe care le primește în același timp (contextul îi permite)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • este o persoană căruia îi place să gândească, să judece; unii oameni au mai multă nevoie de a gândi decât alții (au o personalitate analitică).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă este o decizie neimportantă sau nu știe cum să evalueze argumentele sau e grăbit sau preferă să ”meargă pe instinct”, atunci e mai probabil că va lua o decizie impulsiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ruta centrală și ruta periferică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Când un client mai predispus să ia o decizie analitică, atunci e momentul să folosești ruta centrală a persuasiunii. Aceasta presupune adresarea de întrebări pentru a identifica nevoi, prezentarea argumentelor despre avantaje și beneficii, dar și oferirea de răspunsuri la obiecții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ruta centrală este preferabilă pentru client, dar și pentru vânzător. Clientul alege pe baza argumentelor oferta care-i aduce cele mai mari beneficii, cu costurile cele mai mici posibil. Vânzătorul ar trebui să prefere această rută dacă vrea să lucreze pe termen lung cu acel client. Când îl convingem pe ruta centrală, alegerea clientului este mai stabilă. E mai puțin probabil să se răzgândească, va fi mai rezistent la insistențele concurenților noștri și, per total, avem șanse mai mari să cumpere și pe viitor de la noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Atunci când clientul nu are motivația, abilitatea, răbdarea sau predispoziția de a lua o decizie analitic, trebuie să ne folosim mai mult de ruta periferică, care include manipularea unor aspecte care nu au legătură directă cu decizia de cumpărare, dar au totuși un efect puternic asupra acestora. Spre exemplu, experiența ne arată și cercetările confirmă că persoanele atrăgătoare fizic sunt mai influente. De asemenea, doar pentru că Simona Halep bea Dorna, nu înseamnă că este o apă minerală mai bună. Cu toate acestea, asocierea cu cea mai bună jucătoare de tenis ne face să alegem mai repede această apă decât altele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În articolele care urmează, voi descrie și tehnici de rută centrală și tehnici de rută periferică. Deocamdată mai vreau doar să subliniez că nici o vânzare nu presupune doar o singură rută. Balanța poate să încline spre una sau spre cealaltă, însă ambele joacă un rol în fiecare discuție de vânzare. Prin urmare, nici una nu trebuie neglijată complet.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru a afla ce este de făcut, ce pași trebuie urmați, citiți continuarea articolului aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                climat_consum

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Top 10 Companii cu capital german prezente în România include 4 lanțuri de retail, astfel că acest sector este cel mai bine reprezentat din punct de vedere numeric. Cu toate acestea, deși comerțul este un sector de importanță majoră pentru investițiile germane în România în 2018, acesta a fost detronat în topul general al industriilor de către industria prelucrătoare, potrivit analizei „Top companii germane în România” realizate de experții KeysFin cu ocazia sărbătoririi Zilei Unității Germane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cea mai mare companie cu acționariat direct, majoritar german după cifra de afaceri din 2018 prezentă pe plan local este KAUFLAND ROMÂNIA SCS (2,3 miliarde de euro). Aceasta este urmată în top de BRITISH AMERICAN TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING SRL (2 miliarde de euro, controlată în totalitate de BRITISH AMERICAN TOBACCO (HAMBURG INTERNATIONAL) GMBH și LIDL DISCOUNT SRL (1,7 miliarde de euro). Următorii retaileri prezenți în top 10 sunt SELGROS CASH & CARRY SRL (799,4 milioane de euro) – locul 6 și REWE ROMÂNIA SRL (742,2 milioane de euro) – locul 7.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Însumat, top 10 companii controlate direct, majoritar de investitori din Germania au atins în 2018 o cifră de afaceri de peste 12 miliarde de euro. Diferența, de aproximativ 13 miliarde de euro, până la cifra totală de afaceri realizată de companiile cu pondere directă, majoritară germană, de 25 miliarde de euro, se împarte între aproximativ 4200 companii, care provin din sectoare diferite: pe lângă comerț și industria prelucrătoare, se mai regăsesc activitățile profesionale, IT&C-ul, transportul și depozitarea, intermedierile financiare, imobiliarele, construcțiile și agricultura.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Germania rămâne un partener strategic comercial al României, însă topul companiilor germane ne arată și potențialul altor sectoare în relațiile economice dintre cele două țări. Industria prelucrătoare a cunoscut un avans deloc de neglijat, reușind astfel să se claseze pe prima poziție în acest top, cu cea mai mare cifră de afaceri cumulată, de peste 11,5 miliarde de lei în 2018. Acest lucru dă un semnal pozitiv investitorilor străini, care sunt din ce în ce mai atrași de posibilitatea de a obține profituri în acest sector, însă dezvoltarea acestui sector va fi puternic influențată și de aspectul legat de resursele umane: găsirea de personal calificat pe plan local va determina evoluția viitoare a industriei prelucrătoare în România. Pe de altă parte, în cazul comerțului, rezultatele sunt previzibile țînând cont de modelul de creștere bazat pe consum”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit analizei realizate de experții KeysFin, Germania își menține statutul de prim partener comercial, fiind totodată și principala țintă a exporturilor României, înregistrând, în ultimii cinci ani, un avans de peste 54%, ajungând la suma totală de 15,6 miliarde de euro în 2018. De asemenea, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două țări a crescut în 2018 cu 52% față de 2014 și cu 10% față de 2017, ajungând la peste 32,5 miliarde de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mai mult, importurile din Germania au crescut cu 31% față de 2014, ajungând la aproximativ 17 miliarde de euro în 2018. Pe de altă parte, România a înregistrat în raport cu Germania al VII-lea deficit comercial (1,4 miliarde de euro în 2018) după cele înregistrate cu economiile din China, Polonia, Ungaria, Rusia, Turcia și Olanda.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Germania, al doilea investitor străin direct în România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit metodologiei Băncii Naționale a României, investițiile străine directe în România au crescut cu 66% față de acum 10 ani, atingând un nivel record de 81,1 miliarde de euro în 2018. În acest context, investițiile cu capital german s-au menținut de asemenea pe un trend ascendent, crescând cu 37% și ajungând la un nivel maxim istoric de peste 10 miliarde de euro, în aceeași perioadă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De altfel, în ultimii 10 ani, Germania s-a numărat constant printre cei mai mari 3 investitori străini, din 2016 ocupând poziția a doua, după Austria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Impactul investițiilor germane directe în economie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dintre cele peste 18.000 de companii care au acționariat german, există peste 4.200 de companii cu o pondere directă, majoritară (de peste 50%). Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar de investitori din Germania* a fost de aproximativ 25,4 miliarde de euro în 2018, conform datelor publicate de acestea la Ministerul Finanțelor Publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Principalele sectoare în care se remarcă investițiile germane după cifra de afaceri în 2018 sunt: industria prelucrătoare (11,5 miliarde de euro; 45,4%), comerț (11,4 miliarde de euro, 45% din total) și IT&C (555 milioane de euro; 2,2%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce privește profitul net al companiilor cu acționariat direct, majoritar german, acesta a fost de aproape 1,4 miliarde de euro în 2018. În topul cele mai profitabile sectoare s-au situat industria prelucrătoare, comerțul și activitățile profesionale, care împreună au generat, în 2018, profituri nete de 1,1 miliarde de euro (85% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe de altă parte, companiile cu capital german au adus la bugetul de stat aproape 450 de milioane de euro în 2018, sumă reprezentând valoarea impozitului pe profit, a cheltuielilor cu asigurările și protecția socială și celelalte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Companiile controlate de investitorii germani au avut peste 202 mii de angajați în 2018, cei mai importanți angajatori activând în industria prelucrătoare (132 mii angajați) și comerț (38 mii). Potrivit datelor KeysFin, cheltuielile totale cu personalul s-au ridicat la 2,8 milioane de euro. Așadar, costul mediu per angajat a fost de 13,7 mii de euro, în timp ce productivitatea medie per angajat a fost de 125,6 mii de euro, rezultând astfel un un raport cost/productivitate de 11% în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                propaganda

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Presa de limba rusă din R. Moldova, îndeosebi Komsolvskaia Pravda, a preluat propaganda anti-românească și anti-ucraineană inițiată de publicația rusească „Odina Rodina” ca urmare a recentelor acțiuni bilaterale româno-ucrainene: desfășurarea în perioada 4-6 septembrie 2019 a exercițiului naval bilateral româno-ucrainean „Riverine-2019” și a discuției bilaterale dintre președinții României și Ucrainei cu ocazia participării la Adunarea Generală ONU, la sfârșitul lunii septembrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În contextul încercării apropierii dintre România și Ucraina, „Komsolvskaia Pravda”, preluând un articol din „Odina Rodina”, generează ideea potrivit căreia ar exista o diferență între declarațiile comune ale părților române și ucrainene la conferințele de presă și scopul real al acestor manevre militare și al discuțiilor bilaterale la nivel înalt: „orice ar scrie serviciul de presă prezidențial, diferența dintre interesele geopolitice ale României și Ucrainei rămâne un fapt incontestabil. Apropierea dintre Kiev și București, dacă este construită pe o atitudine de opoziție față de Rusia, agravează doar situația neclară a Ucrainei, deoarece o face victimă a politicii anti-ruse a Occidentului”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Făcând apel la istorie, autorii articolului susțin faptul că există însă o anumită asemănare între Ucraina și România. Ambele state sunt noi pe harta Europei. Identitatea românească, ca și cea ucraineană, s-a format mult mai târziu decât identitatea vecinilor. Despre români ca națiune a început să se vorbească doar mai aproape de secolul XIX. De asemenea, românii au trecut de la alfabetul chirilic la alfabetul latin în secolul al XIX-lea, iar România însăși a apărut pe hartă în 1856 cu ajutorul Austro-Ungariei și al altor țări occidentale. În același timp, austriecii și polonezii, prin metoda ingineriei socio-politice, au început să creeze o identitate ucraineană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ambele identități nou inventate, în conformitate cu intenția autorilor lor, au trebuit să se bazeze pe fundamentul rusofob, astfel încât latinizarea lor a fost un program obligatoriu. Vaticanul a pregătit o unire atât pentru români, cât și pentru ucraineni. În România, Transilvania a devenit „primăvara” pentru răspândirea catolicismului grec, iar în Ucraina – Galicia. Prin unirea în corpul etnic românesc, a fost plantată o identitate romanizată-latinizată. Aceleași obiective ale romanizării, doar ale „micilor ruși” (ucraineni), au fost urmărite de Vatican în vestul Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Revenind la modul de formare al națiunii române, autorii articolului menționează că „pentru a facilita acest proces în România, predicatorii catolici i-au învățat pe români că sunt descendenți ai populației romane din Dacia, deși dacii erau un trib complet distrus de cuceritorii romani. De la daci, rămâne doar numele latin al României – Dacoromania. Autoritățile române de astăzi spun același lucru: românii sunt descendenți ai marilor romani, scopul lor este de asemenea mare – crearea României Mari”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Narativul propagandei rusești adaugă că în prezent, președintele român, Klaus Johannis, este rezervat în atitudinea sa publică față de ideea creării României Mari, dar predecesorul acestuia, Traian Băsescu, a fost un mare susținător și promotor. Reținerea lui Johannis nu trebuie să inducă în eroare. Dacă apariția pe harta Europei a unei Românii Mari ar fi în interesul NATO, atunci autoritățile de la Bruxelles și București vor face totul pentru apariția sa. În acest moment însă, proiectul România Mare se află în modul de testare: se sondează în privința marilor simpatii românești din R. Moldova și Ucraina și sunt luate în considerare modalitățile de soluționare a problemelor transnistrene și găgăuze (în subsidiar trebuie menționat că Transnistria independentă și Găgăuzia autonomă nu acceptă șovinismul românesc).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru Occident, sensul geopolitic al României este cel de interpunere între Serbia ortodoxă și Rusia ortodoxă. Sârbii sunt numiți „ruși în Balcani”, între ei și Rusia, nu trebuie să existe o comunicare directă transfrontalieră civilizațional-ideologică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Făcând din nou apel la istorie, propaganda rusă susține că România este o țară ortodoxă, din a cărei istoriografii au fost eliminate momentele care indică o afinitate culturală și spirituală cu Rusia ortodoxă. În secolele trecute, limba slavonă bisericească a avut un impact semnificativ asupra formării limbii române și a tradiției bisericești românești. Propaganda românească prezintă acest fapt ca o manifestare a influenței nocive a slavilor asupra identității romanești a locuitorilor din spațiul românesc. Identitatea românească-latinizată își are originea în mediul creat de Biserica Unită cu Roma (influența politică a „uniaților” asupra ortodoxiei românești persistă).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În acest context, în momentul de față, Bucureștiul nu poate permite României și Rusiei să aibă valori culturale și religioase comune. În caz contrar, nu va fi posibilă catalogarea moldovenilor ca cea de-a doua națiune românească, „stricată” de vecinătatea cu slavii și să-i solicite revenirea în sânul statalității românești. Nu va fi posibilă declararea Rusiei ca fiind inamicul strategic numărul unu al României (Rusia este definită astfel în doctrina militară a României) și impunerea cooperării militare cu R. Moldova și Ucraina sub acest pretext.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Politica externă românească se caracterizează prin trei valori constante – aspirații expansioniste în regiunea Mării Negre, în direcția Moldovei și a Balcanilor. Doi dintre acești trei vectori sunt direct legați de Ucraina, din moment ce Ucraina are ieșire la Marea Neagră și se învecinează cu Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Marea Neagră, Nistrul și Dunărea sunt considerate de București ca elemente constitutive ale identității naționale românești. Mai mult, râul Nistru este granița care separă România latină de slavi, iar Dunărea este artera fluvială care leagă România de Europa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Media de limbă rusă din R. Moldova discută despre o atitudine anti-rusească la București și critică poporul român care, potrivit acestora, este un popor ce se „consideră un popor al Mării Negre” și care „nu are nevoie de concurență la Marea Neagră”. În același timp însă, conchid editorialiștii, Rusia „este gata să coopereze cu Kievul în toate direcțiile, cu condiția renunțării de către Kiev la rusofobie”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Având în vedere caracteristicile politicii externe românești, propaganda rusească mai susține că prin organizarea de exerciții militare cu românii, Kievul cultivă un inamic care visează să includă Bucovina și Basarabia (regiunea Odessa) în proiectul România Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În aceeași ordine de idei autorii apreciază politica Ucrainei de cooperare cu România drept una „mortală” și se întreabă: „Va reuși conducerea de la Kiev să înțeleagă pericolul letal al politicii desfășurate împreună cu România și alte țări ale NATO?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acțiunile de propagandă, precum cel analizat, se vor acutiza pe măsură ce se vor înregistra noi etape în derularea cooperării bilaterale româno-ucrainene, contribuind la o perpetuare a stării tensionate dintre București și Moscova. Acest tip de reacție din partea Kremlinului va reprezenta, în acest context, o normalitate a relațiilor dintre România și F. Rusă și Ucraina și F. Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cazacu Gheorghe

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Republica Moldova este o țară aflată într-un proces de tranziție complex de la comunism spre democrație. Acest proces se suprapune, într-o bună măsură, cu procesul de integrare europeană al Republicii Moldova, proces ce a devenit prioritar pentru decidenții politici de la Chișinău începând cu anul 2009. Cu toate acestea însă, foarte multe domenii de activitate din Republica Moldova au nevoie de numeroase îmbunătățiri pentru că țara să poată fi admisă, într-un final, în Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O serie de probleme macină țara și îngreunează tranziția spre democrație a Republicii Moldova. Din cauza multiplelor probleme de ordin intern, Republica Moldova este foarte departe de a putea deveni membră UE. Această perspectivă sumbră referitoare la visul Chișinăului de a adera la Uniunea Europeană este valabilă nu doar pentru o proiecție pe termen scurt, ci și pe durată medie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Una dintre problemele importante cu care se confruntă Republica Moldova în momentul de față este problema șomajului ridicat și a lipsei implicării persoanelor tinere (15-29 de ani) fie în activități economice, fie în alte activități (inclusiv orice formă de învățământ). Lipsa de ocupație pentru un segment atât de important al societății duce la o criză societală profundă în Republica Moldova. Această situație nefavorabilă duce la creșterea abandonului școlar în Republica Moldova. Printre alte probleme de ordin social ar fi rata șomajului în rândul acestei categorii sociale. De asemenea, lipsă integrării tinerilor în diverse activități duce la menținerea la cote ridicate a criminalității în Republica Moldova și alte probleme. Pe lângă repercusiunile asupra societății moldovenești, o atare stare de fapt perpetuează o puternică instabilitate economică a țării și îngreunează parcursul european al Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În primele două trimestre ale anului 2019 rata șomajului a rămas la cote ridicate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele oficiale furnizate de către Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, preluând informații de la Biroul Internațional al Muncii, arată că numărul estimat al șomerilor a fost de 69,6 mii persoane în trimestrul I și de 42,0 mii persoane în trimestrul II al anului 2019. Transpuse în procentaje, aceste date arată o situație nefavorabilă Republicii Moldova în această privință. Datele oficiale arată că șomerii au reprezentat 7,7% în trimestrul I și 4,5% în trimestrul II al anului 2019. În rândul bărbaților rata șomajului a cunoscut cote mai ridicate (această ridicându-se la cota de 8,9% în trimestrul I și 5,7 în trimestrul II ). În același timp însă, rata șomajului în rândul femeilor a fost mai scăzută și a atins cota de 6,5% în trimestrul I și 3,1% în trimestrul II al anului în curs. Datele arată o rată mai mare a angajării în cadrul câmpului muncii în rândul femeilor din Republica Moldova comparativ cu gradul de ocupare al bărbaților. Totodată însă, rata șomajului este mai scăzută în mediul urban decât la sat. În primele două trimestre ale anului în curs, șomerii au reprezentat 5,4% (primul trimestru) și 5,1% (al doilea trimestru al anului în curs). În același timp însă, rata șomajului în mediul rural este mai ridicată și a reprezentat 9,7% în primul trimestru și 3,9% în cel de-al doilea trimestru al anului în curs. După cum se poate observa din aceste date, situația în mediul urban este ceva mai stabilă decât cea de la sat. Acest lucru este reflectat în rata mai mică a șomajului în oraș comparativ cu datele privind șomajul în mediul rural, precum și în stabilitatea ratei șomajului în mediul urban comparativ cu mediul rural (5,4% și 5,1% în trimestrele I și II la oraș comparativ cu 9,7% si 3,9% la sate în primele două trimestre ale anului în curs).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oficial: rata șomajului scade în Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit datelor oficiale furnizate de către Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, rata șomajului din această țară a scăzut de la 4,9% în 2015 la 3,0% în 2018. La nivel oficial, statisticile arată că situația referitoare la rata șomajului din Republica Moldova a cunoscut o ameliorare oarecare în ultimii patru ani (2015-2018)ii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rata șomajului rămâne ridicată în rândul persoanelor tinere (15-29 de ani)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O situație deosebit de gravă este înregistrată în ceea ce privește gradul de implicare a populației tinere (15-29 de ani) în procesul de muncă. Datele oficiale arată faptul că în primele două trimestre ale anului în curs rata șomajului a constituit 13,7% în trimestrul I și 8,9% în trimestrul al doilea al anului în curs. Aceste date arată faptul potrivit căruia populația tânără a Republicii Moldova este implicată foarte puțin în cadrul procesului economic din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Posibilă evoluție a situației în Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele prezentate nu ne fac să credem că situația din Republica Moldova se va ameliora în viitorul apropiat. Dacă guvernul de la Chișinău nu va lua măsuri urgente vizavi de acest subiect, situația va fi complicată în continuare. Problema cea mai importantă este faptul că segmentul de populație cel mai afectat de situația instabilă privind piața locurilor de muncă din Republica Moldova va fi cel al persoanelor tinere, adică al celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani. Lipsa de implicare a unei părți din această categorie în procesul muncii din Republica Moldova va contribui la agravarea situației multora dintre tinerii din Republica Moldova. Pentru a evita astfel de scenarii, guvernul de la Chișinău ar trebui să înceapă să pună bazele unor schimbări de durată în piața muncii din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                români

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Meșteșugarii și artizanii români și-au prezentat produsele proprii în cadrul Târgului Naţional pentru Artizanat și Meșteșuguri, desfăşurat în incinta Muzeului Bran din comuna Bran, județul Brașov, în perioada 27 – 29 septembrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prezent la deschiderea evenimentului, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a transmis participanţilor susţinerea constantă a MMACA pentru micul antreprenor care produce şi comercializează obiectele de artizanat. „În programul nostru de guvernare este o prioritate legea mesteșugarilor și artizanilor. Ei trebuie sprijiniți și încurajați. Ministerul Culturii, membrii ai Parlamentului și reprezentanți ai unor ONG-uri s-au implicat pentru a realiza acest act normativ. El este în dezbatere publică și aștept ca într-un timp foarte scurt să devină lege. Vrem să ne asigurăm ca va corespunde nevoilor reale ale artizanilor.”,  a declarat ministrul Oprea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Evenimentul a fost organizat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în cadrul Programului naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2019, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2019 nr. 50/2019, cu modificările şi completările ulterioare, este de 890.000 lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul urmărește, prin organizarea unui târg naţional pentru artizanat și meșteșuguri 2019, susținerea micilor meșteșugari în promovarea produselor proprii și conservarea și stimularea promovării mai largi a tradițiilor autohtone prin:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • câștigarea de piețe externe noi pentru acest tip de produse și servicii;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • readucerea în atenția publicului larg, dar mai ales în atenția tinerei generații a mesteșugurilor legate de tradiția românească, dar și a unor meșteșuguri moderne dezvoltate datorită evoluției tehnologice;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • îmbunătățirea accesului meșteșugarilor la informații de piață și facilitarea valorificării acestor informații;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • dezvoltarea contactelor de afaceri și stabilirea unor legături parteneriale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • promovarea serviciilor și produselor realizate apelându-se la metode tradiționale și având o componentă de prelucrare manuală semnificativă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul își propune să stimuleze dezvoltarea meşteşugurilor şi a micii industrii din România și să protejeze meseriile care presupun un număr mare de operaţii executate manual în practicarea lor. Prin implementarea Programului în perioada 2017-2020, se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maximum 450 de beneficiari, din care minim 100 de beneficiari în anul 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  platformă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Miercuri, 25 septembrie 2019, o delegație de la RWTH Aachen, una din cele mai renumite universități din lume, au efectuat o vizită în R. Moldova pentru a participa la un eveniment organizat de Zona Economică Liberă „Bălți” în colaborare cu Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare (APIP) din R. Moldova. Evenimentul, de genul masă rotundă, s-a desfășurat la Academia de Științe a Moldovei având ca temă „Dezvoltarea colaborării dintre RWTH Universitatea Aachen și instituțiile de învățământ tehnice din Moldova, cu aplicarea la fonduri de dezvoltare UE”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Din delegația germană au făcut parte Dr. Ing. Helmut Dinger, director Academia Internațională și Prof. Dr. Ing. Bernd Markert, prodecan pentru educație la Facultatea de Inginerie Mecanică, Director Institut mecanică generală. Din delegația moldovenească au făcut parte reprezentanți ai conducerii Universității de Stat din Bălți, a Universității din Cahul, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Moldovei, Igor Munteanu președintele Comisiei parlamentare de Economie, Buget și Finanțe, și alții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Obiectivele mesei rotunde au fost în primul rând prezentarea procedurii de aplicare la fonduri UE, expresiile de interes ale participanților inclusiv Universitățile Tehnice ale Republicii Moldova, în aplicarea comună în cadrul proiectului, a cărui scop este modernizarea învățământului de inginerie de la universitățile tehnice, prin dezvoltarea unei noi specialități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit Administratorului principal al ZEL „Bălți” și președinte APIP, dl Marin Ciobanu, în cadrul discuțiilor a mai fost stabilită crearea unei platforme de colaborare, de tip cluster, cu RWTH Universitatea Aachen, care va ajuta instituțiile de învățământ de profil din R. Moldova (UTM, USARB Bălți și USBPH Cahul) să atingă rezultate similare altor țări din regiune și să contribuie cu propriile sale rezultate la un progres mai larg al științei și inovării europene, cu aplicarea la fonduri de dezvoltare UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De asemenea, cu această ocazie președintele Academiei de Științe din Moldova, Ion Tighineanu, a venit cu propunerea formalizării colaborării dintre instituția pe care o conduce, APIP și ZEL Bălți prin semnarea unui acord.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  RWTH Aachen are un buget de 980 mil. euro, peste 45 mii studenți, peste 260 de institute și peste 300 de laboratoare, se întinde pe o suprafață de circa 800.000 m2, fiind considerat pe bună dreptate un gigant universitar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  S-a întâmplat exact așa cum au anticipat marea majoritate a observatorilor vieții politice de la Chișinău: Președintele Republicii Moldova Igor Dodon și-a consumat discursul său de la tribuna Organizației Națiunilor Unite lustruind imaginea Federației Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Discursul lui Dodon din 26 septembrie a fost construit, după cum era de așteptat, în jurul ideii de neutralitate a statului însă, deși s-a referit la muniții și trupe militare străine, el n-a îndrăznit să spună că acestea sunt rusești. Referindu-se la statutul de neutralitate, aceasta iarăși n-a menționat cine îl încalcă de aproape trei decenii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Chemări sterile la recunoașterea neutralității

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Orice tentativă de a pune la îndoială acest statut este un act neprietenos la adresa poporului Republicii Moldova, or, asemenea abordări aprofundează și mai dramatic disensiunile interne din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai mult decât atât, acestea compromit orice șansă de a avansa pe calea rezolvării diferendului transnistrean și, implicit, de a spori gradul de securitate în toată regiunea. Obiectivul și prioritatea noastră absolută de soluționare a problemei transnistrene este realizabil doar în condițiile păstrării statutului de neutralitate militară a Republicii Moldova”, a menționat Dodon. Amintind că de la tribuna ONU au fost transmise de mai multe ori apeluri de retragere a militarilor și munițiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova, președintele moldovean a asigurat parcă o continuitate a poziției predecesorilor săi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și laude țării ce deține ilegal trupe pe teritoriul Moldovei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Însă în loc să ceară în mod tranșant și el acest lucru, Dodon a trecut să laude F. Rusă, considerată de moldoveni ca fiind practic un stat agresor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vreau să salut ultimele inițiative ale Federației Ruse de reluare a procesului de distrugere a munițiilor străine (n.a – de fapt rusești) stocate în regiunea transnistreană a țării mele – idei lansate în cadrul recentei vizite în Moldova a ministrului rus al apărării Șoigu și în cadrul vizitei oficiale a ministrului moldav de externe Popescu la Moscova”, a spus Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe de altă parte președintele moldovean a exprimat gratitudine tuturor participanților la reglementarea transnistreană, cunoscut ca „formatul de negocieri 5+2”, inclusiv Rusiei, care nu vrea în ruptul capului să-și retragă trupele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Reafirm încrederea noastră că acest format este cel mai recomandat pentru a se conveni asupra soluției acceptabile pentru toți în problema primordială a Moldovei”, spune Dodon care adaugă că anume în această formulă urmează a fi dezbătut și agreat statutul special al regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Semn de egalitate între Rusia, SUA și UE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, președintele moldovean pune semn de egalitate între țara ce încalcă suveranitatea Republicii Moldova, amplasând trupe, care, de fapt susțin regimul separatist de la Tiraspol și țările și organizațiile occidentale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dodon a vorbit și despre consensul intern, datorat alianței dintre forțele politice de dreapta și cele de stânga, acesta fiind întărit și prin poziția comună a principalilor parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova și a marilor puteri mondiale, inclusiv Federația Rusă, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană”. Astfel, el ridică Rusia la rangul de mare putere mondială de același nivel cu SUA și UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și continuă în aceeași cheie. Cred cu toată convingerea că un asemenea efort și suport din partea Federației Ruse și a Occidentului ar putea schimba radical profilul țării mele”, spune el.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Insistă pe statutul de stat multietnic și vrea Europa unită până la Vladivostoc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dodon a adăugat că o treime din populația R. Moldova se autodefinesc ca fiind vorbitori de limba rusă, deși statisticile vorbesc că 82,5% din populație sunt români/moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Statisticile, însă, nu-l opresc pe președintele moldovean să declare că principala sarcină a majorității parlamentare existente la Chișinău, susținute de optzeci la sută din populația țării, precum și de partenerii strategici din Vest și din Est, este crearea unui stat multietnic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dodon își exprimă și viziunile geopolitice de nivel global, declarând că este adeptul conceptului creării unei Europe unite de la Lisabona la Vladivostok și că în acest proces Moldovei îi revine un rol deosebit. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Firește, discursul lui Dodon a stârnit reacții extrem de critice la Chișinău, inclusiv din partea partenerilor săi de coaliție parlamentară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Repetă formule din discursul lui Putin”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Președintele grupului parlamentar al Platformei DA, Alexandru Slusari, a menționat, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, că nu i se pare corect faptul că Dodon a vorbit despre limba rusă. Noi parcă am convenit că nu atingem subiectele care dezbină societatea, care sunt problematice și sunt subiecte mult mai importante, cum ar fi reforma justiției”, a spus acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Totodată, el crede că președintele ar fi trebuit să fie mai pronunțat, fără echivocuri, să fi spus despre evacuarea trupelor rusești din regiunea transnistreană. Dacă era vorba despre politica externă și situația privind conflictul transnistrean, repet: evacuarea necondiționată a trupelor țării este prima condiție pentru dezvoltarea de mai departe, mai ales în contextul în care discutăm despre neutralitate, a precizat Slusari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În același timp, vicepreședintele parlamentului moldovean, Mihai Popșoi, a precizat că președintele a prezentat poziția sa și nu a majorității parlamentare sau a Guvernului Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Nu s-au regăsit câteva sugestii pe care noi le-am oferit. La tribuna ONU se putea spune mult mai tranșant legat de necesitatea evacuării trupelor ruse din R. Moldova”, a adăugat vicepreședintele PAS în cadrul aceleiași emisiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Parlamentarul moldovean Victor Ciobanu, califică discursul șefului statului ca fiind unul „tradițional”. „Este exact ceea ce ne-am obișnuit deja să auzim de la președintele Dodon, el repetă formule ale lui Putin”, a menționat acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  A fost scris nu la Chișinău și nu în limba română”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La rândul său deputatul democrat, ex-premierul Pavel Filip l-a criticat pe Dodon pentru faptul că nu a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova și pentru că nu a spus nimic despre rezoluția de anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Am asistat la un act rușinos care a demonstrat un singur lucru: Guvernul de la Chișinău a pierdut definitiv controlul asupra politicii externe, iar acest discurs penibil a fost scris nu la Chișinău și nu în limba română, a notat ex-premierul pe pagina sa de Facebook.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dodon i-a făcut pe plac lui Putin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Analistul politic Vladimir Socor spune în cadrul unui interviu acordat postului de radio Europa Liberă că la ONU, Igor Dodon a vrut să-i facă pe plac Rusiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dl Dodon face un mare pas înapoi în comparație cu rezoluția votată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite anul trecut despre retragerea trupelor rusești”, spune acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Socor mai menționează că politicienii care ar face un asemenea lucru în Ucraina sau în Georgia ar plăti un mare preț politic intern în alegerile din țările respective.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În schimb, Zelenski a arătat un glonț care a ucis un artist

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În această cheie, jurnalistul Vitalie Călugăreanu de la Deutsche Welle a remarcat că Dodon s-a chinuit să flateze Rusia în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a arătat publicului un glonț, care a ucis un artist. În contrast cu discursul lui Igor Dodon, tot de la tribuna ONU, președintele Ucrainei a cerut liderilor lumii ajutor pentru a opri războiul dintre Ucraina și Rusia. Recuperarea tuturor teritoriilor ocupate ale Ucrainei este obiectivul meu primordial, dar nu cu prețul vieții ucrainenilor, a spus liderul de la Kiev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Zelenski a spus lucrurilor pe nume: Rusia lui Putin i-a atacat țara, a răpit peninsula Crimeea, și-a trimis mercenarii în estul Ucrainei, în Donbass, unde pârjolesc case și împușcă oameni. O prestație memorabilă a președintelui ucrainean la ONU, ținând seama și de faptul că până mai ieri mulți îl considerau un „actor” inconsistent, care a speculat greutățile tranziției și a vorbit demagogic despre pace și lupta împotriva corupției. Însă președintele ucrainean nu și-a dezamăgit poporul, nu a abdicat de la obiectivul aducerii țării sale în familia occidentală și nu a intrat într-un dialog umilitor cu Kremlinul, scrie publicistul Vitalie Ciobanu, care, totodată, îl acuză pe Dodon că n-a suflat un cuvânt despre responsabilitatea Rusiei în declanșarea războiului de la Nistru, în 1992, despre refuzul acesteia de a-și retrage armata din Transnistria, nici despre încurajarea separatismului găgăuz. Ba chiar a luat cumva peste picior pledoariile altor politicieni din Moldova care au cerut de la tribuna ONU, înaintea lui, retragerea trupelor rusești. Dodon s-a referit în schimb la casarea munițiilor – un truc de tip „maskirovka” al Kremlinului – pentru a zugrăvi Moscovei un portret mai uman.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Furnizorul global de indici FTSE Russell a promovat Romania la statutul de Piata Emergenta de la cel de Piata de Frontiera, potrivit anuntului din data de 26 septembrie. Decizia a fost luata dupa ce Romania s-a aflat timp de trei ani pe lista de monitorizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Reclasificarea statutului va intra in vigoare in septembrie anul viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Referindu-se la acest aspect, Adrian Tanase, CEO BVB, a afirmat că: „Suntem martorii unui moment istoric: este recunoasterea internationala ca Romania merita sa fie promovata si sunt mandru si fericit sa conduc echipa care a facut acest moment posibil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cand bursei ii merge bine si economiei ii merge bine. Imi doresc ca noul statut sa deschida ochii cat mai multor manageri din companiile private si de stat si sa priveasca bursa ca pe un mediu eficient prin care isi pot finanta dezvoltarea afacerilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vom sarbatori 25 de ani de bursa moderna in noiembrie anul viitor. Ne dorim sa le aratam partenerilor nostri ca facem progrese in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii pietei. In acest sens, proiectul Contrapartii Centrale va crea cadrul care va permite o imbunatatire semnificativa a lichiditatii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Telul nostru pentru urmatorii 10 ani este sa dublam nivelul de reprezentativitate al pietei in economie de la nivelul actual de 10% la 20% din PIB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Lucian Anghel, Presedintele BVB este de părere că „promovarea Romaniei la statutul de Piata Emergenta poate fi considerata, din punct de vedere economic pentru piata de capital, echivalentul momentului aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Romania merita sa fie promovata pentru ca a demonstrat, in repetate randuri, ca este o piata functionala si accesibila.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În opinia acestuia „fonduri mult mai mari decat cele de pana acum si care gestioneaza sute de miliarde de euro vor putea sa investeasca in Romania in urmatorii ani pentru ca pana acum acesti administratori de fonduri erau restrictionati, prin prospect, sa investeasca in pietele de frontiera.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Investitorii romani ar putea sa beneficieze pe termen lung de aceasta promovare fructificand randamentele oferite de oportunitatile investitionale pe bursa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Lucian Anghel a dorit să mulțumească tuturor entitatilor implicate in piata de capital si autoritatilor care au fost aproape de bursa în acest proces de reforma a pietei locale care a inceput acum aproape 7 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    FinTech

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Banca Națională a României anunță lansarea proiectului FinTech Innovation Hub, o platformă dedicată dialogului cu firmele care dezvoltă soluții inovatoare de interes public general în domeniul serviciilor de plată şi financiare (FinTech).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Demersul BNR vizează în acest fel atât susținerea dezvoltării pieței în domeniul serviciilor de plată şi financiare, cât și alinierea la tendințele europene în domeniul monitorizării inovației în acest sector, în scopul asigurării securității și siguranței acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Inițiativa FinTech Innovation Hub se va axa pe încurajarea și sprijinirea inovației în domeniul plăților și instrumentelor de plată, în mod controlat și în avantajul consumatorilor și întreprinderilor, urmărind în același timp identificarea potențialelor riscuri implicate, precum și propunerea de măsuri de gestionare a acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Companiile care sunt implicate direct în dezvoltarea soluțiilor inovatoare în domeniul serviciilor de plată pot intra în dialog cu experții din cadrul BNR pentru a-și prezenta proiectele de inovație FinTech sau pentru a fi îndrumate cu privire la conformitatea serviciilor și produselor de acest tip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În vederea asigurării unei comunicări eficiente și prompte, BNR a desemnat o echipă de specialiști cu atribuții în monitorizarea inovațiilor în domeniul serviciilor de plată, care va putea fi contactată prin completarea unui formular standard. Cererile depuse vor fi supuse unei analize inițiale, în urma căreia solicitanții vor primi soluții adaptate pentru fiecare situație prezentată sau îndrumări privind aspectele legale ce vizează implementarea inovaţiilor în domeniul serviciilor de plată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prin intermediul FinTech Innovation Hub, Banca Națională a României urmărește crearea unui mediu sigur pentru dezvoltarea inovațiilor în domeniul serviciilor de plată, care să îi sprijine misiunea de menținere a stabilității sistemului financiar-bancar și în același timp de creştere a incluziunii financiare, prin facilitarea accesului consumatorilor şi întreprinderilor la servicii de plată și alte servicii financiare sigure, eficiente și convenabile, în linie cu nevoile acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, Banca Naţională a României intenţionează să identifice măsurile de reglementare și/sau supraveghere necesare pentru a atenua orice risc asociat produselor şi/sau serviciilor inovatoare în domeniul serviciilor de plată și fără a bloca dezvoltarea unor astfel de soluții/produse inovatoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      business

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Un nou incubator de afaceri, al doilea din oraş, va fi construit la Odorheiu Secuiesc, printr-un proiect finanţat cu fonduri europene, coordonat de municipalitate şi susţinut de Consiliul Judeţean, menționează Agerpres. Potrivit unui comunicat transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru, se va construi o hală cu profil de incubator de afaceri pe un teren dezafectat, care va găzdui 15 ateliere de producţie, două depozite comune şi va oferi servicii pentru firme nou înfiinţate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “În acest oraş vor funcţiona două astfel de ‘centre de creştere’ a afacerilor, după ce investiţia finanţată prin programul REGIO 2007-2013, demarată acum şapte ani şi care a dus la crearea ‘Harghita Business Center’ şi-a dovedit din plin utilitatea. Consiliul Judeţean Harghita susţine şi derularea actualului proiect, generat şi coordonat de municipalitatea din Odorheiu Secuiesc”, se arată în comunicatul citat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Contractul de finanţare în valoare totală de peste 7,3 milioane lei a fost semnat la sediul ADR Centru de către primarul municipiului, Gálfi Árpád, şi de directorul Direcţiei Organism Intermediar (OI) pentru implementarea POR din cadrul ADR Centru, Dan Popa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Acest incubator de afaceri va oferi spaţii şi logistică pentru cel puţin 11 societăţi comerciale, cu scopul de a le sprijini atât pentru dezvoltarea de activităţi comerciale profitabile, cât şi pentru crearea de noi locuri de muncă pentru cetăţeni. În oraş şi în zonă avem deja experienţa funcţionării unui astfel de centru de afaceri, care a fost susţinut de Consiliul Judeţean, instituţia care este parteneră cu noi în dezvoltarea proiectului prin care vom investi peste 1,5 milioane euro, din care mai mult de jumătate din resurse proprii. Pe strada Budvar, nu departe de ‘Harghita Business Center’, vom crea o nouă structură destinată sprijinirii afacerilor şi sperăm ca, pentru populaţia de peste 35.000 locuitori a oraşului, să însemne noi locuri de muncă, dar şi modernizarea unui teren nefolosit”, a declarat primarul municipiului Odorheiu Secuiesc, Gálfi Árpád.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Investiţia prevede înfiinţarea unui incubator de afaceri sectorial în domeniul industriilor creative, clădirea construită urmând să aibă 15 de spaţii de producţie, două depozite pentru materii prime şi produse, care vor fi utilizate în comun de către întreprinderile prezente în incintă, respectiv spaţii administrative şi pentru şedinţe/conferinţe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Hala metalică nou construită va fi compartimentată şi finisată pentru asigurarea posibilităţii activităţilor de producţie, de depozitare a materiei prime şi a produselor finite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Fiecare atelier va avea acces separat pentru camioane, respectiv pentru personalul agenţilor economici, care îşi vor desfăşura aici activitatea de producţie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prin acelaşi proiect se vor achiziţiona şi mai multe echipamente şi obiecte de mobilier.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Utilizarea resurselor europene pentru a valorifica spaţiile abandonate şi contribuţia pe care comunitatea locală o aduce la susţinerea mediului privat vor fi semnificative. Prin definiţie, un incubator creează, pentru afacerile aflate la început de drum, un mediu propice de funcţionare, cu costuri reduse, fiindcă această perioadă din viaţa unei firme este critică pentru calibrarea activităţii şi prevenţia eşecului. O construcţie generoasă, cu utilităţi şi echipamente noi, va deveni o locaţie atractivă pentru viitori antreprenori care doresc să înfiinţeze firme în sectorul industriilor creative. Municipalitatea din Odorheiu Secuiesc investeşte, în total, aproape 20 milioane euro în reabilitarea şcolilor, eficientizarea energetică a unor blocuri de locuinţe, în modernizarea unui centru pentru vârstnici, în revitalizarea Cetăţii şi a Observatorului astronomic din municipiu, dar şi în dezvoltarea transportului public de călători şi a infrastructurii rutiere. În câţiva ani, efectele pozitive ale acestor proiecte vor duce la îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor”, a declarat Dan Popa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sursa citată mai precizează că beneficiarul proiectului, municipalitatea din Odorheiu Secuiesc, care dezvoltă investiţia în parteneriat cu Consiliul Judeţean Harghita, estimează că până la 31 martie 2022 se va finaliza construcţia clădirilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ulterior, vor fi oferite toate serviciile suport necesare pentru dezvoltarea mediului antreprenorial din municipiu, respectiv pentru incubarea şi accelerarea afacerilor locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ARD Centru mai menţionează că, din valoarea totală a proiectului de 7,310,957.34 lei, suma de 2,936,421.17 lei, (aproximativ 632.300 euro) reprezintă finanţarea nerambursabilă solicitată de către beneficiarul proiectului, Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Diferenţa dintre cele două sume reprezintă cofinanţarea asigurată de către beneficiar pentru realizarea proiectului, în valoare totală de peste 4,37 milioane lei. Fondurile nerambursabile alocate provin din bugetul Regiunii Centru alocat prin Prioritatea de investiţii 2.1B a Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru care au fost alocate fonduri nerambursabile de peste 77 milioane lei şi au fost până în prezent contractate, inclusiv cu acesta, cinci proiecte a căror valoare totală depăşeşte 57 milioane lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sandu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Situația internă din Republica Moldova este așa cum am fost obișnuiți de obicei – tensionată și instabilă. Din momentul alegerii actualului legislativ (la 24 februarie 2019), atmosfera de la Chișinău a fost una electrizantă. Acest lucru nu se petrecea, însă, în sensul bun al cuvântului. Criza de după alegeri a avut că efect formarea, cu mare dificultate, a unei noi coaliții guvernamentale ce avea să fie condusă de Maia Sandu care, în urma unui prim acord semnat între membrii Blocului ACUM și PSRM la data de 8 iulie 2019, a devenit prim-ministru al Republicii Moldova. Chiar și așa, lucrurile nu au evoluat în ape mai liniștite, din potrivă însă. Formarea noului guvern a nemulțumit membrii PDM care, după cum bine se știe, au decis să se retragă de la guvernare. Un alt efect al crizei din vara acestui an a fost fuga unor oligarhi precum Vlad Plahotniuc și Ilan Șor din Republica Moldova, ceea ce a dat naștere multor polemici la acea vreme. De atunci însă, criza politică din Republica Moldova pare să nu se fi ameliorat sesizabil, fapt care i-au făcut pe liderii Blocului ACUM și PSRM să se gândească la semnarea unui nou acord menit să păstreze actuala guvernare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Socialiștii au cântărit bine situația înainte de a semna un nou acord cu Blocul ACUM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Situația înregistrată în ultima perioadă în Republica Moldova a arătat că, pentru păstrarea actualei guvernări, este nevoie de apariția unor schimbări. O schimbare în acest sens a venit zilele trecute când membrii Blocului ACUM și PSRM au semnat un nou acord de colaborare. Acest nou acord nu a venit de pe o zi pe alta. Sursele apropiate de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova arată faptul că decizia membrilor PSRM de a semna un nou acord a venit în urma unor consultări între membrii facțiunii parlamentare a PSRM cu membrii partidului, în special cu cei ce fac parte din Comitetul Executiv Politic al acestei formațiuni politice. În urma negocierilor, Comitetul Executiv Politic al PSRM a recomandat facțiunii parlamentare a partidului să semneze un nou acord cu Blocul ACUM. În comunicatul de presă al Comitetului Executiv Politic al PSRM se arată faptul că membrii PSRM considerau că acordul dintre socialiști și Blocul ACUM a fost, în mare parte îndeplinit și că recomandau facțiunii parlamentare a PSRM să semneze un nou acord cu Blocul ACUM: „Comitetul Executiv Politic al PSRM a analizat situația și a ajuns la concluzia că acordul temporar semnat, la 8 iulie 2019, între membrii facțiunii parlamentare a PSRM cu Blocul ACUM a fost, în mare măsură, îndeplinit. Pe această cale recomandăm facțiunii parlamentare să semneze un nou acord cu Blocul ACUM„, se arată în comunicatul de presă al Comitetului Executiv Politic al PSRM după emiterea recomandării referitoare la modificarea acordului dintre PSRM și Blocul ACUM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Noul acord a fost semnat la data de 16 septembrie 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În urma negocierilor, decidenții politici au ajuns la concluzia că acordul dintre PSRM și Blocul ACUM trebuia înnoit. Drept urmare, acest lucru s-ar petrecut la data de 16 septembrie curent. Din partea Partidului Platforma Politică „Demnitate și Adevăr” a participat Alexandru Sliusari, din partea Partidului „Acțiune și Solidaritate” a participat Mihail Popușoi, iar din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a luat parte Ion Cebanii. Referitor la semnarea noului acord, reprezentantul socialiștilor a menționat că acest acord arată că PSRM „a ținut cont de ceea ce a făcut în timpul campaniei electorale, în perioada de după alegeri, care sunt prioritățile noastre în sfera socială, în cea a justiției și în sfera economică„, a declarat Ceban. Acesta a postat pe pagina sa de Facebook textul original al documentului care era însoțit și de semnăturile celor vizați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acord de care aveau nevoie atât Blocul ACUM cât și PSRM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acordul semnat între cele două părți în urmă cu două zile era absolut necesar pentru Blocul ACUM și pentru PSRM in vederea stabilizării actualei guvernări de la Chișinău. Mai mult de atât, semnarea unui nou acord avea că scop (atins pentru cel puțin o perioadă) evitarea alegerilor anticipate care puteau prejudicia pozițiile ambelor părți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cazacu Gheorghe

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        AFN

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La începutul lunii septembrie 2019, INACO a lansat Ghidul de finanțare pentru dezvoltarea și internaționalizarea companiilor românești, în cadrul căruia sunt prezentate 39 de oportunități de finanțare – informații și detalii utile pentru antreprenorii și companiile românești. Ghidul a fost prezentat în cadrul evenimentului Forumul Internațional de Afaceri care s-a desfășurat la București.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Experții INACO își propun, ca de fiecare dată, să vină în sprijinul mediului de afaceri românesc cu o viziune de ansamblu asupra oportunităților de finanțare nerambursabilă europeană și națională, structurat pe domenii de activitate, ușor de parcurs de către antreprenorii debutanți sau experimentați. Prin inițiativa INACO de redactare și diseminare a acestui Ghid s-a urmărit să se contribuie, pe cât posibil, la diminuarea deficitului comercial – în creștere accelerată în România – și la creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene în acest cadru financiar, aflată pe ultima sută de metri în ciclul 2014-2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Domeniile de interes acoperite de acest Ghid sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • extinderea producției și dezvoltarea serviciilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • inovarea și CDI;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • avansul tehnologic;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • dezvoltarea resurselor umane;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • domeniul agricol, pomicol, vitivinicol;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • finanțări din granturi SEE și Norvegiene;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • cultura și media;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • programe naționale multianuale puse la dispoziție prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • alte tipuri de finanțări disponibile identificate la acest moment.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ghidul integral este liber accesibil aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Vatra

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În perioada 14 – 16 septembrie 2019, Ansamblul Județului Satu Mare, ”Doruri Sătmărene” a fost invitat la Festivalul Românilor de Pretutindeni, organizat la Complexul ”Vatra” din Strășeni, Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe scena spectacolului, alături de dansatorii care au prezentat o suită de dansuri tradiționale codrenești, au urcat și soliștii Petrică Mureșan care a electrizat publicul, mai ales cu melodia sa ”Io-s român nu mi-i rușine!”. Atmosfera de înaltă emulație spirituală a fost întregită de evoluția solistului Darius Câmpean și instrumentistului Bogdan Bota, acompaniați de taraful condus de violonistul Ionuț Rotar cu Andrei Dula la violă, Florin Sima la acordeoan și Adelin Turi la contrabas.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Coregrafia spectacolului a fost coordonată de Marian Sima.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un moment memorabil l-a constituit și întâlnirea delegației sătmărene cu domnul Andrei Năstase, viceprim ministrul și ministrul de Interne al Republicii Moldova, un mai vechi prieten al managerului Centrului, Robert Laszlo. Sătmărenii au încins un joc codrenesc pe platoul din fața Parlamentului Republicii Moldova, spre încântarea asistenței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Alături de artiști au mai participat și meșterii populari Istvanfi Geza și Istvanfi Ema din Vama, Ana Mare și Mariana Silaghi din Negrești Oaș, precum și cunoscutul fotograf Remus Țiplea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Standul sătmărean s-a bucurat de un mare succes, cu atît mai mult cu cât, alături de produsele artizanale aici au fost prezentate spre degustare, produse culinare și băuturi tradiționale din zona Sătmarului dar și cărțile și broșurile editate de instituția participantă, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Menționăm faptul că pentru a doua oară consecutiv, ansamblul sătmărean a fost invitat de onoare al Festivalului, bucurându-se de aprecieri unanime pentru nivelul calitativ înalt al spectacolului prezentat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        O parte din parlamentarii din R. Moldova se declară interesați de normalizarea relațiilor dintre Chișinău și Moscova, fapt ce reiese din recentele dezbateri din legislativul moldovean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Această poziție a parlamentarilor moldoveni este detaliată de mass-media de limba rusă din R. Moldova, subliniind faptul că atât membrii Parlamentului de la Chișinău, cât și membrii Dumei de Stat din Federația Rusă întreprind eforturi pentru normalizarea relațiilor bilaterale moldo-ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova, Nicu Popescu, este de părere că decidenții politici de la Chișinău ar avea nevoie de normalizarea relațiilor moldo-ruse. În această ordine de idei, acesta a adăugat că parlamentarii moldoveni au nevoie să întreprindă eforturi pentru a ameliora relațiile cu Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De cealaltă parte, într-una din recentele sale declarații, președintele Comisiei pentru politica externă din cadrul Consiliului (Sovietului) Federației Ruse (una dintre camerele legislativului rus), Konstantin Kosacev, a declarat că decidenții politici de la Moscova urmăresc cu mare atenție evoluția situației care se înregistrează în Republica Moldova. Acesta a afirmat că politicienii ruși sunt mulțumiți de situația (cu accent pe evoluția situației interne) din Republica Moldova: „Urmărim cu mare interes evoluția situației din Moldova. Observăm faptul că pe plan intern a fost atins un consens. Parlamentarii celor două țări fac eforturi pentru normalizarea relațiilor moldo-ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Această declarație nu ar trebui să uimească pe nimeni. Este cât se poate de clar faptul că Rusia are nevoie ca R.Moldova să rămână, în continuare, sub influența sa. Rusia nu are nici un interes ca în statul moldovean să aibă loc evenimente și tulburări ce ar putea avea ca efect consolidarea poziției politicienilor pro-europeni. Inițierea unor discuții între reprezentanții legislativelor celor două țări este un proces care se aliniază politicii actuale a Kremlinului și care generează o anumită stabilitate în relațiile dintre Chișinău și Moscova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe fondul acestor declarații, trebuie menționat faptul că, la sfârșitul primei decade a lunii septembrie 2019, o parte din mass-media de limbă rusă de la Chișinău au criticat atitudinea decidenților politici moldoveni de a nu recunoaște Crimeea ca parte a Federației Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Această critică vine în contextul în care partea rusă susține că acest gen de atitudine din partea Chișinăului denotă că legislativul moldovean nu a apreciat faptul că Rusia a fost una din primele țări care a recunoscut actuala guvernare de la Chișinău. Acest tip de șicanări de natură politică nu este doar de ieri sau de azi, ci are origini mai vechi. Această tactică folosită de către partea rusă are că efect exercitarea unei presiuni asupra guvernanților moldoveni pentru a ceda și a acționa în concordanță cu interesele Kremlinului în regiune (fapt de care Moscova are mare nevoie în contextul internațional și regional actual).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Problema (ne)recunoașterii statutului Crimeii – tactică rusească de control asupra Chișinăului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Redeschiderea acestei chestiuni este o tematică de care Kremlinul nu se poate lipsi în relațiile sale cu fostele state sovietice. Faptul potrivit căruia F. Rusă ar fi deranjată de nerecunoașterea guvernanților moldoveni a statutului Peninsulei Crimeea că parte a teritoriului rusesc este doar o iluzie. Moscova are nevoie de astfel de teme, pe de o parte de „gâlceavă” politică, pe de altă parte de dezbatere politică doar pentru a putea pune presiune pe vecinătatea sa apropiată (în cazul de față asupra Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Această tactică este folosită de către Kremlin cu unicul scop de a nu pierde influența în această regiune în favoarea Occidentalilor. Polemica privind (ne)recunoașterea statutului unui nou teritoriu rusesc explică foarte clar de ce Federația Rusă a avut nevoie sa creeze atâtea conflicte înghețate în zona Mării Negre. Astfel, dezbaterea pe tema Transnistriei și Crimeii (la care se adaugă și regiunile separatiste din estul Ucrainei) sunt subiecte care afectează decisiv situația politică de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Declarația politicienilor moldoveni – convenabilă Rusiei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Declarațiile liderilor politici de la Chișinău sunt binevenite pentru liderii de la Kremlin care au nevoie ca R. Moldova să rămână sub influența lor. De asemenea, această stare de fapt poate genera convingerea că opinia publică internațională asistă la o ușoară redesenare a poziției Moscovei în competiția avută cu Uniunea Europeană în ceea ce privește controlul asupra R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Gheorghe Cazacu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        doruri satmarene

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În perioada 3-8 septembrie 2019, în orașul Ismailia din Egipt s-a desfășurat Festivalul Internațional de Folclor, eveniment la care a participat și Ansamblul Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE”, reprezentând România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din delegația sătmăreană au făcut parte, referentul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, George Negrea, coregraful Grigore Simionca și membrii ansamblului dansatorii: Bogdan Bota, Delia Chioran, Grațian Mircea, Maria Vălean, Turi Adelin, Karina Molnar, Aurelian Trif și soliștii: Silvia Șuth, Liliana Bota și Bianca Cionca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sătmărenii s-au bucurat de un succes deplin, dansurile specifice zonei Codru și Oaș i-au cucerit pe egipteni.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Reprezentantul Ministerului Culturii din Egipt, Mohamend Nabil a declarat că prestația ansamblului sătmărean a fost cea mai apreciată, atât de publicul care a fost prezent în număr de peste 10.000 de spectatori, cât și de organizatori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, acesta a promis că ansamblul, va fi invitat de onoare la un festival ce se va desfășura în Cairo în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La festivalul din Egipt au participat ansambluri din: România, Venezuela, Pakistan, Liban, Indonezia, India, Maldive, Rusia și Grecia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În urmă cu patru ani, în județul Satu Mare, s-au pus bazele Ansamblului Folcloric al Județului „Doruri Sătmărene”. Ideea înființării i-a aparținut domnului Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ansamblul a participat până în prezent la mai multe festivaluri de folclor în: România, Ungaria, Ucraina, Polonia, Austria, Cipru, Grecia și Republica Moldova. Acest turneu a fost posibil grație recomandărilor Uniunii Mondiale de Folclor (I.G.F.) și a Asociației Naționale de Folclor din România. Ansamblul sătmărean, chiar dacă nu este unul profesionist este cotat printre cele mai valoroase și reprezentative grupuri folclorice din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Lazăr

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Fostul ministru al Economiei R. Moldova, Valeriu Lazăr, a calificat drept populistă și neprofesionistă abordarea guvernanților actuali în cazul așa-numitului dosar al concesionării Aeroportului Internațional Chișinău (AIC). Potrivit lui, orice decizie cu referire la viitorul acestui proiect investițional de importanță națională și chiar regională, trebuie să fie precedată de analize complexe – juridice, economico-financiare, studii serioase de impact, consultări cu toate părțile interesate, dar nu sub presiunea unor promisiuni electorale și în baza unor argumente inventate și calcule „făcute pe genunchi”. Asta în timp ce concesionarea s-a decis în baza calculelor făcute de experți internaționali de cea mai înaltă calificare și conform metodologiilor recunoscute (recomandate) de organizațiile europene și internaționale de profil, urmându-se interesul public – de a oferi cetățenilor servicii aeroportuare calitative și sigure, la prețuri competitive și argumentate economic, atractive atât pentru operatorii avia, cât și pentru pasagerii locali sau străini.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Valeriu Lazăr a declarat că își rezervă dreptul de a ataca în judecată președinții Comisiilor parlamentare de anchetă în cazul Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) și al Băncii de Economii pentru calomnie și lezare a imaginii profesionale și de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit lui Valeriu Lazăr, sunt lipsite de orice logică, cu atât mai mult de careva temei juridic, acuzațiile domnului Igor Munteanu de trădare a intereselor de securitate națională prin însăși faptul concesionării AIC, acesta fiind un obiectiv strategic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă mă invitau la Comisia de anchetă, îl informăm amabil și cu lux de amănunte că AIC este asimilat frontierei de stat și vamale, respectiv pe teritoriul AIC sunt prezenți fizic, conform legislației în vigoare, ofițerii a 3 subdiviziuni statale specializate și militarizate, ce au în responsabilitate asigurarea securității Statului și pasagerilor – MAI (Poliția de Frontieră), Serviciul Vamal și SIS. Nu este prerogativa Avia-Investului de a asigura securitatea frontierei și a Aeroportului contra unor eventuale atentate de ordin militar sau terorist, totodată ei fiind obligați prin lege să permită aflarea pe teritoriul AIC a reprezentanților structurilor statale abilitate și exercitarea de către acestea a atribuțiilor sale. Dacă sunt adevarate declarațiile că au fost breșe în acest sistem statal – asta chiar e grav și pericol de securitate națională, dar nu concesionarea, respectiv răspunderea trebuie s-o poarte anume funcționarii publici vizați”, a spus Lazăr.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        El a argumentat că concesionarea este un instrument pe larg utilizat în țările europene – în special când sunt necesare investiții capitale importante pe termen lung pentru modernizare. Cca 30 la sută din numărul total al aeroporturilor din Europa sunt concesionate, ele asigurând un flux cumulativ de cca 50 procente din numărul total al pasagerilor. Recent, în iulie 2019 Guvernul Bulgariei a decis concesionarea aeroportului internațional din Sofia unui concern franco-german. În 2015 Guvernul Greciei a concesionat 14 aeroporturi inclusiv cel din capitala lor nordică (Salonic) unui consorțiu cu participare străină. Mult mai înainte Guvernul Angliei a concesionat aeroportul Heatrow unui operator din lumea arabă. Și aeroporturile Tbilisi și Batumi sunt concesionate. Șirul exemplelor poate urma și ar însemna că în toate aceste cazuri au avut loc „trădări de Patrie” – dacă e să urmăm logica domnului I.Munteanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Suplimentar, sunt lipsite de orice argumentare economică și financiară sau chiar falsuri clare afirmațiile referitoare la prejudiciile aduse intereselor naționale – Bugetului de Stat și cetățenilor – în rezultatul aplicării taxei de modernizare de 9 EURO, fiind induși în eroare nu doar opinia publică, ci și membrii Consiliului Suprem de Securitate în frunte cu Șeful Statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De exemplu, taxa de 9 EURO se aplică doar pasagerilor la plecare, la fel fiind scutiți de plata acestei taxe pasagerii în tranzit și copiii de până la 2 ani. Respectiv, este absolut eronat să calculezi suma totală a acestei taxe înmulțind fluxul total anual al pasagerilor la 9 EURO. Corect ar fi la 4,32 EURO (doar cca 48 % din total achită taxa). Mai mult ca atât, din această taxa se achită impozit pe venit la Stat, la care se adaugă redevența (1 %).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Eronat este calculată și suma totala a angajamentelor investiționale, ori acestea sunt indicate doar până la atingerea traficului anual de 3,2 mln pasageri (estimativ până în anul 2030), dar durata contractului de concesiune este până în 2062, respectiv în mod evident vor mai fi necesare investiții și după atingerea acestui număr de pasageri – indiferent de cine va gestiona pe acest orizont de timp AIC.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Șirul falsurilor și silogismelor cu care „jonglează” și prin care încearcă manipularea opiniei publice unii factori decizionali din Guvern și Comisia parlamentară de anchetă poate fi prelungit, sugestia domnului Lazăr către autorități fiind să înceteze aceste practici vicioase și să abordeze subiectul onest și profesionist, ghidați în exclusivitate de interesul public, existând riscuri eminente ca Guvernul RM să se aleagă cu litigii pierdute și sancțiuni puse pe spatele cetățenilor – tot ei fiind și potențialii perdanți și în cazul destabilizării activității Aeroportului Internațional Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Amintim că Guvernul a anulat recent o serie de hotărâri privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, iar președintele Comisiei parlamentare de anchetă, Igor Munteanu, a calificat contractul drept trădare a intereselor naționale. Cu toate acestea, nimeni din persoanele care au elaborat deciziile de concesionare nu a fost invitat pentru audieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          incubator

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Guvernul României a aprobat, în ședința de astăzi, 12.09.2019, proiectul de lege privind incubatoarele și acceleratoarele de afaceri, cu scopul de a schimba cadrul legal existent, în sensul sprijinirii firmelor aflate în fazele inițiale de dezvoltare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Proiectul a fost inițiat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și va fi transmis spre aprobare Parlamentului României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Susținerea companiilor aflate la început de drum este necesară nu doar pentru ca acestea să se consolideze financiar, dar şi pentru a crea o legătură socială şi practică cu economia reală. Incubatoarele oferă un cadru ideal pentru dezvoltarea afacerilor, prin conectarea la mediul academic și de cercetare, prin facilitarea activităților de networking, a transferului de know-how și prin acordarea de sprijin în dezvoltarea de parteneriate”, a declarat ministrul Ștefan Radu Oprea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Conform proiectului, incubatorul de afaceri este definit astfel: ”Structură de sprijin a dezvoltării afacerilor care oferă un spațiu și o infrastructură adecvată pentru rezidenți, gestionată de un administrator, care urmărește crearea unui mediu favorabil, sustenabil pentru întreprinderile mici și mijlocii nou-înființate, stimulȃndu-le potențialul de dezvoltare și de viabilitate, ajutȃndu-le să se dezvolte în perioada de început prin asigurarea unor facilități comune și de suport managerial”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ”Acceleratorul de afaceri” are următoarea definiție: ”Program derulat în cadrul incubatorului de afaceri, care asigură rezidenților, în etape, accesul la surse de finanțare, în scopul lansării pe piață, în termen de 3 până la 6 luni, a unui produs sau serviciu. Programul poate include activități de educație antreprenorială, mentorat și de networking, în vederea creșterii rapide a afacerii”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Principalele modificări ale cadrului legislativ:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • clarificarea mecanismului de analiză din perspectiva practicii UE a competenţelor de acordare a titlurilor de incubator, precum și a criteriilor de evaluare/indicatorilor de performanţă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • introducerea, definirea și redefinirea unor termeni și expresii în scopul mai bunei clarificări a noțiunilor existente în reglementarea anterioară. Sunt enumerate categoriile de operatori economici care pot avea calitatea de fondator de incubator de afaceri;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • clarificarea unor aspectele metodologice şi de interacţiune cu autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul IMM-urilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • simplificarea procedurii de acordare a titlului de incubator de afaceri, prin eliminarea studiului de fezabilitate, precum și a altor reglementări ce îngreunau procedura;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • modificarea perioadei de valabilitate a titlului de incubator de afaceri –  de la 10 ani la perioada nedeterminată;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • introducerea termenului de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de emitere a titlului de incubator de afaceri pentru soluționarea acesteia;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • introducerea termenului de zece zile lucrătoare pentru informarea solicitantului de către autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul IMM-urilor, în cazul existenței unei documentații incomplete;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • introducerea de precizări mai clare cu privire la termenul de valabilitate și clauzele contractului de prestări servicii  dintre fondator și administrator;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • oferirea posibilității de a face dovada colaborării cu societăți/experți în managementul afacerilor, față de obligația de a deține personal calificat cu experienţă în managementul afacerilor cum este în actuala lege;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • reducerea numărului tipului de incubatoare de afaceri de la opt, în legislația actuală, la trei: incubator de afaceri cu portofoliu mixt, incubator tehnologic şi de afaceri, incubator specific unui sector;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • extinderea posibilităților de finanțare a incubatoarelor de afaceri prin utilizarea oricărei surse legale identificate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • prevederea posibilității ca fondatorul să fie și administrator al incubatorului de afaceri;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • menționarea mai clară a facilităților fiscale de care poate beneficia fondatorul incubatorului de afaceri, prin intermediul măsurilor de ajutor de stat/de minimis iniţiate de autorităţile publice centrale şi/sau locale, în limitele bugetului alocat anual.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          finanțat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La 1 ianuarie, 2020, Republica Moldova poate ajunge într-o criză energetică fără precedent. În cazul neîncheierii unui nou acord dintre Naftogaz Ucraina și concernul rusesc de stat Gazprom privind tranzitul de gaze prin Ucraina, aceasta ar putea rămâne fără gazele rusești, de care depinde în proporție de sută la sută. Surprinzător, soluția cea mai fezabilă trece prin România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Recent, președintele moldovean, Igor Dodon a ajuns iarăși subiect de critici din partea presei, fiind învinuit că își arogă fără niciun temei meritul unor anticipate ieftiniri ale gazelor pe care Republica Moldova le procură din Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Merite nemeritate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          După o vizită de o zi la Moscova Dodon a anunțat că a convenit cu președintele rus Vladimir Putin ieftinirea gazelor livrate de către concernul rusesc de stat Gazprom Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Părțile au ajuns la o înțelegere de principiu și au coordonat următorii pași de colaborare în sfera aprovizionării cu gaze, ceea ce ne permite să afirmăm deja la această etapă că tarifele pentru consumatorii finali nu vor crește. Astfel, începând cu 1 octombrie, prețul la gazele rusești, furnizate Moldovei, va scădea”, se spune într-un comunicat al Președinției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prețurile pe piața europeană sunt de două ori mai mici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai mulți experți au contestat însă meritele lui Dodon privind ieftinirea preconizată a gazului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În UE prețurile sunt în scădere. Spre exemplu, noi astăzi plătim 240 de dolari pentru mia de metri cubi, în UE prețul a scăzut sub 120 de dolari deja. Deci, oricum – indiferent de ce se înțelege Dodon cu Putin –, prețul pentru Republica Moldova va scădea în anul viitor” a menționat expertul Sergiu Tofilat într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prețul se calculează potrivit unui acord din 2007

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În prezent, prețul la gazele furnizate de către Gazporm Republicii Moldova sunt calculate conform unei formule aprobată de ambele părți și inclusă în Acordul din 2007, în vigoare până în prezent. Acest acord a fost prelungit la finele fiecărui an deoarece autoritățile moldovenești nu s-au încumetat să ceară un nou acord.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prețul de furnizare, potrivit contractului este calculat în baza unei formule complexe, ținându-se cont de prețurile medii pe piața europeană la motorină, gaze și păcură din ultimele trei trimestre, anterioare calculării. În plus, se mai adaugă o taxă pe care Gazprom o aplică pentru țările din Străinătatea Îndepărtată a Rusiei (așa numita Dalnee Zarubejie), care în prezent se ridică la 30% din prețul de livrare către Moldova-Gaz.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit lui Tofilat, ar fi fost o realizare modificarea formulei de calcul sau eliminarea taxei suplimentare. Însă așa cum se arată acum, ieftinirea ce urmează este un factor absolut firesc iar asumarea meritelor pentru ea este cel puțin dezonorantă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Se așteaptă o reconfigurare a pieței regionale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși declarația președintelui Dodon a provocat controverse, nu prețul de achiziție a gazelor este cea mai mare problemă cu care se poate confrunta sectorul energetic moldovenesc la începutul anului viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La sfârșitul anului 2019 se creează condiții pentru schimbări cardinale pe piața regională a gazelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La 31 decembrie curent expiră contractele de furnizare a gazelor pentru Republica Moldova din partea Gazprom, expiră contractele de tranzit al gazelor prin Republica Moldova între Moldova-Gaz și Gazprom, expiră contractul de tranzit al gazelor între Naftogaz Ucraina și Gazprom și se finalizează construcția gazoductului Turkish Stream, fluxul turcesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Iată că finalizarea gazoductului Turkish Stream oferă puncte în plus Gazprom-ului în negocierile sale cu Ucraina privind prețul la gazele plătite de Ucraina către Gazprom și cel plătit de ultimul pentru tranzitarea teritoriului ucrainean. Așa cum părțile nu au ajuns la un numitor comun în această privință, se aștepta ca acordul de tranzit să nu fie, pur și simplu prelungit iar gazele rusești să nu ajungă la un șir de consumatori europeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși există unele informații că Comisia Europeană încearcă să faciliteze găsirea unui compromis dintre cele două părți, pe 19 septembrie fiind anticipată o rundă de negocieri la Bruxelles la subiectul tranzitului gazelor prin Ucraina, riscul că acordul nu va fi semnat este destul de mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În prag de criză

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În acest caz, Republica Moldova, care depinde în proporție de sută la sută de gazele rusești, poate ajunge într-o gravă criză energetică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Până acum statul moldovenesc nu și-a asigurat un depozit unde să stocheze rezerve de gaze pentru vremuri grele dar nici nu a definitivat o sursă alternativă de alimentare cu gaze. De fapt, această problemă nu este prea luată în serios de către autoritățile moldovenești până când nu se ajunge în pragul unei crize precum cea care se prefigurează acum la orizont.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cadrul unei vizite la Bruxelles de săptămâna trecută, ministrul economiei Vadim Brânzan a avut o întrevedere cu directorul general adjunct pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Katarina Mathernová. Cei doi au discutat printre altele și obținerea unui credit de urgență pentru achiziționarea și stocarea a aproximativ 400 milioane metri cubi de gaze în lunile ianuarie și februarie 2020 dar și despre ideea creării unui depozit de stocare a gazelor naturale în Republica Moldova pentru a asigura securitatea energetică a țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Împrumutul s-ar ridica însă la suma de 100 de milioane de dolari sau circa 1,7 miliarde de lei moldovenești, iar pentru construcția depozitului mai este nevoie de circa 15 miliarde de lei moldovenești (circa 750 milioane de euro), potrivit www.mold-street.md.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Soluția-procurarea gazelor de la ruși prin România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În aceste condiții, singura soluție fezabilă pentru asigurarea Republicii Moldova cu gaze în cazul neîncheierii unui nou acord dintre Naftogaz Ucraina și concernul rusesc de stat Gazprom privind tranzitul de gaze prin Ucraina rămâne deocamdată pomparea gazului în regim revers din Isaccea, România. Surprinzător, însă gazele pompate în regim revers din stația Isaccea, județul Brăila, vor fi cumpărate tot de la Gazprom. Cel puțin așa a comunicat pentru www.economica.md noul director general al Moldova-Gaz Vadim Ceban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit lui Ceban, în prezent se duc negocieri cu partea românească privind asigurarea condițiilor tehnice pentru a pompa gazele în regim revers din Isaccea către Republica Moldova. Din conducta de tranzit, care asigură la moment țările din Balcani cu gaze rusești, gazele vor fi introduse în rețeaua gazieră din Republica Moldova prin stațiile de la Vulcănești și Căușeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ceban spune că furnizorul va rămâne concernul rusesc Gazprom. Cum e posibil acest lucru!? Potrivit directorului Moldova-Gaz, Gazprom va achiziționa gaze de pe piața europeană care vor fi aduse prin coridorul transbalcanic până la Isaccea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Va aduce din Turcia sau România, este o schemă prin Swap de gaze”, a comunicat directorul Moldova-Gaz.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Însă și în acest caz prețul va rămâne a fi calculat potrivit formulei aprobate și incluse în contractual din 2007. Vadim Ceban a confirmat că va fi prelungit vechiul acord de achiziție a gazelor din Rusia iar în preț va fi introdusă în continuare și taxa pe care Gazpromul o aplică pentru țările din Străinătatea Îndepărtată a Rusiei (Dalnee Zarubejie), care în prezent se ridică la 30% din prețul de livrare către Moldova-Gaz.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Transilvania

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Banca Transilvania extinde serviciile online pentru antreprenori prin lansarea opțiunii  Deschidere şi administrare 100% online a contului cont de capital social. Prin această facilitate, BT susține antreprenorii care doresc să înceapă un business de tip SRL sau SRL-D pentru ca etapa de început să fie cât mai facilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Banca are aproape 275.000 de clienți IMM şi Microbusiness. În acest an, la BT au fost deschise 23.000 de conturi de capital social. 1 din 3 start-up-uri lansate în 2019 lucrează cu BT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “Primul pas al unui start-up la bancă este deschiderea unui cont de capital social. Acesta se poate face acum în premieră, online, de pe telefon sau desktop. Ne dorim ca împreună cu partenerii BT Store, hub-ul nostru online cu produse complementare bankingului, să îi ajutăm cât mai mult pe cei cu spirit antreprenorial să facă business fie online, fie fizic, prin offline, dar întotdeauna uşor şi simplu” – declară Daniel Szekely, Director Executiv IMM & Microbusiness, BT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cei 5 paşi pentru deschiderea contului de capital social la BT:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Identificare, prin încărcarea online a unei poze/copii a actului de identitate al administratorului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Completarea datelor despre companie;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Completarea datelor de contact pentru primirea online a documentelor necesare deschiderii contului de capital social;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • iPay: depunerea capitalului social prin card BT sau emis de altă bancă (suma minimă: 200 de lei; suma maximă: 1.000 de lei);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Semnarea electronică a documentelor după primirea pe email (fişă de înrolare, acordul de prelucrare a datelor şi foaia de vărsământ).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Comisionul de deschidere a contului de capital social este zero, iar alimentarea acestuia se realizează cu cardul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            pigs

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            When being stressed, pigs eat and do not grow in flesh. That’s why at a farm established based on a grant offered by EU through UNDP music is being played for pigs, while the animals may play around and have continuous access to water and feed.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            He started the business with 120 pigs and now he owns a farm with 1500 heads

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            It is not everything yet European over here, but we strive to make it happen,” told us Andrei, a worker from Vitali Radulov’s farm.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Originating from Parcani, Vitali has started up a farm in Speia village on the left side of the river Nistru. The farm is actually located on a hill nearby the village within an abandoned old farm building.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The construction still looks like it used to 30 years ago, having just a new fence around. Vitali said that he has built the fence to keep the stray dogs out as they can bring different diseases, especially now when the African swine fever wanders around.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            You would never guess that pigs are bred at this farm, as there is no noise and no smell that one would expect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The pigs from Speia bone up

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            From the entrance hall one gets directly to the cereals’ storage. An electrical mill stands up next to the loads of wheat and barley, and the farm workers load it with cereals together with soy flour, which is rich in proteins. All of them are milled and transformed into a mixture used to feed the pigs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vitali states that he uses only natural products for his animals: the cereals are cropped on the nearby fields by local farmers and the soy is imported from Ukraine. The workers confirm it — the meat of the pigs bred at this farm is organic, as it is now in fashion to say, and all of them use it with no concerns.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The composition of the fodder is important, but it is also critical to mince it appropriately. If the fodder is too gross, it will affect the animals’ digestion; and if it is too fine, the pigs choke and cough. Vitali discovered that this alongside the inappropriate temperature and lack of food and water are factors that stress out the pigs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The people from the countryside who grow pigs in their households do not have time to deal with their own stress, not even mentioning the psychological condition of the animals. Vitali Radulov has noticed that “unhappy” pigs eat but not grow in flesh as they should. In average, they “miss” to get about 20 grams in weight per day. Taking into account the number of heads and days they need to get to an optimal weight to be sold — 1500 pigs and 100 days — this would be about 3000 kilograms or about 4000 Euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Not to lose all this money, the farmer does his best for the animals to be always calm. He has automated the feed and water supply process, keeps a constant temperature level in the ventilated premises and washes periodically the floor, which is envisaged with special apertures.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            From time to time, he even puts music on for pigs and organizes games for them. He has invented a kind of football game for the hyperactive animals. For the pigs not to fall over each other, he throws them plastic bottles filled with stones, and the pigs through them from side to side with their muzzles until they get tired and calm down.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            There are two halls after the cereals’ storage — each of them having 250 square meters and hosting about 250 pigs. When we got to the farm, the young pigs, as well as those who reached the optimal age and weight were having a rest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Do you know the saying about the “pig’s disease” — one eats than goes to sleep? This should be the ordinary normal behavior of the animals — they should eat and drink as much as they want, and they should sleep and put on weight,” told us Vitali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            His wife is selling pig-meat at the market, and they do this mainly for advertising purposes. Most of pigs are directly delivered from the farm and the demand is high enough for them not to look for collaboration with sausage factories. Nevertheless, he hopes that he will sell his meat on the right side of the River Nistru one day; and these plans go hand in hand with his intention to increase the size of the farm up to 2500–3000 heads.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pigs like bodybuilders — just muscles and no fat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vitali believes that his success is partly due to the race of pigs he has chosen to breed. From the grant of 10,000 Euro initially provided by the European Union Confidence Building Measures Programme, funded by the EU and implemented by UNDP, he bought pigs with little fat from Holland. With the money he earned, he bought some other pigs of the same race, and so on and so far.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            He heard about the grants from some villagers from Speia, who have obtained financing for a tractor. Vitali Radulov looked for more information, developed a business plan, got registered in the contest and has gone all the way when some of his colleagues have given up.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            I had to undertake some efforts, but it was worth it, for sure,” says the farmer. After receiving the money, he attended all the information and business training sessions organized under the project.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            He continues to inform himself through experience exchange with his colleagues from the right side of the River Nistru and those from Ukraine. And he really hopes to visit the Dutch farm from which he has bought the pigs. The owners have invited him, but he has no time for this now. He spends almost all the days at his farm from Speia, being firmly convinced that a business can develop only through personal involvement.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            TIFF

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cea de-a doua ediție TIFF Oradea s-a încheiat duminică seară, pe 8 septembrie, după trei zile marcate de evenimente speciale, premiere și proiecții în aer liber. În topul preferințelor cinefililor s-au aflat, anul acesta, cele mai așteptate și apreciate titluri ale momentului și cine-concertele găzduite de Sinagoga Sion. Mii de spectatori s-au bucurat și la această ediție de filmele noi și multi-premiate, sosite la Oradea alături de creatorii și protagoniștii lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Trei titluri autohtone conduc clasamentul celor mai urmărite filme la ediția din acest an. În prima zi de festival, la Filarmonica de Stat din Oradea, sute de cinefili au ales să urmărească pe marele ecran, în prezența actorului George Piștereanu, La Gomera (r. Corneliu Porumboiu), propunerea României la Oscar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sâmbătă seară, în decorul inedit al Cetății, spectatorii s-au lăsat fermecați de povestea de dragoste din Parking, cel mai nou film în regia lui Tudor Giurgiu, despre un poet român care emigrează Spania și descoperă, în scurt timp, marea dragoste, dar și dorul de casă. Pe 7 septembrie, cinefilii au venit în număr mare și la întâlnirea cu actrița Dana Rogoz și regizorul Radu Dragomir, invitați la proiecția specială MO, programată la Oradea înainte de lansarea oficială a filmului în cinematografe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Topul preferințelor spectatorilor este completat de cine-concertul Căruța Fantomă. Capodopera cinematografiei mute, acompaniată live de Foley’Ala și vocea inconfundabilei Irina Margareta Nistor, au atras atenția celor mai mulți iubitori de film în ultima seară de festival. Nici evenimentele programate în celelalte două zile nu s-au lăsat mai prejos, cine-concertele clasându-se printre cele mai populare opțiuni ale spectatorilor din acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Orădenii nu au ratat ocazia de a urmări pe marele ecran titlurile premiate la ce-a de-a 18-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, printre cele mai urmărite filme din acest an numărându-se Dama de cupă (Queen of Hearts), povestea controversată care i-a adus regizoarei May el-Toukhy Premiul pentru Cea mai bună regie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Până la următoarea ediție, experiența festivalului va continua prin intermediul platformei de video streaming TIFF Unlimited, disponibilă oriunde în România, pe tot parcursul anului, cu filme noi la fiecare două săptămâni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            comerţul online

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Piața de electro-IT&C din România se află pe un trend ascendent, datorat în mare parte e-commerce-ului, potrivit unei analize realizate de experții KeysFin. Cifra de afaceri a comercianților de produse electro-IT&C locali a crescut cu 8% în 2018 față de anul anterior și cu 37,6% față de 2014. Pentru anul în curs, specialiștii KeysFin estimează un avans de 7,5%, astfel că piața va depăși 36 miliarde de lei, un maxim istoric care nu a mai fost atins până acum.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Principalii jucători din piață în funcție de cifra de afaceri realizată în 2018 sunt: Samsung Electronics România – 4,6 miliarde de lei (13,5% din total), Dante International (eMAG) – 4,2 miliarde de lei (12,5% din total) și Altex România – 3,6 miliarde de lei (10,5% din total). Cel mai mare avans, față de anul precedent, în rândul retailerilor, l-a avut eMAG, a cărui cifră de afaceri a crescut cu aproximativ 28% – raportat la 2017, această creștere reprezentând un semnal clar al potențialului cumpărăturilor online din România, conform specialiștilor KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ultimii trei ani, românii au început să facă din ce în ce mai multe cumpărături online, iar produsele electro-IT&C sunt printre cele mai vizate de către aceștia, fapt care se reflectă și în cifra de afaceri a comercianților din domeniu. Potențialul acestui segment de piață nu a fost încă atins așa că suntem siguri că vom vedea creșteri și în 2019, în rândul jucătorilor din piața de electro-IT&C care sunt prezenți în mediul online, mai ales că promoții precum cele de Black Friday stârnesc interesul a milioane de români.”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Industria comercianților de produse electro-IT&C a cuprins 5.168 companii în 2018, dintre care: 10 companii mari, 56 medii, 397 mici și 4.705 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile mari, acestea concentrând aproximativ 54% din totalul cifrei de afaceri generate de comercianțîi locali anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            CAPITALA „LIVREAZĂ” MAJORITATEA PIEȚEI DE ELECTRO-IT&C

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Companiile înregistrate în București au generat o cifră de afaceri de 22,9 miliarde de lei, adică 67,3% din total în 2018. Urmează cele din județele Ilfov (16%), Cluj (3%), Timiș (1,8%) și Suceava cu 1% din total. Așadar, primele 5 județe au concentrat aproape 90% din cifra de afaceri a comercianților electro-IT&C în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Capitala conduce și după numărul de companii, urmată de județele Cluj, Timiș, Bihor și Dolj. Astfel, în primele 5 județe au fost înregistrați aproape o jumătate dintre comercianții locali de produse electro-IT&C.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            TOPUL COMERCIANȚILOR DE PRODUSE ELECTRO-IT&C

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În topul jucătorilor din retail-ul electro-IT&C locali pe primul loc s-a situat eMAG, Dante International SA (4,2 miliarde lei), fiind urmat de Altex România SRL (3,6 miliarde lei) și Flanco Retail SA (1,1 miliarde de lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Când vine vorba de wholesale, locul 1 este ocupat de Samsung România SRL, cu o cifră de afaceri de 4,6 miliarde de lei, compania coreană fiind urmată de Huawei Technologies SRL (1,9 miliarde lei) și Network One Distribution SRL (1,3 miliarde lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            EFECTELE LIPSEI DE PERSONAL SE RESIMT ȘI PE PIAȚA ELECTRO-IT&C

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Numărul mediu de angajați din industria comercianților de produse electro-IT&C a scăzut cu 4,6% față de 2017 și cu 5,5% față de 2014, la 30,6 mii de angajați anul trecut. Pe tip de companii, cele mai mari au concentrat o treime din forța de muncă, urmate de companiile mici cu 25% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe de altă parte, costul mediu per angajat a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 70 mii lei, în timp ce productivitatea a înregistrat o creștere de doar 13% față de anul anterior, ajungând la 1,1 milioane lei per angajat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Considerăm că avansul costului mediu per angajat peste cel al productivității reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivității economiei locale. Acesta este vizibil și în industria comercianților de produse electro-IT&C unde avem o majorare cu 56% a costului mediu per angajat față de o un avans de 46% al productivității în perioada 2014-2018.”, a precizat Roxana Popescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Altex România SRL a fost cel mai mare angajator din 2018, cu 10% din totalul forței de muncă. Cei mai mari 5 jucători au avut peste 9.000 de angajați în 2018, adică aproape 30% din total. La polul opus, peste 2.100 de companii (41% din total) nu aveau niciun angajat în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            PROFITUL COMERCIANȚILOR ELECTRO-IT&C ESTE ÎN SCĂDERE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Profitul net al comercianților electro-IT&C a scăzut cu 7,4% față de 2017, însă a rămas cu 35% peste nivelul din 2014, la 1,15 miliarde de lei în 2018. Pentru 2019 este estimată depășirea pragului de 1,3 miliarde de lei. În ciuda unei consolidări în 2018, ambele marje de profitabilitate (netă și operațională) s-au îmbunătățit în ultimii 5 ani pentru comercianții electro-IT&C.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Samsung Electronics România a fost lider și din perspectiva profitabilității, cu un profit net de 89,7 milioane de lei în 2018, reprezentând 7,8% din profitul total al acestui sector în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            TRENDURI ÎN PIAȚA DE ELECTRO-IT&C

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În 2018, potrivit datelor comunicate în piață de principalele magazine online, promoțiile de Black Friday i-au determinat pe români să cheltuiască pentru cumpărăturile online peste 250 de milioane de euro, iar estimările specialiștilor arată că promoțiile din luna noiembrie 2019 îi vor convinge pe români să își aloce veniturile într-o proporție la fel de mare sau chiar mai mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Până la Black Friday însă, de la începutul anului, s-au vândut cel mai bine electrocasnicele mari și mici, precum și televizoarele, potrivit celor mai recente studii de piață.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, programul Rabla pentru schimbarea frigiderului sau a mașinii de spălat a impulsionat vânzările acestor categorii de produse, iar, în cazul segmentului IT, categoriile de produse cu cele mai mari creșteri au fost reprezentate de phablet-uri și de accesorii inteligente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            draxlmaier

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La 25 august 2019, DRÄXLMAIER a deschis oficial fabrica din Cahul, ocazie cu care a fost organizat un eveniment deosebit, unde invitații au fost surprinși cu diferite activități, dar și cu un concert extraordinar de muzica populară și pop. Pe scena amenajată în preajma fabricii au urcat ansamblul de dans „Izvoraș”, ansamblul etno-folcloric „Crăițele”, solista de muzică populară Lenuța Neagu, formațiile Pasha Parfeni & band, Tharmis Orchestra, DoReDos, Sunstroke Project, iar seara s-a încheiat cu evoluția binecunoscutei trupe Carla’s Dreams.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Suntem mândri să contribuim la consolidarea centrului economic din regiune investind în noua fabrică din Cahul. Cu acest pas, putem demonstra încă o dată angajamentul nostru sustenabil în Moldova. Aș dori să-mi exprim recunoștință tuturor oamenilor, care au contribuit la înființarea acestei fabrici și care continuă să ne sprijine în toate procesele zilnice, care asigura activitatea fără cusur a întregii locații”, spune Răzvan-Laurențiu Stoica, Administratorul fabricii din Cahul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În Moldova Grupul DRÄXLMAIER a venit în 2007, când a deschis prima hală de producție la Bălţi sub coordonarea domnului Marin Ciobanu (în prezent administratorul principal al ZEL Bălți). În anul 2011, a fost deschisă a doua fabrică în Bălți. În 2017, DRÄXLMAIER a deschis un Birou de Dezvoltare Produse la Chişinău și tot în acest an Grupul DRÄXLMAIER a anunțat decizia de a deschide cea de-a treia fabrică de producere a componentelor electrice și a cablajelor din Republica Moldova în sudul ţării, la Cahul, iar în 2018 s-a început construirea noii facilități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Referindu-se la motivul extinderii activității de producție, șeful de Operațiuni SE Europa de Est al Grupului DRÄXLMAIER, Kai Mussman, a menționat că „datorită experienței pozitive, pe care o avem aici în Moldova în ultimii doisprezece ani, a fost un pas logic pentru noi să ne extindem în sudul țării și să ne promovăm angajamentul aici. Pe mai mult de 17.000 de metri, mai mult de 500 de angajați sunt acum în măsură să producă cablaje electrice de înaltă calitate pentru producătorii de automobile premium. Numărul angajaților va crește în următorii ani. Am securizat opțiunea de a extinde fabrica la necesitate. Astfel, avem capacitatea de a face alte proiecte.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În prezent, DRÄXLMAIER are în Moldova peste 5 mii de angajaţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Grupul DRÄXLMAIER furnizează celor mai importanţi producători de automobile sisteme de cablaje moderne, interioare premium, componente electrice şi electronice și sisteme de stocare pentru asigurarea mobilității electrice. Combinația de competențe de bază în zonele interioare, electrice, electronice și sisteme de stocare este unică în industria automotive. Prin urmare, compania acoperă întregul lanț de producție, de la ideea inițială, prin proces de dezvoltare și producție și până la livrarea produselor pe liniile de asamblare a producătorilor de automobile premium.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Inventatorul cablajului adaptat necesităților clientului, Grupul DRÄXLMAIER dezvoltă tehnologia inovatoare a cablajelor, componentelor electrice și electronice, toate direct in-house. Aceasta include sisteme de cablaje de înaltă tensiune, sisteme de gestionare a acumulatoarelor și distribuitori inteligenți de energie. DRÄXLMAIER lucrează asupra mobilității viitoare fără emisii de gaze prin soluția sistemelor de stocare de tensiune joasă și tensiune înaltă. Fiind un lider de piață pentru sistemele interioare în automobile de clasa premium, Grupul DRÄXLMAIER furnizează producătorilor iluminare ambientală, console centrale, panouri de uși și de instrumente, cât și module complete de uși și cockpit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Grupul DRÄXLMAIER este furnizor automotive internațional cu mai mult de 60 fabrici în peste 20 țări. Fondată în Germania în 1958, compania are mai mult de 70.000 angajați la nivel mondial. Fiind o afacere de familie, gândirea responsabilă și cu accent pe viitor întotdeauna au stat la baza succesului ei economic. Este elementul de bază al strategiei să-și proiecteze afacerea și procesul de producție, cât și produsele, într-o manieră durabilă și astfel să mărească competitivitatea companiei pe termen lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În 2018, Grupul DRÄXLMAIER a generat vânzări de 4,6 miliarde euro. Fiind membrul Topului 100 de furnizori de automotive, printre clienții renumiți ai companiei se numără Audi, BMW, Jaguar, Land Rover, Maserati, Mercedes-Benz, MINI, Porsche și VW, precum şi producătorii de automobile californiene extrem de inovatoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            aeroportul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ziua de 19 august a fost făcută publică informația, potrivit căreia 95% din Avia-Invest SRL, compania concesionară a Aeroportului Internațional Chișinău (AIC), au fost achiziționate de NR Investment Ltd, firmă înregistrată în Insulele Guernsey, care aparține lui Nathaniel Rothschild, membru al renumitei familii de bancheri. Se știa că Avia Invest, implicit dreptul de a exploata aeroportul până în anul 2062, aparțineau controversatului om de afaceri și politician Ilan Șor, principalul suspect în dosarul ”Furtului Miliardului” fugit în Israel și dat în căutare internațională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În aceeași zi, serviciul de presă al Aeroportului Internațional Chișinău a comunicat că Nathaniel Rothschild a ajuns într-o vizită în Republica Moldova pentru a-și vedea achiziția.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Termenii acordului nu au fost dezvăluiți. NR Investment Ltd a refuzat să comenteze cu privire la valoarea tranzacției și planurile companiei însă a promis să ofere detalii în septembrie, nu și prețul tranzacției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Implicat în scandaluri de corupție și prieten cu un oligarh rus

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit unui comunicat de presă al pretinșilor noi proprietari, NR Investments are o experiență vastă în investiții în infrastructură și proprietăți imobiliare din Europa Centrală. Investițiile anterioare includ Porto Montenegro, un port pentru yachturi de lux; Trigranit, cel mai mare dezvoltator imobiliar din Europa Centrală; complexul de film Korda Studios din Budapesta, precum și multe alte proiecte imobiliare în toată regiunea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Presa străină îl prezintă însă pe proprietarul companiei, Nathaniel Rothschild într-o lumină nu tocmai pozitivă. Potrivit media britanice acesta ar fi în relații strânse, chiar amicale, cu oligarhul rus Oleg Deripaska, unul dintre cei mai apropiați oameni de afaceri ai președintelui rus Vladimir Putin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cotidianul Daily Mail scria, în 2012, că Rotschild ar fi încercat să-l influențeze pe fostul comisar european pentru comerț Peter Mandelson să facă lobby în favoarea lui Deripaska în Europa. Atunci Rotschild a acționat în judecată ziarul, pentru defăimare, dar a pierdut într-un final procesul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Autoritățile de la Chișinău investighează concesionarea de acum cinci ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Schimbul de proprietari al Avia-Invest se întâmplă la doar o săptămână după ce Președintele Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice, Igor Munteanu, a depus o sesizare în adresa Procuraturii Generale (PG) și Centrului Național Anticorupție (CNA) cu privire la concesionarea aeroportului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            A trezit multe semne de întrebare felul în care Aeroportul Internațional Chișinău a fost scos spre concesionare deși se găsea pe lista obiectivelor nepasibile privatizării. Vrem să fie verificate acțiunile persoanelor care au participat la adoptarea deciziei privind administrarea și dezetatizarea proprietății publice și dacă acțiunile lor au fost concertate sau remunerate într-un anumit fel”, a anunțat Munteanu într-o conferință de presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Într-un interviu pentru www.economica.md Munteanu a menționat că în cazul concesionării, produse în 2013 mecanismele care trebuiau să protejeze interesele statului sau n-a funcționat sau au fost exploatate în folosul unor grupuri de influență. El a dezvăluit numele unor funcționari ce s-ar face responsabili de concesionarea defavorabilă statului. Totodată, Munteanu a cerut ca modul de concesionare să fie investigat de Procuratură și Centrul Național Anticorupție care să întreprindă de urgență măsuri de asigurare pentru a nu admite reconcesionarea aeroportului. Și asta deoarece obiectivul Comisiei este de a reîntoarce cât mai repede posibil aeroportul în gestiunea statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ministrul economiei vrea renegocierea unor clauze din contract

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Însă, la o zi după anunțul privind schimbarea concesionarului efectiv, la rampă a ieșit ministrul economiei Vadim Brânzan, care a spus că autoritățile nu renunță la intenția de a întoarce AIC în gestiunea statului însă, așa cum acest proces va fi unul dificil și va dura încă mulți ani, Ministerul Economiei intenționează să renegocieze cu Nathaniel Rothschild, condițiile acordului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rezilierea este un proces care durează de regulă ani de zile, trebuie angajați avocați în diferite jurisdicții internaționale, aceștia sunt scumpi, serviciile lor ajung să coste până la trei mii de euro pe oră. Și, de obicei, soarta acestor litigii se rezolvă în afara proceselor juridice, în cadrul unor negocieri.”, spune Brânzan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și cum procedura de reziliere a contractului de concesiune poate fi una  de lungă durată, el spunea că va solicita o întâlnire cu noul concesionar pentru a afla intențiile lui, pentru a-i explica problemele contractului de concesiune și pentru a renegocia unele clauze din el.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Brânzan a spus că noul investitor este unul de bună credință, reprezintă cea mai renumită familie de bancheri la nivel mondial și, dat fiind renumele acesteia, înclina să creadă că va putea fi găsită o soluție rezonabilă în unele privințe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vineri însă s-au întâmplat două evenimente care au schimbat radical datele problemei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Singurul proprietar este statul și are pârghii să-și apere interesele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În prima parte a zilei Igor Munteanu Președintele Comisiei parlamentare de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice a convocat o conferință, în cadrul căreia a declarat că preluarea activelor Avia-Invest de către orice grup financiar străin, în speță Rothschild, nu poate avea loc dacă această acțiune prejudiciază interesele statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Drept urmare, Munteanu a dat asigurări că autoritățile pur și simplu nu vor înregistra acest transfer de proprietate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fiind întrebat cât de posibilă este anularea contractului de concesiune, Munteanu a menționat că în prezent singurul proprietar al aeroportului este Republica Moldova și interesul public trebuie să prevaleze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Tranzacția din 2013 a fost făcută în scopul modernizării unor servicii și nu în scopul înstrăinării acestui bun. Respectiv, orice contract poate fi reziliat. Este o normă cunoscută de toți juriștii că există prevederi , care asigură proprietarul de drept să-și apere interesele”, a menționat președintele comisiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dodon: Avia Invest nu și-a schimbat proprietarul iar aeroportul va fi întors în gestiunea statului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La câteva ore distanță, în aceeași cheie a vorbit și președintele Igor Dodon, care a convocat Consiliul Suprem de Securitate a statului pentru a examina situația de la Aeroport.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Acesta a fost și mai tranșant anunțând că cotele de capital din Avia-Invest n-au fost înstrăinate. Mai mult ca atât, este blocată posibilitatea de a vinde cotele în Avia-Invest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Da, a venit un investitor care a vrut să cumpere, însă a fost preîntâmpinat că statul vrea să rezilieze acest acord. Li s-a spus: nu vă băgați pentru că noi vom întoarce aeroportul înapoi în gestiunea statului”, a menționat șeful statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Referitor la unele speculații potrivit cărora nu se poate (de reziliat n.n), amintim că este vorba despre o întreprindere de stat dată în gestiune și există destule dovezi de a o întoarce statului”, a adăugat Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            El a precizat că pot exista două motive pentru a rezilia contractul. Primul ține de încălcarea procedurilor la momentul semnării acordului iar a doua ține de îndeplinirea programului de investiții, tot ce se referă la angajamentele investitorului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit angajamentelor, în 2014-2018 Avia-Invest urma să investească în Aeroport suma de 160 milioane de euro, însă la moment au fost raportate investiții de 78 de milioane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dar aici specialiștii trebuie să facă un audit: ce s-a investit, de unde și cum pentru că există unele suspiciuni că unii bani au venit din furtul miliardului”, a menționat președintele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            El a adus și unele cifre care ilustrează cum concesionarea aeroportului a fost făcută în detrimentul intereselor statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, potrivit acordului, compania concesionară este obligată să investească în aeroport timp de 49 de ani 244 milioane de euro. Pe de altă parte ea continuă să colecteze taxa de 9 euro de la fiecare pasager, instituită pe când aeroportul era gestionat de stat și care era destinată pentru rambursarea unui credit contractat de către Guvern în 2008 pentru modernizarea terminalului și a pistei. Această taxă, inclusă absolut nejustificat în contractul de concesiune este un supliment la profitul companiei concesionare. Și dacă luăm ca bază de calcul numărul de pasageri de anul trecut, care a ajuns la 2,8 milioane, doar anul trecut Avia-Invest a obținut din taxa respectivă un beneficiu de 24 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dacă înmulțim la 49 de ani (deși în 44 de ani numărul cu siguranță va crește), se ajunge la un beneficiu de aproape un miliard de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ion Chișlea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, organizează, în data de 25 august și 1 septembrie 2019 la ora 19:00, în Pasajul Corneliu Coposu din Municipiul Satu Mare, Festivalul Fanfarelor, cu invitați din județul Satu Mare – fanfarele din Beltiug, Foieni, Căpleni și Urziceni și din Maramureș – Fanfara din Tăuții Măgherăus, evenimentul adresându-se iubitorilor muzicii de promenadă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mișcarea națională de digitalizare ajunge și în nord-vestul țării, Oradea fiind cel de-al treilea oraș ales să participe în programul Generația Tech realizat de comunitatea Digital Nation. Trei orașe românești au acces în acest prim an la programul de digitalizare gratuit oferit tinerilor români, proiect realizat cu o investiție de jumătate de milion de dolari din partea Google.org. Oradea se alătură orașelor Alba Iulia și Piatra Neamț, ca al treilea punct al campusului digital pe care comunitatea îl construiește în țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tinerii orădeni de 15-24 ani care își doresc o carieră în digital sunt invitați să aplice pe site-ul Digital Nation. Aceștia pot alege din cele două specializări Generația Tech disponibile în acest prim an: IT Literacy, unde sunt învățați bazele administrării digitale și toate aspectele necesare unui job digital la birou, sau Learn to Code, unde sunt învățați bazele programării și cum să codeze aplicații web și mobile basic. Fiecare specializare are o durată de 12 luni, la finalul cărora absolvenții interesați sunt ajutați de echipa Digital Nation în găsirea de joburi digitale pe plan local. Specializările sunt disponibile complet gratuit participanților iar programul urmărește dezvoltarea competențelor digitale a peste 300 de tineri români în primul an de desfășurare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Specializările Generația Tech au la bază metodologia proprie de dezvoltare a Digital Nation, factorii diferențiatori ai acesteia fiind mediul de lucru antrenant, folosirea platformelor digitale familiare participanților din social media, mentoratul de la specialiști din câmpul muncii, învățarea aplicată și colaborativă și evenimentele și întâlnirile fizice, pe plan local. Abordarea comunității a fost de altfel și cea care a convins Google să se implice în proiect, proiectul fiind la momentul de față cea mai mare investiție realizată de Google.org în Europa Centrală și de Est.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Am fost contactați de multe orașe și de mulți actori din sfera privată, și am primit foarte mult interes pentru Generația Tech. Oradea s-a departajat în cele din urmă ca având condiții favorabile și totodată o strategie la nivel de oraș care prioritizează digitalizarea, în sincron și cu obiectivele comunității. Dacă anul acesta am avut capacitate doar pentru trei județe, sperăm ca la anul să demarăm proiectul cu cât mai multe municipalități partenere”, a declarat Paul Apostol, fondator Digital Nation.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ne bucură selecția orașului nostru în programul Digital Nation – Generația Tech. Suntem convinși că acest program se va integra în strategia locală Realizează-te în Oradea! (Make IT in Oradea), având scopul de a oferi o șansă reală tinerilor de a rămâne sau veni în Oradea. Creșterea compentențelor digitale și intermedierea angajării în programe de stagii, joburi part time sau full time sunt măsuri concrete pentru dezvoltarea resursei umane locale, a declarat Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tinerii din Oradea care doresc să se înscrie la unul din cele două cursuri o pot face până în toamnă, pe site-ul comunității. Ulterior aplicării, aceștia parcurg o testare online simplă, urmând să intre pe platformele online pentru parcursul de dezvoltare în cadrul specializării alese.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              guvern

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În cursul zilei de 21 august 2019, Guvernul de la Chișinău a adoptat o decizie prin care ziua de 23 august a fost decretată drept zi de doliu în Republica Moldova. Așa cum se arată în comunicatul oficial publicat pe pagina oficială a Cabinetului de Miniștri de la Chișinău, această decizie e fost luată cu scopul de a comemora victimele terorii hitleriste și staliniste din Republica Moldovai. Trebuie remarcat faptul potrivit căruia, în cadrul procesului de votare a mai sus menționatei decizii, nu a existat unanimitate în ceea ce privește opțiunile celor prezenți la ședință. Potrivit unor surse, doi dintre miniștrii prezenți la ședință s-au abținut de la votii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Decizia de astăzi se înscrie în confruntarea dintre cultura română și cea rusă în Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Decizia luată în cursul zilei de 21 august este una care confirmă faptul potrivit căruia Republica Moldova este o țară scindată între ideea de integrare europeană și ideea integrării eurasiatice. Pe aceiași linie de gândire se înscrie și confruntarea dintre cultura română și cultura rusă care se dă în Republica Moldova încă din perioada interbelică. Evenimentul de astăzi face referire la confruntarea dintre cele două culturi despre care am menționat mai sus. Decizia Guvernului Republicii Moldova de a secreta ziua de 23 august drept zi de doliu în Republica Moldova se înscrie într-un șir de evenimente recente care au ca efect polarizarea mediului politic în particular, precum și a societății moldovenești în general. Doar pentru a da câteva exemple în acest sens, voi aminti încercările din ultimul an (anul 2018) întreprinse, fără succes, de către vechiul legislativ de a legifera schimbarea denumirii limbii de stat din limba moldovenească, așa cum este precizat în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, în limba română (așa cum doreau unii reprezentanți ai facțiunii parlamentare a Partidului Liberal din vechiul legislativ) sau de încercarea membrilor facțiunii parlamentare a Partidului Democrat de a introduce în legea fundamentală a Republicii Moldova a unei precizări în care să se menționeze integrarea europeană drept direcție prioritară și strategică a Republicii Moldovaiii. Aceasta fiind spuse, este foarte clar faptul potrivit căruia războiul dintre cultura română și cea rusă în Republica Moldova nu este nici pe departe încheiat. Decizia de astăzi a Guvernului de la Chișinău arată faptul potrivit căruia elita politică de la Chișinău va rămâne încă mult timp polarizată între cele două curente de gândire politică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Decizia Guvernului Republicii Moldova din data de 21 august 2019 face trimitere la Pactul de neagresiune sovieto-german semnat la data de 23 august 1939

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a se evita orice confuzie, trebuie reamintit faptul potrivit căruia la data de 23 august 1939, miniștrii de externe de atunci ai Germaniei naziste și ai Uniunii Sovietice, Joachim von Ribbentrop și omologul său sovietic Viaceslav Molotov au semnat un pact de neagresiune prin care cele două puteri împărțeau Europa conform propriilor interese. Mulți specialiști consideră acest pact drept punctul ce a declanșat cel de-al doilea război mondial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Republica Moldova va fi tributară in continuare conflictului cultural și geopolitic ce se desfășoară pe teritoriul său încă multă vreme

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Astfel de evenimente, precum cel de astăzi de la ședința Guvernului Republicii Moldova, demonstrează încă o dată faptul că Republica Moldova este și va fi în continuare măcinată de concurența integrării europene și a integrării eurasiatice a țării și competiția foarte dură între cultura română și cea rusă. Toate acestea vor perpetua, cel puțin pentru o vreme polarizarea societății moldovenești. Mult mai periculos este, însă, faptul că o atare stare de fapt va perpetua, la rându-i, starea de instabilitate politică din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              i https://www.gov.md/ro/content/ziua-de-23-august-fost-declarata-de-guvern-zi-de-doliu-vederea-comemorarii-victimelor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ii https://www.publika.md/guvernul-a-declarat-23-august-zi-de-doliu-doi-reprezentanti-ai-cabinetului-de-ministri-s-au-abtinut-de-la-vot-_3050966.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              iii https://www.euractiv.ro/euractiv-moldova/r.-moldova-votul-pentru-introducerea-vectorului-european-in-constitutie-a-esuat-12222

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a atins noi maxime istorice pentru indicele BET-TR, care include si dividendele acordate de companiile din BET. La finalul sedintei de tranzactionare din 31 iulie, BET-TR afisa un nivel record de 14.732 de puncte, echivalentul unei rate de crestere de peste 35% comparativ cu nivelul de la finalul anului trecut. Cresterea a fost una sustinuta si pe plan international. Sentimentul puternic pozitiv al investitorilor a determinat maxime record pentru indicii Dow Jones si S&P 500 din Statele Unite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La raliul international s-a conectat si indicele BET, cel care reflecta evolutia celor mai lichide 16 companii listate la BVB cu exceptia SIF-urilor. In ultima sedinta bursiera din iulie, BET a ajuns la 9.204 puncte. Acesta este cel mai ridicat nivel inregistrat de BET in ultimii 10 ani si jumatate. De la inceputul anului si pana in prezent, indicele BET a inregistrat o crestere de aproximativ 25%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cresterile de la nivelul indicilor nu s-au reflectat in zona de trading a pietei de capital. Dupa sincopele de la inceputul anului, de abia la final de iulie valoarea medie zilnica de tranzactionare a ajuns la paritate cu nivelul de la finalul primelor sapte luni ale anul trecut, respectiv de 9 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Paradoxul pietei romanesti este ca prea putini investitori au fost prezenti in piata intr-un moment in care vorbim de maxime istorice pentru BET-TR si de maximul ultimului deceniu pentru BET. Eforturile noastre vor fi axate pe atragerea unui numar mult mai mare de persoane catre piata de capital astfel incat economiile cat mai multor romani sa beneficieze de evolutiile favorabile pe care piata de capital le ofera pe termen lung. O participare mult mai mare a populatiei la piata de capital va avea efecte semnificative asupra economiei romanesti si asupra dimensiunii bursei, dimensiune care acum este una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeana, de doar 10% din PIB,” a declarat directorul general al BVB, Adrian Tanase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Piata de capital s-a dovedit a fi cel mai generos producator de bunastare. E greu de gasit astazi un mediu mai bun, reglementat si transparent care sa genereze profit de peste 35% in doar sapte luni, asa cum a fost cazul indicelui BET-TR, care include si dividendele oferite de cele mai mari companii listate la bursa din Romania,” a spus Lucian Anghel, presedintele BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Valoarea de piata a companiilor romanesti listate la BVB a fost de aproape 103 miliarde lei la finalul lunii iulie. A fost saptea cea mai mare valoare inregistrata de societatile cotate local. Capitalizari mai mari pentru aceste companii au fost atinse in aprilie 2018, cu un varf de 103,7 miliarde de lei pe 24 aprilie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sandu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși părea că a început cu dreptul o guvernare asigurată de o alianță nefirească cu partidul prorusesc al socialiștilor, blocul prooccidental ACUM și exponenta acestuia – premierul Maia Sandu pierde tot mai mult încrederea propriului electorat. De cealaltă parte, socialiștii susținuți tot mai deschis și mai vocal de către președintele Dodon, capătă tot mai mult teren.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Numită inițial situativă, alianța PSRM+ACUM, constituită în condiții extreme la începutul lunii iunie, și-a propus drept obiectiv demontarea regimului oligarhic controlat de liderul Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Inițial multă lume a apreciat abilitatea politică a Maiei Sandu și blocului electoral ACUM, care, cu doar 26 de mandate în Parlament față de 35 ale partenerilor socialiști, a reușit să obțină și funcția de prim ministru dar și opt din cele 10 portofolii de ministru în Guvern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În schimb, socialiștii, pe lângă cele două portofolii de ministru, s-au ales cu funcția de președinte al Parlamentului, care i-a revenit Zinaidei Greceanîi, fostă și ea în fotoliul de Prim Ministru în perioada guvernării comuniste a lui Voronin acum peste 10 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Datorită unor acțiuni energice și declarații ferme de demitere a oamenilor de încredere ai lui Plahotniuc, plantați în diferite ministere și agenții dar și curățarea unor entități din care Partidul Democrat se alimenta financiar, Maia Sandu a obținut în primele săptămâni simpatia publicului, chiar a celui care nu reprezenta propriul electorat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Doar că perioada de glorie a durat destul de puțin. Când noii miniștri au purces la activitatea propriu zisă , a început să se observe că, deși absolvenți ai unor universități prestigioase din Occident, aceștia sunt cam rupți de realitatea de la Chișinău dar au și dificultăți în a-și crea echipe funcționale pe care să se bazeze în reformarea economiei și să livreze rezultate apreciabile pentru populație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Între timp, problemele trebuiau soluționate iar una dintre ele se referea la o gaură de 4,5 miliarde de lei în buget, moștenită de la Guvernul anterior și cauzată de politicile populiste preelectorale ale fostei guvernări care, pe de o parte a redus o serie de taxe și impozite iar pe de altă parte a majorat salariile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a găsi banii necesari, Guvernul chiar la începutul lunii iulie a negociat cu Fondul Monetar Internațional reluarea programului de finanțare cu Republica Moldova, întrerupt în iulie 2018 din cauza amnistiei fiscale și a reducerii unui șir de taxe și impozite, fără ca ministrul finanțelor de atunci Ion Chicu să țină cont de recomandările Fondului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a restabili relațiile cu FMI și pentru a fi reluată finanțarea, actualul ministru de profil, Natalia Gavriliță și-a asumat anularea legilor respective. Două dintre acestea, care se referă la revenirea la taxa pe valoarea adăugată în sectorul HoReCa de la 10% la 20% și impozitarea tichetelor de masă a provocat mari nemulțumiri în rândul businessului, în special a celui mic și mijlociu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fostul ministru al finanțelor, Ion Chicu, cel care a provocat cu un an în urmă stoparea acordului, devenit între timp consilier al președintelui Dodon, a criticat dur înăsprirea politicii fiscale, atrăgând asupra instituției prezidențiale un val de simpatie. Și șeful său, președintele Dodon îi ținea hangul, criticând majorările de taxe deși a avut întrevederi personale cu delegația FMI și știa despre condițiile acestora însă la acel moment n-a avut obiecții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Până la urmă, înăsprirea politicii fiscale a fost adoptată, inclusiv cu votul deputaților socialiști, fapt ce confirmă că opoziția formală a liderului lor, președintele Dodon, a fost o simplă acțiune de PR.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Însă imaginea guvernului ACUM a suferit semnificativ, adepții săi punându-și întrebarea privind capacitatea miniștrilor cu diplome la Harvard de a guverna eficient. În schimb, ratingul președintelui Dodon, care și-a făcut imagine de protector al businessului, a rămas intact ba chiar și a crescut, potrivit unor sondaje.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu aceasta este însă principala problemă a celor de la ACUM. Deși inițial vorbiseră despre concursuri echitabile în baza principiului meritocrației la numirea în funcții a șefilor de agenții, departamente și altor structuri ale statului, membrii coaliției au început să partajeze aceste funcții pe criterii mai degrabă politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Drept urmare, sub controlul PSRM au intrat Serviciul de Informație și Securitate (SIS), Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Pază și Protecție. Președintele Dodon a ajuns să controleze mai toate structurile de forță în afară de Ministerul de Interne, condus în acest moment de către copreședintele ACUM, Andrei Năstase. Astfel, Consiliul de Securitate al Statului de pe lângă președinte, este în cea mai mare parte compus din acoliții lui Dodon, considerat de o mare parte a opiniei publice omul Moscovei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși acesta chemase inițial componentele alianței să se abțină de la declarații și manifestări cu conținut ideologic și geopolitic, pentru ca guvernarea să se axeze pe demontarea regimului oligarhic al lui Plahotniuc, pregătește pentru 24 august sărbătorirea ”eliberării Basarabiei de sub ocupația fascistă” și a instalat placate în care îi felicită pe moldoveni cu 660 de ani de la crearea statului moldovenesc. Astfel el dă apă la moara ideologiei moldoveniste și sfidează poziția majorității istoricilor, care consideră România succesor de drept al voievodatului medieval moldovenesc iar Republica Moldova – o creație artificială a Uniunii Sovietice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nemulțumirea electoratului de dreapta a ajuns la cote maxime după ce pe 19 august, în funcția de președinte al Curții Constituționale a ajuns Vladimir Țurcan, unul dintre fruntașii socialiști și fost ministru de interne în perioada președintelui comunist Vladimir Voronin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De cealaltă parte, aceste partajări obscure, nu deranjează în vreun fel electoratul socialiștilor, care nu pun pre mare preț pe respectarea principiilor democratice și a transparenței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a întregi tabloul, trebuie de menționat și faptul că Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) rămasă încă în componența stabilită de guvernul precedent, a operat un șir de scumpiri de tarife.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Evident, scumpirile iarăși puse pe seama Guvernului și nu afectează deloc imaginea socialiștilor și a președintelui Dodon, care chiar își consolidează pozițiile. Un ultim sondaj arată că în cazul unor alegeri în Parlament în viitorul apropiat, socialiștii ar obține 50 de mandate față de 35 câte au acum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu toate acestea, președintele Dodon insistă pe o alianță pe termen lung cu cei de la ACUM, poate chiar pentru un mandat întreg de patru ani, până la următoarele alegeri parlamentare ordinare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ar putea fi o simplă provocare abilă a președintelui pentru ca partenerii să rupă coaliția, cărora, în consecință, să le pună în cârcă, pe de asupra, și provocarea alegerilor anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Astfel, deși părea că au pornit bine la drum, cei de la ACUM au pierdut puncte prețioase pe drum pe când socialiștii au făcut totul pentru a-și consolida poziția. De fapt ei nici nu au trebuit să facă prea mult. Guvernarea presupune acțiuni iar acțiunile se soldează cu greșeli. Obținerea aproape în întregime a controlului asupra guvernului de către cei de la ACUM nu mai este privită ca o mare realizare. Impresia generală este că, guvernul Sandu scoate doar castanele din foc pentru Dodon și socialiști, știrbindu-și tot mai mult imaginea. Când totul va fi gata iar sondajele vor arăta că socialiștii pot obține singuri o majoritate confortabilă în Parlament, această coaliție ”situativă” se va rupe, culpa pentru alegerile anticipate fiind pusă și ea în cârcă celor de la ACUM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ion Chișlea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              salarizare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primăria Oradea va finanța din bugetul local o parte a proiectelor depuse și aprobate pentru finanțare europeană, dar care au rămas fără fonduri în urma limitării de către Autoritatea de Management a supracontractării la 100%. Aceste proiecte se referă la modernizarea parcului de tramvaie, reabilitarea bulevardului Nufărul-Cantemir, realizarea centrelor de cartier și a unor noi parcuri, în cartierul Grigorescu, strada Ion Bogdan și Soarelui.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primarul Ilie Bolojan a explicat modul de derulare a proiectelor pe fonduri europene în cadrul conferinței de presă de marți, 20 august 2019, având în vedere măsura de limitare a supracontractării care a fost adoptată de Autoritatea de Management la începutul lunii iunie a acestui an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Măsura adoptată de Autoritatea de Management ne afectează în mod direct, pentru că, practic, proiectele pe care le-am depus, pe care le-am și câștigat și care deja au fost aprobate, nu se mai finanțează din fonduri europene, dacă procentul de încadrare în alocarea apelului de proiecte pe municipiu reședință de județ depășește 100%”, a precizat primarul Ilie Bolojan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Impactul acestei măsuri este evident asupra a două categorii de proiecte: proiectele pe mobilitate urbană și proiectele pe regenerare urbană, adică cele care se referă la amenajare de spații verzi pe terenuri degradate din municipiul Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primăria Oradea își asumă finanțarea proiectului pe mobilitate urbană, rămase fără finanțare europeană

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din proiectele depuse de municipalitate pe axa de mobilitate urbană, urmează să fie finanțate pe fonduri europene doar primele două, respectiv achiziția de 10 tramvaie într-o primă etapă și a încă 10 tramvaie în etapa a doua. În ceea ce privește centrele de cartier (Magnoliei, Cazaban, Nufărului) și reabilitarea bulevardului Nufărul-Cantemir, acestea urmează să fie realizate din bugetul local, ca urmare a limitării supracontractării decisă de Autoritatea de Management, ulterior depunerii și aprobării acestor proiecte. „Această intervenție a Autorității de Management o considerăm una anormală, pentru că ne-au permis să depunem 200% și e incorect ca după ce am câștigat proiectele să se vină cu această modificare. În această situație aveam următoarele posibilități: să nu mai facem nimic, să renunțăm la 10 tramvaie și să introducem alte proiecte, ceea ce ar fi generat complicații majore pentru că deja am semnat contractele pentru tramvaie, am făcut plăți, iar fabrica le-a pus deja în lucru. A treia variantă pe care o vom pune în practică este să ne asumăm riscul, să semnăm aceste contracte în continuare, mergând pe niște cofinanțări din partea municipiului de aproape 100%. Prin urmare, am luat decizia să realizăm aceste proiecte din bugetele locale”, a explicat primarul Ilie Bolojan. El a subliniat și faptul că există posibilitatea să se constate peste o jumătate de an sau un an că din nou nu suntem în stare la nivel național să cheltuim banii europeni alocați și atunci, având aceste proiecte declarate câștigătoare, să ni se aloce finanțările pentru acoperirea lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Centrele de cartier, reabilitarea B-dului Nufărul – Cantemir vor fi finanțate tot de Primăria Oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Celalalte proiecte, respectiv proiectul ”Mobilitate policentrică în Municipiul Oradea – coridor Magnolia, Cazaban, Nufărului” (viitoarele centre de cartier ale orașului) și proiectul ”Creșterea mobilității urbane din zona Nufărul – Cantemir” (reabilitarea integrală a B-dului Nufărul de la intrarea în oraș până la Blocul Cicero , acolo unde acest proiect se racordează la pasajul subteran care urmează să fie realizat anul viitor) fiind direct afectate de măsura de limitare a supracontractării adoptată de Autoritatea de Management, vor fi finanțate tot din bugetul local.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește B-dul Nufărul – Cantemir, în afară de reabilitarea bulevardului, pe partea carosabilă a trotuarelor, a liniei de tramvai, zona stâlpilor se va realiza și o pistă pentru bicicliști, dar și alei pietonale. Această lucrare va presupune dezafectarea locurilor de parcare situate în dreapta liniei de tramvai, la ieșirea din oraș către Băile Felix și relocarea acestor spații de parcare în spatele blocurilor. Pentru realizarea acestei investiții se vor derula proceduri de expropriere în două etape: etapa I (tronsonul 2 și 4) – în septembrie 2020, etapa II (tronsonul 1 și 3) – vara anului 2021. Harta cu tronsoanele afectate de exproprieri poate fi vizualizată în atașament.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primarul Ilie Bolojan a explicat modul de derulare a lucrărilor: ”Planificarea lucrărilor pe B-dul Nufărul se va face după următorul grafic: proiectul tehnic va fi gata la finalul lunii octombrie, apoi se va demara procedura de licitație și din primăvara anului viitor vom putea începe efectiv lucrările, care sunt estimate să dureze un an și jumătate. Prin urmare, până la finalul anului 2021, tot bulevardul ar urma să fie reabilitat, inclusiv zonele laterale ale bulevardului”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Coridorul verde de pe Barcăului și cel din str. Coriolan Pop sunt finanțate din fonduri europene

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cel de-al doilea pachet de proiecte afectate de măsura Autorității de Management sunt cele pe Axa 4.2 de Regenerare Urbană, axă prin care se realizează cca 10 ha de parcuri noi în Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primele două proiecte, respectiv ”Coridorul verde din str. Barcăului”, unde se amenajează 3,8 ha de teren și unde lucrările efective vor începe luna viitoare și proiectul ”Amenajare coridor verde din str. Coriolan Pop din Cartierul Veteranilor”, unde este vorba de o suprafață de aproape 1 ha de teren, se realizează pe finanțare europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De menționat că coridorul verde de pe str. Coriolan Pop, aflat în imediata vecinătate a Blocurilor ANL construite la ieșirea din Oradea, pe partea dreaptă, după Pârâul Peța, va asigura zona verde atât pentru Cartierul Veteranilor, cât și pentru locuitorii blocurilor ANL, dar și pentru zona de blocuri dintre str. H. Ibsen și Pârâul Peța. Contractul de finanțare este deja semnat și se estimează că până în această toamnă vor începe lucrările.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primăria dorește ca până în primăvara anului viitor cele două parcuri, care însumează împreună o suprafață de cca 5 ha, să fie finalizate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primăria Oradea va suporta o cofinanțare de 70% pentru realizarea parcurilor din Grigorescu, Ion Bogdan și Soarelui

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Celelalte proiecte pe regenerare urbană nu au mai putut fi semnate pentru că atingeau limita de 100%. Este vorba de proiectul ”Revitalizarea urbană la nivelul Municipiului Oradea – etapa II (Coridor verde din str. Ion Bogdan, Coridor verde din str. Aurel Covaci în Cartierul Soarelui și Coridor verde în Cartierul Grigorescu).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În această situație, soluția pe care o avea municipalitatea era de a nu mai derula nici un proiect sau de a-și asuma cofinanțarea într-o cotă mai mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Astfel, următoarele trei parcuri cu o suprafață cumulată de cca 5 ha: Parcul din zona Grigorescu – Ciheiului, cel din zona str. Ion Bogdan – lângă Apele Române (pe un teren în curs de preluare de la Ministerul Agriculturii) și parcul din zona str. Soarelui pe amplasamentul fostei cărămidării vor fi finanțate din bugetul Primăriei Oradea, care va suporta o cofinanțare de 70% , diferența rămânând de la sumele eligibile pe proiectele europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prin urmare, din cei 21 milioane de lei care reprezintă costurile finanțării acestor 5 ha de parcuri, aproximativ 17 milioane de lei va fi cofinanțarea asigurată de Municipiul Oradea, diferența fiind din fonduri UE. Estimăm și aici că, în partea a doua acestui an sau cel mai târziu anul viitor, se va constata că nu se face absorbția de fonduri estimată și acești bani ne vor fi returnați”, a încheiat primarul Ilie Bolojan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Până în această toamnă, proiectele tehnice urmează să fie finalizate, urmând ca lucrările efective să poată începe fie în această toamnă, fie în primăvara anului viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              plahotniuc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În resursele de informare din Republica Moldova a apărut o informație cel puțin intrigantă. Mai multe resurse susțin ideea potrivit căreia oligarhul moldovean ar fi fugit în Regatul Unit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aceasta nu este nici pe departe cea mai importantă știre apărută despre Vlad Plahotniuc în ultima vreme. În această ordine de idei, trebuie amintit faptul potrivit căruia unele dintre resursele de informare din Republica Moldova au dat publicității informații cu referire la faptul că oligarhul moldovean ar fi deschis o proprie companie în Londra. Potrivit datelor unui cunoscut portal informativ, preluate de către jurnaliștii de la kp.md, compania în cauză se numește ANY SIZE TIRE REPLACEMENT 24/7 LTD și este deținută de omul de afaceri din Republica Moldova. Foarte interesant este faptul potrivit căruia mai sus menționata resursă îl prezintă pe Plahotniuc că fiind cetățean al Republicii Cehei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Recent s-a mai discutat despre cetățenia cehă a lui Vlad Plahotniucii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În prima parte a lunii trecute, mai multe resurse de informare din Republica Moldova au făcut publice mai multe materiale din care rezultă faptul potrivit căruia Vlad Plahotniuc ar avea cetățenie cehăiiiivv. Din toate materialele apărute în presă de peste Prut se observă prezența informației potrivit căreia deputatul Blocului ACUM, Dumitru Alaiba, ar fi declarat că liderul P.D.M. ar dețin și cetățenia cehă. Aceste informații au generat dezbateri între publiciștii și jurnaliștii de la Chișinău și a suscitat opinia publică de dincolo de Prut. Informația făcută publică de către cei de la news-front.info și preluată de către cei de la kp.md, pare să confirme afirmațiile lui Alaiba potrivit cărora Plahotniuc ar avea cetățenie cehă. Faptul care poate confirma veridicitatea informațiilor oferite de către Alaiba cu privire la cetățenia cehă a lui Vlad Plahotniuc și informațiile celor de la kp.md cu privire la faptul că oligarhul moldovean ar fi înființat o companie în Marea Britanie este reprezentat de informațiile cu referire la compania lui Plahotniuc pe site-ul celor de la beta.companieshouse.gov.uk (informație prezentă, de altfel, în informația oferită de către cei de la kp.md). Astfel, site-ul britanic de informare cu privire la diferite entități juridice de pe teritoriul Marii Britanii informează asupra faptului potrivit căruia ANY SIZE TIRE REPLACEMENT 24/7 LTD este o companie înființată de către Vlad Plahotniuc și înregistrată în registrul britanic pentru persoanele juridice la data de 4 iunie 2019. De asemenea, este foarte important de precizat faptul potrivit căruia aceiași resursă informează cu privire la faptul că Vlad Plahotniuc are cetățenia Republicii Cehevi. Mai mult de atât, în ceea ce privește data nașterii lui Plahotniuc, aceasta este trecută doar cu luna și anul (februarie 1966vii), dată care, așa cum se cunoaște, este foarte apropiată de data nașterii lui Plahotniuc cunoscută din alte surse (în unele surse fiind trecută data de 28 decembrie 1965viii, iar în altele vedem menționată data de 1 ianuarie 1966ix). Acest fapt face că informația oferită de către cei de la kp.md să fie cât se poate de veridică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Republica Moldova – stat ce nu își poate controla fugarii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe baza celor discutate în cadrul acestui articol, putem concluziona spunând că Republica Moldova este o țară ce nu poate să își controleze fugarii. De asemenea, prin astfel de acțiuni, oligarhul moldovean arată faptul că, deși a fugit din țară, el poate sa uimească opinia publică din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              i https://m.kp.md/daily/27017.7/4079626/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ii https://agora.md/stiri/59338/plahotniuc-are-cetatenie-ceha-iata-ce-spun-democratii-video

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              iii https://www.moldova.org/deputat-acum-plahotniuc-si-cetatenie-ceha/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              iv http://tv8.md/2019/07/16/video-are-sau-nu-vlad-plahotniuc-cetatenia-ceha-raspunsul-lui-andrian-candu/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              v https://unimedia.info/ro/news/896fe88c47058897/doc-un-deputat-anunta-ca-vlad-plahotniuc-ar-avea-cetatenie-ceha.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              vi https://beta.companieshouse.gov.uk/company/12032830

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              vii https://beta.companieshouse.gov.uk/company/12032830/officers

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              viii https://profiles.rise.md/profile.php?id=190114120938

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ix https://ioncoja.ro/plahotniuc-plahotniuc/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              solutionare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vizibil, cuantificabil și benefic – așa descriu băncile efectul implicării CSALB în rezolvarea problemelor dintre consumatori și instituțiile financiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După aproape trei ani și jumătate de activitate a Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) se constată o deschidere din ce în ce mai mare a instituțiilor bancare din România către rezolvarea pe cale amiabilă a problemelor cu consumatorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Majoritatea băncilor au înființat structuri interne dedicate, au pregătit personalul pentru interacțiunea cu echipa de conciliatori CSALB și pentru soluționarea amiabilă a cererilor consumatorilor, transmise către Centru. În plus, consumatorii sunt informați de existența CSALB încă de la semnarea contractelor, precum și prin intermediul materialelor de informare disponibile în sucursale și agenții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              BRD SOCIETE GENERALE: Soluționarea alternativă a litigiilor oferită de CSALB este, pentru noi, o oportunitate și o alternativă de a îmbunătăți relațiile de business pe care le avem cu clienții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Flavia Popa, Secretar General, BRD Groupe Societe Generale: Conciliatorii au fost întotdeauna obiectivi și profesioniști, acesta fiind de altfel un argument în plus pentru consumatori și bănci să apeleze la CSALB. Au fost clienți care au înțeles că o negociere nu este doar un proces de a cere și primi, ci că scopul este acela de a ne întâlni la mijloc și de a ne strânge mâna ca urmare a găsirii unei soluții care mulțumește ambele părți. Suntem interesați să construim, pe cât posibil, soluții individualizate pentru fiecare client, în funcție de fiecare speță. Sunt încă pași de făcut, însă suntem optimiști că exemplele bune de până acum vor conduce la reducerea nemulțumirilor, costurilor și a timpului pentru toți cei implicați în acest proces.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              RAIFFEISEN BANK: Pentru consumatori, această alternativă are mai multe avantaje: este gratuită, flexibilă, ușor de accesat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Bogdan Atanasiu, Manager Managementul Reclamațiilor, Divizia Retail, Raiffeisen Bank Pentru consumatori, această alternativă are mai multe avantaje: este gratuită, flexibilă, ușor de accesat, clientul beneficiază de suportul unui conciliator extern de specialitate care poate recomanda atât băncii, cât și clienților soluții de rezolvare a situațiilor litigioase, care să fie acceptate de ambele părți. Am organizat un flux intern dedicat pentru tratarea și soluționarea cu prioritate a solicitărilor de conciliere primite prin intermediul CSALB, am recomandat clienților acest canal de soluționare alternativă a litigiilor prin intermediul site-ului băncii, al răspunsurilor trimise clienților, dar și prin materialele de prezentare pe care le-am pus la dispoziția acestora prin intermediul agențiilor noastre”. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              BCR: Dacă la începutul activității CSALB exista o reticență din partea clienților de a apela la astfel de servicii, în timp, publicul a prins încredere să apeleze la conciliatori

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ionuț Stanimir, director de Marketing și Comunicare BCR Banca Comercială Română sprijină în mod susținut activitatea CSALB, fiind găsite întotdeauna soluțiile cele mai bune pentru clienții aflați în dificultate. Încă de la crearea Centrului, am alocat activitatea de conciliere unui birou intern specializat în negocierile cu consumatorii băncii și ne-am implicat prin crearea unui flux cât mai rapid de soluționare a cazurilor primite de la CSALB. Informațiile despre activitatea CSALB sunt disponibile în contractele cu persoanele fizice, pe website, în răspunsurile trimise la reclamațiile acestora, precum și în sucursale. Ideea caravanelor CSALB este foarte utilă pentru a afla cele mai bune practici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              GARANTI BANK: Nivelul foarte bun de pregătire a conciliatorilor în domeniul financiar-bancar oferă încredere atât consumatorilor, cât și reprezentanților băncilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tatiana Jilavu – Head of Customer Experience – Garanti BankSoluția alternativă prezintă avantajul unei rezolvări mai rapide, fără costuri pentru consumator. Ne dorim ca rolul negocierii și al conciliatorilor să fie mult mai bine ȋnţeles de persoanele fizice. Adresarea către CSALB presupune o negociere, în care ambele părți ȋși dau tot interesul să găsească o soluție de mijloc. Am avut cazuri încheiate amiabil, ceea ce ne bucură foarte mult, dar ne-am confruntat și cu situații în care consumatorii au refuzat atât soluția propusă de bancă, cât și pe cea prezentată de către conciliator. Sunt și cazuri în care simpla participare la conciliere și explicațiile oferite de bancă, fără alte compensații financiare, au fost considerate satisfăcătoare de către consumatori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              CEC BANK: Procedura concilierii este o alternativă reală la soluționarea litigiilor prin intermediul instanțelor de judecată

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mirela Iovu, Director-Vicepreședinte Comitet de Direcție al CEC Bank Procedura concilierii este considerată de CEC Bank drept o alternativă reală la soluționarea litigiilor prin intermediul instanțelor de judecată. Încă de la înființarea CSALB, din anul 2016 și până în prezent, CEC Bank este deschisă la soluţionarea alternativă a litigiilor cu consumatorii, astfel că tot mai multe cereri ale acestora au fost transformate în dosare. Majoritatea cazurilor acceptate de CEC Bank au avut drept obiect rambursarea comisioanelor de risc/gestiune. Aceste dosare au fost finalizate cu succes, banca procedând la restituirea comisioanelor către consumatori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ING BANK: Considerăm CSALB un partener și ajutor de încredere pentru consolidarea și îmbunătățirea relației consumator – bancă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nicolae Andreica, Director, Head of Advisory Channels Management CSALB a reușit în acești trei ani să câștige încrederea atât a consumatorilor, cât și a noastră ca instituție bancară. Cazurile sunt analizate de conciliatori, buni specialiști din mediul juridic și economic, cu o vastă experiență în tratarea și gestionarea cazurilor. Recomandarea către consumatori este să apeleze cu încredere la această alternativă și îi asigurăm de întreagă deschidere și cooperare din partea tuturor celor implicați în acest proces. ING Bank, împreună cu reprezentanții CSALB și Corpul Conciliatorilor au colaborat constant pentru protejarea clienților, respectiv consumatorii care apelează la procedura de conciliere. De asemenea, întâlnirile organizate cu aceștia, cât și cu conciliatorii au fost de fiecare dată experiențe plăcute, în sensul în care s-a reușit construirea unei relații bazate pe încredere și respect reciproc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              BANCA ROMÂNEASCĂ: A crescut nivelul de educare a consumatorilor și modul în care instituția bancară este percepută de aceștia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Reprezentanții Banca RomâneascăProcedura concilierii în România ca soluționare alternativă a litigiilor este utilă în gestionarea unor cazuri care nu își găsesc soluționarea prin mijloacele clasice, evitând costuri și timp în cazul unor acțiuni în instanță. Încă de la înființarea CSALB, Banca Românească a reflectat procedurile de soluționarea alternativă a litigiilor în fluxurile specifice activităților dedicate tratării petițiilor venite de la consumatori, clienții băncii. Impactul demersurilor de negociere cu aceștia, făcute de CSALB, este vizibil și cuantificabil. A crescut nivelul de educare a consumatorilor și modul în care instituția bancară este percepută de persoanele fizice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              75% dintre români spun că au o relație bună cu băncile. Care sunt motivele de care se plâng restul de 25%

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Reacția pozitivă a băncilor la procedura concilierii este una îmbucurătoare, în contextul în care, potrivit celui mai nou studiu CSALB realizat în parteneriat cu Finzoom.ro, nivelul de integrare financiară a consumatorilor români este unul crescut: doar 8% dintre respondenții online spun că nu folosesc niciun produs bancar și nu dețin nici măcar un cont curent sau un card.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În general, românii nu au întâmpinat probleme cu banca sau cu un IFN, peste 75% dintre cei chestionați declarând că au o relație bună cu instituțiile financiare. Dintre românii care sunt nemulțumiți de relația cu băncile/IFN-urile, 38% au menționat comisioanele drept principala cauză, iar 33% condițiile contractuale considerate dezavantajoase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un procent de 15% dintre cei intervievați spun că au dificultăți la plata ratelor, iar printre principalele cauze care au dus la întârzieri se numără schimbarea situației economice generale și schimbarea situației familiale (plasate pe primele două locuri de 55% dintre respondenții la chestionar).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dintre situațiile familiale care generează dificultăți în plata ratelor, cele mai importante sunt: pierderea locului de muncă pentru cel puțin un susținător al familiei (37%), apariția unei cauze/probleme medicale care necesită rezolvare urgentă (23%), precum și scăderea venitului pentru cel puțin un membru al familiei (23%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Studiul a fost realizat online, în luna iunie, pe un eșantion de 1.220 persoane intervievate, 34% cu vârsta cuprinsă între 45-64 ani și 33% cu vârsta între 35-44 ani, majoritatea femei salariate (71%), cu o vechime de peste 15 ani (42%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aeroportul Chisinau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Luni, 19 august 2019, între compania Avia Invest și NR Investments a fost ratificat un acord prin care NR Investments a intrat în posesia a 95% din acțiunile Aeroportului Internațional din Chișinău. Potrivit datelor furnizate de către resursele de informare din Republica Moldova, NR Investments este o cunoscută companie care are că obiectiv principal investițiile în domeniul imobiliar. Acesta nu este, însă, faptul care a atras cel mai mult atenția opiniei publice din Republica Moldova. Atenția resurselor de informare din Republica Moldova a fost captată de faptul că beneficiarul exclusiv din spatele NR Investments este Nate Rothschild.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Printre investițiile anterioare ale NR Investments Ltd trebuie amintite investițiile acestei companii întreprinse în Porto Montenegro Marina, precum și în rețeaua de studiouri cinema Cordon Studios din Budapesta, precum și alte proiecte in care compania de investiții este implicatăiii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De ce este importantă aducerea în discuție a tranzacției înfăptuite astăzi între Avia Invest și compania NR Investments Ltd, condusă de Nate Rothschild? Cel mai important aspect este cel legat de faptul potrivit căruia Avia Invest obținuse dreptul de concesiune asupra Aeroportului Internațional din Chișinău, fapt că îi permitea să gestioneze nodul aerian de la Chișinău. Prin această tranzacție însă, compania a cărei beneficiar final este Nate Rothschild va deține controlul absolut asupra Aeroportului Internațional din Chișinău, ceea ce îi va oferi posibilitatea de a dicta propriile reguli in ceea ce privește administrarea aeroportului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Să ne aducem aminte de concesionarea Aeroportului Internațional din Chișinău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fără a ne da seama, consemnăm faptul că de la concesionarea Aeroportului Internațional din Chișinău s-au scurs deja șase ani. Concesionarea Aeroportului Internațional din Chișinău către Avia Invest a fost făcută la data de 30 august 2013 de către Agenția de Proprietate Publică din Republica Moldova. Acest moment semnifică, practic, faptul potrivit căruia Republica Moldova pierdea controlul asupra aeroportului din Chișinău, acesta urmând să fie gestionat de reprezentanții Avia Invest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce fel de companie este Avia Invest?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Înainte de toate, este foarte important de precizat faptul potrivit căruia compania Avia Invest a fost înființată cu nici o lună înainte (începutul lunii august a anului 2013). Un alt aspect important legat de această companie este faptul că aceasta are la baza să capital străin. Potrivit informațiilor oferite de către cei de la portalul moldd-street, compania Avia Invest ar fi fost înființată la data de 2 august 2013 și a fost constituită pe bază de capital din Federația Rusă. Potrivit datelor furnizate de către mold-street, compania Avia Invest ar fi deținută în proporție de 50%-50% de către două companii din Rusia și anume Habarovski Airport și Kolomenski Zăvodiiiiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Situație toxică în mediu investițional din Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Așa cum o arată practica din domeniul investițiilor din Republica Moldova, prezența deopotrivă a capitalului rusesc și american pe piața investițiilor din Republica Moldova generează o stare de toxicitate în acest domeniu. Se pare că singurul perdant din această ecuație este statul moldovean. Din această perspectivă este foarte important că guvernul de la Chișinău să dețină măcar un control minim asupra pieței investițiilor în ceea ce privește companiile importante din țară. De asemenea, este nevoie de atragerea eficientă și nu aleatorie a investițiilor, mai ales ale celor străine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Republica Moldova este dependentă de investiții, atât autohtone, cât și străine

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Situația actuală din Republica Moldova arată faptul că țara nu poate trăi fără investiții masive in diverse domenii de activitate. Acest fapt trebuie să îi determine pe guvernanții de la Chișinău să fie cat se poate de vigilenți în această privință.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              i https://m.kp.md/online/news/3577279/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ii https://voceabasarabiei.md/economic/item/16855-aeroportul-international-chisinau-a-fost-vandut

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              iii https://voceabasarabiei.md/economic/item/16855-aeroportul-international-chisinau-a-fost-vandut

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              iv https://m.kp.md/online/news/3577279/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Eco Energetic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Agenția pentru Eficiență Energetică, împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, lansează Competiția Moldova Eco Energetică, ediția 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Recepționarea propunerilor de proiect va avea loc în perioada 19 august – 1 octombrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Din numărul total de participanți vor fi selectați 15 finaliști, care vor participa la o serie de traininguri, sesiuni de coaching și networking în domeniul antreprenoriatului, ca ulterior în cadrul unui eveniment să fie premiați 5 finaliști, câte unul per categorie:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cea mai bună inițiativă antreprenorială în Sectorul Agricol;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cea mai bună inițiativă antreprenorială în Sectorul IT;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cea mai bună inițiativă antreprenorială în Sectorul Transporturilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cea mai bună inițiativă antreprenorială în Industrie;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Cea mai bună inițiativă antreprenorială lansată de Femei în Sectorul Energetic;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Proiectele pot include tehnologiile și soluțiile ce vizează domeniul Energiei Solare Fotovoltaice, Solare Termice, Energiei Eoliene, Energiei Hidraulice, Energiei Geotermale și Aerotermale, sistemelor Combinate de generare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Premiile competiției vor fi acordate de către Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, în luna noiembrie a acestui an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Moldova Eco Energetiсă, Ediția 2019, este parte a programului “Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova” și are ca obiectiv general identificarea și promovarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul eficienței energetice și surselor regenerabile de energie în cele mai importante sectoare ale economiei naționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru componenta de premiere a fost alocat un buget de 50.000 USD anual.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mai multe detalii și link către formularul de aplicare, puteți găsi pe site-ul http://mee.md/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                exporturile moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele oficiale publicate de către Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova arată faptul potrivit căruia exporturile de mărfuri realizate în luna iunie 2019 s-au cifrat la 202,3 mil. dolari SUA, ceea ce reprezintă o scădere de 4,0% comparativ cu luna mai a anului în curs. De asemenea, datele înregistrate pentru luna iunie a acestui an au consemnat o scădere cu 5,5% față de luna iunie a anului 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Este foarte important de precizat, totuși, faptul potrivit căruia pentru perioada ianuarie-iunie 2019 exporturile de mărfuri au însumat 1,36 miliarde dolari SUA, ceea ce reprezintă un volum superior înregistrat în perioada similară a anului 2018 cu 3,5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Figura 1. Evoluția lunară a exporturilor de mărfurii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Trimestrul al doilea a adus o scădere a volumului exporturilor de mărfuri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Din graficul de mai sus reiese faptul potrivit căruia începând cu luna aprilie a anului 2019 volumul exportului de mărfuri din Republica Moldova a cunoscut o scădere vizibilă. Scăderea ce se poate vedea din grafic este determinată de criza parlamentară și guvernamentală din Republica Moldova după alegerile legislative din 24 februarie curent. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că situația de dincolo de Prut a fost încurcată și mai mult de recenta criză legată de incapacitatea formațiunilor intrate în Parlament de a forma o coaliție guvernamentală. Aici se mai adaugă faptul că guvernul, așa cum se cunoaște, a fost constituit în grabă și că, pentru o vreme, în Republica Moldova a fost instituită o stare de dualitate a puterii. Nu în ultimul rând, trebuie să discutăm și despre faptul că la mijlocul lunii iunie 2019, Partidul Democrat din Moldova s-a retras de la guvernare, iar liderul acestuia, oligarhul Vlad Plahotniuc, a fugit din Republica Moldova. Aceste evenimente prezentate mai sus au influențat în mod negativ volumul exporturilor de produse din Republica Moldova. Pornind de la aceste considerente trebuie menționat faptul potrivit căruia este foarte posibil ca această dinamică negativă a exporturilor de produse din Republica Moldova să urmeze un trend descendent pentru următoarele luni. Dacă această afirmație se va adeveri vom vedea odată cu apariția altor date la finalul acestui an sau în prima parte a anului următor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Uniunea Europeană rămâne cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cele mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică al republicii Moldova arată foarte clar faptul că Uniunea europeană își consolidează poziția de cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Conform datelor oficiale publicate la data de 15 august 2019, exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 880,2 mil. dolari SUA (cu 2,2% mai puțin, față de ianuarie-iunie 2018), deținând o cotă de 64,6% în total exporturi (68,5% – în ianuarie-iunie 2018).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 14,9% (în ianuarie-iunie 2018 – 15,8%), ce corespunde unei valori de 202,5 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări s-au micșorat cu 2,8%, comparativ cu ianuarie-iunie 2018ii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Figura 2. Structura exporturilor pe grupe de țăriiii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Creșterea rolului avut de Uniunea Europeană în topul celor mai mari importatori de produse din Republica Moldova este susținută de Acordul de Asociere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă ne uităm la graficul de mai sus, vom putea observa faptul potrivit căruia Acordul de Asociere a contribuit la creșterea semnificativă a rolului avut de U.E. în topul celor mai importanți parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Luând în considerare faptul potrivit căruia Acordul de Asociere dintre cele două părți a fost semnat la 27 iunie 2014 și a intrat în vigoare cu toată forța abia la 1 iulie 2016, putem lua spre comparație datele din 2010 (înainte de semnarea Acordului de Asociere) și 2015 (înainte de intrarea în vigoare a tuturor prerogativelor legate de Acordul de Asociere și Z.L.S.A.C.). Datele din 2010 arată faptul potrivit căruia Uniunea Europeană reprezenta 49,0% din totalul exporturilor realizate de Republica Moldova, în timp ce în 2015 cota reprezentată de U.E. în topul celor mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova se ridica la 63,1%. În aceiași ordine de idei, trebuie amintit faptul potrivit căruia în 2018, Uniunea Europeană a avut o pondere de 68,5% în topul importatorilor de produse din republica Moldova, în timp ce pentru lunile ianuarie-iunie 2019 ponderea U.E. în acest top a suferit o ușoară scădere și a ajuns la 64,6%. Cu toate datele prezentate în cadrul acestei secțiuni, nu putem ignora faptul potrivit căruia Acordul de Asociere a contribuit la sporirea rolului avut de Uniunea Europeană în topul celor mai mari importatori de produse originare din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O posibilă evoluție a evenimentelor următoare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Este foarte posibil ca în următoarele luni să asistăm la o accentuare a regresului volumului de bunuri exportate de Republica Moldova. Pentru a contracara această dinamică, elita politică de la Chișinău trebuie să facă orice pentru a depăși criza politică în care se află țara. Este foarte important pentru ca atât Guvernul cât și Parlamentul de la Chișinău trebuie să consolideze guvernarea și să încerce să coopereze pentru a evita alegerile anticipate care nu se știe unde vor duce, dar, cu siguranță, vor duce la scăderea exporturilor de produse din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nici nu a trecut o jumătate de an de la ultimul scrutin parlamentar din Republica Moldova, iar noi cunoaștem data următoarelor două alegeri din Republica Moldova. Este vorba despre alegerile parlamentare noi, precum și de alegerile generale locale, scrutine ce vor fi organizate în data de 20 octombrie curent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Schimbările turbulente din Republica Moldova au dus la noi alegeri parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Alegerile parlamentare noi vor fi organizate, așa cum s-a mai menționat, la data de 20 octombrie 2019. Data în cauză nu a fost aleasă întâmplător, aceasta fiind data la care se vor organiza și alegerile generale locale decalate din cauza haosului provocat după alegerile din luna februarie a acestui an. În toată această poveste există un aspect pozitiv și anume faptul potrivit căruia alegerile parlamentare nu vizează înlocuirea întregului legislativ din Republica Moldova, ci organizarea de alegeri parlamentare pentru circumscripțiile uninominale nr. 33, 48 și 50. De ce este nevoie de alegeri pentru aceste circumscripții uninominale? Răspunsul este unul simplu. În urma preluării puterii de către guvernul condus de Maia Sandu, unele locuri în Parlament au rămas vacante. Mai exact, Sandu a depus mandatul de parlamentar (loc câștigat în Parlament după victoria sa pe listele circumscripției uninominale nr. 50) după ce a devenit prim-ministru al Republicii Moldova. În aceiași situație s-a aflat și Andrei Năstase. Reamintim faptul potrivit căruia co-președintele Blocului ACUM a câștigat un mandat de deputat în urma succesului său pe listele circumscripției uninominale nr. 35. După formarea noului guvern, Năstase a ocupat funcția de Ministru al Afacerilor Interne, fapt ce l-a obligat să depună mandatul său de deputat din Parlamentul Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De asemenea, funcția de deputat din partea circumscripției uninominale nr. 48 a rămas vacantă după ce Viorel Melnic și-a depus mandatul spunând că rolul deputaților independenți este redus la zero.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru alegerile parlamentare vor fi cheltuiți foarte mulți bani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Comitetul Electoral Central al Republicii Moldova a făcut public anunțul potrivit căruia pentru alegerile parlamentare noi pentru circumscripțiile uninominale nr. 33, 48 și 50 vor fi cheltuiți nici mai mult nici mai puțin de 11,9 milioane lei moldovenești. Trebuie precizat faptul potrivit căruia această sumă este una exorbitantă dat fiind faptul că pentru alegerile parlamentare din luna februarie a anului în curs au fost cheltuiți 110 milioane de leiiii. Reieșind din faptul că pentru alegerile parlamentare noi din luna octombrie a acestui an vor fi aleși doar patru noi deputați este foarte clar faptul că suma cheltuită pare una exagerat de mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                USB va participa la alegerile parlamentare și locale din 20 octombrie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În luna iulie a acestui an, o nouă formațiune politică a luat naștere pe scena politică din Republica Moldova și anume Uniunea Salvați Basarabia. Această formațiune politică, condusă de fostul vicepreședinte al Partidului Liberal, Valeriu Munteanu, se prezintă a fi o formațiune politică unionistă. De asemenea, formațiunea în cauză se declară în opoziție cu actuala guvernare PSRM-ACUMiii. Din informațiile mai recente aflăm faptul că această formațiune are că obiectiv participarea la alegerile parlamentare noi, precum și la alegerile locale, ambele scrutine fiind programate pentru data de 20 octombrie curentiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                i https://voceabasarabiei.md/politic/item/16821-statul-va-cheltui-12-milioane-de-lei-pentru-a-alege-patru-noi-deputati

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ii https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/cati-bani-vor-fi-cheltuiti-pentru-organizarea-alegerilor-parlamentare-din-24-februarie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                iii https://agora.md/stiri/59653

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                iv https://voceabasarabiei.md/politic/item/16800-partidul-condus-de-valeriu-munteanu-va-participa-la-alegerile-parlamentare-noi-din-circumscriptii-dar-si-la-cele-locale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                economia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele disponibile furnizate de către Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova arată faptul potrivit căruia climatul investițional de dincolo de Prut se prezintă ca fiind nesigur. Cu toate acestea însă, volumul global al investițiilor s-a dublat în ultimii 13 ani. Analiza datelor oficiale arată o evoluție sinuoasă a volumului investițiilor din Republica Moldova în perioada mai sus menționată, dar despre asta vom discuta în a doua parte a acestui articol.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Așa cum vom putea observa în cadrul acestui demers, cifrele arată o creștere a volumului total de investiții în Republica Moldova pe toată durata segmentului de timp propus spre analiză. Cu toate acestea însă, așa cum vom observa din cea de-a doua parte a relatării de față evenimentele turbulente din ultimii 10 ani din Republica Moldova (alegerile din 5 aprilie 2009 și incidentele ce au avut loc în zilele următoare alegerilor, neputința Alianței pentru Integrarea Europeană de a alege președintele țării pentru trei ani de zile, criza guvernului în perioada 2013-2016, alegerile invalidate pentru postul de primar al Chișinăului din vara anului 2018 și criza generată după alegerile parlamentare din luna februarie a anului 2019) au influențat negativ climatul investițional din Republica Moldova. Toate acestea vor constitui subiectul acestui demers.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Statisticile oficiale arată că volumul investițiilor din Republica Moldova a crescut în 2018 comparativ cu anul 2017

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, în anul 2018 au fost realizate învestiții în active imobilizate în valoare de 27,46 miliarde lei (prețuri curente), în creștere cu 12,9% (prețuri comparabile) față de anul 2017. În anul 2018, investițiile în imobilizările necorporale au însumat 640,3 mil. lei. Comparativ cu anul 2017, acest indicator a crescut cu 16,3%. Valoarea investițiilor în imobilizările corporale a constituit 26,82 miliarde lei, în creștere cu 12,8% față de anul 2017i.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Imagine 1. Structura investițiilor în active imobilizate în anul 2018iiiii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă este să ne uităm la datele pe tipuri de imobilizări corporale în anul 2018 a fost consemnată o creștere a investițiilor la construcțiile inginerești cu 30,0%, la mijloacele de transport cu 26,9%, la mașini, utilaje, instalații de transmisie cu 9,7%, la clădirile nerezidențiale cu 5,0%. Volumul investițiilor la clădirile rezidențiale a scăzut cu 2,5% față de anul 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Analiza structurii investiționale pe tipuri de imobilizări arată că din volumul total al investițiilor realizate în anul 2018, cea mai mare pondere revine investițiilor în mașini, utilaje, instalații de transmisie, care a constituit 30,2%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce privește investițiile în active imobilizate pe surse de finanțare observăm faptul că activitatea investițională în anul 2018 a fost realizată preponderent din cadrul surselor proprii ale investitorilor. Din contul acestor surse au fost însușite 16,79 miliarde lei sau cu 57% mai mult comparativ cu anul 2017. Din contul surselor bugetare (bugetul de stat și bugetul unităților administrativ-teritoriale) în anul 2018 au fost realizate investiții în valoare de 4,39 miliarde lei sau cu 54,8% mai mult față de anul precedentiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Imagine 2. Investiții în active imobilizate pe surse de finanțare în anul 2018v

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Investițiile în activele imobilizate pe forme de proprietate. Structura investițională pe forme de proprietate evidențiază faptul că 47,1% din valoarea totală a investițiilor realizate în anul 2018, au fost valorificate de către agenți economici cu firma de proprietate privată. Valoarea totală a investițiilor realizate de către acești agenți economici a constituit 12,93 miliarde lei, în creștere cu 7,4% față de anul 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Entitățile cu forma de proprietate publică au realizat investiții în valoare de 8,83 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 20,6% față de anul 2017. Valoarea investițiilor efectuate de întreprinderi mixte și cele cu capital străin au însumat 5,61 miliarde lei, în creștere cu 15,8% față de nivelul înregistrat în anul 2017vi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Imaginea 3. Investiții în active imobilizate pe forme de proprietatevii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Investiții în active imobilizate pe regiuni. Activitatea investițională pe regiuni de dezvoltare arată faptul potrivit căruia cel mai mare volum de investiții a fost realizat de către entitățile înregistrate în municipiul Chișinău, care în anul 2018 au valorificat 17,26 miliarde lei, ceea ce reprezintă 62,9% din volumul total de investiții realizate în Republica Moldova în anul 2018, ceea ce înseamnă o creștere cu 14,6% comparativ cu anul 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De asemenea, în anul 2018 a crescut volumul în active imobilizate efectuate de către entitățile înregistrate în UTA Găgăuzia cu 28,2%, în regiunea Sud cu 16,3%, în regiunea Nord cu 9,3%, în regiunea centru cu 5,4%viii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Imaginea 4. Investiții în active imobilizate pe regiuni în anul 2018ix

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Investiții în active imobilizate pe tipuri de activități economice. În anul 2018 cea mai intensă activitate investițională a fost observată în cadrul entităților din domeniul administrare publică și apărare, care au realizat 19,6% din totalul de investiții. În ceea ce privește domeniul construcțiilor ponderea a fost de 13,6%,industria prelucrătoare – 13,0%, comerț cu ridicata și cu amănuntul – 11,4%, agricultură – 10,0%x

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Imaginea 5. Investiții în active imobilizate pe activități economicexi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul investițiilor pare să crească în anul 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele statistice privind investițiile în active imobilizate în lunile ianuarie-martie 2019 atestă o creștere comparativ cu anul 2018. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova informează că valoarea investițiilor în active imobilizate realizate în perioada ianuarie-martie 2019 au constituit 3257,5 mil. lei, ceea ce a însemnat o creștere de 25,% față de perioada similară a anului 2018. De asemenea, în lunile ianuarie-martie 2019 investițiile în imobilizări necorporale au cunoscut o creștere de 68,1% față de perioada similară a anului 2018. Investițiile în imobilizări corporale au atins cota de 3,15 miliarde lei sau cu 24,1% mai mult față de ianuarie-martie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă este să analizăm investițiile pe tipuri de imobilizări corporale observăm că în ianuarie-martie 2019 au fost semnalate creșteri ale volumului investițiilor la toate imobilizările corporale: mijloace de transport cu 45,6%, construcții inginerești cu 38,6%; mașini, utilaje, instalații de transmisie cu 23,7%; clădiri rezidențiale cu 14,2%, clădiri nerezidențiale cu  9,2%. Din volumul total al investițiilor realizate în ianuarie-martie 2010, cea mai mare pondere revine investițiilor în mașini, utilaje, instalații de transmisie, care a constituit 36,4%. În ceea ce privește investițiile în active imobilizate în funcție de sursele de finanțare, se poate observa faptul că în ianuarie-martie 2019 investițiile în active imobilizate au fost realizate preponderent din mijloacele proprii ale investitorilor, care au însumat 2,29 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 15,0% față de aceiași perioadă a anului 2018. Sursele bugetate (bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale) au însumat în ianuarie-martie 2019 – 387,9 mil. lei, ceea ce constituie un bun de 2,1 mai mare față de perioada similară a anului 2018xii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Investițiile din Republica Moldova au cunoscut o evoluție sinuoasă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Analiza datelor referitoare la activitatea investițională din Republica Moldova pe durata ultimilor 12 ani ne arată foarte clar faptul că, dacă ne uităm la anul de început și cel de sfârșit al acestui interval, volumul investițiilor (indiferent de domeniu, formă de proprietate, tip de buget etc.) a cunoscut o creștere. Astfel, în cei aproape 13 ani analizați în demersul de față, volumul total al investițiilor de diverse forme din Republica Moldova a cunoscut o dublare între 2006-2018. În anul 2006, cu foarte puțin înainte ca Republica Moldova să devină un noul vecin al Uniunii Europene la frontiera estică a acesteia, volumul investițiilor constituia 11,01 miliarde lei moldoveneștixiii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Din această perspectivă, lucrurile în Republica Moldova ar părea să arate foarte bine. Cu toate acestea însă, la o analiză mai detaliată a datelor globale ale investițiilor făcute în Republica Moldova în ultimii 12 ani (2006-2018) ne putem da seama de faptul că situația nu este nici pe departe așa. După cum voi arăta în cele de mai jos, evoluția investițiilor din Republica Moldova a fost una sinuoasă, nicidecum una liniară pe direcție ascendentă. Trebui preavizat faptul potrivit căruia pentru a realiza analiza de mai jos am utilizat datele disponibile în cadrul Breviarului Statistic „Moldova în cifre” (edițiile pentru diferiți ani), precum și datele referitoare la statisticile trimestriale furnizate de același Birou Național de Statistică al Republicii Moldova pentru a putea prezenta datele generale referitoare la volumul investițiilor realizate în Republica Moldova în segmentul de timp propus spre analiză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit datelor oficiale ale mai sus menționatei instituții, perioada 2006-2008 a fost o etapă în care investițiile din Republica Moldova au cunoscut o creștere de la 11,01 miliarde lei moldovenești (2006) la 15,33 (2007) și 18,12 miliarde lei moldovenești în 2008xiv. Anul 2009, un an marcat de alegerile parlamentare falsificate de către comuniști, precum și de incidentele în zilele imediat următoare alegerilor din 5 aprilie, precum și de alegerile anticipate din data de 29 iulie a aceluiași an, alături de efectele crizei economice mondiale ce începeau să fie resimțite în Republica Moldova, evenimente care au adus teama în rândul investitorilor, a consemnat o scădere drastică a volumului investițiilor. În acel an marcant din istoria recentă a Republicii Moldova volumul investițiilor a scăzut de la 18,12 miliarde lei moldovenești în 2008 la 10,81 miliarde lei la finalul anului 2009xv. Următorii 5 ani (2010-2015) au fost o perioadă în care volumul investițiilor realizate în Republica Moldova a cunoscut o creștere importantă. Dacă este să ne uităm la anii extremi ai acestui interval (aici ne referim la anul 2010 și 2015 analizați comparativ) creșterea a fost una cât se poate de clară (de la 13,80 miliarde lei moldovenești în 2010 la 21,12 miliarde lei în 2015). Datele oficiale cu referire la această perioadă arată faptul potrivit căruia creșterea volumului investițiilor din perioada 2010-2015 a fost una constantă dar lentă. Astfel, volumul investițiilor crește de la 13,80 miliarde lei moldovenești în 2010 la 16,44 (în 2011) la 17,15 (2012) la 18,63 (în 2013) la 20,35 miliarde lei (2014) la 21,12 miliarde lei (în anul 2015)xvixviixviii. După cum se cunoaște, perioada 2013-2016 a fost o perioadă de criză politică la nivelul guvernului Republicii Moldova. Starea tensionată de la finalul lui 2015 și începutul lui 2016 a dus la scăderea investițiilor de la 21,12 miliarde lei în 2015 la 19,66 miliarde lei la finele anului 2016. Ultimii doi ani ai segmentului de analiză propus atestă o creștere a volumului investițiilor în Republica Moldova. În anul 2017 volumul investițiilor a atins cota de 23,49 miliarde lei, iar în anul 2018 investițiile au atins suma de 24,21 miliarde lei moldoveneștixix. Aceste date arată o creștere, fie ea și sinusoidală, a volumului investițiilor realizate în Republica Moldova. Această crește este reflectată în graficul de mai jos.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cifrele globale ale investițiilor din Republica Moldova (2006-2018)xxxxixxiixxiii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Crizele sistemice din Republica Moldova determină dinamica investițiilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Așa cum am menționat mai sus, dinamica investițiilor din Republica Moldova, la fel ca în orice altă țară a globului, a cunoscut o evoluție sinuoasă, cu urcușuri și coborâșuri. Acest tip de dinamică a investițiilor dincolo de Prut este influențată de realitățile sistemului politic (mai bine zis de crizele politice și economice) din această țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Evenimentele politice din Republica Moldova au influențat, de regulă, negativ dinamica investițiilor. Printre evenimentele care au influențat negativ dinamica investițiilor din Republica în ultimul deceniu se numără criza parlamentară din 2009. Aici ne amintim de alegerile din data de 5 aprilie, incidentele violente în zilele ce au urmat alegerilor și scrutinul anticipat din data de 29 iulie 2009. O atare stare de fapt a generat o scădere a investițiilor în anul 2009. Trebuie reamintit faptul că la finele anului 2009 cifra totală a investițiilor din Republica Moldova a atins cota de 10,81 miliarde lei (față de 18,12 miliarde lei în 2008 și 13,80 miliarde lei în anul 2010)xxivxxv. Un alt exemplu care arată că un scrutin electoral poate influența, pozitiv de această dată, dinamica investițiilor este reprezentat de alegerile anticipate din 28 noiembrie 2010. Ca urmare a stabilizării (temporare) a situației politice din Republica Moldova, climatul investițional a devenit unul mai stabil, ceea ce a atras investiții noi în Republica Moldova. În această ordine de idei trebuie amintit faptul că în anul 2010 investițiile din Republica Moldova au atins cota de 13,80 miliarde de lei moldovenești, iar în anul 2011 investițiile au ajuns la nivelul de 16,44 miliarde de lei moldoveneștixxvi. Din 2011 până în 2015 asistăm la o creștere a volumului investițiilor (de la 16,4 miliarde lei în 2011 la 21,12 miliarde lei în 2015), însă anul 2016 a adus o scădere a volumului investițiilor din cauza crizei guvernamentale din acel an. Scăderea volumului investițiilor din anul 2015 până la finele anului 2016 a fost de la 21,12 miliarde lei (2015) la 19,66 miliarde lei în 2016. Deși până acum am discutat numai despre evenimente negative care au influențat dinamica investițiilor din Republica Moldova, ar trebui să precizez faptul că există și unele evenimente care au influențat pozitiv dinamica investițiilor din Republica Moldova. Unul dintre evenimentele importante care a influențat pozitiv evoluția investițiilor din Moldova este Acordul de Asociere semnat de această țară și Uniunea Europeană la data de 27 iunie 2014 și intrat în vigoare la data de 1 iulie 2016 în forță deplină. Dacă este să ne uităm la volumele totale ale investițiilor realizate în Republica Moldova putem observa că între 2014-2018 volumul total al investițiilor a crescut de la 20,35 miliarde lei moldovenești (2014) la 24,21 miliarde lei în 2018. Ceea ce este și mai important de atât este faptul potrivit căruia în perioada 2014-2018 volumul total al investițiilor a cunoscut o creștere constantă (cu puncte intermediare de 21,12 miliarde lei în 2015, urmând scăderea până la 19,66 miliarde lei în 2016, urmând creșterea până la 23,49 în anul 2017). Este foarte important să observăm o creștere și în anii ce urmează pentru a putea fi siguri de faptul că Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană își demonstrează eficiența în adevăratul sens al cuvântului. Chiar dacă în ultimii trei ani volumul investițiilor din Republica Moldova a cunoscut o creștere constată (de la 19,66 miliarde lei în 2016 la 24,21 miliarde lei în 2018)xxvii, datele prezentate mai sus demonstrează faptul că piața investițiilor din Republica Moldova este instabilă și dependentă într-o mare măsură de oscilațiile sistemului politic din această țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce se poate face pentru asigurarea unui climat investițional stabil în Republica Moldova?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cele din urmă, putem spune foarte sigur faptul că pentru a asigura un climat investițional sigur și stabil, guvernul de la Chișinău are nevoie de a stabiliza situația politică din țară. Acest lucru este unul foarte greu de realizat, dar nu este imposibil. Pentru a vedea aceste lucruri puse în practică este foarte important ca guvernul moldovean să reușească într-un interval cât mai scurt de timp să depășească acea criză în care se află în momentul de față.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                cultură și civilizație

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, în perioada 6 – 11 august 2019 la Satu Mare s-a desfășurat cea de a treia ediție a Taberei de cultură și civilizație pentru tinerii din Republica Moldova și Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La ediția din acest an au participat 10 tineri basarabeni și 4 din Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul acestor zile a fost deosebit de încărcat dar extrem de interesant, în același timp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Delegația a fost întâmpinată de managerul CJCPCT, Robert Laszlo, care le-a adresat participanților un bun venit și ședere frumoasă în Sătmar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Lectori au fost Felician Pop, Teodor Curpaș și Vasile Conioși Mesteșanu care au prezentat într-un mod cât se poate de atractiv valorile identitare ale Sătmarului, cele care sporesc patrimoniul cultural al neamului românesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oaspeții au vizitat municipiul Satu Mare, unde au admirat monumentele și edificiile definitorii ale urbei, au organizat o serată culturală la o cabană, iar în ultima zi au făcut o excursie în Țara Oașului, la Sâmbra Oilor și Muzeul Țării Oașului din Negrești Oaș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În fiecare seară au fost organizate programe culturale comune a căror temă a fost evident, Basarabia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cei prezenți au putut admira măiestria a doi tineri chitariști de mare forță de la Chișinău, Viorel Gasnaș și Constantin Angheluș dar și prestația Ansamblului folcloric al județului, ”Doruri sătmărene” și a artiștilor, George Negrea, Florin Brândușan, Adrian Feher – Bruno și Diu Oșan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Alături de instituția organizatoare în această acțiune a fost implicată Asociația Pro Basarabia și Bucovina Satu Mare, (George Negrea, Monica Paul și Adrian Feher Bruno), Asociația Culturală Sătmărenii precum și sponsorii SC Schlemmer România SRL, SC Fastus SRL, Manuela Breban și Cornel Burcea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Organizatorii apreciază că ediția de anul acesta a fost cea mai bogată, cursanții fiind deosebit de încântați de tot ceea ce au văzut și au simțit la Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                gazprom

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Înainte de a iniția discuția referitoare la omniprezența Gazprom-ului pe piața gazelor din Republica Moldova, ar trebui să menționăm câteva aspecte introductive foarte importante pentru înțelegerea mai aprofundată a situației referitoare la comerțul cu gaze naturale în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un aspect important ce trebuie amintit este faptul că Republica Moldova importă aproape în totalitate necesarul de gaze naturale consumabile în interiorul țăriiiii, ceea ce face țara vulnerabilă din punct de vedere al securității energetice. Asemeni unor state din Balcani, Republica Moldova importă în totalitate gazele necesare din Federația Rusă, ceea ce conferă Rusiei un avantaj strategic în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un alt aspect important este faptul că exportul de gaze naturale din Federația Rusă îi revine în întregime Gazprom-uluiiii, ceea ce oferă gigantului rus șansa de a gestiona prețurile la gaze după bunul plac (cel puțin în cazul Republicii Moldova) și oferă Rusiei un anumit avantaj la nivel continental de care rușii încearcă să profite, dar, la nivel de continent, situația este complicată datorită concurenței altor companii de gaze naturale de pe continent. Oricare ar fi situația la nivelul întregului continent, Republica Moldova este și va rămâne dependentă de importul de gaze din Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rusia este singura sursă de unde Republica Moldova importă gazele naturale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În momentul de față și pentru o perioadă nedeterminată, Rusia rămâne singura sursă de gaze naturale pentru Republica Moldova. Datele oficiale arată faptul că Gazprom livrează peste 2,5 miliarde metri cubi de gaze naturale în Republica Moldova (2,71 miliarde m3 de gaze naturale în 2017 și 2,94 miliarde m3 de gaze naturale în 2018), ceea ce reprezintă 100% din consumul de gaze naturale pe piața din Republica Moldovaivvvi. Situația va rămâne la fel până când autoritățile de la Chișinău nu vor găsi surse alternative pentru gazele rusești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gazprom deține monopolul asupra pieței gazelor din Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe lângă faptul că gigantul rus exportă în Moldova întregul necesar de consum de gaze naturale, Gazprom controlează și companiile de gaze naturale din Republica Moldova. Faptul că Rusia este singurul exportator de gaze naturale în Republica Moldova îi permite primei dintre acestea să dicteze prețurile la gaze și să gestioneze fluxul de gaze atât spre Republica Moldova, cât și spre alte state unde Gazprom livrează gaze naturale. Pe lângă acest aspect, concernul rus deține acțiuni în marea majoritate a companiilor de gaze naturale din Republica Moldova. Datele oficiale arată faptul că Gazprom deține controlul asupra celei mai importante companii de gaze naturale din Republica – Moldova gaz S.Aviiviiiix. Aceasta din urmă deține acțiuni în celelalte companii din domeniul gazelor naturale din Republica Moldova. Prin faptul că Gazprom deține controlul asupra Moldova gaz, gigantul rus deține controlul celorlalte companii de gaze naturale din Republica Moldova. Aici voi menționa doar câteva exemple precum Chișinău gazxxi, Orhei gazxiixiii, Bălți gazxivxv, precum și unele companii din stânga Nistruluixvi. Este important de precizat că unele companii deținute de Gazprom prin Moldova gaz controlează distribuția gazuluixvii prin conducte pe teritoriul Republicii Moldova, în timp ce alte companii comercializează gazele naturale în interiorul țăriixviii. Toate acestea, dar și multe altele, arată foarte clar faptul că Gazprom deține controlul deplin asupra pieței gazelor naturale din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Monopolul Gazprom-ului asupra pieței gazelor din Republica Moldova afectează securitatea energetică a Moldovei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prin faptul că deține controlul absolut asupra a tot ceea ce mișcă în piața gazelor din Republica Moldova, Gazprom deține controlul și asupra securității energetice a țării. Acest fapt aduce grave prejudicii climatului de securitate din Republica Moldova și mai multe motive:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Lipsa de surse alternative la gazele rusești expun Republica Moldova în fața politicilor agresive ale Gazprom-ului.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Utilizatorii de gaze naturale din Republica Moldova sunt supuși măririi constante a prețurilor la gazele naturale.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Republica Moldova este dependentă de fluxul de gaze naturale din Federația Rusă, care poate fi oprit oricând Kremlin-ul ar avea nevoie, ceea ce face Republica Moldova vulnerabilă în fața Gazprom-ului mai ales pe timp de iarnă. Această strategie este folosită cu succes și în cazul Ucrainei.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova este îngreunat de dependența în proporție de 100% față de importul de gaze naturale din Federația Rusă. Acest tip de strategie a fost văzut și pus în aplicare în Ucraina în mai multe rânduri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Această problemă poate fi soluționată doar prin măsuri pe termen lung

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O soluție pentru evitarea monopolului rusesc asupra pieței gazelor din Republica Moldova ar fi găsirea unor surse alternative de gaze, dar asta presupune investiții masive, gândire pe termen lung și ajutor străin. O altă soluție pentru atenuarea efectelor produse de sistarea livrării de gaze din Rusia ar fi crearea unor stocuri de rezervă mărite. Până când astfel de măsuri nu vor fi puse în aplicare la modul real, Republica Moldova va continua să rămână dependentă de importul de gaze naturale din Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                law

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele oficiale furnizate de către Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova arată că la nivelul anului 2019 situația referitoare la importul de resurse energetice nu a suferit modificări față de anii precedenți, țara fiind în continuare dependentă de importul de resurse energetice. Printre resursele critice pe care Republica Moldova trebuie să le importe în proporție de 100% se numără gazele naturale, curentul electric și resursele petroliere. Acestea sunt exact acele resurse critice pentru orice economie națională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consumul de resurse energetice a crescut în Republica Moldova în 2018i

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele oficiale furnizate de către Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova atestă o creștere a consumului de resurse energetice în 2018 comparativ cu anii precedenți. Potrivit datelor oficiale, în 2018 consumul intern brut a crescut la unele categorii de resurse energetice. Una dintre cele mai importante categorii de resurse energetice este reprezentată de resursele petroliere. În ceea ce privește acest tip de resurse, în 2018 consumatorii moldoveni au utilizat cu 8,5% mai mult decât în 2017. Situația este similară și în cazul consumului de gaze naturale unde creșterea a constituit 8,8% în aceeași perioadă de referință. Creșterea este ceva mai consistentă în cazul consumului de curent electric. Aici observăm faptul că în 2018 creșterea a fost de 12,6% comparativ cu anul 2017ii. Aceste date atestă foarte clar faptul că Republica Moldova are nevoie de tot mai multe resurse pentru consumul intern. Pe fondul acestei situații se creează o mare problemă pentru că Republica Moldova nu este un producător de resurse energetice, ci doar un consumator. În cele ce urmează voi oferi câteva exemple pentru a arăta că Republica Moldova importă în cea mai mare măsură necesarul de resurse energetice consumabile în interiorul țării, după care voi sublinia pericolul pe care îl comportă dependența de importul de resurse energetice care, în mare parte, provin din Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Figura 1. Consumul Intern Brut pe principalele resurse energeticeiii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Republica Moldova importă necesarul de resurse energetice consumabile pe piața sa internăiv

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele oficiale arată că Republica Moldova importă necesarul de resurse energetice, producția internă fiind nesemnificativă. Dacă este să ne raportăm la consumul de curent electric, atunci trebuie precizat faptul potrivit căruia consumul intern este asigurat în mare parte de importuri sau de acele cantități procurate din alte surse. Datele pentru perioada 2015-2017 arată că producția primară de curent electric reprezintă maxim 25% din consumul intern brut în perioada menționată mai sus. În același timp însă, 3/4 din necesarul de consum intern sunt asigurate de volumul de curent electric importat, precum și de curentul cumpărat din alte surse.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce privește consumul de produse petroliere, trebuie menționat faptul că întregul necesar de consum intern este importat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Figura 2. Consumul intern brut de energie electricăv

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Figura 3. Importul și consumul intern brut de produse petrolierevi


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Securitatea energetică a Republicii Moldova este periclitată de importul masiv de resurse electronice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datele prezentate mai sus arată faptul că securitatea energetică a Republicii Moldova este serios afectată de lipsa de producție în cazul unor resurse energetice precum curentul electric, gazele naturale și produsele petroliere, precum și de faptul că aceste resurse trebuie importate. Aici se mai adaugă faptul că, în cea mai mare parte, aceste resurse sunt procurate doar din Federația Rusă. Această stare de fapt periclitează securitatea energetică a Republicii Moldova din mai multe motive:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Dependența excesivă a Republicii Moldova de resursele energetice rusești.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Lipsa posibilității pentru Guvernul de la Chișinău de a negocia prețurile cu care aceste resurse și livrate în Republica Moldova.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Deținând monopolul asupra pieței energetice moldovenești, Rusia jonglează cu prețurile pentru resursele energetice după bunul lor plac.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce se poate face?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În momentul de față nu se poate discuta despre posibilitatea de soluționare rapidă a lacunelor din domeniul securității energetice. Guvernul moldovean trebuie să ia în calcul nevoia stringentă de a găsi surse alternative de aprovizionare pentru unele resurse precum gazele naturale și produsele din petrol. O altă soluție pe termen lung ar fi sporirea producției de curent electric atât prin metode convenționale, precum și prin metode alternative (energia solară sau energia eoliană). Până la descoperirea unor alternative este clar faptul că Republica Moldova va rămâne dependentă de resursele energetice rusești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După plecarea fostului președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, Vlad Plahotniuc, puterea în stat a fost preluată de către o „alianță situativă”, formată din Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) și Blocul ACUM având ca principal obiectiv așa-numita „dezoligarhizare”. După aproximativ 2 luni de la preluarea puterii, astăzi se constată că părțile acestei alianțe „dezoligarhizarea” în mod diferit, precum diferite sunt și opțiunile ce țin de perspectivele Republicii Moldova. Socialiștii filoruși insistă să promoveze consolidarea și diversificarea relațiilor cu Estul, în timp ce premierul Maia Sandu, de la Blocul ACUM, dă asigurări Occidentului despre ireversibilitatea vectorului de integrare europeană a Republicii Moldova. Datele problemei indică faptul că, dincolo de debarcarea lui Vlad Plahotniuc, pe membrii actualei guvernări nu-i leagă mai nimic, ceea ce ridică mai multe semne de întrebare cu privire la funcționalitatea și scopurile existenței acestei „alianțe situative”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Socialiștii își doresc revenirea propagandei rusești în Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Președintele Parlamentului de la Chișinău și liderul PSRM, Zinaida Greceanîi, a promis zilele trecute rușilor că va fi anulată legea privind combaterea propagandei rusești, lege care a fost aprobată de fosta guvernare. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat unei agenții de presă rusească, afirmațiile dânsei urmărind repopularea spațiului mediatic moldovenesc cu cele mai toxice produse media de propagandă de producție rusească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fosta legislatură a Parlamentului a luat o decizie care a complicat relațiile cu Rusia – este vorba de așa-numită combaterea a propagandei rusești, care a interzis știrile rusești și emisiunile analitice. Ce intenționează să facă Parlamentul cu această situație, mai ales că reprezentanții mass-media locale spun că interdicția aceasta ar însemna cenzură”, a fost întrebată Zinaida Greceanîi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Am discutat această problemă în timpul unei vizite la Duma de Stat. Este necesar să găsim o cale de ieșire din această situație, deoarece au avut de suferit nu doar posturile informativ-analitice rusești. La ora actuală pregătim soluționarea acestei întrebări”, a promis președintele legislativului moldovean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În subsidiar trebuie amintit că Legea privind modificarea Codului Audiovizualului, care prevede interzicerea propagandei rusești la radio și televiziune, a intrat în vigoare în februarie 2018. Astfel, a fost interzisă difuzarea emisiunilor care au conținut informativ, analitic, militar și politic din statele care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, iar Rusia nu a semnat acest document.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată, Greceanîi a menționat că va fi intensificată cooperarea cu Uniunea Euroasiatică: „Am anunțat că vom păstra toate acordurile internaționale semnate anterior, inclusiv acordul, conform căruia Moldova a primit statutul de observator în Uniune. Vom participa, și există deja o invitație, la summit-ul președinților Parlamentelor statelor membre ale Uniunii Euroasiatice, care va avea loc la Astana. Va fi o delegație parlamentară care va participa la acest forum”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cum decurge practic procesul de „dezoligarhizare” a Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă mesajele opozanților lui Plahotniuc, în perioada când acesta era la putere, erau construite pe pivotul unei rebeliuni morale contra regimului opresiv și cleptocrat al Partidului Democrat din Moldova, atunci modul de funcționare al noii guvernări trezește tot mai multe nedumeriri pe motiv că deseori se acționează în maniera fostei administrații, fiind promovate în funcțiile importante ale statului personaje controversate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un exemplu în acest sens este numirea în posturi de conducere de către vicepremierul și ministrul de interne, Andrei Năstase, a două persoane venite direct din galeria suporterilor lui Plahotniuc, unul dintre ceștia fiind un frecvent și vocal susținător al democraților. Andrei Năstase a încercat să-și ambaleze frumos concesia, ca pe o tentativă de a clădi poduri între imperativul reformării sistemului și competența de neînlocuit a subalternului vizat. Dezvinovățirea ministrului de interne doar induce deziluzie printre adepții noii guvernări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aceeași situație se regăsește și la partajarea funcțiilor între componentele „alianței situative”, părțile împărțindu-le cu gândul ca nu cumva „aliatul” să devină mai puternic și să dețină mai multe capacități oferite de caracterul specific al structurilor de forță. Dacă Andrei Năstase a devenit ministru de interne, atunci Centrul Național Anticorupție (varianta moldovenească a DNA-ului românesc) a revenit socialiștilor. Algoritmul este comun pentru ocuparea funcțiilor în toate organele puterii de stat. Ceea ce demonstrează că membrii alianței PSRM-ACUM nu au încredere unul în celălalt și că scoaterea din circuit a oamenilor devotați lui Plahotniuc este unicul lucru ce-i mai unește.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Între timp, deputații democrați, aflați în opoziție, conduc o vastă operațiune de sabotare a noii guvernări și, valorificând gafele acesteia, se pregătesc pentru a bloca așa-zisul proces de dezoligarhizare a Republicii Moldova. Cu atât mai mult că șeful statului, Igor Dodon, liderul neoficial al socialiștilor, pare mult mai interesat de preluarea fostelor rețele de influență ale democraților, decât de combaterea cu adevărat a corupției și de promovarea reformelor europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Care este activitatea Parlamentului de la Chișinău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Parlamentul Republicii Moldova a plecat în vacanță, reușind, în pofida tuturor criticilor, să adopte mai multe inițiative benefice pentru perspectivele statului moldovean. Astfel, a fost votată anularea sistemului electoral mixt și revenirea la cel proporțional. Socialiștii au procedat fără a oferi explicații de ce, anterior, considerau că sistemul mixt este unul bun și de ce, în iulie lui 2017, l-au votat alături de deputații lui Vlad Plahotniuc, chiar dacă Comisia de la Veneția și autoritățile europene aduceau critici vehemente acestui proiect. Proiectul, votat în lectura a doua, prevede micșorarea pragului electoral pentru partide, dar și pentru blocurile electorale. De asemenea, inițiativa mai prevede excluderea certificatelor de integritate. Potrivit modificărilor aprobate, pragul minim de reprezentare pentru un partid va fi de 5% din voturi, și nu 6% cum este în prezent. Pentru un bloc electoral acesta va fi de 7%, în loc de 9%. Pentru un candidat independent pragul electoral va rămâne de 2%. Certificatele de integritate sunt înlocuite cu declarații pe propria răspundere privind inexistența restricțiilor legale sau judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Parlamentul a mai reintrodus norma care interzice desfășurarea oricărei activități electorale în ziua alegerilor și în ziua precedentă, fiind soluționată și problema exercitării dreptului de vot a cetățenilor aflați peste hotare. Astfel, cetățenii moldoveni de peste hotare vor putea vota în baza pașaportului, buletinului de identitate și livretului de militar în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și referendumului republican. La fel, se va putea vota cu pașapoarte expirate – la scrutinele legislative trecute CEC-ul interzicând categoric această procedură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dintre activitățile Legislativului merită atenție și decizia de a extinde termenul de activitate a Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa puciului anticonstituțional a Partidului Democrat realizată prin intermediul Curții Constituționale și a Procuraturii Generale. Deputații au aprobat, pe 31 iulie 2019, prelungirea mandatului de activitate cu 60 de zile, luna octombrie devenind astfel noul termen limită pentru prezentarea către opinia publică a rezultatelor acestei comisii de anchetă. În subsidiar trebuie amintit că luna octombrie este și o lună electorală, alegerile locale fiind stabilite pentru data de 10 octombrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cât de trainice sunt alianțele PSRM-ACUM și PPDA-PAS

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Actuala alianță de guvernare are prea puține șanse de a fi una de durată. Sucombarea acesteia este dictată de cauze obiective, între actori figurând disensiuni ireconciliabile. Orientarea geopolitică a socialiștilor spre Rusia și opțiunile pro-europene ale votanților Blocului ACUM vor duce la fisurarea acestei alianțe. După ani buni, în care Igor Dodon a fost tolerat în funcția de președinte al statului moldovean, retrăgându-i-se autonomia de jucător politic, acum acesta ar dori să-și ia revanșa. Este posibil ca, după o perioadă scurtă de timp, socialiștii să-și radicalizeze mesajul pro-Est, evenimentele actuale indicând iminența acestei perspective. Imperiul mediatic al socialiștilor, bunăoară, a fost consolidat, din 1 august 2019, prin cedarea de către autoritățile ruse a dreptului de retransmitere în Moldova a celui mai influent post de televiziune rusesc – Pervîi Kanal – deținut anterior de către Vlad Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La rândul său, perenitatea Blocului ACUM va fi verificată în perioada imediat următoare. În perspectiva alegerilor locale din toamna care vine, liderii acestui bloc trebuie să nu uite că au fost votați nu doar de membrii PPDA sau PAS, ci și de cetățeni cu alte viziuni doctrinare, dar care și-au dorit debarcarea cu orice preț a clanului oligarhic al lui Plahotniuc. În cazul în care componentele Blocului ACUM vor ceda prea multe socialiștilor și nu vor demonstra că reprezintă o nouă clasă politică, pro-europeană, vor pierde iremediabil din aderență. Opțiunile separate ale lui Andrei Năstase și Maia Sandu asupra modului de gestionare a puterii de stat în Republica Moldova ar afecta trăinicia Blocului ACUM, or, precum se știe, istoria nu recunoaște alianțe politice de durată. Îndeosebi în stânga Nistrului, unde de prea mulți ani există o țară numită fie „stat capturat”, fie „țară de bandiți”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Balan Eduard

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  start-ups

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  More than 55 countries, including Ukraine, will participate this year in the world’s biggest competition for green business ideas, Climate Launchpad.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  This year, Ukraine will be represented by three companies, each winners of a national competition, at the global event, which takes place on 14–15 November in Amsterdam. The prize for the winner is 10,000 and participation in the Climate-KIC acceleration programme, supported by the EU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  The preparatory stage for the finalists includes participating in a so-called “Boot Camp” – a two-day national training that will be conducted by one of the organisers of the ClimateLaunchpad, Ron Bloemers, in Kyiv on 23–24 July.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Bloemers, who is training the Ukrainian start-ups for the third year in a row, underlined the progress achieved by Ukraine in the field of green business ideas. “All the participants have great projects and I am sure that Ukraine will be represented by very strong competitors in Amsterdam this year”, he said.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  The Greencubator is responsible for the national stage of the ClimateLaunchpad competition in Ukraine, which will announce its winners on 21 September. ClimateLaunchpad competition is organised with financial support from the Green for Growth Fund Technical Assistance Facility and is co-financed by the EU in the framework of the EU4Energy initiative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  media

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Industria de media și divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creștere cu 7,1% comparativ cu 2018, însă rămâne cea mai mică piață din Europa Centrală și de Est (ECE), conform celei de-a 20-a ediții a raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2019-2023 (GEMO). Până în 2023, rata de creștere medie anuală va depăși 6%, urmând ca valoarea pieței să ajungă la 3,8 miliarde dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ”Urmând tendința globală, personalizarea și digitalizarea sunt adoptate tot mai rapid și pe piața de media și divertisment din România, estimările raportului indicând că acest segment va avea cele mai mari rate de creștere până în 2023. Această evoluție va genera o concurență tot mai agresivă pe piață, dar și un val de investiții în inovație. Rezultatul va fi o lume media în care consumatorii, inclusiv din România, vor putea controla și selecta pe scară largă tipul de conținut la care își doresc să aibă acces folosind mijloace tot mai diverse, fie că vorbim de dispozitive inteligente, soluții Over-The-Top (OTT), casa inteligentă sau mașina conectată la internet”, spune Florin Deaconescu, Partener și Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de Tehnologie, Media și Telecom, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Valoarea pieței de servicii OTT (ex. Netflix și HBO Go) din România a avut cea mai mare creștere pe piața media și de divertisment, de circa cinci ori, din 2014 până în prezent, fiind estimată în acest an la 24 milioane dolari. Până în 2023, va continua să fie cel mai dinamic segment din piața media, cu o rată medie anuală de 18,7%, ajungând la 44 milioane dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  A doua cea mai mare creștere la nivelul pieței este estimată pentru segmentul de jocuri video și e-sports (sporturi electronice), de 10,79%, atingând 136 milioane dolari în acest an și 187 milioane dolari în anul 2023.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe al treilea loc se află publicitatea pe internet, cu un avans mediu anual de 9,5%, de la o valoare de 112 milioane dolari în acest an la 157 milioane dolari peste patru ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Principalele concluzii ale raportului pentru România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cheltuielile pentru accesul la internet continuă să dețină prima poziție la nivelul pieței, de 43,5%, însumând 1,31 miliarde dolari. Până în 2023, acestea vor totaliza 1,77 miliarde dolari, reprezentând 46% din piață.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Televiziunea și conținutul video consumat acasă vor avea o ușoară creștere, previzionată la 1,56%, care va genera venituri de 537 milioane dolari în 2023, comparativ cu 506 milioane dolari în 2019. Acesta este al doilea cel mai mare segment din România în termeni de venituri generate, după accesul la internet.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În acest context, veniturile din publicitatea TV vor crește de la un nivel estimat de 384 milioane dolari în acest an, la 529 milioane dolari în 2023, cu o rată de creștere medie de 8,5% pe an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  După doi ani de scădere, segmentul radio, muzică și podcast este așteptat să crească de la 35 milioane dolari în acest an până la 41 milioane dolari, peste patru ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În schimb, segmentul ziarelor și revistelor tipărite din România își va continua scăderea din ultimii ani, în linie cu evoluția globală, de la 89 milioane dolari în 2019 la 77 milioane dolari în 2023. Potrivit raportului Reuters Institute Digital News Report, doar 18% dintre români mai citesc știri pe print, sursele online și social media dominând consumul. Deși citesc știrile, în principal, pe dispozitive digitale, doar 11% din cititori plătesc pentru știrile online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Piața de carte din România va urca de la 109 milioane dolari în 2019 la 119 milioane de dolari în 2023.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vânzarea de bilete va rămâne pentru industria cinematografică principala sursă de venituri, care vor atinge aproximativ 97 de milioane dolari până în 2023, cu o creștere medie anuală de 4,67%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Segmentul media B2B (Business to business) din România, care cuprinde anuarele și cataloagele cu informații de afaceri și publicitatea din acestea, revistele nișate, cărțile profesionale, târgurile și expozițiile, a fost evaluat la 265 milioane dolari în acest an, urmând să crească la 304 milioane dolari în 2023.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și pentru piața de publicitate outdoor urmează patru ani cu o creștere anuală medie de 5,7%, de la 41 milioane dolari în 2019, la 51 milioane dolari în 2023.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Comparativ, la nivelul Europei Centrale si de Est (ECE) piata de media si divertisment va avea un ritm mediu de crestere de aproximativ 5,7% si va ajunge la venituri totale de aproximativ 77 miliarde dolari în 2023. Cea mai mare piață este Rusia, fiind urmată de Polonia și Turcia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  controale vamale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În contextul comerțului cu mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală, Uniunea Europeană s-a angajat pe deplin să implementeze standarde ridicate de protecție a pieței interne, se menționează într-un articol scris de Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică la EY România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dreptul de proprietate intelectuală înseamnă o marcă, un desen sau un model, un drept de autor sau orice drept conex, o indicație geografică, un brevet de invenție, așa cum este prevăzut în dreptul intern (al țării) sau al Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Majoritatea falsurilor și a altor bunuri care contravin acestor drepturi de proprietate intelectuală sunt fabricate într-o țară terță, din afara Uniunii Europene. Astfel, autoritățile vamale ale Statelor Membre joacă un rol esențial în prevenirea introducerii pe piață a unor astfel de mărfuri contrafăcute.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cum intervin autoritățile vamale?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Autoritățile vamale au ca pârghie de control Regulamentul (UE) nr. 608/2013 care prevede condițiile și procedurile de intervenție, în cazul în care mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt sau ar fi trebuit să fie supuse supravegherii vamale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cazul în care sunt identificate mărfuri susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, autoritățile vamale pot suspenda acordarea liberului de vamă pentru mărfuri sau le pot reține.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Așadar, dacă la momentul importului nu există dovezi suficiente care să demonstreze că nu au fost încălcate aceste drepturi, mărfurile pot fi reținute. În acest sens, autoritățile vamale solicită confirmări de la titularul drepturilor (de ex. deținătorul mărcii). Concomitent, autoritățile vamale pot sesiza și organele de cercetare penală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cum trebuie să acționeze importatorii?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru a evita ca mărfurile să le fie blocate în vamă, este esențial ca importatorii să obțină informații în avans despre mărfurile achiziționate în materie de drepturi de proprietate intelectuală, înaintea efectuării efective a formalităților de import.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cazul în care autoritățile vamale hotărăsc să rețină mărfurile pe motiv de suspiciuni de încălcare a dreptului de proprietate intelectuală, importatorul are posibilitatea de a solicita acordarea anticipată a liberului de vamă până la eliminarea suspiciunilor, pentru a evita blocarea acestora. Mai precis, prin depunerea unei garanții, al cărei cuantum este suficient de ridicat pentru a proteja interesele eventualului titular al mărcii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ultima perioadă, se observă o creștere semnificativă a importurilor de bunuri de larg consum concomitent cu o înăsprire a condițiilor în care cineva poate pretinde un drept de proprietate intelectuală asupra unei mărci, a unui desen sau a unui model.  Cu titlu de exemplu, se poate menționa decizia Curții Generale a Uniunii Europene din Iunie 2019 prin care s-a concluzionat că marca “Adidas”, constând în trei dungi paralele aplicate în orice direcție, nu îndeplinește condițiile de marcă înregistrată în Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În acest context, este recomandabil ca toți importatorii de astfel de bunuri să implementeze suficiente măsuri de control interne pentru a detecta astfel de cazuri în avans de momentul vămuirii.  În acest fel, poate fi clarificat tratamentul acestor mărfuri cu autoritatea vamala înainte de o eventuală reținere a bunurilor pentru suspiciuni de încălcare de drepturi de proprietate intelectuală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    erasmus+

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The 2019 call for proposals of the Erasmus+ programme’s Jean Monnet Actions has announced 285 project-winners from all over the world. Among the winners are 22 projects from Ukraine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The winners will work in the spheres of economic development, governance, regional policy, criminal policy, European values, social and economic issues of refugees and migrants, protection of information, prevention of corruption, and cyber security. The total budget of the winning projects from Ukraine is around €750,000.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Of the 15 winning organisations from different regions of Ukraine, 12 are higher education institutions and three are non-governmental organisations. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ERASMUS+ is the EU programme for 2014–2020 to support international cooperation projects, partnerships, events, mobility in education, training, youth and sport, and the promotion of European Studies.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Jean Monnet Actions programme is the part of Erasmus+ dedicated to promoting excellence in EU studies in higher education around the world. Aiming to build bridges between academics, researchers and EU policymakers, Jean Monnet Actions marks its thirtieth anniversary in 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      fonduri europene

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acordul pentru Dezvoltare Locală în România a fost semnat pe data de 19 iulie 2019 și are ca scop întărirea coeziunii sociale și economice din România. Părțile acestui acord sunt: Fondul Român pentru Dezvoltare Socială (RSDF)- operator de program, Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale (KS)- Partenerul Donator al Programului, Consiliul Europei (CoE)- Partener Internațional al Organizației. Fondurile programului (excluzând co-finanțarea) au valoarea de 70 milioane de euro și provin din Granturile EEA (EEA Grants)- 25 milioane de euro și Granturi Norvegiene (Norway Grands)- 45 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul este implementat prin intermediul a 4 proiecte predefinite privind integrarea prin sport, incluziunea copiilor și a tinerilor în situații de risc, îmbunătățirea administrației publice locale și consolidarea capacităților guvernării publice. În plus, cererile de propuneri vor aborda dezvoltarea locală, reducerea sărăciei, incluziunea romilor, copiii și tinerii aflați în situații de risc, drepturile omului. Două scheme de granturi mici vor sprijini integrarea romilor și dezvoltarea locală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Grupul țintă include: persoanele aparținând grupurilor vulnerabile și comunităților aflate în situații defavorizate, populațiile de etnie romă expuse riscului sărăciei și excluziunii sociale, copiii și tinerii aflați în situații de risc (inclusiv copii cu dizabilități, nevoi educaționale speciale, deținuți etc.) profesioniști, alți membri ai comunității, ai societății civile și ai personalului administrației publice, consilieri județeni și locali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      1. În ceea ce privește incluziunea și abilitarea romilor, programul vizează îmbunătățirea standardelor de viață și a oportunităților educaționale pentru comunitățile de romi prin măsuri de abilitare și prin furnizarea de servicii educaționale, de ocupare a forței de muncă, de asistență medicală și de locuințe. Se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de abordări integrate și sectoriale și a promovării participării comunității.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2. Programul contribuie la o educație mai incluzivă pentru copiii și tinerii aflați în situații de risc prin reducerea abandonului școlar timpuriu. De exemplu, activitățile vor oferi servicii de asistență pentru 7000 de copii, vor instrui 1.400 de cadre didactice și vor ajunge la 2.400 de părinți și tineri și vor consolida capacitatea lucrătorilor sociali în cel puțin 20 de centre de tineret.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      3. Pentru a construi capacitatea locală și pentru a internaliza principiile bunei guvernări la nivelul autorităților și instituțiilor publice, programul va oferi, de asemenea, activități de instruire, mentoring și instruire a 3.500 de angajați ai administrației publice și politicieni, care vor acoperi 1.100 de municipalități.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      4. Programul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea cunoștințelor administrației centrale și locale pentru punerea în aplicare a principiilor bunei guvernări și a recomandărilor Curții Europene a Drepturilor Omului pentru România, inclusiv recomandări privind drepturile copiilor, drepturile deținuților, drepturile minorităților, drepturile persoanelor cu handicap și drepturile femeii. Programul va stabili, de asemenea, mecanisme de protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților și măsuri de combatere a discriminării la nivel național.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Finanțarea va fi pusă la dispoziție prin intermediul unor apeluri deschise pentru propuneri. Apelurile vor fi lansate anual în perioada 2018-2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Termenele orientative pentru apelurile viitoare sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Apel de propuneri – Apel pentru incluziunea rromilor „Îmbunătățirea incluziunii și abilitarea romilor” – trimestrul 4 al anului 2019;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Apel de propuneri – apel de dezvoltare locală „Utilizarea sporită a serviciilor sociale de către grupurile defavorizate” – trimestrul 4 al anului 2019;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Schema de granturi mici – apel de intervenție prioritară „Îmbunătățirea incluziunii și abilitarea romilor” – martie 2020;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Apel de propuneri – Apel pentru drepturile omului „Implementarea sporită a recomandărilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) emisă după 2015″ – aprilie 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      guvern

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acum două luni, Guvernul Republicii Moldova încă mai era aliniat săptămânal în jurul unei mese imense și, in corpore, asculta ordinele unui individ. Prim-ministrul, ministrul Justiției, cel de la Educație, cel de la Interne și toți restul, au fost reduși la condiția unor rațe mute, cărora li se permitea doar să execute ordinele primite de la conducerea Partidului Democrat din Moldova. Ani de-a rândul, acest partid și liderii săi și-au bătut joc de oameni, și-au șters picioarele de Constituție și au transformat justiția într-o simplă prostituată. Iar prostituția nu distruge numai căsniciile, familiile și viețile, ci distruge și duhul și sufletul într-un fel care duce la moarte fizică și psihică. Așa scrie în Biblie. Și exact așa a degradat societatea din stânga Prutului, fizic și psihic, sfâșiată de poftele nesăbuite ale unei haite de criminali, care astăzi brusc o fac pe mironosița.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin. Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formațiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului. Așa scrie în Constituția Republicii Moldova. Ani de-a rândul, însă, cei de la Partidul Democrat din Moldova au condus această palmă de pământ din biroul șefului de partid, care deținea puterea absolută în stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească era o poveste de adormit partenerii de dezvoltare, cu scopul de a le adormi vigilența și de a-i mulge în continuare de bani, chipurile pentru reforme. „Reformele”, însă, erau gândite și implementate din același birou al Partidului Democrat, încât banii externi intrau direct în buzunarele hoților de la guvernare. Așa s-a reformat justiția și așa s-au promovat reformele de modernizare europeană a economiei naționale. Despre sănătate publică nici nu este cazul să vorbim, în situația în care, în lipsă de insulină, bolnavii de diabet din R. Moldova sunt folosiți pe post de cobai, pentru testarea diverselor medicamente de alternativă, aduse de pe aiurea. Și dacă situația este deosebit de gravă, în domeniile enumerate mai sus, unica excepție se atestă în domeniul culturii, unde lucrurile, sub democrați, au mers ca pe roate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Până și cei mai consecvenți critici ai regimului Plahotniuc recunosc acest adevăr, toată lumea urmărind, pe rețelele de socializare, cât de frumos cântau și dansau căpeteniile PDM-ului, la hramuri, nunți și bairamuri. Ei se distrau, iar lumea nu-și vedea capul de griji și nevoi. Foarte mulți au plecat peste hotare, au abandonat averi și afaceri, disperați de tortura zilnică, metodică, din partea reprezentanților unui clan criminal, camuflat sub umbrela de partid politic. După tentativa eșuată de lovitură de stat, prin care guvernarea oligarhului Vlad Plahotniuc a încercat să-și păstreze puterea, astăzi lumea revine la normalitate și apar tot mai mulți martori, care vin cu probe ce demonstrează caracterul corupt și criminal al guvernării conduse de către Partidul Democrat din Moldova. Iar cel mai fidel aliat al regimului Plahotniuc a fost sistemul de justiţie din R. Moldova, care a fost și mai este unul costisitor, corupt, netransparent și inechitabil. Potrivit unor estimări de ultimă oră, bunăoară, circa 20 la sută din întemnițații unui penitenciar din Chișinău nu au nicio vină, în realitate fiind izolați în temniță cu intenția criminală de a li se prelua afacerile sau de a fi extorcați de bani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Justiția moldovenească infestată de criminali

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Fugar peste hotare, oligarhul Plahotniuc continuă să controleze sectoare întregi ale justiției din Republica Moldova, prin persoane instalate cu grijă în toate funcțiile de conducere. După ce și-au revenit din șocul provocat de evadarea lui Vlad Plahotniuc, aceste persoane încearcă să compromită toate eforturile noii guvernări, orientate spre deratizarea justiției basarabene. Mercenarii vechiului regim, defenestrați, se întorc în funcțiile deținute, prin decizii de judecată, că doar există nu doar solidaritate de breaslă, la magistrați, ci și norme de conduită obligatorie, la mafioți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Restabilirea unui ins compromis în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție a oripilat opinia publică și a fost aspru criticată de către șeful Cabinetului de miniștri de la Chișinău, Maia Sandu. „Este o dovadă clară că sistemul de mercenari politici ai lui Plahotniuc din justiție este încă viu. Acest lucru demonstrează că ei nu au comis abuzuri doar de frica stăpânului, ci pentru că, în esență, ei sunt la fel de toxici și periculoși pentru stat de drept și justiție echitabilă ca și criminalii din vechiul regim”, a menționat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Problemele generate de justiția moldovenească, coruptă și compromisă iremediabil, au fost prezentate partenerilor internaționali, la varii forumuri publice. Aceeași Maia Sandu a declarat, la Forumul „Prioritățile Guvernului în domeniul justiției și anticorupție”, cu participarea unor experți din România și Georgia, că în ultima perioadă, în R. Moldova „a lipsit cu desăvârșire dreptatea”, deși toți cetățenii trebuiau să fie egali în fața legii, în sistem au fost promovați „oameni corupți și vulnerabili” care nu au pedepsit neregulile, iar „fără o justiție independentă și responsabilă eforturile din alte domenii riscă să devină zadarnice și de scurtă durată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Maia Sandu a adăugat că, deși au fost adoptate mai multe legi menite să reformeze sistemul justiției, lucrurile au degradat în loc să se îmbunătățească: „Suntem obligați să spunem ferm și fără ezitare că procurorii și judecătorii nu au acționat și continuă să nu acționeze independent. Justiția a protejat grupurile de interese, nu oamenii, a fost aservită puterii și a permis furturi mari din bani publici fără nicio sancțiune. Impunitatea celor care au torturat și au dat ordine să fie torturați tinerii în urma evenimentelor din 2009, impunitatea în urma scandalului „Pădurea Domnească”, frauda bancară și lipsa progresului real de investigare a acesteia, spălarea zecilor de miliarde de dolari prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova, anularea alegerilor locale din Chișinău, deciziile rușinoase ale Curții Constituționale de acum o lună, cazuri documentate de justiție selectivă și dosare politice, toate acestea arată că justiția în Republica Moldova nu a fost independentă și nu și-a îndeplinit misiunea. Ultimii ani au arătat tuturor că Republica Moldova a ajuns un stat capturat nu pentru că i-ar lipsi un cadru legal bun, ci pentru că au existat oameni care au fost mai presus de lege. Pentru că în sistemul justiției au fost promovați oameni corupți și vulnerabili. Pentru că multe persoane din instituțiile statului au permis și au închis ochii la fărădelegi. Pentru că cei care trebuiau să respecte legea o încălcau fără consecințe. Pentru că tot sistemul de justiție a fost pus în slujba unui grup restrâns de criminali, nu în slujba oamenilor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Din ce cauză poate eșua noua guvernare de la Chișinău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Guvernul lui Maia Sandu riscă să eșueze în eforturile de a schimba lucrurile în bine, nu doar în justiția moldovenească, dar și, per ansamblu, în turarea motoarelor integrării europene. În primul rând, sistemul corupt creat de Plahotniuc și acoliții săi nu pare că este gata să cedeze, chiar dacă premierul a reiterat apelul său către judecătorii și procurorii din R. Moldova: cei care au slujit un regim corupt și au admis decizii ilegale, abuzive, imorale, trebuie să plece. „Nu așteptați un alt stăpân. Unicul stăpân trebuie să fie legea. Iar dacă Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor nu vor acționa prompt și ferm pentru eliminarea acestor oameni care au comis abuzuri de-a lungul timpului din funcțiile de conducere, vom fi nevoiți să luăm măsuri legislative prin care să modificăm componența și competențele CSM și CSP. Vom face tot posibilul pentru eliberarea instituțiilor de drept din mâinile celor care și-au bătut joc de ele în ultimii ani. Ne propunem reforma Curții Supreme de Justiție. Această reformă trebuie să construiască o instituție care să promoveze judecători profesioniști și cu verticalitate”, a afirmat șefa Guvernului de la Chișinău, tot mai mult asemănându-se lui Don Quijote.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Vechiul sistem nu va ceda fără asumarea unor măsuri imperative, hotărâte, în absența acestora simbriașii Partidului Democrat din Moldova ridicând capul tot mai semeț, de la o zi la alta. Ei așteaptă ca noua guvernare să clacheze, fie prin ruperea Alianței ACUM, fie prin denunțarea alianței dintre ACUM și Partidul Socialiștilor, condus de președintele R.Moldova, Igor Dodon. Proximitatea demiterii guvernului condus de către Maia Sandu și repartizarea pârghiilor de putere între socialiștii lui Dodon și democrații lui Plahotniuc tot nu este de neglijat, îndeosebi că adepții tradiționali ai socialiștilor reprezintă cea mai rusofilă categorie de electori, deloc favorabilă vectorului integrării europene. Situație și mai agravantă atunci când atestăm că nucleul PDM-ului este format preponderent din oportuniști și transfugi, pentru care primează propriul interes și nu interesul național.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe moment, tot mai mulți susținători ai noului guvern de la Chișinău se întreabă de ce nu are efecte, publice și juridice, declarația recentă a Parlamentului R.Moldova, cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova. Astfel, Parlamentul a constatat cu îngrijorare că instituţiile de stat și de drept ale țării au fost capturate și că toți cetățenii acestei țări sunt sufocați de corupția endemică, de furturile și privatizările ilicite din avutul public, de controlul total asupra sistemului judecătoresc exercitat de oligarhie și de numeroasele atacuri asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. „Noi, deputații Parlamentului Republicii Moldova, avem obligația de a opri deraierea ţării spre dictatură, edificând statul de drept şi restabilind democratia în Republica Moldova, așa cum este consfințit în Constituție”, au declarat legislatorii moldoveni acum aproape două luni și, de atunci, nicio acțiune concretă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Și asta în timp ce oamenii așteptau să fie instituit un grup de procurori ad-hoc, cu asistență externă, care să nimicească schemele și structurile vechiului regim, să scoată PDM în afara legii etc. Dar nu a fost să fie. Din august, parlamentarii moldoveni pleacă în concediu, oferindu-le PDM-iștilor timp berechet pentru a ascunde urmele crimelor și pentru a se regrupa în voie, pentru un nou asalt asupra firavei democrații moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        raiffeisen

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul de granturi se află la cea de-a IX-a ediție și, an de an, concursul de proiecte de responsabilitate socială răsplătește munca a sute de voluntari care își propun să schimbe în bine viața comunității în care trăiesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ca și anul trecut, vedetele programului vor fi proiectele de educație non-formală, cu accent pe educația financiară, antreprenorială, civică sau profesională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ultimul an, mii de copii din centrele de plasament au beneficiat de ajutor la temele pentru școală și de cursuri de educație non-formală, prin metode inovative. Acest lucru înseamnă ședințe interactive de pregătire sau recuperare școlară, ateliere creative de dezvoltare personală sau de cultură generală, tabere de dezvoltare personală la munte și la mare, excursii sau cursuri vocaționale în afara centrelor de plasament, vizite de orientare profesionale, cursuri de calificare, stagii de practică sau chiar sprijin pentru angajare. Proiectul a fost posibil prin implicarea celor de la Asociația Ajungem Mari, cu ajutorul grantului oferit de Raiffeisen Bank. Alți zeci de copii nevăzători au învățat să folosească tehnologia modernă cu ajutorul unor laptopuri de ultimă generație, dotate cu sintetizator de voce. Elevii au învățat să-și scrie singuri proiectele și să citească, asistați de calculator. Cu șapte astfel de computere au fost dotale școlile pentru nevăzători din România, după ce Asociația Cartea Călătoare a primit finanțare prin grantul Raiffeisen Comunități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acestea sunt doar două din cele 10 proiecte care au primit, în total, în 2018, aproape 100.000 de euro pentru ca ideile să devină realitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul se desfășoară și anul acesta în perioada 1 iulie – 1 octombrie 2019, iar la final se vor acorda finanțări nerambursabile de 500.000 lei, pentru proiecte educaționale desfășurate în comunitățile în care banca este prezentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Via Transilvanica

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cei 137 de kilometri din judeţul Suceava incluşi în Via Transilvanica au fost inauguraţi, luni, la Putna, prin montarea unei borne de început al traseului de pelerinaj de 1.000 de kilometri, ”de la Putna până la Cazane”, în prezenţa actorului Marcel Iureş, a ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, stareţului Mănăstirii Putna, Melchisedec, autorităţilor locale şi judeţene, se precizează într-un comunicat Agerpres.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Iniţiatorul proiectului şi preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uşeriu, a spus că Via Transilvanica a fost lansată pe 12 iunie 2018, iar traseul, pe lângă scopul turistic, reprezintă un drum de pelerinaj şi ”o modalitate de a te regăsi spiritual sau emoţional”. Uşeriu a arătat că drumul de pelerinaj Via Transilvanica pleacă de la Mănăstirea Putna, iar fiecare când va porni pe acest traseu va primi şi binecuvântarea stareţului mănăstirii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Stareţul Mănăstirii Putna, Melchisedec, a spus că ”pelerinajul este o şcoală şi de acolo avem de învăţat”, iar faptul că acest traseu pleacă de la Putna este explicabil dacă avem în vedere că Ştefan cel Mare, ”marele pelerin”, în 40 de zile, după victoria din Codrii Cosminului, ”a fost purtat într-o lectică şi pe o targă”, la Tazlău, Neamţ, Hîrlău, ca să-şi vadă poporul”, pentru că ”şi-a iubit neamul şi ţara”. Totodată, stareţul Mănăstirii Putna a subliniat că ”până la autostrada cea mare, pe care o aşteptăm, avem autostrada Via Transilvania”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La rândul său, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat că participarea la eveniment l-a emoţionat, că este bucuros să vadă că se realizează şi implementează astfel de proiecte şi că şi-ar dori să fie cât mai multe structuri sau asociaţii la fel de proactive.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ”Noi facem parte din întreg. (…) Prin astfel de proiecte realizăm un bun al tuturor. (…) Dezvoltăm turismul, cunoaştem ţara, noi şi turiştii străini”, a spus Deneş, care a promis că va fi un partener de dialog al Asociaţiei Tăşuleasa şi va oferi tot sprijinul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totodată, directorul Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, prezent la eveniment, a afirmat că va sprijini acest proiect care ”pune în valoare pădurile, poienile, casele, oamenii, satul românesc” şi va avea în vedere ”un mecanism prin care să nu existe tăieri agresive, violente”, cel puţin în zona acestui traseu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prezent la Putna, Marcel Iureş, ambasador al Tăşuleasa Social, a spus că oamenii din asociaţie ”nu sunt campioni, ci eroi”. ”Ceva rar în societatea românească. (…) Modernitatea a adus în societatea românească doar campioni”, a spus Iureş. Alin Uşeriu a precizat că, potrivit estimărilor, în maximum zece ani, pe acest drum vor trece 200.000 de oameni pe an. Prezent la eveniment, fratele lui Alin, Tibi Uşeriu, alergător de anduranţă şi ultramaratonist, ambasador al acestui proiect, a spus că-l va promova cu toate ocaziile şi se gândeşte să alerge pe acest traseu. ”Am alergat în zone polare, poate alerg şi la noi”, a spus Tibi Uşeriu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Via Transilvanica este cel mai nou proiect al Asociaţiei Tăşuleasa Social, cuprinde 1.000 de kilometri de la Putna la Drobeta-Turnu Severin şi va străbate zece judeţe – Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Braşov, Alba, Sibiu, Hunedoara, Mehedinţi şi Caraş-Severin. Potrivit lui Alin Uşeriu, conceptul s-a născut în urma unor iniţiative similare din alte ţări, cum ar fi Camino de Santiago în Spania sau Pacific Trail în America de Nord.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          upc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vodafone România salută decizia Comisiei Europene de a aproba achiziția operațiunilor locale ale UPC. Aceasta face parte dintr-o tranzacție de 18,4 miliarde de Euro între Vodafone Group și Liberty Global, prin care Vodafone Group preia activitățile companiei din Germania, Cehia, Ungaria și România. Pe plan local, această achiziție va permite Vodafone să fie un competitor și mai puternic în raport cu pozițiile dominante de pe piața de comunicații electronice, asumându-și rolul de catalizator pe zona de inovație și digitalizare a societății. Este preconizat ca tranzacția să fie finalizată până la data de 31 iulie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În viitor, Vodafone România va putea oferi servicii convergente competitive clienților săi, ceea ce îi va permite să își împlinească viziunea de a aduce tehnologia și inovația mai aproape de toată lumea. De asemenea, prin achiziția UPC se creează o competiție sustenabilă și eficientă în cadrul industriei locale de telecomunicații, ceea ce va contribui la creșterea gradului de digitalizare a societății românești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România: „Astăzi am primit vești îmbucurătoare! Pentru Vodafone România, acesta este un pas important spre a deveni un operator consolidat, convergent, care va putea oferi cele mai bune servicii de piața de comunicații fixe și mobile, internet și televiziune. Vreau să mulțumesc în special echipei mele extraordinare, care pune pasiune și dedicare în tot ceea ce face. Suntem cu toții foarte entuziasmați să primim UPC în familia Vodafone în următoarele săptămâni și suntem convinși că, împreună, vom aduce contribuții importante sectorului de comunicații electronice, poziționând România pe o traiectorie ascendentă în ceea ce privește digitalizarea. De acum încolo, împreună cu echipa UPC, vom continua să urmărim țelul nostru de a deveni operatorul preferat al tuturor românilor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mihnea Rădulescu, CEO UPC România: „Ne aflăm într-un moment important din istoria UPC România în urma primirii acordului din partea Comisiei Europene de a ne alătura unuia dintre cei mai puternici operatori la nivel european. De-a lungul timpului, ne-am concentrat eforturile pentru a inova și a aduce servicii de cea mai înaltă calitate clienților noștri, prin contribuția întregii echipe UPC România. Sunt mândru de echipa noastră extrem de dedicată și ambițioasă, care a obținut performanțe remarcabile și a contribuit semnificativ la realizarea acestei tranzacții. După finalizarea acesteia, alăturarea operațiunilor UPC România şi Vodafone România va aduce beneficii relevante la nivelul consumatorilor, precum și al întregii industrii telecom, prin accelerarea inovației și a competitivității. Așteptăm cu încredere momentul în care vom începe să colaborăm cu Vodafone și ne vom uni forțele pentru a contribui la crearea unui jucător puternic pe piața de telecom.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Această tranzacție face din Grupul Vodafone un campion european în ceea ce privește tehnologia comunicațiilor, acesta deținând cea mai performantă rețea de nouă generație din Europa și fiind capabil să contribuie la Strategia Comisiei Europene de a forma o Piață Digitală Unică prin crearea unei societăți gigabit în Europa până în 2025.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicații mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date și comunicații fixe. Vodafone Group are divizii în 25 de țări, 41 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 19 țări. La 31 martie 2019, Vodafone Group avea 650 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile și 19 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix şi 14 milioane de clienţi ai serviciilor TV, incluzând toți clienții Vodafone din entitățile create în urma unor fuziuni și asocieri. Pentru mai multe informații, accesați www.vodafone.com.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          UPC România, una dintre cele mai mari companii de telecomunicaţii de pe piaţa locală, oferă servicii de televiziune (digitală și analogică), internet în bandă largă și telefonie fixă digitală prin intermediul unor reţele superioare şi prin platforme inovatoare de tehnologie care conectează 961,700 de clienți la lumea digitală și le oferă experiențe uimitoare. Premierele UPC pe piaţa din România includ lansarea televiziunii digitale, a tehnologiilor HD, DVR, 3D, dar şi a internetului de mare viteză. UPC România oferă viteze superioare de până la 500 Mbps în toată aria de acoperire, cea mai bună experiență Wi-Fi cu modemul Connect Box și divertisment nelimitat prin platforma video de ultimă generație Horizon. UPC România este parte din grupul Liberty Global, cea mai mare companie internațională de comunicații prin cablu, cu operațuni în 10 țări europene care operează sub brandurile Virgin Media, Unitymedia, Telenet și UPC.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          banking

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Banca Transilvania aduce in premiera pe piata din Romania Social Banking Solution™, facilitate dezvoltata de compania PayKey (Israel), desemnata Best FinTech 2018 la Efma-Capgemini Best FinTech Award. Cele doua companii ofera clientilor BT o solutie de social banking pentru a trimite si primi bani, respectiv pentru a verifica banii din cont folosind butonul BT Pay din tastatura telefonului. Clientii care au smartphone cu Android vor avea tastatura BT Pay, iar cei cu iPhone, extensia BT Pay.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Datorita Social Banking Solution™, clientii bancii care au telefon cu sistem de operare Android vor putea realiza urmatoarele operatiuni in timp ce folosesc oricare dintre aplicatiile de mesagerie ale social media: trimitere de bani (lei; euro) catre persoanele din agenda telefonului (intre clienti BT), solicitare de bani (lei; euro) de la contactele din telefon (intre clienti BT) și verificarea soldurilor pentru cardurile  adaugate in BT Pay.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Butonul BT Pay va aparea pe ecranul telefonului dupa ce este instalata tastatura BT Pay – fie din setarile telefonului, sectiunea Tastaturi, fie direct din aplicatia cu acelasi nume BT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru clientii BT care au un telefon cu sistem de operare iOS optiunea de verificare sold si transfer de bani va fi disponibila din iMessage, activand extensia BT Pay disponibila in aplicatie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Transferul de bani de pe cardurile de debit si verificarea soldului este fara comision. Daca transferul are loc intre persoane care au card BT Mastercard Direct in valuta, transferul poate fi si in euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Referindu-se la aplicatia de banking in platformele de social media, Gabriela Nistor, Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania a afirmat: “Aplicatiile de mesagerie sunt locul in care, tot mai mult, oamenii comunica, se informeaza si fac shopping. De aceea, vedem ca bankingul integrat in social media este un pas natural pentru ca dorim sa oferim servicii care simplifica viata clientilor nostri. Solutia PayKey ne ajuta astfel sa oferim o experienta digitala de banking in premiera in Romania. Ne asteptam ca solutia sa contribuie la cresterea numarului de transferuri de bani, avand in vedere ca este un serviciu disponibil non-stop”. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Guy Talmi, Chief Marketing Officer PayKey, este de parere ca Social Banking Solution reprezinta o oportunitate pentru Banca Transilvania ca aceasta sa devina first-mover in ceea ce priveste inovatia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “Suntem bucurosi sa lucram cu echipa Bancii Transilvania la acest proiect, o banca inovativa in ceea ce priveste mobile bankingul. Suntem siguri ca va fi o colaborare rodnica din toate punctele de vedere. Experienta noastra cu alte banci ne arata ca Social Banking Solution este o cale foarte buna de a interactiona cu clientii, oferindu-le servicii bancare cu acces non-stop. Este, de asemenea, o oportunitate de pozitionare a bancii ca first-mover in ceea ce priveste inovatia”, a declarat Guy Talmi, Chief Marketing Officer, PayKey.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aducerea in Romania a acestui serviciu inseamna pentru clientii Bancii Transilvania un mod facil si prietenos de a trimite si solicita bani prin telefon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Statisticile oficiale oferite de către Biroul Național de Statistică al republicii Moldova arată faptul că în anul 2018 exporturile de mărfuri s-au ridicat la cota de 2,7 miliarde dolari americani, ceea ce înseamnă o creștere de 11,6% a exportului cu mărfuri moldovenești comparativ cu anul 2017i.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Uniunea Europeană își consolidează poziția de lideri în topul importatorilor de produse moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Uniunea Europeană își consolidează poziția de cel mai important partener comercial al Republicii Moldova și în anul 2018. Exporturile de mărfuri moldovenești spre U.E. au constituit 1,9 miliarde dolari S.U.A. Privită în comparație cu anul 2017, rezultatul consemnat în următorul an reprezintă o creștere cu 16,6%. În 2018, Uniunea Europeană a fost locul unde au plecat 68,8% dintre produsele moldovenești. Datele oficiale consemnează o creștere cu 3% a cotei ocupate de U.E. în topul celor mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova (65,8% în anul 2017)ii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          C.S.I pierde teren în topul importatorilor de produse moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În contrast însă, ponderea C.S.I. în ceea ce privește exporturile de produse moldovenești în anul 2018, se produce o scădere a ponderii ocupate de C.S.I. în calitate de importatoare de produse moldovenești. În anul 2018, exporturile de produse moldovenești spre C.S.I. au constituit 15,4% din totalul exporturilor din Republica Moldova în 2018, ceea ce înseamnă o scădere de 1,7% față de anul precedent (19,1% în 2017). Scăderea rolului avut de C.SI. în topul celor mai mari importatori de produse din Republica Moldova se produce pe fundalul creșterii constate a rolului avut de Uniunea Europeană în acest sensiii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Exporturile moldovenești cunoscu o tendință de creștere în ultimii 4 ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Datele statistice consemnează o tendință pozitivă a exporturilor de produse moldovenești în anul 2018 în comparație cu anii precedenți. Cifrele referitoare la anul trecut atestă o cotă de 2,7 miliarde dolari americani, ceea ce înseamnă că anul 2018 a fost al patrulea an consecutiv în care exporturile de produse din Republica Moldova cunosc un trend pozitiv. Dacă este să analizăm perioade de referință, putem observa o creștere semnificativă a cotei exporturilor de produse moldovenești. În această ordine de idei, trebuie subliniat faptul potrivit căruia volumul bunurilor exportate a crescut de la:1,96 miliarde dolari americani în 2015, la 2,04 miliarde dolari S.U.A. (2016) și 2,4 miliarde dolari americani în 2017, precum și 2,7 miliarde dolari S.U.A. în 2018iv. Aceste date confirmă un trend pozitiv, deși destul de lent, al economiei moldovenești în ultimii ani. Totodată însă, acest trend semnifică faptul că implementarea Acordului de Asocierev și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC)viviiviii începe să dea primele roade. Să însemne aceste date faptul că economia moldovenească se revigorează? Încă nu se știe. Trebuie să mai așteptăm încă vreo doi-trei ani în care , dacă trendul va fi păstrat, atunci vom putea discuta despre o redresare în sensul adevărat al economiei Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Uniunea Europeană contribuie la creșterea exporturilor Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Creșterea volumului de bunuri exportate de Republica Moldova este favorizată, în mod special, de sporirea rolului avut de Uniunea Europeană în ceea ce privește importurile de produse din Republica Moldova. Datele referitoare la ultimii ani arată o creștere semnificativă a cotei exporturilor de produse originare din Republica Moldova spre Uniunea Europeană. În anul 2015, Uniunea Europeană importa bunuri în valoare de 1,21 miliarde dolari S.U.A. în anul 2015. În următorii trei ani creșterea volumului de bunuri moldovenești exportate în U.E. a fost semnificativă. În 2016, exporturile moldovenești spre U.E au constituit 1,33 miliarde dolari S.U.A. În 2017, la un an de la intrarea în vigoare a tuturor stipulațiunilor Acordului de Asociere și ale Z.L.S.A.C., cota exporturilor de bunuri din Republica Moldova pe piața europeană a constituit 1,59 miliarde dolari S.U.A., iar în 2018 aceasta s-a ridicat la cota de 1,86 miliarde dolari S.U.A. Creșterea rolului avut de Uniunea Europeană în balanța economică a Republicii Moldova a contribuit la acoperirea găurii lăsate de scăderea schimburilor comerciale cu statele membre ale C.S.I. În ultimii ani, ponderea C.S.I. în calitate de importator de produse moldovenești a cunoscut o scădere constantă. Datele oficiale indică faptul potrivit căruia în 2015, statele C.S.I. importau din Moldova bunuri în valoare de 492 milioane dolari americani. În 2016, ponderea ocupată de statele C.S.I. în topul importatorilor de produse moldovenești a scăzut de la 492 milioane dolari americani la 414 milioane dolari S.U.A. Următorii doi ani au consemnat continuarea scăderii ponderii statelor C.S.I. în acest top. În 2017, a fost o creștere a volumului bunurilor moldovenești exportate în C.S.I. la cota de 462 milioane dolari americani. În schimb însă, anul trecut a consemnat un nou regres al volumului bunurilor de proveniență moldovenească spre statele C.S.I. de la 462 milioane dolari S.UA. (2017) la 416 milioane dolari americani în 2018ix.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Balanța comercială a Republicii Moldova rămâne deficitară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu toate aceste date care ne bucură privirea, există un motiv serios care ar trebui să ne îngrijoreze. Acest motiv este agravarea balanței comerciale a Republicii Moldova. Datele oficiale arată o creștere a deficitului comercial al Republicii Moldova în ultimii ani. Pe parcursul ultimilor patru ani (2015-2018) deficitul comercial (balanța comercială) a Republicii Moldova a crescut în mod constant. În anul 2015, deficitul dintre export și import era de 2 miliarde dolari americani. În 2016, deficitul s-a mai ameliorat puțin și a ajuns la cota de 1,97 miliarde dolari americani. În anul 2017, situația s-a înrăutățit și deficitul a atins cota de 2,4 miliarde dolari americani, iar în 2018, situația s-a complicat și mai mult, iar deficitul balanței comerciale să depășească suma de 3 miliarde dolari americanix.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Care ar putea fi soluțiile în această situație?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Situația de față cere măsuri urgente. Într-o astfel de situație pot fi luate mai multe măsuri. O primă măsură ar fi protecționismul. Acest tip de măsuri ar fi creșterea taxelor pentru produsele de import și scăderea taxelor pentru cele de export. O altă soluție, una mai eficientă, ar fi atragerea de investiții autohtone și străine pentru a stimula producția întreprinderilor moldovenești și transformarea, treptată, a țării dintr-un consumator într-o țară care mai și produce bunuri de calitate. Este nevoie de a stimula moldovenii să consume produse moldovenești. Republica Moldova trebuie să controleze deficitul din balanța comercială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Una din prioritățile guvernului de la Chișinău ar trebui să fie stimularea economiei naționale și creșterea productivității industriale a țării. Chișinău are nevoie urgentă de investiții interne și externe care să stimuleze economia țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Posibile evoluții ulterioare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cel mai probabil, exporturile moldovenești vor cunoaște o continuare a trendului deja existent. Este foarte important de văzut dacă guvernul de la Chișinău va reuși să atragă investiții interne și externe. Ameliorarea situației din Republica Moldova va fi posibilă, în primul rând, datorită îmbunătățirii situației în economia națională și, mai ales, în ceea ce privește ameliorarea balanței comerciale a Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cazacu Gheorghe


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          investitii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Liberté, égalité, fraternité … investiție: de la aderarea României la UE, Franța s-a situat constant în top 5 cei mai mari investitori străini direcți din România, potrivit unei analize realizate de experții KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, investițiile companiilor franceze în România au crescut cu aproximativ 26% în ultimii 10 ani (perioada 2007-2017), ajungând la 4,7 miliarde de euro în 2017, conform metofologiei metodologiei Băncii Naționale a României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar de investitori din Franța a fost de aproximativ 14,4 miliarde de euro în 2017. Mai mult, dintre cele aproape 2.800 de companii care au acționariat francez, există aproape 1.990 de companii cu o pondere franceză directă, majoritară (de peste 50%), potrivit datelor publicate de companii la Ministerul Finanțelor Publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Franța a fost dintotdeauna unul din partenerii strategici ai României așa că era normal ca această apropiere a celor două țări să se regăsească și în cifrele de business. Industria auto, comerțul și intermedierile financiare au reprezentat motoarele acestei creșteri, iar în viitor estimăm că investițiile franceze vor accelera în contextul în care companiile au deja exemple de bune practici pe plan local”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Principalele sectoare în care se fac investiții franceze, în funcție de cifra de afaceri, sunt: industria prelucrătoare (8 miliarde de euro; 56% din total), comerț (4,1 miliarde de euro; 29% din total) și intermedierile financiare (628 milioane euro; 4,4% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Topul celor mai mari companii cu acționariat direct, majoritar francez, după cifra de afaceri din 2018, este alcătuit din AUTOMOBILE-DACIA SA (5,3 miliarde de euro), CARREFOUR ROMANIA SA (1,6 miliarde de euro) și RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE SRL (877 milioane de euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „În cadrul Sezonului România-Franța, CCIFER a organizat un Forum economic franco-român care a reunit 300 de participanți in jurul a 46 de CEO francezi și români care au discutat despre principalele domenii economice în care antreprenorii francezi și români colaborează. Una dintre concluziile forumului este că România nu mai este o țară low cost și că economia românească face tranziția către un model bazat pe valoare adăugată. Acest lucru este posibil și datorită investițiilor în tehnologie, în digitalizare, elemente ce contribuie la diferențierea anumitor segmente economice cheie.” a declarat Adriana Record, Director Executiv CCIFER.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) dintre România și Franța a crescut cu 9,5% față de 2017 și cu 63% față de anul aderării României la UE (2007), ajungand la peste 9 miliarde de euro în 2018, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Franța este al 3-lea stat după valoarea exporturilor României (după Germania și Italia), cu un avans de la aderare de aproape 112%, astfel că, în 2018, exporturile realizate către Hexagon au însumat 4,8 miliarde de euro. De cealaltă parte, importurile din Franța au crescut și ele cu aproape 30% față de 2007, la peste 4,2 miliarde de euro în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          România a înregistrat în raport cu Franța al doilea surplus comercial din 2018 (589 de milioane de euro) după Marea Britanie (1,13 miliarde de euro în 2018).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Franța este totodată unul din puținii parteneri comerciali ai României ale cărui investiții nu sunt realizate preponderent în Capitală. Astfel, din perspectivă geografică, județul Argeș conduce cu o cifră de afaceri de aproape 5,7 miliarde de euro care reprezintă aproape 40% din total, urmat de București (5,6 miliarde de euro; 39% din total) și Ilfov (498 milioane de euro; 3,5% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Companiile controlate de investitorii francezi au avut aproape 100.000 de angajați în 2017, iar cheltuielile cu personalul s-au ridicat la aproape 1,5 miliarde de euro. Costul mediu per angajat a fost de 15,2 mii de euro însă productivitatea medie per angajat a fost de circa 10 ori mai mare, ajungând la 144,4 mii de euro (un raport cost/productivitate de 10,5%) în 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Când vine vorba de profit, clasamentul se schimbă, astfel că, în topul cele mai profitabile sectoare, pe primul loc se clasează intermedierile financiare, urmate de industria prelucrătoare și comerț, care împreună au generat în 2017 profituri nete de aproape 724 de milioane de euro (84,4% din total). Per total, profitul net însumat al companiilor cu acționariat direct, majoritar francez, a fost de aproape 860 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Luând în considerare valoarea impozitului pe profit, a cheltuielilor cu asigurările și protecția socială și celelalte impozite, taxe și vărsăminte asimilate,  contribuția acestor companii la bugetul statului a fost de peste 650 milioane de euro în 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Fără îndoială, cea mai importantă companie din Franța care activează pe plan local este Groupe Renault, cifra de afaceri însumată a doar două dintre entitățile juridice aparținând acestuia depășind 6 miliarde de euro, în 2018 – AUTOMOBILE-DACIA SA (5,3 miliarde de euro) și RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE SRL (877 milioane de euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De la intrarea sa în grupul Renault, în 1999, Dacia a devenit o poveste de succes în economia românească, astfel că, în prezent, AUTOMOBILE-DACIA SA este compania cu cea mai mare cifră de afaceri din România, iar mașinile Dacia fabricate pe plan local sunt comercializate în zeci de ţări din întreaga lume.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Alte companii franceze care au construit povești de succes în România sunt: Leroy Merlin, BRD, Sanofi si Expur. Pe lângă companiile cu tradiție care investesc în România, parteneriate de perspectivă precum cel dintre Airbus şi Uzinele Ghimbav sau cooperarea în cadrul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele, pot reprezenta modalități de a crește și mai mult valoarea investițiilor franceze în România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            veterans

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Veterans of the conflict in eastern Ukraine, activists of non-governmental organisations, community initiative groups and representatives of international organisations gathered in the Ukrainian capital of Kyiv for a friendly football match on 10 July.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The event was organised by the International Organization for Migration (IOM) with the support of the country’s Ministry of Veterans Affairs and the EU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The game, which gathered 20 players, was conducted in the framework of the EU project “Reintegration Support for Veterans of the Conflict in Eastern Ukraine and Their Families” to foster dialogue and team-building among Kyivites and veterans.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The game was held in the format of a “match for human rights”. As a friendly match, the participants picked the teams and refereed the game themselves.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            “Veterans have already shown by their actions that they are willing to defend their country,” said Ambassador Hugues Mingarelli, Head of the EU Delegation to Ukraine. “[…] the EU believes that providing assistance to veterans and their families is such an important contribution to Ukraine’s safe and secure development.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            The EU-funded project has been implemented by the IOM in three pilot regions – Kyiv, Dnipropetrovsk and Lviv – from January 2019 until June 2020. It supports social cohesion activities, such as sports events, master-classes and round table seminars with representatives of local authorities. Up to 400 veterans who pass the competitive selection will be provided with grants of up to €400 for vocational courses, re-qualification or advanced trainings. Another 400 veterans will receive grants of up to €1,000 for business development.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            România este de departe cel mai mare partener economic al Republici Moldova și cel mai mare investitor străin în capitalul social în companiile moldovenești iar recent, cei mai mari investitori din România în R. Moldova s-au unit într-o Asociație. Despre climatul investițional moldovenesc, despre problemele traficului vamal moldo-român, necesitatea și cât este de reală o autostradă până la Nistru, am discutat cu Președintele Executiv al Asociației Investitorilor din România în R. Moldova, Dan Nuțiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Dle Dan Nuțiu, să vorbim pentru început despre istoricul AIR. Cum a apărut ea, cum s-a simțit necesitatea creării ei, care au fost scopurile propuse și cum a evoluat activitatea în timp?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Asociația Investitorilor din România a apărut la 24 ianuarie, 2018 și a venit ca o necesitate firească de consolidare. Am conștientizat, investitorii din România în Republica Moldova, că  nu avem un corespondent de dialog cu Guvernul României și cu autoritățile din România. Aceasta a fost principala cauză precum și din dorința de întrajutorare reciprocă a membrilor. Eram destul de dispersați, mulți dintre noi suntem aici de foarte mulți ani însă ne-am cunoscut abia anul trecut când am început să ne adunăm pentru a vedea dacă putem porni un proiect viabil. Am pornit cu 12 membri fondatori în faza inițială pentru ca în momentul de față să fim treizeci și doi cu o cifră de afaceri cumulativă de peste 14,5 miliarde de euro și 100 de mii de angajați în România și investiții de peste 600 de milioane de euro în Republica Moldova. Vedem un interes din ce în ce mai crescând a antreprenorilor din România legat de a veni și a investi în Republica Moldova. Suntem zilnic interpelați și întrebați despre mediul investițional de aici, despre noul guvern și preocupările acestuia de a asigura predictibilitate mediului de afaceri, despre justiția din Republica Moldova, despre tot ceea ce ar putea impacta, atât pozitiv cât și negativ mediul de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe lângă întrajutorarea reciprocă, una dintre principalele noastre ținte o reprezintă armonizarea  mediului investițional din România cu cel din Republica Moldova. Sunt lucruri care încă funcționează într-un mod eronat, ne dorim să contribuim la modificarea lor și din acest punct de vedere chiar suntem bucuroși că am găsit deschidere. Atât la Guvernul României cât și la Guvernul Republicii Moldova există această deschidere pentru a schimba lucrurile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Armonizarea ține de Acordul de Asociere dintre R. Moldova și UE? 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul acordului de asociere sunt lucruri care pot fi armonizate și intern, între statele membre, pentru că UE totuși nu e SUA, suntem 28 de țări în acest moment și fiecare stat are și legislația proprie internă. Încă sunt diferențe, se dorește armonizarea și pe interior însă atât timp cât vorbim despre un spațiu Shengen, evident că lucrurile sunt diferite și în interior. Noi, Asociația, milităm pentru implementarea aici a modelului din România privind plata la încasare a TVA de către companiile mici, măsură care ar reuși să protejeze aceste firme. Și în România această prevedere a fost introdusă cu mare întârziere fapt ce a dus la dispariția multor antreprenori mici și mijlocii. Avem deja redactat un proiect în acest sens. Țin să subliniez că nu este cazul companiilor membre ale Asociației, acestea sunt companii mari care nu ar beneficia de această măsură doar că avem companii partenere mici care se confruntă cu această problemă și an de an vedem cum numărul acestora se reduce inclusiv din această cauză. Migrația este o altă mare problemă atât a Republicii Moldova cât și a României și Asociația militează pentru crearea condițiilor decente de muncă aici în Republica Moldova. Nu este o misiune simplă, trebuie asigurat un climat social și economic care să determine oamenii să rămână acasă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Care este profilul companiilor din asociație?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Acoperim aproape tot palierul investițional din Republica Moldova, de la producție, comerț, finanțe și bănci, energie, servicii juridice, protecția mediului, medical etc. Prin asta suntem credibili pentru orice potențial investitor, din orice domeniu atunci când oferim consiliere privind oportunitățile de a investi în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Ce obiective vă propuneți?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru acest an ne propunem să continuăm consolidarea asociației, avem obiectivul să ajungem la 35 de membri, în curând acesta va fi îndeplinit și probabil îl vom reseta și ne vom propune creșterea numărului de membri până la patruzeci. De asemenea, în acest an demarăm zona de proiecte, care să aducă beneficii reale atât membrilor asociației cât și Republicii Moldova. Avem un proiect care în cel mult două luni trebuie să și înceapă. Împreună cu cei de la Congresul Autorităților Locale din Moldova  (CALM) inițiem un proiect de mapare a localităților din R. Moldova. În prima fază vor fi selectate 100 de localități unde fiecare APL își va defini foarte bine zona de ofertare către potențialii investitori. Pentru aceasta va fi creată o platformă informațională. În momentul când cineva își dorește să investească în domeniul textile, spre exemplu, să poată găsi informațiile relevante pentru astfel de investiții: structura populației din zonă după tipul de studii, categoriile de vârstă (să nu fie o populație pre îmbătrânită pentru ca investitorul să se poată baza în  următorii 20 de ani pe ea ). Totodată, va fi prezentă informația privind prezența în zonele respective a școlilor profesionale de profil sau dacă există deschidere a autorităților locale pentru crearea a astfel de școli. Sistemul dual atât în Europa cât și în Republica Moldova capătă o amploare tot mai mare, el permite antreprenorilor să-și formeze specialiștii de care are nevoie și nemijlocit, în procesul de producere, modelându-le deprinderile și abilitățile de care are nevoie compania. Tot acolo APL-urile urmează să-și prezinte și ofertele de atragere a investitorilor, facilitățile pe care le oferă fiecare zonă în parte. Și în final, în funcție de toate aceste informații investitorul să poată alege cel mai potrivit loc pentru investiția preconizată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Un proiect destul de ambițios această mapare dar presupun că veți găsi goluri foarte mari în piața muncii pentru că migrația a afectat destul de mult localitățile rurale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Aici și este marea problemă. Se dorește atragerea de investiții străine și știm după modelul României că, pe lângă consolidarea antreprenoriatului local, resursa umană reprezintă una din cele două surse de dezvoltare ale oricărei societăți. Din păcate acum ne dorim să atragem investitori fără a ști exact ce le putem oferi. Ei vin și încearcă. Și se ajunge la un moment dat că nu este aleasă soluția optimă. Să dau un exemplu din industria textilelor: în zona din jurul orașului Bălți există un necesar de  câteva mii de oameni pentru industria textilelor însă numărul persoanelor calificate și care ar putea primi calificarea necesară pentru a activa în această industrie, este mult mai mic. Investitorii continuă să fie duși, însă, în acea zonă deoarece ea are istoric și acest lucru are impact foarte bun asupra investitorilor. Este un aspect pozitiv această atractivitate a zonei Bălți, dar este la fel de important să echilibrăm geografic astfel de investiții, mai ales că în alte zone, fără istoric, ar putea exista mai multă forță de muncă disponibilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Altfel vom ajunge de a crea diferențieri similare cu ce s-a întâmplat în România unde din diverse considerente inițial toată lumea a investit în Transilvania, București și Constanța. Că e mai aproape de frontieră, logistic nu se pierdeau ore sau chiar zile pe drumurile proaste din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Starea drumurilor s-a mai remediat în România dar nu avem  o deplasare de viteză datorită lipsei infrastructurii unui sistem eficient de autostrăzi, fapt ce îngreunează mult deplasarea și poate juca un rol determinant în decizia de a face sau nu investiția.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Eu, fiind din Oradea,  până ajung în Chișinău fac cel puțin 12 ore de condus continuu. Realizați că pentru un investitor de la mine din oraș ar fi descurajator să vină în Republica Moldova. E un aspect unde împreună cu alți parteneri din Republica Moldova milităm ca acea autostradă a Unirii Târgu-Mureș – Iași  să fie extinsă până la Chișinău și, dacă se poate, chiar până la Odessa. Știm că există mai multe astfel de inițiative, este important ca ele să se coaguleze și să se insiste consolidat pe această idee. Și atunci ea va fi realizabilă. Trebuie să vedem cum se așează noul Parlament European, după ce vor fi numiți comisarii, cine va fi la Comisia de Fonduri Europene, să ne întâlnim cu acel comisar european, să promovăm necesitatea unei Autostrăzi, care să lege România de la hotarul de vest până la Nistru cel puțin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Da, lucrurile se mișcă destul de greu chiar și în România cu autostrăzile însă doar prin acțiunea concentrată a noastră, inclusiv a mediului de afaceri și a societății civile, avem șanse sa le grăbim.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Trebuie să reușim să convingem lumea că această autostradă nu este un moft ci o necesitate. Și am să vă dau și un exemplu: dacă în 2008, atunci când am venit eu aici, volumul comerțului dintre România și R. Moldova era de 700 de milioane de dolari, acum acesta a ajuns la 2,2 miliarde iar potențialul e și mai mare însă nu poate fi valorificat din cauza infrastructurii rutiere inadecvate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și avem aceleași trei puncte importante de trecere a frontierei. Această autostradă ar contribui inclusiv la fluidizarea traficului în vamă și la sporirea atractivității Republicii Moldova pentru investitori din afară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             -Apropo, despre traficul în vamă, există o statistică ce arată foarte urât în ce privește timpul de traversare a punctelor de frontieră dintre țările UE și vecinii lor. Păi iată, în pofida tuturor afinităților dintre Republica Moldova și România, vama Leușeni-Albița este de departe cel mai greu tranzitat post vamal al Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Aici trebuie să precizez că circa 24% din totalul de mărfuri exportate din Republica Moldova trec prin această vamă, este un volum enorm. Însă asta nu scuză starea actuală de fapt și, într-adevăr, sunt lucruri de corectat. Noi, Asociația avem un proiect în acest sens. Anul trecut am avut o întâlnire de peste o oră cu premierul României în care au fost invitați și șeful Poliției de Frontieră din România, și șeful vămilor și s-a agreat demararea unui proiect cu susținerea USAID, în care să creăm o comisie mixtă cu toate entitățile din vamă unde să se discute cum să fie fluidizat traficul. Există o ușoară lipsă de comunicare și tocmai acesta este scopul pe care ni-l propunem, să reducem această deficiență. Am primit garanții de la ambele guverne iar beneficiari vor fi bineînțeles cu toții. Am propus vama Cahul-Oancea  ca vamă dedicată pentru mărfurile de strictă necesitate, de importanță națională și cele perisabile. Aceasta, în momentul de față este nefuncțională pentru traficul de mărfuri, cu foarte mici excepții. Crearea de coridoare dedicate AEO (Agent Economic Autorizat) reprezintă o prioritate. Știm că din 2017 există în vama Albița-Leușeni deschis un culoar pentru agenți economici autorizați, dar considerăm că se impune deschise a astfel de culoare și în alte vămi. De asemenea susținem cu tărie recunoașterea de către Uniunea Europeană și a AEO din Republica Moldova, pe criterii bine definite, în baza unui istoric bine verificat. Nu este corect ca toți agenții economici din Republica Moldova să fie pedepsiți pentru a preîntâmpina eventuale cazuri de nerespectare a legii de unele firme. Cred că pedepsirea ar trebui să fie aplicată celor care încalcă, inclusiv cu sancționarea de excludere pe o perioadă lungă de timp a calității de AEO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Ce ziceți despre ideea unei vămi comune?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Controlul vamal comun este o expresie nefericită și nu recomand a se mai insista pe această formulare. În realitate nu am auzit în România să fie cineva împotrivă unui control vamal cu o singură oprire. Expresia nefericită este cea de control vamal comun, expresie care am înțeles că se regăsea în solicitarea primită de România din partea Republicii Moldova. Nu există nicăieri așa ceva. Există control vamal cu o singură oprire așa cum există între Republica Moldova și Ucraina. Am insistat la întâlnirile avute cu reprezentanții Serviciului Vamal să renunțe la această formulare pentru a putea accelera procesul de fluidizare a traficului din vamă. De ce să se insiste pe control comun când acesta presupune  o bază comună de date? Personal nu cred că Uniunea Europeană va agrea ca la baza de date a cetățenilor din UE să aibă acces un stat non-UE. Mai ales acum când protecția datelor cu caracter personal este un subiect extrem de sensibil și riguros verificat în Uniunea Europeana. Ar trebui, probabil, obținut acordul a 500 milioane de cetățeni UE de a permite accesul la datelor lor de către o terță parte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            este vorba deci de o formulare nereușită. Toate practicile despre care se vorbește că ar reprezenta controlul vamal comun, nu sunt decât controale one-stop, adică cu o singură oprire. Fără accesul reciproc al părților la bazele de date. Este important să existe voință din ambele părți și am convingerea că vom reuși soluționarea acestei situații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Dacă vorbim despre cooperarea economică dintre cele două state, care sunt mai mult decât simple state vecine, chiar dacă la capitolul comerț exterior România este cum e și firesc cel mai mare partener al Republicii Moldova, pe partea de investiții situația nu este similară. De ce se întâmplă acest lucru?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Putem vorbi și despre investiții deja că suntem pe primele poziții. În ce privește investițiile în capital social în R. Moldova, România este deja pe primul loc iar ca volum al investițiilor suntem pe locul doi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Noi ne propunem să atragem și alți investitori din România în Republica Moldova. În acest sens ne propunem să pregătim un ghid al investitorului care să fie prezentat la diverse forumuri și mese rotunde din România și să fie oferit oricărei companii care dorește să investească în Republica Moldova. Rolul acestui ghid este de a oferi potențialilor investitori informații pertinente despre realitatea din Republica Moldova care să îi ajute să ia cele mai corecte decizii. Membrii Asociației noastre sunt companii de succes în România și faptul că am investit aici avem convingerea că va oferi încredere suplimentară celor ce analizează oportunitatea de a investi în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Care sunt din perspectiva dvs avantajele și oportunitățile investiționale în Republica Moldova?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De departe, cel mai mare avantaj, deși fără un impact economic vizibil, este faptul că vorbim aceeași limbă. De asemenea, calitatea oamenilor. Sunt bucuros să constat că în foarte multe companii mari din România, se regăsesc oameni din partea asta a Prutului. Şi acest aspect este un motiv de mândrie pentru mine. Dacă vorbim despre factorii de impact economic aş putea vorbi despre Acordurile de Comerț Liber încheiate de Republica Moldova, existenţa Zonelor Economice Libere, precum şi facilităţile oferite investitorilor străini.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Vorbind despre cadrul de reglementare, există o percepție în Republica Moldova că mai mulți moldoveni merg să investească în România decât invers. Și asta, din cauza    cadrului de reglementare și a climatului investițional în general, care în România este mult mai lejer și sigur.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             De câțiva ani există o nouă realitate, care nu poate fi ascunsă: mediul investițional a devenit predictibil pentru investitorii străini și acest lucru face ca Republica Moldova să fie o posibilă destinaţie investiţională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În prezent, în Republica Moldova  există peste 1650 de companii cu capital românesc în timp ce în România există aproape 5000 de companii cu capital din Republica Moldova.  Și aici vorbim doar cei ce și-au deschis afaceri în România ca cetăţeni sau companii din Republica Moldova. Dacă luăm în calcul şi cetăţenii din Republica Moldova care au deschis firme în România folosind acte româneşti numărul este mult mai mare. Dar dacă discutăm de volumul sumelor investite raportul se schimbă net în favoarea României. Da, cu toţii ne dorim să avem investiții mai mari din România în Republica Moldova,dar există încă neîncredere care frânează investițiile românești de partea asta a Prutului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Există interes real pentru investitori din România de a veni aici, suntem interpelați în a le oferi suport privind domeniile de interes. Și ne lovim de lipsa de transparență în procesul de privatizare, de privatizări făcute în circumstanțe neclare.  Dacă se dorește ca investitorii din România și nu numai, să vină să investească în Republica Moldova, ar fi benefic ca toate aceste procese de privatizare să se întâmple transparent și să fie anunțate din timp. Promovarea transparentă și anunțată din timp vor determina o creștere semnificativă a investitorilor de calitate de a veni în Republica Moldova. Este imperios necesar să se înțeleagă că  modul de a funcționa într-o companie cu reguli bine stabilite presupune alocare de timp, îți trebuie timp să te pregătești pentru a înainta o ofertă în cunoștință de cauză. Nu poți să ei o decizie corectă de a investi în două săptămâni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Interesul Republicii Moldova în ce privește investițiile străine ar fi ca acestea să fie atrase în afaceri de producere și export, care să ofere o valoare adăugată înaltă și mai puțin în comerț. Ar exista interes din partea investitorilor români să facă astfel de investiții?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Aceasta ar fi și una din atracțiile pentru investitori. Având aceste zone de liber schimb cu UE, CSI, cu Turcia, foarte curând cu China, este interesant pentru aceștia să-și disloce producția aici pentru ca să poată exporta fără taxe pe toate aceste piețe. Noi, ca și Asociație, vom deschide în scurt timp un birou de reprezentare în București, unde ne propunem să promovăm Republica Moldova ca destinație investițională. De anul trecut  am obținut suportul Consiliului de Export al României de a susține companiile românești care au investit și fac producție în Republica Moldova pentru a participa la târgurile internaționale. Și asta tocmai pentru a oferi și mai multă plusvaloare persoanelor care doresc să investească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Însă depinde mult și de faptul cât de bine respectă chiar autoritățile moldovene cadrul legal și de reglementare. Deoarece, în mare parte legislația moldovenească este armonizată cu cea europeană însă ea nu se respectă întocmai chiar de către autorități. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sunt de părerea că, chiar dacă facem doi pași în față și unul înapoi, este important să nu stăm pe loc, să nu stăm într-o inerție. E adevărat că nu este nimic perfect, niciunde în lume.  Însă cred că investitorii din România pot înțelege mai ușor aceste imperfecțiuni deoarece am parcurs și noi aceste etape de tranziție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Dacă vorbim despre investițiile în ramurile orientate spre consum, căci acestea sunt cele mai vizibile, observăm o intrare destul de anevoioasă a unor astfel de investiții în Republica Moldova. Spre exemplu, Kaufland , deși e companie germană,  a intrat pe filieră românească și a simțit o oarecare ostilitate a retailerilor  locali. A mai fost acea tentativă nereușită a celor de la Dedeman, care la un moment dat s-a blocat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Din partea Kaufland lucrurile sunt destul de simple. Tenacitatea germană este arhicunoscută. Nu vor renunța și își vor atinge obiectivele. Deşi sunt convins că nu sunt bucuroşi că nu au reuşit să îşi atingă obiectivul propus, sunt la fel de convins că tot ceea ce fac o fac fără a neglija nimic din ceea ce ar putea impacta activitatea lor. Legat de antreprenori deja existenţi în piaţă sunt convins că înțeleg ce înseamnă o piață concurențială, că au nevoie să se adapteze, să înțeleagă că în scurt timp vor convieţui împreună cu reţelele internaţionale. De fapt antreprenori locali fac asta de la intrarea Metro în Republica Moldova. Si o fac bine ţinând de expansiunea lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cât privește Dedeman, chiar în momentul lansării asociației noastre, am avut o discuție în care spuneam că nu văd situația Dedeman una închisă. Susțin în continuare același lucru. Dacă Dedeman nu și-ar mai fi dorit să revină vreodată în Republica Moldova, ar fi închis tot. Momentan ei au suspendat activitatea. Motivele pot fi foarte multe şi din pacate nu le cunosc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Tot despre Dedeman, aceasta a lansat recent inițiativa creării în România a unui fond de investiții pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Altfel spus, compania intenționează să susțină inițiativele antreprenoriale pentru că, acestea când vor crește, vor  deveni clienții companiei. Vorbim despre o viziune care aici, de partea asta a Prutului, este încă imposibilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mediul de afaceri autohton trebuie să treacă prin mai multe etape prin care am trecut și noi pentru a ajunge la acest nivel. Este extrem de important ca  antreprenoriatul să se dezvolte și să se consolideze pe principii sănătoase. Nu cum se practică în prezent când prin mici  înțelegeri de cartel se ocupă o piață sau alta cu patru-cinci cumetri. Asta nu e o dezvoltare,  un asemenea model nu duce nicăieri. Pentru că la un moment dat cu siguranță va veni cineva. Și dacă va fi cineva la fel de tenaci ca și cei de la Kaufland îi vor da la o parte pe cei autohtoni cu tot cu practicile lor anticoncurențiale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Cum conlucrați cu autoritățile moldovenești?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Există o conlucrare perfectibilă cu toate autoritățile Republicii Moldova.  Însă voiam să vă spun că, deși suntem din România, trăim și activăm aici și suntem interesați în dezvoltarea mediului de aici. Pentru noi Republica Moldova este o a doua casă. Mă roagă foarte mulți cunoscuți să le fac rost de niște muncitori din Republica Moldova și nu fac acest lucru sub nicio formă deoarece avem nevoie de oameni aici, nu ne dorim ca ei să plece. Vrem să stopăm acest fenomen al migrației și să convingem oamenii nu numai să rămână dar și să înceapă să se întoarcă acasă, mai ales cei care sunt la studii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și avem cu ce-i convinge pe oameni: în pofida impresiei generale, lucrurile în Republica Moldova se mișcă, chiar dacă anumiți pași nu se fac în direcția corectă, există un progres și climatul de afaceri devine tot mai deschis pentru investiții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            -Vă mulțumesc pentru discuție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Interviu realizat de Ion Chișlea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Stocul de investiții străine

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Termenul de implementare al Directivei MDR (Mandatory Disclosure Regime) la nivelul legislației românești este sfârșitul anului curent. Deși pare confortabil, timpul rămas este destul de scurt. Mai mult decât atât, vor face subiectul raportării tranzacțiile al căror prim pas în implementare a fost făcut începând cu 25 iunie 2018, prin urmare, chiar dacă încă nu se face raportarea, tranzacțiile desfășurate în ultimele 12 luni pot fi raportabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Publicată în urmă cu un an, la 5 iunie 2018, Directiva (UE) 2018/822 de modificare a Directivei 2011/16/UE vizează schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării[1].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Consacrată sub denumirea internațională de „Directiva MDR” – acronim pentru Mandatory Disclosure Regime (în sensul de regim de raportare fiscală obligatorie), acest act normativ european a intrat în vigoare la data de 25 iunie 2018 și prevede ca termen de implementare la nivelul statelor membre finalul anului 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Directiva MDR (sau „DAC 6”) vine în contextul și în completarea infrastructurii de raportare fiscală și schimb de informații deja consacrate la nivelul UE, reprezentate de directivele cu privire la cooperarea administrativă („DAC”) și anume:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • schimbul automat de informații fiscale stabilit prin Directiva 2011/16/UE („DAC 1”);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • standardul comun de raportare (En. Common Reporting Standard – „CRS”) pentru informațiile cu privire la conturile financiare (Directiva 2014/107 – „DAC 2”);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • schimbul automat de informații privind soluțiile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile de preț în avans (introdus prin Directiva (UE) 2015/2376 – „DAC 3”);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • schimbul automat obligatoriu de informații între autoritățile fiscale privind raportarea de către întreprinderile multinaționale pentru fiecare țară (introdus prin Directiva (UE) 2016/881 – „DAC 4”);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • accesul autorităților fiscale la procedurile de precauție privind clientela aplicate de instituțiile financiare în vederea combaterii spălării banilor (Directiva (UE) 2016/2258 – „DAC 5”).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Directiva MDR introduce un nou mecanism de raportare către autoritatea fiscală națională a tranzacțiilor (denumite modalități) transfrontaliere care îndeplinesc anumite criterii (denumite semne distinctive). Scopul final este de a facilita identificarea de către autoritățile fiscale europene a modalităților transfrontaliere potențial agresive, în urma efectuării între acestea a unui schimb automat al informațiilor raportate la nivel național.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deși reacțiile și discuțiile la nivel european față de noile obligații de raportare fiscală continuă să fie intense, implicând dezbateri și chiar negocieri între organizațiile patronale ale diverselor tipuri de entități posibil obligate la raportare și organismele fiscale naționale care ar trebui să administreze și să supravegheze raportarea, în România, ecourile noilor cerințe încă nu și-au făcut simțită prezența.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Iată câteva dintre aspectele esențiale ale noii legislații – cine, ce și când ar trebui să raporteze, care sunt punctele „sensibile” care ar merita o analiză și o atenție sporită în implementare atât din partea administrației fiscale naționale, cât și a entităților posibil raportoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Continuarea articolului aici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            michelin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituții de cultură subordonate Consiliului Județean Cluj, au fost evaluate favorabil de către experții Michelin care au decis să le includă în renumitul ghid, atribuindu-le două stele. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, așezămintele muzeale clujene se numără printre cele doar 12 muzee din România selecționate pentru a fi introduse în paginile celebrului almanah anual dedicat turismului și gastronomiei, Ghidul Michelin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește Muzeul Etnografic, acesta este recomandat pentru colecțiile sale importante și pentru expunerea sa modernă, fiind considerat unul dintre cele mai frumoase muzee de acest tip din România. Atenția este concentrată asupra expunerii tematice, structurată pe ocupațiile principale, dar și pe deosebita colecție de costume tradiționale din diferite colțuri ale țării. De cealaltă parte, Palatul Banffy, edificiu ce găzduiește întreaga zestre de picturi, repere grafice și de artă decorativă a Muzeului de Artă, impresionează prin arhitectura sa, având statutul de cel mai important monument baroc din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Anual, numărul celor care trec pragul celor două instituții muzeale clujene este într-o continuă creștere. În anul 2018, peste 67.000 de vizitatori din întreaga lume au admirat  valoroasele exponate găzduite de Muzeul Etnografic al Transilvaniei în timp ce peste 64.000 de persoane au trecut pragul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În topul alcătuit de specialiștii din domeniu au mai fost cuprinse alte 10 muzee din România: trei din București – Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”; două din Sibiu – Muzeul ASTRA și Muzeul National Brukenthal; două din Sighetul Marmației – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Muzeul Satului Maramureșean; unul din Baia Mare – Muzeul de Istorie; unul din Constanța – Muzeul de Istorie si Arheologie și unul din Iași – Palatul Culturii, structura care găzduiește de fapt, patru importante muzee la un loc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            banca mondiala

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Consiliul Județean Cluj a primit vizita unei delegații a Băncii Mondiale, condusă de doamna Tatiana Proskuryakova, director de țară pentru România şi Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Organizată în contextul recentului acord de asistență tehnică încheiat între Județul Cluj şi Banca Mondială în scopul elaborării noului Plan de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj (PATJ), întâlnirea a fost una extrem de aplicată. Obiectivele principale ale acesteia au fost cele de armonizare a colaborării între cele două entități partenere precum și de analizare a progresului colectării de date necesare în acest demers inovator.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vákár István, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj: „Salutăm prezența la Cluj a partenerilor noștri de la Banca Mondială și îi asigurăm de faptul că vom răspunde în mod pe deplin similar rigurozității și seriozității lor recunoscute. Le vom pune la dispoziție materialele solicitate într-un format cât mai complet și corect, astfel încât propunerile de soluții să fie unanim acceptate de către partenerii implicați în proiect, inclusiv de asociațiile de dezvoltare locală și metropolitană din județ”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul întâlnirii, reprezentanții forului administrativ județean au precizat faptul că procesul de colectare a datelor și informațiilor de la partenerii locali ai proiectului este în grafic, astfel încât, în cursul lunii septembrie, sunt așteptate primele rezultate. Aceste date vor sta la baza celor zece studii de fundamentare prevăzute a fi elaborate cu acest prilej și pe baza cărora Banca Mondială își va oferi suportul tehnic de specialitate în elaborarea PATJ-ului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De cealaltă parte, doamna Tatiana Proskuryakova a lăudat efortul depus de specialiștii Consiliului Județean implicați în proiect, aceasta evidențiind faptul că asistența tehnică oferită de Banca Mondială reprezintă o provocare și pentru această entitate întrucât, până în acest moment, interacțiunile și colaborările instituționale cu structuri administrative sub-naționale din România au fost extrem de limitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În baza acordului de asistență tehnică încheiat cu Banca Mondială – Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare, aceasta se obligă să asigure Consiliului Județean sprijin pentru elaborarea unui plan de acțiune detaliat pentru implementarea măsurilor propuse în viitorul PATJ, cu scopul de a asigura dezvoltarea teritorială. În principal, acesta va include precizări referitoare la responsabilitățile și sursele de finanțare a politicilor, programelor și proiectelor de investiții publice necesare dezvoltării durabile și competitive a teritoriului. Totodată, va include un plan de consultare și implicare a actorilor relevanți și a comunității în procesul de planificare, propuneri de măsuri pentru contracararea potențialelor disfuncționalități fizice sau economice, în funcție de concluziile diagnosticului precum și alocarea responsabilităților și surselor de finanțare pentru politici publice, programe și investiții publice necesare pentru dezvoltarea sustenabilă și competitivă a teritoriului județului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vizitele la Chişinău, la începutul lunii iunie curent, a vicepremierului rus Dmitri Kozak, a comisarului european Johannes Hahn şi reprezentantul Departamentului de Stat american Bradley Freden au precedat plecarea de la puterea a Partidului Democrat din Moldova, care era doar o umbrelă pentru afacerile tenebre ale oligarhului Vlad Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Republica Moldova a intrat sub guvernare externă?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Chiar dacă, oficial, a fost anunțat că aceste vizite nu au nimic în comun cu tensionarea situației social-politice din Republica Moldova, pe fundalul intenției oligarhului Plahotniuc de a se crampona cu orice preț de putere, se pare că Uniunea Europeană, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii au convenit asupra unui proiect comun. Acest proiect poartă semnele distinctive ale instaurării neoficiale a unei guvernări externe a Republicii Moldova, marii actori ai lumii moderne negociindu-și interesele lor individuale în această stare de consens. Statele Unite s-ar părea că-și dorește ameliorarea relațiilor bilaterale cu Federația Rusă, în contrapunere cu rivalitățile tot mai accentuate cu China, care depășesc deja spațiul intereselor pur comerciale. Pe de altă parte, locomotivele comunității europene, Germania și Franța, par să accepte detensionarea relațiilor cu Rusia, fie interesate de hidrocarburile din est, fie și din intenția de a revalorifica în forță piața rusească. Cert este că principalele cancelarii europene au votat readucerea Moscovei în cadrul APCE, în pofida ostilităților din estul Ucrainei și a cotropirii Crimeei. Interesul SUA pentru Republica Moldova este confirmat de către preconizata vizită a Subsecretarului de stat american pentru afaceri politice, David Hale, care va veni la Chișinău, în perioada 13-14 iulie. Într-un comunicat al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii se precizează că David Hale se va întâlni cu premierul Maia Sandu și cu alți oficiali de la Chișinău, pentru a discuta despre eforturile noului guvern din Republica Moldova de a implementa reforme constructive, precum și despre sprijinul Statelor Unite în ceea ce privește măsurile anticorupție. Vizita subsecretarului de stat american David Hale la Chișinău face parte dintr-un turneu al oficialului în Finlanda, Estonia, Republica Cehă, Republica Moldova și Marea Britanie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Noii ”oligarhi” în Republica Moldova și Ucraina – UE, Rusia și SUA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Consensul de ultimă oră a Statelor Unite, Uniunii Europene și a Rusiei se pare că vizează schimbări importante nu doar în Republica Moldova, ci și în Ucraina. În primul rând, nu se exclude asumarea unor politici comune pentru îndepărtarea oligarhilor din centrele de putere, în ambele țări. Dacă în Republica Moldova ecuația este mult mai simplă și, practic, s-a rezolvat odată cu fuga rușinoasă a singurului oligarh, Vlad Plahotniuc, atunci în Ucraina situația este mult mai complicată. Pe motiv că țara vecină este una mult mai mare și mai importantă, iar oligarhii din Ucraina sunt mult mai puternici decât același Plahotniuc. Fiind, în mare parte, împărțită în sferele de influență a patru oligarhi, s-a demonstrat că respectivii își urmăresc propriile interese și că folosesc resursele statului ucrainean pentru propria înavuțire. Și toate aceste se întâmplă atunci când țara suferă de pe urma unui conflict sângeros la hotarul de est, ba și Crimeea a fost anexată de Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În situația în care Republica Moldova și Ucraina sunt dependente de finanțările oferite de partenerii de dezvoltare, deoarece independent nu-și pot hrăni cetățenii, atunci este firesc ca partenerii de dezvoltare să se intereseze, într-o bună zi, cum au fost gestionați banii oferiți și cine a îndrăznit să-și bage mâinile în banii oferiți de către contribuabilul american sau muncitorul german. Astăzi, se pare, a venit revizorul, care îi va pune la respect pe toți cei care, la un moment, s-au crezut intangibili.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Guvernul Maia Sandu – sub semnul provizoratului ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Marți, 9 iulie, la Chișinău a fost demis procurorul general al Republicii Moldova, o piesă grea în fosta armată de jaf și opresiune a oligarhului certat cu legea Vlad Plahotniuc. Premierul Maia Sandu a declarat că „următorul procuror general, care va fi selectat în mod transparent și pe baza principiilor meritocrației și integrității, va avea două sarcini majore. În primul rând, de a asigura aplicarea legii prin tragerea la răspundere a tuturor celor care și-au bătut joc de poporul acestei țări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În al doilea rând, de a începe procesul de reformă reală, astfel încât procuratura să nu mai ajungă niciodată așa cum a fost în ultimii ani. Vom insista pe toate căile legale pe realizarea ambelor deziderate”. De asemenea, Maia Sandu l-a acuzat pe Eduard Harunjen că sub conducerea acestuia procuratura ar fi mușamalizat ilegalități și că ar fi protejat beneficiarii furtului miliardului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Procesul de îndepărtare din zona de decizie a persoanelor docile fostului regim cleptocrat instalat de PDM este în plină desfășurare, în pofida unor încercări de ripostă tot mai energice ale acestora. Pe lângă eforturile disperate ale deputaților în parlament ai PDM, noua guvernare este aspru criticată de către scribii regimului, care nu se pot consola cu gândul că stăpânul a fugit și nu le va mai da să roadă osul. Bloggeri analfabeți și chiar jurnaliști consacrați, care au aderat la tabăra bogată a lui Plahotniuc, insistă să bage fel de fel de strâmbe. În primul rând, ei declară că Maia Sandu și Andrei Năstase ar face parte, chipurile, dintr-un scenariu al Moscovei, care urmărește numai nu binele Republicii Moldova. Dar, în același timp, trec prea ușor cu vederea faptul că noua guvernare a Republicii Moldova a fost salutată de către marile puteri occidentale și că premierul Maia Sandu, bunăoară, a fost invitată de către cancelarul Germaniei, Angela Merkel, premierul României, Viorica Dăncilă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Clanul cleptocrat nu renunță de bună voie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cronicarii regimului lui Plahotniuc au fost loviți de amnezie privind atașamentul acestui clan la cele mai obscure și criminale practici de jaf a bunului public. Ministrului Economiei, Vadim Brânzan, a declarat recent că fosta guvernare democrată ar fi creat mai multe scheme în diferite ramuri ale economiei pentru a colecta ilegal bani de la oamenii de afaceri, iar sumele se ridicau la 400 milioane de lei pe lună. Ministrul Economiei a adus drept exemplu o schemă care ar fi fost organizată la Calea Ferată a Moldovei. Despre aceasta a aflat din scrisorile parvenite de la agenți economici. „La Calea Ferată, în mod regulat se percepea de la 2 la 5 euro pentru fiecare tonă de marfă transportată pe teritoriul R. Moldova. Anul trecut au fost transportate 10 milioane de tone de marfă. Faceți calcule – de la 20 la 50 milioane de euro în bani cash, murdari transmiși din offshore sau în numerar către acești baroni. Sute de milioane de euro în fiecare an se aduceau prin sistemul Căilor Ferate”, a precizat Vadim Brânzan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Oficialul a adresat un mesaj către „noii plahotniuci, care se cred în formare și se bucură că vor prelua aceste scheme”. „O să tăiem din fașă aceste porniri. O să-i oprim pe cei care se visează baroni, barsetce sau în alte roluri… Cei care au slujit grupului de interese vor pleca: care la pensie, care în pușcărie”, afirmă Vadim Brânzan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              techcelerator

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Following a national selection, Techcelerator was elected to collaborate in Romania with EIT Digital, a leading European organization driving Europe’s digital transformation. In this capacity, Techcelerator will look for, and connect to EIT Digital, Romanian start-ups with high growth potential (scale-ups).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Techcelerator will actively scout local tech companies with more than €500,000 in annual revenue, preferably €3-5M, developing innovative products and services included in one of the following verticals:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Digital Infrastructure: Cybersecurity, Big data for manufacturing, Networking optimization, Customer segments / sales strategies
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Digital Industry: Smart manufacturing, Logistics, Retail, Customer segments / sales strategies
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Digital Wellbeing: Rehabilitation, Occupational health
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Digital Cities: City mobility, City resilience, City information, Customer segments / sales strategies
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Digital Finance: Cybersecurity, Big data, Future of Retail banking, Customer segments

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              The digital companies introduced by Techcelerator will be further evaluated by the members of the ARISE Europe, EIT Digital’s program designed to stimulate regional growth in EU countries, for inclusion in EIT Digital’s Accelerator. All companies interested in such opportunity can contact Techcelerator at info@techcelerator.ro for more details.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              About Techcelerator

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Techcelerator is an acceleration program targeting Romanian technology startups. Headquartered in Bucharest and Cluj-Napoca, two important centers of Romanian innovation, Techcelerator is the first accelerator in Romania to allocate funds for the development of companies in the (pre)acceleration phase. Thanks to the strategic partnership with GapMinder Venture Partners, are targeted for acceleration and investments young innovative companies with high potential for international development and expansion in growing industries such as: software, cyber security, artificial intelligence, digital transformation, IT solutions for health, FinTech and others.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              About EIT Digital

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              EIT Digital is a leading European digital innovation and entrepreneurial education organization driving Europe’s digital transformation. EIT Digital delivers breakthrough digital innovations to the market and breeds entrepreneurial talent for economic growth and improved quality of life in Europe. It does this by mobilizing a pan-European ecosystem of more than 200 top European corporations, SMEs, start-ups, universities and research institutes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              As a Knowledge and Innovation Community of the European Institute of Innovation and Technology, EIT Digital is focused on entrepreneurship and is at the forefront of integrating education, research and business by bringing together students, researchers, engineers, business developers and entrepreneurs. This is done in our pan-European network of co- location centers in Berlin, Eindhoven, Helsinki, London, Paris, Stockholm, Trento, as well as in Budapest and Madrid. It also has a hub in Silicon Valley.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              EIT Digital’s annual Conference and Partner Event is held in Brussels 10-11 September 2019, learn more about the digital innovators and the companies shaping the future of a strong digital Europe!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              About ARISE Europe ARISE Europe, part of the EIT Regional Innovation Scheme (RIS), is a program of EIT Digital designed to stimulate regional growth in EU countries where EIT Digital is not present with one of its Node. ARISE Europe mission is to: a) Connect the most innovative local ecosystems to EIT Digital pan-European network of global companies, leading research centers and top ranked universities; b) Strengthen local innovation actors capabilities, linking them to EIT Digital’s Innovation & Entrepreneurship and c) foster entrepreneurial skill development by connecting local talents and educators to EIT Digital Academy.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              etnografic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, invită elevii interesați la Tabăra Etnografică de Vară ce se va desfășura în perioada 1 iulie – 26 iulie 2019. Elevii, începând de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a, sunt așteptați la relaxare și creativitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ateliere: 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1. Podoabe din mărgele;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2. Pictură de icoane pe sticlă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              3. Cusut-țesut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, în ultimele două săptămâni ale taberei, va fi organizat, pentru o oră, un atelier de dans tradițional, ziua și ora atelierului urmând a fi anunțate cu exactitate din timp.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Activitățile se desfășoară în aer liber, în Parcul Etnografic Romulus Vuia, de luni până vineri, între orele 10.00 – 14.00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Participarea la ateliere se face prin rotație zilnică, 1 atelier/zi. Astfel, spre exemplu,  luni copilul participă la atelierul de podoabe din mărgele, marți la cel de icoane pe sticlă, ș.a.m.d.)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Înscrierile se fac pe serii de câte cinci zile, numărul de locuri disponibile/atelier fiind de 10 copii. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Părinții sunt rugați să facă înscrierea copiilor telefonic, de luni până vineri, între orele 9.00-14.00, la numărul de telefon 0788.100.243.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În situația în care copilul nu se prezintă în prima zi a săptămânii pentru care s-a făcut înscrierea și nu se comunică telefonic menținerea înscrierii, organizatorii își rezervă dreptul de a înscrie o altă persoană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vârsta participanților: 6 ani împliniți – 14 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Adresa locului de desfășurare a Taberei: Parcul Etnografic Romulus Vuia, str. Tăietura Turcului FN.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Taxa de participare este de 30 lei/zi, respectiv 150 lei/săptămână și se achită la începutul unei serii de 5 zile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În situațiile în care, din diverse motive (plecare din localitate etc.), părinții solicită înscrierea copiilor pentru o perioadă mai scurtă de 5 zile, aceștia sunt rugați să comunice acest lucru la înscriere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru înscrierea copiilor, părinții sau însoțitorii sunt rugați să aibă asupra lor actul de identitate. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru detalii legate de modul de desfășurare a Taberei, Regulamentul de desfășurare a Taberei 2019 este disponibil pe site-ul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: https://www.muzeul-etnografic.ro/…/regulament-tabara-de-var…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              produs de românia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Consiliul Județean Cluj, prin intermediul Asociației Produs de Cluj, în parteneriat cu Primăria municipiului Cluj-Napoca organizează a doua ediție a Târgului Produs de România la Cluj-Napoca. Evenimentul va reuni circa 130 de expozanți din întreaga țară și se va desfășura în perioada 21-23 iunie pe platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Acest proiect vine ca o urmare firească a celui dedicat producătorilor și artizanilor locali și se constituie într-o ocazie extrem de potrivită pentru expozanți de a face schimburi de idei și chiar de a încheia noi afaceri. Sprijinirea micilor întreprinzători locali este benefică comunității în ansamblu, această categorie socială fiind baza clasei de mijloc, motor al economiei”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La Târgul Produs de România, cel mai mare festival de tradiții și folclor, vor fi expuse produse tradiționale și meșteșugărești. Vor fi prezenți mici fermieri din toate zonele etnofolclorice ale României care aduc cu ei celebrele brânzeturi de Sibiu sau Bucovina, preparate din carne gătite după rețete tradiționale, precum cârnați, șuncă, slănină sau alte delicatese, inclusiv cele specific tătărești. De asemenea, vizitatorii vor putea achiziționa dulcețuri și șerbeturi, sucuri și siropuri naturale, pâine, prăjituri și ciocolată de casă sau turtă dulce, precum și legume și fructe de sezon. Nu vor lipsi nici uleiurile presate la rece, produsele apicole, vinurile și berea artizanală. Artizani din întreaga țară vor prezenta costume populare și accesorii specifice zonelor lor de proveniență, podoabe lucrate de mână, obiecte sculptate în lemn, ceramică și sticlă ornamentală, încălțăminte și produse de papetărie executate manual, lavandă și cosmetice naturale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vizitatorii târgului vor avea ocazia să se reîntâlnească cu artiști îndrăgiți, care vor susține zilnic spectacole de muzică și jocuri populare, din toate zonele României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              maia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Curățenie generală la Chișinău. Guvernul Sandu a demis joi mai mulți oameni de-ai lui Plahotniuc plantați de acesta în funcții cheie din instituții importante ale statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată au demarat procedurile prin care afacerile și schemele care alimentează financiar din contul statului caracatița acestuia, urmează a fi desființate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Demisii pe bandă rulantă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Secretarul general al Guvernului, Lilia Palii, a fost eliberată din funcție în baza cererii depuse. Directorul Agenției Proprietății Publice, Vladimir Baldovici a fost demis, fiind dispusă o anchetă de serviciu la această instituție. A mai fost demis șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Ion Sula, au fost acceptate cererile de demisie ale ambasadoarei Republicii Moldova în SUA, Cristina Balan, și a secretarului general din MAI, Simion Carp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Joi după-masă, Președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, și-a dat demisia din funcția de judecător și de președinte al Curții Constituționale iar președintele Igor Dodon i-a îndemnat și pe ceilalți membri ai Curții să-i urmeze exemplul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La rândul său, Parlamentul a simplificat procedura de demitere a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Astfel, membrii CEC vor putea fi demiși de autoritatea care i-a numit în funcție, fără a mai fi nevoie ca demisia să fie confirmată de instanțele de judecată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Maia Sandu a cerut și demisia conducerii „Poştei Moldovei”, amintind despre implicarea conducerii acesteia de-a lungul timpului, în cazuri grave de trafic cu anabolizante și alte situații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Schemele de stoarcere a statului de bani urmează a fi desființate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Premierul a dispus și o anchetă de serviciu la „Moldtelecom” şi „Metal Feros”, menționând că acestea au fost folosite de regimul precedent pentru finanțarea partidelor, fiind astfel delapidate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ea a solicitat Ministerului Justiţiei şi Ministerului de interne să elaboreze de urgență un proiect care să nu mai admită ca instituțiile statului să fie apărate de structurile militare și paramilitare private în contextul în care o investigație recentă a arătat că două întreprinderi private câștigă de mai mulți ani licitații pentru asigurarea pazei instituțiilor de stat. Una dintre firme aparține unei companii off-shore, afiliată liderului PDM, Vladimir Plahotniuc, iar cealaltă este a unui fost polițist, care ar avea legături cu autoritatea criminală Vladimir Moscalciuc, alias Makena.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, Maia Sandu a anunțat că benzinăriile duty-free, magazinele, barurile și restaurantele duty free la intrarea în Republica Moldova și în regiunea transnistreană vor fi interzise.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Am rugat colegii mei din Parlament să elaboreze și să înregistreze în regim de urgență un proiect de lege prin care se anulează benzinăriile ”duty free”, precum și posibilitatea existenței magazinelor, barurilor și restaurantelor cu regim ”duty free” la intrarea în Republica Moldova și la intrarea în regiunea transnistreană. Dincolo de faptul că prevederi legale de genul celor menționate nu există în nicio țară din lume, bugetul public suportă pierderi de sute de milioane de lei drept urmare a implementării acestor legi, iar beneficiarul acestora este un personaj toxic implicat în afaceri dubioase, inclusiv în furtul miliardului,” se anunță într-un comunicat al Guvernului cu referire la Ilan Șor și afacerile acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primul ministru a solicitat Agenției Proprietății Publice (APP) să întreprindă toate acțiunile legale pentru a suspenda procesele de privatizare ilegale și netransparente, iar funcționarilor le-a cerut să înceteze să comită acte de corupție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ”Mă adresez instituțiilor publice care acum s-au apucat repede să facă achiziții de milioane, în special APP, care continuă cu privatizările netransparente – ordinul meu este să încetați, să găsiți metodele legale prin care toate aceste tranzacții, privatizări ilegale, să fie stopate. Acest Guvern nu o să admită privatizări așa cum s-a întâmplat la gările și stațiile auto, la Aeroportul Internațional Chișinău sau la compania Air Moldova”, a spus Maia Sandu. Totodată, șeful Executivului a accentuat că în Parlament a fost creată o Comisie de investigare a proceselor de privatizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce se întâmplă cu PDM și partidul lui Șor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Gruparea lui Plahotniuc primește astfel lovitură după lovitură, partidele și structurile loiale acestuia pierd persoane importante din administrație și justiție, pierd surse de finanțare și șansele ei de a-și reveni devin tot mai mici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deputatul democrat Sergiu Sîrbu se plânge deja că PDM va rămâne în scurt timp fără mai mulți membri de partid, din care fac parte primari de localități, consilieri, funcționari, care au fost loiali și au desfășurat activități în favoarea vechiului guvern. Potrivit democratului, persoanele ce s-au alăturat PD-ului, iar acum susțin Guvernul Sandu, sunt „profitori care s-au alipit de partid atunci când era la guvernare”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, deputatul socialist Bogdan Țîrdea a anunțat pe blogul său că, în scurt timp partidul lui Ilan Șor, satelitul politic al lui Plahotniuc, va înceta să mai existe. De remarcat că fracțiunea acestui  partid formată din șapte oameni așa și nu a mai venit în Parlament după crearea noului Guvern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce se va întâmpla cu alianța

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În aceste ritmuri, există șanse ca programul minimum al coaliției ACUM-PSRM de scoatere a sistemului de stat de sub controlul lui Plahotniuc să se încheie mai devreme decât s-a așteptat. Odată îndeplinit acest obiectiv, ce-i va mai ține pe actualii aliați împreună?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu o zi mai înainte de avalanșa de demiteri președintele moldovean Igor Dodon și-a reafirmat speranța că actuala majoritate parlamentară și guvernul pe care îl susține va dura un mandat întreg de patru ani…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Consider că pentru realizarea tuturor reformelor necesare țării va fi nevoie de cel puțin un an, însă ar fi ideal ca actuala configurare a guvernării să fie menținută pentru toți cei patru ani de mandat parlamentar”, a precizat Dodon în cadrul întâlnirii de miercuri, la Chișinău, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru vecinătate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a asigura o colaborare cât mai durabilă între cele două entități foarte diferite Dodon a propus anterior chiar instituirea unui moratoriu pe subiecte de ordin ideologic și geopolitic în cadrul alianței de guvernare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fără să precizeze ce teme ar urma să fie evitate în discuțiile dintre socialiștii pro-ruși și blocul pro-european ACUM, Dodon spune, într-o lungă postare pe Facebook, că alianța de guvernare trebuie să se concentreze mai întâi asupra chestiunilor sociale și demontării unor practici ale vechii guvernări, ca fabricarea de dosare inamicilor celor aflați la putere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și socialiștii au beneficiat de sistemul putred

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu însă subiectele de ordin ideologic ar putea sta la baza destrămării alianței. Coaliția nefirească de la Chișinău ar putea să se destrame din cauze mult mai prozaice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tot miercuri, în timpul unei întâlniri cu reprezentanții instituțiilor media, premierul Maia Sandu a fost întrebată despre cum se va proceda în raport cu situația de pe piața publicității TV, unde la începutul anului 2018 a fost  semnalată o înțelegere de cartel între casele de vânzări de publicitate Casa Media și Exclusive Sales House.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Casa Media atrage publicitate pentru media controlată de Vladimir Plahotniuc, liderul PDM iar  Exclusive Sales House este casa de vânzări a trustului media controlat de socialiștii lui Dodon. Se vorbea despre o împărțire de 80% pentru Plahotniuc și 20% pentru Dodon. Ultimul  a negat vehement aceste afirmații însă n-a reușit să risipească suspiciunile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Este foarte probabil ca Partidul Socialiștilor și liderul lor informal, președintele Dodon, să fi beneficiat și probabil mai beneficiază de sistemul, controlat până săptămâna trecută de regimul pe care s-au angajat să-l demonteze în alianță cu prooccidentalii de la ACUM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Însă dacă ultimii nu sunt legați prin nimic de acest sistem, în cazul socialiștilor situația este cu totul alta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Practici obscure de finanțare a partidului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși negate de Dodon și retrase într-un con de umbra pe fondul unor sarcini mai actuale ale alianței, filmulețele expuse de Plahotniuc  în spațiul public în care Dodon vorbea despre 700-800 de mii de dolari pe lună necesari pentru întreținerea partidului său, scoate în evidență, dincolo de suspiciunile de înaltă trădare, faptul că PSRM, pentru a-și menține structurile, are nevoie de sume destul de însemnate de bani. Care cu siguranță nu sunt acumulate din cotizațiile membrilor sau donațiile adepților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Practica ce funcționa până acum în Republica Moldova, în special în cazul partidelor de la guvernare presupune controlul fluxurilor financiare prin intermediul monopolurilor la importuri, exporturi și pe piețele interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși nu s-au aflat direct la guvernare în ultimii patru ani, socialiștii au beneficiat în perioada respectivă de cel puțin un monopol, cel asupra exportului fructelor și legumelor moldovenești în Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit mai multor surse inclusiv a unor fermieri, exporturile de mere în Rusia erau făcute în ultimii ani în special prin intermediul unor firme, controlate de socialiști, unele de ele deschise anume în acest scop.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În schimb acestea trebuiau să finanțeze partidul, care le-a oferit oportunitatea respectivă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Practici și principii incompatibile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu se știe în acest context, cum vor conviețui practicile respective ale socialiștilor cu determinarea Guvernului Sandu de a exclude orice scheme tenebre și de a asigura o competiție deschisă în toate domeniile economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noul ministru al economiei, Vadim Brânzan, care a activat în ultimii douăzeci de ani pe piața de capital din SUA și care înțelege foarte bine cum trebuie să funcționeze o economie competitivă, și-a desemnat drept prioritate numărul unu demonopolizarea economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Este, de altfel, primul ministru moldovean de resort care are o astfel de abordare tranșantă în raport cu practicile anticoncurențiale. Aici se va duce bătălia decisivă, probabil, în războiul pentru reformarea sistemului deoarece aceste monopoluri mai alimentează încă financiar structurile și televiziunile  grupării lui Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și pentru a avea susținerea populației în acest război, guvernul Sandu trebuie să fie credibil. Adică, să nu facă niciun compromis față de  monopolurile sau înțelegerile de cartel, inclusiv cele controlate de partenerii de coaliție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Socialiștii sunt un partid tradițional moldovenesc, născut din sistem și care se hrănește din el, inclusiv prin intermediul monopolurilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Accesul la fluxurile financiare îi asigură resursele necesare atât pentru întreținerea structurilor cât și a mijloacelor media cu care controlează mințile oamenilor.  Și cu cât partidul are mai mulți bani, cu atât el își cumpără mai multă susținere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe de altă parte determinarea blocului ACUM este alimentată de încrederea populației că acesta va demonta sistemul putred, care duce țara spre nicăieri. Demontarea presupune, firește, și  anihilarea tuturor practicilor anticoncurențiale și a practicilor ilicite de funcționare a partidelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Blocul ACUM nu poate face compromisuri în acest sens or  asta ar însemna pierderea singurului capital de care dispune-încrederea oamenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Este vorba, deci, despre un principiu fundamental pentru blocul ACUM,  care însă nu poate fi agreat de socialiști. Vor dori oare aceștia să meargă până la capăt pe agenda partenerilor lor de coaliție și să devină un partid care se finanțează legal și transparent? Vor renunța oare socialiștii la controlul fluxurilor financiare de dragul păstrării coaliției pentru un mandat întreg de patru ani cum își dorește președintele?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și dacă nu vor renunța definitiv, până unde vor merge cedările lui Igor Dodon, când va pune acesta piciorul în prag, provocând astfel alegeri anticipate?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ion Chișlea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              unirea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vineri Partidul Democrat din Moldova al oligarhului Vladimir Plahotniuc,  s-a retras de la putere după o vizită de un sfert de oră a ambasadorului SUA la sediul partidului, care tocmai se afla în ședința Consiliului Național.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Într-un briefing de presă, vice-președintele formațiunii, Vladimir Cebotari a dat citire unui comunicat în care retragerea era motivată prin dorința democraților de a păstra pacea civică. La o oră de la citirea declarației, la Aeroportul din Chișinău au fost observate mai multe avioane  care, după cum s-a stabilit ulterior, efectuau niște curse charter și i-au transportat pe unii fruntași PD dar și apropiați ai lui Ilan Șor, unul din sateliții lui Plahotniuc. Ultimul, la fel ca și Șor, n-a fost înregistrat că ar fi zburat din Aeroportul Chișinău însă a doua zi s-a aflat că el a ajuns în SUA prin Kiev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sâmbătă Curtea Constituțională și-a anulat deciziile adoptate cu o săptămână în urmă, care puneau președintele Dodon, Parlamentul și Guvernul în ilegalitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Luni, toți miniștrii au fost prezentați de către premierul Maia Sandu angajaților ministerelor, aceasta subliniind de fiecare dată misiunea lor, necesitatea dezoligarhizării statului și toleranță zero pentru corupție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La rândul său, ex-prim ministrul Pavel Filip a anunțat că Partidul Democrat va veni în Parlament pentru a-și îndeplini rolul de opoziție. Filip a menționat, de altfel, că democrații vor avea o abordare constructivă și vor susține inițiativele, pe care le vor considera benefice pentru popor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Între timp, fără a-și dezvălui locul aflării, președintele PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, dispărut în grabă după cedarea puterii, a anunțat printr-o postare pe Facebook că se află împreună cu familia și că se va întoarce în curând în Republica Moldova. Ce-i drept, acesta a menționat că acum Republica Moldova este un loc nesigur pentru el, familia sa dar și pentru cetățeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alt membru al PDM, Sergiu Sîrbu a declarat că va veni în parlament și va fi ”coșmarul” alianței de guvernare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din toate aceste evenimente și declarații poate fi dedus deja un scenariu ipotetic de evoluție a lucrurilor în Republica Moldova după ce Guvernul Maia Sandu, susținut de o alianță considerată de mulți nefirească dintre pro-ocidentali și pro-ruși, a început să funcționeze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Guvernarea se arată foarte determinată să dezoligarhizeze și să curețe instituțiile statului de influența politicului și a grupurilor de interese. În practică, aceasta înseamnă încetarea practicilor de subordonare a funcționarilor altor interese decât celor ale statului. Și cum acest sistem de relații și subordonări au fost clădite în jurul Partidului Democrat, dezoligarhizarea ar trebui să reducă la zero aceste influențe și să repună instituțiile în rolul lor firesc, de slujire a intereselor statului. Cu siguranță, în funcțiile cheie sunt plasate persoane fidele PDM și este logic să ne așteptăm că acestea vor tergiversa, obstrucționa și chiar sabota acest proces de dezoligarhizare. Noile autorități sunt conștiente de acest risc, premierul Sandu menționând deja că persoanele care se vor opune procesului de dezoligarhizare vor fi demise.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și este foarte probabil ca în aceste cazuri să intre pe fir  opoziția ”constructivă” a PDM, care va invoca presiuni politice asupra unor instituții pe care ei le pretind a fi ”independente”. Altfel spus, procesul de dezoligarhizare va fi etichetat drept atac la independența instituțiilor statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Despre cât de amplă va fi această rezistență a regimului la schimbare putem presupune din gradul de subordonare existent până acum în instituțiile statului față de Partidul Democrat. O mulțime de funcționari: judecători, procurori, secretari de stat, șefi de instituții, șefi de direcții din ministere au fost plantați pe posturi în funcție de gradul de devotament pe care îl aveau față de PDM. Și este de așteptat ca aceștia să se opună schimbărilor. Fiind demiși, ei vor ataca guvernul în instanță iar opoziția ”democrată” va trâmbița despre ”teroarea” politică. Pavel Filip a menționat deja despre pretinse presiuni asupra unor funcționari din partea premierului Maia Sandu. La rândul său aceasta a numit și cine sunt acești funcționari menționând că există bănuieli rezonabile că ei au servit regimul Plahotniuc și nu statul și că ar fi mai bine să depună cereri de demisie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu trebuie de uitat nici despre mijloacele media, televiziunile ce aparțin oligarhului Pahotniuc și care vor continua subtil să discrediteze guvernul manipulând și dezinformând.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe de altă parte, ar fi foarte posibilă o activizare a lumii interlope, scăpate de sub supravegherea grupării lui Plahotniuc, care o controla inclusiv prin metode caracteristice  acestei lumi și care va trebui pusă la respect de către autorități doar pe cale legală, lucru care nu prea s-a întâmplat până în prezent. În acest context, Ministerul de Interne, condus de liderul PPDA Andrei Năstase, ar avea unul din rolurile cheie în toată această ecuație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și în final, nu trebuie de uitat nici de faptul că economia Republicii Moldova a fost subordonată prin monopoluri, întreprinderi de stat, autorități de supraveghere a pieței, clanului aflat la guvernare până acum. Și cu siguranță, acestea n-au încetat să funcționeze odată cu schimbarea guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și autoritățile, atât președintele Dodon cât și premierul Maia Sandu sunt conștienți de toate aceste pericole și de misiunea enormă care le stă în cale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Luni, Dodon a chemat forțele politice aflate în alianță să pună capăt oricăror confruntări de ordin ideologic sau geopolitic pentru ca să se axeze pe redarea independenței întregului sistem de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a face față tuturor problemelor și provocărilor din partea regimului care a plecat, este foarte important ca majoritatea parlamentară și guvernul să acționeze în comun și într-o echipă unită. Promit că, în calitate de Președinte al țării, voi face tot posibilul pentru a ajuta în depășirea tuturor dificultăților, contradicțiilor și dezbinărilor care, cu siguranță, vor apărea”, promite Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ca noua guvernare să se consolideze și să reziste este extrem de important ca cel puțin pentru o perioadă de timp, să anunțăm un moratoriu pe subiecte ideologice și geopolitice care ne dezbină”, afirmă președintele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dezoligarhizarea este și mesajul central transmis de Maia Sandu în toate luările de cuvânt de până acum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Desigur, în toată această luptă contează foarte mult susținerea poporului, care este legată nemijlocit de credibilitatea guvernării. Iar credibilitatea se construiește pe corectitudine și transparență maximă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De aceea este de așteptat că orice greșeală a guvernării va fi exploatată la maximum de democrați și mass-media loială acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu putem măcar presupune până unde va merge această colaborare dintre socialiști și ACUM. Dintr-un discurs al lui Igor Dodon rezultă că acesta se așteaptă chiar la patru ani, adică până la finele termenului legal al actualului legislativ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Maia Sandu, la rândul ei, este  mai precaută. „Parteneriatul va dura până în momentul în care socialiștii nu vor mai sprijini acest guvern. Atât va dura. Nu avem o perioadă de timp indicată în acest acord. Însuși procesul de curățare a instituțiilor statului, de consolidare a independenței este unul de durată, dar evident că nu putem spune sigur până când vor vrea să meargă în acest parteneriat”, a declarat prim-ministrul ales de Parlament în cadrul unei emisiuni TV.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De fapt, urmează să vedem până unde sunt dispuși să cedeze actualii parteneri, mergând la compromis. Chiar și fără momentele ideologice sau geopolitice ar putea exista mai multe momente sensibile între cele două forte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși aflați în opoziție în ultimii patru ani, socialiștii au beneficiat și ei într-o oarecare măsură de sistemul de stat compromis. Vor dori ei să renunțe la aceste beneficii? Vor susține proiectele de interconectare energetică cu România, care diminuează influența Rusiei în R. Moldova, vor accepta încetarea procurării electricității de la centrala de la Cuciurgan, care întreține bugetul Transnistriei, vor accepta o poziție mai tranșantă a guvernului moldovenesc în cadrul Moldova-Gaz?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              chisinau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ziua de joi a început cu difuzarea pe rețelele de socializare a unui articol apărut în Washington Post despre situația din Republica Moldova. Prestigiosul ziar american scrie că a fost un șoc pentru toată lumea când cele mai pro-occidentale și cel mai pro-Putin partide politice ale țării au format o coaliție de guvernământ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și asta pentru a pune capăt subordonării instituțiilor statului unui oligarh acuzat de practici corupte – care în Moldova, ca și în mai multe țări din fostul bloc sovietic, este perceput drept o amenințare mai mare pentru guvernarea eficientă decât populismul, chiar și decât putinismul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              WP subliniază că acordul dintre cele două componente ale alianței este limitat. ”Ei intenționează să restabilească independența sistemului judiciar și a comisiei electorale naționale și să inverseze modificările legislației electorale făcut în favoarea oligarhului Vladimir Plahotniuc. Apoi ar fi posibil să se organizeze noi alegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Autorul articolului spune că dacă reforma va reuși, Moldova va completa valul încurajator anticorupție din regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              România învecinată l-a încarcerat pe cel mai puternic politician, Liviu Dragnea, care anterior și-a folosit controlul asupra guvernului pentru a schimba legile anticorupție în beneficiul său personal. În martie, Slovacia a ales un președinte reformist după luni de proteste populare împotriva corupției. Și demonstrații uriașe în Praga, în ultimele săptămâni, au cerut eliminarea premierului Andrej Babis, care evită eventualele acuzații de fraudă”, se spune în articol.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Autorul dă dovadă a realității din Republica Moldova și de o cunoaștere bună a practicilor utilizate de regimul Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Strategia dlui Plahotniuc pentru menținerea poziției sale depinde în mare măsură de modul în care va convinge Washingtonul că este pro-occidental. Lobbyștii săi din DC îl descriu drept anti-rus, chiar dacă tocmai a încercat să încheie o înțelegere cu socialiștii pro-Putin. Marți, disperat să câștige favoarea administrației Trump, guvernul rival de la Chișinău pe care îl sprijină a anunțat că va muta la Ierusalim Ambasada Moldovei din Israel și va oferi o primă parcelă de teren pentru o nouă Ambasadă a SUA la Chișinău”, menționează autorul articolului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totuși, autorul spune că administrația Trump nu ar trebui să fie păcălită de astfel de tactici. ”Până în prezent, Departamentul de Stat a abordat o poziție prudentă, cerând respectarea rezultatelor ultimelor alegeri parlamentare. Conducerea Uniunii Europene și a unor mari democrații  occidentale, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, au mers mai departe, aprobând pe deplin noua coaliție anticorupție. Statele Unite ar trebui să li se alăture.”, conchide Washington Post.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Igor Dodon cheamă funcționarii să recunoască noul Guvern

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși există multe declarații de susținere a guvernului Sandu din partea mai multor autorități raionale, orășenești și comunale, a asociațiilor profesionale, patronate etc., funcționarii publici, cu mici excepții continuă să se subordoneze guvernului Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Joi dimineață, președintele Dodon a venit cu un apel către funcționarii publici, colaboratorii structurilor de forță și militarilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Luați decizii de recunoaștere a noului Guvern și declarați public despre aceasta. Vă garantez că nimeni nu vă va pedepsi pentru aceasta”, cheamă Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dumneavoastră puteți deveni elementul de bază care va lansa procesul de transmitere pașnică a puterii, dumneavoastră puteți salva țara de destabilizare”, spune președintele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Partidul Democrat și reprezentanții săi nu mai au dreptul să se numească guvernare….Sunt convins că cetățenii noștri nu vor permite PDM să guverneze țara și mai departe”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Putin îl sprijină pe Dodon în lupta împotriva „uzurpatorilor”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a dat asigurări că Moscova îl va sprijini pe președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în actuala situație complicată din această țară, informează joi TASS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noi, fără îndoială, îl vom sprijini și pe președintele Dodon, și pe actualii săi parteneri de coaliție, pentru ca ei să scape în sfârșit de cei care au uzurpat puterea până de curând în Moldova și pentru ca, în pofida unor posibile contradicții interne, să găsească forțe să conlucreze în interesele statului și poporului moldovean. Fără îndoială, îi vom susține”, a declarat șeful statului rus într-un interviu pentru compania de radio și televiziune „Mir”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În opinia lui Putin, „ceea ce a fost făcut acum de președintele Dodon și până de curând oponenții săi din partea partidelor pro-occidentale constituie un pas în direcția construirii unui stat deplin, civilizat, modern”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Declarația lui Putin a fost primită cu multă ironie de o bună parte a opiniei publice proocidentale de la Chișinău dat fiind faptul că Putin conduce cel mai mare regim oligarhic la momentul de față.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primii doi președinți ai R. Moldova cheamă la dialog

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alegerile au fost recunoscute ca valabile. O parte din deputații aleși au format o majoritate, care a și fost recunoscută de organismele internaționale. Ar fi mare păcat să nu prețuim la nivelul cuvenit sfaturile și susținerea lor. Semnificativ este faptul că toți cei implicați în conflict apelează la dialog, dar nu purced la discuții”, se arată în declarația semnată de Mircea Snegur și Petru Lucinschi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Regimul lui Plahotniuc scoate banii din țară?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noul ministru al Economiei din Guvernul Sandu, Vadim Brînzan susţine că deține informații conform cărora din contul companiilor cu capital de stat sunt extrași bani, fie în numerar, fie sunt transferați pe contul unor firme din offshore.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Această creștere subită a tranzacțiilor cu caracter dubios, care nu țin de activitatea zilnică normală a acestor companii de stat, este suspicioasă și extrem de alarmantă”, a declarat Brînzan în cadrul unui briefing de presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ministrul a făcut un apel către instituțiile de stat cu competențe de monitorizare a fluxurilor financiare, către directorii companiilor și instituțiilor de stat, către agenții economici, dar și către partenerii externi, că „putem deveni martori a unor fraude unui grup de indivizi care încă mai dețin controlul asupra companiilor și instituțiilor de stat”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vadim Brînzan spune că se va face un audit asupra acestor tranzacții din ultima perioadă, iar toate persoanele care au adus prejudicii statului delapidând averea statului, toate persoanele implicate vor fi trase la răspundere, în conformitate cu legea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Amintim că marți declarații asemănătoare au fost făcute și de către Președintele Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ministrul de Externe s-a întâlnit cu 50 de diplomați din statele G7

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Guvernul Sandu, s-a întâlnit joii la Ministerul de Externe al Franței cu circa 50 de diplomați din statele G7 (grupul celor şapte ţări puternic industrializate): Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și Statele Unite ale Americii).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acesta susține că a fost invitat să prezinte „un briefing referitor la situația din țara noastră”. Despre acest lucru, Popescu a anunțat pe pagina sa de Facebook.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La Paris, Popescu a avut o întrevedere și cu Amélie de Montchalin, ministra pentru Afaceri Europene a Franței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Într-o postare pe Twitter, aceasta a scris că a avut un schimb de opinii cu Nicu Popescu cu privire la „condițiile care trebuie îndeplinite pentru realizarea tranziției pașnice a puterii în Moldova și asigurarea protecției statului de drept”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Poporul este chemat la marș

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Duminică, la data de 16 iunie, ora 11:00, în fața Parlamentul Republicii Moldova va avea loc un marș în susținerea noii guvernări. Despre aceasta a anunțat președintele Igor Dodon după ce a consultat fracțiunile parlamentare – PSRM, PAS și Platforma DA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Am avut o discuție cu Maia Sandu, Andrei Năstase și Zinaida Greceanîi despre situația actuală și acțiunile întreprinse în zilele următoare. La ziua de azi această nouă guvernare este susținută de tot mai multă lume din interiorul țării, aleși locali, consilieri, vin sute de mesaje. Vă rog să ieșiți cu declarații în susținerea guvernului legitim. Nu vă temeți. Dați dovadă de curaj. Dacă în următoarele zile vom fi mai mulți, atunci transmiterea pașnică a puterii va fi mai simplă și rapidă. Dacă veți aștepta, poate va ajunge la destabilizare. Mă bucur că partenerii noștri vin cu susținerea Guvernului legitim. Presiunea externă crește și va crește în continuare. Împreună cu conducerea partidelor am decis să chemăm cetățenii la un marș al poporului în susținerea noului Guvern: Duminică la 11:00, în fața Parlamentului Republicii Moldova, va fi un miting pașnic. Cu cât mai mulți vom fi cu atât transmiterea puterii va fi mai pașnică”, a declarat Dodon în cadrul unei conferințe de presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              chisinau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ziua de miercuri a început cu o nouă fisură în sistemul controlat de PDM. Un comandant de brigadă din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare, și-a scris cererea de demisie, pentru că nu mai recunoaște Guvernul Filip și nu intenționează să se supună ordinelor care vin de la democrați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prima altercație

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tot miercuri dimineață, un grup de mascați a descins la biroul unuia dintre colaboratorii poliției care în ajun își manifestase susținerea pentru Guvernul condus de Maia Sandu. Ulterior Alexandru Pânzari, șeful IGP, demis de Guvernul Sandu, a declarat că toți cei 6 polițiști, care și-au exprimat susținerea au fost suspendați din funcție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ministrul de interne în guvernul nou, recunoscut la nivel internațional, Andrei Năstase a mers la fața locului unde s-a iscat o altercație cu Pânzari. Este prima de acest gen pe parcursul crizei politice de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ulterior, noul premier Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă s-a adresat tuturor oamenilor legii și, în special, lui Alexandru Pânzari, pe care l-a demis anterior din funcția de șef al IGP, să nu se opună instalării noii puteri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Domnule Pânzari, sunt sigură că înțelegeți, fiecare acțiune ilegală a dumneavoastră din aceste zile înseamnă ani grei de pușcărie pentru complicitate sau chiar participare la uzurparea puterii de stat. Sunteți gata să vă asumați acest lucru pentru un bandit?”, a întrebat Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Maia Sandu face apel la calm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, prim-ministrul moldovean a anunțat că primește sute de mesaje în care oamenii își declară dorința de a scăpa de regimul lui Plahotniuc și că sute de mii de cetățeni sunt gata să apere Constituția și guvernarea legitimă. Maia Sandu a făcut un apel la calm, pentru moment, însă și-a chemat susținătorii să fie gata, dacă va fi nevoie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primim sute de mesaje în fiecare zi, știm cât de mare este tensiunea în societate și cât de puternică este dorința tuturor de a scăpa odată și pentru totdeauna de regimul lui Plahotniuc, înțeleg că vreți să veniți în stradă și să le arătați că puterea este a poporului. Sute de mii de cetățeni sunt gata să apere Constituția și guvernarea legitimă, însă deocamdată vă rog sa păstrați calmul să rămâneți acasă, pentru că noi ne dorim rezolvarea pașnică a acestei situații de criză. Încercăm pe toate căile legale și pașnice cu ajutorul partenerilor internaționali să oprim uzurpatorii, dar să fim gata, dacă ei vor merge la distrugerea totală a țării, noi, milioane de cetățeni vom ieși să o apărăm,” se arată în adresarea prim-ministrului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Actele comisiilor anterioare de anchetă privind furtul miliardului au dispărut din Parlament

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mai multe documente obținute de deputații din vechea legislatură, care au investigat în cadrul a două comisii de anchetă furtul miliardului din sistemul bancar, au dispărut de la Parlament. Despre asta a anunțat Alexandru Slusari, președintele comisiei de anchetă creată în Parlament pentru investigarea furtului miliardului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sliusari spune că membrii comisiei de anchetă intenționează să se adreseze direct companiei britanice „Kroll”, care a investigat frauda la cererea autorităților, pentru a cere rezultatele anchetei  „Kroll2”, deoarece nu au reușit să obțină dosarul de la Banca Națională a Moldovei, nici de la Procuratura Generală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              APCE recunoaște Guvernul Sandu drept unul complet operațional

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Co-raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru monitorizarea Republicii Moldova, Egidijus Vareikis şi Maryvonne Blondin, și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la situația creată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Timp de trei zile, țara se află într-o stare de confuzie juridică și politică, ca urmare a interpretării de către Curtea Constituțională a termenului limită pentru crearea unui guvern și dizolvarea parlamentului, asta în timp ce s-a ajuns la un acord politic, fapt ce a condus la formarea unei coaliții de guvernământ și a unui guvern complet operațional”, au declarat co-raportorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Îngrijorați de viteza luării deciziilor de Curtea Constituțională

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Comisia Internațională a Juriștilor se arată îngrijorată de „viteza” cu care aprobă hotărâri Curtea Constituțională de la Chișinău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe parcursul săptămânii trecute Curtea Constituțională a Republicii Moldova a dispus dizolvarea Parlamentului, a invalidat alegerea șefului Legislativului, a numirii unui nou guvern și a înlăturat președintele țării. ICJ este deosebit de preocupat de procedura excesiv de rapidă prin care Curtea Constituțională a aprobat hotărârile sale de a dizolva Parlamentul și de a înlătura un Președinte și un premier”, se arată în comunicatul emis de Comisie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aceste evoluții apar pe fondul deficiențelor manifestate în independența instituțională a sistemului judiciar din R. Moldova, documentate într-un raport recent al ICJ”, se mai spune în comunicatul emis de ICJ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ambasadoarea R. Moldova în SUA, omul lui Plahotniuc, rechemată din funcție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nicu Popescu, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a rechemat-o pe Cristina Balan, Ambasador în Statele Unite ale Americii, la Chişinău, pentru consultări. Prezenţa dumneaei este solicitată la Chişinău pentru vineri, 14 iunie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ţin să informez opinia publică despre faptul că, printr-un ordin pe care l-am semnat astăzi, Ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, dna Cristina Balan, a fost rechemată la Chişinău pentru consultări. De asemenea, am informat autorităţile americane despre decizia respectivă şi motivele ei, menţionând că din acest moment orice demersuri întreprinse de către dna Ambasador Balan nu reprezintă poziţia autorităţilor moldoveneşti legitime”, mai menţionează Nicolae Popescu, noul ministru de Externe din Guvernul Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ziarul de Gardă vine cu mențiunea că ambasadoarea Balan a fost propusă în această funcție de către Vladimir Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Numele acesteia a apărut într-o investigaţie din anul 2015 a celor de la Rise Moldova „Plahotniucleaks”. Potrivit jurnaliştilor, Cristina Balan, care era atunci director general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova, unde preşedinte era Vladimir Plahotniuc, reprezenta interesele companiei off-shore Power Investment LLC, una dintre companiile care au controlat până în anul 2010 Finpar Invest SRL, cea mai veche companie a familiei Plahotniuc, fondată în anul 1993.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ultimele zile, potrivit unor surse din SUA, Cristina Balan făcea un lobby puternic pe lângă  autoritățile americane pentru a defăima guvernul Maia Sandu și a justifica acțiunile regimului Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Klaus Iohannis: apel de URGENŢĂ privind  situația din R. Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, o scrisoare preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la situaţia din Republica Moldova, ”România, ca stat membru al Uniunii Europene, având o relaţie specială cu Republica Moldova, bazată pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, şi împărtăşind o limbă, o istorie şi o cultură comune, este preocupată de evoluţiile aflate în desfăşurare la Chişinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cred cu tărie că Uniunea Europeană, în ansamblul său, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de Republica Moldova prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate, precum şi prin Strategia Globală a Uniunii Europene, trebuie să se ridice la nivelul aşteptărilor cetăţenilor Republicii din Moldova, care în majoritate şi-au exprimat sprijinul pentru agenda europeană a ţării lor, după cum s-a confirmat şi la alegerile parlamentare din februarie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest context, fac apel la dumneavoastră, în regim de urgenţă, pentru a identifica, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene, acţiuni concrete pentru a pune capăt situaţiei actuale printr-o soluţie negociată în Republica Moldova, pe baza valorilor şi principiilor Uniunii Europene.”, se spune în apel.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrian Candu, la Washington

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vicepreşedintele Partidului Democrat, Andrian Candu, ar efectua în aceste zile o vizită la Washington,  scrie NewsMaker, vizita nefiind anunţată oficial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit aceleaşi surse, vizita are loc pe fondul crizei politice din Moldova, asociată cu dorinţa PD-ului de a nu transmite puterea noii guvernări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vicepreşedintele PDM Vladimir Cebotari fiind întrebat la o emisune TV dacă este sau nu Andrian Candu plecat în SUA a evitat să răspundă, declarând că ştie că este plecat din ţară, dar nu poate spună unde.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Legitimitatea noului guvern a fost deja recunoscută de aproape toţi partenerii cheie ai R. Moldova. În acelaşi timp, până acum, Washingtonul a vorbit mai puţin despre acest subiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive şi s-au desfăşurat în conformitate cu regulile de bază. Voinţa poporului moldovenesc exprimată în aceste alegeri trebuie respectată fără implicare. Asigurarea unui viitor prosper şi democratic pentru Moldova şi cetăţenii săi este un obiectiv comun pe care Statele Unite vor continua să îl sprijine”, a menţionat duminică într-o declaraţie Departamentul de Stat al SUA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Șor iese la rampă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un eveniment mai puțin mediatizat însă care merită a fi luat în calcul în contextul general este conferința de presă a liderului partidului Șor, Ilan Șor. Acesta, pe lângă susținerea acțiunilor democraților a anunțat în stilul său populist că, în timp ce ceilalți deputați se bat la Chișinău pentru putere, el îndeplinește promisiunile date electoratului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Între timp noi am dat în exploatare un drum în circumscripția noastră (raionul Orhei, n.a). Chemăm toți deputații să-și îndeplinească la fel obligațiunile față de popor ca și noi”, a anunțat Șor în stilul său populist, părăsind rapid sala și fără a răspunde la întrebările presei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu siguranță construirea de drumuri într-un sat nu intră în responsabilitatea deputatului, fie el ales și în acea circumscripție. El trebuie să adopte legi și să vină cu inițiative, în rezultatul cărora țara să se dezvolte pentru a fi construite drumuri în toate localităților și nu doar în cele din circumscripția lui Șor. Mai ales că există presupuneri că banii pentru drumurile respective și pentru toată activitatea lui Șor în Orhei, ar proveni din miliardul furat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Semnalul dat însă de Șor prin această conferință, este că el lucrează, își îndeplinește promisiunile, nu pleacă nicăieri, după cum se anunțase anterior și susține Partidul Democrat. Altfel spus, se pregătește de anticipate și, deci, PDM nu are în calcul să cedeze în această confruntare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              chisinau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primul eveniment de marți a fost convocarea de către președintele Igor Dodon a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) al statului,  în care au fost cooptați Maia Sandu și membri ai noului cabinet de miniștri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              CSS și-a asumat să ceară Procuraturii Generale şi Băncii Naţionale să prezinte în regim de urgenţă la CSS raportul Kroll, care a investigat furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc și a fost secretizat de guvernul PDM.   Decizia a fost luată marți în cadrul şedinţei CSS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Se distrug probele furtului miliardului?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, CSS a adoptat câteva decizii cu privire la distrugerea probelor privind diverse infracţiuni, despre care a anunţat Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În adresa membrilor CSS  parvin informaţii ca cei care au pierdut guvernarea în regim de urgenţă scot mijloace băneşti din ţară. Pentru a preîntâmpina, solicităm să fim informaţi zilnic”, a declarat Dodon, după şedinţa CSS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, referindu-se la informaţiile care au ajuns la şeful statului, conform cărora la CNA şi la SIS au fost arse documente legate de furtul miliardului, Igor Dodon a prevenit angajaţii acestor instituţii că au o „responsbailitate personală” faţă de actele ce se regăsesc în clădirile acestor instituţii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La rândul său Partidul Democrat califică drept minciuni şi invenţii declaraţiile făcute de Dodon cu privire la faptul că „cei care au pierdut guvernarea scot bani din ţară”, dar şi cu privire la faptul că în CNA şi SIS au fost arse probe din dosarul furtului miliardului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O reacție în acest sens a fost oferită de către vicepreședintele Partidului Vladimir Cebotari, în cadrul unui briefing de presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Anularea sistemului mixt de vot, o revendicare clară a blocului ACUM, a fost votată tot marți în prima lectură de către Parlament precum și o altă serie de modificări care facilitează votarea în Diaspora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Filip nu recunoaște nicio poziție din exterior, doar cea a Curții Constituționale, controlate de Plahotniuc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fiind întrebat despre comunicatul UE în care recunoaște Guvernul Maiei Sandu, Pavel Filip s-a întrebat retoric: ”Eu, ca om responsabil, trebuie să mă subordonez unui comunicat?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ieri am avut o întrevedere cu ambasadorii UE, unde ne-a fost prezentat comunicatul UE.  Eu, ca om responsabil, trebuie să mă subordonez unui comunicat de presă, unei poziții exprimate, sau unei hotărâri a Curții Constituționale? Această întrebare o au toți funcționarii care lucrează în instituții de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cel care își pune semnătura pentru a efectua un transfer bancar se teme, pentru că își pune întrebarea „în fața cui eu voi răspunde?”. Pe de o parte avem un Guvern care a fost instalat ilegal, conform hotărârilor CC, pe de altă parte avem un alt Guvern. De aceea cred că trebuie să pornească dialogul politic, iar politicienii, măcar în al doisprezecelea ceas să- și asume responsabilitatea și să rezolve ei singuri problemele dar nu să le pună pe seama oamenilor”, a declarat Pavel Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Maia Sandu: Traian Băsescu trebuie să-și redobândească cetățenia Moldovei 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Altă declarație interesantă de marți aparține premierului Maia Sandu. Aceasta este de părere că ex-președintele României, Traian Băsescu, trebuie să-și redobândească cetățenia Republicii Moldova, după ce în ianuarie 2017, președintele Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a retras-o.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Domnul Băsescu trebuie să-și primească cetățenia înapoi pentru toate lucrurile bune pe care le-a făcut pentru noi. Știu că Traian Băsescu acum este în discuții cu oficialii europeni și încearcă să vadă ce se mai poate face pentru Republica Moldova ca să depășim în mod pașnic această criză și ca noul Guvern să poată să intre în funcție deplină”, a declarat Maia Sandu în cadrul unu briefing de presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Amintim că Traian Băsescu și soția lui au primit cetățenia Republicii Moldova în vara anului 2016, prin decretul semnat de Nicolae Timofti. Ulterior, însă, noul președinte Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Traian Băsescu, dar nu și soției acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mită pentru americani?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Într-o ședință convocată marți seară Guvernul Filip a decis să aprobe mutarea Ambasada Republicii Moldova din Statul Israel din Tel Aviv în Ierusalim după modelul SUA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, Cabinetul de miniștri a hotărât să aprobe semnarea Acordului cu privirea la vânzarea terenului pentru construcția Ambasadei SUA în Republica Moldova, chiar dacă Departamentul de Stat al SUA a recunoscut Guvernul Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Am fost în situația să aprobăm de urgență aceste proiecte având în vedere instabilitatea și incertitudinea politică din țară, dar și ultimele evoluții politice prin care unul dintre partidele care au încercat să blocheze permanent aceste două proiecte încearcă să preia în mod ilegal puterea. Sunt două angajamente pe care le-am făcut anterior și vrem să avem certitudinea că ele vor fi respectate, indiferent de ceea ce se va întâmpla după alegerile anticipate”, a menționat Pavel Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De remarcat că ședința a avut loc departe de ochii presei, deoarece nu a fost anunțat anterior că va avea loc, așa cum se făcea în trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Maia Sandu: un gest disperat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Opinia publică a comentat aceste decizii un gest de disperare a PDM, care încearcă astfel să atragă simpatiile SUA în conflictul politic din R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și Maia Sandu, a declarat că decizia Guvernului Filip de marți, 11 iunie, de a muta Ambasada Republicii Moldova din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim și hotărârea de a semna Acordul cu privire la vânzarea terenului pentru construcția Ambasadei SUA în Republica Moldova „denotă disperare”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cred că sunt o ofensă la adresa SUA, atunci când un Guvern expirat, care nu mai are putere legitimă, se apucă să ia asemenea decizii politice, în momentul în care știu că nu au nicio putere juridică. Sunt sigură că SUA nu o să aprecieze această atitudine și această acțiune în bătaie de joc din partea lui Filip”, a declarat premierul ales Maia Sandu la o emisiunea de la TV8.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              externe

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Marți, după ce mai multe guverne occidentale dar și cel al Rusiei, Uniunea Europeană, SUA, și-au declarant suportul față de guvernul Maia Sandu, instalat sâmbătă, a venit și mult așteptata poziție a României vizavi de evenimentele de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit comunicatului, publicat pe site-ul oficial al MAE, ”având în vedere evoluțiile recente de pe scena politică a Republicii Moldova, inclusiv formarea unei noi coaliții guvernamentale și a unui nou guvern de către Parlamentul Republicii Moldova, democratic ales la scrutinul din 24 februarie 2019, România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră că, într-un stat democratic, voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              România își exprimă speranța că Republica Moldova va aplica strict acest Parteneriat Strategic dintre cele două țări și va continua ferm și consecvent parcursul său european, inclusiv implementarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, România consideră foarte importantă continuarea proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv și mai ales a proiectelor strategice de interconectare România-Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Comunicatul subliniază și importanța reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale a R. Moldova cu neafectarea vectorului pro-european dar și consolidarea comunității de limbă, cultură și istorie care stă la baza relației speciale cu Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu referire la soluționarea nemijlocită a crizei de la Chișinău, România reiterează apelul la calm și reținere și evidențiază necesitatea respectării principiilor statului de drept și a asigurării unei tranziții pașnice și inclusive, pentru ieșirea din criză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noul ministru de externe apreciază enorm susținerea României

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noul ministru de externe în guvernul Maia Sandu, Nicu Popescu, care a depus jurământul marți a apreciat foarte înalt această poziție a României și în interviurile oferite pe parcursul aceleiași zile mai multor mijloace mass-media a ținut să alunge toate temerile României, ce se întrevăd din comunicatul Ministerului de Externe de la București.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Popescu a declarat jurnaliștilor că a simțit un sprijin enorm din partea Bucureștiului.  „Acest sprijin a mers un pic peste cel pe care l-am auzit din alte capitale. România a declarat un sprijin ceva mai accentuat. Dacă vă uitați în declarația României, în ea se vorbește și despre faptul că România sprijină un transfer calm și pașnic al puterii”, spune Popescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ”Pentru noi este foarte important ca România, statul cu care împărțim aceeași istorie, aceeași limbă și aceeași identitate în mare măsură, a spus astăzi că sprijină un transfer al puterii de la vechea guvernare care a pierdut alegerile la noua coaliție de guvernare care le-a câștigat”, menționează proaspătul ministru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Planurile de federalizare a R. Moldova nu vor fi realizate. Aveţi promisiunea mea!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată el a ținut să combată mai multe insinuări că guvernul Maiei Sandu, susținut de partidul prorusesc al socialiștilor ar avea vreo obligațiune față de aceștia de a reorienta prioritățile politicii externe dinspre UE spre Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Subiectul federalizării Republicii Moldova nu se află în agenda Guvernului Sandu, iar planurile de federalizare nu vor fi realizate. Asta este promisiunea lansată de Nicolae Popescu, ministrul de Externe din Guvernul Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Planurile de federalizare nu vor fi realizate.  Aveți promisiunea mea!”, a declarat cu fermitate ministrul Popescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acesta spune că atât el, dar și majoritatea cetățenilor sunt împotriva federalizării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Federalizarea nu poate fi impusă decât printr-o majoritate constituțională (…) În parlament nu se va coagula o majoritate constituțională pentru aceasta. Subiectul federalizării nu se va întâmpla”, a conchis ministrul de Externe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Popescu a mai adăugat și că va pleda pentru retragerea trupelor militare rusești de pe teritoriul din stânga Nistrului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu poți guverna o țară împotriva voinței majorității cetățenilor ei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              PDM trebuie să înțeleagă că nu e posibil să guvernezi o țară împotriva majorității cetățenilor ei și împotriva tuturor partenerilor externi ai Republicii Moldova”, este un alt mesaj al ministrului Popescu, făcut public în cadrul uneia din mai multe emisiuni la care a fost invitat marți seara de televiziunile de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              El declară că Republica Moldova se află într-un moment crucial, dar această situație nu-l îngrijorează, pentru că în istoria statului de democrație fragilă de aproape 30 de ani, toate guvernările anterioare care au pierdut alegerile au plecat în opoziție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Republica Moldova este un stat mic, un stat în care pluralismul democratic este consolidat. Nu am avut guvernări care stau la putere de 20, 30, 50 de ani de la 1991 încoace. Cetățenii Republicii Moldova nu vor să fie conduși de guvernanți care nu-i reprezintă și anume din această cauză nici partenerii externi ai Republicii Moldova nu vor să o facă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, noul ministru de externe menționează că singura dilemă pe care o are noul guvern se referă la cum va negocia, cum va discuta și cum va pregăti „o tranziție în care să nu ne ciocnim de o situație care degenerează între concetățenii noștri”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O soluție legală care va scoate statul din această criză

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ce privește soluțiile pentru criza internă, Popescu spune că Republica Moldova se confruntă cu o situație constituțională. „Din păcate facem față unei situații în care pe de o parte ai Președintele și Parlamentul. Pe de altă parte ai Partidul Democrat și Curtea Constituțională”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totuși, ministrul de externe consideră că va fi găsită, cu siguranță, o soluție legală care va scoate statul din această criză. „Dar înainte de a intra și a găsi această soluție, trebuie să găsim acel aranjament politic care va permite Republicii Moldova să transfere pașnic, calm pârghiile de guvernare de la un partid care a pierdut majoritatea în parlament spre acele partide care dețin majoritatea în parlament”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fiind întrebat dacă se consideră legal învestit în funcție, Popescu a spus  că reprezentanții oficiali ai mai multor state europene: ai României, ai Ucrainei, l-au felicitat, și  s-au adresat cu titulatura de „domnule ministru”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu este ministrul Maiei Sandu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Este interesantă și afirmația noului ministru potrivit căreia, deși propunerea de a deveni ministru de externe a venit de la Maia Sandu, el nu o va reprezenta în acest guvern pe ea și nici un partid politic. „Voi reprezenta întreg guvernul, întreaga paletă de preferințe de politică externă a acestei guvernări. Eu sunt un ministru semi-tehnocrat. Și rolul meu este să reprezint toate acele forțe politice care sprijină această guvernare și doresc să aducă Republica Moldova mai aproape de UE”, conchide ministrul Popescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              parlament

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La începutul săptămânii de lucru la Chișinău s-au întrunit în ședință două  guverne, cel al Maiei Sandu, ales de către alianța situațională dintre socialiști și blocul ACUM și cel al premierului Pavel Filip, membrii căruia trebuia, în mod normal să-și depună mandatele și să cedeze locul noului cabinet. Filip nu doar nu s-a retras ci și a devenit președinte interimar cu girul Curții Constituționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Până la acel moment, Curtea Constituțională a declarat alegerea Zinaidei Greceanîi în fruntea Parlamentului ilegală, numirea guvernului nou și legile adoptate de noul Parlament ca fiind nule și l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de șef al statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În același timp, mai multe instituții europene au confirmat că sunt gata să lucreze cu Guvernul Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Două Guverne, fiecare cu ședința sa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Guvernul Maiei Sandu, care s-a întrunit luni în clădirea Parlamentului deoarece nu are acces în clădirea Guvernului, pichetată de către așa numiții protestatari ai lui Plahotniuc, este format din șapte miniștri ce reprezintă blocul ACUM și trei care reprezintă PSRM. În ședința de luni a guvernului au fost demiși șeful Inspectoratului General de Poliție și directorul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, Maia Sandu a spus că va trimite o scrisoare către Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și Consiliul Europei, în care va expune opinia noii guvernări privind „așa-numitele decizii ale Curții Constituționale”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La ședință a participat și Vadim Ceban, guvernatorul interimar al Găgăuziei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tot luni și Pavel Filip și-a convocat în ședință miniștrii, secretarii de stat, șefii de agenții și instituții publice pentru a discuta despre modul de funcționare a Guvernului Filip în contextul actualei situații politice. Asta chiar dacă noul Parlament condus de Zinaida Greceanîi a declarat Guvernul Filip în afara legii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Există Constituția și legile țării, de care ne ghidăm în activitatea noastră. Instituțiile publice vor funcționa în regim normal, astfel încât cetățenii să nu aibă de suferit în urma acestui blocaj, care poate fi depășit prin dialog între forțele politice”, a spus Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ministrul Meleșcanu și opinia lui personală

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În aceeași zi ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Meleșcanu, a oferit în cadrul unei conferințe de presă o reacție față de evenimentele din ultimele zile din Republica Moldova și față de noul Guvern învestit sâmbătă la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu există instituția recunoașterii guvernului, există recunoașterea unui stat. Noi suntem preocupați că există o situație explozivă și vrem să subliniem că trebuie găsite modalități de a fi depășită această situație. Atunci când lucrurile se încurcă, soluția e să ne întoarcem la electorat. Alegerile anticipate din șase septembrie nu ar fi o mare problemă”, a spus Meleșcanu, subliniind că aceasta este opinia sa personală și că urmează să se decidă și o poziție oficială a României în raport cu cele ce se întâmplă la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De remarcat că declarația lui  Meleșcanu venea după ce noul Guvern condus de Maia Sandu a fost recunoscut de Uniunea Europeană și SUA, iar numeroși parteneri internaționali au transmis mesaje de susținere și apeluri la calm și dialog politic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Comisia de la Veneția va lua o decizie săptămâna viitoare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Comisia de la Veneția spune că va examina săptămâna viitoare deciziile Curții Constituționale moldovene, care au furnizat Partidului Democrat baza juridică pentru refuzul de a ceda puterea noii majorități parlamentare PSRM-ACUM și a dizolva Parlamentul. Într-un răspuns dat Ziarului de Gardă, Comisia de la Veneția a confirmat primirea acestei solicitări din partea Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, de a examina în regim de urgență situația din R. Moldova. Intervenția lui Jagaland și răspunsul Comisiei pot oferi o cale pentru revizuirea deciziilor Curții Constituționale moldovene și spulbera argumentele Partidului Democrat, care refuză să transfere puterea către guvernul Maiei Sandu instalat sâmbătă de majoritatea PSRM-ACUM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În seara zilei de luni Igor Dodon a spus în cadrul unei emisiuni TV că are informații că democrații au trimis oameni la Comisia de la Veneția pentru a negocia în favoarea lor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Am informații că democrații au trimis o echipă ca să încerce să lucreze cu ei, au trimis toate forțele încolo să încerce să convingă specialiștii Comisiei de la Veneția”, a conchis șeful statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Comentatorul politic Anatol Țăranu afirmă că Comisa de la Veneția este o instituție extrem de serioasă şi respectabilă. „Numai că deciziile ei nu au putere juridică pe teritoriul Republicii Moldova. În caz dacă sunt acceptate atunci devin putere juridică, dar noi ținem minte că nu o dată recomandările Comisiei de la Veneția au rămas cuvânt rostit în van”, a spus Țăranu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ulterior și ex-spicherul parlamentului Andrian Candu a spus că PDM nu va recunoaște decizia Comisiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce trebuie să se întâmple pentru ca oligarhul să plece

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tot luni seara, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova deputatul blocului ACUM, istoricul Octavian Ţîcu a calificat Curtea Constituțională drept Curtea personală a lui Vlad Plahotniuc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ţîcu este de părere că pentru a doborî regimul oligarhic sunt necesare trei lucruri importante. Unul dintre acestea este recunoașterea internațională „care vine și va veni treptat”.  Un al doilea lucru se referă la suportul poporului. „Nici noi și nici socialiștii încă nu și-au scos oamenii în piață. Și vă asigur că prin eforturile comune ale socialiștilor și a Platformei Demnitate și Adevăr și a PAS-ului, piața va fi plină. Vor fi sute de mii de oameni care vor veni în susținerea noastră. Noi nu am făcut apelul acesta, pentru că există încă speranță că acest regim va cădea în mod pașnic”. Și un al treilea lucru ține de decizia fiecărui cetățean în parte, „de decizia pe care o ia în privința susținerii sau nu a acestui regim oligarhic și a axei de putere formată în mod constituțional”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La rândul său, analistul politic Anatol Țăranu  consideră că această criză în care se află Republica Moldova „poate să degenereze în confruntări violente cu toate consecințele”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Țăranu crede că dacă în piață vor veni sute de mii de susținători ai blocului ACUM și ai PSRM, „crizei politice îi va fi pus punct. Crize de felul acesta, de obicei, se soluționează în stradă, atunci când nu există un dialog politic. Inexistența dialogului politic este înlocuit cu manifestații stradale. Nu întotdeauna manifestațiile stradale degenerează în violențe, dar foarte des acest lucru se întâmplă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alegerile anticipate ar costa Moldova, aflată în preajma unei crize economice de proporții, 110 milioane de lei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Octiavian Ţîcu spune că scopul final al guvernărilor este bunăstarea și binele poporului, dar și evitarea la maximul posibil a alegerilor anticipate. „Pe noi alegerile ne-au costat 110 milioane. Alte 110 milioane cine le-ar fi achitat? Cetățenii Republicii Moldova pentru că e un moft al Partidului Democrat?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Țîcu a mai precizat că dacă scopul unui partid ar fi căutarea unei soluții pentru cetățenii Republicii Moldova, acesta nicidecum nu ar recurge la dizolvarea parlamentului „pentru a lansa țara în alegeri anticipate, știind că astea sunt costuri directe. Este o gaură enormă în bugetul Republicii Moldova care trebuia cumva evitată. Și noi am făcut acest lucru în opt iunie, am dat dovadă de maturitate într-un context care nu este deloc ușor pentru noi din mai multe puncte de vedere. Dar noi am evitat acest scenariu al alegerilor anticipate. Și am evitat ca acest regim oligarhic să-și extindă în continuare aceste tentacule pentru a sufoca definitiv societatea”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                start up nation

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mentalitatea și teama de eșec ocupă primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă și să dezvolte o afacere în România, conform Barometrului Startup-urilor din România realizat de EY România, Impact Hub Bucharest și Startarium.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Educația precară, impredictibilitatea fiscală și situația politică actuală se clasează pe a doua poziție, fiind resimțite și menționate de 12% dintre antreprenorii chestionați în cadrul studiului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Comparativ cu ediția anterioară, se observă o îmbunătățire a percepției cu privire la educație și la accesul la finanțare, ceea ce nu înseamnă însă ca aceste aspecte au fost rezolvate sau îmbunătățite la nivel național. Cu atât mai mult cu cât România se situează pe ultimul loc printre țările UE în ultima evaluare PISA privind ponderea absolvenților de studii superioare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cea de a treia ediție a Barometrului Start-up-urilor din România analizează răspunsurile a 284 de antreprenori privind accesul la finanțare, zona de reglementare și impozitare, educație și formare, cultură antreprenorială și sprijin coordonat. Din totalul numărului de respondenți, 82% conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani și 92% au declarat că sunt fondatori/acționari în cadrul companiei. Cele mai multe startup-uri sunt localizate în mediul urban și activează în IT&C, comerț cu amănuntul, servicii pentru afaceri, media și publicitate, industria alimentară, educație și altele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                65% au vârsta cuprinsă între 22-35 de ani, 28% între 35-50 de ani, 4% au sub 21 de ani iar 3% peste 50 de ani. Chestionarul a fost aplicat în perioada 15 ianuarie – 17 februarie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În 2019, 74% dintre respondenți consideră că antreprenoriatul nu este susținut de societatea românească și că principalul obstacol este teama de eșec, față de 60% în ediția din 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În dezvoltarea afacerii lor, principalele piedici cu care se confruntă majoritatea antreprenorilor de startup sunt lipsa de capital pentru investiții (45%), bugetul de promovare limitat (38%), dar și nevoia de noi clienți la care nu știu cum să răspundă (34%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Alte rezultate ale studiului:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Media venitului mediu lunar personal a scăzut la 917 euro. Față de edițiile anterioare ale barometrului, se observă o scădere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup. Dacă în 2017, media lunară a veniturilor generate de startup depășea ușor 1.000 euro, în 2019 a scăzut până la 917 euro. Procentul celor ale căror venituri lunare sunt sub 500 EUR este în creștere față de 2017 cu 15 puncte procentuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Peste 9 ore/zi dedicate afacerii. Un antreprenor aflat la început de drum dedică, în medie, 9,2 ore afacerii lui în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 15% mai mult decât un angajat cu normă întreagă din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fondurile proprii rămân principala sursă de finanțare pentru 79% dintre liderii de start-up. Rezultatele studiului arată însă și o creștere semnificativă a ponderii finanțărilor de la stat, a fondurilor primite de la familie și prieteni, dar și a celor venite din partea business angels, comparativ cu ediția din 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                71% dintre antreprenori consideră că fondurile oferite de statul român în cadrul programelor specifice pentru IMM-uri reprezintă forma de finanțare cu cel mai mare impact în susținerea inițiativelor de afaceri. Acest lucru este demonstrat de cele două ediții ale programului Start–up Nation, care au avut mii de tineri aplicanți. Fondurile europene reprezintă o a doua sursă importantă de finanțare, afirmă 58% dintre respondenți. Importanța creditelor bancare a crescut, comparativ cu ediția din 2017, ocupând locul al treilea, urmate de investitorii de tip business angels – a patra sursă de finanțare ca impact pe termen lung, cu 27% dintre opțiunile exprimate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mediul fiscal și de reglementare din România s-a deteriorat în ultimul an pentru antreprenori, consideră 52% dintre respondenți. Principalele trei măsuri care ar putea îmbunătăți acest mediu, în opinia antreprenorilor, vizează scăderea impozitării muncii, combaterea birocrației și menținerea stabilității mediului fiscal și de reglementare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                50% dintre antreprenorii la început de drum își propun să-și lanseze afacerile pe care le conduc pe noi piețe geografice. Cea mai menționată zonă de extindere este cea regională, Europa, cu 51% dintre răspunsuri, urmată de piața americană (17%). Iar cea mai mare parte a resurselor financiare sunt destinate promovării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Elon Musk – antreprenor, CEO Tesla Motors, este cel mai inspirațional antreprenor străin. Pe locul al doilea se clasează Jeff Bezos – antreprenor american, fondator și CEO Amazon; urmat de Steve Jobs (Apple) și Bill Gates (Microsoft). Dintre antreprenorii români, Cristian Onețiu, co-fondator Life Care, este cel mai menționat, în aceeași măsură cu Marius Ghenea – antreprenor în serie și business-angel. Se remarcă o schimbare majoră în opțiunile antreprenorilor față de acum doi ani, numărul celor care declară că nu au un model a crescut de la 6% la 24%, iar al celor care au ca model un antreprenor român a atins un procent de 21% în 2019, față de 14% în 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mentoratul și discuțiile cu alți antreprenori reprezintă principala sursă de învățare menționată de antreprenorii de start-up (41%). Iar pentru 52% cele mai utilizate surse de interacțiune și inspirație sunt comunitățile online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Referindu-se la rezultatele Barometrului Start-upurilor, Oana Craioveanu, CEO și Co-fondator Impact Hub Bucharest, a declarat: „Cea de-a treia ediție a Barometrului Startup-urilor ne oferă dovada solidă că încă ne confruntăm cu obstacole ce țin de mentalitate și că ecosistemul progresează mai greu pentru că antreprenorii la început de drum se tem de eșec. Eforturile noastre de a oferi antreprenorilor toate resursele de care au nevoie pentru a crește sunt dublate, așadar, de nevoia de a construi o cultură a acceptării eșecului ca pe o lecție și a fricii ca pe un stimul. Dacă vom vedea expunerea unor idei noi și prototiparea lor ca pe o dovadă de curaj, încercarea repetată ca perseverență și asumarea riscurilor ca pe o metodă de a avansa, cred că vom face o schimbare pozitivă de impact și nu doar în mediul antreprenorial”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Analizând rezultatele acestui barometru, Cristian Cârstoiu, Partener, Departamentul de Asistență in Afaceri, EY Romania, este de părere că „România are o șansă fantastică de a-și dezvolta un avantaj competitiv esențial, acela de cultură a inovației, cu precădere în tehnologie. Iar așteptările sunt mari de la noua generație, dar și de la guvernanți, să sprijine acest trend extrem de pozitiv”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sopon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Primăria Gilău şi Casa de Cultură ,,Dumitru Sopon”, organizează în perioada de 22-23 iunie 2019, în comuna Gilău, judeţul Cluj, Festivalul-concurs naţional de interpretare a cântecului popular pentru tinerii solişti „Dumitru Sopon”, ediţia a VI-a.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru a pune în valoare tradiţia muzical-interpretativă, autenticitatea cântecului şi portului tradiţional şi pentru a menţine vie memoria artistului ardelean DUMITRU SOPON, una dintre frumoasele voci ale cântecului popular românesc, organizatorii îşi propun să promoveze tineri interpreţi, care să ducă mai departe activitatea, numele şi repertoriul înaintaşilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Concursul se va organiza în perioada 22-23 iunie 2019, la Casa de Cultură „Dumitru Sopon”, comuna Gilău, judeţul Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Festivalul va fi preluat și difuzat de televiziuni și radiouri locale și naționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Festivalul-concurs naţional de interpretare a cântecului popular pentru tinerii solişti „Dumitru Sopon” este deschis tuturor interpreţilor vocali de muzică populară, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 ani. Concurenții vor aborda un repertoriu autentic și vor purta costume tradiționale, reprezentative pentru zona de proveniență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu pot participa în concurs câștigătorii Premiului I și ai Trofeului edițiilor precedente, aceștia fiind invitați în recitaluri la edițiile viitoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Băile Felix

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Stațiunile balneare din România au un potențial uriaș de a atrage turiști. Este însă nevoie de investiții importante pentru ca acestea să-și recapete strălucirea. Programul REGIO reprezintă, în actuala perioadă de programare bugetară, șansa turismului balnear.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În 2020, la mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist din România, una dintre cele mai importante stațiuni balneare din țară ar trebui să arate ca o destinație similară din statele cu tradiție în turism. Dezvoltarea infrastructurii din Băile Felix se face cu bani europeni, prin Regio, Axa Prioritară 7, Prioritatea de investiții 7.1. Proiectul are trei componente: Reabilitarea rețelelor edilitare, a carosabilului pe două străzi din localitate și realizarea unei promenade pe una dintre cele două străzi, dar și a unei piste de biciclete. De asemenea, în centrul stațiunii vor exista o fântână arteziană, o toaletă publică, locuri de parcare, puncte Wi-Fi și alte câteva facilități menite să încurajeze turismul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La 280 kilometri de Băile Felix, spre Est, în Parcul Național Munții Rodnei, se află una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din România: Sângeorz Băi. Este recunoscută ca atare din secolul al XVII-lea, doar că facilitățile turistice au rămas cam în aceeași perioadă. La cel mai mare hotel din localitate, Hebe, călătorii curioși de facilitățile existente sunt întâmpinați din spatele ușilor glisante, cu senzori – dar totuși blocate –, de o recepționeră care te pune la punct din prima: „E închis!”. Autoritățile locale au semnat la sfârșitul anului trecut un contract de finanțare pentru un proiect pe Axa 7: „SOS (Sat-Oraș-Stațiune) Aqua Primus”. Obiectivul este valorificarea apelor minerale din această zonă aflată la poalele Munților Rodnei, recunoscute pentru proprietățile lor curative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potențial irosit

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Infrastructura din stațiunile turistice ale României se află într-un stadiu ridicat de degradare, iar acest lucru descurajează turismul, dar și potențialii investitori privați. Ca în orice altă problemă structurală care erodează potențialul economic, și în turismul balnear există un cerc vicios. Insuficiența fondurilor publice a permis degradarea infrastructurii, cerute de antreprenori pentru a face, la rândul lor, alte investiții: un hotel, o pensiune, un centru cu facilități medicale sau de relaxare și alte facilități similare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                România este totuși o țară cu tradiție în turismul balnear, dar performanța a fost influențată negativ de încremenirea în timp a tot ceea ce înseamnă ofertă pentru turist. În proporție covârșitoare, serviciile din aceste stațiuni sunt axate pe tratarea afecțiunilor reumatice și pe tratamentul pentru afecțiunile respiratorii (saline terapeutice). Se impune o aliniere cu oferta existentă în satele care atrag turiști, respectiv o abordare de stațiune complexă, axată pe terapia împotriva îmbătrânirii. Clientela mai tânără trebuie atrasă pentru a asigura sustenabilitatea investițiilor, dar și pentru beneficiile aduse direct acestui segment în domeniul prevenției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Premise corecte

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prin numărul mare de izvoare minerale terapeutice, dar și un personal medical și paramedical bine pregătit, România are un avantaj unic care trebuie valorificat. Avantajul competitiv al sectorului balnear se referă la calitatea factorilor de cură, a izvoarelor minerale, dar și la gradul lor de răspândire pe teritoriul țării. Astfel, peste o treime din apele minerale din Europa sunt concentrate în România, adică aproximativ 8.000 de izvoare, fiind folosite doar 2.000. Este anormal să ai ape de o calitate atât de ridicată, dar să nu le poți valorifica în beneficiul comunității și al turiștilor. De la aceste premise pleacă și Axa 7 din Regio, care se concentrează pe turism.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cadrul priorității de investiții 7.1 se pot solicita fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii din stațiunile turistice și balneare, pentru amenajarea obiectivelor turistice naturale, pentru construirea unor facilități de agrement, de tipul zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii, amfiteatre în aer liber, dar și pentru activități de marketing sau promovare. Un proiect depus pe această prioritate trebuie să aibă valoarea minimă de 100.000 de euro și nu poate depăși ca valoare totală maximă 5 milioane de euro, beneficiarul contribuind financiar cu o cotă de 2% din valoarea totală a proiectului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Proiecte eligibile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cine poate depune cereri de finanțare? Sunt eligibile primăriile localităților atestate ca stațiuni turistice, sau parteneriate între acestea, având prioritate la finanțare stațiunile balneare. Prin aceste proiecte, se urmăresc stimularea circulației turistice, avansul încasărilor obținute din turism, creșterea eficienței economice și a competitivității destinațiilor turistice, dar și creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice. Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de dezvoltare locală, elaborată de autoritatea publică locală în parteneriat cu actorii privați, aprobată potrivit prevederilor legale și care să contribuie la valorificarea durabilă a resurselor turistice locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Este obligatorie, de asemenea, derularea unui proces de consultare publică în privința investițiilor propuse, realizat anterior depunerii cererii de finanțare de către solicitant, pentru un termen de 30 de zile. În urma consultării publice, solicitantul va realiza o întâlnire împreună cu entitățile implicate în dezvoltarea locală, respectiv structuri asociative, reprezentanți ai societății civile, mediul de afaceri, pentru obținerea printr-un acord de principiu, a susținerii proiectului cu investiții ulterioare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Miza: evoluțiile demografice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dezvoltarea locală prin turism va contribui la creșterea economică a unor zone aflate în declin economic, dar care au un potențial turistic valoros. Aceasta este o altă premisă a Axei 7. Creșterea economică antrenează crearea de noi locuri de muncă într-o economie diversificată, reducându-se gradul de dependență față de agricultură, de ramuri economice tradiționale sau aflate în dificultate. Transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul vor avea beneficii indirecte din dezvoltarea turismului, ducând la apariția unor oportunități diverse pentru afacerile mici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O miză importantă în dezvoltarea infrastructurii din stațiunile balneare este legată de evoluțiile demografice, dar și de comportamentele sau așteptările turiștilor. Se preconizează că, în 2020, ponderea persoanelor de peste 65 de ani va fi de aproximativ 20% din totalul populației Uniunii Europene, reprezentând un potențial enorm, în termeni de piață. Astfel, este necesară o adaptare a sectorului, în contextul în care serviciile de îngrijire a sănătății cerute de aceștia devin tot mai căutate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pariul pe turismul intern

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Criza economică din perioada 2009-2013 a crescut interesul pentru turismul intern, în condițiile în care fondurile disponibile pentru plecări în afara țării s-au redus. Astfel, sosirile turiștilor înregistrate în 2013, în stațiunile turistice, au crescut cu peste 17% față de 2009, creșterile cele mai importante înregistrându-se în stațiunile montane (peste 49%) și cele balneare (peste 6%). În acest context, nu este de ignorat faptul că și capacitatea de cazare turistică a urmat aceeași tendință, în aceeași perioadă, cu aproape 19% în stațiunile turistice (11% în stațiunile balneare, 47% în stațiunile montane).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Implementarea proiectelor finanțate prin Regio, Axa 7, se va realiza numai în stațiunile turistice definite conform Hotărârii de Guvern 852 din 2008, pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, precum și pe teritoriul Deltei Dunării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                bihor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Team Novak, Team Giotti Victoria – continentale – și Naționala României sunt cele trei echipe din România care participă la Tour of Bihor 2019. Prima ediție Tour of Bihor 2.1 se va desfășura între 6-9 iunie 2019, pe parcursul a 2 etape, 2 semi-etape, 620 de km în total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                21 de echipe din World Tour, Professional Continental și Continental provenite din Australia, Austria, Belarus, Brunei, Italia, Kazakhstan, Paraguay, Polonia, Republica Cehă, Slovenia, Ucraina, Ungaria se vor întrece pentru puncte UCI de care au nevoie pentru calificările de la Jocurile Olimpice 2020, cele 5 tricouri puse în joc, titlul de cea mai bună echipă și premii în valoare totală de 10.095 euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prima etapă, cu start vineri 7 iunie, va fi destinată sprinterilor, cu un tur care înconjoară județul Bihor, cu startul și finalul în Piața Unirii. Traseul este Oradea, Les, Salonta, Ciumengiu, Petid, Ginta, Hidișelu de Sus, Oradea și va avea o distanță de 163 de kilometri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Turul Ciclist al Bihorului va continua cu semietapele 2A – contratimp individual, traseu Str. Matei Basarab, Str. Sucevei, Str. Avram Iancu – 2 km – și 2B – cățărare (Oradea, Osorhei, Alesd, Borod, Bratca, Damis, Beiuș, Sudrigiu, Padiș – 156 km), cele care practic vor stabili clasamentul general al competiției cel mai probabil, cu finish în cățărare la Padiș. Ambele semietape vor avea loc sâmbătă, 8 iunie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ultima zi a turului, duminică 9 iunie, va începe și se va încheia în Oradea, Piața Unirii. Traseu: Oradea, Osorhei, Alesd, Pădurea Neagră, Popești, Suplacu de Barcău, Balc, Marghita, Săcueni, Diosig, Oradea – 183 km. Tot aici va avea loc și festivitatea de premiere, sub îndrumarea celor doi comentatori cunoscuți deja publicului orădean – Alex Ciocan, fondatorul Road Grand Tour și Memo Sebastian Vrânceanu, realizator și prezentator la Radio Guerrilla.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Să nu uităm că Turul Bihorului este și etapă Road Grand Tour, astfel încât aproximativ 250 de cicliști amatori se vor alătura cursei. Ei vor avea de parcurs un total de 104km, din care 80 km de plat sau ușor vălurit, după care urmează asaltul final al muntelui, de încă 1h-1h30. Ultimii 11 km au o pantă medie de 8%. Se ajunge tot la Cabana Padiș, acolo unde ajung și echipele profesioniste. Sportivii Road Grand Tour vor beneficia de același suport (arbitri, caravană auto, motoriști pentru siguranță etc.) ca și cicliștii profesioniști.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și în 2019 se va organiza cursul de educație rutieră “Micul Velo Rutier” (vineri – 7 iunie și sîmbătă – 8 iunie începând cu ora 17.00 și duminică, 9 iunie, începând cu ora 10.00), curs defășurat cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, precum și concursul “Micul Velo Rutier – Racing Kids” (duminică, 9 iunie, ora 12.00; înscrierile se fac la fața locului începând cu ora 10.00 și sunt gratuite). Acesta din urmă este destinat copiilor din următoarele categorii de vârstă: 3-4 ani, 5-6 ani, 7-8 ani, 9-10 ani, 11-12 ani și 13-14 ani. Copiii vor fi punctați pentru fairplay și respectarea regulilor de circulație pe bicicletă. Toți participanții vor fi premiați și vor fi chemați pe scenă unul câte unul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Puteți găsi programul complet al turului aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Powered by: Bellotto

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Co-organizatori: Discover Bihor, Visit Oradea, Consiliul Județean Bihor, Primăria Oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sponsori: Carcover, Raiffeisen, TSG-Euroshell, Bontrans, Transmar, Thermal Technology, Kaluna, Gaminvest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mașina oficiala asigurată de Carbenta Com.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Apa oficială: Izvorul Minunilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Parteneri media principali: Europa FM, RNT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Parteneri: Federația Română de Ciclism, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Bihor, Primăria Diosig, Primăria Tileagd, Primăria Borod, Primăria Nojorid, Primăria Salonta, Selgros, Pensiunea Bello, Casa Florilor, Hotel Ramada, Hotel Iris, Hotel Poienița, Angelli, VPK Packaging, Media Communications, WeAreSports, Abus, Poliția Rutieră Bihor, Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, Jandarmeria Bihor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                piata

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dezvoltarea spectaculoasă a tehnologiei a creat un boost semnificativ în piața jocurilor și jucăriilor. Potrivit unui studiu KeysFin, pe fondul creșterii economice și a diversificării semnificative a obiceiurilor de consum, România a devenit un teren extrem de atractiv pentru companiile producătoare de jucării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Afacerile din piața de jocuri și jucării (producție și comerț) au crescut cu peste o treime față de 2016, respectiv cu 344% față de 2013, la 950 de milioane de lei în 2017. Evoluția a fost stimulată de extinderea și diversificarea ofertelor și, bineînțeles, de creșterea puterii de cumpărare a românilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De la replici de instrumente muzicale, la board games și drone, la jucării aspiraționale sau inspirate de industria de entertainement, industria și-a dezvoltat semnificativ ofertele, iar afacerile companiilor producătoare au evoluat cu un ritm de creștere excelent’’, afirmă analiștii. Potrivit KeysFin, datele preliminare din 2018 indică o cifră de afaceri cu aproape 200 de milioane de lei peste pragul de 1 miliard de lei. Comerțul reprezintă principalul motor al evoluției sectorului, generând 78% din cifra de afaceri, în creștere de la  72% cât reprezenta în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Principalul actor din acest segment este JUMBO EC.R SRL, companie cu acționariat cipriot și-a consolidat poziția de lider de piață în 2017 cu o cifră de afaceri de 400 milioane de lei (54,2% din total), după un avans anual de aproape 50%. Jumbo s-a extins puternic în mare parte din țară, dovadă că formatul de magazine a fost  unul de succes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O soluție de business similar cu cea adoptată de hipermarketuri în care însă focusul se pune pe jocuri și jucării. Gama foarte variată de produse, ofertele promovate în funcție de sezonalitate și politica de pricing au atras un număr semnificativ de clienti către acest tip de format, dovadă rezultatele financiare spectaculoase’’, afirmă analiștii. Locul secund în topul comercianților de jocuri și jucării este ocupat de Noriel (INTERTOY ZONE SRL), companie cu acționariat luxemburgez, cu afaceri de 180 de milioane de lei, adică un sfert din total. Podiumul este completat de LYDIALAND COM SRL (33 de milioane de lei; 4,5% din total), BRICK DEPOT SRL – distribuitorul Lego pe piața locală (17,3 milioane de lei; 2,3%) și J&M SRL (16,4 milioane lei; 2,2%). Cele mai mari 5 companii generează aproape 90% din cifra de afaceri totală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce privește producția locală de jocuri și jucării, principalul actor din piață este MODELLEISENBAHN SRL, companie cu acționariat 100% germană cu sediul în Arad. Liderul pieței a raportat o cifră de afaceri de 21,6 milioane de lei  (10% din total) în 2017. Pe locul al doilea în topul producătorilor regăsim AIRQUEE SRL, companie cu acționariat majoritar britanic, cu afaceri de 20,3 milioane de lei, adică 9,5% din total. Podiumul este completat de D-TOYS SRL (19,2 de milioane de lei, 9% din total),  ROMEXA SA  – fostul lider din 2016 (15,6 milioane de lei; 7,4%) și FROM PRODUCT SRL (14,4 milioane lei, 6,8%). Cele mai mari 5 companii generează aproape 43% din cifra de afaceri totală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe ansamblu, numărul companiilor din acest sector a scăzut 3% față de 2016, la 362, însă este cu 21% peste cel din 2013. Interesant este că 42% dintre firmele din acest sector activează în producție. „România stă foarte bine la capitolul creativitate, oferta de muncă în această industrie fiind una calitativă. Iar investitorii au înțeles și exploatat la maximum acest potențial, dovadă că numărul de angajați a crescut cu 18% față de 2016 și cu peste 91% față de 2013, la aproape 4.000 de angajați în 2017’’, afirmă analiștii KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit KeysFin, dintre cele 362 de companii luate în calcul în analiză, 165 au înregistrat profit în 2017, 144 au avut pierdere, restul înregistrând un rezultat nul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rezultatul net al companiilor din piața de jucării (profit minus pierdere netă) a crescut într-un ritm alert ajungând la un avans de 30% față de 2016, la aproape 100 de milioane de lei în 2017 pe fondul evoluției componentei de comerț care, în 2017, a reprezentat 95% din rezultatul net al pieței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acest lucru se reflectă și la nivelul ratelor de rentabilitate: ROE de 17,7% pentru comerț și de 9% la pentru producție în 2017. JUMBO EC.R SRL a generat peste 90% din profitul net al comercianților de jucării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Din punct de vedere regional, la nivel agregat, București polarizează companiile din acest sector, cu o cifră de afaceri de 668 milioane de lei, reprezentând 70% din total. În top urmează Covasna (55,3 milioane lei; 5,8%) și Cluj (40,7 milioane de lei). Din punctul de vedere al producătorilor, Covasna este lider (55 milioane de lei; 26%) urmat de Arad (33 milioane de lei; 15,5%) și Bihor (25 milioane de lei; 12%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Industria mondială a jocurilor și jucăriilor se află în plin proces de restructurare. Internetul, platformele online, inteligența artificială și realitatea virtuală au determinat schimbări semnificative în comportamentul de joacă, de la cei mici la cei mari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Copiii sunt mai atrași în prezent de jocurile digitale decât de jucăriile clasice, VR-ul tinde să ofere un mediu de gaming seducător. Sunt doar două dintre tendințele într-o piață în care inovația și tehnologia se impun tot mai pregnant’’, afirmă analiștii. Așa se explică, într-o oarecare măsură, și dispariția unor giganți, precum Toys R Us, companie care, anul trecut, a reprezentat al treilea faliment din retailul american. Falimentul a impactat întreaga piață, toți marii producători, de la Mattel la Lego, fiind afectați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dincolo de aceste cazuri care aduc aminte de falimentul altor mari giganți din alte domenii, precum Nokia și Blackberry, incapabili să se adapteze vremurilor, industria de jocuri și jucării a continuat să crească semnificativ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Liderul modial după veniturile totale,  Lego a înregistrat un avans de 3,7% al cifrei de afaceri la 4,9 miliarde de euro și un avans al profitabilității de 3% la aproape 1,05 miliarde de euro în 2018. Mai puternic afectat a fost Hasbro (Transformers, Frozen, My Little Pony, Monopoly), care  a anunțat o scădere a cifrei de afaceri de 8%, la 4 miliarde de euro în 2018 și o înjumătățire a profitului la aproximativ 190 de milioane de euro. Pentru Mattel (Barbie, Fisher Price), locul 3 mondial, 2018 a însemnat coborârea sub pragul de 4 miliarde de euro a cifrei de afaceri însă pierderea s-a înjumătățit la 460 de milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit estimărilor Technavio, la nivel european, piața de jucării este estimată să crească cu aproximativ 5% pe an, pe termen mediu, la peste 20 de miliarde de euro în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru creditele pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Oradea la ”BBB minus”, perspectiva asociată fiind stabilă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. De asemenea, agenţia a menţinut calificativul pe termen scurt în valută la ”F3”.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Confirmarea de către Fitch a ratingurilor pentru creditele pe termen lung în valută şi în monedă locală reflectă o combinaţie între evaluarea privind nivelul mediu redus al profilului de risc şi nivelul adecvat al datoriei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fitch se aşteaptă ca performanţa fiscală financiară a oraşului şi deficitul determinat de cheltuielile de capital să fie finanţate prin noi datorii. Sustenabilitatea datoriei rămâne solidă la acest nivel al datoriei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru perioada 2020-2023, Fitch estimează că avansul veniturilor operaţionale va fi în linie cu nivelul aşteptat al inflaţiei, cheltuielile operaţionale vor creşte cu 5%, proporţia cheltuielilor de capital va rămâne la aproximativ 40% din totalul cheltuielilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ratingurile municipiului Oradea sunt limitate de cele ale României (rating ”BBB minus”, cu perspectivă stabilă). Prin urmare, o îmbunătăţire a calificativelor României va duce la o acţiune corespunzătoare de rating în cazul municipiului Oradea, apreciază agenţia de evaluare financiară. Similar, ratingurile pot fi revizuite în scădere în cazul în care coeficientul de îndatorare al municipiului Oradea se deteriorează, iar înrăutăţirea calificativelor României va duce la o acţiune corespunzătoare de rating în cazul municipiului Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oradea este reşedinţa judeţului Bihor (are 196.367 locuitori), beneficiază de pe urma proximităţii graniţei cu Ungaria şi, în urma înfiinţării unui parc industrial, a devenit atractivă pentru investitori şi pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Expansiunea parcului industrial a sprijinit investiţiile directe străine şi locale (care au ajuns până acum la 285 de milioane de euro) şi crearea a 6.250 de noi locuri de muncă, sprijinind piaţa locală a forţei de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Luând în considerare PIB-ul per capita al judeţului Bihor (26.500 dolari în 2018), Fitch estimează că PIB-ul per capita local al municipiului Oradea este peste cel al judeţului, reflectând statutul său de reşedinţă. PIB-ul per capita al judeţului Bihor este de aproximativ două ori mai ridicat decât al României (12.000 dolari în 2018) iar rata şomajului în judeţul Bihor (de 1,5% în 2018) este mult sub cea a României (3,5% anul trecut)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                creative

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, organizație parteneră RCIA, a organizat în perioada 21-23 Mai sesiuni de bune practici și vizite de studiu pentru cei 20 de reprezentanți din opt țări europene prezenți la Cluj-Napoca în cadrul întâlnirii de lucru a consorțiului RCIA. Au fost promovate cu această ocazie exemplele locale de succes în industriile culturale și creative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Centrul Cultural Clujeanorganizație non-guvernamentală de cultură și dezvoltare urbană, inițiată de Primăria Cluj-Napoca în anul 2011, inițial pentru a pregăti candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, are acum 95 de membri, organizații și instituții culturale locale, universități, cluburi de afaceri, clustere, asociații ale societății civile, administrația locală și regională. Centrul implementează în prezent 15 programe de stimulare și susținere a industriilor culturale și creative, care se adresează artei contemporane, educaţiei culturale și artistice, regenerării urbane, conectării comunităţilor, incluziunii sociale, creșterii capacităţii sectorului cultural, inovării sociale și urbane, cooperării internaţionale, cercetării și dezvoltării de politici culturale și urbane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Clusterul Cluj ITorganizație non-guvernamentală pentru susținerea mediului de afaceri din domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor, inițiată din 2012, reunește în prezent  80 de membri, dintre care peste 60 de firme, 10 universități și institute de cercetare și 8 organizații suport, inclusiv Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj și ADR Nord-Vest. Organizație membră în Alianța Digitală Europeană a IMMurilor și fondatoare a Rețelei Clusterelor TIC din arealul Balcani și Marea Neagră, clusterul ClujIT derulează numeroase inițiative și proiecte, inclusiv strategice pe componenta de SmartCity, organizând anual la Cluj-Napoca conferința internațională Cluj Innovation Days, aflată la a șasea ediție anul acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Centrul de Inovare și Imaginație Civicădin cadrulPrimăriei Cluj-Napoca, activează din anul 2017 sub forma unui laborator permanent de consultare a comunității locale pentru proiecte de reabilitare și de inovare urbană, în cadrul căruia clujenii sunt invitați alături de reprezentanții administrației, universităților, societății civile și specialiștilor din variate domenii, să se implice în teme cheie pentru dezvoltarea orașului, sub sloganul „Imaginăm viitorul orașului!”. Creativitatea și expertiza cetățenilor se îmbină pentru dezvoltarea urbană, într-un proces participativ de identificare de soluții, pornind de la nevoile și propunerile comunităților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ClujHUBcel mai generos spațiul de co-working din Cluj-Napoca, amplasat în inima orașului, la înălțime, pe o suprafață de 2200 mp, un exemplu de sustenabilitate, în România lipsind finanțarea publică dedicată acestui gen de infrastructură suport pentru industrii creative, comparativ cu politicile publice din alte state partenere în proiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative – infrastructură publică unică în țară, inaugurată la începutul acestui an, CREIC este un proiect al Primăriei Cluj-Napoca, cofinanțat din Programul Operațional Regional 2007-2013, administrat de Cluj Innovation Park. Amplasat la periferia orașului, pe o suprafață de peste 7 hectare, dispune de o hală dedicată unui studio de film de 630 mp, cinci ateliere de creație și microproducție, spații de birouri, precum și un amfiteatru în aer liber de 1,4 ha. Este un spațiu dedicat inovației, creativității și dezvoltării, dedicat firmelor și organizațiilor din industriile creative, gazdă pentru evenimente diverse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fabrica de Pensule – federație ce reunește peste 50 de ONG-uri, artiști și manageri culturali, este prima inițiativă de clusterizare constituită în anul 2009, câștigătoare a numeroase premii internaționale prin activitățile, proiectele și evenimentele pe care le-a organizat timp de 10 ani. În prezent se confruntă cu provocări legate de infrastructură și de finanțare, conceptul de socially_engaged_art fiind tot mai dificil de promovat în era industriilor creative generatoare de profit și auto-sustenabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                H33: Social Innovation Hub – spațiu non-conformist amplasat în fostele crame ale Prodvinalco, este o locație multidisciplinară care îmbină industriile creative cu tradiția și inovația, găzduind spații expoziționale, de co-working și ateliere gen FabLab, necesitând de asemenea susținere pentru a permite tinerilor să creeze în perspectivă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu prilejul vizitelor de studiu organizate în regiunile partenere, desfășurate pe parcursul ultimilor doi ani, alte trei bune practici locale au fost promovate direct de către reprezentanții organizațiilor care le implementeaza, respectiv:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Clusterul de Industrii Creative Transilvaniastructură colaborativă unică în țară prin prisma diversității membrilor, înființată în anul 2016, reunește circa 40 de firme din industriile culturale și creative, 5 universități, autorități publice, regionale și organizații suport, inclusiv Banca Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Scena Urbană – inițiativă a Ordinului Arhitecților din România – filiala Transilvania, a fost demarată acum șapte ani, are un portofoliu de circa 50 de evenimente cu specific cultural și educațional, cu scopul activării spațiilor publice urbane din municipiul Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Clusterul Transilvania IT– inițiativă înființată în anul 2012, este administrată de ARIES Transilvania și reunește în prezent 118 companii din domeniul IT, două universități, un institut de cercetare, administrația publică clujeană și trei organizații catalizator. Cu un portofoliu impresionant de acțiuni și proiecte, este singurul cluster de IT din Sud Estul Europei care deține eticheta AUR/ GOLD pentru excelență în management de cluster, precum și premiul recent de Managerul Anului 2019 la nivel european.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fundația Transilvania Trust– înființată în anul 1996, a întreprins nenumărate acțiuni pentru conservarea și reabilitarea patromoniului cultural din Transilvania, având în administrare renumitul Castel Banffy de la Bonțida, gazdă pentru evenimente culturale diverse, inclusiv a festivalului Electric Castle, ajuns la a șaptea ediție.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Regiunea Nord-Vest are un potențial deosebit pentru industriile culturale și creative (ICC). Cele 7622 de firme, 954 ONG-uri și 960 de persoane fizice autorizate care activează în cele 13 domenii care se subsumează acestor industrii, reprezintă 15% dintre organizațiile ICC din România, având o contribuție de 4% la cifra de afaceri regională și de 6% la forța de muncă regională. Vitalitatea culturală a comunității locale, precum și patrimoniul de care dispune, creează perspectivele ca acest domeniu să înregistreze în continuare o dezvoltare progresivă, ancorându-se în talentul și creativitatea resurselor umane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Alianța Regională pentru Industrii Creative (RCIA) este un proiect finanțat din programul de cooperare teritorială INTERREG Europe, care are drept parteneri organizații suport din Austria, Spania, Italia, Danemarca, Polonia, Letonia, Grecia și România. Rolul său este de a promova schimbul de bune practici între inițiativele suport pentru industriile culturale și creative din regiunile partenere, precum și de a elabora câte un Plan de Acțiune Regional, pentru identificarea celor mai oportune măsuri de susținere și dezvoltare. Proiectul se va finaliza în decembrie 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  mentorat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Banca Transilvania a sustinut si in acest an programul de mentorat pentru antreprenori Made in Romania, in toate etapele sale, iar in 14 mai a.c. a avut ocazia sa fie alaturi de reprezentantii celor 15 companii finaliste la gala organizata in Bucuresti. 7 dintre acestea, clienti ai Bancii Transilvania au fost inscrise in competitie de banca pentru a putea beneficia de un program de sustinere a dezvoltarii pe termen lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Grupul Financiar Banca Transilvania a fost reprezentat la eveniment, inclusiv pentru a inmana doua dintre premii, de Radu Hanga – Senior Advisor to the Board si de Dan Rusu – Head of Research, ambii implicati direct in dezvoltarea acestei initiative, inclusiv ca parte din juriu, respectiv a Comitetului de Nominalizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Firmele castigatoare vor beneficia de asistenta si workshop-uri despre branding, marketing, tehnici de vanzare, dezvoltare de produse, management, alternative de finantare, raportare financiara, relatia cu investitorii si listarea la Bursa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Made in Romania a fost initiat de Bursa de Valori Bucuresti acum trei ani, iar Grupul Financiar BT se afla printre parteneri, chiar de la inceput. In februarie – martie a.c. a avut loc etapa de inscriere a companiilor, pe trei categorii: start-up-uri, IMM-uri si companii mari. Din cele peste 300 de companii inregistrate, au fost alese 50 de semifinaliste, dupa care, 15 finaliste, care sunt urmatoarele:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • AdServio (Iasi), platforma online de management educational
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Agroserv Mariuta – Laptaria cu caimac (Ialomita) – producator de lactate 100% romanesti, integrale, naturale si minim procesate
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • AMC RO Studio (Bucuresti) – Companie IT specializata in servicii de grafica 3D si programare pentru jocuri video, filme si aplicatii multimedia
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Annabella Raureni (Raureni – judetul Valcea) – Firma care are ca activitate prepararea fructelor si legumelor dupa retete autentice
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Arobs Transilvania Software (Cluj-Napoca) – Unul dintre cei mai importanti furnizori de solutii software, locul 5 in topul celor mai mari angajatori IT locali.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Catena (Bucuresti) – Cel mai mare jucator din piata farmaceutica locala
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • DocProcess (Bucuresti) – Compania ofera solutii pentru automatizarea proceselor de business: financiar-contabile, de achizitii si logistica
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Elba (Timisoara) – Liderul pietei corpurilor de iluminat, preponderent pe piata de faruri auto
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Jidvei (Jidvei – judetul Alba) – Cel mai mare producator de vinuri DOC, oferind cea mai variata gama de produse
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Kober (Savinesti – judetul Neamt) – Unul dintre cei mai mari producatori de lacuri si vopsele de pe piata locala
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Noah Watches (Cluj-Bapoca) – Start-up axat pe productia si design-ul de ceasuri de mana din lemn.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • RodBun (Bucuresti) – Integrator de produse si solutii in domeniul agricol si, totodata, este cel mai ambitios proiect din agricultura romaneasca
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Salad Box (Cluj-Napoca) – Cel mai extins brand romanesc de restaurante
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Typing DNA (Oradea) – Start-up romanesc de cybersecurity care foloseste  autentificarea comportamentala, bazata pe modul de tastare al utilizatorilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Vivre (Bucuresti) – Cel mai mare magazin online de mobilier si decoratiuni din Europa Centrala si de Est, cu activitate in Romania, Bulgaria, Ungaria si Croatia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La gala au luat parte circa 150 de antreprenori, directori executivi ai companiilor din comunitatea Made in Romania, membri ai Comitetului de Nominalizare, membrii Juriului si alti sustinatori ai proiectului si ai antreprenoriatului romanesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Integrare Europeană

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Exporturile de mărfuri moldovenești în România au ajuns să le depășească de patru ori pe cele în Rusia și de două ori de cele orientate spre întreaga Comunitate a Statelor Independente. În plus, România este țara cu care R. Moldova are cel mai mare sold comercial pozitiv iar mărfurile exportate peste Prut au, de regulă, o valoare adăugată înaltă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cel mai bun sold comercial

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit Biroului National de statistică de la Chișinău, în primele trei luni ale anului în curs, peste Prut au fost exportate mărfuri moldovenești în valoare de 195,5 milioane de dolari, și au fost importate produse în valoare de 180,1 milioane de dolari. Drept urmare, pentru prima dată în ultimii ani în comerțul bilateral dintre cele două state românești a fost înregistrat un sold pozitiv pentru Republica Moldova, care se cifrează la 15,4 milioane de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Următoarele în topul destinațiilor mărfurilor moldovenești sunt Italia cu 82 milioane, Turcia cu 73 milioane, Germania cu 63 de milioane și Federația Rusă cu un volum de 52 milioane de dolari. De remarcat că până acum cinci ani, Rusia domina fără drept de apel topul exporturilor moldovenești iar în anul 2000 deținea o cotă de peste 40 la sută din volumul exporturilor efectuate de către companiile din Republica Moldova pe când României îi reveneau circa cinci la sută. Această stare de fapt era exploatată electoral din plin de propaganda rusească și cea a partidelor prorusești de la Chișinău, care nu pregetau să afirme că Rusia este marele binefăcător al moldovenilor deoarece le procură produsele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Iată că acum trendul s-a inversat, Republica Moldova exportă de patru ori mai mult în România față de Rusia și de două ori mai mult față de întreg spațiul CSI (10 foste republici sovietice) și nu există nicio campanie propagandistică în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și, potrivit trendului, ponderea urmează să crească așa cum exporturile spre România au crescut în cele trei luni cu aproape 18 la sută pe când cele spre Rusia au scăzut cu 3,4 la sută iar cele spre CSI în general, cu peste 10 la sută.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Fluxul s-a inversat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  România a fost tot timpul unul din partenerii comerciali importanți ai Republicii Moldova. Însă, dacă, tradițional, acum zece ani accentul în relațiile comerciale dintre cele două state era pus pe importurile, în special de carburanți românești în Republica Moldova, cu cinci ani în urmă situația s-a schimbat. După semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și începutul funcționării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre cele două părți, România devine principalul partener comercial al Republicii Moldova iar tonul în aceste relații bilaterale îl dau deja exporturile de mărfuri moldovenești peste Prut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Este un lucru firesc or, pe lângă faptul că  România este singurul vecin al R, Moldova, membru al UE, cele două țări au aceeași limbă, istorie și cultură, astfel încât producătorilor sau comercianților moldoveni le este mult mai ușor să pătrundă pe piața românească, de unde, mai apoi, acomodându-se și integrându-se în sistemul comercial european, să avanseze și pe alte piețe. Altfel spus, dacă devii partener comercial al unei rețele internaționale de supermarketuri, prezente în România și te conformezi rigorilor interne de calitate a produselor ale acestei rețele, ulterior, poți livra în orice țară unde sunt prezente magazinele în cauză. Doar să poți asigura cantitatea cerută de acestea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Se exportă mărfuri cu valoare adăugată înaltă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cele mai populare mărfuri moldovenești pe piața din România sunt  fibrele de sticlă și articole din acest material, cabluri industriale, părți din încălțăminte, tălpi interioare detașabile, articolele textile, recipiente din sticlă, mobilier, zahăr din trestie sau sfeclă, produse de brutărie și patiserie, semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță, struguri proaspeți sau uscați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel, din câte vedem, nu este vorba despre exportul materiilor prime după cum este profilul general al exporturilor moldovenești ci sunt mărfuri prelucrate care aduc o valoare adăugată înaltă producătorilor moldoveni iar procesul de producere al acestora asigură mai multe locuri de muncă. Altfel spus, prin cumpărarea produselor moldovenești cu valoare adăugată înaltă, România asigură nu doar venituri bune producătorilor ci și locuri de muncă bine plătite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acum e mult mai ușor să exporți în UE”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Viorica Cosmetics, cel mai mare producător de cosmetice din R. Moldova, exportă de trei ani mărfurile peste Prut. Potrivit Mariei Bortă, directorul general al companiei, intrarea pe piața românească    a fost destul de dificilă din cauza specificului exportului de cosmetice dar și a insuficienței de informație  la acel moment.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Am început cu mare greu exportul, informații necesare pentru certificare le-am găsit singuri, informându-ne din Internet. Produsele cosmetice au un specific aparte. Legea spune că ele trebuie să fie înregistrate pe un portal european specializat. Am deschis o filială în România, la Iași, am înregistrat produsele acolo și așa am demarat procesul de export”, spune directoarea Viorica Cosmetics. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit ei, acum celor ce intenționează să exporte, le va fi mult mai ușor, datorită prezenței unui volum mare de informație, a informării, organizate prin intermediul diferitor inițiative europene, inclusiv a proiectului „Vizibilitate și comunicare pentru Acordul de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA)”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Atracția unei piețe mai mari și cu reguli clare de joc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Un alt exportator, Eduard Țîsari – fondator și director al companiei Vildetlux SRL, produce mobilă modulară, orientată spre consumatorul bugetar,  adică la preț accesibil. Compania încearcă să acopere și un segment îngust al cererii de mobilă în industria HoReCa dar are și unele produse pentru copii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vildelux a mers pe o cale diferită. După fondarea în 2016, a vândut mobila altor comercianți și mai apoi a ajuns la propria producere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Inițial am fost doar comercianți, exportam mobila unor producători moldoveni în România. Am ajuns la un moment dat să înțelegem că ar fi mai avantajos să deschidem propria producere de mobilă și în 2018 am lansat procesul. După câțiva ani de aflare pe piața românească știam deja exact ce ar fi avantajos să producem și în ce cantități. Așa cum am început să producem abia în a doua jumătate a anului, am exportat anul trecut marfă în valoare de 60 mii de euro. În anul curent intenționăm să deschidem magazine în România și suntem în proces de încheiere a acordurilor cu unii retaileri, care ne vor spori volumul, astfel sperăm să avem un volum de circa 200 mii de euro.”, relatează el.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  E firesc să alegi România”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Antreprenorul spune că e firesc să alegi România în calitate de primă destinație de intrare pe piața europeană. ”În primul rând, limba comună e un mare avantaj. Și, deși există mici diferențe la nivel de legislație, în general procesele de lansare și derulare a afacerilor sunt asemănătoare. Și, desigur, un factor important este distanța. Avem o companie în Iași așa că reușesc în aceeași zi să fac unele lucruri și în Iași, și în Chișinău.”, relatează antreprenorul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La moment compania este încă destul de mică, fabrica din Chișinău are doar 15 angajați însă cifra de afaceri a Videtlux este destul de consistentă pentru economia moldovenească. Anul trecut aceasta a fost de circa 10 milioane de lei moldovenești (2,5 milioane de lei românești) iar în acest an urmează să se dubleze, potrivit antreprenorului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Atrași de capacitatea de cumpărare și proximitatea pieței românești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Proximitatea pieței și afinitățile a determinat și Societatea Comercială Svibmagtex, la 13 ani de la fondare, să înceapă procesul de extindere pe piața românească. Maria Angheluș, directoarea companiei spune că este interesată, în primul rând de capacitatea sporită de cumpărare pe piața românească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Producem îmbrăcăminte pentru copii. Și așa cum materialele sunt calitative și, respectiv, destul de costisitoare, și prețurile produsului finit este mai mare decât media pe piață. Însă, așa cum segmentul respectiv de piață în Republica Moldova este destul de restrâns, este logic să mergem în exterior pentru a ne dezvolta afacerea”, povestește directoarea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru  Svibmagtex, dislocată în satul Măcărești, raionul Ungheni, este și mai simplu să se extindă pe piața românească la Iași, care se află la doar câțiva kilometri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Am fost în 2016 la expoziția ”Moldova prezintă” de la Romexpo, anul trecut am mers la  Brașov și am luat decizia să ne extindem pe piața românească. În acest an am decis să ne promovăm intens brandurile prin intermediul internetului și a rețelelor de socializare și, în final, vom vedea care va fi amploarea afacerii deschise în România”, spune directoarea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Reguli clare de joc și parteneriate stabile pe termen lung

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și Ecaterina Rudico, directoare a microîntreprinderii Pro-Certo-Art SRL, specializată în producerea fulgilor de cereale, vede în extinderea pe piața românească și, mai apoi, pe piața europeană, un potențial solid pentru creșterea afacerii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Întreprinderea noastră este una mică, producem fulgi din cereale și din unele legume, orientându-ne spre un segment de piață, format din oameni care se alimentează sănătos. Și așa cum acest segment este destul de îngust la noi, intenționăm să intrăm pe piața românească, apoi pe cea europeană, unde, cu siguranță există mai mulți consumatori de acest gen. În plus, pe piața europeană parteneriatele de afaceri sunt mai stabile fapt ce permite să-ți planifici businessul pe mai mulți ani înainte fără riscurile care există încă, din păcate, în Republica Moldova.”, menționează antreprenoarea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Banca Transilvania

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Banca Transilvania si Victoriabank au acordat primul credit sindicalizat transfrontalier Romania – Republica Moldova, in valoare de 21 de milioane euro, centrului comercial Shopping MallDova, dezvoltat de Lemi Invest S.A., un joint venture între Fiba Holding S.A.si Summa Turizm Yatirimciligi S.A., client Victoriabank de peste 10 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Shopping MallDova este primul centru comercial de nivel european din Republica Moldova, construit în 2008, pe o suprafata de 75.000 m². Astazi, acesta gazduieste circa 100 magazine ale unor branduri internationale, zeci de restaurante si zone de agrement, cinema etc. Datorita infrastructurii si ofertei, Shopping MallDova a devenit destinatia cea mai cautata de shopping si petrecere a timpului liber pentru locuitorii Chisinaului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tranzactia a fost initiata de Victoriabank, iar Banca Transilvania, prin Departamentul Finantari Structurate din cadrul Diviziei Mari Clienti Corporativi, a asigurat structurarea si negocierea acesteia. Prin refinantarea imprumuturilor Lemi Invest S.A., care detine centrul comercial Shopping MallDova, cele doua banci finanteaza indirect construirea primei cladiri de birouri clasa A+ din Chisinau si a unui hotel de 4*, Courtyard by Marriott, dezvoltate de una dintre companiile din grupul Lemi Invest S.A. Prin aceasta finantare, Banca Transilvania si Victoriabank contribuie la dezvoltarea economica a orasului Chisinau.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Referindu-se la acest credit, Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania a declarat „Ne bucuram ca avem ocazia sa sustinem idei antreprenoriale de o asemenea anvergura, realizate în Republica Moldova. Pe langa colaborarea foarte buna între toate partile implicate, a fost si o ocazie de a impartasi cu Victoriabank know-how-ul BT, ceea ce, cu singuranta, va ajuta în proiecte similare.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În opinia lui Bogdan Plesuvescu, Presedinte, Victoriabank, „Apartenenta Victoriabank la un grup financiar puternic cum este Banca Transilvania a permis structurarea acestei finantari sindicalizate în Republica Moldova. Adaptarea standardelor <The Loan Market Association> la specificul legislatiei romanesti a fost un proiect început acum 4 ani cu echipa BT si iata ca acesta a fost lansat acum si în Republica Moldova. Noul produs de finantare va permite accesul companiilor din Republica Moldova la finantari mai mari de 15 milioane euro, care în formatul standard nu ar putea fi sustinute doar de o singura banca locala”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Compania imobiliara Anchor Grup, partea Grupul FIBA Holding, este unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Romania, printre proiectele sale numarandu-se Bucuresti Mall, Plaza Romania, Anchor Plaza, Plaza Romania Offices, Movieplex, Incity Residences etc. La randul sau, Summa Turizm Yatirimciligi reprezinta o companie internationala de investitii si constructii, clasata pe locul 195 în ENR Top 225 Contractori Internationali prezenta în 14 tari, inclusiv în Republica Moldova, printre proiectele investitionale numarandu-se: Radisson Blu Leogrand Hotel & Convention Center, Spitalul International Medpark, Complexele Rezidentiale Crown Plaza si Crown Plaza Park, MallDova Shopping Center, constructia Arenei Chisinau etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ghidul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Maramureș, aleșii județeni au aprobat ”Ghidul solicitantului pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul județului a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale”. Județul Maramureș prin Consiliul Județean, acordă finanțări nerambursabile pentru programe, proiecte și acțiuni culturale, finanțarea proiectelor aprobate făcându-se în baza unui contract încheiat între Consiliul Județean Maramureș și beneficiarul finanțării, în urma aplicării procedurii selecție publice de proiecte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Scopul programului este dezvoltarea activităților culturale în județul Maramureș, iar ghidul urmărește stabilirea principiilor, a cadrului general și căile de atac ale actului sau deciziilor autorității finanțatoare care aplică procedura de atribuire contractelor de finanțare nerambursabilă acordate din bugetul județului Maramureș. Obiectivul general al programului este dezvoltarea și valorificarea potențialului cultural al județului Maramureș, prin satisfacerea interesului cultural la nivel local, județean, euroregional, național sau de reprezentare internațională. Totodată, se dorește stimularea implicării organizațiilor neguvernamentale în realizarea de acțiuni culturale, dar și stimularea participării cetățenilor la viața culturală, prin diversificarea ofertei culturale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Beneficiarii direcți ai programului sunt persoanele juridice constituite conform legii, ce desfășoară activități culturale în județul Maramureș, așezămintele culturale și persoanele juridice de drept public finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat sau bugetul local, cu excepția celor care funcționează în subordinea Consiliului Județean Maramureș. Beneficiarii indirecți ai Programului sunt participanții la activitățile culturale. Se pot depune proiecte vizând conservarea patrimoniului cultural tradițional și promovarea moștenirii culturale locale sau proiecte culturale care valorifică potențialul creator al județului, talentul, aptitudinile, precum și capacitatea intelectuală a locuitorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru a putea participa la procedura privind atribuirea contractului de finanțare nerambursabilă, solicitantul trebuie să fie persoană juridică de drept public ori privat, fără scop patrimonial, care depune o ofertă culturală. Regimul juridic instituit prin această lege pentru finanțările nerambursabile nu este aplicabil fondurilor speciale de intervenție în caz de calamitate și de sprijinire a persoanelor fizice sinistrate și nu aduce atingere procedurilor stabilite prin legi speciale. Finanțările nerambursabile nu se acordă pentru activități generatoare de profit și nici pentru activități privind protecția informațiilor clasificate. Atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă se va face exclusiv pe baza selecției publice de proiecte, procedură ce permite atribuirea unui contract de finanțare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie cu respectarea principiilor prevăzute la procedura de atribuire a contractelor de finanțare nerambursabilă. Consiliul Județean Maramureș acordă finanțare nerambursabilă în limita a 90% din valoarea totală a proiectului, iar cofinanțarea proiectelor de către beneficiar trebuie să fie de minimum 10% din valoarea totală. Un solicitant de finanțare nerambursabilă va putea depune sau contracta maxim două proiecte cu tematică încadrată în obiective specifice diferite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Rîbnița

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Recent, jurnaliștii de la proiectul RISE Moldova, au publicat o investigație jurnalistică potrivit căreia premierul moldovean Pavel Filip și-a folosit influența pentru a ajuta uzina metalurgică de la Rîbnița să scape de sancțiunile Ucrainei, impuse în mai 2018 la pachet cu alte peste 700 de entități conectate la Moscova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  RISE Moldova, în colaborare cu o echipă de investigație din Ucraina, a descoperit o scrisoare, semnată de Filip, în care acesta cere administrației de la Kiev nu doar să anuleze embargoul impus uzinei, ci și să înceteze orice investigații în legătură cu aceasta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Jurnaliștii demonstrează totodată că în perioada sancțiunilor, uzina de la Rîbnița continua să primească metal ucrainean prin intermediul unei firme cu sediul la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Unul din stâlpii separatismului transnistrean

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Uzina Metalurgică de la Rîbnița este înregistrată, de jure, ca agent economic din Republica Moldova, însă de facto este controlată de autoritățile separatiste de la Tiraspol.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Aceasta nu achită niciun ban în bugetul Republicii Moldova din impozite și nici nu plătește taxe vamale. În schimb varsă impozite generoase în bugetul republicii autoproclamate. În 2018, timp de nouă luni, uzina a vărsat în bugetul regiunii peste șapte milioane de dolari fiind al doilea cel mai mare contribuitor la buget după holdingul Sheriff, ce aparține oligarhului regional, Victor Gușan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Moldova, Ucraina și România, sponsorii uzinei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Datorită statutului de agent economic cu drepturi depline al Republicii Moldova pe de o parte și amplasării în regiunea separatistă, acolo unde costurile de producere sunt cu mult sub cele din regiune în industria siderurgică, Uzina Metalurgică din Râbnița se află într-o situație favorizată față de concurență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Costurile sunt cu mult sub cele ale concurenților grație gazelor rusești și energiei electrice, produse la Kuciurgan, de asemenea în regiunea separatistă, aproape gratuite. Pe de altă parte, materia primă o reprezintă metalul uzat, strâns din Republica Moldova și Ucraina, în special.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Spre exemplu, războiul din Ucraina a generat venituri uriașe uzinei. Mii de vagoane cu fier vechi din Donbas au ajuns, în 2015, la Rîbnița – de 30 de ori mai mult decât a livrat Ucraina, de exemplu, în 2014.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Iar produsul finit, grație statutului de persoană juridică înregistrată în R. Moldova, ajunge în UE, în special în România. În același an 2015, România a salvat uzina de faliment, absorbind 75% din producția acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Filip salvatorul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În martie 2018, uzina a căzut sub embargoul ucrainean pe un termen de trei ani însă la un an distanță, grație demersului lui Filip, cu câteva zile înainte de alegerile din Ucraina, uzina este exclusă din lista celor sancționați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În posesia jurnaliștilor a intrat un document semnat de premierul Pavel Filip adresat administrației de la Kiev prin intermediul căruia acesta solicita excluderea Uzinei „din lista entităților supuse sancțiunilor”, susținând că aceasta s-ar afla într-o situație critică. El a cerut și reducerea de două ori a taxelor de import aplicate acestei întreprinderi în Ucraina, susținând că ele ar fi o barieră administrativă. În plus a cerut încetarea investigației antidumping față de uzină, ca fiind nefondată și suspendarea regimului individual de licențiere până la decizia finală a instanței de judecată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La doar 10 zile de la expedierea scrisorii, autoritățile de la Kiev au exclus uzina din lista entităților supuse sancțiunilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Întrebat dacă a semnat o asemenea scrisoare, Pavel Filip a fugit de presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Suportul autorităților de la Chișinău este inexplicabil din punctul de vedere al intereselor statului Republica Moldova. Uzina din Rîbnița nu plătește, după cum am menționat, niciun leu în bugetul moldovean însă susține masiv bugetul regiunii, adică separatismul transnistrean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ultimele luni regimul de la Tiraspol, prin președintele așa numitului stat, Vadim Krasnoselski, a întreprins acțiuni și a făcut declarații mai mult decât neprietenoase în direcția Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tiraspolul, tot mai intransigent față de o posibilă reunificare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Krasnoselski pledează pentru eliminarea termenului de „Transnistria” pentru desemnarea raioanelor din stânga Nistrului ce se află sub administrație temporară a separatiștilor. Potrivit acestuia „Transnistria” ar fi termenul folosit de administrația română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ar simboliza ocupația „româno-fascistă” a regiunii. Pentru Krasnoselski conceptul potrivit ar fi „Pridnestrovie” pe care îl recomandă tuturor actorilor internaționali implicați în procesul de reglementare transnistreană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Această declarație vine după o serie de acțiuni provocatoare a părții transnistrene manifestate prin patrulări ale grănicerilor în zona de securitate, contrar înțelegerilor avute anterior dar și prin desfășurarea anul trecut a numeroase exerciții militare comune „ruso-transnistrene”, inclusiv în aceeași zonă de securitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cedări unilaterale ale Chișinăului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Încercările timide ale Chișinăului de a influența cumva situația sunt ignorate deschis de partea transnistreană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astfel recent, inițiativele delegației Republicii Moldova pentru a elabora, în conformitate cu protocoalele semnate anterior o instrucțiune de activitate a Comandamentului Militar Întrunit au fost respinse la ședința Comisiei Unificate de Control din 18 aprilie curent, condusă de această dată de către delegația Federației Ruse, care le-a calificat ca fiind „deja învechite” și ținând de domeniul „arhivei”, se menționează într-un comunicat de presă al Biroului de Reintegrare de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De menționat că, potrivit acelor protocoale „învechite”, Chișinăul a permis înmatricularea transportului din regiune cu numere ce nu poartă însemnele Republicii Moldova. Și asta deși numeroși experți au atenționat autoritățile că va fi încă o cedare unilaterală, fără răspuns, din partea Chișinăului, care doar va întări pozițiile Tiraspolului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și, într-adevăr, acesta nu vrea să știe de nici o reglementare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Intransigență susținută de Kremlin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  O analiză retrospectivă denotă că nici o inițiativă a delegației moldovenești lansată pe durata anului trecut și orientată spre îmbunătățirea mecanismului de monitorizare a Zonei de Securitate (precum demararea procesului de demilitarizare, sporirea transparenței, elaborarea regulamentului Comandamentului Militar Întrunit, crearea unei instrucțiuni cu privire la patrularea mobilă, utilizarea dispozitivelor tehnice la documentarea efectuată de către observatorii militari etc.) nu este acceptată de către interlocutori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Bineînțeles că astfel de politică sfidătoare a Tiraspolului nu s-ar fi produs fără susținerea totală a Kremlinului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Reprezentantul special al Ucrainei în reglementarea transnistreană, ambasadorul Viktor Krîjanovski, consideră că Federația Rusă este interesată în menținerea statutului-quo al conflictului transnistrean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Nu există un proces în reglementarea politică a conflictului transnistrean. Pentru Rusia este important ca să se păstreze acest focar de tensiune în regiune”, a declarat diplomatul pentru agenția oficială de știri a Ucrainei Ucrinform.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  I-a dat cu tifla lui Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De altfel, autoritățile de la Tiraspol i-au dat cu tifla și președintelui pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care anunțase la un moment dat că este foarte aproape de rezolvarea transnistreană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pretinsul minister de externe de la Tiraspol îi recomanda lui Dodon în luna martie 2019 să nu se mai ocupe de chestiuni care nu țin de autoritatea lui. „Activitatea specifică a oficialului moldovean, care nu dispune de autoritate în acest domeniu, dar și tezele nepotrivite privind „proximitatea” reglementării conflictului moldo-transnistrean, din păcate, nu fac decât să dezorienteze participanții externi și creează o imagine distorsionată a situației în cadrul negocierilor”, scrie pretinsul minister de externe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Această instituție de la Tiraspol îi recomandă lui Dodon să se concentreze asupra „setului de probleme cu care se confruntă propriului stat și să contribuie la punerea în aplicare de către Republica Moldova a tuturor angajamentelor luate în cadrul negocierilor cu Transnistria”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Consolidarea „statalității transnistrene” continuă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Altfel spus, Tiraspolul cere Chișinăului să continue a face cedări unilaterale, care conduc la consolidarea separatismului. De menționat că în ianuarie 2019, a fost deschisă la Moscova o reprezentanță oficială a Transnistriei în F.Rusă, iar potrivit lui Krasnoselski, „instituții” similare ar trebui deschise în capitala Ucrainei care este garantul procesului de negocieri și în capitala Uniunii Europene, observator în cadrul formatului 5+2.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Deci, Tiraspolul își urmează consecvent agenda de consolidare a „statalității” iar în acest context suportul lui Filip pentru unul din cei mai mari contribuitori la bugetul regiunii nu are nimic comun cu interesele Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  O mână spală pe alta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Interesul este mai degrabă unul privat și ține de relațiile comerciale existente între liderul informal al regiunii transnistrene, oligarhul Victor Gușan și sforarul din umbră al guvernului de la Chișinău, Vladimir Plahotniuc. Ultimul este și principalul beneficiar al companiei de stat MetalFeros de la Chișinău, singura care deține dreptul de a colecta și vinde metal uzat inclusiv uzinei de la Rîbnița. De fapt, relațiile dintre cei doi oligarhi de pe malul drept și cel stâng ale Nistrului nu se termină la Râbnița ele fiind mult mai vaste și merită mai multe articole separate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Întrebarea este, ce obține oligarhul Vladimir Plahotniuc de la menținerea pe linia de plutire a Uzinei din Râbnița și de ce Oligarhul Gușan nu-i răspunde lui Plahotniuc printr-o relativă loializare a președintelui Krasnoselski, care să nu mai facă declarații bătăioase la adresa Chișinăului, demonstrând astfel oarecare „succese” în reglementarea transnistreană a guvernului Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Adevărul este că Plahotniuc are nevoie exact de un Tiraspol cât mai rebel și cât mai „subordonat Moscovei”. Miza este că într-o astfel de situație Occidentul ar putea închide ochii la derapajele antidemocratice ale lui Plahotniuc & Co în Republica Moldova și ar putea influența o nouă coaliție „pro-eruopeană” la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  benzi desenate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În perioada 24 aprilie – 14 iulie 2019, Institutul francez din România în colaborare cu Asociația Edumedia și o serie de parteneri locali din 7 orașe organizează acțiuni în cadrul proiectului „Le printemps roumain de la BD francophone” / „Primăvara românească a benzilor desenate francofone”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acest proiect este propus în cadrul Sezonului Franța-România 2019 și propune publicului de toate vârstele expoziții de benzi desenate – panouri, cărți, reviste, precum și conferințe, vernisaje, întâlniri tematice și ateliere pentru elevi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Oradea este orașul care deschide seria expozițiilor de bandă desenată, iar Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural este gazda expoziției „Valerian” realizată și pusă la dispoziție de către Institutul Francez din Paris.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vernisajul expoziției are loc azi, 24 aprilie, de la ora 13:00 în prezența domnului Dodo Niță, istoric Benzi Desenate (BD) și președinte al Asociației Bedefililor din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Proiectul este susținut de Carrefour România și se adresează tuturor iubitorilor de benzi desenate (BD) și de carte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Proiectul „Le printemps roumain de la BD francophone” se desfășoară pe toată durata Sezonului Franța-România 2019, sezonul fiind un amplu program de promovare a Franței în România și a României în Franța și este organizat în parteneriat de Institutul Francez, Ambasada Franței în România, Ministerul Afacerilor Externe din România, Institutul Cultural Român (ICR). Acesta permite dezvoltarea de parteneriate și programe de cooperare educativă, economică și culturală între cele două țări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Expoziția de benzi desenate „Valerian” de la Oradea poate fi vizitată de marți până duminică în spațiile Muzeului Orașului Oradea – Palatul Princiar, Corp A, etaj 2 în perioada 24 aprilie – 12 mai 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  CEC Bank

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  CEC Bank in parteneriat cu Consiliul Judetean Maramures, Camera de Comert si Industrie Maramures si Asociatia Intreprinzatorilor Maramures a organizat un eveniment de promovare a produselor si serviciilor dedicate Autoritatilor Administratiei Publice Locale (AAPL) si Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  In deschiderea intalnirii, vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, domnul Ioan Doru Dancus, a salutat initiativa CEC Bank si a transmis felicitari pentru implicare: „Doresc sa felicit presedintele CEC Bank pentru prezenta in Maramures si pentru faptul ca a venit insotit de o echipa numeroasa si extrem de bine pregatita la aceasta intalnire”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cu acest prilej, domnul Laurentiu Mitrache, Director general – Presedinte al Comitetului de Directie al CEC Bank, a subliniat rolul bancii in sustinerea IMM-urilor, agriculturii, administratiilor publice locale, precum si a acelor proiecte bancabile care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economica a Romaniei: “Suntem cea mai mare banca romaneasca cu capital integral de stat. Nu suntem orientati doar spre profit, ci spre profit conform abordarii cost-beneficiu. Nu ne uitam strict la cati bani obtinem dintr-o operatiune de creditare, ci si la ceea ce rezulta pentru beneficiar, pentru localitate, pentru zona, pentru intreaga tara in final”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Referitor la intermedierea financiara, care este de doar 38-40% din PIB in Romania fata de aproape 100% in tarile din zona Europei Centrale si de Est, domnul Mitrache a adaugat: “Avem un potential urias. Avem 1.120 unitati in intreaga tara, ceea ce reprezinta 22% din totalul retelei bancare. Data fiind intentia actionarului nostru de a creste intermedierea financiara in Romania, prezenta noastra in teritoriu nu poate decat sa demonstreze angajamentul nostru in acest sens”. Pe langa prezenta in teritoriu, si oferta de produse si servicii joaca un rol important: „Prin produsele si serviciile bancare pe care le oferim tuturor clientilor, persoane fizice sau juridice, am reusit sa avem an de an, in ultimii trei ani, o dezvoltare a bancii mai rapida decat a industriei bancare, ceea ce este un semn pozitiv, incurajator„.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Presedintele Camerei de Comert si Industrie Maramures, domnul Florentin Tus a felicitat reprezentantii CEC Bank pentru ca au ales sa vina in judet si sa prezinte solutii de finantare personalizate fiecarui posibil client. ”CEC Bank, cea mai importanta institutie financiara de stat a mostenit si gestionat cu chibzuinta cea mai importanta retea bancara din tara”, a conchis domnul Tus. Si domnul Ovidiu Goga, presedintele Asociatiei Intreprinzatorilor Maramures a aratat ca interesul comun al firmelor care se regasesc in asociatie este acela de a dezvolta judetul, iar prezenta reprezentantilor CEC Bank a fost privita ca o oportunitate de a accesa noi fonduri care sa aduca o crestere a afacerilor deja existente. ”Oamenii de afaceri prezenti in sala isi doresc sa interactioneze cu aceasta banca veche, romaneasca si speram ca produsele pe care le ofera vor fi dintre cele mai convenabile pentru fiecare om de afaceri”, a precizat domnul Goga.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  In cadrul intalnirii, doamna Doina Topala, directorul Directiei IMM din cadrul CEC Bank, a sustinut o prezentare a proiectelor de finantare din zona AAPL si IMM. In continuarea prezentarii, doamna Ramona Ivan, directorul Directiei Relatii Externe si Finantari Structurale CEC Bank, a discutat pe marginea solutiilor de finantare si garantare din surse externe (COSME, fonduri europene nerambursabile). Intalnirea a fost urmata de o sesiune de intrebari si raspunsuri, ocazie cu care o echipa de specialisti din Centrala CEC Bank a impartasit audientei din experienta si expertiza profesionala in domeniul creditarii persoanelor juridice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Directorul CEC Bank, Sucursala Baia Mare, doamna Mihaela Aurelia Bran si-a manifestat increderea ca evenimentul va aduce multiple beneficii pentru comunitate, fiind o oportunitate de comunicare directa si de stabilire a unui schimb constructiv de pareri intre organizatori si reprezentantii administratiilor publice locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Evenimentul, gazduit de Centrul de Instruire si Marketing al Camerei de Comert si Industrie Maramures, a reunit reprezentanti ai autoritatilor locale, agenti economici, specialisti bancari, reprezentanti mass-media.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  piaţa forţei de muncă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Criza de pe piața forței de muncă s-a transformat într-un business extrem de profitabil pentru firmele care recrutează angajați. Afacerile acestora au crescut cu peste 430% din 2007 și până în prezent, la peste 4 miliarde de lei, arată concluziile unui studiu realizat de KeysFin. Pe fondul cererii în creștere de servicii HR, business-ul din acest sector s-a extins exponențial, în ton cu diversificarea ofertelor de angajare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Aproape 3000 de firme activează în prezent în piața locală de servicii de resurse umane (grupa CAEN 78). Un sector aflat în plin proces de maturizare, în care investițiile și extinderea serviciilor specializate au ajuns să facă diferența.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ca în multe alte domenii, firmele mici, fără putere logistică și mai ales financiară, s-au rărit, astfel că business-ul din acest sector s-a concentrat, proces care s-a accelerat semnificativ în ultimii ani. Astfel se explică și scăderea numărului firmelor de profil cu 7% față de 2016, proces care a continuat și în 2018, în condițiile în care multe dintre firme (570) nu aveau nici un angajat, raportau o cifră de afaceri egală cu zero și capitaluri proprii negative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dincolo de numărul de firme, care totuși este cu 3% mai mare decât cel din 2013, relevantă este evoluția cifrei de afaceri a companiilor din acest sector, care a crescut în 2017 cu peste 11% față de 2016, respectiv cu 43% față de 2013, la 3,7 miliarde de lei. Față de momentul aderării la UE, în 2007, avansul este de peste 430%. Pentru 2018 estimăm depășirea pragului de 4 miliarde de lei„, arată analiza KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Profitul net al industriei a crescut cu peste 18% față de 2016 și cu peste 62% față de 2013. Față de 2007, avansul este de peste 300%. KeysFin estimează că în 2018, profitul companiilor din sector a crescut cu 15%, depășind pragul de 300 de milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Evoluția semnificativă a pieței de resurse umane trebuie pusă în directă legătură cu accentuarea crizei de pe piața muncii. În condițiile în care cererea de forță de muncă a crescut semnificativ în ultimii ani, în ton cu evoluția economică, tot mai multe companii au ales să apeleze la serviciile specializate de recrutare. Fie în modul offline, prin recrutarea clasică, fie online, pe platforme precum EJOBS sau BESTJOBS, oamenii de afaceri au apelat tot mai mult la ajutorul specialiștilor, pentru a-și găsi angajați„, afirmă analiștii KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe fondul creșterii cererii de servicii HR, firmele de profil și-au extins numărul de angajați, la aproape 55.000 în 2017, un număr cu aproape 150% mai mare decât în 2007 și cu 13% peste nivelul din 2013.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit datelor KeysFin, ADECCO RESURSE UMANE SRL era, în 2017, principalul jucător din piață, cu afaceri de peste 314,3 milioane lei, reprezentând 8,6% din totalul pieței. Top 3 firme de servicii HR era completat de LUGERA & MAKLER SRL cu 274,3 milioane de lei ( 7,5% din total) și MANPOWER HR SRL, cu 157,3 de milioane lei respectiv 4,3% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe ansamblu, cele mai mari 5 companii de profil generează mai mult de un sfert din cifra de afaceri totală. O dovadă în plus că, și în acest sector, ca și în alte sectoare reprezentative ale economiei, asistăm la o coagulare a business-ului, pe fondul creșterii investițiilor și a dezvoltării și extinderii serviciilor la nivel regional. Accentuarea crizei de personal a făcut ca și cheltuielile alocate recrutării și retenției personalului să crească semnificativ„, afirmă analiștii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Analiza nu ia în calcul performanța unor companii precum EJOBS GROUP SRL sau BESTJOBS RECRUTARE SA, acestea având ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului de IT&C. Dacă și acestea ar fi luate în calcul, cifra de afaceri a sectorului s-ar ajusta pozitiv cu peste 64 de milioane de lei în 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Studiul KeysFin arată, pe de altă parte, o legătură directă între dinamică economică din punct de vedere regional și evoluția cifrei de afaceri din piața HR. Bucureștiul, principalul pol economic al României, a generat în 2017 62% din cifra de afaceri a sectorului (2,28 mld.lei). Pe locul secund în clasamentul regional se situează Constanța (174 milioane lei; 4,7%), iar pe trei județul Timis (155 milioane de lei; 4,2% din total). Împreună, primele 5 județe au generat peste 77% din cifra de afaceri totală în 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Să găsești un angajat profesionist în 2019 a devenit o adevărată provocare. Într-o economie aflată într-o creștere semnificativă, cererea de personal a depășit de mult oferta. Potrivit estimărilor patronatelor din industrie, România ar avea nevoie, în prezent, de peste 500.000 de angajați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Studiile de specialitate arată astfel că, pe fondul crizei de personal, gradul de tensionare a pieței muncii, măsurat ca raport între locurile de muncă vacante și șomaj, indică o deteriorare a condițiilor din piața muncii la niveluri de dinainte de criză, din perioada 2005-2006.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Există o criză acută de personal în domenii precum construcțiile, HORECA, industria prelucrătoare, transporturi și agricultură, sectoare unde cererea de forță de muncă este foarte mare. În condițiile în care importul de muncitori străini acoperă doar în mică parte necesarul, focusul s-a axat pe pachetele salariale oferite potențialilor angajați. Dincolo de creșterea salariilor, companiile și-au extins paleta de beneficii oferite angajaților, de la bonusuri de performanță și bonuri de masă/vacanță, la pachete de asistență medicală/stomatologică, cursuri de pregătire și facilități comerciale în genul voucherelor de cumpărături, promoțiilor etc.„, arată analiza KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit analiștilor, accentuarea crizei de personal trebuie pusă în legătură directă și cu lipsa unui cadru optim, instituțional, de pregătire în domeniile cerute de companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Sistemul educațional românesc întârzie să ofere soluții pentru pregătirea de specialitate. Sunt prea puține exemplele de inițiative comune stat-privat în domeniul reconversiei profesionale, iar oferta educațională generală nu acoperă nici pe departe cererea venită din piața muncii„, afirmă analiștii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Rata foarte crescută de inactivitate, nivelul emigrației și accentuarea discrepanțelor economice la nivel regional vor continua să pună presiune pe forța de muncă„, estimează aceștia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a scăzut pentru a treia lună la rând în februarie, cu un ritm lunar de 1.1% și cu 12.1% anual la 350.000, rata șomajului reducându-se de la 3.9% în ianuarie la 3.8% în februarie, minimul din anii 1990.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  servicii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În luna februarie 2019, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilora crescut în termeni nominali faţă de luna precedentă ca serie brută cu 2,3%, iar ca serie ajustatăîn funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 1,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Februarie 2019 comparativ cu ianuarie 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna februarie 2019, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 2,3% datorită creșterilor înregistrate la activităţile de transport (+6,0%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+1,8%) şi la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+0,7%). Scăderi s-au înregistrat la activităţile de comunicaţii (-3,5%) și la activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (-1,8%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2019, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut cu 1,8% ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-8,8%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (-1,3%), activităţile de comunicaţii (-0,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-0,7%) şi la activităţile de transport (-0,1%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Februarie 2019 comparativ cu februarie 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna februarie 2019, comparativ cu luna februarie 2018, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 15,2%, datorită creşterilor înregistrate la activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+18,9%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,8%), activităţile de transporturi (+15,4%) și la activităţile de comunicaţii (+2,8%). Activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe au scăzut cu 1,9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2019, comparativ cu luna februarie 2018, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 16,6%, datorită creşterilor înregistrate la activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+21,4%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+20,2%), activităţile de transporturi (+15,5%), activităţile de comunicaţii (+4,1%) şi la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+0,3%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Perioada 1.I-28.II.2019 comparativ cu perioada 1.I-28.II.2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În perioada 1.I-28.II.2019 comparativ cu perioada 1.I-28.II.2018, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 15,7%, datorită creşterilor înregistrate la activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+23,9%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,7%), transporturi (+14,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+5,8%) şi la activitǎţile de comunicaţii (+3,7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În perioada 1.I-28.II.2019 comparativ cu perioada 1.I-28.II.2018, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut pe ansamblu cu 16,0%, datorită creşterilor înregistrate la activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+22,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+19,1%), transporturi (+14,6%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+8,1%) şi la activitǎţile de comunicaţii (+3,8%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  IT sector

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Liderul mondial de market intelligence International Data Corporation (IDC) declară Moldova o locație de IT în plină expansiune și atractivă pentru piața internațională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cadrul unui eveniment organizat de Agenția pentru Investiții de la Chișinău la 23 aprilie IDC a lansat studiul cu titlul „Jucătorii IT din Republica Moldova – pregătiți pentru prezența la nivel mondial„, elaborat cu sprijinul financiar al Proiectului de Competitivitate finanțat de USAID, Guvernului Suediei și UK aid. IDC este primul furnizor mondial de servicii de informații și consultanță în domeniul pieței. Cu peste 1.100 de analiști în întreaga lume, IDC oferă expertiză globală, regională și locală în domeniul tehnologiei, oportunităților și tendințelor din industrie în peste 110 țări

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Creștere anuală de 8% în următorii șase ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit raportului „Moldova IT Market 2019 – 2024„, publicat de IDC în martie 2019 și destinat investitorilor, companiilor deja prezente pe piața Moldovei, dar și celor care doresc să activeze în cadrul unui ecosistem IT inovator, rata anuală compusă de creștere (CAGR) a serviciilor IT este prognozată la 7.86% pentru intervalul 2019 – 2024.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Această direcție pozitivă vine pe fondul decelerării creșterii unor segmente de piață (consultanță IT, servicii de mentenanță) ca urmare a maturizării acestora, fiind compensate de climatul organizațional potrivit dezvoltării de produse noi și de facilitățile economice recent implementate ce au în vedere sprijinirea acestui sector strategic pentru Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Raportul evidențiază beneficiile sectorului IT din Moldova mai mult decât atât descrie întreg ecosistemul pentru această industrie, precum instituțiile care formează specialiști IT, asociațiile din domeniu și organizațiile care susțin și promovează companiile din domeniul IT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Creștere de peste 40 de ori a serviciilor informaționale și IT

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit raportului provizoriu al Băncii Naționale a Moldovei referitor la balanța de plăți, volumul exporturilor de servicii s-a cifrat anul trecut la 1,44 miliarde de dolari iar excedentul balanței comerțului cu servicii a constituit 373,3 milioane de dolari, în creștere cu 17,8 la sută față de anul precedent. Una din cele mai dinamice creșteri o înregistrează exporturile de servicii de informatică și informaționale, care au ajuns anul trecut la o valoare de 164 milioane de dolari, cu 40 la sută mai mare față de anul 2017 și de peste două ori mai mare comparativ cu indicatorul din anul 2016. Față de anul 2005 în 2005, exporturile de IT ale Moldovei au crescut de 40 de ori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Calitatea serviciilor – avantajul competitiv al industriei IT moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Piața serviciilor IT propriu zisă, potrivit studiului, este estimată să atingă anul acesta o valoare totală de 154.5 milioane de dolari, cu 78.3% exporturi de servicii IT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Sectorul IT este unul strategic pentru țara noastră, iar industria IT din Republica Moldova este foarte competitivă și generează o valoare adăugată mare. Estimăm că piața serviciilor IT urmează o creștere estimată de 262,26 milioane de dolari până în 2024”, a menționat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe măsură ce piața IT din Republica Moldova devine din ce în ce mai stabilă, se decantează caracteristicile competitive ale acesteia în raport cu cele din regiune sau chiar la nivel internațional. Experiența de lucru în culturi de pe toate continentele, preocuparea pentru calitatea serviciilor și accentul pus pe mediul de lucru al angajatului fac parte din avantajele strategice de care pot beneficia companiile ce aleg să înceapă sau să extindă colaborarea lor în Republica Moldova” declară Răzvan Savu, Senior Research Analyst, IDC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dezvoltarea ramurii, datorată legislației favorabile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Rezultatele se datorează în mare parte politicilor favorabile dezvoltării sectorului (în special promovării Legii Parcurilor IT), dar și investițiilor în capitalul uman, ca răspuns la necesitățile stringente ale companiilor autohtone de a suplini locurile de muncă existente și de a crește substanțial, concurând acerb pe plan regional”, se menționează în raportul recent al Asociației Naționale a companiilor din domeniul TIC (ATIC).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Înțelegând potențialul industriei, Guvernul se concentrează pe accelerarea creșterii industriei, prin simplificarea procesului de obținere a vizelor pentru străinii care vin în Moldova să lucreze în domeniul TIC.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  IT Parc cu 400 de rezidenți

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De menționat că după adoptarea legii în cauză, la inițiativa a 15 companii membre ATIC, la începutul anului 2018 a fost deschis Moldova IT Park, care a înregistrat recent cel de-al 400-lea rezident, depășind așteptările inițiale privind veniturile prognozate, numărul total de rezidenți și numărul de angajați. De remarcat că prognozele preliminare la începutul anului 2018 estimau atingerea numărului de 400 de rezidenți abia peste 3-5 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Succesul Moldova IT Parc se datorează inclusiv lansării de acum doi ani a Centrului de Excelență în Domeniul TIC Tekwill, unul dintre cele mai mari huburi IT din Europa de Sud-Est, care contribuie enorm la pregătirea și perfecționarea specialiștilor pentru industria IT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tekwill reprezintă unul dintre cele mai de succes proiecte în domeniul dezvoltării educației, pentru a livra forța de muncă atât de necesară sectorului, precum și dezvoltarea antreprenoriatului IT din Republica Moldova. Datorită succesului de care se bucură, proiectul reprezintă un exemplu care se planifică a fi extins în afara Tekwill-ului existent”, comunică ATIC.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Raportul va fi distribuit către cei mai importanți 100 de jucători IT din România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Companiile IT din Republica Moldova contribuie la elaborarea unei game largi de produse pentru piața internă, americană sau vest-europeană, cum ar fi fintech, automobile și telecomunicații, angajarea unei platforme tehnologice – big data, cloud și Internetul lucrurilor (IoT).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În continuarea susținerii eforturilor de poziționare și promovare a Moldovei drept destinație de IT în plină expansiune, va fi lansată o campanie de promovare intensivă pe piața internațională, inclusiv distribuirea Raportului IDC către cei mai importanți 100 de jucători din industria IT din România”, a declarant Thomas Alveteg, Prim Secretarul Ambasadei Suediei la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    finantare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va lansa la 6 mai 2109 un nou apel de proiecte în cadrul priorității de investiții POR 2.1.A – Microîntreprinderi, unde valoarea minimă eligibilă a unui proiect este 25.000 de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Perioada de depunere a proiectelor, doar prin intermediul MySMIS: 8 iulie – 8 noiembrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Față de primul apel de proiecte organizat în cadrul priorității de investiții 2.1.A – Microîntreprinderi (lansat în mai 2016), principalele modificări și actualizări la ghidul specific vor viza următoarele aspecte:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1. Lansarea apelului doar în regiunile de dezvoltare în care alocarea financiară disponibilă ar permite acest lucru, respectiv: Nord Est, Sud Est, Sud Vest Oltenia, Vest și Centru
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2. Termenul de depunere a autorizației de construire, în etapa precontractuală – 90 de zile calendaristice
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    3. Introducerea, în ghidul specific, a unor prevederi din Instrucțiunea AMPOR nr. 61/2017, referitoare la verificarea condiției de eligibilitate privind păstrarea numărului mediu de salariați cel puțin la nivelul înregistrat în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    4. Actualizarea unor referințe la anii fiscali relevanți pentru anumite criterii, referințe pagini web
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    5. Actualizarea unor detalii referitoare la categoriile de cheltuieli eligibile, conform HG 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    6. Introducerea modului de reglementare a semnării cererii de finanțare, în MySMIS, în cazul în care reprezentantul legal al solicitantului este un cetăţean străin nerezident
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    7. Completarea grilei de verificare a conformității administrative și eligibilității cererii de finanțare cu situațiile în care pot fi solicitate clarificări
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    8. Actualizarea condițiilor contractuale specifice priorității 2.1
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    9. Actualizarea unor condiții precontractuale, respectiv eliminarea obligativității depunerii Avizului administratorului/ custodelui/ clasarea solicitării pentru intervenţiile care au loc într-o arie naturală protejată și a Avizului Natura 2000/ Clasarea notificării, după caz, în conformitate cu prevederile OUG 57/2007.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    10. Actualizarea Formularului cererii de finanțare, conform modificărilor MySMIS

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul acestui apel nu se vor putea depune proiecte pentru investițiile localizate în regiunile de dezvoltare Sud Muntenia, Nord Vest, București Ilfov sau pe teritoriul acoperit de instrumentul Investiţii Teritoriale Integrate (ITI) Delta Dunării (arealul format din 38 de unități administrativ-teritoriale din cadrul Rezervației Biosfera Delta Dunării, Județul Tulcea și nordul Județului Constanța, în zonele identificate ca prioritare în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru acest apel de proiecte vor putea solicita finanțare societățile comerciale și cooperative care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, pentru construirea, modernizarea și extinderea spațiilor de producție sau prestare a serviciilor, dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoarea maximă a finanțării nerambursabile solicitate trebuie să respecte normele de acordare a ajutorului de minimis: valoarea maximă a ajutorului de minimis ce poate fi acordat unei întreprinderi unice, din fonduri publice, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (ultimii 2 ani fiscali înainte de data depunerii cererii de finanţare şi anul curent depunerii cererii de finanţare) este de 200.000 de euro, echivalent în lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Finanțarea nerambursabilă solicitată poate reprezenta cel mult 90% din valoarea eligibilă a proiectului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    * * *

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul Operațional Regional-POR 2014-2020 urmează POR 2007-2013 și este unul dintre programele prin care România poate accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    POR 2014-2020 este gestionat de Autoritatea de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a fost adoptat de Comisia Europeană pe data de 23 iunie 2015. Obiectivul său general este creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Zelenskii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sondajele de opinie din Ucraina anticipează victoria lui Volodimir Zelenski, pe 21 aprilie, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din țara vecină, în detrimentul actualului șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Volodimir Zelenski, următorul președinte al Ucrainei?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Primul sondaj independent de opinie, făcut public pe 14 aprilie curent, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, arată că actorul Volodimir Zelenski conduce detașat în fața preşedintelui Petro Poroșenko, cu peste 50% din intenţiile de vot, față de 21% pentru președinte. Din respondenții care afirmă că vor merge să voteze, peste 60% declară că-l sprijină pe Zelenski, față de numai 24% pentru Poroșenko. Zelenski îl devansează pe Poroșenko pentru toate categoriile de vârstă, luându-i fața în regiunile de est, sud și centru ale Ucrainei, doar în cele de vest fiind consemnată o stare de paritate. Numai o minune poate schimba datele problemei în favoarea actualului șef de stat, până și casele de pariuri afișând cote de 1,24 în favoarea lui Zelenski și tocmai 3,65 pentru Poroșenko.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Petro Poroșenko are 52 de ani și s-a născut la Bolgrad (Basarabia de Sud), anii copilăriei petrecându-i în orașul Tughina din Republica Moldova. Vorbește fluent româna, este prieten al oligarhului moldovean Vlad Plahotniuc și a fost ales președinte al Ucrainei din poziția de unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina, averea sa fiind estimată, în 2014, la peste un miliard de dolari americani. Principala sa afacere era fabrica de dulciuri „Roshen”, mai controlând compania de producere a navelor maritime și armamentului „Leninska Kuznya”, precum și postul de televiziune „Kanal 5”. În ultimii ani, popularitatea lui Poroșenko a avut mult de suferit pentru că nu a reușit să lupte eficient cu corupția și nepotismul sau să aplice reforme eficiente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Favorit recunoscut pentru scrutinul din 21 aprilie, Volodimir Zelenski are 41 de ani și este un actor de comedie extrem de popular, dar și un manager excelent. Este un debutant al competiției politice din Ucraina, dar se pare că a pășit cu dreptul și va ocupa, peste câteva zile, funcția de șef de stat. Majoritatea experților spun că ambii politicieni nu sunt pe placul Kremlinului și că, indiferent de cine va câștiga la Kiev, președintele ucrainean va promova în continuare vectorul european.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Interesul Kremlinului pentru alegerile în Rada Supremă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deoarece favoritul Moscovei a adunat la prezidențiale doar 10,3 la sută din voturi și a abandonat cursa din prima rundă, observatorii politici susțin ideea că Federația Rusă va dori să-și ia revanșa la alegerile parlamentare din toamna care vine. Pe moment, aceleași sondaje sociologice indică faptul că, dacă alegerile parlamentare în Ucraina ar fi avut loc acum, la mijlocul lunii aprilie, în Rada Supremă ar ajunge de la patru la opt formațiuni politice. Formațiunea lui Volodimir Zelenski ar acumula 25,9% din voturile exprimate, 15,7% ar avea partidul lui Viktor Medvedciuk, pe locul trei (cu 13,9%) situându-se formațiunea lui Petro Poroșenko, iar fostul premier, Iulia Timoșenko, trecând baremul de pe a patra poziție, cu 12,1 la sută din voturi. În ordine descrescătoare, urmează patru partide politice, fiecare cu un rating de circa 5%, alte formațiuni având o aderență și mai mică. Până în toamnă, bineînțeles, această ierarhie se poate modifica esențial, mai multe centre de greutate dorind să-și atragă Ucraina pe orbita sa, pentru aceasta fiind elaborate diferite strategii și tactici de influențare a rezultatelor scrutinului parlamentar din 27 octombrie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Efectul sancțiunilor asupra economiei rusești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sancțiunile impuse Federației Ruse, urmare a anexării Crimeii și a intervenției în regiunile din estul Ucrainei, încep să dea roade. În 2018, chiar dacă a fost stabilit un record la extragerea petrolului, mai multe sectoare ale economiei Rusiei au intrat în recesiune. S-a întâmplat în sectoarele în care Moscova nu a reușit să înlocuiască produsele și tehnologiile occidentale, producerea de aparate de zbor, inclusiv cosmice, diminuându-se cu 13,5%. În ianuarie-februarie 2019 trendul a fost același, producerea de avioane, helicoptere, rachete intercontinentale și corăbii spațiale diminuându-se cu 48% față de perioada similară a lui 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Privată de acces la tehnologii moderne, economia Federației Ruse nu rezistă concurenței și nu se poate dezvolta în ritmul alert al timpurilor de astăzi, tot mai evidente fiind riscurile recesiunii economice și a scăderii nivelului de trai a populației. Federația Rusă se pare că nu are suficiente resurse pentru a-și alimenta politicile revanșarde, ceea ce își va spune cuvântul și în contextul conflictelor sângeroase cu Ucraina, Republica Moldova sau Georgia. În defavoarea ambițiilor imperialiste ale Kremlinului vine și faptul că Statele Unite au oferit Kievului suport militar, inclusiv sistemul antitanc Javelin. Acest sistem este una dintre cele mai temute arme din arsenalul american, deosebit de eficientă în distrugerea blindatelor. Potrivit unor surse, forțele separatiste din Donbas au în dotare circa 700 de tancuri de producție rusească, dar echipaje numai pentru 200. Situația se explică prin faptul că separatiștii au suportat grave pierderi omenești, dar și prin nedorința crescândă a rușilor de a se înregimenta în calitate de mercenari contra ucrainenilor. Plus de aceasta, insuficiența de echipaje pentru tancurile separatiștilor se datorează utilizării rachetelor Javelin, care costă 80.000 USD per bucată, dar distrug garantat un tanc T-90, al cărui preț pornește de la 2,5 milioane USD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conflicte înghețate și președinți congelați

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În Ucraina, Moscova a realizat că nu poate obține o victorie zdrobitoare și, respectiv, nu poate tranșa conflictul pe cale militară. Pe acest motiv, situația din regiunile în afara controlului constituțional al Kievului (Donbas și Lugansk) întrunește toate premisele pentru a se transforma într-un conflict înghețat, care va mocni zeci și zeci de ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe lângă problemele de ordin economic, Kremlinul mai are de rezolvat o problemă tot mai apăsătoare, legată de configurarea arcului guvernamental după 2024, ultimul an de președinție al lui Putin. Susținătorii acestuia nu vor să-i găsească un succesor, chiar dacă, peste cinci ani, actualul președinte rus va atinge vârsta de 72 de ani. Astfel, s-a născut ideea ca liderul de la Kremlin să ocupe această funcție pe viață. Președintele parlamentului de la Moscova, Veaceaslav Volodin, a propus să fie schimbată constituția Rusiei, astfel încât Vladimir Putin să poată conduce în continuare țara, în ciuda faptului că se află la ultimul mandat legal. Volodin a sugerat că actuala Constituție trebuie modificată pentru a se adapta „situației actuale”. Putin nu a oferit un răspuns clar, însă a sugerat că actul fundamental este un organism viu, care, respectiv, ar putea fi modificat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prin anexarea Crimeii și alimentarea focarelor separatiste din Donbas și Lugansk, Federația Rusă a angajat ostilități militare, de fapt, contra Occidentului, nu doar contra Ucrainei. Cu investiții generoase în industria militară și cu scoaterea de la naftalină a ambițiilor imperialiste sovietice, Federația Rusă încearcă să se impună în calitate de supraputere mondială, în contrapondere cu SUA sau Uniunea Europeană. Pe plan intern, cetățenilor ruși li se oferă informații atât de denaturate, încât 70% apreciază astăzi pozitiv rolul istoric al dictatorului Iosif Stalin. Mass-media a cedat presiunii cenzurii, televiziunea rusă devenind o armă extrem de eficientă în promovarea intereselor revanșarde ale Kremlinului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Propaganda rusească în Europa de Est

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deoarece războiul informațional este unul mult mai ieftin decât cel tradițional, este posibil ca Federația Rusă să insiste pe propagandă și dezinformare în atingerea obiectivelor sale revanșarde. Tunurile acestui „război informațional” vor ținti, preponderent, fostele republici sovietice, țările fostului lagăr sovietic, dar și, la solicitarea conducerii politice, oricare altă țară a lumii. Statele Baltice, Polonia, România, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova sunt bombardate tot mai insistent cu mesaje care accentuează poziția Rusiei ca putere globală, care reclamă necesitatea unei „lumi multipolare” și descriu democrațiile occidentale drept o lume cuprinsă de decadență. Pentru denigrarea Occidentului, Moscova finanțează adevărate imperii mediatice, majoritatea celor interesați de subiect cunoscând doar „Russia Today” și „Sputnik”. În Republica Moldova, propaganda rusească are atât de mulți purtători, încât găsim, printre aceștia, și redacții finanțate, bunăoară, de către statul român. Sau, bunăoară, ne trezim că televiziunile controlate de către oligarhul Vlad Plahotniuc retranslează filme artistice în coproducție ruso-turcă, care acreditează ideea că, de-a lungul istoriei, rușii erau cei mai buni prieteni ai turcilor, iar occidentalii voiau doar să împiedice modernizarea Imperiului Otoman etc. Pe această dimensiune se lucrează insistent, de la acreditarea relațiilor de prietenie dintre Erdogan și Putin, fapt care denotă că Moscova va testa la limită trăinicia blocului NATO, Turcia oferindu-i anumite pârghii în acest sens. Pentru a ajunge la rezultatul dorit, propagandiștii ruși vor dori să anihileze și să influențeze opinia publică din statele țintă în scopul acceptării anumitor idei și acțiuni favorabile Kremlinului. Situația în R. Moldova se agravează având în vedere că 80 % din conținutul media difuzat pe piața moldoveneasca vine din Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deoarece a testat în repetate rânduri eficiența campaniilor mediatice desfășurate prin internet, autoritățile de la Moscova au realizat că, la rândul său, și Federația Rusă poate deveni ținta unor asemenea experimente. Pentru a anticipa, Duma de Stat a votat săptămâna aceasta un proiect de lege care permite izolarea și controlul segmentului rus al internetului. Pe această cale, Rusia a preluat în totalitate experiența regimurilor autocratice din Coreea de Nord, Turkmenistan, Cuba, Iran sau Vietnam, discuțiile despre existența unei prese libere și independente în Federația Rusă fiind tratate drept subiecte de bancuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    remiteri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    După o oscilare moderată timp de circa opt luni în preajma valorii de 19,5 pentru un euro, leul moldovenesc a început să se deprecieze simțitor la începutul lunii curente, provocând o oarecare agitație pe piața valutară în ultimele zile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Banca Națională a stabilit cursul valutar pentru 18 aprilie la cotația de 20,22 de lei pentru moneda unică europeană după ce acum o lună un euro valora 19,45 lei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conjunctură favorabilă în ultimii trei ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Leul moldovenesc urca la data de 13 august 2018 la valoarea de 18,8 pentru un euro, cea mai înaltă cotație a valutei moldovenești de după criza bancară din 2014-2015, provocată de furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar autohton. Stabilitatea relativă a valutei moldovenești în ultimii trei ani și chiar întărirea ei în raport cu principalele valute de referință începând cu luna mai 2016 s-au datorat ofertei nete de valută pe piață din partea cetățenilor și cererii nete din partea companiilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Piața valutară s-a stabilizat în ianuarie 2016, atunci când s-au stabilizat cererea și oferta. Ulterior, oferta a fost mult mai mare, iar companiile nu aveau nevoie de valută. Acest surplus a constituit până în iunie 2018 circa 650 milioane de dolari, cu mult mai mult decât au avut nevoie agenții economici. Toate acestea au pus o presiune asupra valutei și leul s-a întărit”, explica acum aproape un an în urmă expertul Veaceslav Ioniță stabilitatea și chiar aprecierea valutei naționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Situația se schimbă, leul scade

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Situația a început să se schimbe acum o lună, când leul moldovenesc s-a depreciate cu 3% față de dolarul american și cu aproape 4% în raport cu valuta unică europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă la 18 martie un euro valora, potrivit cotațiilor BNM 19,45 lei, peste o lună adică pe 18 aprilie, raportul era deja de 20,22 lei pentru un dolar. În aceeași zi băncile cumpărau un euro cu 20,1 -20,16 lei și îl vindeau cu 20,2-20,34.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    BNM spune că nu există motive de neliniște

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Banca Națională a Moldovei dă însă asigurări că situația este sub control. Instituția a anunțat printr-un comunicat de presă că leul trece doar printr-o perioadă de reajustare, iar o criză nu se prevede.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    BNM menționează că, în ultimul timp, pe piețele financiare externe, cursul euro s-a înscris pe un trend de apreciere față de dolar, pe fondul unor evoluții favorabile a indicatorilor macroeconomici ai zonei euro. Respectiv, în luna curentă, moneda unică europeană s-a scumpit de la 1,1218 euro pentru un dolar până la nivelul de 1,13 euro per dolar iar această dinamică explică și deprecierea leului moldovenesc (rezervele valutare moldovenești sunt în dolari) în raport cu euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În același timp, piața valutară internă a fost caracterizată de o tendință moderată de depreciere a leului moldovenesc față de dolarul SUA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În prezent, piața valutară locală se află într-o etapă temporară de reajustare, volatilitatea, precum și ritmul de depreciere față de moneda de referință fiind îndeaproape monitorizate de către Banca Națională.”, dă asigurări banca centrală. Totodată aceasta dă asigurări că nu există premise pentru situații de criză pe piața valutară, existând decalaje minore între cerere și oferta de valută străină iar principalii operatori de pe piață manifestă calm și activează în regim normal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    BNM amintește publicului că nu prognozează sau țintește dinamica leului, obiectivul său fundamental fiind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, însă va continua să monitorizeze și evoluția pieței valutare interne. „Banca Națională dispune de suficiente pârghii pentru a influența piața valutară, implicit de rezerve valutare adecvate (4,7 luni de import), pentru a asigura o reacție promptă, la necesitate.”, se spune în comunicat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cererea de valută a crescut, oferta a scăzut

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În același timp, experții explică că deprecierea era de așteptat, în condițiile în care importurile au crescut, iar banii transmiși de moldoveni de peste hotare s-au împuținat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte, cererea de valută a crescut odată ce unele mărfuri importate masiv în Republica Moldova s-au scumpit. Este și cazul gazelor natural, care au fost scumpite de către Gazprom, unicul furnizor de gaze în R. Moldova, cu 26%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Factorul politic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu este de neglijat și factorul politic, această latură a problemei fiind în special agreată de către guvernarea interimară asigurată încă de Partidul Democrat din Moldova. Principalele mijloace media, afiliate partidului respectiv tirajează de câteva zile opinia expertului Viorel Gârbu, care a menționat factorul politic printre cauzele deprecierii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Situaţia politică este un factor care creează tensiune şi nervozitate în comportamentul cetăţenilor, dar această tensiune şi nervozitate a fost manifestată şi în lunile februarie, martie, deci inclusiv şi în luna aprilie. Sigur că instabilitatea politică este un factor”, a menţionat Viorel Gîrbu pentru Publika TV.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Va ajunge la 21 lei per euro în a doua jumătate a anului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totuși, experții sunt de părere că leul nu va mai pierde mult în valoare și vin cu unele calcule. De exemplu, doctorul în economie, Sveatoslav Mihalache prognozează că euro se va opri la 20 de lei și 40 de bani în următoarele trei luni și va depăși valoarea de 21 de lei abia în a doua parte a anului curent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe lângă cei care vor să schimbe euro și dolari în lei, de pe urma deprecierii leului are de câștigat și statul, care încasează mai mulți bani de la agenții economici care importă marfă și vor plăti o valoare mai mare pentru TVA în lei. Totuși, din această cauză, cetățenii s-ar putea trezi cu prețuri mai mari pentru produsele de import. Diferențele s-ar putea observa în decursul a câtorva luni, mai spun experții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    mobilitate urbana

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Piața locală a platformelor digitale de mobilitate urbană este de aprox. 1,6 mld. lei și generează beneficii economice de peste 1 mld. lei, fiind complementară serviciilor de taximetrie, arată un studiu PwC România. Dezvoltarea platformelor de ride-sharing nu a dus la scăderea industriei de taximetrie, dimpotrivă, aceasta a avut o ușoară creștere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit unui studiu efectuat de PwC România pentru Asociația ”Coaliția pentru Economia Digitală”, piața locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piața de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, piața locală de ride-sharing reprezintă 21% din piața totală de transport urban privat, iar piața totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat și suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalitățile tradiționale de transport urban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În plus, studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbana generează beneficii economice directe și indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie și avand un impact sistemic pozitiv. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele și impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Densitatea auto din România cunoaște o creștere semnificativă – numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, în București aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reușit să țină pasul cu această creștere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureștiul să fie între cele 5 cele mai congestionate orașe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu mașina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiții normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per șofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în mașini. Dincolo de timpul pierdut în mașini, acest fapt pune și serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din București fiind dublu față de cel maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În aceste condiții, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieței de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, coordonatorul studiului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut ușor (aprox. 4%), iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval. Prin urmare, creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea”, a arătat Bogdan Belciu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ulterior intrării pe piață locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creștere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport persoane. Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare creștere înregistrându-se în 2017 (42% fata de 2016), în anticiparea introducerii obligativității șoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Această creștere a numărului de micro-întreprinderi și PFA-uri care au activitate de transport se traduce și într-o mai mare transparență și fiscalizare a acestei activități, fapt care este în beneficiul consumatorilor, dar și al autorităților, care au venituri bugetare mai mari ca urmare a dezvoltării platformelor digitale de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit studiului, numărul de șoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aprox. 20 mii) din totalul numărului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (e.g. Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aprox. 22 mii). În continuare, numărul de șoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este semnificativ (aprox. 54 mii). Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piața totală de servicii de transport urban privat. În medie, românii fac aprox. 17 călătorii pe an cu taxiul și 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La nivel global, piața de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari și este de așteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale și conexiunilor 5G, dar și al presiunilor puse de schimbările climatice, care va face ca o parte tot mai mare a populației să abandoneze sistemul deținerii individuale a autovehiculelor, îndreptându-se către sisteme de car-sharing și servicii de e-hailing pentru a-și satisface necesarul de transport. Astfel, se estimează că în Europa va avea loc o schimbare structurală în distribuția sistemelor de mobilitate până în 2030, stocul de mașini fiind prognozat să se reducă de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescând totodată adopția mașinilor electrice și autonome.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Viitorul mobilității urbane va fi caracterizat de:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Electricitate – Creșterea ponderii autovehiculelor electrice;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Autonomie – Apariția autovehiculelor autonome;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Partajare – Creșterea ponderii sistemelor de car-sharing;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Conectivitate – creșterea numărului de autovehicule conectate cu multipli senzori și dispozitive de comunicație
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Actualizare anuală – Modelul de proprietate al autovehiculelor se va schimba, nefiind necesar ca acestea sa fie achizitionate la valoarea întreagă, ci plătite în sume mici per folosire/inchiriate sub planuri financiare de tip PCP (personal contract purchase)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Într-o lume într-o schimbare tot mai accelerată generată în principal de evoluția tehnologiei digitale, viitorul mobilității urbane se leagă și de dezvoltarea platformelor digitale de car-sharing și e-hailing. România ar trebui să profite de pe urma tehnologiei digitale și să adopte prevederi legislative care să încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, atenuând totodată problemele legate de poluare și congestia traficului. Studiul nostru arată că adoptarea unui astfel de cadru legislativ deschis pentru aceste platforme, așa cum aplică majoritatea statelor europene, ar genera beneficii adiționale pentru economie în perioada 2020-2023 în valoare de peste 1,1 miliarde de lei”, a punctat Bogdan Belciu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      club

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Banca Transilvania extinde in Republica Moldova initiativa BT Club si lanseaza Victoriabank Club impreuna cu Victoriabank. Acesta este un progam de dezvoltare personala si profesionala destinat antreprenorilor si inseamna traininguri, conferinte, consultanta si networking.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La intalnirile Victoriabank Club participantii vor avea ocazia sa afle mai multe despre management, start-up-uri, motivarea echipei, vanzari, marketing, dar si despre diferite solutii destinate dezvoltarii afacerii. Trainingurile vor fi sustinute de persoane din echipa Victoriabank, Banca Transilvania si BERD, precum si de traineri specializati pe diferite domenii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Lansarea Victoriabank Club vine datorita experientei deosebite pe care Banca Transilvania o are in Romania cu BT Club. Povestea a inceput acum 13 ani, in Cluj-Napoca, iar pasiunea pentru educatie si convingerea ca educatia transforma oamenii – inclusiv antreprenorii – a fost la baza energiei initiale inclusiv atunci. Cei care incep sau fac afaceri au o anumita forma de curaj, iar noi putem ajuta cu educatia, care, la randul ei transforma curajul in business sustenabil. In Romania am construit in timp o comunitate frumoasa, cu peste 25.000 de membri. Au fost peste 1.000 de evenimente educationale in 60 de localitati, la care au participat peste 55.000 de persoane. Ne bucuram sa extindem povestea de succes in Republica Moldova pentru ca fiecare antreprenor sustinut inseamna indeplinirea misiunii noastre de a sustine spiritul antreprenorial si, de fapt, curajul”. – declara Tiberiu Moisa, Director General Adjunct, Banking pentru IMM, Banca Transilvania, membru al Consiliului de Administratie la Victoriabank si unul dintre initiatorii clubului in Romania si Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Lansarea Victoriabank Club este o premiera pe piata bancara din Republica Moldova si face parte din initiativele Bancii Transilvania, investitor in Victoriabank, destinate antreprenorilor  locali. Un prim pas in aceasta directie a fost facut in 2018, cand Victoriabank s-a adresat cu un produs specific companiilor de tip start–up si cu o abordare mult mai deschisa pentru comapniile mici si mijlocii. Victoriabank crede in antreprenoriat si in sustinerea acestuia. Suntem siguri ca programul de educatie financiara se va bucura de succes, iar clientii vor aprecia noua abordare: Victoriabank ofera clientilor mai mult decat produse si servicii bancare.” – afirma Bogdan Plesuvescu, Presedinte, Victoriabank.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Inscrierea firmelor in Victoriabank Club se face online, gratuit. Tot pe siteul Victoriabank antreprenorii se pot informa cu privire la calendarul cursurilor si se pot inscrie, tot gratuit, la acestea. Cursurile vor fi organizate in orase diferite din Republica Moldova – cum sunt Chisinau, Balti si Cahul. Primele cursuri organizate de Victoriabank Club vor avea loc in mai si iunie a.c., iar subiectele vor fi Managementul financiar si Managementul fluxului de numerar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Banca Transilvania si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare sunt actionarii majoritari ai Victoriabank, iar impreuna, din ianuarie 2018, si-au propus sa contribuie la sustinerea antreprenorilor si economiei Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul RO-CULTURA este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 și vizează consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prezentul apel se adresează proiectelor care contribuie la realizarea indicatorilor aferenți Rezultatului indirect (outcome) 2 – Îmbunătățirea accesului la cultură, Rezultatelor directe (output-uri) 2.1 – Consolidarea antreprenoriatului cultural și 2.2 – Dezvoltarea publicului, respectiv Rezultatului direct (output) bilateral 2 – Susținerea cooperării culturale internaționale în domeniul creației artistice contemporane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cel puțin 50% din valoarea totală a sprijinului financiar nerambursabil aferent proiectelor selectate va fi acordată proiectelor implementate în parteneriat cu cel puțin o entitate din Statele Donatoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Bugetul prezentului apel de proiecte este de 2.500.000 Euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Valoarea sprijinului financiar nerambursabil ce poate fi acordat unui proiect este între 50.000 Euro și 200.000 Euro, reprezentând:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 100% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, în cazul proiectelor implementate de beneficiari ai ajutorului de minimis de tip instituție publică de cultură,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 90% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, în cazul proiectelor implementate de beneficiari ai ajutorului de minimis de tip ONG sau societăți comerciale/ societăți cooperative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În cadrul prezentului apel de proiecte sunt finanțate proiectele sau activitățile care intră sub incidența prevederilorSchemei de ajutor de minimis, avizată favorabil de către Consiliul Concurenței.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru a fi eligibile, propunerile de proiecte trebuie să conducă la atingerea următorilor indicatori de Program:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 90 de locuri de muncă create;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 19.000 de participanți la activitățile culturale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 10 IMM-uri sprijinite;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 60 profesioniști cu competențe/expertiză dezvoltate la locul de muncă, alții decât cei de etnie romă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 150 activități de artă contemporană sprijinite;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 10 abordări inovative referitoare la patrimoniul cultural, sprijinite în vederea dezvoltării publicului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 5 producții referitoare la minorități sociale, etnice și culturale,  altele decât minoritatea romă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • 15 proiecte care implică cooperarea cu un partener de proiect din Statele Donatoare în domeniul artei contemporane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Numărul maxim de activități în cadrul unui proiect este de 5.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Solicitanții eligibili:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • instituție publică de cultură (muzeu, teatru, operă, operetă, filarmonică, bibliotecă, arhivă, centru cultural etc.);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • organizație neguvernamentală, constituită în baza Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații) sau a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • este ONG în sensul definiției de la secțiunea 5 din Ghidul solicitantului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • a fost înființată în urmă cu cel puțin 2 ani (față de data de lansare a apelului de proiecte);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • domeniul său de activitate este, conform documentelor statutare, printre altele, în sectoarele culturale și creative, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE nr. 1295/2013;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • poate desfășura activitățile propuse prin proiect potrivit documentelor statutare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • societate comercială constituită în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare SAU societate cooperativă constituită în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei (republicată), care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • se încadrează în categoria IMM (microîntreprindere, întreprindere mică sau întreprindere mijlocie, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • a fost înființată în urmă cu cel puțin 2 ani (față de data de lansare a apelului de proiecte);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • domeniul său de activitate este, conform documentelor statutare/ constitutive, printre altele, în sectoarele culturale și creative, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE nr. 1295/2013;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • domeniul/-iile de activitate (clasa CAEN) vizat/-e de proiect este/sunt înscris/-e în obiectul de activitate al societății comerciale (conform certificatului constatator ORC);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • domeniul/-ile de activitate (clasa CAEN) vizat/-e de proiect este/sunt autorizat/-e la sediul/-ile (principal/-e sau secundar/-e) identificat/-e ca loc/-uri de implementare al/-e proiectului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectele vor avea o durată cuprinsă între 6 luni și 24 de luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Data de lansare a cererii de proiecte: 15.04.2019.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Data limită de depunere a proiectelor: 15.07.2019, ora 23:59.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ghidul solicitantului și anexele aferente au fost aprobate prin OMCIN 2249/2019 și pot fi accesate aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      mită

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Un vecin imprevizibil al Uniunii Europene, Republica Moldova este măcinată de corupție și sărăcie, iar eforturile partenerilor de dezvoltare sunt consumate preponderent pentru deliciul și înavuțirea unor guvernări compromise și iresponsabile. Miliarde de dolari și euro au fost debursate pentru promovarea reformelor de modernizare europeană a țării, dar o protipendadă rapace deturnează invariabil aceste fonduri, de la proclamarea independenței încoace.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Complici din toate partidele, uniți-vă !

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acesta este cel mai popular slogan din Republica Moldova. Operă comună a reprezentanților tuturor opțiunilor politice autohtone, deturnarea banului public a ajuns un sport „național”, atât pentru cei care promovează interesele Moscovei, cât și pentru unii care își arogă, ostentativ, toga de unionist și promotor al valorilor și tradițiilor naționale românești. Primăvara aceasta, bunăoară, gropile și denivelările pun stăpânire pe bulevardul principal al Chișinăului, la nici doi ani de la finalizarea lucrările de reabilitare a principalei artere a capitalei. Proiectul de reabilitare a bulevardului Ștefan cel Mare a inclus artera principală a capitalei și alte câteva străzi și a costat 22 milioane de euro, bani împrumutați de primăria urbei de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul Special de Energie Verde (FSEV) al Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Fostul primar este cercetat astăzi într-un dosar penal, iar partidul său, după ce a fluturat decorativ steagul unirii și a colaborat de minune cu actuala guvernare, a sucombat politic, adunând nici două la sută din sufragii la recentul scrutin parlamentar. De cealaltă parte, și adepții statalității Republicii Moldova dau tunuri în serie, furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova sau concesionarea netransparentă a Aeroportului Chișinău fiind doar două exemple din vasta acțiune de devalizare a banului public.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2009 – 2019: Corupția și injustiția au devastat Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acum 10 ani, în 2009, regimul comunist din Republica Moldova a fost detronat și la guvernare au venit reprezentanții unor coaliții de guvernare proeuropene. Asumându-și vectorul de integrare europeană a țării, astăzi constatăm că acestea nu au confirmat, justiția este captivă, iar corupția a proliferat. În noiembrie 2009 Indicele Percepţiei Corupţiei (IPC) pentru 2008 plasa Republica Moldova pe locul 92 din 180 de țări studiate de către Transparency International, ca, peste 10 ani, în 2018, Moldova să ajungă pe locul 117.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În 2013, Ambasadorul SUA în Republica Moldova, William H. Moser, declara că Republica Moldova trebuie să-şi demonstreze devotamentul faţă de dorinţa de a crea un aparat de stat productiv, transparent, responsabil şi bazat pe valori morale, care va permite cetăţenilor săi să studieze şi să-şi dezvolte aptitudinile prin intermediul unei munci oneste, unde progresul şi promovarea sunt obţinute corect, inovaţiile se dezvoltă, investiţiile cresc şi instituţiile de stat protejează drepturile omului. Ambasadorul american a mai invocat suportul considerabil și interesul nedisimulat al partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova în favoarea atingerilor obiectivelor propuse. Cu toate acestea, rezultatele nu sunt îmbucurătoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Debandada în justiție, corupția endemică și aservirea instituțiilor statului intereselor de clan au pus în pericol până și integrarea europeană a Moldovei. Astfel, Uniunea Europeană a suspendat oficial, în 2018, sprijinul financiar pentru Republica Moldova, urmare a invalidării de către justiția moldovenească a alegerilor locale anticipate din Chișinău și a neglijării recomandărilor Comisiei de la Veneția. Parlamentul European a condamnat cu fermitate decizia de invalidare a rezultatelor alegerilor locale de către Curtea Supremă de Justiție „pe motive dubioase și netransparente, care au subminat în mod semnificativ integritatea procesului electoral”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Republica Moldova în 2015: Cea mai coruptă justiție din lume, cea mai săracă țară din Europa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acum patru ani, Republica Moldova avea cea mai coruptă justiție din lume, potrivit Raportului Competitivității Globale (2014-2015), realizat de World Economic Forum. Astfel, Moldova s-a clasat pe ultimul loc în clasamentul global privind corupția în sistemul judecătoresc – locul 144 – și sta cel mai prost la capitolul „plățile ilegale și mita pentru obținerea hotărârilor judecătorești favorabile”. De asemenea, studiul a constatat că justiția din Republica Moldova este lipsită aproape în totalitate de independență. La acest capitol, Republica Moldova s-a clasat pe locul 141, situație agravată de faptul că banii publici sunt cheltuiți extrem de ineficient – locul 102 la capitolul ”risipa banilor publici”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Republica Moldova în 2016: Președinția, Guvernul, Parlamentul – cele mai corupte instituții

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acum trei ani, Republica Moldova a ajuns fruntașă în topul ţărilor cu cea mai mare corupţie din Europa și Asia Centrală. Concluzia poate fi desprinsă dintr-un studiu realizat de Transparency Internaţional. Cetățenii moldoveni intervievați au taxat dur autoritățile pentru lipsa de atitudine în procesul de luptă împotriva corupției. Astfel, 84% din interlocutori considerau eforturile guvernanţilor în a combate corupţia ca fiind „proaste” şi „foarte proaste”, iar Legislativul a fost perceput de populaţie drept instituţia cea mai afectată de corupţie (76% din respondenţi). Situația nu a fost mai bună nici în cazul altor instituții ale puterii de stat, Preşedinţia şi Guvernul fiind declarate drept cele mai corupte de 71% din cetățeni, iar 67% dintre moldoveni susținând că sistemul judiciar este foarte corupt.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Republica Moldova în 2018: Sistemul de justiție este corupt și inechitabil

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acum un an, experții Băncii Mondiale au evaluat schimbările în domeniu justiției în ultimii ani şi au relevat că autoritățile Republicii Moldova trebuie să regândească întreg mecanismul de funcționare. Rezultatele studiului au indicat că 56 la sută din cei intervievați consideră că activitatea instanțelor s-a înrăutățit, fie nu văd nicio schimbare. Unul din cinci cetățeni a spus că în justiție nu există echitate, îngrijorare pe care au confirmat-o jumătate din avocații chestionați. Studiul a mai relevat un nivel sporit de corupție în domeniu, trei sferturi din antreprenori specificând că lupta cu acest flagel nu a adus rezultate, iau unul din patru reprezentanți ai mediului de afaceri știau persoane care au dat mită recent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În același context, Amit Mukherjee, expert al Oficiului Băncii Mondiale, a menționat că deși eforturile de reformă raportate de către guvernanți sunt costisitoare, acestea nu au efecte palpabile: „Moldova cheltuie 1,1 la sută din PIB pentru justiție, un procent care este destul de înalt, este cu 25 la sută mai mult decât media unei țări din UE. Dacă te uiți la rezultatele sondajului, apare întrebarea dacă acești bani sunt cheltuiți pe acțiuni și activități care îmbunătățesc încrederea publicului sau care oferă un acces mai ușor la instanțe și la sistemul judecătoresc. Deci este un lucru la care autoritățile trebuie să se gândească, cum sunt cheltuiți banii”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        antreprenoriala

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Junior Achievement Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, a organizat pe 12 aprilie prima conferință regională cu tematica: „Educația Antreprenorială – promotor al dezvoltării societății”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În cadrul panelurilor de discuții au fost abordate subiecte referitoare la experiența Junior Achievement Moldova sau practicile europene în cadrul programelor locale de educație Antreprenorială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ultimii 100 de ani, organizația noastră a oferit tinerilor posibilitatea de a avea o experiență antreprenorială practică. JA Europe și JA Moldova colaborează pentru a oferi tinerilor posibilități de ași consolida competențele antreprenoriale și de a obține o pregătire profesională pentru a se încadra cu succes în economia de piața. Astăzi, suntem încântați să ne bucurăm de prezența actorilor din domeniul antreprenorial, instituțiilor de învățământ și profesorilor în vederea creării parteneriatelor pe segmentul dezvoltării unui viitor mai bun pentru generațiile tinere, a afirmat Caroline Jenner, CEO, JA Europe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, la eveniment au participat oficiali din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a R. Moldova, reprezentanți ai Misiunii USAID în Moldova, organizații neguvernamentale, mediul academic și de afaceri, precum și invitați speciali din străinătate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Academia de Studii Economice din RM, JA Moldova și alte organizații, care susțin educația antreprenorială ne-am exprimat de mai multe ori dorința ca educația antreprenorială și economică să devină un curs obligatoriu pentru toate nivelurile de instruire. Statele dezvoltate din întreaga lume, demult au introdus acest curs de educație antreprenorială și economie ca fiind unul obligatoriu și i-au apreciat valoare așa precum o merită”, a menționat Grigore Belostecinic, Preşedinte al Consiliului Director JA, rector ASEM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Tot în cadrul evenimentului au fost premiate instituțiile de învățământ cu cea mai mare experiență de promovare a programelor JA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Antreprenoriatul a fost tot timpul cheia spre dezvoltarea economică a unei țări, mai ales pentru o țară care se află încă într-o perioadă de tranziție, cum este Republica Moldova. Experiența care mi-a oferit-o Junior Achievement m-a ajutat să privesc lumea afacerilor mai aprofundat, chiar dacă a fost o simplă simulare. Junior Achievement este platforma care permite aplicarea cunoștințelor economice și crearea spiritului antreprenorial”, a subliniat Sorin Oțel, Student anul IV la Centrul de Excelență în Economie și Finanțe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evenimentul a fost organizat în cadrul Programului Susținerea educației antreprenoriale în Europa și Eurasia” finanțat de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Este important că elevii și studenții au acces la activități practice, participând la târguri, lagăre de informare și altele. Vom continua să susținem aceste activități. O parte din această asistență va merge la elaborarea curriculumului la diferite nivele de învățământ, vom susține pregătirea profesorilor care vor preda aceste subiecte tinerilor. Ne dorim ca spiritul de antreprenoriat să progreseze în Republica Moldova” a menționat Steve Welker, Senior Specialist în Managementul Proiectelor, Misiunea USAID Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Junior Achievement Moldova este o asociație obștească a cărei misiune constă în motivarea și pregătirea tinerei generații pentru a se afirma cu succes în economia de piață. De 24 de ani implementează programe de educație antreprenorială la care au participat peste 250.000 de elevi și circa 2.200 profesori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Este primul eveniment regional de acest tip organizat în Republica Moldova, dedicat pe de o parte recunoașterii importanței actorilor publici și privați în susținerea programelor educaționale implementate de către Junior Achievement Moldova, pe de altă parte importanței schimbului de bune practici între profesori, elevi, mediul de afaceri și absolvenți a programelor JA pe segmentul promovării culturii antreprenoriale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        PD

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Săptămâna aceasta s-a perindat un joc al declarațiilor din partea celor trei forțe politice importante din noul legislativ de pe Bîc, care au conturat poziția fiecăreia din ele. Dacă blocul ACUM insistă pe dezoligarhizarea statului, apoi socialiștii pun în prim plan schimbarea priorităților geopolitice și cer undă verde propagandei rusești. La rândul lor, democrații se pregătesc cinic de anticipate, anunțând proiecte „sociale” fără nicio acoperire bugetară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Marți, 9 aprilie, la 45 de zile de la alegerile parlamentare din Republica Moldova două din cele trei forțe politice intrate în legislativul de la Chișinău, care sunt într-un fel sau altul vizate în crearea coalițiilor de guvernare, au ieșit în conferințe de presă pentru a-și expune poziția vizavi de participarea într-o posibilă alianță la guvernarea statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cea mai așteptată a fost declarația socialiștilor, care erau așteptați de o lună să dea curs invitației blocului electoral ACUM format din două partide de centru-dreapta PAS și PPDA, să voteze un set de legi și să adopte o serie de măsuri pentru a dezoligarhiza statul și a-l scoate de sub controlul Partidului Democrat și al clanului oligarhic al liderului acestuia, Vladimir Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pachetul de dezoligarhizare a statului drept piatră de temelie pentru o coaliție de guvernare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai exact, pe data de 12 martie, blocul ACUM a propus un pachet de acte legislative care include:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Adoptarea declarației parlamentului cu privire la caracterul capturat al statului R. Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Demiterea procurorului general și numirea unui procuror european. Demiterea șefului Serviciului de Informații și Securitate, conducerii Comisiei Electorale Centrale, șefului Centrului Național Anticorupție, demiterea conducerii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Agenției Naționale de Integritate și Curții Supreme de Justiție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Anularea sistemului electoral mixt, în baza căruia se votează atât pentru listele de partid cât și pentru candidați pe circumscripții electorale și revenirea doar la sistemul proporțional (votarea doar a listelor de partid).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Crearea a trei comisii parlamentare de anchetă cu privire la furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc în anul 2014, de prezentare a celui de-al doilea raport al companiei britanice Kroll, care a efectuat investigații privind acel furt, de anchetare a operațiunilor de spălare a banilor și a anulării legii amnistiei capitalului, care, se presupune că ar fi fost adoptate anul trecut pentru a crea o bază legală pentru ca beneficiarii furtului miliardului să poată introduce banii furați în R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Adoptarea Legii Magnițki , astfel au denumit experții proiectul actului normativ, inspirați de o normă similară votată mai multe state, inclusiv SUA, Marea Britanie, Canada sau Estonia, și care presupune interdicții de intrare în țară și sancționarea persoanelor bănuite de serioase violări ale drepturilor omului sau fraude fiscale. Legea poartă numele lui Serghei Magnițki, fost avocat rus, decedat într-o închisoare din Moscova în 2008, după ce descoperise o schemă de delapidare a bugetului rusesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La momentul propunerii acestui set de legi și măsuri, cele două partide de centru-dreapta au declarat că dacă PSRM nu va da curs acestor propuneri și nici nu vor crea o alianță cu PD, cu care se află într-o alianță informală de mai mult timp, atunci ei și democrații se vor face vinovați de provocarea alegerilor anticipate „odată cu alegerile locale, pentru a semăna și mai multă confuzie”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Amintim că mai devreme atât PD, cât și PSRM au chemat blocul ACUM la negocieri pentru crearea unei majorități parlamentare, invitații respinse pe motivul că astfel de negocieri ar reprezenta niște practice obscure de împărțire a sferelor de influență între partide și n-au nimic comun cu interesele reale ale alegătorilor. De aceea blocul a și insistat ca discuțiile să se producă deschis, la vedere, chiar în ședințele Parlamentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Noi nu suntem ca ei, ne respectăm cuvântul dat și angajamentele. Nu vom intra în acest joc perfid prin care pur și simplu se tranzacționează puterea. Dacă am face asta, am ucide speranța oamenilor că Moldova are viitor. Nu avem de gând să negociem votul oamenilor, principii și valori și viitorul țării”, a spus liderul PPDA, Andrei Năstase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Soluția este adoptarea în regim de urgență de către deputați a unui set de legi ce vizează eliberarea instituțiilor de sub controlul lui Plahotniuc”, a punctat președinta PAS Maia Sandu, la rândul său.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Concomitent cu acest set de legi și măsuri, blocul ACUM l-a propus în funcția de președinte al Parlamentului pe Andrei Năstase și în funcția de prim-ministru pe Maia Sandu, dând de înțeles că nu e o cerință bătută în cuie primordială fiind adoptarea pachetului de legi anti-oligarhice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Socialiștii vor să controleze politica externă și să dea undă verde propagandei rusești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Anume pe această cerință, însă a pus accent Partidul Socialiștilor, care în conferința de presă din 9 aprilie a anunțat că nu va susține învestirea unui Guvern minoritar, ACUM deținând doar 26 din cele 101 mandate de deputați. Totodată, socialiștii spun că alegerile anticipate nu sunt o soluție pentru deblocarea situației politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Susținem toate eforturile președintelui Republicii Moldova (ex-socialistul Igor Dodon și liderul informal al acestora) în vederea depășirii crizei politice din țară. PSRM urmărește să fie creată o majoritate parlamentară pe deplin funcțională, un Guvern și plan de guvernare. Nu considerăm posibilă susținerea unui Guvern minoritar. Cea mai bună soluție este deblocarea situației și neadmiterea alegerilor parlamentare anticipate”, a declarat secretarul formațiunii Ion Ceban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În același timp, PSRM a venit cu un pachet de legi și condiții pentru a forma o alianță de guvernare. Printre acestea se numără și funcția de președinte al Parlamentului, care ar urma să revină socialiștilor. În această funcție PSRM o propune pe Zinaida Greceanîi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Printre solicitările socialiștilor se numără și revenirea Serviciului de Informații și Securitate în subordinea șefului statului, declararea limbii ruse drept limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova și anularea „legii anti-propagandă”, lege care a limitat difuzarea emisiunilor propagandistice rusești în R. Moldova. Totodată, PSRM va insista ca în cadrul viitorului Guvern să-i revină domeniile politicii externe și apărării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă nu va fi posibil de identificat acest compromis și un dialog, PSRM e pregătit să meargă în alegeri anticipate”, a mai adăugat Ceban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Program social de la democrați

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Declarațiile socialiștilor vin la scurt timp după ce Partidul Democrat a prezentat un pachet social care va sta la baza negocierilor privind formarea unei majorități parlamentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În cadrul briefingului tradițional de marți, Partidul Democrat, prin prim vice-președintele său, premierul Pavel Filip, a anunțat lansarea Pachetului social Pentru Moldova. Acesta ar urma să stea, potrivit democraților la baza negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare și a guvernării cu toate partidele care vor susține implementarea inițiativelor propuse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Îmbunătățirea vieții oamenilor prin salarii și pensii mai bune, noi facilități pentru procurarea unei locuințe, proiecte de infrastructură, majorarea unor alocații – sunt doar câteva din inițiativele programului social al democraților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De remarcat că acesta vine după ce acum o săptămână, în urma discuțiilor comune inițiate de Igor Dodon, liderii PDM și PSRM declarau că cele două partide au viziuni comune în ceea ce privește domeniul social, însă opiniile cu privire la domeniul politic sunt diferite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, un sondaj realizat la comanda democraților și publicat recent sugerează că cetățenii și-ar dori formarea unei coaliții între PSRM și PDM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ar fi, de fapt, formalizarea unei alianțe tacite care a funcționat și în legislativul precedent, când socialiștii și democrații au promovat de comun acord unele proiecte de legi, care îi avantajau ce-i drept mai mult pe democrați, inclusiv legea privind sistemul electoral mixt, care în scrutinul recent i-a avantajat doar pe democrați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Îi interesează funcții și nu dezoligarhizarea țării”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În acest context, cele două partide din Blocul ACUM spun că PSRM evită în mod deliberat să recunoască că Republica Moldova este un stat capturat, iar agenda pe care o propun socialiștii este una care va menține țara în captivitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din declarația PSRM de azi am înțeles că pe ei îi interesează funcții. Au trecut cu vederea orice subiect ce ține de lupta anticorupție și cu regimul oligarhic. S-au făcut că plouă. Au venit cu subiecte care divizează societatea. Ei cred că cea mai mare problemă este limba rusă. Ei consideră că NATO e vinovată de sărăcie și lipsa locurilor de muncă. Au încercat să distragă atenția de la problemele țării și au venit cu o agendă foarte diferită de ce am propus noi: să eliberăm mai întâi statul din captivitate”, a declarat Maia Sandu, adăugând că „semnalele de astăzi (n.r. – de la PSRM) au fost destul de proaste ca să ne facem speranță că e cineva acolo care are curajul să înfrunte regimul”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Blocul ACUM a luat act de poziționarea PSRM. Am văzut cu toții că invitația noastră anterioară , făcută deputaților aflați în afara influenței regimului oligarhic a fost respinsă. Din păcate, un partid care astăzi are cel mai mare nr. de mandate în Parlament, a ales o agendă alta decât cea pe care avut-o în campania electorală. A ales agenda PDM. Această agendă face să mențină RM în continuare în captivitate”, a declarat Andrei Năstase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Președintele se așteaptă la anticipate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Președintele Igor Dodon are îndoieli că va fi creată o coaliție și afirmă cu o probabilitate de 60% că vor fi organizate alegeri anticipate. Totuși, acesta spune că pentru negocieri legate de potențiale coaliții și alianțe mai sunt încă două luni. Potrivit lui Dodon, dacă până în luna iunie nu se va contura crearea unei coaliții, atunci el va fi nevoit să dizolve legislativul și să anunțe alegeri parlamentare anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă până la mijlocul lunii iunie, adică timp de trei luni în legislativ nu va fi nicio lege, dacă nu este ales un președinte de Parlament, atunci la expirarea acestor trei luni eu pot să dizolv Parlamentul. De astăzi mai sunt două luni”, a declarat șeful statului la o ediție specială la postul de televiziune NTV Moldova. În opinia șefului statului, cu cât se va apropia data eventualei dizolvări a Parlamentului, cu atât deputații vor fi mai „vorbăreți”. „Mi se pare că, în caz de alegeri anticipate, cel mai mult vor avea de suferit cei de dreapta”, spune Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deputat: Dodon îi face jocul lui Plahotniuc”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În acest context, deputatul Octavian Țîcu, din partea blocului ACUM ajunge la concluzia că atât PDM cât și PSRM se pregătesc de alegeri anticipate pentru a scoate definitiv Blocul ACUM din cărțile puterii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ambele partide au început Campania electorală, afișând extinse programe sociale fără acoperire economică și financiară (adică minciuni gogonate), convocând oameni pe la adunări și înverziri de spații prin teritorii. Probabilitatea unei coaliții de guvernare între PSRM și PDM, după declarațiile făcute astăzi de socialiști este imposibilă. Din contră, poziția tranșantă a PSRM cu statalitatea, reîntregirea, limba rusă și orientarea spre Rusia, vine să întărească convingerea că PSRM are altă părere decât Plahotniuc, iar acesta la rândul lui poate manipula Occidentul că este garantul stabilității contra acestei „ofensive politice” a socialiștilor.”, menționează Țîcu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deputatul crede că prin alegeri anticipate, Dodon scapă de acuzația că ar fi parte a binomului, iar Plahotniuc îi întărește acestuia reputația de contestatar al traseului european, iar pe sine se poziționează drept „salvator”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În realitate, Dodon și socialiștii fac un joc comun cu Plahotniuc, pentru victoria cauzei de la Răsărit, chiar dacă fiecare cu piatra sa în sân, din dorința de a câștiga grațiile lui Putin. PS: Pe unde-s tovarășii experți, pseudo-experți și alte categorii de dat cu părerea, care ne împingeau la alianțe și coaliții cu socialiștii?”, a scris Octavian Țîcu pe pagina sa de Facebook.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sistemele electorale sunt motoarele care mențin democrația pe roate, în toată lumea. Mai puțin în Republica Moldova, unde guvernarea își adaptează sistemul electoral propriilor interese, legea sau bunul simț nefiind impedimente în calea pornirilor de căpătuire. Acestea s-a demonstrat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, care au avut loc în baza sistemului electoral mixt și care prevede că 51 de deputați sunt aleși pe circumscripții uninominale, iar 50 – pe o singură circumscripție națională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Unde alegeri nu e, nimic nu e

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sistemul electoral mixt este opera unui consens bipartizan, Partidul Democrat din Moldova (PDM) și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) votându-l într-un glas, la 20 iulie 2017, în pofida criticilor vehemente din partea opoziției, Comisiei de la Veneția și forurile reprezentative ale Uniunii Europene. Temerile opozanților s-au adeverit din plin, la alegerile parlamentare din 2019 fiind atestate cele mai mari încălcări ale codului electoral din întreaga istorie a Republicii Moldova. Astfel, s-a demonstrat că sistemul mixt este costisitor și că favorizează partidele și politicienii cu bani, PDM, PSRM și Partidul Șor fiind beneficiarii nemijlociți ai acestei mașinații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru campania electorală din circumscripția națională, partidul controversatului om de afaceri Ilan Șor a raportat cheltuieli de aproape 21 de milioane de lei (circa 1,1 milioane EU). În urma alegerilor, s-a ales cu 117.522 de voturi, adică 8,34% din numărul voturilor exprimate. Dacă raportăm cheltuielile la rezultatele obținute de Partidul Șor, reiese că un vot costă în acest caz 175 de lei. Următorul în clasament este PDM, care a raportat la Comisia Electorală Centrală cheltuieli de peste 59 de milioane de lei. Dacă împărțim această sumă la numărul total de voturi adunate în cadrul alegerilor, reiese că un singur vot i-a costat pe democrați aproape 135 de lei. Alt finalist, PSRM a cheltuit câte 14 lei pentru fiecare vot, Blocul Acum câștigând 26 de mandate de parlamentar cu doar 5 lei pentru fiecare vot adjudecat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe uninominale și mai anapoda

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe circumscripțiile uninominale banii au curs gârlă, PDM, PSRM și Partidul Șor cumpărând voturi ca la piața. Pe întreg intervalul electoral, Republica Moldova a chiuit și a dansat, a băut vin fiert și s-a dat în scrânciob, pe gratis, toate aceste trei partide beneficiind de suportul unor fundații de binefacere, gestionate de către persoane din imediata apropiere a liderilor de partid. Actele de binefacere „bani – vot” aveau loc în lumina reflectoarelor, dar Comisia Electorală Centrală nu a observat nicio încălcare. Ceea ce nu înseamnă că aceste grave derapaje nu au fost observate de către opoziția europeană și de către reprezentanții partenerilor de dezvoltare. Astfel, luni, la Strasbourg, a început sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unul dintre subiectele sesiunii fiind dedicat rezultatelor alegerilor parlamentare din Moldova din 24 februarie curent. Imediat alegerilor, șeful Delegației APCE, Claude Kern, a declarat că scrutinul, cu regret, a confirmat principalele îngrijorări legate de sistemul mixt: „E vorba în special de lipsa unui mecanism eficient de prevenire a influenței inadecvate din partea oamenilor de afaceri înstăriți pe fundalul unei supravegheri slabe a finanțării partidelor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sistemul electoral mixt compromite autonomia locală

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Trompetele implementării sistemului electoral mixt au avansat, demagogic, ideea că efectele pozitive ale acestuia vor fi multiplicate prin obținerea calității de parlamentar de către candidatul care cunoaște foarte bine problemele din circumscripție. Chipurile, ajuns în Parlament, acesta le va soluționa în mod prioritar. Mă întreb, în acest caz, la ce bun există autorități ale administrației publice locale, consilii raionale sau sătești, atunci când fiecare circumscripție va avea un Făt-Frumos sau o Zâna Pădurilor, care vor rezolva toate problemele cu bagheta parlamentară ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Așadar, sistemul electoral mixt îi avantajează pe sacii cu bani și ne condamnă corupției ubicuă. Acest sistem intervine brutal în descentralizarea puterii în stat, în detrimentul autorităților publice locale. De fapt, în Republica Moldova deținătorii puterii în stat nu ard de dorință să promoveze descentralizarea puterii, printr-un transfer real de competențe administrative și financiare de la nivelul administrației publice centrale la cel al administrației publice locale. Cei cu frâiele puterii de la Chișinău continuă să-i aibă la degetul mic pe reprezentanții administrației publice locale,  să-i controleze prin banii de la buget, prin proiecte finanțate centralizat etc. Calitatea aleșilor locali este creionată de vastele campanii de migrare dintr-o tabără politică în alta, primarii sau consilierii locali fiind constrânși și chiar șantajați să adere la partidul puterii. Cel mai concludent exemplu de un asemenea „pelerinaj” rușinos ne este oferit chiar de către Partidul Democrat din Moldova, astăzi un adevărat magnet pentru aleșii locali. Dacă la alegerile locale din 2015 PDM își instalase primari în 287 de localități (din totalul de 898), apoi, la finele anului trecut, peste 700 de primari erau democrați sau afiliați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Aleși local, disprețuiți general

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acești reprezentanți ai administrației locale nu au nicio putere reală de decizie, superiorii de la Chișinău folosindu-i în calitate de carne de tun în diferite ecuații politice. Astfel, președinții ai 27 de consilii raionale (din totalul de 32) și 713 primari din Republica Moldova au semnat anul trecut o scrisoare către instituțiile UE ca să-și exprime dezamăgirea față de rezoluția Parlamentului European, care a cerut suspendarea asistenței macro-financiare pentru Moldova din cauza invalidării alegerilor locale din capitală. În scrisoare mai era criticată opoziția extraparlamentară moldoveană, care ar fi inițiat dezbaterea din legislativul UE, și se atrăgea atenția că blocarea asistenței financiare europene va pune în pericol parcursul pro-european, căci cetățenii vor fi nemulțumiți de anularea sau amânarea unor proiecte. Despre vicierea caracterului liber al alegerilor și despre anularea arbitrară a rezultatelor alegerilor locale în Chișinău, acești 27 de președinți de raioane și 713 de primari nu au spus nimic. Precum nu s-au pronunțat nici despre faptul că, la adoptarea sistemului electoral mixt, PDM și PSRM au ignorat sau au pus în aplicare parțial marea majoritatea a recomandărilor Comisiei de la Veneția. Acești primari și președinți reprezintă detașamentul oportuniștilor consacrați, care vor trăda PDM-ul exact cum i-au trădat pe foștii lor lideri politici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Situația democrației locale din Republica Moldova s-a deteriorat esențial – raport al Consiliului Europei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În perioada 2-4 aprilie, la Strasbourg (Franța) a avut loc cea de-a 36-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRCE). La acest for european s-a menționat că, din 2012, situația privind democrația locală în Republica Moldova a fost tot mai des subiect al discuțiilor în cadrul CALRCE. Lipsa unor prevederi clare de demitere a aleșilor locali, invalidarea ultimilor alegeri locale din Chișinău, salariile mici ale reprezentanților APL, controlul excesiv din partea organelor statului, nerespectarea prezumției nevinovăției aleșilor locali, schimbarea apartenenței politice a mai multor aleși locali au fost câteva dintre constatările raportorului Gunn Marit Helgesen. În același context, primarul orașului Cimișlia, Gheorghe Răileanu, a menționat că în Republica Moldova starea democrației este deplorabilă, lucru demonstrat și în alegerile parlamentare care au avut loc recent. În aceste condiții, constatăm doar că autoritățile Republicii Moldova mimează promovarea reformelor, în realitate cetățenii și guvernanții având agende separate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Balan Eduard

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        super-eroi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Volodimir Zelenskii, relevația campaniei prezidențiale, confirmă și câștigă detașat în primul tur de scrutin, cu un scor puțin peste 30%, în timp ce președintele în exercițiu, Petro Poroșenko, reușește să obțină 16%, procente care totuși i-au asigurat biletul pentru turul secund. De asemenea, a fost confirmată scăderea treptată în sondaje a Iuliei Timoșenko, considerată în toamna-iarna anului trecut, principală favorită la câștigarea alegerilor prezidențiale. Aceasta s-a situat abia pe poziția a treia și suferă, ca urmare, al treilea eșec consecutiv într-o competiție prezidențială. Topul primilor cinci candidați a fost completat de Iurii Boiko, candidatul pro-rus (11,6%), și de Anatolii Hrițenko (6,9%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Tendințe naționale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Zelenskii a primit cea mai mare susținere în partea de sud și de est a țării, Poroșenko a fost cel mai votat în vestul Ucrainei, Iulia Timoșenko a primit susținere preponderent în centrul și vest, în timp ce candidatul pro-rus a primit susținere în estul îndepărtat al Ucrainei. Felul cum s-a votat în diferite regiuni ale Ucrainei poate fi relevant din mai multe puncte de vedere și continuă să confirme faptul că afinitățile regionale se păstrează în Ucraina, deși nu l-a scara întâlnită înainte de 2014i.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dintre candidații care au intrat în turul secund, Zelenskii a primit cea mai mare susținere în regiunile preponderent de limbă rusă, Poroșenko în regiunile în care candidații și partidele cu orientare pro-occidentală au cea mai mare susținere și, în fine, o zonă mixtă reprezentată de centrul Ucrainei, unde orientările politice și limbile utilizate se găsesc într-un echilibru relativ. Preferințele electorale se suprapun relativ cu limbile dominante în funcție de regiune, cu afinitățile politice tradiționale și, în același timp, cu limbile folosite în actul discursiv de către candidați. Poroșenko este un vorbitor fluent în ucraineană, așadar limba dominantă în discursurile sale este cea națională, în timp ce Zelenskii are anumite probleme în a se exprima în ucraineană, folosind prioritar limba rusă. De asemenea, serialul Sluha Narodu, al cărui regizor și personaj principal este Zelenskii, rulează în mare parte în rusă, cu unele intervenții în ucraineană. De aici și priza pe care actorul o are în rândul electoratului vorbitor de limbă rusă. În plus, spre deosebire de anul 2014, se observă o creștere semnificativă a participării la vot în sudul și estul Ucrainei, în timp ce vestul și centrul Ucrainei au rămas mai degrabă pasive, în primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an. În definitoriu, victoria lui Zelenskii în primul tur nu a fost decisă eminamente pe criterii de limbă și de orientare politică caracteristice anumitor regiuni. Zelenskii a fost votat la scară națională, obținând un scor de cel puțin 20% în majoritatea regiunilor (oblast), ceea ce i-a asigurat victoria în 19 din cele 23 de regiuni, fără Crimeea. A pierdut în Donețk – Iurii Boiko , în Lviv și Ternopil – Poroșenko și Ivano-Frankivsk – Timoșenkoii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totuși, rezultatele alegerilor defalcate pe regiuni relevă și acest aspect. Ca urmare, repartiția voturilor pe criterii de limbă și de orientare politică este probabil să fie de o importanță secundară, însă, cu toate acestea, este prezentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Iluzii și realități în „scaunul prezidențial”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Personajele negative, care la un moment dat și-au însușit puteri nemărginite prin complicitatea grupului la ascensiunea lor, ajung la un moment dat să își folosească puterile în scop propriu, pentru a domina tot ce-i înconjoară, suprimându-i, eventual, pe cei ce i-au creat. Super-eroii sunt întruchiparea imaginației oamenilor aflați la ananghie, ca soluție la problemele majore cu care se confruntă în relație personale negative. Super-eroii își dedică puterile pentru bunăstarea și prosperitatea populației care-i venerează … sau cel puțin așa promit. Ei bine, pe scena politică din Ucraina, dar nu numai, întâlnim ambele tipuri de caractere, care, de regulă, își ascund adevărata personalitate sub mantaua salvării. Această metaforă este sugestivă pentru situația Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prognozele din campania electorală confirmă faptul că ucrainenii continuă să caute „super-eroul” și astfel sunt dispuși să acorde șansa unui outsider absolut, fără nicio experiență politică – o noutate fără precedent în istoria Ucrainei. Ce nu este nou însă rezidă în faptul că ucrainenii sunt într-o perpetuă căutare a liderului salvator. De această dată, eroul este reprezentat de către persoana unui actor și om de afaceri, milionar, și el, ca mulți dintre președinții pe care i-a avut Ucraina. Personificarea sacrificiului pentru neam prin intermediul președintelui a devenit un lait-motiv în Ucraina independentă. În afara președintelui Leonid Kucima, niciun alt șef de stat nu a reușit să își adjudece cel de-al doilea mandat. După Revoluția Portocalie speranța se năștea prin Victor Iușcenko, care, în cele din urmă, a ieșit din politică complet șifonat, după ce nu a reușit nici măcar să își asigure intrarea în turul secund al alegerilor prezidențiale din anul 2010. Și astfel, balanța s-a reînclinat spre tabăra pro-rusă, situație care s-a dovedit a fi un faliment național. Victor Ianukovici – președintele paria, a sfârșit politic și mai rău, nereușind să-și finalizeze mandatul, fugind în Rusia, dar nu înainte de a declanșa haosul în Ucraina. După Revoluția Demnității speranța renaște și ucrainenii îi acordă mandatul de președinte lui Poroșenko, încă din primul tur (55%). Petro Poroșenko, un politician cu experiență, dar care provenea întocmai din acea categorie de politicieni arhicontestată, față de care ucrainenii continuă să-și manifeste oprobriul – oligarhii, care au transformat Ucraina într-un paradis pentru „cei puțini” unde corupția, obediența și prostituția politică fără margini au devenit un modus vivendi și un mod de obținere și de conservare al statutului socio-politic la nivel sistemic. Iată, așadar, „liderul salvator” este un motiv recurent în Ucraina, care paradoxal a apărut mereu din aceeași categorie și căruia ucrainenii au continuat să-i acorde votul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Zelenskii și Poroșenko se aseamănă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Profilurile celor doi candidați sunt mult mai asemănătoare decât pare la prima vedere. Într-un articol semnat pentru site-ul de presă Hromadske.ua, jurnalistul Maxim Kamenev reușește să surprindă foarte bine acest aspect. În câteva cuvinte, în anul 2014, Petro Poroșenko apare pe fondul cererii unei fețe noi în politică (cu toate că nu era atât de „nou” precum este Zelenskii astăzi) și își anunță candidatura cu doar două luni înainte de alegeri. Zelenkii răspunde și el aceleiași cereri și își anunță oficial candidatura cu doar trei luni înainte de alegeri. Autorul articolului continuă prin a sublinia faptul că, la acea dată, Poroșenko a încercat să își creeze imaginea unui om de afaceri de succes și, în niciun caz, nu ar fi avut nevoie să devalizeze bugetul de stat. Poroșenko, supranumit și „regele ciocolatei”, deține și astăzi compania Roshen, chiar dacă, în campania din anul 2014, a promis să renunțe la afacere. Și din acest punct de vedere Zelenskii se apropie de situația lui Poroșenko din urmă cu cinci ani. Conform declarației de avere din anul 2017, preluată de KyivPost, Zelenskii este co-acționar în cadrul unei rețele de 15 companii, care își desfășoară activitatea în domeniul mass-media și al divertismentului, rețea care obține câștiguri anuale de zeci de milioane de dolari. Cinci dintre cele 15 companii sunt înregistrate în străinătate: Belize, Insulele Virgine Britanice, Cipru și Italia. În schimb Zelenskii nu pare doritor să discute deschis acestui subiect și să își facă publice câștigurile pe anul 2018. Conform legislației din Ucraina, Zelenskii nu este obligat să își dezvăluie declarația de avere din moment ce nu este un funcționar public. Totuși, a promis că va face acest lucru, după turul secundiii. Profilul celor doi candidați se aseamănă și mai mult când socotim faptul că ambii, atât Poroșenko, cât și Zelenskii, au dezvoltat/dezvoltă afaceri în Rusia. Dacă despre Poroșenko se știa acest aspect, probabil că despre Zelenskii, venit din afara sistemului, puțini dintre ucraineni sunt familiarizați cu acest lucru. Mai mult decât atât, Zelenskii a fost prins cu minciuna de mai multe ori, după ce a declarat că nu are niciun rol operațional în afacerile din Rusiaiv. Însă simțindu-se obligat a revenit asupra afirmațiilor și a recunoscut acest lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nu în ultimul rând, oricât am încerca să facem abstracție, nu putem trece cu vederea legătura dintre Volodimir Zelenskii și Ihor Kolomoiskii, acesta din urmă fiind unul dintre cei mai influenți oligarhi până în 2014, care de atunci se află într-o dispută personală cu Petro Poroșenko, după ce președintele, în baza legii privind dez-oligarhizarea, l-a deposedat pe Kolomoiskii de PrivatBank, cea mai mare bancă din Ucraina la acea vreme, și Ukrnafta, una dintre cele mai importante companii extractoare de țiței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Când vine vorba de promisiuni, până și aici mesajele de campanie ale lui Poroșenko din anul 2014 și mesajul actual al lui Zelenskii se suprapun. Pe atunci Poroșenko promitea că ucrainenii vor trăi „liber, confortabil, onest și în siguranță”. Astăzi, visul lui Zelenskii este să îi vadă pe ucraineni ca fiind „respectați, liberi și bogați”v.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Luării de poziție împotriva amenințărilor la adresa securității naționale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pozițiile asumate, precum și prezentarea unor măsuri clare în scopul apărării integrității teritoriale (deja știrbită prin anexarea Crimeei de către Rusia și prin decuparea iminentă a estului Ucrainei) și a suveranității naționale (aflată sub continuă presiune ce derivă din ansamblul acțiunilor subversive conduse de regimul de la Kremlin în ultimii ani) nu ar trebui să lipsească din discursurile și agendele politice ale niciunuia dintre candidații la prezidențiale, atunci când miza supremă o reprezintă independența și prosperitatea statului. Obiectiv vorbind, niciun expert politic și pe probleme de securitate națională nu poate să facă abstracție de contradicțiile din declarațiile lui Volodimir Zelenskii pe subiectele Crimeea și Donbas, NATO și UE. De altfel, sunt aproape de negăsit măsurile concrete privind problemele politice în cazul candidatului (pseudo)independent. În majoritatea situaților Zelenskii a oferit răspunsuri ambigue pe cele două teme de interes naționalvi. Mai mult decât atât, Zelenskii nu a menționat nimic în programul său de campanie legat de aspirațiile Ucrainei la UE, în timp ce posibila aderare la NATO o consideră ca trebuind să fie supusă unui referendum naționalvii (care foarte probabil nu ar trece). Cu toate acestea, echipa sa de campanie asigură electoratul că Zelenskii va fi sută la sută angajat pe cursul pro-european și pro-atlantist dacă va câștiga alegerile (…)viii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        O „urmă” de soluție, pe care Zelenskii o întrevede în ce privește conflictul din Donbas, vizează desfășurarea unei misiuni de pace sub egida ONU, pe linia de demarcație dintre separatiști și forțele guvernamentale. Însă, și în acest caz, ce omite să explice Zeleskii (ori pur și simplu încă nu poate întrevedea o finalitate la chestiune) se referă la scopul doritelor căști albastre pe acea linie de demarcație, de asemenea dacă și cum va da rezultate o acțiune atât de limitată, precum și dacă Putin va fi de acord cu o eventuală extindere a misiunii pe întreg teritoriul controlat de separatiști, deoarece e limpede că asigurarea controlului doar pe linia de demarcație nu va aduce pacea. În ceea ce privește Crimeea, într-una dintre declarațiile sale, acesta a afirmat că în privința statutului peninsulei, nimic nu se va putea schimba până când regimul de la Kremlin nu se va schimba. Mai întâi de toate, o asemenea declarație reflectă lipsa de experiență, ca mai apoi să contravină poziției oficiale promovate de către conducerea de la Kiev, în ultimii cinci ani, împotriva statului agresor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În acest context pot apărea cel puțin două ipoteze interșanjabile și la fel de corecte:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        1. Pe de o parte, analiștii susțin faptul că o posibilă victorie a lui Zelenskii ar fi echivalentă cu relansarea relațiilor dintre Ucraina și Rusia, prin posibilele compromisuri care ar putea să ducă la obținerea păcii în zona Donbas. Ori acest compromis, în economia conflictului cu separatiștii, ar reprezenta o falsă impresie a armistițiului, aflându-se în termenii trasați de Kremlin. Regimul Putin își va lua măsuri de siguranță ca orice răzgândire a conducerii de la Kiev să poată fi contracarată prin reactivarea stării de conflict. Prin urmare, cea mai eficientă măsură – pentru a recupera controlul asupra teritoriilor controlate de separatiști, rămâne desfășurarea, de la bun început, a misiunii de pace sub egida ONU pe întreaga zonă de conflict, până la granița cu Rusia. Orice altă formă reprezintă, în fapt, prelungirea stării actuale, care conduce încet, dar sigur, la un conflict înghețat după modelul Transnistriei și a Osetiei de Sud.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        2. Însă, pe de altă parte, atât Timoșenko, cât și Zelenskii au mizat/mizează pe un fenomen aflat pe o pantă ascendentă în rândul ucrainenilor: epuizați de conflictul care macină estul Ucrainei, mulți dintre ucraineni doresc să vadă conflictul încheiat prin (aproape) orice mijloace pașnice. Iar cum într-o campania electorală, de regulă, se instrumentalizează nevoile cetățenilor, Zelenskii livrează exact ceea ce populația își dorește – pacea, chiar dacă asta presupune compromisuri cu statul agresor. Dar, după cum am menționat, un compromis cu Rusia s-ar putea dovedi, în cel mai fericit caz, un beneficiu pe termen scurt. O posibilă revenire la un statut neutru în politica externă nu mai este o soluție pentru Ucraina, iar reorientarea spre Rusia nici măcar atât.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Președintele nu dictează politica internă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        O confuzie majoră pe care o fac de multe ori cetățenii unui stat ține de nediferențierea între atribuțiile președintelui, cele ale guvernului, precum și cele ale parlamentului. Într-un sistem politic semi-prezidențial, cum este și cazul Ucrainei, președintele este reprezentantul statului pe plan extern, în relație cu alte state și cu organizațiile internaționale, precum și Comandantul Suprem al Forțelor Armate. Atribuțiile sale pe plan intern (național) sunt limitate. Parlamentul este cel care propune legi, președintele doar le promulgă. Pornind de la această confuzie, multă lume amestecă atribuțiile președintelui cu cele ale parlamentului și cad, foarte des, în capcana promisiunilor din campanie. De aceea, un președinte, fără sprijinul parlamentului, implicit al guvernului, are capacități politice foarte limitate de a produce schimbări substanțiale pe plan intern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prin urmare, dacă cineva își pune speranța că oricare dintre candidați, fie Zelenskii, fie Poroșenko, va putea de unul singur să producă reforme, să elimine corupția endemică și să dezvolte economia națională de unii singuri, atunci se înșală. Acest lucru depinde în cea mai mare proporție de coaliția de guvernare și de formula politică din Parlament. Marele minus a lui Poroșenko rezidă în faptul că a promis reducerea corupției, înființarea Curții Supreme Anticorupție și că și-a numit oameni din cercul său în sistemul de justiție (vezi Iurii Luțenko, Procuror General al Ucrainei). Toate acestea au contribuit la scăderea masivă a popularității sale. Însă, la drept vorbind, situația este mult mai complexă, iar stadiul incipient al reformelor nu se datorează în exclusivitate președintelui. Vina aparține, în aceeași măsură, tuturor actorilor politici care compun Parlamentul și Guvernul. Toți acești politicieni (și Poroșenko cu partea sa de vină) n-au fost doritori să sporească eforturile în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Așadar, chiar dacă Zelenskii va reuși să câștige alegerile prezidențiale, promisiunile lui cu privire la reducerea corupției și la dezvoltarea economică este foarte probabil să nu fie onorate dacă nu are sprijinul celorlalte puteri în stat. Posibilul succes în accelerarea luptei anticorupție și mobilizarea resurselor naționale pentru dezvoltarea economică depind de viitoare componență a Parlamentului și a coaliției de guvernare. În acest sens, conform ultimelor sondaje, partidul lui Zelenskii – Sluha Narodu – reactivat odată cu candidatura oficială la prezidențiale; crește în sondaje, ajungând pe primul loc spre sfârșitul lunii martie, conform Rating Group, cu un scor de 24%. Pe locul secund se află partidul Iuliei Timoșenko, Batkivșcina, cu 17,6%, podiumul fiind completat de Blocul lui Petro Poroșenko cu 14,7%ix.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ceea ce privește alegerile parlamentare, programate pentru toamna acestui an, fragmentarea politică este foarte mare și, de aceea, este dificil de configurat un scenariu în acest moment. Totuși, circulă zvonuri conform cărora Zelenskii ar fi dispus la o coaliție cu Timoșenko, în care, aceasta din urmă, să fie numită prim-ministrul Ucrainei. Cât de anti-sistem, de onestă este o asemenea alianță pentru Zelenskii? Alianța nu ar avea legătură cu mesajele anti-sistem promovate în campanie. Însă, niciunul dintre cei doi nu riscă să anunțe public o asemenea mișcare, deoarece ar fi în defavoarea amândurora. Retorica de campanie a celor doi candidați se intersectează pe tema Donbasului și a Crimeii, și nu numai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă o asemenea alianță ar fi concretizată, s-ar putea ca pe parcurs să se repete scenariul petrecut în perioada coaliției Victor Iușcenko (președinte)-Iulia Timoșenko (prim-ministru). Ambii au fost văzuți ca eroi ai Revoluției Portocalii, dar au sfârșit prin a se acuza reciproc, în timp ce Iulia Timoșenko, în calitate de prim-ministru, a renegociat contractul de achiziție a gazului la suprapreț, prin compania pe care o conducea. Este clar că în acea formulă Iulia Timoșenko s-a dovedit a fi actorul dominant, precum și cel care, în cele din urmă, a înclinat balanța în favoarea sa. Volodimir Zelenskii riscă să cadă în aceeași capcană dacă pariază pe o cooperare eficientă cu mult mai versata Iulia Timoșenko.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Verticala puterii continuă să reprezinte forța motrice a mecanismului politic în majoritatea statelor ex-sovietice, națiunile din această regiune cultivând utopii prin care problemele majore sunt rezolvate prin apelul la politicieni „super-eroi”, totul în scopul mai mult sau mai puțin dezirabil, cel puțin pe termen scurt, al realizării unei „democrații ca-n Vest”. La fel ca și în cazul multor state vecine, Ucraina are nevoie, cu siguranță, de reîmprospătarea clasei politice cu personalități oneste și profesioniste. Dar, în aceeași măsură, Ucraina are nevoie de constanță și de predictibilitate pe scena internațională. Ca urmare, este nevoie de analize profesioniste, precum și de păstrarea echilibrului în luarea deciziilor, pentru că de multe ori aparențele înșală și, de cele mai multe ori, când vorbim despre politică, promisiunile din campanie nu devin realitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă este să menționăm principala caracteristică ce îi recomandă pe fiecare dintre candidați, acestea ar fi următoarele: la Zelenskii – persoana din afara sistemului, iar la Poroșenko – experiența și calitățile diplomatice. În aceste împrejurări, este foarte probabil ca Zelenskii, în dezbaterea finală, să se baze în principal pe reproșuri adresate lui Petro Poroșenko și să evite răspunsuri clare cu privire la întrebările de interes. De asemenea, împingerea dezbaterii publice cât mai aproape de data alegerilor îl va avantaja pe Volodimir Zelenskii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Concluzie: Zelenskii nu are cunoștințele și experiența necesare pentru a conduce și nici nu va putea produce reforme de unul singur. Acesta va fi nevoit să apeleze la alianțe politice cu partidele pe care le contestă și de altă natură pentru a-și consolida poziția, la fel ca predecesorii săi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă Volodimir Zelenskii va câștiga alegerile prezidențiale, este limpede că acesta este rezultatul unui vot de blam la adresa lui Petro Poroșenko și că, din nou, Ucraina va vota cu gândul la speranța unui președinte „super-erou”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        i https://elections.dekoder.org/ukraine/en

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cea de-a treia ediție a Târgului de Paști Oradea, care se va desfășura între 19-29 aprilie, aduce în Cetatea Oradea ateliere creative, activități pentru copii și multă distracție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Copiii vor avea ocazia să-și dezvolte creativitatea și îndemânarea în cadrul atelierelor de pictură pe ceramică, sau participând la sesiunile de Air soft și tir cu arcul susținute de Asociația Deus Vult. Mai mult, cei mai veseli și zglobii prieteni ai celor mici – Prietenii Veseliei, îi invită pe cei mici să-și dea frâu liber imaginației și să decoreze un Ou Gigant. În fiecare zi din cadrul evenimentului se va decora un Ou Gigant, toate ouăle urmând a fi expuse în perioada Târgului de Paști în curtea Palatului Princiar a Cetății Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, cei mici se vor bucura zilnic de activități precum pictura pe față și modelajul de baloane la Târgul de Paști Oradea. Jocuri și concursuri precum căutarea comorilor ascunse în curtea Palatul Princiar sau poveștile interactive pentru copii alături de personajele Brilliant Diversity sunt de asemenea incluse în programul zilnic al evenimentului. Bineînțeles, va fi prezent și cel mai așteptat personaj al evenimentului: Iepurașul de Paști.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Tradiții și obiceiuri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Târgul de Paști Oradea este un eveniment care își propune să promoveze tradițiile și obiceiurile Sărbătorilor Pascale, motiv pentru care meșteșugari și artiști din județul Bihor și Biharkeresztes (HU) vor veni să ne dezvăluie, cum știu ei mai bine, tainele meșteșugurilor tradiționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dansurile și cântecele populare, stropitul fetelor, încondeiatul ouălor sau sculptatul cojii de ou, sunt tradiții și meșteșuguri de care ne vom bucura în 21 aprilie, între orele 15:00-18:00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, meșteșugari adulți și copii vin să ne inițieze în arta încondeierii ouălor, în cadrul unor ateliere creative pentru copii. Acestea se vor desfășura în perioada 19 – 21 aprilie, între orele 12:00 – 20:00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Amenajare și decor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Târgul de Paști Oradea este locul în care întâmpinăm Sărbătorile Pascale și ne bucurăm din plin de primăvară. Curtea interioară a Cetății va fi cuprinsă de atmosfera de Sărbătoare, fiind împodobită cu ouă vesele și colorate, dar și cu decoruri din flori realizate de Kaluna.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Până și copacii se vor îmbrăca în haine colorate de primăvară, iar un labirint gigant va asigura buna dispoziție în fiecare zi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În cadrul evenimentului își va găsi locul și Căsuța ZOO, spre bucuria celor mici, dar și a adulților. Această activitate este realizată cu sprijinul Administrației Domeniului Public Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        PROGRAMUL TÂRGULUI DE PAȘTI ORADEA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        19-29 aprilie, Cetatea Oradea (Curtea Palatului Princiar)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Vineri – Luni, 12:00 – 22:00;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Marți – Joi, 14:00-21:00;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        PROGRAMUL DE ACTIVITĂȚI ȘI SPECTACOLE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Atelier de pictură pe ceramică (Lutelierul) – Vineri – Luni, 12:00 – 22:00; Marți – Joi, 14:00-21:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Întâlnire cu Iepurașul de Paști – Vineri – Luni, 12:00 – 13:00 și de la 18:00 – 19:00; Marți – Joi, 14:00 – 15:00 și de la 18:00 – 19:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Decorează Oul Gigant alături de Prietenii Veseliei – Luni – Vineri, 17:00 – 19:00; Sâmbătă – Duminică, 16:00 – 20:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Găsește comoara! – Vânătoarea surprizelor de Paști – 19 – 27 aprilie, 15:00 – 16:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Jocuri interactive –  19 – 27 aprilie, 16:00 – 17:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Pictură pe față – 19 – 27 aprilie, 17:00 – 18:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Modelaj de baloane – 19 – 29 aprilie, 18:00 – 19:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Atelier de origami 3D (Asociația Noua Acropolă) – Vineri, Sâmbătă și Luni, 12:00 – 14:30 și 16:30 – 19:00; Duminică, 16:30 – 19:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Atelier de pictură pe ouă din lemn (Asociația Noua Acropolă) – Vineri, Sâmbătă și Luni, 12:30 – 14:30 și 17:00-19:00; Duminică, 17:00 – 19:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Ruleta virtuților (Asociația Noua Acropolă) – Duminică, 12:00 – 14:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Atelier de pictură pe reproduceri arheologice (Asociația Noua Acropolă) – Duminică, 12:00 – 14:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Simbolistica oului în colțurile lumii (Prezentare Asociația Noua Acropolă) – Duminică, 19:00 – 20:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Tradiții și meșteșuguri din județul Bihor și Biharkeresztes (HU) – 21 aprilie, ora 15:00 – 18:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Airsoft și tir cu arcul (Asociația Deus Vult) – 19 – 20 aprilie, 12:00 – 20:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Ateliere de încondeiat ouă – 19 – 21 aprilie, 12:00 – 20:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Workshop „Elemente de Teatru Dans și Mișcare Ecologică” (Asociaţia de Teatru Experimental Clandestin) – 26 – 27 aprilie, 19:00 – 21:30 (Atelier dedicat persoanelor cu vârsta între 16 – 50 ani. Participarea este gratuită pe bază de înscriere prealabilă, pe pagina de Facebook a Asociaţiei de Teatru Experimental Clandestin, sau pe adresa de mail: crea.arta@gmail.com);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Spectacol de teatru de păpuși în limba maghiară „Hollós Mátyás” (Teatrul „Szigligeti Színház” – Trupa Lilliput) – 19 aprilie, ora 17:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Povești populare rusești (Teatrul Arcadia) – 20 aprilie ora 17:00;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Atelier interactiv de povești (Fundația Culturală „Festivalul Internațional de Teatru Oradea”) – 19 – 21 aprilie, 15:00 – 17:00;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Târgul de Paști Oradea, ediția 2019, este organizat de Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune (Visit Oradea) cu sprijinul Primăriei Municipiului Oradea și al Muzeului Orașului Oradea și se desfășoară în Cetatea Oradea, în perioada 19-29 aprilie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          This event is a unique chance to hear and discuss about recent and future priorities for cluster policies and developments to support an innovative, sustainable industrial modernisation and interregional cooperation, with the spotlight on building bridges among the different actors of the cluster community.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          This year’s interactive, participatory conference is dedicated and will focus on topics such as digitalisation and skills gap, circular economy, shared value and social impact.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The 6th edition of the European Cluster Conference will bring together 400 cluster policy-makers, cluster managers, practitioners and other stakeholders. The event is organised by the European Commission’s Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs together with Romania, under the Romanian Presidency of the Council of the EU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The European Cluster Conference 2019 is an opportunity for you to:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • have your say about the main cluster-related policy developments at EU, national and regional level;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • listen to feedback from EU Cluster Weeks events and comment on current and upcoming challenges and opportunities;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • exchange ideas and best practices on how these challenges can be tackled;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • vote the European Cluster Manager of the Year and hear about the European Strategic Cluster Partnerships of the Year and
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • team up with others by networking during the conference and engaging in the pre-conference EU matchmaking event.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Participation in the conference will be free of charge. Early registration is advised to ensure participation.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          For the first time the cluster community has the possibility to co-create the agenda of the European Cluster Conference!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          We invite you, as member of this community, to share your interest in trending topics important for the future cluster development. Tell us what themes you would like to address and discuss with cluster peers in an open space facilitated by the European Cluster Conference in Bucharest on Day Two (15 May). Could you suggest a speaker or would you rather prefer to make a short presentation yourself? What would be the issues to be addressed in such a presentation?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Grasp this opportunity and answer to all these questions in a quick and easy manner by clicking here before 31 March! The owners of the best idea will be contacted by the European Cluster Collaboration team.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            marketing

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Facultatea de Business din cadrul Universității Babeș-Bolyai, alături de Early Game Ventures și Banca Transilvania organizează masa rotundă cu tema START.FUEL.SCALE. .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Evenimentul va avea loc marți9 aprilie 2019, de la ora 18.00, în Sala Jean Monnet a Facultății de Studii Europene (str. Emmanuel de Martonne nr. 1).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul acestei întâlniri vor fi atinse teme precumcum gândește un venture capitalist finanțarea?, când și cum intervine banca în finanțarea unei companii?cum să-mi pregătesc firma pentru finanțare?, capital propriu SAU credit / capital propriu ȘI credit?, în ce fază este firma ta – finanțare de tip “accelerator” sau de tip “seed”?, câte runde de finanțare?rolul angel investors, cum și când să fac exit?.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Evenimentul va fi moderat de către Radu Stoicoviciu, Partener, Early Game Venture și va reuni participanți precum: Ioan Alin Nistor, Decan, Facultatea de Business, Universitatea Babeș-Bolyai, Cristian Munteanu, Managing Partner, Early Game Ventures, Dan Călugăreanu, Partner, Early Game Ventures, Daniel Szekely, Director Clienți Microbusiness și IMM, Banca Transilvania, Daniela Secară, Director General Adjunct, BT Capital Partners, Voicu Oprean, Acționar și CEO, Arobs Transilvania Software și Mircea Vădan, Program Manager, Spherik Acceleration Program.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Intrarea este liberă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deoarece statul Republica Moldova este un administrator prost şi corupt, care risipeşte resursele publice și nu asigură cetățenilor condiții de trai decente și nici perspective clare de viitor, o soluție ar constă în eradicarea lui din lista subiecților dreptului internațional şi revenirea la matricea istorică. Până atunci însă observatorii politici de la Chișinău au timp berechet pentru a se confrunta pe diferite fleacuri, tocmai cum are loc zilele astea – toată lumea ghicește când, cum și dacă vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. În timp ce zurbagiii nu se pot pune de acord, mamuții din țarcul politic moldovenesc își fac nestingherit interesele, la adăpostul unor grele și mult prea opace perdele de fum. Teme inventate și false polarizări, amici nebănuiți ai Moscovei și falși prieteni ai Occidentului, luxul și opulența guvernării versus existența precară a cetățenilor, șanse istorice ratate și norocul uimitor al unor interlopi, cam aceasta este formula modernă a coctailului Molotov–Ribbentrop dintre Prut și Nistru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Majoritatea parlamentară PSRM – Blocul Acum ar alimenta riscul anticipatelor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ideea formării unei majorități parlamentare de către fracțiunea Partidului Socialiștilor și fracțiunea Blocului Acum încă mai este vehiculată, mai multe voci percepând-o ca o formulă de eliberare a Republicii Moldova din captivitatea clanurilor oligarhice. Dar ceea ce uită unii comentatori politici ține de trecutul nu atât de îndepărtat: Igor Dodon și socialiștii au salvat de două ori guvernarea actuală, la prezidențialele din 2016 și, în 2018, la scrutinul local din Chișinău. Dacă nu era Dodon, atunci opoziția venea cu temele făcute la parlamentarele din 2019, Maia Sandu fiind șef de stat, iar Andrei Năstase – primar general al Chișinăului. Aceste funcții ar fi permis opoziției să pună mult mai eficient tunurile pe guvernare, ar fi oferit o altă tribună forțelor pro-europene etc., iar rezultatele parlamentarelor recente ar fi fost cu totul altele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În același context, alianța parlamentară PSRM-Blocul Acum ar oferi un larg câmp de manevră Partidului Democrat, căruia nu i-ar rămâne decât să decidă cu ce armă să-și doboare mai bine oponenții, ori prin alegeri anticipate, cei din Acum fiind compromiși în calitate de ”mâna Moscovei”, ori prin formarea unei majorități cu transfugi din ambele partide.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Guvernarea de la Chișinău vrea stabilitate, societatea vrea reforme

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegeri anticipate nu vom avea și din altă cauză. Pe motiv că acest exercițiu definitoriu al unui regim democratic a fost eliminat, de facto, din viața Republicii Moldova. Practica desemnării prin vot a persoanelor destinate a ocupa o funcție publică a fost viciată iremediabil de către reprezentanții actualei guvernări și nu mai funcționează, fapt confirmat, în 2018, prin anularea rezultatelor alegerilor locale pentru primăria Chișinău. Raportorul pentru Moldova al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Egidijus Vareikis, a declarat atunci că anularea alegerilor de la Chișinău este o veste teribilă și că acel scrutin a fost ca un fel de test pentru democrație și societate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La parlamentarele din 24 februarie 2019, mita electorală a dat în floare, partidul puterii (Partidul Democrat) și sateliții săi (Partidul Socialiștilor și Partidul Șor) fidelizându-și alegătorii prin distribuirea ajutoarelor de stat și a pomenilor guvernamentale, prin valorificarea resursei administrative și a unor uriașe fonduri private, complicitatea autorităților responsabile și condiția de stat capturat fiind confirmate prin totala lipsă de reacție față de neregulile reclamate de nenumărate ori. Lucrurile au degenerat și pe motiv că opoziția nu întotdeauna a confirmat că are suficient potențial pentru a influența decisiv schimbarea în bine, fapt ce a favorizat, pe lângă ”meritele” guvernării, consolidarea trendului ascensiv al absenteismului și creșterea numerică a electorilor decepționați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În condițiile în care desfășurarea oricărui scrutin implică cheltuieli substanțiale și trezește un interes explicabil din partea unor entități locale sau internaționale, mult mai mici sunt costurile unei pact stropit cu șampanie într-un restaurant sau o baie rusească cu aburi, ba și accesul urechilor străine este mult mai bine restricționat. Actorii politici din Republica Moldova nu prea își doresc ca cineva să tulbure excesiv lucrurile, atât timp cât scheleții din dulapuri nu pot vorbi și nici nu au acces la internet.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Din aceste considerente, se poate presupune că majoritatea parlamentară pentru scrutinul recent a fost decisă cu mult timp înainte de 24 februarie 2019, opinia publică asistând astăzi la niște banale manevre de imagine. În Parlamentul de la Chișinău au ajuns 75 de reprezentanți (din 101) ai unor interese nu tocmai loiale vectorului european al Republicii Moldova. Este un rezultat peste cel înregistrat pe 25 februarie 2001, când Partidul Comuniștilor și-a adjudecat 71 de mandate de deputat, iar limba moldovenească, secera și ciocanul au revenit în spațiul mioritic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Actuala guvernare și-a atins limitele și intră în declin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Partidul Democrat din Moldova, care guvernează nestingherit Republica Moldova din toamna lui 2015, a înregistrat cel mai bun scor electoral și niciodată nu va mai repeta o asemenea performanță. Mai multe instituții media titrează că, în cazul alegerilor anticipate, PDM poate obține o majoritate în viitorul Parlament, dar se pare că aserțiunea nu are suport logic. În condițiile eliberării instituțiilor statului din captivitate, Partidul Democrat nu ar acumula mai mult de 12-15 % din voturi, fapt demonstrat de rezultatele acestei formațiuni pe municipiul Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegerile parlamentare în Republica Moldova sunt un exercițiu butaforic și pe motiv că, în primul rând, nu se cunoaște câți cetățeni are această țară europeană, nici, respectiv, numărul real de alegători. Aceasta permite fraudarea masivă a alegerilor, partidul puterii obținând cele mai multe favoruri electorale. În condițiile unei crize demografice severe, asociată exodului masiv al cetățenilor în căutarea unui loc de muncă, numărul alegătorilor, totuși, crește ca pe drojdii, fapt demonstrat la ultimele trei scrutine parlamentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu cine votează morții în stânga Prutului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La parlamentarele din 2010 numărul de alegători incluşi în listele electorale era de 2,645,923 (numărul total de voturi valabil exprimate – 1,721,037, iar rata de participare la vot a fost de 63.37%), la cele din din 30 noiembrie 2014 numărul de alegători incluşi în listele electorale a atins cifra de 2,800,827 (numărul total de voturi valabil exprimate – 1,598,518, iar rata de participare la vot a fost de 57.28%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În mod surprinzător, numărul de alegători continuă să crească și la scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019. La finele lui 2018, Comisia Electorală Centrală a precizat că numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA), la data de 10 decembrie 2018, era de 3 265 997, din numărul total doar 2 824 874 de cetățeni cu drept de vot fiind atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II. Diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (210890 de persoane) și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova (230233).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Șeful statului și liderul Partidului Socialiștilor au plecat la Moscova. Să-l vadă pe Lenin?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Președintele Igor Dodon și tovarășa sa de idei, Zinaida Greceanîi, au plecat subit la Moscova, dar fără a anunța scopul vizitei. Surse bine informate insistă că aceștia au fost convocați pentru a discuta cum va arăta următorul guvern al Republicii Moldova, cât de pro-Moldova va fi și cât de pro-stabilitate. Aceleași voci bine informate insistă că Igor Dodon sau Zinaida Greceanîi sunt doar niște figuranți ai ecuațiilor geopolitice pe axa Moscova-Chișinău, miza reală a Moscovei fiind cu totul alta. O eventuală tensionare a situației în zona de securitate la Nistru și, ulterior, formarea unei coaliții parlamentare PDM-PSRM, în orice formulă, va arăta cât adevăr conțin aceste supoziții. Pe moment putem constata cu certitudine doar că intervenția publică a șefului statului conține mai multe similitudini cu cele enunțate de către PDM, îndeosebi pe ”domenii sociale”, ceea ce reclamă ca ”grija față de nevoile oamenilor să fie puse în capul mesei”. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            „panoul rușinii”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Grotescul cotidian al Republicii Moldova perindă ecranele televizoarelor, curiozitatea celor interesați de soarta acestui stat eșuat fiind animată astăzi de o singură întrebare – ce majoritate parlamentară se va agrea și cum va arăta următorul Guvern? Deoarece calitatea unui produs este judecată și după calitatea ingredientelor, atunci nu se cade să avem mari așteptări de la noul Parlament de la Chișinău, nici pe dimensiunea integrării europene a Republicii Moldova, nici pe palierul promovării politicilor eficiente de combatere a corupției endemice. Potrivit unor studii de caz, 53 de deputați nou-aleși (din totalul de 101) nu întrunesc criteriile de integritate, trei din cinci fracțiuni parlamentare fiind conduse de lideri certați cu legea sau chiar condamnați la ani grei de pușcărie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fracțiunea condusă de Ilan Șor, principalul suspect în furtul miliardului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ajuns în Parlament în fruntea unei fracțiuni din șapte ortaci (Fracțiunea Partidul Șor) și condamnat la 7,5 ani de închisoare cu executare în prima instanță, Ilan Șor a îmbrăcat carapacea imunității parlamentare și, pentru o perioadă indefinită, are șanse depline să evite încarcerarea. Condamnat penal pentru rolul deținut în episodul furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei, echivalentul a 12% din economia țării, Ilan Șor este unul din cei mai înverșunați detractori ai oponenților politici ai lui Vlad Plahotniuc, lider al formațiunii politice Partidul Democrat din Moldova. Ascensiunea parlamentară a lui Șor s-a produs prin cele mai primitive tactici și metode, voturile cetățenilor fiind cumpărate prin activitatea nestingherită a unor magazine „sociale”, care eliberau categoriilor defavorizate mărfuri la prețuri mai mici decât media de piață. Mai apoi, ales primar al unui oraș din nordul Chișinăului, de vreo 20 mii de locuitori, Șor a construit drumuri bune în urbe, a vopsit gardurile și a instalat un parc de distracții, care a activat intens pe toată perioada recentei campanii parlamentare. Zeci de mii de cetățeni s-au dat pe gratis în scrânciobul lui Șor, fiind manipulați, astfel, să-l voteze la parlamentare, iar autoritățile s-au făcut că plouă, ba și observatorii străini nu au perceput încălcări grave ale codului electoral.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cum nimeni nu cunoaște proveniența banilor utilizați de către Șor pentru a promova vaste campanii de mituire a alegătorilor și de intoxicare a opiniei publice, nu excludem că sumele provin tocmai din miliardul furat, inactivitatea autorităților statului trezind, în acest caz, bănuieli rezonabile. Îndeosebi în situația în care miniștrii de Justiție, cel de la Interne, renumiți judecători sau procurori fac anticameră la Partidul Democrat, executând fără a crâcni indicațiile de „modernizare și reformare” a justiției naționale. Într-o democrație fiabilă, Ilan Șor și echipa sa nu ar fi fost gratulați cu simpatie de către autoritățile de ocrotire a normelor de drept, ci în câteva ore erau strânși cu fărașul și întemnițați în cea mai întunecoasă celulă posibilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fracțiunea aliaților nedisimulați ai lui Putin, condusă de Zinaida Greceanîi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fracțiunea Socialiștilor (PSRM), condusă de către Zinaida Greceanîi, fost prim-ministru pe timpul comuniștilor lui Voronin, este populată de către rezidurile fostului Partid al Comuniștilor, dar și de către adepții abandonării vectorului de integrarea europeană în favoarea consolidării relațiilor cu spațiul moscovit. Zinaida Greceanîi a fost acuzată public de către ex-președintele Vladimir Voronin că ar fi implicată în frauda bancară, soldată cu furtul a unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Potrivit fostului șef de stat, Greceanîi ar fi luat anterior un credit în sumă de peste 40 milioane de lei (1,63 de milioane de euro și 500 de mii de dolari) și nu a întors niciun leu. În același context, Voronin a deschis parantezele despre relațiile neafișate dintre actuala conducere a Partidului Socialiștilor din R.Moldova (președinte Zinaida Greceanîi, ex-președinte Igor Dodon) cu Partidul Democrat, specificând că atât timp cât rămâne această guvernare, nu o să afle nimeni despre miliard.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Zinaida Greceanîi nu l-a acționat în judecată pe Vladimir Voronin, precum nu s-a grăbit s-o facă nici actualul președinte al R.Moldova, ex-președinte al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. Dodon a fost învinuit în repetate rânduri că a acceptat sume importante de bani contra unor servicii de promovare a unor interese sau personaje politice. Același Vladimir Voronin a declarat că fostul său pupil s-a pricopsit cu trei milioane de euro, când trei foști comuniști – Igor Dodon, Veronica Abramciuc și Zinaida Greceanîi – au votat pentru alegerea președintelui Nicolae Timofti, deblocând astfel situația de incertitudine care exista din vara lui 2009 și punând capăt șirului de alegeri anticipate. Ulterior, mai mulți lideri politici au declarat că Dodon ar fi primit bani pentru manevrele sale politice, niciunul, ca să vezi, nefiind acționat în judecată pentru calomnie. Actualul șef de stat a respins aceste acuzații, spunând doar că decizia lui din 2012 a fost bazată pe dorința majorității cetățenilor la acea vreme de a elimina perspectiva alegerilor anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fracțiunea Partidului Democrat, condusă de Pavel Filip

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vârful de lance al facțiunii parlamentare a PDM, Pavel Filip, a fost subiectul mai multor investigații, din care a ieșit cu o imagine publică șifonată de-a binelea. Anul trecut, prim-ministrul Pavel Filip a ajuns în epicentrul unui scandal teribil, fiind învinuit că este interesat de instaurarea unui regim de monopol la exporturile miezului de nucă din Republica Moldova. Din cauza micșorării de două ori a prețurilor de achiziție a nucilor, actualul legislator și lider al partidului de opoziție „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Maia Sandu, a declarat că familia prim-ministrului a monopolizat exportul de nuci și dictează prețurile de piață. Conflictul a escaladat pe fondul problemei că prețurile de achiziție a nucilor de la populație s-au micșorat semnificativ: dacă în 2017 miezul de nucă era cumpărat de la producători cu 100 -115 lei (5-6 EU) pentru un kilogram, în 2018 prețul a variat între 35 și 70 de lei, în funcție de calitatea lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În replică, premierul Pavel Filip a declarat că nu există niciun fel de monopol, iar cota companiei condusă de cuscrul său nu este chiar atât de mare. Atunci, însă, când exporturile de miez de nucă se ridică anual la circa 100 milioane dolari SUA, argumentele lui Filip apar extrem de străvezii și neconvingătoare. În schimb, Filip completează de minune rândurile fracțiunii parlamentare a PDM, mulți din tovarășii săi figurând în dosare de o rezonanță mult mai mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deoarece Blocul electoral Acum a anunțat că va continua activitatea parlamentară în formula „două fracțiuni – o singură opțiune”, putem presupune că liderii acestor fracțiuni parlamentare nu s-au certat grav cu legea, în caz contrar justiția „independentă” din Republica Moldova i-ar fi linșat deja. În aceste condiții, nu ne rămâne decât să urmărim cum Șor, Greceanîi sau Filip, asistați de colegii lor de aceeași calitate morală, vor edifica un stat de drept, în care cetățenii să se bucure de toate drepturile și libertățile. Sună a poveste de adormit maturii, nu-i așa ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            piata imobiliara

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Anul trecut a adeverit estimările cu privire la încetinirea ritmului de creștere a pieței rezidențiale autohtone, atât în ceea ce privește prețurile locuințelor, cât și volumul de tranzacții. Cel puțin deocamdată, tendința pare a se menține și în 2019 – este semnificativ faptul că, la finele lunii februarie, suma medie solicitată pentru un apartament la nivel național era, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, cu doar 3% mai mare decât în perioada similară a lui 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Criză sau corecție?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După câțiva ani de creșteri de preț susținute (din a doua jumătate a lui 2014 încoace), situația actuală alimentează, din nou, temerile cu privire la declanșarea unei noi crize imobiliare. Aceasta a fost, de altfel, una dintre temele abordate în cadrul ediției naționale a Clubului Profesioniștilor în Imobiliare, ediție ce a marcat împlinirea a zece ani de existență a CPI. Părerile jucătorilor din piață cu privire la viitorul imediat al rezidențialului autohton au fost optimiste per ansamblu – chiar dacă nuanțate pe alocuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            David Grigorescu, președintele Asociației Profesionale a Agenților Imobiliari din România (APAIR) este de părere că actualmente este doar o corecție a pieței: „Astăzi se discută foarte mult despre o eventuală criză, eu i-aș spune mai degrabă corecție – oricum ar fi, este firesc ca piața să fie vie, iar cum în ultimii ani am avut creșteri constante, să vină și momente în care piața stagnează, în care poate chiar să scadă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Stocul de locuințe noi, la 10% din necesar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Principalul contraargument cu privire la iminența unei noi crize – în adevăratul sens al cuvântului! – este dat de factorul cerere – înțeleasă atât ca necesar locativ (la nivelul marilor orașe, dar nu numai), cât și ca cerere solvabilă. „Personal, sunt optimist în ceea ce privește piața imobiliară, pentru că cerere există, nevoia de locuințe noi (și mai vechi) este foarte mare”, spune David Grigorescu, președintele Asociației Profesionale a Agenților Imobiliari din România (APAIR). Luând exemplul Timișoarei, Marius Șchiopotă, reprezentantul agenției locale Hitch&Mosher, estimează că, proporțional cu alte orașe europene, populația ar avea nevoie de aproximativ 100.000 de unități locative noi. În capitala Banatului există, însă, un stoc locativ nou de doar circa 10.000 de unități (incluzând aici locuințele ce ar urma să fie livrate anul acesta, dacă lucrurile merg bine, iar dezvoltatorii reușesc să-și ducă planurile la bun sfârșit). „Pentru mine, lucrurile ori cresc, ori scad. Dacă am +3% sau +1,5% în București, înseamnă că este o creștere. Piața, cifrele arată că este loc în continuare de foarte mare creștere. Dacă mă uit la faptul că față de momentul de vârf din 2008 suntem la 31% creștere, înseamnă că este în continuare loc să facem treabă.” a declarat Daniel Tudor, fondator The Concept.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Locuințele noi se vând off-plan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Că cererea – solvabilă, de data aceasta – se află la un nivel ridicat este dovedit și de ritmul alert al vânzărilor de locuințe noi, multe dintre acestea fiind contractate înainte de terminarea construcției sau chiar din faza de proiect. „În momentul de față, pe zona centrală și semicentrală (din Brașov, n.red.), nu avem ce livra. 90% din proiectele care se fac în Brașov se vând off-plan sau în stadii intermediare”, spune Răzvan Caliță, de la agenția Coldwell Banker Alpin. „Tot ce înseamnă proiect nou în cea mai mare parte se vinde off-plan. Este foarte clar că suntem într-o zonă a pieței în care lucrurile nu vor descrește. Dacă stăm să calculăm câți oameni se căsătoresc în fiecare an sau câți oameni divorțează în fiecare an, întotdeauna va fi nevoie de spațiu locativ nou”, completează Andreea Parti, RE/MAX Choice Timișoara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prețul locuințelor noi depinde de costul de construcție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește evoluția prețurilor locuințelor noi în perioada imediat următoare, Ciprian Iovu, reprezentantul agenției ieșene Inter Imobiliare, recunoaște că în piață se simte, într-adevăr, o temperare a creșterii față de anii trecuți. Acesta se arată însă neîncrezător în posibilitatea ca prețurile să intre pe o tendință descendentă. „Atât timp cât apar multe proiecte, iar prețul pe metru pătrat nu prea are cum să scadă foarte mult, pentru că mai este și un cost de construire, nu prea văd cum ar putea fi o criză așa de mare (…) ca lumea să aștepte să mai scadă prețul ca să facă o achiziție ulterioară. Mai ales că, cel puțin în Iași, un apartament, dacă apare la un raport calitate-preț foarte bun, se vinde imediat, adică și cu, și fără criză”, explică acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ce criză? Colcăie piața de clienți. O perioadă mai bună de dezvoltare imobiliară n-am cunoscut în ultimii 16 ani, de când sunt eu în această industrie. Ce criză să vină în momentul de față, când avem clienți nesunați?a declarat Cătălin Priscorniță, CEO Blitz Imobiliare (Cluj)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            O piață totuși sensibilă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deși perspectivele rezidențialului autohton sunt, după cum am văzut, optimiste pentru jucătorii din piață, se impun totuși câteva nuanțări. David Grigorescu, președintele APAIR, consideră că piața din România este foarte sensibilă la influențe precum scăderea gradului de îndatorare, creșterea euro sau a ROBOR. La asemenea schimbări, cumpărătorul de pe piața rezidențială face, de regulă, un pas înapoi – vrea să știe ce se întâmplă, unde se oprește euro, câți bani mai poate lua de la bancă, așteaptă un timp pentru a vedea ce se întâmplă, dacă scad sau nu prețurile. Tocmai această sensibilitate face ca numărul de tranzacții să scadă în anumite perioade.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După procesarea a 55,5 la sută din procesele verbale, liderul cursei pentru prezidențiale, în urma scrutinului de duminică, este Vladimir Zelenski.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Duminică, 31 martie, au avut loc alegeri prezidențiale în Ucraina. Actualul președinte ucrainean, Petro Poroșenko, este pe poziția a doua, conform rezultatelor preliminare, la prelucrarea a 55,5 la sută din proceselor verbale, ale Comisiei Electorale Centrale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Liderul cursei pentru prezidențiale este showmen-ul Vladimir Zelenski, cu 30,25%, urmat de Petro Poroșenko, cu 16,54%. Pe locul trei se plasează Iulia Timoșenko, candidatul Parttidului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Batkivshchyna, cu 13,09%, iar pe locul patru – liderul „Platformei de opoziție – pentru viață”, Yuriy Boyko, cu 11,51%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Zelenski, un nou-venit în politica ucraineană, a făcut campanie pe o platformă anticorupție și imaginea unui personaj (președintele ucrainean) pe care l-a jucat într-un show de satiră TV popular, „Servant of the People”. Criticii spun că este doar o figură a magnatului Igor Kolomoisky, o afirmație pe care ambii o negă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Liderul cursei prezidențiale, Zelenski, și-a exprimat recunoștința față de acei ucraineni care l-au votat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Campania lui Poroșenko s-a concentrat pe promisiunea că într-o zi Ucraina va adera la UE și NATO, o aspirație care a fost consacrată în constituția ucraineană în timpul primului său mandat. El se prezintă, de asemenea, ca un naționalist ferm, deoarece a propus restricționarea utilizării limbii ruse în Ucraina pentru a promova limba ucraineană și și-a exprimat sprijinul față de Biserica Ortodoxă din Ucraina recent formată, pe care Biserica Ortodoxă Rusă o vede ca o forță schismatică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Iulia Timoșenko, veteran al politicii ucrainene, se află pe locul trei. În timp ce datele oficiale sugerează altfel, Timoșenko a susținut că ea este pe locul doi și va fi în al doilea tur al alegerilor, acuzând Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) de ingerință în sondaje.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În această dimineață s-au deschis urnele pentru alegerea viitorului președinte al Ucrainei. Peste 30 de milioane de ucraineni sunt așteptați la urnei. Sondajele de opinii realizate în ultimele luni arată faptul că niciunul dintre candidați nu va reuși să își adjudece victoria din primul tur al scrutinului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ultima perioadă, Volodimir Zelenskii s-a menținut constant pe primul loc în sondaje cu aproximativ 24-26% din opiniile exprimate, urmat de Iulia Timoșenko (între 16-18%) și președintele în exercițiu, Petro Poroșenko (14-18%), procentele candidaților fluctuând în funcție de compania care a realizat sondajeleiiiiiiv. Ultimul sondaj realizat de Fundația Inițiative Democratice ”Ilko Kuceriv”, împreună cu Centru Razumkov, citat de Hromadske.ua, reflectă mărirea ecartului dintre Zelenskii (27,6%) și principalii contracandidați: Petro Poroșenko (18,2%) și Iulia Timoșenko (12,8%)v; în timp ce sondajele realizate de Rating Group reflectă aproximativ aceleași diferențe ca în precedentele sondaje: Zelenskii (26,6%), Poroșenko și Timoșenko (17%), dintre opiniile exprimatevi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Două lucruri sunt extrem de relevante în marja acestor alegeri:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. Ucrainenii nu mai au încredere în actuala clasă politică și sunt dispuși să-i acorde șanse unui candidat fără experiență politică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ordinea în clasament, care s-a menținut în ultimele trei luni, a fost subiectul multor dezbateri în rândul analiștilor politici. Niciunul dintre cei trei candidați nu a scăpat nesancționat fie că a fost vorba despre cariera lor politică, despre relațiile acestora cu anumite grupuri de interes (oligarhice), fie despre lucrurile care îi recomandă sau nu să devină următorul președinte al Ucrainei. După cum aminteam în articolele precedente, revelația acestei campanii este actorul și comediantul Volodimir Zelenskii. Acesta a reușit să-i surclaseze în sondaje pe mult mai experimentații Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko, ambii cu peste 20 de ani de experiență în politică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe lângă lipsa acută de încredere în clasa politică din Ucraina, alt factor care a contribuit la creșterea notorietății sale a fost prezența publică prin intermediul emisiunilor de divertisment și al serialului Sluha Narodu (Slujitorul Poporului), în care interpretează rolul principal (al unui profesor de istorie, care printr-un concurs de împrejurări ajunge președinte și curăță sistemul de corupție), și a cărui regizor este. În același timp, actorul a profitat de pe urma anunțului cântărețului trupei Okean Enzy, Sviatoslav Vakarciuk, de a nu se înscrie în cursa prezidențială. Probabil, dacă s-ar fi hotărât să candideze, Vakarciuk ar fi preluat o mare parte din actualul capital electoral al lui Zelenskii. Toți acești factori au făcut ca, astăzi, Zelenskii să aibă șanse extraordinare de a intra în turul secund. Și mai important, conform simulărilor din ultima perioadă, în turul secund, Zelenskii ar câștiga împotriva oricărui contracandidat. Așadar, o oportunitate inedită pentru un personaj apolitic, cum era calificat Zelenskii până la sfârșitul anului trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Avantajul de a fi venit din afară sferei politice rezidă în faptul că Zelenskii este perceput ca un personaj independent de rețelele politico-oligarhice, lucru care se poate spune mai puțin despre Poroșenko sau Timoșenko. Cu toate acestea, este binecunoscută relația de prietenie/de asociați în afaceri dintre Zelenskii și Ihor Kolomoiskii, unul dintre cei mai influenți oligarhi din Ucraina în urmă cu câțiva ani și patronul televiziunii 1+1, pe a cărui canal Zelenskii își rulează serialul și își desfășoară emisiunile de divertisment. Din acest motiv, pentru unii dintre ziariști și analiștii politici, candidatul la prezidențiale nu poate fi cântărit/analizat făcând abstract de acest filtru și, astfel, mulți dintre aceștia consideră că Zelenskii, ajuns președinte, va fi în fapt instrumentul politic al oligarhului Ihor Kolomoiskii. Însă în aceste rânduri nu ne propunem să subliniem aspecte negative ale niciunuia dintre candidați. Fiecare dintre aceștia au fost sistematic criticați sau acuzați, multe dintre afirmații fiind corecte și argumentate. Dar în aceeași măsură, pot fi identificate elemente ale unor campanii de denigrare în contextul campaniei, ca strategie politică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. Rusia nu are niciun candidat direct” cu șanse reale de accedere în turul secund.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe de o parte, sunt câteva argumente de ordin (geo)politic care elimină șansele vreunuia dintre candidații pro-ruși la aceste alegeri prezidențiale. Odată cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei încheiată prin anexarea Crimeei și perpetuarea conflictului în regiunea Donbas, majoritatea ucrainenilor și-au schimbat părerea despre Rusia (a se citi regimul Putin) în mod radical. Din fratele mai mare”, Rusia a devenit asociată cu statul agresor, cu războiul sau cu un regim autoritar-represiv. În aceste condiții, alinierea la valorile occidentale și aspirația la NATO și UE au câștigat teren semnificativ în detrimentul păstrării uniunii istorice și culturale cu Federația Rusă – un traseu care, în viziunea multor analiști, a devenit ireversibil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe de altă parte, anexarea Crimeei și controlul asupra regiunii separatiste au redus fizic bazinul electoral pro-rus. Regiuni care la alegerile prezidențiale, din anul 2010, și cele parlamentare, din anul 2012, au adus cele mai multe voturi candidatului pro-rus, Victor Ianukovici, și partidului acestuia, Partidul Regiunilor, acum nu mai au posibilitatea de a lua parte la scrutin. În cifre, impactul acestor acțiuni a fost eliminarea unui bazin electoral de peste 3 milioane de alegători, prin excelență pro-rușivii. Cu alte cuvinte, agresiunea Kremlinului, politic, a condus la îndepărtarea unor candidați pro-ruși cu suport popular intern, care să sprijine public și la nivel politic și strategic interesele Federației Ruse în Ucraina. Coroborate, toate acestea au condus gradual la slăbirea instrumentelor de soft power, pe care regimul Putin le-a avut asupra Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Poziționările principalilor candidați pe cele mai importante subiecte de interese național

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sunt trei teme complexe care domină agenda politică în Ucraina: soluționarea conflictului în estul Ucrainei și returnarea Crimeei sub autoritarea conducerii de la Kiev; lupta împotriva corupției și dezvoltarea economică. Toți candidații cad de acord asupra nevoie stringente de rezolvare a acestor teme, însă prezintă căi diferite de rezolvare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Petro Poroșenko. Actualul președinte, aflat pe final de mandat, în cei cinci ani, a căutat constat implicarea partenerilor pro-occidentali în soluționarea conflictului din estul Ucrainei, prin angrenarea unei misiuni de pace sub egida ONU pe întreg teritoriul controlat de separatiști, inclusiv pe granița dintre Ucraina și Rusia, iar în cazul Crimeei a promovat și a cerut actorilor internaționali nerecunoașterea referendumului privind alipirea peninsulei la Rusia și aplicarea unor sancțiuni (economice) cât mai drastice până când aceasta va fi returnată Ucrainei. Din punct de vedere economic, prin intermediul coaliției de guvernare conduse de partidul său, Blocul lui Poroșenko, a urmărit reformarea mecanismelor legislative astfel încât să fie relaxate legile și să fie atrași investitorii străini (încă mai este mult de lucru la acest aspect). Marea problemă, și în fapt marea promisiune neîndeplinită, este lupta anticorupție. Ideea înființări Curții Supreme Anticorupție încă nu și-a găsit finalitate. De asemenea, procurorul general, Iurii Luțenko, este un vechi prieten de-al președintelui, iar această funcție în Ucraina încă este numită pe criterii politice. Din aceste motive, credibilitatea președintelui a scăzut exponențial în ultimii ani și a atras acuzele specialiștilor și a rivalilor politici. Poroșenko continuă să promită reformarea sistemului judiciar, garantarea independenței acestuia și să sporească lupta anticorupție. În ceea ce privește conflictul din estul Ucrainei, președintele insistă fără ezitări asupra misiunii de pace pe întreg teritoriul ocupat de forțele separatiste și pe granița dintre Ucraina și Rusia și respinge categoric eventualitate de a face compromisuri cu statul agresor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Volodimir Zelenskii. În cazul acestuia, au fost identificate anumite dificultăți în a transmite un mesaj clar asupra poziționării sale cu privire la Donbas și Crimeea. Acest lucru s-a petrecut, în bună măsură, din pricina lipsei experienței politico-diplomatice. Cu toate acestea în ultima săptămână a revenit asupra subiectului și a declarat că, în ceea ce privește soluționarea conflictului cu separatiștii pro-ruși, achiesează ultimei propuneri exprimate de Reprezentatul Special al SUA în negocierile cu Rusia, Kurk Volker, și anume: trimiterea căștilor albastre pe linia de demarcație dintre teritoriile controlate de separatiști, respectiv de Kiev, care să deschidă treptat posibilitatea avansării și extinderii acestora până pe granița cu Rusia. De asemenea, acesta consideră că Acordul de la Minsk nu mai funcționează și că ar trebui implicate în procesul de pace Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, în timp ce Crimeea rămâne o cauză pierdută până la schimbarea regimului politic în Rusia. În același timp, Zelenskii nu respinge posibilitatea de a se pune la masa negocierilor cu Putin pentru a găsi o soluție de compromisviii. În ceea ce privește lupta anticorupție și dezvoltarea economică, Zelenskii promite să măsuri în acest sens. Nu în ultimul rând, Zelenskii a afirmat că va dori să implice direct populația luarea decizilor majore pentru Ucraina prin supunerea proiectelor legislative referendumului național.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Iulia Timoșenko. Candidata partidului Batkivșcina a avut cea mai cuprinzătoare și una dintre cele mai structurate agende de campanie. Ea a fost cea care și-a anunțat cel mai devreme înscrierea în cursa prezidențială, încă din primăvară anului trecut, și a fost prima angrenată în turnee naționale de dezbatere și promovare a proiectelor sale politice. Cu toate acestea a scăzut mult în sondaje, odată cu anunțul oficial al lui Volodimir Zelenskii de a candida pentru cea mai înaltă funcție în stat. Cu privire la soluționarea conflictului din Donbas, Timoșenko propune extinderea formatului Normandia, după modelul Memorandumului de la Budapesta, dar și cu implicarea Chinei, adică Budapesta+”, o idee foarte criticată de specialiști. Nici în cazul ei, când vine vorba de dezvoltare economică sau lupta anticorupție, soluțiile de implementare nu sunt clar exprimate. În schimb, Timoșenko insistă asupra două chestiuni, la fel de criticate, ce țin de sistemul de guvernământ și o măsură care ar putea tensiona relațiile cu principala organizație internațională, care sprijină financiar Ucraina, Fondul Monetar Internațional. În prima situație, Timoșenko a promis să schimbe sistemul de guvernământ din cel semi-prezidențial actual într-unul parlamentar, prin care atribuțiile președintelui să fie transferate Parlamentului. De asemenea, a promis reducerea la jumătate a prețului la gaz destinat uzului casnic. Nici ea nu exclude negocierile cu regimul de la Kremlin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Topul primilor 5 candidați este completat de Anatolii Grițenko (9,8%), candidatul partidului Poziția Civică, cu o poziționare, pe cele trei teme de interes, foarte asemănătoare cu cea a președintelui în funcție și Iurii Boiko (9,5%), candidatul pro-rus, care nu vede niciun orizont bun în aspirația Ucrainei la NATO și UE în marja relațiilor ruso-ucraineneix.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nu în ultimul rând, ar mai fi de amintit câteva elemente generale ce caracterizează acest scrutin:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Caracterul competitiv inedit al scrutinului, pe fundalul căruia multe voci sublinează revirimentului actului democratic în Ucraina (44 de candidați înscriși în cursă dintre care 5 s-au retras între timp și o competiție în trei la vârf a cărei rezultat este impredictibil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Candidații veniți din spectrul naționalist (ex: Oleg Liasko) au șanse aproape de zero pentru a accede în turul secund, în conjuncție cu lipsa unei fețe dominante pro-ruse din peisajul politic ucrainean; aspecte care teoretic vor facilita venirea în funcție a unui președinte angajat în urmărirea obiectivelor strategice trasate de actuala conducere politică (executivă și legislativă). Toți cei trei favoriți văd sunt hotărâți să continue traseul inițiat în urmă cu cinci ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • Un alt motiv important care contribuie la eliminarea oricărei șanse candidatului pro-rus rezidă în faptul că majoritatea ucrainenilor din regiunea Donbas pentru a-și exprima votul au nevoie de o înregistrare specială pe teritoriul ucrainean controlat de autoritățile de la Kiev. La aceștia se adaugă circa 3 milioane de ucraineni, care locuiesc în Rusia și care nu vor avea putea votax.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • În lipsa unor alternative cu șanse reale de a accede în turul secund (în speță, Iurii Boiko, candidatul Blocului de Opoziție), Moscova speră la orice altă opțiune în detrimentul celui de al doilea mandat a lui Poroșenko.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Caracterul impredictibil al alegerilor prezidențiale nu rezidă doar în faptul că cei trei candidați cotați cu prima șansă se află la o relativă apropiere în sondaje, ci și din cauza unor paradoxuri pe care le dezvăluie sondajele: răspunsurile la întrebarea cine credeți că va fi viitorul președinte?” cotează cei trei candidați cu aproximativ aceeași șansă: Poroșenko (20,8%), Zelenskii (19,5), Timoșenko (18,6%). Totuși, dacă sondajele nu vor avea o marjă de eroare mai mare decât cea enunțată oficial(+/-2), va fi posibil oare ca Timoșenko să câștige alegerile prezidențiale când, conform acelorași statistici, 30% dintre respondenți au declarat că nu vor vota cu ea în nicio situație. Dar atunci ce șanse ar avea Poroșenko, a cărui rating anti-încredere se situează la 50%? de patru ori mai mare decât cel al lui Zelenskii (13%). Acestea în contextul în care 1din 6 ucraineni nu era decis cu cine să votezexi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În aceste condiții, competiția rămâne deschisă până în ultimele clipe, fiecare dintre cei trei candidații având șanse reale să obțină unul dintre cele două locuri care să le asigure accederea în turul secund.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            i https://en.hromadske.ua/posts/zelenskiy-leads-in-last-polls-before-ukraine-election

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            ii http://ratinggroup.ua/research/ukraine/fbf79502c143988a988970c2d00bc940.htm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            iii http://ratinggroup.ua/research/ukraine/monitoring_elektoralnyh_nastroeniy_ukraincev_9-15_marta_2019.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            iv https://nv.ua/ukraine/politics/otryv-zelenskogo-ot-poroshenko-padaet-amerikanskiy-opros-50011085.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            v https://en.hromadske.ua/posts/zelenskiy-leads-in-last-polls-before-ukraine-election

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            european

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            A trecut aproximativ o lună de la desfășurarea alegerile parlamentare în Republica Moldova, iar previziunile analiștilor cu privire la victoria Partidului Socialist s-au adeverit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit analizelor și predicțiilor rezultatelor alegerilor, parlamentul a ajuns în plină criză, în contextul amenințărilor din partea opoziției privind protestele și absența unei majorități parlamentare în vreun partid.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rezultatele au fost împărțite între partidele pro-europene și pro-ruse, în timp ce relațiile acestei foste țări sovietice cu Uniunea Europeană s-au deteriorat„, scrie Reuters.i ii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După ce emoțiile alegătorilor s-au diminuat din cauza falsificării voturilor, după calcularea și publicarea rezultatele alegerilor, după încălcări grave de încălcare a procesului electoral care au fost aprobate de toate autoritățile necesare, inclusiv Comisia Electorala Centrala și Curtea Constituționala, în Moldova s-a instalat o perioada de liniște și „pace” relativă. Dar aceasta nu înseamnă că procesele politice au fost suspendate. Așa cum se întâmplă de obicei în astfel de situații, pentru toate partidele politice care au trecut în noul parlament, publicitatea campaniei electorale s-a schimbat în paralel cu dezvoltarea strategiei și a tacticii politice ulterioare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și tocmai în acest plan, având în vedere repartizarea locurilor în noul parlament, se găsesc principalele dificultăți de formare a unei majorități parlamentare și prin urmare, a tuturor organelor parlamentare și a guvernului. Potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie, parlamentul Republicii Moldova v-a consta din trei formațiuni mari: Partidul Socialist (35 mandate), Partidul Democrat (30), Blocul ACUM (26), de asemenea, șapte deputați ai Partidului Shor și trei deputați independenți. iii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește mandatele deputaților partidului Shor și candidaților independenți, majoritatea analiștilor le atribuie Partidului Democrat. Așadar Partidul Democrat controlează 40 de mandate. Dar pentru numirea Prim-ministrului este nevoie de cel puțin 51 de voturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Odată cu victoria Socialiștilor, au fost făcute numeroase planuri de restabilire a cooperării în mai multe domenii între Chișinău și Moscova, deși fiecare dintre părți a avut propriul interes. Pentru reprezentanții din Republica Moldova acest domeni de interes vizează întreținerea și dezvoltarea afacerilor cu Federația Rusă și o șansă de dezvoltare a economiei naționale. Interesul Rusiei este asociat în primul rând cu scopuri politice mai complexe și în special cu controlul asupra teritoriului Transnistrean și influența Moscovei în această direcție geopolitică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu toate acestea Moscova nu este deloc frustrată de faptul că Socialiștii nu au format majoritatea parlamentară, dimpotrivă conservarea acțiunilor de dezvoltare a Moldovei în orice direcție constituie un benefici pentru ei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Acum de mai mult de zece ani, Federația Rusă a aplică o strategie agresivă pentru Republica Moldova din motivul că aceasta dorește să-și păstreze identitatea de stat, independent, limba și valorile naționale. Aceste acțiuni se manifestă prin ignorarea, excluderea de pe piața rusă și ruperea relațiilor de colaborare. Toate acestea au condus la faptul că Republica Moldova a ajuns la periferia agendei politice și informaționale a Rusiei, iar economia republicii a suferit pierderi semnificative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană suferă și mai mult decât cu Federația Rusia din motivul că situat la cea mai îndepărtată periferie a UE repetă pașii Ucrainei, unde interesele particulare ale reprezentanților elitelor naționale de origine oligarhică dezechilibrează totalmente politica în țara.iv

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Varietatea variantelor formării coalițiilor în parlamentul Moldovei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Partidele care au ajuns în parlamentul după alegerile din 24 februarie au anunțat condițiile pentru formarea unei coaliții în vedere constituirii majorității parlamentare. Deoarece nici una dintre cele patru partide care au ajuns în parlament nu a atins numărul necesar de mandate pentru a forma singur guvern, este necesară o coaliție care să asigure majoritatea voturilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Predicțiile referitoare la forma acestei coaliții au fost relatate atât de Partidul Democrat în frunte cu Vladimir Plahotniuc, precum și de PSRM partidul pro-rus in frunte cu liderul neformal, președintele Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În acest context este posibilă dezvoltare următoarelor scenarii privind organizarea parlamentului, variantele sunt destul de variate. Așadar mai jos sunt propuse următoarele scenarii:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. Noua coaliție „pro-europeană” PDM + ACUM + Partidul Shor + deputați independenți;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2. Partidul PDM + Shor + deputații independenți + numărul deputaților necesari pentru majoritatea parlamentară, pe care democrații îl vor putea detașa de la ACUM și PSRM cu metodele deja testate în alegerile precedente;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            3. Noua coaliție „coaliția anti-oligarhică” PSRM + ACUM;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            4. PDM + PSRM + Partidul Shor + deputați independenți. v

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Blocul pro-european ACUM refuză orice alianța cu oricare dintre partide care au intrat in parlament. În schimb blocul ACUM a propus deputaților noului Parlament să adopte o declarație împotriva liderului PD, Vlad Plahotniuc, prin care s-ar denunța capturarea instituțiilor statului de către acesta.vi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Partidul Democrat al Republicii Moldova despre conținutul majorității parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Conducerea Partidului Democrat, care se declară ca fiind pro-europeană, a susținut la 1 martie că este pregătită pentru negocieri privind crearea unei majorități, în primul rând cu partidul pro-europeană ACUM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Am decis că ar fi bine să subliniem principiile și prioritățile Partidului Democrat de la care nu ne vom abate. Acestea ar trebui să fie baza negocierilor noastre și a viitorului program al guvernului „, a declarat vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Cebotari, și a citit o listă de priorități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit Partidului Democrat, este important ca lidershipul țării să urmărească interesele cetățenilor, realizarea stabilității politice, economice și sociale, să promoveze independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării. Guvernul ar trebui să fie în primul rând pro-moldovean. Accentul pe interesele Republicii Moldova ar trebui să prevaleze asupra oricărui alt interes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În același timp, este necesar să continuăm mișcarea spre UE, să realizăm reforme „în conformitate cu cele mai bune modele europene”, pentru a sprijini valorile democratice. Moldova, insistă democrații, trebuie să rămână o țară neutră, așa cum se precizează în constituția ei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vladimir Cebotari a declarat că propunerea de a începe negocierile a fost trimisă partidelor care constituie Blocul ACUM, Platforma „Demnitatea și Adevărului” condusă de Andrei Năstase și Platforma „Acțiunea și Solidaritatea” condusă de către Maia Sandu. Însă Partidul Democrat nu a primit nici un răspuns.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Având în vedere că Maia Sandu și Andrei Năstase în mod repetat au aruncat critici dure la adresa Partidului Democrat și la adresa liderului acestui partid, Vladimir Plahotniuc, înainte și după alegerile parlamentare, putem să presupunem că Blocul ACUM nu va crea nici o alianță cu democrații și nici cu socialiștii. Propunerea de a forma alianța este doar un ritual prin care democrații încearcă să formeze o viziune de bunăvoință și colaborare cu Partidul ACUM pentru Uniunea Europeană. Însă ignorarea propunerilor de a forma coaliția sau lipsa unui răspuns negativ din partea partidului ACUM împinge oarecum democrații să colaboreze cu socialiștii justificând astfel forma coaliție cu PSRM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Propunerea de a forma coaliție cu ACUM este un truc pentru Europa. Acesta era făcut, știind că nu este posibilă formarea a coaliției, – comunică Ștefan Gligor.- Este mai degrabă un instrument politic pentru a arăta că ei sunt un partid pro-european. Alianța nu este posibilă”.vii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Partidul Socialist al Republicii Moldova despre forma majorității parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru Partidul Socialist, președintele Igor Dodon a subliniat posibilele scenarii pentru crearea unei majorități parlamentare. Poziționându-se clar ca un „liber arbitru al luptei”, dând de știre că nu participă la negocieri, el a presupus posibilitatea formării coaliției între Partidul Democrat și ACUM, eliminând posibilitatea de aliere cu Partidul Shor – din cauza imaginii negative a liderului său, acuzată de furtul unui miliard.viii Potrivit lui Dodon, este posibilă o alianță a PSRM cu ACUM. Însă aceasta coaliție trebuie să fie formalizată și sigilată ca să nu constituie o majoritate situațională pentru votarea diferitelor legi. A treia opțiune este majoritatea formată de Partidul Democrat și de Partidul Socialist.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Însă președintele nu are încredere în cele trei scenarii. Prin urmare, el a subliniat încă două scenarii: alegerile anticipate sau mituirea de către Partidul Democrat și partidul Shor a mandatelor insuficiente pentru a forma guvernul. Ultimul scenariu a fost etichetat de președintele moldovean ca nelegitim și în acest caz a amenințat cu proteste.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru Democrați opțiunea de bază este formarea majorității parlamentare cu Socialiștii „Dacă socialiștii o să refuze, Partidul Democrat va urma scenariul de joc. El va lua mandatele lui Shor va include trei mandate ale deputaților independenți și va încerca să atragă 11 mandate care lipsesc de la PSRM și ACUM” a menționat Ștefan Gligor.ix

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Utilizând tocmai aceasta strategie Partidul Democrat a recăpătat numărul necesar de deputați din alte fracțiuni după alegerile parlamentare di 2014.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Analistul politic Victor Ciobanu este de asemenea de acord cu faptul că Partidul Democrat, care are deja 40 de mandate le poate colecta din dreapta și stânga, adică din Platforma ACUM și din Partidul Socialist. „Democrații nu pot avea o coaliție în formă pură doar cu socialiștii sau numai cu Acum. Orice partener al Partidului Democrat va fi neutralizat ca fracțiune politică din cauza toxicității oligarhului”.x

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Așadar protestele promise de Igor Dodon nu vor împiedica această strategie de formare a majorității de guvernământ a democraților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Concluzii: Timpul este în defavoare pentru Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Alegerile nu au fost nici libere, nici corecte, iar rezultatele obținute au format o situație în care Moldova are deputați și nu are guvernământ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Însă timpul se scurge doar în favoarea Partidului Democrat care îl va folosi pentru a atrage mandatele care lipsesc din alte partide, în timp ce PSRM și ACUM nu acționează. Cum am analizat și mai sus, formarea unei coaliții cu PSRM și ACUM este imposibilă în primul rând pentru că PDM-ul practic o să absoarbă orice partid cu care va face alianța și în al doilea rând interesele partidelor sunt foarte diferite și se contrapun. În acest context sunt câteva variante probabile (de la cel mai probabil la cel mai puțin probabil):

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            1. Mituirea de către Partidul Democrați și partidul Shor a mandatelor insuficiente pentru a forma guvernul + mandatele Partidului Shor;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            2. Coaliția anti-oligarhică” Blocului ACUM + PSRM ;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            3. Alegeri anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Însă ultima varianta este cea mai corectă, iar unicul lucru care poate și trebuie făcut în această situație este adoptarea unui pachet de legi, conform căruia sistemul electoral mixt este anulat, procurorul general și șeful Centrului Național pentru Combaterea Corupției sunt schimbați, componența Comisiei Electorale Centrale este schimbată. Din momentul în care vor fi numite persoane cu adevărat independente la conducerea acestor instituții, coroborat cu crearea de condiții democratice pentru alegerile anticipate, fără a mitui alegătorii, fără presiune și șantaj, fără a folosi resurse administrative, doar atunci va fi format un parlament cu adevărat legitim.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Numai în condiția de resetare a tuturor instituțiilor statului și a organizării unor alegeri anticipate libere și corecte, expresie a adevăratei voințe a poporului suveran, indiferent de rezultatele acestor alegeri, numai în acest caz putem vorbi despre reforme și despre statul de drept.xi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gheorghe Guminiuc


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            i https://point.md/ru/novosti/politika/reuters-posle-vyborov-v-moldove-parlament–34-povis-v-vozdukhe-34

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            ii https://www.reuters.com/article/us-moldova-election-results/moldova-set-for-hung-parliament-as-opposition-threatens-protests-idUSKCN1QE11O

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            iii https://www.ritmeurasia.org/news–2019-03-15–v-poiskah-koalicii.-moldova-posle-vyborov-41596

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            iv https://ru.sputnik.md/columnists/20190226/24975323/Vybory-v-Moldove-mestnye-tonkosti-i-bolshaya-politika.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            scaderea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În 2019, economia românească se pregătește de vremuri tulburi. Instabilitatea fiscală, deprecierea cursului euro, criza din piața forței de muncă și limitarea accesului la finanțare s-au tradus într-o scădere semnificativă a apetitului pentru business, ce se va resimți în mod semnificativ din a doua parte a anului, arată o analiză Sierra Quadrant.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Primele semne negative se văd deja în sectorul construcțiilor, acolo unde scăderea cererii a determinat înghețarea multor investiții, și în comerț, unde accentuarea blocajului financiar a făcut ca multe firme să intre în dificultate’’, spun experții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Compania estimează, astfel, că din aceste sectoare vor veni, în acest an, și cele mai multe probleme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Numărul suspendărilor de activitate și al dizolvărilor de companii va continua să crească, din a doua parte a anului, posibil cu 20%, mulți dintre investitori căutând să își protejeze capitalul în fața accentuării provocărilor în economie. Dacă criza economică din 2009 a prins mulți investitori vulnerabili, cu investiții și linii de finanțare asumate, în acest an mare parte dintre ei vor alege să își conserve lichiditățile, în speranța că vor exploata la maximum oportunitățile generate de o potențială nouă criză’’, afirmă analiștii Sierra Quadrant.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rarefierea mediului de business este confirmată de datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit datelor ONRC, în 2018 şi-au suspendat activitatea 18.038 firme, în creștere cu 10,12% faţă de anul anterior, iar 34.358 de firme au fost dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017. În ianuarie 2019, au fost suspendate 1664 de firme, iar alte 2500 au fost dizolvate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În acelaşi timp, statistica indică o menținere aproape pe același nivel a numărului firmelor radiate, în jurul nivelului de 80.000 în 2018, și a insolvențelor, în jurul nivelului de 8300. În plus, numărul SRL-urilor nou înființate s-a redus cu peste 4000 anul trecut, la 94.244, fapt care reflectă o descurajare a antreprenoriatului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Datele statistice arată că, după câțiva ani în care problemele marilor companii au fost în prim-plan (vezi zecile de cazuri răsunătoare de insolvență și faliment), cu pierderi financiare semnificative propagate pe întregul lanț economic, în ultimii trei ani problemele financiare tind să se extindă în sectorul IMM-urilor, care reprezintă peste 90% din economie. Dovadă că, dacă numărul firmelor insolvente cu o cifră de afaceri de peste 0,5 milioane de euro a rămas stabil, la 540, cel al firmelor cu afaceri sub acest nivel a crescut semnificativ’’, afirmă experții Sierra Quadrant.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Coface estima recent, într-un studiu, că numărul de insolvenţe va creşte în 2019 cu 6%, faţă de 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prognoza s-ar putea confirma dacă semnalele de încetinire a business-ului se vor confirma în a doua parte a anului, pe fondul posibilei înrăutățiri a cadrului macro-economic la nivel internațional’’ afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit studiului, cele mai multe firme aflate într-o situație de risc s-au înregistrat, anul trecut, în domeniile cele mai active din economie, atât ca număr de companii cât și ca valoare a cifrei de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în 2018 în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.606 (minus 7,69%), urmat de construcții (1277), industria prelucrătoare (974), hoteluri și restaurante (629) și transport și depozitare (564).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește suspendările de activitate, cele mai multe cazuri au fost, anul trecut, în comerț (5609), în creștere cu 17% față de anul precedent, domeniu urmat de alte activități de servicii (1625), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (1490), construcții (1362) și industria prelucrătoare (1225).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește dizolvările, cele mai multe s-au înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (10788), în creștere cu 12% față de anul precedent, sector urmat de construcţii (3264), cu un avans de aproape 10% și de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu 3075 de cazuri.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În primele două luni din 2019, potrivit datelor ONRC, au fost înregistrate 28.958 de companii și PFA, în creștere cu aproape 30% față de perioada similară din 2018. Peste 13.500 de firme au fost radiate, mai mult de 3000 și-au suspendat activitatea, 986 au intrat în insolvență, iar alte peste 5500 au fost dizolvate. Toate cifrele arată mai bine decât în primele două luni din 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Primăvara aduce, de regulă, un reviriment, însă condițiile de business nu mai par a mai fi atât de favorabile ca în anii precedenți’’ afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sierra Quadrant este una dintre primele 10 societăți de profil din țară, specializată pe lucrări de administrare și lichidare dificile și complexe, caracterizate prin patrimoniu mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cei 10 ani de activitate, compania a finalizat peste 650 de proceduri de faliment și lichidare. Printre dosarele gestionate de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              GigNow

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              EY anunță lansarea platformei sale de angajare GigNow în România. Începând din 18 martie, platforma asigură freelancerilor români și resursei de talente independente locale oportunitatea de a beneficia de colaborări în cadrul unor proiecte globale ale EY sau ale clienților săi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              GigNow este o platformă online concepută de EY ca spațiu virtual de întâlnire între nevoile angajatorilor de resurse umane specializate și specialiștii de top disponibili, valorificând procesul de cerere și ofertă din zona forței de muncă, în condițiile din prezent dominate de o maximă flexibilitate și adaptabilitate. Platforma EY GigNow asigură accesul specialiștilor independenți la o gamă diversă de proiecte din zonele de consultanță de business, asistență în tranzacții, asigurări și asistență fiscală, precum și din zona de IT și tehnologie legată de zona de business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Platforma GigNow este un instrument prin care EY răspunde evoluțiilor actuale din piața de muncă și a nevoii de agilitate pe zona talentelor, prin valorificarea superioară a facilităților asigurate de tehnologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vorbind despre tendințele globale care se fac simțite în prezent pe piața muncii, Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale, menționează: „În domeniul nostru, al serviciilor profesionale, deja lanțul valoric al capitalului uman s-a schimbat într-o structură hibridă care include o interacțiune constantă între angajații full-time, angajații din locații de tip near-shore sau off-shore, contractori externi și procese de tehnologie. La nivel general, companiile tind să devină o comunitate flexibilă de angajați permanenți și contractori implicați temporar în proiecte. Companiile vor angaja persoana care deține competențele necesare la acel moment pentru acel proiect. Vechimea nu va mai reprezenta un criteriu de selecție la angajare, ci se va ține cont de competențele ideale pentru proiectele în derulare. Vom asista la o diminuare a importanței diplomelor de studii superioare și la o creștere a importanței diplomelor de competențe. Anticipăm, de asemenea, o competiție între companii în a oferi oportunități de învățare și dezvoltare”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Platforma GigNow este deschisă tuturor celor interesați să lucreze în proiectele dezvoltate de EY sau de clienții săi, fie în țara în care se derulează proiectul, fie de la distanță, având posibilitatea să contracteze un proiect punctual, să acopere o competență specifică sau să se alăture companiei într-o perioadă de creștere sezonieră a volumului de muncă. Durata proiectelor poate varia de la 3 la 12 luni, existând și posibilitatea angajării specialistului independent și pentru o perioadă mai îndelungată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a avea acces la proiectele din platforma GigNow, candidații trebuie să se înregistreze și să-și depună aplicația pentru proiectele deschise. Avantajul pe care îl aduce platforma este că oferă candidaților atât opțiunea de a-și alege singuri contractele pentru care vor să aplice, cât și posibilitatea de a lucra cu o echipă dedicată de recrutare în identificarea proiectelor potrivite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              GigNow aduce flexibilitatea și autonomia de care au nevoie oamenii de azi. După criza economică din 2008, când o parte din angajați și-au pierdut locurile de muncă, cei mai mulți rămași activi au devenit freelanceri. Între timp, tehnologia, mobilitatea forței de muncă și schimbarea generațională au accentuat fenomenul. În EY, ne este deja clar că atunci când apare nevoia de a gestiona un flux de lucru nu ne gândim automat doar la a angaja, ci avem în vedere un mix de opțiuni care includ: angajați part-time, full-time, centre de excelență, roboți, contractori. Platforma GigNow lansată de noi facilitează atât transparența, cât și agilitatea în interacțiunea dintre firmă și contractori și își propune să răspundă nevoii de flexibilitate tot mai puternică în piața muncii. Companiile care sunt încă rezervate în a utiliza și alte forme de colaborare trebuie să ia în calcul că relația de tip furnizor-client poate co-exista alături de cea de angajat-manager, uneori cu beneficii majore la nivel de productivitate”, a declarat Andreea Mihnea, HR Director EY România și Moldova și South East Europe Talent Leader.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Platforma GigNow asigură acum acces global și pentru freelancerii români la proiecte de top, EY alăturându-se prin această inițiativă organizațiilor care susțin și promovează flexibilitatea muncii. În același timp, prin acest demers EY își propune să identifice resurse de talent pe care să le conecteze la oportunitățile oferite de proiectele din platformă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                BCR-InnovX

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În Acceleratorul BCR-InnovX s-au înscris peste 200 de firme, din care juriul a selectat 54 care erau eligibile conform criteriilor Acceleratorului. Firmele selectate au participat la evenimentele Fast Track Days, unde și-au prezentat ideile de afaceri în fața juriului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Juriul Acceleratorului BCR-InnovX a selectat cele 10 firme care vor participa la Bootcamp-ul programului în perioada 25 martie – 14 iunie 2019. Prima cohortă a acceleratorului este dedicată start-up-urilor, cu cifră de afaceri între 100.000 de euro și 1 milion de euro, care dezvoltă soluții și produse inovatoare prin tehnologie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cele 10 companii selectate de juriu sunt AlphaBlock (General Artificial Intelligence), BOX2M (Industry 4.0 pentru energie), KFactory (Tehnologii IoT și machine learning), KPEYE (platforma dedicată IMM-urilor), Maillon (platformă LendTech), Modex (Blockchain), Mo’Real Universe (platformă pentru experiențe Augmented Reality), Product Lead (soluție e-commerce), Sigtree (platformă de integrare și automatizare IoT) și Wise Voice (dezvoltator de chatbot și asistent vocal).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Antreprenorii selectați în acceleratorul BCR-InnovX ne dau încredere că vom vedea tot mai multe companii de tehnologie lansate de români, cu succes internațional. Alături de partenerii din proiect, credem în dezvoltarea României prin inovații în tehnologie și credem că Imaginat de România, Codat de România sau Creat de România poate deveni un brand de țară. Mă aștept totodată să accelerăm noi înșine ca business, prin înglobarea unor soluții fintech selectate în accelerator și prin inovarea instrumentelor financiare de investiții în start-up-uri”, spune Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În momentele cele mai dificile, am avut norocul să fiu înconjurat și să primesc îndrumări din partea unor oameni care m-au ajutat să trec peste obstacole. Am fondat InnovX ghidat de convingerea că este datoria mea să-i ajut pe ceilalți care au un start-up în tehnologie. Am avut multe Aha moments și toate au rezultat în urma interacțiunilor cu ceilalți antreprenori. Câteodată este nevoie doar de o discuție de 5 minute cu cineva care a avut o experiență similară, care poate să salveze ani de zile de mers într-o direcție greșită”, spune Bogdan Mănoiu, fondatorul InnovX.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Juriul acceleratorului a fost format din: Alexandru Mihailciuc (Global Head of Pre-sales UiPath), Daniel Dumitrescu (Unicorns Scout InnovX), Diana Dumitrescu (Programme Manager InnovX), Silviu Florea (Senior Fintech Developer Compensis), Andrei Bogdan Mihăescu (Senior Developer ADP), Mădălina Hagima (Partener de conducere Hristescu & Partners), Bogdan Hristescu (Director Regional Euronet), Delia Olteanu (Creditare Micro BCR) și Gabriel Pralea (Regional Corporate Director BCR). Aceștia vor fi o parte din mentorii Bootcamp-ului BCR-InnovX dedicat start-up-urilor, alături de experți internaționali în accelerarea afacerilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Toate start-up-urile din program vor învăța, prin expertiza ECSIF, să acceseze de la Bruxelles granturi pentru inovare cu valori de 50.000 de euro și vor putea să-și susțină prezentările în cadrul conferinței Startup Grind din Londra.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acceleratorul BCR-InnovX este un proiect realizat în parteneriat cu Uipath, Startup Grind in partnership with Google for Startups, Mindspace și European Center for Services Investments and Financing (ECSIF). BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acceleratorul BCR-InnovX este un program de mentorat și accelerare de business structurat în trei etape:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Start-ups – 10 microîntreprinderi care au avut în 2018 o cifră de afaceri între 100.000 de euro și 1 mil. euro și/sau care au atras o finanțare cuprinsă între 100.000 de euro și 1 mil. euro în ultimul an. Cifra de afaceri se poate cumula cu cea al altor companii cu care formează un grup în accepțiunea legislației IMM-urilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Grinders – 10 studenți și/sau tineri antreprenori la început de drum. Cei care doresc să se înscrie trebuie să aibă înregistrată o microîntreprindere, o întreprindere socială sau asociație/fundație pe teritoriul României (persoană juridică sau persoană fizică autorizată) în orice sector tehnologic. Cifra de afaceri pe ultimul an trebuie să fie sub 100.000 de euro.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Scale-ups – 5 companii dezvoltate (IMM-uri), care au înregistrat în 2018 o cifră de afaceri între 1 mil. euro și 2,6 mil. euro. Cifra de afaceri se poate cumula cu cea al altor companii cu care formează un grup în accepțiunea legislației IMM-urilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Republica Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor în anul 2017, comparativ cu anul 2016. Potrivit datelor furnizate de Biroul național de Statistică al Republicii Moldova în anul 2017, producătorii moldoveni au exportat în afara hotarelor țării bunuri în valoare de aproximativ 2,42 miliarde dolari S.U.A. comparativ cu 2,04 miliarde dolari S.U.A. în anul 2016, ceea ce reprezintă o creștere de 15,71% față de anul 2016i.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Această dinamică este confirmată de datele preliminare privitoare la volumul exporturilor de produse moldovenești pentru anul 2018 (trimestrul al patrulea). Potrivit datelor disponibile până la acest moment, volumul bunurilor exportate de producătorii moldoveni pentru anul 2018 a atins cota de 2,70 miliarde dolari S.U.A., ceea ce constituie 111,6% față de cifra înregistrată în aceiași perioadă de referință a anului 2017 (2,42 miliarde dolari S.U.A.)ii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Analizând ultimii doi ani, putem să menționăm cu o deplină siguranță faptul că exporturile moldovenești cresc și că economia moldovenească o duce acum ceva mai bine decât în urmă cu doi ani. Într-adevăr, exporturile moldovenești au crescut considerabil începând cu anul 2016 (creștere de la 2,04 miliarde dolari americani în 2016 la 2,70 miliarde dolari S.U.A. potrivit datelor preliminare privitoare la anul 2018). Totuși, aceste date nu sunt concludente în a ne spune (încă) negru pe alb că Acordul de Asociere și ZLSAC dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a pus economia moldovenească pe picioare și că exporturile moldovenești merg pe o traiectorie ascendentă. Această afirmație are temei în contextul în care cota exporturilor moldovenești din anul 2017 (2,425 miliarde dolari S.U.A) este chiar un pic mai mică decât cea înregistrată în anul 2013 (2,428 miliarde dolari S.U.A.). Desigur, datele preliminare din anul 2018 ne arată că exporturile de produse moldovenești au ajuns la cota de 2,70 miliarde dolari S.U.A. (2018), ceea ce este o sumă mai mare decât cea din 2013 sau 2017. Cu toate acestea însă, trebuie să mai treacă doi sau trei ani, cel puțin, în care exporturile moldovenești să mențină și să accentueze acest trend ascendent înregistrat în ultimii doi ani pentru a putea spune cu siguranță că exporturile moldovenești au fost ajutate de semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere și ZLSAC cu Uniunea Europeană. În această ordine de idei se cuvine a aminti faptul că evoluția exporturilor de produse moldovenești nu a cunoscut tot timpul un trend ascendent. În acest sens, trebuie reamintit faptul că pe durata ultimilor 10 ani evoluția cotei exporturilor de produse moldovenești a cunoscut o traiectorie în zig-zag. În anul 2010, exporturile de produse moldovenești au atins 1,54 miliarde dolari S.U.A., în 2011 aceasta a ajuns la 2,21 miliarde dolari S.U.A., în 2012 cota exporturilor de produse moldovenești scade la 2,16 miliarde dolari S.U.A., în anul 2013 exporturile de produse din Republica Moldova cunoaște o creștere la 2,42 miliarde dolari S.U.A., în 2014 urmează o scădere la 2,33 miliarde dolari S.U.A., iar în 2015 se ajunge la 1,96 miliarde dolari S.U.A, în anul 2016 se observă o creștere la 2,04 miliarde dolari S.U.A., în 2017 volumul de exporturi crește până la 2,42 miliarde dolari S.U.A., iar în 2018 la 2,70 miliarde dolari S.U.A. Este foarte important ca Republica Moldova să depășească etapa evoluției sinuoase a cotei exporturilor pentru a putea discuta pe note mai optimiste privitor la dinamica exporturilor Republicii Moldovaiii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Balanța comercială a republicii Moldova rămâne negativă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O altă problemă deosebit de importantă pentru economia Republicii Moldova este legată de evoluția importurilor în Republica Moldova. Astfel, datele statistice oficiale ne indică faptul că balanța comercială (export minus import) a Republicii Moldova pentru perioada 2014-2018 arată un deficit destul de serios al exportului de produse moldovenești comparativ cu importurile. În această logică amintim că balanța comercială pentru anul 2014 a constituit un deficit de 2,97 miliarde dolari S.U.A., în 2015 deficitul era de 2,01 miliarde dolari S.U.A., în 2016 deficitul era de 1,97 miliarde dolari S.U.A., iar în 2017 era de 2,40 miliarde dolari S.U.Aiv. Privind din această perspectivă exporturile de produse moldovenești constituie aproximativ 50% din cota importurilor. Acest fapt nu indică doar faptul că societatea moldovenească este o societate consumeristă, ci mai și arată faptul că Republica Moldova mai mult cumpără decât produce. Cu alte cuvinte, această chestiune arată că din Republica Moldova banii mai mult pleacă decât vin, iar această chestiune trebuie să fie preocuparea politicienilor moldoveni pe termen mediu și lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Uniunea Europeană – cel mai important partener economic al Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aceiași problemă privită dintr-o altă perspectivă ne arată că după 4 ani în cadre ZLSAC este implementată în Republica Moldova, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Datele oficiale arată faptul că domeniul agroalimentar este principalul beneficiar al DFCTA. În perioada de când acest program este implementat în republica Moldova, exporturile agricole înspre Uniunea Europeană au cunoscut o creștere de 44%, iar cele industriale au crescut cu 11%v. Aceste cifre sunt frumoase dacă nu luăm în calcul cifra importurilor în Republica Moldova de produse venite din Uniunea Europeană. În perioada 2014-2017 exporturile de produse moldovenești au crescut de la 1,24 miliarde dolari S.U.A. (în 2014) la 1,59 miliarde dolari S.U.A. (în 2017). În același timp însă, importurile de produse din U.E. în Republica Moldova au constituit 2,56 miliarde dolari S.U.A. (în 2014) și 2,38 miliarde dolari S.U.A. (în 2017)vi. De aici reiese foarte clar faptul că în relațiile comerciale cu U.E., Republica Moldova se află într-un deficit sub forma unui raport de ½.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Este nevoie ca Republica Moldova să diminueze deficitul comercial în comerțul exterior

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În loc de concluzie, putem afirma cu deplină siguranță faptul potrivit căruia, cel puțin pe termen mediu și lung, autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească soluții pentru a determina scăderea deficitului dintre import și export în activitatea comercială a Republicii Moldova. Republica Moldova are nevoie de sporirea mijloacelor de producție, de a produce bunuri de calitate, precum și de a intensifica schimburile comerciale (mai ales exporturile) cu partenerii din afara țării. Ameliorarea deficitului din domeniul comerțului exterior ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul de la Chișinău în perioada ce urmează.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                i http://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2018/Anuar_statistic_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ii http://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Buletin_trimestrial/Buletin_trim_IV_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                iii http://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Buletin_trimestrial/Buletin_trim_IV_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                iv http://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2018/Anuar_statistic_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                v http://dcfta.md/4-ani-de-dcfta-in-moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                vi http://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2018/Anuar_statistic_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                european

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La doar o lună de la alegerile parlamentare din 24 februarie curent, Republica Moldova prezintă un peisaj dezolant. Iluzia schimbării a sucombat în vrie, iar condiția de bază a unei democrații funcționale – alternanța la putere – a fost viciată peste poate. Unii observatori politici insistă că scrutinul parlamentar a fost mai degrabă un simulacru, un spectacol bine regizat în care spectatorii (observatorii externi preponderent) au apreciat că în scenă nu a murit nimeni, dar nu au perceput nimic clar despre ce se petrece în culise. Iar în culise au avut loc cele mai grave și nedemocratice derapaje, care au consacrat Republica Moldova, fostă poveste de succes a Parteneriatului Estic, unui model inedit de cleptocrație europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cine va guverna Republica Moldova următorii patru ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fosta guvernare, condusă de oligarhul Vlad Plahotniuc, are toate șansele să-și păstreze controlul absolut asupra instituțiilor statului, indiferent ce coaliții majoritare se vor face în noul Parlament. Ecuația se explică destul de lesne: 75 de deputați nou-aleși (din 101) orbitează, într-un fel sau altul, în jurul intereselor Partidului Democrat din Moldova (PDM), căci fie sunt transfugi ex-comuniști, fie au tensionat relațiile Chișinăului cu Uniunea Europeană, fie sunt suspectați că au furat, cu largul concurs al autorităților statului, un miliard de dolari. Partidul Socialiștilor (declarat pro-Kremlin) are 35 de deputați, Partidul Democrat (declarat pro-Moldova) are 30 de deputați, Partidul Șor (pro-Ilan Șor/pro-PDM) are 7 deputați, alți trei deputați, suspectați că sunt agenți ai PDM, au depășit baremul electoral în calitate de independenți. Mai rămân 26 de fotolii de parlamentar, pe care și le-a adjudecat Blocul Acum (pro-Uniunea Europeană), și ne este absolut clar raportul de forțe în actualul Legislativ de la Chișinău, dar și riscurile asupra vectorului european al Republicii Moldova. Un deputat PDM, fost jurist al Partidului Comuniștilor din R. Moldova, a recunoscut că perspectiva alegerilor parlamentare anticipate este nulă, iar PDM-ul se va afla la guvernare în orice formulă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Adevăratul rating al PDM și de ce au fost fraudate parlamentarele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe circumscripții uninominale, în municipiul Chișinău Partidul Democrat din Moldova a obținut zero fotolii în Parlament, 11 mandate de deputat fiind împărțite de către Blocul Acum și Partidul Socialiștilor. Chișinăul a spulberat mitul lansat de către PDM, potrivit căruia politicile „deștepte” ale partidului au determinat eliminarea votului geopolitic. În realitate, în capitală s-a votat strict geopolitic, unii cu Moscova și alții cu Uniunea Europeană, adepții conceptului pro-Moldova fiind absolut minoritari și insignifianți. Chișinăul a demonstrat că citadinii sunt mult mai bine informați și, respectiv, nu pot fi manipulați aidoma electorilor din provincie. În condițiile în care circa 80 la sută din piața mediatică moldovenească este controlată de către un singur oligarh, iar toate localitățile, în campania electorală, au fost „mitraliate” cu macaroane și pungi de ovăs, al doilea oraș ca mărime din spațiul românesc a demonstrat că standardele moralității comune nu au cedat, deocamdată, ofensivei clanurilor corupte. De asemenea, s-a demonstrat din ce cauză PDM, ajutat de către socialiștii lui Igor Dodon, a promovat sistemul electoral mixt, chiar dacă opoziția, Comisia de la Veneția sau comunitatea europeană au contestat proiectul, iar UE a suspendat finanțările pentru regimul de la Chișinău. Sistemul electoral mixt i-a permis Partidului Democrat să acumuleze mai multe mandate de deputat decât Blocul Acum, chiar dacă ultimii au acumulat mult mai multe voturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Elita politică din Republica Moldova marca 2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După ce și-a aservit toate instituțiile statului, actuala guvernare a certat Republica Moldova cu Uniunea Europeană, nefiind mai bună nici calitatea relațiilor bilaterale cu Federația Rusă. Pe această filieră este absent sau absolut ineficient și președintele țării, Igor Dodon, instalat în funcție prin efortul decisiv al Partidului Democrat. Mai bine de doi ani de la alegerile prezidențiale din 13 noiembrie 2016, constatăm astăzi că acest șef de stat nu a avut nicio întâlnire oficială cu omologii din România sau Ucraina și nu este văzut cu ochi buni nici în cancelariile occidentale, reușind, în schimb, de zeci de ori să circule la Moscova. Poreclit de un renumit comentator rus „cel mai prost președinte din lume”, Dodon culege căpșuni, merge la concerte, face vin și produce în serie filme documentare despre trecutul glorios al poporului moldovenesc, în care domnitorul Ștefan cel Mare apare călare într-un lan de porumb, exact cu vreo trei ani înainte ca America să fie descoperită de către Columb. Plus de aceasta, nu ezită să afirme că NATO înseamnă război, că Rusia este partenerul strategic al R. Moldova sau că țara are nevoie de un președinte puternic, care să fortifice verticala puterii în stat. Obsedat de promovarea proiectelor staliniste de consolidare a „poporului moldovenesc”, Igor Dodon este nu doar subiect de bancuri, ci și primul președinte din istoria Republicii Moldova care nu are nicio putere reală de a influența agenda social-politică internă, cu atât mai mult cea externă, și care a fost suspendat din funcție pentru cinci minute ori de câte ori și-a dorit centrul de putere controlat de către PDM. Cu un asemenea șef de stat și cu asemenea elite în Legislativ, în perspectivă imediată nimeni și nimic nu par să pericliteze interesele grupării înregimentate sub steagurile Partidului Democrat. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că schimbarea nu este binevenită și chiar pregătită. Sau că nimeni nu observă germenii unei dictaturi la hotarul de est al Uniunii Europene, Republica Moldova ajungând un stat în care societatea nu mai dispune de mecanisme capabile să controleze puterea politică, iar statul, de fapt, este subordonat unor interese nedisimulate de clan mafiot.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Formula ideală de guvernare pentru Partidul Democrat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă nu adoptă legi timp de trei luni, Parlamentul poate fi dizolvat de către președintele Republicii Moldova, fiind declanșată procedura alegerilor parlamentare anticipate. Deoarece Partidul Democrat din Moldova a anunțat că va fi la guvernare și că alegeri parlamentare nu vor avea loc, se impune un exercițiu de logică pentru a identifica ce formațiuni și coaliții parlamentare vor forma viitorul arc guvernamental, sub bagheta PDM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Blocul ACUM a declarat deja că nu va face alianță cu socialiștii lui Dodon, cu democrații lui Plahotniuc și nici cu „colhoznicii” lui Șor, partidul acestuia, nici mai mult nici mai puțin, militând pentru refacerea colhozurilor în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O alianță deschisă între socialiști și PDM este puțin probabilă, deoarece spulberă iremediabil miturile că Igor Dodon este în opoziție față de democrați sau că formațiunea lui Plahotniuc a angajat ostilități contra politicilor revanșarde ale Kremlinului. Se cunoaște faptul că, acum câțiva ani, PDM a semnat un acord de colaborare cu Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin. Plus de aceasta, Dodon are dezavantajul unei proaste adaptări la regulile competiției politice moderne și, afirmă unele voci, a avut imprudenţa să-și asume, la Kremlin, mai multe decât poate duce, fapt pentru care i se va cere socoteală. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În aceste condiții, cea mai agreată formulă de către PDM ar presupune formarea unei coaliții majoritare din cei treizeci de deputați democrați, șapte deputați ai lui Șor (care are de ales între „interesul poporului” și 7,5 ani de detenție), vreo 7-10 deputați socialiști, vreo 4-5 legislatori de la Blocul Acum, precum și cei trei independenți. O asemenea pasiență ar împăca și capra, și varza:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • PDM-ul le va demonstra tot mai puținilor susținători din Occident capacitatea de a menține stabilitatea și, chipurile, vectorul european, având mână liberă să gestioneze după bunul plac tot ce a mai rămas din economia națională;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • socialiștii rămași cu Igor Dodon îi vor blama pe trădători și vor continua lupta cu NATO și pericolul românizării;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • transfugii își vor motiva trădarea prin „grija față de popor”, iar independenții le vor ține isonul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe ce principii, totuși, se va forma viitoarea majoritate parlamentară vom vedea în cel mai scurt timp, chit că PDM își setează deja armele pentru viitoarele alegeri locale, fiind demiși și înlocuiți în regim de urgență trei președinți de raioane, care nu au dat randament la parlamentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Eduard Balan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  BT Club

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Antreprenorii și aspiranții la afaceri pot să participe gratuit în luna martie la o serie de cursuri organizate de BT Club, în București și alte orașe, potrivit programului afișat de Banca Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cursurile lunii martie 2019 sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Participarea este gratuita, iar înscrierea se face online. Dacă nu ai deja un cont BT Club, îți poti face unul acum. Cei interesați vor avea astfel acces mai usor la evenimentele BT Club, la conținut „members-only” și la reteaua de antreprenori BT Club.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  BT Club este o initiațivă a Băncii Transilvania, lansată în 2006, prin care este deschis accesul antreprenorilor la cursuri, consultanta, seminarii si conferinte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  BT Club are peste 30.000 de membri. Pana acum, au fost organizate peste 1.000 de evenimente in 60 de localitati, cursuri cu peste 100 de tematici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Peste 55.000 de antreprenori au avut ocazia sa învete la BT Club.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  vanzare partiala

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Companiile se orientează către vânzări parțiale pentru a câștiga avantaje competitive, în special pe fondul schimbărilor generate de tehnologie, de preferințele clienților și al presiunii acționarilor, arată studiul EY Global Corporate Divestment Study 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Studiul anual, realizat în rândul a 900 de lideri de companii din toată lumea, arată că mediul favorabil vânzărilor se va menține, 84% dintre companii planificând acest lucru în următorii doi ani. 81% dintre companiile chestionate au declarat că optimizarea modelului lor operațional va influența planurile de cedare de active în acest an, subliniind tendința în creștere în rândul companiilor de a fi mai flexibile în fața noilor competitorilor și a celor existenți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Companiile trebuie să obțină un echilibru între nevoia de a reacționa rapid la schimbări și nevoia de a-și aloca timpul necesar pentru a se pregăti pentru cedarea de active care să faciliteze performanțe mai bune pe termen lung. Aceasta este o schimbare semnificativă față de acum doi ani, când vânzările parțiale nu erau considerate la o scară atât de largă drept un factor strategic, așa cum este considerată astăzi. Multe companii reacționează corect la noi exigențe din partea clienților și la concurența tot mai mare din partea tehnologiilor emergente și a rivalilor trans-sectoriali”, a declarat Paul Hammes, coordonator EY pentru servicii de consultanță în cedarea activelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La nivel local, piața românească este în principal influențată de planurile de vânzări sau exituri ale grupurilor multinaționale (cum a fost vânzarea parțială a operațiunilor Liberty Global din Germania, Republica Cehă, Ungaria și România către Vodafone). Este notabilă și tendința recentă de relocare a fabricilor de producție a unor producători externi către destinații cu forță de muncă mai ieftină, care era de așteptat în industrii cum ar fi cea de confecții ca urmare a creșterilor succesive din ultimii ani a salariului minim. Pentru companiile sau grupurile locale nu se poate vorbi de un trend notabil al vânzărilor parțiale, spre deosebire de fondurile de investiții prezente în România, pentru care vânzarea activelor este realizată natural la atingerea maturității de deținere a activului. Societățile cu capital românesc își continuă mai degrabă dezvoltarea și diversificarea locală sau extinderea regională cu precădere în țările imediat învecinate. În contrast, o vânzare notabilă, care marchează cea mai mare tranzacție din agricultură, este vânzarea Agricost către grupul Al Dahra, tranzacții similare în agricultură fiind așteptate în următorii ani. Este de așteptat ca grupurile mari locale cu activități diverse să înceapă un proces de analiză a portofoliului și să decidă vânzări parțiale de afaceri care nu se aliniază cu interesele viitoare ale grupului”, spune Liliana Bușoiu, Partener Asociat, Asistență în Tranzacții, EY România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Conform studiului, vânzările parțiale sunt mai degrabă inițiative proactive, cu impact puternic, decât răspunsuri reactive la schimbare. În următoarele 12 luni, 70% dintre companiile sondate estimează vânzări parțiale care pot genera schimbări profunde în organizațiile lor, comparativ cu 50% în 2018. Ponderea companiilor care invocă avantajul competitiv slab al unei unități de business drept motivul celei mai recente cedări de active (o decizie reactivă) a înregistrat o scădere semnificativă, de la 85% la 69%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Incertitudinile geopolitice sunt acceptate ca factor impredictibil în luarea deciziilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Numărul companiilor care declară că factorii macroeconomici și geopolitici vor influența deciziile lor de cedare de active a scăzut la 51% de la 62% în 2018. Este posibil ca acestea să se fi aclimatizat la incertitudinile globale: 74% dintre companii încă se așteaptă ca schimbările geopolitice să provoace creșterea costurilor operaționale, iar 69% se întreabă dacă acordurile comerciale transfrontaliere existente vor rămâne neschimbate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tehnologia șterge granițele dintre sectoare și impulsionează vânzările parțiale de afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Convergența sectorială prezintă o probabilitate mai mare să joace un rol în deciziile de cedare de active în cazul a 70% dintre liderii companiilor. Aceștia nu se mai pot baza pe vechile reguli ale jocului pentru a-și păstra competitivitatea. Astfel, 80% dintre companii se așteaptă ca numărul vânzărilor generate de tehnologie să crească în următoarele 12 luni, față de 66% anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vânzările vizează și cumpărătorii de tip private equity

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit rezultatelor studiului, este mai important ca niciodată, ca în momentul vânzării, să existe o argumentație solidă a valorii activului, pregătită din timp, care să răspundă întrebărilor unei game mai largi de cumpărători. Puțin peste două treimi dintre vânzători (67%) au declarat că diferența de preț dintre cumpărători și vânzători este mai mare de 20%, în timp ce anul trecut numai un sfert dintre vânzători au raportat o astfel de diferență. Definirea unui model operațional este extrem de importantă pentru cumpărătorii de tip private equity, care dispun de suficiente resurse pentru investiții, dar nu și de sinergii operaționale. Prin urmare, este important să se transmită încrederea în faptul că activul cedat a fost pe deplin pregătit pentru separare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Un sfert dintre firmele de private equity au declarat că o prezentare bine concepută a activului luat ca entitate de sine stătătoare și un model de costuri aferent sunt esențiale pentru a rămâne în procesul de vânzare. Iar jumătate dintre acestea au declarat că accesul la datele detaliate au reprezentat un factor cheie în decizia lor de a rămâne într-un proces de ofertare. Detaliile sunt importante, dar și acuratețea: 39% dintre ofertanții cu capital privat au declarat că, dacă entitatea vizată nu obține rezultatele preconizate, aceștia reduc prețul sau renunță la tranzacție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  european

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La două săptămâni de la alegerile din 24 februarie în parlamentul Republicii Moldova, rezultatele scrutinului încă n-au fost confirmate de către Curtea Constituțională, termenul limită pentru această procedură urmând să se producă cel mai târziu luni, 11 martie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit legislației electorale, Parlamentul nou-ales urmează să se întrunească în ședința de constituire la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleși cel puțin 2/3 din numărul total al deputaților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Parlamentul se consideră legal constituit din data ședinței de constituire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Majoritate parlamentară este considerată fracțiunea sau coaliția fracțiunilor, anunțată prin declarație, care cuprinde mai mult de jumătate din deputații aleși.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Opoziție parlamentară este considerată fracțiunea sau fracțiunile care nu fac parte din majoritatea parlamentară și care s-au declarat în opoziție față de aceasta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  După constituirea legală a Parlamentului se alege Președintele Parlamentului, vicepreședinții și se formează Biroul permanent al Parlamentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  După constituirea legală a Parlamentului, alegerea Președintelui Parlamentului, formarea Biroului permanent și a comisiilor permanente, Parlamentul audiază raportul Primului-ministru și acceptă declinarea de către Guvernul vechi a împuternicirilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Guvernul rămâne însă să îndeplinească funcțiile de administrare a treburilor publice, până la acordarea încrederii noii liste a Guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Noul executiv urmează să se formeze în felul următor: după consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Candidatul pentru funcția de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cazul când Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului, Președintelui Republicii Moldova are dreptul de a-l dizolva după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de trei luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  După expirarea termenului de trei luni Președintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eșuat în formarea Guvernului, inclusiv dacă nu s-a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acestea sunt prevederile legale în baza cărora ar trebui să se formeze o coaliție de guvernare la Chișinău și să înceapă să funcționeze un nou executive.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La modul practic lucrurile însă nu arată atât de simplu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit rezultatelor alegerilor totalizate de Comisia Electorală Centrală, noul legislativ moldovean va avea cel puțin patru fracțiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Partidul Socialiștilor va avea cea mai mare fracțiune, cu 35 de deputați fiind urmată de Partidul Democrat cu 30 de mandate. Blocul electoral ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și reprezentanți ai societății civile, a obținut 26 de mandate. Alte șapte mandate au revenit partidului Șor iar trei mandate au revenit unor deputați independenți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De fapt, atât despre cei șapte deputați ai Partidului Șor cât și despre cei trei independenți se crede cvasiunanim că ar fi afiliați Partidului Democrat și vor vota fără ezitare în unison cu acest partid, aflat până acum la guvernare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și asta, deși Ilan Șor, președintele partidului și același nume și primar al municipiului Orhei a anunțat că nu va face alianțe cu nimeni. Declarația n-a fost luată în serios de nimeni, știindu-se că Ilan Șor, condamnat în prima instanță la șapte ani și jumătate de închisoare în dosarul fraudei bancare din 2014, se află la cheremul oligarhului Vladimir Plahotniuc, care controlează structurile de stat ale Republicii Moldova, inclusiv puterea judecătorească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Însă mandatele lui Șor și a celor trei „independenți” despre care se crede că sunt și ei la cheremul PDM, nu sunt suficiente pentru a constitui o alianță de guvernare și a menține PDM la guvernare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  PDM chiar în seara alegerilor a anunțat că este deschis pentru orice alianțe, preluând inițiativa în procesul postelectoral.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Celelalte două formațiuni, blocul ACUM, care a anunțat că se va menține în cadrul Parlamentului dar și Partidul Socialiștilor nu s-au arătat interesate de o alianță de guvernare cu PDM, campaniile lor electorale fiind axate pe criticile acestui partid, aflat la guvernare în cadrul unor coaliții din 2009 și, practic, de unul singur din 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Blocul ACUM chiar și-a construit Campania electorală exclusiv pe critica PDM, a liderului acestuia, Vlad Plahotniuc și a sistemului oligarhic, care distruge Republica Moldova. La rândul lor, socialiștii fiind un partid pro-rusesc, au criticat mai mult politica pro-europeană a PDM asumată de partidul de guvernare însă prea puțin respectată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dincolo de declarații, între cele două partide există destul de multe afinități, ambele fiind partide declarate de orientare social-democrată și care, mai mult sau mai puțin își trag originile din partidul comuniștilor, aflat la guvernare între 2001-2009.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  PSRM ezită însă să arate că ar agrea o alianță cu PDM, deși multă lume se așteaptă la o asemenea alianță..

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La celălalt capăt, formatorii de opinie apropiați Partidului Democrat, dau de înțeles că vinovați de o alianță dintre PDM, declarat pro-european și PSRM, pro-rusesc se va face blocul ACUM, declarat pro-european însă care este ferm în a nu intra în alianță cu PDM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe de altă parte, chiar din seara alegerilor, câțiva formatori de opinie, apropiați blocului ACUM, încearcă să inducă idea unei alianțe anti-oligarhice dintre socialiști și ACUM. Aceasta, potrivit partizanilor acestei idei, ar fi o alianță tehnică, care trebuie să demonteze sistemul oligarhic, să reformeze justiția și sistemul electoral și să anunțe alegeri libere și curate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Reprezentanții ACUM au respins din start însă această idee așa cum nu consideră că o alianță cu PSRM ar conduce la demontarea sistemului anti-oligarhic, acesta nefiind un partid anti-sistemic. În final, o astfel de alianță „tehnică” ar discredita ACUM în ochii propriului electorat, iar PSRM ar încerca să-și subordoneze politic structurile statului, luate de la PDM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Un alt scenariu de evoluție a evenimentelor poate fi coruperea de către PDM a unor deputați din cele două formațiuni, ACUM și PSRM, democrații având o experiență vastă în a „înclina” deputații adverși să treacă de partea sa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Misiunea nu se arată chiar atât de imposibilă dacă ținem cont de faptul că în legislativul precedent, PDM s-a extins pe această cale de la 22 la peste 50 de deputați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Însă, până la urmă, niciunul din cele patru scenarii ar putea să nu se materializeze și, drept urmare, în două-trei luni, în Republica Moldova ar putea avea loc alegeri repetate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De altfel, televiziunile afiliate PDM și oligarhului Vlad Plahotniuc, încep să inducă ideea potrivit căreia o astfel de evoluție a lucrurilor și aruncarea R. Moldova într-un nou scrutin va fi vina exclusivă a blocului ACUM, care este inflexibil pentru alianțe electorale cu cele două partide. La rândul său, ACUM este conștient că asemenea alianțe ar putea submina susținerea din partea electoratului de dreapta, care nu va accepta nicidecum să fie trădat prin alierea cu partide pro-rusești sau oligarhice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  timoshenko

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  A rămas mai puțin de o lună până la alegerile prezidențiale, iar Iulia Timoshenko rămâne în topul sondajelor, cu șanse reale de a intra în turul secund și de a câștiga alegerile. Conform ultimului sondaj realizat de către Rating Group, Volodimir Zelenskii, candidatul surpriză (citeste aici) conduce cu un avans de +/- 9 procente față de principalii contracandidați (25.1%), Petro Poroshenko (16.6%) și Iulia Timoshenko (16.2%). Ceilalți candidați se află la o distanța destul de mare: Iurii Boiko (11.3%); Anatoli Hritsenko (7.7%); Oleg Liashko (5.6%), iar restul candidaților sub 3%i.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În comparație cu sfârșitul anului trecut, Iulia Timoshenko a pierdut 3-4 procente, fiind devansată atât de către președintele în exercițiu, Petro Poroshenko, cât și de comediantul Volodimir Zelenskii, care a realizat în ultimele două luni un salt impresionant în sondajele de opinie. Dacă va reuși să intre în turul secund, șansele ca ea să câștige alegerile prezidențiale depinde într-o oarecare măsură și de contracandidatul cu care va duce confruntarea finală. În conformitate cu ultimele sondaje și implicit cel de față, dacă Timoshenko îl va avea ca adversar în turul secund pe Petro Poroshenko, aceasta va reuși să iasă câștigătoare (31% vs. 24%). În schimb, dacă Volodimir Zelenskii va ajunge în turul secund, pe baza unor simulări, acesta ar învinge în fața ambilor contracandidați: Zelenskii vs Poroshenko (42%-24%); Zelenskii vs Timoshenko (37%-24%)ii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Datorită faptului că Timoshenko prezintă șanse reale la câștigarea funcției prezidențiale, merită să ne aplecăm, în cele ce urmează, asupra principalelor puncte din programul său de campanie. În viziunea multora dintre analiști, Timoshenko promovează un program politic (ultra)populist, în timp ce pe plan extern programul ei reflectă aspecte ale unei politici multivectoriale. De pildă, în timp ce se declară pro-europeană/pro aderarea Ucrainei la UE, Timoshenko promite să reducă prețul la gaz, contrar acordurilor semnate între Ucraina și UE, Ucraina și Fondul Monetar Internațional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dezvoltarea/consolidarea și promovarea principiilor democratice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Unul dintre cele mai criticate puncte din programul Iuliei Timoshenko se referă la inițiativa acesteia de a schimba forma de guvernământ în Ucraina, de la o republica semi-prezidențială la o republică parlamentară, un model hibrid, ce combină elemente din sistemului de guvernământ din Germania, Marea Britanie, Italia și Franța. Inițiativa candidatului partidului Batkivshcina presupune abolirea de facto a funcției de președinte. Astfel cea mai importantă și mai înaltă funcție politică în stat ar urma să îi revină prim-ministrului, acum cu atribuții și competențe multiplicate, în persoana liderului partidului ce acumulează 50%+1 din locurile parlamentare, după două tururi de scrutin, bazate pe liste de partid. Iulia Timoshenko consideră necesară modificarea sistemului de guvernământ din două raționamente: unul politic, deoarece actualul sistem „ar concentra puterea într-un singur birou” și, prin urmare, este afectat principiul check and balance [control/ează si echilibru/ează]; și un raționament economic, fiindcă printre cele mai evoluate și bogate state din lume sunt cele care au adoptat un sistem parlamentariii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În viziunea analiștilor, o asemenea măsură, odată adoptată, ar produce rezultatul invers, din perspectiva consolidării democrației. Analistul Rostislav Averciuk remarca faptul că sistemul parlamentar gândit de Timoshenko riscă să crească concentrarea puterii în mâna unui singur om, chiar mai mult decât ar putea produce sistemul prezidențial, deoarece prim-ministrul (șeful de stat) va avea deja o majoritate garantată în parlament și astfel nicio altă formă legală de opoziției nu ar mai putea exercita un control real asupra activității prim-ministrului și a guvernului. Prin urmare, „alegerea populară de facto a prim-ministrului” ar cimenta disciplina de partid și ar crește, în continuarea, dependența parlamentarilor de liderul lor, unde accesul liber la resursele politice, împreună cu interzicerea trecerii „pragului” (cuvântului liderului), vor contribui la înnăbușirea democrației din interiorul partiduluiiv și din Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De asemenea, profesorul și expertul Taras Kuzio se arată circumspect în ceea ce privește seriozitatea cu care Iulia Timoshenko tratează subiectul dezvoltării/consolidării democrației în Ucraina. Pe baza unei statistici realizată la sfârșitul anului trecut de către Vox Ukraine, expertul a remarcat faptul că Timoshenko s-a clasat abia pe poziția 330 din 423 de parlamentari privind suportul prin vot al reformelor pentru modernizare și integrarev, în timp ce partidul pe care-l conduce, Batkivshcinavi, s-a dovedit a fi cel mai jos poziționat dintre partidele declarate pro-europene și care fac parte din Verkhovna Rada.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Iulia Timoshenko, în ciuda unei poziții oficiale pro-europene, prin discurs se dovedește candidatul populist, care a început să își construiască imaginea, cu mult înainte perioadei pre-electorale, prin criticarea continuă a președintelui Petro Poroshenko și a măsurilor sprijinite și inițiate de coaliția de guvernare, din care face parte și partidul Blocul lui Poroshenko. Dacă rămâne doar o strategia de campanie rămâne de văzut. Cert este că, în aceste condiții, Iuliei Timoshenko și partidului său le-a fost greu să mențină un echilibru între acceptarea și sprijinirea reformelor și jocul populist pe care l-a promovat de la bun început. În acest sens, probabil cel mai bun exemplu îl reprezintă subiectul legat de creșterea prețului la gaz, tema pe marginea căreia Timoshenko a criticat public FMI. Întregul joc dublu este considerat de Taras Kuzio un „populism ieftin”vii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Reducerea prețului la gaz

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Un alt punct cheie asupra căruia se concentrează analiza specialiștilor se referă la promisiunea Iuliei Timoshenko de a reduce prețul la gaz la jumătate pentru uzul casnic. Efectele luării unei astfel de decizii nu se rezumă doar la urmări asupra bugetului guvernamental, ci va putea avea implicații negative pe plan extern în raport cu FMI, în mod special, dar și cu Uniunea Europeană. Mai întâi, reducerea prețului la gaz implică automat subvenționarea principalei companii de stat, Naftogaz, din fondurile naționale și/sau creșterea volumului de gaz exploatat pentru a compensa pierderile financiare. În plus, înjumătățirea prețului încalcă acordul semnat cu Fondul Monetar Internațional, care, din contră, cere continuarea majorării prețului la gaz până va ajunge la parametrii pieței internaționale. Aceasta este principala condiție pentru ca FMI să ofere următoarele tranșe de împrumut financiar pentru dezvoltarea Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De-oligarhizarea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ceea ce privește implicarea oligarhilor în politică este deja binecunoscut faptul că majoritatea partidelor, de-a lungul timpului, au beneficiat în campaniile electorale de sprijinul financiar al acestora. Ca urmare, în ciuda retoricii anti-oligarhice prezentate de către diferiți candidați, în diferite campanii electorale, profesorul și expertul Taras Kuzio subliniază faptul că, și de această dată, reducerea influenței oligarhilor în politică sau de-oligarhizarea s-ar putea să fie doar o retorică de campanie. Expertul conchide prin a reliefa lipsa unor pași clari, pe care Timoshenko să îi fi menționat în programul său în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Politica externă și soluționarea conflictului din estul Ucrainei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Nu în ultimul rând, Taras Kuzio a evaluat vizitele externe de promovare și platforma de politică externă ale Iuliei Timoshenko. În repetate rânduri, expertul a criticat vehement poziționarea Iuliei și a echipei sale în relație cu principalii vectori de putere internaționali, state sau organizații. Într-un articol publicat la sfârșitul anului trecut, în New Eastern Europe, Kuzio a punctat „gafele impardonabile”, pe care le-a făcut Timoshenko cu ocazia unei vizite la Washington. Printre acestea se numără:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Insultarea Reprezentantului Special al SUA în Ucraina, Ambasadorul Kurt Volker, prin insinuarea faptului că acesta l-ar susține pe Petro Poroshenko în vederea câștigării unui nou mandat, cerându-i astfel să fie neutru pe perioada rămasă până la alegerile prezidențiale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Pozarea alături de democratul Adam Schiff oponent radical și susținător al activării impeachment-ului împotriva președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Tump.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Majoritatea întâlnirilor Iuliei Timoshenko în Camera Reprezentanților, din timpul vizitei la Washignton, a fost cu Democrații (nu Republicanii). Aceasta reflectă o clară preferința a lobby-stului Iuliei, democratul Jim Slattery, consideră Kuzio.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  După vizita la Washington, Timoshenko și echipa ei au demonstrat că sunt începători la capitolul afaceri externe și securitate națională, conchidea expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Crește suspiciunile cu privire la neutralitatea sa față de Rusia și față de lobby-ul său față de China – rivalul strategic numărul unu al Statelor Uniteviii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Timoshenko insistă asupra introducerii Chinei ca participant oficial la tratativele de pace dintre Rusia și Ucraina, prin extinderea Memorandumului de la Budapesta, program pe care l-a numit „Budapesta Plus”. În acest context, Kuzio subliniază semnele de întrebare pe care Timoshenko le ridică la Washington și anume, dacă nu cumva ea ar prelua din discursurile Moscovei sau poate chiar ale Beijingului. De asemenea, pentru expert este la limita incalificabilului faptul că Timoshenko vrea să aducă China la masa negocierilor de soluționare a conflictului din estul Ucrainei, în condițiile în care Beijingul nu a sprijinit niciodată rezoluțiile propuse de Kiev și partenerii săi occidentali cu privire la problemele pe care le are Ucraina cu Rusiaix.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ce efecte pozitive ar putea produce Ucrainei Iulia Timoshenko din funcția de președinte?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dacă Taras Kuzio scoate în evidență majoritatea aspectelor negative ale profilului Iuliei Timoshenko, pe de altă parte, Andreas Umland, renumitul expert pe probleme politice și sociale ce privesc Ucraina, încearcă să extragă aspectele pozitive ale unei posibile victorii a Iuliei Timoshenko. Andreas Umland, prin două articole publicate la sfârșitul anului trecut, încearcă nu doar să prezinte impactul pozitiv asupra Ucrainei pe care l-ar putea produce Timoshenko, ci și, după cum chiar el accentua, să conștientizeze Vestul despre posibilitatea ca Timoshenko să iasă președinte și prin urmare ar fi indicat să se pregătească și de această opțiune. Din aceste motive, între Umland și Kuzio s-a creat un mic schimb de replici sub forma unor articole cu privire la subiectul „Timoshenko”. În articolul What would a Tymoshenko presidency mean?, Andreas Umland menționează câteva dintre aspectele pozitive, pe care Timoshenko le-ar putea aduce la capitolul imagine pentru Ucraina. Prin urmare, candidata partidului Batkivshcina, ar deveni primul președinte femeie din spațiul slav al Estului Europei, performanță pe care ar bifa-o după ce, în anul 2005, a devenit cel dintâi prim-ministru de sex feminin. Umland continuă amintind faptul că partidul Batkivshcina are statut de observator în cadrul alianței creștin-democrate a UE, ceea ce ar putea reprezenta un avantaj pentru Ucraina, mai ales dacă Batkivshcina va reuși să formeze guvernul în urma alegerilor parlamentare, programate în luna octombrie a acestui an. Spre deosebire de Kuzio, Umland consideră că deși Timoshenko ar putea fi inclusă în „garda veche” de politicieni, alături de Kuchima, Iushcenko sau Ianukovici, cu toate acestea, ea a demonstrat că nu este făcută „din același material”. În acest sens, expertul amintește de cele două sentințe cu condamnare, pe care Timoshenko le-a executat (mai mult sau mai puțin ca tribut politic), un aspect ce demonstrează că aceasta este consecventă în principiile sale, hotărâre care îi neliniștește pe contracandidații săi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În schimb, atât Taras Kuzio, cât și Andreas Umland cad de acord asupra unei incertitudini care planează asupra candidaturii Iuliei Timoshenko: sursa banilor de campanie, deoarece până la momentul vorbirii, aceasta este candidatul care a investit cel mai mult în campanie, iar sumele din diferite donații se ridică deja la câteva milioane de dolarix.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În concluzie, s-ar putea ca „populismul ieftin” să fie doar un instrument de ocazie pentru a capitaliza electoratul. În condițiile de față, sprijinul financiar și cooperarea cu FMI și Uniunea Europeană sunt esențiale Ucrainei. Dacă Timoshenko, ipotetic președinte, conștientizează îndeajuns acest lucru va renunța repede la politicile sociale/populiste, care contravin acordurilor semnate de Ucraina cu cele două organizații. Dar până atunci, trebuie menționat faptul că asemenea politici sociale nu sunt de competența președintelui. Eventual, dacă partidul său va reuși să formeze o coaliție majoritară în urma alegerilor legislative din toamnă și să urce la guvernare, atunci asemenea măsuri vor putea fi adoptate. Încă un motiv pentru care se dovedește că, în mare parte, populismul poate folosi doar ca instrument de campanie și, prin urmare, tratat în această calitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ceea ce privește politica externă multivectorială, dacă Timoshenko va încerca să negocieze cu statul agresor în mod defavorabil Ucrainei, s-ar putea să sfârșească precum Ianukovici. De aceea, nu considerăm că va risca într-atât de mult, dacă va ieși președinte. Ideea de a introduce China la masa discuțiilor, de asemenea, s-ar putea să fie doar o retorică de campanie, o încercare de inovație la blocajul creat pe fondul negocierilor privind încetarea conflictului cu separatiștii sprijiniți de Kremlin, arătând că are o soluție câștigătoare. Totuși, marea problemă pentru Ucraina va apărea în momentul în care Timoshenko (din calitate de președinte) nu ar mai întreține relațiile bune cu principalul aliat militar al Ucrainei, Statele Unite ale Americii, sau atunci când din pricina măsurilor sale aceasta relație s-ar răci. China nu va fi un aliat real al cauzei ucrainene într-o confruntare cu Rusia. Sau poate Timoshenko ascunde ceva …

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Oricum ar fi, menținerea Ucrainei pe făgașul aproprierii de NATO și UE rămâne imperativă pentru ca starea socio-economică să se stabilizeze în următorii ani. Orice derapaj de la această cale ar trebui sancționat de cei care își doresc o Ucraină prosperă. Și politicienii actuali sunt conștienți de toate aceste aspecte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Moldovan Anton

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  i http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/monitoring_elektoralnyh_nastroeniy_ukraincev_fevral_2019.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ii Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  iii https://voxukraine.org/en/the-pros-and-cons-of-tymoshenko-s-constitutional-reform-proposal/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  iv Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  v https://voxukraine.org/ipr/index.html?utm_source=main-page&utm_medium=banner

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  vi https://gazeta.ua/blog/50786/burbak-na-21mu-misci-lyashko-na-161mu-a-timoshenko-na-330mu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  vii Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  viii http://neweasterneurope.eu/2018/12/20/washington-remains-cool-towards-suspicious-yulia-tymoshenko/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ix Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  x https://www.rferl.org/a/tymoshenko-s-presidential-campaign-reported-suspicious-donations-investigation-finds/29798380.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    investitorilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    No caption available

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The fourth quarter of 2018 saw a continuation in the dynamic expansion of investments in the national economy, lasting since the beginning of 2017, the Central Statistical Office (KSH) reported on Thursday, according Budapest Business Journal. In 2018 overall, investment volume rose by 17%, to its highest level yet.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The high level of growth was primarily attributed to construction investments related to residential buildings and infrastructural developments, as well as to capacity-increasing investments in manufacturing.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Investment volume in Hungary rose 16.9% year-on-year in the fourth quarter. Growth slowed from 22.1% in Q3 2018. However, the seasonally adjusted volume of investments in Q4 exceeded the previous quarter’s by 3.8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Construction investments – representing nearly six-tenths of the total volume of investments – were up 24.0%, while investments in machinery and equipment – representing more than four-tenths of the total value of investments – rose 8.9% in Q4. In absolute terms, construction investments reached HUF 1.853 trillion, while machinery investments added up to almost HUF 1.3 tln in the period.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Investment activity rose in the decisive majority of sections of the national economy. Manufacturing sector investments were up 18.5% and reached HUF 844.2 billion in absolute terms in Q4, while real estate investments increased 21.0% and stood at HUF 536.9 bln. Investments in the logistics sector jumped 44.0% to HUF 594.9 bln, investments in the commerce and vehicle repair sector fell 9.5%, reaching HUF 135.8 bln, and investments in public administration and defense were down 3.1% to just over HUF 200.0 bln.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    For the full year of 2018, investment volume in Hungary reached HUF 8.495 tln, up 17% year-on-year. The volume of construction investments grew by 22%, while investments in machinery and equipment increased by 11%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Within sectors of the economy, investments in manufacturing were up 6.3% to HUF 2.233 tln. Investments in the logistics sector rose 33.5%, reaching HUF 1.429 tln, while investments in real estate climbed 17.3% to reach HUF 1.407 tln in 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Investment data for the first quarter of 2019 will be published by the KSH on May 30.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    alianta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Trei dintre cei patru primari ai municipiilor care constituie Alianţa Vestului (AVE) s-au întâlnit pe 26 februarie, la Timişoara, cu reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE) cărora le-au prezentat proiectele majore pe care asociaţia vrea să le dezvolte şi pentru care doresc finanţare pe viitorul exerciţiu financiar unional, 2021-2027, alături de Guvernul României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    “A fost o întâlnire foarte importantă pentru noi, primarii care am constituit împreună AVE, pentru că suntem la început de drum şi aveam nevoie de informaţii, de sfaturi şi de consultări să vedem cum să procedăm pe viitor pentru ca această alianţă să îşi poată atinge ţelurile, adică să creăm rezultate concrete pentru comunităţile noastre”, a declarat primarul Nicolae Robu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Alături de primarii Nicolae Robu (Timişoara), Gheorghe Falcă (Arad) şi Emil Boc (Cluj-Napoca) au fost reprezentanţi ai Directoratului General pentru Programe Politici Regionale pe lângă Comisia Europeană, precum şi directorii Agenţiilor de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Vest. Fiecare dintre edili a prezentat principalele proiecte pe care municipiile lor le au, precum şi proiectele mari pe care vor să le deruleze împreună pentru macroregiunea constituită din cele două regiuni de dezvoltare. După această informare, primarii vor începe să lucreze efectiv la marile proiecte pe care le vor pregăti spre depunere pe viitorul ciclu financiar UE. Totul depinde, însă, şi de poziţia Guvernului României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    “Să fie foarte clar, noi nu vrem să facem nimic fără agrearea Guvernului României, pentru că ceea ce facem noi trebuie să se înscrie în strategia naţională, să fie în consonanţă cu ceea ce se face în ţara noastră, în continuare. Nu putem veni în paralel, să facem lucruri în afara strategiei naţionale. Dacă Guvernul României va agrea să fie finanţată o asociaţie de dezvoltare intercomunitară de acest fel – pentru că asta va fi AVE deîndată ce o vom înregistra la judecătorie , atunci din partea Comisiei Europene nu sunt probleme de finanţare directă a unor proiecte ale asociaţiei”, a precizat Nicolae Robu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Primarul Gheorghe Falcă a adăugat că fiecare din cele trei oraşe prezente la întâlnire şi-a spus punctul de vedere la ceea ce înseamnă etapele de dezvoltare locală legat de mobilitate, de conectivitate şi de marile proiecte de infrastructură. “Noi am propus să legăm cele două capitale de regiune, Clujul de Timişoara prin Oradea şi Arad, am propus ca autostrada Transilvania, care leagă Clujul de Oradea şi apoi spre Borş, să primească o susţinere financiară; între Arad şi Timişoara este nevoie să punem în practică autostrada care intră la Borş, trece pe lângă Oradea şi se conectează la Arad. Contăm foarte mult pe legătura Timişoarei cu Belgrad, mai ales că în 2021 Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii”, a declarat Gheorghe Falcă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit acestuia, pe lângă sistemul rutier, edilii AVE vor să creeze conectarea cu centurile din jurul acestor patru oraşe, iar în etapa a doua să se treacă în analiză calea ferată care trebuie să ajungă la un nivel de infrastructură de 160 km/oră. “În acest moment, doar tronsonul de la Curtici – Arad spre Deva este în lucru pentru această viteză, se proiectează tronsonul între Arad şi Timişoara şi ne interesează ca de la Cluj la Oradea şi apoi la Arad să ajungem în primul rând la electrificarea liniei ferate, pentru că acum nu este electrificată şi să ajungem la nivelul la care infrastructura să permită un tren de viteză. Am prezentat Comisiei faptul că în acest moment există un tren privat care face legătura între Timişoara şi Cluj cu o locomotivă care poate să prindă 200 km/oră, dar infrastructura o menţine la ceea ce înseamnă 50 km/oră. Toate aceste proiecte integrate atât cu planurile naţionale cât şi cu cele locale, bazându-ne şi pe două spitale regionale, la Cluj şi la Timişoara, care vor deservi întreaga regiune”, a mai detaliat Gheorghe Falcă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    finanțare nerambursabilă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a semnat contractul de finanțare al proiectului european „Județul Cluj – Smart Territory”, prin care se urmărește introducerea unor sisteme informatice dedicate atât îmbunătățirii procesului de fundamentare, cât și a facilitării accesului cetățenilor la servicii administrative online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În mod concret, Județul Cluj-Smart Territory introduce trei soluții informatice inovatoare care nu au mai fost implementate efectiv până acum la nivel național, cu atât mai puțin la nivel județean sau local.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Obținerea statutului de <județ smart> reprezintă unul dintre țelurile importante ale Consiliului Județean, în contextul în care proiectele implementate și efectul lor asupra dezvoltării acestui județ sunt tot mai interconectate cu feedback-ul pe care îl avem de la cetățeni, inclusiv de la cei din mediul online. Implementarea acestui proiect inovator constituie un pas extrem de important în vederea creșterii calității managementului și a optimizării serviciilor oferite tuturor celor care interacționează, într-un fel sau altul, cu noi”, a declarat Alin Tișe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, într-o primă etapă, Consiliul Județean dorește implementarea unui concept extrem de util în vederea reducerii birocrației – Ghișeul Unic, la care orice cetățean se va putea prezenta în vederea depunerii și ridicării documentațiilor urbanistice, fără ca acesta să fie nevoit a se deplasa fizic la celelalte instituții pentru obținerea avizelor în baza cărora se eliberează, spre exemplu, autorizația de construire. Un element inovator îl reprezintă faptul că acest ghișeu unic este, în același timp, și o platformă electronică care asigură posibilitatea încărcării și transmiterii online a tuturor documentelor necesare. Implementarea acestui sistem informatic va contribui la reducerea substanțială a timpului de obținere a documentațiilor, urgentarea procesului și creșterea transparenței, oferind cetățenilor posibilitatea unei monitorizări, în timp real, a cererilor depuse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O altă aplicație pe care forul administrativ județean urmează să o integreze și să o implementeze în Strategia de informatizare a instituției, o reprezintă Atlasul Teritorial. Acesta reprezintă un sistem informatic integrat care dorește să vină în sprijinul decidenților care implementează politici publice în domeniul dezvoltării teritoriale județene, printr-o fundamentare tehnico-economico-socială cât mai riguroasă. Astfel, prin intermediul noii aplicații se vor putea analiza și urmări în timp și spațiu o serie de indicatori din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, locuirii și dezvoltării regionale, etc. În plus, Atlasul Teritorial va reuni bazele de date disponibile ale diverselor instituții publice din județ, asigurând un acces interactiv și permanent la informații actualizate necesare procesului decizional și planificării strategice a județului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu în ultimul rând, proiectul finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) vizează și implementarea unei soluții electronice de gestionare a documentelor create în cadrul instituției – digitalizarea arhivei. Această măsură de simplificare a administrării documentelor, respectiv de scanare și retro-digitalizare a arhivei, este absolut indispensabilă în contextul activității tot mai complexe desfășurate de Consiliul Județean, instituție care aproape își dublează, anual, actele prelucrate în cadrul aparatului de specialitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoarea totală a proiectului este de 3.901.772 lei, din care finanțarea nerambursabilă solicitată se ridică la suma de 3.823.736,56 lei, ceea ce reprezintă un procent de 98% din valoarea eligibilă a proiectului. De asemenea, Consiliul Județean Cluj, în calitate de beneficiar, va contribui la cofinanțarea proiectului cu suma de 78.035,44 lei. Durata de implementare e de 30 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Republica Moldova aflată la joncțiunea dintre Est și Vest își alege astăzi viitorul parlament. Pentru prima oara, scrutinul legislativ este mixt – proportional adică pe liste de partid pentru 50 de locuri în Parlament si scrutine locale, uninominal pe circumscriptii electorale pentru restul de 51 de locuri. Dacă pe liste de partid, rezultatele sondajelor de opinie au reliefat un clasament (PSRM, ACUM, PDM, Partidul Șor), rezultatele votului uninominal ar putea schimba această ordine. Va exista vreun partid care să obțină majoritatea? Care vor fi pozițiile partidelor înainte de începerea negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare? Vor fi declanșate alegeri anticipate?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Toate aceste întrebări își vor afla răspunsul după finalizarea scrutinului legislativ. Dar până atunci să vedem cum s-a desfășurat procesul de votare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Participare masivă la alegerile parlamentare din Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Până la ora 13.00 în alegerile parlamentare din Republica Moldova au votat peste 27% din alegătorii înscriși în listele electorale acesta fiind una din cele mai bune prezențe la urne în ultimii 20 de ani. Spre comparație, în scrutinul din 2014, la ora 13.00 a fost înregistrată o prezență de 21%. Cele mai active, de dimineață au fost persoanele de vârsta a treia. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 și 70 de ani reprezentau, la ora 13.00, 38,5% din numărul total al votanților sau circa 300 de mii. 25% îl reprezentau persoanele de vârstă medie (41-55 ani). Tinerii cu vârsta cuprinsă între 26 și 40 de ani au reprezentat 20% din voturi iar bătrânii de 71 de ani și peste – în proporție de 9,18%. Cei mai pasivi sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Ponderea acestora în numărul total al alegătorilor era de doar 6,57%. Încă de dimineață mai mulți observatori au semnalat participarea masivă la scrutin a cetățenilor moldoveni domiciliați în regiunea transnistreană, care sunt aduși organizat, cu autobuzele la birourile electorale. Până la ora 11.00 au participat la scrutin deja opt mii de alegători, cifra fiind apropiată de cea înregistrată la alegerile parlamentare precedente, din 2014 pe parcursul întregului scrutin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Urnă din Federația Rusă?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe o urnă de vot din secția de votare din Comrat a fost lipită stema Federației Ruse în loc de cea a Republicii Moldova, transmite Gagauzinfo.md. Potrivit sursei citate, membrii biroului electoral și observatorii au descoperit prezența stemei numai după publicarea unei fotografii pe rețelele sociale. Stema Federației Ruse a fost ulterior acoperită cu o foaie de hârtie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Amintim că alegerile actuale din Republica Moldova se desfășoară potrivit unui nou sistem electoral conform căruia 50 de deputați din cei 101 vor fi aleși pe liste de partid, ca și mai înainte iar ceilalți 51 – pe circumscripții uninominale, 46 pe teritoriul țării , trei în afară (Europa de Vest, Circumscripția de est, SUA și Canada.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Concomitent cu scrutinul, se desfășoară și două referendumuri. Unul pentru diminuarea numărului de deputați de la 101 la 61 iar cel de-al doilea – pentru a permite revocarea de către alegători a deputaților aleși pe circumscripțiile uninominale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O treime a votat pentru viitorul Parlament

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La ora 14.00 votase deja o aproape o treime din alegători. Ponderea persoanelor de vârsta a treia încet se diminuează iar cea a tinerilor crește. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au anunțat că aducerea organizată a alegătorilor la vot nu reprezintă o încălcare a legislației electorale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Turism electoral din Transnistria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O alegătoare din Tiraspol susține că a fost adusă organizat împreună cu alți locuitori ai regiunii secesioniste la secțiile de vot. Femeia spune că niște persoane i-au propus la finele săptămânii 400 de lei (cca 20 de euro) ca să-l voteze pe Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Declarațiile se regăsesc într-un video postat pe Facebook de un observator la o secție de votare pentru regiunea transnistreană. „Am venit de la Tiraspol. Dacă Dodon a organizat transport trebuia să se gândească cu capul. O doamnă care stă în rând mi-a spus că vineri s-au apropiat niște oameni la zavod (n.red „uzină”), au întrebat-o dacă are cetățenie moldovenească și i-au propus să-l voteze pe Dodon pentru suma de 400 de lei”, a declarat femeia.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Recordul din turul doi al prezidenţialelor din 2016, când votaseră în total în jur de 17 mii de alegători domiciliaţi în Transnistria – mai mulţi decât la toate scrutinele precedente – a fost atins deja la orele prânzului. Acum, cifra votanţilor transnistreni e de peste 33 de mii, aproape dublu faţă de cifra înregistrată în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Blocul ACUM Platforma DA și PAS cere observatorilor să nu recunoască alegerile din circumscripțiile deschise pentru regiunea transnistreană. „Zeci de mii de oameni au fost transportați organizat în schimbul unei retribuții de 20 de dolari SUA din regiunea transnistreană pentru a vota la alegerile parlamentare. În plus, în Transnistria opoziția nu a avut posibilitate de a desfășura campanie electorală, or accesul liderilor opoziției în acestă regiune a fost interzis”, au declarat Andrei Năstase și Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Constatăm încălcarea principiului votului liber exprimat în aceste două circumscripții uninominale, fapt pentru care nu recunoaștem valabilitatea scrutinului. De asemenea, chemăm misiunile de observare a alegerilor să declare alegerile în aceste două circumscripții ca fiind contrare standardelor OSCE și ale Consiliului Europei și să nu le recunoască”, au declarat reprezentanții opoziției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Comisia Electorală Centrală (CEC) a primit mai multe sesizări care se referă la transportarea alegătorilor din regiunea transnistreană”, a declarat Alina Russu, președinta CEC în cadrul unui briefing care a avut loc la ora 18.30. Șefa CEC a menționat că deși legislația nu interzice organizarea și transportarea alegătorilor la secțiile de vot, urmează să fie documentat dacă în acest proces nu au existat elemente de corupere. „Inspectoratul General al Poliției a fost sesizat. Vor fi documentate cazurile, iar ulterior vom aduce la cunoștință rezultatele”, a punctat Russu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Președinta CEC a constatat că „se atestă o participare activă” a alegătorilor din stânga Nistrului. Până la ora 18.30, peste 35 de mii de persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană au votat deja, cifră care reprezintă un record pentru istoria alegerilor parlamentare din R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cum a votat diaspora

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În secțiile de votare din străinătate, se atestă o prezenţă mai redusă la vot decât în scrutinul prezidenţial din 2016. Atunci, în turul doi numărul de votanţi a fost de 138 de mii. În scrutinul actual, la această oră avem de două ori mai puțini votanți ăn secțiile de peste hotareloe țării, circa 70 de mii. Cei mai mulți dintre ei, circa 61 de mii au votat în circumscripția Europa de Vest. Peste șapte mii au votat în circumscripția la est de Republica Moldova iar în SUA și Canada puțin peste 1500 de alegători. Ce-i drept , secțiile de vot de pe continentul american s-au deschis mai târziu. În secțiile din străinătate ar putea să se mai mărească numărul de votanț însă este puțin probabil că acesta se va apropia de cel din 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prezența mai redusă la urne, pe lângă dezamăgirea alegătorilor, este cauzată și de faptul că autoritățile au interzis votarea în baza pașapoartelor străine expirate. O bună parte, însă, din moldovenii aflați în UE, se află acolo în baza pașapoartelor românești și nu și-au reînnoit pașapoartele moldovenești de care nu mai au nevoie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Această categorie de alegători, destul de numeroasă, este, astfel privată de dreptul de a-și exercita dreptul la vot. Pe circumscripţiile din străinătate mizează mult blocul electoral ACUM. Chiar liderul blocului, Maia Sandu este candidatul ACUM pentru circumscripţia 50, în care votează cei mai mulţi migranţi moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    STOP VOT!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Rata de participare la alegeri a fost de 49%; Procesul de votare s-a încheiat la ora 21.00. Potrivit datelor preliminare, rata de participare la vot în cadrul scrutinului parlamentar este de 49 la sută. La secțiile de votare s-au prezentat peste 1 milion 445 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, arată datele premilinare ale CEC.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Maia Sandu: Am avut cel mai nedemocratic scrutin din istoria Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Maia Sandu a mulțumit cetățenilor pentru votul acordat și a atras atenția la mai multe ilegalități. „Dragi cetățeni, mulțumim foarte mult pentru că ați avut timp și ați ajuns la vot. Aceste alegeri au fost nici libere și nici corecte, au fost cele mai nedemocratice alegeri în Republica Moldova. Am văzut cum au fost folosite resurse ilegale de către regim. Am asistat la o campanie de denigrare a opoziției prin televiziuni. În aceste circumstanțe, noi nu am putut ajunge la fiecare cetățean. Respectiv, aceste alegeri nu pot fi calificate drept libere și corecte”, a evidențiat Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În același timp, Andrei Năstase s-a adresat alegătorilor. „Plahotniuc va fi din nou parlamentar și va încerca să se ascundă dupa imunitate. Astăzi, mii de oameni plătiți au fost mânați de la o secție de votare la alta. Mulțumesc tuturor celor care au acordat un vot democrației. Începând din această seară, Republica Moldova se va schimba, indiferent ce vor unii sau alții. O să protejăm acest vot, dacă va fi nevoie – și în stradă”, a conchis Năstase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Partidul Democrat este dispus să discute cu toate forțele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Partidul Democrat este dispus să discute cu toate forțele din viitorul Parlament pentru a asigura continuitatea proiectelor în folosul cetățenilor, a declarat la scurt timp după închiderea secțiilor de vot, liderul formațiunii, Vlad Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Indiferent de diferențele doctrinare dintre partide, politicienii trebuie să aibă un singur scop – să facă viața noastră mai bună. Nu suntem supărați pe nimeni, nu sunt politicieni cu care nu acceptăm să discutăm, nu vom pune condiții, dar nu vom accepta nici condiționalități”, a declarat Vlad Plahotniuc. În același timp, premierul Pavel Filip, care este și prim-vicepreședinte al PDM, a salutat modul în care s-au desfășurat alegerile, în special în diaspora, menționând că neregulile înregistrate „nu pot influența rezultatul votului”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Peste 500 de nereguli în ziua alegerilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Observatorii Promo-LEX au raportat peste 500 de nereguli în ziua alegerilor. Cele mai multe cazuri observate țin de fotografierea buletinelor de vot (36 de cazuri) și deficiențele în listele electorale (33 de cazuri).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Observatorii misiunii Promo-LEX au mai raportat 27 de cazuri de tentative și situații de recompensare materială sau bănească a alegătorilor. De exemplu, trei alegători din regiunea Transnistriană au declarat că pentru votul pentru candidatul PDM se oferă o recompensă de 20 de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Alte 24 de cazuri au fost semnalate pentru votarea în grup. Mai exact, mai multe persoane s-ar fi aflat concomitent în aceeași cabină de vot. La o secție de votare din Durlești, două doamne au intrat in cabina de vot pentru a vota împreuna. După unele observații ele nu au reacționat și au votat în comun.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Observatorii au raportat și circa 23 de cazuri de transportare organizată a alegătorilor. Fenomenul transportării organizate a fost semnalată prepoderent în cele două circumscripții din stânga Nistrului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Atacuri cibernetice asupra sistemului informațional al CEC

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sistemul informaţional al Comisiei Electorale Centrale a fost astăzi ţinta mai multor atacuri cibernetice. Declaraţia a fost făcută de reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei cu puţin timp în urmă. Oamenii legii au mai adăugat că toate tentativele de spargere a serverelor CEC au fost contracarate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astăzi au avut loc mai multe încercări de a bloca sistemul informațional al Comisiei Electorale Centrale prin atacuri cibernetice. Astfel serviciul tehnologiei informaționale și securitatea cibernetică al serviciului sistemului de alegere au blocat aceste atacuri și respectiv au asigurat ca sistemul informatic să funcționeze fără devieri”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Rezultate preliminari la ora 24:00

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La ora 24:00, după procesarea a 33% din procesele verbale pentru alegerile proporționale, pe primul loc se situeaza PSRM cu 29,92% din voturi. Acesta este urmat de PDM cu 28,04% și Blocul ACUM cu 22,51% din voturi. Ultima formațiune politică care a trecut pragul electoral este Partidul Șor care a obținut 9,86% din voturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Primul partid situat sub linie este PCRM care a reușit să obțină 4,02% din voturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ceea ce privește alegerile legislative uninominale, câștigătorii sunt candidații situați pe primul loc în circumscripția în care au candidat. La ora 24:00, dupa procesarea a 35%din procesele verbale, situația se prezintă astfel:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Rezultatele preliminarii după procesarea a 97% din procesele verbale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Alegerile pentru legislativul moldovenesc s-au încheiat, inclusiv în ultimele circumscripții din SUA și Canada, deschise pentru diaspora. Conform datelor preliminare, după procesarea a 97% din procesele verbale, pot fi făcute primele concluzii și poate fi configurată structura viitorului parlament moldovean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit votului pe liste de partid, pe circumscripția națională, în momentul de față avem următorul tablou:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1. PSRM 31.37% (431.648 de voturi)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2. ACUM” – DA și PAS 26.17% (360.146 de voturi)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    3. PDM 23.99% (330.120 de voturi)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    4. PP „Șor” 8.46% (116.393 de voturi)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    5. PCRM 3.79% (52.106 de voturi)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    6. PPPN 2.90% (39.969 de voturi)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    7. PL 1.24% (17.052 de voturi)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În conformitate cu aceste date, PSRM urmează să obțină circa 18 mandate din cele 50 stabilite pe lista națională, Blocul electoral ACUM ar putea avea 15 mandate, PDM – 12 mandate și partidul Șor – 5 mandate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ce privește circumscripțiile electorale, potrivit datelor preliminare, PDM urmează să obțină 18 mandate, PSRM – 17 mandate, ACUM – 12 mandate, partidul Șor – două mandate și încă două mandate vor reveni candidaților independenți. Astfel, cele 101 de mandate în viitorul parlament ar putea să fie distribuite în felul următor:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • PSRM – 35 de mandate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • PDM – 30 de mandate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • ACUM (DA și PAS) – 27 de mandate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Partidul ȘOR – 7 mandate;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Candidați independenți – 2 mandate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Drept urmare, după cum s-a și anticipat, niciun partid nu a obținut suficiente mandate pentru a guverna de unul singur. Cel mai probabil, partidul de guvernământ, PDM va face o alianță cu partidul Șor și îi va coopta pe cei doi deputați independenți. Chiar și așa, el va avea doar 39 de mandate, insuficiente pentru a asigura alegerea executivului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte, celelalte două formațiuni, Blocul electoral ACUM și socialiștii (PSRM) au declarat că nu vor face coaliție cu PDM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În această situație sunt de așteptat două scenarii:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1. PDM ar putea recurge la coruperea deputaților din celelalte două formațiuni pentru a-i determina să treacă de partea lor. PDM are o experiență bogată în acest sens.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2. Dacă în trei luni nu se va reuși crearea unei coaliții de guvernare, urmează a fi convocate alegeri anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Datele se pot încă modifica pe măsura numărării voturilor rămase. Așa cum au rămas în cea mai mare parte nenumărate voturile diasporei din vest, Europa, SUA și Canada, care votează tradițional cu dreapta proeuropeană, cifrele finale s-ar putea modifica în favoarea blocului ACUM, însă nesemnificativ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Alegerile au fost fraudate? 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Liderii Blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase le-au mulțumit cetățenilor pentru votul acordat la alegerile parlamentare. Cei doi susțin că alegerile au fost fraudate și că pe 24 februarie au fost semnalate mai multe încălcări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu recunoaștem aceste alegeri drept libere și corecte”, a spus Maia Sandu. Potrivit co-președinților Blocului ACUM, în prezent formațiunea acumulează dovezi despre fraudele comise în ziua alegerilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte, liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, ales deputat pe circumscripția nr. 17, propune partidelor și candidaților independenți care acced în Parlament să se așeze la masa negocierilor cu formațiunea pe care o conduce.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acum, o spun cu toată fermitatea, PD este gata să înceapă negocierile cu partidele și independenții care trec în Parlament, pentru a le oferi cetățenilor o majoritate parlamentară și un guvern funcțional, astfel încât să putem începe împreună îndeplinirea angajamentelor asumate față de cetățeni. Noi ne dorim ca prima discuție să o avem chiar zilele acestea, așa cum este firesc și, desigur, sperăm ca această întâlnire să fie cât mai productivă”, a declarat Plahotniuc. Potrivit acestuia, calculele preliminare arată că PSRM obține 33 de mandate, PDM -31 de mandate, blocul ACUM – 27 de mandate, Partidul „Șor” – 7 mandate, iar candidații independenți – 3 mandate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La rândul său, lidera Partidului Socialiștilor Zinaida Greceanîi a anunțat că formațiunea pe care conduce nu exclude organizarea alegerilor anticipate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit ei, aceste alegeri au fost destul de complicate, fiind înregistrate mai multe cazuri de încălcare a legislației electorale. „Noi avem mai multe întrebări, neclarități pe mai multe circumscripții din țară, inclusiv pe circumscripțiile din regiunea transnistreană, inclusiv pe 2 circumscripții din municipiul Chișinău, inclusiv și pe una din nordul republicii, unde diferența foarte mică de voturi și nu doar pe circumscripție”, a spus Zinaida Greceanîi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit lui Pavel Postica, observatorii Promo-LEX au raportat pe parcursul zilei 127 de deficiențe ale listelor electorale și 110 cazuri de fotografiere a buletinelor de vot. Totodată, s-a constat transportarea organizată a alegătorilor în 91 de cazuri, iar votarea în grup – în 83 de cazuri. Pe circumscripțiile uninominale, numărătoarea paralelă arată că, în pofida unor erori constatate, învingători sunt în majoritatea cazurilor candidații anunțați de către CEC. Promo-LEX a avut observatori în toate secțiile de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova, nu și în cele de peste hotare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Vom reveni cu noutăți de la corespondentul nostru de la Chisinau, Ion Chislea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    economia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Procentul celor care sunt optimiști în privința economiei românești a scăzut semnificativ față de ediția anterioară a studiului (18% în 2019 vs. 31% în 2018), ilustrând un fond de îngrijorare, alimentat de incertitudinile fiscale și legislative, caracterul nesustenabil al creșterii economice bazată pe consum și de presiunile inflaționiste, aceștia fiind doar câțiva potențiali factori care pot influența mediul de afaceri în 2019, se menționează în ultimul barometru al mediului de afaceri românesc elaborat de experții de la EY România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Având în vedere estimarea unui ritm de creștere mai puțin puternic al consumului privat în 2018, fondul accentuat de îngrijorare al respondenților a scăzut în 2019 comparativ cu 2018 (18% vs. 26%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Raportul realizat de EY, în parteneriat cu Business Mark, are la bază un sondaj online la care au răspuns 301 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, în perioada 25 octombrie – 10 decembrie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Din perspectiva pieței locale, executivii români pierd din optimism, păstrând însă același nivel ridicat de încredere pentru cererea de produse și servicii (44%). Când vine vorba de investițiile private în economia locală, nivelul de încredere scade, 36% dintre respondenți acordând un vot negativ. În ceea ce privește piața de capital, oamenii de afaceri români nu sunt foarte optimiști, doar 15% dintre aceștia afirmând că au încredere în evoluția acesteia. Aceleași perspective negative planează și asupra stabilității pe termen scurt a piețelor. Analizând evoluția încrederii liderilor de companii din România asupra economiei locale de la sfârșitul anului 2018 vs. începutul acestuia, se observă o creștere a numărului de optimiști în ceea ce privește profitabilitatea companiilor (25% vs. 20%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Topul priorităților strategice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Reducerea costurilor (27%) și creșterea productivității (26%) sunt primele în ordinea priorităților executivilor din România având în vedere condițiile mediului de afaceri din ultimul an. Achiziția de talente completează topul priorităților, fiind semnificativ mai importantă pentru liderii de companii cu capital majoritar străin. Firmele mari (considerând numărul de angajați și cifra de afaceri) pun pe primul plan reducerea costurilor, pe când cele mai mici se axează pe creșterea productivității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Strategie de țară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    98% dintre oamenii de afaceri respondenți indică necesitatea unei strategii de țară orientate către o creștere sustenabilă și recuperarea decalajelor structurale față de Vest. România trebuie să lupte în continuare împotriva corupției să continue eforturile de îmbunătățire a reglementărilor și a cadrului fiscal pentru a încuraja investiții mai mari din partea sectorului privat. Îmbunătățirea absorbției fondurilor Europene pentru a reduce decalajul infrastructural al țării reprezintă un factor important în creșterea productivității. Economiștii susțin adoptarea de către guvern a unei strategii fiscale neutre – în caz contrar, stabilitatea macroeconomică fiind amenințată. Tensiunile create la nivel legislativ și economic fac din România o țară mai puțin atractivă pentru investiții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru ca strategia de țară să aibă succes, oamenii de afaceri intervievați consideră că cel mai important factor care trebuie luat în considerare este coerența legislativă și/sau fiscală deopotrivă cu stabilitatea de care România duce lipsă de mulți ani. Infrastructura și investițiile sunt aspecte importante care ar trebui să fie prioritare în strategia de țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Top trei provocări ale mediului de afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor pentru managerii și antreprenorii din România în 2019 țin în continuare de politicile publice și de factori controlați de instituțiile statului, precum incertitudinea fiscală (72%), lipsa stabilității politice (58%) și birocrația (53%). Aceasta din urmă, împreună cu starea economiei naționale, dar și nivelul de taxare reprezintă motive de îngrijorare pentru mai mulți dintre executivii români, înregistrând o creștere de 4-7 procente comparativ cu anul anterior. Totodată, lipsa educației antreprenoriale și accesul dificil la finanțare sunt obstacole cu care se confruntă mediul de afaceri românesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Costul finanțării menționat ca obstacol are legătură, de fapt, mai mult cu variația acestuia: previziunile optimiste de la începutul anului 2018 nu s-au adeverit până la finalul anului, costul de finanțare în lei a crescut în 2018, ceea ce a dus la o atenție sporită asupra acestui aspect în strategia de afaceri a antreprenorilor. Observăm, totuși, o apropiere între resursele proprii și împrumuturile bancare ca pondere, explicat și de faptul că afacerile s-au maturizat și tot mai mulți antreprenori aleg să reinvestească, arată Ioana Mihai, Partener Asociat, Asistență în Tranzacții, EY România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    85% dintre companii își văd puse sub semnul întrebării planurile de investiții în 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au afectat planurile de investiții pentru 57% dintre companiile din România. 38% dintre respondenți, lideri de afaceri din țară, declară că planurile de investiții le-au fost afectate în mare măsură sau în foarte mare măsură de incertitudinile fiscale și legislative. Doar 19% dintre lideri consideră că planurile de investiții le-au fost afectate în mică sau foarte mică măsură de incertitudinile fiscale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Trebuie să urmărim în viitoarele trimestre dacă într-adevăr va scădea nivelul investițiilor și al angajărilor forței de muncă. Vedem că antreprenorii români sunt mai îngrijorați decât liderii companiilor străine. Este firesc, companiile străine activează pe mai multe piețe, au o reziliență mai mare la eventualele șocuri economice și pot apela la firma-mamă pentru finanțare și suport. Stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal sunt foarte importante în perioada următoare, spune Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    şor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conform rezultatelor sondajelor de opinie cu referire la alegerile parlamentare, Ilan Shor om de afacere rus, președintele Partidului Shor și primarul orașului Orhei din Republica Moldova, a devenit cel mai „misterios” om din perioada electorala și pre electorală a alegerilor parlamentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În februarie 2015, Ilan Shor a fost depistat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției (CCCEC) ca fiind implicat în scheme de crimă organizată care au avut ca rezultat furtul fondurilor de stat din Banca Națională a Moldovei (BNM). Ca urmare, Shor a fost reținut pentru două luni în închisoare, aproximativ un an s-a aflat în arest la domiciliu și a depus mărturie împotriva fostului premier Vladimir Filat și a omului de afaceri Veaceslav Platon, care la momentul de fața se afla în detenție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La data de 21 iunie 2017, Shor a fost condamnat la 7,5 ani de închisoare și eliberat sub control judiciar până la executarea verdictul final.i Așadar Shor este în libertate, executarea verdictului final nu a fost realizată, dar și mai mult, Partidul Shor s-a înregistrat ca participant la alegerile parlamentare din data de 24 februarie 2019 și are șanse destul de mari de a trece de pragul de 6% pentru a accede în viitorul legislativ cu 3 mandate.ii Mai ales că dacă el nu intră în parlament și nu obține imunitatea parlamentară, el va urma traiectoria lui Renato Usatîi și va fi nevoit să părăsească țara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrală din 11 Decembrie 2018, s-a făcut publică lista celor 46 de partide și organizații social-politice ce au dreptul să participe la alegerile parlamentare din data de 24 februarie 2019. iii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Bun sau rău PR rămâne PR. Atenția focalizată pe Ilan Shor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ilan Shor, președintele Partidului Politic „Shor”, este cunoscut nu doar prin intermediul implicării în schema de retragere a banilor din sistemul bancar, dar și prin modul său provocator de a se comporta în public și afirmații înțepătoare la adresa oponenților săi, mai ales la adresa contracandidaților din Blocul ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase. Recent s-au înregistrat atacuri și la adresa liderului neoficial al Partidului Socialist din Republica Moldova, Igor Dodon. Totodată, Partidul „Shor” ori a servit în repetate rânduri interesele Partidului Democrat din Moldova, devenind un „paratrăsnet”, atrăgând atenția și oprobiul public. Asta putem observa din mai multe contexte cât și prin ignorarea PDM în oratoria lui Shor pentru campania electorală. De exemplu, în data de 26 august 2018, în ajunul Zilei Independenței a Republicii Moldova, platforma ACUM a planificat să organizeze un miting în Piața Marii Adunări Naționale și a anunțat administrația orașului despre aceasta. În aceeași zi, organizația Salvgardare (în spatele căreia se află membrii și simpatizanți ai lui Shor) avea programată în aceeași locație organizarea de „acțiunii sociale”. În dimineața zilei de 26 august 2018, membrii și simpatizanți ai Partidului „Shor” au ocupat locația în mod neașteptat.vii Astfel, Concertul Organizat de Shor (așa-numita „acțiune socială” din cererea ONG-ului) s-a desfășurat protejat de doua garduri de Carabinieri, care au blocat accesul protestatarilor în Blocul ACUM. În acest mod, s-au desfășurat doua activități politice în aceeași zi și în aceeași locație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acest eveniment nu ar trebui menționat dacă nu ar fi avut o semnificație politică asupra creșterii ratingului lui Shor. În primul rând această manifestație a fost din categoria acțiunilor preventive, pentru a nu se repeta evenimentele din 7 aprilie 2009, mai ales că exemplul din Ucraina creștea probabilitatea acestuia. În al doilea rând, mesajele care au apărut în mass-media în perioada premergătoare au avut un puternic caracter contradictoriu pentru a crea imaginea falsă a ceea ce s-a întâmplat în Piața Marii Adunări Naționale unde Blocul ACUM a fost prezentat ca fiind o mișcare de rezistență, iar Ilan Shor în calitate de salvator. La manifestația din 26 august 2018, Partidul „Shor” s-a autoproclamat ca fiind un partid ”Pro-European” încercând să inducă oamenii în eroare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, posturile TV, care servesc scopurilor politice (în marea parte sunt deținute de oameni în politica) au colorat aceste evenimente în favoarea lui Shor și nu numai. De acest eveniment au profitat atât PSRM cât și PDM, mai ales că Partidul „Shor” pare a fi un „business proiect” al lui Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Luni, 4 februarie 2019, la briefing-ul de presă, președintele partidului „Shor”, a anunțat că a fost amenințat de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Șeful statului, Igor Dodon, mă amenință pe mine și pe familiei mea – soția și copilul meu … El a spus că la cererea lui, în Rusia vor fi deschise cazuri penale artificiale împotriva mea și familiei mele. Organizate de supervizorii lui politici și Serviciul Federal de Securitate (FSB)… ”, a declarat Ilan Shor. viii ix

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În afara de acestea, Shor a dezvăluit caracterul relațiilor de „încredere” între el și președintele Igor Dodon, mai exact despre petreceri comune și suportul acordat PSRM în campaniile electorale precedente – „Eu i-am oferit lui Dodon un sprijin financiar substanțial în cele două companii electorale. La fel cum a făcut acest lucru și Veaceslav Platon, de care acum lui este un pic jena și cu care acum neagă orice legătura…”. x

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În aceiași zi, 4 februarie 2018 Shor s-a lansat în campanie electorală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ce constă campania electorală a Partidului Politic „Shor”?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Partidul „Shor” a lansat oficial campania electorală în prezența a peste 1.800 de lideri ai organizațiilor de partid unde a prezentat principalele direcții pe care o să le urmărească partidul după alegerile parlamentare și a promis solemn că este personal responsabil pentru îndeplinirea tuturor promisiunilor: „Vom introduce un monopol de stat asupra principalelor afaceri profitabile din țară: importul de băuturi alcoolice, importul de produse din tutun și importul de produse petroliere – această măsură va crește bugetul nostru esențial în câteva luni. Vom începe restaurarea imediată a industriei din țara noastră, fabricile, uzine și întreprinderile deținute de stat. Vom începe imediat restaurarea economiei satelor noastre prin construirea de ferme colective moderne”. xi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Din punct de vedere a caracterului campaniei electorale, modelul pare a fi preluat de la renumitul revoluționar Vladimir Ilici Lenin „Pământul poporului, burghezia deportată!”. Caracterul ferm fața de oponenții săi, evidențierea încălcărilor cât și promisiunilor false fără a aduce soluții, constituie nucleul campaniei lui Shor. Totodată, intenția reînvierii URSS-ului este ceva specific partidelor pro-ruse din Moldova, cât și apelul către sentimentul de identitate pro-rusă, prin promisiuni de reînființare a colhozurilor, subiecte legate de Marele Război, credința etc. amenințând poporul Moldovei cu pierderea acestor virtuți/valori. Așadar, obiectivele Partidului „Shor” sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Noi vom crește rapid bugetul țării;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Vom începe imediat construcția întreprinderilor, efectiv din primele zile;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Imediat vom începe să întoarcem concetățenii noștri în patria lor, pentru că le vom oferi locuri de muncă bine plătite;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Imediat vom construi și vom renova întreaga infrastructură a țării așa cum era în perioada sovietică. Îndeplinirea planul de 5 ani, timp de 3 ani”.xii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ilan Shor:Așa cum a spus Lenin, ieri a fost prea devreme, mâine va fi prea târziu, trebuie să acționăm astăzi. Am dovedit că ne putem reînvia țara.” xiii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La finalul forumului republican al formațiunii, Ilan Shor a fost numit în unanimitate pentru funcția de viitor prim-ministru al Republicii Moldova.xiv xv

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Funcționari de stat ar trebuie să oprească, imediat, cheltuirea banilor în zadar pe călătorii inutile și fără scop. Ei trebuie să devină electricieni, asamblori, constructori ai țării sale. Viitorul prim-ministru ar trebui să devină un fel de „Primar” al întregii Moldovei. O persoană care, de dimineață până seara, va fi angajată în problemele cetățenilor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evenimentul s-a încheiat cu cântece și videoclipuri cu mesaje critice la adresa oponenților săi, în afara de PDM. Partidul democrat iarăși a fost ignorat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Va intra sau nu va intra Partidul Politic „Shor” în parlament?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acum cazul lui Ilan Shor a fost transferată spre Curtea de Apel și în prezent acesta se află în libertate „pe datorie”, până când satisface interesele altora. Ilan Shor este un instrument convenabil pentru Partidul Democrat și președintele său, Vlad Plahotniuc care încearcă să încadreze parlamentul cu cât mai mulți aliați ai săi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dionis Cenușă a comentat relația între Shor și plahotniuc: Legătura dintre PDM și Ilan Shor este văzută în scandalul din jurul furtului unui miliard. Este suficient să acordați atenție modului în care această problemă este investigată. Democrații o folosesc ca o persoană șantajată. Pentru a nu se duce la închisoare, Shor trebuie să joace în jocul electoral propus de democrați”.xvi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conform Institutului Republican Americii (IRI) în parlament vor intra patru partide: Partid Democrat al Republicii Moldova (PDM), Partidul Socialist din Republica Moldova, precum și formațiunile extraparlamentare „Acțiune și Solidaritate” (PAS) și „Demnitate și Adevăr” (DA) cât și Partidul „Shor” care și-a îmbunătățit poziția în comparație cu sondajul IRI din octombrie și s-a apropiat de pragul electoral de 6%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, potrivit rezultatelor sondajului, la aceste alegeri, PSRM ar obține 35% din voturi, PDM ar primi 14%, PAS – 13%, DA – 9%. Partidul Shor va primi 5% din voturi. Sondajul IRI a fost efectuat între 5 ianuarie și 16 ianuarie pe un eșantion de 1226 de respondenți. Eroarea sa este de ± 2,8%, ce pare a fi destul de semnificativ pentru soarta Partidului „Shor”. xvii xviii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acum sunt propuse cele mai probabile două scenarii. Primul dacă Partidul „Shor” va intra în Parlament (pragul minim de reprezentare fiind de 6%), PSRM ar lua 22 de mandate, blocul ACUM – 14 mandate, PDM – 11 mandate și Partidul „Shor” – 3 mandate. Dacă Partidul „Shor” nu intră în Parlament, celor trei partide rămase li se distribuie câte un mandat. Respectiv, PSRM va avea 23 de mandate, Blocul ACUM – 15 mandate și PDM – 12 mandate. xix

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Alegerile parlamentare care urmează, practic au o semnificația vitală pentru Ilan Shor și familia lui. Obținerea imunității politice îl va putea salva pe Shor de cei 7,5 ani de închisoare. În afara de asta, „Proiectul Shor” este o investiție destul de costisitoare ca PDM să piardă progresele și efortul depus în „creșterea” Partidul „Shor”. Așadar, dacă va intra sau nu va intra Shor în parlament putem prezice următoarele doua scenarii:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Shor va intra și acest fapt va crește influența lui Plahotniuc;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Shor nu va accede în Parlament și atunci această formațiune nu va mai fi utilă scopurilor lui Vladimir Plahotniuc. În acest caz, Shor va avea soarta lui Renato Usatîi. Totul sau nimic – acesta este statutul „Proiectul Shor”.xx

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Gheorghe Guminiuc


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    i http://newsmaker.md/rus/novosti/shor-v-zakone-kak-bylo-delo-32066

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ii https://trb.ro/2019/02/cele-mai-populare-partide-din-republica-moldova-din-retelele-sociale/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    iii http://diez.md/2018/12/11/doc-lista-partidelor-politice-care-pot-participa-la-alegerile-parlamentare-din-2019-cate-formatiuni-sunt-inregistrate-in-cursa/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    iv https://www.scribd.com/document/395462718/Comunicat-Lista-Partide-1#fullscreen&from_embed

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    v http://diez.md/2018/12/11/doc-lista-partidelor-politice-care-pot-participa-la-alegerile-parlamentare-din-2019-cate-formatiuni-sunt-inregistrate-in-cursa/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    vi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    vii http://newsmaker.md/rus/novosti/tushenka-ot-demokratii-kak-v-kishineve-protestovali-dva-dnya-38846

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    viii https://point.md/ru/novosti/politika/ilan-shor-dodon-ugrozhaet-mne-i-moei-seme

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ix https://www.facebook.com/ilanshorofficial/videos/2280433982204540/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    x https://www.facebook.com/ilanshorofficial/videos/2280433982204540/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xi http://ru.rfi.fr/evropa/20190205-kak-govoril-lenin-partiya-shor-nachala-predvybornuyu-kampaniyu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xii https://www.facebook.com/partidulshor/videos/249983789254199/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xiii http://ru.rfi.fr/evropa/20190205-kak-govoril-lenin-partiya-shor-nachala-predvybornuyu-kampaniyu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xiv https://point.md/ru/novosti/politika/shor–34-nasha-glavnaia-tsel–skoreishee-vozrozhdenie-respubliki-moldova-34

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xv https://point.md/ru/novosti/politika/shor–34-nasha-glavnaia-tsel–skoreishee-vozrozhdenie-respubliki-moldova-34

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xvi http://ru.rfi.fr/evropa/20190205-kak-govoril-lenin-partiya-shor-nachala-predvybornuyu-kampaniyu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xvii„ https://www.iri.org/sites/default/files/iri_moldova_poll_december_2018-january_2019.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xviii http://ru.rfi.fr/evropa/20190205-kak-govoril-lenin-partiya-shor-nachala-predvybornuyu-kampaniyu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xix https://trb.ro/2019/02/cele-mai-populare-partide-din-republica-moldova-din-retelele-sociale/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    xx https://www.facebook.com/partidulshor/videos/249983789254199/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    PSRM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate că tematica alegerilor legislative din Republica Moldova este o temă care se află în centrul atenției opiniei publice din Republica Moldova, campania electorală din Republica Moldova a început oficial doar la data de 25 ianuarie 2019. Dacă până acum discutam despre o așa numită campanie (pre)electorală indiferent despre ce formațiune politică din Republica Moldova ar fi vorba, de acum și până la data de 22 februarie (dar și după 25 februarie pentru că în perioada 23-24 februarie 2019 nu vom putea avea parte de campanie electorală potrivit legislației din acest domeniu în Republica Moldova) vom avea posibilitatea să discutăm despre campania oficială și despre programele oficiale ale partidelor din Republica Moldova. În această ordine de idei ar fi binevenit să ne aducem aminte despre una dintre formațiunile politice din Moldova care va avea, fără îndoială, un cuvânt greu de spus în cadrul următoarelor alegeri parlamentare – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Unele referiri privitoare la campania (pre)electorală  a P.S.R.M.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La fel ca Partidul Democrat din Moldova, Partidul Socialiștilor, condus de președintele Igor Dodon și având-o drept cap de listă pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pe Zinaida Greceanîi, a intrat în campania electorală mult mai repede decât începutul oficial al campaniei electorale (25 ianuarie 2019)[i]. Așa cum a fost menționat și cu alte ocazii[ii][iii], precampania socialiștilor își are începutul la mitingul organizat de P.S.R.M. la Chișinău, pe Piața Marii Adunări Naționale, în data de 18 noiembrie 2018. După cum ne putem aduce aminte, mitingul în cauză a constituit oportunitatea pentru socialiști pentru a anunța „10 priorități strategice ale partidului pro-prezidențial – Partidul Socialiștilor”[iv][v]. Asemănător strategiei aplicate de P.D.M., socialiștii au lansat un set de prevederi care ne fac să ne aducem aminte de populismul care se face prezent , mai ales, înaintea alegerilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un prim punct enunțat în platforma făcută publică în data de 18 noiembrie se referă la „majorarea pensiei medii până la 300 euro și a salariului mediu până la 600 de  euro”[vi]. Demn de menționat este faptul că și în platforma P.D.M. putem găsi o prevedere asemănătoare cu varianta propusă de socialiști. În textul democraților, lansat cu o lună mai devreme decât varianta P.S.R.M., se menționa faptul că P.D.M. a lansat o propunere de restructurare a sistemului de salarizare, proiect denumit „Salarii bune pentru Moldova” în care, printre altele, se preciza că „salariile vor crește cu 20, 50 și pentru unii chiar cu 90  de procente”[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cel de-al doilea subpunct menționat de socialiști, intitulat „Medicină gratuită”, face referire la faptul că socialiștii propuneau ideea prin care să stopeze „definitiv închiderea spitalelor și a policlinicilor”[viii]. La acest capitol programul democraților, spre comparație, este mai elaborat și conține prevederi precum încercarea de a asigura „cel puțin un medic în fiecare sat din Moldova” sau continuarea programului de dotare cu ambulanțe derulat deja în Republica Moldova[ix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Al treilea subpunct al precampaniei P.S.R.M., intitulat „Învățământ de stat gratuit – de la cel preșcolar la cel universitar”, socialiștii spun că „nu va fi  închisă nici o școală sau grădiniță”[x]. La acest capitol, prevederile celor două formațiuni se intersectează atunci când atât socialiștii ct și democrații dau garanții că nici o școală nu va fi închisă. Comparativ cu programul P.S.R.M., formațiunea condusă de Vlad Plahotniuc adaugă referiri privitoare la creșterea calității învățământului, asigurarea școlilor cu teren de sport, rezolvarea lipsei locurilor în creșe și grădinițe, racordarea preocupărilor științifice din Republica Moldova la realitățile internaționale la zi[xi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Al patrulea subpunct promovat de P.S.R.M. este cu referire la opoziția socialiștilor față de reforma administrativă în Republica Moldova: „noi nu vom admite lichidarea raioanelor și a primăriilor”. Lichidarea raioanelor, potrivit concepției socialiștilor, va atrage după sine închiderea spitalelor, policlinicilor, școlilor, grădinițelor de copii[xii][xiii][xiv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cel de-al cincilea subpunct al precampaniei P.S.R.M. face referire la politica externă echilibrată a Republicii Moldova.  Chiar dacă principalul obiectiv al politicii externe a P.S.R.M. ar fi restabilirea parteneriatului strategic cu Federația Rusă, socialiștii promit că vor duce o politică echilibrată între Occident și Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cel de-al șaselea subpunct al programului (pre)electoral al P.S.R.M. este prevederea ce face referire la păstrarea neutralității Republicii Moldova. Această prevedere comportă o notă de originalitate în programul P.S.R.M. În cazul acestei mențiuni se face referire la faptul că  Republica Moldova trebuie să stea departe de orice bloc militar: „nu trebuie să aderăm la vreun bloc militar”. În aceiași ordine de idei trebuie amintit faptul că socialiștii nu doresc aderarea RM la N.A.T.O. și urmăresc închiderea biroului N.A.T.O. de la Chișinău: „nu vom admite aderarea la N.A.T.O. și vom cere închiderea biroului N.A.T.O la Chișinău”[xv][xvi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Al șaptelea subpunct din programul (pre)electoral al P.S.R.M. face trimitere la reîntregirea țării prin soluționarea conflictului transnistrean: „vom obține soluționarea diferendului transnistrean, în comun cu conducerea Transnistriei și cu garanții internaționali ai reglementării conflictului”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Următorul punct este una dintre cele mai cunoscute subiecte de discuție promovat de P.S.R.M. (unul original, de altfel) – interzicerea mișcărilor unioniste: „Toate partidele și mișcările unioniste precum și „Marșurile Unirii”, vor fi declarate în afara legii”[xvii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Penultimul subpunct al programului (pre)electoral al P.S.R.M. este referitor la apărarea valorilor tradiționale. Aici socialiștii fac referire la apărarea familiei și a ortodoxiei: „vom apăra ortodoxia – religia noastră tradițională și vom pune capăt propagandei ideologiei anti-familie din țara noastră!”[xviii] Această prevedere conține o notă de originalitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O altă prevedere originală în cadrul programului (pre)electoral al P.S.R.M. este legat despre schimbarea formei de guvernare a Republicii Moldova  spre republica prezidențială: „președintele ales de popor va forma guvernul și verticala executivă a puterii”[xix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul electoral al P.S.R.M. –  continuator și complementar al programului de 10 puncte

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul electoral al P.S.R.M., lansat la 26 decembrie 2018, se prezintă drept un fir care face logică acea tranziție de la campania (pre)electorală la campania oficială. Documentul programatic al socialiștilor conține o serie de prevederi care au fost deja discutate în cele de mai sus. Ceea ce ar fi de adăugat este faptul că în cadrul programului electoral aceste aspecte sunt prevăzute mai în detaliu raportat la planul  în 10 puncte prezentat de P.S.R.M. în cadrul mitingului din 18 noiembrie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În programul electoral, în conformitate cu tradițiile populiste, socialiștii promit că vor crea locuri de muncă și vor oferi și pensii decente, la care se adaugă promisiunile de creștere a nivelului de trai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La capitolul educație (și la lupta împotriva unionismului) trebuie amintită și dorința liderilor P.S.R.M. de a introduce cursul de „Istoria Moldovei” în școli. Cel puțin la nivel discursiv, socialiștii se înscriu l și ei în lupt anticorupție. Printre altele,  socialiștii fac anumite propuneri cu  referire la domeniul ecologic, prevederi ce fac trimitere la crearea unei rețele de parcuri și rezervații naționale, protejarea și construirea de zone verzi etc[xx].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Concluzii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul electoral prezentat de liderii P.S.R.M. se prezintă ca fiind un document care poartă o notă originală. Printre punctele care nu le regăsim la alte formațiuni politice sunt prevederile cu referire la lupta împotriva unionismului sau opoziția P.S.R.M. față de reforma administrativă discutată de multă vreme în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [i] http://alegeri.md/w/Partidul_Sociali%C8%99tilor_din_Republica_Moldova_la_alegerile_parlamentare_din_2019

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [ii] https://trb.ro/2018/12/ce-scopuri-urmareste-in-campania-electorala-partidul-socialist-al-republicii-moldova/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [iii] https://trb.ro/2018/11/inceput-de-campanie-preelectorala-pentru-partidul-socialistilor-din-republica-moldova/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [iv] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [v] http://socialistii.md/petru-burduja-a-prezentat-prioritatile-programului-electoral-al-psrm-in-circumscriptia-nr-30/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [vi] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [vii] http://alegeri.md/images/6/65/Manifest-electoral-pdm-2019.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [viii] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [ix] http://alegeri.md/images/6/65/Manifest-electoral-pdm-2019.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [x] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xi] http://alegeri.md/images/6/65/Manifest-electoral-pdm-2019.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xii] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xiii] http://socialistii.md/psrm-se-pronunta-categoric-impotriva-reformei-administrativ-teritoriale-acest-haos-trebuie-oprit/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xiv] http://socialistii.md/psrm-se-opune-reformei-administrativ-teritoriale/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xv] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xvi] http://socialistii.md/in-fata-centrului-nato-socialistii-au-declarat-ca-vor-lupta-pentru-neutralitatea-tarii/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xvii] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xviii] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xix] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xx] http://alegeri.md/images/8/85/Program-electoral-psrm-2019.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    banffy

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Întrucât la primul termen al licitației privind execuția lucrărilor de restaurare a ansamblului monument istoric Castel Bánffy din satul Răscruci nu s-a prezentat niciun ofertant, Consiliul Județean Cluj a republicat anunțul de atribuire a acestui contract.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În acest context, noul termen limită de depunere a ofertelor de către operatorii economici interesați să execute lucrările de reabilitare a acestui castel monument istoric este 13 martie 2019, societatea declarată câștigătoare urmând să realizeze lucrări atât la imobilul-clădire Castel Banffy cât și la parcul-monument.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoarea totală estimată a lucrărilor de restaurare și conservare care vor trebui realizate în maxim 24 de luni din momentul emiterii ordinului de începere a lucrărilor a rămas neschimbată, respectiv de 13.473.392,55 lei fără TVA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ceea ce privește criteriul de atribuire, acesta este reprezentat de raportul calitate-preț, ponderea alocată factorului preț fiind de 60% iar cea care va reveni factorului tehnic va fi de 40%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prin intermediul proiectului se urmărește punerea în valoare a ansamblului monument istoric prin schimbarea funcțiunii castelului din școală, care a fost ultima funcțiune a clădirii, în Centru Cultural cu standarde ridicate de finisare și dotare. În acest scop, se va amenaja un Centru cultural reprezentativ pentru județul Cluj, prin restaurarea clădirii și a zonei aferente, cu realizarea unor funcțiuni care să permită organizarea unor evenimente culturale, precum și deschiderea castelului pentru vizitarea de către publicul larg. Suprafața terenului ce aparține castelului este de 56.128 mp, din care 644 de mp sunt ocupați de castelul Banffy iar 691 de mp de clădirile adiacente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Reamintim în acest context faptul că Județul Cluj, prin Consiliul Județean, este beneficiarul Proiectului european „Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a ansamblului Monument istoric Castel Banffy, sat Răscruci, comuna Bonțida, jud. Cluj”, finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020. Valoarea totală a proiectului este de19.972.586,04 lei cu TVA, contribuția proprie a Consiliului Județean Cluj fiind de 390.520,74 de lei, respectiv 2% din valoarea totală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      emba

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      A cincea generație de cursanți a început programul EMBA University of Hull, singura şcoală de business 100% britanică din Cluj-Napoca. Startul cursurilor a fost în 7 februarie 2019, cu modulul Induction, susținut de Dr. Nicholas Snowden, director MBA în cadrul University of Hull al acestui EMBA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cei aproape 30 de manageri şi antreprenori care vor studia la EMBA lucrează în domenii precum: financiar-bancar, IT&C, energie, dezvoltare imobiliară, comerț online, inginerie, consultanță, tehnică medicală, construcții, industria alimentară etc. și provin din România și din alte țări. Media de vârstă a acestora este 33 de ani, iar cea a anilor de experiență în management, de 8 ani. Doi dintre cursanți sunt bursieri, aceştia obținând burse integrale, fiecare a câte 15.000 euro, oferite de trei dintre partenerii fondatori ai şcolii de business, Banca Transilvania, Electrogrup şi SIF Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dr.Andrew Taylor, director EMBA University of Hull din Cluj-Napoca, declară: „Anul acesta aniversăm 5 ani de la lansarea programului de EMBA, perioadă în care peste 100 de studenți au urmat cursurile școlii noastre de business. Am reușit să atragem persoane extrem de talentate care activează în companii care produc impact și valoare pe piața din România și nu numai. Studenții noștri s-au afirmat și poziționat în scurt timp în rândul celor mai performante grupe de EMBA cu care lucrăm la nivel mondial. Acest succes se datorează într-o mare măsură colaborării și implicării mediului de afaceri din Cluj și a comunității academice în construirea unui parteneriat solid. Dorim să consolidăm și să dezvoltăm acest parteneriat în anii care vin.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Începând cu acest an, EMBA University of Hull din Cluj-Napoca oferă posibilitatea de a urma una dintre cele două specializări, General EMBA şi Tech EMBA. Modulele cuprind cursuri despre management general, mediul internațional de afaceri, consultanță, managementul proiectelor și economie, respectiv despre managementul infrastructurii, securitate cibernetică, managementul sistemelor software şi inovație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      EMBA-ul are dublă acreditare internaţională: MBA (The Association of MBAs) şi AACSB (The Association to Advance Collegiate Schools of Business). Cursurile se desfăşoară pe parcursul a doi ani şi sunt susținute de profesori britanici de la University of Hull.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Școala de business din Cluj-Napoca a fost lansată în 2015 de University of Hull din Marea Britanie, Universitatea Babeş-Bolyai, Banca Transilvania și Electrogrup. Transilvania Executive Education, organizația care derulează programul în România, este sprijinită în acest demers de Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC), Camera de Comerț Româno-Olandeză (NRCC), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și de Emerson.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        varga

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Hungarian government is drafting plans that could become elements of a program to protect the economy from the impact of a global economic downturn, Mihály Varga, hungarian minister of finance said on Kossuth Rádió Sunday, according to a report by MTI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        The safeguard program could be in place by the spring.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        The impetus of the global economy has started weakening somewhat, and one cannot rule out that Hungary may be affected, which is why preparations should be made, he added.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        The government wants to take measures that will keep jobs and continue the scale of wage growth, Varga said. It will also strive to maintain the pace of developments and consumption, while preserving the purchasing power of wages and pensions, he added.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Varga noted that household consumption and investment growth are engines of economic growth in Hungary.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Hungaryʼs government plans 3-4 measures in the coming months that will create more job opportunities for everybody, he said.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        The European Commission (EC) confirmed its projection for Hungaryʼs GDP growth this year at 3.4% in a quarterly forecast.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        In a country note, the EC acknowledged that Hungaryʼs GDP growth had accelerated to almost 5% in 2018, but said the domestic cycle „has reached its peak.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Investment growth is forecast „to stabilize at a high level” relative to GDP in the coming years as the absorption of EU funds peaks and a temporary VAT reduction on home construction expires.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        The EC sees consumption growth „moderating” as the economy absorbs its labor reserves and employment and income growth slow.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        The EC added that strong demand and labor cost growth is fueling core inflation, but subdued oil prices are expected to keep headline inflation near 3% in 2019 and 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În urmă cu câteva zile pe Facebook a apărut o știre în care se menționa faptul potrivit căruia un polițist moldovean a oprit, în orașul Cimișlia din sudul Republicii Moldova, un cetățean[i] care, potrivit spuselor polițistului a depășit limita de viteză[ii]. Incidentul a atras atenția multor dintre cetățenii Republicii Moldova deoarece, în timpul intervenției sale, polițistul, din câte se știa la acel moment, a refuzat să vorbească șoferului în limba rusă. Acum însă, știm cu siguranță că nu a fost așa, polițistul încercând să dea explicații șoferului în limba rusă[iii].  Acest incident a stârnit o serie de discuții în mediul online și o serie de reacții pe marginea acestui eveniment. Unii dintre cei ce s-au exprimat pe tema acestui incident au lăudat acțiunea polițistului (despre care se credea) că nu a vorbit în limba rusă. În același timp însă, unele voci, precum bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, au criticat acțiunea polițistului. Alții, precum Valeriu Ostalep[iv], vice ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (2005-2009), au susținut ideea potrivit căreia limba rusă ar trebui să primească statut de limbă de stat în Republica Moldova[v][vi]. Tot în același timp, unii analiști precum Andrei Popov consideră că evenimentul în cauză va influența într-o anumită măsură campania electorală din Republica Moldova[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe scurt despre incidentul inițial dintre polițist și șofer

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din resursele de știri, precum și din filmarea integrală a incidentului reiese foarte clar faptul că polițistul a încercat să îi explice, în limba rusă, șoferului faptul depășirii limitei de viteză pe carosabil de către acesta[viii]. Pe înregistrare se vede foarte clar faptul că polițistul i-a explicat șoferului de ce a fost tras pe dreapta și i-a cerut permisul de conducere și actele necesare pentru control, lucru pe care șoferul a refuzat să îl facă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Reacțiile la acest eveniment au fost diferite

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Imediat după ce știrea a apărut pe internet, nu au întârziat să apară reacțiile pe marginea acestui eveniment. Dacă unii dintre internauți au lăudat atitudinea polițistului, Irina Vlah a criticat faptul că polițistul (așa cum se credea inițial) a refuzat să vorbească în limba rusă. În criticarea poziției luate de Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.)[ix] cu privire la incidentul de sâmbătă, Bașcanul Găgăuziei a considerat că „Ministerul s-a grăbit cu reacția” și că ar fi „corect ca angajații poliției să vorbească în limba în care vorbesc șoferii. Nu este vorba că a încălcat regulile circulației rutiere sau nu, este vorba de în ce limbă vorbea omul”, a declarat Irina Vlah[x].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Valeriu Ostalep propune ca limba rusă să fie limba de stat în Republica Moldova[xi][xii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un eveniment mult mai important decât incidentul în sine și care derivă de la întâmplarea în care au fost implicați polițistul și șoferul, a avut loc în data de 15 ianuarie 2019. Valeriu Ostalep, personaj politic ce a ocupat, între 2005-2009, funcția de vice ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a făcut o declarație prin care atinge o temă destul de sensibilă în Moldova și anume chestiunea rupturii care se adâncește între vorbitorii de limbă rusă și (o parte dintre) cei ce vorbesc limba română (sau moldovenească după cum numesc mulți moldoveni limba română). Acesta a propus ideea ca limba rusă să primească statut de limbă oficială (de stat) în Republica Moldova. Pe rețelele de socializare, Ostalep menționa că „nimeni nu neagă nevoia de a cunoaște limba moldovenească, calm, fără isterie, durere și nebunie. Dar pentru dezvoltarea statului și trecerea de la sălbăticie și agresiune la comunicare civilizată unul cu celălalt, limba rusă ar trebui să fie fixată ca limbă de stat[xiii].  De asemenea, Ostalep insistă asupra ideii că ridicarea limbii ruse la rangul de limbă de stat în Republica Moldova reprezintă o necesitate pentru statul moldovenesc și o măsură care să aducă beneficii Republicii Moldova[xiv]. Punerea în aplicare a unei astfel de idei este una destul de periculoasă pentru societatea din Republica Moldova. Despre asta vom discuta în cele ce urmează.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acordarea limbii ruse a statutului de limbă de stat în Republica Moldova va alimenta mișcările separatiste din Transnistria și din Găgăuzia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Divizarea pe criterii etnico-lingvistice a Republicii Moldova este un lucru cunoscut. Scindarea societății din această țară se poate observa în modul cel mai flagrant atunci când analizăm rezultatele alegerilor parlamentare din ultimii 10 ani, precum și în cadrul scrutinului prezidențial din anul 2016. Începând cu anul 2009, se observă foarte clar împărțirea voturilor cetățenilor Republicii Moldova între partide și candidați ce susțin orientarea europeană a Republicii Moldova și cei ce susțin necesitatea apropierii țării de Federația Rusă. Divizarea clară a voturilor între cele două tabere se observă în cadrul alegerilor parlamentare din iulie 2009[xv][xvi], noiembrie 2010[xvii][xviii], noiembrie 2014[xix][xx], precum și în cazul alegerilor prezidențiale din anul 2016[xxi]. Toate aceste scrutine din ultimii 10 ani ne arată faptul că ruptura dintre vorbitorii (o parte dintre aceștia) de limbă română și cei de limbă rusă este pe cale să devină ireversibilă. Pe lângă faptul că acordarea limbii ruse a statutului de limbă de stat va agrava situația interetnică destul de șubredă, aceasta va favoriza tendințele separatiste din Transnistria și din Găgăuzia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Problema cu propunerea făcută de către Valeriu Ostalep nu este legată doar de posibilitatea ca limba rusă să primească statutul de limbă de stat în Republica Moldova, ci este legată de faptul că o astfel de idee pusă în practică va constitui o amenințare la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și la adresa statalității Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Propunerea făcută de către Valeriu Ostalep nu este o primă astfel de propunere care să insiste asupra ideii de a acorda limbii ruse statutul de limbă de stat în Republica Moldova. Vom aduce în discuție un eveniment petrecut relativ recent, în 2018, în care PSRM a făcut publică intenția de a iniția un proiect de lege care să prevadă acordarea limbii ruse a statutului „oficial de limbă de comunicare între națiuni” în Republica Moldova[xxii][xxiii]. Această inițiativă este una deosebit de periculoasă deoarece poate duce la escaladarea tensiunilor etnice din Republica Moldova și să destabilizeze situația din această țară. Mai mult de atât, punerea în practică a unei astfel de idei ar putea favoriza separatismul din Transnistria și Găgăuzia. De asemenea, trebuie menționat faptul potrivit căruia acordarea statutului de limbă de stat limbii Ruse ar putea face ca doleanțele liderilor din Transnistria și Găgăuzia să fie din ce în ce mai multe și să ducă, într-un final, la încercări ale acestor lideri de a obține autonomie de plină față de Chișinău. Un alt aspect foarte important este acela că, în eventualitatea acordării limbii ruse a statutului de limbă de stat a Republicii Moldova, statul moldovean se va pomeni într-o dependență și mai mare față de Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [i] https://adevarul.ro/moldova/actualitate/video-politist-refuzat-vorbeasca-limba-rusa-locuitor-gagauziei-ca-cetatean-rmoldova-vorbiti-limba-stat-1_5c3cc320df52022f759d0710/index.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [ii] http://1news.md/video/65054-rasshirennoe-video-yazykovogo-konflikta-v-chimishlii-policeyskie-govoryat-s-voditelem-iz-gagauzii-po-russki.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [iii] http://1news.md/video/65054-rasshirennoe-video-yazykovogo-konflikta-v-chimishlii-policeyskie-govoryat-s-voditelem-iz-gagauzii-po-russki.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [iv] http://moldovenii.md/md/people/1269.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [v] https://noi.md/ru/obshhestvo/ostalep-russkij-yazyk-dolzhen-imeti-status-gosudarstvennogo-v-moldove.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [vi] http://aif.md/ostalep-russkij-jazyk-dolzhen-imet-status-gosudarstvennogo/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [vii] http://nokta.md/%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%80%D0%B5%D0%B9-%D0%BF%D0%BE%D0%BF%D0%BE%D0%B2-%D0%BE%D0%B1-%D0%BE%D1%82%D0%BA%D0%B0%D0%B7%D0%B5-%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%B8%D1%86%D0%B5%D0%B9%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE-%D0%B3/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [viii] https://www.publika.md/rasturnare-de-situatie-in-cazul-politistului-din-gagauzia-acesta-a-vorbit-in-limba-rusa-video-integral_3031101.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [ix] https://unimedia.info/ro/news/e0e5cba62b5f4a01/reactia-mai-la-cazul-politistului-care-a-refuzat-sa-vorbeasca-in-rusa-cu-un-sofer-acest-angajat-a-procedat-exact-conform-legislatiei-in-vigoare.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [x] https://unimedia.info/ro/news/cae026e7057718d0/video-irina-vlah-a-venit-cu-o-reactie-la-declaratiile-facute-de-mai-cu-privire-la-politistul-care-a-refuzat-sa-vorbeasca-in-limba-rusa-cu-un-sofer.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xi] http://aif.md/ostalep-russkij-jazyk-dolzhen-imet-status-gosudarstvennogo/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xii] https://www.kp.md/online/news/3355239/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xiii] https://noi.md/ru/obshhestvo/ostalep-russkij-yazyk-dolzhen-imeti-status-gosudarstvennogo-v-moldove.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xiv] http://1news.md/news/64830-ostalep-russkiy-yazyk-dolzhen-imet-status-gosudarstvennogo-v-moldove.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xv] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/20092/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xvi] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/20092/info/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xvii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xviii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/info/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xix] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xx] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/info/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xxi] http://www.e-democracy.md/elections/presidential/2016/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xxii] https://moldova.europalibera.org/a/29273437.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [xxiii] https://radiochisinau.md/psrm-vor-ca-limba-rusa-sa-aiba-statut-oficial-de-limba-de-comunicare-intre-natiuni-in-rmoldova—69189.html?fbrefresh=1528201235.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Palanca

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Jointly operated by the border and customs services of the Republic of Moldova and Ukraine, Palanca border crossing point was launched into operation on 28 December 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          With €4.5 million invested by the EU and €1.68 million by the Government of the Republic of Moldova, the crossing point was built from scratch in the framework of a project implemented by the United Nations Development Programme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The facility is located on a 2.6-hectare site and includes a modern three-storey administrative building, with over 30 offices for the employees of the Border Police and Customs Service of both countries and specially designed premises for the control of goods, cars and lorries.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          With the EU’s support, specialised equipment for the activities of the customs officers and border guards, including computers and furniture, was procured and installed.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The border crossing point was designed and built in line with the European Integrated Border Management principles. It ensures optimal conditions for all travellers who will cross the border, including persons with disabilities, asylum seekers and entrepreneurs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The border can also be crossed on foot or by bicycle via this post.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          The new border crossing point is linked to the Odesa-Reni highway by a new access road, which has street lighting and three lanes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În anul 2019, asociațiile clujene, și nu numai, pot să primească finanțare nerambursabilă de la bugetul local al Primăriei Cluj-Napoca dacă vor veni până la 5 februarie cu proiecte si acțiuni culturale eligibile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Bugetul pentru proiectele culturale care vor fi depuse la domeniile/liniile de program de mai jos este de 10.000.000 lei:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • 6.1. Proiecte culturale, artistice, educaționale, realizate de către fundații sau asociații întemeiate în baza OG 26/2000, în parteneriat cu instituții publice de cultură și/sau de învățământ, având sediul în municipiul Cluj-Napoca;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • 6.2. Proiecte derulate în cadrul Programului CLUJ NEVER SLEEPS;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • 6.3. Proiecte de tineret;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • 6.4. Proiecte culturale regionale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • 6.5. Proiecte culturale locale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • 6.7. Proiecte „Cluj 100”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totodată, proiectele depuse la linia de program „6.6. Proiecte cu caracter social” au un buget de 500.000 lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Finanțarea asigurată de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca va fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Proiectele culturale depuse spre a fi selectate vor contribui la îndeplinirea următoarelor obiective generale:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • încurajarea creației artistice și a producțiilor culturale inovatoare, interdisciplinare, participative, a celor care contribuie la dezvoltarea socială și urbană;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • sprijinirea dezvoltării sectorului cultural clujean;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • dezvoltarea sinergiilor între domeniul cultural și alte domenii ale vieții publice clujene – educație, cercetare, coeziune socială etc;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • promovarea dialogului intercultural și punerea în valoare a diversității etnoculturale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • încurajarea inițiativelor experimentale, inovatoare, originale; păstrarea și punerea în valoare a patrimoniului, a valorilor culturale tradiționale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • încurajarea schimburilor culturale, a coproducțiilor, creșterea mobilității creatorilor și a produselor culturale; dezvoltarea cooperării locale, regionale, naționale și internaționale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • dezvoltarea publicului și creșterea accesului la actul de cultură, sprijinirea educației culturale pe întreg parcursul vieții;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • dezvoltarea cercetării în domeniul cultural și în domeniile de intersecție dintre cultură și alte domenii, elaborarea de studii, rapoarte și strategii în domeniul cultural;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • creșterea vizibilității și notorietății municipiului Cluj-Napoca și a scenei culturale clujene;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • sprijinirea tinerelor talente;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • creșterea expertizei și profesionalismului sectorului cultural, sprijinirea dezvoltării organizaționale a operatorilor culturali clujeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Data limită de depunere a dosarelor cu proiectele de finanțare nerambursabilă este 5 februarie 2019, la Registratura Primăriei municipiului Cluj-Napoca, într-un exemplar precum și electronic (CD) sau online pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro secțiunea Administrație – Servicii online – Depune cereri – Serviciul Management proiecte sociale, culturale și sportive sau www.edirect.e-guvernare.ro. Evaluarea și selecția dosarelor depuse se va efectua în perioada 6 februarie – 15 martie 2019. Soluționarea contestațiilor depuse se va face de către Comisia de soluționare a contestațiilor, în condițiile legii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În anul fiscal 2018, asociațiile de cultură au primit, în cele două sesiuni de alocări de fonduri nerambursabile de la bugetul local, 12,2 milioane de lei. Distribuția acestor fonduri s-a realizat după criteriile stabilite de Primăria Cluj-Napoca, criterii care au avantajat anumite asociații în defavoarea altora, astfel Ziar de Cluj scrie că „Asociația Sfântul Nectarie, care se ocupă de bolnavi aflați în fază terminală a fost ajutată cu o sumă mai mică decât festivalul Asociației Hara bugetat cu 190.000 lei”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          tendinte

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Anul 2019 începe cu România la președinția Consiliului Uniunii Europene, dar și cu multe semne de întrebare referitor la evoluția economică internă (datorită ultimelor modificări fiscale, trendului ușor descendent în imobiliare, limitărilor impuse de BNR pentru creditare etc.) și regională (BREXIT-ul, crize bugetare în Italia, desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, alegerilor prezidențiale în România și Ucraina precum și desfășurarea alegerilor parlamentare în R. Moldova). În acest cadru, Andreea Paul (INACO) vine și ne atrage atenția asupra a 10 tendințe economice globale care completează tabloul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aceste tendințe care trebuie urmărite în 2019 sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          1. Economia globală își încetinește ritmul de creștere la 3,1% în anul 2019. Estimări chiar mai optimiste rămân semnificativ sub pragul de 4%. Piețele dezvoltate precum SUA cresc cu 3,2%, UE cu 1,9%, iar Japonia cu 0.9%, dar China crește cu 3,8%, iar India cu 6,8%. Pentru România, Comisia Europeană estimează o creștere economică de 3,8% (FMI o proiectează la doar 3,4%), peste media mondială, inflație de 3,5% și o rată a șomajului de 4,2% pentru anul 2019.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          2. Tensiunile comerciale globale se întețesc pe fondul escaladării amenințărilor reciproce tarifare, declanșate de politica și mesajele administrației Trump. Companiile producătoare americane vor migra dinspre China spre economiile cu care SUA a încheiat acorduri de comerț liber, precum Mexic, dar și în alte economii asiatice: India, Tailanda sau Malaysia.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          3. România a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene într-un moment tensionat, în care liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii pierd din susținerea populară, cu crize bugetare în Italia și iminența amânării Brexitului, cu alegeri europarlamentare care deschid supapa euroscepticismului populist care alimentează instabilitatea politică, financiară și comercială europeană.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          4. Tehnologia anului 2019 va fi 5G. Ea va îmbunătăți distribuția globală, comerțul electronic și relațiile cu clienții de peste 10 ori. Marile economii ale lumii se înghesuie să ocupe primul loc în domeniu. Atenția cade pe internetul tuturor lucrurilor și inteligența artificială, care mobilizează cele mai mari fonduri de investiții. Aplicațiile mobile și companiile tradiționale de social media, precum Facebook, pierd teren și sunt chemate să se reseteze pe noi platforme investiționale.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          5. În anul 2019, estimările arată că pentru prima dată în istoria omenirii, peste jumătate din populația globală va fi conectată la internet (50,8%). Traficul pe internet crește la 158 de exabiți (10 la puterea 18 biți) în anul 2019, iar telefoanele mobile vor depăși curând traficul de pe calculatoare, probabil mai repede de anul 2022. Atacurile cibernetice escaladează, iar protecția datelor personale declanșate de GDPR-ul european se extinde la nivel global.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          6. Costurile cu forța de muncă cresc în marea majoritate a economiilor dezvoltate, sub presiunea majorării salariilor minime și a alegerilor electorale. Inflația și ratele dobânzilor vor crește.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          7. Gazul natural va fi resursa anului 2019, în timp ce prețul internațional al petrolului se stabilizează în jurul a 70 de dolari barilul. Volumele consumate de gaz cresc, iar costurile cu energia devin mai predictibile. Cel mai mare parc solar din lume își încheie anul acesta construcția în Egipt.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          8. Mașinile electrice vândute vor bate un nou prag – record mondial – de 5 milioane de bucăți în anul 2019, cu China ca lider incontestabil în achiziții și investiții în domeniu.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          9. Companiile globale caută să avanseze mai multe femei în conducerea lor, pornind de la convingerea că egalitatea de gen în board-urile proprii aduce investiții mai sigure în calea riscurilor și furtunilor economice care se apropie, indiferent de natura lor tehnologică, socio-populistă sau economică.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          10. Economia globală tradițională capitalistă se schimbă radical spre high-tech și apar generațiile hibride. Schimbarea spre o nouă ordine mondială va fi dictată și de alegerile din anul 2019. Democrațiile a 3,2 miliarde de locuitori ai planetei vor spune clar în acest an care sunt ideologiile politice câștigătoare și cum se va reseta lumea geopolitică și geoeconomică. Cetățenii a 62 de țări ale lumii sunt chemați la urne în 2019 ca să aleagă următoarea generație de lideri. Asta înseamnă circa două cincimi din populația globală sau mai mult de jumătate dacă excludem China. Alegerile pentru Parlamentul European sunt mult mai importante pentru noi și democrația noastră decât o arată dezbaterile publice de la noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          vecinii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Finalul anului 2018 a surprins o aglomerare de evenimente, atât pozitive, cât și negative, în Ucraina. Patriarhia Ecumenică de la Constantinopole a recunoscut independența Bisericii Ortodoxe Ucrainene; conducătorul noii Biserici a fost ales în persoana arhiepiscopului Epifanie, care devine astfel primul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene independente, urmând ca Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu I, să-i acorde tomos-ul, pe data de 6 ianuarie. Toate acestea reprezintă motive de bucurie pentru marea majoritate a ucrainenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe de altă parte, regimul de la Kremlin și-a intensificat comportamentul agresiv și presiunea asupra Ucrainei. Ultimele acțiuni ale forțelor navale rusești exced sfera blocadei economice, principalul obiectiv identificat de analiști în lunile precedente, și marchează tentativa regimului Putin, de a anexa, de facto, Marea Azov. Dacă de-a lungul celor aproape cinci ani scurși de la izbucnirea conflictului destul de rar a putut fi probată agresiunea directă a Rusiei asupra Ucrainei, imaginile surprinse în Marea Azov, la sfârșitul lunii noiembrie, au determinat experții și analiștii să încadreze atacul asupra celor trei nave ucrainene în spectrul agresiunilor clasice. Atacul respectiv s-a soldat cu capturarea celor trei nave și a membrilor echipajelor. Scena internațională a condamnat vehement agresiunea rusă și cere eliberarea necondiționată a membrilor. Ca răspuns imediat, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a instaurat timp de o lună legea marțială în zece regiuni (oblasturi) care se află pe granița cu Rusia, cu Belarus și în partea de sud, cu ieșire la Marea Neagră, perioadă încheiată de curând.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Acestea ar putea fi considerate principalele  evenimentele de la sfârșitul anului 2018, evenimente ce implică consecințe atât pentru Ucraina, cât și în sfera relațiilor internaționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În paralel, pe plan intern, intră în linie dreaptă competiția pentru alegerile prezidențiale, programate la sfârșitul lunii martie 2019. Pe data de 31 decembrie 2018 s-a dat startul oficial al campaniei electorale[i]. În viziunea multor analiști, indiferent de numele care va câștiga funcția prezidențială sau partidele care vor forma guvernul, procesul de modernizare și conceptul promovat în politica externă din mandatul actualei guvernări vor trebui să rămână ireversibile. Începând cu anul 2014, sistemul politic din Ucraina a dat semnalele intrării  într-un proces de tranziție. De altfel, acest proces ar putea fi generalizat când discutăm despre Ucraina după anul 2014. În acest context, unii specialiști afirmă că progresul Ucrainei din ultimii ani este în fapt reflexia unei tranziții de la un sistem caracteristic post sau neo-sovietic la unul democratic. Elementele care verifică începutul acestui fenomen sunt redate prin reformele în curs. Câteva dintre cele mai importante reforme care trebuie duse la bun sfârșit se referă la:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Descentralizare
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Schimbarea sistemului de vot (actualmente o combinație între cel proporțional și cel majoritar) care facilitează corupția politică – cumpărarea voturilor și a funcțiilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • O conducere centrală predictibilă în politica externă, adică un leadership politic care să respecte angajamentele și acordurile de cooperare cu partenerii occidentali;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • O conducere politică care să depună eforturi reale și susținute împotriva reducerii actelor de corupție omniprezente;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Respectare și apărarea independenței organelor și instituțiilor de justiție;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Și implicit relaxarea legislației privind investițiile străine, în conjucție cu crearea unui mediu stabil pentru investitori, care să crească competiția pe piața internă și să reducă astfel din densitatea rețelelor economice interne opace, controlate de oligarhii ucraineni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ca urmare, în viziunea experților, rezultatul alegerilor va putea influența acest curs început în ultimii patru ani, prin simplul fapt că victoria unui candidat cu o orientare clară sau nuanțată pro-rusă poate conduce la aneantizarea eforturilor de modernizare și apropiere de structurile euro-atlantice. Iată, deci, miza următoarelor alegeri prezidențiale și, desigur, pe urmă, a alegerilor parlamentare, programate în toamna anului viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Comparând Ucraina ultimilor patru ani și jumătate cu Ucraina ante-2014, într-adevăr pot fi remarcate schimbări pozitive care implică adoptarea unor măsuri menite să apropie Ucraina de modelele și practicile de guvernare și funcționare împărtășite de majoritatea statele membre NATO și UE. Cu toate acestea, multe dintre măsurile considerate urgente, cum ar fi cele legate de crearea Curții Supreme Anticorupției, modificarea sistemului de vot sau accelerarea reformei descentralizării au cunoscut un ritm lent de implementare. Pași mărunți au fost realizați, însă nu sunt îndeajuns. Aceste reforme de ”gradul I” trebuie adoptate cât mai repede cu putință și respectate, pentru a răspunde, în primul rând, unor nevoi interne ce țin de sistem și, în aceeași măsură, cererilor cetățenilor ucraineni. Mai apoi, îndeplinirea cât mai rapidă și eficientă a pachetului de reforme, pe care conducerea de la Kiev s-a angajat să îl adopte în marja acordurilor cu Uniunea Europeană, NATO (și FMI), reprezintă o condiție sine qua non atât în procesele de tranziție și modernizare internă, cât și în a demonstra faptul că discursurile pro-occidentale sunt dublate de măsuri concrete în vederea atingerii obiectivelor strategice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu bune, cu rele, în anul 2019 se încheie ciclul unei conducerii pro-europene, atât la nivel executiv, cât și legislativ, însă o guvernare, de care, per ansamblu, ucrainenii sunt puțin mulțumiți, aspect reflectat în sondajele de opinii. Acest lucru se întâmplă deoarece, după cum am mai amintit și cu alte ocazii, Poroșenko și coaliția de guvernare au făcut o mulțime de promisiuni (o strategie des utilizată în campaniile electorale), pe care n-au reușit să le îndeplinească fie din motive obiective, fie din motive subiective. Cu toate acestea, de la an la an, a crescut susținerea ucrainenilor față de obiectivul aderării Ucrainei la NATO și UE. Prin urmare, această poziționare a ucrainenilor indică, în continuare, existența unui nucleu tematic în jurul căruia majoritatea partidele politice și candidații acestora își vor construi discursurile și agendele pentru campaniile electorale din acest an. În consecință, este greu de crezut că alegerile prezidențiale sau parlamentare vor putea fi câștigate de un candidat sau de o coaliție pro-rusă. Dacă în acest sens nu prea mai există dubii, s-ar putea ca unii dintre ucraineni să mai aibă semne de întrebare în ceea ce privește sintagma ”cât de pro-europeni” sunt în fapt candidații sau partidele care se declară astfel? Sau cum vor putea distinge alegătorii care dintre agende sunt ”mai pro-europene” decât celelaltele?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          A găsi un răspuns ideal la aceste întrebări nu este ușor și nu este, în mod definitoriu, un indice în funcție de care să fie ales candidatul X sau Y, la fel cum nu este un motiv de încredere absolută candidatul/-ii care va/vor spune cu emfază că dețin/e soluția încheierii conflictului cu rebelii din estul Ucrainei. Pe de o parte, însuși actualul președinte, Petro Poroșenko, a promis în anul 2014 că va pune capăt conflictului din estul Ucrainei, iar ulterior nu i-a rămas decât să își prezinte scuzele pentru că nu a reușit. Pe de altă parte, agendele pro-europene, în cazul unor partide, s-ar putea să fie doar o aparență discursivă, datorită trendului ultimilor ani din Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai degrabă, candidatul potrivit ar fi acela care, în timp ce pe plan intern emană încredere și se prezintă cu o agendă politică realistă, pe plan extern are o imagine bună în fața partenerilor occidentali, deoarece, la momentul actual, indiferent de cine va fi viitorul președinte sau cine va forma coaliție de guvernare, conflictul din regiunea separatistă și agresiunea pe care o dezvoltă regimul Putin asupra Ucrainei – două dintre temele stringente și care vor fi, cu siguranță, în topul agendelor partidelor politice și ale candidațiilor – nu vor putea fi rezolvate fără sprijin extern. Singura posibilitate prin care viitoarea conducere a țării ar putea rezolva bilateral problema Donbasului și încetarea comportamentului agresiv al Rusiei ar fi să accepte regulile impuse de Kremlin. Cu alte cuvinte, aceasta ar însemna recunoașterea autorității guvernelor marionetă din auto-proclamatele Republici Luhansk și Donetsk și, prin urmare, acceptarea indirectă a unei forme de federalizare care ar da drept de decizie și de veto liderilor din cele două regiuni la nivel central.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La mai puțin de trei luni înainte de ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, în topul opțiunilor din totalul respondenților hotărâți cu cine vor vota se află Iulia Timoșenko (20-21%). Conform sondajelor recente, Timoșenko, candidatul din partea partidului Batkivșcina (Patria), al cărui fondator este, ar avea un avans de zece procente față de contracandidatul clasat pe locul secund, Volodimir Zelenski (independent, deocamdată), și aproximativ același ecart față de actualul președinte, Petro Poroșenko (10-11%)[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [i] https://112.international/society/presidential-election-campaign-kicks-off-in-ukraine-35562.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [ii] https://www.pravda.com.ua/news/2018/12/14/7201270/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vlah

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah consideră că regiunea găgăuză trebuie să obțină un statut egal cu Transnistria în cazul reîntregirii statului Republica Moldova într-o federație. Totodată, Transnistria va lua o decizie de a se reintegra cu Republica Moldova, doar dacă Găgăuzia va fi o istorie de succes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Irina Vlah a organizat pe 25 decembrie la o conferință în direct în care a făcut bilanțul anului 2018 și a răspuns la întrebările jurnaliștilor invitați. Printre întrebările adresate acesteia, una s-a referit la statutul Găgăuziei în cazul revenirii Transnistriei în cadrul Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Federalizarea R. Moldova, cu Tiraspolul și Comratul subiecți egali

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Bașcanul (guvernatorul) a subliniat că această revenire a regiunii transnistrene va fi posibilă doar în cazul în care regiunea găgăuză va fi o istorie de succes. Totodată, ea crede că statutul Găgăuziei trebuie să fie echivalent cu cel al Transnistriei într-o republică federativă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Nu este vorba despre unirea Republicii Moldova cu Transnistria. Transnistria trebuie să se întoarcă în familia moldovenească. Noi vorbim despre o federație. Vom lucra asupra faptului ca să avem același statut cu Transnistria. Avem foarte multe întrebări față de Guvern, foarte multe întrebări față de Parlament. Transnistria niciodată nu se va întoarce în familia noastră moldovenească până nu va avea exemplul unei istorii de succes. Dacă locuitorii din Transnistria vor vedea că Găgăuzia se dezvoltă, ei vor dori să trăiască în Moldova. Doar așa Transnistria va decide să se întoarcă”, a spus Irina Vlah.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cum vede Dodon federalizarea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Abordarea guvernatoarei de la Comrat o completează pe cea a președintelui moldovean, Igor Dodon, care, la rândul său, promovează ideile unei federații cu doi subiecți egali, Transnistria cu circa 400 mii de locuitori și Moldova cu 2,9 milioane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În opinia președintelui moldovean, federalizarea ar fi singura metodă validă de soluționare a conflictului transnistrean. Pentru aceasta, în opinia sa, ar trebui îndeplinite mai întâi două precondiții: statutul de neutralitate al Moldovei să fie recunoscut de actorii internaţionali la fel ca și dreptul Transnistriei la autodeterminare în cazul în care Moldova îşi pierde statalitatea, adică dacă se va uni cu România. În opinia lui Dodon, în cazul federalizării, Transnistria îşi va păstra preşedintele, parlamentul, guvernul şi chiar drapelul, comune urmând a fi doar statalitatea, frontierele, politica externă, bugetul şi sistemul bancar, iar o Moldovă neutră, în opinia lui Dodon nu va avea nevoie de armată nici pe malul drept, nici pe cel stâng al Nistrului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Rusia revine la ideea federalizării

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Trebuie de menționat, în acest context, că Igor Dodon nu promovează de capul lui această idee de federalizare, fiind observat un interes tot mai mare al Rusiei în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În acest scenariu se înscrie și desemnarea, în luna iulie 2018, a lui Dmitrii Kozak (autorul unui alt proiect de federalizare respins de Chișinău în 2003) în calitate de reprezentant special al președintelui rus pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Moldova. Ziarul rusesc Nezavisimaia Gazeta scria în septembrie că această mutare a fost făcută pentru a pregăti federalizarea după alegerile parlamentare din februarie 2019. Rusia mizează pe o configurație parlamentară dominată de socialiști, care ar accepta un astfel de scenariu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dmitrii Kozak, ca și Putin, provine din serviciile secrete rusești, începându-și cariera în anii ’70 în GRU (serviciul de informații al armatei). Kozak a fost responsabil de proiectul de desprindere a Crimeei de Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Proiectul său eșuat privind federalizarea Moldovei prevedea transformarea țării într-o republică federală cu un „senat” în care moldovenii și transnistrenii ar fi avut reprezentare egală. De asemenea, trupele ruse de ocupație ar fi urmat să staționeze pe teritoriul țării până în 2023. Președintele de atunci al Moldovei, comunistul Vladimir Voronin, a respins planul în ultimul moment, în timp ce Putin era deja în avion și venea în Moldova să-l semneze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Ucraina are în 2019 alegeri prezidențiale şi parlamentare, iar regimul Putin mizează pe faptul că Ucraina nu va riposta atunci când, în Moldova, se va încerca implementarea „planului Kozak” de federalizare, fie şi într-o nouă formulă, după care Rusia va căuta să impună acest scenariu şi Ucrainei, în cazul teritoriilor ocupate și controlate din est. Cam asta-i perspectiva pe care ne-o pregăteşte Rusia”, susține analistul politic de la Chișinău, Oazu Nantoi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Iată că guvernatoarea de la Comrat, Irina Vlah, promovează o extindere a planului de federalizare, în care să fie acceptată ca subiect egal și autonomia găgăuză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia locuiau la începutul lui 2018 circa 160 mii de persoane, potrivit Biroului Național de Statistică de la Chișinău, care populau circa 30 de sate și trei orașe. Teritoriul autonomiei nu este însă unul compact, printre localitățile ce țin de această unitate administrativă regăsindu-se și unele localități populate de moldoveni sau bulgari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Iată că Irina Vlah se gândește la o extindere a regiunii, prin cooptarea și a localităților cu populație majoritară negăgăuză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Va susține demersurile raionului Taraclia de a i se alătura

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ea a menționat, în cadrul conferinței menționate, că ar susține demersurile întregului raion Taraclia de a deveni parte a autonomiei. Potrivit acesteia, mai muți locuitori ai raionului Taraclia care are o populație de 43 mii de oameni, în marea lor majoritate de etnie bulgară, i-au cerut acest lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Admiteți pe viitor posibilitatea de intrare a raionului Taraclia în componența UTA Găgăuzia?” – a fost o întrebare venită din partea unui jurnalist din orașul Tvardița.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Bașcanul a spus că este foarte bucuroasă să audă asemenea demersuri și că le va susține:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Stimați locuitori ai orașului Tvardița, nu sunteți singurii care exprimați această idee. Mulți locuitori din Corten, Valea Perjei, chiar și din orașul Taraclia mi se adresează în scris și pe cale orală că vor să intre în autonomia găgăuză. Acest lucru mă bucură, deoarece vecinii noștri, locuitorii acestor localități văd acele schimbări benefice în autonomia găgăuză, văd acea dezvoltare social-economică și probabil vor să participe la aceste procese din regiune. Există legea care stipulează foarte clar modalitatea de intrare în autonomia găgăuză. Noi suntem predispuși să susținem aceste inițiative în conformitate cu legea”, a declarat bașcanul Irina Vlah.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ideea privind aderarea unor localități la UTA Găgăuzia nu este o noutate, aceasta a fost exprimată și mai înainte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei din 1994 stabilește într-adevăr modul de intrare în componența UTA Găgăuziei a localităților. Acele localități în care etnicii găgăuzi constituie mai mult de 50% au intrat automat în componența autonomiei. Localitățile în care etnicii găgăuzi constituie mai puțin de 50% din populație pot fi incluse în componența Găgăuziei urmare a unui referendum local, efectuat la inițiativa a cel puțin o treime din alegătorii localității respective. Menționăm că, potrivit recensământului din 2014, în raionul Taraclia etnicii găgăuzi constituie 8%. În satul Valea Perjei, etnicii găgăuzi constituie 1,6%, moldovenii (românii) circa 20% iar bulgarii – 76%. În orașul Tvardița aceștia sunt mai puțini de 3%. Însă, chiar cu o minoritate de găgăuzi mai mică de 2%, aceste localități pot să decidă să adere la UTA Găgăuzia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De menționat că Chișinăul a fost foarte loial față de minoritatea bulgară din sudul Moldovei, permițând chiar înființarea la Taraclia a Universității de Stat „Grigore Țamblac” cu predare în limba bulgară și încurajând relațiile bulgarilor moldoveni cu patria lor istorică. În toamna anului 2017 la Taraclia a fost deschis un consulat al Bulgariei. De altfel, Bulgaria participă activ la viața culturală a raionului respectiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Iar autoritățile de la Sofia și-au exprimat speranța că reforma administrativ-teritorială, anunțată de Chișinău în viitorul apropiat, nu va duce la distrugerea raionului Taraclia „unde se concentrează minoritatea națională bulgară”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dezvoltare economică dinamică pe bani europeni

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Demersurile unor localități negăgăuze de a se alătura UTA Găgăuzia nu sunt chiar neașteptate, regiunea înregistrând în ultimii ani o dezvoltare economică dinamică, în cea mai mare parte datorită unor proiecte europene și investiții occidentale, implementate preferențial în regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit statisticilor, bugetul Găgăuziei, începând cu anul 2015, s-a majorat practic de două ori, de la 475 până la 880 milioane MDL (aproape 45 milioane de euro). Datorită deschiderii în Găgăuzia a întreprinderii companiei „Fujikura” şi altor companii, au fost create peste 2000 de locuri de muncă. În zona economică liberă „Valcaneş” au fost create două subzone, iar volumul de investiții în aceste platforme a depășit 5 milioane de euro. Volumul investițiilor capitale în regiune a crescut din anul 2015 de 23 de ori – de la 5 până la 115 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Și Turcia are în regiune o activitate ferventă. În trei ani și jumătate, Agenția guvernamentală turcă TIKA a construit pe teritoriul Găgăuziei trei obiecte cu destinaţie socială, cu o valoarea generală de peste 15 milioane euro. Uniunea Europeană realizează în Găgăuzia programele SARD (dezvoltarea agriculturii şi infrastructurii) şi SLPA (susţinerea autorităţilor publice locale) cu o valoare totală de 11,5 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De menționat că Găgăuzia beneficiază de mai multe proiecte sociale și economice, finanțate din fonduri europene, inclusiv din bani românești. Ideea este de a integra această regiune în restul Republicii Moldova și de a o loializa în raport cu Uniunea Europeană, populația regiunii fiind într-o proporție covârșitoare pro-rusească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Fidelă intereselor Moscovei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De menționat că și la Comrat există o universitate de stat, însă limba de predare aici nu este găgăuza ci rusa. Totodată, minoritatea găgăuză este un promotor foarte important în R. Moldova a egalării în drepturi a limbii ruse față de limba română.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși proiectele europene au redus într-o oarecare măsură ostilitatea găgăuzilor față de Occident și de România, aceștia rămân în continuare votanți ai partidelor pro-rusești, în special al Partidului Socialiștilor. Iată că folosindu-se de aceste realități, guvernatoarea Găgăuziei încearcă să sporească importanța regiunii în contextul politic moldovenesc, sperând la un statut egal cu Tiraspolul și poate chiar cu Chișinăul. Este interesant în acest context rolul Occidentului și al UE, care, prin diverse proiecte economice a contribuit la dezvoltarea economică a regiunii cu scopul de a o face mai loială în raport cu valorile europene dar și față de Chișinău. Efectul, cel puțin cel văzut în momentul de față din atitudinea guvernatoarei Irina Vlah, este că aceasta încearcă să-și sporească rolul în configurarea regională, să atragă mai multe localități inclusiv negăgăuze în autonomie și să devină un pol centrifug alături de Tiraspol într-o federație moldovenească. Crearea acestui pol ar duce inevitabil, potrivit mai multor experți, la destrămarea Republicii Moldova și destabilizarea și mai mare, pe un termen  îndelungat, a situației din regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          electorală

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Susținerea de către România, împreună cu Ungaria, în disonanță cu restul Uniunii Europene, a guvernului de la Chișinău, condus din umbra de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a reintrat în atenția opiniei publice din Republica Moldova. Se întâmplă după ce ambasadorul român la Chișinău Daniel Ioniță a justificat această susținere în cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Liberă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Acesta a menționat că România a blocat raportul critic al Consiliului Afaceri Externe al UE la adresa guvernului moldovean pentru că nu a vrut să lase Bruxelles-ul să fie atras în campania electorală din R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Nu vrem ca UE să se implice într-o dezbatere de politică internă din RM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Este decizia Bucureștiului, pentru că deciziile respective au fost rezultatul unor analize aprofundate care au fost făcute la București. Ce pot să vă spun este ceea ce v-am spus mai devreme. Noi am considerat că momentul actual nu a fost unul oportun și mai mult nu dorim să lăsăm Uniunea Europeană să fie atrasă, inclusiv prin astfel de concluzii, în campania electorală, care, ne place sau nu ne place, noi simțim că deja a început la Chișinău. Noi credem că acele concluzii nu ar fi avut neapărat o valoare adăugată în sensul în care ne dorim să obținem sprijin pentru Uniunea Europeană. Noi nu dorim să prejudiciem imaginea Uniunii Europene în Republica Moldova tocmai prin a atrage Uniunea Europeană într-o dezbatere pe politica internă.”, a menționat Ioniță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Declarația ambasadorului Ioniță vine pe fundalul unor semne de întrebare privind relațiile excelente pe care le are guvernul de la București cu executivul din Republica Moldova tocmai în momentul în care Uniunea Europeană aplică măsuri punitive autorităţilor de la Chișinău. Amintim că aceasta a amânat în cursul anului curent acordarea unui ajutor macrofinanciar și a redus din suportul bugetar din cauza deteriorării statului de drept și a democrației în Republica Moldova. Comisarul Johannes Hahn vorbea despre patru lucruri grave care s-au întâmplat în acest sens: anularea rezultatelor alegerilor locale din Chișinău, lipsa unei justiții independente, represaliile împotriva opoziției, presiunea asupra jurnaliștilor și monopolizarea mass-media.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Europarlamentar român: Ambasadorul României la Chișinău este lacheul lui Plahotniuc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În acest context, europarlamentarul Cristian Preda consideră că ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, ar reprezenta mai mult interesele liderului Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, decât pe cele ale României. „Ambasadorul a ținut să arate că e lacheul lui Plahotniuc. El nu mai poate reprezenta statul român. Ar trebui rechemat de la post”, a declarat Cristian Preda pentru Cotidianul.md.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Europarlamentarul criticase anterior și decizia ministrului român de Externe, Teodor Meleșcanu, de a bloca acest raport al Consiliului Afaceri Externe al UE, solicitând atunci și o intervenție din partea președintelui Klaus Johannis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai mult, Preda a făcut o legătură și între faptul că fundația „Edelweiss” a lui Vladimir Plahotniuc a sponsorizat recepția organizată de către Ambasada României la Chișinău de Ziua Națională și decizia Bucureștiului, de a bloca documentul în cauză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tot tabloul ăsta arată ca și cum românitatea duce un război cu Uniunea Europeană

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Și analistului politic Dan Dungaciu, în cadrul unei emisiuni de la postul Digi 24 despre interesele Rusiei în regiune și felul în care Kremlinul încearcă să destabilizeze Europa, menționa că este iresponsabil girul pe care România îl dă actualei puteri de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          România, stat european, stat euroatlantic. Și acest lucru cred că cineva trebuie să-l spună un pic mai apăsat în statul acesta. Și nu pentru că deja au venit voci de la Chișinău spunând: Bucureștiule, nu vă mai implicați în politică de partea ăstora, pentru că aceia nu sunt guvernarea, aceia reprezintă un melanj, un amestec foarte, foarte pervers între președintele Dodon și Guvern, care împreună, proiectul lor, după părerea mea, este indubitabil un proiect rusesc, pentru că este un proiect strategic. Proiectul de soluționare a conflictului înghețat din regiunea transnistreană este un proiect rusesc fără doar și poate. Eu nu știu dacă România face asta deliberat sau, cum să spun, în România e foarte greu să distingi între prostie și ticăloșie în ultima vreme. Ce fac ei acum – girează un proiect care este sută la sută rusesc. Soluționarea problemei transnistrene are ca țintă principală nu Republica Moldova, ci Ucraina. E prea mult consens în statul ăsta pe Republica Moldova! Cine face politica pe Republica Moldova în statul român? Guvernul, Președinția, ce instituții fac politica externă a statului român? Cine pune pe masa oficialilor textul ăla în care se spune: trebuie să susținem necondiționat Republica Moldova, în condițiile în care UE în acest moment a tăiat toată finanțarea și tu blochezi, cu Ungaria? E o chestiune care ar merita să fie discutată mai mult, ține de securitatea cel puțin națională”, a declarat Dungaciu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În același timp, analistul Iulian Fota a făcut o paralelă între ce se întâmplă la Chișinău și București în ultima vreme cu referire la acuzațiile de trădare ce au fost exprimate de puterea de la Chișinău în raport cu opoziția moldovenească proeuropeană și de către PSD în raport cu președintele român Klaus Johannis, care au acuzat la Bruxelles derapajele antidemocratice ale guvernelor celor două state.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deocamdată, orice ar face, Ungaria și Polonia rămân niște țări occidentale. (…) Grav este că lucrurile astea se petrec nu numai în România. În aceleași timp și aproape cu argumente identice, chestiunea asta se întâmplă și în Republica Moldova. Adică tot tabloul ăsta arată ca și cum românitatea în ansamblu duce un război cu Uniunea Europeană. Noi, România, ne certăm cu Uniunea Europeană, la Chișinău – o parte importantă din populația românească, evident, manipulată, prost informată etc și condusă de unii în mod intenționat – se opune Uniunii Europene, adică toată această suprapunere, toată această coincidență… Deocamdată, cele două tabere se ajută una pe cealaltă. Ne-am opus la Bruxelles sancțiunilor europene – justificate, după părerea mea – împotriva Republicii Moldova, într-o colaborare foarte interesantă cu Ungaria”, a spus Iulian Fota.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Efectele susținerii guvernării antidemocratice de la Chișinău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Relația României cu Republica Moldova, a puterii și opoziției de la București și a societății civile românești în raport cu evoluțiile de la Chișinău, au un spectru extrem de vast, de la susținerea necondiționată a guvernării din cel de-al doilea stat românesc până la blamarea acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Firește, susținerea vine din partea Guvernului de la București și a Partidului Social Democrat de la guvernare, care, într-o oarecare măsură, preia experiența Partidului Democrat din Moldova, aflat de trei ani unilateral la guvernare.  Din acest punct de vedere lucrurile sunt clare, guvernanții de la București nu pot să condamne practicile antidemocratice și de suprimare a statului de drept atâta timp cât ei înșiși sunt acuzaţi că urmează aceleași practici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Și invers, cei ce condamnă abuzurile deopotrivă ale puterii de la Chișinău și a celei de la București, este firesc să se alieze și să se susțină reciproc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Însă din punctul de vedere al geopoliticii lucrurile sunt interpretate diferit. O parte din experți, inclusiv români, sunt de părere că anularea oricărei susțineri din partea României dar și din partea UE a guvernării de la Chișinău, ar arunca Republica Moldova în brațele Rusiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe de altă parte, criticii sunt de părere că tocmai această atitudine binevoitoare față de abuzurile puterii declarate prooccidentale și europene de la Chișinău, ar face jocul Rusiei. Prin sfidarea oricăror norme democrate și a statului de drept, puterea de la Chișinău, care continuă să se declare adeptă a valorilor europene, nu face decât să discrediteze aceste valori și să toarne apă la moara propagandei rusești, care are prilejul să acuze Uniunea Europeană de ipocrizie și de duble standarde, odată ce susține o guvernare profund antidemocratică în Republica Moldova. Din această cauză Uniunea Europeană s-a distanțat destul de mult de autoritățile moldovene și a declarat prin oficialii săi că va continua să promoveze proiecte de consolidare a regiunilor și a societății civile moldovenești și mai puțin a puterii centrale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În această ordine de idei se integrează și raportul critic al Comisiei Europene față de Republica Moldova, cel pe care România și Ungaria nu l-au susținut, blocând aprobarea lui.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Fundația lui Plahotniuc, sponsor al evenimentului dedicat Centenarului Marii Uniri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ce-l privește pe ambasadorul Daniel Ioniță, acesta este acuzat de o loialitate exagerată față de la puterea de la Chișinău, în spatele căreia stă oligarhul Vladimir Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ultima taxare a ambasadorului din partea societății civile s-a produs după recepția dată de către acesta cu prilejul Zilei Naționale a României, când printre sponsorii evenimentului s-a numărat și fundația Edelwiess a lui Vlad Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Recepția, organizată la un hotel din centrul Chișinăului, a avut câteva sute de invitați, de la politicieni la jurnaliști și oameni de cultură. La intrare, pe lângă imagini cu România la Centenar, se proiectau și sponsorii evenimentului și prima din listă era chiar fundația lui Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Activitatea Edelweiss, chiar de la apariția sa este privită de către societatea civilă moldovenească drept un instrument de spălare a imaginii liderului PDM, Vlad Plahotniuc, una din cele mai contestate personalități din Moldova. Această fundație duce și o campanile masivă de corupere a electoratului în preajma alegerilor, oferind așa numitele pomeni electorale oamenilor nevoiași.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Afișarea numelui fundației lui Plahotniuc printre sponsorii evenimentului dedicate Centenarului Marii Uniri a trezit nemulțumiri printre mulți invitați, unii dintre ei părăsind hotelul după doar 10-15 minute.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Această nemulțumire și plecare a unor invitați ar trebui să atragă atenția autorităților de la București. Acestea trebuie să identifice căile necesare pentru a se realinia direcției adoptate de către Comisia Europeană față de evoluția situației de la Chișinău. Doar printr-o asemenea atitudine imaginea României în segmentul activ al societăţii moldoveneşti va putea rămâne una relevantă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În final, relația dintre guvernanții actuali de la Chișinău și cei de la București depășește cadrul unei colaborări obișnuite dintre două state frățești. Această amiciție arată mai mult a colaborarea dintre două grupări, care se mențin la guvernare prin abuzuri și practici antidemocratice. Pentru a supraviețui ele nu pot nicidecum să accepte rigorile europene în ce privește democrația și statul de drept. Și dacă în România, membră a NATO și UE aceste derapaje pot fi reparate cu timpul, pentru Republica Moldova ar putea însemna reintrarea masivă în sfera de influență a Rusiei și, prin urmare, îndepărtarea și mai mare de spațiul civilizațional occidental.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tematica referitoare la statutul de neutralitate a Republicii Moldova este una importantă pentru securitatea acestei țări, precum și pentru modul în care politicienii de la Chișinău vor desfășura politica externă în viitor. Subiectul în cauză pare să fie unul destul de sensibil, mai ales dacă ne gândim la faptul că această temă de dezbatere atinge interesele geostrategice ale Federației Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Multe voci avizate susțin ideea că statutul de neutralitate a Republicii Moldova servește intereselor geostrategice ale Federației Ruse. Din această perspectivă am considerat necesar să amintesc câteva opinii care discută despre statutul de neutralitate a Republicii Moldova. Este foarte interesant de analizat această chestiune din perspectiva rațiunilor geopolitice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cadrul articolului de față, voi discuta despre câteva dintre opiniile din care reiese faptul potrivit căruia statutul de neutralitate a Republicii Moldova servește intereselor Rusiei. Scopul cu care fac acest lucru este acela că trebuie să înțelegem că situația din Moldova este cu mult mai complicată decât credem noi, cei ce locuim în România. Un aspect foarte interesant de precizat este faptul că astfel de discuții apar cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova din 24 februarie 2019. Miza unor astfel de discuții în această perioadă este una electorală și anume încercarea unor politicieni precum președintele Igor Dodon de a face un pic de campanie Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (formațiune politică ce l-a ajutat, în 2016, să ajungă în cea mai înaltă funcție din stat). Dacă aveți interes puteți consulta ediția tipărită a ziarului „Socialiștii” (oficiosul P.S.R.M.), publicație în care veți vedea că ideea de neutralitate a Republicii Moldova susținută de Igor Dodon se îmbină foarte bine cu încercările sale de a apropia Moldova de Federația Rusă, precum și cu inițiativa P.S.R.M. de a crea în Moldova un sistem de guvernare de tip prezidențial[i]. Toate aceste teme au o puternică legătură între ele în sensul că reprezintă partea unui plan prin care P.S.R.M. încearcă să obțină puterea în Republica Moldova și să o păstreze în zona de influență a Federației Ruse

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Analiștii moldoveni consideră statutul de neutralitate drept un element de interes geopolitic pentru Rusia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai multe analize din Republica Moldova, precum și din România arată faptul potrivit căruia neutralitatea Republicii Moldova servește intereselor geostrategice ale Rusiei și menține Moldova pe „orbita rusească”. În cadrul unor analize se discută despre faptul că, prin instituirea statutului de neutralitate se creează situația în care Moldova devine „un stat tampon” între Rusia și N.A.T.O., iar Kremlinul este avantajat de această stare de fapt[ii]. Pornind de la această idee, putem observa faptul că unii dintre cei ce s-au exprimat pe această temă au ajuns la concluzia că ideea neutralității a fost „băgată pe gât” de către Federația Rusă Republicii Moldova[iii]. Aceiași susțin că legea fundamentală din Republica Moldova din 29 iulie 1994 a fost redactată la Kremlin[iv]. De asemenea, trebuie remarcat faptul că unele cercetări academice în care a fost analizată, mai mult, ideea neutralității Republicii Moldova evocă faptul că, în eventualitatea unei integrări a Transnistriei în Republica Moldova, Rusia ar putea recunoaște acest fapt cu condiționarea autorităților de la Chișinău de a menține neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. Acest fapt ar scuti Kremlinul de grijile referitoare la aprofundarea integrării europene a Republicii Moldova și ar oferi acestei țări fie statutul de „stat tampon” între N.A.T.O. și Rusia fie ar menține Moldova ca parte componentă a zonei tradiționale de influență a Rusiei[v]. Așa cum putem observa, nu puține sunt vocile care consideră că ideea de neutralitate a Moldovei surâde Federației Ruse în plan geostrategic. Un alt argument în acest sens ne este oferit chiar de către președintele Igor Dodon care, ulterior enunțării ideii de neutralitate a Republicii Moldova, și-a exprimat convingerea că Rusia depune eforturile necesare pentru a crea relații strategice cu statul moldovean:  „Sunt sincer convins că Rusia depune eforturi pentru a construi împreună cu Moldova relații strategice interstatale reciproc avantajoase în interesele popoarelor noastre[vi], a declarat Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Păstrarea neutralității Republicii Moldova, element discursiv important pentru președintele Igor Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dezbaterea cu privire la statutul de neutralitate a Republicii Moldova este una dintre tematicile des întâlnite în discursurile președintelui Igor Dodon. Trebuie remarcat faptul că poziția cu privire la păstrarea neutralității Republicii Moldova a fost foarte clar formulată și puternic susținută de către președintele Igor Dodon[vii]. În continuarea acestei mențiuni trebuie remarcat faptul că atât în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din anul 2016, cât și în recentele interviuri și discursuri susținute, președintele moldovean insistă pe ideea că Republica Moldova trebuie să își mențină politica sa de neutralitate. În unul dintre cele mai recente interviuri acordate de către președintele Igor Dodon, acesta susține ideea potrivit căreia Republica Moldova este un stat care se poate dezvolta de sine stătător dacă își menține statutul constituțional de neutralitate: „Avem convingerea că Republica Moldova poate deveni și poate să se dezvolte ca stat, precum și să încheie procesul de unificare a țării, inclusiv păstrându-și statutul constituțional de neutralitate permanentă[viii]. Cel puțin la nivel discursiv, președintele moldovean este de opinie că neutralitatea politică poate servi drept condiție pentru ameliorarea situației politice și economice dezastruoase în care se află Republica Moldova. De asemenea, liderul de la Chișinău își susține poziția referitoare la faptul că orice încercare de a modifica statutul neutralității Republicii Moldova ar putea duce la agravarea în continuare a situației în țară: „Orice acțiune neechilibrată și încercare de abatere a Republicii Moldova de la statutul său de neutralitate ar putea conduce la o destabilizare gravă în țară și ar putea lăsa Moldova pe zeci de ani înainte în zona unui risc permanent, înainte de toate în privința securității naționale și regionale[ix]. Reieșind din faptul că președintele Dodon consideră o eventuală modificare a statutului de neutralitate a Republicii Moldova drept o amenințare la adresa securității țării, președintele moldovean adaugă că: „Poziția mea fermă este că statutul constituțional de neutralitate permanentă trebuie întărit și dezvoltat, de asemenea trebuie să obținem recunoașterea lui internațională, ceea ce, fără îndoială, va contribui la dezvoltarea durabilă și la prosperarea Republicii Moldova ca stat modern[x].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Republica Moldova ar pute avea nevoie de o regândire a statutului său de neutralitate[xi]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Discuția cu privire la statutul de neutralitate a Republicii Moldova poate fi legată de dezbaterile parlamentare cu privire la introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituția Republicii Moldova[xii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Tot în aceeași ordine de idei, trebuie să ne gândim la faptul că Republica Moldova are nevoie de o regândire a statutului său de neutralitate și de analizare a posibilității că acest statut poate reprezenta o piedică în calea de integrare europeană a Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [i] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [ii]https://www.timpul.md/articol/neutralitatea-republicii-moldova-in-contextul-noilor-provocari-regionale-76611.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [iii] https://www.timpul.md/articol/cui-convine-neutralitatea-republicii-moldova–89816.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [iv] https://www.timpul.md/articol/cui-convine-neutralitatea-republicii-moldova–89816.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [v] https://www.academia.edu/24125582/Conferin%C5%A3a_%C5%9Etiin%C5%A3ific%C4%83_Interna%C5%A3ional%C4%83_STRATEGII_XXI_Cu_tema_COMPLEXITATEA_%C5%9EI_DINAMISMUL_MEDIULUI_DE_SECURITATE_Centrul_de_Studii_Strategice_de_Ap%C4%83rare_%C5%9Fi_Securitate_Bucure%C5%9Fti_11_-12_iunie_2015?auto=download.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [vi] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [vii]http://www.presedinte.md/rom/presa/pozitsiya-prezidenta-moldovy-v-otnoshenii-obespecheniya-bezopasnosti-respubliki-moldova-i-ee-grazhdan-posredstvom-ukrepleniya-konstitutsionnogo-statusa-postoyannogo-neitraliteta-strany.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [viii] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [ix] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [x] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/11/November_mold_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [xi] https://www.academia.edu/24125582/Conferin%C5%A3a_%C5%9Etiin%C5%A3ific%C4%83_Interna%C5%A3ional%C4%83_STRATEGII_XXI_Cu_tema_COMPLEXITATEA_%C5%9EI_DINAMISMUL_MEDIULUI_DE_SECURITATE_Centrul_de_Studii_Strategice_de_Ap%C4%83rare_%C5%9Fi_Securitate_Bucure%C5%9Fti_11_-12_iunie_2015?auto=download.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [xii] https://trb.ro/2018/10/introducerea-vectorului-european-in-constitutia-republicii-moldova-a-esuat/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          BET

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Bursa de la Bucureşti a închis în scădere puternică pe toţi indicii bursieri şedinţa de miercuri, deprecierile variind între 5,69% pe indicele BET-FI al SIF-urilor şi 11,52% pe indicele ROTX (Romanian Traded Index). Acest lucru s-a întâmplat după anunțul viitoarei „taxe pe lăcomie” de către ministrul român de finanțe, Eugen Orlando Teodorovici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          BET, indicele care arată evoluţia celor mai lichide 15 companii, a coborât cu 11,21%, indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la BVB, s-a depreciat cu 10,95%, iar BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, consemna o scădere de 9,93%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a scăzut cu 10,71%, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, a consemnat o depreciere de 8,96%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Valoarea totală a schimburilor realizate miercuri pe Bursa de Valori Bucureşti s-a situat la aproape 1,056 miliarde de lei (226,75 milioane de euro), cele mai multe fiind tranzacţii cu acţiuni (1,053 miliarde lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cele mai mari scăderi erau consemnate la Banca Transilvania (-19,91% ), BRD-GSG (-16,62%) şi TMK Artrom (-15%).  Creşteri consemnau titlurile Amonil (plus 3,85%) şi Electromagnetica (plus 2,05%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Valoarea cea mai mare a tranzacţiilor a fost înregistrată în cazul acţiunilor Banca Transilvania, de 169,8 milioane lei, BRD-GSG, de 54,485 milioane lei şi OMV Petrom, de 32,456 milioane lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Reprezentanţii BVB au semnalat, într-un comunicat de presă, că piaţa de capital locală a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a luat notă de efectele negative reflectate în scăderi importante ale indicilor bursieri ca urmare a proiectului de OUG anunţat recent de către Guvern. Piaţa de capital locală, în care activează companii româneşti ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă. Investitorii urmăresc cu deosebită atenţie acţiunile decidenţilor politici ce influenţează mediul economic şi evoluţia companiilor listate, un aspect major în cadrul procesului investiţional fiind dat de predictibilitatea şi stabilitatea legislativă”, se arată în comunicat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Agenţia Reuters relata că piaţa bursieră din România a scăzut miercuri cu 12%, îndreptându-se spre cea mai slabă zi înregistrată vreodată, după ce Guvernul a anunţat planuri şoc privind taxarea activelor bancare şi plafonarea preţului gazelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Decizia a anulat imediat ceea ce fusese una din pieţele europene cu cele mai bune performanţe ale anului şi a provocat dificultăţi până în Austria, unde bănci precum Erste şi Raiffeisen, care operează în România, au înregistrat scăderi semnificative”, potrivit Reuters.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Una dintre cele mai importante măsuri anunţate de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, vizează o „taxă pe lăcomie” care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Există de asemenea un plan de plafonare a preţului gazelor, aplicarea unei taxe la cifra de afaceri a companiilor de energie şi de telecomunicaţii şi modificări la Pilonul 2 de pensii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit Reuters, în urma declinului de 12%, indicele principal al Bursei de la Bucureşti se îndreaptă spre cea mai slabă zi înregistrată vreodată, care a fost în ianuarie 2009, şi face ca un an deja greu să arate şi mai rău pentru pieţele din Europa Centrală, unde doar Bucureştiul înregistra creşteri vizibile, înainte de scăderea semnificativă de miercuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Analiştii de la Morgan Stanley susţin că taxa pe bănci implică o reducere a profiturilor totale de peste 50%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deşi alte state din Europa Centrală şi de Est au introdus taxe bancare în ultimii ani, niciuna nu a fost legată de ratele interbancare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Legarea unei taxe bancare de evoluţia ROBOR este o măsură fără precedent şi ar putea submina controlul băncii centrale asupra politicii sale monetare’” consideră BCR.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În Austria, titlurile Erste Bank, care generează 8,4% din venituri de pe urma subsidiarei Banca Comercială Română, au scăzut cu 10%, cel mai mare declin înregistrat de o acţiune din indicele STOXX 600, în timp ce acţiunile Raiffeisen Bank International, care are aproximativ 6% din activele sale în România, înregistrau o scădere de 3,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Şi la Praga, Bursa a înregistrat un recul de 2,2%, la cel mai redus din iulie 2017, iar titlurile Erste listate în Cehia au scăzut cu 8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Indicele principal al Bursei de la Budapesta era de asemenea pe roşu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          smartwach

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Banca Transilvania si Garmin lanseaza, in premiera pe piata din Romania, Optiunea de plati contactless prin smartwatch: posibilitatea de a face shopping cu smartwatch-ul Garmin care are optiunea Pay, prin conectarea cardurilor Visa BT cu acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prin noua optiune de plata la comercianti, clientii Bancii Transilvania au acces la toate functionalitatile si beneficiile pe care le primesc atunci cand platesc cu cardul fizic sau cu cel digital din aplicatia BT Pay, si anume: puncte de loialitate STAR (pentru cardurile de cumparaturi), respectiv Mile Premiu (pentru cardurile de calatorii).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prin aceasta lansare impreuna cu Garmin, Banca Transilvania face inca un pas in directia digitalizarii si oferirii unor experiente pozitive clientilor, care au acum nu mai putin de 6 alternative de plata a cumparaturilor: cu cardul fizic, cu cardul digital din aplicatia BT Pay, cu unul dintre accesoriile colectiei BT Pay (ceas, bratara, sticker – toate contactless) si, de acum inainte, inclusiv cu smartwatch-ul Garmin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Oana Ilas, Director Dezvoltare & Management Produse Retail, Banca Transilvania, vorbeste despre modalitatea de a face cumparaturi cu smartwach-ul. Suntem incantati sa adaugam Garmin Pay gamei de optiuni de plata pentru clientii Bancii Transilvania. Pe masura ce tot mai multe persoane includ miscarea in viata lor de zi cu zi, nevoile lor devin tot mai diferite, mergand inspre optiuni simple si convenabile. Asa ar fi libertatea de a face cumparaturi cu smartwach-ul la finalul unui antrenament sau al unei plimbari, fara a mai fi nevoiti sa avem la noi numerar, card sau chiar telefon. Aceasta noua optiune completeaza solutiile de plata mobila din portofoliul BT si confirma angajamentul nostru de a extinde optiunile digitale prin adaptarea la schimbarile din stilul de viata al  clientilor nostri.” a declarat Oana Ilas.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Referindu-se la implementarea optiunii Garmin Pay in Romania, Alexandru Moise, Sales & Marketing Manager Bulgaria, Ungaria, Romania si Republica Moldova, Garmin a declarat : “Ma bucur ca putem anunta Garmin Pay in Romania la foarte putin timp dupa lansarea pe pietele din Vest. Este un instrument extrem de util pentru cei cu un stil de viata activ si pentru sportivii care au permanent nevoie de mobilitate. Garmin Pay este disponibil pe o serie de smartwatch-uri Garmin, urmand sa fie dezvoltat si pe noi modele, odata cu lansarile din 2019”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Catalin Cretu, general manager pentru Romania, Croatia, Malta si Slovenia in cadrul Visa, a afirmat ca lansarea platilor contactless prin ceasuri inteligente reprezinta un pas natural in parteneriatul pe termen lung cu Banca Transilvania. „Suntem bucurosi sa facem astazi, alaturi de Banca Transilvania, inca un pas inainte in angajamentul nostru de a face platile cat mai simple pentru consumatori si de a transforma dispozitivele conectate intr-un mediu sigur pentru plati. Lansarea platilor contactless prin ceasuri inteligente reprezinta un pas natural in parteneriatul pe termen lung pe care il avem cu Banca Transilvania, prima banca din Europa de Sud-Est care a lansat la inceputul acestui an plata cu telefonul mobil securizata cu ajutorul tehnologiei de tokenizare a Visa. Romanii s-au obisnuit in ultimii ani cu platile contactless, care ofera avantaje incontestabile: rapiditate, usurinta si simplitate. Dispozitivele electronice de mici dimensiuni purtate ca accesorii preiau toate aceste avantaje si merg chiar mai departe: sunt in permanent contact cu utilizatorul si sunt integrate natural in actiunile lui, de aceea experienta de plata este intuitiva si sigura.” 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          tricolorul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          DCIM100MEDIADJI_0045.JPG

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La finalul săptămânii trecute Caravana Tricolorul a trecut prin județul Bihor, drapelul lung de 30 de metri și lat de 10 metri fiind purtat de tinerii liberali pentru a marca 100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani de la momentul în care drumul României s-a schimbat definitiv. Caravana s-a oprit la Marghita, Oradea și Beiuș iar apoi a mers mai departe spre Arad.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Andrei N. Crăciun, președinte TNL Oradea: ”Suntem datori să recunoaștem și să celebrăm efortul înaintașilor noștri în crearea statului național unitar, zi de zi, dar cu atât mai mult la 100 de ani de la Marea Unire – cel mai semnificativ și emoționant moment din istoria noastă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Bogdan Pater, președinte TNL Bihor: ”Prin această acțiune vrem să unim, măcar simbolic, județele și regiunile istorice sub același tricolor. Cu atât mai mult cu cât guvernanții nu au reușit în ultimii 28 de ani să unească regiunile cu o autostradă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ilie Bolojan, președinte PNL Bihor și primar al municipiului Oradea: ”Caravana Tricolorul, acţiune simbolică prin care tinerii liberali şi-au propus să marcheze 100 de ani de la Marea Unire, a ajuns și la Oradea. După ce au purtat drapelul naţional prin toate judeţele ţării, organizaţiile TNL vor arbora tricolorul la Alba Iulia. Îi felicit pentru felul în care cinstesc drapelul şi istoria ţării. La mulţi ani, România!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Până pe data de 25 noiembrie acest superb tricolor va fi purtat cu mândrie de tinerii liberali prin toate judeţele ţării și va ajunge la Alba Iulia pe 1 decembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Centenarul Marii Uniri ne va găsi împreună, în capitala de suflet a tuturor românilor sub acest tricolor ce va fi unit întreaga Românie!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            antreprenor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Producerea sforii pentru legatul (palisarea) viței de vie și legumelor îi aduce perspective promițătoare unui tânăr antreprenor din Tiraspol. Datorită tehnologiei inovative utilizate de producător, sfoara este sută la sută ecologică. Mai mult, la sfârșitul sezonului agricol se risipește la o simplă atingere și se descompune în sol, scutind agricultorii de munci suplimentare. Afacerea a fost lansată cu sprijinul Uniunii Europene, în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Andrei Climenco este inginer de profesie, iar ideea de a se lansa în business i-a venit după o discuție cu un fost angajat al uzinei metalurgice, unde pe timpuri se producea sfoară pentru agricultură. A muncit aproape un an la elaborarea planului de afaceri, perioadă în care a studiat tehnologia de producere și posibilele piețe de desfacere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ca să obțină finanțarea de care avea nevoie, a participat la un concurs de granturi pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului, anunțat de UE prin intermediul PNUD. Cu banii obținuți – 9.350 de euro, a procurat materia primă și utilajele de care avea nevoie. Cu eforturi proprii a reparat și modernizat câteva strunguri la care muncesc cinci angajați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sfoara pe care o produce este fabricată dintr-un fir de metal prelucrat la o anumită temperatură și acoperit cu hârtie din celuloză. La sfârșitul sezonului agricol aceasta se descompune și se risipește în sol, fără de a fi nevoie ca muncitorii să taie fiecare fir de legat. Toate materialele utilizate în producere sunt biodegradabile și contribuie la fertilizarea solului, afirmă producătorul. Fermierii procură sfoara în set cu un dispozitiv de import, care face nod din sfoară preț de câteva secunde.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Andrei Climenco susține că la moment este singurul producător de sfoară metalică biodegradabilă în regiune, din acest motiv el este convins că afacerea pe care o are e cu bătaie lungă. „Sfoara este utilizată nu doar la legatul viței de vie, a legumelor și pomilor mici, dar și a plantelor de seră sau celor de cameră”, spune antreprenorul. Tot ce produce întreprinderea este vândut la piețele agricole din stânga Nistrului, dar și marilor producători de struguri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vrem să ajungem și pe piețele internaționale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La distanța de aproape doi ani de la lansarea afacerii, tânărul antreprenor afirmă că și-a îndeplinit obiectivul și că nu se oprește aici. Pe viitor își propune să ajungă și pe piețele din Chișinău și centre raionale, dar și la agricultorii din afara țării. Pentru a-și promova marfa, participă la majoritatea expozițiilor specializate care au loc la Chișinău. În paralel, continuă să își dezvolte afacerea. Andrei intenționează să producă propriul dispozitiv pentru înnodarea sforilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Andrei Climenco este unul din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obținut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-și crea sau dezvolta o afacere. Mai mult, tinerii au beneficiat și de serviciile unor consultanți personali care, timp de 14 luni, i-au ajutat să-și gestioneze cât mai eficient businessul. Și pentru că unul din scopurile proiectului este de a deschide punți de comunicare între tinerii antreprenori de pe ambele maluri ale râului Nistru, Andrei susține că a reușit să stabilească legături de colaborare cu mai mulți participanți la proiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri și ai societății civile în proiecte comune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            lauri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Tinerii artiști se vor confrunta din nou în perioada 16-18 noiembrie 2018 în cadrul celei de a III-a ediție a Concursului Național de Interpretare Scenică „Lauri”, care va avea loc la Cluj-Napoca și Timișoara. Sonoritațile și atitudinile concurenților se vor manifesta în diferite locații culturale clujene, precum Casa de Cultură a Studenților, Sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Colegiul de Muzică ”Sigismund Toduță”, precum și în Sala Festivă a Colegiului Național de Artă ”Ion Vidu” din Timișoara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Adresat atât profesioniștilor cât și amatorilor, Concursul Național de Interpretare Scenică „Lauri” vine în întâmpinarea tinerelor talente, propunându-și să încurajeze strădania acestora întru desăvârșirea actului artistic. Participanții găsesc în cadrul acestui Concurs un spațiu formal de raportare valorică asistat de jurii profesioniste, astfel încât premiile și diplomele obținute constituie recompense se încurajează efortul de a valoriza și șlefui o aptitudine, un talent sau poate chiar o vocație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nu au fost uitați nici tinerii cu nevoi speciale cărora le-a fost pregătită o categorie aparte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Managementul proiectului este asigurat de dr. Hilda Iacob – director al Concursului, Conf. univ. dr. Veronica Demenescu – director artistic și prof. Maria Roxana Rus – director organizatoric, o echipă ce tocmai lucrează la realizarea programului concursului ținând cont de specificul secțiunilor concursului, respectiv canto, instrumente, teatru, dans și teorie muzicală, dar și de specificul participării (nemijlocită sau la distanță), astfel încât cadrul organizatoric precizat în regulamentul publicat pe pagina lauri.ro, să fie respectat. Această ediție a polarizat atenția a peste 160 de participanți din București, Timișoara, Caransebeș, Arad, Cluj, Maramureș, Bistrița și Sălaj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Proiectul beneficiază de susținerea financiară a Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            agricole

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producția record de grâu și porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro, afirmă experții de la KeysFin, într-o analiză privind evoluția business-ului din acest sector.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Și la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit analiștilor de la KeysFin, performanța spectaculoasă din sectorul agricol se datorează investițiilor majore din acest sector.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, afirmă analiștii KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În agricultura românească activează în prezent aprox. 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu creșterea animalelor se ocupă peste 3247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri ), iar în sectorul activităților agricole mixte activează 1272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit datelor KeysFin, afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 față de 2013 și cu 6,8% față de 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depășirea nivelului de 36 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rezultatele excelente de producție pentru grâu și porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creșterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor și distribuitorilor”, afirmă experții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor. Dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% față de 2013, la 17.246.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mai mult, în primele 7 luni din 2018 s-au înființat 1450 de companii noi (avans de 27% față de aceeași perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piață au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni și achiziții. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafețe de terenuri și ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceștia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Numărul angajaților din agricultură a crescut 6% față de 2013, la 85.400, dar a scăzut cu 2% față de 2016. Interesant este și faptul că, în 2017, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% față de 2013 și cu 18% față de 2016, la 3540 lei per angajat. Productivitatea  muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% față de 2013 și de 9% față de 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și în acest sector, ca și în alte domenii ale economiei, criza acută de forță de muncă își spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluțiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se și mai mult”, explică analiștii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cine face jocurile în agricultura românească

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în județele Timiș (2,85 miliarde de lei), Călărași (2,54 miliarde de lei), Constanța (1,93 miliarde de lei), Buzău și Satu Mare cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Topul cultivatorilor este condus de AGRO-CHIRNOGI SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de PROMAT COMIMPEX SRL (541,5 milioane lei), PLANTAGRO-COM SRL (439,7 milioane lei), AGRICOST SA (359,2 milioane lei) și WINE SOLUTIONS NETWORK SRL (284,2 milioane lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În top 5 crescători de animale, SMITHFIELD ROMANIA SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de TRANSAVIA SA cu 531,5 milioane lei, AGRISOL INTERNATIONAL SRL (291,5 milioane lei), AVICOLA BUZĂU SA (264,3 milioane lei) și AVICARVIL SRL (159,3 milioane lei)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Blocajul financiar și accesul limitat la finanțare, marile probleme ale agriculturii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Datele KeysFin mai arată, totodată, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanțare la efectele blocajului financiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De exemplu, numărul companiilor în insolvență din sector  a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăților din lanțul financiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Analiza KeysFin arată că după construcții și industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017) așadar mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Agricultura se află tot pe locul trei, după activitățile profesionale și construcții, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanțare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% față de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este și faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% față de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei reprezintă restanțe de peste un an, care reprezintă 54% din total, față de doar 40% cât erau în 2013. În același timp ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, explică analiștii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri”,spun analiştii de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată . Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pericolul agriculturii intensive

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit datelor ONU, dacă în anul 1960, de pe suprafața cultivată a unui hectar de teren se hrăneau doi oameni, în anul 2030, de pe același hectar, agricultura va trebui să hrănească 5 oameni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cum populaţia globului creşte în fiecare zi cu 200.000 de oameni, până în anul 2050, producția agricolă va trebui să crească cu 70-100% pentru a hrăni cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maxim potenţialul pământului, trebuie privită însă cu mare atenție, afirmă analiștii de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Într-o analiză anterioară vorbeam de faptul că exploatarea fără limite a terenurilor ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare”, au mai spus aceștia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Experţii spun că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie să apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Trebuie să evităm tentaţia de a produce mult, ignorând posibilele efecte asupra mediului şi ecosistemelor. Avem nevoie de o agricultură responsabilă, care să rămână profitabilă şi generaţiilor viitoare”, afirmă experții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Iar datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sportivi de anduranta, specialisti ai pietei de capital si ai comunicarii cu investitorii, reprezentanti ai fondurilor de investitii, brokerilor si companiilor listate au fost speakeri la cel mai important eveniment dedicat investitorilor de retail

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cea mai importanta institutie a pietei locale de capital, a organizat, impreuna cu partenerii, cea de-a opta editie a Forumului Investitorilor Individuali, unul dintre evenimentele de referinta dedicate investitorilor de retail. Pe 10 noiembrie, 20 de speakeri au sustinut in fata unui public de 400 de persoane mai multe prezentari si ateliere dedicate atat persoanelor fara background financiar, cat si celor cu experienta in investitii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ma bucur ca foarte multi tineri au venit la acest Forum si vrem sa-i convingem pe cat mai multi dintre ei sa faca acest exercitiu de a investi in valori mobiliare. Dupa feedbackul primit de la investitori, luam in calcul ca anul viitor sa extindem Forumul Investitorilor la nivel national astfel incat sa fim prezenti si in orasele mari din tara. Decizia de a investi este extrem de importanta si ceea ce merita retinut este ca piata de capital, cu toata volatilitatea pe care o are, produce pe termen lung randamente mai mari decat un depozit bancar. Cine ar fi investit 100 de lei luna de luna, timp de 20 de ani, in actiuni din componenta indicelui BET, luand in calcul si dividendele acordate, ar fi acumulat in contul de investitii aproape 150.000 de lei, o valoare semnificativa pentru orice investitor,” a spus Adrian Tanase, CEO al BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cea de-a opta editie a Forumului s-a desfasurat sub tema „Banii mei, viitorul meu”. Prima parte a evenimentului a inclus un discurs motivational din partea ultramaratonistului Andrei Rosu, care a realizat o paralela inedita intre sport si investitii. Andrei Rosu este sportiv de anduranta, blogger si organizator de evenimente caritabile. Pe plan sportiv, este cunoscut ca primul om din lume care a finalizat circuitul 7 maratoane si 7 ultramaratoane pe 7 continente, eveniment inregistrat in Cartea Recordurilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pana sa vin la acest Forum, nu stiam mai nimic despre bursa. Acum mi-am dat seama cat de multe legaturi exista intre sport si investitii asa ca am devenit si eu la randul meu investitor. Cred in puterea exemplului personal si imi doresc ca tot mai multi romani sa faca pasul si sa devina investitori,” a spus Andrei Rosu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Reprezentanti ai mai multor fonduri de investitii, Irinel Tolescu (BT Asset Management), Mihai Purcarea (BRD Asset Management), Adrian Anghel (OTP Asset Management) si Mihnea Barbulescu (ERSTE Asset Management) au aratat ce efect pot avea investitiile asupra bunastarii personale. Doi investitori cu experienta pe piata de capital locala, Cristian Tudorescu, co-fondator Investors Club, si Mircea Iliescu, blogger www.bvbescu.ro, blog de investitor la bursa, au discutat despre strategii de succes la bursa dintr-o perspectiva individuala, iar Mihai Nichisoiu, senior broker Tradeville, a vorbit despre ce inseamna companii si investitii responsabile la bursa. Reprezentantii Purcari WineriesNuclearelectrica si Antibiotice au discutat, printre altele, despre ce inseamna buna comunicare cu investitorii actuali si potentiali. Dan Rusu, Head of Research Banca Transilvania, a prezentat modalitati prin care pot fi evitate deciziile pripite specifice investitorilor la inceput de drum. Pentru a discerne intre oportunitati, pierderi si profit si pentru a afla care este unitatea de masura a castigului la bursaLoredana Lungu, manager de fond Erste Asset Management, a aratat cum poate varia castigul, intr-o anumita perioada de timp, in functie de cat investim si in ce anume. Mihai Caruntu, Senior Analyst Corporate Finance la BRD, a discutat despre mijloacele simple de detectare a oportunitatilor de investitii la bursa, iar Irina Nistor, senior manager, PwC Romania, a vorbit la Forum despre Declaratia Unica. Cei prezenti la eveniment au putut participa la un workshop interactiv despre ce inseamna sa devii investitor. Atelierul a fost realizat de Irina Stefanescu, trainer de educatie non-formala, alaturi de Cristiana Mihai, Head of Marketing OTP Asset Management, Adrian Marin, broker Tradeville si Alin Brendea, director general adjunct Prime Transaction.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Forumul Investitorilor Individuali este un eveniment de referinta organizat de Bursa de Valori Bucuresti incepand cu anul 2013, cu misiunea de a populariza piata de capital in randul persoanelor fizice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              vecinii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ultima perioadă, partenerii occidentali ai conducerii de la Kiev încep să se convingă de faptul că procesul de restabilire a păcii în zona de conflict din estul Ucrainei nu mai poate presupune acceptarea niciunei reforme sau activități politice în regiune înaintea implementării unor măsuri de securitate. Iar întrevederile și dezbaterile recente, amorsate evident de evoluția ultimelor evenimente din zona de conflict, demonstrează faptul că se încearcă o relansare a discuțiilor pe acest subiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La sfârșitul săptămânii trecute, Angela Merkel a întreprins o vizită oficială la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Principala temă de pe agenda discuțiilor a fost chiar situația din estul țării. Merkel a da asigurări că Germania va continua să impună sancțiuni economice până la retragerea Rusiei din Donbas (și Crimeea) și că va căuta soluții pentru rezolvarea situație actuale din teritoriile ocupate. În același timp, șeful de stat german a reiterat necesitatea desfășurării misiunii de pace sub egida ONU în zona de conflict. Cu câteva zile înainte, regiunea separatistă a fost subiect de dezbateri și în cadrul Consilului de Securitate ONU, din pricina unei activități politice controversate ce stă să aibă loc în câteva zile: alegerile locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totuși, până când misiunea de pace va deveni o opțiune fezabilă va mai fi mult de lucrat. Mai întâi de toate, desfășurarea misiunii are nevoie de acceptul Kremlinului, ca mai apoi conducerea de la Kiev să își respecte partea sa din acordul de la Minsk. Însă, ultimele evenimente, care au o legătură directă sau indirectă cu situația din regiunea separatistă și conflictul în sine, ne arată cât de serios ia în calcul regimul Putin opțiunea unei misiune de pace.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Rusia decisă să recunoască alegerile din regiunile separatiste

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Rusia a anunțat că este hotărâtă să recunoască alegeri locale din auto-proclamatele republici separatiste Luhansk și Donețk, programate pentru data de 11 octombrie, într-un moment în care problema stringentă a regiunii nu este nici pe departe alegerea pseudo-conducătorilor locali, ci escaladarea conflictului din ultima perioadă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Organizarea acestui scrutin contravine Acordului de la Minsk. Pe de altă parte și din nefericire, respectivul acord nu mai reprezintă un reper pentru niciuna dintre părțile implicate. Partea și mai nocivă, în economia procesulul de pace la care se speră, pe care o implică alegerile și recunoaștere acestora de către Rusia rezidă în faptul că noii lideri locali aleși se vor folosi de acest scrutin ca pretext de legitimare a proprie autorități în viitoarele negocieri cu oficialii ucraineni și reprezentanții organizațiilor internaționale implicați. Cu siguranță, aceasta situație va îngreuna eventualul proces care, teoretic, ar presupune facilitarea reintegrării politice a zonelor separatiste și a revenirii la status-quo dinainte de război.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Convoaie ”umanitare” suspecte și doborârea dronelor OSCE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În repetate rânduri autoritățile ucrainene au acuzat Rusia de faptul că se folosește de sintagma ”convoaie de ajutor umanitar” pentru a livra armament separatiștilor. Doar din august 2018, au fost reperate mai multe convoaie de autocamioane și alte tipuri de vehicule care circulau, în mod suspect, pe lângă graniță, pe timp de noapte și traversând drumuri izolate, greu accesibile, departe de punctele de frontieră. Însă, și atunci când Rusia trimite la vedere convoaie umanitare încalcă normele internaționale. Conform autorităților ucrainene, un convoi ce a trecut granița, în seara de 25 octombrie, a încălcat o serie de reglementări internaționale și bilaterale, pentru că, în mod normal, acele vehicule ar fi trebui să fie însoțite de reprezentanți ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii și supuse verificărilor autorităților vamale, ceea ce nu s-a întâmplat[i]. În plus, printre vehiculele din convoi se aflau și camioane militare. Aceleași fapte sunt evocate și de către fostul șef adjunct al misiunii speciale de monitorizare (SMM) a OSCE în regiunea separatistă. Alexander Hug, în ultimul său interviu susținut în calitate de Șef Adjunct, a declarat: ”în ultimele trei luni, am raportat cel puțin nouă cazuri în care convoaiele militare au intrat sau au părăsit Ucraina, uneori cu arme[ii]”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În aceeași perioadă, în dimineața zilei de 28 octombrie, în jurul orei 01:20, personalul SMM OSCE  a pierdut controlul asupra unor drone care urmăreau mișcări ale unor camioane și echipamente militare rusești în regiunea separatistă. La scurt timp, toate căile de comunicație cu dronele au fost pierdute[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Explozia depozitului de armament

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La începutul lunii octombrie, o explozie suspectă a avut loc la unul dintre cele mai importante depozite de armament din Ucraina. Acesta este situat la aproximativ 180 de km est de capitala Kiev, aproape de localitatea Icinia. A fost nevoie de evacuarea a douăsprezece mii de persoane, pentru a evita orice risc. Pe lângă aceasta, autoritățile ucrainene au decis închiderea circulației pe o rază de 30 de kilometri și au întrerupt alimentarea cu gaz și electricitate, până când exploziile repetate s-au oprit. Din fericire, nu s-a înregistrat nicio victimă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși făptașii nu au fost găsiți, autoritățile ucrainene pun explozia pe seama unui posibil sabotaj rusesc, deoarece din 2014 până în prezent s-au mai produs două explozii la depozite de muniție și armament ucrainene, una la o baza militară în regiunea Harkov, iar alta în Viniția. În cazul de față, posibilitatea unui sabotaj a fost constatată în momentul în care s-a observat faptul că exploziile se declanșau la anumite intervale de timp și în zone diferite ale depozitului[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Concluzia: Vladimir Putin nu va fi dispus să accepte nicio misiune de pace, prea curând.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Starea de conflict din estul Ucrainei s-a cronicizat, iar situația convine regimului de la Kremlin. Aflat într-una dintre cele mai nefaste perioade privind popularitatea lui, Putin are nevoie de acest conflict mai mult ca de oricare altul în care este implicată Rusia la ora actuală.  Iar pentru ca misiunea de pace să fie eficientă și lipsită de riscuri majore este nevoie de îndeplinirea câtorva condiții:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1. Distribuirea căștilor albastre pe întreaga arie de conflict;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2. Accesul monitorilor OSCE de-a lungul frontierei ruso-ucrainene;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              3. Retragerea armamentului rusesc;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              4. Retragerea trupelor rusești din teritoriu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cum sună acest scenariu pentru regimul de la Kremlin? De neconceput. Rănile produse de pierderea iminentă a influenței ecleziastice asupra Ucrainei sunt proaspete. În aceste condiții, liderul absolut al Rusiei nu își va mai permite încă o înfrângere care implică teritoriul ce pentru mulți ruși continuă să reprezinte leagănul ancestral al civilizației rusești și poarta Rusiei spre Vest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Practic, ar însemna declanșarea tăvălugului asupra propriilor capete: demontarea tuturor afirmațiilor de neimplicare în conflict; un pact cu ”inamicii” la granițele Rusiei, la pachet cu demonstrarea limitelor rezilienței la factorii de presiune externi; punerea sub semnul întrebării a mecanismului de propagandă; faptul că negocierea retragerii din Ucraina este o consecință reală a sancțiunilor economice. Nu în ultimul rând, ar demonstra că politica de forță atât de des folosită de regimul Putin, în ultimii ani, nu mai este eficientă – un adevărat cocktail molotov. Impactul unei asemenea întorsături de situație ar putea fi extrem de puternic pentru imaginea lui Putin, și a regimului său, deja suferă la capitolul imagine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prin urmare, nu este momentul ca Putin să își devoaleze slăbiciunile într-o fază nefastă pe plan intern, chiar dacă întreținerea acestui conflict – în conjucție cu eforturile depuse pentru mentenanța Crimeei și pentru betonarea militară a peninsulei în scopul transformării acesteia în principala bază militară în sud-estul Europei – implică un volum imens de resurse umane și financiare, care încep să se resimtă puternic asupra economiei naționale. Dezvoltarea și modernizarea accelerată ale industriei militare naționale, presupune concomitent reducerea bugetului din alte sectoare. Creșterea vârstei de pensionare, la bărbați și femei, precum și scăderea nivelului de trai sunt consecințe ale unei astfel de politici naționale, dar, în aceeași măsură, și semnalele unei economii în criză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Însă în ciuda acestei situații, Putin va depune toate eforturile pentru a amâna cât mai mult soluționarea situația din estul Ucrainei. ”Concilierea” mai poate aștepta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Când în cele din urmă Vladimir Putin va fi dispus să accepte detaliile tehnice și operaționale ale misiunii de pace propuse de Ucraina și partenerii occidentali ai acesteia, există două probleme care, după retragerea personalului misiunii, riscă să împiedice reintegrarea politică a structurilor locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1. În momentele când conducerea de la Kremlin mima disponibilitatea de a găsi o soluție la conflict, a insistat asupra faptului că negocierile vor trebui purtate direct cu liderii republicilor auto-proclamate. Liderii de la Kiev au refuzat categoric propunerea și este lesne de înțeles motivul. Mai întâi, odată ce negocierile se poartă cu auto-proclamații lideri înseamnă, în fapt, recunoașterea autorității acestora. Un prim pas ce va fi făcut în acest sens de către Kremlin este să recunoască alegerile locale programate pe 11 octombrie. În acest mod, oficialii ruși vor invoca detașarea lor de orice eșec al negocierilor de pace. Negăsirea unui conses ar fi pus pe seama deciziilor liderilor separatiști, ca și cum Moscova n-ar avea nimic de a face cu decizia lor. În schimb, dacă negocierile sunt purtate cu liderii ruși, atunci orice sustragere de la acceptarea misiunii de pace, care să presupună cele patru subpunctele menționate mai sus, implică direct decizia Moscovei. Cu alte cuvinte, rolul liderilor separatiști ar fi limitat în economia decizie desfășurării misiunii de pace și mai apoi a reintegrării politice a regiunii sub autoritatea conducerii centrale de la Kiev, dacă Rusia și-ar retrage sprijinul politic și militar pe care îl oferă separatiștilor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2. Cel de-al doilea obstacol în procesul reintegrării regiunii îl reprezintă însuși Acordul de la Minsk. Conform uneia dintre prevederile acordului, Ucraina ar trebui să recunoască statutul special (temporar) al celor două republici autoproclamate. Aceasta presupune, printre altele, faptul că respectivele teriitorii se pot autoguverna, până când situația se va detensiona. Din februarie 2015, luna semnării celui de al doilea Acord Minsk, au trecut aproape patru ani și situația nu dă niciun semn de îmbunătățire. În acest caz, o soluție – nu foare agreată de Kiev, în general – ar fi accelerarea reformei descentralizării pe tot teritoriul Ucrainei și ulterioara gestionare și cooperare (în măsura în care va fi posibilă) cu liderii locali din (fostele) regiuni separatiste. Însă, la momentul actual, fie că are loc descentralizarea, fie că nu, ideea recunoașterii statutului special al regiunilor separatiste este respinsă categoric de majoritatea partidelor politice din Ucraina și, de asemenea, de o bună parte din populație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Într-o altă ordine de idei, conflictul din Ucraina face parte dintr-un peisaj complex, global, unde interesele Federația Rusă se află într-o coliziune permanentă cu interesele Statelor Unite ale Americii, cel mai important aliat al Ucrainei, pe mai multe dosare (vezi Siria, INF, Iran etc.). De aceea, cazul Ucrainei nu poate fi izolat de celelalte subiecte disputate între SUA și Rusia. Prin urmare, evoluția celorlalte evenimente, în continuare, va influența rapiditatea cu care se va ajunge la desfășurarea misiunii de pace sau a adoptării oricărei alte forme de soluționare a războiului din estul Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În concluzie, regimul de la Kremlin privește conflictul din Donbas din perspectiva raportului între beneficiile politice interne și internaționale pe care le produce și costurile socio-economice (cu accent pe ultimele) care le implică. În momentul în care costurile directe și indirecte (sancțiunile economice impuse) devin prea mari, insurmontabile, atunci am putea asista la o schimbare de poziție din partea Rusiei. Până atunci, din perspectiva lui Vladimir Putin, pacea în și cu Ucraina  mai poate aștepta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește conducerea de la Kiev, este important ca atunci când va veni momentul misiunii de pace să aibă pregătit un plan elaborat de reintegrare a regiunii, astfel încât retragerea căștilor albastre să nu reactiveze starea de conflict. Prin urmare, în ciuda tuturor obstacolelor, pe care anticipam că le va întâmpina, când va veni momentul derulării procesului de revenire la status-quo-ul existent înainte ca războiul să fi izbucnit, reintegrarea forțată (dacă liderii ucraineni se gândesc la asta, în caz de forță majoră) s-ar putea să nu fie cea mai eficientă și productivă opțiune. Pentru regimul de la Kremlin, pacea sau concilierea sunt termeni volatili, relativizați în relația cu o Ucraina orientată spre Occident.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] http://uawire.org/russia-sent-yet-another-humanitarian-convoy-to-donbas

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] http://khpg.org/en/index.php?id=1541107927

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] https://www.osce.org/special-monitoring-mission-to-ukraine/401342

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] https://www.bbc.com/news/world-europe-45794963

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Relațiile dintre Kiev și Budapesta s-au înrăutățit semnificat în ultimul an, o concluzie la care au ajuns ambele tabere. Măsurile și practicile la limita legii, ori dincolo de ea, atitudinile revanșarde și cascada discursurilor tăioase la adresa preopinenților, uneori cu caracter ușor amenințător, probează această stare de fapt. În acest context, afirmațiile că fiecare dintre părți va căuta o soluție reciproc avantajoasă, nu mai sunt deloc convingătoare. Nu din altă cauză, dar pe plan intern fiecare conducere anunță că nu va face compromisuri, pe când, pe plan internațional și mai ales în prezența unor oficiali de rang înalt ai UE sau NATO, ambele tabere promit să comunice și să depună eforturi pentru a ajunge la un consens asupra punctelor divergente. Asistăm la un tangaj între extreme, dar fără măsuri concrete de împăcare, nici de o parte, nici de cealaltă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Între 3 și 4 octombrie, la Bruxelles,  a avut loc întâlnirea NATO la nivelul miniștrilor apărării. Dar nu mai e deloc surpinzător faptul că nici de această dată reprezentantul Ucrainei nu a putut lua parte, din cauza veto-ului Ungariei. Budapesta a transformat blocarea participării părții ucrainene la întâlnirile ministeriale ale NATO într-o constantă, ca formă de constrângere/șantaj în disputa bilaterală. Motivul utilizării dreptului de veto a fost același cu cel invocat în rândurile precedente: prevederile articolului 7 din noua lege a educației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În aceeași perioadă,  apare o înregistrare în care este surprins momentul când la Consulatul maghiar din Beregovo (Beregszász), Ucraina, cetățeni ucraineni depun jurământul pentru obținerea pașaportului maghiar. Incidentul conduce la decizia Kievului de a-l expulza pe consulul maghiar implicat, măsură la care Budapesta a răspuns în oglindă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La câteva zile distanță, în Rada ucraineană a fost adoptat, la o primă lectură, un proiect de lege care, dacă trece de a doua lectură în formula prezentată, și apoi este promulgat, ar reduce semnificativ libertatea minorităților naționale de a-și folosi limba maternă în activitățile culturale publice, media, reviste și ziare. Acest draft contribuie la alimentarea disensiunilor dintre cele două capitale, riscând să dubleze miza acceptări de către Budapesta a oficialilor Ucrainei la întâlnirile ministeriale ale NATO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De cealaltă parte, ministrul de externe a Ucrainei, Pavel Klimkin, încearcă să convingă partea maghiară de necesitatea legii educației. Nu doar el, ci și ministrul educației, fac apel constant la faptul că elevii de etnie maghiară, care studiază doar în maghiară, vor avea probleme foarte mari de integrare pe piața muncii din Ucraina, după finalizarea studiilor preuniversitare:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sunt absolut convins că poziția actuală a Budapestei asupra (legiilor prin care se caută consolidarea) limbii (ucrainene) dăunează cu adevărat maghiarilor ucraineni. De exemplu, care sunt perspectivele pentru copiii din Berehove dacă nu pot să lege două propoziții în limba națională (ucraineană) la părăsirea școlii?[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După incidentul de la Consulatul maghiar au avut loc mai multe episoade care au contribuit la menținerea stării de tensiune dintre Budapesta și Kiev. Cazul ”Mirotvoreț”, pancarte publicitare și o campanie online  compun acest registru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ”Mirotvoreț” (Pacificatorul).  După sursele prezentate pe site-ului oficial, Mirotvorets este o organizației non-guvernamentală independentă, înființată de un grup de oameni de știință, jurnaliști și experți. Organizația se ocupă de găsirea dovezilor în cazurile delictelor care pun în pericol securitatea națională a Ucrainei (și a lumii), securitatea umană și dreptul internațional, activitate desfășurată sub o formă jurnalistică și științifică. Același site înregistrează o listă neagră cu persoane de diferite naționalități, care prin natura acțiunilor sau a discursurilor ar reprezenta o amenințare la adresa suveranității și integritatății teritoriale a Ucrainei. Budapesta consideră lista respectivă ”lista morții” și a acuzat conducerea de la Kiev de complicitate în întocmirea unei liste de aproape 300 de persoane din regiunea Transcarpatia, care, fie ar avea dublă cetățenie, fie dețin funcții în administrația locală. Pe aceeași listă a fost adăugat și ministrul de externe a Ungariei, Peter Szijjarto. Ministrul ungar sublinează faptul că acele liste conțin date personale care nu pot fi obținut din surse publice, ci sunt înregistrate și cunoscute doar de sursele guvernamentale, printre care și serviciile secrete. De aici și implicarea autorităților de la Kiev în alcătuirea listelor. De cealaltă parte, autoritățiile ucrainene neagă categoric colaborarea cu sau susținerea acelui ONG.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pancarte publicitare care incită la ură

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În data de 20 octombrie, în regiunea Transcarpatia, pe mai multe pancarte publicitare a fost expusă imaginea a trei lideri ce aparțin comunității maghiare și cu mesajul ”Să-i stopăm pe separatiști”. Ministrul de externe, Pavel Klimkin, a comentat incidentul, pe care l-a catalogat drept o provocare, ai cărei titulari vor trebui găsiți, condamnați și aflat cine stă în spatele acțiunii lor[ii]. În asentiment cu Klimkin, Șeful Administrație Regionale Zakarpatia, Hennady Moskal, a descris acele afișe drept ”provocări primitive ale serviciilor secrete rusești”. De cealaltă parte, organizațiile maghiare din regiune au susținut faptul că acest incident reprezintă încă o dovadă a ”campaniei anti-maghiare” din Ucraina, arată Unian.info.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Campanie de strângere de semnături pentru deportarea etinicilor maghiari din Transcarpatia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe site-ul oficial al Parlamentului Ucrainei ar fi apărut o petiție de strângere de semnături pentru deportarea etnicilor maghiari din Transcarpatia. La apariția acestor informații, ministrul de externe al Ucrainei a ținut să precizeze că asemenea campanii cu așa-zise deportări sunt ”mituri idioate” care se răspândesc nestingherit în mediul online:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Încă o dată am explicat: să nu vă faceți griji, deoarece există astfel de mituri idioate care circulă: Toți care au cetățenie dublă vor fi deportați. Cine vor fi deportați?  Din ce cauză?  Nu vor fi lăsați să treacă granița și altele. Și iată, o parte din astfel de mituri se răspândesc în mass-media … Noi afirmăm în mod clar: respectați toate legile ucrainene. Dacă dubla cetățenie nu este prevăzută de legislația ucraineană, această lege trebuie respectată, dar nimeni nu va fi pedepstit pentru dubla cetățenie[iii]”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Reactivarea bazei militare ucraineane în Transcarpatia și exerciții militare aproape de granițele cu Ungaria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În luna martie 2018, consiliul local din orașul Beregovo a votat repunerea în funcțiune a bazei militare existente aici. Budapesta a reacționat imediat, spunând că o asemenea măsură sugerează faptul că Ucraina vede în rezidenții maghiari din oraș o amenințare[iv]. La acea dată, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina a indicat faptul că din cauza provocărilor tot mai multe care au loc în regiunea transcarpatiană este nevoie de creșterea măsurilor de securitate[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În prima jumătate a lunii octombrie, în vestul Ucrainei, la aerodromul Starokonstantinov, s-a desfășurat exercițiul militar aerian, Clear-Sky 2018,  la care au participat, alături de forțele militare și forțele aeriene ucrainene, forțe aeriene ale mai multor state membre NATO, printre care și România. De asemenea, ca preambul la acest exercițiu internațional, forțele armate și aeriene ucrainene au simulat un răspuns la scenarii de război, în diferite părți ale Ucrainei. Una dintre locații exercițiului a fost foarte aproape de granița cu Ungaria. În acest context, Budapesta s-a arătat indignată de mișcarea de forțe aproape de granițele sale, punând sub semnul întrebării adevăratele intenții ale conducerii de la Kiev, după ce în prealabil au luat în considerare reactivarea bazei militare de la Beregovo. Șeful Statului Major al Forțelor Armate din Ucraina, Victor Mujenko, a declarat că acea simulare ”mai întâi de toate, se referă la capacitatea de a răspunde în mod adecvat amenințărilor din partea Federației Ruse. Vorbim despre protejarea comunicațiilor noastre, despre un posibil răspuns la amenințări, inclusiv în vestul țării[vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Numirea unui reprezentant special care să se ocupe de cooperare transfrontalieră

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un alt punct fierbinte al relațiilor bilaterale l-a reprezentat decizia Budapestei de a crea un post ministerial special responsabil cu dezvoltarea  comunității maghiare din regiunea Transcarpatia. Anunțul părții maghiare a atras criticile vehemente ale conducerii de la Kiev, care a considerat înființarea acestui post o ingerință în afacerile interne ale Ucrainei, o amenințare la adresa suveranității naționale a Ucrainei. Însă, cu ocazia Forumului de Securitate găzduit de capitala Poloniei, Pavel Klimkin și Peter Szijjarto, și ei participanți, au anunțat că au căzut de comun acord ca (măcar) titlul acelui post să fie modificat. În plus, ministrul de externe ucrainean a anunțat că Ucraina, la rându-i, ia foarte în serios înființarea unui post care să se ocupe de cooperarea transfrontalieră și apărarea intereselor ucrainenilor din Ungaria:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Decizia (de a schimba titlul) va fi oficializată săptămâna viitoare. Aceasta va fi publicată în sursele maghiare relevante, în conformitate cu legislația maghiară. Am convenit ca după schimbarea titlului, noi, în ministerul nostru, să creăm, de asemenea, o poziție, poate că nu una similară, dar care să se ocupe de cooperarea transfrontalieră. În al doilea rând, am discutat în detaliu despre cum Ungaria ar putea face mai multe pentru comunitatea noastră în Ungaria.[vii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Între timp, ca urmare a acelorași discuții purtate de omologii celor două state, Peter Szijjarto a anunțat că Ungaria a propus încheierea unui acord prin care să fie asigurată protejarea drepturilor comunității maghiare, ca parte a ”reconstruirii încrederii între cele două țări”. Szijjarto a declarat că Pavel Klimkin a promis că propunerea părții maghiare va fi analizată și că se va căuta o soluție concretă, cu ocazia următoarei întâlniri bilaterale programate pentru data de 7 decembrie, la Milano[viii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acestea sut cele mai recente elemente ale unui peisaj politic instabil și tensionat dintre Budapesta și Kiev. Cu alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina, programate pentru primăvara, respectiv, toamna anului viitor, multe schimbări pozitive nu sunt așteptate să se întâmple la nivel politic și diplomatic între cele două state. Conducerea politică actuală de la Kiev mizează, în ultima perioadă, pe o agenda naționalistă, care vine uneori, chiar, pe o logică confruntațională în plan extern, în virtutea logicii capitalizării electoratului pentru următoarele alegeri. Aceeași logică este urmată de o bună bucată de timp de către regimul Orbán pe relație cu Ucraina, dar și cu România, o strategie care încearcă să mascheze alte probleme.  Guvernul de la Budapesta se confruntă cu nemulțumirea populației cu privire la decizia regimului de a scoate Universitatea Central Europeană de pe teritoriul Ungariei și cu adoptarea unei legi, la fel de contestată, prin care se reduce semnificativ libertatea adunărilor civile și a manifestărilor. De cealată parte, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și coaliția de guvernare se confruntă cu grave probleme de imagine și popularitate, riscând să nu câștige alegerile prezidențiale și parlamentare. Din pricina acestor probleme, ambele tabere promovează o agendă naționalist-populistă, a cărei concept central este protejarea identității naționale și a elemetelor derivate din aceasta. Aici, pot fi observate cu ușurință conceptul de ”Ungaria dincolo de granițe, Bazinul Carpatic” agresiv promovat de regimul Orban în ultimii patru ani și sentimentul de insecuritate perpetuu perceput și diseminat în discursuri de către oficialii de rang înalt ai Ucrainei. Noutatea, din ultimii ani, este că acest sentiment de insecuritate nu se mai rezumă la Rusia, ci amenințările pot proveni și din alte puncte cardinale, sub diferite forme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Apogeul tensiunilor dintre Ucraina și Ungaria este rodul aplicării, în timp, a unor strategii și tactici politice discreționare, măsuri și poziționări ce anunță consecințe de durată și care pentru moment se prezintă sub forma unui joc de sumă zero la care nu renunță niciuna dintre tabere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] https://www.unian.info/politics/10296642-klimkin-budapest-s-position-on-language-harms-ethnic-hungarians-in-ukraine.html?utm_source=unian&utm_medium=related_news&utm_campaign=related_news_in_post

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] https://www.unian.info/politics/10306377-provocative-billboards-spotted-in-zakarpattia-amid-row-with-hungary.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] http://bucpress.eu/politica/-ministrul-de-externe-de-7740

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] https://www.nytimes.com/2018/10/05/world/europe/ukraine-hungary-ethnic-languages.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v] https://www.unian.ua/politics/10049786-mzs-rozmishchennya-viyskovih-na-zakarpatti-ye-vnutrishnoyu-spravoyu-ukrajini.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vi] https://www.reuters.com/article/us-ukraine-crisis-army/ukraine-needs-azov-sea-base-to-counter-new-russian-threat-military-chief-idUSKCN1MB2I8

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vii] https://www.unian.info/politics/10311270-mfa-ukraine-to-create-cross-border-post-amid-hungary-row.html?utm_source=unian&utm_medium=related_news&utm_campaign=related_news_in_post

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [viii] https://hungarytoday.hu/szijjarto-hungary-proposes-to-ukraine-pact-on-minority-protection/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Încă nu au încetat discuțiile cu referire la eșecul votului eșuat cu privire la introducerea vectorului European în constituția Republicii Moldova[i][ii][iii][iv][v], iar noi putem observa foarte bine faptul că întreaga dezbatere din sânul societății moldovenești servește intereselor strategice ale Kremlinului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În această ordine de idei trebuie să înțelegem faptul că nu atât eșecul unei astfel de inițiative ar trebui să ne îngrijoreze cu privire la situația din Moldova. Însăși introducerea unei astfel de inițiative pe agenda de zi a Parlamentului Republicii Moldova a fost o măsură care vine să protejeze, de fapt, interesele strategice ale Moscovei la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Discuțiile care au „ținut în priză” întreaga societate moldovenească în ultimele săptămâni au făcut jocul geopolitic al Moscovei în Moldova și nu vor permite ca guvernarea de la Chișinău să ajungă la decizii notabile, decizii care să aibă un impact real asupra societății din Republica Moldova. Mai mult de atât, în perioada următoare, am putea să asistăm la o acutizare a situației politice din Republica Moldova. Totodată însă, așa cum observăm din unele publicații de presă din Moldova, posibilitatea inițierii unui referendum național pe această temă va agrava și mai mult starea lucrurilor în Moldova și va duce la o izolare tot mai mare a Chișinăului atât față de Bruxelles, cât și de Moscova[vi][vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Inițiativa de introducere a sintagmei „integrare europeană” în Constituția RM va spori dezbinarea din societatea moldovenească

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Dezbinare”, alături de „Europa” și de „Rusia”, este unul dintre termenii cel mai des utilizați pentru a descrie situația din Republica Moldova. Cu o deplină siguranță, se poate spune că ultimii nouă ani de guvernare „pro-europeană” au contribuit la acutizarea diferențelor întrei cei ce susțin apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și cei ce doresc o apropiere a Chișinăului față de Federația Rusă. Alegerile parlamentare și prezidențiale (scrutinul din 2016) ce au avut loc în Republica Moldova după anul 2009 au arătat faptul că societatea din Republica Moldova devine tot mai dezbinată, iar acest lucru nu este benefic pentru niciunul dintre cetățenii Republicii Moldova. Alegerile parlamentare din 29 iulie 2009[viii][ix], 28 noiembrie 2010[x][xi], 30 noiembrie 2014[xii][xiii], precum și alegerile prezidențiale din anul 2016[xiv] au polarizat societatea din Republica Moldova, iar procesul pare de neoprit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Inițiativa de introducerea a vectorului European se prezintă ca o nouă inițiativă politică a cărei efect nu este îmbunătățirea situației politice, sociale și economice din Republica Moldova, ci, din contră, va duce la agravarea în continuare a situației din cadrul societății moldovenești. Nu trebuie să uităm faptul că societatea din Republica Moldova este divizată atunci când vine vorba despre „integrarea europeană”, idee care se află în competiție cu „integrarea eurasiatică”. Ultima ediția a Barometrului de Opinie Publică a Institutului de Politici Publice de la Chișinău ne arată foarte clar faptul că în societatea din Republica Moldova părerile sunt împărăție pe această temă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), Dvs. ați vota pentru sau împotrivă?”, pentru aderarea RM la UE s-ar pronunța 55%, în timp ce contra aderării Moldovei la UE ar vota 29%, iar pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală ar vota 42%, iar contra s-ar exprima 38% dintre alegători. Dacă ne uităm mai atent la tabelul de mai jos, vom putea observa faptul că în Republica Moldova nu există condiții sigure pentru ca una dintre cele două tabere să aibă sorți de câștig în cazul unui posibil referendum. Ceea ce este mai important de precizat însă, este faptul că o inițiativă nu pare a fi benefică societății din Republica Moldova și poate duce, cel mai probabil, la acutizarea clivajelor dintre cetățenii Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Institutul de Politici Publice, Barometrul Opiniei Publice, mai 2018[xv]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Institutul de Politici Publice, Barometrul Opiniei Publice, mai 2018[xvi]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cel de-al doilea tabel prezentat atenției cititorilor, face referire la întrebarea frontală „dacă totuși ar trebui de ales în cadrul unui referendum între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), Dvs. pentru ce ați opta?”. Răspunsurile cetățenilor moldoveni la această întrebare ne arată că nu există o opțiune care ar avea șanse mai mari de câștig în eventualitatea unui referendum națională, părerile fiind destul de echilibrare în acest sens. Totodată însă, cel de-al doilea tabel confirmă realitățile din Moldova și arată că moldovenii sunt dezbinați între cei doi vectori de gândire geopolitică. Putem enunța faptul că introducerea dezbaterii privitoare la introducerea vectorului european în Constituția Republicii Moldova și inițiativa unor deputați de a condiționa votarea mai sus numitei modificări prin modificarea articolului 13 din Constituție, articol ce se referă la limba de stat a RM, prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu „limba română”[xvii][xviii], mai ales în proximitatea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, va contribui la sporirea instabilității politice din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Proiectul de modificare a Constituției RM propus de PDM a stârnit reacții contradictorii din partea politicienilor din Republica Moldova[xix][xx]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În cadrul unui briefing de presă susținut de către secretarul executiv al PSMR, Vlad Batrîncea și liderul fracțiunii PSRM din Consiliul Municipal Chișinău, Ion Ceban, despre situația politică [din RM] și agenda socialiștilor, Batrîncea a susținut că socialiștii sunt ferm împotriva unui astfel de proiect: „În primul rând [vreau să fac referire] la la ceea [la] ce se referă tentativa de modificare a Constituției Republicii Moldova lansată de Partidul Democrat în Parlament. Poziția socialiștilor pe această temă este foarte clară și foarte fermă. Constituția Republicii Moldova urmează să asigure (sic!) pluralismul de opinie și Constituția foarte clar interzice (sic!) ideologia de stat. De aceea și din alte considerente noi nu putem accepta modificarea Constituției în acest sens. Constituția trebuie să garanteze libertatea gândirii și exprimării pentru toți cetățenii RM. Astăzi, când peste 50% ale populației nu sunt de acord sau s-au dezamăgit de așa-numita „integrare europeană”, impunerea acestei ideologii prin legea supremă este una anticonstituțională și ilegală. Înțelegem guvernarea și tăcerea așa-zisei opoziții de dreapta în acest sens deoarece ei înțeleg foarte bine că introducerea în Constituție a acestei sintagme ar însemna scoaterea în afara legii a peste 50% din populația Republicii Moldova, a partidelor politice, a organizațiilor obștești, a celor care optează pentru alte lucruri. Acest lucru nu este posibil, nu trebuie acceptat și noi, socialiștii, vom întreprinde tot ceea ce este posibil pentru a nu permite acest lucru.”[xxi][xxii][xxiii] Mai mult de atât, în cadrul ultimului număr al versiunii de limbă rusă a ziarului „Socialiștii” (oficios al PSRM) se arată faptul că „cei ce doresc integrarea europeană, doresc, de fapt, lichidarea statalității moldovenești.”[xxiv][xxv][xxvi]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tot în aceiași linie de gândire se înscrie și discursul lui Bogdan Țîdrea, deputat socialist în Parlamentul RM:  „Cred că această aventură are șanse mari să cadă (…) La noi este așa numitul „sector drept” – PLDM, liberalii [PL] și alții – de obicei, sunt 40 de mandate. Astăzi sunt și mai puțini. [În acest context] PDM nu va merge  la asta. În PDM sunt mulți care fac parte din „blocul roșu”, adică mulți care au trecut de la comuniști la PDM. Ei nu pot să își permită acest lux, dar și Marian Ilici (Lupu) (președintele fracțiunii parlamentare a PDM) – este un moldovenist înflăcărat. Democrații nu vor merge la asta, iar comuniștii și mai puțin, în timp ce socialiștii nici măcar nu vor discuta pe această temă. Această aventură, probabil, nu va da niciun rezultat. Gălăgie, în schimb, va fi, se vor face mai multe mișcări. Ghimpu va gâfâi, Deliu (președintele PLDM) se va isteriza. Cu asta se va termina totul.”[xxvii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În același timp, vicepreședintele Parlamentului, Valeriu Ghilețchi, susține că atât el cât și grupul din APCE pe care îl reprezintă, susține inițiativa de modificare a Constituției prin introducerea sintagmei de „integrare europeană” Și modificarea acicolului 13 cu referire la limba de stat a Republicii Moldova: „referitor la agenda Parlamentului din această săptămână, aș vrea să reamintesc că subiectul cel mai important este modificarea Constituției. Vă amintiți că votul a fost amânat pe această săptămână. Grupul Parlamentar Popular European pledează atât pentru modificarea Constituției atât în ceea ce privește introducerea sintagmei „integrare europeană”, cât și pentru modificarea articolului 13 din Constituție privind denumirea corectă a limbii ca să scriem în Constituție așa cum a decis și Curtea Constituțională, așa cum este corect ca limba [de stat a RM] să fie limba română.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Știu că grupul Partidului Liberal, cât și fracțiunea Partidului Liberal condiționează votul pentru integrarea europeană cu modificarea articolului 13. Nu sunt sigur că Partidul Democrat acceptă aceste condiționări. Pentru noi ar fi bine  ca ambele proiecte să se regăsească pe ordinea de zi [a Parlamentului RM] să votăm pentru ambele proiecte. Este o ocazie istorică pe care o avem în acest Parlament de a face aceste modificări. În același timp. Chiar dacă nu se ajunge la un consens privind articolul 13, cred că ar fi regretabil să nu votăm modificarea Constituției [R.M.] în ceea ce privește introducerea sintagmei „integrarea europeană”. Toate argumentele pe care le-am auzit de la alți colegi nu justifică nevotarea acestei modificări. Urmează să vedem care va fi opțiunea celor două partide care ar putea fi, prin vocație, partide pro-europene să voteze această modificare în Constituție.”[xxviii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Divizarea cetățenilor moldoveni cu privire la introducerea vectorului european în Constituția RM servește intereselor geostrategice ale Rusiei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aducerea în fața Parlamentului Republicii Moldova a unui proiect într-atât de controversat[xxix] precum a fost proiectul cu privire la introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituția Republicii Moldova a polarizat și mai mult opinia publică din Moldova. în condițiile de față se pare că acest proiect a fost unul perfect pentru Federația Rusă și pentru interesele sale în regiune. Ținând cont de coloratura politică a parlamentului de la Chișinău, este foarte greu de crezut că inițiativa PDM de a introduce modificarea în Constituție ar fi avut șanse să fie adoptat în ședința Parlamentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cine vor fi cei ce vor pierde și cine va avea de câștigat de pe urma acestei inițiative legislative? Principalul învins în cadrul acestor dezbateri și eșec al proiectului legislativ propus de către PDM, este poporul moldovean. Societatea Republicii Moldova nu va avea șansa ca în următoarele luni să vadă realizări notabile din partea actualei guvernări. De asemenea, în categoria celor ce vor avea de pierdut din partea acestei inițiative legislative de modificare a Constituției trebuie adăugate partidele care au susținut inițiativa PDM. PLDM și PL vor avea de suferit atât din cauza că nu au susținut proiectul propus de PDM, cât și din cauza faptului că au adus o discuție sinucigașă, din punct de vedere politic, referitoare la modificarea articolului din Constituție cu referire la limba de stat a Republicii Moldova. Câștigători ai acestei dezbateri, pe termen lung vorbind, vor fi Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care nu a susținut proiectul de lege propus de PDM și Federația Rusă (de fapt va fi marele câștigător) care își va menține pârghiile de control asupra Chișinăului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De ce Rusia este principalul beneficiar al proiectului legislativ inițiat de PDM?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Datorită eșecului acestui proiect, Rusia nu doar că își păstrează influența sa în Moldova, ci o și consolidează.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Inițiativa PDM arată că mediul politic și societatea din Moldova sunt dezbinate.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Dezbinarea politicului și a societății Republicii Moldova fac din Moldova o țintă relativ ușoară pentru Kremlin.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Moscova va putea să influențeze (posibil decisiv) alegerile parlamentare din Moldova, alegeri ce vor avea loc în februarie 2019.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Eșecul inițiativei PDM de modificare a Constituției reprezintă o victorie pentru PSRM (partidul care este unul dintre principalii piloni pentru influența rusească în Moldova).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Un efect al inițierii dezbaterii publice din Moldova pe ideea de introducere a vectorului european în Constituție a fost scindarea (încă o dată) a societății moldovenești, lucru de care avea nevoie Moscova.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Totodată, proiectul legislativ al PDM a dezbinat clasa politică din Moldova, fapt care servește intereselor Moscovei.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Să fie PDM un aliat al Rusiei? Probabil! Inițiativa PDM servește foarte clar intereselor Rusiei. Voit sau nu, formațiunea politică prezidată de Plahotniuc a oferit Kremlinului o pasă de gol într-un meci în care poarta Moldovei este aproape goală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O posibilă evoluție ulterioară a evenimentelor din Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Foarte probabil, eșecul acestei inițiative legislative a PDM va oferi câteva puncte electorale, care s-ar putea să fie similare unui „gol de aur”, pentru Partidul Socialiștilor și pentru președintele Dodon. Totodată însă, Rusia va primi o nouă șansă să poată influența decisiv alegerile parlamentare din 2019. Cauza europeană a Moldovei va avea de suferit din cauza acestui eșec al guvernării, iar încrederea dată de UE guvernării de la Chișinău se va diminua. Situația va rămâne cel puțin la fel de tensionată până la alegeri, urmând ca după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 să avem parte de o guvernare cu o componență total diferită de cea actuală (cu PSRM în avantaj).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] http://aif.md/golosovanie-vo-vtorom-chtenii-za-proekt-demokratov-o-evrointegracii-v-konstitucii-provalilos-video/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] https://sputnik.md/politics/20181018/22573577/constitutia-republicii-moldova-integrarea-europeana.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii]https://voceabasarabiei.md/politic/presedintele-parlamentului-dupa-ce-pl-si-pldm-au-parasit-sala-de-sedinte-inainte-de-votul-european-vedem-alianta-antieuropeana-formata-in-parlamentul-republicii-moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv]https://voceabasarabiei.md/politic/pl-si-pldm-au-intors-spatele-integrarii-europene-si-au-parasit-sala-de-sedinte-a-parlamentului-impreuna-cu-pcrm-si-psrm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v]https://voceabasarabiei.md/politic/dodon-jubileaza-dupa-ce-pl-si-pldm-au-refuzat-sa-voteze-pentru-integrarea-europeana-nici-ei-nu-mai-cred-in-viitorul-european

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vi]https://voceabasarabiei.md/politic/candu-anunta-ca-daca-pl-si-pldm-nu-vor-sustine-integrarea-europeana-vom-fi-chemati-la-referendum-national

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vii]https://voceabasarabiei.md/politic/majoritatea-parlamentara-va-analiza-un-proiect-pentru-organizarea-unui-referendum-national-privind-introducerea-in-constitutie-a-sintagmei-integrare-europeana

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [viii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/20092/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ix] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/20092/info/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [x] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xi] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/info/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xiii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/info/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xiv] http://www.e-democracy.md/elections/presidential/2016/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xv] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/Prezentarea-rezultatelor-BOP-2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xvi] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/Prezentarea-rezultatelor-BOP-2018.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xvii]http://parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/4668/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xviii] http://aif.md/gimpu-sandu-i-njestase-hotjat-rumynskij-jazyk-v-konstitucii/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xix] https://www.kp.md/online/news/3269763/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xx] https://www.kp.md/daily/26896.4/3940763/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxi]https://realitatealive.md/live-briefing-de-presa-sus-inut-de-catre-secretarul-executiv-al-psrm-vlad-batrincea-i-liderul-frac-iunii-psrm-din-cmc-ion-ceban-despre-situa-ia-politica-i-agenda-psrm—85382.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxii]http://socialistii.md/russkij-vlad-batryncha-i-ion-cheban-predstavili-poziciju-psrm-po-politicheskoj-situacii-i-povestku-psrm/?lang=ru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxiii]http://socialistii.md/russkij-socialisty-o-vkljuchenii-evrointegracii-v-konstituciju-jeti-igry-ne-imejut-nichego-obshhego-nacionalnymi-interesami/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxiv] http://socialistii.md/wp-content/uploads/2018/10/Straseni_ru.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxv]http://aif.md/socialisty-o-vkljuchenii-evrointegracii-v-konstituciju-jeti-igry-ne-imejut-nichego-obshhego-s-nacionalnymi-interesami/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxvi]http://aif.md/dodon-dazhe-proevropejskie-deputaty-bolshe-ne-verjat-v-evropejskij-vektor-i-ne-hotjat-zakrepljat-ego-v-konstitucii/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxvii] https://www.kp.md/daily/26895/3939926/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxviii]https://realitatealive.md/live-conferin-a-de-presa-sus-inuta-de-vicepre-edintele-parlamentului-valeriu-ghile-chi-privind-rezultatele-sesiunii-de-toamna-a-apce-i-priorita-ile-agendei-parlamentare-din-saptamana-curenta—85448.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxix]https://sputnik.md/politics/20181018/22569995/Deputatii-vor-examina-astazi-unul-dinte-cele-mai-controversate-proiecte-de-lege.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Conform unei analize a Agenției Centrale de Informații (CIA), Republica Moldova devine din ce în ce mai puțin populată.  Potrivit CIA, Moldova ocupă locul 211 din 221 în ceea ce privește migrația populației, coeficientul fiind –9,4. [i]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Studiul a demonstrat o tendința negativă a migrației nete a populației din Moldova. Aceasta cifră reflectă diferența dintre numărul de persoane care intră și/sau părăsesc țara în timp de un an, circa 1.000 de persoane. [ii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Lista prezentată pe site-ul CIA[iii] include 221 de țări (state recunoscute sau nerecunoscute și entități teritoriale). Iar acum – ATENȚE! Republica Moldova ocupă locul 211  – cu coeficient de pierdere de – 9,4 (date prezentate pentru anul 2017). Mai rău decât în Moldova situația demografică se întâlnește numai în 10 teritorii, dintre care majoritatea sunt țări insulare cu o populație mică a căror economia se bazează exclusiv pe turism.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu turismul în Moldova este și mai rău, se observă cea mai mică concentrare a turiștilor pe cap de locuitor. În anul 2017 Moldova a fost vizitată de 7000 mii de turiști.[iv]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Reprezentanta Institutului de Cercetări Economice din Republica Moldova Olga Gagauz menționează că „dacă situația nu se va schimb în legătură cu rata mortalității și rata natalității, atunci în 2035 populația poate fi redusă la 2 milioane 300 mii de persoane”. [v]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru anul curent în Moldova sunt înregistrați mai mult de 4 milioane de cetățeni[vi] și dacă tendința negativă de migrația a populației din Moldova nu se v-a schimba, atunci spre anul 2035 populația se va micșora aproape de doua ori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fenomenul migrației în Moldova are un impact major asupra economiei țării. De exemplu în anul 2017, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 1,199.97 milioane dolari SUA.[vii] Pentru Moldova astfel de resurse reprezintă un panaceu pentru a interveni criza economica și noi împrumuturi. Așadar, Moldova este interesată de a menține fenomenul de migrație din mai multe motive. Prima cauză va fi transferurile bănești care vin din străinătate și a doua cauza nu mai puțin importantă, Moldova nu este pregătită de a primi înapoi toți cetățeni plecați oferindu-le servicii de calitate și locuri de muncă. Cu toate acestea se acceptă o situația paradoxală, emigranții din Moldova finanțează servicii pentru emigranții străini și refugiați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cum autoritățile Republicii Moldova încearcă să compenseze lipsa forței de muncă?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La începutul anului curent, a fost eliminată obligația deținerii vizelor la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova pentru cetățenii ai 33 de state, în timp ce pentru 48 de state a fost exclusă necesitatea obținerii invitației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Procedurile de acordare a dreptului de muncă și de ședere pentru străini în Moldova s-a simplificat:[viii] [ix] [x]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • S-a redus numărului de documente solicitate pentru perfectarea permisului de ședere a străinilor în scop de muncă și pentru prelungirea acestuia, iar numărul procedurilor necesare legalizării s-a micșorat cu peste 30% ;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • A fost discutat propunerea de a majora de la unu la doi ani perioada pentru care se eliberează dreptul de ședere în scop de muncă pentru lucrătorii a căror calificare este inclusă în Lista ocupațiilor prioritare și introducerea dreptului de schimbare a statutului de ședere temporară a străinului fără a-l obliga să părăsească țara.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Facilități se propun în acordarea și prelungirea dreptului de ședere pentru străinii angajați în cadrul proiectelor de asistență externă, investitorii sau lucrătorii rezidenți ai zonelor economice libere, precum și pentru străinii care desfășoară activități didactice, în domeniile culturii, sănătății și sportului.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Dosarul pentru obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă va putea fi depus online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit autorităților locale scopul acestor acțiuni este atragerea investitorilor străini, menținerea persoanelor străine pe piața muncii cât și implicarea specialiștilor în domenii în care Moldova are deficit de experiență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cum am menționat și mai sus, acum pentru a intra pe teritoriul Moldova, rezidenții (nu cetățeni, și anume rezidenți) ai unor țări nu au nevoie de pașaport, ci de un „Document de călătorie pentru refugiați” (Convenția privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951) sau un „Document de călătorie pentru apatrizi” (Convenția privind statutul persoanelor apatride din 28 septembrie 1954). [xi] [xii] Aceste certificate se numesc „documente adoptat de Republica Moldova pentru trecerea frontierei”. Decretul privind intrarea în vigoare a documentelor menționate mai sus a fost semnat la 5 octombrie 2018.[xiii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu toate acestea, simpla permitere a intrării în țară nu este suficientă. Este necesar să se elaboreze și să se adopte legislația referitoare la cazare, legalizare, statutul de rezidență, asistență socială și medicală și multe altele pentru persoanele emigrante. În acest scop, se creează o Comisie pentru coordonarea activităților în domeniul migrației și azilului, Hotărârea[xiv] cu privire la constituirea Comisiei fiind publicată pe Monitorul Oficial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sarcinile Comisiei sunt de a monitoriza și coordona activitățile în domeniul migrației, azilului, apatridiei și integrării străinilor în Republica Moldova, precum și o aplicare uniformă și coordonată a politicilor guvernamentale legate de acest domeniu[xv], se spune în Regulamentul Privind Activitatea Comisiei de Coordonare a Activităților în Domeniul Migrației și Azilului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deci, afișarea noului vector de dezvoltare, pro-Moldova de către președintele moldovean Igor Dodon și președintele PDM Vladimir Plahotniuc[xvi] nu exclude obligațiunile Moldovei fața de Uniunea Europeană. Modificările au fost făcute în conformitate cu Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018, care prevede ajustarea cadrului legislativ național din domeniu la componenta Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) a Acordului de Asociere RM-UE.[xvii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              G.G.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] http://dialectica.xyz/2018/net_migration_Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] https://point.md/ru/novosti/obschestvo/analitika-tsru-moldova-zanimaet-211-mesto-iz-221-po-migratsionnoi-ubyli-s-koeffitsientom-9-4

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2112rank.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] http://turmayak.ru/interesnoe/7-samykh-ne-poseshchaemykh-stran-mira

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v] https://point.md/ru/novosti/obschestvo/ekspert-naselenie-moldovy-pri-sushchestvuiushchem-tempe-depopuliatsii-sokratitsia-do-2-millionov-300-tysiach

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vi] https://countrymeters.info/ru/Republic_of_Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vii] https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-transferurilor-de-mijloace-banesti-din-strainatate-efectuate-favoarea-persoanelor-9

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [viii] http://www.ipn.md/ro/economie-business/92571

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ix] https://www.timpul.md/articol/procedura-de-intrare-i-edere-a-investitorilor-in-moldova-va-fi-simplificata-in-continuare-promite-pavel-filip-133506.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [x] https://www.bizlaw.md/2018/07/25/simplificarea-procedurilor-pentru-obtinerea-permisului-de-sedere-in-scop-de-munca-ce-masuri-planifica-autoritatile/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xi] http://mybusiness.md/ru/novosti-biznesa/item/9102-moldova-gotovitsya-k-prijomu-bezhentsev

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xii] https://press.try.md/mobile_item.php?id=1042823269

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xiii] http://mybusiness.md/ru/novosti-biznesa/item/9184-moldova-gotovitsya-k-prijomu-bezhentsev-2

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xiv] https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr07_1_11.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xv] https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr07_1_11.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xvi] https://trb.ro/2018/10/cazul-transnistria-sau-cum-moldova-incearca-sa-stea-pe-doua-scaune/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xvii] http://www.moldova.md/ro/content/guvernul-simplificat-procedurile-de-acordare-dreptului-de-munca-si-de-sedere-pentru-straini

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ONU

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După ”divorțul” politic și istoric anunțat și pus în aplicare de către conducerea de la Kiev urmează fractura administrativă și canonică a Bisericii Ortodoxe Ucrainene față de Patriarhia Moscovei, o procedură care a intrat în linie dreaptă odată cu decizia Sinodului Ecumenic, care s-a întrunit la Constantinopol (Istanbul) pe 11 octombrie. Cu toate acestea, până când distanțarea va fi acceptată din ambele părți, va trece mult timp. La drept vorbind, în perioada ce a precedat anul 2014, nu s-a putut vorbi în adevăratul sens al cuvântului despre o independență politică și istorică de facto între Ucraina și Rusia. Poate cu o mică excepție în timpul președinției lui Victor Iușcenko, dar în general raportul de independență dintre cele două state era, mai cu seamă, unul de jure.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După anexarea Crimeei și implicarea directă a Rusiei în conflictul din estul Ucrainei, unde sprijină separatiștii financiar și cu echipamente militare, lucrurile iau o cu totul altă turnură de cea cunoscută până atunci în relații bilaterale. Atât în spațiul academic, cât și în viața de zi cu zi, din Ucraina sau din lume, Revoluția Demnității este percepută ca fiind momentul când Ucraina își va fi obținut adevărata independență față de trecutul comun politic și istoric cu Rusia, adică momentul zero, al renașterii Ucrainei post-independență. Iar odată cu trecerea timpului, a devenit din ce în ce mai limpede că regimul Putin nu vrea să returneze Crimeea (din contră, rusificarea regiunii și transformarea ei într-o adevărată fortăreață militară sunt în plin proces) și că urmărește transformarea zonei controlate de separatiștii pro-ruși într-un conflict înghețat, după modelul Transnistriei și al regiunilor separatiste din Caucaz. În aceste condiții, lesne de anticipat, Ucrainei nu i-a mai rămas decât să lupte pentru apărarea teritoriului și ale drepturilor sale suverane. Ceea ce și face de patru ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Kievul utilizează tot arsenalul politic și socio-cultural din dotare pentru a anihila influența Kremlinului de tip soft power asupra Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Doar în ultimele luni, Kievul a tranșat direct sau prin sprijinul unor vectori internaționali, cu autoritate, relația cu regimul Putin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Înainte de a intra în miezul discuție, considerăm necesară reamintirea a două măsuri luate de conducerea de la Kiev în acest sens: articolul 7 din noua lege a educației și proiectul de lege privind oficializarea limbii ucrainene ca singura limbă de stat. La acestea s-au adăugat alte măsuri precum interzicerea mai multor posturi de televiziune în limba rusă, sub acuzația de propagandă rusă, iar, de curând, impunerea unui moratoriu de către autoritățile regiunii Lvov asupra tuturor formelor de exprimare culturală (filme, cărți muzică etc.), plus televiziune, în limba rusă până când se va sfârși ocupația rusă asupra Crimeei și Kremlinul își va retrage sprijinul pentru separatiști, implicit arsenalul militar de pe teritoriul Ucrainei[i]. Folosirea ca armă a limbii ruse reprezintă una dintre cele două instrumente de tip soft power, pe care regimul Putin le are de multă vreme, deja, la dispoziție pentru a-și menține influența și a-și promova interesele  în și asupra Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În septembrie, Kievul a informat oficial Moscova de faptul că a rupt parteneriatul de prietenie dintre Ucraina și Rusia. Ca la mai puțin de o lună să obțină o victorie extrem de importantă prin dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Ruperea parteneriatului de prietenie ar putea avea repercusiuni pe plan bilateral și, astfel reprezintă în fapt o consecință a climaxului în conflictul multilateral cu Moscova. Însă, ruptura istorică de factură religioasă amorsează, în viziunea multora, o bombă cu ceas. Obținerea tomos-ului de către Biserica Ortodoxă Ucraineană zguduie din temelii un sistem de proiecției de influență și control al Rusiei, mitizat, necontestat și funcțional secole de-a rândul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pierderea acestui ultim resort de tip soft power (și poate cel mai important avut la îndemână, în ultimele două decenii), a autorității canonice și administrative asupra Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, reprezintă o înfrângere dureroasă pentru Rusia lui Putin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce înseamnă independența Bisericii Ortodoxe Ucrainei (BOU), ce structuri ierarhice beneficiază de ea și de ce reacția Rusiei este atât de vehementă, vom încerca să surprindem în următoarele rânduri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1. Independența Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. În Ucraina există trei structuri ale Bisericii Ortodoxe: Biserica Ortodoxă a Ucrainei sub ascultarea/jurisdicția Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă a Ucrainei cu Patriarhia la Kiev (BOU-PK), dar titlul de Patriarhie este mai degrabă generic, titlul ierarhic fiind cel de Mitropolie, care asculta tot de Patriarhia Moscovei; și Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei (BOAU) care nu este recunoscută de Moscova.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2. Cele două structuri vizate de decizia Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, sunt BOU-PK și BOUA. Prin urmare, decizia Patriarhul Bartolomeu I anulează anatema/repune în drepturi canonice pe Mitropolitul Filaret – după oficializarea deciziei Patriarh al Kievului –, și a Mitropolitului Macarie, șeful BOUA, structura bisericească nerecunoscută de Moscova. Atât Mitropolitul Filaret, cât și Mitropolitul Macarie sunt (și probabil vor rămâne) considerați ”ierarhi schismatici” de către Patriarhia Moscovei.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              3. Sfântul Sinod Ecumenic al Constantinopolului a făcut recurs la argumentele de natură istorică pentru a-și susține decizia. Cu alte cuvinte a declarat ilegală încorporarea forțată/anexarea Mitropoliei Kievului la 1686, imediat după tratatul de la Pereiaslav (care în versiunea rusă reprezintă momentul unirii definitive a ucrainenilor/ucrainiților cu rușii. Ca urmare, încorporarea Mitropoliei Kievului la 1686 a fost privită ca pe un abuz, tolerat la acea dată de Constantinopol, într-un anumit context istoric și politic, dar care nu a fost validată niciodată de liderii Bisericii de la Constantinopol[ii]. Astfel, aceștia susțin că Patriarhiei Moscovei i-a fost acordat doar dreptul de a aproba mitropolitul de la Kiev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Reversul medaliei și al istoriei:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Rusia lui Putin începe să își vadă visul medieval al celei de A Treia Rome spulberat, întrucât Bisericile Ortodoxe din Ucraina, ce își vor obține în curând independența, reprezentau ca număr de parohii, oficial, circa o treime din totalul Bisericilor ce ascultau și erau arondate administrativ Patriarhiei Moscovei. În aceste condiții, Patriarhia de la Moscova, nu doar că nu ar mai putea rivaliza de la egal la egal cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, dar orice revendicare a primus inter pares va fi golită de conținut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mai mult, în contextul unei dezbaterii reaprinse asupra revendicării istorice a originii, într-o Ucraina mai dispusă ca niciodată să rupă orice asimilări și apropieri istorice și politice cu Rusia, obținerea independenței celor două Biserici Ortodoxe ar putea să contribuie la generarea unui nou tip de narațiune istorică și chiar cultural-identitară consolidată, bazată pe aceste revendicări noi, promovate de Kiev. La fel ca ucrainenii ortodocși, rușii ortodocși îl celebrează pe cneazul Vladimir, întâiul rus-kievean încreștinat. În anul 988, când cneazul Vladimir a fost creștinat acesta era cneaz al Kievului. Într-o logică de (re)interpretare istorică, prima creștinare a aparținut cnezatului kievean, adică primei formațiuni pre-statale a Ucrainei de azi (după cum afirmă unele izvoare istorice și susțin istoricii cauzei ucrainene). Ca urmare, cnezii formațiunilor pre-statale rusești care au urcat la tron de pe linia creștinată a lui Vladimir (ori au provenit din statul timpuriu al Kievului) sunt de fapt doar urmașii creștini ai primului cneaz kievean încreștinat la 988. În plus, Moscova este menționată în cronici pentru prima dată abia pe la jumătatea secolului al XII-lea. Cu alte cuvinte, independența structurilor ierarhice bisericești ar putea declanșa o nouă dezbatere, care, pe mai departe, să fie utilizată ca argument în narațiunile/discursurile de promovare ale identității creștine a Ucrainei și a dreptului de a deține o Patriarhie independentă de cea a Moscovei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O înfrângere a imperialismului post-sovietic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Putin riscă să rămână în istoria Rusiei ca fiind liderul ce a pierdut Ucraina, iar Patriarhul Kiril ca autoritatea supremă a Bisericii Ortodoxe Ruse ce a pierdut influența asupra unui spațiu creștin-ortodox, care însuma o treime din zona administrativă aflată sub ascultarea Patriarhiei Moscovei și, în același timp, un spațiu cu o încărcătură simbolică pentru istoria ortodoxiei rusești. Acest eveniment survine imediat după ce apar sondaje conform cărora popularitatea liderului absolut, pe plan intern, a scăzut aproape de limita istorică de 36% (februarie 2014), pe fondul unei legi contestate care prevede creșterea vârstei de pensionare la bărbați, de la 60 la 65 de ani, și la femei, de la 55 la 63 de ani. În prezent, popularitatea lui Putin s-ar situat la 39%, conform unui sondaj realizat de Centrul Levada, dat publicității pe data de 8 octombrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce implicații directe ar putea avea decizia Patriarhului Bartolomeu I asupra tensiunilor dintre Ucraina și Rusia?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Scenariul actual este foarte similar cu situația existentă la începutul anului 2014: popularitatea lui Putin scade la o cotă îngrijorătoare și Ucraina schimbă radical cursul istoric, un curs istoric care, în accepțiunea liderilor de la Kremlin, nu ar putea avea o altă evoluție, de facto și de jure, decât aceea lângă Rusia și în sfera sa de influență. Aceste două elemente, dacă le raportăm la momentul 2014, și nu numai (vezi și cazul Georgiei), anticipează o anumită evoluției a lucrurilor și un modus operandi deja consacrat pentru regimul de la  Kremlin: Putin pierde jocul utilizând mijloace soft power și încearcă să influențeze evoluția evenimentelor, să preia controlul prin apel la instrumente de tip hard power. Iar dacă ținem cont de declarația lui Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale din Rusia, am putea să ne așteptăm la o nouă ofensivă militară (prin folosirea dimensiunii militare a războiului hibrid) pe teritoriul Ucrainei. Dimitri Peskov a transmis conducerii de la Kiev un mesaj cu mai multe nuanțe, o formă de avertisment cu subînțelesuri. Acesta a ținut să sublinieze că Rusia nu va ezita să protejeze drepturile creștinilor ortodocși din Ucraina, dacă va fi nevoie. Ce înseamnă aceasta? Ne amintim  pretextul folosit de Kremlin pentru a interveni și apoi pentru a anexa Crimeea, continuând și astăzi să sprijine militar separatiști din estul Ucrainei. Pe urmă, tragem concluziile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina ar putea genera reconfigurări de statut și autoritate în întreaga lume a Ortodoxiei. Primul care s-a sesizat este Patriarhul Irineu al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Acesta a adresat o scrisoare de protest Patriarhului Bartolomeu I prin care își exprimă poziția de nesusținere față de decizia acestuia de a acorda autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Patriarhul Irineu este îngrijorat de faptul că precedentul acordării autocefaliei BOU ar putea încuraja Bisericile din Muntenegru și Macedonia să invoce argumente similare celor expuse de autoritățile clerice și laice ucrainene, astfel încât Mitropolia Muntenegrului, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Serbiei, să ceară autocefalie, iar Biserica Ortodoxă de la Skopje să întreprindă demersurile pentru a obține recunoaștere și, pe urmă, autocefalie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Între timp, BOR a întrerupt legăturile cu Patriahia Ecumenică a Constantinopolului, amenință Patriarhia Ierusalimului că își va suspenda serviciul divin în Biserica Sfântului Mormânt dacă aceasta recunoaște decizia Patriarhului Bartolomeu I[iii], iar Rusia acuză Statele Unite ale Americii de manipularea deciziei pentru a slăbi Moscova[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În sfârșit, dezacordurile internaționale pe fondul acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe ucrainene ar putea dezvolta premisele unor scenarii negative. Regimul de la Kremlin se simte în corzi, rănit și slăbit de evoluția ultimelor evenimente pe scena relațiilor internaționale. De aceea, este posibil ca mânați de un impuls orgolios și o atitudine revanșardă, liderii de la Kremlin să decidă tranșarea relațiilor Patriarhiei Moscovei cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol precum și alte Patriarhii care ar recunoaște decizia Patriarhului Bartolomeu I. În altă ordine de idei, sporirea eforturile de a destabiliza Ucraina ar putea fi o consecință directă a acordării autocefaliei, o destabilizarea care ar putea fi pusă în plan prin mai multe modalități:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1. Fie campanie în forță de discreditare și blamare a autorităților ucrainene, a cărei scop să urmărească creșterea tensiunilor sociale de pe teritoriul Ucrainei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2. Fie încercarea de a exercita mai multă presiune economică și psihologică, prin desfășurarea navelor militare în Donbas;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              3. Fie, cel mai negativ scenariu, escaladarea conflictului din estul Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Când, cum, dacă și în ce măsură ”bomba cu ceas” va exploda rămâne de văzut în următoarele săptămâni/luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] https://www.unian.info/society/10266729-lviv-region-bans-movies-books-songs-in-russian-until-end-of-russian-occupation.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] https://deschide.md/ro/stiri/editorial/38018/Petru-BOGATU–Precedentul-ucrainean-trimite-%C3%AEn-ilegalitate-Biserica-Rus%C4%83-din-Basarabia.htm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] https://deschide.md/ro/stiri/externe/38133/Biserica-Rus%C4%83-trece-la-%C8%99antaj-Prima-vizat%C4%83-este-chiar-Patriarhia-Ierusalimului.htm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] https://www.unian.info/world/10300566-nyt-russia-takes-further-step-toward-major-schism-in-orthodox-church.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Eurobusiness II

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Agenția de Dezvoltare Locală Oradea SA. a atras prin negociere directă două investiții în valoare totală de 12.000.000 euro, în cel de-al doilea Parc Industrial. Investițiile vor fi realizate în Parcul Industrial Eurobusiness II, din str. Ogorului, pe o suprafață de teren de 16.837 mp., respectiv pe o suprafață de teren de 20.561 mp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primul contract privind o investiție în valoare de cel puțin 6.000.000 euro s-a semnat în primăvara acestui an, cu societatea SAPIENT SRL.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Societatea are ca domeniu de activitate principal Fabricarea produselor farmaceutice de bază, fiind astfel prima companie care va construi în incinta Parcului Industrial pentru desfăşurarea activităţilor specifice un Centru de cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie și a oricăror altor activități conforme Legilor aplicabile în materia parcurilor industriale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cea de-a doua investiție în valoare de 6.000.000 euro s-a semnat în data de 15.10.2018, de către reprezentanții societății ADLO SA. cu reprezentanții societății QUADROFORM SRL., companie subsidiară a holdingului Quadroform GmbH din Germania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              QUADROFORM este una dintre cele mai importante companii europene pentru sistemele moderne de ferestre și uși din PVC. Fondată în 1955, QUADROFORM produce și vinde produse de înaltă calitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Referitor la investiția pe care societatea Quadroform propune să o realizeze în parcul industrial, aceasta constă în construirea unei clădiri destinată unei hale de producție ferestre și uși din PVC și aluminiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ambele investiții se vor concretiza cu un număr de cel puțin 120 de noi locuri de muncă până în anul 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ixpereminet

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                iXperiment este primul accelerator de start-up-uri pentru elevii de liceu din România, fiind o inițiativă care conectează sistemul educațional cu cel privat. Programul funcționează ca un laborator, în cadrul căruia adolescenții vin cu cele mai creative idei prin care rezolvă problemele societății și creează contextul ideal pentru inovație. Scopul iXperiment Oradea este de a promova antreprenoriatul și de a-i sprijini pe cei mai creativi și întreprinzători adolescenți din județul Bihor să facă primii pași spre afacerea proprie. Participanții selectați în urma depunerii aplicațiilor vor primi gratuit acces la resursele necesare pentru a da viață ideilor lor, fiind ghidați de antreprenori de top și experți de la nivel național. Participarea este gratuită, iar termenul limită pentru înscriere este 3 noiembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În urma organizării iXcaravanei Oradea în anul 2017, în cadrul căreia numărul participanților a depășit așteptările organizatorilor, echipa iXperiment a realizat ca tinerii din județul Bihor sunt foarte interesați să învețe mai multe despre antreprenoriat și să treacă prin experiența lansării propriilor lor afaceri. Așadar, în perioada noiembrie 2018 – martie 2019, va avea loc prima ediție a acceleratorului de startup-uri iXperiment Oradea, în urma unui parteneriat între echipa iXperiment și Manifest pentru Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                20 de liceeni din județul Bihor vor fi acceptați în cadrul programului, iar aceștia vor trece prin 4 etape ale lansării propriilor afaceri:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Ideate – Introducere în lumea antreprenoriatului (Design Thinking, Lean Startups), identificarea și înțelegerea unei probleme pe piață, crearea echipei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Innovate – Segmentarea pieței, empatizare cu potențialii clienți/useri, inovație și prototipare
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Initiate – Testarea prototipurilor pe piață, instrumente financiare pentru start-up-uri
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Iterate – Marketing, prezentări în fața investitorilor (pitching)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La finalul programului va avea loc o competiție, în cadrul căreia investitori și oameni de afaceri din regiune vor selecta și premia cele mai promițătoare afaceri, care au facut cel mai mare progres de la începutul programului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Liceenii sunt încurajați să aplice în cadrul programului cu ideile lor de afaceri, dar pot aplica și fără o idee; aceștia se vor implica în afacerile altor echipe cu care aleg sa lucreze. Fiecare echipă va beneficia de un mentor propriu (antreprenor de top), iar în cadrul fiecărei sesiuni tinerii vor primii sfaturi din partea unor oameni de afaceri influenți din județul Bihor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul iXperiment Oradea este susținut de Banca Transilvania, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, Mobiversal, Global Consulting & Finance – membru SIS Group, Saladbox Republicii, Manifest Advertising, Logopaper și Bihon.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În programele anterioare, iXperimenterii au lucrat cu antreprenori de top de la nivel național și internațional, printre care se numără: Anda Gansca – Knotch, Dragoș Petrescu – City Grill; George Deriso – MBA Professor Leeds Business School Colorado; Dan Pitic – Perpetuum; Radu Georgescu – GECAD Ventures; Camelia Sucu – Class Living; Iulian Padurariu – Pony Car Sharing; Dana Bates – Fundația Noi Orizonturi. Nu în ultimul rând, iXperiment a câștigat diverse premii printre care un TEDxAward pentru impact social și este susținut de organizații și companii majore, precum Banca Transilvania, TEDxEroilor, AROBS Transilvania Software.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Tinerii interesați să participe, precum și cu organizațiile care doresc să sprijine programul ca parteneri, sunt invitați să afle noutățile iXperiment Oradea pe www.facebook.com/theiXperimentOradea/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                european

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Opt deputați liberali și cinci liberal-democrați au părăsit joi, 18 octombrie ședința Parlamentului în momentul când s-a pus la vot introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituție pentru lectura a doua.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Liberalii și liberal-democrații au anunțat că nu participă la votul pentru introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituție, acuzând democrații că fac „show”. Nici comuniștii și nici socialiștii nu susțin proiectul democraților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un ”show” al democraților care ”refuză să îndeplinească prevederile Acordului de Asociere cu UE”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Liberalul Mihai Ghimpu a acuzat democrații că nici ei nu vor modificarea Constituției în acest sens, dovadă fiind lipsa mai multor deputați din majoritatea parlamentară la ședința de astăzi. Alt motiv privind decizia liberalilor ține de faptul că Parlamentul refuză să îndeplinească decizia Curții Constituționale cu privire la modificarea art. 13 din Constituție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mihai Ghimpu a mai spus că spicherul Andrian Candu trebuia să pună la vot mai întâi ordinea de zi a ședinței de astăzi, iar liberalii urmau să propună un nou proiect de lege care să îmbine cele două inițiative de modificare a Constituției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fracțiunea PL nu participă la vot, fiindcă seamănă a show”, a anunțat Ghimpu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Liberal-democratul Vadim Pistrinciuc a anunțat că nici colegii săi nu vor participa la vot, atâta timp cât guvernarea refuză să îndeplinească prevederile Acordului de Asociere și să discute observațiile UE la acest subiect. De asemenea, Pistrinciuc a adăugat faptul că „integrarea europeană ține de cetățeni și de instituții”, iar „UE nu poate fi confundată cu URSS”, odată ce oricine altcineva care va avea o altă opinie va fi în afara Constituției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și comunistul Vladimir Voronin a spus că nu va vota inițiativa care „va diviza și mai mult societatea”, la fel ca socialiștii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Popular-europeanul Valeriu Ghilețchi a ținut să precizeze că „istoria înregistrează faptele, nu scuzele”, adăugând că se ratează o șansă istorică de a modifica Constituția.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iar democratul Marian Lupu a afirmat că PL și PLDM sunt partide unioniste: „Unionismul nu este integrare europeană, ci distrugerea statului R. Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Supărat a fost și președintele parlamentului, Andrian Candu, care a acuzat deputații care au părăsit ședința că „au întors spatele integrării europene”. Acesta a ținut să le facă publice numele și a îndemnat alegătorii „să țină minte ziua de azi”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În consecință, proiectul a fost votat de 54 de deputați, număr insuficient pentru modificarea Constituției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Delegația UE: Contează Acordul de Asociere și așteptăm respectarea lui

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Într-un răspuns al Delegației UE în Republica Moldova pentru Radio Europa Liberă, dat în urma solicitării să comenteze intenția Partidului Democrat de a introduce în Constituție dezideratul de integrare europeană, se afirmă: „Ceea ce contează pentru Uniunea Europeană în relațiile noastră cu Republica Moldova este Acordul de Asociere. În preambulul său (al doilea rând) se afirmă că aspirațiile și alegerea europeană a Republicii Moldova sunt recunoscute”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În același timp, așteptăm ca autoritățile moldovenești să respecte pe deplin valorile incluse în Acordul de Asociere. Acest angajament nu este luat doar față de partenerii europeni, dar, și mai important, față de cetățenii moldoveni. În acest sens, este nevoie de o mai mare implementare în ceea ce privește statul de drept și respectarea standardelor democratice”, conchide Delegația UE la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Chestiunea poate fi scoasă la referendum

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Anunțul a fost făcut de spicherul Andrian Candu, care susține că plebiscitul ar putea fi organizat odată cu alegerile parlamentare din februarie 2019 „pentru a economisi bani”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ați auzit dezbaterile de săptămâna trecută pe acest subiect. Am amânat votul în speranță că deputații din PL și PLDM vor înțelege că e o șansă mare de a garanta constituțional că R. Moldova va avea integrarea europeană ca model de dezvoltare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Presupunem că inițiativa nu va fi susținută prin vot de colegii de la PLDM și PL. Dacă astăzi va fi un eșec și nu va fi eșecul PD, ci al politicului și al țării, examinăm posibilitatea să inițiem un referendum pentru integrarea europeană. Acest referendum ar fi bine să fie organizat în aceeași zi cu alegerile parlamentare, pentru a economisi bani. Urmează să consultăm deciziile Curții Constituționale, în ceea ce privește posibilitatea de a organiza un referendum în aceeași zi cu alegerile parlamentare”, a declarat Candu, înaintea ședinței Parlamentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cert este că noi nu vom renunța la modificarea Constituției prin introducerea sintagmei „integrare europeană”, indiferent de votul de astăzi. În eventualitatea unui eșec, vom organiza un referendum. Acest subiect l-am abordat la ședința de marți a PD”, a subliniat Candu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dodon jubilează

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astăzi am văzut cu toții la ce nivel de susținere a ajuns ideea de integrare europeană. Nici parlamentarii declarați proeuropeni nu mai cred în vectorul european și nu îl vor fixat în Constituție. Nici nu era corect ca ideologia unor partide să devină ideologie de stat, deoarece așa ceva este antidemocratic și împotriva principiului de pluralism de idei”, a declarat președintele Igor Dodon, după ce proiectul partidului de guvernământ a eșuat în Parlament.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit șefului statului, acest subiect, conform Constituției, nu va putea fi pus la vot în Parlament pe parcursul unui an de zile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iar după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, înțelegem cu toții că o majoritate proeuropeană nu va mai exista”, se arată sigur acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                El s-a referit și la propunerea Partidului Democrat (PD) de a organiza un referendum consultativ privind „integrarea europeană”. „Vedem cum ei operează cu duble standarde. Anul trecut ei nu au acceptat referendumul consultativ propus de mine pe subiecte precum: anularea legii miliardului, dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate, reducerea numărului de deputați de la 101 la 71, introducerea Istoriei Moldovei în programul școlar. Noi însă nu ne temem să ieșim la consultări în fața poporului și acceptăm provocarea PD”, a adăugat oficialul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Igor Dodon este sigur că votul la referendum va fi negativ, „deoarece după nouă ani de guvernare așa-zis proeuropeană, cetățenii nu mai au încredere nici în partidele de dreapta, nici în ceea ce propun aceste partide pseudo-europene, iar referendumul va confirma această dispoziție socială”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sintagma Integrare Europeană în constituție n-ar schimba esența antidemocratică a regimului de la Chișinău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La rândul său, Maia Sandu, liderul celei mai importante formațiuni de opoziție de dreapta, Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), consideră că introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituție nu va schimba realitatea din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Declarația a fost făcută acum o săptămână la emisiunea „Important” de la TVC 21.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La noi în Constituție e scris că suntem stat de drept și asta schimbă cumva lucrurile? E ok să scrie „integrarea europeană” în Constituție, dar asta nu schimbă realitatea. Faptul că va mai scrie în Constituție încă un lucru frumos nu îmbunătățeşte situația”, a declarat Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Anterior, în cadrul mesei rotunde cu genericul ”Integrarea europeană între speranțe și dezamăgiri”, organizată de Fundația Universitară a Mării Negre la București, Maia Sandu a declarat că PDM continuă să discrediteze integrarea europeană în fața cetățenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                PDM continuă să discrediteze agenda europeană a RM în ochii propriilor cetățeni, ajutând enorm regimul de la Kremlin. Este clar de ce toți pleacă din țară și nimeni nu vrea să investească în propria țară, acolo unde dispar miliardele, ori acoperirea se face din achitarea impozitelor. În această perioadă partidele pro europene în opoziție, au fost ținta principală a atacurilor din partea PDM, iar PSRM se bucură de cele mai bune condiții pentru a-și crește partidul și a face campania electorală, ei trăiesc în democrație”, a mai spus lidera PAS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Integrare Europeană

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ultima perioadă asistăm la dezbateri în rândul politicienilor de la Chișinău cu privire la introducerea conceptului de „integrare europeană” în Constituția Republicii Moldova. Acest subiect, deosebit de sensibil de altfel pentru societatea moldovenească, a fost înaintat de Partidul Democrat din Moldova în cadrul unei întruniri a Parlamentului Republicii Moldova din data de 10 octombrie 2018.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Inițiativa propusă de partidul condus de către Vlad Plahotniuc a forțat celelalte formațiuni parlamentare din Moldova să se situeze de o parte sau de alta a baricadei în cazul acestei probleme. De partea celor ce pot fi considerați ca fiind  susținătorii introducerii vectorului european în Constituție se numără deputați din partea PDM și PPEM. La polul opus în această privință îi putem regăsi, în mod tradițional, pe socialiști. În același timp însă, în rândul celor care nu și-au exprimat opinia se regăsesc deputați din partea Partidului Liberal (PL) și ai Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM)[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Introducerea  vectorului european este o inițiativă importantă pentru Plahotniuc și partidul său

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cadrul unui briefing săptămânal organizat de PDM, după ședința de lucru din 9 octombrie 2018, Vlad Plahotniuc atribuie o importanță majoră acestui proiect inițiat de PDM: „Am discutat în ședința de azi, împreună cu colegii, despre inițiativa legislativă de modificare a Constituției pentru introducerea sintagmei „integrarea europeană”. Așa cum știți, astăzi, în coaliția de guvernare nu există voturi suficiente pentru votarea acestei legi, iar PLDM și PL nu s-au pronunțat încă la modul în care vor vota ei acest proiect de lege sau au înaintat ei diferite condiții pentru efectuarea acestui vot. Noi credem că introducerea conceptului de „integrarea europeană” în Constituție ca element de bază al strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova nu trebuie negociat politic și nu trebuie să fie parte a jocurilor politice pe această temă[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Plahotniuc acordă importanță majoră propunerii și a menționat faptul că în cadrul ședinței PDM din data de  9 octombrie curent a fost luată decizia ca această inițiativă să fie expusă în Parlament cât mai repede posibil: „noi am decis împreună cu colegii noștri ca în ședințele următoare de săptămâna aceasta să supunem votului acest proiect de lege și, în felul acesta, fiecare deputat va avea șansa să demonstreze dacă este cu adevărat proeuropean sau dacă folosește această sintagmă doar ca element electoral[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată,  autorii au propus completarea preambulului Constituției cu o propoziție nouă prin care se va scoate în evidență aspirațiile de integrare europeană a țării și promovarea orientării Republicii Moldova spre spațiul valoric democratic european[iv]. În aceiași ordine de idei, trebuie amintit faptul că liderul PDM a ținut să precizeze că „scopul pentru care introducem această sintagmă în Constituție este acela de a face și mai clară direcția strategică de dezvoltare a Republicii Moldova, iar integrarea europeană trebuie să fie depolitizată și să nu mai fie obiectul speculațiilor electorale, căpătând locul și rolul  ei firesc în strategia de modernizare a Republicii Moldova. Asta am avut în vedere atunci când, noi ca partid, am decis să devenim partid al poporului, să devenim partidul pentru Moldova. Un partid pentru Moldova și pentru oamenii săi, un partid care să contribuie la modernizarea țării prin acțiuni concrete și nu prin promisiuni false pe Facebook. Preocuparea oricărei guvernări nu trebuie să fie geopolitica, dar trebuie să fie bunăstarea oamenilor[v][vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Socialiștii se opun inițiativei propuse de PDM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Într-un comunicat al PSRM se arată că introducerea noului concept în Constituție se află în contradicție cu legea fundamentală a Republicii Moldova și va înrăutăți situația internă care este agravată deja de disensiunile din sânul societății moldovenești[vii]. În cadrul sesiunii parlamentare deputatul socialist Vasile Bolea a declarat că „noi (PSRM) considerăm faptul potrivit căruia Constituția este legea supremă și trebuie să reflecte interesele întregului popor, nu doar a unuia sau altuia dintre partide sau interese ale unor dintre politicieni. Astfel de întrebări trebuie discutate cu poporul, ceea ce nu a fost făcut. În acest sens, noi cerem scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi[viii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Socialiști au înaintat o critică dură la adresa inițiativei PDM de a introduce vectorul integrării europene în constituție și au menționat că nu vor vota pentru această inițiativă. Președintele Igor Dodon a menționat că nu va semna legea dacă proiectul va trece de votul Parlamentului Republicii Moldova[ix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Inițiativa PDM manevră electorală a lui Plahotniuc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În urma analizei tuturor știrilor ce ne parvin din Republica Moldova putem să menționăm că inițiativa propusă de PDM reprezintă o manevră electorală a lui Plahotniuc. Această inițiativă, în eventualitatea reușitei, va putea reprezenta o lovitură de imagine aplicată de Plahotniuc celorlalte partide aflate în coaliția de guvernare. Inițiativa lui Plahotniuc și a PDM vine la pachet cu inițiativa „Pro Moldova” propusă de democrați acum câteva săptămâni și pare să reprezinte o încercare a PDM de a „fura” voturi de la celelalte partide de la guvernare în virtutea proximității alegerilor parlamentare ce vor avea loc în luna februarie 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O posibilă evoluție ulterioară a evenimentelor în această privință în Republica Moldova
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Este foarte posibil ca, până la alegerile parlamentare din februarie 2019, să asistăm la mai multe inițiative ale PDM pentru a ameliora situația partidului în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. În această ordine de idei, putem menționa faptul potrivit căruia atât inițiativa de introducere a vectorului european în Constituția Republicii Moldova, precum și adoptarea direcției „Pro Moldova” reprezintă doar câteva dintre mișcările pe baza cărora PDM încearcă să își îmbunătățească pozițiile în preajma alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, ar trebui să ne așteptăm și la alți pași similari întreprinși de PDM în perioada următoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [i] https://voceabasarabiei.md/politic/deputatii-pl-si-pldm-nu-au-sustinut-proiectul-de-lege-privind-introducerea-obiectivului-integrarii-europene-in-constitutia-republicii-moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ii] https://realitatealive.md/live-briefing-saptamanal-organizat-de-pdm-dupa-edin-a-de-lucru-din-9-octombrie-2018—84983.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iii] https://voceabasarabiei.md/politic/parlamentul-va-supune-votului-introducerea-integrarii-europene-in-constitutie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iv] https://www.realitatea.md/initiativa-introducerii-vectorului-european-in-constitutie-a-primit-avizul-comisiei-parlamentare-de-resort–urmeaza-deputatii-sa-se-expuna_85095.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [v] https://realitatealive.md/live-briefing-saptamanal-organizat-de-pdm-dupa-edin-a-de-lucru-din-9-octombrie-2018—84983.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vi] https://voceabasarabiei.md/politic/parlamentul-va-supune-votului-introducerea-integrarii-europene-in-constitutie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vii] http://socialistii.md/partidul-socialistilor-din-republica-moldova-nu-sustine-introducerea-in-constitutia-republicii-moldova-sintagma-integrarea-europeana-propusa-de-catre-partidul-de-la-guvernare/?lang=ru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [viii] http://socialistii.md/russkij-socialisty-potrebovali-iskljuchit-iz-povestki-parlamenta-iniciativu-dpm-o-vnesenii-evrointegracii-v-konstituciju/?lang=ru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ix] http://socialistii.md/russkij-socialisty-potrebovali-iskljuchit-iz-povestki-parlamenta-iniciativu-dpm-o-vnesenii-evrointegracii-v-konstituciju/?lang=ru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                limba ucraineana

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dezbaterea internă actuală și contextul adoptării proiectului de lege prin care se hotărește oficializarea limbii ucrainene ca singura limbă de stat își au originele în deceniul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fără a mai insista asupra problemelor și revendicărilor de natură istorică, politică și cultură care s-au dezvoltat în jurul unei teme cuprinsă deja în zeci sau poate în sute de lucrări de specialitate, vom reda mai jos principalele episoade care au în centrul dezbaterilor naționale (din Ucraina) limba oficială de stat și statutul limbilor regionale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Episodul I: 2004-2005

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Demascarea implicării crase a Moscovei în fraudarea alegerilor din turul doi pentru alegerile prezidențiale din anul 2004 a declanșat în stradă un curent cu valențe rusofobe, naționaliste și care a condus la prima revoluție în Ucraina independentă: Revoluția Portocalie. La reluarea alegerilor, Victor Iușcenko l-a surclasat pe candidatul sprijinit de Moscova, Victor Ianukovici, fiind ales pe cale democratică în funcția de președinte al Ucrainei. Împins de energia degajată în stradă împotriva rivalului său și împotriva ingerinței regimului condus de Putin, Victor Iușcenko declară limba ucraineană ca singura limbă de stat. Însă mari schimbări nu se produc, iar limba rusă va fi folosită, la toate nivelurile, cel puțin la fel de mult ca limba ucraineană. În anul 2010, fostul rival de la alegerile prezidențiale din 2004-2005 se reînscrie în cursa prezidențială și pe fondul numeroaselor probleme ale binomului Iușcenko-Timoșenko, Victor Ianukovici reușește să câștige alegerile prezidențiale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Episodul II: 2012

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Doi ani mai târziu a fost adoptat un proiect de lege intitulat ”legea Kivalov-Kolesnicenko”, după numele celor care au inițiat-o, sau ”legea privind politica limbii de stat”. Totuși, aceasta este mai ușor de recunoscut după formula generică dată, și anume: legea limbii(lor) regionale. Noua lege adoptată, la acea dată, păstra limba ucraineană ca limbă oficială de stat, însă, pe lângă aceasta, stipula posibilitatea folosirii limbii materne, la nivelul autorităților locale, în școli și afaceri, acolo unde membrii comunități minoritare însumau minim 10% din populația unei circumscripții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Promulgarea legii limbilor regionale a declanșat un val de criticii la adresa lui Ianukovici și a conducerii formată la acea dată de coaliția condusă de Partidul Regiunilor, partidul președintelui pro-rus. Opoziția, o parte din societatea civilă și specialiști în domeniul l-au acuzat pe președinte că o asemenea lege contribuie la divizarea societății și că este o măsură menită să avantajele folosirea limbii ruse. Dar nimic nu s-a mai întâmplat până după răsturnarea lui din funcție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Episodul III: 2014-prezent

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La sfârșitul lunii noiembrie 2013, izbucnește Revoluția Demnității (Euromaidan) care va aduce din nou modificări asupra acestei legi. În aceeași zi când Ianukovici, sub presiunea oamenilor din stradă, a fugit în Rusia, în Rada ucraineană a fost votată abrograrea legii limbilor regionale. Însă nici președintele interimar, Oleksandr Tucinov, preluând interimatul după fuga lui Ianukovici, nici președintele ales democratic câteva luni mai târziu, Petro Poroșenko, nu și-au asumat la acea dată promulgarea abrogării legii votată în Parlament.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În noiembrie 2016, legea este trimisă Curții Constituționale să fie analizată. La sfârșitul lunii februarie 2018, Curtea a decis că legea privind ”elementele de bază ale politicii limbii de stat”/ ”legea Kivalov-Kolesnicenko” promulgată de fostul președinte, Victor Ianukovici, este neconstituțională, fiind invocate următoarele motive:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • încălcarea sistemului procedural la adoptare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • neprezentarea legii pentru a doua lectură și lipsa unei a doua dezbateri asupra textului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • neluarea în considerare a amendamentelor și sugestiilor făcute de unii parlamentari, precum și apariția în sistemul de votare a unor parlamentari care la momentul adoptării au lipsit de la sesiunea parlamentară[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prin urmare, pe data de 4 octombrie, Rada ucraineană a adoptat, la o primă lectură, un nou proiect de lege care (re)confirmă limba ucraineană ca singura limbă de stat. În același timp, documentul cuprinde prevederile referitoare la răspunderea administrativă și/sau penală care s-ar putea aplica în cazul încălcării legii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe scurt, în proiectul de lege adoptat de către Parlamentul din Ucraina sunt stipulate următoarele linii directoare:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                1. Limba ucraineană va fi singura limbă oficială în Ucraina. Astfel, orice încercare de a introduce și altă limbă ca limbă oficială va fi percepută ca pe o încălcare a Constituției, o încercare de ”dezbinare lingvistică a țării, semănarea discordiei interetnice și instigare la ură”. Asemenea încercări de a oficializa (și) o altă limbă pot intra sub incidența ”tentativelor de schimbare sau abolire a regimului constituțional” în vigoare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                2. Toți funcționarii publici, șefii agențiilor de aplicare a legii, judecătorii, avocații, medicii, trebuie să aibă o bună cunoaștere a limbii ucrainene. În timp ce toate ședințele și întâlnirile din cadrul instituțiilor de stat, la nivel local, regional și național, se vor ține în limba ucraineană;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                3. Toți cetățenii ucraineni trebuie să aibă cunoștințe de limbă ucraineană;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                4. Odată intrată în vigoare, încălcarea legii implică răspunderea administrativă sau penală sub aspectul de ”umilire publică și lipsă de respect față de limba de stat”. Pedeapsa va fi aceeași cu cea prevăzută în cazul defăimării drapelului și a stemei naționale sau a imnului național. Adică poate varia de la o ”simplă amendă” echivalentă cu 50 de salarii minime neimpozitate, arest timp de șase luni sau închisoarea de până la 3 ani.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                5. Nu în ultimul rând, va fi creată o instituție cu rolul de a supraveghea respectarea legii[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și mai interesante sunt detaliile care apar în conținutul aceluiași proiect de lege.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform președintelui agenției de presă în limba română Bucpress, din Cernăuți, Marin Gherman, proiectul de lege, în forma actuală, reprezintă o ”lovitură” puternică împotriva minorităților naționale. În opinia d-lui Marin Gherman, autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din textul documentului un aliniat foarte important, care face referire la următorul aspect: ”Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităților lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale”. Mai mult, în urma unei analize asupra proiectului de lege, Marin Gherman observă unele aliniate ale textului prin care exprimarea în limba maternă, în presă și la evenimentele culturale, este limitată sau redusă spre zero.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Redăm mai jos o parte din analiza ce îi aparține d-lui Gherman pe textul proiectului de lege privind limba de stat și a modului în care aceasta ar urma să limiteze folosirea limbii române:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O lovitură împotriva publicațiilor românești din Ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este ARTICOLUL 21 al proiectului de lege privind limba ucraineană, care prevede editarea presei scrise doar în limba de stat. Dacă redacțiile doresc să editeze ziarul sau revista în altă limbă, ei trebuie să traducă integral conținutul articolelor în limba de stat. Așadar, în cel mai bun caz, presa românească scrisă va deveni bilingvă. Art. 21 prevede: „Toate versiunile lingvistice trebuie să apară sub același nume, să corespundă conținutul, volumul și modalitatea de tipar, edițiile trebuie să aibă aceeași numerotație și să fie tipărite în aceeași zi”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă redacția își dorește să editeze un ziar în limba română integral, de exemplu, aceasta va trebui să garanteze editarea unui ziar cu același nume, dar tradus integral în limba ucraineană, care va putea fi abonat sau cumpărat. În același timp, toate cheltuielile de traducere și de tipar vor fi pe seama editorilor, în caz contrar va fi retrasă licența. Art. 21 prevede, de asemenea, că „în zona distribuirii unui organ de presă trebuie să fie distribuită aceeași ediție în limba ucraineană”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Vor avea de suferit și editurile, care vor fi obligate să scoată cărți în limba ucraineană în proporție de cel puțin 50% pe parcursul unui an. Însă, legislatorul face unele excepții pentru librăriile și editurile care distribuie cărți în una din limbile oficiale UE, ceea ce nu se referă și la presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Evenimente publice doar în limba ucraineană, numele cetățenilor – doar în limba de stat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ARTICOLUL 25 al proiectului de lege prevede că evenimentele publice se vor desfășura doar în limba ucraineană. Dacă cineva din participanți la un eveniment public va vorbi într-o altă limbă decât cea ucraineană, organizatorul va asigura traducerea integrală în limba de stat. Este greu de imaginat cum ar putea să se adune românii din Cernăuți, Ismail sau Slatina la bustul lui Mihai Eminescu și să-l omagieze în limba ucraineană!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ARTICOLUL 36 al proiectului de lege prevede că numele și prenumele cetățenilor ucraineni vor fi scrise doar în limba de stat, „potrivit regulilor de ortografiere ucraineană”, reprezentanții minorităților naționale vor avea dreptul la transcrierea numelor lor potrivit tradițiilor naționale, dar nu și scrierea în limba de stat potrivit tradiției naționale. Mai mult decât atât, este interzisă traducerea în alte limbi a numelor localităților și a instituțiilor de stat. De exemplu, numele Parlamentului – Rada Supremă a Ucrainei va trebui redată pe teritoriul Ucrainei în alte limbi ca „Verhovna Rada Ukrainî”. Același lucru se referă la numele localităților, inclusiv cele locuite de minorități. Românii din Ucraina ar putea fi lipsiți de dreptul de a păstra numele localității lor în limba maternă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Proiectul de lege se referă și la anunțuri (afișe) stradale. Acestea trebuie să fie amplasate în formă scrisă doar în limba ucraineană sau în limba ucraineană cu traducere în limba română / altă limbă. Așadar, un primar nu poate pune un anunț la intrarea în primărie doar în limba română, ci în două limbi concomitent sau doar în limba de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Versiunea integrală poate fi citită aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă mai era nevoie, la o zi distanță după adoptarea proiectului de lege în parlament, Ministrul Educației din Ucraina, Lilia Grinevici, a ținut să reitereze, încă odată, în complementaritate, importanța modificărilor aduse cu un an în urmă prin noua lege a educației (cu referire directă la articolul 7, atacat de oficialii maghiari, români, polonezi, greci, bulgari și ruși). Aceasta a insistat asupra echilibrului pe care, prin prevederile sale, articolul cu pricina îl produce între drepturile minorităților naționale de a studia în limba maternă și (obligativitatea de a cunoaște) limba de stat, dezmințind existența aspectelor coercitive ale acestei legi[iii]. Cu alte cuvinte, Lilia Grinevici încerca să sublinieze importanța fluenței în vorbirea bilingvă – limba maternă și limba de stat. În această cuprindere, versiunea oficială privind obiectivul articolului 7 ar fi deschiderea orizonturilor de oportunități pentru elevii și studenții aparținând comunităților minoritare, atât pe plan lingvistic, cât și pe plan profesional, pe mai departe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O scurtă concluzie: Măsurile succesive luate de către conducerea de la Kiev pentru a prezerva și a promova limba ucraineană au primit culoarea unor politici destul de agresive și constrângătoare la adresa minorităților naționale. Ambiguitatea mecanismului de tranziție de la predarea și învățarea în școli în limba maternă la predarea și învățarea în limba ucraineană, în conjucție cu un proiect de lege privind limba oficială de stat, în a cărui conținut (afișat pentru o primă lectură în Parlament) au fost identificate numeroase restricții de limbă privind exprimarea în presă și la evenimente culturale, ridică, în continuare, multe semne de întrebare. De asemenea, menținerea acestei constante în elaborarea și implementarea unor politici naționale va conduce la întreținerea  tensiunilor diplomatice cu oficialii statelor vecine. Or, provocarea unora dintre conducerile vecine nu se dovedește foarte lucrativă (vezi conflictul politico-diplomatic cu Budapesta).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Însă, în ciuda unor legi sau proiecte de lege aspre, coercitive și chiar punitive în teorie, s-ar putea, ca în cele din urmă, să fie agreate compromisurile în cazul unora dintre comunitățile minorităților naționale. La fel cum s-ar putea întâmpla și pe tema dublei cetățenii. Dacă Ucraina își dorește cu adevărat apropierea și eventuala integrare în structurile euro-atlantice are nevoie de sprijinul vecinilor membri NATO și UE, care îi pot decide soarta în acest sens. Iar Kievul știe acest lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [i] http://www.atlanticcouncil.org/blogs/ukrainealert/the-truth-behind-ukraine-s-language-policy

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ii] http://uacrisis.org/68931-weekly-update-ukraine-74-october-1-7

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iii] https://www.unian.info/politics/10287099-ukraine-s-education-law-balances-rights-of-national-minorities-to-study-in-native-and-state-languages-without-limiting-such-rights-minister.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Atâta timp cât Rusia nu-și poate subordona Ucraina, o Moldovă prorusească nu-i poate fi de mare folos. Mai bine pentru ea ar fi să fie menținut actualul status-quo, când un partid declarat proeuropean discreditează vectorul european al Moldovei în așteptarea momentului când Ucraina va reveni sau va fi readusă sub dominația rusească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Atâta timp cât Ucraina nu este a noastră, nici Moldova nu va fi a noastră, este evident”, spunea zilele trecute, într-un  interviu pentru biroul de la Chişinău al postului de radio Europa Liberă, analistul militar de la Moscova Pavel Felgenhauer.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iată de ce spun că o prea mare atenție nu merită acordată acum Moldovei, pentru că există problema Ucrainei care este principial mai importantă și mai mare, din toate punctele de vedere. Aceste două probleme sunt legate între ele pentru Moscova, dar cea ucraineană este mult mai importantă”, a menționat analistul militar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru ruşi, care trec acum, potrivit lui Pavel Felgenhauer, printr-o a doua cursă a înarmării, după cea din anii 80, care s-a încheiat cu destrămarea Uniunii Sovietice, este imposibil de a menţine pe termen lung la Chişinău o guvernare subordonată Moscovei, atâta timp cât Ucraina vecină este ostilă Rusiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și asta, deoarece, în lipsa unei frontiere comune cu Rusia, o guvernare declarată prorusească şi antieuropeană la Chişinău care ar şi acţiona ca atare, nu are şanse pe termen lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În primul rând, din cauza realităților economice. Dependența Republicii Moldova de piețele de desfacere rusești, este tot mai mică, mărfurile moldovenești fiind orientate în prezent, în proporție de aproape 70% spre piețele Uniunii Europene pe când în statele din spațiul CSI ajung doar sub 16%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rusia este abia al patrulea importator de produse moldovenești, după România, Italia și Germania. Potrivit statisticilor, pentru primele nouă luni ale anului în curs, exporturile moldovenești au ajuns în proporție de 28% în România și doar în proporție de 8,22% în Federația Rusă. Și ponderea are șansele să scadă odată cu sporirea în Rusia a volumului producției agroalimentare proprii după inițierea în 2015 a unui program de stat dedicat dezvoltării producției interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe de altă parte, din UE, SUA şi alte state occidentale vin finanţări de sute de milioane de euro în economia moldovenească, dependentă tot mai mult în ultimii ani de  infuziile financiare din exterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Situația financiară a Rusiei, însă, economic dependentă de vânzările de hidrocarburi, este destul de fragilă, veniturile fiind într-o proporție considerabilă cheltuite pentru participarea la o serie de conflicte regionale și la o nouă cursă a înarmărilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rusia este abia a unsprezecea economie a lumii cu un Produs Intern Brut pentru 2017 de 1,57 trilioane de dolari în comparație cu SUA, care avea un PIB de 19,4 trilioane de dolari sau cu China cu 12,24 trilioane. În schimb, este a patra țară în ceea ce privește cheltuielile pentru înarmare după SUA, China și Arabia Saudită.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astfel, situația economică nu-i mai permite Rusiei să întrețină ca mai înainte micile regimuri separatiste din Transnistria, Abhazia sau Osetia de Sud.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și în final, Republica Moldova este tot mai dependentă de investițiile din Occident, în special de cele ce creează noi locuri de muncă, destul de bine plătite pentru standardele moldoveneşti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dinamica pozitivă a economiei moldoveneşti din ultimii ani se datorează într-o proporţie covârșitoare anume Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Mai mult, pe lângă beneficiile cantitative ce țin de exporturi și investiții, acesta asigură țării un proces de modernizare extrem de necesar pentru a face față competiției tot mai strânse pe piețele internaționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De cealaltă parte, economia rusească, înapoiată în cea mai mare parte, are și ea nevoie de o modernizare radicală pentru a depăși statutul de simplu furnizor de materii prime pentru statele dezvoltate. Republica Moldova, în sens tehnologic nu poate lua nimic bun de la Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Toate aceste procese, asigurate de Acordul de Asociere cu UE sunt extrem de importante pentru economia moldovenească și este evident, pentru toată lumea care are discernământ, că renunţarea Republicii Moldova la relaţiile preferenţiale cu Occidentul, în favoarea unei apropieri de Uniunea Eurasiatică, aşa cum promite preşedintele filorus, Igor Dodon, ar produce un dezastru economic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iar o deteriorare a economiei moldoveneşti în condiţiile aflării la guvernare a unei forţe proruseşti cum este Partidul Socialiştilor, ar reduce dramatic simpatiile moldovenilor faţă de Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu toate acestea, simpatiile moldovenilor față de Federația Rusă sunt acum la un nivel similar sau poate chiar mai mari decât cele manifestate faţă de Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iar, potrivit ultimului sondaj de opinie realizat la începutul lunii septembrie 2018 de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, Partidul Socialiştilor al președintelui Dodon (prorusesc) se bucură de cel mai mare sprijin din partea populației, fiind creditat cu 36% din opţiunile de vot.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La rândul său, Partidul Democrat (condus de Vladimir Plahotniuc), aflat de nouă ani în diferite formule la guvernare, este creditat cu doar 11,2%. Alte două partide de opoziție, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, centru-dreapta) şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA, centru-dreapta) sunt creditate cu 11,9% din opţiuni respectiv 10,6%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit sondajului respectiv, dacă s-ar desfășura acum alegerile legislative, la guvernare ar veni partidul prorusesc al socialiștilor, care ar putea chiar să formeze guvernul de unul singur.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce ar câștiga în acest caz Rusia? Cu siguranță, ar avea un câștig de imagine pe termen scurt. După o guvernare de nouă ani a proeuropenilor, opțiunea electoratului moldovean pentru o forță prorusească este totuși o victorie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Însă situația ar putea să se schimbe imediat după ce socialiștii vor trebui să-și îndeplinească promisiunile electorale: să scoată R. Moldova din Acordul de Asociere cu UE, să adere la Uniunea Eurasiatică după cum au promis iar în urma acestor acțiuni viața oamenilor să devină mult mai ușoară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un astfel de scenariu este însă puțin probabil, dată fiind integrarea sus-menționată a economiei moldovenești în economia occidentală. Dacă însă, va fi urmat, se va solda cu un dezastru economic. Drept urmare, lumea va înțelege că relațiile cu Rusia nu sunt atât de benefice precum sunt descrise în propaganda socialiștilor iar simpatia față de vectorul prorusesc va scădea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De asemenea, dacă socialiștii moldoveni, devenind partid de guvernământ, în pofida retoricii prorusești, vor continua integrarea europeană, acest lucru va fi interpretat ca o înfrângere a Rusiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mult mai comodă pentru ruși este starea actuală de fapt, când Partidul Democrat, declarat proeuropean însă prin esență o formațiune antipopulară și ostilă principiilor pe care se bazează civilizația occidentală, se află la guvernare discreditând constant vectorul european de dezvoltare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și asta, deoarece toate hoțiile din ultimii nouă ani, încălcările drepturilor omului, uzurparea puterii în stat de către clanul oligarhic din spatele partidului de la guvernare, propaganda prorusească le pune pe seama vectorului european, asumat de către Partidul Democrat. Acesta întărește această percepție, insistând chiar asupra introducerii în Constituție a obiectivului integrării europene a Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Altfel spus, dacă revenim la declarațiile analistului militar rus Pavel Felgenhauer, atâta timp cât Rusia nu-și poate subordona Ucraina, o Moldovă prorusească nu-i poate fi de mare folos. Mai bine pentru ea ar fi să fie menținut actualul status-quo, când un partid declarat proeuropean discreditează vectorul european al Moldovei în așteptarea momentului când Ucraina va reveni sau va fi readusă sub dominația rusească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                tinere sperante

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, invită persoanele interesate să ia parte la cea de-a XV – a ediţie a festivalului concurs „Tinere Speranțe”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Manifestarea are ca scop descoperirea şi promovarea tinerelor talente, punerea în valoare a cântecului popular autentic şi introducerea acestuia în circuitul valorilor spirituale, precum și prezentarea nealterată a frumuseţii costumului popular din zona folclorică de provenienţă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La acest festival-concurs pot participa copii, solişti vocali şi instrumentişti cu vârsta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                cuprinsă între 6 şi 14 ani. Repertoriul concurenţilor nu va cuprinde obligatoriu tradiţionala doină, ci interpretarea a două melodii, cu negative (sau acompaniament cu instrumente tradiţionale), din zona folclorică pe care o reprezintă şi prezentarea costumului popular.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Concurenţii din zonă, respectiv  județele Cluj, Mureş, Sălaj și Bistriţa-Năsăud, pot fi acompaniaţi, la solicitare, de taraful Casei de Cultură Gherla.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Înscrierile, însoţite de negativele concurenţilor, se fac conform fişei de participare, până la data de 25 octombrie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mai multe detalii legate de acest eveniment pot fi obține accesând următoarea adresă: http://www.traditiiclujene.ro/show_article.php….

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Găgăuzia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În actualul context regional generat de apropierea alegerilor prezidențiale din Ucraina pe fondul situației conflictuale din estul țării, tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta revin în prim-plan. Acestea au apărut în 19 septembrie 2018 după apariția în mass-media a unei înregistrări video care surprinde momentul când mai mulți cetățeni ucraineni depuneau jurământul de fidelitate pentru obținerea pașapoartelor maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit consultantului politic maghiar Miklos Kevehazi „dobândirea cetățeniei maghiare de către ucrainenii din Transcarpatia nu este o noutate pentru nimeni – acest lucru se întâmplă în ultimii șapte ani”.[i] După aprecierile ministrului adjunct al Afacerilor Externe din Ucraina, Vasil Bodnar, Ungaria a acordat peste 100.000 de pașapoarte cetățenilor ucraineni de origine maghiară, până la momentul în care Ucraina a început să beneficieze de regimul liber de vize pentru călătorii în statele membre ale Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe fondul tensiunilor diplomatice dintre Kiev și Budapesta, autoritățile ungare au inițiat o serie de contacte cu reprezentanți ai Unității Teritoriale Autonome (UTA) Găgăuzia (R. Moldova) în vederea obținerii de date cu privire la legislația care reglementează autonomia respectivei regiuni ca eventual punct de plecare în replicarea contextului juridic în ceea ce privește regiunea Transcarpatia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astfel, guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, parte a R. Moldova, a fost invitată de președintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Köver. În programul vizitei din 1-2 octombrie 2018 au fost prevăzute întâlniri cu persoane de rang înalt, șefi de ministere și departamente din Ungaria. Pe agenda vizitei, un punct important a fost și întâlnirea cu ministrul delegat pentru pentru politica de vecinătate din cadrul guvernului ungar, Feres Andras Kalmar, în cadrul căreia au fost discutate, cu referire la regiunea găgăuză, practicile în domeniul implementării politicilor europene pe problematica autonomiilor naționale și garantarea drepturilor minorităților etnice asupra propriei identități. La întâlnire, alături de Irina Vlah, au mai participat ambasadorul R. Moldova la Budapesta, Oleg Tsul și șeful administrației raionului Vulcănești, Vasilisa Veliksar.[ii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Reamintim că Teritoriul Găgăuziei a obținut autonomie în cadrul Republicii Moldova acum 24 de ani, cu asistența comunității internaționale. Vlah a subliniat că multe dintre acordurile care au stat la baza compromisului între autoritățile de la Chișinău și cele de la Comrat au rămas până acum neimplementate. În plus, în anii ulteriori obținerii autonomiei, Parlamentul R. Moldova a adoptat o serie de acte legislative contrare „Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”. În acest context, experiența „modelului găgăuz” este de interes pentru partea maghiară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce ar putea să însemne acțiunile consultative ale Ungariei? În 2017, Ucraina a adoptat noua lege a învățământului care stipulează că elevii, începând cu anii de liceu, vor fi instruiți doar în limba de stat[iii]. O problemă similară a întimpinat și UTA Găgăuzia care în urma introducerii noului Cod al Educației pe teritoriul R. Moldova a reușit să păstreze preferința fața de predarea în limba rusă.[iv] La solicitarea părții ungare, Vlah a povestit în detaliu despre încercările Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din R. Moldova pentru a abroga „Legea cu privire la educație” a UTA Găgăuzia prin intermediul instanțelor judecătorești.[v]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acțiunile autorităților maghiare pot genera ideea conform căreia este posibil ca diferendul dintre Budapesta și Kiev să se agraveze. În scurt timp, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei l-a declarat pe Matyas Siladi, consulul ungar din  Beregovo (Transcarpatia), persona non-grata și a solicitat ca acesta să părăsească țara în termen de 72 de ore, cauza fiind distribuirea ilegală a pașapoartelor ungare.[vi] Guvernul ungar a reacționat la acțiunile Ucrainei cu aceeași moneda, astfel la 4 octombrie, consulul ucrainean a fost declarat persona non-grata și i s-a solicitat ca în 72 de ore să părăsească Ungaria – a comunicat Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Siyarto.[vii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În acest context, sunt însă foarte interesante reacțiile Federației Ruse cu privire la situația din Transcarpatia, care este supramediatizată în presa rusă. Acestea denotă faptul că Rusia susține Ungaria acuzând autoritățile Ucrainei. Profitând astfel de situația creată, Moscova promovează o imagine anti-europeană în care Europa acționează violent pentru destrămarea Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Practic tot ce se întâmplă este folosit de către Moscova în propriul interes:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Discreditarea sistemului politic de la Kiev, provocând totodată forțele extremiste din vestul Ucrainei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Promovarea atitudinilor anti-UE pe teritoriul Ucrainei (de fapt, acestea sunt promovate în tot arealul CSI);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Distragerea atenției opiniei publice de la chestiunea Crimeea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Beneficiile pentru Rusia sunt evidente. Scopul urmărit de Moscova este de a ține Ucraina cât mai aproape posibil de sfera sa de influență și să împiedice, totodată, accederea, în orice formă, a Ucrainei în Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Interesul fața de conflictul dintre Ungaria și Ucraina implică din ce în ce mai mulți actor politici. Scandalul privind încălcarea drepturilor minorităților etnice din Ucraina devine subiect de interes în discuțiile dintre autoritățile Federației Ruse, Poloniei, României, Bulgariei, Greciei și Republicii Moldova[viii], căpătând astfel valențe internaționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Unul dintre posibilele răspunsuri, referitoare la cauza apariției conflictului, l-a dat Ministrul ungar de Externe: „modalitate a actualului președinte al Ucrainei de a-și crește reputația în contextul alegerilor prezidențiale ce urmează”.  Însă în acest context sunt foarte multe semne de întrebare. De ce campania electorală a lui Poroșenko se răsfrânge asupra acțiunilor Ungariei și exclude conflictul cu Rusia? Ce scenariu de dezvoltare a Ucrainei dorește să urmărească Poroșenko, distanțându-se de UE și excluzând partenerii principali în alinierea cu UE? Ce ar însemna acțiunile tăcute ale Budapestei? Întâlnirea cu Guvernatorul UTA Găgăuzia ar putea însemna elaborarea unui plan privind negocierea unui statut special pentru Transcarpatia? Răspunsurile la aceste întrebări vor apărea în curând, însă acum este evident faptul că Ungaria, care a fost printre primele țări care a recunoscut independența Ucrainei, care a propus regimul fără vize între Ucraina și Ungaria, devine un oponent al oricărei alinieri a Kievului față de NATO și UE. Indiferent care ar fi rezultatele conflictului diplomatic dintre Ucraina și Ungaria, una dintre consecințele care vor apărea va fi regresul cu ani buni în dialogul Kievului cu Bruxelles.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                G.G.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [i] https://newinform.com/138274-zakarpatskii-konflikt-zachem-poroshenko-obostryaet-situaciyu-s-vengrami?utm_source=politobzor.net

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ii] http://gagauzinfo.md/index.php?newsid=42942

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iii] https://ru.krymr.com/a/video-ukraina-vengriya-konflikt/29527362.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iv] http://gagauzinfo.md/index.php?newsid=15298

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [v] https://www.kp.md/online/news/3254320/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vi] https://www.bbc.com/ukrainian/features-russian-45749958

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vii] https://regnum.ru/news/2494673.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [viii] https://ru.krymr.com/a/video-ukraina-vengriya-konflikt/29527362.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                guvernarea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă până acum recent Mișcarea Unionistă era tolerată de către guvernarea de la Chișinău, în ultimele câteva luni s-a produs o schimbare radicală. După ce au obstrucționat Marșului Unirii acum o lună, autoritățile de la Chișinău au impus zilele trecute interdicția intrării în Republica Moldova a liderului unionist George Simion.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Președintele Acțiunii 2012, George Simion, a fost expulzat luni noapte din Republica Moldova și declarat persona non grata pentru o perioadă de cinci ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Persona non grata pentru cinci ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După ce i s-a permis trecerea graniței și a realizat o emisiune la postul unionist 10TV, George Simion a fost reținut fără a i se comunica vreun temei, a fost urcat cu forța într-un automobil fără numere distinctive ale statului, a fost lovit și apoi escortat la vama Leușeni. Liderul unionist s-a aflat numai pentru câteva ore la Chișinău și la momentul la care a fost reținut de angajați ai Biroului de Migrație și Azil ieșea din oraș și se îndrepta spre România. Pe Calea Ieșilor, în apropiere de sectorul de poliție Buiucani, mașina în care George Simion se afla a fost trasă pe dreapta de un automobil de poliție cu girofar, pentru ca imediat după aceea să apară și o mașină din care au coborât mai multe persoane îmbrăcate în negru, dintre care două purtau însemnele Biroului de Migrație și Azil. Acestea l-au informat pe Simion că are interdicție de intrare pe teritoriul RM pentru o perioadă de 5 ani și l-au obligat să părăsească mașina cu care se deplasa și să urce în a lor, agresându-l fizic”, se spune în declarația Mișcării Platforma Unionistă Acțiunea 2012.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Continuare a evenimentelor de acum o lună

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Este un nou atac al autorităților de la Chișinău asupra mișcării unioniste după ce, la finele lunii august acestea au obstrucționat intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a marșului unionist, început la 1 iulie la Alba Iulia și care trebuia să se încheie la Chișinău pe 1 septembrie. Atunci, după două zile de protest la graniță, tinerilor unioniști li s-a permis totuși să-și continue drumul pe teritoriul Republicii Moldova, însă fără liderul lor, George Simion, care a primit interdicție pentru o lună de a intra pe teritoriul republicii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Atitudinea ostilă a autorităților a continuat în timpul mitingului de pe 1 septembrie din Chișinău, atunci poliția blocând deplasarea spre Piața Marii Adunări Naționale a trei autobuze, care însoțeau marșul, foarte importante pentru desfășurarea de mai departe a acțiunii. Așa cum unioniștii au încercat să protesteze, încercând la un moment dat să blocheze o stradă de la marginea Chișinăului, poliția a aplicat forța, luându-i pe protestatari pe sus, printre care și pe deputatul român Constantin Codreanu. Presiunile poliției au continuat, forțându-i pe tinerii unioniști să încheie acțiunea iar cetățenii români, participanți la Marșul Unirii, au fost expulzați în seara de 1 septembrie din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În fața unui efectiv al poliției, care depășea de câteva ori numărul manifestanților din seara de 1 septembrie, liderii Marșului Unionist au decis să se conformeze cerințelor poliției fără a opune rezistență.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Este de menționat că partidele moldovenești de opoziție, atât  cele declarate unioniste cât și cele declarate proeuropene, nu au condamnat vehement reprimarea acțiunii din 1 septembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mai mult, în mediul electoratului pro-românesc și pro-european, au apărut o serie de speculații, răspândite de propagandiștii acestor partide, potrivit cărora evenimentele respective ar fi fost regizate de liderii organizațiilor unioniste și poliția moldovenească, la indicațiile partidului de guvernământ din Republica Moldova, Partidul Democrat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Jurnaliști unioniști, demiși pentru că s-au supus cenzurii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iată că la o lună de la evenimentele din 1 septembrie, liderul informal al mișcării tinerilor unioniști, George Simion este expulzat repetat din Republica Moldova, fiindu-i aplicată și o interdicție de intrare în țară pentru o perioadă de cinci ani. Mai mult, tot pe 1 octombrie, jurnaliștii postului unionist de televiziune TV10, unii dintre ei și activiști civici ai organizațiilor unioniste, au demisionat din solidaritate cu colega lor, Alina Panico, demisă de proprietarii postului pentru difuzarea unei știri critice la adresa guvernării. De remarcat că postul TV10 aparține publicației Timpul, care de ani buni este în relații destul de apropiate cu Partidul Democrat aflat la guvernare. Unul din cei patru jurnaliști, Anatol Ursu, care este și vicepreședintele organizației Acțiunea 2012, spune că lucrurile s-au întâmplat după ce, cu două săptămâni în urmă, conducerea postului a încercat să impună cenzura, limitând dreptul la exprimare al jurnaliștilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Tolerați atât timp cât nu încurcau puterea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Continuarea reprimării mișcării unioniste a tinerilor basarabeni, ghidată de trei organizații – Acțiunea 2012 în frunte cu George Simion, Blocul Unității Naționale (BUN) în frunte cu Ion Leașcenco și ODIP (Onoare, Demnitate și Patrie), în frunte cu Vlad Bilețchi, denotă o atitudine ostilă fermă a autorităților în raport cu ea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prin ce se explică această ostilitate crescândă față de o mișcare până nu demult tolerată de către Partidul Democrat și liderul (proprietarul) acestuia, Vlad Plahotniuc?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mișcarea unionistă a tinerilor, idealistă și zgomotoasă uneori, era tolerată iar pe alocuri chiar încurajată de către autorități atâta timp cât contribuia la fărâmițarea electoratului de dreapta. Destul de omogen, acest electorat, care a stat la baza independenței Republicii Moldova, luptând pentru valorile naționale la răscrucea anilor 80-90 ai secolului trecut, acum este împărțit în două mari tabere, una unionistă și alta proeuropeană. Prima optează pentru o unire cât mai grabnică cu România, fără însă a arăta cum, iar cea de-a două (care în esență acceptă dezideratul Unirii însă evită să-l pună în discuție) pune în prim plan integrarea europeană, care, odată înfăptuită, ar putea conduce și la apropierea firească și mai apoi la contopirea teritoriului dintre Prut și Nistru în spațiul românesc. Iată că această abordare diferită este exploatată cu succes de clanul oligarhic aflat la guvernare, împiedicând  consolidarea unui pol puternic de dreapta pe scena politică din Republica Moldova. Breșa se adâncește și din cauza încăpățânării liderilor din ambele tabere. Dacă unioniștii ar aborda realist dezideratul Unirii iar pro-europenii ar accepta chestiunea identitară în retorica sa, disensiunile dintre cele două tabere practic ar dispărea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată, partidele declarate unioniste sunt suspectate, și nu fără temei, că ar face de mai mult timp jocul oligarhului Plahotniuc în dezbinarea dreptei. Până nu demult Partidul Liberal și mai recent Partidul Unității Naționale (PUN), ambele declarate unioniste, erau aliații loiali ai guvernării și adversari înverșunați ai opoziției pro-europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și în acest joc au fost atrase (conștient sau nu) organizațiile tinerilor unioniști. Mai mult, unul din liderii acestora, Constantin Codreanu, a ajuns pe listele PUN pentru un mandat de deputat în Parlamentul României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Schimbare de atitudine după alegerile locale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Atitudinea tinerilor unioniști a început să se schimbe după alegerile locale pentru Primăria Municipiului Chișinău din această vară, când Constantin Codreanu, candidând din partea PUN, obținând un scor destul de modest, a constatat că ar avea mai multe șanse electorale dacă s-ar distanța de acest partid, suspectat de alianță ascunsă cu Partidul Democrat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Într-un interviu acordat TRB în ultimele zile ale Marșului Unirii, Codreanu spunea că ar fi oportună crearea unei platforme, în care să se regăsească oameni noi, tineri precum cei care participă în Marșul Centenarului, tineri, prezenți de mulți ani pe baricadele civice, care și-au dovedit atașamentul față de idealul Unirii și au credibilitate care le lipsește celorlalți politicieni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru că ceilalți politicieni din Republica Moldova au fost deja compromiși de diverse scheme în care au fost implicați și oamenii nu mai au încredere în ei. Și atunci, soluția mea, pe care vreau s-o propun la alegerile parlamentare din 2019 este o garnitură de oameni noi, oameni cărora să nu ai ce să le reproșezi în ce privește trecutul lor, în ce privește traseul lor politic și multe altele.”, a precizat politicanul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deși Codreanu nu a numit cine sunt politicienii unioniști compromiși, este lesne de dedus că s-a referit la fruntașii Partidului Liberal și ai Partidului Unității Naționale care nu mai au susținerea populară, în primul rând pentru că au făcut la un moment dat jocul clanului oligarhic aflat la guvernare. Noua abordare a tinerilor unioniști înseamnă, bineînțeles, distanțarea de PUN, partid loial guvernării și intrarea în opoziție reală cu guvernarea. Iată că perspectiva apariției unei forțe unioniste necontrolate de putere nu este agreată de Plahotniuc&Co, aceștia făcând tot posibilul pentru a obstrucționa procesul creării unui nou pol unionist.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Antiunionismul poate aduce dividende electorale democraților?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Însă aceasta nu este singura explicație a înverșunării antiunioniste a partidului de guvernământ. În vara acestui an, înțelegând probabil, că nu prea are șanse să culeagă voturi pe segmentul de dreapta, pro-european și pro-românesc al electoratului, PD s-a întors cu fața spre electoratul de stânga, mai puțin informat, mai puțin pretențios, fără prea multe întrebări referitoare la corupție și mai ușor de manipulat. Totuși, pentru a reuși în cucerirea lui, trebuie să demonstrezi că ești suficient de antiromân. Iar presiunile asupra tinerilor unioniști, interdicțiile aplicate lui George Simion, ar trebui să fie încă o dovadă în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Singuri contra tuturor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totuși, prin ce se explică atitudinea destul de rezervată, uneori rece și chiar pe alocuri ostilă a partidelor de dreapta față de tinerii unioniști? De remarcat că până la data scrierii articolului, doar Partidul Liberal Democrat din Moldova a luat atitudine față de expulzarea lui George Simion. Și asta, deși acum câteva săptămâni majoritatea partidelor de opoziție au luat atitudine față de expulzarea din țară a șapte cetățeni turci.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Explicația ar consta în egoismul electoral al celorlalte partide de dreapta. Atât PL cât și PUN dar și alte partide mai mici, declarate unioniste, deși arată un scor destul de redus în sondaje, sunt împotriva unei noi forțe unioniste, care ar putea atrage electoratul unionist, dezamăgit de partidele vechi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și partidele de centru dreapta, așa numita opoziție extra-parlamentară și pro-europeană, Partidul Acțiune și Solidaritate dar și Platforma Demnitate și Adevăr, ar dori să rupă o parte din electoratul unionist, deși se distanțează constant de mesajul unionist. Într-un interviu pentru TRB, președintele PPDA, Andrei Năstase a menționat că partidul său va face coaliție doar cu PAS însă va încerca să atragă electoratul unionist. „În ceea ce privește electoratul pro-românesc, unionist, vom face tot posibilul ca să-i convingem să voteze pentru coaliția pro-europeană”, a menționat acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sondajele de opinie recente arată însă că, cel puțin până acum, cele două partide, PAS și DA, nu și-au îmbunătățit deloc scorul electoral. Din contra, dacă în aprilie 2018 acestea, potrivit Barometrului Opiniei Publice, aveau împreună un scor de 25%, în septembrie 2018 intențiile  de vot în favoarea celor două partide au scăzut până la 22,5%. Este logic să credem că electoratul unionist indecis nu a fost convins de cele două partide și, dacă nu va apărea o forță unionistă credibilă, nici nu va participa la vot.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta revin în prim-plan, după apariția unei înregistrări video care surpinde momentul când mai mulți cetățeni ucraineni depuneau jurământul de fidelitate pentru obținerea pașapoartelor maghiare. În fapt, acele pașapoarte maghiare sunt substitute la fel de valide ale certificatului de cetățean maghiar și care le conferă drepturi (și obligații) similare cu ale cetățenilor maghiari – cel puțin dreptul de a vota și libera circulație. În aceeași înregistrare se observă cum diplomatul maghiar le cere proaspeților absolvenți ai procesului de depunere a jurământului să nu sufle nicio vorbă autorităților ucrainene. Reacția oficialilor ucraineni a fost virulentă, criticând dur practica Consulatului Maghiar pe care o declară ilegală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Evenimentul surprins la Consulatul Maghiar din orașul Berehove (Beregovo/Bereszasz) a intensificat ostilitățile deja existente pe fondul promulgării noii legi a educației de către președintele Ucrainei în luna septembrie a anului trecut. De atunci au fost destul de greu de apreciat momentele de înțelegere dintre cele două capitale. De fapt, din toamna anului trecut, oficialii maghiari, într-un fel sau altul, au menținut fără preget presiunea politică asupra conducerii de la Kiev și s-au folosit de pârghiile statutului de membră NATO și UE a Ungariei pentru a încetini procesul de apropiere a Ucrainei de structurile euro-atlantice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Într-un an de zile scurs de la momentul promulgării noi legi a educației și până în prezent, subiectele sau episoadele care au tensionat relațiile dintre cele două capitale au fost numeroase: pe de o parte, de la vandalizarea unor monumente maghiare, dezarborarea steagului maghiar de pe clădirea consulatului maghiar până la incendierea acestuia, iar, pe de altă parte, de la incitarea sentimentului naționalist în rândul comunității maghiare din Transcarpatia, până la politica constantă de eliberare de pașapoarte maghiare cetățenilor ucraineni sau intenția Budapestei de a înființa un minister însărcinat cu dezvoltarea regiunii Transcarpatia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acte de securitizare reciproce

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ambele tabere conservarea sau promovarea elementelor de identitate națională devin nucleul unei dispute politice la distanță cu implicații pe plan intern. Nu neapărat simultan și nu neapărat sub aceeași formă de manifestare sau ca scop ultim, dar preluarea unor teme prin care se face apel la elemente de identitate și sentimente naționaliste pentru justificare unor politici interne au implicat fie atragere de capital politic, fie o strategie de consolidare a puterii, fie uneori deturnarea atenției de la alte probleme interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mulți specialiști au pus politica agresivă a diplomației regimului Orban pe seama alegerilor parlamentare desfășurate în luna aprilie, anul acesta, și în urma cărora partidul premierului Victor Orban și-a asigurată majoritatea parlamentară. Dar iată epuizată și această rundă de alegeri și Budapesta continuă să folosească instrumente ale diplomației coercitive în relația cu autoritatea centrală de la Kiev, în timp ce blochează fără ezitări trei întrevederi ale Comisiei NATO-Ucraina. Iar oficialii ucraineni sunt lipsiți de aproape orice formă de ripostă (diplomatică) directă, context dat de procesul de apropiere a Ucrainei de structurile euro-atlantice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Calitatea Ungariei de membră NATO și UE și posibilitatea exercitării dreptului de veto în interiorul formatelor instituționalizate NATO-Ucraina și UE-Ucraina conferă un ascendent considerabil guvernului de la Budapesta asupra conducerii de la Kiev. Un avantaj pe care nu ezită să îl exploateze la capacități maxime în tentativa de a tranșa subiectele divergente de pe agenda bilaterală în interes propriu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De cealaltă parte, au fost luate ori sunt în curs de adoptare unele măsuri ambigue prin formularea lor sau prin mecanismul de implementare și care ating drepturile minorităților naționale: noua lege a educație, declararea neconstituțională a legii privind ”limba regională” sau interzicerea dublei cetățenii. Actuala conducere de la Kiev, cu siguranță, și-a făcut anumite calcule politice interne pe baza acestor legi. Însă, marele dezavantaj al lor este că se învecinează cu un stat a cărui conducere politică este recunoscută pentru derapajele antidemocratice și politica externă multivectorială și care în actele lor de securitizare supralicitează, în multe momente, comunitatea maghiară din Transcarpatia. Ca în același timp, să nu se arate deloc dispus la compromisuri în negocierile cu oficialii ucraineni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe un tărâm al tensiunilor latente, disputele actuale reprezintă, în fapt, o continuare, o consecință a politicilor și viziunilor contradictorii  antrenate de-o parte și de alta pe marginea aceleiași teme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Inițiativa Budapestei de a crea un minister care să se ocupe de dezvoltarea regiunii Transcarpatia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oficialii maghiari dezvoltă o politică la marginea linilor roșii ale diplomației în relația cu Ucraina, sub pretextul măsurilor Kievului prin care limitează drepturile comunității maghiare, și anunță că va însărcina un reprezentant special responsabil de dezvoltarea regiunii transcarpatice. Această inițiativă este privită de oficialii ucraineni ca o „provocare deliberată”, „o ingerință în afacerile interne” sau ca „o amenințare la adresa suveranității naționale și a integrității teritoriale ale Ucrainei” și anunță că dacă nu vor fi date mai multe explicații despre sarcinile acestui post va recurge la interzicerea intrării oficialilor maghiari pe teritoriul Ucrainei. Cu ocazia Adunării Generale a ONU, desfășurată săptămâna trecută la New York, miniștrii de externe ai Ungariei și Ucrainei au discutat pe marginea acestui subiect, iar, conform lui Pavel Klimkin, Peter Sziijarto a dat asigurări că Ungaria va schimba titlul reprezentantului autorizat pentru Transcarpatia[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Scandal diplomatic iminent

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La scurt timp apare înregistrarea video ce surprinde acordarea de pașapoarte maghiare cetățenilor ucraineni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                *În Ucraina dubla cetățenie este interzisă prin lege, însă nu sunt prevăzute sancțiuni sau răspundere penală privind încălcarea articolelor aferente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu toate acestea, ministrul de externe al Ucrainei, Pavel Klimkin declara că deși „nu există o răspundere penală sau administrativă pentru dubla cetățenie, aceasta nu modifică situația. Încălcarea rămâne o încălcare și acțiunile ostile rămân ostile.[ii]” De cealaltă parte, reprezentanții maghiari insistă asupra faptului că în Uniunea Europeană statele membre recunosc dubla cetățenie și, prin urmare, respectarea și de către Ucraina a acestei prevederi este indispensabilă, dacă dorește să își continue integrarea europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe baza acelei înregistrări video asistăm actualmente la un scandal diplomatic, oficialii ucraineni anunțând că dacă consului maghiar nu va fi retras atunci acesta va fi expulzat. De cealaltă parte, în opinia ministrului de externe a Ungariei, Peter Sziijarto, consulul maghiar nu a încălcat nici legislația ucraineană, nici dreptul internațional, ca urmare Ungaria nu are niciun motiv să își retragă consulul[iii]. Astfel, dacă Kievul va decide expulzarea consulului maghiar, Budapesta va reacționa cu aceeași unitate de măsură, expulzând consulul ucrainean din Ungaria. În același timp, guvernatorul regiunii Transcarpatia, Henadii Moskal, invocă argumente juridice, specificând faptul că „Convenția de la Viena subliniază faptul că locurile în care se află ambasadele și consulatele unui stat sunt considerate teritoriile acelui stat[iv]. Cu alte cuvinte, pe „teritoriul Ungariei”, Ungaria face ce vrea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Între timp, Peter Sziijarto a fost adăugat în baza de date „Mirovtorets”. Această bază cuprinde o listă cu persoanele care prin acțiunile sau discursurile lor „amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei[v]. De curând, pe aceeași listă a fost adăugat șeful Bisericii Ortodoxe a Ucrainei aflată sub jurisdicția Patriarhiei de la Moscova, Mitropolitul Onofrei, sub incriminarea de agent al Moscovei și oponent al creării Bisericii Ucrainene independente, arată Unian.info.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Comunitatea maghiară „calul troian” al Budapestei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După aprecierile ministrului adjunct al Afacerilor Externe din Ucraina, Vasil Bodnar, Ungaria a acordat peste 100.000 de pașapoarte cetățenilor ucraineni de origine maghiară, până la momentul în care Ucraina a început să beneficieze de regimul liber de vize în statele membre ale Uniunii Europene. Prin urmare, profitând de acel pașaport, zeci de mii de ucraineni au mers la muncă în străinătate. Dar acest exod al populației se întâmpla și înainte, motivul același: condițiile de trai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În subsidiar, obținerea de pașapoarte maghiare poate contribui la modificarea structurii demografice în regiune, ceea ce alarmează autoritățile ucrainene. Iar în condițiile investițiilor de resurse materiale și financiare consistente ale guvernului de la Budapesta în Transcarpatia, în conjucție cu politicile și discursurile național-populiste promovate de regimul Orban crează premisele unui scenariu de risc la adresa securității naționale a Ucrainei. Astfel, consecințele demografice și economice rămân o realitate, care necesită o analiză de risc trans-sectorială complex elaborată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totuși, câteva întrebări rămân deschise

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă situația din teren era cunoscută (și era, altminteri!), de ce până în prezent, nu s-au luat măsuri împotriva politicilor Budapestei de acordare de pașapoarte cetățenilor ucraineni? Și de ce, tocmai acum, autoritățile ucrainene au ales să aducă în prim-plan practica Budapestei? Să fie coincidență? Să fie lipsă de profesionalism? Să fie la mijloc alte interese politice? Parțial, repet, parțial ministrul de externe ungar oferă un răspuns, exprimat tranșant și printr-un exces de zel evident: modalitate a actualului președinte al Ucrainei de a-și crește reputația în contextul alegerilor prezidențiale ce urmează[vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În sfârșit, autoritățile ucrainene sunt cele care vor trebui să găsească soluții neinterpretabile la probleme ridicate de Budapesta și un compromis legal și în termenii tratatelor internaționale la care a aderat Ucraina. Altfel, regimul Orban va continua să pună piedici interminabile în procesul apropierii Ucrainei de NATO și UE. Și nu va fi deloc confortabil pentru executiv, indiferent de cine va preluat funcția de președinte sau cine va forma guvernul, ca procesul euro-atlantic asumat să stagneze și pentru a cărui evoluție are nevoie de sprijinul vecinilor membri ai NATO și UE. Orice forma de stagnare a acestui proces se traduce printr-o economie fragilă și condiții de trai joase. Probleme pentru care politicienii vor trebui să răspundă în fața populației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Între timp, Pavel Kimklin și-a moderat tonul discursiv privind chestiunea dublei cetățenii. Acesta consideră că este posibilă găsirea unei soluții prin care persoanele cu dublă cetățenie să nu fie afectate sau să nu fie nevoite să își ascundă a doua cetățenie. Cu toate acestea, Kievul și-a păstrat decizia expulzării consulului Ungariei implicat în acordarea de pașapoarte, pe care l-a declarat persoană non-grata, invitând-l să părăsească țara în următoarele 72 de ore, informează Agenția BucPress din Cernăuți[vii], citând comunicatul MAE ucrainean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe de altă parte, pentru Klimkin rămâne inacceptabilă dubla cetățenie ucraineano-rusă, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. În consecință, această problemă ar trebui tratată separat față de statutul persoanelor aparținând altor minorități naționale[viii], conchidea diplomatul ucrainean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [i] https://www.unian.info/politics/10276425-klimkin-szijjarto-assures-hungary-to-change-title-of-its-authorized-envoy-for-transcarpathia.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ii] https://112.international/ukraine-top-news/hungarian-consul-in-zakarpattia-to-leave-ukraine-soon-foreign-minister-32807.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iii] https://www.unian.info/politics/10285254-hungary-threatens-to-retaliate-in-case-of-expulsion-of-its-consul-from-ukraine.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iv] https://112.international/ukraine-top-news/video-of-issuance-of-hungarian-passports-was-published-by-ukrainian-border-guard-32578.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [v] https://www.unian.info/politics/10280253-hungary-s-szijjarto-added-to-ukraine-s-myrovtorets-database.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vi] https://112.international/politics/poroshenko-wants-to-improve-rating-by-oppression-of-hungarians-szijjarto-32608.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vii] http://bucpress.eu/politica/consulul-ungariei-la-berehove-declarat-7665

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [viii] https://www.unian.info/politics/10284180-klimkin-proposes-to-discuss-dual-citizenship-in-ukraine.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  hai pe net

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează ṣi în acest an cursul gratuit de antreprenoriat social pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 ṣi 20 de ani „Provoacă viitorul: fii antreprenor!”. Evenimentul va avea loc în perioada 15 octombrie – 16 noiembrie 2018, la American Corner Cluj-Napoca, cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Instruirea se va desfăşura în limba română, prin două serii de cursuri a câte 20 de locuri fiecare – în intervalul 15 – 26 octombrie 2018 are loc seria I, iar în perioada 5 – 16 noiembrie 2018 urmează seria a II-a. Cursurile vor avea loc zilnic, de luni până vineri, între orele 16.00-19.00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Înscrierile se fac până miercuri, 10 octombrie 2018, prin completarea formularului următor: https://goo.gl/NDJCeq. Informaṭii suplimentare pot fi obţinute la numărul de telefon 0264-430323, în zilele de luni, marṭi, miercuri ṣi vineri în intervalul orar 8.00-16.00, iar joia de la 10.00 la 18.00, sau la adresa de e-mail americancornercluj@gmail.com.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Iniṭiativa se află în al patrulea an de la demarare ṣi urmăreṣte dezvoltarea de abilităţi antreprenoriale la tineri cu vârsta între 14 şi 20 de ani, cuprinşi sau nu într-o formă de învăţământ, prin familiarizarea cu domeniul antreprenoriatului, al antreprenoriatului social ṣi al managementului de proiect, precum și dezvoltarea creativităţii şi a spiritului inovator. De asemenea, inițiativa vizează creşterea gradului de conştientizare a apartenenţei la o comunitate ṣi a gradului de implicare socială, cunoaşterea mijloacelor de îmbunătăţire a contactului cu comunitatea, identificarea problemelor comunităţii şi oferirea de soluţii pentru rezolvarea acestora. Tinerii vor învăṭa cum să iniṭieze ṣi să dezvolte o afacere ṣi să se implice în viaṭa comunităṭii, cunoṣtinṭele teoretice fiind puse în practică prin realizarea ṣi implementarea de proiecte. Participanṭii vor primi o diplomă la încheierea programului de instruire, în urma prezentării modului de implementare a proiectului elaborat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  mere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Situația dificilă ce s-a creat în acest an în ramura pomicolă din Republica Moldova, pune din nou în fața fermierilor, a asociațiilor de profil dar și a autorităților, problema restructurării sectorului. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Deși 2018 a fost un an foarte favorabil pentru recolta de mere, pomicultorii moldoveni nu sunt deloc încântați. Problema este că o situație similară a fost consemnată în toată Europa unde va fi recoltată, de asemenea, o cantitate record de mere. Și în Rusia, care rămâne piața tradițională pentru merele moldovenești, a fost înregistrată o recoltă frumoasă, inclusiv pe plantațiile tinere, fondate în 2015.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cea mai bună recoltă din ultimii 10 ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit Asociației Moldova Fruct, în anul curent, pomicultorii moldoveni așteaptă o recoltă de mere de 505 mii de tone, una din cele mai bune din istorie și cea mai bună din ultimii 10 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cu toate acestea, recolta bogată de mere nu se va transforma și în profituri însemnate pentru fermieri. Și asta, deoarece recolte la fel de bogate au fost consemnate la nivel global.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit prognozelor făcute de Asociaţia Mondială a Producătorilor de Mere şi Pere (WAPA), în anul 2018 recolta de mere va spori în statele Uniunii Europene cu 36% față de anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Condiţiile climaterice favorabile de pe întreg teritoriul european au favorizat creşterea merelor, astfel, producătorii s-au întors la productivitatea medie obţinută în anii 2014-2016. Recolta de mere aşteptată în UE va fi de 12,6 milioane tone. Doar în Polonia, cel mai mare producător european, se așteaptă o recoltă de 4,5 milioane tone.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În Ucraina – 1,1 milioane tone, în Rusia – 900 mii de tone

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  O situație similară se așteaptă și în est. În Ucraina se anticipează o recoltă de 1-1,1 milioane tone, potrivit datelor asociației specializate ”Ukrsadprom”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În Rusia e la fel. Potrivit prognozelor Asociației pomicultorilor din Rusia, în acest an recolta de mere rusești poate ajunge la 900 mii de tone, cu aproape 200 mii de tone mai mult față de acum un an și cu 400 mii de tone mai mult decât acum cinci ani. În special, rezultatele se datorează noilor plantații, sădite după declanșarea războiului comercial al Rusiei cu Occidentul în 2015,  care au intrat în rod în acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Firește, recolta bogată și, respectiv, cererea de mere, nu putea să nu se exprime în prețuri mai mici de achiziție a acestora de la fermieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prețul angro în Rusia este de 10 lei, cel de achiziție de la fermieri în R. Moldova – de doar trei lei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La mijlocul lunii septembrie, prețul angro al merelor de soiul Golden Delicious, unul din cele mai apreciate pe piața rusească, tradițională pentru merele moldovenești, era de 0,6 dolari pentru un kilogram (circa 10 lei moldovenești). În Ucraina, care nu mai poate exporta de câțiva ani pe piața rusească, prețurile erau și mai mici, de doar 0,29 dolari (sub 5 lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De remarcat, că în Republica Moldova, prețurile de achiziție a merelor de la fermieri este și mai mic. Potrivit lui Ion Rotaru, manager comercial al „Suan Pro SRL”, companie ce se ocupă inclusiv de producerea, achiziția, păstrarea și exportul merelor, piața de mere este caracterizată printr-o ofertă suficient de mare în toamna anului 2018 atât pe piața din Republica Moldova, cât și în regiune. Astfel, prețurile angro pentru aceste produse sunt de două ori mai mici față de cele din anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dacă în anul 2017 producătorii vindeau merele la un preț mediu de șase lei pentru un kilogram, în acest an prețul este de aproximativ trei lei pentru un aceeași cantitate. Vorbim despre soiuri precum Idared, Semerenko, Golden. Prețul actual este mai mic și decât media din 2016 și 2015, când un kilogram de mere se vindea cu 4 lei și 5 lei pentru un kilogram, respective”, ne relatează managerul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Partea bună pentru Suan Pro este că firma dispune de capacități de stocare și poate păstra merele produse și cele achiziționate în frigiderele proprii pentru a le vinde în primele luni ale anului viitor, când prețul ar putea crește considerabil iar conjunctura pe piață ar putea fi mai favorabilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Fermierii sunt nevoiți să vândă la preț mic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Problema e că nu toți pomicultorii moldoveni au aceste avantaje. În marea lor majoritate, ei nu au frigidere proprii și sunt nevoiți sau să vândă merele imediat din livadă, sau să le depoziteze în frigiderele altora, la un preț destul de mare. Niciuna din situații nu este privită cu ochi buni de către fermieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit lui Viorel Clipca, fermier din satul Rădoaia, raionul Sângerei, care deține o livadă intensivă de mere de 25 hectare,  dacă vinde din livadă, la prețul de trei lei kilogramul, riscă să nu-și recupereze investițiile. Pe de altă parte, el nu vrea să riște să le depoziteze în frigidere până în februarie-martie la prețul de un  leu pentru kilogram, deoarece ar putea să nu le poată vinde nici atunci, și va rămâne dator și frigiderului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În plus, nu toate merele pot fi exportate iar o bună parte din ele sunt vândute la fabricile de procesare unde sunt prelucrate, de regulă, în concentrat de suc. Însă, în acest an, din cauza recoltei mari la nivel mondial, prețul de achiziție a merelor de către procesatori s-a redus de câteva ori. Potrivit lui Viorel Clipca, acesta ar fi scăzut de la 3,5 lei per kilogram anul trecut la 80 de bani în acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Șanse mari să rămână în pierdere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și Valentin Chilat, fermier din raionul Ocnița este foarte sceptic în privința rezultatelor pentru acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Situația este tare proastă. Pentru că recolta este bogată, mere sunt multe, în procesul de cultivare am investit bani enormi iar prețurile de achiziție sunt extrem de mici”, ne spune el.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit acestuia, doar pentru tratarea livezii de meri cu produse de uz fitosanitar care, potrivit tehnologiilor superintensive, trebuie aplicate de 17 ori, se cheltuiesc circa 20 de mii de lei la hectar. În plus, trebuie bani pentru motorină, exploatarea tehnicii, salarii, amortizare. În plus, în primăvară, în urma înghețurilor, a fost compromisă o parte din recoltă. Drept urmare, recolta va fi cuprinsă între 20 și 25 de tone la hectar iar la prețurile curente de achiziție abia dacă se va putea de recuperat investițiile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Recoltă mare în Rusia, inclusiv datorată investițiilor moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Valentin Chilat spune că prețurile din Rusia sunt mici din cauza că în acest an au intrat în rod și livezile tinere, plantate în această țară odată cu inițierea unui program de stimulare a producției agricole proprii, drept urmare a războiului comercial dintre Rusia și Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și o parte dintre pomicultorii moldoveni au participat la acest proiect, investind în livezi intensive în ținutul Krasnodar din sudul Federației Ruse iar acum merele acestora fac concurență și elimină încet merele moldovenești pe piața rusească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La oferta mare de pe piața rusească se mai adaugă și deprecierea rublei, care a ajuns la cotația de 69 de ruble pentru un dolar american. Drept urmare, așa cum merele se vând în ruble, pentru un kilogram de mere se plătește mai puțin cu câțiva cenți decât anul trecut, doar din această diferență de curs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Un an la fel de greu ca și 2014

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Situația grea pentru pomicultorii moldoveni din acest an este asemănătoare, potrivit lui Iurie Fală, director executiv al Asociației producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, cu cea din anul 2014, atunci când merele moldovenești au fost interzise pe piața rusească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acesta a schițat un tablou general similar cu cel relatat de cei doi pomicultori. „Exporturile nu merg, în Rusia se devalorizează rubla, fapt ce reduce puterea de cumpărare pe această piață. Prețurile oferite de procesatori nu acoperă nici banii investiți în stropirea livezilor iar piața internă rămâne nesemnificativă pentru așa un volum de producție pe care îl avem la moment”, spune Iurie Fală. El vorbește despre faptul că încă nu s-a format cultura de consum sănătos de fructe și legume în Republica Moldova și, de aceea, consumul de mere pe piața internă rămâne încă la un nivel destul de scăzut față de țările europene. În plus, în R. Moldova aproape fiecare familie are posibilitatea să aducă de la țară, de la părinți și rude mere crescute în gospodăriile particulare ale țăranilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Procesatorii spun că nu pot oferi prețuri mai mari de 81 de bani per kilogram

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La rândul lor procesatorii spun că prețurile de achiziție, a merelor din acest an nu pot fi nicidecum mai mari. Și asta, potrivit lui Vitali Crupenencov, directorul departamentului Marketing al fabricii de conserve „Orhei Vit”, deoarece prețurile merelor pentru procesare sunt extrem de mici în toată lumea. „Așa cum din acestea se produce concentrat de mere, marfă care merge la export și se vinde la burse, pentru a fi competitivi, trebuie să avem costuri de achiziție cel puțin egale cu cele aplicate de concurență, în special în Polonia”, ne relatează managerul. El spune că cei mai mari consumatori la nivel mondial de concentrat de mere sunt SUA, Franța și Germania. De regulă aceste țări stabilesc prețul mondial de achiziție a concentratului de mere, care este cumpărat și din el se produce ulterior suc. Însă așa cum merele sun în acest an mult mai ieftine decât în anii precedenți, acestea sunt cumpărate la prețuri extrem de mici și, în final, și prețul concentratului de mere este mult mai mic. Diferența între producătorii moldoveni și cei polonezi, spre exemplu, potrivit lui Crupenencov, constă în faptul că ultimii cultivă mere special pentru procesare. Iar acest proces este mult mai puțin costisitor din simplul motiv că nu sunt aplicate atât de multe stropiri, Dacă în cazul merelor de masă livezile se stropesc de cel puțin 17 ori, în cazul celor pentru procesare sunt suficiente doar patru stropiri. În plus, merele vândute la procesare nu trebuie sortate, nu necesită o atenție sporită în timpul culesului, iar acest fapt iar reduce din costuri. „La noi, marea majoritate a pomicultorilor au plantat livezi superintensive cu un singur scop, de a vinde mere de masă și a obține prețuri mari pentru un kilogram. Atunci când nu reușesc să vândă aceste mere pentru consum curent, ei le aduc la procesare. Însă noi nu putem achita aceleași prețuri, trebuie să ținem cont de conjunctura prețurilor la concentratul de măr”, spune managerul, care recomandă fermierilor să creeze plantații doar pentru procesare și atunci multe din problemele lor vor dispărea de la sine. La moment, potrivit lui Crupenencov, nimeni dintre procesatorii moldoveni nu oferă prețuri mai mari de 81 de bani pentru un kilogram de mere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe suprafețe mici nu e rentabil să produci pentru procesare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Totuși, recomandarea acestuia nu poate fi aplicată în cazul majorității fermierilor moldoveni. Și asta, deoarece plantațiile acestora sunt în cea mai mare parte mici, de 10-20-30 de hectare. Iar așa cum marja de profit în cazul merelor vândute pentru procesare, chiar și cu aplicarea tehnologiilor mai puțin costisitoare, este extrem de mică, ei ar avea nevoie de suprafețe mult mai mari pentru a obține venituri cât de cât decente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pomicultura moldovenească a ajuns, astfel într-un impas, similar cu cel din 2014, când merele moldovenești au fost interzise pe piața rusească, ce absoarbe circa 90% din exporturile respective. Problema este că Rusia chiar dacă nu va mai impune restricții comerciale pentru merele moldovenești, nu va mai avea nevoie de cantități prea mari de mere din import pentru a satisface necesitățile pieței interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cererea pe piața rusească va scădea continuu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și asta deoarece în Rusia subvenționarea pomiculturii în ultimii câțiva ani a contribuit la o sporire dinamică a producției interne. În fiecare an, volumele producției de mere cresc cu  100-150 mii tone. „Cu cinci ani în urmă noi obțineam circa 500 mii tone de mere din care jumătate erau pentru procesare”, menționează  Igor Muhanin, președintele Asociației Pomicultorilor din Rusia. Acum ponderea merelor pentru consum curent a ajuns la 75% din volumul total de 900 mii de tone.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acesta este convins că ramura se va dezvolta și în continuare la fel de dinamic. Acum statul rus subvenționează și pepinierele, fapt ce va permite să reducă dependența de puieți de import și va spori și mai mult producerea. „Pentru aceasta noi plantăm anual câte 10-14 mii de hectare de livezi intensive, care produc câte 40-70 de mii de tone de mere la hectar.  În aceste ritmuri, către 2024 Rusia va produce circa 1,2-1,3 milioane tone de mere și datorită acestui fapt volumul importurilor acestui fruct se va reduce cel puțin de două ori”, presupune Muhanin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În plus, și în Rusia sunt introduse tot mai frecvent standardele internaționale de vânzare a merelor în supermarkete. Și, ca și în Europa, merele vândute în supermarketele rusești trebuie să fie sortate după calibru și culoare, să aibă un exterior atractiv pentru cumpărători. Iar acest fapt iarăși presupune investiții suplimentare pentru pomicultori în linii de sortare, frigidere etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru a supraviețui, pomicultorii trebuie să se unească în grupuri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În acest context, Iurie Fală spune că este posibil ca mulți pomicultori să renunțe la afacerile cu mere. Unica alternativă pentru ei ar fi asocierea în grupuri de producători, care să se ocupe de faza de realizare a produselor împreună. Mai ales că crearea acestor cooperative sunt subvenționate atât de către stat cât și de către unele proiecte externe. Asociațiile de producători pot construi împreună cae de ambalare cu linii de sortare, frigidere, pot cumpăra tehnică performantă și negocia prețuri mai avantajoase la procurarea mijloacelor de uz fitosanitar. Iar persoane angajate de aceste cooperative ar putea căuta în permanență noi piețe de desfacere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și aceasta nu e singura măsură necesară pentru stimularea grupurilor de producători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Statul le poate oferi acestora unele stimulente de ordin fiscal, astfel de practici fiind aplicate pe larg în Uniunea Europeană. „Statul trebuie să pună toate instrumentele în mișcare pentru a salva ramura”, conchide Iurie Fală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit directorului executiv „Moldova-Fruct”, doar inițierea și aplicarea unui program de transformare a ramurii în una performantă, care să facă față competiției internaționale tot mai acerbe poate păstra pomicultorii pe linia de plutire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La rândul său, Valentin Chilat este de părere că  statul trebuie să renunțe la subvenționarea creării de noi plantații și să se axeze pe sporirea competitivității plantațiilor deja existente. Altfel, în câțiva ani nu va avea sens nici păstrarea plantațiilor deja existente, nemaivorbind de cele noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  AIR Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Agenția Proprietății Publice (APP) de la Chișinău a anunțat printr-un comunicat emis marți, 2 octombrie, că în rezultatul concursului comercial de privatizare a companiei de stat „Air Moldova”, a fost desemnat câștigătorul. Acesta s-a dovedit a fi societatea cu răspundere limitată Civil Aviation Group, fondată la 23 august, 2018 și care are în calitate de acționar principal compania aeriană românească low-cost „Blue Air”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Valoarea tranzacției depășește suma de 1,2 miliarde de lei (60 milioane euro), dintre care 50 de milioane (2,5 milioane euro) au fost transferați la bugetul de stat, restul sumei reprezentând datoriile companiei „Air Moldova”, care investitorul s-a obligat să le achite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cumpărătorul și-a asumat și obligațiunea de a soluționa problemele de operare și de dezvoltare a Companiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ultimii ani „AIR Moldova” a acumulat datorii mari

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Schimbările de pe piața transportului aerian, mediul concurențial deosebit de solicitant, presiunea operatorilor low-cost pe piața de servicii aeriene au afectat simțitor „Air Moldova”, care nu are la dispoziție resurse suficiente pentru dezvoltarea și modernizarea flotei de aeronave.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ca să facă față schimbărilor de pe piața internațională, „Air Moldova” trebuia să atragă investitori cu ani în urmă. Cu părere de rău acest lucru nu a fost făcut. Cauza principală o regăsim pe segmentul politic și în instabilitatea instituțională din jurul acestei întreprinderi”, a declarat la momentul anunțării privatizării, directorul APP Vladimir Baldovici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ultimii ani, pe fundalul unei creșteri a cifrei de afaceri a „Air Moldova”, rezultatele financiare s-au înrăutățit. Dacă la finele lui 2016, cifra de afaceri a acesteia era de circa 133 milioane de euro (2,67 mld lei moldovenești), anul trecut aceasta a crescut până la 145 mil. euro (2,9 mld lei moldovenești).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe de altă parte, dacă la finele lui 2016, „AIR Moldova” înregistra un profit de circa 430 mii de euro, anul trecut aceasta a suportat pierderi de 9,5 mil. euro. Și doar în primele cinci luni din anul în curs, compania a acumulat deja datorii de 7,6 mil. de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Totodată, datoriile curente au crescut de la 38 mil. euro la finele lui 2016 până la peste 60 mil. euro la sfârșitul lunii mai din anul curent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Datoriile „AIR Moldova” provin inclusiv din faptul că, în prezent, compania încă trebuie să mai achite sume importante pentru patru (din șapte avioane deținute) cumpărate în leasing.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Până la urmă, APP a stabilit prețul de vânzare, luând în calcul valoarea activelor companiei, inclusiv brandul, din care s-a scăzut valoarea datoriilor curente. Cumpărătorul „AIR Moldova” va fi obligat să achite aceste datorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe lângă obligativitatea de a achita toate datoriile, noul proprietar mai trebuie să-și asume păstrarea brandului AIR Moldova dar și a locurilor de muncă, 573 la număr.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Câștigătorul concursului și-a asumat aceste condiții și în plus, potrivit APP și-a mai asumat obligația dezvoltării infrastructurii „Air Moldova”, extinderea rețelei de rute a companiei, sporirea fluxului de pasageri pe principalele direcții existente, operate de „Air Moldova”, modernizarea și mărirea flotei, a personalului aeronautic, precum și a piloților şi echipajelor de cabină.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Blue Air” deține majoritatea, însă nu absolută

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Compania „Civil Aviation Group SRL” este fondată de un grup de investitori între care cota cea mai mare este deținuta de „Blue Air”, una dintre cele mai importante companii de pe piața aviatică românească, care deține 30 de nave de tip Boeing și acoperă în prezent 80 de destinații. Aceasta, însă nu deține majoritatea absolută a acțiunilor noului proprietar al „Air Moldova”, participația sa fiind de 49%, fapt care nu-i permite să aibă ultimul cuvânt privind deciziile, pe care le va lua compania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Celelalte 51% sunt deținute de două persoane fizice, cetățeni moldoveni care, probabil, vor decide evoluția de mai departe a companiei moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Unul dintre acționari este Serghei Melnik, fost candidat la funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, expert financiar și președinte al unei companii de consultanță din SUA. În anul 1994 Serghei Melnik a avut stagii de practică la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, Curtea Supremă de Justiție ș.a, iar ulterior a activat timp de un an în calitate de jurist la banca comercială „Intreprizbanca” (Chișinău, Moldova). Între 1998 – 2000 a fost analist financiar la „International Media Solutions” (Florida, SUA). Din 2004 până în prezent este președintele companiei de consultanță „Wolf Blitz Corporation”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Celălalt asociat este Andrei Ianovici, care potrivit Agenției Proprietăți Publice este coproprietar al Companiei aeriene „AMS Airlines Air Charter” (Georgia). Pe profilul său de LinkedIn, Ianovici a publicat că lucrează în calitate de manager de securitate la „AMS Airlines Air Charter”. În perioada 2011-2013 acesta a fost director de operațiuni aeriene la „Aquiline International Corp Ltd”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Blue Air”, mândră de noua achiziție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Totuși, Marius Puiu, directorul general al „Blue Air” se arată convins că acest parteneriat aduce la aceeași masă experiența internațională a unei companii moderne de succes cu resursele financiare necesare a fi investite pentru dezvoltarea „Air Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Suntem mândri că „Air Moldova” a intrat în marea familie „Blue Air” și ne bucurăm să fim aici, în anul Centenarului. Succesul „Blue Air” la nivel internațional ne oferă prilejul de a contribui cu experiența noastră la viitorul „Air Moldova”. Ducem mai departe numele companiei cu încrederea că va deveni mândria tuturor moldovenilor și prima opțiune de călătorie a acestora. Nu în ultimul rând, această dezvoltare aduce beneficii și pentru piața de muncă locală, pentru turism și, la modul general, pentru comunitate”, a menționat acesta, potrivit unui comunicat, publicat pe pagina web a companiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Puiu spune că „Civil Aviation Group SRL”se angajează să transforme „Air Moldova” într-o linie aeriană modernă de succes, cu o echipă puternică și bine pregătită, care să ofere pasagerilor servicii la cele mai înalte standarde.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Accesul la tehnologie IT de ultimă generație, dezvoltarea infrastructurii și modernizare flotei, alături de experiența în industria aviatică a operatorului român vor deschide noi orizonturi pentru „Air Moldova” și vor crea premisele dezvoltării sustenabile, oferind noi oportunități pentru tineri, să descopere cariera într-una dintre cele mai dinamice industrii, se arată într-un comunicat al „Blue Air”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Blue Air” și-a început activitatea pe 13 decembrie 2004, în prezent operând rute directe în Belgia, Cipru, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Norvegia, Marea Britanie, Portugalia, România, Suedia și Spania. Compania a transportat, în 2017, nu mai puțin de 5.061.790 de pasageri. Pentru 2018, cea mai mare companie aeriană românească estimează o creștere de 10% a numărului de clienți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Compania are nouă baze operaționale, în București, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Larnaca (Cipru), Liverpool (Marea Britanie), Torino și Alghero (Italia). „Blue Air” a primit certificarea IATA Operational Safety Audit (IOSA) din partea International Air Transport Association (IATA) pentru standarde excepționale de operare și este membru cu drepturi depline IATA. „Blue Air” operează o flotă de aeronave Boeing 737, cu interioare moderne ce asigura pasagerilor un confort sporit și o experiență îmbunătățită pe timpul zborului. Pentru anul 2019, „Blue Air” așteaptă livrarea a 12 aeronave noi de tip Boeing 737 MAX 8.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Și-a asumat deschiderea a patru rute noi până în 2020

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Conform Strategiei de dezvoltare a Companiei „Air Moldova”, „Civil Aviation Group” urmează să lanseze șapte rute noi până la finele anului 2019 şi patru rute noi în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În 2021 este preconizată deschiderea zborurilor pe distanțe lungi către SUA, Canada, China şi zborurilor pe distanțe medii. În plus, este planificată creșterea frecvențelor pe o serie de destinații existente. Activitățile respective se vor baza pe fluxurile reciproce de trafic de călători între țările CSI şi europene, transformând astfel Aeroportul Chișinău într-un hub internațional de aviație”, se menționează în comunicatul APP.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Totodată Agenția susține că, ținând cont de fluxul de pasageri în creștere, numărul de aeronave operate se va mări treptat, astfel încât până în anul 2021 flota companiei „AIR-Moldova” va număra 14 aeronave. Totodată, flota va fi modernizată, urmând a fi compusă din aeronave Airbus A320/A319 şi Embraer E-190.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Civil Aviation Group” planifică, de asemenea, extinderea personalului aeronautic cu zece echipaje suplimentare până în 2021. Astfel, numărul de piloți şi echipaje de cabină va crește de la 180 în anul 2018 până la 380 angajați în 2021.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pentru formarea și pregătirea periodică a personalului, până în anul 2023, cumpărătorul și-a propus alocarea mijloacelor financiare în sumă de circa 3,5 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Unul din obiectivele cheie ale cumpărătorului este extinderea ariei destinațiilor de zbor consolidând concomitent poziția AIR Moldova pe principalele rute existente, prin aplicarea unor prețuri flexibile și sporind calitatea deservirii întru satisfacerea cerințelor în creștere a unui număr cât mai mare de pasageri”, menționează comunicatul APP.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Civil Aviation Group” și-a asumat obligația de a menține în continuare și dezvolta statutul Air Moldova de companie națională și operator național, ceea ce va alinia Republica Moldova la standardele internaționale și va asigura o activitate eficientă în interesul cetățenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Astăzi rețelele sociale sunt atât de ferm înrădăcinate în viața omului contemporan, încât este imposibil să subestimăm semnificația acestora din punct de vedere social, cultural, economic și politic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cele mai recente statistici oferite de Statista pentru anul 2017 [i] și We Are Social and Hootsuite [ii] pentru ianuarie 2018 demonstrează, că peste jumătate din populația lumii utilizează rețele sociale online – 55%, totodată au prezentat topul acestora, reieșind din numărul de utilizatori:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Facebook – 2.167 milioane (comparativ cu anul trecut 2.061 milioane);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Youtube – 1.500 milioane;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Whatsap – 1.300 milioane;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • Mesenger – 1.300 milioane;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  • WeChat – 980 milioane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Statisticile de mai sus pot fi atribuite și pentru teritoriul României.[iii] Însă amploarea penetrării și utilizării acestor rețele sociale diferă în funcție de geografie și de factorii demografici. Vorbind despre factori demografici, putem observa  absolut alte cifre pentru teritoriul Republicii Moldova, conform măsurărilor audienței online, Odnoklassniki era, în august 2017, cel mai popular website din Republica Moldova, cu peste 1 milion de vizitatori unici lunar (Odnoklassniki este o rețea socială rusă deținută de Mail.Ru Group[iv]). Pentru comparație, Facebook-ul are aproximativ 760.000 de utilizatori, VKontakte – 250.000 de utilizatori activi, Twitter – 25.000 de utilizatori. [v]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La momentul de fața Odnoklassniki reprezintă o platforma politică pentru propaganda și dezinformarea populației din Republica Moldova, scopul acestora fiind menținerea dispoziției anti-europene. Institutul de Politici Publice a studiat cum funcționează propaganda rusă în comunitățile de moldoveni de pe Odnoklassniki (OK) și a constatat că pe teritoriul Republicii Moldova cea mai populară rețea socială din este OK. În contextul site-ului OK în mare măsură domina propaganda politicienilor pro-ruși și mai puțin sunt populari comunitățile pro-europene.[vi]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De exemplu pagina lui Andrei Năstase are 4,300 de abonați, iar a Maiei Sandu doar 2000. În schimb, Renato Usatîi și Partidul Nostru au câteva grupuri, dintre care cel mare are în jur de 45,000 de membri. Pagina personală a lui Igor Dodon e urmărită de 48,600, iar cea publică de 28,500 de utilizatori. În perioada 1 ianuarie – 31 august 2017, pagina Maiei Sandu a avut 76 de postări, a lui Andrei Năstase 6, a lui Igor Dodon 650, iar a lui Renato Usatîi 946.[vii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tabel 1. Comunitățile online din rețeaua Odnoklassniki în Republica Moldova[viii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Principalele grupuri pro-ruse, după mărime și activitate, sunt: Русско – Славянская Партия Молдовы (Partidul Rus – Slav din Moldova) ~ 86,000 de membri; За Евроазийский Союз – Процветание Молдовы (Pentru Uniunea Eurasiatică – Prosperitatea Moldovei) ~ 33,500 membri;  Лига русской молодёжи Республики Молдова (Liga Tineretului Rusesc al Republicii Moldova) ~ 18,000 membrii; Молдова Онлайн (Moldova Online) ~ 17,000 membrii  și Moldova ~ 14,500 membrii.[ix]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Principalele subiecte ale propagandei federației ruse abordate în grupurile pro-ruse menționate de Institutul de Politici Publice mesaje cu scopul de crearea sentimentul anti-românesc. Subiecte care reflectă tematica Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Panglica Sfântului Gheorghe, Ziua Victoriei și a sărbătorii 9 mai. Alte subiecte anti-Europa (anti-Ucraina/SUA/NATO/UE, pro-Rusia) pro-Uniunea Vamală, UTA Găgăuzia.[x]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În grupurile pro-ruse, mai multe de jumătate (57%) din postări sunt propagandistice: 38% sunt propagandă fățișă, mai mult pe teme externe (anti-Ucraina/SUA/NATO/UE, pro-Rusia), iar 19% sunt propagandă ascunsă, vizând mai mult politicienii moldoveni (pro-Dodon, anti-Sandu).[xi]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cu toate ca în Moldova este activă Legea privind limitarea radiodifuziunii canalelor rusești, scopul căreia este ”combatere propagandei și manipulării din străinătate, care pot deteriora grav securitatea informațiilor statului și ale cetățenilor săi„[xii] , OK are peste un milion de vizitatori unici din Moldova în fiecare lună. Cu alte cuvinte, este o rețea care permite difuzarea unor mesaje către o audiență care rivalizează cu cea a televiziunilor cu acoperire națională.[xiii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  G.G.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [i] https://www.web-canape.ru/business/socialnye-seti-v-2018-godu-globalnoe-issledovanie/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [ii] https://www.digitalsuperhero.ro/raport-global-digital-2018/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [iii] https://www.digitalsuperhero.ro/statistici-social-media-ianuarie-2018/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [iv] https://lenta.ru/lib/14207421/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [v] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/02/Odnoklassniki_ro1.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [vi] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/02/Odnoklassniki_ro1.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [vii] http://sic.md/10-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stiti-despre-propaganda-rusa-pe-odnoklassniki-conform-ipp/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [viii] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/02/Odnoklassniki_ro1.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [ix] http://sic.md/10-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stiti-despre-propaganda-rusa-pe-odnoklassniki-conform-ipp/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [x] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/02/Odnoklassniki_ru.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [xi] http://sic.md/10-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stiti-despre-propaganda-rusa-pe-odnoklassniki-conform-ipp/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [xii] https://ru.sputnik.md/analytics/20171221/16275772/zakon-ogranicheniaprezident-parlament-veshanie.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  [xiii]http://agora.md/stiri/43078/studiu–ce-este-propaganda-pe-odnoklassniki-si-cum-poate-fi-depistata

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dumnezeul meu
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  OLYMPUS DIGITAL CAMERA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ICR Berlin organizează, în perioada 28 septembrie – 23 noiembrie 2018, expoziţia de fotografie „Searching for God – Religious Denominations in Romania” a fotografului sătmărean Remus Ţiplea. Evenimentul se desfășoară în cadrul festivalului de fotografie EMOP Berlin – European Month Of Photography 2018, fiind cel mai mare festival german de fotografie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vernisajul expoziţiei a avut loc în 27 septembrie 2018, la galeria ICR Berlin, prezentându-se și cea mai recentă apariție editorială a fotografului sătmărean, Remus Țiplea, „Dumnezeul meu/ My Lord” (267 de fotografii), în ediţie bilingvă – româno-engleză, proiect realizat sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare și a Consiliului Județean Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Delegația sătmăreană a fost reprezentată de către Robert Laszlo – managerul CJCPCT Satu Mare, Remus Țiplea și Mihaela Grigorean, cea care a scris textul pentru albumul recent apărut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Expoziţia „Searching for God – Religious Denominations in Romania”, conţine o serie de fotografii, realizate de Remus Ţiplea între anii 2009 şi 2018, care ilustrează viaţa spirituală şi ritualurile principalelor confesiuni religioase din Nord-Vestul României (ortodocşi, greco- catolici, romano- catolici, reformați, penticostali, protestanţi, martori ai lui Iehova şi adventişti de ziua a şaptea).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cei nouă ani dedicaţi acestui proiect fotograful a reuşit să surprindă temele principale şi ritualurile comune, cum ar fi botezul, nunta, înmormântarea, pelerinajele, construcţia lăcaşelor de cult, slujbele duminicale şi alte sărbători, concentrându-se asupra a ceea ce uneşte aceste confesiuni şi nu asupra a ceea ce le separă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Tot cu acest prilej a fost lansat albumul expoziției, „EMOP”, care cuprinde o selecție din lucrările artiștilor expozanți printre care figurează desigur și Remus Țiplea. Albumul sătmăreanului nostru, a fost oferit de către autor, lui Martin Parr fost președinte al Magnum Photos, care a avut numai cuvinte de apreciere la adresa fotografiilor realizate de Remus Țiplea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Festivalul EMOP Berlin este organizat o dată la doi ani de Kulturprojekte Berlin GmbH în colaborare cu muzee, instituţii culturale, galerii, ambasade, spaţii de proiect şi şcoli de fotografie din Berlin şi Potsdam. EMOP Berlin este membru al proiectului european EMOP (European Month Of Photography), care include festivalurile de fotografie din Bratislava, Budapesta, Ljubljana, Luxemburg, Paris, Viena şi Atena.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Remus Ţiplea (născut în 1972 în Negreşti Oaş) a început să fotografieze în anul 2009, concentrându-se în special asupra fotografiei documentare şi macro. Şase ani mai târziu, Țiplea a ajuns cu proiectul „Ciurdarii” în finala Sony World Photography Awards, seria fiind prin urmare expusă la Londra, Berlin, Koln, Beijing, New York şi Milano.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Fotografiile lui au fost prezentate şi în cadrul unor expoziţii personale organizate la Cluj-Napoca, Paris şi Lisabona, fiind publicate totodată în numeroase reviste de prestigiu din Europa şi Statele Unite ale Americii, precum: The Huffington Post, The Telegraph, The Guardian, La Republica, National Geographic sau Feature Shoot.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În 2017 Remus Ţiplea a mai publicat albumul fotoetnografic „Din Oaş în Paşti”, sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare și a Consiliului Județean Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ateliere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România – ANBPR, cu implicarea Bibliotecii Naționale a României, a Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj și a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila, cu sprijinul ECDL ROMANIA, va derula, în perioada 08-11 octombrie 2018, proiectul cu titlul „Focus on 3D Printing – New techs learning activities in libraries, finanțat de Google, în cadrul competiției “Google’s Europe Code Week Grants”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Această inițiativă educațională și de conștientizare a avantajelor noilor tehnologii vizează prezentarea noţiunilor de modelare şi imprimare 3D unei audiențe formate din 500 de copii și tineri cu vârste cuprinse între 5 și 18 ani, ce vor participa la ateliere de tehnologie găzduite de bibliotecile din București, Cluj și Brăila.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În cadrul proiectului, se vor organiza 4 ateliere interactive de modelare & imprimare 3D, prin intermediul cărora copiii și tinerii își vor dezvolta imaginația și creativitatea și vor dobândi noțiuni fundamentale privind modelarea şi imprimarea 3D, pentru a avea o înțelegere mai bună privind utilitatea și avantajele acestor noi tehnici digitale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Atelierele la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj (Calea Dorobanţilor nr. 104, Cluj-Napoca) se vor desfășura în data de 08.10.2018, între orele 14.00-17.00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Accesul este liber în limita locurilor disponibile și se face pe bază de înscriere, prin completarea unui formular de participare, care va fi disponibil pe website-ul Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România – www.anbpr.org.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prin acest demers, ANBPR, ECDL ROMANIA și bibliotecile participante contribuie la familiarizarea copiilor și tinerilor cu domeniul modelării și imprimării 3D și asigură premisele pentru o educație de calitate adaptată evoluţiei noilor tehnologii și cerințelor privind competențele transversale specifice pieței unice digitale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  birouri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Stocul de birouri din marile orașe regionale – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov – s-a dublat în ultimii cinci ani și va continua să crească într-un ritm accelerat, urmând ca în 2019 să fie depășit pragul de 1 milion de metri pătrați, potrivit studiului Office Market Regional Cities, realizat de Cushman & Wakefield Echinox.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La finalul primului semestru din acest an, stocul de birouri de clasa A și B din cele patru orașe a ajuns la un nivel de 780.000 mp, în creștere cu 12% (echivalentul a 87.000 de metri pătrați) față de perioada similară a anului trecut. Cea mai mare piață regională rămâne Cluj-Napoca, cu un stoc de 282.000 de metri pătrați, în timp ce pe poziția a doua a urcat Timișoara, cu un stoc de 213.000 mp, după ce în ultimele 12 luni au fost livrate spații noi cu o suprafață de aproape 70.000 de metri pătrați. Stocul de birouri moderne din Iași a rămas stabil, la circa 180.000 mp, în timp ce Brașovul a ajuns la un stoc de 103.000 mp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Anul 2018 se prefigurează ca fiind cel mai prolific pentru piața de birouri din aceste orașe, livrările totale fiind estimate la circa 122.000 de metri pătrați. Ritmul de dezvoltare este preconizat să accelereze în 2019, când sunt anunțate spre livrare noi proiecte cu o suprafață cumulată de circa 190.000 de metri pătrați, testând astfel pragul de 1 milion de metri pătrați. Spre comparație, tot la finalul anului 2019 estimăm că stocul de birouri din București va atinge nivelul de 3 milioane de metri pătrați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Observăm că piața de birouri din marile centre regionale continuă să se dezvolte, fiind alimentată de energia și competențele celor peste 180.000 de studenți din aceste orașe. Uitându-ne la marile proiecte, tonul a fost dat la Timișoara, de proiectul City Business Center, urmat de proiectele United Business Center din Iași și The Office în Cluj. În ultimul an, Timișoara a revenit în prim plan, prin proiecte precum Openville, ISHO și Vox Technology Park, în timp ce la Brașov proiectul Coresi continuă să se extindă, urmând ca în 2019 să intre în piață și clădirile dezvoltate de AFI Europe. Cu rate ale șomajului cuprinse între 0,9% în Timiș și 3,6% în Iași, cea mai mare provocare a dezvoltatorilor și a ocupanților de birouri se anunță a fi recrutarea și retenția talentelor, astfel că accesibilitatea, proximitatea față de centrele de interes (facultăți, restaurante, zone de entertainment etc.) și dotările tehnice vor face diferența între proiecte.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De altfel, se remarcă faptul că aproximativ un sfert din stocul de birouri existent în aceste orașe este poziționat în imediata vecinătate a centrelor comerciale dominante, astfel că angajații au acces la o gamă largă de opțiuni pentru masa de prânz, dar și la magazine, servicii și activități pentru petrecerea timpului liber după încheierea programului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Chiriile pentru spațiile din clădirile de clasă A variază între 11-13 euro/ mp/ lună în Brașov și ajung la 13,5 – 15 euro/ mp/ lună în Cluj, în timp ce taxa cu serviciile variază în intervalul 2 – 3,5 euro/ mp/ lună, în funcție de specificul fiecărei clădiri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cushman & Wakefield Echinox este una dintre cele mai mari firme de consultanță imobiliară de pe piața locală, activând în toate segmentele pieței imobiliare. Departamentul de birouri al companiei a închiriat în ultimele 18 luni spații cu o suprafață cumulată de aproximativ 100.000 de metri pătrați în clădiri de birouri din București și din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 50 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor pe toate segmentele pieței imobiliare, inclusiv pe piața rezidențială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cushman & Wakefield este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, ajutându-și clienții să transforme modul în care oamenii lucrează, cumpără și trăiesc. Cei 43.000 de angajați ai companiei din mai mult de 60 de țări furnizează perspective locale și globale, reușind să creeze o valoare semnificativă pentru proprietarii și investitorii din întreaga lume. Cushman & Wakefield se poziționează printre cele mai mari firme care oferă servicii imobiliare, având venituri de 5 miliarde de dolari în cadrul serviciilor principale ale companiei: închirieri, gestionarea activelor, piețe de capital, administrarea proprietăților (numit C&W Services), servicii globale de administrare, gestionarea investițiilor (numit DTZ Investors), servicii de proiect și de dezvoltare, reprezentarea chiriașilor, evaluare și consultanță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Bisericii Ortodoxe

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Amid current international debate related to the imminence of granting autocephaly to the Ukrainian Orthodox Church (UOC) by the Patriarch of Constantinople, Bartolomeu I, we have been seeking the opinion of a Ukrainian researcher who is willing to share with us her opinion not only as a researcher, but from the angle of a Ukrainian citizen. The comments were provided by Anna Glew and on this way, we deeply thank to her.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    *Anna Glew is a PhD candidate at the University of Manchester, within the Department of Russian and East European Studies. Anna was born, grew up, studied and worked in Ukraine, before moving to UK several years ago. Even though, nowadays, she lives in Manchester, she regularly visits her parents and friends, also conducts a fieldwork in the area of historical memory in Ukraine as a PhD candidate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    How do you perceive the initiative of Ukrainian president Petro Poroshenko to ask Patriarch Bartolomeu I to bless the creation of Ukrainian National Church? On the one hand, for the Ukrainian Orthodox people and, secondly, from a political point of view.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    It would be naive to think that Poroshenko took this step purely for religious or nation-related reasons. I would expect some political calculations behind this step, especially in view of the upcoming elections. However, it does look like a risky step and the calculations behind it are not particularly clear to me. After all, since 2014 the Ukrainian society has already had to endure many changes, and additional changes will fatigue the already exhausted population. As for the Orthodox people, it seems to me that Ukrainian Orthodox people do favour the idea of autocephaly, although I am not an expert in that and it’s purely my subjective observation.    

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Is the Autocephaly legitimate from a historical point of view?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Legitimacy is a very flexible term – are we looking at the rules of the wider Orthodox church? From a historical point of view autocephaly can be seen as justifiable and even necessary.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Do you think that obtaining the Tomos, this could deepen, divide the society more that it is now, at least from the perspective of the clerical authorities they have chosen to follow: Ukrainian Orthodox Church (Moscow Patriarchate) vs. Ukrainian Orthodox Church (Kiev Patriarchate)?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    From what I understand, currently it is suggested that a section of the Moscow Patriarchate would join the Ukrainian National Church. However, it is unclear to me what will happen with the remaining Moscow Patriarchate churches. Presumably, they will continue to be a part of the Russian Church, and thus it is possible to suggest that this could cause a division and heated debates within a certain part of the Moscow congregation. However, from my observations, the war in Ukraine, which has been going on for four years, has given the congregations enough time to identify the political bias of their individual local priests. The war in Ukraine has already stirred up divisions and often Orthodox followers had to choose which priest and which branch (Moscow or Kyiv) they prefer, which possibly could mean that the idea of Tomos will be brought into a society where most people have already made their mind up about their position within the Ukrainian church. From what I understand, the Orthodox congregations have the right to vote and decide on whether their church would join the Ukrainian National Church. We should carefully look at who, according to the church’s rules, is considered to be a member of the congregation and has the right to decide on the church’s affiliation.  I think that this question could potentially cause disputes and heated debates.   

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Do you think that (or how) preachers political bias will influence the decision of people to accept or not the new (unified) Ukrainian Orthodox Church (UOC), if the Patriarch Bartolomeu will give his last consent on Autocephaly?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    I think that on the ground people have already decided which church they want to go to. If their church will stay with the Moscow Patriarchate, I personally wouldn’t expect many changes in this church. But if a church decides to join the Ukrainian National Church, I would assume that its congregation was already aware of the political stance of their priest and chose this church based on that.  As I mentioned earlier, I personally think that people have had enough time to see which priest they prefer. Moreover, I see that many people do not simply go to one particular church – they often happily visit different churches in their city or town, and sometimes they pay more attention to the personal characteristics of the priest. Thus, pro-Ukrainian (those whose affiliation is to Kiev) believers also go to Moscow churches, if the priest is careful with what he preaches and doesn’t demonstrate an openly pro-Russian position. I should note that I observed that in Central Ukraine, the situation in Western Ukraine can be different. Moreover, I would think that the Tomos could create more tension is small villages than in big cities; in cities people often have a variety of churches to choose from, whereas in small villages usually there is only one church, and if the local people don’t agree with the priest’s position, this could create divisions and disputes.      

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    If UOC obtain its independence, realistically speaking, how long do you think this process will take until the two head of churches, UOC (KP) and UOC (MP), will reach a consent? Or, the Tomos will, actually, cause a harsh dispute among them which will lead in the near future to instability?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    The heated debates between UOC (KP) and UOC (MP) have been observed for a long time, I don’t think that the idea of Tomos will make them worse; however, these debates will definitely come to the fore and become more visible to the public. Ultimately, I think that the conflict between these two branches is ongoing, and maybe the Tomos will, actually, give a chance to bring this tension to some clear and easy to understand solution.    

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Do you think that, by UOC’s independence, it is possible to be removed the influence of Russian Patriarchate in Ukraine?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    That will massively depend on how many churches in Ukraine will stay with the Moscow Patriarchate. We shall see. However, I think that the process around the Tomos will make people discuss the issues associated with the presence and the activity of the Moscow Patriarchate in Ukraine, especially in relation to its role in the Russia-Ukraine conflict.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    How the idea of autocephaly is seen/perceived among Orthodox Ukrainians of the region you were born?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    I come from Central Ukraine, specifically the Poltava oblast. Although I haven’t discussed the topic of Tomos with many friends, those people who I know mostly support this idea.    

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    As a curiosity, what is the opinion of your family about the Autocephaly of the Orthodox Church in Ukraine? Have you shared opinions with them on this topic? Do they think Ukraine needs this change?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    My sister and mother are both Orthodox and they both support the idea of Tomos, and they think that’s it a necessary and justifiable step.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Bisericii Ortodoxe

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În mijlocul dezbaterii internaționale declanșate pe fondul iminenței acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina de către Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu I, a fost solicitată opinia unui expert ucrainean, care să ne împărtășească părerea nu doar în calitate de cercetător, dar și din perspectiva unui cetățean ucrainean. Comentariile au fost oferite de Anna Glew, căreia îi mulțumim pe această cale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    *Anna Glew este doctorandă la prestigioasa Universitate din Manchester, în cadrul Departamentului de ”Studii Rusești”. Ana s-a născut, a crescut, a studiat și a muncit în Ucraina, înainte de a se muta în Marea Britaniei în urmă cu câțiva ani. Chiar dacă locuiește în Manchester, ea își vizitează regulat părinții și prietenii, și, de asemenea, realizează muncă de teren în Ucraina ca parte a tezei sale de doctorat în domeniul memoriei istorice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cum percepeți inițiativa președintelui ucrainean Petro Poroșenko de a cere Patriarhului Bartolomeu I să accepte independența Bisericii Naționale din Ucraina? Pe de o parte, pentru poporul ortodox ucrainean și, în al doilea rând, din punct de vedere politic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ar fi naiv să credem că Poroșenko a făcut acest pas exclusiv din motive religioase sau legate de națiune. M-aș aștepta la niște calcule politice în spatele acestui pas, mai ales în perspectiva viitoarelor alegeri. Cu toate acestea, demersul pare a fi destul de riscant, iar calculele din spatele acestei inițiative (cererea obținerii autocefaliei) nu sunt foarte clare pentru mine. La urma urmei, începând cu 2014, societatea ucraineană a trebuit deja să suporte multe schimbări, iar schimbările suplimentare vor obosi populația deja epuizată. În ceea ce privește poporul ortodox, mi se pare (deși eu nu sunt un expert în asta, deci este pur observația mea subiectivă) că poporul ortodox ucrainean favorizează ideea de autocefalie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Este autocefalia legitimă din punct de vedere istoric?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu am nicio idee … Legitimitatea este un termen foarte flexibil – ne uităm la normele în sens larg ale bisericii? Din punct de vedere istoric, autocefalia poate fi văzută ca justificabilă și chiar necesară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Crezi că obținerea Tomos-ului ar putea să adâncească societate ucraineană mai mult decât acum, cel puțin din perspectiva autorităților clerice pe care au ales să le urmeze: Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia de la Moscova) vs. Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia de la Kiev)?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Din ceea ce eu înțeleg, în prezent se sugerează că o secțiune a Patriarhiei Moscovei se va alătura Bisericii Naționale din Ucraina. Cu toate acestea, nu îmi este clar ce se va întâmpla cu bisericile ce vor rămâne sub jurisdicția Patriarhiei de la Moscova. Probabil că vor continua să facă parte din Biserica Rusă și, prin urmare, este posibil ca acestea să provoace dezbinare și dezbateri aprinse într-o anumită parte a congregației Moscovei. Cu toate acestea, din observațiile mele, războiul din Ucraina, care durează deja de patru ani, a dat congregațiilor suficient timp pentru a identifica părtinirea politică a preoților lor locali. Războiul din Ucraina a stârnit deja diviziuni și, adesea, adepții ortodocși au trebuit să aleagă ce preot și ce patriarhie (Moscova sau Kiev) preferă, ceea ce ar putea însemna că ideea Tomos-ului va fi adusă într-o societate în care majoritatea oamenilor și-au format deja părerea/ au luat deja decizia în privința bisericii ucraineane pe care o vor urma. Din ceea ce înțeleg, congregațiile ortodoxe au dreptul de a vota și de a decide dacă biserica lor să se alăture Bisericii Naționale din Ucraina. Ar trebui să ne uităm cu atenție la cine, conform regulilor bisericii, este considerat membru al congregației și are dreptul de a decide cu privire la afilierea bisericii. Cred că această întrebare ar putea provoca dispute și dezbateri aprinse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Credeți că (sau cum) poziționarea politică a clericilor va influența decizia enoriașilor ortodocși de a accepta sau nu o nouă Biserică Ortodoxă Ucraineană (unificată), dacă Patriarhul Bartolomeu își va da ultimul consimțământ asupra Autocefaliei?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cred că în teren oamenii au decis deja la ce biserică vor să meargă. Dacă biserica lor va rămâne atașată jurisdicției Patriarhiei Moscovei, eu personal nu m-aș aștepta la prea multe schimbări în această biserică. Însă, dacă o biserică decide să se alăture Bisericii Naționale din Ucraina, aș presupune că congregația respectivă cunoaște deja poziția politică a preoților săi și credinciosul își va alege biserica bazându-se pe acest aspect. După cum am menționat mai devreme, eu personal cred că oamenii au avut destul timp pentru a vedea ce preot preferă. Mai mult decât atât, văd că mulți oameni nu merg pur și simplu la o anumită biserică – adesea se duc  fericiți la diferite biserici din orașe sau localități și, uneori, acordă mai multă atenție caracteristicilor personale ale preotului. De aceea, credincioșii ai căror afiliere ține de Kiev merg la bisericile aflate sub auspiciul Patriarhiei de la Moscova, dacă preotul este atent cu ceea predică și nu demonstrează o poziție pro-rusă deschisă. Ar trebui să menționez că am observat faptul că situația din  zona centrală a Ucrainei poate să fie diferită față de situația din vestul Ucrainei. Mai mult decât atât, aș crede că acordarea Tomos-ului ar putea crea mai multe tensiuni în zonele rurale decât în orașele mari; la orașe oamenii au adesea posibilitatea de a alege biserica unde vor să meargă, în timp ce în satele mici, de obicei, există doar o singură biserică. Iar dacă credincioșii (de la sate) nu sunt de acord cu poziția preotului, acest lucru ar putea crea diviziuni și dispute.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă Biserica Ortodoxă din Ucraina (UOC) devine autocefală, realistic vorbind, cât timp crezi că va dura acest proces până când cei doi înalți prelați ai Bisericilor, UOC (Patriarhia Kievului) și UOC (patriarhia Moscovei), vor ajunge la un consimțământ? Sau Tomos-ul va provoca, de fapt, o dispută dură între ei, care va conduce în viitorul apropiat la instabilitate?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dezbaterile aprinse dintre UOC (PK) și UOC (PM) au fost observate de mult timp. Nu cred că ideea Tomos-ului va înrăutății situația dintre ei. Totuși, aceste dezbateri vor ieși cu siguranță în prim plan și vor deveni mai vizibile pentru public. În cele din urmă, cred că conflictul dintre aceste două ramuri este în curs de desfășurare și poate că Tomos-ul va da de fapt o șansă de a se găsi soluții clare și ușor de înțeles la aceste neînțelegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Crezi că obținând independența UOC este posibil să se elimine influența Patriarhiei Rusiei în Ucraina?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aceasta va depinde în mod masiv de câte biserici din Ucraina vor rămâne la Patriarhia Moscovei. Vom vedea. Totuși, cred că procesul din jurul Tomos-ului va face ca oamenii să discute problemele legate de prezența și activitatea Patriarhiei Moscovei în Ucraina, în special în ceea ce privește rolul său în conflictul Rusia-Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cum este văzută/percepută ideea autocefaliei printre ucrainenii ortodocși din regiunea în care te-ai născut?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Eu provin din zona centrală a Ucrainei, mai exact din oblastul Poltava. Deși nu am discutat subiectul ce ține de Tomos cu mulți prieteni, cu toate acestea, dintre cei pe care îi cunoscut marea majoritate sprijină ideea obținerii autocefaliei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ca o curiozitate, care este opinia familiei tale legată de obținerea  autocefaliei de către Biserica Ortodoxă din Ucraina? Ați împărtășit opinii cu privire la acest subiect? Cred că Ucraina are nevoie de această schimbare?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Mama și sora mea sprijină ideea Tomos-ului și ambele cred că acest proces este un pas necesar și justificabil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    A venit toamna, iar Oradea se pregătește să o întâmpine în cel mai frumos mod posibil, cu o nouă ediție a evenimentului orădean devenit deja tradiție – Toamna Orădeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ediția din acest an va fi una plină de energie și distracție autentic românească, aducând în fața publicului orădean nume sonore din lumea muzicală, dar și o călătorie gastronomică pentru toate gusturile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evenimentul se va desfășura în două locații: Pietonala Vasile Alecsandri și Cetatea Oradea, în perioada 4 – 7 octombrie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Festivalul Toamna Orădeană este organizat de Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune (Visit Oradea), cu sprijinul Primăriei Municipiului Oradea și al Agenției Why Not Us.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cultură și muzică bună

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Timp de 4 zile, Oradea va fi cuprins de o atmosferă de sărbătoare, în care cultura, mozaicul etnic, concertele LIVE și surprizele culinare se vor împleti într-o armonie de spectacole, culori și gusturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cetatea Oradea va deveni din nou locul unde se va scrie istorie, una despre oameni frumoși, mâncare grozavă și muzică excelentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Scena principală a festivalului, aflată în Cetate, va găzdui pe parcursul celor 4 zile de eveniment nu mai puțin de 9 concerte extraordinare: Carla’s Dreams, Irina Rimes, Holograf, Antonia, Elena Gheorghe, Șuie Paprude, Macanache & Band, Damian Drăghici & Brothers, Vanotek & Quartet. Cu toții ne vom întâlni la Toamna Orădeană, ediția 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și curtea interioară a Cetății va fi cuprinsă de atmosfera de festival, urmând a fi animată timp de 4 zile de cei de la VRTW (Vinyl, Rum, Tapas & Wine). Aceasta este o comunitate de artiști, iubitori ai muzicii bune, care promovează descoperirea muzicală și încearcă să schimbe ideea conform căreia muzica se bazează numai pe „hit”-uri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ca în fiecare an, copiii vor avea parte de un program ingenios, plin de activități și atracții, la Fun Zone-ul conceput special pentru ei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Bucuria și efervescența vor cuprinde și Strada Vasile Alecsandri, cea mai nouă pietonală a orașului. Aceasta va vibra de energie și culoare, alături de artiști stradali și personaje fascinante, desprinse parcă din povești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O aventură culinară pentru toate gusturile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Experiența culinară din cadrul ediției 2018 a Festivalului Toamna Orădeană aduce în fața publicului cele mai apreciate restaurante din oraș și cei mai iubiți vendori de la faimosul Street FOOD Festival. Bucătari pricepuți se vor întrece în rețete, astfel încât și cele mai rafinate gusturi și pofte își vor întâlni preparatul preferat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, pentru ca orădenii să aibă parte de tot ce-i mai bun, Festivalul de toamnă aduce în prim plan cele mai delicioase standuri cu mâncare din România, la unul din cele mai frumoase evenimente care va avea loc în urbea de pe Criș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Festivalul se va deschide joi, 4 octombrie, simultan în cele două locații principale – Cetatea Oradea și Pietonala Vasile Alecsandri – și se va încheia duminică, 7 octombrie, cu un foc de artificii spectaculos în Cetatea Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    vecinii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Într-o analiză anterioară am punctat principalele teme în jurul cărora Petro Poroșenko își va formula mesajele de campanie. Cu aceeași ocazie am menționat faptul că din pricina poziției sale din sondaje, una îngrijorător de joasă, președintelui în funcție nu îi va fi îndeajuns promovarea realizărilor sale din primul mandat și că, pe această cale, echipa sa de campanie va trebui să găsească o strategie prin care Poroșenko să redevină o opțiune credibilă și validă în rândul electorilor. În ce constă strategia de campanie și instrumentele pe care le are la îndemână actualul președinte vom analiza în cele ce urmează.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Petro Poroșenko începe campania prin a-și cere iertare pentru promisiunile neîndeplinite: finalizarea conflictului cu separatiștii și creșterea condițiilor de trai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Spre sfârșitul lunii august, aflat în orașul Dnipro cu ocazia unei ceremonii de arborare a steagului Ucrainei, Poroșenko și-a cerut iertare public pentru faptul că a creat speranțe cu privire la finalizarea conflictului cu separatiștii pro-ruși, fără să ducă la bun sfârșit promisiunea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Am spus, în urmă cu patru ani, că ATO (anti-terro operations/ operațiuni anti-tero*) va dura ore în loc de luni. Contextul afirmației mele este irelevant […] Îmi pare rău că am așteptat atât de mult. Îmi cer scuze sincer că am dat speranțe care nu s-au materializat. Este păcat că nu mi-am ținut promisiunea. Îmi cer iertare!”[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    *În acest an, printr-un amendament, misiunile ATO au fost transformate în misiuni militare. Modificarea statutului misiunii implică posibilitatea utilizării forțelor armate ucrainene în conflictul cu separatiștii pro-ruși sprijiniți de Kremlin și trecerea operațiunii de sub comanda Serviciilor Secrete sub comanda Statului Major al Armatei Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, președintele a afirmat că pentru el incapacitatea de a-și ține promisiunea a fost „o lecție serioasă de atitudine atentă și responsabilă față de cuvintele și promisiunile mele[ii]”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Am tras concluzii din asta. De la început era necesar să-i îndreptăm pe toți spre o luptă lungă și obositoare. Mulți dintre noi, în primăvara anului 2014, nu am realizat adevărata profunzime a catastrofei care a avut loc înainte de război … Mulți dintre noi au văzut situația ca o rebeliune a separatiștilor. Da, (o rebeliune) artificială. Da, organizată de Moscova. Da, a fost finanțată de armata rusă, dar totuși, încă o rebeliune[iii]” a motivat președintele incapacitatea de a pune capăt conflictului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În aceeași notă, în urmă cu câteva zile, Petro Poroșenko recunoaștea că la nivel social, mulți dintre cetățeni nu au simțit nicio îmbunătățire în ultimii ani sub raportul condițiilor de trai, situație pricinuită de conflictul în desfășurare, care a creat un efect de domino asupra sectorului economic și social.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Desigur, acest lucru a declanșat un efect de domino asupra întregii economii … a provocat o criză socială profundă. Am supraviețuit și am reluat creșterea economică, însă majoritatea ucrainenilor nu au simțit încă îmbunătățirea bunăstării și astfel nivelul de trai se recuperează încet și neuniform în funcție de regiuni, de grupuri sociale și de vârstă.[iv]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Instrumentarul strategiei de campanie la care Poroșenko ar putea/va apela

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Găsirea unor aliați

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ranforsarea, pe ultima turnantă, a coaliției cu actualele partide de guvernare – Frontul Popular al prim-ministrului Volodimir Groisman și UDAR, partidul actualului primar al capitalei, Vitali Klișko – ar putea fi o opțiune. Amintim de posibilitatea unei (re)consolidări a coaliției Blocului lui Poroșenko cu Frontul Popular și UDAR, deoarece relațiile dintre președinte și prim-ministru au slăbit în ultima perioada. Tendința de distanțare între cei doi oficiali de rang înalt se manifestă prin repoziționarea premierului, care caută să-și promoveze imaginea de reformator, și prin colaborarea tot mai strânsă cu partidul său în detrimentul coaliției. Un alt indiciu al distanțării celor două partide îl dă relația dintre actualul Ministru de Interne, Arsen Avakov (Frontul Popular), și președinte. În opinia mai multor specialiști, Avakov este al doilea politician ca putere în stat, datorită influenței care ar exercita-o asupra Poliției Naționale, a Gardei Naționale și datorită unor pârghii financiare puternice pe care le deține. În schimb s-ar putea ca Klișko să rămână în alianță cu actualul Poroșenko[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate acestea, posibilul eșec al revitalizării colaborării în marja alegerilor prezidențiale cu Groisman și partidul acestuia reprezintă semnalul că Poroșenko va trebui să se reorienteze spre alte alianțe politice. Rămâne de văzut care vor fi acestea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Folosirea resurselor administrative din teritoriu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Or, în altă ordine de idei, Poroșenko s-ar putea folosi de influența și resursele financiare aflate la dispoziția puterii executive: bonificații financiare și/sau promisiuni pentru reasigurarea unui nou mandat în fotoliile autoritățiilor locale  în schimbul sprijinului politic. Miza este atragerea de partea sa a primarilor din marile orașe. Totuși, lucrurile ar putea să se complice pentru Poroșenko, dacă nu va putea livra acestora promisiuni viabile pe mai departe. În acest circuit intră inevitabil și oligarhii, și baronii locali, care, teoretic, au resursele necesare să schimbe regulile jocului și, prin urmare, candidații pe care îi vor sprijini în campania prezidențială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Acordul cu oligarhii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Oligarhii din Ucraina nu au doar resursele financiare incomensurabile, dar aceștia sunt deținători ai celor mai importante trusturi media, prin care, în mod deliberat, pot modela imaginea oricărui candidat înscris în cursa prezidențială. De aceea, coaliția de guvernare, condusă de Blocul lui Poroșenko, în ultimii ani, ar fi fost destul de atentă la reformele adoptate, când în miezul dezbaterii au intrat interesele unora dintre oligarhi. În opinia unor analiști mai multe reforme din sectorul economiei au fost adoptate sau formulate astfel încât să avantajeze afacerile anumitori oligarhi. De pildă, în anul 2016 a intrat în vigoare ”Formula Rotterdam+” (un nou model de calculare a prețului cărbunelui pentru producătorii de energie electrică), iar principalul beneficiar a acestui sistem ar fi fost Rinat Akhmetov (cel mai bogat ucrainean) care deține postul de televiziune TV Ucraina și cotidianul Siegodnia. În alte cazuri, refuzul înlocuirii conducerii administrative a fabricii ”Zaporojie Titanium & Magnezium, blocarea sau amânarea liberalizării pieței interne a gazelor naturale, l-ar fi avantajat pe Dmitri Firtaș, deținătorul celui mai popular post de televiziune, Inter, ș.a.m.d[vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Promovarea imaginii sale și diseminarea mesajelor de campanie prin intermediul mass-media

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Mobilizarea de partea sa a cât mai multor posturi de televiziune (sau a oamenilor de afaceri care le dețin) va fi esențială în economia creșterii popularității acestuia. Promovarea imaginii sale prin intermediul mass-mediei este indispensabilă. De altfel, acestea au început să îi distribuie sloganul ”Armată! Limbă! Credință! Noi suntem Ucraina!”. De asemenea, specialiștii au identificat faptul că, în această fază de debut a campaniei (neoficiale), strategia lui Poroșenko este aceea de ignorare/evitare a contracandidaților[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Însă, pe măsură ce se va apropia ziua alegerilor, subterfugiile și discreditarea adversarilor nu vor lipsi din instrumentarul de campanie. Inclusiv promovarea unor contracandidați în dauna altora, ca strategie de campanie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    • Recâștigarea încrederii electoratului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Probabil este prematur să facem o predicție asupra modalității prin care Poroșenko va încerca (sau va reuși) să recâștige încrederea populației. Dar, în condițiile actuale, recâștigarea încrederii electoratului, de departe, pare cea mai dificilă misiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru moment putem distinge apelul președintelui la înțelegere și la stimularea unor sentimente naționale spiritual-emoționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1. Recunoaște incapacitatea de a-și respecta pe deplin promisiunile făcute cu mult zel și patos în anul 2014.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2. Este de remarcat esența subliminală a mesajului pe care Poroșenko îl transmite prin sloganul „Armată! Limbă! Credință! Noi suntem Ucraina!”:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Armata, ca simbol al luptei împotriva statului agresor și al patriei, un simbol al sacrificiul pentru realizarea dezideratului național.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Limba, ca simbol al identității naționale și ca element particular al Noii Ucraine față de trecutul sovietic și chiar față de Ucraina ante 2014.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Credința, un element de noutate în paradigma cultural-identitară, apărut pe fondul sporirii eforturilor schismatice față de Patriarhia de la Moscova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Toate acestea ca repere ale specificității Ucrainei de astăzi, de mâine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Este curios de urmărit câtă încredere mai emană asemenea mesaje în rândul populației astfel încât să îl propulseze cel puțin în turul doi al alegerilor prezidențiale. S-ar putea ca apelul la iertare și emoție să nu fie îndeajuns pentru a compensa așteptările populației avute de la el și coaliția de guvernare, în materie de creștere a condițiilor de trai, a ameliorării fenomenului corupției, a soluționării conflictului din estul țării și a altor promisiuni neîndeplinite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte, se anunță o campanie prezidențială dură, în care Poroșenko nu va fi singurul ce va beneficia de sprijinul oamenilor de afaceri și al televiziunilor. Totodată, este de așteptat ca în cazul tuturor candidațiilor strategia de campania să presupună ignorarea sau omiterea fair-play-ului politic și a aspectelor legale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [i] https://en.interfax.com.ua/news/general/526438.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [ii] https://www.unian.info/politics/10234770-poroshenko-apologizes-for-vow-made-in-2014-to-complete-ato-within-hours.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [iii] https://en.interfax.com.ua/news/general/526438.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [iv] https://www.unian.info/politics/10268118-poroshenko-s-state-of-the-nation-address-key-points.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [v] https://www.osw.waw.pl/sites/default/files/commentary_269.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [vi] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [vii] http://www.atlanticcouncil.org/blogs/ukrainealert/deep-dive-how-ukraine-s-presidential-candidates-plan-to-win

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    vatra

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La mijlocul lunii septembrie 2018, într-o zi călduroasă de toamnă, pe scena principală de la Complexului Cultural Vatra din R. Moldova s-au auzit acordurile muzicii populare din Țara Oașului și Zona Codru îndelung aplaudate de cei prezenți. Se desfășura cel mai mare eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri, „Centenar Fest” organizat peste Prut, în R. Moldova, la care au fost invitați și reprezentanți ai culturii populare din județul Satu-Mare, „cel mai îndepărtat județ din România față de Prut care a fost prezent la acest festival”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În fruntea delegației s-a aflat președintele Consiliului Județean Satu Mare – Pataki Csaba, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare – Robert Laszlo, președintele Asociației Scriitorilor de Nord-Vest – Felician Pop și Mariana Țiproc – președinta Asociației Pro Basarabia și Bucovina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu această ocazie, județul Satu Mare a avut privilegiul de a evolua pe scena principală din Complexul Vatra, unde alături de marile ansambluri consacrate din România și Republica Moldova, tradiția populară din nordul României a fost reprezentată de Ansamblul Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE”. Acest ansamblu a susținut un program folcloric de excepție, îndelung aplaudat de numeroșii spectatori prezenți, alcătuit din suite de dansuri din Țara Oașului și Zona Codru, alături de soliștii vocali: Darius Câmpean, Liliana Bota, Denisa Costea, Andrei Haidu, și frații Cătășin și Valentin Feher, și taraful tradițional compus din: Ionuț Rotar – vioară, Varga Niculae-braci, Adelin Turi-contrabas și Bogdan Bota-taragot.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un moment emoționant a fost atunci când la intrarea în Complexul Cultural Vatra am văzut pe panourile mari de prezentare a evenimentului și Ansamblul „Doruri Sătmărene” alături de alte formații de prestigiu din România și Satu Mare”, a declarat Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În opinia acestuia, „un alt moment emoționat a fost atunci când în interpretarea lui Nicolae Furdui Iancu s-a încins o horă a unirii în care s-au prins foarte mulți oameni prezenți. Pe urmă, toți președinții de consilii județene și primarii din România și de consilii raionale din R. Moldova au fost invitați pe scenă. O dată ajunși acolo, zeci de ansambluri populare, fluturînd steaguri tricolore, au strigat într-un singur glas: VREM UNIRE!”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La standul județului Satu Mare vizitatorii au putut degusta produse tradiționale de pe plaiurile sătmărene, și să admire obiectele artizanale din Țara Oașului, realizate de către meșterii populari: Ana Mare și Maria Finta, și să se informeze de atracțiile turistice al județului Satu Mare prin cărțile și pliantele prezentate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evenimentul „Centenar Fest” s-a desfăşurat pe parcursul a două zile (15 şi 16 septembrie), la Complexul cultural Vatra.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evenimentul a reunit zeci de ansambluri populare din România şi Republica Moldova, reprezentanţi ai consiliilor raionale din Moldova, reprezentanţi ai primăriilor şi consiliilor judeţene din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Scopul festivalului a fost acela de a promova valorile românești și de a evidenția diversitatea și, în același timp, tradițiile comune, care stau la baza unității istorice, lingvistice și culturale ale acestui neam.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evenimentul a inclus o paradă a portului popular, o expoziție-târg cu lucrări ale meşterilor populari autentici, cu obiecte de artizanat, precum și un muzeu al satului românesc, care a scos în evidență specificul fiecărei regiuni românești. De asemenea, au avut loc concerte de muzică populară și muzică ușoară, recitaluri de poezie și de muzică folk, concursuri, ateliere de creație, expoziții, adresate tuturor categoriilor de vârstă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Spectacolele s-au desfășurat concomitent pe trei scene amplasate pe teritoriul complexului, astfel încât toate categoriile de public au fost implicate în program.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe parcursul a două zile, pe scenă au evoluat: Lupii & Alex Calancea Band, Moldovan Național Youth Orchestra, Cristi Aldea-Teodorovici & Band și Gândul Mâței, Nicolae Furdui Iancu, Grigore Leșe, Fuego, Irina Loghin, Benone Sinulescu, Ionuț Dolănescu, Laura Haidău, Mărioara Gheorghe Man, Ileana și Denisa, Tudor Ungureanu și Ansamblul „Ștefan Vodă”, Surorile Osoianu, ansambluri folclorice din județele: Constanța, Buzău, Ilfov, Mehedinți, Focșani, Cluj, Bihor, Prahova, Arad, Brăila, Mureș, Satu Mare, Dâmbovița, Neamț, Botoșani, Maramureș, Bacău ș.a., Orchestra Simfonică Muntenia, Florin Georgescu, precum și alți artiști consacrați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Festivalul a fost sprijinit de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ambasada României în Republica Moldova, Consiliile Județene Satu Mare, Ilfov, Prahova, Buzău, Băcău, Constanța, Bihor, ș.a., Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Uniunea Consiliilor Raionale din Moldova (UCRM).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    insolvenţă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Economia românească și-a temperat avansul în acest an, spre 4% din PIB, iar primele efecte încep să se resimtă în mediul de business. Numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, semn că apetitul pentru afaceri este în scădere. Potrivit unei analize KeysFin, blocajul financiar, instabilitatea politică și accesul tot mai scump la finanțare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcționeze precum o mașină cu frâna de mână trasă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit analiștilor de la KeysFin, la prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, se construiește la foc continuu, însă în aceeași măsură apar și tot mai multe semnale îngrijorătoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dincolo de evoluția inflației și acutizarea crizei de pe piața forței de muncă, un alt semnal de îngrijorare este legat de scăderea apetitului pentru business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, la 82.060, față de acceași perioadă din 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un semnal de alarmă vine și din zona insolvențelor, acolo unde numărul companiilor cu afaceri mai mari de 1 milion de euro, care au intrat în insolvență în prima parte a anului curent, este în creștere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sunt presiuni tot mai mari pe lanțul economic. Creșterea prețurilor și a costurilor de finanțare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan și au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investițional tinde să se tempereze pe fondul înrăutățirii condițiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerț și servicii”, afirmă analiștii de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    După un an 2017 în care mulți indicatori statistici au stat în zona pozitivă, de la numărul de înfințări de firme (136.699 față de 105.982 în 2016) la radieri (82.295 față de 109.133 în 2016), în acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creșterii economiei subterane și mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală”, spun experții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit KeysFin, evoluția trebuie pusă în legătură directă cu scăderea gradului de încredere al consumatorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deși salariile au crescut, mai ales în sectorul de stat, într-o măsură și mai mare au evoluat cheltuielile, de la costurile de finanțare – ratele la credite, la cele alimentare, pentru utilități etc., iar acest fenomen s-a transpus în scăderea apetitului de consum, cu efecte directe în evoluția afacerilor companiilor”, au mai explicat aceștia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cele mai riscante domenii din economie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În plus față de statisticile privind deschiderea și dizolvarea firmelor, evoluția insolvențelor este văzută de analiști drept un barometru foarte sensibil al situației din economie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit datelor oficiale, cele mai riscante trei sectoare din economie, din acest punct de vedere, sunt comerțul (2.812 insolvențe în 2017), construcțiile (1.324) și industria prelucrătoare (1.089). La polul opus se află sănătatea & asistența socială (28), învățământul (35) și industria extractivă (39).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Chiar dacă lichiditatea curentă (active circulante/datorii curente) a crescut in medie cu 50% în 2017 față de 2013, respectiv cu 38% față de 2016, există în continuare sectoare în care plățile se fac cu foarte mare dificultate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În activitățile profesionale, de exemplu, perioada medie de încasare a creanțelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În construcții, situația este și mai dificilă. Plățile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă și energia electrică & gaze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În industria prelucrătoare, plățile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerț la 113 zile în cazul plății datoriilor și la 59 de zile în cazul încasării facturilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cine vrea să deschidă o afacere în astfel de domenii trebuie să fie foarte atent la aceste statistici. Trebuie să ai lichidități sau surse de finanțare pentru a acoperi astfel de întârzieri de plată. Altfel riscă să intre în blocaj financiar în foarte scurt timp. Microîntreprinderile sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere”, au mai spus analiștii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Risc ceva mai scăzut din acest punct de vedere prezintă companiile din sectorul cultură&divertisment, unde perioada de încasare a creanțelor este de 51 de zile, sănătate & asistență socială (56 zile), hoteluri & restaurante (59 zile).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Vestea bună este că, cel puțin la nivelul anului 2017plățile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Privind pe ansamblul ultimilor 5 ani, din 2013 și până în prezent, comerțul continuă să reprezinte cel mai riscant domeniu în ceea ce privește întârzierile la plată. „Este domeniul cel mai volatil privind din prisma relațiilor de business și a dinamicii înființării și închiderii firmelor. În plus, în acest sector, creditul furnizor se află în prim-plan, cu consecințele lui negative, judecând din prisma dinamicii achitării angajamentelor de plată”, au mai spus analiștii de la KeysFin. De notat că în acest sector activează și cele mai multe companii, aproape 200.000, acestea înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de peste 110 mld.euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Din totalul de 8761 de firme aflate în insolvență din 2017, peste 30% erau din comerț (2812 firme) în scădere cu 65,7% față de 2013 (8202 firme).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Topul insolvenței este completat de construcții, cu 1324 companii (3054 în 2013) și industria prelucrătoare – 1089 (3187 în 2013). În ordine, ca domenii de activitate, urmează transporturile și depozitarea, hotelurile și restaurantele, activitățile profesionale, agricultura și serviciile administrative și de suport.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În primul semestru din 2018, situația s-a înrăutățit față de perioada similară de anul trecut. Avem cu 12% mai multe firme care și-au întrerupt activitatea, în timp ce numărul SRL-urilor noi înființate a scăzut cu 19%, la 45.276. Un semnal real că situația economică a luat o altă turnură”, au explicat analiștii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    pestei porcine

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Executivul de la Chișinău întreprinde un șir de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane, care, pe lângă faptul că face ravagii de ani buni în Ucraina, a trecut la începutul verii curente și în România, aducând ramura creșterii porcinelor într-o situație catastrofală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Situația complicată privind răspândirea pestei porcine africane pe teritoriul Republicii Moldova a fost examinată în ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, convocată de prim-ministrul moldovean Pavel Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Urmează a fi sacrificați circa 700 de porci

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Premierul moldovean a cerut măsuri urgente pentru a combate pesta și a preveni răspândirea bolii pe teritoriul republicii. „Este nevoie de implicarea și de mobilizarea tuturor instituțiilor și autorităților. Fiecare instituție are competențe pentru a contribui la lupta cu această epidemie. Lovitura economică poate fi una foarte mare. Nemaivorbind de latura socială, pentru că în Republica Moldova, practic fiecare gospodărie de la sat, crește un porc acasă”, a subliniat Pavel Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale a fost aprobat un Plan complex de acțiuni pentru a preveni extinderea pestei porcine. Potrivit acestuia, urmează a fi sacrificați peste 700 de porci din localitățile afectate de pesta porcină africană. Proprietarii animalelor sacrificate vor fi despăgubiți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, va fi extinsă perioada de vânat pentru mistreți, vulpi și șacali, care sunt purtători de virus, pe tot parcursul anului, iar autorizația în acest scop va fi gratuită. Vor fi create și grupuri speciale pentru vânatul mistreților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, va fi înăsprit și controlul la punctele de trecere a frontierei, fiind interzis importul cărnii și a produselor din carne de porc. În paralel, va fi desfășurată o amplă campanie de informare a populației despre pericolul răspândirii pestei porcine africane. În același timp, vor fi evaluate plantațiile de porumb, în scopul neadmiterii procesării ca furaje pentru animale a plantelor de porumb afectate de mistreți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Costul măsurilor de biosecuritate sunt egale cu despăgubirile pentru animalele sacrificate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Gheorghe Gaberi, Director General al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor a declarat, după ședința Comisiei, că la aceasta s-a propus ca toți porcii din localitățile unde au fost depistate trei sau mai multe focare de pestă porcină să fie nimiciți, iar statul va analiza posibilitatea de a oferi compensații gospodăriilor care vor fi afectate. Pentru aceasta, va fi nevoie de circa 1,5 milioane de lei moldovenești (peste 80 mii de euro) .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Va fi nevoie de surse suplimentare pentru despăgubiri. Însă, am calculat cheltuielile pentru întreținerea și respectarea normelor de biosecuritate în cazurile din Ștefan Vodă, cum ar fi instalarea filtrelor și procurarea dezinfectanților. Acestea sunt practic egale cu sumele necesare pentru despăgubirile ce vor trebui achitate în caz că vor fi sacrificate toate animalele”, a punctat Gaberi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Virusul se răspândește și prin intermediul mistreților, dar și a furajelor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă până în prezent focarele erau cauzate de introducerea în țară a produselor din carne de porc purtătoare de virus, acum responsabilii au depistat că purtători de această boală pot fi mistreții și furajele. Astfel, Gaberi a specificat că la Tudora (r-nul Ștefan Vodă), săptămâna trecută au fost nimiciți 63 de porci dintr-o fermă, care ar fi contractat virusul după ce au fost hrăniți cu lucernă cosită în lunca Nistrului. Potrivit lui Gaberi, Uniunea Europeană a constatat oficial că principala sursă de răspândire a acestei boli în toată Europa sunt mistreții și furajele. Din această cauză, riscul de răspândire a bolii este în creștere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În context, una dintre cele peste 23 de acțiuni incluse în planul aprobat astăzi de Comisia pentru Situații Excepționale se referă la necesitatea reducerea numărului de mistreți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Până în prezent, 252 de porci din Moldova au fost nimiciți în urma contractării virusului. Este vorba despre trei raioane din sudul republicii, Ștefan Vodă, Vulcănești și Cahul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Toate aceste trei raioane se află la hotarul cu Ucraina, unde nu există nicio barieră acvatică naturală, care să le separe de teritoriul ucrainean, de unde este importat virusul în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, sub monitorizare sunt și trei zone unde virusul a fost depistat la mistreți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În România – catastrofă națională

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În România pesta a fost confirmată recent la cea mai mare fermă de porci din țară și a doua ca mărime din UE, fiind sacrificați peste 250 de mii de porci. Totodată, autoritățile de la București au dispus vânatul mistreților care sunt principala sursă de răspândire a virusului și care ar putea migra și în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De fapt, pesta porcină africana a căpătat în România amploarea unei catastrofe de nivel național. După ce la 31 iulie, un prim focar de pestă a fost constatat în județul Satul-Mare, aceasta s-a răspândit în 227 localități din 13 județe iar până în prezent au fost uciși peste 310.000 de porci.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În România, la data de 19 septembrie erau înregistrate 927 de focare, dintre care 11 în exploatații comerciale și 62 de cazuri la mistreți, anunța miercuri Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România (ANSVSA).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În total, la acel moment  au fost eliminați 311.869 de porci afectați de boală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Epidemia evoluează într-un ritm alarmant. Spre comparație, doar cu o săptămână în urmă, la data de 13 septembrie, PPA era semnalată în 207 localități din 12 județe, cumulând un număr total de 898 de focare și 57 de cazuri la mistreți, iar la nivel național au fost sacrificați 232.722 de porci.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Până la data de 19 septembrie, au fost stinse cinci focare în județul Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar din data de 31 august 2018. În plus, în județul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA, din data de 8 august 2018, iar în județul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, la data de 14 august 2018. „Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării operative și eficiente a complexului de măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane (PPA) și a cetățenilor, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare”, se precizează în documentul de presă al ANSVSA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De departe, cel mai afectat de virusul pestei porcine este Judeţul Tulcea, unde au fost consemnate 557 de focare, dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A dar şi 34 de cazuri la mistreţi. În Judeţul Brăila au fost înregistrate 73 de focare, dintre care șapte focare la exploatații comerciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Virusul a migrat din Ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Originea pestei porcine, ajunsă pe teritoriul României este, ca și în cazul Republicii Moldova, Ucraina. În țara vecină din est această maladie a porcilor dăinuie de câțiva ani, nefiind localizată și tratată definitive niciodată. Astfel, a fost doar o chestiune de timp ca aceasta să migreze din crescătoriilor de porci în mediul sălbatic, la mistreți, care au transportat-o peste graniță. Astfel, la finele lui mai, la câțiva kilometri de Ucraina, în județul Satu-Mare a fost descoperit un porc mistreț mort de pestă porcină.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Puțin mai târziu, în prima decadă a lunii iunie, în localitatea Ceatalchioi din Județul Tulcea, la câțiva kilometric de Dunăre și hotarul cu Ucraina, virusul a fost descoperit deja în gospodăriile localnicilor, crescători de porci.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Explicația autorităților veterinare din județ a fost la acel moment, că din cauza că în țara vecină, pe suprafețe mari au început lucrări agricole, dar și din cauza cotelor scăzute ale Dunării, mistreții trec ușor fluviul pe malul românesc și intră de foarte multe ori în localități, în contact cu animale sau cu hrana acestora.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un astfel de scenariu s-a întâmplat și la Ceatalchioi, unde, în mai multe gospodarii au fost înregistrate morți subite ale efectivelor de porcine, toate semnele arătând că este vorba despre pesta porcină africană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    criptovalute

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ai o idee de afaceri și nu dispui de resursele financiare necesare pentru a o pune în practică? Ești antreprenor și dorești să-ți dezvolți afacerea pe care o deții? Resursele financiare, îndeosebi banii cash, există în abundență și ei caută ideile inovatoare de afaceri. Orice persoană poate să-și prezinte ideea, produsul sau serviciul în lume care devine tot mai digitalizată și să ceară finanțare prin mai multe surse accesibile. Alături de platformele de crowdfunding, de capitalurile de risc sau de fondurile suverane de investiții și mega-fonduri, criptovalutele și ofertele inițiale de monede (ICO).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Finanțarea poate veni sub forma unui împrumut, a unei investiții în capitaluri proprii, a unei recompense sau a unei achiziții avansate a produsului sau a serviciului propus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Noi instrumente de finanțare prin blockchain: Criptovalute și ICO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Noutatea surselor de finanțare apare pe scena formării capitalului prin „Oferta inițială a monedelor” sau ICO, un instrument de strângere de fonduri diferit de criptovalute, dar facilitat tot de tehnologia blockchain.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ICO este o modalitate de a face crowdfunding prin emiterea de „token-uri” (monede) proprii, care pot fi apoi folosite pentru a valorifica valoarea sa în ecosistemul de start-upuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Token-urile au o utilitate clară într-o companie; de exemplu, ele pot fi folosite pentru a vota într-o piață a predicțiilor sau pot fi folosite ca titlu de garanție – pot reprezenta o cotă fracționară a unor bunuri imobile listate. Așadar, esența este să fii convingător și foarte bun îți a vinde viziunea ca investitorii să cumpere acele token-uri și să aduni capitalul de care ai nevoie pentru a-ți începe afacerea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Multe dintre aceste token-uri (monede) pot fi tranzacționate și schimbate cu monede mai mari. Acest lucru înseamnă că, dacă proiectul merge bine, moneda va crește în valoare, iar investitorii vor putea să le vândă pentru un profit mai bun. Cel mai mare avantaj pentru antreprenori ține de capitalul care întră în companie prin intermediul unui ICO, dar care nu se poate dilua, astfel investorii nu pot avea niciun control asupra companiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Există sute de companii celebre în întreaga lume care au avut o ascensiune rapidă prin fonduri obținute prin intermediul ICO. Potrivit Wall Street Journal, suma totală investită în ICO a crescut de la 6,6 miliarde de dolari în 2017, la 7,15 miliarde USD în prima jumătate a anului 2018 – în ciuda incertitudinilor și restricțiilor de reglementare în multe țări mari, cum ar fi China sau Coreea de Sud. Legislație favorabilă ICO-urilor în țările europene găsim în Elveția, Danemarca, Estonia, Slovenia și Georgia. România încă se gândește cum să le reglementeze și impoziteze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Filecoin, de exemplu, este o rețea de stocare de date descentralizată pe baza tehnologiei blockchain.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Proiectul permite participanților în sistemul blockchain să-și împărtășească serverele și spațiul de stocare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă lăsați pe cineva să-și stocheze datele pe serverul sau pe computerul dvs., primiți Filecoins și o recompensă. Proiectul Filecoin a strâns 257 milioane de dolari – 52 de milioane de dolari în prima rundă și 205,8 milioane de dolari în a doua rundă – în doar 30 de zile, din care 135 de milioane de dolari din această runda s-au strâns chiar din prima oră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Regele în rândul ICO-urilor este EOS, un concurent feroce al rețelei Ethereum, numit de unii „Ethereum pe steroizi”. EOS este una dintre cele mai populare criptomonede tranzacționate pe piață astăzi. Block.one, dezvoltatorul din spatele EOS, a colectat deja un record de 4 miliarde de dolari între 26 iunie 2017 – 1 iulie 2018. În această perioadă, EOS a vândut peste 900 milioane de token-uri ERC-20, în valoare de aproape 4 miliarde USD. Numărul de ICO pe trimestru a crescut de asemenea exponențial, de la o duzină în primul trimestru din 2017 la peste 100 în ultimul trimestru din 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Asta nu înseamnă că nu pot și eșua start-up-urile finanțate prin ICO sau orice altă metodă de finanțare. Studiul Boston College care a analizat 4.003 ICO-uri lansate de la începutul anului 2017, cu o valoare cumulată de 12 miliarde de dolari, din care 56% au eșuat în primele 4 luni de la oferta inițială, susține Futurism.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Economia moldovenească

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Economia moldovenească a crescut cu 4,5% în primul semestru al anului în curs, peste previziunile Fondului Monetar Internațional, care se aștepta la o creștere de 3,8% pentru anul în curs. Nu este, însă prilej de optimism,potrivit experților or creșterea nu este una durabilă iar în cazul unor evenimente nefaste ar putea fi afectată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit Biroului Național de Statistică de la Chișinău, în primul semestru Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a constituit în valoare nominală 81,77 miliarde de lei (4,18 miliarde de euro), fiind în creştere – în termeni reali – cu 4,5% faţă de semestrul unu din 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Creșterea asigurată de comerț, industrie și construcții

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cea mai mare contribuție la creșterea PIB a avut-o comerțul cu ridicata și cu amănuntul dar și o serie de servicii. Cu o pondere de 20,4% la formarea PIB, acestea au asigurat o creștere cu 1,6% a economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Industria extractivă, cea prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, dar și o serie de servicii prestate populației au asigurat o creștere economică de 1,1%, deținând, în total, 16,3% din PIB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Construcțiile au asigurat o creștere cu 0,5%), deținând o pondere la formarea PIB de 8,3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Volumul impozitelor nete pe produse a depășit cu 3% realizările perioadei respective a anului precedent, contribuind la creșterea și formarea PIB cu 0,4% și cu 14,1%, respectiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe categorii de utilizări creșterea s-a datorat consumului final al gospodăriilor populației (+3,3%), cu o contribuție la formarea PIB de 87,1% și formării brute de capital fix (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un impact negativ asupra indicelui volumului fizic al PIB l-a avut exportul net (-2,2%), consecință a contribuției mai accentuate la formarea Produsului intern brut a importurilor de bunuri și servicii (61,2%) față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (33,6%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În trimestrul doi, ritmul de creștere s-a accelerat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În trimestrul doi creșterea economic s-a accelerat puțin și astfel produsul intern brut a însumat, pe serie brută, 44,17 miliarde de lei (2,26 miliarde de euro) în creștere cu 5,2% față de trimestrul doi din 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a avut în această perioadă un aport de 1,9% la creșterea economică, industria extractivă, cea prelucrătoare dar și producția și furnizarea de energie electrică și termică dar și o serie de servicii, prestate populației au un aport de 1,4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Construcțiile, cu o pondere de 10,4% din PIB, au contribuit cu 0,8% la creștere iar agricultura, cu o pondere de 5%,a contribuit cu 0,3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pavel Filip: „Creșterea e insuficientă pentru a ajunge din urmă statele vecine

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Am încercat să fim pentru mediul de afaceri un partener, să stimulăm producătorii și investițiile, dar și să aplicăm sancțiuni atunci când e cazul, și înțelegem că am mers bine până acum. O creștere economică de 5,2% înseamnă că motoarele economiei funcționează în ritm alert”, declară prim-ministrul moldovean, Pavel Filip, pe pagina oficială a Guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, oficialul este conștient că, dată fiind înapoierea dramatică a economiei moldovenești, creșterea este prea lentă pentru a ajunge din urmă economiile din regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deși este un rezultat bun, comparativ cu țările din regiune, știm că trebuie să muncim de câteva ori mai mult, ca să ajungem la nivelul altor state. Cert este că știm ce avem de făcut. Cifrele nu mint. În 2016 am stabilizat sectorul bancar, în 2017 economia și-a revenit, în 2018 construim”, a subliniat Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Expert-Grup: Creșterea nu e deloc durabilă și trebuie tratată cu precauție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Comunitatea experților este mai puțin optimistă în ce privește viitorul economiei moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Datele privind creșterea economică pentru trimestrul doi aduc vești bune, dar și îngrijorătoare”, conchide directorul executiv al centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Veștile bune, potrivit acestuia, țin de faptul că majoritatea sectoarelor sunt în creștere, inclusiv agricultura și principalele ramuri industriale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acest fapt a permis populației să consume mai mult, iar investițiile private sunt în ușoară creștere pentru două trimestre consecutiv. Totodată, în pofida deficitului comercial pronunțat, exporturile au crescut mai rapid decât importurile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte, Lupușor enumeră și o serie de vești îngrijorătoare. „Circa o treime din creștere a fost alimentată de variația stocurilor. Companiile au produs, dar se confruntă cu problema pieței de desfacere, respectiv au crescut stocurile. În trimestrele următoare, variația stocurilor, cel mai probabil, va avea efect advers asupra creșterii PIB”, consideră expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte, Lupușor spune că creșterea consumului are loc pe fundalul înrăutățirii calității ocupării. Și asta deoarece ponderea locurilor de muncă informale a crescut continuu în 2018 din contul sectorului agricol.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și la capitolul „investiții” situația nu-i la fel de strălucită după cum pare. „Creșterea investițiilor are loc din contul celor publice, care sunt în mare parte electorale și care vor alimenta creșterea deficitului bugetar. Acesta va atinge, estimativ circa 3% din PIB in 2018). Având în vedere situația cu asistența financiară externă, aceasta va duce la creșterea datoriei de stat interne, care va canibaliza din investiții”, menționează directorul Expert-Grup.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și investițiile private cresc foarte lent. „Creșterea investițiilor este de câteva ori mai lentă decât media istorică. Iar dacă ținem cont și de baza de comparație scăzută (anul trecut investițiile au fost în scădere) vorbim, de facto, de stagnarea activității investiționale private”, spune expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și agricultura pare să aibă un ritm bun de creștere însă condițiile climaterice nefaste, înregistrate în trimestrul trei, ar putea afecta creșterea în cel de-al doilea semestru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Per ansamblu, avem o creștere aparent bună, însă deloc durabilă, care trebuie tratată cu precauție”, conchide directorul-executiv Expert-Grup.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    piața energetică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ministrul Economiei și Infrastructurii Republicii Moldova Chiril Gaburici a solicitat suportul Transelectrica în facilitarea dialogului dintre autoritățile de la Chișinău și membrii Rețelei Europene a Operatorilor de Transport și Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E), parte a Consorțiumului creat pentru monitorizarea activităților aferente interconectării Republicii Moldova la sistemul european continental.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Discuțiile au avut loc în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde Chiril Gaburici în România, în perioada 17-19 septembrie unde participă la Summitul Inițiativa celor  trei mări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Republica Moldova mizează pe sprijinul și suportul României în modernizarea infrastructurii electroenergetice şi integrarea pe piața energetică a Uniunii Europene, astfel încât să sporim securitatea energetică a țării. În acest sens, experiența Transelectrica va fi mai mult decât binevenită”, a declarat Chiril Gaburici, în cadrul întrevederii cu directorul general executiv și președintele consiliului de supraveghere „Transelectrica” SA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, Gaburici a salutat propunerea de a deschide, la Chișinău, o reprezentanță a Transelectrica, pentru a avea un dialog cât mai deschis și direct la subiectele de interes comun. „Acest lucru va permite Transelectrica să urmărească și să participe la toate proiectele de reabilitare, modernizare și extindere a infrastructurii electroenergetice din Republica Moldova”, a subliniat ministrul Economiei și Infrastructurii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conducerea Transelectrica și-a manifestat interesul de a investi în Republica Moldova. De asemenea, a reiterat disponibilitatea de a oferi suportul necesar în procesul de interconectare a rețelelor naționale de transport a energiei electrice între Moldova și România. „Vă asigurăm de toată susținerea noastră în implementarea acestui proiect ambițios și suntem deschiși să vă ajutăm cu experiența pe care o avem. România servește drept punte, atât către Serbia, dar și spre Republica Moldova”, a menționat Adrian Constantin Rusu, directorul general executiv al Transelectrica.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Interconectarea reţelei de înaltă tensiune

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Interconectarea Sistemului Electroenergetic al Republicii Moldova la cel al României, și implicit la cel al Europei continentale ENTSO-E, va asigura premisele necesare pentru crearea unei piețe concurențiale a energiei electrice în Moldova, ce ar funcționa după principiile piețelor vest europene și în avantajul consumatorilor săi finali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Încă la finele anului trecut, Republica Moldova a semnat un acord, care, odată dus la final, va reduce dependenţa de energia electrică din Est şi va uni R. Moldova cu România şi Uniunea Europeană.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Mondială și Uniunea Europeană (UE)au semnat pentru un pachet de finanţare de 270 de milioane de euro pentru a asigura interconectarea permanentă între reţelele electrice din Moldova şi România. BERD și BEI vor oferi credite a câte 80 milioane de euro, Banca Mondială – 70 milioane iar UE – un grant de 40 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Compania Moldelectrica, echivalentul Transelectrica din Republica Moldova, va construi o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti, localitate în sudul Moldovei situată aproape de graniţa cu România, şi capitala Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti şi va moderniza staţia de la transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Lucrările se vor încheia în 2022

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O staţie back-to-back este necesară pentru a uniformiza diferenţele de voltaj care există acum între sistemul românesc şi cel din Republica Moldova. Practic, după ce aceasta va fi realizată, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa centrală şi Occidentală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Moldelectrica trebuie să realizeze aceste lucrări pe parcursul a trei ani, între 2019 şi 2022 şi, odată finalizate, acest lucru va însemna că Republica Moldova va fi legată permanent la reţeaua electrică a României şi, implicit, a Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Interconectarea asincronă a rețelelei electrice din Moldova și România reprezintă un pas important înainte în direcția integrării în piața europeană unică de energie electrică. Acest proces va permite Republicii Moldova participarea la piața europeană a energiei electrice, prin intermediul „ENTSO-E” (Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport Energie Electrică), scrie şi pe site-ul Moldelectrica.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Moldova cumpără energie produsă în Transnistria, finanțând  separatismul transnistrean

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Moldova importă peste 80% din energia electrică consumată. În prezent există doar două surse: Ucraina şi regiunea transnistreană. În 2015 şi 2016 Republica Moldova a procurat energie doar din regiunea transnistreană. Începând cu iunie 2017, din energia importată a fost procurată 30% din Ucraina şi 70% din regiunea transnistreană, de la centrala termoelectrică MoldGRES, al cărui pachet majoritar de acțiuni este deținut de concernul rus de stat „Inter RAO EES”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Însă, procurarea electricității din Transnistria nu e altceva decât finanțarea acestei regiuni separatiste.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Compania Moldovagaz livrează gaz în regiunea transnistreană, către Tiraspol-Transgaz. La rândul său, Tiraspol-Transgaz vinde gazul la preţuri derizorii consumatorilor din Transnistria, inclusiv centralei electrice MoldGRES, care asigură Moldova cu electricitate. Banii obţinuţi de Tiraspol-Transgaz din vânzarea gazului se acumulează pe aşa-numitul „cont de gaze” şi sunt transferaţi direct în bugetul regiunii separatiste. În ultimii 10 ani circa 35% din aşa-numitul buget transnistrean a fost finanţat din „contul de gaze”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În acelaşi timp, regiunea transnistreană acumulează datorii faţă de Moldovagaz, care astăzi depăşesc 6,5 miliarde de dolari. La rândul ei, Moldovagaz acumulează datorii faţă de concernul rus Gazprom.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De menționat că Guvernul Republicii Moldova procură energie din regiunea transnistreană prin intermediul Întreprinderii de Stat Energocom, fondată de Ministerul Economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Controlul Rusiei și securitatea energetică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deși problema energetică este prezentă încă de la războiul din Transnistria din 1992, autoritățile moldovene au demonstrat de multe ori indiferență în rezolvarea ei și căutarea unor piețe alternative. Aceasta o demonstrează faptul că nici până în ziua de astăzi Chișinăul nu are o interconexiune cu România, ceea ce ar permite consumatorilor moldoveni accesul la piața UE. Lipsa acțiunilor politicienilor moldoveni a generat riscuri de securitate energetică a țării, iar dependența de anumiți furnizori ar putea declanșa crize fără precedent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe parcursul a mai multor ani autoritățile moldovenești au promovat interesele Federației Ruse, care urmărește să mențină conflictul transnistrean şi să păstreze astfel Republica Moldova în sfera sa de influență. O soluție pe termen scurt ar fi procurarea energiei electrice din Ucraina, care are actualmente potențial de export, spre deosebire de noiembrie 2014, când se aflau în criză de cărbune din cauza conflictului. Pe termen mediu și lung trebuie să intensificăm procesul de interconexiune la rețeaua energetică românească, astfel încât să putem avea alternative atât din vest, cât și din est.”, consideră expertul în energetică Sergiu Tofilat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    fmi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O misiune tehnică a FMI se află în aceste zile la Chișinău pentru a evalua evoluțiile curente la nivel macroeconomic din Republica Moldova dar și evoluțiile politicilor bugetar-fiscale. Și dacă macroeconomic, Republica Moldova stă bine, o serie de legi adoptate în această vară cu referire la politica bugetar fiscală a provocat reacții dure atât a comunității de experți cât și a partenerilor de dezvoltare, inclusiv a FMI iar ignorarea de către autoritățile moldovene a recomandărilor Fondului, ar putea conduce la o nouă perioadă rece în raporturile dintre cele două părți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe 13 septembrie prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip a avut o întrevedere cu echipa de experți a Fondului Monetar Internațional, condusă de Ruben Atoyan, care și-a început vizita de lucru la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un nou reprezentant permanent în R. Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Premierul l-a felicitat pe Ruben Atoyan cu ocazia preluării dosarului Republicii Moldova și a asigurat experții FMI de tot sprijinul necesar pentru desfășurarea misiunii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru Guvern este foarte important acordul cu FMI. În 2016, când ne-am confruntat cu o criza bancară, unul din instrumentele principale, care ne-a ajutat să redresăm situația în acest sector, a fost acordul cu FMI. Angajamentele asumate față de FMI ne-au ajutat să convingem clasa politică și ne dorim să menținem în continuare această relație cu Fondul”, a spus Pavel Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Premierul a menționat că  Executivul continuă să depună eforturi pentru a îmbunătăți starea de lucruri în domeniile de dezvoltare ale țării,  precum și pentru realizarea prevederilor programului cu FMI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    El a amintit că, pe parcursul anului 2018 a fost înregistrată o dinamică pozitivă a tuturor indicatorilor macroeconomici și bugetari: PIB a crescut cu 3,7% in primele 3 luni, iar veniturile la buget s-au majorat cu 12,5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, Guvernul continuă promovarea reformelor structurale și sectoriale și în ultima perioadă a reușit să promoveze pachete importante de legi aferente sectorului bancar, amendamente la legea bugetului de stat pentru anul 2018 și la politica bugetar-fiscală, precum si un set de amendamente la legislația și actele normative în domeniul energetic. Astfel, fiind asigurată implementarea prevederilor programului cu FMI”, se spune într-un comunicat al Guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La rândul său, noul șef al Misiunii FMI în R. Moldova, Ruben Atoyan, a menționat sec că FMI este un partener al Guvernului și se află aici pentru a ajuta. În perioada următoare echipa de experți a FMI va evalua situația macroeconomică din Republica Moldova, politicile bugetar-fiscale și monetare, prevederile bugetului de stat pentru anul 2019 și progresele înregistrate în sectorul bancar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Raporturile cu FMI, pe cale să se deterioreze

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dincolo de uzanțele diplomatice, utilizate de premierul Filip, raporturile dintre Republica Moldova și FMI nu parcurg cele mai fericite timpuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un pachet de legi, ce ține de politica fiscală, aprobat de Guvern și adoptat de Parlament la finele lunii iulie într-o manieră extrem de obscură, fără discutare publică și fără participarea opoziției, a stârnit o reacție dură, inclusiv a Fondului Monetar Internațional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În linii mari, este vorba despre o atitudine mai îngăduitoare a statului faţă de infracţiunile comise de business, inclusiv exonerarea de răspundere penală a unor oameni de afaceri aflaţi la prima abatere şi în schimbul reparării prejudiciului; despre iertarea unor datorii mai vechi faţă de stat ale antreprenorilor dar şi introducerea în circuitul oficial a unor bunuri şi capitaluri neînregistrate, contra unei taxe modice de 3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O altă iniţiativă ţine de renunţarea la impozitarea progresivă a persoanelor fizice, cu 7% a veniturilor mici şi cu 18% a celor mai mari, şi înlocuirea acestora cu o cotă unică, de 12%. Din acelaşi pachet mai face parte şi reducerea, de la 23 la 18%, a impozitului în fondul social plătit de antreprenori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Reacția FMI la momentul adoptării pachetului respective a fost tranșantă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Opinia preliminară a experților FMI este că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale și măsuri de amnistie a capitalului, nu se aliniază la obiectivele programului susținut de FMI. La concret, măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală și vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative”, se spunea într-un comunicat al Fondului, emis la momentul adoptării pachetului respectiv de legi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ”Pachet de legi ce favorizează corupția și infracțiunea”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și nu este vorba doar de FMI. Această reformă fiscală a stimulat un consens atât printre partenerii de dezvoltare, cât și printre comunitatea de experți locali dar și clasa politică, aflată în opoziție reală. Și asta, deoarece, potrivit concluziilor, amnistia prezintă mai multe riscuri decât beneficii, va permite legalizarea banilor furați în 2014 din băncile moldovenești, este doar în folosul celor corupți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cea mai obscură prevedere a acestui pachet de legi ține de legalizarea capitalurilor. În formularea actuală, această procedură, adoptată conform unei opinii generalizate pentru a permite legalizarea inclusiv a banilor furați în 2014 din băncile moldovenești (circa un miliar de dolari), permite înregistrarea unor active fără a furniza documente de provenienţă, contra unei taxe de 3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dar și partea ce ține de simplificarea unor proceduri fiscale a fost dur criticată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Într-o analiză Transparency International Moldova a avertizat că, urmare a unificării impozitului pe venit, vor profita cei cu venituri mari, iar săracii, mulţi la număr în R. Moldova, vor avea de pierdut. „În țările unde diferențele de venituri sunt extrem de pronunțate, iar sărăcia este evidentă, este recomandată impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice, adică diferite cote de impozitare, așa cum au fost până în prezent”, se arată în analiză. „Cotele unice sunt caracteristice economiilor mari și dezvoltate, care au o clasă de mijloc considerabilă în structura populației pe venituri”, a mai spus Transparency International.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Organizaţia a avertizat şi asupra pierderilor pe care le vor suporta primăriile, cele care încasează direct o parte din impozitul de venit, spunând că acestea vor rata venituri de în jur de 800 de milioane de lei  anual, iar această lipsire de resurse financiare „e sensibilă în special în an electoral” şi duce la loializarea unor administraţii publice locale faţă de autorităţile centrale”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ”Vinovații trebuie pedepsiți nu încurajați”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și Ambasada Statelor Unite la Chişinău anunţa la acel moment că este ”extrem de dezamăgită” de decizia Parlamentului. Legea privind declararea voluntară şi stimulentele fiscale (numită legea amnistierii capitalului) legalizează furtul şi corupţia şi va afecta de asemenea mediul de afaceri din Republica Moldova. Cetăţenii ţării au avut deja de suferit din cauza infracţiunilor financiare majore. Vinovaţii trebuie pedepsiţi, nu încurajaţi. Oamenii din Republica Moldova merită mai mult”, sublinia un comunicat al Ambasadei, emis la acel moment.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko a venit cu un comentariu critic față de legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Diplomatul este de părere că Legea amnistiei fiscale este incompatibilă cu reformele privind consolidarea statului de drept, cu combaterea corupției, a spălării banilor, a crimei organizate și este în detrimental obiectivului îmbunătățirii mediului de afaceri din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Republica Moldova și-a asumat angajamente în raport cu Uniunea Europeană, prin Acordul de Asociere, Agenda de asociere și Memorandumul de înțelegere privind asistența macrofinanciară, precum și angajamentele față de alți parteneri internaționali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Legea adoptată în grabă și în mod netransparent, odată aplicată, ar putea duce la o încălcare a acestor angajamente și să fie incompatibilă în raport cu reformele în derulare privind consolidarea statului de drept, combaterea corupției, a spălarii banilor, a crimei organizate și îmbunătățirea mediului de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ne așteptăm ca autoritățile din Republica Moldova să înceteze procesul de adoptare a acestei legi și să o aducă în conformitate cu standardele internaționale”, menționa Michalko la mopmentul adoptării pachetului de legi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și Banca Mondială consideră că amnistia fiscală implică riscuri financiare pentru Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pachetul de iniţiative fiscale şi amnistii de capital, aprobat recent, poate submina angajamentul Guvernului RM de a lupta împotriva corupţiei şi ar putea avea un impact negativ asupra respectării obligaţiilor fiscale, ceea ce va conduce la riscuri fiscale semnificative. Pachetul este incompatibil cu programul de reformă a politicilor, susţinut de Grupul Băncii Mondiale”, se arată în comunicatul instituției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Guvernanții insistă că legile ar fi îndreptate spre reducerea sărăciei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La rândul său, Partidul Democrat, aflat la guvernare în Republica Moldova, insistă că susţine că aceste măsuri sunt destinate reducerii mărimii economiei subterane. Cetăţenii cu un venit lunar mai mic decât echivalentul a 95 de dolari nu vor mai plăti impozit pe venit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Mesagerul guvernării n-a convins FMI de beneficiile proiectelor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Agenția de știri Infotag a anunțat la momentul adoptării pachetului de legi că, înainte ca Partidul Democrat să anunţe pe 24 iulie despre reforma fiscală, ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a mers în regim de urgenţă la Washington nu atât pentru a prezenta conducerii Fondului Monetar Internaţional (FMI) concepţia reformei fiscale, pe cât pentru a convinge Fondul de oportunitatea desfăşurării acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Agenția scria atunci că ministrul nu a reuşit să convingă conducerea FMI de eficienţa acţiunilor autorităţilor Moldovei legate de desfăşurarea reformei, mai ales de amnistia capitalului. Acest lucru s-a văzut şi după reacţia reprezentanței permanente a FMI în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit Infotag, conducerea FMI de la Washington a trimis și o scrisoare prim-ministrului Pavel Filip prin care a recomandat insistent Guvernului să nu aprobe pachetul de legi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate acestea, legile respective au fost adoptate și de la 1 octombrie 2018 urmează să fie aplicate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Misiunea actuală a FMI se va afla la Chișinău în perioada 13-20 septembrie.  De regulă discuțiile dintre Fond și autorități se duc cu ușile închise și foarte puțină informație se scurge în media. Până când însăși FMI nu vine cu un comunicat oficial. De aceea, nu putem spune ferm că misiunea actuală va pune tranșant în discuție derapajele enumerate ale guvernării de la Chișinău.  Executivul se grăbește să dea de înțeles că misiunea actuală reprezintă o banală vizită de lucru și nu o misiune de evaluare a implementării programului cu FMI. ”Astfel de vizite de lucru, în afara ciclului standard de evaluări de program, sunt o practica obișnuită a FMI în raport cu țările care au programe susținute de Fond”, menționează comunicatul Guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totuși, este evident că raporturile autorităților moldovene cu FMI şi alţi parteneri externi şi donatori importanţi sunt tot mai tensionate. Și așa cum Guvernul de la Chișinău este tot mai inflexibil la recomandările partenerilor, ar fi de așteptat ca până în decembrie 2018, atunci când în ţară începe campania electorală pentru alegerile noului Parlament, să fie luată o decizie clară privind poziția Republicii Moldova cu privire la cooperarea pe viitor cu partenerii și donatorii externi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Guvernul de la Chişinău ar urma să primească spre sfârşitul acestui an încă o tranşă din creditul de 180 de milioane de dolari accesat în noiembrie 2016 de la FMI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    zilele culturii maghiare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Marti, 11 septembrie 2018, Mihai Jurca, directorul Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune, împreună cu Zatykó Gyula, reprezentantul Asociației Sfântul Ladislau, au susținut o conferință de presă privind cea de-a doua ediție a evenimentului Zilele Culturii Maghiare, care va avea loc în perioada 15-16 septembrie și care face parte din seria evenimentelor dedicate celor mai importante comunități din Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ca și anul trecut, evenimentul vine să prețuiască cumva contribuția pe care comunitatea maghiară o are în Oradea, aportul acesteia și să prețuiască valorile și tradițiile acestei comunități„, a spus Mihai Jurca, directorul APTOR, în deschiderea conferinței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Comunitatea maghiară din Oradea este cu siguranță cea mai numeroasă minoritate locală, având o contribuție importantă asupra istoriei orașului și fiind și o comunitate caracterizată de un sentiment puternic al responsabilității civice și de o prezență activă în viața orașului Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, acest sfârșit de săptămână aduce la Cetatea Oradea a doua ediție a evenimentului Zilele Culturii Maghiare, un eveniment dedicat specificului și tradițiilor culturii maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Timp de 2 zile, în Cetatea Oradea ne vom bucura împreună de o serie de activități specifice culturii și comunității maghiare, dar și de concerte oferite de unii dintre cei mai îndrăgiți artiști din Ungaria și din țară. Evenimentul aduce în fața publicului și un târg de artizani și produse tradiționale maghiare, dansuri cu specific maghiar, și bineînțeles,  delicioasele preparate culinare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu am uitat nici de cei mici, care sunt așteptați sâmbătă și duminică cu o serie de activități creative. Marea surpriză pentru copii este spectacolul oferit de trupa Alma din Ungaria, duminică, de la ora 13:00. De asemenea, Teatrul pentru copii Fogi – Fogi gyermekszínház, va susține în ambele zile de eveniment spectacolul Süsü, Dragonul – Süsü, a sárkány, spre încântarea celor mici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Zilele Culturii Maghiare vor aduce în fața publicului artiști importanți din Ungaria cum ar fi Hobo, care va urca pe scenă sâmbătă, de la ora 21:00, sau Rackajam și Hooligans, trupe care vor anima atmosfera duminică seara, de la ora 19:00, respectiv 20:00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ACTIVITĂȚI ȘI DISTRACȚIE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evenimentul va aduce în Cetate numeroase produse tradiționale maghiare, meșteri populari și produse artizanale, până la preparate culinare delicioase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cei prezenți la eveniment se vor putea bucura de spectacole de muzică și dans popular cu specific maghiar, alături de ansambluri de artiști de toate vârstele. Totodată, sâmbătă, 15 septembrie, de la ora 19:00, vom avea parte de un moment artistic deosebit oferit de Kolozsvári Operettissimo együttes – Opereta maghiară din Cluj, iar duminică, 16 septembrie, de la ora 18:00, Ansamblul Artistic Profesionist Mureșul va acapara scena evenimentului într-un spectacol de neratat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evenimentul se va desfășura în partea din față a curții principale a Cetății Oradea, unde vor fi amplasate standurile pentru artizani și producători, zona de mâncare și scena.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evenimentul este organizat de Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune (APTOR), cu sprijinul Primăriei Oradea, al Muzeului orașului Oradea – complex cultural și al Asociației Sfântul Ladislau.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Parteneri media: PluszFm, Radio Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prezentat de: Staropramen.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Program:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sâmbătă 15 septembrie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    10:00-22:00 Târgul meșterilor populari și al producătorilor din Valea Lerului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    10:00-19:00 Ateliere pentru copii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    10:00-16:00 Jocuri tradiționale de lemn

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    14:00-15:00 Süsü, Dragonul – Süsü, a sárkány (Teatrul pentru copii Fogi – Fogi gyermekszínház) – scena teatrului de vară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    19:00-20:00 Opereta maghiară din Cluj – Kolozsvári Operettissimo együttes – scena mare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    21:00 Concert Hobo – scena mare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Duminică 16 septembrie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    10:00-22:00 Târgul meșterilor populari și al producătorilor din Valea Lerului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    10:00-18:00 Ateliere pentru copii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    10:00-11:00 Süsü, Dragonul – Süsü, a sárkány (Teatrul pentru copii Fogi – Fogi gyermekszínház) – scena teatrului de vară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    12:00-18:00 Jocuri tradiționale de lemn

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    13:00-14:00 Spectacol Alma — scena teatrului de vară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    18:00-19:00 Ansamblul Artistic Profesionist Mureșul – scena teatrului de vară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    19:00-20:00 Concert Rackajam – scena mare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    20:00 Concert Hooligans – scena mare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Intrarea este liberă!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    zilele recoltei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Asociaţia Produs de Cluj, entitate care funcționează în subordinea Consiliului Județean, împreună cu Primăria municipiului Cluj-Napoca, organizează cea de-a VI-a ediţie a sărbătorii de toamnă, Zilele Recoltei. Evenimentul se va desfășura în perioada 14-16 septembrie 2018, pe platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ca în fiecare toamnă, Produs de Cluj revine acasă, la Cluj-Napoca, pentru a sărbători Zilele Recoltei. Este un moment în care omagiem roadele câmpului şi munca ţăranului, oferind, totodată, celor interesaţi, ocazia de a se aproviziona pentru iarnă. Există, desigur, şi alte variante, pieţele, dar nicăieri nu sunt prezenţi un număr atât de mare de fermieri, cu produse diversificate. Organizarea acestui eveniment este, pe de o parte, un mod de a veni în ajutorul celor care doresc să îşi facă rapid şi eficient aprovizionarea şi, pe de altă parte, un sprijin acordat micilor producători de fructe şi legume de sezon, cărora le oferim posibilitatea de a-şi desface produsele”, a precizat președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tişe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La ediţia din acest an a Zilelor Recoltei şi-au anunţat participarea aproximativ 200 de mici fermieri, cultivatori de fructe şi legume din judeţul Cluj. Lor li se vor alătura artizani şi producători de uleiuri presate la rece, lactate, preparate din carne sau dulceţuri şi zacuscă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, vizitatorii târgului vor avea parte zilnic și de spectacole folclorice susținute de artiști consacrați și de tinere talente, iar pentru cei mici vor fi organizate evenimente speciale, cum ar fi spectacolul de magie şi parcul de distracții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cea mai importanta institutie a pietei locale de capital, extinde de la 13 la 15 numarul de companii care vor face parte din indicii BET si BET-TR. Comisia Indicilor a aprobat, in sedinta din 3 septembrie, includerea companiilor Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG) si Purcari Wineries (simbol bursier WINE) in indicele principal al pietei, BET, si BET-TR, indicele care include si dividendele acordate de companiile din BET. Este pentru prima data in istoria pietei locale de capital cand acesti indici vor include 15 societati. Modificarile vor fi aplicate incepand cu data de 24 septembrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Investitorii au fost pregatiti pentru o astfel de masura inca de luna trecuta, cand am anuntat ca indicii BET si BET-TR vor putea include un numar mult mai mare de companii. Odata cu extinderea la 15 companii, investitorii au parte de o diversificare imbunatatita in ceea ce priveste companiile incluse in acesti indici, care ofera astfel un nivel diminuat al riscului sectorial incorporat in cei doi indici”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Doua noi domenii de activitate ancorate puternic in economia nationala si care contribuie intens la dezvoltarea si cresterea economica a Romaniei sunt de acum reprezentate in indicele principal al BVB, care devine o bursa tot mai deschisa oportunitatilor si diversificarii”, a declarat Lucian Anghel, Presedintele Consiliului de Administratie al BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Actiunile Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai importanti operatori din domeniul foodservice din Romania, au intrat la tranzactionare la BVB pe 9 noiembrie 2017, cu simbolul bursier SFG. Compania care administreaza restaurante sub brandurile KFC, Pizza Hut si Taco Bell a devenit astfel primul operator din domeniul foodservice listat la BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Actiunile Purcari Wineries, producator de vin de top din Europa Centrala si de Est, au inceput tranzactionarea pe piata principala a BVB, sub simbolul WINE, pe 15 februarie 2018. Purcari este prima companie din Republica Moldova care s-a listat la BVB. Grupul Purcari este unul din cele mai mari grupuri vinicole regionale, cu 1.060 de hectare de vita de vie in gestiune si cu o retea de exporturi care acopera peste 30 de tari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ponderile simbolurilor din componenta indicilor BET si BET-TR vor fi determinate pe baza numarului de actiuni si a preturilor de inchidere inregistrate la finalul sedintei de tranzactionare din data de 14 septembrie 2018. Noile structuri ale indicilor BVB vor fi anuntate la finalul zilei de 14 septembrie 2018 si vor intra in vigoare incepand cu sedinta de tranzactionare din data de 24 septembrie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    BET (Bucharest Exchange Trading index) este primul indice dezvoltat de BVB si reprezinta indicele de referinta al pietei locale de capital. Infiintat pe 19 septembrie 1997, BET a avut in componenta sa un numar maxim de 10 companii timp de aproape doua decenii. In martie 2017, a fost extins la 12 companii prin includerea CONPET (simbol bursier COTE) si MedLife (simbol bursier M). CONPET are ca principala activitate transportul prin conducte si pe calea ferata a titeiului intern si din import, gazolinei, condensatului si etanului lichid catre rafinariile din Romania, in timp ce MedLife este cel mai mare operator privat de servicii de sanatate din Romania. La jumatatea anului 2017, BET a fost extins la 13 companii, odata cu includerea DIGI Communications N.V. (simbol bursier DIGI), important furnizor de servicii de telecomunicatii din Romania si Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dupa includerea Sphera Franchise Group si Purcari Wineries, cele 15 companii care vor face parte din indicii BET si BET-TR vor fi: Banca Transilvania, BRD – Groupe Societe Generale, Bursa de Valori Bucuresti, CONPET, DIGI Communications, Electrica, Fondul Proprietatea, MedLife, OMV Petrom, Nuclearelectrica, Purcari Wineries, Romgaz, Sphera Franchise Group, Transgaz, Transelectrica.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Comisia Indicilor a decis, tot in sedinta din 3 septembrie, sa introduca societatea Alro in Watchlist pentru o eventuala includere in BET si BET-TR in perioada urmatoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Luna trecuta, Consiliul Bursei a aprobat, modificarea manualelor indicilor BVB, dupa o decizie similara a Comisiei Indicilor BVB. Au fost introduse noi reguli pentru indicii BET si BET-TR astfel incat cei doi indici sa reflecte evolutia celor mai lichide companii listate la BVB si tot atunci numarul maxim al companiilor care pot fi incluse in cei doi indici a fost extins la 20 de companii. Aceste modificari au scopul de a oferi o mai buna transparenta si predictibilitate pentru investitori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    codreanu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    După ce a parcurs 1300 de kilometri prin România și Republica Moldova, Marșul Unionist s-a încheiat sâmbăta și duminica trecută, pe 1 și 2 septembrie l-a Chișinău altfel decât și-au propus organizatorii după ce autoritățile de la Chișinău au obstrucționat petrecerea Adunării Centenare în Piața Marii Adunări Naționale din capitala moldoveană. Evenimentele din 1 septembrie, când liderii unioniști au fost agresați de către poliție iar unioniștii din România, expulzați, practic, din R. Moldova, au provocat un șir de speculații. Am înregistrat acest interviu cu câteva zile înainte de evenimentele respective, pe data de 29 august. Deputatul în Parlamentul României, Constantin Codreanu, care se afla în Marș, ajuns la acel moment la Călărași (R. Moldova) a fost dispus după un drum istovitor de 30 de kilometri pe jos să discute despre Marș și, în special despre viitorul Mișcării Unioniste din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dle Constantin Codreanu, care este semnificația Marșului Centenar?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Marșul a fost o acțiune organizată de noi, mișcarea unionistă pentru a marca în acest mod anul centenarului, cei 100 de ani de la Marea Unire. Am avut ca punct de pornire, evident capitala unirii Alba Iulia și ca punct final Chișinăul, capitala reunirii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Care este obiectivul Marșului?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Obiectivul marșului este de a atrage atenția opiniei publice din cele două state românești și nu doar asupra faptului că avem un proiect de țară pentru România după integrarea europeană și anume reîntregirea teritorială a României și ne dorim ca în finalul acestui marș, pe întâi septembrie, în Piața Marii Adunări Naționale să strângem cât mai mulți oameni pentru a transmite către București, către Bruxelles, către Washington și către alte capitale dorința noastră, a tuturor de a reuni cele două state românești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ce măsură poate contribui acest marș la obiectivul Unirii?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Marșul este o acțiune publică și un fel de acțiuni la care noi recurgem în ultimii ani,cei din Mișcarea Unionistă. Noi nu avem doar marșuri și acțiuni stradale. Pe lângă acestea, noi întreprindem mai multe acțiuni, care nu se văd neapărat în mass-media. Vorbim aici despre înfrățirile pe care le facilităm între comunitățile locale din România și Republica Moldova, vorbim aici despre un proiect mare pe care l-am organizat și îl mai organizăm și care se numește ”Cunoașteți țara” și foarte multe alte lucruri pragmatice pe care le facem pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ultimul timp guvernarea și-a dat arama pe față, recurgând deschis la derapaje antidemocratice, la reprimarea mișcărilor protestatare. Cum vedeți în acest context, viitorul mișcării unioniste?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Noi am fost totdeauna realiști, știam care este atitudinea guvernării, îmi aduc aminte acum de proiectele pragmatice pe care le facem, de acțiunile pragmatice ale noastre, ale Mișcării Unioniste, de acea reuniune a primarilor din Republica Moldova pe care am organizat-o în aprilie, 2016, atunci când au fost semnate sute de acorduri de înfrățire, că reprezentanți ai Partidului Democrat, de exemplu, au primit interdicții de a participa la această manifestație. Cu toate acestea, unii nu s-au conformat și au venit la București. Înțelegem frica pe care o are conducerea actuală a Republicii Moldova și, de fapt, orice politician care are o funcție în Republica Moldova, pentru că reunirea pentru ei înseamnă pierderea funcțiilor și a privilegiilor pe care le au în acest moment iar pentru alții înseamnă chiar pușcărie. Mulți au făcut fapte care nu au legătură cu respectarea legislației și le este frică de un stat în care justiția va fi cu adevărat funcțională. Iar legat de derapaje, le-am văzut și pe 26 august  în cazul protestelor organizate de opoziția extraparlamentară, le-am văzut mai ales în vamă, când într-un mod absolut abuziv a fost interzis accesul cetățenilor români și ai Uniunii Europene și, poate în primul rând, cetățenilor care asigură susținerea financiară pentru Republica Moldova și unii de la Chișinău, se pare că uită acest lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cât de fezabil este la momentul actual proiectul Unirii, ținând cont de opoziția atât de puternică față de acest proiect. Forțele antiunioniste, iată că se consolidează și dacă până acum recent Partidul Democrat afișa cel puțin o atitudine neutră față de Mișcarea Unionistă, acum acest partid, care se află la guvernare, abordează o atitudine ostilă. Totodată, Mișcarea Unionistă este încă destul de firavă în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu aș fi de acord cu ultima afirmație, din contră, forța noastră se consolidează. Dacă acum 7-8 ani, unii spuneau că unioniștii sunt doar doi la sută, acum inclusiv socialiștii lui Dodon, cei mai aprigi oponenți ai proiectului Unirii recunosc că suntem deja peste 20 la sută iar procentul real se apropie de 50 la sută dacă ținem cont și de diaspora noastră unionistă, cetățenii ce au și cetățenie română și care se află în afara Republicii Moldova. Problema mare pe care o au unioniștii este că nu reușesc să se consolideze ca forță politică. Acolo este marea problemă și ne-am dori ca la viitoarele alegeri parlamentare să lăsăm toate orgoliile într-o parte și să ne consolidăm ca o singură platformă electorală, ca o singură platformă a unioniștilor  și să avem și în Parlamentul de la Chișinău unioniști sinceri, care să vorbească în același mod, în care o fac eu la București, de la tribuna Parlamentului României. Aici, din păcate avem încă foarte mult de muncit pentru a pregăti o forță politică unionistă,capabilă să obțină victorii electorale. Dar, în mare, procentul unioniștilor crește, ați văzut că în România nu se mai pune sub nicio formă la îndoială atitudinea cetățenilor față de Unire. Orice sondaj organizat în ultimii ani arată că rezultatele sunt între 65 și 80 la sută, românii din România sunt într-o proporție covârșitoare pentru unificarea celor două state românești. În Republica Moldova creștem în continuare. Inclusiv prin acest marș sunt convins că oamenii vor deveni și mai receptivi la acțiunile noastre, pentru că cea mai mare miză pe care o are acest marș este că noi, unioniștii consecvenți, unioniștii care am pornit acest nou val de unionist, demonstrăm că nu cedăm. Noi nu putem fi cumpărați, nu putem fi șantajați mai ales și dorim ca acest proiect să aibă succesul și susținerea de care are nevoie. Iar oamenii din ce în ce mai mult se conving că singura soluție este reunirea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sondajele arată, într-adevăr o creștere a numărului unioniștilor. Însă, dacă vorbim despre consolidare, aceștia sunt dispersați mai ales din cauza că văd în mod diferit cum ar putea fi înfăptuită Unirea, cum trebuie făcută pentru că nu există un plan real și concret, cum trebuie aceasta să fie înfăptuită.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu sunt de acord cu dumneavoastră, deoarece proiectul unionist al nostru are deja un exemplu valabil pe plan internațional. Avem scenariul german, reunirea Germaniei de vest și Germaniei de est, care s-au reunit în baza actului internațional de la Helsinki, un document în care este scris foarte clar că frontierele între două state pot fi modificate cu acordul părților, în mod pașnic. Așa a devenit Germania un singur stat. Același model îl dorim implementat și pentru Republica Moldova și România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cum poate fi aplicat același model în Republica Moldova?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aici revenim la acea consolidare a forțelor politice, unioniste din Republica Moldova pentru că, doar dacă vom reuși să obținem prezența în Parlament și, ulterior, să creăm o majoritate unionistă, atunci putem realiza și reunirea. Pentru că la București nu se mai pune problema. S-a văzut asta în cazul declarației de pe 27 martie, când ambele camere ale Parlamentului României au votat declarații de Unire. Rămâne ca Republica Moldova să voteze același lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Există însă, un grad mare de scepticism în ce privește capacitatea de consolidare a forțelor unioniste.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Scepticism a existat întotdeauna. Nici în 1859 nu a fost acea euforie generală, nici în 1918 n-a existat o euforie generală. A existat masa critică și, mai mult decât atât, au existat condițiile necesare, a existat acea clipă siderală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Însă acum nu există condiții similare cu cele din 1918

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Clipe siderale pot fi create și pot fi obținute pas cu pas prin acțiuni inclusiv ca acestea, publice.  Pentru că, de exemplu, dacă ne vedem la 1918, Ion Inculeț era cu un an înainte unul din cei mai înverșunați antiunioniști. Ulterior și-a schimbat opiniile și vedem că și unii politicieni actuali de la Chișinău, care anterior vorbeau despre pericolul românesc, mai nou, își redobândesc cetățenia română. Mă refer la fostul președinte al Republicii Moldova, dl Petru Lucinschi, care își făcea campanie electorală la sfârșitul anilor 1990 iar acum și-a redobândit cetățenia română. Lucrurile se schimbă și evoluează și nu uitați că cel mai important factor în acest moment este că numărul cetățenilor români crește an de an iar acest lucru ne va ajuta să acceptăm mult mai ușor această reunire. Din păcate, la București nu se înțelege că trebuie facilitat acest proces, mă bat în Parlamentul României pentru acest lucru, voi cere și în acest an suplimentarea fondurilor acordate pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie deoarece acordarea cetățeniei române reprezintă cel mai rapid mod pentru reunificarea celor două state românești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu a existat până în prezent nicio forță politică unionistă consolidată, care să-și asume proiectul unionist propriu zis. Adică să știe cum să înfăptuiască pas cu pas Unirea și să acționeze în acest sens. Partidele declarate unioniste se declarau ca atare mai mult în campaniile electorale însă nu a existat nici un partid, care să aibă un proiect unionist pe termen lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În acest moment avem câteva partide, care se declară unioniste. Unele dintre ele, printre care Partidul Unității Naționale, din care fac parte, au acest obiectiv înscris în programul partidului. Partidul Unității Naționale a dat prima bătălie electorală la alegerile pentru Primăria Chișinăului, acolo unde am candidat și eu. Am obținut un rezultat destul de bun pentru prima bătălie pentru un partid nou, care are abia un an și, cred eu că, fie în jurul acestui partid, fie creând o platformă, cum așa spuneam, comună, în care să se regăsească oameni noi, tineri precum cei care participă în Marșul Centenarului, tineri, pe care i-am avut alături pe baricadele civice, precum este Ion Leașcenco, precum sunt alții care și-au dovedit an de an atașamentul față de idealul Unirii, vom putea aduce, în primul rând, credibilitatea care le lipsește celorlalți politicieni. Pentru că ceilalți politicieni din Republica Moldova au fost deja compromiși de diverse scheme în care au fost implicați și oamenii nu mai au încredere în ei. Și atunci, soluția mea, pe care vreau s-o propun la alegerile parlamentare din 2019 este o garnitură de oameni noi, oameni cărora să nu ai ce să le reproșezi în ce privește trecutul lor, în ce privește traseul lor politic și multe altele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă vorbim despre alegeri, există pe segmentul de dreapta a eșichierului politic din Republica Moldova, acolo unde sunt potențialii aliați politici ai dvs forțele proeuropene, antioligarhice, extraparlamentare pentru moment, care nu sunt de acord că proiectul Unirii ar fi unul real în condițiile actuale. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ceea ce spun ei că proiectul nostru ar fi ireal, este de fapt o mare minciună. Mult mai ireală este integrarea europeană a statului Republica Moldova, stat care are pe teritoriul său trupe străine și o mulțime de alte probleme, un stat, care nu are nici măcar opțiunea unei aderări la Uniunea Europeană. Este deja o certitudine că singurele state care s-ar putea integra în viitorul previzibil în UE sunt statele din Balcanii de Vest.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totuși, singura modalitate pentru ca Unirea să se producă, este un plebiscit

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Am spus mai devreme, singura modalitate prin care se va produce Unirea este scenariul german, votul celor două Parlamente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Însă, dacă vorbim despre scenariul german, la ei 80-90% erau pentru unire, ei au dărâmat Zidul Berlinului într-o zi. La noi, însă există inclusiv această criză identitară, o mare parte din populație nu-și conștientizează identitatea românească. Vreau să zic că noi suntem la moment mult mai departe de Unire față de cum erau nemții acum 29 de ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu sunt de acord. Unirea este un proiect realist și, până la urmă, dacă studiați un pic din antropologie, psihologie, istorie, veți vedea că marile schimbări într-o societate nu le face majoritatea. Marile schimbări într-o societate, revoluțiile sunt pornite de obicei zece la sută din populația activă, oameni ca cei pe care îi vedeți în Marșul Centenarului, oameni ca cei ce s-au așezat pe jos între cele două vămi și nu au renunțat, oameni care sunt un motor pentru cei ce se feresc de a-și asuma anumite lupte politice, anumite mișcări civice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Rămâne ca aceste 10% să aibă o poziție consolidată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De acord. Aici avem foarte mult de lucrat, să ne consolidăm politic, să fim credibili, să nu ajungem ca ceilalți politicieni unioniști din Republica Moldova, care au fost corupți iar unii din păcate s-au transformat în trădători. Fie că vorbim de marele politician bărbos, Iurie Roșca, care pentru mulți dintre noi a fost un stindard al unirii și care ne-a trădat la un moment dat într-un mod foarte urât și acum declară că are un plămân rusesc și unul românesc.  Fie că vorbim de Mihai Ghimpu, care a negociat mesajul unionist cu Plahotniuc în schimbul unor funcții, fie de mulți alți lideri care, din păcate ne-au trădat. Sunt lideri, care au în biografia lor acel bagaj sovietic ceea ce lipsește tinerilor, care acum se implică în Mișcarea Unionistă. De aceea eu sunt optimist, de aceea m-am implicat în politică în România, de aceea m-am implicat în politică și în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Vorbiți despre clădirea unei clase politice noi, tineri cu o mentalitate nouă, care ar putea să producă schimbarea. Există șanse ca să se formeze această clasă politică ținând cont de faptul, că în Republica Moldova, nu mai există oameni politici cu experiență care să-i îndrume așa cum, după cum ați menționat, liderii politici vechi s-au compromis.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Noi avem un avantaj și când spun noi, mă refer la Mișcarea Unionistă, civică și un pic politică. Pentru că, îl avem alături de noi pe cel mai bun politician al României postdecembriste, Traian Băsescu. Acesta a fost alături de noi, a avut întâlniri cu tinerii unioniști, mi-a oferit mie ocazia să candidez la alegerile  parlamentare. Este un om care se bucură de un respect enorm în Republica Moldova și credibilitatea lui Traian Băsescu nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Alături de Traian Băsescu vrem să clădim această nouă forță unionistă și vrem să participăm la alegerile parlamentare, care sunt niște alegeri cruciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Interviu realizat de C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Starea de tensiune și de încordare capătă un aspect continuu la Chișinău. În ultimele luni Republica Moldova a furnizat lumii întregi doar știri care îngrijorează comunitatea internațională. Rapoartele de știri venite de dincolo de Prut în ultimele câteva luni îngrijorează autoritățile europene. Mai grav de atât este faptul că situația dificilă în care se află Republica Moldova devine tot mai complicată pe zi ce trece.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Protestele care au avut loc în weekendul de dinaintea sărbătorilor naționale[i] și care, probabil, au continuat și în ziua de 27 august 2018, ziua în care la Chișinău s-au desfășurat ceremoniile obișnuite pentru celebrarea a 27 ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova denotă faptul că Republica Moldova este un stat bolnav.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, tulburările ce au loc în Republica Moldova în ultima perioadă sporesc instabilitatea politică de la Chișinău și creează un sol nesigur pe care se vor desfășura alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Mai mult de atât, situația care se conturează în preajma alegerilor care vor avea loc în luna februarie a anului viitor confirmă faptul că situația internă din Republica Moldova nu dă semne că se va ameliora curând.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Protestele care au avut loc în ultimele zile și care au loc și în aceste momente în capitala Republicii Moldova ne dau câteva indicii ce pot fi considerate ca fiind simptome ale unui stat care se confrunta cu grave probleme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O societate divizată

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Așa cum am mai menționat cu alte ocazii, Republica Moldova este un stat a cărei populație este divizată între două curente de gândire geopolitică care vizează două tipuri de integrare: unul vizează integrarea treptată a Republicii Moldova., iar cel de-al doilea curent larg răspândit în rândul opiniei publice moldovenești este specific celor ce doresc orientarea țării către Federația Rusă. Cele două curente geopolitice sunt antagonice, iar acest antagonism se vede foarte bine în rezultatele alegerilor parlamentare din 2009 (29 iulie)[ii][iii], 2010[iv][v] și 2014[vi][vii], precum și în cazul alegerilor prezidențiale din toamna anului 2016[viii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Protestele ce au avut loc atât în ajunul Zilei Independenței Republicii Moldova, precum și de Ziua Independenței Republicii Moldova atestă în mod foarte clar faptul potrivit căruia societatea moldovenească este dezbinată între curentele de gândire geopolitică pe care le-am menționat mai sus, dezbinare care este vizibilă și în viața de zi cu zi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În ceea ce privește protestele din week-end, ceea ce s-a întâmplat vine să întărească ideea că societatea moldovenească este una divizată, iar această scindare nu este benefică pentru Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Organizarea unei manifestații și a unei contramanifestații simultan în Piața Marii Adunări Naționale ne arată că politica este o temă sensibilă pentru majoritatea cetățenilor moldoveni. Aceasta îi divizează și îi îndreaptă pe unii împotriva altora[ix]. Manifestațiile și contramanifestațiile ce au avut loc la Chișinău simultan în aceiași locație reprezintă semnul clar că politicienilor de la Chișinău le este convenabil să mixeze mesajele pe axa geopolitică Est versus Vest, chiar dacă acest tip de gândire politică nu este benefic nici pentru societatea Republicii Moldova, nici pentru economia acestei țări pe termen scurt, mediu sau lung. Cu această idee sunt de acord și unii dintre politicienii moldoveni care au ocupat în trecut funcții înalte în conducerea Republicii Moldova[x][xi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Societate care este ușor de manipulat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Principiul „Divide et Impera” reprezintă o caracterizare cât se poate de adecvată pentru a descrie instabilitatea socială și politică din Republica Moldova. Sursele care au relatat despre protestele din weekendul trecut arată că moldovenii sunt manipulați cu o mare ușurință de către clasa politică din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Mai multe publicații din republica Moldova arată faptul că oamenii veniți la protestele organizate de Ilan Șor au avut un caracter organizat, iar protestatarii aduși în piața Marii Adunări Naționale au fost „răsplătiți” cu diverse produse alimentare. Oamenii care au luat parte la protestele organizate de către primarul de la Orhei în centrul Chișinăului au primit din partea Organizatorilor „pâine și hrișcă”[xii]. Cunoscuta publicație „Ziarul de Gardă” a făcut publice detalii care arătau cum oamenii care au venit să îl susțină pe Șor se îmbulzeau pentru a primi pâine în Piața Marii Adunări Naționale[xiii]. Acest lucru arată o degradare fără margini a societății moldovenești și o nepăsare la fel de crudă din partea liderilor politici moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Proteste care servesc intereselor politicului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evenimentele din weekendul trecut nu oferă indiciile potrivit cărora aceste proteste ar fi fost emanații ale unor mișcări de liberă exprimare a voinței populației Republicii Moldova. Protestele din weekend au avut loc la solicitarea liderilor politici din Republica Moldova. Dacă este să ne gândim la protestele organizate de către susținătorii controversatului politician Ilan Șor, atunci trebuie să vorbim despre faptul potrivit căruia acest protest a fost organizat de către Șor și susținătorii acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Protestele susținătorilor acestui personaj politic trebuie privite drept încercări ale lui Șor de a câștiga atenția publică și de a câștiga capital politic menit să întărească pozițiile primarului de la Orhei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte însă, prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip (reprezentant al Partidului Democrat din Moldova, formațiune politică aflată sub conducerea controversatului om politic moldovean, Vlad(imir) Plahotniuc) consideră aceste proteste ca fiind manifestații de ordin politic. Totodată, acesta consideră evenimentele din weekend ca fiind parte a unei campanii pre-electorale a „binomului” PAS-PPDA, precum și a Partidului Șor[xiv]. Ceea ce reiese sigur însă din derularea acestor evenimente este faptul că societatea moldovenească este una dezbinată și ușor manipulabilă de către cei ce se află la conducere sau doresc să ajungă acolo.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Protestele din ultima perioadă desfășurate la Chișinău trebuie văzute drept încercări ale tuturor formațiunilor implicate de a pregăti terenul pentru propriile campanii pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc în luna februarie a anului viitor. Ajungem la această simplă concluzie doar dacă analizăm rezultatele ultimului Barometru de Opinie Publică realizat de Institutul de Politici Publice de la Chișinău. Din datele sondajelor realizate de această instituție putem observa faptul că într-un top în care cetățenii Republicii Moldova sunt întrebați „Dacă duminica viitoare sar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, pentru ce partid ați intenționa să votați?”, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova ar conduce acest clasament obținând 40% dintre voturile respondenților care au răspuns la această întrebare (731 respondenți, adică 66% din totalul celor ce au luat parte la acest sondaj al opiniei publice), poziția secundă fiind ocupată de Partidul Acțiune și Solidaritate cu 19%, iar podiumul este completat de Partidul Democrat din Moldova cu 11%[xv]. În același timp, Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr cu 7% (condus de Andrei Năstase) și Partidul Politic Șor (care a acumulat 6% și este condus de controversatul politician Ilan Șor) se vor lupta cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (care a acumulat 6% în același top) pentru fotoliile de deputați în următorul legislativ[xvi]. Surprinzător sau nu, manifestațiile politice din ultima perioadă au o miză politică ridicată mai ales dacă luăm în calcul faptul că pragul electoral pentru un partid la următoarele alegeri va fi de 6%[xvii][xviii][xix]. Altfel spus, atât Maia Sandu, precum și Andrei Năstase, Ilan Șor și partidele conduse de aceștia au nevoie de așa-numitele „puncte electorale”. În acest context se cuvine a menționa că protestele asemeni celor de la finalul lunii august au servit drept manifestări în care o parte dintre partidele din republica Moldova au intrat, neoficial, în campania electorală. Ca urmare, este forate probabil ca în perioada următoare să fim martorii unor manifestații similare ce se vor desfășura la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O posibilă evoluție a situației în lunile următoare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ca urmare a celor ce se întâmplă de ceva vreme la Chișinău, am putea afirma cu o deplină siguranță că situația de la Chișinău va rămâne cel puțin la fel de încordată atât până la alegerile parlamentare de anul viitor, precum și în perioada ce va urma acestora. Tensiunile vor fi vizibile și mai mult în momentul în care ne vom apropia tot mai mult de startul oficial al campaniei electorale. Neoficial, protestele de săptămâna trecută pot fi considerate ca fiind parte a campaniei electorale ale politicienilor moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Protestele, precum și alegerile invalidate pentru postul de primar general al Chișinăului oferă condițiile necesare pentru ca situația de instabilitate din Republica Moldova să se perpetueze și pe parcursul următorului an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un rol deosebit de important în evoluție următoare a evenimentelor din Republica Moldova îl va avea rezultatul care va fi înregistrat în cadrul scrutinului legislativ din februarie 2019. Deocamdată nu avem certitudinea că alegerile de anul viitor vor oferi un legislativ care să poată aduce o contribuție mai mare în vederea ameliorării stărilor de lucruri din Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [i] https://www.rferl.org/a/thousands-protests-in-moldovan-capital-chanting-down-with-the-mafia-/29454081.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [ii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/20092/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [iii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/20092/info/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [iv] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [v] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2010/info/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [vi] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/ .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [vii] http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/info/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [viii] http://www.e-democracy.md/elections/presidential/2016/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [ix] http://protv.md/stiri/actualitate/pman-plina-de-oameni-sustinatorii-ppda-pas-si-pldm-au-protestat—2332311.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [x]https://www.realitatea.md/ce-crede-vladimir-voronin-despre-republica-moldova–la-cei-27-de-ani-de-independenta_82847.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xi] https://www.washingtontimes.com/news/2018/aug/27/romanian-or-russian-a-geopolitical-issue-in-moldov/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xii]http://agora.md/stiri/49027/foto–video–paine-si-hrisca-pentru-protestatari-partidul-lui-shor-a-rasplatit-sustinatorii-veniti-la-chisinau.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xiii] https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/video-cum-s-au-batut-pentru-o-paine-pe-gratis-sustinatorii-lui-sor-din-pman.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xiv] https://www.realitatea.md/declara-iile-premierului-pavel-filip-in-legatura-cu-protestele-desfa-urate-in-centrul-chi-inaului_82838.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xv] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/BOP_05.2018_sondaj.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xvi] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/05/BOP_05.2018_sondaj.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xvii] http://lex.justice.md/md/312765/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xviii] https://sputnik.md/moldova/20170719/13654281/vor-ramane-doar-doua-praguri-electorale-pentru-accederea-in-parlamentul-republicii-moldova.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    [xix] http://www.contributors.ro/global-europa/noua-lege-electorala-a-moldovei-poate-fi-fatala-pentru-partidele-pro-vestice/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    unionismului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Poliția de la Chișinău a reprimat brutal ultimul act al Marșului Unirii, care trebuia să se încheie printr-o Adunare Unionistă în Piața Marii Adunări Naționale din capitala Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Început pe data de 1 iulie la Alba-Iulia, Marșul Unionist, organizat de câteva organizații unioniste din Republica Moldova și România, a parcurs 1300 de kilometri și trebuia să se încheie pe 1 septembrie cu o manifestare în centrul Chișinăului. Aceasta a început după cum se și planificase, însă nu s-a desfășurat după cum s-a stabilit, după ce poliția moldovenească a întreprins câteva acțiuni de obstrucționare a evenimentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Frontiera închisă pentru cetățenii români

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Provocările autorităților de la Chișinău au început încă pe data de 26 august, când Marșul trebuia să traverseze frontiera de stat româno-moldovenească. Așa cum tinerii au încercat să treacă pe la Ungheni, unde este doar un pod cu cale ferată, Poliția de Frontieră a interzis trecerea, invocând motive de securitate. Și asta, după ce, poliția de frontieră română a permis trecerea participanților. Timp de câteva ore, participanții la Marș pe de o parte a Prutului și cei ce urmau să-i întâlnească, de cealaltă parte, au protestat împotriva interdicției, considerând-o drept una abuzivă. Și, pe bună dreptate, podul respectiv a mai fost traversat în regim pietonal de mai multe ori fără probleme. Totuși, autoritățile moldovenești nu s-au lăsat înduplecate, așa că participanții la marș s-au îmbarcat în cele trei autobuze, oferite de primăria Iașului care au însoțit marșul pe tot parcursul său și s-au deplasat la trecerea de frontieră Albița-Leușeni pentru a trece pe malul stâng. Nici aici participanții la marș n-au putut trece, devenind clar că motivele adevărate ale interdicției sunt cu totul altele. Poliția de frontieră a motivat de această dată interdicția prin suspiciuni ridicole de terorism și activitate subversivă din partea participanților la marș. După două zile în care au fost ținuți la mijlocul podului de peste Prut, participanții la marș au fost lăsați să treacă în Republica Moldova, însă fără liderul lor George Simion, care a primit interdicție de două luni pentru a intra în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Până la urmă, pe 28 august participanții la Marșul Unionist au ajuns la Cornești, raionul Ungheni, de unde și-au continuat drumul, trecând prin Călărași, Sadova (satul de baștină al președintelui moldovean prorus Igor Dodon), satul Lozova din raionul Strășeni, Căpriana, orașul Strășeni și pe 1 septembrie la ora 12.00 au ajuns, după cum s-a și planificat, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În Piața Marii Adunări Naționale erau circa cinci mii de manifestanți, care au venit să-i întâmpine pe participanții la Marș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit unuia din liderii unioniști, Vlad Bilețchi, Manifestația Unionistă din piață urma să întâmpine Marșului Centenar care a parcurs 1300 km pe jos, de la Alba Iulia până la Chișinău și trebuia să se încununeze cu o solicitare clară și identică cu cea din 25 și 27 martie 2018, când Parlamentul de la București a adoptat o declarație de Unire. Adunarea urma să ceară Parlamentului Republicii Moldova să dea o declarație de Unire după modelul declarației de la București.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Provocarea cu autobuzele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Eram determinați să stăm în PMAN atât cât va fi nevoie, până obținem un rezultat clar din partea Parlamentului – fie pozitiv sau negativ. Mitingul nostru nu îl mai dorim să fie doar discursuri și recitaluri pe scenă, cu aplauze și fotografii. Nu mai facem mitinguri pentru a ne lua „doza” de unionism și să plecăm acasă fără un rezultat și un pas clar înainte”, comentează Bilețchi evenimentele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acest plan a fost dat peste cap de autorități, care au reținut ilegal, fără să anunțe pe nimeni, autocarele Municipiului Iași, care au însoțit marșul. În interiorul autobuzelor era o expoziție închinată Centenarului, haine și lucruri personale ale participanților la Marș, corturile și sacii de dormit, apă și produse alimentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De remarcat că poliția nu a anunțat despre reținere, nici motivele acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În consecință, deputatul în Parlamentul României, Constantin Codreanu, care a devenit, informal, liderul marșului după ce George Simion n-a mai putut să intre în R. Moldova, a chemat participanții la Adunare să se deplaseze pentru a cere deblocarea autobuzelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Marșul din PMAN a fost o acțiune istovitoare, pe care nu ne-o doream deloc în contextul planului inițial al manifestației. Totuși, oamenii au fost foarte hotărâți și am mers până la ieșirea din Chișinău.”, comentează Bilețchi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Însă forțele de ordine au mutat autocarele și mai departe, atrăgând protestatarii într-o cursă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De aceea, Vlad Bilețchi, Constantin Codreanu și președintele Blocului Unității Naționale Ion Leașcenco, au decis să meargă să soluționeze problema. Însă poliția n-a acceptat nicio discuție, agresându-i fizic pe aceștia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Autocarele au fost duse până la Comisariatul de Poliție din Strășeni, unde s-au aflat până seara târziu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Drept urmare oamenii au decis să revină în piață unde scena era deja demontată. Manifestația de încheiere a marșului s-a terminat aici însă urma să se treacă la a doua etapă, protestul permanent până Parlamentul de la Chișinău va pune în discuție chestiunea privind declarația de Unire. Câteva sute de oameni erau în acel moment în PMAN.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Liderii au fost invitați să vorbească cu șeful Poliției moldovenești, Igor Pânzari,  care au prevenit că, dacă la 23:00 nu va fi eliberată piață, protestatarii vor fi evacuați forțat. Aceștia au cerut, în schimb să le fie retrocedate autocarele iar condiția a fost acceptată. Poliția însă a pus condiția ca toți cetățenii români să se îmbarce în autocare și să plece imediat peste Prut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Am primit ultimatumul să plecăm ACUM sau ne vor face sa plecam cu forța. Având printre noi femei, vârstnici, tineri am hotărât că nu se merită să ne supunem unor astfel de tratamente degradante și să ne retragem din PMAN spre Banca Națională unde așteptau deja autocarele”, menționează Bilețchi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La 23.30 cei câteva sute de manifestanți unioniști au părăsit Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, însoțindu-i pe cei circa 50 de cetățeni români, care au fost îmbarcați în autobuze și în aplauzele prietenilor basarabeni au părăsit Chișinăul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Regimul de la Chișinău declară război unionismului?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    A doua zi, o parte din participanții la manifestația de sâmbătă a revenit în Piața Marii Adunări Naționale, unde s-au prins în Hora Unirii, încheind astfel manifestația dedicată marșului Centenar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, Marșul Unirii s-a încheiat nu așa cum și-au propus organizatorii, acest fapt provocând nemulțumiri unei părți dintre unioniști, care voiau o rezistență fermă în fața derapajelor antidemocratice ale poliției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate acestea, din cele întâmplate a devenit clar că perioada de conviețuire pașnică a mișcării unioniste a tinerilor cu autoritățile moldovenești se încheie aici. Regimul de la Chișinău nu mai vrea să tolereze întrunirile unioniste.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    George Simion: De abia ne-ați stârnit

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Mișcarea Unionistă nu renunță aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O să anunțăm data viitorului protest, pentru că nu renunțăm. Și viitorul protest s-ar putea să se cheme «Protest împotriva lui Plahotniuc și a lui Dodon pentru represiunea prin care am trecut noi». De abia ne-ați stârnit, băieți. Pregătiți-vă, că noi poate nu părem dușmanii cei mai de temut, dar suntem oamenii cei mai îndârjiți și cei mai determinați”, a declarat George Simion într-o transmisiune în direct pe Facebook.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Liderul unionist a mai spus că marți și miercuri, 4 și 5 septembrie a.c., va merge în Parlamentul European și va vorbi la o conferință despre „abuzurile” la care au fost supuși unioniștii în timpul Marșului Centenar. „Așa v-ați învățat să faceți cu toți cetățenii Republicii Moldova. Așa faceți și cu primarii, și cu președinții de Consilii raionale. Cei care nu vă intră în voie și nu fac cum vreți voi le faceți dosare penale, îi abuzați, îi persecutați. Asta-i metoda prin frică, prin spaimă în care acționați voi. Noi nu ne intimidăm, pentru că, știți ceva, puteți și să trageți în noi, puteți și să ne omorâți, că nu ne pasă. Nu ne pasă! Unirea oricum se va face și orice gest al vostru împotriva noastră se va întoarce împotriva voastră, băi băieți!”, a amenințat George Simion.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Într-o altă transmisiune în direct pe Facebook, George Simion a spus că ultimele zile au fost „foarte grele” pentru mișcarea unionistă. „Au fost niște zile de cumpănă, dar pentru mine au fost lămuritoare. Înțeleg ce avem de făcut de acum încolo. E clar care este calea de urmat în următorul an, așa că de abia începe bătălia noastră, odată cu finalul Marșului Centenarului. Trebuie să ducem flacăra Unirii peste tot. Avem un an decisiv pentru Unire, de aceea mă adresez vouă, tuturor, să fiți alături, să fiți implicați și împreună să reușim să dăm la o parte granița nedreaptă de la Prut. Nu uitați că Unirea face puterea”, a transmis unionistul George Simion.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      raiffeisen

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Raiffeisen Bank continua proiectul „Catalizator – un program pentru antreprenori cu idei mari”, seminarii organizate pentru antreprenorii si managerii din companiile medii din Romania, concepute sa-i sustina pe acestia in extinderea si administrarea mai eficienta a afacerilor lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Catalizator”, aflat la editia a patra, se deruleaza pe parcursul a trei luni, in toate cele sapte orase in care programul a fost prezent in editiile anterioare: Pitesti, Brasov, Cluj, Timisoara, Iasi, Constanta si Bucuresti, sub indrumarea lui Dan Berteanu, trainer si expert in dezvoltarea afacerilor. Intalnirile din primavara acestui an au adus in salile de workshop 350 de companii din cele 7 orase ale programului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Workshop-urile din editia 2018 si-au propus sa abordeze teme ca: managementul motivatiei si al conflictelor sau leadership-ul participativ. Temele au fost stabilite pe baza raspunsurilor participantilor din editiile precedente ale „Catalizator”. Peste 90% dintre antreprenori au spus ca si-ar dori aprofundarea temei relatiilor din echipa, a modalitatilor in care ar putea creste motivarea si colaborarea oamenilor din echipele pe care le conduc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      In mediul de business de astazi, de multe ori impredictibil si schimbator, suntem pusi in situatia sa rezolvam probleme la care nu ne-am gandit, sa luam decizii avand informatii limitate, sa gasim colaboratorii potriviti si, nu in ultimul rand, sa ne folosim intuitia si instinctul. Sesiunea de toamna a « Catalizator » va fi experienta inedita de invatare, un mix intre mecanisme de joc, provocari de tip room-escape, instrumente de management democratic si concepte de leadership participativ. Suntem convinsi ca si de aceasta data cei care ni se vor alatura nu vor simti cum trece timpul, iar la final vor pleca cu amintiri frumoase si dorinta de a ne revedea curand” a spus Dan Berteanu, Managing Partener Equatorial Gaming

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe langa dezvoltarea culturii antreprenoriale, ”Catalizator” isi propune sa ajute la crearea unei comunitati de afaceri sanatoase, in care participantii la viata economia sa impartaseasca nu doar idei, ci si oportunitati de afaceri si sa consolideze relatii valoroase de business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Incepand cu luna septembrie, ”Catalizator” va fi prezent in cele mai importante orase ale tarii, dupa cum urmeaza: 18 septembrie in Cluj, 16 octombrie in Timisoara, 23 octombrie in Brasov, 30 octombrie in Pitesti, 1 noiembrie in Iasi, 6 noiembrie in Bucuresti si 13 noiembrie in Constanta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Relatia cu companiile medii este coordonata in Raiffeisen Bank prin centrele regionale de corporatii, situate in marile orase (Bucuresti, Pitesti, Brasov, Cluj, Constanta, Iasi, Timisoara). Managerii dedicati sunt foarte  aproape de afacerile clientilor lor, pentru a putea  intelege si adapta solutiile financiar-bancare la specificul local.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Poroșenko

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Campania electorală pentru alegerile prezidențiale stă să înceapă. Președintele în funcție, Petro Poroșenko, încă nu s-a înscris oficial în cursa prezidențială, probabil o strategie de campanie. Cu toate acestea, nimeni nu pune la îndoială faptul că acesta va concura pentru un nou mandat. După cum am putut observa în cel mai recent sondaj, realizat de Sociological Rating Group, Poroșenko se află abia pe poziția a patra în preferințele ucrainenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La capitolul imagine, acesta se află într-un declin continuu în ultimii ani. În anul 2014, Poroșenko reușea să câștige funcția de președinte încă din primul tur, obținând 55% dintre voturile exprimate. Astăzi, mai puțin de 10% dintre ucraineni i-ar mai acorda votul. Nemulțumirea populației rezidă în nerespectarea unor promisiuni cheie pe care acesta le-a făcut în urmă cu patru ani. Îmbunătățirea standardelor de viață, dezvoltarea economică, reducerea fenomenului corupției și soluționarea conflictului cu separatiștii pro-ruși se regăsesc pe lista promisiunilor neonorate de președinte, conform opiniei publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ciuda unei perioade politice vitrege pe care o parcuge, Poroșenko are totuși câteva atuu-uri la îndemână pe care, cu siguranță, va miza în discursurile sale din campanie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Succesele în politica externă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Intensificarea relației cu Uniunea Europeană a adus primele rezultate vizibile în anul 2017. Liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii ucraineni care vor să călătorească în UE și intrarea în vigoare a Acordului Economic UE-Ucraina reprezintă două reușite cu rezonanță pentru Petro Poroșenko și coaliția de guvernare. Chiar și programul de asistența financiară dedicat dezvoltării și modernizării Ucrainei din partea Fondului Monetar Internațional și care se ridică la suma de 17.5 miliarde de dolari (practic, guvernul de la Kiev nu va mai putea să obțină întreaga sumă din cauza amânării/anulării unor tranșe puse pe seama neadoptării mai multor reforme prevăzute în schimbul asistenței), pe o perioadă de patru ani,  ar putea fi prezentat ca un succes al eforturilor diplomatice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Autonomia alimentării cu gaz și câștigarea disputei cu gingatul rus, Gazprom, la Curtea de Arbitraj de la Stockolm. În ultimii ani Ucraina a reușit să se autosusțină, din rezervele proprii fără a apela la vecinul din Est. Însă, pentru ca dependența de gazul rusesc să fie eliminată, Ucraina are nevoie de găsirea unor alternative sustenabile și la un preț accesibil. Cu toate acestea, ținând cont de tensiunile pe mai multe planuri care se perpetuează între Ucraina și Rusia –anexarea ilegală a Crimeei și sprijinul acordat de Kremlin în conflictul separatiștilor din auto-proclamatele Republici Populare Luhansk și Donetsk –, reușita parțială în a anihila dependența de gazul rusesc și câștigarea procesului cu Gazprom prin decizia unei Curți internaționale pot fi trecute la capitolul succese.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește relația cu Alianța Nord-Atlantică, aceasta s-a intensificat vizibil. Drept dovadă stau exercițiile militare desfășurate împreună cu omologi din statele membre ale Alianței, pe teritoriul Ucrainei sau în Marea Neagră, sprijinul militar din partea Statelor Unite și perspectiva intensificării cooperării cu NATO, toate acestea încununând activitatea diplomației Kievului din ultimii ani, în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Reforme pe plan intern

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai întâi, reformele sau măsurile întreprinse în plan intern au legătură cu conflictul din estul țării. Modernizarea și înzestrarea armatei, fie cu echipamente și tehnologie autohtone, fie din partea Statelor Unite (vezi sistemul de rachete anti-tanc Javelin) continuă lista realizărilor ce pot fi prezentate de Poroșenko în campanie. De asemenea, președintele în funcție ar putea insista asupra modificării aduse statutului operațiunilor desfășurate împotriva separatiștilor pro-ruși, și anume din operațiuni anti-teroriste în operațiuni militare. Această modificare de statut permite astfel utilizarea capacităților militare în lupta cu rebelii sprijiniți de Kremlin. Totodată, în contextul conflictului din Donbas, militarea pentru angrenarea misiunii de menținere a păcii sub egida ONU va fi descrisă ca pe o încercare clară de a soluționa problema, opțiune la care însă se opune constant Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Accentuarea efortului diplomatic depus în vederea încheierii conflictului militar cu separatiștii sprijiniți de Kremlin și, totodată, dezvoltarea capabilităților naționale de apărare pentru protejarea suveranității și integrității teritoriale împotriva statului agresor va avea cu siguranță un loc fruntaș în mesajele livrate opiniei publice în campania electorală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În altă ordine de idei, combaterea corupției reprezintă un alt subiect de interes național la care Poroșenko va trebui să se raporteze din perspectiva pașilor pe care, împreună cu coaliția de guvernare, i-a inițiat în vederea reducerii fenomenului. În acest sens, mult dezbătuta temă privind crearea Curții Supreme Anti-Corupție nu va lipsi de pe agenda campaniei sale electorale.  După mult timp de dezbateri în Parlamentul Ucrainei, în cele din urmă, instituția a fost înființată. Totuși, până când aceasta își va începe efectiv activitatea va mai dura ceva vreme. Concursul pentru ocuparea posturilor de judecători este programat până la finele lunii februarie 2019, perioadă la care se mai adaugă alte câteva luni de reglementare a altor aspecte ce țin de funcționarea Curții. În toată tevatura ce a ținut de inițierea Curții Supreme Anti-corupție, președintele Poroșenko, aparent, a fost un susținător fervent al creării acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Abordarea subiectelor ce țin de identitatea națională (naționaliste)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Conflictul cu regimul de la Kremlin nu se delimitează de paradigma cultural-identitară. Mai cu seamă, odată cu agresiunea și ingerința constantă a regimului Putin în afacerile interne din Ucraina, tema ”divorțului” de Federația Rusă este pe deplin folosită în retorica anti-rusească și, totodată, ca parte a combaterii influenței acesteia pe teritoriul național. De altfel, acest subiect nu este o noutate. În schimb eforturile conducerii de la Kiev, de a încerca detașarea de trecutul comun socio-cultural și anihilarea pârghiilor de influență a Moscovei în Ucraina, par mult mai intensificate sau cel puțin mai eficiente decât cele ale conducerilor anterioare. Acestui ”divorț” se încearcă să i se dea, totodată, o dimensiune legală:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Noua lege a educației – a cărei justificare a fost promovarea limbii ucrainene în învățământul preuniversitar. Respectiva lege prevede reducerea treptată (deocamdată nu se găsește nicio specificație clară cu privire la modalitatea și cadența ”reducerii treptate”) a orelor în limba maternă. Obiectivul urmărit prin adoptarea acestei legi este să se reducă, în primul rând, utilizarea limbii ruse în școli și în limbajul cotidian.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • În conjucție cu legea sus-menționată, legea ”limbii regionale” a fost declarată neconstituțională. Aceasta permitea folosirea limbii materne de către minoritățile naționale în cadrul autorităților locale, dacă ponderea comunității respective însuma cel puțin 10% din total populației circumscripției respective.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Nu în ultimul rând, o nouă inițiativă politică întreprinsă de Poroșenko în plan extern s-ar putea dovedi lucrativă din mai multe puncte de vedere, inclusiv pentru campania sa electorală. Este vorba despre tratativele cu Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului la care președintele insistă să acorde autocefalie Bisericii Ortodoxe din Ucraina, ceea ce ar conduce și la unificarea celor două Biserici Ortodoxe într-o singură structură. Mai presus de toate, înfăptuirea acestui aspect ar fi o victorie milenară pentru Ucraina. Însă, în contextul electoral, obținerea autocefaliei și unificarea celor două Biserici ar putea fi promovate ca pe un succes obținut grație eforturilor diplomatice ale președintelui. Rămâne de văzut dacă și când Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului va accepta această propunere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acestea sunt principalele teme asupra cărora Petro Poroșenko va insista și le va promova în campania prezidențială și pe care tabăra președintelui le va nota la capitolul ”realizări ale administrației prezidențiale și ale guvernului”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu toate acestea, se anunță o cursă electorală extrem de dificilă pentru el, iar simpla enumerare a realizărilor din acest mandat s-ar putea să nu fie îndeajuns nici măcar pentru a accede  în turul secund al alegerilor prezindențiale. Cu certitudine, acesta nu va fi menajat de adversarii înscriși în cursa electorală, care îl vor critica încontinuu și vor accentua părțile mai puțin eficiente ale mandatului său, care de altfel nu au lipsit. Iar poziția din sondaje nu este nici ea una îmbucurătoare, ba dimpotrivă. Prin urmare, va fi nevoie ca echipa sa de campanie să pregătească o strategie foarte bine pusă la punct, o strategie la care deja se lucrează. Dar, acest subiect îl vom aborda cu următoarele ocazii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldovan Anton

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      debrecen

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În sala mare a Primăriei Oradea a avut loc vineri, 24 august, conferința de presa comună a Primăriei Oradea și Primăriei Debrecen, privind proiecte de colaborare culturală între cele două orașe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La conferința de presă a participat viceprimarul municipiului Oradea – dl. Florin Birta, viceprimarul orasului Debrecen – dl. Komolay Szabolcs, directorul centrului cultural Modem din Debrecen – d-na Koroknai Edit, directorul Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea si Regiune – dl. Mihai Jurca și directorul Muzeului Orașului Oradea – d-na Angela Lupșea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Orașele înfrățite Oradea și Debrecen au avut și până acum o bună colaborare în direcția dezvoltării unor evenimente culturale, cum au fost recent ”Carnavalul Florilor” sau ”Zilele Sfântului Ladislau”, reprezentanții celor două orașe dorind o continuare și o dezvoltare a proiectelor comune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      După ce la începutul acestei săptâmâni am sărbătorit la Oradea festivalul florilor și am fost gazda unui minunat concert al Orchestrei cu 100 de viori din Budapesta, la care a fost prezent și viceprimarul orașului Debrecen, dl. Komolay Szabolcs, azi avem bucuria să ne întâlnim din nou și să continuăm proiectele culturale și turistice comune ale orașelor Oradea și Debrecen, dorind să dăm astfel o notă de consecvență comunității române și comunității maghiare”, a spus viceprimarul Florin Birta în deschiderea conferinței de presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În continuare, viceprimarul orasului Debrecen, dl. Komolay Szabolcs, a prezentat o expoziție importantă care are loc la Debrecen, ”Impresii”, de la centrul cultural Modem din Debrecen. Aceasta a început în data de 23 iunie și poate fi admirată până în 23 septembrie 2018. Interesul vizitatorilor fiind foarte mare, organizatorii s-au gândit deja la o prelungire a expoziției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Expoziția ”Impresii” reunește 56 de exponate ale unor pictori celebri, precum Monet, Degas, Cézanne, Courbet, Van Gogh, Modigliani, Picasso, Sisley, Turner, Warhol, Lichtenstein, Francis Bacon. Exponatele sunt aduse de la la Galeria de Artă Johannesburg din Africa de Sud, care deține peste 9000 de exponate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cele două orașe, Oradea și Debrecen, au în vedere un parteneriat cultural care are ca obiectiv schimbul de turiști, astfel încât turiști din Oradea să ajungă în Debrecen pentru a vedea acolo principalele obiective turistice sau expoziții, iar cei din Debrecen să vină să viziteze obiectivele turistice din Oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ”Am considerat că în această perioadă orădenii pot fi interesați de expoziția care se desfășoară acum la Centrul Cultural Modem. Astfel, pentru a veni în întâmpinarea tuturor celor interesați, există autobuze spre Debrecen cu întoarecere seara, în aceeași zi, care pot fi luate sâmbătă și duminică, la ora 9:00, de la autogara de lângă Gara Centrală”, a completat viceprimarul Komolay Szabolcs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Astfel, până în 23 septembrie 2018, în fiecare sâmbătă şi duminică se organizează vizite cu plecare din Oradea, la expoziția ”Impresii” din Debrecen.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul vizitelor este următorul (ora locală):

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • plecare cu autobuzul la ora 9 din autogara de lângă gara centrală CFR (Bdul. Stefan cel Mare nr. 4)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • între orele 10-12, vizitarea expoziției, prezentarea în limba română artistul-profesor Toró József
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • între orele 12-14 masa de prânz la Restaurantul Casablanca (3 meniuri la alegere)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • între orele 14-19 program liber la alegere: vizionarea trilogiei monumentale Săptămâna Patimilor pictat de Munkácsy Mihály la Muzeul Déri, vizită la Grădina Zoologică și Parcul de Distracții, wellness la Aquaticum, shopping la Forum Plaza etc.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • la orele 19, plecare la Oradea, sosire preconizată la orele 20.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Taxa de participare este 99 lei (suma cuprinde contravaloarea călătoriei – transportul Oradea-Debrecen și retur, a biletului de intrare la expoziție, a prânzului. Nu cuprinde cheltuielile programelor individuale. Deplasarea se realizează numai în cazul în care sunt minimum 8 participanţi.)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Înscrieri se fac la adresa de email  impresii@oradeb.ro, iar emailul trebuie să cuprindă următoarele date: data vizitei (date posibile în august 25, 26, în septembrie 1, 2, 8, 9, 15, 16, 22, 23), numele, număr telefon, adresă e-mail. Cei care se înscriu vor fi contactaţi personal pentru detalii. Plecarea se face În fiecare sâmbătă și duminică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În prezent, aceste curse duc turiști către Debrecen, dar aproximativ peste două săptămâni, cursele de autobuze vor aduce și  turiști din Debrecen la Oradea pentru a vedea obiectivele turistice din municipiul nostru. Momentan se lucrează la o oferă și la un traseu turistic de vizitare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Anul 2019 marchează două evenimente politice majore pentru Ucraina. Cu alegerile prezidențiale programate pentru primăvara anului viitor și cele parlamentare în toamnă, partidele politice și politicienii ucraineni încep în scurt timp pregătirile pentru ocuparea fotoliilor la conducerea țării. Fragmentarea politică și lipsa de încredere a cetățenilor ucraineni în clasa politică sunt caracteristicile principale ce prefigurează o campanie electorală acerbă și interesantă, deopotrivă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aprecierile analiștilor sunt împărțite asupra schimbărilor majore ce ar putea apărea la nivelul viziunii și al politicilor de stat, în eventualitatea modificăriilor liderului în funcția de președinte și a compoziției viitorului parlament, implicit a noului guvern. Unele voci sunt optimiste și speră într-un leadership politic cu mai multe realizări pe plan intern. În schimb, pentru unii analiști următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare nu vor aduce prea multe schimbări structurale sau la nivelul politicilor de stat. Pentru vocile pesimiste, o nouă conducere formată din politicieni responsabili, hotărâți să își asume schimbarea, să lupte împotriva unui sistem politic corupt de la cel mai mic nivel până la vârf și împotriva rețelelor oligarhice care folosesc mijloacele politice în interes propriu, pare un ideal ce nu se va materializa cu ocazia acestor alegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În orice caz, caracteristica principală atribuită alegerilor programate pentru anul viitor este aceea că următoarele scrutine reprezintă o etapă foarte importantă pentru viitorul Ucrainei. Pe lângă faptul că nouă conducere ar trebui să continue proiectele naționale începute de conducere în funcție, să respecte angajamentele cu partenerii occidentali, noii lideri ar trebui să depună eforturi reale pentru dezvoltarea și adoptarea în regim de urgență a unor politici de stat sustenabile în sectoare cheie, precum economia. De asemenea, este necesară dezvoltarea și aplicarea unor mecanisme menite să ofere rezolvare unor probleme punctuale, cum ar fi:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • lupta anti-corupție (cea mai stringentă dintre cele ce urmează a fi enumerate),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • modernizarea societății ucrainene și generarea unor modele alternative tendințelor patriarhale de raportate la identitatea națională – două măsuri interșarjabile;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • anihilarea propagandei ruse în Ucraina;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      *Cu alte cuvinte, politici și măsuri sustenabile – în sectorul economic, în lupta anti-corupție, modernizare (și) ca formă a schimbării culturale (în special, cultivarea și promovarea unei mentalități naționale care să transceadă obiceiurile patriarhale – acolo unde există –  și să reducă clivajele sociale încă existente) și anihilarea mașinăriei de propagandă ruse prin diferite mijloace – ar trebui să fie prioritare, pe agenda oricărui partid cu orientări politice pro-occidentale, și aplicate ca atare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      *În mod peremptoriu, aspectelor sus-amintite se adaugă soluționarea conflictului (armat) cu separatiștii sprijiniți de Kremlin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Următoarele alegeri (prezidențiale și parlamentare) se pot dovedi cele mai importante din istoria Ucrainei independente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De-a lungul timpului, șefii de stat și partidele politice care au compus guvernele fie au avut agende politice interne diferite, fie o orientare politică externă ce alterna între polii de putere din Vest și Est. În aceste condiții, continuitate unui proiect de țară clar stabilit, pe termen mediu și lung, a fost influențată și a suferit modificări în funcție de afinitățile conducerii politice. Aceste schimbări repetate au menținut Ucraina într-o continuă inerție–  o atmosferă imposibilă pentru dezvoltare și modernizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Alegerile programate pentru anul viitor ar putea reprezenta momentul când același președinte, pro-occidental, are posibilitatea să fie reales în funcție sau un candidat cu aceeași orientare politică să câștige scrutinul prezidențial. De asemenea, formarea unui viitor guvern, în teorie, cu aceeași orientare, pro-occidentală, are șanse foarte mari. Prin urmare, putem întâlni un moment fără precedent în istoria Ucrainei: două guvernări pro-europene/occidentale succesive la conducere. Și mai importantă ar fi ajustarea și continuarea aceleiași direcții începute acum patru ani, după Revoluția Demnității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Candidații (posibili) pentru prezidențiale în sondaje înaintea începerii campaniei electorale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cum cel mai apropiat eveniment politic este scrutinul prezidențial vom dedica următoarele rânduri unei scurte analize asupra peisajului politic, a candidaților înscriși în cursa electorală și a acelora care sunt așteaptați să se înscrie, precum și asupra imaginii de ansamblu pe care ucrainenii o au asupra clasei politice, cu mai puțin de opt luni înainte alegerilor (31 martie 2019, data stabilită).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește poziționarea candidațiilor în cele mai recente sondaje, realizate în perioada 20 iulie-3 august, de către Sociological Rating Group, situația se prezintă astfel:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      1. Iulia Timoșenko (Batkivșcina/ Patria) – 17.7%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2. Anatolii Hrițenko (Hromadians’ka Poziția/ Poziția Civilă) – 10.7%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      3. Iurii Boiko – (Blocul de Opoziție) – 8.9%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      4. Oleg Liașko (Partidul Radical) – 8.5%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      5. Petro Poroșenko (Blocul lui Poroșenko)– 8.3%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      6. Volodimir Zelenskii (actor și showman – posibil candidat din partea ”Sluho Narodu”) – 8%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      7. Sviatoslav Vakarciuk (solistul renumitei formații Okean Elzy) – 8%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      8. Vadim Rabinovici (Za Zittia/ Pentru Viață)– 5.9%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      9. Alții >3%[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește a doua opțiune de vot, respondenții ar alege după cum urmează:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      1. Volodimir Zelenskii – 8%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2. Iulia Timoșenko – 7.5%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      3. Anatolii Hrițenko – 6.1%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      4. Sviatoslav Vakarciuk – 5.7%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      5. Oleg Liașko – 4.8%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      6. Vadim Rabinovici – 3.4%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      7. Iurii Boiko și Petro Poroșenko – 3.1%[ii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Întrebați cine consideră că va câștiga cursa prezidențială 12.7% dintre respondeți cred că președintele în exercițiu, Petro Poroșenko, își va păstra funcția, în timp ce favorita, și în acest clasament, rămâne Iulia Timoșenko cu 16% din părerile exprimate. Referitor la ceilalți (posibili) candidați la funcția prezidențială 6.7% dintre respondeți cred că Iurii Boyko are șanse să devină viitorul președinte, în timp ce restul se situează sub cinci procente[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Preferințele actuale ale ucrainenilor pentru alegerile parlamentare programate în toamna anului viitor (27 octombrie 2019, data oficială)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      1. Batkivșcina – 19.5%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2. Blocul Opoziției, Hromedians’ka Poziția, Sluha Narodu (Slujitorul Poporului) – aprx. 11%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      3. Za Zittia – 7.2%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      4. Partidul Radical – 7%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      5. Blocul lui Poroșenko/”Solidarnist” – 6.5%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      6. Samopomich – 4.3%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      7. Svoboda – 4.1%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      8. Partidul Agrar – 2.5%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      9. Altele >2%

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Clasa politică întâmpină mari probleme de încredere în rândul opiniei publice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Neîncrederea publică în instituțiile statului și în actuala clasă politică se găsește la cele mai înalte cote din ultimii ani, 75% dintre ucraineni fiind de părere că țara merge într-o direcție greșită[iv]. De aici rezultă dezinteresul participării la vot. Cel mai recent studiu realizat de Socialogical Rating Group arată că doar jumătate dintre cei chestionați sunt hotărâți să meargă la vot la următoarele alegeri prezidențiale[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Conform sondajelor realizate în ultimele luni, principalele motive care au determinat scăderea încrederii opiniei publice în instituțiile de stat și în politicieni sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Refacerea economică foarte lentă, pe seama căreia este pusă criza socio-economică ce se perpetuează;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Lipsa unui progres vizibil în lupta anti-corupție;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Lipsa unei îmbunătățiri vizibile a condițiilor de trai, în ciuda adoptării seturilor de reforme[vi]
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Nerezolvarea problemei conflictului cu separatiștii din estul Ucrainei; 71% dintre respondenți consideră că autoritățile centrale ar trebui să încheie războiul din Donbas, ceea ce ar produce creșterea încrederii în conducerea de la Kiev[vii].
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Nu în ultimul rând, nerezolvarea problemelor din sectorul sănătății. În plus, aproximativ 60% dintre respondenți înțeleg doar parțial (28%) sau deloc (31%) ce presupun reformele din acest sector.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Alte aspecte pe care le relevă sondajele din ultimele luni se referă la atitudinea anumitor clase sociale față de alegerile prezidențiale programate pentru 31 martie 2019. Pe de o parte, optimismul tinerilor (18-35 de ani) față de viitorul Ucrainei (și gândul de a trăi în țara natală) precum și interesul acestora de a participa la vot, se găsește la cele mai joase cote[viii]. Pe de altă parte, în mod tradițional, din rândul persoanele în vârstă sau cu venituri reduse se arată mai mulți interesați de participarea la vot. De asemenea, sergmentul de populație aflată în etate continuă să fie nostalgici și să își manifeste regretul față de vremurile apuse din perioada Uniunii Sovietice[ix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În loc de concluzii …

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Până în prezent, niciunul dintre potențialii candidați nu s-a detașat considerabil în preferințele alegătorilor. Cu toate acestea, Iulia Timoșenko se află în topul opțiunilor, cu indicii care o recomandă ca principală favorită pentru a ajunge în turul doi. Referitor la actualul președinte, acesta s-ar putea să aibă mari dificultăți în a accede în turul secund, diferența de procente dintre el și ceilalți candidații fiind foarte mică. Altminteri, timp încă mai este ca oricare dintre candidații să câștige încrederea și votul ucrainenilor, astfel încât să ajungă în turul decisiv. Deocamdată un singur lucru pare cert: va avea loc și cel de-al doilea tur de scrutin pentru funcția prezidențială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Multe dintre particularități reflectate în sondaje, ce țin de nemulțumirile ucrainenilor sau de dezinteresul anumitor clase sociale de a participa la vot din lipsa de opțiuni politice, nu sunt specifice doar Ucraine. Acestea pot fi întâlnite și în cazul altor state vecine. Prototipul politicienilor care nu ezită să exploateze slăbiciunile și neajunsurile societății pe care o reprezintă, atât timp cât strategia funcționează în interes propriu; corupția privită ca un fapt firesc – sindrom național –, discrepanțele dintre regiuni sub raportul condițiilor de trai care se adâncesc  pe zi ce trece sunt câteva dintre ingredientele din rețeta unor națiuni suferinde și încă în proces de tranziție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De aceea, în ciuda variantelor politice ce se dovedesc a nu fi pe măsură așteptărilor ucrainenilor, decizia de a nu merge la vot s-ar putea dovedi cea mai nepotrivită opțiune aleasă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/monitoring_elektoralnyh_nastroeniy_ukraincev.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/obschestvenno-politicheskie_nastroeniya_ukraincev_novye_vyzovy.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/monitoring_elektoralnyh_nastroeniy_ukraincev.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi] https://www.wilsoncenter.org/blog-post/ukraine-the-run-to-presidential-and-parliamentary-elections-voter-indifference-and

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] https://www.iri.org/resource/new-ukraine-poll-reveals-increased-concern-over-military-conflict-donbas

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii] https://www.iri.org/resource/ukraine-poll-political-disaffection-rife-among-young-people-ahead-2019-elections

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ix] https://www.wilsoncenter.org/blog-post/ukraine-the-run-to-presidential-and-parliamentary-elections-voter-indifference-and

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      sectorul energetic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La cea mai simplă analiză a politicii externe desfășurate de liderii de la Kremlin, constatăm faptul că exportul de resurse energetice este un sector vital pentru menținerea economiei rusești pe linia de plutire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Încă din primii ani ce au urmat destrămării Uniunii Sovietice a fost clar faptul că relativa stabilitate a economiei ruse putea fi asigurată doar prin creșterea volumului exportului de petrol și gaze naturale în zona CSI, precum și în Europa Occidentală. Unul dintre cei mai importanți aliați ai Rusiei în cadrul UE[i] este Germania. Aceiași țară este unul dintre cei mai mari importatori de produse energetice rusești (atât în ceea ce privește exporturile rusești de gaz și de petrol și produse adiacente).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Marile companii rusești reprezintă instrumente ale politicii externe a Federației Ruse

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru antreprenorii din Rusia este foarte clar faptul că în această țară cele mai profitabile afaceri sunt legate de sectorul energetic, de activități extractive, precum și cele ce fac referire la activități de producție de muniție, armament, mașini/utilaje de diverse tipuri sau la domeniul de producție de vase maritime și în ceea ce privește construcția de căi ferate și de locomotive sau chiar domeniul IT și aplicații pentru calculatoare (a se vedea anti-virusul Kaspersky[ii])

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Companiile din Federația Rusă au înțeles foarte repede acest trend și fac acum o adevărată afacere din necesitățile strategice ale federației Ruse. Acest tip de relaționare comportă unele beneficii pentru mediul de afaceri din Rusia, precum și pentru promovarea politicii de stat a Federației Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Această stare de fapt explică plasarea mai multor companii mari ale Federației Ruse sub controlul Guvernului de la Kremlin. Așa se face că statul rus deține peste 50% din acțiunile celui mai mare exportator de gaz al Rusiei[iii] (Gazprom[iv], care, prin subsidiara Gazprom-Neft[v], este specializată și pe exploatarea și exportarea produselor petroliere). Cel mai mare exportator rus de petrol din Rusia (Lukoil[vi][vii][viii]) are printre acționarii săi și elemente controlate de statul Rus, în timp ce al doilea exportator de petrol (Rosneft[ix][x], care exportă și gaz) este controlat cu aceleași pachet majoritar de 50%[xi] aflat sub controlul statului Rus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Trebuie remarcat faptul că acestea nu sunt nici pe departe singurele  companii rusești care realizează comerț cu exteriorul. De remarcat este și faptul că domeniul energetic și extractiv nu este singurul domeniu pe care se bazează economia rusească. Cu această ocazie voi aminti doar că Rusia încearcă să își extindă spre exterior serviciile bancare. În acest domeniu două exemple importante ce ar trebui menționate sunt Sberbank of Russia (controlată cu un pachet majoritar de 50%[xii]) și Vneshekonombank (controlată 100% de guvernul rus[xiii]). De asemenea, exporturile rusești se bazează și pe companiile care produc armament, iar un exemplu în acest sens este concernul Kalashnikov[xiv] (controlat, prin gigantul tehnologic Rostec[xv], cu 100% de guvernul rus). În domeniul construcțiilor de vase, spărgătoare de gheață și alte ambarcațiuni, exporturile rusești sunt conduse de United Shipbuilding Corporation[xvi] care este cel mai mare producător de corăbii din lume și realizează exporturi în multe zone ale globului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De ce ar fi importante aceste aspecte pentru noi? Un aspect foarte important este faptul că multe dintre acestei corporații rusești încearcă să își extindă influența în zona CSI, precum și înspre Uniunea Europeană. Astfel, Ucraina, Moldova, România, Ungaria, Serbia și multe state din UE sunt influențate de activitatea comercială a Federației Ruse. Fie că este vorba doar de vânzarea de produse rusești în aceste state, sau că este vorba de prezența companiilor rusești în structurile de acționariat ale multor companii din Regiune. Drept exemplu al faptului potrivit căruia companiile rusești cumpără o serie de companii din România și din alte zone, voi aduce aminte faptul că în anul 2013, Gazprom-Neft a cumpărat compania românească Marine Bunker Balkan S.A.[xvii], în același an compania rusească achiziționând și compania estoniană AS Baltic Marine Bunker[xviii][xix]. Aceste aspecte demonstrează faptul potrivit căruia companiile rusești pot influența mult mediul de afaceri din România precum și din alte state vecine României[xx].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De ce a fost necesar să menționez toate acele procentaje pe care le deține Rusia în acțiunile companiilor enumerate mai sus? Aceste procentaje arată mai multe aspecte. În primul rând, acestea ne indică faptul că Rusia se implică foarte mult în gestionarea propriei economii. De asemenea, prin controlul unor companii mari care au contact cu străinătatea, guvernul rus are posibilitatea de a lega activitatea acestor companii de politica externă promovată de Moscova. Totodată, acest aspecte demonstrează faptul că Federația Rusă este un stat care este dependent de exporturile de resurse energetice spre Occident.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu în ultimul rând, nu putem să nu observăm prezența tot mai mare a companiilor rusești pe piața din regiune. Aceste aspecte ar trebui să ne facă să ne uităm cu mai multă atenție față de modalitatea în care își desfășoară activitatea comercială companiile rusești și cum afectează acest fapt stabilitatea energetică a regiunii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Securitatea energetică a Rusiei la baza Strategiei Naționale de Securitate a Kremlinului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru a înțelege cât de importantă este securitatea energetică pentru Federația Rusă, trebuie să analizăm principalele politici de stat și documente care stau la baza acestora. În această ordine de idei trebuie observat faptul potrivit căruia securitatea energetică este unul dintre domeniile de maximă importanță pentru liderii de la Kremlin[xxi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acest sens, se cuvine a aminti încă o dată faptul că acestui domeniu de securitate i se acordă o importanță deosebită în ultima strategie de securitate a Federației Ruse[xxii]. În documentul fundamental cu privire la securitatea națională a Rusiei se arată foarte clar faptul că securitatea energetică are o importanță capitală pentru Rusia, precum și pentru Marile Puteri[xxiii]: „Atenția politicii internaționale pe perspectivă lungă va fi concentrată asupra obținerii de resurse energetice. Acest lucru va fi observat în zona Orientului Mijlociu, în Marea Barents și în alte regiuni Arctice, în bazinul Mării Caspice și în Asia Centrală. O influență negativă asupra situației internaționale pe termen mediu va fi exercitată de situația din Irak și din Afghanistan, conflictele din Orientul Apropiat și din Orientul Mijlociu, în unele țări din sudul Asiei și Africa, pre cum și de conflictul de pe peninsula Coreeană[xxiv][xxv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În asemenea context, Federația Rusă, prin prezenta strategie de securitate își propune să își mențină și să își consolideze poziția de putere energetică. În documentul oficial de strategie de securitate se arată faptul că „Federația Rusă va încerca să consolideze comunitatea economică Eurasiatică în calitate de nucleu de integrare și instrument de realizare a unor proiecte energetice, de infrastructură, industriale, precum și alte proiecte comune de amploare de importanță regională în primul rând[xxvi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tot din documentul de concepție a securității naționale a Federației Ruse aflăm faptul potrivit căruia „una din principalele direcții de asigurare a securității naționale în sfera economică pe termen lung este cea legată de securitatea energetică. Printre condițiile necesare asigurării unei securități energetice naționale și globale se numără interacțiunea la mai multe nivele în interesul formării unor piețe care să corespundă principiilor comerțului internațional, elaborarea și schimbul internațional de experiență…[xxvii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Securitatea energetică poate influența securitatea militară a Federației Ruse

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În aceiași concepție de securitate a Federației Ruse se arată că securitatea energetică are un rol definitoriu în asigurarea securității militare a Rusiei. Documentul oficial indică faptul că securitatea militară a Rusiei poate fi afectată de eventualele acțiuni și politici în domeniul energiei atomice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, așa cum se poate observa din documentul oficial emis de liderii de la Kremlin, printre factorii de risc la adresa securității naționale a Rusiei se numără „politica unor state de frunte ale lumii, mai ales în domeniul militar, în domeniul nuclear (…)”[xxviii]. Așa cum se poate observa din fragmentul de mai sus, reiese foarte clar faptul că administrația de la Kremlin, în frunte cu președintele Vladimir Putin, creează un discurs bazat pe ideea de conflict între Occident și Rusia. Practic, prin cele de mai sus, Kremlinul insistă asupra ideii că Rusia trebuie să devină un concurent serios pentru Occident în domeniul energetic, precum și în alte domenii esențiale pentru Federația rusă, cum ar fi domeniul militar, cel de producție de armament, vase maritime și mașini/utilaje de tote tipurile și categoriile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O posibilă evoluție a activității comerciale rusești în regiunea CSI, Balcani și a statelor din Uniunea Europeană

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Este foarte probabil ca activitatea companiilor rusești să se intensifice în zonele menționate în viitorul apropiat. Cel mai probabil este faptul că Rusia va încerca în continuare să sporească dependența statelor europene față de resursele energetice rusești. În ceea ce privește Ucraina, cel mai probabil scenariu este acela că Rusia va încerca să își extindă influența propriilor actori economici în Ucraina, în special a exportatorilor de gaze naturale. În România, așa cum am putut observa deja, influența rusă ar putea să se manifeste prin activitatea de achiziționare de companii românești din partea unor companii rusești precum Gazprom-Neft, precum și în ceea ce privește promovarea de alte servicii rusești (exporturi de petrol, de exemplu) în țara noastră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aceiași situație o putem observa și în Serbia sau în Ungaria. În aceste state, la fel ca în Austria, Elveția, Germania, Olanda etc., dar nu neapărat la fel ca în România, vom observa în continuare prezența companiilor exportatoare de gaz (Gazprom) și petrol (Lukoil și Rosneft fiind doar două exemple în acest sens) atât prin activitate de export de produse, precum și prin înființarea de noi subsidiare controlate de companiile rusești menționate mai sus. La acestea se poate adăuga creșterea prezenței rusești în regiune și prin băncile rusești care își fac loc pe piețele din regiune (Sberbank of Russia, Vneshtorgbank[xxix] și Vneshekonombank[xxx]).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În final, se poate concluziona că este foarte clară direcția Rusiei de a încerca să-și intensifice activitatea comercială în regiunile mai sus numite concomitent cu sporirea dependenței economice a tuturor acestor state față de resursele energetice, informaționale și financiare rusești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cazacu Gheorghe


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] http://www.gazprom.ru/f/posts/01/851439/gazprom-emitent-report-2q-2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] https://www.kaspersky.com/about.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] https://www.investopedia.com/articles/markets/030116/worlds-top-10-natural-gas-companies-xom-ogzpy.asp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] http://www.gazprom.com/investors/stock/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] http://www.gazprom-neft.com/company/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi] http://www.lukoil.com/Company/CorporateProfile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] https://money.cnn.com/interactive/news/economy/worlds-biggest-oil-producers/index.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii] https://www.worldatlas.com/articles/biggest-oil-companies-in-the-world.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ix] https://www.rosneft.ru/about/Glance/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [x] https://www.rosneft.ru/Investors/structure/share_capital/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xi] https://www.rosneft.ru/Investors/structure/share_capital/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xii] http://www.sberbank.com/investor-relations/share-profile/shareholder-structure.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xiii] http://www.veb.ru/en/ifi/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xiv] https://kalashnikov.com/en/about/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xv] https://rostec.ru/upload/iblock/749/7499bd4f8161ec87a58c080c077564e8.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xvi] http://www.aoosk.ru/en/about/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xvii] http://www.gazprom-neft.com/press-center/news/1095398/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xviii] http://www.gazprom-neft.com/press-center/news/1095398/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xix] http://www.balticmarinebunker.ee/bunker_tallinn.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xx] http://www.gazprom.ru/press/news/miller-journal/2016/277850/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxi] https://rg.ru/2015/12/31/nac-bezopasnost-site-dok.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxii] http://base.garant.ru/71296054/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxiii] http://tass.ru/politika/2568006

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxiv] http://www.mid.ru/foreign_policy/official_documents/-/asset_publisher/CptICkB6BZ29/content/id/294430

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxv]http://www.consultant.ru/cons/cgi/online.cgi?req=doc&base=LAW&n=191669&fld=134&dst=100053,0&rnd=0.21073450050627596#02489351043003083

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxvi] http://www.mid.ru/foreign_policy/official_documents/-/asset_publisher/CptICkB6BZ29/content/id/294430

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxvii] http://www.mid.ru/foreign_policy/official_documents/-/asset_publisher/CptICkB6BZ29/content/id/294430

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxviii] http://www.mid.ru/foreign_policy/official_documents/-/asset_publisher/CptICkB6BZ29/content/id/294430.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxix] http://vtbbanka.rs/o-nama/o-banci/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xxx] http://www.veb.ru/en/ifi/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      vecinii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aflată de mai bine de patru ani într-un conflict întreținut de către Kremlin, prin intermediul separatiștilor, și în contextul obiectivului de aderare la NATO, Ucraina continuă investițiile în industria de apărare. Pentru a putea face față separatiștilor, ce beneficiază de echipamente militare dintre cele mai performante de proveniență rusească, conducerea de la Kiev este nevoită să sporească capabilitățile naționale și să înzestreze forțele guvernamentale cu echipamente și tehnologie îmbunătățite. Pe de altă parte, obiectivul aderării la Alianța Nord-Atlantică, reafirmat în mai multe rânduri, după anul 2014, necesită de asemenea modernizarea și dezvoltarea sectorului militar la standardele cerute în cadrul Alianței. Realizarea celui de-al doilea obiectiv pare, totuși, destul de îndepărtat. Însă, asupra acestui subiect vom reveni puțin mai târziu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Până atunci invit să urmărim principalele actualități în materie de dezvoltare și/sau modernizare din sectorul apărării pe care oficialii ucraineni, în frunte cu președintele, le-au anunțat în ultimele săptămâni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tancuri și avioane modernizate, producție de muniție de calibru mare, rachete anti-tanc și construirea unor elicoptere noi – pe agenda de zi a industriei de apărare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Primele modernizări și achiziții au fost anunțate în sectorul aeronavelor. Uzina de reparații aeronave din Odesa, în colaborare cu alte întreprinderi din industria de apărare din Ucraina, ar urma să înceapă lucrările la modernizarea a treizeci de aeronave de bombardament Su-24MR[i],  informează Unian.info. În aceeași notă, Ucraina urmărește construirea unor elicoptere ușoare care să fie folosite atât în sectorul civil, cât și în sectorul securității naționale[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La scurt timp, președintele Ucrainei Petro Poroșenko a inaugurat o nouă fabrică de producție de muniție de artilerie, deținută de holding-ul Arte. Cu această ocazie, Poroșenko s-a arătat încrezător că, în scurt timp, Ucraina va începe producția în masă a munițiilor de artilerie de calibru mare.  În același timp, șeful de stat a lăsat să se înțeleagă faptul că o parte din tehnologia necesară producției de muniției a fost achiziționată din străinătate, dar a ales să păstreze confidențialitatea țărilor de origine a furnizorilor[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu voi spune din care țări au venit, pentru că există condiții de confidențialitate, însă pot spune că multe țări ale lumii oferă, astăzi, echipamente unice care sunt folosite de angajații industriei de apărare ucrainene”, a declarat Poroșenko.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai departe, motivele de mândrie ale oficialilor ucraineni par să fie tancurile T-72AMT, tunurile autopurtate și rachetele anti-tanc, ce urmează să fie folosite direct în conflictul cu separatiștii pro-ruși.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Secretarul Apărării din Ucraina, Oleg Turcinov, a anunțat dezvoltarea unor tunuri autopurtate cu calibrul de 155 milimetri, care pot lovi ținte aflate chiar și la 60 de kilometri distanță. Mai mult, acest tip de tunuri îndeplinește cerințele NATO, ca urmare a calibrului dezvoltat. De asemenea, Turcinov a ținut să sublinieze faptul că acest tip de muniție de calibru 155-mm nu se întâlnește în arsenalul armatei Federației Ruse[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În aceeași ordinde de idei, întreprinderea de stat Luch a dezvoltat o serie de rachete anti-tanc, care, conform aceluiași secretar al apărării, Oleksandr Turcinov, sunt mai performante și mai bune decât armele similare ale Federației Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru noi este crucial ca rachetele să nu fie doar la fel de bune ca aceleași (tipuri de) arme de producției rusească, dar să le și depășească capacitatea de luptă[v], concluziona Tucinov. Acesta a mai precizat că pe fondul tehnologiei avansate și a eficienței rachetelor produse de întreprinderea Luch, au început să apară cereri pe piața de armament din afară[vi], însă fără a oferi detalii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu în ultimul rând, Petro Poroșenko a anunțat începerea testării modelului de tanc T-72 îmbunătățit. Este vorba despre modelul T-72AMT. Conform președintelui, grație folosirii unei tehnologii militare de înaltă precizie, T-72AMT ar fi capabil să distrugă vehicule blindate de la o distanță de până la 5 km, datorită puterii și razei de acțiune mai mari față de modelul precedent. ”Puterea (tancului) este suficientă pentru a distruge chiar și cele mai bine protejate tancuri inamice”, opina Poroșenko, citat de agenția de presă uawire.org[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Modelul de tanc îmbunătățit, T-72AMT, a atras interesul Inspectoratului de Armament din Polonia, ai cărui specialiști au început o analiză de piața privind posibila modernizare a unor tancuri poloneze T-72, iar conform aprecierilor Unian.info, versiunea tehnică realizată de inginerii militari ucraineni are șanse foarte mari să devină unul dintre câștigătorii licitației[viii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Modernizare și dezvoltare cu două scopuri complementare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu ocazia ultimului Summit NATO, desfășurat în iulie la Bruxelles, oficialii Alianței au îndemnat Ucraina să folosească Pachetul de Asistență Comprehensivă (Comprehensive Asisstance Package) și să urmeze Planul Național Anual (Annual National Plan) – ambele instrumente ale Alianței menite să faciliteze și să ghideze statele non-membre pe calea apropierii de NATO. Aceste procese au o dublă utilitate pentru situația de facto în care se află Ucraina:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • În primul rând, situația actuală extrem de sensibilă și tensionată, pe de o parte, între Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte între aliații occidentali și regimul de la Kremlin, poate degenera în defavoarea Ucrainei, în condițiile luării în considerare a candidaturii acesteia la NATO. Lipsa acestei opțiuni trebuie compensată, momentan, prin dezvoltarea capabilităților naționale de auto-apărare și auto-susținere industrială în conflictul cu separatiștii, și implicit cu Rusia.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Dezvoltarea tehnologiei militare (și reorganizarea leadership-ului militar) înaintează Ucraina pe drumul cooperării intensificate și al interoperabilității cu NATO, sub cupola Partnership Interoperability Initiative și, de ce nu, a celei mai avansate forme de interoperabilitate aflate în componența sus-numitului parteneriat, și anume Programul de Oportunități Sporite (Enhance Opportunities Program).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Astfel, eforturile naționale, suplimentate de asistență financiară, tehnică și instructaj din partea statelor membre ale Alianței contribuie (indirect) la consolidarea cooperării neinstituționalizate (la nivelul NATO) între membre ale Alianței și Ucraina. Pe de o parte, această colaborare se materializează prin sprijinirea acțiunilor conducerii de la Kiev pentru a restabili controlul asupra teritoriului din estul țării ocupat de separatiști și/sau, cel puțin, păstrarea actualei linii de contact. Pe de altă parte, standardizarea Armatei Ucrainei la cerințele NATO facilitează participarea în misiuni comune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Așadar, dezvoltarea și modernizarea echipamentelor și tehnologiei militare anunțate de oficialii Ucrainei nu pot fi decât de bun augur în vederea apărării integrității teritoriale și a pașilor necesari de îndeplinit pentru consolidarea relației NATO-Ucraina. Acest proces este și va fi, în continuare, obligatoriu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] https://economics.unian.info/10213775-ukraine-air-force-fleet-to-get-30-modernized-warplanes-in-2018-commander.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] https://economics.unian.info/10212524-building-light-helicopters-in-ukraine-may-solve-transport-problems-turchynov.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] https://en.interfax.com.ua/news/economic/523805.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] http://uawire.org/turchynov-states-that-ukraine-has-a-new-powerful-weapon-that-the-russian-army-does-not-have#

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] https://112.international/ukraine-top-news/defense-secretary-ukrainian-luch-missiles-are-better-than-russian-31143.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] http://uawire.org/poroshenko-announces-tests-of-the-modernized-t-72-tank#

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii] https://economics.unian.info/10224711-poland-looking-at-ukrainian-modernization-package-for-t-72-tanks.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Via Transilvanica

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Raiffeisen Bank Romania, impreuna cu Asociatia Tasuleasa Social, anunta parteneriatul strategic pentru realizarea primilor 100 de km din Via Transilvanica, drumul care uneste Romania. Via Transilvanica este un proiect – identitate care are drept scop crearea unui drum – pelerinaj care va porni din Drobeta-Turnu Severin – unde a intrat pentru prima data in tara Regele Carol – va strabate Transilvania si toate bogatiile culturale ale acesteia, si va ajunge pana la Putna lui Stefan cel Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul va consta in amenajarea a 1.000 de kilometri de traseu ce va strabate 10 judete – Mehedinti, Caras-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brasov, Harghita, Mures, Bistrita-Nasaud si Suceava, si va oferi celor care vor dori sa il parcurga oportunitati culturale, sportive si de relaxare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Raiffeisen Bank va finanta, printr-un parteneriat strategic de trei ani, primii 100 de kilometri din drumul Via Transilvanica. Raiffeisen Bank este un partener de traditie al Asociatiei Tasuleasa Social, care s-a implicat de-a lungul timpului in sustinerea diferitelor proiecte precum Via Maria Theresia, reconditionarea unui drum istoric care, astazi, poate fi parcurs in siguranta de catre toti iubitorii de drumetii si de natura.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul Via Transilvanica a avut ca inspiratie potecile de pelerinaj din Spania si cele de anduranta din Statele Unite ale Americii, unde s-a observat ca astfel de initiative, odata implementate si dezvoltate, indeamna comunitatile sa lucreze impreuna, incurajand valori precum multiculturalitatea si toleranta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Drumul va fi amenajat in mai multe etape, incepand cu o portiune de 100 de kilometri in judetul Bistrita-Nasaud, in 2018. Ulterior, intregul traseu va fi semnalizat si marcat cu borne kilometrice realizate din andezit. Vor fi investite resurse multiple in informarea comunitatilor cu privire la potentialul turistic al proiectului si in furnizarea de informatii explicite pentru drumetii care vor strabate Via Transilvanica.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul se adreseaza turistilor de toate varstele care doresc sa descopere frumusetile Romaniei oferindu-le sansa de a cunoaste mai bine istoria si obiceiurile locale, dar si comunitatilor locale cu care dorim sa interactioneze. Infrastructura Via Transilvanica va furniza date despre posibilitati de cazare si masa, dar si informatii istorice si culturale ale diferitelor zone pe care drumul le strabate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, incepand de astazi, lansam campania de strangere de fonduri prin care cei interesati pot contribui la amenajarea drumului, prin donatii, accesand pagina web https://www.viatransilvanica.com/doneaza. Aici puteti afla mai multe informatii despre felul in care acest proiect poate fi sustinut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      In cei peste 17 ani de activitate, Asociatia Tasuleasa Social a derulat actiuni de mediu, educatie sau sociale, avand ca principii de baza voluntariatul, respectul fata de natura si fata de cei din jur. Cele mai cunoscute proiecte sunt: Padurea Pedagogica, Camionul de Craciun, Maratonul Via Maria Theresia, Scoala de Mers pe Munte, Ziua Buna! Ziua Voluntarilor Mici si campaniile de impadurire. Campusul Tasuleasa Social din Piatra Fantanele, in apropierea Pasului Tihuta, ne permite sa oferim voluntarilor nostri experienta unei scoli de voluntariat. Credem ca orice schimbare de mentalitate trebuie sa inceapa cu educarea tinerilor prin puterea exemplului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Raiffeisen Bank Romania este o banca universala de top, care ofera o gama completa de produse si servicii financiare clientilor: persoane fizice, IMM-uri sau corporatii. Raiffeisen Bank deserveste aproximativ 2 milioane de clienti persoane fizice, 100.000 de IMM-uri si 5.600 de companii. Reteaua Raiffeisen Bank numara peste 400 de agentii in toata tara. In cei 21 de ani pe piata romaneasca, Raiffeisen Bank a investit peste 20 milioane de euro in proiecte culturale, sociale, educative si comunitare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      lucrari de constructie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Chiar dacă în luna iunie 2018, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna precedentă, cu 14,6%, iar faţă de luna corespunzătoare a anului precedent cu 0,9%, există o scădere destul de considerabilă pe obiecte de construcţii, la clădirile rezidenţiale, unde în primul semestru din 2018 s-a înregistrat o diminuare a volumului lucrărilor de construcții cu -27,0% față de primul semestru din anul precedent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Iunie 2018 comparativ cu mai 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 14,6%, creştere reflectată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 26,5%, lucrările de reparaţii capitale cu 11,9% şi la lucrările de construcţii noi cu 11,3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri la clădirile rezidenţiale cu 23,1%, construcţiile inginereşti cu 14,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 10,3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total cu 0,8%, scădere reflectată la lucrările de construcţiile noi cu 2,6%. Creştere s‐a înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 6,4%. Lucrările de reparaţii capitale au rămas la acelaşi nivel.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe obiecte de construcţii volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 3,7% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,0%. Creştere a fost la clădirile rezidenţiale cu 2,5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Iunie 2018 comparativ cu iunie 2017

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută, a crescut pe total cu 0,9%, creştere reflectată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 22,3%. Scăderi s‐au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale cu 12,2% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,9%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii la construcţiile inginereşti a crescut cu 15,8% şi la clădirile nerezidenţiale cu 9,8%. Scădere a fost la clădirile rezidenţiale cu 32,4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 2,0% creştere reflectată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 25,9%.S‐au înregistrat scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 10,9% şi la lucrările de construcţii noi cu 0,3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 16,5% şi la clădirile nerezidenţiale cu 11,5%. Scădere s‐a înregistrat la clădirile rezidenţiale cu 30,7%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Primul semestru din 2018 comparativ cu perioada similară din 2017

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut pe total cu 0,1%, scădere reflectată la lucrările de construcţii noi (‐3,6%) şi la lucrările de reparaţii capitale (‐1,0%). Creştere a fost la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+13,0%). Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au scăzut cu 27,0%. Creşteri au fost la construcţiile inginereşti (+13,3%) şi la clădirile nerezidenţiale (+7,1%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 1,1%. Pe elemente de structură s‐au înregistrat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 11,0% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 1,5%. Scădere a fost la lucrările de construcţii noi cu 0,9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti şi la clădirile nerezidenţiale cu 14,9%, respectiv cu 8,0%. Scădere s‐a înregistrat la clădirile rezidenţiale cu 24,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tradiţionale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cinci elevi clujeni, câştigători ai locurilor I la faza județeană a Olimpiadei „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”, desfășurată în luna mai la Cluj-Napoca și organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj și Facultatea de Teologie Ortodoxă, au reprezentat județul în cadrul celei de a XXIII-a ediţii a fazei naționale a Olimpiadei, ce a avut loc în perioada 24 – 29 iulie a.c., la Sibiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Evenimentul a fost organizat de Muzeul ASTRA, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al judeţului Sibiu și s-a desfășurat, ca în fiecare an, în  Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Elevii clujeni s-au întors acasă cu patru premii importante, acestea constând în bani, cărți, rechizite și articole de îmbrăcăminte:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Premiul I – Secțiunea Sculptură/Prelucrare artistică a lemnului – Balázs Andor – Clubul Copiilor Huedin – instr. Benk Andras și Secțiunea Podoabe din mărgele – Tania Cornea – Clubul Copiilor Gherla, instr. Daniela Katona
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Premiul II – Secțiunea Realizare costum popular – Nadia Gavriș – Lic.Teoretic „Octavian Goga” Huedin
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Premiul III – Secțiunea Cusături – Maria Pîrv – Lic.Teoretic „Lucian Blaga” Cluj-Napoca – instr. Rebeca Făt
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Mențiune – Secțiunea Podoabe din mărgele – Galu Lorena – Clubul Copiilor Dej, instr. Katona Daniela.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tot în contextul promovării meșteșugurilor din zona Clujului, Centrul Creației Populare a organizat în perioada 6 – 11 august a.c., la Baza de pregătire a Crucii Roșii de la Valea Ierii, o tabără de meșteșuguri la care au participat 25 de elevi de la diverse școli din județ. Atelierele desfășurate cu acest prilej, sub atenta îndrumare a meşterilor Daniela Katona și Izabela Bucur, au reprezentat o bună ocazie pentru acești copii de aprofundare a cunoștințelor despre meșteșugurile tradiționale specifice, precum: prelucrare lut, realizare podoabe din mărgele și împâslit lână.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tabăra, organizată anual și oferită acestor copii în mod gratuit, se doreşte a fi o răsplată pentru elevii care practică meşteşugul în cadrul atelierelor opţionale din şcoli şi cluburi de copii şi, totodată, un îndemn în a nu-şi abandona pasiunea. Încurajarea lor este esenţială, deoarece alături de profesorii lor, ei duc mai departe practicarea meşteşugurilor artistice autentice, aflate pe cale de dispariție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Republica Moldova nu poate fi considerată drept un partener de încredere în ceea ce privește dezvoltarea unor condiții propice pentru a putea genera un climat investițional care să contribuie la dezvoltarea economiei țării. Cele mai noi date ne arată faptul că volumul investițiilor de orice fel în Republica Moldova a scăzut, fapt care ne spune multe despre climatul investițional și despre starea generală a economiei Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ultimele date statistice ne fac să vorbim despre o economie care pare să fie bolnavă de pneumonie și care, dacă nu va fi tratată urgent, se va transforma în tuberculoză. Bolile de care suferă economia moldovenească au, în mod cert, un caracter cronic, iar sistemul economic pare să se confrunte cu „buchetul Moldovei”, expresie care nu face trimitere doar la cunoscuta marcă de produse alcoolice, precum și la persoanele care suferă de mai multe afecțiuni simultan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Volumul investițiilor în Republica Moldova se află la o cotă mai mică decât cea a anului 2014

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Chiar dacă datele statistice oficiale furnizate de Biroul Național de Statistică ne arată faptul potrivit căruia pentru anul 2017 valoarea investițiilor în active imobilizate a constituit 21 mild. lei (în preturi curente), fiind în creștere cu 1,3% (în prețuri comparabile) față de anul 2016[i], volumul investițiilor în Republica Moldova se află la o cotă mai mică decât acum patru ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Statisticile naționale ne arată o situație contradictorie înregistrată în Republica Moldova. Pe de o parte, așa cum s-a arătat mai sus, volumul investițiilor în active imobilizate a constituit a înregistrat în 2017 o ușoară creștere față de anul 2016. Pe de altă parte, la o analiză mai atentă a datelor statistice vom observa faptul că, în realitate, dinamica investițiilor din Republica Moldova cunoaște un regres în ultima perioadă. Astfel, analiza datelor referitoare la investițiile în activele materiale pe termen lung cunoaște un regres dacă este să ne raportăm la perioada 2014-2017. Dacă în urmă cu patru ani volumul investițiilor constituia 21.158,5 milioane lei moldovenești, la finalul anului 2017 asistăm la o scădere a acestor investiții până la cota de 20.996,6 lei moldovenești[ii]. Aceste evoluții negative au fost determinate de instabilitatea politică de la Chișinău și de crizele guvernamentale de după ultimele alegeri din toamna anului 2014.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acest aspect nu este singurul care ar trebui să îngrijoreze politicienii de la Chișinău. Datele trimestriale ne arată faptul potrivit căruia în primele trei luni ale anului 2018 s-a produs o scădere a volumului investițiilor străine în activele materiale pe termen lung. Dacă în primele 3 luni ale anului 2017, volumul investițiilor străine în activele materiale pe termen lung atingea cota de 241,7 milioane lei moldovenești, pentru perioada analoagă din acest an observăm o scădere a cotei investițiilor din exterior la 224,3 milioane lei moldovenești[iii]. În puncte procentuale asistăm la o scădere de 7.20% în primele trei luni ale anului în curs față de perioada similară a anului trecut. În mod evident, această dinamică determinată de evoluțiile interne nefaste semnifică o scădere a cotei încrederii pe care o acordă investitorii străini climatului investițional din Republica Moldova. Există o probabilitate de peste 90% ca o astfel de dinamică să se păstreze și pe parcursul următorului an, mai ales dacă ținem cont de faptul că în iarnă vor avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, iar politicienii de acolo se pregătesc să intre în campanie electorală. Scăderea investițiilor străine în Republica Moldova trebuie să reprezinte un semnal foarte serios de alarmă  pentru decidenții politici actuali și viitori de la Chișinău mai ales în contextul în care Republica Moldova este dependentă de investițiile străine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Strategia „Moldova 2020”[iv] unul dintre instrumentele prin care Chișinăul încearcă să determine o evoluție pozitivă a trendului investițiilor în Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Așa cum se poate observa din strategia națională de dezvoltare a Republicii Moldova, crearea unor condiții propice pentru dezvoltarea unui climat investițional sănătos reprezintă o prioritate a decidenților politici de la Chișinău care doresc să modeleze un sistem economic „bazat pe atragerea de investiții, precum și pe dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri şi servicii”[v]. Tot din documentul de mai sus, reiese faptul că politicienii moldoveni sunt de acord că dezvoltarea economiei moldovenești este axată pe creșterea investițiilor[vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, pentru a garanta un climat favorabil investițiilor în Republica Moldova este necesar ca liderii politici de la Chișinău să depună cât mai multe eforturi în ceea ce potrivește creșterea competitivității Republicii Moldova în toate domeniile de activitate[vii]. este necesar ca autoritățile de la Chișinău să ofere tuturor condițiilor menite să atragă investiții străine reprezintă una dintre condițiile necesare „însănătoșirii” economiei moldovenești[viii]. Republica Moldova are nevoie de reforme urgente pentru ca să asistăm la o îmbunătățire a climatului investițional din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Posibile evoluții ale dinamicii investițiilor din Republica Moldova în perioada următoare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Este foarte important de precizat faptul că Republica Moldova se află într-o perioadă deosebit de importantă care va culmina cu alegerile parlamentare din luna februarie a anului 2019[ix]. De rezultatele acestor alegeri ar putea să depindă, într-o măsură destul de mare, evoluția ulterioară a dinamicii investițiilor din republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dinamica investițională și a comerțului Republicii Moldova depind foarte mult de cum se va configura viitorul legislativ. Dacă pro-europenii vor avea o majoritate clară, ceea ce este puțin probabil, atunci am putea să ne așteptăm la o ameliorare a situației investițiilor venite din Occident. În cazul unei victorii clare a socialiștilor, lucru greu de realizat, am putea să asistăm la o îmbunătățire a raporturilor cu Moscova. În aceste condiții, cea mai probabilă situație va fi aceea ca partidele ce vor accede în viitorul legislativ să aibă o repartizare uniformă. Fiind vorba despre mai multe partide care vor accede în Parlament, am putea să ne așteptăm la o nouă perioadă de stagnare economică (sau cu creșteri modeste). Viitoarele alegeri s-ar putea să aibă un impact negativ asupra evoluției investițiilor de orice fel în republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, trebuie remarcat faptul că multe vor depinde în acest sens și de reformele care vor fi în Moldova, precum și de dinamica înregistrată în lupta împotriva corupției în Republica Moldova. Acești factori vor influențat în continuare fluxurile investițiilor din republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Buletin_trimestrial/Buletin_I_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] http://lex.justice.md/md/354876/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] https://mei.gov.md/sites/default/files/document/5990447_md_1318435_md_mol.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi] https://mei.gov.md/sites/default/files/document/5990447_md_1318435_md_mol.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] https://mei.gov.md/content/competitivitatea-tarii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii] https://mei.gov.md/ro/content/mediul-de-afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ix] https://www.agerpres.ro/politica-externa/2018/07/27/parlamentul-republicii-moldova-amana-alegerile-legislative-pentru-februarie-2019–151848.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Evoluția relațiilor din ultima perioadă dintre Republica Moldova și Ucraina a cunoscut o evoluție pozitivă. Acest lucru a putut fi observat, mai ales, în domeniul schimburilor comerciale dintre cele două părți. Cele mai noi date statistice arată o creștere a volumului exporturilor înspre Ucraina pentru anul 2017 cu 24.13% față de anul 2016. În aceiași perioadă de referință, asistăm la o creștere cu 24.89% a cotei importurilor de produse ucrainene pe piața din Republica Moldova[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, trebuie remarcat faptul potrivit căruia cele mai recente evenimente ne arată existența unei cooperări importante de ordin politic între reprezentanții corpurilor diplomatice ale celor două state.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Vizita ambasadorului Moldovei în Ucraina în regiunea Harkov semn al încercărilor din ambele părți de a menține relații bune de cooperare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La 31 iulie 2018, ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Ruslan Bolbocean, a efectuat o vizită de lucru în regiunea Harkov din estul Ucrainei. În cadrul vizitei, așa cum se arată în comunicatul oficialităților de la Chișinău, ambele părți au fost dispuse să coopereze în sectoare importante de activitate, precum ar fi domeniul comercial-economic și cel cultural-umanitar[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Această vizită este de o semnificație aparte. Regiunea aleasă pentru vizita de lucru a delegației Republicii Moldova nu a fost aleasă întâmplător. Regiunea Harkov, alături de regiunile Donețk și Lugansk (situate de asemenea în estul Ucrainei în apropiere de orașul Rostov-pe-Don, aflat într-o locație a cărei importanță strategică a crescut înaintea cât și după anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă în 2014) este o zonă de conflict armat și o zonă în care interferențele geopolitice dintre Occident și Rusia sunt cât se poate de evidente. Vizita ambasadorului Republicii Moldova în zona de conflict trebuie văzută ca un mesaj de susținere pentru guvernul de la Kiev, precum și pentru autoritățile regionale ucrainene care încearcă să facă față presiunilor tot mai mari ale Rusiei în Regiune[iii]. De asemenea, această vizită trebuie văzută drept o încercare a autorităților de la Chișinău de a îmbunătăți și de a consolida relațiile cu vecinul său estic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cooperarea economică dintre republica Moldova și Ucraina s-a intensificat în primele luni ale anului 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova confirmă dinamica pozitivă a schimburilor comerciale cu Ucraina înregistrată pe parcursul ultimilor doi ani. Potrivit datelor oficiale în lunile ianuarie-iunie ale anului 2018, dinamica evoluției exporturilor de produse moldovenești în Ucraina a înregistrat o creștere de 29.6% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește evoluția importurilor din Ucraina pentru aceeași perioadă de referință, se poate observa o creștere de 13.9% față de aceeași perioadă a anului trecut[v]. Aceste tendințe confirmă dinamica pozitivă înregistrată în schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Ucraina. Totodată, aceste evoluții ne permit să considerăm că o astfel de tendință se va păstra și în lunile ce urmează în schimburile comerciale bilaterale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Procesul de integrare Europeană, implementarea prevederilor Acordului de Asociere, a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, stabilizarea situației politice de la Chișinău și Kiev printre factorii care au dus la ameliorarea situației schimburilor economice dintre Republica Moldova și Ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La creșterea schimburilor comerciale din ultima perioadă dintre Republica Moldova și Ucraina au contribuit mai mulți factori de ordin intern și extern. Printre factorii care au influențat pozitiv evoluția schimburilor comerciale între cele două state se numără: intrarea în vigoare și implementarea prevederilor Acordurilor de Asociere pe care Republica Moldova[vi] și Ucraina le-au semnat cu Uniunea Europeană, precum și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC)[vii]. Pe lângă tratatele internaționale la care atât Chișinăul, cât și Kievul sunt parte, o serie de evoluții politice și macroeconomice au determinat un trend ascendent în schimburile comerciale ale celor două țări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În lumina implementării de către ambele state a unor măsuri care urmăresc integrarea în structurile europene putem vorbi despre un set de măsuri care, direct sau indirect, a avut efecte benefice asupra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Ucraina. Adoptarea unui curs de integrare europeană facilitează dialogul politici dintre Chișinău și Kiev și asigură condițiile necesare intensificării raporturilor comerciale bilaterale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Un factor deosebit de important care influențează activitățile comerciale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei este reprezentat de restricțiile comerciale impuse de Federația Rusă celor două state[viii]. În acest context, atât Republica Moldova precum și Ucraina au fost nevoite să își reconfigureze opțiunile de desfășurare a politicilor comerciale. În această ordine de idei, trebuie remarcat faptul potrivit căruia ambele state au renunțat la Federația Rusă ca piață tradițională de desfacere a produselor venite din Moldova și din Ucraina. În acest context, Chișinăul și Kievul au avut opțiuni de desfășurare a propriilor politici comerciale. Aceste opțiuni includeau, în mod firesc, o reorientare a exportatorilor moldoveni și ucraineni înspre piețele de desfacere din statele vecine, precum și înspre oportunitățile care apăreau din Uniunea Europeană. În acest context, apare o premisă care a stat la baza intensificării schimburilor comerciale bilaterale, precum și la baza creșterii volumului exporturilor înspre Uniunea Europeană în cazul ambelor state.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acordul de Asociere exercită efecte pozitive asupra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Intrarea în vigoare a Acordurilor de Asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale Parteneriatului Estic (inclusiv Moldova și Ucraina) are efecte benefice asupra dinamicii comerțului exterior al celor două state. Mai mult de atât, Acordul de Asociere obligă ambele state să respecte anumite standarde în procesele de integrare europeană care se află în derulare atât în Republica Moldova, precum și în Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Așa cum se poate observa din cele mai noi date disponibile, Acordul de Asociere a contribuit în mod decisiv la accelerarea procesului de integrare a Republicii Moldova și al Ucrainei în sistemul economic european și internațional, aducând progrese importante evoluției schimburilor comerciale ale R. Moldova[ix] și ale Ucrainei[x].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Evoluția ulterioară a relațiilor bilaterale va depinde de cooperare în domeniul soluționării conflictelor înghețate existente în Moldova și Ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dinamica ulterioară a raporturilor Republica Moldova și Ucraina va fi determinată de intensitatea cu care cele două state vor continua reformele menite să înlesnească procedura de accedere în structurile europene. Un rol semnificativ va avea, de asemenea, modul în care cele două state vor acțiuna în problema reglementării situației din regiunea din stânga Nistrului, precum și a celei din estul Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/512932/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] https://trb.ro/2018/06/ce-urmareste-rusia-prin-intensificarea-prezentei-militare-in-marea-azov/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6083&parent=0.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6083&parent=0.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi]http://dcfta.md/uploads/0/images/large/evoluyia-fluxurilor-comerciale-rm-ue-dupi-2-ani-de-implementare-zlsac.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] http://mei.gov.md/ro/content/zona-de-comert-liber-cuprinzator-si-aprofundat-rm-ue-zlsac.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii]http://dcfta.md/uploads/0/images/large/evoluyia-fluxurilor-comerciale-rm-ue-dupi-2-ani-de-implementare-zlsac.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ix] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [x] https://www.kyivpost.com/ukraine-politics/xinhua-ukraine-eu-agricultural-trade-22-first-quarter.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      exporturile moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Republica Moldova a continuat să-și sporească volumul exportului în acest an, în special către statele Uniunii Europene, unde au ajuns 68,5% din mărfurile moldovenești livrate peste hotare cu valoarea de 900,67 milioane de dolari. Ponderea CSI în comerțul exterior continuă să scadă, coborând cu peste cinci puncte procentuale până la 208,3 milioane de dolari. Cel mai important partener comercial rămâne România, atât la exporturi cât și la importuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În prima jumătate a anului curent, peste 26 la sută din exporturile moldovenești au ajuns în România. Este vorba despre mărfuri în valoare de 346,6 milioane de dolari dintr-un volum total al exporturilor de 1,32 miliarde de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ponderea României în exporturi a crescut cu 2%

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Exporturile în România s-au majorat cu 38,17% pe fundalul unei creșteri generale a exporturilor  cu circa 28% și a livrărilor pe piețele Uniunii Europene – cu 38,11%. Ponderea exporturilor în România s-a majorat cu aproape două puncte  procentuale și reprezenta 26,34% din total față de 24,38% acum un an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cel de-al doilea importator de mărfuri moldovenești este Italia cu o pondere de 11,21% și un volum de 147,4 milioane de dolari. Urmează Germania cu o pondere de 8,61% și un volum de 112,3milioane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cele mai mari deficite comerciale, cu China Ucraina și Rusia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Federația Rusă, care pe parcursul a douăzeci de ani, de la independența R. Moldova încoace, absorbea partea covârșitoare a produselor moldovenești, este la moment al patrulea consumator  de mărfuri moldovenești. Rusia a importat în prima jumătate a anului curent produse din R. Moldova în sumă de 107,5 milioane de dolari. Ponderea exporturilor moldovenești spre această țară s-a redus cu peste trei puncte procentuale, de la 11,34% la 8,17%. Și volumul fizic al exporturilor în Rusia s-a redus, cu aproape 8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De remarcat exporturile extreme de scăzute în cealaltă țară vecină a Republicii Moldova. În Ucraina au ajuns mărfuri moldovenești în valoare de 38,6 milioane de dolari sau 2,9% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În schimb, importurile din Ucraina s-au cifrat la 256 milioane de dolari, în creștere cu 13,86% față de anul trecut. Importurile din Rusia au înregistrat și ele o creștere cu 24%, ajungând la 323 milioane de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De altfel, balanța comercială a Republicii Moldova atât cu Federația Rusă cât și cu Ucraina sunt printre cele mai mari. Rusia a importat în R. Moldova mărfuri de o valoare cu 216 milioane de dolari mai mare decât mărfurile moldovenești ajunse pe piețele rusești. Cu Ucraina, acest deficit comercial este și mai mare, de 217,2 milioane de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși, cel mai mare deficit în raporturile comerciale cu partenerii străini, R. Moldova îl are cu China. Livrările de mărfuri chineze pe piața moldovenească depășesc exporturile moldovenești în China cu 277,34 milioane de dolari. În acest context, trebuie de menționat că autoritățile de la Chișinău sunt în negocieri cu China în vederea semnării  unui acord de liber schimb cu aceasta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Raporturile comerciale cu partenerii europeni sunt mult mai echilibrate, deși și aici în majoritatea cazurilor este vorba de deficit comercial. Cu România acesta este de 40,47 milioane de dolari, cu Italia – de 48,28 milioane iar cu Germania, de 123,3 milioane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Exporturile au sporit cu 28%

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Biroul Național de Statistică informează că în ianuarie-iunie exporturile de mărfuri au totalizat 1,315 mld dolari, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 27,9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 877,1 mil. dolari  iar reexporturile de mărfuri străine au însumat 438,1 mil. dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, fire, cabluri și transformatoare electrice, încălțăminte și părți de încălțăminte, nuci decojite, scaune și alt mobilier) au deținut 24,5% în total exporturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La rândul lor, reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigări de foi, rachiuri, lichioruri și alte băuturi spirtoase, țesături, materiale tricotate sau croșetate, uleiuri esențiale, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice, combustibili, vehicule rutiere) – 8,8% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ponderea comerțului cu țările CSI este în scădere, atât la import cât și la export

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      87% din totalul exporturilor moldovenești se efectuează prin intermediul  transportului auto. Urmează transportul maritim (7,8%), cel feroviar (2,9%) și cel aerian (2,2%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 900,7 mil. dolari (cu 38,1% mai mult față de ianuarie-iunie 2017), deținând o cotă de 68,5% în total exporturi (63,4% – în ianuarie-iunie 2017).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 15,8% (21,1% – în ianuarie-iunie 2017), ce corespunde unei valori de 208,3 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări s-au micșorat cu 4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În același timp, importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la aproape 1,4 mld dolari (cu 30,2% mai mult față de ianuarie – iunie 2017), deținând o pondere de 51,1% în total importuri (49,2% – în ianuarie-iunie 2017).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 637,4 mil. dolari SUA (cu 17,4% mai mare decât în ianuarie-iunie 2017), care echivalează cu o cotă de 23,3% în total importuri (24,9% – în ianuarie-iunie 2017).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      plahotniuc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      După votarea de ieri, 26 iulie, în Parlament a legalizării capitalului, a devenit clar că acțiunile din ultimele două luni ale lui Vladimir Plahotniuc nu au fost deloc întâmplătoare sau disperate după cum afirmau unele capete înfierbântate. Toate mișcările au fost calculate cu precizie, urmărindu-se exact ceea ce s-a întâmplat ieri: adoptarea cu succes a legislației, care să permită legalizarea furtului miliardului dar și transformarea R. Moldova într-o zonă off-shore, o groapă de scurgere a banilor murdari din toată lumea și de prestare a serviciilor de spălare a acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Puzzle-ul s-a așezat acum și vedem că anularea mandatului de primar al lui Andrei Năstase a fost un pas calculat pentru a nu admite întărirea opoziției extraparlamentare, care le-ar fi creat mai multe bătăi de cap guvernanților dacă ar fi avut omul său în fruntea primăriei capitalei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ieșirile de psihopat ale lui Ilan Șor de zilele trecute au avut menirea unei mișcări de învăluire, unei diversiuni de derutare a societății civile care, atunci când a fost adoptată legea amnistiei fiscale încă mai discuta despre mârlănia primarului de Orhei, care a amenințat cu răfuiala toată lumea neloială regimului, începând cu ONG-uri și terminând cu presa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Chestia cu vânzarea fostului Stadion Republican guvernului SUA pentru a construi acolo o nouă ambasadă tot ar putea fi o piesă din acest puzzle. Un fel de mituire a SUA după cum a afirmat și ex-președintele Vladimir Voronin. Chiar dacă ambasadorul SUA dar și FMI au criticat dur adoptarea netransparentă a legislației amnistierii, scandalul Stadionului Republican a redus din credibilitatea acesteia. Ambasada SUA a fost atrasă într-o cursă, este privită ca un partener de afaceri al lui Plahotniuc și vocea ei nu mai contează atât de mult în ochii unei părți a opiniei publice din R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În plus, președintele moldovean, Igor Dodon, a primit o ocazie perfectă de a-și provoca o nouă suspendare până când președintele parlamentului moldovean, Andrian Candu, va promulga atât legea ce permite vânzarea Stadionului Republican (chiar dacă ambasada SUA va renunța la tranzacție) dar și legile privind amnistia fiscală, legalizarea capitalului și cea a cetățeniei prin investiție. În subsidiar se poate menționa că Dodon a și declarat că nu va promulga legea cu referire la vânzarea terenului respectiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși, crearea unei baze legale pentru ca beneficiarii furtului miliardului să poată cheltui nestingheriți pe teritoriul R. Moldova banii furați nu este scopul final al lui Plahotniuc&Co.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aceștia urmează a fi investiți probabil în afaceri profitabile. Pe lista de privatizare a Agenției Proprietății Publice se află bucăți încă ademenitoare din proprietatea publică precum Moldtelecom, Tutun-CTC și, mai recent, Air Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Și programul cetățeniei prin investiții va spori oferta de capital. De altfel, tot acest capital: legalizat, amnistiat sau introdus în țară prin programul „cetățenie prin investiție”, are toate șansele să fie investit și în terenurile agricole.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deși Partidul Democrat din Moldova (condus de Vladimir Plahotniuc) a declarat acum câteva luni, sus și tare, că nu va admite vânzarea pământului către cetățenii străini, „cetățenia prin investiție” anulează această declarație. De remarcat că, de câțiva ani se tot tergiversează adoptarea unui nou Cod Funciar, care ar putea fi votat totuși până la sfârșitul anului. Nu ar fi o surpriză dacă acesta va facilita crearea de mari latifundii în detrimentul micilor proprietari de terenuri agricole.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Toate aceste investiții nu vor avea, însă, rezultatele scontate în condițiile când exodul capitalului uman ia o amploare tot mai mare în pofida proiectelor imobiliare gen „Prima casă” care au menirea să-i rețină pe tinerii moldoveni în țară. Chiar dacă guvernul este gata să acorde și cu titlu gratuit locuințe familiilor cu patru copii, puțin probabil că se vor găsi prea mulți tineri, tentați să se „lege de glie” în acest mod, ei și copiii lor, pentru a asigura forța de muncă necesară  acestei grupări criminale, care dă de înțeles că nu va lăsa din mâini Republica Moldova într-un viitor previzibil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Însă gruparea lui Plahotniuc are răspuns și la această provocare. Deja au răsunat voci, apropiate regimului, care recomandă importul de forță de muncă ieftină și disciplinată, din Thailanda, Vietnam sau Indonezia, de exemplu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În final, se profilează un tablou sumbru: miliardul furat acum patru ani se va întoarce acasă sub formă de investiții, hoții vor privatiza cu el ce a mai rămas  din Republica Moldova, gruparea lui Plahotniuc va presta servicii de spălare a banilor la scară internațională, prin „cetățenie prin investiții” în țară vor intra scursurile criminale din întreaga lume, exodul populației se va amplifica iar în loc acesteia vor fi aduși muncitori străini, obedienți și ieftini.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acest timp, opoziția de dreapta, unionistă, practic nu mai este credibilă după ani de conlucrare cu regimul. Opoziția de centru-dreapta, proeuropeană, singura care mai contează, s-a înarmat cu ideologia „națiunii civice” și în lipsa mesajului de emancipare națională este mult prea anemică pentru a putea mobiliza o mișcare de protest masivă la nivel național, aptă să dea jos actualul regim.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Gruparea oligarhică, care controlează în acest moment toate ramurile puterii din R. Moldova, prin legile privind amnistierea fiscală, legalizarea capitalului, cetățenie prin investiții, își consolidează și mai mult puterea, prin transformarea în zonă off-shore își creează surse de venit alternative, în cazul ruperii relațiilor cu UE și este gata să se instaleze pentru totdeauna la conducerea țării după modelul implementat cu succes de către Vladimir Putin în F. Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      dividente

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Este de așteptat ca recenta modificare a Legii societăților nr. 31/1990 și a Legii contabilității nr. 82/1991 să fie bine primită de mediul de afaceri pentru că rezolvă două probleme cu care societățile și asociații (acționarii) lor se confruntau frecvent – (im)posibilitatea de a distribui dividende în timpul anului și aceea de a distribui sumele acumulate în rezerve, este de părere Radu Diaconu EY România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Distribuirea elementelor de capitaluri proprii (capital social, profituri, rezerve, prime etc.) este tratată succint și relativ rudimentar de legislația noastră, principiul de bază fiind acela că distribuirile către asociați nu se pot face decât în condiții stabilite strict de lege. Nerespectarea acestor reguli este considerată infracțiune. Intenția legii – anume împiedicarea extragerii abuzive a fondurilor societății de către asociați – este, în esență, corectă. Pe de altă parte, orice societate există ca să producă profit pentru asociați, prin urmare se impunea de ani buni o temperare a acestui principiu, precum și alinierea la reglementările din alte state, cu care (se presupune că) România concurează din perspectiva atractivității mediului de business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Astfel, până acum câteva zile, dividendele nu puteau fi distribuite decât pe bază de situații financiare anuale (deci după încheierea exercițiului financiar). De asemenea, distribuirea de rezerve nu era posibilă – nu numai în situații firești, precum cea a imposibilității distribuirii rezervei legale -, ci și în situația distribuirii de rezerve statutare sau a altor rezerve (adică, pe scurt, a acelor rezerve facultative, constituite la dispoziția societății tocmai pentru că asociații doreau acest lucru – fie prin prevederi din actul constitutiv al societății, fie prin hotărâri AGA ulterioare).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit noii Legi 163/2018, intrată în vigoare la 15 iulie 2018, se pot distribui dividende în timpul anului (cunoscute în practică și ca dividende interimare / „interim dividends”), pe baza unor situații financiare trimestriale. Cu alte cuvinte, de trei ori pe an – pe baza situațiilor financiare interimare la 31 martie, 30 iunie și 30 septembrie (dacă anul financiar corespunde cu cel calendaristic) -, asociații vor putea primi dividende, inclusiv din profitul anului curent. Aceste profituri pot proveni și din profiturile nerepartizate anterior (contul 117, ceea ce nu reprezintă o noutate), dar și din „sume depuse în rezerve”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Noua prevedere privind rezervele este cu adevărat utilă pentru că oferă o bază legală pentru transferarea unor sume din conturile de rezerve în vederea folosirii lor pentru distribuirea de dividende. Anterior, distribuirea rezervelor către asociați se putea realiza prin majorarea capitalului social cu sumele respective, urmată de reducerea capitalului (printr-o procedură greoaie, care dura în practică aproximativ 3 luni). Repartizarea directă a rezervelor către asociați era aproape imposibil de justificat cât timp dividendele se puteau distribui doar din „profituri determinate potrivit legii”, nu și din alte surse. De altfel, posibilitatea repartizării directe a rezervelor către asociați nu este prevăzută nici după intrarea în vigoare a Legii nr. 163/2018, aceste sume trebuind să „treacă” mai întâi prin contul de profit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Noua lege nu oferă o flexibilitate totală, impunând și unele restricții. Astfel, dividendele nu pot fi repartizate oricând, ci doar trimestrial (ceea ce ar trebui să fie suficient în practică). Sumele distribuite se determină scăzând din profit eventualele pierderi reportate (ceea ce nu este însă un lucru nou, chestiunea fiind reglementată și anterior, destul de neclar totuși, de articolul 69 din Legea Societăților). Dacă sumele distribuite ca dividende depășesc profitul stabilit la sfârșitul anului, eventualele diferențe trebuie restituite de asociați în 60 de zile. În fine, nu e clar dacă alte elemente de capitaluri proprii, cum ar fi primele, pot fi transferate în mod direct către profituri, în vederea distribuirii – probabil că răspunsul este negativ, fiind de analizat dacă primele pot fi mai întâi transferate către rezerve și apoi către contul de profit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cea mai importantă restricție impusă de noua lege constă însă în obligația de auditare (sau de verificare de către cenzori) a situațiilor financiare trimestriale. Chestiunea nu va ridica, probabil, probleme în cazul societăților mici, însă reprezintă un obstacol semnificativ pentru societățile mari, unde exercițiul de audit presupune costuri și perioade de timp semnificative. Trebuie, deci, pusă întrebarea dacă societățile mari, inclusiv cele listate la BVB, vor putea beneficia cu adevărat de noua reglementare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În perioada următoare este de așteptat ca autoritățile să emită și eventuala formularistică necesară pentru facilitarea acestui proces – de exemplu, un model comun de situații financiare interimare. Până atunci, remarcăm că modificările aduse Legii societăților și Legii contabilității sunt bine-venite, apropie cadrul nostru de business de cel al altor țări europene și facilitează finanțarea mai rapidă în cadrul grupurilor de societăți, prin dividende distribuite din profitul anului curent și din rezerve.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        bijuterii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Piesele vechi de calculator capătă viață nouă în atelierul Carolinei Portărescu, o tânără din orașul Orhei. Ea confecționează cercei, brățări și inele din scheme și plăci de calculator, iar marfa o vinde nu doar în țară, dar și peste hotare. Și pentru că munca pe care o face este extrem de minuțioasă, îi sunt de mare folos utilajele pe care le-a procurat dintr-un grant oferit de Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Carolina creează bijuterii de când se ține minte, dar nu s-a gândit să aibă o afacere în acest domeniu. Așa că a făcut o facultate de filologie în România, iar după absolvirea acesteia a lucrat traducătoare de engleză. Pasiunea pentru lucrurile făcute de mână a învins însă în perioada când se afla în concediul de maternitate cu primul copil. „Aveam un sac de coji de nuci de cocos și îmi părea rău să le arunc, așa că am decis să le reciclez. Am șlefuit suprafața nucii cu un instrument pe care l-am găsit în garajul tatei, am rotunjit și colorat, iar ceea ce a rezultat a fost o broșă”, povestește femeia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Primul succes i-a dat curaj, astfel încât Carolina a continuat să facă bijuterii din ce în ce mai sofisticate. La câțiva ani distanță a ajuns să utilizeze scheme și plăci de calculator – materiale pe care niciun alt meșter artizan din țara noastră încă nu le folosește la confecționarea bijuteriilor. Ideea i-a venit când a găsit câteva plăci în magazinul fratelui său. „Erau atât de frumos colorate – în verde, galben, albastru, încât m-au fascinat din prima. Mi s-au asociat cu un oraș văzut din spațiu”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Era decisă să le transforme în bijuterii, dar nu știa cum anume să decupeze bucățile de metal, astfel ca să le dea forma dorită. Problema cea mai mare era că nu avea instrumente, iar soluția a găsit-o tot în garajul tatei, încercând să lucreze cu două polizoare unghiulare. A durat luni în șir ca să învețe a tăia bucățile de placă, iar provocarea era că nu știa niciodată dacă va obține sau nu rezultatul pe care îl aștepta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai târziu a adunat bani ca să cumpere un instrument profesionist, dar acesta s-a dovedit a fi contrafăcut. „La un moment dat, în timp ce lucram, a sărit un detaliu din el, așa că l-am aruncat pur și simplu la podea, așa cum era, conectat la priză”, mărturisește Carolina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         Banii europeni au ajutat-o să își dezvolte afacerea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Șansa de a avea un atelier dotat cu instrumentele moderne i-a venit din partea Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanțat de UE și implementat de PNUD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Și dacă afacerea hand-made s-a născut odată cu primul copil, reorganizarea acesteia s-a produs în timp ce se afla în concediu de maternitate cu cea de-a doua fiică. Pentru a obține grantul s-a înscris la un concurs la care au participat sute de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului. Carolina este convinsă că a reușit să câștige datorită faptului că are o afacere inedită, dar și planului de afaceri bine argumentat. Cu banii obținuți, peste 100 de mii de lei, a cumpărat un întreg arsenal de instrumente, 13 la număr, dar și stative, accesorii, tot felul de lame de tăiat, șlefuit și găurit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Englezii au făcut o adevărată pasiune pentru creațiile Carolinei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Instrumentarul nou, dar și cunoștințele pe care le-a obținut la instruirile organizate de proiect i-au permis să își dezvolte considerabil afacerea. Astfel, timpul în care confecționează o bijuterie s-a redus, iar volumul de producere a crescut constant. Acum antreprenoarea își vinde marfa nu doar în țară, dar și peste hotare. Creațiile ei au ajuns deja în SUA și Danemarca. Cei mai mulți fani îi are însă în Marea Britanie, de unde îi vin numeroase comenzi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Și o bună parte din materia primă o obține tot de la cei care îi apreciază creațiile, dar și de la oameni cărora le pasă de mediul ambiant și nu știu altă cale de a recicla computerele vechi. „Primesc plăci chiar și de peste hotare și oamenii îmi spun clar ce tip de bijuterii să confecționez din ele”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe viitor vrea să își lărgească afacerea astfel încât să deschidă un punct de colectare a deșeurilor electronice, care să includă și transportarea acestora la puncte speciale de reciclare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Actualmente, Carolina produce nu doar bijuterii dar și portmonee, brelocuri, semne de carte și multe alte obiecte de diferite forme și culori. În afară de aceasta, tânăra mai are și o afacere în domeniul cosmeticelor bio.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Carolina Portărescu este una din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obținut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-și crea sau dezvolta o afacere. Mai mult, tinerii au beneficiat și de serviciile unor consultanți personali care, timp de 14 luni, i-au ajutat să-și gestioneze cât mai eficient businessul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri, comunităților locale și ai societății civile în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și infrastructurii sociale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Obținerea unei finanțări nerambursabile de până la 450.000 de lei în acest an, prin intermediul programului de Microindustrializare, necesită nu doar pregătirea proiectului în timp util, ci și îndeplinirea tuturor criteriilor menționate în grila de departajare a planurilor de afaceri. Bugetul anunțat pentru acest an permite finanțarea unui număr de aproximativ 165 de proiecte, astfel că se va înregistra o concurență ridicată, iar fiecare amănunt poate face diferența între eșecul și succesul proiectului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cadrul schemei de minimis pentru Microindustrializare 2018, a cărui procedură de implementare a fost publicată la finalul săptămânii trecute în Monitorul Oficial, proiectele depuse se vor selecta în ordinea inversă a punctajelor obținute în cadrul etapei de evaluare. De fapt, regula este comună tuturor programelor de finanțare destinate microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici și mijlocii, indiferent dacă este vorba despre fonduri europene sau naționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Bugetul disponibil pentru sesiunea din anul 2018 în cadrul programului de Microindustrializare este de puțin peste 74 de milioane de lei, astfel că se vor finanța aproximativ 165 de beneficiari. Cu toate acestea, anul trecut au fost depuse peste 900 de proiecte de către antreprenori, iar concurența se va menține ridicată și în acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Grila de departajare a proiectelor cuprinde mai multe criterii pe care antreprenorii trebuie să le respecte. În timp ce unele dintre ele se referă la aspecte din istoricul firmei, deja încheiate, altele vizează obligațiile pe care societatea și le asumă ca urmare a implementării proiectului. Și unele, și altele trebuie să fie îndeplinite în întregime, având în vedere faptul că obținerea unui punctaj maxim este absolut necesară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          După cum am menționat într-un articol anterior, pregătirea proiectului trebuie să se realizeze doar dacă următoarele condiții sunt îndeplinite:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • firma are cel puțin doi angajați la data depunerii proiectului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • societatea nu a mai primit fonduri naționale în ultimii trei ani;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • firma a înregistrat profit la finalul anului 2017;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Antreprenorul nu are și nici nu a avut alte firme în trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cazul în care aceste criterii nu sunt respectate, proiectul va fi depunctat în etapa de evaluare, astfel că punctajul maxim nu va putea fi obținut, iar finanțarea va fi imposibil de obținut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Despre ce criterii trebuie respectate și cum se poate obtine un punctaj maxim puteți citi continuarea articolului pe avocatnet.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          legea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Proiectul legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală a fost aprobat, joi, 26 iulie, în două lecturi de Parlamentul de la Chișinău, cu votul a 56 de deputați ai Partidului Democrat și Partidului Popular European din Moldova. Inițiativa a fost anunțată cu două zile înainte de la tribuna Partidului Democrat, aprobată deja ieri de Guvern și inclusă peste noapte pe agenda Parlamentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit proiectului, persoanele fizice pot declara voluntar bunurile nedeclarate, acestea vor trebui să indice sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 decembrie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Fracțiunile de opoziție au părăsit ședința Parlamentului, în semn de protest față de modul în care proiectul a fost inclus pe agendă, fără respectarea procedurilor parlamentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Opoziția parlamentară s-a opus, însă fără rezultat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Fracțiunea Partidului Liberal Democrat a cerut excluderea aceste inițiative de pe ordinea de zi a Parlamentului, solicitare respinsă de majoritatea parlamentară controlată de PD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Este o greșeală pe care vrea să o facă astăzi Parlamentul. Va fi a doua palmă primită de la partenerii europeni. Este de fapt vorba de legalizarea furturilor, nu a capitalului. Deci cei care au castele pe care le țin pe numele soacrelor, a bunicilor acum pot să le legalizeze, plătind un procent minim. Este o șarlatanie”, a declarat Tudor Deliu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Aici sunt nişte lucruri ascunse, util promovate, care ne amintesc că a mai fost un proiect de lege şi atunci partenerii noştri europeni ne-au atras atenţia că încălcăm acordul de asociere. Şi se urmăreşte aici legalizarea capitalului furat poate şi din bănci şi de la oameni şi de peste tot”, a spus și președintele partidului Liberal Mihai Ghimpu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit proiectului, nu vor putea beneficia de declararea voluntară a bunurilor funcționarii publici, cei care au deținut funcții publice după anul 2009 dar și toți șefii băncilor fraudate și cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, falimentate și aflate în proces de lichidare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Nu știm dacă cei implicați în furtul miliardului vor beneficia de această lege, pentru că ei încă nu au fost atrași la răspundere”, a atenționat deputatul Partidului Comuniștilor Elena Bodnarenco.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ce reprezintă stimularea fiscală”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit proiectului, prin stimulare fiscală se înțelege anularea sumelor reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, al Serviciului Vamal, al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, inclusiv în sistemul de evidenţă specială, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data punerii în aplicare a acestei legi, cu condiția achitării până la data de 20 decembrie 2016 a impozitelor, taxelor, altor plăți, aferente bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, prevede interdicția la efectuarea controalelor de către organele cu atribuții de administrare fiscală a controalelor pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2018, cu excepția controalelor efectuate la persoanele fizice prin metode și surse indirecte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Inițiativa a provocat reacția critică și a opoziție extraparlamentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr și ai Partidului Acțiune și Solidaritate au atras atenția că prin această mișcare guvernarea urmărește legalizarea banilor furați din sistemul bancar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Alexandru Slusari: am certitudinea că principalul scop al acestei legi este legalizarea banilor furați din sistemul bancar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Am citit cap-coadă proiectul legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală. Suspiciunile mele s-au transformat în certitudinea că principalul scop al acestei legi este legalizarea banilor furați din sistemul bancar. Probabil, că guvernarea Plahotniuc este deranjată de avansarea anchetei în SUA și se teme enorm că mijloacele financiare însușite pot fi sechestrate de autoritățile americane”, afirmă Alexandru Slusari, vicepreședintele formațiunii extraparlamentare de opoziție Platforma Demnitate și Adevăr.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit lui Slusari, proiectul prevede că pot fi legalizați banii din orice colț al lumii și nu există nicio restricție privind transferurile din zonele off-shore. O procedură a verificării originii mijloacelor bănești declarate practic nu există.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cererea-tip, declarantul, sub propria răspundere, confirmă că bunurile declarate voluntar nu sunt obținute din activități infracționale prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova. Mai mult ca atât, dat fiind faptul că banii sustrași din sistemul bancar au trecut deja prin zeci de firme, declarantul poate fi o persoana interpusă, care formal nu a încălcat legislația moldovenească”, a menționat politicianul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Maia Sandu: Încă un cui în Acordul de Asociere cu UE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Controversatele măsuri fiscale, incluse de urgență pe agenda Parlamentului, reprezintă încă un cui în Acordul de Asociere, consideră președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Stimaţi cetăţeni, miliardul vine înapoi! Doar că nu va veni ca ban întors cetăţenilor în bugetul public, ci ca proprietate a celor care l-au furat”, a spus liderul PAS, cu referire la proiectul legii privind declararea voluntară și stimularea fiscal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Guvernarea şi-a dat arama pe faţă şi a recunoscut astfel că este implicată în „furtul secolului”. Anume aceasta este esenţa celor trei legi (282, 283, 284) incluse hoţeşte, în câteva ore, fără consultare publică, cu încălcarea gravă a unor proceduri elementare, pentru a fi votate de urgență în Parlament”, a declarat Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În opinia președintei PAS, sub retorica falsă a unor reforme de ordin fiscal se ascunde o banală spălare de bani şi o legalizare a banului furat de la popor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Anul trecut, un proiect asemănător a fost respins în urma presiunii partenerilor de dezvoltare, societăţii civile şi a partidelor de opoziţie. Acum însă guvernarea antipopulară a decis să meargă până la capăt şi să bată încă un cui în Acordul de Asociere. Ei au nevoie urgent de aceşti bani pentru a se menţine la putere, pentru a corupe electoratul şi a frauda definitiv alegerile. ACUM trebuie să ne împotrivim acestui abuz şi să obţinem restituirea miliardului cetăţenilor, și nu grupului de hoţi care se află azi la guvernare”, a mai spus Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          TI-Moldova: se urmărește amnistia capitalurilor şi decriminalizarea infracţiunilor de ordin economic şi financiar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Și Transparency International–Moldova (TI-Moldova) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul, că în ajunul încheierii actualei sesiuni parlamentare, guvernanţii au readus în agenda actelor legislative două idei mai vechi, blocate anterior printr-un efort comun al societăţii civile şi partenerilor de dezvoltare: amnistia capitalurilor şi decriminalizarea infracţiunilor de ordin economic şi financiar. De această dată, iniţiativele enunţate au fost ataşate procesului de modificare a legislaţiei fiscal-bugetară şi umbrite de intenţiile aparente ale guvernanţilor de a reduce povara fiscală asupra populaţiei şi agenţilor economici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe lângă aceste proiecte de legi care periclitează procesul de investigare şi recuperare a mijloacelor extrase din sectorul bancar al RM, inclusiv din BNM, precum şi creează oportunităţi de legalizare a acestor mijloace în beneficiul persoanelor implicate direct şi indirect în scheme frauduloase, guvernanţii au pe rol şi alte proiecte în detrimentul interesului public.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          TI-Moldova constată că în cazul adoptării unor astfel de proiecte de către Parlament, sunt iminente o serie de riscuri:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • legiferarea impunităţii persoanelor care au conceput, au realizat, au beneficiat de pe urma fraudelor financiar-bancare, precum şi a celor care nu au întreprins măsuri pentru a preveni fraudele;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • periclitarea investigaţiilor, precum şi a recuperării ulterioare a mijloacelor extrase fraudulos din sectorul bancar, inclusiv din BNM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Atragem atenţia organelor de drept, societăţii şi a partenerilor de dezvoltare că Republica Moldova a fost lipsită în 2014 de circa 13% din PIB, urmare a fraudelor din sistemul bancar. Aceste fonduri lipsă, inclusiv din rezervele Băncii Naționale, au fost convertite în 2016 de Guvern în datorie internă de stat, iar întreaga povară a fost pusă pe umerii contribuabililor pentru următorii 25 de ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Rapoartele de investigaţie Kroll indică clar aspectele care urmau a fi investigate pentru a creşte şansele de recuperare a fondurilor extrase. Autorităţile naţionale competente au mimat sau au făcut prea puţin pentru a avea siguranţa unor investigaţii veritabile şi şanse de recuperare. În aceste condiţii sunt contraindicate şi contrare intereselor publice pachetele de acte legislative promovate de autorităţi, fără discuţii publice, pe ascuns, în ajun de vacanţe ale deputaţilor, contrar recomandărilor anterioare ale partenerilor de dezvoltare şi care ar duce la protejarea persoanelor implicate în fraude, în special bancare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cerem autorităţilor să stopeze promovarea şi examinarea proiectelor de legi care afectează interesul public. Cerem urgentarea investigaţiilor fraudelor bancare şi aplicarea procedurilor ce se impun, inclusiv pe plan extern, pentru securitizarea şi asigurarea recuperărilor ulterioare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          USAID

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În pofida comunității de limbă, istorie și cultură dintre România și Republica Moldova, formalitățile necesare pentru traversarea frontierei dintre cele două țări sunt cele mai îndelungate în raport cu toate frontierele terestre pe care le are în prezent Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Este concluzia unui studiu de evaluare a coridoarelor comerciale din Republica Moldova elaborat de Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova, care este gata să își implementeze proiectul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vama Leușeni-Albița se traversează în medie în 1032,9 minute. Media pe UE este de 23,8 minute

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Punctele de trecere a frontierei cu România reprezintă una din cele mai mari probleme ale coridoarelor comerciale din și înspre Republica Moldova. Potrivit studiului, prin vămile Leușeni-Albița și Sculeni trec peste o treime din mărfurile exportate și importate cu transport auto sau circa 35% din total. Celorlalte 33 de puncte de trecere, încă patru cu România și 29 cu Ucraina le revin 65% din volumul de mărfuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu toate acestea, vama Leușeni-Albița este cel mai lent punct de traversare a frontierei pe care le are Uniunea Europeană cu statele vecine. Potrivit unei comparații a 23 de frontiere dintre țările UE și țările non UE, timpul mediu de trecere a unei frontiere (non-române) a UE a fost de 23,8 minute. Timpul mediu necesar pentru a trece una din cele șase puncte de trecere dintre Moldova și România este de 380,4 minute iar timpul de trecere prin vama Leușeni-Albița este în medie de 1032,9 minute.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Traversarea frontierei moldo-române este o problemă serioasă în special pentru două categorii de exporturi moldovenești: fructele ușor perisabile precum cireșele, caisele sau pomușoarele dar și pentru produsele industriei automotive, care trebuie livrate în termeni exacți comanditarului iar întârzierea se penalizează.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Problema ține de partea română

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din cauza traversării anevoioase a frontierei moldo-române au de suferit exporturile moldovenești în România dar și în Uniunea Europeană în general. Deși spre UE au ajuns anul trecut aproape 66% din exporturile moldovenești iar în România – circa 25%, procedurile de vămuire a mărfii de la frontiera moldo-română sunt extrem de lente, fapt ce a împiedicat o dezvoltare și mai dinamică a comerțului dintre Moldova și România, în particular și Moldova și UE, în general.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit Serviciului Vamal de la Chișinău, problema nu poate fi soluționată din cauza părții române, care este inflexibilă la inițiativele părții moldovenești de a simplifica traficul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Serviciul Vamal al R. Moldova a solicitat în repetate rânduri părții românești soluționarea problemei. Se poate interveni cu efectuarea controlului comun la frontieră, similar procedurilor aplicate la punctele de trecere cu Ucraina, cu utilizarea infrastructurii de care dispunem noi, fără investiții în aceasta din partea românilor. Este necesară doar o sincronizare a numărului angajaților antrenați în procesare, consideră Iurie Ceban, directorul adjunct al Serviciului Vamal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Și portul Constanța are de pierdut

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De pe urma funcționării lente a vămilor are de pierdut și portul Constanța. Deși este cel mai eficient port din apropierea Republicii Moldova, potrivit studiului, din cauza termenelor mai mari necesare pentru a livra marfa în acest port, exportatorii aleg alte porturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Porturile ucrainene din Odesa şi Cernomorsk gestionează cea mai mare parte a comerţului cu containere din Moldova, precum şi o parte semnificativă a mărfurilor în vrac.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Preţurile pentru transportul cu camioane pentru exportatorii moldoveni sunt estimate la 0,08 dolari pentru 1 tonă/km până la Portul Liber Internațional Giurgiulești, 0,10 dolari până la porturile din Ucraina şi 0,07 dolari până la Constanţa. Însă, așa cum Constanţa se află mai departe, preţul per tonă metrică este mai mare: până în Constanţa prețul este mai mare – 36 dolari t comparativ cu 18 dolari t pentru destinaţia Giurgiulești şi 20 dolari t pentru destinaţia spre porturile din Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Transportul de containere este, la fel, mai scump decât preţurile generale de transport. Aparent acest fapt se datorează comisioanelor de garanţie pentru containere impuse de companiile de transport maritim. Potrivit interviurilor cu exportatorii, în cazul portului Constanţa această plată poate echivala cu 200-300 Euro per călătorie, fapt ce ridică costurile de transport cu aproape 30%-40%. Costurile de transport de containere către Constanţa sunt mai mari decât cele către porturile din Ucraina în termeni de preţ per tkm şi per tonă metrică. Transportatorii au menţionat următoarele motivele pentru preţurile mai mari spre Constanţa: distanţe mai mari, comisioane de garanţie pentru containere, restricţii mai mari pentru încărcătura pe punte, proceduri de executare mai riguroase şi lipsa racordării din România/şanse mai mari de racordare din Odesa. Adiţional, având în vedere întârzierile la frontieră, drumul spre Constanţa durează cel puţin două zile, în timp ce drumul spre Odesa/Cernomorsk poate fi efectuat într-o singură zi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Drumul până în România durează două zile, până în Ucraina – o zi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, drumul spre Bucureşti şi alte destinaţii din România durează, de regulă, 2 zile. Drumul spre Europa de Vest durează, de obicei, 3-5 zile, în funcţie de întârzierile la frontieră la Leuşeni sau Sculeni. Timpul de transport spre Turcia este similar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Transportul spre destinațiile din nord şi est durează 2-4 zile, în dependenţă de perioada de timp petrecută la frontiera de la nord (în special Otaci) şi de destinaţie. Timpul pentru transportul spre Kazahstan durează, în prezent, 5-8 zile. Transportul către Rusia şi destinaţiile dincolo de Rusia necesită efectuarea unui ocol prin Belarus, deoarece în prezent segmentul obişnuit ucrainean către Rusia este închis. În general, destinaţiile spre est necesită ocolirea regiunii transnistrene, fie către nord sau sud; direcţia spre sud este preferată datorita condiţiilor de drum mai bune, însă, numai punctul de trecere a frontierei Tudora este deschis pentru camioane, iar Palanca se află în proces de construcţie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Problemele coridoarelor comerciale reduc performanța economică a R. Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru a-și asigura o dezvoltare dinamică, mica economie a Republicii Moldova trebuie să fie extrem de deschisă și să aibă raporturi de comerț cu cât mai multe state. Această realitate a fost pe deplin conștientizată de către autoritățile de la Chișinău, care au încheiat până în prezent mai multe acorduri de liber schimb cu scopul de a facilita raporturile comerciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Politica respectivă a dat roade.  Începând cu anul 2000 și până în 2016 importurile în R. Moldova au crescut în medie cu 13% iar exporturile – cu 18% pe an. În 2017, potrivit Biroului Național de Statistică, ritmul s-a accelerat și mai mult: Exporturile au sporit cu 18,6% iar importurile cu mai mult de 20%. Totuși, rezultatele nu sunt pe deplin satisfăcătoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși a devenit de departe cel mai mare importator de mărfuri moldovenești (peste 65% din total) Uniunea Europeană cu o piață imensă, de peste jumătate de miliard de consumatori cu cea mai mare putere de cumpărare din lume, ar putea absorbi și mai multe exporturi moldovenești. Cel puțin, cotele de export ale unor produse agroalimentare cum ar fi fructele sau legumele, nu sunt pe deplin completate de partea moldovenească. Una din cauze este că o bună parte din producătorii moldoveni nu sunt încă suficient de competitivi pentru a face față concurenței dure de pe piața europeană. Pentru a schimba situația în bine se lucrează, însă procesul este unul complex, necesită mult timp și efort financiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Însă, pe lângă cauzele ce se referă nemijlocit la producători, există și obstacole de alt gen în calea extinderii exporturilor moldovenești în general și pe piețele UE în particular. Unul din ele se referă la coridoarele comerciale, mai exact – la neajunsurile acestora, care reduc considerabil din elanul comercial al economiei moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Locul 111 din 137 de țări în ratingul calității infrastructurii de transport

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Programului USAID pentru Reforme Structurale în Republica Moldova urmează să contribuie la înlăturarea acestor neajunsuri și la dinamizarea comerțului din și înspre Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit lui Douglas Muir, directorul programului, în anul 2017 Moldova a ocupat locul 111 din 137 de țări în raitingul calității infrastructurii de transport, publicat de Forumul Economic Mondial. Infrastructura drumurilor, a obținut 2,5 din 7 puncte, plasând Moldova pe locul 132 din 136 de țări în anul 2016 și pe locul 128 din 137 de țări în 2017 într-un rating al calității. „Transportul rutier asigură 71% de volumul total de mărfuri transportate în Moldova. Și mulți consideră, că starea jalnică a infrastructurii rutiere aduce cele mai multe dezavantaje Moldovei în acest domeniu. De fapt, țara se confruntă cu probleme mai serioase”, a menționat directorul programului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            AFN

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            IMM-urile din Romania vor putea primi, in anumite conditii, fonduri nerambursabile de la stat de maximum 250.000 de lei (circa 54.000 de euro) prin programul Comert 2018. Bugetul total alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2018 este de 49.949.000 lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prin Programul Comert 2018, beneficiarii eligibili vor primi o valoare a ajutorului financiar nerambutrsabil (AFN) de maximum 90% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile efectuate (fara TVA). Valoarea maxima a AFN nu poate depasi suma de 250.000 lei pentru fiecare beneficiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Aceasta inseamna ca o firma beneficiara va trebui sa asigure 10% din investitia totala plus TVA de 19%, taxa care este deductibila daca firma este platitoare de TVA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru procedura finala e nevoie de aprobari ulterioare de catre Ministerul pentru Mediul de Afaceri, de Guvern, iar apoi documentul trebuie publicat in Monitorul Oficial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vor putea beneficia de alocatie financiara nerambursabila (AFN) in cadrul Programului Comert 2018 operatorii economici (microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii definite conform prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, care transpune in legislatia nationala Recomandarea CE nr.361 din data de 6 mai 2003, publicata in Jurnalul Oficial al UE nr. L124 din data de 20 mai 2003), respectiv societati si societati cooperative, care indeplinesc cumulativ la data solicitarii urmatoarele criterii de eligibilitate:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • sunt inregistrati conform Legii nr.31/1990 privind societatile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare sau in baza Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei sau in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri si se incadreaza in categoria IMM, conform Legii 346/2004;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • sunt persoane juridice (societati/societati cooperative), care au ca obiect de activitate comercializarea produselor si serviciilor de piata, activitati prevazute in anexa nr. 1 la prezenta procedura (coduri CAEN conform Ordinului Presedintelui Institutului National de Statistica nr. 337/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, privind actualizarea clasificarii activitatilor din economia nationala);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • sunt considerate intreprinderi autonome, legate, partenere sau intreprinderi unice (grup de intreprinderi legate ce se comporta ca o intreprindere unica);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • au cel putin 1 an calendaristic de la infiintare la data deschiderii aplicatiei electronice de inscriere a planului de investitii si codul CAEN pentru care solicita finantare este autorizat conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare, cu cel putin 3 luni anterior datei deschiderii aplicatiei electronice de inscriere a planului de investitii;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • au capital social integral privat;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • societatea nu a beneficiat de alocatie financiara nerambursabila in cadrul Programului in ultimii 3 ani. Asociatii sau actionarii care detin mai multe societati nu pot beneficia de AFN in cadrul prezentului program decat cu o singura societate, pentru care se verifica statutul de intreprindere unica.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              nu au datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale, atat pentru sediul social, cat si pentru toate punctele de lucru; solicitantii care au datorii esalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane de euro, echivalent in lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane de euro, la finele anului fiscal anterior (prin active totale se intelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli in avans);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250, in anul fiscal anterior;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • au sediul social, respectiv punctele de lucru/sediile secundare, sunt inregistrate la Oficiul Registrului Comertului si isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • nu sunt in stare de dizolvare, reorganizare judiciara, lichidare, insolventa, faliment, executare silita, inchidere operationala sau suspendare temporara a activitatii;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            • nu au depasit plafonul de minimis de 200.000,00 Euro pe durata a trei exercitii financiare consecutive pentru o intreprindere unica, asa cum este aceasta definita de Regulamentul UE nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 si 108 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis si 100.000 Euro pe durata a trei exercitii financiare pentru beneficiarii care desfasoara activitati de transport de marfuri in contul tertilor sau contra cost. Plafoanele se aplica indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmarit si indiferent daca ajutorul este acordat din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri comunitare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Beneficiarii sunt obligaţi pentru o perioadă de minimum 3 ani începând cu anul următor semnării contractului de finanțare (2019, 2020, 2021) să menţină investiţia pentru care primesc AFN în cadrul Programului, să nu aplice amortizare accelerată pentru activele achiziţionate în cadrul programului, să păstreze numărul efectiv al locurilor de muncă pe perioadă nedeterminată, indiferent de norma de muncă, existente la data înscrierii în program si numărul efectiv al locurilor de muncă create prin program conform numărului şi tipului (abolvent după anul 2012/persoană defavorizată/șomer).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În caz contrar, ajutorul acordat se recuperează conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată prin Legea nr. 20/2015 şi prevederilor prezentei proceduri de implementare. La tipul locurilor de muncă se permit modificări în perioada  de implementare sau raportare între șomer, absolvent după anul 2012 sau persoană defavorizată definită conform legislației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cazul în care în perioada menţionată locul/locurile de muncă create în cadrul programului se vacantează din diverse cauze, sau se suspendă, beneficiarul are un termen de maxim 30 de zile să ocupe locul/locurile de muncă vacante, păstrând numărul şi tipul acestora pentru care a primit punctaj în planul de afaceri. In cazul persoanelor defavorizate al căror program de muncă este mai mic de 8 ore, conform documentelor justificative, norma intreaga este considerata numărul de ore de muncă menționate în documentele justificative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            grau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Conjunctura internațională este favorabilă unor prețuri mai avantajoase. Recolta de grâu din acest an se arată a fi mai mică față de anul precedent. Pe de altă parte, prețurile internaționale de achiziție a grâului vor fi mai mari pe fundalul unei secete în țările din nordul Europei, a ploilor abundente din Franța sau diferitor intemperii în Ucraina și Rusia. Fermierii moldoveni ar putea profita de prețurile mai mari, dacă au posibilitatea să vândă direct către traderi recoltele și să nu recurgă la serviciile intermediarilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, recolta medie de grâu în acest an este de 3,22 tone la hectar, mai mică cu 0,1 tone față de media înregistrată în ultimii cinci ani și mult mai mică față de anul trecut, când de pe un hectar agricultorii moldoveni au strâns câte 3,87 tone.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cea mai bună recoltă – la nord, cea mai slabă – în raioanele din centru

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dacă ținem cont de suprafețele însămânțate cu grâu de 320 mii de hectare și dacă media respectivă se mai menține până la finele secerișului, în anul curent recolta pe întreg teritoriul Moldovei va fi de aproape un milion de tone, suficientă pentru a asigura piața internă dar și pentru a exporta cantități importante. Spre comparație, anul trecut au fost recoltate 1,17 milioane tone însă de pe o suprafață mai mică, de circa 300 mii de hectare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit informației furnizate de Marin Grama, consultant superior în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în raioanele de nord ale țării s-au  înregistrat cele mai bune recolte, aici fiind strânse până la moment câte 3,5 tone la hectar. La centru recolta este,în medie de 2,7 tone iar la sud coincide cu media pe republică – 3,2 tone la hectar. Dacă ne referim la raioane, cele mai mari recolte erau înregistrate la momentul scrierii articolului (19 iulie) în Taraclia, unde au fost recoltate în medie câte 4,5 tone la hectar și în Dondușeni, câte 4,2 tone la hectar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ce trebuie să faci pentru a obține o recoltă bună în pofida condițiilor climaterice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Marin Grama, recoltele depind nu doar de condițiile climaterice. Dacă se aplică corect toate tehnologiile, impactul negativ aș climei asupra recoltei este destul de redus. De asemenea, specialistul amintește și despre corectitudinea exploatării multianuale a terenurilor, amintind despre rotația culturilor cultivate sau așa numitul asolament, uneori este uitat de către unii fermieri, care după ce seamănă mai mulți ani la rând aceeași cultură pe același teren, se arată surprinși de recolta tot mai redusă și tot mai necalitativă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Este important ca agricultorii să știe că aplicarea tehnologiilor performante în procesul de cultivare, calitatea semințelor, a îngrășămintelor și a mijloacelor de uz fitosanitar se răsfrâng direct asupra calității și mărimii recoltei”, a declarat Marin Grama.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Agricultura conservativă tot mai recomandată în contextul anilor secetoși

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și Vasile Șarban, șeful direcției Politici de producție, procesare și reglementări de calitate a produselor vegetale din cadrul MDRM accentuează importanța aplicării corecte a tehnologiilor, referinu-se în special la agricultura conservativă. „Vremea secetoasă din ultimul timp trebuie să ne învețe să schimbăm modul de prelucrare a solului. Agricultura conservativă cu aplicarea minimă a aratului sau renunțarea în general la ele, este de natură să mențină umiditatea în sol dar și să păstreze sau chiar să îmbogățească structura solului, fapt ce se reflectă direct în calitatea recoltei”, menționează acesta.  Evident, pot să-și permită o aplicare corectă a tehnologiilor și urmarea celor mai performante modele de activitate în agricultură fermierii mari, cei care au suficiente  supreafețe dar și pot să angajeze personal calificat, agronomi, care să urmărească o corectă exploatare a terenurilor agricole.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Arșița din aprilie a scăzut recolta iar ploile din iunie au redus din calitate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fermierii nu sunt tare dezamăgiți de rezultatele mai slabe, așteptându-se încă din primăvară la o recoltă mai proastă față de anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nicolae Moraru, conducătorul unei gospodării agricole din satul Chișcăreni, raionul Sângerei, spune că recolta a fost chiar mai mică decât media pe republică. „Am strâns câte 2,5 tone la hectar, un rezultat așteptat după primăvara foarte secetoasă și foarte călduroasă, când am avut pe parcursul a 12 zile temperaturi de peste 30 de grade, și asta în luna aprilie. Iar pe la sfârșitul lui iunie, când am început deja secerișul, au pornit ploile, care au redus și din calitate. Nivelul de gluten a coborât sub 18% și nu putem să-l vindem ca grâu alimentar, trecându-l automat la categoria de furajer”, ne relatează agricultorul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Oricum, intermediarii i-au propus un preț de 2,5 lei pentru un kilogram, mai bun decât anul trecut, când operau cu prețuri de 2,2-2,3 lei kilogramul. Nicolae Moraru nu a semănat mult grâu, doar 400 de hectare din cele 2000 pe care le are la dispoziție, în special pentru a-l împărți proprietarilor de terenuri, în contul plății pentru arendă. El speră să obțină profitul din celelalte culturi de câmp, floarea soarelui și porumbul, așteptându-se la o recoltă   bună a acestora după cum arată la moment.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            E nevoit să vândă intermediarilor, ratând o parte din profit

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vergiliu Josanu, fermier din r-nul Telenești a fost mai norocos, recoltând de pe cele 80 de hectare semănate cu grâu câte aproape patru tone la hectar. El a vândut grâul cu prețuri între 2,5 și 2,6 lei, tot la intermediari. „Dacă aș avea depozit, aș păstra grâul vre-o câteva luni după care l-aș vinde morarilor și brutarilor din zonă. Aceasta mi-ar da un profit suplimentar de 50-60 bani la kilogram”, relatează fermierul, care oricum este mulțumit de preț. De menționat că el l-a vândut ca grâu furajer, deși conținutul de gluten depășea 21%. Este o practică răspândită, intermediarii cumpără grâul de la agricultori ca grâu furajer și îl vând apoi ca grâu alimentar, cel puțin o parte din el. Astfel, profitul la un kilogram obținut de un intermediar poate ajunge și până la 75 de bani. Intermediarii, în cea mai mare parte a lor, vând grâul achiziționat, de regulă, de la micii fermieri, traderilor, cei care dețin silozuri de stocare și care își permit să aștepte până când prețurile de pe piețele internaționale devin mai mari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prețuri mai bune de la traderi și intermediari

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe fondul unei recolte slabe de cereale, în mai toate țările producătoare, prețurile de achiziție afișate în acest an de către traderi, sunt mai bune decât anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Spre exemplu, grupul de companii TRANS OIL, unul din cei mai mari jucători de pe piața locală a cerealelor a afișat pe site-ul său prețuri de achiziție, care variază de la 2,7 lei pentru grâul furajer în locațiile mai îndepărtate de portul Giurgiulești, cum ar fi elevatorul Ulei Nord din Otaci și 3,25 lei direct în port. Prețurile grâului furajer variază între 2,7 și 3,1 lei iar cele ale grâului alimentar, între 2,8 și 3,25 lei per kilogram.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prețurile propuse de intermediari încep de la 2,5 lei pentru grâul furajer.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Împrumută 240 milioane de dolari pentru a cumpăra cereale și semințe de floarea soarelui

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De altfel, TRANS OIL are planuri mari pentru achiziția de cereale în acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Grupul a semnat la Paris, la 11 iulie, cu un consorțiu bancar internațional un acord privind un împrumut sindicalizat în valoare de 240 milioane dolari pentru achiziționarea de produse agricole din recolta din 2018 din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            TRANS OIL intenționează să cumpere mai mult de 500.000 de tone de semințe de floarea-soarelui și peste 1,2 milioane de tone de cereale (grâu, orz, rapiță, porumb, mazăre) dar și peste 100.000 de tone de soia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Recent, grupul a mărit capacitatea de transbordare a terminalului cerealier din portul internațional liber Giurgiulești până la 1,6 milioane de tone pe an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Amintim că grupul de firme TRANS OIL deține16 elevatoare pe întreg teritoriul Republicii Moldova, de la Giurgiulești până la Ocnița, capabile să stocheze simultan mai mult de 750 mii de tone de cereale. Grupul mai deține două  terminale de cereale și un terminal pentru uleiul de floarea-soarelui în portul Giurgiulești precum și o serie de întreprinderi agricole, de transport, de infrastructură, inclusiv în Ucraina. De asemenea întreprinderea deține capacități de transport impresionante. Aceasta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Recolta mai slabă la nivel mondial crește prețul grâului la burse

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deși recolta din acest an nu este la fel de bună ca și anul trecut, conjunctura de pe piețele internaționale poate fi favorabilă unui preț avantajos.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Din cauza unui val de căldură și secetă impropriu Europei de Vest, recolta din această regiune va fi mult mai mică decât anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit agenției de știri Bloomberg  mulţi fermieri se luptă să supravieţuiască după ce un val de căldură şi secetă a afectat părţile nordice ale continentului european, afectând puternic recoltele de cereale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mulţi fermieri nemţi ar putea falimenta, iar în Franţa, din contra, prea multe precipitaţii ar putea reduce producţia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ansamblu, recolta de cereale din acest an a Uniunii Europene ar putea fi cea mai mică din ultimii şase ani iar cei suficient de norocoşi să strângă o recoltă decentă s-ar putea bucura de preţuri mai mari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Spre exemplu, grâul tranzacţionat la bursa Euronext de la Paris a urcat cu 17% în acest an, îndreptându-se către prima creştere anuală din 2012.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Din cauza recoltei proaste, mai mulți fermieri germani sunt în prag de faliment

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pagubele provocate culturilor de grâu din Germania, al doilea mare cultivator de cereale din UE, care se adaugă recoltei slabe de anul trecut, ar putea să îi falimenteze pe mulţi fermieri, avertiza săptămâna trecută Asociaţia Cooperativelor Agricole din Germania (DRV). „Mai mulţi dintre membrii noştri au nevoie urgent de ajutorul Guvernului”, a spus preşedintele DRV, Henning Ehlers.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            „Seamănă cu un deşert”, afirmă Thomas Gaebert, despre ferma sa de la Trebbin, situată la sud de Berlin. Colegii săi care cultivă cereale de peste 40 de ani spun că nu s-au mai confruntat niciodată cu o situaţie similară. Thomas Gaebert se aşteaptă să piardă o treime din recolta sa obişnuită de grâu şi mai mult de jumătate din recolta de rapiţă, după ce plantele s-au uscat din cauza lipsei de precipitaţii. Situaţia este atât de gravă în Germania, unde temperaturile au depăşit 30 de grade Celsius în lunile mai şi iunie, încât mulţi fermieri preferă să îşi distrugă culturile în loc să încerce să le recolteze, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor Germani (DBV), Joachim Rukwied.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cei mai mari producători din UE sunt afectați de intemperii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            O situaţie similară se înregistrează în multe ţări din nordul Europei. În Marea Britanie, cea mai fierbinte vară din ultimele patru decenii a afectat culturile de grâu, în special având în vedere iarna umedă şi rece care a împiedicat dezvoltarea rădăcinilor, astfel că plantele au fost mai vulnerabile la vara secetoasă. În Polonia, peste 66.000 de ferme care se întind pe o suprafaţă de 1,2 milioane hectare au fost afectate de secetă, susţine Ministerul Agriculturii. La est de Polonia, pagubele provocate sectorului agricol au determinat Lituania şi Letonia să declare stare de urgenţă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            O altă surpriză neplăcută ar urma să o constituie recolta de grâu a Franţei, cel mai mare cultivator din UE. Deşi iniţial vremea caldă şi umedă i-a făcut pe analişti să prognozeze cea mai bună recoltă din ultimii ani, situaţia s-a înrăutăţit ulterior. Prea multă ploaie şi prea puţin soare au dus la un spic de grâu cu puţine boabe, ceea ce înseamnă randamente mai mici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ultima lună, estimările privind recolta de grâu a Franţei a scăzut cu 4,6 milioane de tone.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rusia, Ucraina și România vor avea recolte mai mici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și în Federația Rusă, care a obținut anul trecut o recoltă record de cereale, ministerul agriculturii se așteaptă la o recoltă de 64,4 milioane de tone și de cereale de 100 milioane de tone. Anul trecut, fermierii ruși au recoltat 86,7 milioane tone de grâu și peste 135 milioane tone de cereale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și aici este vorba despre condiții climaterice nefavorabile fie că este vorba despre secetă extremă sau vreme foarte ploioasă. În aceste situații, Rusia nu va mai putea repeta performanța de anul trecut, când a exportat 52,4 milioane tone de grâu, ajungând cel mia mare exportator din lume.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și în Ucraina se așteaptă o reducere a recoltei, deși nu în proporțiile la care se așteaptă Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit președintelui Asociației Ucrainene de Cereale Nicolai Gorbaciov, fermierii ucraineni vor produce în acest an 25 milioane tone de grâu dintre care 16,5 milioane tone vor fi exportate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Și România se așteaptă la o recoltă mai scăzută, în 2018, de 8,5 milioane de tone, față de 9,1 milioane de tone anul anterior. Drept urmare, și exproturile de grâne românești se vor reduce de la 6,8 milioane tone la 5,9 milioane tone.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prognozele FAO, puțin mai optimiste

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            De altfel, prognozele Organizației pentru Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), sunt mai optimiste. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană va avea în acest an o recoltă de grâu de 145 milioane de tone față de 152 milioane tone anul trecut. Rusia va obține o recoltă de 77 milioane tone iar Ucraina – de 26,5 milioane tone,chiar mai mult cu 0,8% față de anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Totuși, și prognozele FAO arată că majoritatea producătorilor mari de grâu își vor reduce recolta (tabel).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prețurile la bursele internaționale sunt în creștere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Deși rezervele de umiditate în sol erau la începutul sezonului agricol curent au fost destul de benefice unui an agricol reușit, valurile de căldură din luna aprilie și mai nu au fost favorabile unei recolte bogate pentru celelalte culturi cerealiere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cel mai tranzacţionat contract futures la Chicago Board Of Trade,cu livrare în luna septembrie, a înregistrat o creştere de 1%, până la 5,02 dolari per bushel, circa 184,45 dolari tona.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În Paris la Euronext, prețul unei tone de grâu cu livrare în septembrie era la 16 iulie de  184 euro pentru o tonă. Contractele futures pentru luna decembrie s-au încheiat la prețul de 186 de euro tona.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Leul tare reduce din profitul traderilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Un factor ce reduce din beneficiul exportatorilor moldoveni de grâu îl reprezintă și aprecierea leului. Dacă pe 18 iulie, 2017 un euro costa 20,78 lei, în anul curent, la aceeași dată acesta costă 19,55 lei,cu 1,23 lei mai puțin. Astfel, la o tonă de grâu, exportatorul pierde din cauza aprecierii leului circa 230 de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dacă, ipotetic, TRANS OIL ar vinde grâul prin intermediul bursei Euronext din Paris, beneficiul său la o tonă de grâu cu livrare în decembrie ar fi cuprins între 377 și 927 lei (fără cheltuielile de transport).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Se așteaptă o recoltă mai slabă de porumb și una obișnuită de floarea soarelui

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează pentru anul 2018 în medie pe țară o roadă de circa 2,6-3 tone de porumb la hectar (recolta medie pentru ultimii 10 ani a constituit 3,2 tone).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Recolta de semințe de floarea soarelui se așteaptă a se apropia de media pentru ultimii 10 ani. Cei de la Hidrometeo se așteaptă la 1,5-1,7 tone la hectar (media pe ultimii 10 ani a fost de 1,7 tone).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Putin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Într-o atmosferă festivă, în urmă cu o lună, la Moscova, se dădea startul Campionatului Mondial de Fotbal, al doilea eveniment major pe care îl organizează Federația Rusă după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. În timp ce iubitorii sporturilor de iarnă admirau Jocurile Olimpice organizate la Soci în iarna anului 2014, în estul Ucrainei conflictul dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii pro-ruși, sprijiniți de Kremlin, era în plină desfășurare. La aproape patru ani de la JOI de la Soci, Campionatul Mondial de Fotbal surprinde aceeași situație din teren. Crimeea rămâne anexată (cu nicio speranță de restituire, în orice caz nu sub regimul Putin), iar conflictul din Est își continuă cursul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În atmosferă de fotbal, Rusia își intensifică prezența în Marea Azov

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cuprinși de atmosfera de sărbătoare creată de această competiție, întâlnită doar odată la patru ani, șefi de stat au vizionat meciurile din loja oficială, unii chiar alături de Putin. Pentru o lună, chiar și dintre cei mai vehemenți critici mondiali la adresa acțiunilor Rusiei atât în Ucraina, cât și în Siria, au făcut abstract de acțiunile militare și/sau din spectrul războiului hibrid ale regimului Putin, folosite pentru a-și atinge obiectivele. Nici măcar proaspătul caz Skripal, unde un fost agent de informații rus și fiica sa au fost otrăviți pe teritoriul Marii Britanii (utilizându-se un agent neurotoxic de tip militar din grupul de agenţi Noviciok, dezvoltat de Uniunea Sovietică) nu i-a convins pe unii lideri occidentali că prezența lor fizică nu este necesară la acest campionat mondial, ca mod de manifest împotriva acțiunilor regimului de la Kremlin din ultimii ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În altă ordine de idei, ultimele pregătiri pentru organizarea celei mai prestigioase competiții mondiale s-au intersectat cu începutul pregătirilor desfășurării navelor de război rusești în largul Mării Azov și aproape de coasta ucraineană. În noul front deschis în conflictul cu Ucraina, tabăra rusă folosește așa-zisele inspecții (unele de zeci de ore) asupra navelor comerciale ce trec pe sub podul inaugurat peste strâmtoarea Kerch. Ca urmare, companiile ce dețin navele comerciale, forțate să aștepte nejustificat acel interval exagerat de timp, au pierderi exorbitante.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În același timp, odată cu asamblarea podului peste strâmtoare, mai bine de 140 de nave comerciale, care altădată intrau și ieșeau din porturile Ucrainei din Marea Azov, Mariupol și Berdiansk, nu mai pot transborda din pricina dimensiunilor care nu le mai permit să treacă pe sub pod.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe scurt, Ucraina este supusă unei blocade economice, prin întreruperea uneia dintre cele mai importante rute comerciale maritime.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Concomitent, desfășurarea și înmulțirea navelor militare rusești în largul Mării Azov este semnalul faptului că regimul de la Kremlin intenționează să își aroge controlul unilateral asupra acestui spațiu, în ciuda oricăror înțelegeri internaționale sau bilaterale aflate în vigoare (un acord semnat în anul 2003 între președintele Ucrainei la acea dată, Leonid Kucima, și multiplul președinte al Rusiei, Vladimir Putin). Astfel, la sfârșitul lunii iunie, în mare navigau deja circa 40 de nave rusești, prin care partea rusă își dezvoltă capacitatea de a deține controlul asupra unei porțiuni însemnate de apă, inclusiv de-a lungul liniei de coastă a Ucrainei[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            *Conform aprecierilor specialiștilor și experților, unul dintre motivele care ar sta la baza desfășurării navelor (militare) rusești are legătură directă cu criza de apă de consum/potabilă întâlnită în Crimeea (citeste despre acest subiect aici: Crizele se țin lanț în Crimeea anexată. Cum va alege Kremlinul să procedeze?)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Revenind la Campionatul Mondial, singurul moment care a amintit, probabil, de situația creată de acțiunile regimului Putin în Ucraina a fost acela când jucătorul croat Domagoj Vida a strigat „Slava Ukraiini” (Glorie Ucrainei), într-un moment de euforie declanșat de victoria în sferturile de finală împotriva Rusiei. Ulterior acesta și-a cerut scuze pentru gestul nesportiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Înainte de începerea C.M. din Rusia, analiștii atrăgeau atenția asupra probabilității foarte mari ca liderii de la Kremlin să lucreze în tăcere la dezvoltarea sau punerea în aplicare a unor tactici care să le confere noi avantaje strategice – pe listă, în mod evident și Ucraina. Însă, timp de o lună, atracția principală pe scena internațională a fost Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Summitul NATO și întâlnirea Trump-Putin de la Helsinki

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru membrii Alianței Nord-Atlantice, Summitul NATO de la Bruxelles, din 11-12 iulie, a reprezentat un moment cu miză importantă. Unele voci erau pe punctul să catalogheze acest summit începutul sfârșitului Alianței (…). Cu toate acestea, finalul evenimentului și declarația finală semnată de toți membrii au demonstrat că în ciuda unor poziții și interese diferite pe anumite teme, totuși NATO va continua să funcționeze, cel puțin, la aceeași parametri în materie de securitate și apărare colectivă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            După cum am amintit într-un articol recent, pentru Ucraina prezența președintelui Petro Poroșenko la Summitul NATO și evenimentul în sine nu vor aduce foarte mari îmbunătățiri pe relația instituționalizată cu Alianța. Ucraina va trebui în continuare să se axeze pe dezvoltarea și modernizarea sistemului de apărare și securitate. De asemenea, Kievul va trebui să găsească o soluție în disputa cu Budapesta pe seama noii legi a educației, astfel încât liderii maghiari să permită desfășurarea Comisiei NATO-Ucraina și, totodată, să ofere cale liberă participării Ucrainei în Programul „Enhanced Cooperation Opportunities” cu NATO, un program menit să intensifice relațiile și interoperabilitatea dintre NATO și partenerii non-membri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește întâlnirea dintre Trump și Putin la Helsinki prioritatea pe agenda discuțiilor l-a avut cazul Siriei. Rezervele președintelui american în a aduce în discuție situația estului Ucrainei și de curând a Mării Azov au fost evidente. Acesta a făcut unele referiri tangențiale la Crimeea, a cărei anexare o consideră ilegală. De cealaltă parte, Vladimir Putin a ținut să menționeze încă o dată faptul că anexarea peninsulei a fost făcută în limitele legale ale dreptului internațional, ca mai apoi să dea asigurări că tranzitul gazului rusesc spre Europa, prin Ucraina, nu va fi afectat în urma construirii conductei Nord Stream 2. Totuși, președintele rus a ținut să menționeze că acest lucru va fi posibil după ce disputa (reîncepută) dintre Naftogaz și Gazprom va fi soluționată de către Curtea de Arbitraj de la Stockolm[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ca urmare, niciunul dintre evenimentele ce marchează scena afacerilor internaționale, din această lună, nu a produs progrese extraordinare în privința situației din estul Ucrainei, a Mării Azov sau a statutului Crimeii. Dimpotrivă, referitor la Ucraina, întâlnirea dintre șefii de stat a Statele Unite ale Americii și a Rusiei a lăsat impresia că aceasta nu este nici principala problemă asupra căreia trebuie să cadă de acord, precum nici cea mai importantă miză a vreunei dintre părți (ori cel puțin nu a SUA, în aceste momente).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pe de altă parte însă, aceasta nu înseamnă că Statele Unite ale Americii, împreună cu partenerii occidentali abandonează Ucraina. În curând, SUA va aloca 100 de milioane de dolari pentru întărirea capacităților de apărare ale Ucrainei[iii]. Totodată, în urmă cu câteva zile, forțele navale americane au participat la exerciții multinaționale organizate la Odesa, exerciții anuale cunoscute sub denumirea de Sea Breeze[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu ce rămâne Ucraina în urma acestor trei evenimente?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Regimul de la Kremlin s-a folosit de Campionatul Mondial pentru a-și extinde controlul asupra Mării Azov. Blocarea comerțului prin intermediul celor două porturi ucrainene cu ieșire la Marea Azov se va materializa, dacă nu este găsită o soluție (internațională) urgentă. În aceeași ordine de idei, multiplicarea navelor de război rusești este o dovadă clară că Moscova nu mai este dispusă să împartă apele interne cu Ucraina. În plus, poziționarea echipajelor militare rusești pe linia de coastă ucraineană conferă acestora poziții excelente pentru o eventuală escaladare a conflictului din estul Ucrainei de pe mare[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Summitul Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Bruxelles nu a produs modificări semnificate în economia relației NATO-Ucraina. De cealaltă parte, așteptările conducerii de la Kiev (dacă au existat) pe fondul  întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin cu siguranță au fost zadarnice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu toate acestea, următoarea tranșă de 100 de milioane de dolari din partea SUA și exercițiile militare multinaționale desfășurate la Odesa cu participarea navelor americane demonstrează că partenerii occidentali ai Ucrainei, în frunte cu SUA, rămân angajați în a întări capacitățile de apărare naționale ale Ucrainei și sunt dispuși să ofere pregătire militară avansată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pentru moment administrația de la Kiev va trebui să gestioneze postura delicată în care începe să fie pus comerțul Ucrainei pe rutele din Marea Azov (și chiar siguranța teritoriul național expus) și problemele ce se pot extinde în Marea Neagră în ipoteza escaladării tensiunilor cu Kremlinul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [i] https://jamestown.org/program/russia-expands-its-fleet-in-sea-of-azov-to-some-40-ships-kyiv-warns/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [ii] https://economics.unian.info/10189851-putin-assures-trump-russia-ready-to-preserve-gas-transit-via-ukraine-after-nord-stream-2-built.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [iii] http://uawire.org/poltorak-said-the-usa-will-allocate-100-million-for-ukraine-s-defense

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [iv] http://www.c6f.navy.mil/news/exercise-sea-breeze-2018-begins

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [v] https://jamestown.org/program/russia-expands-its-fleet-in-sea-of-azov-to-some-40-ships-kyiv-warns/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            NATO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ultimele zile am fost martorii unui summit care a întrunit membrii Alianței Nord-Atlantice la Bruxelles. În capitala Belgiei înalții oficiali au făcut o serie de declarații care au atras opinia mass-media din întreaga lume. Summit-ul și declarațiile privitoare la staționarea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei au generat o serie de reacții în Moldova, precum și la Moscova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Summit-ul NATO, desfășurat la Bruxelles între 11-12 iulie 2018, a fost unul plin de evenimente și întruniri la nivel de șefi de Stat și de Guvern unde au fost discutate aspecte cu privire la lupta împotriva terorismului, atacurile cibernetice, climatul de (in)securitate la nivel internațional, focarele de instabilitate și de tensiune cum ar fi Crimeea și regiunea separatistă din stânga Nistrului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul întrunirilor a fost adusă în discuție situația din Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Oficialii NATO și-au exprimat dorința de a continua să sprijine eforturile celor trei state de a-și consolida suveranitatea statală și integritatea teritorială. De asemenea, reprezentanții NATO se pronunță împotriva staționării forțelor armate ruse pe teritoriul acestor trei state. Mai mult de atât, oficialii NATO consideră că aflarea trupelor rusești pe aceste teritorii se realizează împotriva voinței guvernanților Republicii Moldova, ai Georgiei și ai Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În acest context, în cadrul Declarației Summit-ului se menționează faptul potrivit căruia înalții reprezentanți ai Alianței Nord-Atlantice cer Federației Ruse să își retragă trupele din aceste teritorii. Totodată, oficialii NATO îndeamnă Federația Rusă să se „angajeze constructiv în procesul de reglementare al conflictului din Transnistria[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            NATO și securitatea la nivel internațional

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Oficialii Alianței Nord-Atlantice susțin necesitatea cooperării internaționale în vederea asigurării unui climat de securitate: „Sprijinim contribuția NATO la proiectarea stabilității, pentru că știm că securitatea noastră este cea mai sigură dacă este împărțită dincolo de frontierele noastre. Am convenit asupra unui pachet în partea de sud pentru a aprofunda dialogul nostru politic și cooperarea practică cu partenerii noștri din regiune, inclusiv Iordania și Tunisia. Oferim sprijin adaptat partenerilor noștri estici Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, precum și Bosniei și Herțegovinei. De asemenea, vom intensifica cooperarea NATO cu Finlanda și Suedia în Marea Baltică, precum și cu partenerii noștri din regiunea Mării Negre, Balcanilor de Vest și din regiunea mediteraneeană, fiecare dintre acestea fiind important pentru securitatea Alianței. Menținem operațiunea noastră importantă în Kosovo. Și rămânând o Alianță transatlantică, NATO își va păstra perspectiva globală[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Jens Stoltenberg și viziunea NATO cu privire la Federația Rusă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice, norvegianul Jens Stoltenberg, evocă posibilitatea de negociere cu Federația Rusă, dar și faptul că Rusia este agresivă față de vecinii săi: „Nu vedem nici o amenințare iminentă împotriva unui aliat al NATO. Dar vedem o Rusie mult mai dură, care a folosit forța împotriva Ucrainei și a Georgiei. Și am văzut și atacuri cibernetice. Am văzut multe alte activități ale Rusiei, care sunt maligne. Abordarea mea față de Rusia se bazează foarte mult pe ceea ce am învățat ca un politician norvegian[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Adunarea Parlamentară a OSCE și Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Trebuie remarcat faptul potrivit căruia la Berlin a avut loc, în aceiași perioadă, Adunarea Parlamentară a OSCE. În rezoluția Comitetului general al AP OSCE pentru afaceri politice si securitate au fost incluse toate cele 3 amendamente referitoare la Republica Moldova, și anume soluționarea pașnică a diferendului transnistrean, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul suveran al țării și transformarea misiunii de pacificare într-una civilă cu mandat internațional[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Chișinăul a primit cu entuziasm declarațiile NATO cu privire la Transnistria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește situația din regiunea din stânga Nistrului, trebuie menționat faptul potrivit căruia resurse media din Republica Moldova (și din România[v]) au primit cu entuziasm declarațiile făcute de înalți oficiali în cadrul summit-ului NATO din capitala Belgiei. Unii editori au catalogat declarația finală a summit-ului drept un „moment istoric[vi]. Resursele informative de la Chișinău au atribuit o deosebită importanță declarației finale a summit-ului NATO de la Bruxelles.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În discursul public de la Chișinău se observă faptul că între rezoluția ONU din data de 22 iunie 2018 și Declarația Finală a Summit-ului NATO[vii] există o corelare. Portalul unimedia.info discută despre faptul că „apelul oficialilor NATO privitor la staționarea trupelor rusești în Republica Moldova vine în contextul în care la 22 iunie 2018 Adunarea Generală a ONU[viii] a adoptat un proiect de rezoluție propus de Chișinău privind retragerea trupelor ruse din Transnistria[ix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mass-media de la Chișinău au făcut unele mențiuni rezumative și expeditive în ceea ce privește referințele cu privire la declarația summit-ului NATO cu privire la starea securității din spațiul post-sovietic. Cel mai adesea, relatările din presa moldovenească au menționat strict faptul că NATO a cerut (de fapt, este vorba despre un îndemn, nicidecum o cerere imperativă) Rusiei să își retragă trupele sale din Republica Moldova, Ucraina și Georgia[x]. Presa locală s-a rezumat la a oferi o traducere fidelă a textului din declarația finală a summit-ului NATO de la Bruxelles[xi]. Astfel, se poate observa foarte clar faptul că în rapoartele de știri de la Chișinău se vorbește doar despre faptul că NATO a cerut Rusiei să își retragă contingentele militare de pe teritoriul Moldovei. Voit sau nu, în rapoartele de știri de la Chișinău se omite faptul că NATO dorea ca să instituie un dialog cu Federația Rusă în reglementarea pe cale pașnică a conflictului din Transnistria[xii]: „De asemenea, chemăm Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în procesul de reglementare a Transnistriei. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și eforturile de consolidare a capacității de apărare[xiii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Serghei Lavrov și summit-ul NATO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În cadrul unui interviu acordat de Ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse pentru emisiunea „Politicking” de pe postul Russia Today, Serghei Lavrov a menționat faptul că NATO reprezintă „mentalitatea Războiului Rece”, mentalitate la care, potrivit ministrului rus de externe, „NATO ar fi trebuit să renunțe demult”. Mai mult de atât, Lavrov este de opinie că Alianța Nord-Atlantică reprezintă un „atavism” al Războiului Rece, iar extinderea NATO înspre est nu va contribui la soluționarea unor problemelor comune precum lupta împotriva terorismului, schimbările climatice, criminalitatea organizată, traficul de droguri ș.a[xiv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ministerul rus de Externe și summit-ul NATO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Într-un comunicat al Ministerului de Externe al Federației Ruse reiese foarte clar că reprezentanții Kremlin-ului nu sunt mulțumiți de viziunea NATO privitoare la starea securității la nivel internațional. Așa cum putem observa din cadrul unor discursuri ale oficialilor Kremlinului se observă faptul că Ministerul Rus de Externe cataloghează activitatea NATO ca fiind tributară mentalității și concepțiilor din timpul Războiului Rece:  „din primele documente publicate de către NATO se poate concluziona că această organizație nu este interesată în analiza obiectivă a cauzelor degradării securității spațiului Euro-Atlantic și continuă să privească lumea prin prisma stereotipurilor din perioada Războiului Rece. NATO învinuiește cinic și fără date concrete Federația Rusă în tensionarea situației în regiunea Euro-Atlantică. Sub acest pretext, blocul Nord-Atlantic își întărește capacitățile militare chiar și în statele din nordul continentului european sau în zone cândva liniștite precum Statele Baltice[xv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mass-media din Rusia și summit-ul NATO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Așa cum putem observa din declarațiile din mass-media rusească reiese foarte clar faptul că Rusia nu este de acord cu cele expuse în Declarația Finală a summit-ului NATO. Cunoscutul portal de analize geopolitice din Federația Rusă, geopolitika.ru (portal aflat sub patronajul lui Aleksandr Dughin) critică afirmația din „Declarația Finală” în care se face o analiză a activității Federației Ruse la frontierele exterioare a NATO. În analiza rusească se arată că „potrivit declarațiilor summit-ului NATO, Rusia desfășoară activități provocatoare la frontierele alianței Nord-Atlantice. În document se menționează, că mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai instabil și mai puțin previzibil datorită acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse[xvi]. Așa cum se precizează în analiza rusească „Alianța este îngrijorată de faptul că Rusia investește în modernizarea forțelor sale strategice”. De asemenea, autorul se arată nedumerit de nemulțumirile NATO cu privire la „retorica nucleară  iresponsabilă și agresivă a Rusiei”, precum și de faptul că „Rusia desfășoară exerciții militare de largă amploare[xvii]. Același portal critică și învinuirile tradiționale de „activități hibride, incluzând încercări de implicare [a Federației Ruse] în procese electorale[xviii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Printre alte analize cu privire la summit-ul NATO  în resursele de informare din Federația Rusă observăm faptul că unii analiști ruși consideră că una dintre temele pe care vor discuta înalții oficiali în cadrul summit-ului va fi și discuția cu privire la izolarea Rusiei[xix]. În analizele rusești se vorbește despre faptul că Alianța va încerca să contracareze interesele rusești în zona Mării Arctice, precum și în zona Mării Negre[xx]. De asemenea, discuțiile cu privire la posibila extindere a NATO este văzută de portalul geopolitika.ru drept o „extindere nebună[xxi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Summit-ul NATO nu aduce nimic nou pentru Republica Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În consecință, putem menționa faptul că summit-ul NATO nu a adus nimic nou privitor la situația internațională a Republicii Moldova. Declarația cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova vine în contextul în care cu o lună mai devreme am asistat la adoptarea rezoluției ONU pe aceeași tematică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Este important de precizat faptul că în cadrul Summit-ului NATO înalții oficiali au reiterat idei mai vechi și care nu au fost puse în practică niciodată. În aceste condiții am putea spune că asistăm la expunerea unor declarații cu o valoare politică foarte scăzută și care nu vor putea obliga Rusia să treacă la fapte privitor la retragerea trupelor sale de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și al Georgiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [i] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm?selectedLocale=en.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [ii] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm?selectedLocale=en.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [iii] https://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_156731.htm?selectedLocale=en.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [iv] http://www.realitatea.md/ce-prevede-declaratia-de-la-berlin-adoptata-de-ap-osce–cu-referire-la-integritatea-teritoriala-a-republicii-moldova_80575.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [v] https://www.digi24.ro/stiri/externe/declaratia-finala-nato-cere-rusiei-retragerea-trupelor-din-republica-moldova-ucraina-si-georgia-962593.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [vi] http://www.caleaeuropeana.ro/premiera-istorica-la-un-summit-aliat-nato-cere-rusiei-sa-isi-retraga-trupele-stationate-ilegal-in-republica-moldova-georgia-si-ucraina/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [vii] http://www.realitatea.md/premiera-istorica-la-un-summit-nato–rusiei-i-s-a-cerut-retragerea-trupelor-militare-din-r–moldova–georgia-si-ucraina_80498.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [viii] http://www.mid.ru/web/guest/maps/md/-/asset_publisher/dfOotO3QvCij/content/id/3294212.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [ix] https://unimedia.info/stiri/permalink-157623.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [x] http://www.realitatea.md/premiera-istorica-la-un-summit-nato–rusiei-i-s-a-cerut-retragerea-trupelor-militare-din-r–moldova–georgia-si-ucraina_80498.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xi] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm?selectedLocale=en.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xii] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm?selectedLocale=en.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xiii] https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156624.htm?selectedLocale=en.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xiv] http://www.mid.ru/ru/foreign_policy/news/-/asset_publisher/cKNonkJE02Bw/content/id/3294860.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xv] http://www.mid.ru/ru/foreign_policy/news/-/asset_publisher/cKNonkJE02Bw/content/id/3293994#12.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xvi] https://www.geopolitica.ru/news/itogovoe-zayavlenie-nato-po-rossii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xvii] https://www.geopolitica.ru/news/itogovoe-zayavlenie-nato-po-rossii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xviii] https://www.geopolitica.ru/news/itogovoe-zayavlenie-nato-po-rossii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xix] https://www.geopolitica.ru/article/v-atmosfere-nedoveriya-chto-obsudyat-lidery-stran-nato-na-sammite-v-bryussele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xx] https://www.geopolitica.ru/article/v-atmosfere-nedoveriya-chto-obsudyat-lidery-stran-nato-na-sammite-v-bryussele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [xxi] https://www.geopolitica.ru/article/v-atmosfere-nedoveriya-chto-obsudyat-lidery-stran-nato-na-sammite-v-bryussele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            produs de cluj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            O delegație clujeană compusă din reprezentanți ai Asociației „Produs de Cluj”, entitate care funcționează sub egida Consiliului Județean Cluj și ai Centrului de Informare Turistică al municipiului Cluj-Napoca, respectiv din membri ai Ansamblului Folcloric „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai, participă în perioada 19-22 iulie a.c., la festivalul Etnic Cosmopolis, eveniment care are loc în localitatea Kavala, Grecia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește delegația Asociaţiei „Produs de Cluj” prezentă la Kavala, aceasta va include reprezentanți ai familiei Soporan din Frata, creatori de costume populare lucrate exclusiv de mână, familia Şerpar din Bonţida, cultivatori locali de lavandă şi, respectiv, Kepes Ildiko şi Csaba, o familie de apicultori din Turda.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ne ducem în Grecia să prezentăm trei dintre produsele reprezentative ale mediului antreprenorial clujean, îmbinând în acest fel tradiţia şi experienţa renumitei familii de artizani din Frata cu noul şi entuziasmul unor tineri care au ales să dezvolte afaceri de familie. Suntem convinşi că această nouă acţiune desfăşurată sub brandul Produs de Cluj, în colaborare cu municipalitatea clujeană, va fi una de succes”, consideră domnul Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Scopul participării la acest festival elen este acela de promovare a turismului și a obiectivelor reprezentative din zona Transilvaniei, a specificului tradițiilor și meșteșugurilor locale, dar și a celorlalte evenimente cultural-artistice care fac din Cluj principalul centru de interes din regiune pentru turiștii străini. De asemenea, având în vedere faptul că municipalitatea Paggaio, din apropierea localității Kavala, va candida în 2019 pentru titlul de Oraș European al Sportului, Clujul va fi promovat și din această perspectivă, având în vedere modelul de bune practici implementat aici odată cu desemnarea urbei de pe Someș drept Oraș  European al Sportului pe parcursul anului 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Menționăm în acest context faptul că delegația clujeană se află într-o companie extrem de selectă la acest eveniment, Festivalul Etnic Cosmopolis bucurându-se de prezența a peste 240 de participanți proveniți din țări de renume precum Argentina, India, Spania, Rusia, Italia, Costa Rica, România și țara gazdă, Grecia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Transnistria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Conflictul din regiunea din stânga Nistrului revine cu noi detalii pe agenda partenerilor implicați în reglementarea diferendului transnistrean. Adoptarea rezoluției ONU cu privire la „retragerea completă și necondiționată a trupelor străine” de pe teritoriul Republicii Moldova a atras, din nou, atenția Federației Ruse și a altor actori internaționali care participă la procesul de reglementare a situației conflictuale dintre Chișinău și Tiraspol.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ultimele evoluții din Republica Moldova și din Federația Rusă arată faptul că adoptarea, de către adunarea generală a ONU, a rezoluției cu privire la „retragerea completă și necondiționată a trupelor străine din Republica Moldova“ nu a primit evaluare unitară[i] din partea politicienilor din Republica Moldova și nici din partea celorlalți actori implicați în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rusia a fost vizibil deranjată de adoptarea rezoluției ONU privitoare la statului Transnistriei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Reacția Federației Ruse cu privire la situația din regiunea din stânga Nistrului nu s-a lăsat prea mult așteptată. Într-un comunicat al Ministerului de Externe Rus se arată că actul din data de 22 iunie 2018 va contribui la tensionarea relației dintre Moscova și Chișinău[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Mai mult de atât, trebuie remarcat faptul potrivit căruia reprezentanții Ministerul de Externe al Federației Ruse au avut o reacție negativă inițiativa diplomației de la Chișinău și nici în ceea ce privește adoptarea rezoluției de către Adunarea Generală a ONU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În Rusia sunt nemulțumiți de acțiunile neprietenoase întreprinse de Chișinău. Ambasadorul Moldovei în Federația Rusă, Andrei Negruța, a declarat că adoptarea rezoluției ONU cu privire la retragerea trupelor rusești din Moldova va îngreuna relațiile dintre Chișinău și Moscova: „Moscova este indignată de rezoluția Adunării Generale a ONU privind retragerea trupelor rusești de pe teritoriul regiunii. A complicat relațiile deja dificile cu Rusia”[iii]–  a declarat diplomatul la consultările șefilor misiunilor străine care au avut loc la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse au criticat vehement adoptarea rezoluției de către ONU. Într-unul din comunicatele oficiale ale Ministerului Rus de Externe se arată faptul că decizia ONU din 22 iunie 2018 cu privire la Republica Moldova reprezintă „un pas înapoi“ în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Prin acest act, se arată în comunicatul citat, se realizează o acțiune care îndepărtează perspectiva soluționării conflictului[iv]. Altfel spus, reprezentanții Rusiei ne spun că Moscova nu este de acord cu perspectiva retragerii trupelor rusești din regiunea din stânga Nistrului. Dezacordul cu privire la eventualitatea retragerii armatei ruse din Transnistria este manifestat și de reprezentanți ai autoproclamatei RMN.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Reprezentanții Kremlinului au primit cu îngrijorare vestea adoptării rezoluției și s-au arătat  nemulțumiți față de această decizie, așa cum se poate observa din discursul ambasadorului pe chestiuni speciale al Ministerului de Externe al federației Ruse S. N. Gubarev în sesiunea I de lucru a Conferinței anuale a OSCE pe chestiuni legate de securitate „Conflicte și situații de criză în zona OSCE: întărirea securității și a încrederii” desfășurată la Viena în data 26 iunie 2018 își exprimă îngrijorarea cu privire la situația din regiunea din stânga Nistrului: „Aș dori să aduc participanților la un astfel de forum reprezentativ viziunea Federației Ruse cu privire la stadiul actual al procesului de reglementare a problemei transnistrene. În 2016 reprezentantul special pentru reglementarea transnistreană a președinției germane a OSCE, Ambasadorul Cord Meier-Klodt a spus într-o frază remarcabilă faptul că în situația transnistreană, nu avem un „conflict înghețat“ ci o „reglementare înghețată[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Așa cum se arată în documentele oficiale de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse se arată că Moscova este nemulțumită de atitudinea Chișinăului: „Federația Rusă este dezamăgită nu numai de inițiativa Republicii Moldova, ci și de faptul că un număr de țări și-au găsit posibilitatea de a se înscrie într-o inițiativă atât de periculoasă și indignată în calitate de coautori. De la evenimentele tragice din 1992 nu a trecut prea mult timp și cu atât mai surprinzător este faptul că actualii politicieni au uitat faptul că doar prin intervenția în timp util a trupelor rusești s-a oprit vărsarea sângelui pe Nistru și au fost create condițiile de lansare a procesului de pace. Vreau să subliniez că Transnistria este singura regiune din Europa de Est unde, după introducerea trupelor rusești, operațiunile militare nu au fost reluate și acum contingentul militar rus este acolo ca garant al păcii și stabilității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Această inițiativă a Chișinăului poate compromite progresul fragil care a apărut în ultimele luni în reglementarea transnistreană”[vi]. Tot într-unul din comunicatele oficiale ale Ministerului Rus de Afaceri externe se arată că „acest proiect este o lovitură pentru evoluția procesului de negociere, ceea ce complică situația deja dificilă din regiune[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rusia insistă asupra implementării în continuare a formatului de negociere 5+2

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Reuniunea de la Roma a arătat încă odată necesitatea acută de elaborare a unui mecanism de implementare în cadrul legislației naționale a realizărilor atinse în cadrul formatului „5+2”. Această formulă este singura modalitate practică de soluționare a problemelor dintre Chișinău și Tiraspol. […] Reuniunea de la Roma în formatul „5+2” a arătat încă o dată faptul potrivit căruia chiar și cele mai acute divergențe între Chișinău și Tiraspol pot fi depășite.  În acest context, vedem rolul negocierilor în format „5 + 2“ nu numai în monitorizarea punerii în aplicare a acordurilor încheiate, dar, de asemenea, în analiza avansării capacității procesului de reglementare.[…] Nimeni nu pare să conteste ideea potrivit căreia soluționarea problemei transnistrene poate fi realizată doar printr-un compromis ce poate fi atins prin negocieri. Acest lucru presupune căutarea neîncetată a soluționării acestui conflict. În acest proces părțile vor trebuie să renunțe la cerințele lor maximale în favoarea dezvoltării unui model viabil pentru viitor pentru coexistență, care va fi aprobat de către populație și Moldova și Transnistria. În acest stadiu, cel mai important lucru este punerea în aplicare a tacticii de „pași mici“ pentru a stabili o interacțiune între malurile Nistrului prin abordarea problemelor specifice, crearea unui mediu de încredere[viii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Politicienii de la Chișinău consideră că relațiile cu Rusia trebuie să intre „în normalitate”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Potrivit lui Tudor Ulianovschi, Ministrul Afacerilor Externe a Republicii Moldova relațiile cu Federația Rusă „trebuie să revină pe un făgaș normal, dar acest lucru trebuie să se producă în albia firească a respectului față de principiile dreptului internațional, al Cartei ONU și al acceptului opțiunilor noastre strategice în calitate de actor al scenei internaționale. În relațiile cu Federația Rusă nu există altă alternativă decât dialogul constant și acesta trebuie să fie unul coordonat, comun, bazat pe interesul național de respectare a suveranității naționale și integrării în UE”. În plan multilateral, Republica Moldova trebuie să-și definească clar obiectivele de țară. ONU, OSCE, UNESCO, OIF, formatele de cooperare multilaterală regională, GUAM-ul, trebuie să devină tribune permanente cu mare vizibilitate pentru repoziționarea Republicii Moldova în sistemul global și regional de valori”[ix], a spus Tudor Ulianovschi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Posibile scenarii  ale evoluției  ulterioare a procesului de reglementare  a problemei transnistrene

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ca urmare a evenimentelor din ultima perioadă  în  activitatea  internă și externă a Republicii Moldova, putem schița câteva evoluții probabile ale negocierilor viitoare pe marginea problemei transnistrene. Cel mai probabil, adoptare rezoluției ONU va contribui la tensionarea relațiilor dintre Chișinău, Tiraspol și Moscova. O posibilă tensionare a relațiilor dintre  ărțile mai sus menționate va fi cauzată de nemulțumirea cu care Rusia a întâmpinat inițiativa corpului diplomatic de la Chișinău și adoptarea rezoluției ONU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În acest context de tensionare relațiilor între partenerii implicați în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, am putea să ne așteptăm la îngreunarea procesului de negociere, precum și la faptul că emisarii Moscovei adopta poziții mai dure de negociere în relațiile cu omologii lor de la Chișinău în soluționarea problemei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [i] http://www.realitatea.md/igor-dodon–nemultumit-de-aprobarea-rezolutiei-onu—–guvernul-r–moldova-a-comis-un-nou-gest-ostil-antirusesc—_79616.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [ii] http://www.mid.ru/ru/foreign_policy/news/-/asset_publisher/cKNonkJE02Bw/content/id/3278621.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [iii] https://eadaily.com/ru/news/2018/07/10/v-rossii-vozmushcheny-nedruzhelyubnymi-shagami-kishineva-posol?utm_source=smi2.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [iv] https://www.kp.md/daily/26846.7/3887428/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [v] http://www.mid.ru/web/guest/foreign_policy/rso/osce/-/asset_publisher/bzhxR3zkq2H5/content/id/3282025.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [vi] http://www.mid.ru/web/guest/foreign_policy/rso/osce/-/asset_publisher/bzhxR3zkq2H5/content/id/3282025.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [vii] http://www.mid.ru/web/guest/foreign_policy/rso/osce/-/asset_publisher/bzhxR3zkq2H5/content/id/3282025.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [viii] http://www.mid.ru/web/guest/foreign_policy/rso/osce/-/asset_publisher/bzhxR3zkq2H5/content/id/3282025.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            [ix] http://www.realitatea.md/ulianovschi-la-reuniunea-ambasadorilor-acreditati-la-chisinau—–moldova-are-nevoie-de-o-diplomatie-dinamica–pragmatica-si-axata-pe-rezultate–video-_80340.html.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            dividende
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prima jumatate de an a adus la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) doua listari (una tehnica si un IPO), doua emisiuni de obligatiuni (una municipala si alta corporativa), o perioada de reasezare a pietei (dar cu un indice care include dividendele cu o crestere de 11%) si o recunoastere din partea agentiei de evaluare MSCI cu privire la imbunatatirea unor aspecte ale pietei locale de capital.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Actiunile Elvila SA, simbol bursier ELV, unul dintre cei mai importanti producatori de mobila din Romania, au intrat la tranzactionare pe 1 februarie pe piata AeRO a BVB, in urma unei listari tehnice. Listarea tehnica este procesul prin care o companie intra la tranzactionare fara a fi necesara nicio oferta anterior listarii, ceea ce inseamna ca structura actionariatului societatii nu este afectata in niciun fel, iar compania decide sa beneficieze de avantajele de a fi o companie listata la bursa, precum vizibilitate suplimentara, credibilitate sau transparenta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Actiunile Purcari Wineries, producator de vin de top din Europa Centrala si de Est, au intrat pe 15 februarie la tranzactionare pe piata principala a BVB sub simbolul WINE, dupa realizarea cu succes a unei Oferte Publice Initiale (IPO) pentru 49% din actiunile sale, valoarea totala a ofertei ajungand la peste 186 milioane lei (echivalentul a 40 milioane euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Spre finalul lunii aprilie a intrat la tranzactionare pe piata reglementata a BVB o emisiune de obligatiuni municipale emise de Municipiul Bucuresti, in valoare de 555 milioane lei, cu o maturitate de 10 ani si o rata a dobanzii de 5,6% pe an. In prezent, la Bursa de Valori Bucuresti sunt tranzactionate patru emisiuni de obligatiuni emise de Municipiul Bucuresti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            In a doua jumatate a lunii mai, emisiunea de obligatiuni corporative Globalworth, cea mai importanta companie de investitii imobiliare din Europa Centrala si de Est, a intrat la tranzactionare pe piata reglementata. Valoarea totala a fost de 550 de milioane de euro. Obligatiunile corporative se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti in euro, iar decontarea este efectuata direct in moneda europeana. In premiera pentru Romania, incepand de anul trecut, la Bursa de Valori Bucuresti a fost implementata decontarea direct in euro, ceea ce arata maturitatea si dezvoltarea pietei locale de capital.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            In mai si iunie, piata de capital de la Bucuresti a cunoscut mai multe sedinte de reasezare, la baza carora au stat mai multi factori: corectiile ex-dividend in cazul unor companii din componenta indicelui BET, alaturi de factori de incertitudine interni si externi, potrivit analistilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La finalul primelor sase luni, piata de capital din Romania a reusit sa se mentina in Top 5 cresteri in randul principalilor indici ai burselor din Uniunea Europeana, cu un avans al indicelui BET de 4,3%. O evolutie puternic ascendenta a fost consemnata de indicele de tip total return al bursei locale, care a depasit 11.500 de puncte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Investitorii care au detinut actiuni in principalele companiile listate la BVB au putut beneficia, chiar si in conditii complexe de piata, de un avans de doua cifre al BET-TR, un indice reprezentativ pentru piata noastra de capital avand in vedere dividendele consistente, dupa ce acesta a incheiat primele sase luni cu un plus de 11%, unul dintre cele mai mari randamente din Uniunea Europeana,” a declarat Lucian Anghel, Presedintele Consiliului de Administratie al BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Valoarea totala a tuturor instrumentelor financiare tranzactionate la BVB dupa prima jumatate a anului a depasit 1,5 miliarde de euro, in crestere cu 12 procente fata de perioada similara a anului trecut. Valorea medie zilnica de tranzactionare pe segmentul de actiuni din piata principala a crescut cu 3,3% si s-a apropiat de nivelul de 10 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Performanta pietei locale de capital a fost intarita de dezvoltarea mai multor aspecte de natura sa imbunatateasca experienta investitionala, lucru recunoscut la nivel international de una dintre cele mai importante agentii de evaluare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dincolo de cifre, primul semestru s-a incheiat cu o recunoastere internationala din partea furnizorului global de indici MSCI, care a upgradat criteriile de accesibilitate ale Romaniei pentru trei aspecte: reglementari de piata, flux informational si tranzactionare, ceea ce ne arata ca proiectele pietei de capital din Romania sunt pe directia corecta si ca perceptia investitorilor fata de piata locala se imbunatateste,” a spus Adrian Tanase, CEO al BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La finalul primelor sase luni, capitalizarea bursiera a companiilor romanesti a depasit 20 de miliarde de euro, in timp ce capitalizarea tuturor companiilor listate pe piata reglementata a BVB a fost de aproape 36 de miliarde de euro in ultima sedinta de tranzactionare a lunii iunie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            festivalul fanfarelor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, organizează, în perioada 14-15 iulie 2018, în Piața 25 Octombrie, cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional de Fanfare, cu invitați din România, și Serbia, un eveniment care se adresează iubitorilor muzicii de promenadă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fiind anul Centenarului Marii Uniri – am invitat fanfara românească „Cultura” din Satul Nou – Serbia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Evenimentul se va desfășura după următorul program: în 14 iulie ora 14:00- 16:30, și în data de 15 iulie ora 15:00- 17:00, cât și defilarea fanfarelor de la ora 14:00 în data de 14 iulie, pe următorul traseu: platoul din fața Muzeului Județean- bld. I.C. Brătianu- Piața Libertății- str. Alexandru Ioan Cuza- str. Mircea cel Bătrân- bld. Transilvania- Piața 25 Octombrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Vor evolua următoarele fanfare:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sâmbătă 14 iulie 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ora 14:00 – parada fanfarelor (din fața Muzeului Județean)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            15:00- concertul fanfarei „Promenada” – Câmpia Turzii, Fanfara din Foieni, Concertul Fanfarei „Cultura” din Serbia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Duminică, 15 iulie 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ora 15:00 – concertul fanfarei „Promenada” – Zalău, Fanfara de copii din Telciu, Bistrița – Năsăud, Concertul Fanfarelor Reunite din Beltiug, Petrești și Palatul Copiilor Satu Mare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              financiara

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Raiffeisen Bank si JA Romania continua programul de educatie financiara in scoli, oferindu-le elevilor o experienta completa de invatare prin: kit-uri educationale gratuite si continut de tipul learning by doing, pentru elevii din clasele 0-IV, si metode blended learning, care sustin invatarea in ritm propriu, prin instrumente clasice si resurse digitale, pentru elevii de liceu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              In anul scolar 2017-2018, peste 5.500 de elevi din clasele 0 – IV au inteles importanta economisirii si, sub indrumarea a 231 de profesori si consultanti voluntari Raiffeisen Bank, au simulat tranzactii bancare, au analizat si prioritizat optiuni de cumparare, au experimentat statutul de antreprenor si au luat decizii privind investitiile financiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un studiu comparativ* arata ca participarea constanta in acest program, pe durata claselor primare, ii ajuta pe elevi sa stabileasca mai usor diferenta dintre nevoi si dorinte, sa explice notiunea de profit si care sunt principalele beneficii ale utilizarii cardului, ca instrument de plata.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Implementarea programului la clasa a avut un impact pozitiv asupra elevilor, deoarece acestia au inteles in ce masura familia, comunitatile si institutiile publice si private influenteaza viata economica. In urma desfasurarii acestor activitati, elevii si-au format o imagine reala a ceea ce inseamna reusita la scoala, dar si in afara ei“ – apreciaza Dora Narcisa Avram, profesor pentru invatamantul primar la Scoala Gimnaziala Nr. 11 din Buzau.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              In paralel, pentru elevii de liceu s-a desfasurat a opta editie a programului ABCdar bancar, dezvoltat, anul acesta, si in format digital. Prin intermediul platformei JA Inspire, liceenii au avut acces la module interactive, in format digital, care faciliteaza invatarea, atat in clasa, cat si in afara ei, utilizand orice dispozitiv conectat la internet (telefon mobil, tableta, calculator). In cadrul platformei, elevii pot accesa continuturi video si teme de documentare, pot simula economii si dobanzi si pot raspunde la quiz-uri, fie prin alegerea raspunsului din mai multe variante (prin drag and drop), fie prin completarea unui raspuns scurt.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, Raiffeisen Bank si JA Romania au desfasurat competitia „Sustin educatia financiara in comunitatea mea”, adresata institutiilor de invatamant, cu scopul de a incuraja includerea educatiei financiare, ca disciplina optionala in cat mai multe scoli. Liceul castigator, Colegiul National de Informatica din Piatra-Neamt, a obtinut o finantare destinata modernizarii scolii, in valoare de 1.500 de euro, premiul fiind oferit in cadrul Galei JA Hall of Fame – Investeste in educatie. Alte doua licee, clasate pe locurile II si III – Colegiul Economic Delta Dunarii din Tulcea si Colegiul Economic din Ramnicu Valcea – au obtinut finantari de 1.000, respectiv 500 de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prin intermediul programului ABCdar bancar, peste 5.000 de elevi din 111 licee au parcurs cursul digital, 61% dintre acestia afirmand ca sunt interesati in primul rand sa isi dezvolte abilitatile de realizare a unui buget si de gestionare a cheltuielilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Incepand cu 2010, peste 40.000 de elevi au beneficiat de programele de educatie financiara dezvoltate de JA Romania, in parteneriat cu Raiffeisen Bank – compania care a facut cea mai mare investitie in programele de invatamant primar, pe o durata de mai multi ani, devenind un model de sustenabilitate a investitiilor in educatie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mișcarea de Rezistență Națională

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La 1 iulie, protestul antioligarhic din Piața Marii Adunări Naționale adopta o rezoluție, prin care cerea validarea mandatului de primar al Chișinăului al lui Andrei Năstase, renunțarea guvernării la votul mixt și revenirea la cel proporțional dar și demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au invalidat mandatul lui Năstase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În cazul, în care revendicările nu vor fi îndeplinite în cadrul actualei sesiuni parlamentare, în localitățile țării, precum și în diasporă, comitetele locale și regionale ale Mișcării de Rezistență Națională vor întreprinde acțiuni pașnice de nesupunere civică împotriva dictaturii, care decurg din preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului, cum ar fi greve colective și individuale, proteste permanente în fața Parlamentului și Guvernului, blocarea tuturor instituțiilor capturate de nivel central și local, precum și a căilor de acces către acestea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Atât cerințele cât și acțiunile preconizate în caz de neîndeplinire a lor de către autorități sunt raționale. Nu a mai rămas altă cale pentru cetățeni de a decide ceva în statul Republica Moldova după anularea mandatului de primar al lui Andrei Năstase, ales în urma unor alegeri libere și democratice. Mesajul clar, transmis de către putere oamenilor odată cu invalidarea este că votul lor nu mai contează. Și asta, în timp ce țara este condusă de un partid, care în alegerile parlamentare anterioare a obținut 15,8% din voturi însă, prin coruperea deputaților din alte fracțiuni, a ajuns să dețină majoritatea parlamentară. Majoritate, care a gestionat țara de așa o natură încât, până în prezent, nu au fost găsiți vinovații furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, iar principalul suspect, Ilan Shor chiar a devenit primar de municipiu și își sporește șansele să ajungă cu partidul său în următorul Parlament. Și asta, sub privirile impasibile ale justiției, care a fost principalul protagonist în cazul invalidării mandatului lui Năstase. Această stare de fapt chiar a condus la un punct de vedere generalizat, potrivit căruia chiar actuala guvernare în frunte cu președintele Partidului Democrat ar fi beneficiarii actualei stări de fapt iar pentru a se menține la putere aceștia sunt gata la orice, chiar la anularea votului legitim al cetățenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Toate aceste evenimente nu pot să nu trezească indignarea celei mai conștiente părți a populației. Rămâne doar ca furia populară să fie îndreptată pe un făgaș constructiv pentru ca, prin mijloace pașnice, regimul de la Chișinău să fie dat jos.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Este însă sub semnul întrebării capacitatea Mișcării de Rezistență Națională de a duce la bun sfârșit aceste obiective. Va putea oare aceasta să atragă de partea sa majoritatea populației, care să revendice la unison aceleași cerințe?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Se aud tot mai multe voci, care constată că, după cum evoluează lucrurile, există mari îndoieli în această privință.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mișcarea de Rezistență Națională a fost creată de către două cele mai importante partide de opoziție, Partidul Demnitate și Adevăr al lui Andrei Năstase și Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu dar şi de Partidul Liberal Democrat, fost la guvernare până în 2015 inclusiv, compromis însă din această cauză şi fără susţinere populară. La aceste partide s-au mai alăturat câţiva activişti civici şi lideri de opinie, prea puţini însă pentru a putea atrage într-o mişcare de amploare tot publicul, care înţelege rostul democraţiei şi care ar fi gata să lupte pentru drepturile sale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cei mai mari absenţi aici sunt personalităţile şi liderii de opinie unionişti, acei care au fost în prima linie a luptei pentru democratizarea Republica Moldova încă de la începuturile mişcării de eliberare naţională. Din punct de vedere istoric, În Republica Moldova, mișcarea de eliberare națională, creată în jurul mesajului unionist era legată indisolubil de mișcarea pentru democrație. Primele  revendicări ale mișcării democratice de la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, erau cele de renaștere națională și de reparare a consecințelor pactului Molotov-Ribentrop, care a dat undă verde ocupării Basarabiei în anul 1940 de către Uniunea Sovietică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Iată că liderii protestelor antioligarhice și pentru democrație  din prezent au decis să scoată din ecuație mesajul unionist și revendicările de ordin național.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Chiar dacă pe scena protestului din 1 iulie au fost prezenţi unii vorbitori, care şi-au exprimat anterior viziunile unioniste, de această dată ei au evitat cu foarte mare prudenţă mesajul unionist.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe de altă parte, au existat apeluri în limba rusă către minorităţile etnice, care sunt chemate să se alăture protestului deoarece abuzurile puterii îi afectează inclusiv pe ei şi le limitează şi lor drepturile democratice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Explicația acestei separări a mesajului unionist de cel democratic constă în faptul că primul ar dezbina societatea și le-ar permite forțelor antidemocratice să conducă nestingherite Republica Moldova. Altfel spus, mesajul unionist ar împiedica crearea unui front comun pentru democrație, la care să adere toate etniile conlocuitoare din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prima dată această abordare a fost adoptată la protestele din anul 2015 izbucnite după furtul unui miliard de euro din sistemul bancar moldovenesc, atunci când mesajul unionist a fost marginalizat și, într-un final, exclus din discursurile vorbitorilor. În schimb, la protestele respective au fost chemați liderii a două partide prorusești, Renato Usatîi și Igor Dodon. Evoluția evenimentelor de după acele evenimente a arătat că mesajul democratic nu prea a prins la minoritățile naționale și la electoratul prorusesc în general, care votează tradițional partidele de stânga.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nici până atunci, nici după minorităţile etnice și electoratul prorusesc nu au susţinut cât de cât vre-un partid sau candidat care nu-şi manifestă dragostea sau chiar servilitatea faţă de Moscova, cât de fidel valorilor democratice n-ar fi acesta. Mesajul democratic nu prinde la acest electorat, în marea lui majoritate nostalgic faţă de trecutul sovietic şi care vede soluţionarea problemelor nu prin democratizare, separarea puterilor în stat sau asigurarea unei justiţii independente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Singurele modele de guvernare ale țării, acceptate de alegătorii de stânga sunt cele conduse cu mână forte de un despot puternic cum ar fi Putin în Rusia sau Lucaşenco în Belarus. Bineînțeles, cu condiţia ca acest despot să fie servil Kremlinului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu degeaba preşedintele Dodon, care mizează pe acest electorat încearcă să-şi îmbunătăţească de fiecare dată imaginea şifonată, întâlnindu-se cu cei doi lideri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Evoluția evenimentelor de după protestele din 2015 a arătat clar că electoratul de stânga dar și politicienii proruși nu pun prea mare preț pe valorile democratice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Spre exemplu, în alegerile prezidenţiale din 2016, Partidul Nostru al prorusului Renato Usatîi, deși era rival cu Partidul Socialiştilor al lui Igor Dodon, şi-a chemat electoratul să-l voteze pe ultimul în scrutinul pentru funcţia de preşedinte în dauna contracandidatei proeuropene Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O situație similară a fost constatată și în alegerile recente pentru Primăria Chișinăului. Deși Andrei Năstase, candidatul blocului PAS-DA-PLDM a declarat că reprezintă interesele tuturor alegătorilor, indiferent de aspirațiile lor geopolitice, acesta a fost votat până la urmă tot doar de electoratul de dreapta iar în al doilea tur chiar partidele unioniste, Partidul Liberal și Partidul Unității Naționale au chemat alegătorii să-l voteze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu toate acestea, liderii protestelor antioligarhice, izbucnite după invalidarea mandatului de primar al lui Andrei Năstase, continuă aceeași tactică, de evitare sau chiar de condamnare a mesajului unionist.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Altfel spus, prin aceste apeluri insistente către electoratul de stângă şi ignorarea idealurilor unei părţi a celui de dreapta, Mişcarea de Rezistenţă nu doar că nu-şi atrage prea mulţi votanţi ai partidelor de stânga dar poate pierde unul din cele mai militante segmente ale electoratului de dreapta. Încercând să constituie o largă coaliție, care să cuprindă toate segmentele electoratului, inclusiv cele ce nu înțeleg rostul democrației, Mișcarea de Rezistență Națională exclude mesajul național din ecuație și destramă astfel nucleul dur al electoratului democratic, mobilizat timp de 30 de ani atât în jurul lozincilor democratice cât și a celor de renaștere națională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu o astfel de abordare, este îndoielnic că vigoarea protestelor antioligarhice va fi suficient de puternică, pentru a da jos regimul de la Chișinău, care încet, dar sigur, se mișcă spre instaurarea unei dictaturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La doi ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere și de la implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC[i]/DCFTA) au apărut primele semne clare că economia Republicii Moldova este într-o tendință clară de creștere. Același lucru se poate spune și despre creșterea exporturilor și a importurilor realizate de Moldova în ultimii doi ani: exporturile RM au însumat 2,4 miliarde dolari SUA în 2017[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Exporturile de produse moldovenești au crescut în ultimii doi ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Datele oficiale prezentate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova arată că exporturile de mărfuri în anul 2017 au totalizat 2,4 miliarde dolari SUA, volum superior celui realizat în 2016 cu 18,6%[iii]. Chiar dacă evoluția economiei moldovenești a fost influențată negativ de instabilitatea situației politice din Republica Moldova[iv], precum și de criza bancară internațională, devalorizarea leului moldovenesc, condițiile climaterice nefavorabile, exporturile moldovenești au păstrat un ritm de creștere de 6,9% față de anul 2014[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din momentul intrării în vigoare al Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător se poate observa o creștere a schimburilor comerciale între Moldova și UE cu 7,7% față de anul 2015[vi]. Pentru lunile ianuarie-noiembrie 2017, exporturile de produse moldovenești în UE au atins cota de 1,43 miliarde dolari SUA[vii]. Datele oficiale arată, de asemenea, o creștere constantă a volumului exporturilor realizate de Republica Moldova. Comparativ cu perioada 2014-2015, unde volumul exporturilor Republicii Moldova înregistrează o scădere de la 2,39 miliarde dolari SUA până la 1,96 miliarde dolari SUA (o scădere de 18% pe fundalul crizei sistemului bancar din Moldova), în perioada  2015-2016 asistăm la o creștere de 4.11% față de anul 2015[viii]. O schimbare mult mai puternică se observă după intrarea în vigoare a Acordului de Asociere și implementarea ZLSAC pe tot teritoriul Republicii Moldova[ix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ultimii doi ani aduc o evoluție pozitivă a volumului exporturilor de produse moldovenești în Uniunea Europeană[x]. Dacă la finele anului 2016 volumul total al exporturilor Republicii Moldova se cifrau în jurul cotei de 2,04 miliarde dolari SUA, în ultima parte a anului 2017 observăm că exporturile ajung la cota de 2,42 miliarde dolari SUA (creștere de 15.72% )[xi]. Această tendință este confirmată și de cele mai noi date oficiale publicate de către instituțiile Uniunii Europene[xii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În linii generale, fluctuațiile exporturilor moldovenești au cunoscut o tendință pozitivă atât în perioada analizată precum și în perioada anterioară intrării în vigoare a Acordului de Asociere și a ZLSAC[xiii]. Dinamica exporturilor Republicii Moldova în ultimii ani este apreciată de către specialiști ca fiind  caracterizată de o tendință pozitivă cu întreruperi periodice[xiv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Factori ce au influențat dinamica generală a activităților comerciale a Republicii Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Economia Republicii Moldova și evoluțiile comerțului extern pe durata ultimilor ani au fost influențate de mai mulți factori de ordin intern și extern. Printre factorii care au influențat negativ performanța comercială a republicii Moldova se numără: criza bancară, furtul miliardului, devalorizarea leului moldovenesc, aprecierea dolarului, condiții climaterice nefavorabile, scăderea prețurilor internaționale la Unele produse etc. La acestea se adaugă restricțiile comerciale impuse de Federația Rusă, precum și tensiunile de ordin geopolitic la nivel regional ( conflictul armat din estul Ucrainei, sancțiuni economice și restricții comerciale reciproce între Uniunea Europeană și Federația Rusă)[xv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un factor care a influențat negativ activitățile comerciale ale Republicii Moldova este reprezentat de frauda bancară care a aruncat în aer sistemul bancar din Republica Moldova începând cu ultimele luni ale anului 2014. Criza bancară a avut repercusiuni negative asupra activităților comerciale ale Republicii Moldova și a forțat UE să stopeze finanțările sale către Republica Moldova[xvi]. Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul potrivit căruia corupția la scară largă în rândul politicienilor moldoveni a constituit o piedică dezvoltării schimburile comerciale[xvii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La toți acești factori care îngreunează evoluția activități politice și economice a Republicii Moldova se adaugă criza generată de invalidarea alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului[xviii]. Situația tensionată de la Chișinău din ultimele zile a generat deja anumite restricții privitoare la virarea unei prime tranșe de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova[xix]. Încă nu ne putem da seama cu exactitate efectele pe care această criză le va comporta asupra activității comerciale a Republicii Moldova. În acest context, este posibil ca ritmurile de creștere a exporturilor și a importurilor Republicii Moldova să fie atenuate din cauza evenimentelor din ultima perioadă de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Succesul activităților comerciale moldovenești asigurat de punerea în practică a unor măsuri adecvate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Evoluțiile pozitive ale activităților comerciale ale Republicii Moldova în ultimii ani au fost efectul contextului intern și internațional favorabil (ameliorarea efectelor nocive ale crizei bancare din Republica Moldova, depășirea treptată a crizei economice, stabilizarea situației politice din Moldova) în parte, precum și de un set de reforme aplicate în practică de către decidenții politici de la Chișinău[xx].
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totuși, un rol important în toată această discuție îl are faptul că la finele anului 2016 prin Hotărârea Guvernului nr. 1472 din 30.12.2016 a fost aprobat Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere pentru anii 2017- 2019[xxi]. Planul Național de Acțiuni a fost o măsură supusă dezbaterilor și negocierilor cu partenerii occidentali pentru a face ca această platformă să fie conformă prevederilor Acordului de Asociere[xxii]. Această măsură are rolul de a unifica toate eforturile de punere în practică a prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Această strategie a fost supusă unor revizuiri periodice[xxiii], fapt care a stat la baza îmbunătățirii situației economice din Moldova pe durata anului 2017, lucru consfințit de datele statistice furnizate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova[xxiv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, trebuie remarcat faptul că în cadrul Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017–2019 sunt menționate o serie de acțiuni care ar trebui întreprinse pentru a asigura creșterea economică și pentru a accelera procesul de implementare a Acordului de Asociere. În ceea ce privește dialogul economic  dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în Planul Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017–2019 se face mențiunea că pentru a elabora și a pune în aplicare politicile economice, ambele părți au convenit să coopereze pe marginea:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              1. schimbului de informații privind politicile macroeconomice reformele structurale, precum și rezultatele și perspectivele macroeconomice și strategiile de dezvoltare economică.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2. analiza în comun a aspectelor economice de interes reciproc.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              3. schimburi de expertiză în sfera macroeconomică macrofinanciară, inclusiv în ceea ce privește finanțele publice, evoluția și reglementările aferente sectorului financiar, politicile și cadrele monetare și cele privind cursul de schimb, asistență financiară externă și statisticile economice[xxv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, pentru a îmbunătății dialogul pe plan economic, în Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017–2019 se menționează că ar trebui organizat anual un subcomitet pentru cooperare economică și Sectorială[xxvi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Guvernul de la Chișinău a luat o serie de măsuri care au contribuit la accelerarea procesului de implementare a Acordului de Asociere cu UE. Printre aceste reforme se numără aprobarea constituirii Centrului de Implementare a reformelor (CIR) la data de 18 ianuarie 2017[xxvii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Progresul în domeniul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost asigurat, printre altele, de faptul că ambele părți au menținut un dialog constant cu privire la diverse chestiuni de ordin politic și economic[xxviii]. Organizarea la 19 octombrie 2017 a unei reuniri a Comitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană a asigurat continuarea dialogului dintre cele două părți și a oferit posibilitatea oficialilor de a face schimb informațional cu privire la situația macro-economică din UE și Moldova[xxix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Care vor fi tendințele schimburilor comerciale din Republica Moldova în următorul an?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Urmărind situația din ultimul timp din Republica Moldova se poate observa faptul că dinamica activităților de import și de export va continua să crească. Este posibil că această creștere să fie atenuată de situația tensionată de la Chișinău din ultimele săptămâni. Dat fiind acest aspect și dat fiind faptul că în toamna anului 2018 în Republica Moldova vor fi organizate alegeri parlamentare, creșterea volumului de importuri și de exporturi în RM va fi mai lentă decât în ultimii doi ani. În aceste condiții ne putem aștepta la o creștere a exporturilor și a importurilor într-o marjă de 3-5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Gheorghe Cazacu


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] http://mei.gov.md/ro/content/zona-de-comert-liber-cuprinzator-si-aprofundat-rm-ue-zlsac.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/final-raport-alternativ-de-progres-aa-ipre-24-03-2017.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/evoluyia-fluxurilor-comerciale-rm-ue-dupi-2-ani-de-implementare-zlsac.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vi] http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_113419.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vii] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-consolidat-implementarea-2017-PNA-AA-2017-2019.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [viii] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ix] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/final-raport-alternativ-de-progres-aa-ipre-24-03-2017.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [x] https://www.consilium.europa.eu/media/21858/eu-moldova.pdf

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xi] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xii] http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_113419.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xiii] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/pb-01-2017-ro.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xiv] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/pb-01-2017-ro.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xv] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/evoluyia-fluxurilor-comerciale-rm-ue-dupi-2-ani-de-implementare-zlsac.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xvi] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/association-implementation-report-on-the-republic-of-moldova-2017-03-10-final.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xvii] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/association-implementation-report-on-the-republic-of-moldova-2017-03-10-final.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xviii] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/chisinau-fonduri-ue-blocate-din-cauza-invalidarii-alegerilor-957529.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xix] http://www.ziarulnational.md/oficial-invalidarea-alegerilor-din-chisinau-suspenda-procesul-de-acordare-a-primei-transe-din-cele-100-de-milioane-de-euro-care-urmau-sa-vina-in-r-moldova-de-la-ue/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xx] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/evoluyia-fluxurilor-comerciale-rm-ue-dupi-2-ani-de-implementare-zlsac.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxi] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-consolidat-implementarea-2017-PNA-AA-2017-2019.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxii] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/association-implementation-report-on-the-republic-of-moldova-2017-03-10-final.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxiii] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-privind-implementarea-PNAAA-Sem-I-2017.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxiv] http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2018/Breviar_ro_2018.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxv] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/plan-de-actiuni-ro.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxvi] http://dcfta.md/uploads/0/images/large/plan-de-actiuni-ro.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxvii] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-consolidat-implementarea-2017-PNA-AA-2017-2019.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxviii] http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/509603/.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xxix] http://www.mfa.gov.md/img/docs/Raport-consolidat-implementarea-2017-PNA-AA-2017-2019.pdf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Săptămâna aceasta (6-8 iulie) la Oradea are loc Festivalul Medieval al Cetății Oradea, un eveniment care continuă tradiția medievală a târgului de vară organizat în Cetatea Oradea timp de secole. Pe lângă trupe medievale, demonstrații de lupte medievale și reconstituiri de bătălii istorice importante, festivalul are o importantă componentă de promovare a meșteșugarilor locali și a artizanatului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ediția 2018 a Festivalului va cuprinde și spectacolele de dansuri medievale, concerte de muzică cu specific medieval, jongleriile cu foc, plimbări cu balonul de aer cald sau dresură de șoimi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Zona Taberelor Medievale (Parcurile din Șanțul Cetății, intrarea de Est)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe toată durata festivalului, Parcul Cetății (intrarea de pe Griviței sau strada Redutei) va fi populat de zeci de tabere medievale, care vor găzdui peste 450 de oșteni, luptători, meșteri medievali, domnițe și cavaleri, din România, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Ucraina, Ungaria și Cehia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În cele 3 zile de festival, aceștia vor oferi publicului demonstrații de lupte și reconstituiri de bătălii, concursuri de tir cu arcul tradițional sau călare, dresură de păsări de pradă, muzică și dansuri medievale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mai mult, meșteri medievali precum fierari, cioplitori în lemn, turnători de bronz sau maeștri ai pielăriei, cu toții vor fi prezenți în Taberele Medievale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Jonglerii cu foc, muzică și dansuri medievale (Green Stage, Scena Copiilor și la Intrarea Principală)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru ca participanții la festival să trăiască o experiență medievală autentică, trupele internaționale invitate ne vor oferi zilnic concerte de muzică cu specific medieval și spectacole de dans medieval.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sâmbătă seara, vom avea parte de un spectacol unic de jonglerii cu foc oferit de trupa HYPNOSIS „INDUSTRIAL”, dar și se un show de iluzionism alături de trupa SHAO din Polonia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Meșteri și artizani (Aleea Breslelor)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Zeci de meșteri populari și artizani vor poposi pe Aleea Breslelor cu produse artizanale îmbietoare – miere, siropuri și gemuri, vitralii, broderii, lavandă, ceramică, pielărie, costume tradiționale din in și cânepă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Zona va mai găzdui ateliere participative cu felurite meșteșuguri tradiționale, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari: tors lână, confecționat țiteră și opinci, împletit nuiele, țesut, confecționat podoabe și jucării din fetru (lână) și nuiele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Zona pentru copii (Curtea și terasa dinspre intrarea de Est)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru cei mici va fi amenajată o zonă specială, unde micuții se vor putea distra în voie la spectacolele care vor avea loc pe scena copiilor, la reprezentații de farse medievale sau în cadrul unor activități creative cum ar fi ateliere de luterie, pictură pe față și pictură heraldică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Copiii vor avea și propria fortăreață făcută din OSB, plină cu fân, în care se vor putea juca sau relaxa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, pe Aleea Breslelor, vor avea loc zilnic ateliere meșteșugărești pentru cei mici, în cadrul cărora copii vor putea exersa pictura pe lemn, vor confecționa podoabe sau vor putea participa la ateliere de citit povești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Participarea la unele activități pentru copii va fi contra cost.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Bătălie – Asediul Mongol asupra Cetății Oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sâmbătă, de la ora 18:00, în Parcul Cetății va avea loc un spectacol medieval unic – “Asediul Mongol asupra Cetății Oradea”, la care vor participa peste 250 de oșteni și cavaleri medievali, arcași, cu catapulte și arme de asediu. Spectacolul va pune în scenă una din cele mai importante bătălii din istoria orașului – Invazia Mongolă asupra Cetății Oradea din anul 1241.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru acest eveniment vor fi implicate majoritatea trupelor medievale invitate la festival. Deși evenimentul istoric marchează profund Cetatea secolului XIII, reconstituirea istorică va prezenta publicului acele momente cu mențiunea că anul acesta istoria se poate rescrie, iscusința și curajul luptătorilor fiind cele care vor decide învingătorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ospăț pentru toate poftele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din Festival nu lipsește ospățul pe cinste. Participanții vor avea parte de un festin culinar pentru toate gusturile, putându-se înfrupta din bucate tradiționale sau mâncăruri tip street food, dulciuri, înghețată sau vin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Balon cu aer cald

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Harta festivalului nostru include și o zonă dedicată unui balon cu aer cald. Aici, în premieră în Oradea, participanții la festival vor avea ocazia de a experimenta ridicări ancorate cu balonul, pentru a admira o frumoasă panoramă a Cetății și a orașului. Această activitate este oferită cu sprijinul DigiFm și DigiMobil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ridicările cu balonul se vor realiza după-masa, în funcție de condițiile meteo, în limita locurilor disponibile și vor fi gratuite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Concerte live în fiecare seară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Serile festivalului vor fi animate de concerte de muzică live susținute de artiști din țară și din străinătate: Brody Janos, Menestrelii Cetății Oradea & Invitații (Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Dan Andrei Aldea, Mircea Bodolan), Nightlosers, Subcarpați, Ad Libitum Voices și Vanotek.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Eveniment organizat de Asociația de promovare a turismului din Oradea și regiune (Visit Oradea) și Primăria Oradea, cu sprijinul Muzeului Orașului Oradea – Complex Cultural (Cetatea Oradea/Oradea Fortress) și al Asociației Deus Vult.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              opoziția

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              A doua duminică la rând, în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului, a fost organizat un protest de proporții al cetățenilor, indignați de nevalidarea mandatului de primar al lui Andrei Năstase, ales în această funcție în urma alegerilor din 20 mai și 3 iunie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Protestul a fost organizat de Mișcare de Rezistență Națională, constituită recent din reprezentanții celor două partide de opoziție, care au condus săptămânile trecute revolta populară, Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu și Partidului Demnitate și Adevăr al lui Andrei Năstase, dar și din reprezentanți ai societății civile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit estimărilor organizatorilor, la protest au participat, ca și acum o săptămână, peste treizeci de mii de oameni pe când autoritățile vorbesc despre circa șapte mii. Autoritățile, ca și în alte rânduri, au împiedicat deplasarea oamenilor spre Chișinău. Astfel, toate cursele regulate de autobuz din municipiul și raionul Strășeni au fost suspendate, practici similare fiind semnalate și în alte raioane. Totuși, prezența a fost una impunătoare, protestatarii manifestându-și indignarea față de acțiunile „clanului de la guvernare” în frunte cu președintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care și-a subordonat toate instituțiile statului, inclusiv justiția ce a invalidat alegerile din Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Război împotriva dictaturii”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În rezoluția, adoptată de participanții la miting se precizează că în Republica Moldova s-a instaurat oficial dictatura: „Pentru prima dată în istorie, regimul Plahotniuc, prin intermediul justiției pe care o controlează, a anulat rezultatele unor alegeri recunoscute libere și corecte. Alegerile ca formă de exprimare a suveranității poporului nu mai funcționează în Republica Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și, întrucât nu poate fi tolerată o asemenea situație, fiecare cetățean este îndemnat, indiferent de convingeri politice, apartenență etnică și limba vorbită, să participe la proteste permanente până la eliminarea dictaturii și restabilirea democrației în Republica Moldova, așa cum prevede Declarația de Independență și Constituția.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest sens, protestatarii au înaintat următoarele revendicări:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Confirmarea legalității alegerilor locale noi pentru primăria Chișinău și validarea mandatului de primar general al Chișinăului al lui Andrei Năstase.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul electoral proporțional.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au participat la pronunțarea deciziilor neconstituționale și ilegale ce au condus la invalidarea mandatului primarului ales al Chișinăului Andrei Năstase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În cazul în care guvernarea nu va demara imediat acțiunile necesare pentru îndeplinirea revendicărilor în cadrul actualei sesiuni parlamentare, în localitățile țării, precum și în diasporă, comitetele locale și regionale ale Mișcării de Rezistență Națională vor întreprinde acțiuni pașnice de nesupunere civică împotriva dictaturii, care decurg din preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului, cum ar fi greve colective și individuale, proteste permanente în fața Parlamentului și Guvernului, blocarea tuturor instituțiilor capturate de nivel central și local, precum și a căilor de acces către acestea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, pentru data de 26 august este convocată Adunarea Generală a Cetățenilor atât din țară, cât și din diasporă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ulterior, protestatarii au mers în marș până la sediul Partidului Democrat şi la casa unde locuieşte liderul PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc. De remarcat, că pentru a păzi aceste două obiective, au fost mobilizaţi mii de poliţişti. Pe de altă parte, sediul Guvernului, în faţa căruia s-a produs mitingul de protest dar şi în faţa altor autorităţi publice n-a fost păzit de nici un poliţist.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vor prezenta rezoluţia Parlamentului European

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase și Maia Sandu s-au angajat să ducă în Parlamentul European, rezoluția adoptată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Am transmis un mesaj foarte puternic partenerilor externi: Republica Moldova vrea democrație. De luni vom veni în localități, sperăm să vă alăturați și acolo evenimentelor pe care le vom organiza. Vă rugăm să-i informați și pe ceilalți despre lucrurile care s-au întâmplat aici, despre planurile guvernării și despre ce putem facem. Mâine, împreună cu Andrei Năstase, Viorel Cibotaru și alți colegi vom duce în Parlamentul European rezoluția votată astăzi”, a declarat Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vom merge acolo în numele fiecăruia dintre dumneavoastră, în numele acestei țări care se vrea liberă. Doar împreună putem să scăpăm de această guvernare putred de corupă și nedreaptă față de oameni atât de frumoși și luptători adevărați”, a menționat Andrei Năstase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Proteste în Diaspora

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Concomitent, duminică, 1 iulie, au fost organizate proteste și în mai multe orașe europene, unde există comunități de moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldovenii din Milano, Italia, au ieșit în stradă pentru a protesta față de anularea alegerilor din Chișinău. Ei s-au solidarizat cu protestatarii din Chișinău și au declarat că doar prin proteste mai poate fi schimbat ceva.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ne-au fost luați oamenii dragi de alături. Acum a fost călcat și votul în picioare. Nu mai avem ce pierde. A venit timpul să aprindem lumina, să ne deșteptăm, să ne unim și să fim informați. Indiferența și nepăsarea este unicul nostru dușman. Protestul pașnic permanent este unica soluție de a mai schimba ceva. E o luptă grea”, a spus o moldoveancă stabilită în Milano.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Diaspora moldovenilor din Anglia a îndemnat instituțiile europene să impună sancțiuni personale împotriva lui Vladimir Plahotniuc și aliații săi. Cetățenii moldoveni au cerut acest lucru la protestul organizat la Londra față de fărădelegile făcute de actuala guvernare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acţiuni de protest au mai avut loc în mai multe oraşe, inclusiv Dublin, Bruxelles, Madrid, Paris sau Padova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Declarație comună a lui Johannes Hahn și Federica Mogherini

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Amintim că, anterior, în spațiul public a apărut o declarație comună semnată de șefa diplomației UE, Federica Mogherini și comisarul european Johannes Hahn în legătură cu situația din Republica Moldova. Ei se declară îngrijorați și cer autorităţilor moldovene să ia măsuri pentru a se asigura că sunt respectate rezultatele alegerilor din Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Invalidarea netransparentă, a alegerilor locale de la Chișinău, confirmată de Curtea Supremă de Justiţie la 25 iunie a lipsit cetățenii de la Chișinău de primarul ales într-un mod liber și democratic, Andrei Năstase, care a obținut o majoritate clară la scrutinul din 3 iunie. Această decizie subminează încrederea cetățenilor moldoveni în instituţiile statului”, se arată în declarația celor doi oficiali europeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O justiţie independentă, liberă de orice presiune politică, care activează într-o manieră transparentă, precum şi alegeri credibile, corecte şi transparente la toate nivelurile, sunt pilonii oricărei democraţii. Respectarea valorilor democratice şi a statului de drept se află, de asemenea, în centrul relaţiilor Uniunii Europene cu Republica Moldova, aşa cum este scris și în Acordul de Asociere UE-RM. Uniunea Europeană se aşteaptă ca autorităţile moldovene să garanteze independenţa justiţiei în conformitate cu angajamentele sale internaţionale ca fiind unul dintre principiile-cheie ale statului de drept, un element crucial al democraţiei şi o aşteptare îndelungată a cetăţenilor moldoveni. Astfel, ne aşteptăm ca autorităţile moldovene să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că sunt respectate rezultatele alegerilor locale de la Chişinău, recunoscute şi de observatorii naţionali şi internaţionali şi care reflectă voinţa alegătorilor”, se mai menționează în declarația comună semnată de Federica Mogherini și Johannes Hahn.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Este necesară o vastă mişcare protestatară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Opoziţia şi protestatarii nu mai cred să existe alte soluţii pentru criza actuală decât lupta până la capăt, adică până la demontarea actualului regim de la Chişinău, care însă trebuie realizată doar pe cale paşnică. Principala armă în acest scop este solidaritatea cetăţenilor iar izbânda depinde de numărul de cetăţeni care vor fi mobilizaţi în această mişcare de rezistenţă şi cât de perseverenţi vor fi aceştia. Deşi, inclusiv de la tribuna mitingului din PMAN au răsunat declaraţii că regimul este în agonie şi în scurt timp ar putea fi demontat, acestea nu sunt decât nişte chemări menite să încurajeze mişcarea protestatară. Regimul este destul de puternic, controlează toate instituţiile statului şi, prin intermediul holdingurilor media deţinute, manipulează şi dezinformează opinia publică, astfel încât să submineze mişcarea protestatară. Această tactică a dat rezultate în timpul protestelor din 2015, când oamenii s-au revoltat împotriva furtului miliardului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Percep ca fiind mult prea optimiste comentariile, potrivit cărora protestele din PMAN sunt „un început care va mătura toată această clasă politică”. Mă tem că intensitatea acestei revolte populare va fi redusă până la o „inhibare” de rutină. Trebuie să constat că aceeași tactică, pe care o reiterează puterea în prezent, a fost aplicată (cu succes) și în cazul evenimentelor similare din 2015, când electoratul a aflat că, sub tutela guvernării, au fost furate trei bănci din țară”, comentează fosta consilieră a preşedintelui Nicolae Timofti, politologul Aurelia Peru Balan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ignorarea!- iată tactica puterii de la Chișinău și arma eficientă a acesteia împotriva furiei populare. Iată instrumentul strategic, folosit de cei în poziții de putere, pentru a abate atenția de la problemele societății. Anume ignorarea face ravagii în politică. Astfel, încetul cu încetul, a fost demolat „orașul democrației” în 2015”, adaugă aceasta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acum este important să se rezume ingerința factorului politic în actul democratic și consolidarea forțelor autentic democratice în contextul alegerilor parlamentare. Opoziția are nevoie de o strategie și tactică. Am mai scris și reiterez: văd un singur partid, care ar înrola PAS, PPDA, PLDM, alte formațiuni, cu denumirea simbolică – Partidul Rezistenţei şi Demnităţii Naţionale”, concluzionează ex-consiliera.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Altfel spus, pentru a izbândi, o astfel de mişcare de rezistenţă trebuie să aibă o bază socială foarte largă, să includă toate segmentele sociale. Un lucru extrem de dificil de realizat pentru moment, dat fiind faptul că liderii protestului nu prea se arată dispuşi să accepte în fruntea protestului şi alţi lideri de opinie, eventual, cei care au influenţă asupra marilor segmente sociale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Putin

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Summitul NATO de la Bruxelles, programat pentru intervalul 11-12 iulie, este un bun prilej pentru a mai reduce din asperitățile ce au apărut între aliați în ultima perioadă. Repoziționarea americană față de anumite subiecte internaționale, cum ar fi:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • retragerea din acordul nuclear cu Iran,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • avertizarea cu majorarea taxelor și impunerea de sancțiuni pentru companiile europene care vor continua comerțul cu Iranul sau
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • decizia de a muta ambasada americană la Ierusalim,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              stau la baza tensiunilor recente dintre principalele capitale europene și Washington.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În altă ordine de idei, summitul NATO din iulie reprezintă o oportunitate și pentru Ucraina. După multe luni de absență de la masa discuțiilor oficiale în formatul NATO-Ucraina, Petro Poroșenko va lua parte la întrunire cu gândul introducerii Ucrainei la un nivel superior pe agenda Alianței Nord-Atlantice. În ultima perioadă, Ucraina s-a lovit de veto-ul Budapestei pe fondul disensiunilor provocate de promulgarea legii educației, în septembrie 2017, de către președintele Ucrainei. De atunci, liderii unguri s-au opus de tre ori, prin veto, desfășurării Comisiei NATO-Ucraina la nivelul miniștrilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși, la începutul lunii mai, oficialii unguri anunțau că se vor opune inclusiv prezenței vreunui oficial ucrainean la Summitul Alianței din iulie, între timp aceștia s-au răzgândit. Se pare că în urma unor discuții purtate între Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, acesta din urmă va accepta prezența președintelui Ucrainei la Summitul NATO. Totuși, decizia Budapestei de a bloca Comisia NATO-Ucraina rămâne în vigoare, până când conducerea de la Kiev va îndepliniri trei condiții cu privire la legea educației, și anume:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • extinderea perioadei de tranziție până în 2023;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • predarea în limba ucraineană să nu se aplice în instituțiile de învățământ particulare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • oficialii ucraineni ar trebui să poarte consultări cu reprezentanții minorității maghiare (o condiție care a început să fie îndeplinită[i]);

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Participare oportună pentru președintele Poroșenko la Summit

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru conducerea de la Kiev posibilitatea de a fi prezentă, în cele din urmă, la discuții în cadrul unui Summit al NATO reprezintă o șansă importantă de a-și reafirma angajamentul modernizării sectorului militar la standardele Alianței și de a cere menținerea sprijinului în conflictul cu Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Poroșenko poate avea motive de optimism privitoare la faptul că discuțiile cu oficialii statelor membre vor decurge în direcția așteptărilor sale. Asul din mânecă pentru această întrevedere va fi reprezentat de noua lege privind ”securitatea națională”, de curând adoptată în Rada ucraineană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De ce este importantă această lege în economia relației Ucraina-NATO?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Această lege reprezintă un pas important în calea integrării europene și euro-atlantice. Acesta este cursul nostru strategic și intenționez să îl consolidez în Constituție în viitorul apropiat … Noua lege privind securitatea națională introduce standarde avansate armatei noastre, în modul de lucru al serviciilor speciale și al organelor de aplicare a legii din Ucraina. Legea întărește potențialul nostru militar și de apărare, întărește controlul civil asupra armatei și asigura transparența bugetului apărării[ii]”, declara Petro Poroșenko. Cu alte cuvinte, „forțele armate ale Ucrainei și întregul sector de securitate (apărare) vor îndeplini, pe deplin, criteriile pentru aderarea Ucrainei la NATO[iii]”, concluziona președintele Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Adoptată pe data de 21 iulie, sub forma unei legi-cadru, noul document revizuiește considerabil sistemul național de apărare și securitate. Sunt trei modificări majore aduse prin noua legislație și care se referă la următoarele aspecte:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Întărirea controlului civil și parlamentar asupra Armatei și Serviciilor de Informații ucrainene;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Asigurarea transparenței deciziilor și a cheltuielilor (în afara acelor chestiuni declarate secret de stat);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Delimitarea clară a competențelor instituțiilor și agențiilor de aplicare a legii[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prin urmare, legea asigură, teoretic, cetățenilor și ONG-urilor mecanisme legale prin care, dacă este nevoie, să se poată semnala factorilor de decizie din cadrul sectorului militar probleme sau inadvertențe. Același document prevede instituirea unui Comitet de Informații sub autoritatea Consiliului Radei, cu rol în supravegherea sectorului apărării și al securității naționale. Totodată, personalul militar care ocupă funcții politice va fi nevoit, de la 1 ianuarie 2019, să renunțe la pozițiile ocupate. Ca urmare, actualul ministrul al apărării, generalul Stephan Poltorak, va trebui să aleagă între a-și da demisia ori a renunța la uniforma militară pentru a-și păstra funcția.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, apar modificări în ceea ce privește aria de competențe a Serviciilor de Informații din Ucraina (SBU). Astfel, SBU-ului îi vor fi restrânse semnificativ atribuțiile privind lupta anti-corupție. Aceasta însemnă că ofițerii de securitate nu vor mai putea efectua descinderi și nici să apeleze la forță în cazul unor incidente sau infracțiuni de natură economică (mită, evaziune fiscală etc.). De aceste operațiuni se vor ocupa exclusiv organele polițienești. Pe cale de consecință, competențele SBU se vor rezuma la lupta împotriva terorismului, apărarea statului, a infrastructurii critice și la activități de contraspionaj[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu în ultimul rând, legea menționată prevede schimbări fundamentale în privința Ukroboronprom, compania de stat care deține monopolul în sfera producției echipamentelor militare și a managementului Complexului Militar-Industrial (MIC) din Ucraina. Aplicarea noului cadru legislativ va presupune crearea de către Cabinetul de Miniștri a unei autorități centrale care să coordoneze activitățile MIC[vi]. Cu alte cuvinte, lipsa de transparență cu privire la operațiunile acestui gigant ar trebui să fie înlăturată prin introducerea unei autorități superioare, care să preia atribuțiile de management și de gestionare a companiei de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce ar putea urmări Poroșenko prin prezența sa la Summit?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mediul de securitate internațional tensionat și nivelul curent al reformelor în domeniul apărării din Ucraina, deși în crescendo, nu generarează, pentru moment, premisele declanșării Planului de Acțiune privind aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, atât cu ocazia summitului NATO programat pentru luna viitoare la Bruxelles, cât și pe mai departe, oficialii ucraineni pot și trebuie să urmărească intensificarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică și asigurarea sprijinului din partea aliaților, independente de presiunea eventualei aderări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Miza președintelui Ucrainei la această întâlnire nu ar trebui să fie insistarea asupra obiectivului național de aderare la NATO. Argumentele, pe care adoptarea noii legi privind „securitatea națională” le oferă președintelui Petro Poroșenko în discuțiile cu reprezentații NATO, ar trebui invocate în vederea obținerii perspectivei intensificării cooperării și colaborării statelor membre NATO cu Ucraina. Acest context asigură premisele obținerii sprijinului politic, militar și financiar necesar continuării dezvoltării capacităților naționale de apărare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De altfel, după agresiunea Federației Ruse, soldată cu anexarea Crimeii, și întreținerea continuă a conflictului din estul Ucrainei, partenerii occidentali, în special SUA, s-au angajat gradual în sprijinirea și dezvoltarea capacităților de apărare ucrainene (vezi livrarea rachetelor Javelin, pregătirea pentru personalul militar ucrainean etc.).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Într-adevăr, legea-cadru privind securitatea națională introduce standarde cerute la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Însă, până la a ridica pretenții de aderare la NATO, primul pas pentru conducerea politică de la Kiev este aplicarea concretă a noii legislații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În altă ordine de idei, Kievul poate solicita să participe la misiunile NATO, deși nu este membră. Precedentul, în acest sens, îl găsește la vecinii săi, acum membri ai Alianței, care înainte de a obține acest statut au participat la misiunile NATO în Irak și Afganistan. Mai mult, în anul 2014, cu ocazia Summitului din Țara Galilor, Alianța Nord-Atlantică a lansat Parteneriatul Inițiativei pentru Interoperabilitatea (Partnership Interoperability Initiative – PII[vii]), o platformă pentru dialog și cooperare. În cadrul acestui parteneriat funcționează programul „Enhanced Opportunities Partners” (EOP) menit să intensifice relațiile și interoperabilitatea dintre NATO și partenerii non-membri. Momentan, din acest program fac parte Australia, Georgia, Iordania, Finlanda și Suedia[viii]. Ucraina ar putea să aspire la EOP. Statutul conferit de acest parteneriat i-ar facilita Ucrainei mai multe consultări politice cu NATO (inclusiv la nivel ministerial), i-ar acorda mai mult acces la exercițiile și operațiunile militare comune și ar spori schimbul de informații între părți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În concluzie, sunt trei elemente care indică potențialul dezvoltării relațiilor NATO-Ucraina, la momentul de față, și care pot fi privite independent de aderarea propri-zisă a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • sprijinul politic, militar și financiar din partea membrilor Alianței pentru Ucraina;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • adoptarea noii legi-cadru privind securitatea națională a cărei prevederi se raportează la standardele NATO;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • posibilitatea ca Ucraina să fie primită în programul „Enhanced Opportunities Partners”, prilej cu care interoperabilitatea și cooperarea dintre NATO și Ucraina s-ar consolida.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ultimele două cazuri, responsabilitatea aparține aproape în exclusivitate conducerii de la Kiev. Adoptarea reformelor din sistemul național de apărare și securitate în conformitate cu prevederile noii legi va dovedi angajamentul autorităților centrale ucrainene față de modernizare și dezvoltare. În aceeași măsură, primirea Ucrainei în programul de cooperare intensificată depinde și de credibilitatea pe care o emană liderii politici ucraineni precum și de abilitatea conducerii politice de la Kiev de a convinge NATO de plus-valoarea pe care Ucraina o poate aduce alianței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] https://www.unian.info/politics/10164182-szijjarto-names-three-conditions-for-hungary-to-unblock-nato-ukraine-commission.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] https://www.unian.info/politics/10161944-poroshenko-on-law-on-national-security-significant-step-toward-ukraine-s-membership-in-nato.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] http://www.president.gov.ua/en/news/ce-vagomij-krok-na-shlyahu-ukrayini-do-chlenstva-v-nato-prez-48286

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] https://jamestown.org/program/ukraine-passes-new-law-on-national-security-what-next/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vi] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vii] https://www.nato.int/cps/ic/natohq/topics_132726.htm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [viii] https://www.nato.int/cps/ic/natohq/news_125372.htm?selectedLocale=en

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              azov

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Odată cu deschiderea podului peste strâmtoarea Kerch, Rusia lasă impresia că și-a arogat unilateral dreptul la o zonă economică exclusivă în Marea Azov, exercitând în același timp noi tipuri de presiune asupra Ucrainei. În subsidiar, inaugurarea podului marchează debutul intensificării prezenței navelor militare rusești în largul aceleiași mări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Înainte de a menționa care sunt potențialele obiective urmărite de către Kremlin prin extinderea controlului asupra Mării Azov și a identifica repercusiunile asupra Ucrainei este util de văzut instrumentele legale sub incidența cărora liderii ruși își lărgesc autoritatea asupra unui spațiu maritim pe care, în mod firesc, ar trebui să îl împartă, în limita acelorași drepturi și obligații, cu Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Între Ucraina și Rusia a fost semnat în anul 2003, între fostul președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, și Vladimir Putin, un acord privind ”cooperarea” în Marea Azov și ”folosirea”, de către ambele părți, a Strâmtorii Kerch. Acea înțelegere este și în prezent în vigoare. În mod normal, acordul prevede că cele două state trebuie să decidă unde este trasată linia granițelor maritime. Cu toate acestea, ”Rusia a blocat sistematic orice ofertă propusă de partea ucraineană[i]”, a declarat Andrei Klimenko, expert la ONG-ul  Maidan of Foreign Affairs, care monitorizează acțiunile Rusiei și ale Ucrainei în Marea Azov și Marea Neagră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ca urmare, ”Rusia nu încalcă nicio lege, atât timp cât Marea Azov reprezintă apele naționale comune”, aprecia, pentru KyivPost, Oleg Slobodian, purtătorul de cuvânt al Serviciului De Coastă a Ucrainei. Astfel, lipsa delimitării granițelor maritime sub egida acordul ruso-ucrainean va fi speculată de către Kremlin. Odată rezolvată problema ”legalității” sub incidența acordului bilateral, liderii ruși trebuiau să mai rezolve încă un detaliu; acela de a nu fi acuzați de încălcarea dreptului internațional maritim. Modul prin care, pentru moment, autoritățile rusești rezolva și cea de-a doua chestiune este acela de a supune inspecției orice navă ce trece prin strâmtoarea Kerch, indiferent de pavilionul național sub care navighează[ii]. Acest subterfugiu reprezintă o cale relativ legală de a ține sub inspecție ore în șir sau chiar zile navele ce vor să treacă prin strâmtoare către porturile ucrainene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Blocadă economică sau poziționare strategică pentru o eventuală nouă invazie? Ce urmărește în fapt Rusia?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Verificările de securitate de ordinul zecilor de ore asupra navelor comerciale ce intră și ies din porturile ucrainene din Marea Azov și trec prin strâmtoarea Kerch, în conjuncție cu intensificarea prezenței navelor de război rusești și presupusele exerciții ale acestora în mare oferă premisele ambelor scenarii. Totuși, pentru moment, un lucru este cert: inspecțiile asupra navelor comerciale ce se îndreaptă sau ies din porturile ucrainene, Mariupol și Berdiansk, sub pretextul controalelor împotriva amenințărilor teroriste, au ca scop generarea unor noi presiuni economice asupra Ucrainei. Continuarea blocadei navelor comerciale, în timp, va reduce dramatic capacitatea de comerț prin intermediul celor două porturi ucrainene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Presiune economică asupra Ucrainei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Într-o primă etapă, lucrările propriu-zise la podul peste strâmtoarea Kerch au produs primele efecte negative asupra activităților de import-export ale Ucrainei. Cantitatea mărfurilor transbordate înspre sau dinspre portul Mariupol a scăzut din 2015 până în 2017 cu 2,4 milioane tone, ca în același interval, în cazul celui de al doilea port, Berdiansk, cantitatea de mărfuri transbordate să scadă cu 2,1 milioane tone[iii]. Cu alte cuvinte, în anul 2017, cantitatea de mărfuri, ce au intrat sau au ieșit din ambele porturi, a scăzut cumulat cu circa 35%, raportat la anul 2015.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Finalizarea podului produce primele efecte economice majore pentru Ucraina. Multe dintre navele comerciale care ajungeau în porturile ucrainene din Marea Azov, nu vor mai putea intra, din cauza dimensiunilor care nu le mai permite să treacă pe sub pod. Astfel, conform analistului Viktor Avdenienko, 144 de nave nu vor mai ajunge în aceste porturi din pricina dimensiunilor. ”Aceasta deja a dus la pierderi economice estimate la 20 de milioane de dolari[iv]”, aprecia analistul. Evident, în continuare, Ucraina va pierde din punct de vedere economic prin restrângerea oportunităților pe care le oferă porturile și care, de-acum înainte, este foarte posibil ca să nu le mai poată exploata la capacitate maximă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Începând cu luna mai a anului în curs, odată cu deschiderea oficială a podului peste strâmtoare Kerch, multiplicarea ”inspecțiilor” a devenit noul instrument de presiune asupra comerțului maritim realizat de Ucraina. Din cauza duratei verificărilor, companiile a căror nave comerciale trec prin această zonă pierd între 5.000-15.000 de dolari pe oră. Iar durata ”verificărilor” nu este deloc scurtă. Unele dintre nave ajung să stea și până la 40 de ore ancorate[v]. Din acest motiv, la începutul lunii iunie, portul Mariupol, timp de trei zile, a fost gol.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dacă efectele negative asupra economiei Ucrainei, per ansamblu, încă nu sunt puternic resimțite, pentru orașul Mariupol, asemenea blocaje deja afectează din plin economia locală, din moment ce portul este principalul contributor la bugetul local, declara Ayna Chagir, purtător de cuvânt al portului, pentru KyivPost[vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Poziționare strategică în vederea unei noi invazii?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În opinia expertului Paul Globe de la think-tank-ul Jamestown Foundation, citat de Kyiv Post, ceea ce urmărește Kremlinul este conectarea teritoriilor controlate de separatiști și Crimeea anexată, ca mai apoi să fie format un coridor care ar deschide spațiul de manevră pentru ocuparea unor noi părți din oblastul Donestk și o parte din oblasturile Zaporojia și Kerson[vii]. Generalul ucrainean în rezervă, Vasil Bogdan, împărtășește o opinie apropiată cu cea a expertului Paul Globe cu privire la logica creșterii prezenței navelor de război rusești în Marea Azov, și anume sporirea capacității de atac de pe mare și ”deschiderea unui coridor între Rusia și Crimeea[viii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În opinia expertului Andrei Klimenko, citat de către agenția de presă Pagina de Rusia, raționamentul ce ar sta în spatele nevoii creării acelui coridor între Crimea și zona controlată de separatiștii pro-ruși este următorul:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              … există o legatură între problema Crimeii ocupate și situația actuală din Donbas… Ideea este că după închiderea canalului Severo-Krîmski, în anul 2014, Crimeea ocupată se afla pe marginea unei prăpăstii din cauza lipsei catastrofale de apă (potabilă)”. Ca urmare, calea pentru a debloca canalul Severo-Krîmski, astfel încât locuitorii Crimeii să aibă acces la apă potabilă,  este ”fie să ocupe Kahovka, unde începe canalul care alimentează Crimeea, unde este și poarta de acces și barajul principal, de unde poate fi efectuată livrarea de apă din Nipru în Crimeea, fie să exercite presiune asupra Ucrainei, astfel încât autoritățile ucrainene să deblocheze din proprie inițiativă apa către Crimeea[ix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              *După anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia, guvernul de la Kiev a decis întreruperea furnizării cu apă potabilă de pe râul Nipru. Prin urmare, locuitorii din Crimea se confruntă cu mari probleme privind accesul la apă potabilă, în condițiile în care prin canalul din nordul peninsulei se furniza 85% din necesar[x].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De cealaltă parte, din unghiul oficialilor ruși, intensificarea prezenței militare în Marea Azov nu satisface decât nevoia de a proteja Crimeea și, mai nou, podul peste strâmtoarea Kerch împotriva posibilelor acțiuni destabilizatoare ale Ucrainei. Însă, posibilitatea unor incidente de natură militară inițiate de Ucraina împotriva punctelor strategice rusești a fost întotdeaună redusă spre zero, astfel încât nu a fost niciodată nevoie de prezența navelor de război în această regiune maritimă pentru a rezolva o asemenea problemă. Aceeași probabilitate se va păstra în continuare, deoarece Ucraina nu are capacitatea necesară să poarte un conflict pe mare cu Rusia. Pe cale de consecință, în condițiile actuale (ale sporirii capacităților militare rusești în bazele și porturile militare din Crimeea), amenințările Ucrainei la adresa Crimeii și a podului peste Kerch, în termeni militari, este o invenție creată ad-hoc, lucru știut, de altfel, și de către partea rusească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În aceste noi condiții de presiune economică și militară exercitate de Kremlin în Marea Azov, pentru moment, cel mai la îndemână mijloc de răspuns a conducerii de la Kiev este apelul la instituțiile internaționale, unde să își proclame zona economică exclusivă și să își definească apele teritoriale, astfel încât orice trecere ilegală a navelor militare sau de patrulă a Rusiei în apele teritoriale ucrainene să fie sancționate în conformitate cu dreptul internațional maritim. Nu în ultimul rând, factorii de decizie de la Kiev, ca măsură preventivă, ar putea cere întrunirea de urgență a Consiliului de Securitate ONU, în care să fie ridicată problema prezenței navelor militare ale Rusiei în apropierea teritoriului Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Până când aceste măsuri se vor materializa, desfășurarea forțelor navale rusești în apropierea coastei ucrainene din Marea Azov necesită supraveghere internațională. Nu este necesar ca navele de război să fie implicate direct într-o eventuală (re)escaladare a confruntărilor din estul Ucrainei. Simpla prezență în apropiere de porturile ucrainene exercită presiune psihologică adiacentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe de altă parte însă, navele respective pot fi oricând utilizate ca mijloc de deturnare a atenției de la alte acțiuni subversive, tactici de care Kremlinul s-a folosit la scară largă, în ultimii ani, pentru a antrena conflictul din estul Ucrainei și a câștiga poziții strategice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] https://www.kyivpost.com/ukraine-politics/ukraine-loses-control-of-azov-sea-to-russia.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] http://www.dsnews.ua/politics/bitva-za-more-chem-ukraina-mozhet-otvetit-na-ataku-rossii-07062018080000

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] https://www.kyivpost.com/ukraine-politics/ukraine-loses-control-of-azov-sea-to-russia.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] http://euromaidanpress.com/2018/06/08/moscow-blocking-maritime-shipping-to-ukrainian-ports-on-sea-of-azov/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vi] https://www.kyivpost.com/ukraine-politics/ukraine-loses-control-of-azov-sea-to-russia.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [viii] http://euromaidanpress.com/2018/05/26/russia-positioning-to-attack-ukraine-from-sea-of-azov-ukrainian-general-says/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ix] http://www.paginaderusia.ro/intimidare-sau-pregatiri-pentru-un-nou-atac-rusia-concentreaza-nave-de-razboi-in-marea-azov/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [x] https://economics.unian.info/10157744-russian-occupied-crimea-may-switch-to-hourly-water-supply-due-to-drought.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Năstase

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La câteva săptămâni de la alegerea sa în calitate de primar general al municipiului Chișinău, Andrei Năstase a acceptat să ofere un interviu pentru www.trb.ro în care a povestit despre planurile sale la primăria capitalei Republicii Moldova, despre cum intenționează să facă față obstrucțiilor din partea guvernării dar și despre cum intenționează să abordeze alegerile parlamentară din toamna acestui an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Dle Andrei Năstase, atât adepţii dvs cât şi adversarii  politici sunt solidari în aprecierea că mandatul pe care tocmai l-aţi câştigat va fi unul extrem de dificil.  În primul rând, deoarece veniţi de unul singur la primărie, nu aveţi pentru moment consilieri în Consiliul Municipal iar marea majoritate a direcţiilor primăriei şi întreprinderilor municipale au ajuns să fie conduse pe parcursul celor câteva luni de interimat al dnei Silvia Radu, de persoane loiale Partidului Democrat de guvernare. În schimb există o puternică fracţiune a socialiştilor, candidatul cărora Ion Ceban a pierdut alegerile în faţa dvs  şi o fracţiune ce ar fi loială Partidului Democrat, care ipotetic ar putea să se opună proiectelor dvs. Cu toate acestea, în scurt timp trebuie să convingeţi că sunteţi un bun administrator iar partidul dvs, PPDA şi aliaţii săi sunt anume acea forţă, aptă de a începe schimbarea în Republica Moldova. Cum intenţionaţi să faceţi faţă acestei misiuni, aparent imposibil de realizat într-un termen atât de scurt, cinci luni până la alegerile parlamentare şi vre-o 10 până la alegerile ordinare locale?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: În momentul la care vă răspund la aceste întrebări, guvernarea a și început să recurgă la acțiuni abuzive de sabotare a mandatului obținut de la alegători. Această sabotare are loc, în primul rând, prin amânarea deciziei instanțelor de judecată privind validarea mandatul de primar. Acest proces de tărăgănare abuzivă are loc prin complicitatea directă a lui Plahotniuc cu socialiștii. Culmea ipocriziei constă în faptul că deși Ion Ceban a recunoscut înfrângerea și chiar m-a felicitat cu victoria obținută, socialiștii au contestat în instanță rezultatul alegerilor.  Această panică și conlucrare deschisă dintre Plahotniuc și socialiști se explică prin faptul că aceste două grupări apără interesele mafiei imobiliare. După ce m-am opus  mafiei imobiliare, atât în cazul Gaudeamus, cât și în cazul Bogdan Voievod, coaliția binomului tergiversează validarea mandatului pentru ca să reușească finalizarea sau mușamalizarea unor scheme prin care proprietatea municipală este transferată abuziv unor grupuri de interese afiliate lui Plahotniuc și socialiștilor. Aș vrea să le comunic și prin această cale că nu vor reuși.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din această scurtă relatare se vede foarte clar că relațiile instituționale nu vor fi deloc ușoare. În același timp, există câteva premise de bază care ne fac să credem că vom reuși să obținem rezultatele pe care ni le-am formulat în campania electorală.  În primul rând, mizăm cel mai mult pe sprijinul oamenilor. În al doilea rând, ne bazăm pe echipa noastră cu care vom administra instituția Primăriei dar și pe angajații administrației municipale de bună credință. De asemenea, mizăm foarte mult pe partenerii noștri atât din țară cât și partenerii noștri pe filiera popular europeană. Doar prin unitate vom reuși să surmontăm toate obstacolele și sabotările create de guvernare și să punem în aplicare angajamentele electorale în favoarea oamenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB:V-aţi referit de mai multe ori în spaţiul public că veţi prelua cele mai bune practici de administrare de la oraşele româneşti, în special din vestul României cum ar fi Oradea sau Clujul, care au reuşit în termene relativ scurte să se transforme datorită unor primari şi autorităţi locale responsabile şi orientate spre cetăţean. În ce măsură acele practici pot fi replicate şi la Chişinău, dată fiind autonomia locală restrânsă de aici?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: Experiența românească de succes este una extrem de importantă pentru noi. În plus, am reușit încă în timpul campaniei electorale  să stabilim relații foarte bune cu primarii din Oradea, Cluj și Alba Iulia. Cu această ocazie, aș vrea să le mulțumesc încă odată pentru susținerea și cuvintele frumoase pe care ni le-au adresat cu multă căldură. În ceea ce privește practicile care pot fi preluate, acestea vizează domenii foarte diferite, cum ar fi: modernizarea transportului public, fluidizarea traficului, dezvoltarea inovațiilor, modernizarea infrastructurii urbane, dezvoltarea culturală, etc. Însă ceea ce trebuie să preluăm ca abordare se referă la faptul că orice reforme și decizii luate trebuie să fie orientate către cetățean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Care sunt proiectele prioritare pe care veţi pune accentul?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: După cum am declarat cu mai multe ocazii, vom asigura un management riguros în scopul de a restabili ordinea în Capitală.  Pentru a realiza acest obiectiv vom pune în aplicare atribuțiile Primarului General ce se referă la inventarierea și protejarea patrimoniului municipal; asigurarea înregistrării și punerii la evidență a tuturor obiectelor imobiliare municipale; verificarea legalității folosirii terenurilor municipale; dispunerea demontării și evacuării, după caz, a obiectelor instalate ilegal în capitală; control asupra gestionării bugetului; eliminarea schemelor frauduloase în domeniul achizițiilor publice municipale. O mare prioritate va fi protejarea patrimoniului municipal de mafia imobiliară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O altă prioritate va viza o politică de creștere a acumulării resurselor financiare în bugetul municipal, inclusiv identificarea resurselor financiare interne și externe pentru realizarea proiectelor de infrastructură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Am participat zilele acestea la o dezbatere, organizată în contextul Săptămânii Europene pentru Energia Durabilă şi participanţii au ajuns la concluzia că implementarea unor practici avansate de transformare a oraşului în unul confortabil pentru locuitori şi bine amenajat necesită, în primul rând, schimbarea mentalităţii cetăţenilor, care trebuie să renunţe la unele conforturi cum ar fi intrarea cu transportul personal în oraşul vechi sau să-şi asume responsabilităţi în unele privinţe, cum ar fi sortarea deşeurilor sau să înveţe a se asocia pentru a obţine fonduri, spre exemplu, pentru eficientizarea energetică a  blocurilor. Pe de altă parte, există practici care strică imaginea oraşului precum comerţul stradal sau parcările. Sunt nişte momente sensibile, care iarăşi ar putea fi nepopulare sau utilizate de adversarii politici pentru a vă compromite activitatea. Cum veţi acţiona în aceste cazuri?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: Orice reformă de sistem implică o foarte bună comunicare cu oamenii. Fără o explicare clară a filosofiei unui proiect care vizează interesele locuitorilor este aproape imposibil de obținut adeziunea oamenilor. Din acest considerent, vom introduce practici de întâlniri permanente cu oamenii pentru a lua în  calcul interesele și problemele cu care se confruntă locuitorii. Aș putea să vă dau drept exemplu un domeniu care se referă la transporturi. Vom avea o politică de promovare a creșterii atractivității transportului public creând condiții pentru creșterea utilizării transportului public de către locuitori. Vom prelua exemplele orașelor din afară  care au reușit să convingă cetățenii să renunțe la autoturismele personale și să crească numărul celor care preferă transportul public. Însă pentru a reuși acest lucru este necesar să asigurăm completarea (suplimentarea) parcului de troleibuze, inclusiv fără fir și a parcului de autobuze pentru a asigura la un nivel înalt ritmul rapid al circulației locuitorilor cu transportul public.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un alt exemplu de conlucrare cu locuitorii va fi stabilirea unui parteneriat cu agenții economici, toate instituțiile municipale, instituțiile de învățământ, instituțiile medicale, cu toți locuitorii în vederea creșterii standardelor de curățenie a orașului și de menținere a acesteia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Toate aceste schimbări trebuie însoțite de campanii foarte clare de comunicare cu beneficiarii acestor reforme, care sunt cetățenii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: O altă problemă, semnalată de către experţi, care e şi de ordin naţional, se referă la deficitul acut de specialişti calificaţi în toate domeniile, inclusiv pentru a atrage şi a implementa diferite proiecte. Salariile sunt prea mizere pentru ca tinerii să se angajeze  la Primărie. Cum vedeţi soluţionarea acestei probleme?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: Atragerea personalului competent este o mare problemă atât pentru administrația publică locală cât și pentru administrația publică centrală. Funcţionarii publici la toate nivelele de administrație au fost trataţi de-a lungul timpului printr-o lipsă de respect din partea autorităţilor. Politizarea excesivă, sisteme incorecte de promovare în carieră, salariile mici, fluctuaţia cadrelor din cauza lipsei stimulării funcţionarilor, lipsa unor reguli clare, corupţia care a înflorit în aceşti ani, i-a demotivat profund pe funcționarii cu adevărat responsabili. Aceste fenomene au slăbit simţitor calitatea instituţiilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest sens, una din priorităţile noastre care va fi realizată în special în cel de-al doilea mandat este modernizare profundă a instituţiilor administraţiei publice locale și centrale. Avem nevoie de o administraţie publică eficientă, compactă şi responsabilă. Printre acțiunile care vor fi întreprinse de către noi se numără în primul rând profesionalizarea corpului de funcţionari publici. Acest lucru se va realiza prin menţinerea celor mai buni funcţionari, eliberarea din funcţie a funcţionarilor corupţi şi incompetenţi. Este necesară desfăşurarea unui proces riguros de recrutare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vom crea un sistem de formare profesională continuă a funcţionarilor care va stimula performanța în administrație. Vom institui un sistem de motivare în bază de meritocraţie a funcţionarilor prin creşterea treptată a salariilor în funcţiile publice. De asemenea, este necesară remunerarea acestora, în bază de performanţă. Este extrem de importantă asigurarea unei stabilităţi în funcţie a corpului de funcţionari şi eliminarea factorului politic din administraţie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Cu siguranţă, transparenţa totală, suportul societăţii civile, al cetăţenilor care au demonstrat la alegeri o prezenţă exemplară de discernământ în pofida manipulării şi a dezamăgirilor  din ultimii ani faţă de clasa politică, ar fi o armă eficientă împotriva sabotării. Însă totuşi, electoratul de dreapta, cel care v-a susţinut în această campanie, continue să fie foarte pestriţ. Iar în condiţiile noilor reguli electorale, mă refer la alegerile pe circumscripţii într-un singur tur, fără o consolidare a tuturor forţelor de dreapta, inclusiv celor unioniste, pentru a merge cu candidaţi unici în alegeri, există marele risc ca cel puţin pe circumscripţii, inclusiv în Chişinău, să câştige masiv deputaţii socialişti. Aţi luat în calcul o coaliţie largă a forţelor democratice, care să includă toate forţele de dreapta în următoarele alegeri? Şi, dacă da, cum veţi negocia crearea unei astfel de coaliţii, ţinând cont şi de păsul unioniştilor, mulţi dintre care v-au votat în aceste alegeri?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: În ceea ce privește crearea unor coaliții electorale, vom pune în aplicare prevederile Acordului de colaborare dintre Platforma DA și PAS. Ambele partide sunt într-un proces de pregătire pentru alegeri. Meritocrația, integritatea și profesionalismul trebuie să devină singurele calități pentru promovarea persoanelor atât pe lista comună de candidați cât și pe circumscripții. În ceea ce privește electoratul pro-românesc, unionist, vom face tot posibilul ca să-i convingem să voteze pentru coaliția pro-europeană. Platforma politică democratică, reformatoare, modernă, antioligarhică, pro-europeană este unica platformă politică care poate integra preferințele mai multor curente politice. Iar cei care vor reprezenta acest curent sunt coaliția de partide Platforma DA și PAS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Apropo, despre o coaliţie largă a vorbit şi fostul primar, Dorin Chirtoacă. Eventual, aţi putea apela la ajutorul lui în administrarea oraşului?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: Voi apela la toți funcționarii, decidenții, experții, inclusiv cei care au avut funcții anterior pentru a mă informa mai complex asupra situației din capitală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Relaţiile amicale, cel puţin în aparenţă ale PPDA cu Partidul Nostru al lui Renato Usatîi, care împărtăşeşte cu totul alt fel de valori decât cele democratice şi proeuropene, nu poate fi un obstacol în consolidarea forţelor democratice?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: Platforma DA este un partid care nu are probleme în a discuta cu reprezentanții tuturor partidelor antioligarhice, reprezentanții societății civile, inclusiv cu reprezentanții partidelor care sunt pe poziții diametral opuse cu cele ale noastre. În același timp, partenerii și aliații noștri sunt PAS și PLDM. Orice alte alianțe electorale sau post-electorale sunt excluse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Vă propuneţi să realizaţi transformarea Chişinăului, bazându-vă pe principiile democraţiei, care plasează cetăţeanul în prim plan. Însă, din ce vedem  la Orhei, şi acolo se realizează un proiect care şi el, chipurile, plasează cetăţeanul pe prim plan, însă bazat mai degrabă pe coruperea morală a oamenilor săraci material, lipsiţi de discernământ dar şi de demnitate. Iar acest model este pe larg reflectat inclusiv de holdingul mediatic afiliat partidului de guvernământ şi există şansele să fie replicat la scară naţională. Este iarăşi un pericol enorm, şi este iarăşi necesară coagularea tuturor forţelor sănătoase din societate. Nu vedeţi necesitatea convocării unui for al forţelor democrate pentru a contracara acest fenomen?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: Platforma DA a pledat în permanență pentru consolidarea tuturor forțelor democratice din societate. Vom continua acest proces. Însăși rezultatul pe care l-am obținut la alegeri este rezultatul acestor eforturi de consolidare a societății.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Care sunt obiectivele dvs ca politician şi ca primar al Chişinăului? Cum vedeţi capitala şi R. Moldova în general peste cinci ani?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Andrei Năstase: Obiectivul nostru principal este să asigurăm un nivel decent al calității vieții în Capitală pentru toți locuitorii. În acest sens, în spiritul experienței altor orașe mari, ne propunem să dezvoltăm servicii publice de înaltă calitate pentru toți locuitorii, să dezvoltăm o infrastructură modernă, să asigurăm condiții de confort pentru toți locuitorii, inclusiv al celor cu dizabilități, să creăm premize pentru o economie competitivă care să ofere locuri de muncă pentru locuitorii municipiului Chișinău și a suburbiilor. Chișinăul trebuie să devină un centru pentru afaceri, pentru dezvoltare, un catalizator al economiei Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pornind de la potențialul obiectiv al capitalei noastre, Chișinăul trebuie să devină cu adevărat un pol de creștere din punct de vedere economic, social, educațional, cultural, care va avea și rolul de a stimula dezvoltarea localităților învecinate, în special a suburbiilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Municipiul Chișinău trebuie să accelereze dezvoltarea Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vom pune bazele transformării Chișinăului multicultural într-un oraș tolerant și primitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dle Năstase, portalul www.trb.ro își propune să reflecte relațiile din întregul  spațiu românesc, în primul rând cele pragmatice, de business, dintre comunități și interpersonale, circulația investițiilor, a capitalului uman, a ideilor și practicilor avansate de administrare și business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În aceeași cheie își propune să reflecte şi principalele evenimente de ordin politic, economic, legislativ, regulile de joc pentru business existente în România și Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și, interviul pe care aţi acceptat să ni-l oferiţi este primul dintr-o serie de interviuri cu primarii unora din cele mai importante orașe din spațiul românesc,  fapt pentru care vă mulţumim mult.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Interviu realizat de Chislea Ion

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              cercetare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, instituție de cultură subordonată Consiliului Județean, va desfășura în perioada 18 – 22 iunie a.c., cea de-a IV – a ediție a proiectului anual „Tabăra de cercetare multidisciplinară a culturii tradiționale din județul Cluj”. Aceasta va avea loc în localitățile Moldovenești, Podeni, Mihai-Viteazu, Cornești, Viișoara, Urca, Luna și Grigorești, de pe Valea Arieșului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O asemenea inițiativă e mai mult decât de apreciat, cu atât mai mult cu cât se desfășoară în anul Centenarului, un an în care toate manifestările menite să contribuie la păstrarea identității noastre naționale capătă un plus de semnificație” a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prospectarea teritoriului va fi făcută de o echipă de specialiști în diferite domenii ale culturii tradiționale, de la instituții precum CJCPCT Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române – filiala Cluj-Napoca. Aceștia sunt interesați în cercetarea amănunțită a sectoarelor culturale folclor literar, muzical, coregrafic, etnografic, port popular, grai local specific, științe populare, obiceiuri specifice din calendarul popular, ocupații, meșteșuguri, unelte, industrie casnică, relații economice și sociale, norme de conviețuire, artă populară tradițională și arte aplicate, cultură etnică și antropologie culturală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe parcursul săptămânii de lucru va fi mereu consemnat stadiul de păstrare a tradițiilor, dar și de reconstituire a celor uitate, bogate în elemente de cultură imaterială străveche. Rezultatele cercetărilor vor constitui, și de această dată, obiectul unor interesante și inedite articole în cadrul volumului „Cultura tradițională din județul Cluj” – volumul III, secvențe unice în filmul-document „Popas în Transilvania” – episodul IV, motive muzical-folclorice specifice în selecția albumului CD „Muzicanții din Turda” precum și imagini artistice grăitoare, în expoziția fotografică ce va fi organizată cu ocazia evenimentelor de lansare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Edițiile anterioare ale taberei, desfășurate în perioada 2015-2017 în trei subzone cultural-geografice importante ale județului Cluj, respectiv subzona montană – Mărișel, Beliș, Răchițele, cea a satelor din Câmpia Transilvaniei – Mociu, Frata, Ceanu-Mare și subzona Valea Crișului Repede – Poieni, Ciucea, Negreni, au avut un impact deosebit. Materialele rezultate de pe urma taberelor au fost foarte bine primite în rândurile tuturor celor interesați de domeniul culturii tradiționale identitare dar, mai ales, în cel al locuitorilor din comunitățile cercetate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru importanța sa, proiectul din acest an, supus atenției unor prestigioase instituții culturale, a primit din partea Ministerului Culturii și Institutului National al Patrimoniului, aprobarea de a aplica pe toate documentele proiectului însemnul oficial al „Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018”, primind rangul de proiect de importanță națională și, totodată, europeană al României, în anul Centenarului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Reamintim în acest context faptul că Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj are ca obiective profesionale majore cercetarea, protejarea, conservarea, promovarea, punerea în valoare, transmiterea și revitalizarea elementelor patrimoniului cultural imaterial din județul Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              mită

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Corupția este calificată drept o problemă foarte gravă de fiecare al treilea cetățean și de o treime din oamenii de afaceri. Fiecare a doua persoană consideră că în Republica Moldova nu există nicio instituție publică care să nu fie coruptă. Acestea sunt câteva din concluziile Studiului de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție, efectuat de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS. Cercetarea a fost comandată de PNUD Moldova, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Datele din raport au fost colectate în perioada 14 noiembrie 2017 – 1 februarie 2018. Studiul CIVIS a fost realizat în baza a trei sondaje naționale reprezentative pentru următoarele grupuri țintă: populația generală în vârstă de 18 ani și mai mult pe un eșantion de 1103 respondenți, cu marja de eroare +/- 3%;  agenții economici activi, pe un eșantion de 504 întreprinderi, cu marja de eroare +/- 4,5% și agenții publici din cadrul administrației publice centrale și locale (ministere, birouri, agenții, administrația raioanelor și primării) pe un eșantion de 611 respondenți, cu marja de eroare +/- 4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cel puțin jumătate din populație sau mediul de business declară că următoarele instituții sunt destul de sau foarte corupte: partidele politice, instituțiile medicale, Serviciul Vamal, Parlamentul, Guvernul/ministerele, poliția, instanțele de judecată, Procuratura Generală și cele teritoriale, Poliția de Frontieră. La polul opus în răspunsurile populației se situează autoritățile publice locale de nivelul unu și inspecțiile anti-incendiare, iar în viziunea business-ului – băncile, ONG-urile, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit datelor cercetării, frecvența medie a mitei oferite reprezentanților instituțiilor publice cu care au interacționat respondenții a fost de 3,7 ori pentru populația generală și 6,1 în cazul agenților economici. „Cu alte cuvinte, o persoană fizică a oferit în medie mită de 3,7 ori, iar un agent economic a oferit mită de 6,1 ori la una sau mai multe entități publice în decursul unui an”, explică Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Volumul estimat al mitei (în bani și bunuri), oferite în decurs a 12 luni de la perioada realizării studiului a fost de 278 milioane lei (circa 14,20 milioane Euro) din partea populației generale și 127 milioane lei (6,50 milioane euro) din partea agenților economici. Valorile minime și maxime ale plăților neformale în formă de bani au variat între 100 lei (circa 5 Euro) și 500 000 lei (circa 25.550 Euro) în cazul agenților economici și între 50 lei (circa 2,5 Euro) și 8 000 lei (circa 410 Euro) în cazul populației generale. În cazul populației, 71% din volumul estimat al mitei raportate a revenit instituțiilor medicale, 8% instituțiilor de învățământ și alte 5% instanțelor de judecată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Astfel, volumul total al mitei a fost de 405 milioane lei (circa 20,7 milioane Euro). „Aceasta ar însemna o valoare similară a bugetului municipiului Bălți aprobat pentru anul 2017, care este de 430 milioane lei, sau o valoare de 2,28 ori mai mare decât cheltuielile destinate pentru protecția mediului pentru 2018, în valoare de 176,6 milioane lei, sau 2/3 din cheltuielile prevăzute pentru apărarea națională, în valoare de 629 milioane lei”, explică Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Majoritatea agenților publici confirmă că în instituțiile publice se întâmplă incidente de integritate, însă acestea sunt, de regulă, sancționate. Percepția populației și a mediului de afaceri este diferită: cei mai mulți dintre ei sunt convinși că în prezent nu se întreprind suficiente măsuri pentru a descuraja implicarea agenților publici în acte de corupție, iar cazurile de sancționare sunt extrem de rare. Potrivit opiniilor a 78% din populație și 68% din business, aceștia sunt rar/foarte rar/niciodată sancționați de conducătorii lor pentru acte de corupție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest context, lupta cu corupția în Republica Moldova este considerată a fi deloc/nu prea eficientă (82% din populație și 75% din business).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Studiul constată că incidența denunțării actelor de corupție este foarte mică. Atât agenții publici, cât și populația și mediul de afaceri preferă să nu raporteze actele de corupție, pentru că se simt neprotejați în cazul denunțării acestora. Astfel, 4 din 5 respondenți nu au denunțat actele de corupție cu care s-au confruntat în ultimele 12 luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Respondenții au o atitudine negativă cu privire la plățile neformale și, de regulă, nu recurg la metode neoficiale de soluționare a problemelor în interacțiunea cu agenții publici (73% din populație și 76% din business).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totuși, studiul atestă un nivel scăzut al stabilității valorilor anticorupție în rândul populației și agenților economici: doar 45% din populația generală și 61% din agenți economici consideră inacceptabile orice situații de corupție. În cazul populației, nivelul de stabilitate a valorilor anticorupție este mai mare pentru persoane în etate (53%), rezidenții regiunii Centru (54%), persoane care nu s-au confruntat cu acte de corupție (51%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe de altă parte, atât populația generală, cât și agenții economici sunt conștienți că mituirea atrage după sine pedepsirea ambelor părți implicate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește încrederea în Centrul Național Anticorupție (CNA), 4 din 10 moldoveni și fiecare al doilea om de afaceri a menționat că are „destulă încredere/foarte mare încredere” și „oarecare încredere”. La fel, 99% din populație și 100% din business cunosc despre activitatea CNA. Modalitatea preferată de majoritatea respondenților (66% din populație și 65% din business) pentru a raporta actele de corupție este linia națională anticorupție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Datele din raport vor fi folosite drept valori de referință pentru evaluarea impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              normandia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În timp ce Singapore a devenit pentru câteva zile centrul universului afacerilor internaționale, unde președintele american, Donald Trump, a avut o întâlnire, catalogată istorică, cu președintele-dictator al Coreii de Nord, Kim Jong-un, în Europa miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Ucrainei s-au reașezat la masa negocierilor, cu omologul rus, Serghei Lavrov, pentru o nouă rundă de negocieri, deloc interesantă pentru Moscova, a cărei abordare cinică și perfidă privind soarta estului Ucrainei s-a lăsat înțeleasă cu mult timp în urmă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ultima întâlnire în formatul Normandia a avut loc în februarie 2017. La mai bine de un an scurs de la acea întrevedere, pe data de 11 februarie 2018, cei patru miniștrii de externe s-au reîntâlnit la Berlin pentru a discuta despre schimbul de prizonieri dintre Ucraina și Federația Rusă, despre retragerea forțelor militare din Donbas și evident despre modalitatea de a găsi o soluției  în privința încetării focului dintre forțele separatiste sprijinite de Kremlin și forțele armate ucrainene. Ordinea celor trei subiecte abordate de către oficialii de stat nu este aleatorie și vom vedea puțin mai târziu motivul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cea mai importantă realizare în cadrul discuțiilor, după cum sublinia ministru de externe german, Heiko Maas, a fost găsirea unui consens privind schimbul de prizonieri:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Astăzi, am ajuns la un acord privind ostaticii capturați în timpul conflictului armat din Donbas. Ambele părți trebuie să lucreze pentru a-i identifica și a-i pune pe liste pentru schimb și, în cele din urmă, să se facă tot posibilul pentru a-i readuce acasă. Acest lucru se va întâmpla atât la nivelul OSCE, cât și la nivelul președinților”[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește găsirea formei optime pentru o posibilă misiune de pace sub egida ONU, nu s-a realizat niciun progres. Sergei Lavrov, solul Kremlinului, a insistat, în continuare, că trupele de căști albastre nu pot fi desfășurate pe întreg teritoriul controlat de separatiști, utilitatea lor fiind doar aceea de a escorta observatorii OSCE de-a lungul linie de conflict în teritoriile ocupate. Evident nemulțumit de modul cum au decurs lucrurile pe acest subiect, Pavel Klimkin a descris poziția Rusiei ”mai rea” decât se prezenta la început[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La sfârșitul întâlnirii, ministrul german de externe a menționat faptul că ambele părți au fost de acord să respecte, de acum înainte, prevederile Acordului de la Minsk, ceea ce presupune inclusiv retragerea armamentului greu, citează Unian.info.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              … dar să nu ne lăsăm înșelați de aparențe …

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dacă miza principală a acestei reuniuni a fost negocierea schimbului de prizonieri, atunci întâlnirea și-a atins obiectivul, concluzionând aceasta prin raportare la declarații de presă ulterioare ale oficialilor. În schimb, dacă ne concentrăm analiza asupra celorlalte două subiecte de pe agendă – retragerea forțelor armate (plus, a armamentului greu: lansatoare de rachete, tancuri etc.) și încetarea conflictului, implicit desfășurarea misiunii de pace a ONU –  ineficiența formatului Normandia este pentru încă o dată demonstrată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu încape loc de dubii că intenția regimului Putin este de a perpetua instabilitatea în regiune. Din acest motiv, atât timp cât Rusia nu este constrânsă de alte mijloace, decât de un acord multilateral semnat (și în absența Statelor Unite ale Americii) sau orice alte forme de manifestare a unui armistițiu, Moscova va sfida la nesfârșit orice înțelegeri cu omologii europeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În timp ce Kremlinul își instruia trimisul pentru reuniunea în formatul Normandia,  la sfârșitul lunii mai, într-un survol deasupra teritoriului controlat de separatiștii pro-ruși, dronele OSCE au reperat circa 100 de tancuri[iii]. Tot  în această perioadă, Kremlinul a început să își intensifice prezența în Marea Azov prin lansarea în larg a unor nave de război, a căror scop vădit este să intimideze și să pună presiune pe Ucraina[iv]. Cu alte cuvinte, Kremlinul nu doar că nu are nicio intenție să contribuie la  încetarea conflictului din regiunea Donbas – prin mijloacele directe de control ce le are asupra separatiștilor – ci, din contră, îi adaugă o nouă nuanță de agresivitate, prin deschiderea altui front în confruntările cu Ucraina, cel puțin indirecte, în Marea Azov.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              *Deși scenariul unui atac de pe mare asupra teritoriului ucrainean este puțin probabil, cu toate acestea, lansarea acelor nave de război în larg denotă continuarea urmăririi de către Rusia a propriilor interese, în răspărul negocierilor acesteia cu actorii occidentali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Oricât de paradoxală ar părea intensificarea presiunilor Rusiei asupra Ucrainei, există o logică în abordarea regimului Putin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Planul regimului Putin de a-și ranforsa poziția strategică în estul Ucrainei, și mai nou în Marea Azov, este facilitată de anumite contexte ce țin, pe de o parte, de politica și afacerile internaționale, cum ar fi:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Lobby-ul câtorva cabinete occidentale pentru reducerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei, în conjuncție cu
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Avansarea proiectului Nord Stream 2 (pe relație directă cu Germania);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Disensiunile dintre președintele american și liderii europeni (printre care și cei ai Germaniei și Franței) cu privire la cazul acordului nuclear cu Iran – amenințarea șefului de stat american cu sancțiuni împotriva statelor europene care vor continua importurile de resurse naturale din Iran
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Cererea președintelui Donald Trump ca Rusia să fie readmisă în G7.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe deasupra, scena politică din Ucraina se pregătește să intre în febra alegerilor legislative și prezidențiale, programate pentru anul 2019, ocazie cu care Ucraina poate deveni extrem de vulnerabilă. O circumstanță perfectă pentru acțiunile subversive ale Rusiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ca urmare, Kremlinul nu ezită să speculeze, în interes propriu, recentele slăbiciuni și controverse dintre președintele american și liderii europeni, dezvoltându-și nederanjat, pentru moment, spațiul de manevră și de control asupra proximității vestice apropiate – teritoriul controlat de separatiștii din estul Ucrainei și Marea Azov. Nesupravegheate internațional, manevrele Kremlinului pot deschide calea unor noi orizonturi de acțiune și presiune asupra Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Sunt ferm convins că negocierile politice de astăzi exercită, de asemenea, presiuni pe teren[v]”, conchidea ministrul de externe al Germaniei, Heik Maas. Schimbul de prizonieri, dacă se va materializa, nu va schimba cu nimic ecuația din teren. Însă, blocarea navelor ucrainene în  porturile Mării Azov, desfășurarea navelor de război rusești în largul aceleiași mări și prezența armamentul greu sub comanda separatiștilor pro-ruși, vor provoca cu siguranță daune intereselor politice și economice ale Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În concluzie, este foarte evidentă ignorarea de către Kremlin a formatului Normandia ca poziție politică vis-a-vis de Ucraina, precum și față de actorii europeni. Din perspectiva Rusiei, formatul Normandia este util doar pentru a facilita concesii minore, el fiind relativ nesemnificativ în economia încetării per se a conflictului. Rusia nu este și nici nu va fi prea curând disponibilă să facă concesii, care să îi slăbească sau să îi decredibilizeze poziția în regiune, la fel cum nu va înceta să încalce prevederile Acordului de la Minsk, în ciuda pseudo-promisiunilor făcute în fața omologilor la Berlin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În final, cei patru miniștrii au convenit asupra programării unei întrevederi la nivelul președinților celor patru state, prilej cu care, poate, se va găsi un consens privind încetarea conflictului din estul Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] https://eng.uatv.ua/normandy-format-meeting-results-outcomes/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] https://112.international/ukraine-top-news/ukraines-foreign-minister-russia-proposes-fake-un-mission-in-donbas-29296.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] https://www.unian.info/war/10136471-osce-smm-drone-spots-about-100-tanks-near-russian-occupied-luhansk.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] http://euromaidanpress.com/2018/05/26/russia-positioning-to-attack-ukraine-from-sea-of-azov-ukrainian-general-says/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v] https://www.unian.info/politics/10149221-ukraine-russia-fail-to-agree-on-un-peacekeeping-mission-media.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              investitie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Această săptămână a început în forță pentru municipiul Oradea și județul Cluj. Dacă ucrainenii sunt interesați de modul de administrare al localității Oradea și de modul în care pot fi accesate fondurile europene, nemții doresc o dezvoltare a relațiilor atât cu entități economice din județul Cluj cât și cu mediul universitar din Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Astfel, marți, 12 iunie Oradea a primit vizita parlamentarului ucrainean doamna Oksana Bilozir. Senatorul din Parlamentul Ucrainei a fost primit la Primăria Oradea de către Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea. S-a discutat despre modul în care poate să fie îmbunătățită relația dintre orașul Oradea și alte orașe din Ucraina, dar și despre expertiza în accesarea fondurilor europene pe care orașele de peste graniță o pot prelua de la municipiul Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aveți un oraș foarte frumos. Parcă am venit într-un oraș de poveste,” a declarat doamna senator Oksana Bilozir. Aceasta a apreciat, totodată, faptul că se reabilitează clădiri istorice la tot pasul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cel mai important factor care a dus la dezvoltarea orașului Oradea este reprezentat de fondurile europene. În ultimii ani, Oradea a atras peste 200 de milioane de euro,” a spus viceprimarul Mircea Mălan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Reprezentanții Primăriei Oradea și-au exprimat deschiderea spre colaborarea cu primăriile din Ucraina, în vederea dezvoltării relațiilor bilaterale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              A doua zi, pe 13 iulie, Consulul R.F. Germania la Sibiu, domnului Hans Erich Tischler, a efectuat o vizită la Consiliul Judeșean Cluj, unde a fost întâmpinat de vicepreședintele Consiliului Județean, domnul Vákár István. Scopul întâlnirii a fost acela de a analiza stadiul dezvoltării relațiilor româno-germane, precum și de a identifica noi domenii de colaborare și posibilități de a încheia noi parteneriate bilaterale în multiple arii de interes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Întâlnirea a fost una extrem de benefică, marcând un pas mare înainte în colaborarea româno-germană şi în identificarea domeniilor în care se pot realiza atât schimburi de informaţii şi expertiză, cât şi schimburi economice. Sunt pe deplin convins că atuurile noastre au fost unele convingătoare și că, la rândul nostru, vom avea extrem de multe de învățat din experiențele și bunele practici ale germanilor”, a precizat vicepreședintele Consiliului Județean, domnul Vákár István.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu acest prilej, vicepreședintele forului administrativ județean a prezentat, în detaliu, facilitățile pe care Parcurile Industriale administrate de Consiliul Județean le oferă investitorilor prin intermediul TETAROM S.A. Având în vedere importanța unor resurse umane adecvate în procesul de dezvoltare a unei companii, domnul Vákár a evidențiat faptul că judeţul Cluj este cel de-al doilea centru universitar al ţării, care deține o forţă de muncă înalt calificată și vorbitoare de limbi străine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, vicepreședintele Consiliului Județean a făcut o scurtă prezentare a instituțiilor care funcționează în subordinea forului administrativ județean clujean, subliniind, totodată, și potenţialul economic, investiţional, turistic, cultural și recreativ al judeţului. Din dorința de a convinge oficialul german de avantajele pe care Clujul le are și pentru a evidenția într-un mod adecvat punctele forte care îl fac extrem de atractiv din perspectiva potenţialilor investitori, domnul Vákár a precizat faptul că regiunea este extrem de bine dezvoltată în ceea ce privește infrastructura și accesul la serviciile și  utilitățile publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La rândul său, oaspetele străin s-a arătat interesat, în principal, de cooperarea în domeniul economic, în contextul dezvoltării unor noi afaceri pe teritoriul celor două țări, care să fie mutual avantajoase și să aducă beneficii tuturor celor implicați. De asemenea, oficialul german și-a manifestat dorința de construire a unui cluster sau a unui incubator de afaceri româno-german care să înglobeze tineri întreprinzători și să le ofere sprijinul necesar în procesul de creare a unei companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, consulul Republicii Federale Germania la Sibiu și-a exprimat intenția de a facilita realizarea unor parteneriate între firmele germane și universitățile din Cluj, în ideea dezvoltării și aprofundării relațiilor dintre Germania și zona Transilvaniei, precum și introducerea unor curse aeriene între Cluj și orașe din Germania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În final, reprezentanții celor două părți au stabilit modalităţile viitoare de schimb de informaţii şi au decis să analizeze împreună ideea derulării în perspectivă a unor proiecte de interes comun, în special în domeniile economic şi cultural.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ZEL Balti

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cum sunt atrase investițiile la Zona Economică Liberă Bălți, cum sunt rezolvate problemele generate de lipsa forței de munc și care sunt strategiile de viitor ale administrației acestei zone economice sunt doar o parte din întrebările la care va răspunde în rândurile următoare administratorul ZEL Bălți, doctor în economie, domnul Ciobanu Marin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Transilvania Regional Business: În această perioadă de timp, ca urmare a crizei demografice toate statele din Europa de Est se confruntă cu un deficit de forţă de muncă. În ce situaţie se află R. Moldova? Cum reuşiţi, ca administrator al unui parc industrial, să atrageţi forţa de muncă necesară companiilor care investesc în regiunile și subregiunile ZEL Bălți?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ciobanu Marin: Dacă este să vorbim despre țările cu care concurăm direct, Ucraina și România, Moldova se află de aceeași parte cu Ucraina. Din nefericire, noi și ucrainenii am avut mai puține investiții decât românii, care au înregistrat un aflux foarte mare de fonduri o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. De exemplu comparând sectorul automotive: acum în Moldova investițiile din acest domeniu acum se află pe un trend ascendent, în timp ce în România există deja peste 600 de companii care activează în acest domeniu cu o pondere în PIB de circa 16-18 miliarde euro și o cifră de afacere pe măsură. Datorită faptului că sectorul automotive s-a dezvoltat mai bine în România, a fost antrenată și multă forță de muncă. Sunt peste 200.000 de angajați care lucrează în România în acest sector. În consecință acum lucrează în sectorul românesc de automotive mulți moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest context, presa din Moldova scrie că nu există forță de muncă, dar ea se uită doar la datele vehiculate de Institutul de Statistică care cuantifică doar șomajul. De fapt ar trebui cercetate foarte bine datele oferite de indicele privind gradul de neocupare a forței de muncă, care cuprinde un areal mai mare de persoane decât cele aflate în șomaj. Având în vedere acest indice, se poate spune că în R. Moldova el se situează în jurul a 40%. Știu despre ce vorbesc deoarece am făcut cercetări în acest domeniu. În momentul de față, Draexlmaier construiește cea de-a patra fabrică în regiunea Cahul. Cum am ales această locație funcție de existentul forței de muncă? M-am uitat la populația întregului raion care are circa 124.000 locuitori. Am exclus populația care nu este aptă de muncă, cei până în 16 ani și cei aflați la vârsta de pensionare și am rămas cu 81.000 de locuitori. Apoi am luat anuarul statistic și am însumat toate locurile de muncă aflate în Cahul. Am început cu grădinițe, școli, licee și am continuat cu celelalte sectoare economice de activitate. Astfel am constatat că există doar 16.000 locuri de muncă. Deci 55.000 de oameni nu figurează nicăieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Problema care se pune acum nu este numărul ci calificarea forței de muncă. Mulți dintre ei poate nu au lucrat niciodată în industrie, poate nu au avut niciodată un loc de muncă, poate s-au îndeletnicit cu diverse activități în agricultură. Din acest bazin de forță de muncă noi încercăm să atragem personal. Nu este nicio problemă că nu au calificarea necesară. Îi pregătim noi. Am inițiat în cadrul ZEL Bălți, începând cu 2012, un program de învățământ dual. La Bălți se află un astfel de colegiu de a cărui organizare și finanțare se ocupă Universitatea din localitate. ZEL Bălți a fost doar intermediarul la acest colegiu între întreprinderi și Universitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru zona Cahul, ZEL Bălți a înființat la Strășeni un colegiu de inginerie pentru tinerii care doresc să se angajeze. În cadrul programului de învățământ, aceștia vor fi 2 luni la școală și 2 luni în întreprindere. Acum ne aflăm în faza de dotare a bazei de învățământ prin achiziționarea de echipamente moderne în valoare de aproape 1 milion de euro. Avantajele care sunt? Colegiul de inginerie se autofinanțează. Nu vor fi finanțate de la bugetul statului. Agentul economic plătește pentru instruirea fiecărui student câte 50 euro/lună deci 600 euro/an. În afară de asta, studentul este angajat la întreprindere încă din prima zi de școală fiind plătit cu salariul minim de 130 euro/lună. În total, întreprinderea are o cheltuială anuală de 1800 euro cu fiecare student care se pregătește în aceste colegii. Primul astfel de colegiu se află în Strășeni. Pregătirea durează 2 ani de zile și sunt următoarele specializări: tehnician în megatronică, tehnician în industria textilă și tehnician în aparate și utilaje industriale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Și există tineri care să studieze în acest colegiu?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              CB: Acum programul se află în faza de testare. A fost mai greu să convingem agentul economic să aloce o asemenea sumă în cadrul bugetului său pentru pregătirea studenților. Am reușit să identificăm întreprinderi care doresc 12 studenți, altele 6 studenți. În total acum sunt peste 100 studenți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După finalizarea școlii, aceștia vor fi nevoiți să lucreze în cadrul întreprinderii care le-a finanțat pregătirea timp de 2 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Aceste program este pentru tineri, dar pentru persoanele care au depășit vârsta de 30 de ani și nu au calificarea necesară?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              CB: Asemenea persoane se califică la locul de muncă. De exemplu, Draexlmaier are diverse programe de traininguri pentru personalul angajat. Acum noi avem 160 de oameni din Cahul care au plecat la Bălți pentru instruire și examene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: În contextul actualei situații economice şi a atractivităţii R. Moldova pentru investitorii străini (în particular putem exemplifica faptul că la evenimentul din toamna anului trecut de promovare a potenţialului economic şi investiţional al R. Moldova, Moldova Business Week, doar 2-3 companii din zeci de participanţi şi-au manifestat interesul de a veni şi deschide investiţii noi), cum reuşiţi să promovaţi potenţialul ZEL Bălţi? Care este secretul Dvs.? Ce facilităţi oferă ZEL Bălți investitorilor străini şi care este dinamica investițională?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              CB: Referindu-mă la astfel de evenimente, cum a fost în toamnă Moldova Business Week sau în această primăvară, în mai, Moldova Automotive Days, eu nu cred în astfel de evenimente. Este un adevăr trist ceea ce ați menționat. Din cele 2-3 companii care și-au manifestat interesul la Moldova Business Week niciuna nu a mers mai departe de această etapă. Un alt exemplu trist este Moldova Automotive Days, care la ediția din acest an s-au înscris mai puține companii decât la ediția precedentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noi, cei de la ZEL Bălți avem o altă abordare. Ne orientăm către exterior și căutăm investitorii acolo. Nu așteptăm să vină ei în Moldova. Mergem noi la ei. Anul trecut am aflat că cei de la Fritzmaier Group (specializată în producerea cabinelor, soluțiilor și structurilor de placare pentru industria vehiculelor, cu o experiență vastă, de aproape un secol) doresc să investească în estul Europei. Am luat legătura cu ei, mi-am luat geanta și am plecat la ei. Am făcut o prezentare a ZEL Bălți, am discutat și astfel în luna februarie 2018, domnul Fritzmaier, proprietarul grupului de companii, a efectuat o vizită în Moldova pentru a vedea ce posibilități sunt și la 28 mai au înființat o companie pentru Moldova și în scurt timp vom încheia contractele și cu ZEL Bălți. Pentru început, compania germană planifică amenajarea unei suprafețe de producție de 2000 de metri pătrați. Întreprinderea este interesată să desfășoare în Moldova activități precum prelucrări mecanice, sudură în metal, vopsire și ambalare a pieselor. Acum trebuie să identificăm 10 tineri pe care cei de la Fritzmaier vor să-i instruiască în Germania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un alte exemplu este cel cu Ducati. Ambasada Italiei la Chișinău a comunicat că cei de la firma Ducati sunt cointeresați să pătrundă pe piața din Moldova. Am luat legătura cu conducerea companiei și când am aflat că proprietarul companiei este dispus să aibă o întrevedere cu noi, mi-am luat geanta și am plecat în Italia la sediul central al firmei Ducati. Am prezentat oportunitățile oferite de ZEL Bălți. Proprietarul a cerut să-i oferim o variantă cu 5.000 de metri pătrați. El nu dorește să construiască ci vrea să ia în chirie spații gata realizate pe care să le renoveze. În concluzie, proprietarul Ducati a spus că dacă identificăm o soluție cu 5.000 de metri pătrați la 3 euro/mp chiria este gata să vină în Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, mergem și pe bază de recomandare. De exemplu cei de la Draexlmaier au menționat că vor să-și aducă furnizorii în Moldova. Astfel ne-au pus în legătură cu cei de la Gebauer și la fel am mers în Austria și am discutat cu conducerea companiei, iar după 6 luni au deschis o fabrică în Moldova. Cei de la Gebauer ne-au chemat să mergem împreună cu ei la Sumitomo. Cei de la Draexlmaier ne-au pus în legătură cu persoane influente, foști miniștri federali, care au conexiuni cu grupul Volskwagen. Și astfel ni s-a oferit ocazia să efectuăm 2 prezentări în perioada următoare în fața celor de la Volkswagen.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Secretul meu? Nu am un asemenea secret, însă rețeta succesului este abordarea targetată și insuflarea încrederii posibililor investitori. Aceștia au o foarte mare experiență. Ei au ascultat mii de oameni care le-au prezentat diverse oportunități. Important este să fii sincer cu ei în toate etapele dezvoltării proiectului: în discuțiile preliminare la sediul central și în Moldova, în faza implementării și ulterior dezvoltării. Dacă ești sincer cu ei tot timpul investitorii apreciază acest gest și te ajută prin recomandările pe care le fac.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Trecând de la general la particular, cum aţi reuşit să convingeţi conducerea Sumitomo să deschidă o fabrică de cablaje la Orhei? (descrieţi printre altele când au fost primele discuţii, de ce aţi ales Sumitomo, obstacolele cu care v-aţi confruntat şi cum aţi reuşit să le depăşiţi)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              CB: Cel mai important lucru este ca activitatea de convingere a posibililor investitori să continue. Nu să se rezume doar la o simplă deplasare și o simplă discuție. Trebuie efectuat așa-numitul folow up în care trebuie ținută legătura cu cei cu care ai discutat și convinși să vină să vadă la fața locului oportunitățile pe care le oferim noi. O dată plăcut surprinși de posibilitățile existente, investitorii se decid să-și deschidă întreprinderi în Moldova. Aceștia au clienți și furnizori, iar dacă sunt mulțumiți de ceea ce găsesc aici ne recomandă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În această idee, în 2014 am fost invitat de cei de la Gebauer să-i însoțesc într-o vizită la sediul Sumitomo din Japonia. Am mers și le-am prezentat oportunitățile pe care le oferim și astfel cei de la Sumitomo au făcut o investiție de 30 milioane euro deschizând în 2017 o fabrică în Orhei care se întinde pe o suprafață de 28.000 metri pătrați și are 3.000 de angajați. Iar acum suntem într-o fază foarte avansată de discuții cu ei pentru deschiderea unei noi fabrici de producție în Strășeni pe o suprafață mai mare, 35.000 metri pătrați și cu 4.000 de angajați. Procesul s-a blocat momentan la faza sistematizării terenurilor necesare: zona este mlăștinoasă și apare un cost suplimentar de peste 4 milioane de euro pentru drenarea și consolidarea terenului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fabrica de la Strășeni nu este construită de Sumitomo ci de o firmă dezvoltatoare, IDEC Group din Franța. Aceasta va edifica spațiile industriale pe care japonezii le vor închiria ulterior. Este pentru prima dată când am reușit să aducem o firmă dezvoltatoare în Moldova într-un asemenea program.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Referitor la obstacolele întâmpinate, au fost diverse: de la piedici politice la economice și instituționale. Investitorii aleg locația unde va fi construită fabrica. Inițial, politicienii moldoveni au încercat să atragă investitorii în locațiile unde aveau ei interes chiar dacă posibilitățile terenului respectiv nu se ridicau la cerințele investitorilor. Însă până la urmă au reușit să renunțe la acest obicei și să lase investitorul să aleagă singur locația.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alt tip de obstacol cu care ne-am confruntat a fost cel instituțional. În cadrul guvernului moldovean există structuri destinate atragerii de investiții în Moldova care au încercat să ne obtureze activitatea noastră a ZEL Bălți, intrând în competiție cu noi. Dar nu trebuie să facă acest lucru. Aceste structuri trebuie să se concentreze pe atragerea de investiții nu pe sabotarea noastră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Trecând de la prezent la viitor, care este strategia de dezvoltare a ZEL Bălţi pentru perioada următoare? Care vor fi companiile care vor investi în deschiderea de noi fabrici în arealul gestionat de ZEL Bălţi?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              CB: Viitorul pentru Moldova nu este unul foarte frumos dacă nu reușim să stopăm exodul de forță de muncă. Acum noi avem un salariu minim de 130 euro, în România, cel mai apropiat stat de Moldova, salariul minim a ajuns la peste 400 de euro. Ce să mai vorbim de alte state din Uniunea Europeană? Cu toate acestea încercăm să atragem forță de muncă în ZEL Bălți, unde salariul mediu a ajuns să fie undeva pe la 600 de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acum este momentul ca acest exod să-l stopăm prin aducerea de investiții, însă nu cred că grupuri mari de companii vor mai veni mult timp în Moldova. Bazinul de forță de muncă se află în continuă scădere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest context ne-am orientat spre companii mai mici și chiar spre crearea de clustere unde să putem pune în legătură IMM-urile autohtone cu marile companii venite în Moldova. Am reușit să creăm un astfel de cluster, suntem la o faza de început, în care am atras 16 actori: de la universități și instituții la companii mari și mici. Administratorul, coordonatorului acestui cluster este Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare din Moldova. În 12 iunie voi fi în Germania pentru a semna un acord de colaborare/parteneriat cu un cluster german.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acum noi încercăm să identificăm circa 50 de companii autohtone care ar putea produce componente și subansamble pentru marile companii de automotive din Moldova. Acestea importă foarte multe componente pentru a putea realiza în Moldova subansamblele de mașini necesare, iar prin acțiunea noastră încercăm să le reducem din costurile de import. Bineînțeles o altă fațetă a acestui lucru este și circuitul banilor: menținerea acestora în Moldova, schimbarea balanței comerciale (diminuarea diferenței negative a balanței comerciale).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru acest lucru, am identificat împreună cu colegii de la serviciul vamal care sunt produsele cel mai des importate de către companiile de automotive din Moldova. Nu ne-am uitat la primele din listă ci la cele situate de la poziția 5-6 în jos. Astfel am aflat că, de exemplu, Draexlmaier are produse care sunt importate în cantități foarte mari: 7 milioane de bucăți, 20 milioane de bucăți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Etapa următoare am trecut la realizarea unei fișe a produsului importat, reușind să facem o analiză comparativă per fiecare componentă. Am stabilit astfel care dintre componente ar putea fi produse de către companiile din Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Însă cea mai mare provocare a acestor companii, care vor face parte din clusterul respectiv, va fi standardizarea la norme europene a producției. Pentru acest lucru, am reușit să introducem în bugetul de stat circa 1 milion de euro pentru acest lucru. Totodată, am reușit să convingem guvernul de la Chișinău să acorde subvenții și ajutoare de 50% din costuri companiilor care vor să adopte standarde de producție europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Avantajele care sunt aduse de un asemenea cluster companiilor membre sunt extraordinare. De la asocierea cu un brand renumit la asigurarea unei piețe de desfacere stabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest mod cred că vom reuși să eliminăm dependența Moldovei de investitorii mari. În opinia mea, cred că dacă în următorii 10 ani vom reuși să mai prindem 2-3 investitori așa mari ca Draexlmaier sau Sumitomo atunci va fi un lux.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Să nu se înțeleagă că nu vor mai veni deloc companii mari în Moldova. Vor veni companii, de anvergură mai mică, dar mai tehnologizate. Moldova deține încă multe avantaje pentru investitori. Singurul impediment îl constituie calificarea forței de muncă, dar și acest lucru se poate rezolva prin pregătirea personalului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              TRB: Care consideraţi că ar fi primele 3 domenii în care statul moldovean ar trebui să investească pentru ca R. Moldova să devină mai competitivă pe plan regional?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              CB: Pe primul loc se află domeniul educației. Atât statul cât și individul trebuie să investească cel mai mult în educație pentru că aceasta aduce cele mai mari dividende. Un stat ai cărui locuitori sunt educați este un stat dezvoltat și competitiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un alt domeniu în care statul moldovean trebuie să investească este infrastructura de transport. La ora actuală, infrastructura din Moldova lasă mult de dorit. Dacă vom reuși să avem drumuri la niveluri europene atunci și dezvoltarea localităților se va derula mult mai repede, investitorii vor aprecia acest lucru, vor veni și vor recomanda cu plăcere Moldova ca locație pentru investiții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un al treilea domeniu ar fi gândirea sistemică a politicienilor, a conducerii administrației publice centrale și locale. Ar trebuie realizată o schimbare în gândirea acestora pentru eficientizarea utilizării banului public și a resurselor existente. Trebuie realizată o schimbare de gândire a conducerii administrative deoarece există deja în Moldova zeci de sate în care nu mai există nici un locuitor. Nu mai merge după metoda veche. Trebuie utilizate noi procedee dezvoltare administrativă. Doar prin atragerea de investiții în zonele care mai sunt locuite vom putea stopa migrarea populației spre alte regiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Interviu realizat de Marius Totoianu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cununa Apusenilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Este vineri dimineață și soarele încearcă să-și facă loc pe cer. Este început de iunie…este 1 iunie… și 24 de copii de la poalele Apusenilor, din Gilău își îmbrățișează părinții înainte de a pleca într-o excursie de 4 zile în Republica Moldova pentru a participa la cel mai mare festival de folclor din această țară, Festivalul internațional de folclor ”Nicolae Glib”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mulți dintre copii, membri ai formației de dansuri populare „Cununa Apusenilor” al Casei de Cultură „Dumitru Sopon” din Gilău pleacă pentru prima dată peste hotare. Alții au mai făcut-o, dar mai aproape, în Ungaria. Părinții cu lacrimi în ochi, dar încrezători și mândri în același timp, își iau rămas bun dându-le ultimele indicații pentru drum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În sfârșit autocarul se pune în mișcare, iar pe fețele călătorilor, copii și adulți, se citește emoția drumului făcut prima dată…nimeni nu a mai călătorit în R. Moldova, nici chiar șoferul autocarului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totul a început în mai 2017

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Semințele acestei călătorii au fost sădite la începutul lunii mai 2017, când redactorul-șef al publicației ”ECOnomist” din Chișinău, Ion Chișlea, a venit cu o idee la redacția site-ului Transilvania Regional Business: înfrățirea comunei Pepeni (raionul Sîngerei, R. Moldova), locul său de baștină, cu o comună din Cluj. Având ca și criterii de căutare profesionalismul și o bogată experiență în administrația publică, redacția www.trb.ro s-a orientat către domnul Dumitru Sfârlea, primarul comunei Gilău. Acesta a fost foarte receptiv la expunerea ideii de înfrățire. Astfel, o delegație moldovenească formată din domnul primar din Pepeni – Oleg Rotaru, președintele Asociației Băștinașilor din Pepeni – Oleg Cernei și secretarul acestei asociații – Ion Chișlea au venit la Gilău pentru a iniția procedura necesară înfrățirii celor două localități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După o primire foarte frumoasă a delegației moldovenești, domnul primar Dumitru Sfârlea a împărtășit oaspeților din bogata lui experiență de peste 20 ani în administrarea localității și în atragerea de fonduri europene nerambursabile pentru implementarea proiectelor necesare dezvoltării acestei comunități. Dacă la începutul mandatelor sale de primar, în Gilău nu era canalizare sau gaz natural, acum, cu ajutorul fondurilor europene și guvernamentale, domnul Dumitru Sfârlea, împreună cu echipa coordonată de acesta la Primărie, a reușit să tragă canalizare, apă și gaz natural pe toate străzile comunei. A construit un parc foarte modern. Au fost asfaltate majoritatea străzilor. De asemenea, și iluminatul public a fost modernizat, cel clasic fiind înlocuit cu unul foarte eficient din punct de vedere energetic datorită alimentării becurilor de la celule fotovoltaice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un ultim exemplu al experienței și profesionalismului echipei de la Primăria Gilău este dat de semnarea la începutul lunii mai 2018 de către domnul primar Dumitru Sfârlea a celui mai recent contract de finanțare în valoare totală eligibilă de aproximativ 985.000 euro, finanțat 100% din fonduri externe nerambursabile, având ca obiect „Modernizarea infrastructurii rutiere în Comuna Gilău, județul Cluj” în care sunt incluse drumurile din satul Someșul Rece și Someșul Cald. Durata de execuție a contractului este de 36 luni de la data semnării acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Moștenitorii” la Gilău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Următorul pas a fost făcut în domeniul culturii și a constat în invitarea reprezentanților comunei moldovenești Pepeni la festivalul folcloric organizat de Casa de Cultură „Dumitru Sopon” din Gilău în cinstea cântărețului de muzica populară, Dumitru Sopon. Astfel, în 24-25 iunie 2017, formația „Moștenitorii” din Pepeni a participat la Festivalul-concurs național de interpretare a cântecului popular „Dumitru Sopon”. A fost ceva extraordinar când muzica populară moldovenească a răsunat în sala Casei de Cultură…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu ocazia prezenței delegației moldovenești pe plaiurile ardelenești, domnul primar Dumitru Sfârlea și domnul primar Oleg Rotaru au parafat Acordul de înfrățire dintre localitățile Gilău respectiv Pepeni. Totodată, domnul Rotaru a lansat o invitație către gazde de a veni în anul următor la un festival folcloric unic în Basarabia, și anume la Festivalul Internațional „Nicolae Glib”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prin Pipirig și Humulești către Prut

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și astfel autocarul cu reprezentanții administrației locale din Gilău (domnul primar Dumitru Sfârlea, domnul administrator al localității Ruxan Roșca, domnul consilier Aurel Colto și omul de afaceri Liviu Mariș) și trupa de copii ai formației de dansuri populare „Cununa Apusenilor”, sub atenta îndrumare a doamnei directoare a Casei de Cultură „Dumitru Sopon”, Marcela Cîmpeanu Vele a trecut Munții Carpați pe la Borsec-Pipirig, făcând unul dintre multele popasuri la Humulești. Aici copii au putut vedea aievea ceea ce Ion Creangă scria în prima carte a Amintirilor din Copilărie:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc”…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După ce am revenit din istoria poveștilor lui Creangă, drumul ne-a dus prin Iași dincolo de Prut, unde nu mai pridideam să ne uităm pe fereastra autocarului și să ne minunăm de frumusețea naturii. Nu mai conta că drumurile erau cum erau, unele în construcție altele în degradare…verdele dealurilor și câmpurilor pline de recolte ne-a vrăjit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „De ce este așa de întuneric?”…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Lăsăm în urmă Bălți și Sîngerei. Intrăm în Pepeni. Noaptea își aruncase deja vălul său negru peste casele din comună. Întunericul era accentuat parcă și de lipsa becurilor aprinse atât la prispele caselor cât și pe stâlpii de pe marginea drumului. Doar câteva becuri răzlețe încercau să lupte cu noaptea…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La oprire, autocarul a fost întâmpinat de domnul primar Oleg Rotaru, iar primele cuvinte ale românilor arată diferența dintre cele două comunități: „De ce este așa de întuneric pe stradă? Unde sunt oamenii? Casele sunt părăsite? De ce nu au lumini aprinse la intrare pe prispă?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Răspunsul nu a întârziat să apară. „La începutul anilor 2000 călătoream foarte des pe ruta Spania – România – Moldova. Exact aceleași întrebări mi le puneam și eu când treceam prin satele românești și vedeam întunericul care le învăluia. Eram obișnuit cu nivelul de dezvoltare al satelor din occident. Acum noi ne aflăm în stadiul în care erați voi la începutul anilor 2000. Diferența între Gilău și Pepeni este de 15-20 ani. Sper ca prin schimbul de experiență să scurtăm mult din această distanță” a declarat domnul Oleg Rotaru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O gură de Rai unde se vorbește românește

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              A doua zi, când soarele era de 3 sulițe pe cer, ne-am făcut și noi apariția pe străzile din Pepeni. Arhaicul caselor și a drumurilor ne-a dus pe cei adulți cu gândul la copilărie și la casele bunicilor noștri, iar pe copii cu gândul că se află în Rai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe unde mergeam, locuitorii ne întâmpinau cu zâmbetul pe buze și ne întrebau în dulcele grai moldovenesc despre locurile de unde venim și cum am ajuns tocmai la ei în Pepeni. Ospitalitatea a fost la ea acasă. Dacă vineri, de 1 Iunie, copii au fost pe drum și nu s-au bucurat de acea zi, sâmbătă au vizitat mai multe obiective istorice, culturale și turistice din Chișinău venind seara cu tolba plină de amintiri de neuitat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și a sosit și ziua festivalului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și a sosit și ziua mult așteptată – ziua în care grupul de copii al formației „Cununa Apusenilor” urma să danseze pe scenă în fața celui mai iubit om de folclor din Moldova, Nicolae Glib.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totul a început în jurul orei 10.00, când consilierii locali din Pepeni i-au făcut lui Nicolae Glib o surpriză de neuitat. Casa de Cultură din sat îi va purta numele artistului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Să știți că m-a surprins şi sunt bucuros sau poate prea bucuros. Suntem într-o dispoziție extraordinar de bună pentru că îi putem bucura pe consătenii mei din Pepeni cu un program extraordinar de frumos, cu multe cântece populare”, a afirmat interpretul, artistul poporului, Nicolae Glib.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Este o personalitate atât de mare care ne reprezintă comuna Pepeni, un artist al poporului, cetățean de onoare al municipiului Sângerei, cetăţean de onoare al satului Pepeni. Consilierii au fost de acord să îl bucurăm şi pe dumnealui cât este în viață și să îi dea Dumnezeu sănătate”, a declarat primarul comunei Pepeni, Oleg Rotaru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Apoi a început jocul și voia bună. Festivalul a avut două componente: una dedicată formațiilor folclorice de amatori, desfășurată în aer liber în parcul din fața Casei de Cultură, unde ansambluri folclorice din Sângerei, Telenești, Șoldănești, Florești, Căușeni și Rezina și-au prezentat repertoriul printr-o suită de cântece și dansuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              A doua componentă a festivalului s-a desfășurat în interiorul Casei de Cultură, unde peste 800 de oameni au privit cu sufletul la gură cântecele și dansurile populare ale invitaților Igor Cuciuc, Valentin Butucel, Anișoara Prisăcaru și mulți alții, aceștia fiind acompaniați de Ansamblul de cântece populare și dansuri „Fluieraș”, condus de frații Ştefăneț.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dansul românilor…„cireașa de pe tortul  festivalului”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Printre invitații la acest festival s-au numărat și copiii de numai 10 ani de la formația ardeleană „Cununa Apusenilor”, pregătiți de instructorii Ciprian și Nicoleta Mureșan, care s-au făcut remarcați nu doar prin costume și repertoriu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Au început băieții cu un dans de pe Someș executat impecabil fapt ce a smuls ropote de aplauze din partea auditoriului. Au urmat fetele cu celebrul dans și cântec al fetelor de la Căpâlna. Apoi a fost un dans someșean pe perechi care a fost la fel de bine apreciat de către public. Însă momentul cel mai emoționant, care a ridicat sala în picioare și a înlăcrimat mulți ochi prezenți în sală a fost acela în care copiii, cu steaguri tricolore în mână, au cântat celebrul cântec al Savei Negrean Brudașcu, „Doamnei ocrotește-i pe români”. Copiii au fost aplaudați la scenă deschisă și cu siguranță se va vorbi multă vreme despre prezența lor pe scena Casei de Cultură „Nicolae Glib” din Pepeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Impresiile spectatorilor, printre care s-au numărat parlamentari, reprezentanți ai administrațiilor raionale și locale, au fost pe măsură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Prezența copiilor la acest festival renumit este ceva ce nu poate fi descris în cuvinte, iar cântecul Doamne ocrotește-i pe români a fost cireașa de pe tort a evenimentului”, a declarat primarul localității Pepeni, Oleg Rotaru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Cel mai mult mi-a plăcut dansul băieților. Parcă a fost o descătușare de energie. Iar aspectul lor a fost impecabil, cu pantalonii lor albi perfect întinși, fără nicio cută. Ce să mai spun despre cântecul care l-au interpretat și a ridicat sala în picioare? Am rămas fără cuvinte”, a declarat plin de emoție fostul ministru al apărării și vicepreședinte al Asociației Băștinașilor din Pepeni, Victor Gaiciuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu mai prejos au fost și impresiile micilor interpreți ardeleni. „Nu credeam că vom fi așa de aplaudați. Ne așteptam la aplauze dar nici chiar așa, iar atunci când am început să cântăm și am văzut sala în picioare… a fost ceva sublim” a declarat Maria, una din tinerele dansatoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Am venit cu covoare țesute din lână”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe toată durata evenimentului, în părculețul din fața Casei de Cultură din Pepeni mai mulți meșteri populari din nordul Moldovei și-au prezentat creațiile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Mândria mea este portul popular pe care de 25 de ani îl confecționez după toate legile. Mai avem și fețe de masă, băsmăluțe, broboade pentru costumul popular, trăistuțe, chiar ciorapi de lână”, a spus meșterul popular, Maria Ciobanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Am venit la acest festival frumos „Nicolae Glib” cu covoare țesute din lână naturală, fără coloranți. Undeva în două, trei luni dacă facem un covor. Eu le vând, se vând foarte bine deoarece nu sunt colorate și lumea le preferă, le pot spăla ușor”, a comunicat meșterul popular, Parascovia Pasat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Casă, dulce casă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Și iată am pornit pe drumul către casă. Dacă la venire toți din autocar erau plini de emoție, la întoarcere acest sentiment a fost înlocuit de nerăbdarea revederii celor dragi. Dacă la venire drumul ni s-a părut lung, la întoarcere timpul parcă a zburat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În loc de …epilog

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pe toată durata prezenței noastre în Moldova s-a putut observa spiritul de fraternitate confirmat atât prin căldura cu care gazdele ne-au îmbrățișat cât și prin ospitalitatea acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un prim pas spre unificarea cu patria mamă, România, s-a făcut în domeniul etno-cultural prin prezența artiștilor moldoveni la Festivalul „Dumitru Sopon” de la Gilău și, în contrapartidă, prin prezența ardelenilor la Festivalul „Nicolae Glib”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Urmează să mai fie făcuți mulți pași deoarece drumul spre unificare este lung. Amplul schimb de experiență între echipele conduse de cei doi primari Dumitru Sfârlea, respectiv Oleg Rotaru pe diferite probleme ale administrației locale va contribuit decisiv la netezirea drumului prin generarea unei variate palete de oportunități pentru ambele localități. Una dintre acestea ar putea consta în alungarea întunericului din Pepeni prin contribuția Primăriei Gilău la iluminatul stradal. Astfel, localitatea de dincolo de Prut va putea fi considerată… dincoace de Prut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Rata scăzută a natalității, dublată de rata crescută a mortalității (spor natural negativ), emigrarea forței de muncă (și a personalului calificat sau cu studii superioare) și nu în ultimul rând, creșterea procentului pensionarilor la cote care întrec procentul celor care contribuie la bugetul de stat sunt caracteristici fundamentale ale declinului demografic în Europa Centrală și de Est. Din pricina acestui fenonem, Organizația Națiunilor Unite a plasat (sub)regiunea în topul celor mai problematice regiuni din lume în termenii declinului demografic. Zece state cu cea mai rapidă scădere a populației din lume se găsesc în Europa Centrală (câteva state din Balcanii de Vest) și de Est.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ucraina nu face excepție și intră în clubul acestor state. Prognozele ONU pe termen lung, adică anul 2050, estimează un declin demografic al Ucrainei de până la 18% din populația actuală. Restul statelor, nu departe procentual, și anume Bulgaria, Croația, Serbia, Ungaria, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Romania și Polonia ar putea pierde până la 15%[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Caracteristicile demografice ale Ucrainei conform datelor statistice ale ONU

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Estimativ: în perioada 2015-2020, populația Ucrainei ar urma să scadă  între 800.000-900.000  de locuitori din cauza sporului natural negativ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              *Conform experților pentru ca sporul natural să ajungă la 0 este nevoie ca rata de fertilitate să ajungă la 2,1 copii per mamă[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Însă, în privința acestui ultim tabel, ale cărui cifre au fost preluate din datele statistici oferite de Serviciul de Statistici Naționale din Ucraina, avem unele rezerve privind realitatea ce o reflectă atunci când îl comensurăm, pe de o parte, cu datele statistice oferite de Eurostat referitoare la numărul ucrainenilor ce obțin permis de ședere în fiecare an în statele Uniunii Europene (plus fluxul migrator spre Rusia, care deși s-a redus, nu a încetat), iar pe de altă parte, cu aprecierile unor experți. Conform Eurostat, începând din anul 2013, când ucraineni au putut obține pentru prima dată permis de ședere în Europa, 236.000 au beneficiat de acesta; în anul 2015, numărul celor care au obținut permisul a devenit de două ori mai mare, adică 493.000[vii], ca în 2016, numărul celor care au primit permis de ședere să ajungă la aproape la 589.000[viii]. Totodată, obiectivitatea Serviciului Național de Statistică din Ucraina, în materie de cifre privind migrația netă (adică numărul celor care se întorc în țară minus numărul celor care părăsesc țara), este pusă la îndoială inclusiv de specialiști și experți:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Statisticile noastre de stat, de obicei, contabilizează mai bine persoanele care sosesc decât cele care pleacă”. În plus, oamenii, de cele mai multe ori, nu reușesc nici măcar să raporteze (către autorități) plecarea lor…[ix]remarca Oleksandra Slobodian, analist CEDOS, un think-tank din Ucraina care analizează politicile publice și procesele sociale în educație, migrație și dezvoltare urbană[x].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cifra ucrainenilor plecați în străinătate nu se cunoaște cu certitudine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ultimul recensământ ce a avut loc în Ucraina datează din anul 2001. Evidența populației, după șaptesprezece ani, este foarte greu de ținut, iar estimările s-ar putea să nu concorde cu realitatea. Cu toate acestea, în conformitate cu unele aprecieri oficiale, „peste 5 milioane de ucraineni lucrează sau trăiesc legal în străinătate. Cifra este enormă, iar tendința este în continuă creștere” declara Andrei Sibiga, reprezentat al Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina[xi]. Cu toate acestea, ar putea fi mai mult de 5 milioane de ucraineni aflați peste granițe, fiindcă se găsesc aproape 2/3 de ucraineni care muncesc ilegal în străinătate, și astfel nu apar înregistrați neapărat în Ucraina ca fiind plecați[xii]. Această ultimă afirmație este confirmată și de către Organizația Internațională pentru Migrație, care semnala faptul că 40% dintre ucraineni care lucrează în străinătate o fac fară înregistrare oficială[xiii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Principala destinație a ucrainenilor în Uniunea Europeană este Polonia. Aceasta se datorează, pe de o parte, proximității geografice și a micilor diferențe lingvistice, iar, pe de altă parte, cel puțin la fel de important, datorită faptului că statul polon permite ucrainenilor ca, în marja regimului de vize liber, pe baza pașaportului și a unei invitații de muncă din partea angajatorului, cel interesat să poată să meargă să muncească fără a fi obligat să aibă nevoie de viză de muncă, explica Iekaterina Kuciuțka expert la Europa fără Bariere. Iar numărul ucrainenilor ce lucrează în Polonia nu este nici pe departe unul mic. Wojciech Kononszuk, șeful departamentului privind Ucraina, Belarus și Moldova al Centrului pentru Studii Estice, aprecia că în Polonia s-ar găsi, în acest scop, între „1-1.5 milioane de ucraineni, mulți dintre ei lucrând fără permis sau cu contracte de muncă temporare”[xiv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește emigrarea în Rusia același expert, Iekaterina Kulciuțka, explica, pentru Unian.info, de ce, în ciuda tuturor evenimentelor din ultimii ani, ucrainenii încă aleg această destinație, referindu-se la lipsa barierelor lingvistice și la legăturile familiale[xv]. Conform unor date statistice oferite de media rusească și preluate mai departe, în anul 2016, în Rusia s-ar fi găsit 2,5 milioane de ucraineni, dintre care 1.4 milioane cu permis de ședere temporar sau permanent, inclusiv 400.000 de ucraineni cu statut de refugiați[xvi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Fără nicio îndoială, principalul factor, pentru care ucraineni decid să își părăsească țara, îl reprezintă evidenta diferență de salariu față de statele unde decid să emigreze. În timp ce un salariu mediu în Ucraina, după majorarea recentă, a ajuns la 325$ (dar cu o discrepanță foarte mare între Kiev – 503$/425 euro  și regiunea Cernăuți, cu salariul mediu cel mai mic 245$/208 euro, citează Centrul Media BucPress Cernăuți)[xvii], în alte state de destinație alese de ucraineni salariul mediu se prezintă astfel: Rusia – 500 euro, Polonia 750 euro, Cehia – 870 euro, Italia – 1760 euro, Germania – 2300 euro[xviii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sub zodia trecutului și a viitorului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Demografia Ucrainei nu a cunoscut neapărat noi orizonturi ale declinului odată cu Revoluția Demnității, a conflictului din Donbas, a anexării Crimeii și a crizei economice, cauzate de evenimentele anterior menționate, și pe care Kievul încearcă să le soluționeze. Declinul demografic este o moștenire post-independență, o vulnerabilitate națională de gradul I, pe care conducerile ce s-au succedat în fotoliile puterii au tratat-o cu indiferență. La setul de probleme acumulate ex ante 2014, evenimentele sus-amintite doar perpetuează un fenomen început cu două decenii în urmă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Probabil că ceea ce s-a schimbat în mod semnificativ, odată cu Revoluția Demnității, a conflictului din Donbas și a anexării Crimeii, rezidă în restrângerea mijloacelor pe care factorii de deciziei le-ar putea utiliza pentru a reduce fenomenul declinului demografic pe termen scurt și mediu. La momentul actual cu o proiecție pe 5-10 ani, dat fiind contextul de împrejurări, guvernele următoare par să aibă de îndeplinit o misiune aproape imposibilă. Cu o parte din teritoriu decupat a căreia soartă pare decisă cel puțin pentru moment, cu o altă bucată de teritoriu, ce, de la o zi la alta, ia forma unui conflict înghețat și care totodată încorporează un segment important al industriei ucrainene, cu un regim liber de vize ce facilitează emigrarea în statele Uniunii Europene și cu o lentoare nedemnă de Europa anilor 2018, în termeni de politici de dezvoltare, promovare și încurajare a investițiilor, fie ele interne sau străine, demografia Ucrainei va continua să scadă cel puțin în același ritm.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cel mai șocant scenariu pentru Ucraina în momentul de față, bazat pe cifre estimative ale populației ucrainene, pe un număr maximal al celor care s-ar afla în străinătate (fie că muncesc, studiază ori s-au stabilit acolo) oferă ipoteza conform căreia în teritoriul controlat la ora actuală de facto de către conducerea de la Kiev – aceasta înseamnă fără populația din Crimeea și fără populația din regiunea controlată de separatiștii sprijiniți de Kremlin – ar locui aproximativ 35 de milioane de persoane[xix].  Însă, după cum am menționat anterior, în lipsa unui recensământ, marja de eroare a aproximărilor poate fi destul de mare. Cu toate aceste un lucru este cert: declinul demografic a devenit o boală cronică care cere măsuri urgente, pentru că emigrarea și sporul natural negativ vor rămâne cel puțin la aceleași cote în următorii ani. Ca urmare, forța de muncă scade, iar economia se erodează. Un efect de domino asigurat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] http://www.atlanticcouncil.org/blogs/ukrainealert/ukraine-headed-for-perfect-storm-of-demographic-decline

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] https://esa.un.org/unpd/wpp/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] https://www.dailysignal.com/2017/02/21/ukraines-population-continues-to-dwindle/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] http://ukrstat.org/en/operativ/operativ2018/ds/mr/mr_e/mr0318_e.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v] Datele de pe site-ul oficial sunt neclare, pentru că amestecă migrația internă cu cea externă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vi] Datele de pe site-ul oficial sunt neclare, pentru că amestecă migrația internă cu cea externă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vii] http://ukrainianweek.com/Society/209488

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [viii] Raport EUROSTAT, Residence permits for non-EU citizens, noiembrie 2017, http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8456381/3-16112017-BP-EN.pdf/e690a572-02d2-4530-a416-ab84a7fcbf22

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ix] https://www.unian.info/society/2188574-reasons-why-ukrainian-population-shrinks.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [x] https://cedos.org.ua/en/about

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xi] https://112.international/ukraine-top-news/at-least-5-million-ukrainians-left-to-live-abroad-ukraines-foreign-ministry-5834.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xii] http://ukrainianweek.com/Society/209488

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xiii] https://www.unian.info/society/2188574-reasons-why-ukrainian-population-shrinks.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xiv] http://www.dw.com/en/poland-fears-economic-hit-as-eu-opens-door-to-ukrainians/a-42367764

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xv] https://www.unian.info/society/2188574-reasons-why-ukrainian-population-shrinks.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xvi] https://jamestown.org/program/russian-citizenship-for-ukrainians-addressing-russias-population-decline/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xvii] http://bucpress.eu/economie/ucraina-cele-mai-mici-castiguri-6871

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xviii] http://ukrainianweek.com/Society/209488

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [xix] https://eadaily.com/en/news/2017/10/25/major-problem-and-big-secret-how-many-people-are-still-in-ukraine

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              vecinii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Participanții la întâlnirea recentă cu vice-ministrul Educației din Ucraina Pavlo Hobzei, liderii societăților pentru cultura românească din regiunea Cernăuți, au semnat o declarație comună, în care condamnă politica statului ucrainean față de minoritățile naționale, exprimându-și dezamăgirea în urma consultărilor-farse pe care le organizează Ministerul Educației cu etnicii români din Ucraina. „Confirmăm încă o dată fermitatea noastră de a lupta cu toate mijloacele legale  pentru  păstrarea  drepturilor de care ne-am bucurat  pe aceste meleaguri  timp de  sute de ani  ca popor  băştinaş  şi  pentru apărarea acestor drepturi  prevăzute,  de altfel,  şi de Constituţia Ucrainei”, se spune în declarația trimisă autorităților române, dar și ucrainene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Agenția BucPress publică integral această declarație:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              D E C L A R A Ţ I E

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După  adoptarea  în ultimii ani de către parlamentul Ucrainei a unor legi care încalcă în mod flagrant Constituţia ţării şi drepturile minorităţilor ei naţionale, situaţia  comunităţii românilor din Ucraina  s-a agravat, atingând cote îngrijorătoare  pentru existenţa noastră ca etnie şi ca fiinţe umane. Din păcate, conducerea statului ucrainean, ministerele şi preşedinţia rămân surde la doleanţele exprimate de noi, continuând să promoveze o politică de deznaţionalizare şi asimilare  forţată  a minorităţilor naţionale din Ucraina, îndreptată spre schimbarea caracterului etnic al populaţiei. Cel mai elocvent exemplu în această privinţă  îl constituie Legea Ucrainei despre învăţământ  adoptată în septembrie 2017, precum şi proiectul noii Legi a învăţământului mediu general  din  Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La 11 mai 2018, aflându-se într-o vizită de lucru în regiunea Cernăuţi,  ministrul adjunct al  învăţământului din Ucraina, domnul Pavlo Hobzei, însoţit de câţiva salariaţi ai acestei instituţii de stat, au  întreprins o nouă încercare de a  ne convinge că  Legea Ucrainei despre învăţământ şi proiectul noii Legi  despre învăţământul mediu general  sunt benefice  pentru copii etnicilor români din  Ucraina, în timp ce noi ne convingem zi de zi de efectul ei dezastruos asupra identităţii noastre. Aşa-zisa discuţie la „masa rotundă” cu participarea demnitarilor de la Kiev, a unor persoane oficiale  din Administraţia regională de stat Cernăuţi  şi a  unor conducători ai societăţilor publice culturale româneşti din regiunea Cernăuţi  (semnatari ai acestei Declaraţii),  s-a transformat, din păcate,  şi de data  aceasta într-o farsă,  oficialităţile ministeriale ignorând complet argumentele noastre referitoare la încălcările Constituţiei  Ucrainei şi a altor legi, inclusiv europene, privind drepturile minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Conducerea Ministerului Învăţământului din Ucraina, în loc să ţină seama de cerinţele  noastre, legitime şi fireşti, de a păstra în şcoli procesul de învăţământ în limba maternă şi de a studia mai  calitativ  limba  ucraineană, cerinţe  înaintate în repetate rânduri atât Ministerului, cât şi conducerii de vârf a Ucrainei, a venit cu propunerea ca prevederile articolului 7 al Legii Ucrainei despre învăţământ să fie implementate prin intermediul art. 5 al noului proiect al Legii despre învăţământul mediu general, amânând  din „generozitate”  începutul  procesului de ucrainizare  totală şi definitivă  a  minorităţilor naţionale din ţară  până  în  2023. Adică, ne  oferă posibilitatea să mai fim români încă  vreo 4 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Situaţia creată ne obligă să declarăm încă o dată că noi, reprezentanţii comunităţii românilor din regiunea Cernăuţi, Ucraina, condamnăm politică actualei conduceri promovată faţă de minorităţile naţionale din Ucraina, politică ce  încalcă în mod grosolan Constituţia Ucrainei, şi cerem de urgenţă anularea articolului 7 din Legea Ucrainei despre învăţământ, aplicându-se normele tratatelor internaţionale, toate recomandările Comisiei de la Veneţia şi obligaţiunile internaţionale ale Ucrainei. În opinia noastră, noua Lege despre învăţământul mediu general  trebuie să se bazeze pe articolele 8, 10, 22, 24, 53 şi 119 ale Constituţiei Ucrainei care garantează drepturile minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă şi nu admit nici un fel de privilegii sau discriminări ale cetăţenilor pe  bază de rasă, naţionalitate sau limbă  maternă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, declarăm că orice discuţii pe marginea proiectului noii legi a învăţământului mediu general pot  fi declanşate  doar după redactarea art.7 al Legii Ucrainei despre   învăţământ  şi aducerea lui în conformitate cu normele Constituţiei Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acelaşi timp ne adresăm Statului Român, care ar trebui să monitorizeze modul în care Ucraina respectă prevederile articolelor 13 şi 19  din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina semnat în 1997 de conducătorii celor două state şi ratificat de parlamentele ambelor ţări. Or, în articolul 13, punctul 5, scrie negru pe alb că ambele ţări vor crea pentru persoanele aparținând minorității române din Ucraina și pentru cele aparținând minorității ucrainene din România, aceleași condiții pentru studierea limbii lor materne şi că „ persoanele sus-menționate au dreptul să fie instruite în limba lor maternă, într-un număr necesar de școli și instituții de stat pentru învățământ și specializare, situate ținând seama de răspândirea geografică a minorităților respective. Ele au, de asemenea, dreptul de a folosi limba lor maternă în raporturile cu autoritățile publice, în conformitate cu legislația națională și cu angajamentele internaționale ale părților contractante” .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deci,  cum  respectă  astăzi Ucraina  obligaţiile asumate  în 1997 şi  care e poziţia  României  faţă  de politica de asimilare forţată a etnicilor  români  din Ucraina, promovată în ultimii ani de conducătorii de la Kiev?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Prin  actuala declaraţie  confirmăm încă o dată fermitatea noastră de a lupta cu toate mijloacele legale  pentru  păstrarea  drepturilor de care ne-am bucurat  pe aceste meleaguri  timp de   sute de ani  ca popor  băştinaş  şi  pentru apărarea acestor drepturi  prevăzute,  de altfel,  şi de Constituţia Ucrainei. Vom lupta inclusiv pentru păstrarea învăţământului în limba maternă, iar toate discuţiile pe marginea unor proiecte de legi noi referitoare la limba învăţământului din Ucraina  vor fi purtate de noi cu oficialităţile ucrainene numai după aducerea lor în concordanţă  cu prevederile art. 8, 10, 22, 24, 53 şi 119 ale Constituţiei, precum şi după aplicarea tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a altor organisme europene privind  Legea Ucrainei despre învăţământ. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vasile  TĂRÂŢEANU, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, membru de onoare al Academiei Române;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ilie T. ZEGREA, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aurica BOJESCU, Secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nicolae  ŞAPCĂ, vicepreşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Iurie LEVCIC, directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Arcadie MOISEI, şeful direcţiei şcoli şi învăţământ a Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi  din Cernăuţi;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Marin GHERMAN, preşedintele Centrului Media „BucPress”;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nicolae TOMA, redactor şef  al ziarului „Zorile Bucovinei”;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vitalie ZÂGREA, preşedintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                GoOnline

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Banca Transilvania si Blugento, companie clujeana specializata in furnizarea de solutii de eCommerce bazate pe platforma Magento, lanseaza GoOnline, o solutie completa pentru IMM-uri, pentru realizarea de magazine online utilizand cea mai moderna si performanta platforma de comert electronic din Romania. In cadrul parteneriatului, Blugento si BT pun la dispozitia celor care doresc sa deschida propriul magazin online serviciul GoOnline la un pret accesibil, pe baza de abonament lunar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primul reflex pe care il avem cand auzim de o firma, de un produs sau serviciu este sa cautam online informatii. Insa azi nu mai este suficient sa ai un site simplu, cu o prezentare generala, cu datele de contact ale firmei.  Clientii isi doresc din ce in ce mai multe lucruri, in primul rand sa poata achizitiona online din cat mai putine click-uri, sa aibainformatii complete, sa vada review-uri ale produselor, sa intre in contact cu alti cumparatori si utilizatori. Blugento si BT vor sa dezvolte acest journey, in mod special pentru afacerile mici si mijlocii. Cum imi cresc vanzarile? – este o preocupare curenta a antreprenorilor, iar GoOnline este raspunsul pe zona online”,afirma Daniel Szekely, Director Coordonator, Directia IMM si Microbusiness, BT

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Magazinul online poate fi realizat in mai putin de trei zile si include, printre altele, un design personalizat, complet adaptat oricarui brand si optimizat pentru dispozitivele mobile, suport tehnic dedicat, integrare cu furnizorii de servicii de curierat din Romania, dar si cu alti peste 100 de furnizori de servicii complementare, precum marketing, data analytics, email, soft-uri pentru optimizarea conversiei sau marketing automation”,declara Sandu Babasan, CEO Blugento.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Fiecare magazin realizat cu ajutorul GoOnline va fi integrat cu solutia de plati online oferita de Banca Transilvania, iar comision va fi preferential pentru platile facute de clienti cu cardul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Magazin online la cheie, 3 tipuri de abonament

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Antreprenorii aleg design-ul si abonamentul potrivit business-ului lor, urmand o perioada scurta de configurare si adaptare a design-ului la brandul propriu. In mai putin de 3 zile, acestia pot avea un magazin online, perfect functional, pregatit sa vanda. Sunt pregatite 3 pachete de abonament care difera in functie de numarul de produse care vor fi comercializate in magazinul online si de functionalitatile dorite:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Pachetul Shop pentru magazinele cu pana la 300 de produse: 59 euro/luna;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Pachetul Expert pentru magazinele cu pana la 2.000 de produse: 99 euro/luna;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Pachetul Site pentru companiile fara produse in portofoliu: 19 euro/luna.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Implementarea magazinelor online se realizeaza in doar cateva zile, iar taxa initiala de setup este, in toate cazurile, de 59 euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Magazinele online realizate prin GoOnline beneficieaza de toate functionalitatile platformei Blugento:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • design personalizat si optimizat pentru toate tipurile de dispozitive (telefon mobil, tableta etc.);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • hosting performant inclus, update-uri de securitate, suport tehnic;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • training one-on-one pentru utilizarea platformei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                •  adaptarea magazinului la piata din Romania cu clase de TVA, facturi, termeni si conditii, link ANPC, protectia datelor cu caracter personal;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • optimizare SEO si viteza mare de incarcare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • integrari cu servicii de curierat, marketing, data analytics, email, soft-uri pentru optimizarea conversiei sau marketing automation, la care se adauga toate functionalitatile standard ale platformei Magento.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Solutia GoOnline poate fi comandata pe siteul Blugento. Recomandarea pentru antreprenori, inainte de realizarea siteului, este pregatirea urmatoarelor detalii: alegerea numelui domeniului pentru  magazinul online, descrierea produselor care vor fi prezentate si realizarea de fotografii adecvate produselor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Blugento si Banca Transilvania au inceput acest parteneriat anul trecut, cu o etapa pilot. Datorita receptivitatii antreprenorilor, GoOnline, solutia completa de eCommerce pentru IMM-uri este lansata acum la nivel national.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Blugento este o companie clujeana, specializata in furnizarea de solutii de ecommerce bazate pe platforma Magento, cea mai populara platforma de comert electronic din intreaga lume. Implementarea platformei Blugento permite construirea unui magazin online de la zero, intr-o singura zi, clientii avand acces la toate functionalitatile oferite de platforma Magento, adaptate la piata din Romania din punct de vedere fiscal si legislativ. Blugento are in prezent peste 300 de clienti in portofoliu si ofera o gama completa de servicii de ecommerce, necesare succesului unui magazin online: infrastructura tehnica, hosting, update-uri de securitate, integrare cu servicii de marketing, SEO si alte servicii conexe comertului online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Banca Transilvania este a doua banca din Romania, in functie de active. Are cel mai diversificat ecosistem de sustinere a IMM-urilor din tara – prin abordare, echipa, produse si servicii. 3 din 5 IMM-uri din Romania lucreaza cu BT. Pe langa sustinerea antreprenorilor, una dintre prioritatile BT este digitalizarea, cu o serie de lansari care confera clientilor mobilitate: Creditul Online pentru finantarea proiectelor personale; platforma de QA online Intreb BT; aplicatia BT Pay pentru cumparaturi si transfer de bani cu telefonul; robotul Livia care ofera informatii prin Facebook si Skype; automatele de self-banking BT Express si BT Express Plus; optiunea BT Sign Up pin care se poate deschide online un cont la banca; platforma CIP online pentru aflarea incidentelor de plata; campanii de shopping bancar online etc. Banca Transilvania are 7.000 de angajati, aproape 500 de sedii si 2,5 milioane de clienti. Este singurul brand bancar romanesc prezent in Brand Finance 500 Ranking 2018, realizat de Brand Finance.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                unire

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat în cadrul şedinţei Consiliului Suprem Economic Eurasiatic, desfășurat pe 14 mai la Soci, că liderii statelor membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) au convenit să acorde Republicii Moldova statutul de observator.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ne aşteptăm ca în calitate de observator, Republica Moldova să participe activ la activităţile uniunii noastre”, a afirmat Putin, adăugând că organizaţia este pregătită să ia în considerare cereri din partea altor state interesate, în special a vecinilor din CSI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prezent la Soci, preşedintele moldovean Igor Dodon a declarat că „este o zi importantă, un moment istoric – Republica Moldova a primit oficial statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice”, relatează Radio Europa Liberă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată, Dodon a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Am constatat un dialog foarte bun la nivel de preşedinţi, spre deosebire de contactele deloc productive la nivel de guverne”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dodon a făcut declarațiile de aderare ca persoană fizică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Realizarea” lui Dodon este considerată una preelectorală, fără nicio șansă de a se materializa și chiar luată în derâdere de către partidele politice de centru și de dreapta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Statutul de observator al Republicii Moldova în cadrul Uniunii Eurasiatice a fost obţinut fără acordul Parlamentului şi Guvernului de la Chişinău, iar Igor Dodon a făcut declaraţii în calitate de persoană fizică, nu ca reprezentant al statului nostru”, a observat purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat Vitalie Gămurari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                R. Moldova este un stat parlamentar. Nicio decizie privind participarea în cadrul unor organizații internaționale sau tratate nu poate fi luată fără acordul parlamentului și guvernului R. Moldova”, a menționat acesta într-o conferință de presă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                El a precizat că Dodon a participat și a făcut declarații la Soci „în mare parte în calitate de persoană fizică”, deoarece nu poate reprezenta R. Moldova și, deci, nu poate vorbi în numele ei fără acordul Parlamentului și Guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În acest context, PDM reiterează: vectorul european rămâne unicul și nu va fi schimbat”, a adăugat Gămurari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O nouă ficțiune

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Vice-premierul Iurie Leancă, președinte al Partidului Popular European a fost mai ironic în această privință.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Îi transmit felicitări președintelui Dodon! Și-a tras o nouă funcție, cea de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Decizia de ieri nu are nicio implicație juridică pentru Republica Moldova. E doar o mostră de politicianism cras din partea lui Dodon. Dânsul continuă acțiunile de prejudiciere a intereselor naționale ale statului nostru, creând confuzie privind obiectivele reale de politică externă și internă ale Republicii Moldova”, a comentat Leancă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                El a specificat că Dodon ar face bine dacă s-ar preocupa ca Rusia să-și respecte angajamentele ce țin de conflictul transnistrean, de exemplu, sau obligațiile sale pe zona de liber schimb din CSI, pe care Rusia le încalcă flagrant din 2014, iar producătorii moldoveni în continuare sunt tratați discriminatoriu de către autoritățile ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aderarea la Spațiul Comun Aerian al UE, a dus la ieftinirea biletelor și la creșterea destinațiilor pentru cetățenii Republicii Moldova. Regimul liberalizat de vize a permis cetățenilor noștri dreptul de a călători liber în UE. Acordul de liber schimb cu UE a permis vinderea producției noastre pe una dintre cele mai mari pieți din lume, etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce beneficii concrete au cetățenii noștri în urma declarației referitoare la noua voastră funcție, de ”velikii” (n.a. – mare) observator a Uniunii Eurasiatice”, întreabă Leancă, cel care în calitate de premier a semnat în 2015 Acordul de Asociere cu UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un simplu cal de bătaie electoral

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aderarea Republicii Moldova în calitate de observator la Uniunea Euroasiatică este calificat de către Maia Sandu, liderul principalului partid de opoziție de la Chișinău, drept un cal de bătaie electoral pentru PSRM în viitoarele alegeri parlamentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dodon exploatează în continuare clivajul etnico-lingvistic și nostalgiile oamenilor pentru trecut, dar fără succes, căci Uniunea Eurasiatică este un proiect eșuat din punct de vedere economic. Această Uniune este bântuită de război comercial între membrii săi, care ar părăsi această structură dacă ar avea o alternativă și dacă ar putea înfrunta mânia Kremlinului. Ucraina a făcut alegerea corectă în favoarea Uniunii Europene, lucru pentru care Rusia i-a declarat război. Armenia a fost șantajată să rămână alături de Rusia, altfel risca să revină la conflictul cu Azerbaidjanul înarmat generos de Kremlin. Uniunea Eurasiatică este o structură căreia îi sunt străine libertățile democratice și statul de drept, iar Republica Moldova nu-și mai dorește revenirea la URSS, oricât de mult ar visa Putin și clovnul său de curte Dodon”, a specificat Maia Sandu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Interesul național al R. Moldova este asigurat doar de asocierea la UE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Maia Sandu, care a fost contracandidata lui Dodon în alegerile prezidențiale din 2016 afirmă că acesta este ghidat de interesul personal și de partid, pentru că interesul național al Republicii Moldova este asigurat doar de integrarea în Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                UE nu a declarat embargou produselor din Moldova, nu alimentează separatismul din Transnistria, nu ne șantajează cu livrarea produselor energetice la un preț mai mare decât cel de piață. Dimpotrivă, UE ne-a deschis larg piața cu cea mai mare putere de cumpărare din lume și ne ajută să ne ajustăm standardele de calitate la rigorile acestei piețe. UE contribuie semnificativ la măsurile de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului. UE finanțează interconectarea energetică a Moldovei prin intermediul României. Prin toate aceste măsuri, UE contribuie direct la îmbunătățirea nivelului de trai și la fortificarea suveranității Republicii Moldova”, a menționat lidera PAS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ea a conchis că, deși se declară apărători ai suveranității moldovenești, Dodon și Partidul Socialiștilor subminează statul Republica Moldova, acționând în detrimentul interesului național.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată, Maia Sandu a menționat că Partidul Acțiune și Solidaritate, condamnă acest demers al Președintelui Dodon ca fiind unul populist și îndreptat împotriva voinței majorității cetățenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un loc tot mai nesemnificativ în relațiile economice ale R. Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Din perspectiva relaţiilor economice, statele din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) și în general cele din CSI nu mai reprezintă un partener economic important pentru Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În primul trimestru al anului curent, exporturile moldovenești către cele cinci state ale uniunii, Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kîrgîzstan, au însumat 93 milioane de dolari ceea ce reprezintă o pondere de 13,71% din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Spre comparație, în primul trimestru din 2018, exporturile de mărfuri moldovenești destinate celor 28 de țări ale Uniunii Europene au însumat 454,7 milioane de dolari, deținând o cotă de 67% în totalul exporturilor (față de 63,5% – în ianuarie-martie 2017). Exporturile moldovenești în UE au sporit cu 35,5% față de primele trei luni ale anului trecut, urmând și în viitor să înregistreze creșteri susținute, potrivit prognozelor. În plus, Republica Moldova, beneficiază prin intermediul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, de un amplu suport financiar și logistic în vederea modernizării economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și în cazul aderării la o uniunea vamală, toate beneficiile oferite de asocierea cu UE ar putea fi pierdute.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În plus, deși există o puternică afinitate față de Federația Rusă, ultimul Barometru al Opiniei Publice, făcut public recent (14 mai 2018), arată că dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, 46% din moldoveni ar vota pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, iar 34% pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deși Chișinăul a fost tradițional condus, cu mici excepții, de primari de dreapta, proeuropeni și unioniști, mai toate sondajele de opinie, făcute publice în ultimele săptămâni, nu dau șanse niciunui candidat de dreapta, unionist sau proeuropean să acceadă în turul doi al scrutinului din 20 mai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și Barometrul Opiniei Publice (BOP), unul din cele mai credibile sondaje din Republica Moldova, arată că cele mai mare șanse să treacă în turul doi le au candidatul socialiștilor Ion Ceban și candidata Silvia Radu, pretinsă independentă însă care beneficiază de o susținere totală din partea Partidului Democrat (PD) de la guvernare și a televiziunilor oligarhului Vladimir Plahotniuc, tot el fiind președinte al PD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ceban și Radu acced în turul doi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Barometrul Opiniei Publice, prezentat luni, 14 mai de Institutul de Politici Publice (IPP), arată că Ion Ceban ar acumula 30% din voturi, iar Silvia Radu – 23%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată, pentru candidatul comun al Partidului Demnitate și Adevăr (PDA) și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ar vota 15% dintre alegători, pentru liberalul Valeriu Munteanu – 5%, iar pentru candidatul Partidului Unităţii Naţionale (PUN), Constantin Codreanu – 3%. Aproape 20% dintre respondenți nu au decis pentru cine își vor da votul la alegerile locale anticipate programate pentru data de 20 mai curent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Același sondaj arată că liberalul Valeriu Munteanu și Andrei Năstase sunt lideri la capitolul neîncredere din partea chișinăuienilor. Cea mai mare încredere este atribuită de către locuitorii din Chișinău Silviei Radu – 38%, aceasta fiind urmată de Ion Ceban – 32%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă în turul doi ar accede Ion Ceban și Silvia Radu, primul ar fi votat de 31%, iar candidata independentă – de 32%, 37% din respondenți neștiind pentru cine să-și dea votul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Între Silvia Radu și Andrei Năstase, raportul ar fi de 33% la 21%, iar 46% – nehotărâți. Totodată, Ion Ceban ar fi votat în turul doi de 33%, dacă îl va avea contracandidat pe Andrei Năstase, care va fi susținut de 27%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Absenteismul favorizează candidatul socialist

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Șeful Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a declarat că Ion Ceban are șanse mari să câștige Primăria Chișinău, în cazul în care rata de participare la scrutin va fi mică, iar ceilalți doi candidați, Silvia Radu sau Andrei Năstase, trebuie să facă eforturi pentru a convinge lumea să iasă la votare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circa 58% din respondenți au declarat că vor merge în mod sigur să voteze la alegerile din 20 mai din Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sondajul a fost realizat în perioada 19 aprilie – 9 mai 2018, pe un eșantion de 409 respondenți din Chișinău, marja de eroare fiind de 4%. Cercetarea a fost efectuată de compania „Civis”, la comanda IPP, fiind sprijinită financiar de Fundația Soros-Moldova și de Konrad-Adenauer-Stiftung din Germania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Război total pe dreapta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deși există o serie de rezerve față de acest sondaj de opinie, totuși el ar putea fi cel mai apropiat de situația reală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu toate acestea, candidații, care împart electoratul de dreapta din Chișinău, continuă să lupte între ei și niciunul nu a schițat vreo intenție de a conlucra în vre-un fel în aceste alegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rezervele față de sondajul BOP țin de termenele destul de mari de efectuare, de peste 20 de zile – într-o campanie electorală locală destul de dinamică, care ține doar două luni, se pot schimba multe. Spre exemplu, doi dintre candidații incluși în sondaj, au părăsit între timp cursa electorală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Candidatul de dreapta cu cele mai mari șanse, potrivit BOP, Andrei Năstase, liderul Partidului Demnitate și Adevăr împreună cu echipa sa electorală contestă rezultatele sondajului, susţinând că, de fapt, el s-ar afla pe locul doi în această cursă, după Ceban. Iar sondajele n-ar face altceva decât să pregătească terenul pentru o fraudare masivă, pe care o vor opera guvernanții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iese în evidență faptul că nu toți adepții PAS și ai liderului acestuia, Maia Sandu, ar vota pentru Andrei Năstase, potrivit sondajului BOP. Sondajul arată că pentru PAS în cazul alegerilor parlamentare ar vota 19% din alegători iar pentru PDA ar vota 7% (la nivel național). Împreună este vorba, astfel, despre 26%. Însă, așa cum pentru Andrei Năstase în Chișinău ar vota doar 15%, rezultă că alianţa PAS – PDA nu a dat rezultatele scontate. Mai ales că în Chișinău PAS ar putea avea o susținere mai mare decât la nivel național. Spre exemplu, în alegerile prezidențiale din 2016 liderul PAS, Maia Sandu, a obținut în capitala Moldovei 52% din voturile exprimate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deși rezultatele sunt defavorabile, tactica staff-ului electoral al lui Năstase este de a obţine voturi de la contracandidații de dreapta prin defăimarea acestora, nefiind schițată până în prezent nicio intenție de dialog cu contracandidații propriu zişi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O atitudine similară o manifestă și candidatul Partidului Liberal, Valeriu Munteanu. Acesta s-a declarat continuatorul cauzei fostului primar liberal Dorin Chirtoacă, care nu are o imagine prea bună în rândul chișinăuienilor după o administrare defectuoasă de 10 ani a capitalei Moldovei. Miza liberalilor în aceste alegeri locale n-ar fi, însă atât primăria Chișinăului cât menținerea simpatiilor electoratului unionist, care a început să migreze intens în ultimul timp către Partidul Unității Naționale (PUN), condus din postura de Președinte de onoare de către ex-președintele României, Traian Băsescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Scopul PUN este de a prelua electoratul PL iar alegerile pentru primăria Chișinăului reprezintă un prilej potrivit în acest sens. Însă candidatul acestuia, Constantin Codreanu, deși deputat în Parlamentul României și politician, considerat a fi ”de perspectivă” la București, este puțin cunoscut la Chișinău. În plus el a intrat destul de târziu în cursa electorală, abia în data de 11 aprilie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Codreanu spune că rezultatele BOP sunt irelevante, deoarece între timp situația s-a schimbat radical iar el este într-o ascensiune puternică, pe când ceilalți candidați de dreapta sunt în scădere. Totodată, Codreanu a declarat în cadrul unei conferințe de presă, că el va obţine voturi din rândul indecișilor și nu încearcă să rupă electoratul de la celelalte partide.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Toţi trei le cer contracandidaților să se retragă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În plus, Codreanu afirmă că doar el, dintre candidații de dreapta, l-ar putea învinge în turul doi pe candidatul socialiștilor Ion Ceban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu se ştie dacă este adevărat ceea ce susţine, însă niciunul dintre candidații de dreapta nu are la acest moment șanse să acceadă în turul doi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deși au mai rămas doar câteva zile până la alegeri cei trei candidați și staff-urile lor continuă aceeași atitudine intransigentă, cerându-le contracandidaților să se retragă în favoarea lor. „În caz contrar capitala Republicii Moldova va ajunge pentru prima dată în mâinile forțelor prorusești”, spun toți cei trei candidați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și niciunul n-a schițat până acum măcar un gest de conciliere, deși adunate împreună, procentele celor trei i-ar permite lejer unui candidat comun să acceadă în turul doi și apoi să câștige și primăria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Emiratele Arabe Unite

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Intensificarea în ultimul timp a relațiilor dintre Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite ridică multe semne de întrebare. Bogata țară din Golful Persic este văzută de autorități drept alternativă de cooperare economică sau e utilizată de clanurile obscure din spatele guvernării de la Chișinău ca paravan pentru spălarea banilor?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Exigența tot mai fermă a Bruxelles-ului față de guvernanții de la Chișinău, pentru ca aceasta să respecte prevederile Acordului de Asociere, să lupte cu corupția, să reformeze justiția, pare să-i fi determinat pe aceștia să caute direcții alternative de cooperare economică. Corupția endemică și deficiențele evidente în justiție nu sunt de natură să atragă în Republica Moldova prea mulți investitori occidentali, pentru care statul de drept este o condiție sine-qua-non pentru investiții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Însă, așa cum controlul justiției este elementul cheie pentru Partidul Democrat, care guvernează Republica Moldova, acesta este gata mai degrabă să accepte răcirea relațiilor cu UE și să renunțe la finanțările de la Bruxelles decât să-și îndeplinească obligațiunile ce decurg din Acordul de Asociere. Iar pentru a înlocui fluxurile ratate din Occident, se caută noi țări partenere. În acest sens Turcia și Lumea Arabă sunt tot mai curtate în ultimul timp de autoritățile de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce oportunități pentru business oferă R. Moldova arabilor?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ministerul Economiei și Infrastructurii și agenți economici din Republica Moldova au participat pe 9 și 10 mai la Forumul de afaceri moldo-emirate, desfășurat la Dubai, Emiratele Arabe Unite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Guvernul Republicii Moldova își concentrează eforturile pe implementarea reformelor structurale eficiente, adapta legislației naționale la standardele internaționale, ceea ce va contribui la crearea unui climat de afaceri favorabil pentru atragerea investițiilor și promovarea exporturilor. Modernizarea infrastructurii, protecția investițiilor, reducerea barierelor birocratice în activitatea economică, facilitarea comerțului transfrontalier, îmbunătățirea administrației fiscale și vamale, reducerea numărului de instituții cu funcții de control, reducerea numărului de acte permisive, sunt obiective strategice pe ordinea de zi a Ministerului Economie și Infrastructurii, pentru asigurarea unui mediu de afaceri corect, clar și transparent”, a declarat ministrul moldovean al economiei și infrastructurii Chiril Gaburici în cadrul forului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acesta a reiterat facilitățile acordate investitorilor străini prin intermediul platformelor industriale existente – parcurile industriale, zonele economice libere, parcurile IT, portul internațional liber Giurgiulești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În context, Gaburici a salutat semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind protecția reciprocă și promovarea investițiilor și Acordului privind cooperarea economică și tehnică în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Referindu-se la acest Forum, Chiril Gaburici a menționat că este o platformă care oferă oportunități directe pentru stimularea schimburilor comerciale și economice, oferind posibilitatea stabilirii de noi parteneriate între companiile din EAU și cele moldovenești. „Emiratele Arabe Unite reprezintă o piață cu potențial, care trebuie valorificată atât pentru exportul de produse naționale, cât și ca sursă de investiții străine. Suntem deschiși să discutăm toate ideile și sugestiile, pentru că numai prin dialogul deschis și constructiv putem asigura rezultate eficiente pentru ambele părți – mai multe locuri de muncă, proiecte de investiții reciproc avantajoase și un climat de afaceri puternic”, a punctat ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oferă o mulțime de oportunități de afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La rândul său, ministrul Economiei al Emiratelor Arabe Unite, Sultan bin Saeed Al Mansouri, a afirmat că Republica Moldova oferă o mulțime de oportunități de afaceri în diferite sectoare economice, cum ar fi infrastructura, turismul, tehnologiile informaționale. „Republica Moldova este un partener de încredere al EAU. Organizarea acestui eveniment oferă oamenilor de afaceri din ambele țări posibilitatea de a identifica noi oportunități și sectoare pentru dezvoltarea parteneriatelor”, a reiterat Sultan bin Saeed Al Mansouri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ministrul Economiei al EAU a salutat crearea comisiei economice mixte Moldova-EAU, care urmează să se întrunească în luna octombrie și care va contribui la dinamizarea relațiilor economice bilaterale. „Parteneriatele între instituțiile guvernamentale, dar și cele între oamenii de afaceri din ambele state stau la baza consolidării relațiilor economice bilaterale. Este nevoie de eforturi comune din partea ambelor Guverne pentru stabilirea unei conexiuni între națiunile noastre. Republica Moldova poate deveni o destinație turistică atractivă pentru cetățenii noștri”, a subliniat oficialul arab.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ademeniți cu posibilitatea de a investi în agricultură deși pământul nu se vinde

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cadrul Forumului, Organizația de Atragere a Investiților și Promovare a Exportului (MIEPO) din Moldova, a evidențiat oportunitățile de comerț și investiții în Moldova, axându-se pe sectoarele-cheie, precum telecomunicațiile, infrastructura și turismul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În această listă a fost inclusă și agricultura, deși recent oficialii PD au anunțat că nu vor admite vânzarea pământului către cetățenii străini iar prevederea respectivă a fost exclusă din proiectul noului Cod Funciar, aflat în proces de dezbateri publice la moment.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un partener comercial minor al R. Moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova activează doar zece societăţi comerciale cu capital din emirate în valoare de aproximativ 41,74 milioane de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Volumul comerțului în 2017 a înregistrat 4,35 milioane de dolari, în creștere totuși de aproape trei ori față de anul 2015, când a înregistrat 1,65 milioane de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu toate acestea, EAU sunt printre cele mai vizitate destinații pentru oficialii moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Doar în anul curent, țara din Golful Persic a fost vizitată de prim-ministrul Pavel Filip, președintele Igor Dodon și ministrul de externe Tudor Ulianovschi. Iar joi, 10 mai 2018, a avut loc și ceremonia de inaugurare a Ambasadei Republicii Moldova la Abu Dhabi, capitala EAU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În plus, ministrul Ulianovschi a anunțat recent despre faptul că în curând între cele două țări va fi instituit regimul fără vize.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Paravan pentru legalizarea banilor furați?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Simpatia funcționarilor moldoveni față de acest stat arab s-ar datora, potrivit analistului economic de la Chișinău Victor Ciobanu, unor cauze și mai prozaice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Această simpatie nu ar fi apărut recent, are un oarecare istoric și ar fi motivată de posibilitatea de a depune și extrage din băncile acestui stat bani fără a fi întrebați de către funcționarii bancari de originea lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ce privește actuala activizare în raporturile dintre cele două state, analistul spune că aceasta ar avea o legătură directă cu încercarea de acum un an și jumătate a autorităților de a aproba o lege privind amnistierea capitalului. Legea, care presupunea în linii generale legalizarea averilor acumulate pe parcursul celor 25 de ani de tranziţie, fără prea multe întrebări în ce priveşte originea lor, nu a mai fost dezbătută în Parlament intrând în colimatorul opiniei publice și a partenerilor de dezvoltare occidentali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prin legea respectivă, clanul oligarhic al lui Vladimir Plahotniuc, care conduce de fapt Republica Moldova, ar fi încercat să-și creeze un paravan pentru întoarcerea în țară a banilor, furați la sfârșitul lui 2014 din băncile moldovenești, în opinia analistului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astfel, datorită faptului că manevra cu amnistierea capitalului n-a fost acceptată de opinia publică şi a oficialilor europeni, a fost asigurată o altă modalitate în acest scop.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În decembrie 2016, o dată cu proiectul de amnistie a capitalurilor”, blocat de societatea civilă şi partenerii de dezvoltare, autorităţile moldovene au promovat şi adoptat proiectul de lege, denumit Legea cetăţeniei prin investiţie”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform documentului, străinii vor putea obţine cetăţenia moldovenească dacă vor contribui cu cel puţin 100.000 de EURO în Fondul de dezvoltare durabilă sau vor investi 250.000 de EURO, în domeniile de dezvoltare strategică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Victor Ciobanu crede că pentru a obține cetățenie, va fi suficientă depunerea sumelor respective în băncile moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu voi fi surprins dacă după alegerile parlamentare (din toamna anului curent), dacă actuala guvernare va rămâne la putere, în Republica Moldova vor apărea mii de ”investitori” arabi în Republica Moldova”, spune Ciobanu făcând să se înțeleagă că acești bani ar putea fi chiar cei furați din băncile moldovenești în toamna lui 2014 iar investitorii arabi ar putea fi doar niște intermediari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Suma acestor investiții, după cum vă dați seama, va corespunde miliardelor furate. După ce vor fi trecuți prin spălătoria noastră, banii vor fi scoși din nou peste hotare, de această dată pentru totdeauna”, conchide analistul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                construcție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Piața construcțiilor a avut o evoluție pozitivă în 2017, iar cifrele din primul trimestru 2018 arată un trend încurajator, conform unui studiu comandat de Arabesque, cel mai mare distribuitor de materiale de construcții și finisaje din România. Pe fondul creșterii economice , cererea de spații de birouri, locuințe și construcții industriale a avansat semnificativ, astfel că afacerile din acest sector s-ar putea apropia în acest an de borna de 30 de miliarde de lei, cu peste 3 miliarde de lei peste nivelul din 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După ce, anul trecut, volumul lucrărilor de construcţii per total a scăzut în serie brută cu 5,4% comparativ cu anul 2016, în acest an am putea asista la un reviriment, estimează experții de la Arabesque.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit datelor de la INS, volumul lucrărilor de construcții a crescut în primele două luni din 2018 cu 8,4%, în serie brută, evoluția fiind una semnificativă pe toate palierele. Lucrările de reparații capitale au avansat cu 40,4%, cele de întreținere și reparații curente cu 37,5%, iar lucrările de construcții noi cu 28%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cel mai dinamic segment, judecând și după numărul autorizațiilor de construcții, îl marchează sectorul rezidențial, segment în care volumul lucrărilor de construcții a crescut anul trecut cu 69,7%. În anul 2017 au fost eliberate un număr de 41.603 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, din care cele pentru clădiri rezidenţiale cu o locuinţă au reprezentat 88,9% faţă de total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ,,În anul 2017 au fost terminate 53301 locuinţe, în creştere cu 1095 locuinţe, faţă de anul 2016. Din datele din piață, estimăm că, în acest an, numărul locuințelor nou terminate va crește peste nivelul de 65.000 de unități’, au declarat experții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Anul trecut, cele mai multe locuinţe s-au dat în folosinţă în regiunile de dezvoltare Bucureşti– Ilfov (17,9% faţă de total ţară), Nord–Vest (17,8%), Nord–Est (15,2%), Centru (13,7%), Sud–Est (11,4%) şi Sud–Muntenia (10,0%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ,,Dincolo de evoluția segmentului rezidențial, primele două luni din 2018 indică creștere a volumului construcţiilor inginereşti şi a clădirilor nerezidenţiale cu 34,3%, respectiv cu 17,0%. Încă un semn că piața construcțiilor accelerează si în acest segment, după relativa stagnare din ultimii 2-3 ani. Evoluția pozitivă trebuie pusă pe seama creșterii încrederii investitorilor în economie și a cererii în creștere pe toate segmentele pieței, de la birouri la spații rezidențiale”, explică experții de la Arabesque.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Miza pe rezidențial și sectorul industrial

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit datelor studiului comandat de Arabesque, în piața construcțiilor activează peste 60.000 de companii, cu peste 150.000 de angajați. Numărul firmelor și al forței de muncă declarate oficial s-au menținut constante în intervalul 2012-2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă în 2012, în piața construcțiilor erau înregistrate 64.173 de firme, cu afaceri de 27,79 miliarde de lei, în 2016, ultimul an pentru care există datele financiare finale, erau înregistrate la RECOM și Ministerul Finanțelor Publice 63.769 de firme active, cu afaceri de 27,6 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit datelor oficiale, cele mai mari afaceri în sectorul construcţiilor au fost realizate de firmele din zona Capitalei şi din oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Ploieşti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ,,Datele preliminarii din 2017 indică un avans semnificativ al cifrei de afaceri, iar coroborate cu estimările din piață, în 2018 se poate atinge borna de 30 miliarde de lei cifră de afaceri. Ar fi un adevărat record pentru ultimul deceniu’’, estimează experții de la Arabesque.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Interesantă, în context, este și evoluția profitabilității din industria construcțiilor care a avansat semnificativ, de la 2,39 miliarde de lei în 2012 la 5,1 miliarde de lei în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ,,Firmele de construcții și-au optimizat investițiile, sectorul rezidențial fiind cel care a ieșit cel mai mult în evidență, pe fondul cererii în creștere. Investițiile în acest domeniu vor cunoaște și în următorul interval o dinamică pozitivă pe fondul interesului românilor pentru imobiliare. Creșterea salariilor și oferta de creditare vor stimula în sens pozitiv avansul acestui sector’, estimează experții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Construcțiile de birouri și spații industriale tind, de asemenea, spre o dinamică pozitivă, accentuată de extinderea investițiilor unor jucători majori în domeniu. În 2017, potrivit datelor din piață, în România erau în derulare un total de 28.451 de proiecte de construcții, cu o valoare cumulată de 161,55 miliarde de lei și cu o suprafață de 93,3 milioane de metri pătrați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Firmele mici de construcții, cele mai dinamice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Piața construcțiilor din România este dominată, ca număr de firme, de cele foarte mici, de până în 5 angajați. Potrivit datelor studiului, cele peste 54.000 de astfel de companii lucrează în principal în sectorul rezidențial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acesta este și motivul pentru care Arabesque, prin divizia de retail MatHaus, a investit semnificativ în domeniu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După deschiderea primului magazin MatHaus în Iași, anul trecut, pe 10 mai va fi inaugurat și noul magazin de retail din Bucuresti, Calea Vitan 112-114. Totodată, se vor moderniza și magazinele din Galați, Constanța, Craiova, Pitești și Oradea sub brandul MatHaus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ,,Investiția în rețeaua MatHaus vine să ofere suportul logistic necesar evoluției semnificative din rezidențial. Suntem specialiștii segmentului de materiale pentru constructii , finisaje și renovări  și putem transfera  experiența noastră din industrie către clienții persoane fizice care vizează un astfel de proiect ” a declarat Cezar Rapotan, fondator și acționar principal Arabesque.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit acestuia, piața construcțiilor s-a maturizat semnificativ în ultimii ani, iar marii investitorii au început să pună tot mai mult accentul pe inovație și calitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În prezent, piața construcțiilor contribuie cu 4,6% la produsul intern brut (PIB), însă patronatele din domeniu susţin că potenţialul sectorului este de circa 8-9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                produs de Cluj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Asociația Produs de Cluj, entitate care funcționează în subordinea Consiliului Județean Cluj, organizează în perioada 11 – 13 mai a.c., o nouă ediție a târgului producătorilor şi artizanilor clujeni în Gherla. Organizată în parteneriat cu Primăria municipiului Gherla, manifestarea expozițională se va desfășura pe platoul autogării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Noi ne simțim acasă peste tot pe unde caravana Produs de Cluj ajunge, dar Gherla este o destinație aparte. Aici avem parte de oameni care nu doar că vizitează târgul nostru, ci ne-au devenit în timp prieteni. Sunt oameni care cunosc foarte bine proiectul inițiat de noi, vin și revin în târg pentru ceea ce noi și partenerii noștri le oferim și ne asigură de faptul că, an de an, Târgul Produs de Cluj este o necesitate pentru comunitățile locale. Miile de oameni care ne onorează cu prezența, Gherla fiind un oraș cu unele din cele mai mari audiențe, contribuie la decizia de a continua proiectul care sprijină micii întreprinzători locali”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tişe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La Târgul Produs de Cluj de la Gherla vor fi prezenți aproximativ 50 de expozanți care vor oferi publicului gherlean preparate tradiționale din carne și lapte, prăjituri și ciocolată de casă, miere, ulei presat la rece, lavandă, ceramică, costume populare și bijuterii lucrate de mână. De asemenea, vizitatorii târgului vor putea viziona spectacole folclorice de excepție, teatru de păpuși, un modern parc de distracții și multe alte surprize.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                salarizare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primarul Ilie Bolojan a susținut azi, 7 mai 2018, o conferință de presă cu privire la situația din Sănătate, respectiv cu privire la nemulțumirile personalului medical din spitalele orădene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primarul Ilie Bolojan a deschis conferința de presă spunând: ”Având în vedere că în aceste zile, în toată țara, nu numai în Oradea, sunt proteste ale angajaților din Sănătate față de efectele legii salarizării, efecte care au apărut și în Oradea, sunt dator ca, în calitate de primar al municipiului Oradea, să vă prezint tabloul acesei situații și efectele pe care le resimțim”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primarul a detaliat situația, precizând că anul 2017 a funcționat după o legislație care a avut ca efect un fond de salarii de cca 40 milioane euro, incluzând și sporurile de la spitalele din Oradea, iar din aceste venituri, sporurile salariale reprezentau 57%. În anul 2018, ca efect al noii legi a salarizării, acest fond de salarii a crescut la 65 milioane euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aplicarea concomitentă a prevederilor legale e imposibilă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                S-au adus modificări importante, dar din păcate contradictorii. Astfel, s-a anunțat o creștere semnificativă de salariilor de bază, majorare care a fost aplicată în principal medicilor din spitale, baza de salarizare ajungând să crească peste 100%. S-a aplicat o creștere mai mică a salariilor de bază a asistentelor și una mult mai mică pentru personalul de sprijin. Aceasta a fost o modificare importantă ce a apărut că va mulțumi o parte din personalul medical.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O altă modificare este cea legată de nivelul sporurilor. ”De exemplu au fost reduse intervalele de sporuri pentru anumite specialități. La Unitatea de Primiri Urgențe sporurile erau între un interval de 50% minim și 100% maxim. Acest interval a fost restrâns de la 55% la 85%. Pentru specialitățile la care intervalul de sporuri a fost restrâns, în sensul coborârii limitei superioare, din nou avem o constrângere pentru că creșterea salariului de bază nu se regăsea în creșterea veniturilor, pentru că nu aveau cum să crească și sporurile cu același procent”, a explicat primarul Ilie Bolojan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                A treia modificare, în totală contradicţie cu cele anterioare, se referă la acel plafon maxim de 30%, plafon pe care sporurile nu îl pot depăși din totalul salariilor. ”S-a ajuns în situația că, și dacă s-ar aplica sporurile minime pentru toți angajații din spitale, să nu ne putem încadra nici atunci în plafonul de 30%, ceea ce face imposibilă aplicarea legală concomitentă a acestor prevederi. Dacă, sporurile s-ar acorda la maximul pe care îl permite legea, deficitul ar fi de 75%. Datorită faptului că această lege a fost făcută de oameni care nu s-au documentat cu privire la efectele ei, în loc să avem o stare de bine pentru că se majorează salariile, s-a ajuns ca de 2 luni de zile în tot sistemul sanitar din România să existe nemulțumiri”, a spus primarul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă s-ar aplica la toți angajații din spitalele din Oradea sporurile minime prevăzute de lege, s-ar crea un deficit de 29% la Spitalul Județean, iar la Spitalul Municipal, pentru că are mai multe specialități, am avea un deficit de 45%. Făcând o medie, ar reieși un deficit de 36%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prin alocarea diferenţiată a sporurilor, nici un salariu nu va scădea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Practic am avut de ales între două variante: să aplicăm un spor redus cu un anumit procent pentru toate categoriile de personal, respectiv medici, asistenți sau infirmiere. O variantă de lucru ar fi însemnat să tăiem 2/3 din sporuri la Județean și aproape 90% din ele la Spitalul Municipal, sau a doua variantă, care s-a și aplicat, adică să luăm niște măsuri diferențiate, având în vedere ca nimănui să nu îi scadă salariul, ținând cont de creșterea bazei. În condițiile în care la o categorie de personal a crescut baza foarte mult, am considerat că putem să aplicăm sporul într-o formă diminuată mai mult. La fel, la categoria asistenților medicali, întrucât baza a crescut ceva mai puțin, am considerat că putem aplica o diminuare mult mai mică decât în cazul medicilor. În cazul celorlalte categorii de angajați din spitale, îngrijitoare, brancardieri, care practic reprezintă 1/3 din angajații spitalului, am considerat că oricum având cele mai mici salarii din sistemul sanitar și nebeneficiind de majorările acestea, trebuie să facem tot ceea ce ține de noi pentru a evita efectele unor decizii pripite și măcar să nu le scadă salariile. Medicilor nu li s-au tăiat salariile, doar că nu au primit atât cât s-au așteptat să primească. Guvernul nu trebuia să creeze un nivel de așteptare atât de mare. Sper ca în zilele următoare, Guvernul României să ia o decizie pentru detensionarea situației din spitale, situație de nemulțumire creată în toată țara”, a precizat primarul Ilie Bolojan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru personalul mediu plătit (asistenţi), s-a luat măsura acordării a 75% din sporuri, iar pentru personalul cel mai bine plătit (medici), care a beneficiat de majorări serioase, s-a aplicat un spor de 40%, astfel încât sumele să se încadreze în anvelopa salarială şi să nu scadă salariul niciunui angajat. Măsurile luate de municipalitate sunt provizorii, aplicându-se pentru această lună, până când guvernul va lua măsuri pentru a rezolva problemele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                cluj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consiliul Județean Cluj a organizat pe parcursul săptămânii trecute o vizită turistică de tip Infotrip concepută în scopul unei cât mai bune promovări a patrimoniului turistic și cultural din județ. Realizată în colaborare cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), această acțiune de marketing turistic, derulată pentru prima oară în județul Cluj, s-a bucurat de participarea a peste 30 de reprezentanți ai agențiilor de turism din cadrul ANAT, alături de reprezentanți ai mass-mediei de profil din țară, respectiv bloggeri, reprezentanți ai revistelor de specialitate și realizatori de emisiuni radio-tv cu profil turistic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Programul Infotrip-ului a fost unul extrem de complex și a cuprins vizite la unele dintre cele mai importante obiective turistice din județ, respectiv întâlniri cu conducerea Consiliului Județean și cu reprezentanții sectorului turistic clujean. Astfel, pentru ca oaspeții să afle cât mai multe informații și aspecte relevante atât despre municipiul Cluj-Napoca, cât și despre județ, activitățile au debutat cu un tur ghidat al orașului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De asemenea, programul Infotrip-ului a inclus și o întâlnire oficială ce a avut loc la sediul forului administrativ județean și în cadrul căreia vicepreședintele Marius Mînzat le-a prezentat vizitatorilor principalele proiecte și inițiative prin intermediul cărora Consiliul Județean contribuie la dezvoltarea, respectiv la promovarea turismului în județ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Faptul că județul Cluj este extrem de atractiv și de interesant pentru turiști nu este deloc întâmplător. Ne-am preocupat și ne preocupăm în continuare să reabilităm cu prioritate drumurile ce duc spre zonele cu un potențial turistic ridicat, să scriem și să implementăm proiecte europene prin care să punem în valoare diverse obiective de interes turistic, să organizăm evenimente de maxim interes și lista inițiativelor benefice pentru turismul clujean poate mult continua.”, a precizat vicepreședintele Consiliului Județean, domnul Marius Mînzat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cadrul unor trasee care au urmărit să acopere o parte cât mai mare a județului și a obiectivelor sale reprezentative, delegația a avut oportunitatea de a vizita unul dintre cele mai emblematice edificii muzeale din județ, Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea, precum și alte atracții deosebite precum Cascada Vălul Miresei de la Răchițele și întreaga zonă de munte, Parcul Etnografic Romulus Vuia, Biserica Reformat – Calvină și pensiunile din Sâncraiu, Castelele de la Răscruci și Bonțida sau Mănăstirea de la Nicula. Alte vizite au fost efectuate la Salina Turda, la Sinagoga și Parcul Balnear Toroc din Dej și la Catedrala Armeano-Catolică din Gherla, dar și în zona lacurilor Gilău – Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement și în zona lacului Beliş-Fântânele, căutată pentru peisajul superb dat de lac și de munții care îl înconjoară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Întrucât modul cel mai potrivit de a se încheia acest întreg periplu a fost considerat o vizită în natură, reprezentanții agențiilor de turism, ai mass-mediei și ai revistelor de specialitate au profitat la maximum de timpul petrecut în Cheile Turzii, o arie protejată de interes național ce oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie și frumusețe și în care Consiliul Județean derulează în mod continuu proiecte și activități, în special prin intermediul Serviciului Salvamont-Salvaspeo de sub autoritatea acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                banca

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Banca Națională a Moldovei (BNM) a revizuit în scădere prognoza ratei inflației pentru acest an. Potrivit raportului asupra inflației, făcut public pe 7 mai de banca centrală de la Chișinău, indicele prețurilor de consum a scăzut din decembrie până în martie de la 7,3% până la 4,7% și ar putea încheia anul la nivelul de 3,3%, sub ținta BNM, obiectivul căreia este de a menține nivelul anual al inflației în coridorul de 5% +/- 1,5 puncte procentuale. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Anume această evoluție a prețurilor este considerată de BNM drept optimală pentru o creștere constantă a economiei moldovenești. Drept că deja la finele lunii noiembrie, evoluția IPC va reveni pe un trend ascendent iar anul viitor va înregistra o valoare de 4,9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Remiterile sunt în creștere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Traiectoria descendentă a inflației din primele trei luni ale anului în curs s-a datorat în special prețurilor la produsele alimentare și prețurilor reglementate, inclusiv la resursele energetice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Reducerea ratei inflației mai temperează din fenomenul atipic, înregistrat în 2017, când, deși leul moldovenesc se întărea datorită remiterilor substanțiale de valută de peste hotare, prețurile erau și ele în creștere constantă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iată că, în primul trimestru din anul curent, volumul remiterilor a continuat să crească, pe când creșterea prețurilor a încetinit iar în martie a fost chiar înregistrată o mică dezinflație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În primele trei luni ale anului curent, au fost transferate de peste hotare circa 300 de milioane de dolari, 109,7 milioane în martie, pe fondul unei creșteri economice atât în Rusia cât și în UE, unde lucrează cei mai mulți emigranți moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rezervele valutare, la maximul istoric

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Remiterile au provocat un exces de valută pe piața valutară moldovenească și BNM a intervenit, cumpărând o parte din acest exces pentru a evita o întărire și mai puternică a leului. Drept urmare, rezervele valutare ale BNM au ajuns la finele lunii martie la 2,875 miliarde de dolari, cea mai mare valoare din istorie, depășind chiar și valoarea de până la furtul miliardului. La începutul lui 2014 aceasta era de 2,813 miliarde de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cumpărând cu lei valuta, care a ajuns în rezervele valutare, BNM a contribuit și la o creștere substanțială a lichidităților în lei, care a ajuns la  valoarea de 9,6 miliarde de lei. Pentru a reduce excesul de lichidate, Banca Națională recurge la absorbția acesteia prin plasare pe piață a CBN (Certificatele Băncii Naționale), care sunt cumpărate de bănci.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Creditarea continuă să sufere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Însă acest munte de lichidități este cauzat în mare parte și de creditarea în lei care rămâne destul de modestă. Deși volumul creditelor noi a crescut cu peste 1,8%, soldul creditelor s-a redus cu 4,7% în primul trimestru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit vice-guvernatorului BNM Valeriu Munteanu, creditarea în lei întârzie să se relanseze în forță atât din cauza neîncrederii populației față de sectorul bancar cât și a exigențelor prudențiale înalte, introduse în urma  jafului bancar din 2014. Totuși,acesta spune că situația revine încet într-un făgaș normal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ”Sperăm ca intrarea pe piața bancară a unor jucători solizi și cu o reputație bună, va spori încrederea în sistem și asta va duce la sporirea creditării în valută națională. Pe de altă parte, băncile au început un proces de redirecționare a creditării. Dacă până acum  preponderent erau creditate companiile mari, care au generat în ultimii ani un volum mare de credite neperformante, acum sunt creditate mai mul întreprinderile mici și mijlocii și, în special, persoanele fizice”, ne-a relatat Munteanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deși rata medie a dobânzii la creditele în lei a coborât până la 9,51% în luna martie, moldovenii preferă să se împrumute în valută străină, care are o dobândă de 4,76%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În schimb moldovenii își depun cu plăcere economiile în bănci în valută națională fapt ce contribuie de asemenea la sporirea excesului de lichiditate pe piață.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deși s-au ieftinit cererea la VMS a sporit

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru a substitui veniturile ratate din creditare, băncile încearcă să cumpere Valori Mobiliare de Stat (VMS) ale Ministerului Finanțelor, creditând astfel statul. Și asta, deși dobânzile asigurate de VMS sunt cu mult mai mici decât cele asigurate de credite. În schimb împrumuturile către stat sunt mai sigure. În primele trei luni ale anului, cererea pe piața VMS a depășit oferta cu 60%. Destul de solicitate au devenit obligațiunile statului pe un termen de 5 ani, emise pentru prima dată anul curent. Acestea oferă, totuși un randament mai mic față de creditele acordate, de cel mult 6,71%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Anul trecut VMS se vindeau în primul trimestru cu o dobândă de 7,28%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Factorii externi, care vor influența inflația

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ce privește prognoza inflației pe termen mediu, aceasta se va tempera în anul curent până la 3,3% în decembrie pentru a crește până la finele anului viitor la 4,9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mărimea inflației va fi influențată de creșterea economică din zona euro, care va ajunge la 2,4% și cea din Federația Rusă, care va fi de 1,8% potrivit ultimelor ajustări. În anul viitor, în zona euro se așteaptă o creștere economică de 1,9% iar în Federația Rusă – de 1,7%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prețul gazului natural se așteaptă a ajunge la 68,5 dolari pe baril în acest an, prețul la gazele naturale – la 212 dolari pentru mia de metri cubi iar produsele alimentare se vor ieftini pe plan internațional cu 0,2%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Putem să ne așteptăm la ieftiniri neprevăzute într-un an electoral

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În general, nivelul inflației va fi influențat de diminuarea prețurilor reglementate și celor la produsele alimentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Și în acest an putem să ne așteptăm la o recoltă bogată, cel puțin până acum condițiile climaterice au fost favorabile. Însă, dacă aceste așteptări nu se vor materializa, prognoza privind inflația va trebui revizuită în creștere. Pe de altă parte, o altă revizuire, de această dată, în creștere ar putea surveni în urma unei eventuale ieftiniri a medicamentelor. Să nu uităm că Republica Moldova se află într-un an electoral și partidul de guvernământ va face tot posibilul pentru a-și îmbunătăți scorul electoral, inclusiv prin ieftinirea produselor cu un mare impact social.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                macrofinanciar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Comisarul european pentru bună vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, a spus că Republica Moldova mai are de îndeplinit două condiții principale ca să înceapă să primească ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro de la Bruxelles: Autoritatea Națională de Integritate să fie pe deplin funcțională și să fie aprobate fonduri bugetare suplimentare pentru combaterea corupției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Răspunzând joi la o întrebare a postului de radio Europa Liberă, la Bruxelles, Hahn a spus că dacă aceste condiții vor fi îndeplinite până la sfârșitul lunii mai, iar FMI va da în iunie un raport pozitiv referitor la Moldova, există o șansă ca prima tranșă de la UE să fie livrată înainte de vacanța de vară, adică în iulie. „Dacă nu, vom intra în perioada de toamnă”, a adăugat Hahn, concluzionând că livrarea asistenței va fi întârziată în acest caz cu un an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                A patra reuniune a consiliului de Asociere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat joi, 3 mai a patra reuniune a Consiliului de Asociere în baza Acordului de asociere UE-Moldova, care a reafirmat angajamentul UE și al Republicii Moldova față de asocierea politică și integrarea economică prin colaborarea strânsă pe baza acordului de asociere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consiliul a subliniat că acest proces se bazează fundamental pe reforme profunde și structurale în sectoare cheie iar consolidarea statalității și a societății nu poate avea loc decât printr-o luptă reală și decisivă împotriva corupției, pentru a construi instituții mai puternice și pentru a contribui la creșterea economică a țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cere un proces amplu și transparent al combaterii fraudei bancare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                UE a subliniat necesitatea urgentă de a progresa într-o anchetă și urmărire penală cuprinzătoare, imparțială și eficace cu privire la frauda bancară majoră din 2014, a reiterat importanța procedurii într-o manieră decisivă și transparentă, în vederea fondurilor deturnate și de a-i aduce pe toți cei responsabili în fața justiției, indiferent de orice afiliere politică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Lipsa de progres în acest sens ar putea submina eforturile anticorupție în general”, se menționează în comunicatul comun al reuniunii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Se cer acțiuni concrete

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consiliul de Asociere a recunoscut eforturile Republicii Moldova de a implementa Acordul de Asociere, dar a subliniat necesitatea de a transforma legislația și politicile adoptate în acțiuni concrete.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                UE a subliniat că Agenda revizuită de asociere, care stabilește 13 priorități-cheie pentru acțiune și cele 20 de rezultate pentru 2020, ar trebui să servească drept îndrumare practică în acest scop și a reamintit că asistența va continua să se bazeze pe progrese concrete și satisfăcătoare în toate domeniile reformei, inclusiv în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Satisfăcută de reformele ce asigură stabilitatea macroeconomică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consiliul a salutat reformele menite să asigure stabilitatea macroeconomică și financiară și să restabilească credibilitatea cu donatorii internaționali, în special în domeniul guvernanței corporative în sectorul financiar, consolidând independența și competențele de supraveghere ale Băncii Naționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Moldova a informat partea UE cu privire la progresele realizate în vederea îndeplinirii condițiilor tehnice prevăzute pentru prima debursare în cadrul programului de asistență macrofinanciară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                UE a reamintit, însă că eliberarea fiecărei tranșe în cadrul programului de asistență macrofinanciară va fi decisă după o evaluare a îndeplinirii măsurilor de politică corespunzătoare incluse în Memorandumul de înțelegere și respectarea condițiilor prealabile politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Schimbarea sistemului electoral n-a respectat recomandările Comisiei de la Veneția

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Consiliul de asociere a discutat inițiative legislative privind reformele în domenii de importanță politică-cheie, cum ar fi sistemul electoral și mass-media. Consiliul de asociere a reamintit că alegerile transparente, incluzive și credibile la nivel central și local sunt de o importanță majoră. UE a subliniat că consecințele noului sistem electoral vor fi monitorizate îndeaproape și îndeaproape în timpul procesului electoral, în ceea ce privește impactul acestora asupra democrației în general și asupra sistemului multipartid în special și a regretat că schimbarea sistemului electoral în Iulie 2017 nu a respectat câteva dintre recomandările-cheie ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei (CoE) și ale Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperarea în Europa (OSCE).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Transformarea rambursării miliardului furat în datorie publică, afirmație contestată a premierului Filip

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Premierul Pavel Filip a făcut la Bruxelles mai multe declarații, care au provocat critici ale opiniei publice din R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Este adevărat că noi am trecut creditul de urgență la datorie publică și aceasta a fost o chestiune agreată cu toți partenerii noștri de dezvoltare”, a afirmat premierul, dând de înțeles că punerea întoarcerii datoriei de peste 20 miliarde de lei Băncii Naționale pe umerii populației ar fi fost coordonată cu partenerii occidentali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit fostului ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța problema rambursării banilor către BNM a fost discutată doar cu Fondul Monetar Internațional, care n-a indicat modalitatea sau de unde trebuie luați acești bani ci a spus doar că trebuie rambursați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Alți parteneri de dezvoltare ai R. Moldova cum ar fi Banca Mondială, UE sau SUA sau alte ambasade nu şi-au dat cu părerea sau nu au fost consultați când Guvernul Filip și-a asumat răspundere pe acea lege injustă și ilegală”, spune Negruța.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                sambra oilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Instituţia Prefectului, Judeţul Satu Mare şi Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, Primăria şi Consiliul Local Certeze, Primăria şi Consiliul Local Negreşti Oaş, Casa de Cultură Negreşti Oaş, organizează duminică, 6 mai, de la ora 11:00, cea de-a LXII – a ediție a festivalului folcloric „Sâmbra Oilor” pe dealul de la Huta Certeze şi Moişeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sunt zone în care localnicii îi spun „Ruptul Sterpelor” sau „Sâmbra Oilor”, însă, în esenţă, obiceiul e acelaşi: ciobanii îşi urcă oile la munte, unde, după primul muls, se cântăreşte cantitatea de lapte dată şi se împarte la numărul de proprietari, astfel încât se va şti cât caş, câtă brânză şi câtă urdă va primi fiecare pe parcursul anului. Însă, cea mai celebră e „Sâmbra Oilor” de la Dealul Huta Certeze și Moișeni, care se desfăşoară an de an, în prima duminică din luna mai şi care reuneşte mii de locuitori din județul Satu Mare şi nu numai. Aici, oile sunt urcate în munţi, iar ciobanii îşi primesc partea de lapte şi de brânză, gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor. „Sâmbra oilor” este un obicei străvechi din „Ţara Oaşului”, judeţul Satu Mare. În Ţara Oaşului autorităţile comuniste nu au reuşit să naţionalizeze proprietăţile oşenilor, astfel încât aceştia au continuat să lucreze pământurile lor şi păstrează cu încăpăţânare tradiţiile lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sâmbra oilor, este sărbătorită prin muzică şi dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea şi numărarea oilor ca şi măsurarea laptelui de către ciobanii care pornesc cu turmele spre pajiştile din munţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Termenul „sâmbră” semnifică o înţelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Încă de la Sfântul Gheorghe şi până la sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, crescătorii de oi din toate cele 23 de sate oşeneşti se adună în fiecare localitate pentru a stabili împreună unde vor face stânele în acel an, cine le va fi baci şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La începutul lunii mai toate mioarele din sat sunt duse la stână. Înainte însă, pentru ca animalele să fie sănătoase şi să dea lapte mult, sunt binecuvântate de preot. Însă nu acesta este secretul pentru ca oile să dea mult lapte. Ciobanii spun că mioarele trebuie dezmierdate. Din laptele lor gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză. Reţeta nu este complicată, dar este secretă. Şase litri de lapte la un kilogram de caş. Acesta este pus la stors, iar după ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În program:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                11:00 – Irina Man și Grupul din Bixad

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Petre si Petrică Zele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Maria Petca Poptean și Măgura din Târșolț

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Petrică Mureșan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                12:00 – Deschiderea oficială; Momentul de Sâmbră, sfințirea turmelor de oi și măsurișul laptelui

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ansamblul Folcloric „Oașul” și Maria Tripon din Negrești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ansamblul Folcloric „Tulnicul” din Maramureș

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Gheorghe Turda

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ansamblul Folcloric al Județului ,,DORURI SĂTMĂRENE’’ și Palatul Copiilor Satu Mare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ansamblul Folcloric „Florile Tărnii”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ansamblul Folcloric „Cununița Năzdrăvană”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Georgiana –Țâpuritoarea Oașului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Mihai Zele și Ansamblul Țara Oașului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ansamblul Florile Turțului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Țâpuritoarele din Batarci – Maria Hosu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Grupul de țâpuritoare din Racșa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  creative

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Viceprimarul oradean Mircea Mălan a susținut recent, 3 mai 2018, o conferință de presă în care a prezentat detalii legate de proiectul „Promovarea antreprenoriatului creativ, prin dezvoltarea incubatorului de afaceri: Cresc Oradea Mare”, proiect cu o valoare de 3,6 milioane de euro, din care 50% reprezintă contribuția orașului, iar diferența este asigurată prin fonduri europene prin POR 2014 -2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Proiectul constă în reabilitarea unui imobil neutilizat care va găzdui după reabilitare incubatorul de afaceri dedicat antreprenorilor din domeniul industriilor creative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  E vorba de incinta clădirii fostului Spital nr. 5, situată la intersecția dintre str. Louis Pasteur și str. Colinelor. La alegerea acestei clădiri s-a avut în vedere faptul că aceasta se află într-o stare avansată de degradare, faptul că nu este situată într-o zonă aglomerată, că are spații de parcare atât în incintă, cât și în jur, faptul că este aproape de drumul expres și oferă posibilitatea unei conexiuni facile cu zona administrativă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Durata efectivă a lucrărilor va fi de 20 de luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Proiectul presupune reabilitarea întregului imobil și amenajarea a șase ateliere la subsolul clădirii: două de prototipare, un atelier de prelucrare metal, 1 atelier de vopsitorie, un birou de arhitectură și unul de design.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  17 birouri pentru viitorii rezidenți vor fi amenajate la parterul clădirii, iar la etajul I va fi o zonă de lucru deschisă pentru 30 de spații de lucru. De asemenea, vor exista săli de ședințe, săli de conferințe, dar și o sală multifuncțională. Accesul se va face pe bază de cartelă, clădirea beneficiind de supraveghere video.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Viceprimarul Mircea Mălan a explicat de la ce a pornit ideea acestui proiect: ”În urma întâlnirilor pe care le-am avut, am constatat că mulți orădeni au foarte multe idei, dar nu au posibilitatea practică de a le realiza. Practic, noi dorim să crem condiții pentru ca antreprenorii care doresc să dezvolte o afacere în această zonă a industriilor creative să poată fi sprijiniți, iar persoanele cu idei, în special tinerii, să poată să le pună în practică, să poată să le dea o valoare economică atât pentru ei, cât și pentru orașul nostru.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Când partea de reabilitare va fi gata, se vor încheia contracte de rezidență de până la 3 ani între cei care vor dori un spațiu în acest incubator de afaceri și administratorul acestui spațiu, care a fost desemnat  Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ”La finalul lucrărilor, Oradea va avea un imobil reabilitat și o infrastructură pe care o va putea pune la dispoziția celor care au idei inovatoare, celor care lucrează în această industrie creativă. Totodată, întreaga clădire va beneficia de aparatură de ultimă generație. Totul este gândit modulat, astfel încât să avem o flexibilitate în ceea ce privește funcționarea acestei clădiri. Când vorbim despre acest proiect, ne adresăm celor care încep sau au început de maximum doi ani de zile o afacere în acest domeniu al industriilor creative, celor care nu au un sediu, nu au banii suficienți să facă o investiție, dar au o idee. Acesta este conceptul pe care se bazează proiectul. După 6 luni de zile, rezidenții vor trebui să aibă un angajat nou cel puțin, pentru că interesul nostru este să și creăm locuri de muncă”, a completat viceprimarul Mircea Mălan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În ședința Consiliului Local de azi a fost aprobată cererea de finanțare care se va depune pentru acest proiect în cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020, precum și cheltuielile legate de acest proiect, în valoare totală de 16.743.202 lei (inclusiv TVA), din care valoarea eligibilă este 15.979.222 lei, iar valoarea totală neeligibilă de 763.980 lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  botnari

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Parlamentul de la Chișinău a votat pe 3 mai, numirea lui Vasile Botnari la funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Fost ministru democrat, acesta este considerat unul din cei mai devotați oameni ai oligarhului Vlad Plahotniuc, care conduce, de facto, Republica Moldova. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Numirea acestuia la șefia SIS, avizată miercuri de comisiile parlamentare de resort, a fost criticată dur de liderul formațiunii de opoziție, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Ea a scris pe pagina sa de Facebook că această numire ar fi „o nouă mostră de abuz” din partea „guvernării PD-PSRM” și că SIS „riscă să fie transformat într-o bâtă împotriva cetățenilor”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Candidatura democratului Vasile Botnari, fost ministru în guvernele Streleț și Gaburici, actualmente director al Societății pe Acțiuni Moldova Gaz, a fost propusă de către Comisia juridică, numiri și imunități plenului Parlamentului. SIS a rămas fără director după ce pe 22 februarie 2018, Legislativul a aprobat demisia fostului director, Vitalie Pârlog, la nici două luni de la numire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Omul lui Plahotniuc, ajuns la conducerea Moldova-Gaz în urma înțelegerilor cu Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vasile Botnari este de profesie economist. Între 2010 și 2013 el a fost deputat pe listele Partidului Democrat, în anii 2013-2015 – ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar în anii 2016-2017 – ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. Din februarie 2017, Vasile Botnari este preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societății pe Acțiuni Moldova-Gaz. Demnitarul a fost ales în noua funcţie prin votul unanim al acţionarilor întreprinderii, în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Observatori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În subsidiar, trebuie menţionat faptul că politicianul Sergiu Mocanu, anticipase că preşedintele Gazprom, Alexei Miller, îl va numi pe Vasile Botnari în funcţia de director general al Moldova-Gaz. Potrivit lui Mocanu, decizia lui Miller ar fi fost luată în urma întrevederii de la Moscova cu Igor Dodon. Şeful statului ar fi negociat şi vândut această funcţie liderului PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Preşedintele Gazprom, Alexei Miller, îl va numi în funcţie de director general al întreprinderii mixte moldo-ruse Moldovagaz pe Vasile Botnari. Cel care a fost ministrul Transporturilor, cel care este mâna dreaptă a lui Plahotniuc şi cel care-i îndeplineşte lui Plahotniuc orice vis de acaparare a Republicii Moldova”, anticipa la acel moment Sergiu Mocanu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Numit în fruntea Ministerului Tehnologiei Informației, fără a avea experiență în domeniu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  O anchetă anterioară a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arată că Vasile Botnari nu are experiență în domeniul Tehnologiilor Informaționale, întreaga sa activitate axându-se pe domeniul Transporturilor. Acesta, în anii 2000 a fost, pe rând, directorul general al companiei Chişinău Aeroport Service, al Companiei aeriene Air Moldova și al Agenţiei Transporturi a Republicii Moldova. Din 2003 şi până în 2005 a fost reprezentantul companiei aviatice italiene Club Air în Republica Moldova, după care a lucrat ca manager la compania Nobil Air, controlată de Vlad Plahotniuc. În perioada 2009-2011 a făcut parte şi din Consiliul de Administrare al Victoriabank, care, de asemenea, era controlată de Vlad Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În 2016, președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind implicarea „Poștei Moldovei” în transportarea ilegală a anabolizantelor, deputatul Grigore Cobzac, a ieșit cu un raport de anchetă în care a dezvăluit, cu probe, cum avea loc contrabanda cu aceste substanţe. Potrivit raportului, schema ar fi fost protejată de mai mulți demnitari de stat, inclusiv de Vasile Botnari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Oficial nu are nici casă, nici mașină

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit declarației cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2016, Vasile Botnari nu deţine automobile, terenuri, dar nici casă. În 2012 acesta indica în declarația pe venit două depozite bancare, unul de 3 milioane de MDL şi altul de 41.000 de USD. În 2016, depozitele bancare s-au diminuat considerabil, până la 270.000 de MDL şi circa 14.000 de USD.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vasile Botnari și soția acestuia, Natalia, au fondat două firme. Soția sa este administratoarea și fondatoarea firmei A&N Service SRL, specializată în organizarea de evenimente. Datele de la Camera Înregistrării de Stat îl prezintă pe Vasile Botnari în calitate de fondator al firmei SC Vabaro Lux SRL (specializată în servicii de tâmplărie), cu sediul în Străşeni. Vasile Botnari deţine o cotă-parte de 30% din această firma.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Numit în contextul alegerilor parlamentare”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Candidatura lui Vasile Botnari a fost înaintată pe neașteptate în contextul alegerilor parlamentare care vor avea loc anul curent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Invitații ediției de miercuri, 2 mai, a emisiunii „Ora expertizei” de la postul de televiziune Jurnal TV au dat de înțeles că această mutare a democraților ar avea menirea să intensifice utilizarea aparatului de stat de către democrați în alegerile din toamnă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Deputatul liberal Lilian Carp spune că a fost aleasă o persoană din prima linie de încredere a liderului democrat, Vladimir Plahotniuc. Este o persoană cu care s-a mers mână în mână din primele zile, de când s-a stabilit o încredere deplină reciprocă. Totodată, Vasile Botnari a fost ministru al tehnologiilor informaționale și nu va fi de mirare dacă în curând va apărea în Parlament o „lege Big Brother” și astfel în campania electorală va putea fi monitorizat oricine. „Sunt mai multe elemente de ce s-a mers, până la urmă, pe candidatura lui Botnari, mai ales că această numire nu s-a vehiculat anterior în spațiul public”, spune Lilian Carp.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La rândul său analistul Oazu Nantoi se întreabă de ce fostul director SIS, Vitalie Pârlog, a plecat din funcție, din moment ce a fost înaintat de același partid. Referindu-se la Vasile Botnari, Nantoi spune că se apropie alegerile parlamentare și din acest motiv o persoană atât de apropiată este desemnată în funcția de director SIS. Însă, potrivit lui, din punct de vedere formal, nu s-a produs nicio încălcare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cercul de persoane devotate lui Plahotniuc se diminuează

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Fosta deputată democrată Stela Jantuan este de părere că numirea lui Vasile Botnari în fruntea SIS este în stilul conducerii Partidului Democrat. „Pentru mine această numire vorbește despre faptul că cercul persoanelor de neîncredere a liderilor Partidului Democrat se lărgește și cercul persoanelor de încredere se îngustează. Este o soluție extremă, de asta și a apărut așa de rapid. Admit că a fost foarte neașteptată numirea inclusiv pentru Vasile Botnari”, este de părere Stela Jantuan. Potrivit acesteia, o altă întrebare apare acum şi anume cine va veni în locul lui Botnari la administrarea companiei MoldovaGaz.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Amintim că SIS nu are director din februarie, când fostul director Vitalie Pîrlog a demisionat după doar două luni de activitate, spunând că preferă să-și concentreze atenția pe activitatea sa de la Interpol, unde conduce Comisia de Control al Fișierelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  cetăţeniei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În decembrie 2016, de rând cu proiectul de „amnistie a capitalurilor”, blocat de societatea civilă şi partenerii de dezvoltare, autorităţile moldovene au promovat şi adoptat şi proiectul de lege, denumit ”Legea cetăţeniei prin investiţie”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Legea respectivă a fost adoptată într-o manieră netransparentă, în grabă şi neținând cont de riscurile identificate. Pe lângă societatea civilă, și Centrul Naţional Anticorupţie a expertizat documentul, calificându-l drept un proiect în „interesele cetăţenilor străini şi a apatrizilor”, interesele promovate fiind „în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului Republica Moldova”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Aprobate fără dezbateri publice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cu toate acestea, în iunie 2017, legea a intrat în vigoare, iar în septembrie, în baza unei hotărâri, Guvernul a aprobat un regulament cu privire la dobândirea cetăţeniei prin investiţie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mai departe, în martie 2018, Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI) a publicat pentru dezbateri un proiect de hotărâre de guvern pentru modificarea hotărârii respective de guvern. Proiectul în cauză transmite funcţiile şi atribuţiile de promovare a Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie și de verificare a ”bunei reputaţii economice şi financiare a cetăţeanului străin sau apatrid” de la Comisia de examinare a dosarului pentru obţinerea cetăţeniei către două companii private, una ”internaţională” şi alta ”specializată”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Fără dezbateri publice şi fără avizele necesare Guvernul a aprobat la patru aprilie 2018 proiectul care a eliminat statul din procesul de examinare a dosarelor investitorilor ce solicită cetățenie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Iniţiativa MEI a avut ca scop introducerea în procesul de oferire a cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie a unor elemente noi, neprevăzute în legea inițială. Astfel, au fost extinse împuternicirile Comisiei de examinare a dosarului pentru obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova cu dreptul de a selecta două companii private pentru realizarea Programului: o companie specializată care dispune de experienţă şi calificare în domeniu şi care va presta servicii publice în numele Guvernului pentru elaborarea, implementarea şi promovarea internaţională a Programului și o companie internaţională care va evalua riscul aferent ordinii şi securităţii publice şi va asigura verificarea bunei reputaţii economice şi financiare a cetăţeanului străin şi apatridului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Se invocă practici europene, care sunt considerate „periculoase” în UE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Filiala moldovenească a Transparency International (TI-Moldova) a identificat mai multe probleme și riscuri, ce derivă din această lege, modificată deja de câteva ori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Centrul Național Anticorupție s-a expus univoc asupra intenţiilor de cooptare de noi cetăţeni contra bani, accentuând că „interesele promovate sunt în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului Republica Moldova” .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Constatările CNA sunt valabile şi în contextul modificărilor în HG, considerate de guvernanţi necesare pentru „implementarea cu succes a Programului”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Autorii au invocat în Nota Informativă la proiect experienţa unor „programe similare”, realizate în astfel de „ţări precum Grenada, Malta, Spania, etc.”. Este de remarcat însă că programele de acordare a cetăţeniilor de către unele jurisdicţii sunt criticate ca fiind contrare principiilor general acceptate de comunitatea europeană. Riscurile de legalizare a ilegalităţilor, de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului sunt cel mai des invocate la implementarea unor astfel de „programe”. Recent practicile din Malta au fost dur criticate de către preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, care a remarcat printre altele că Comisia europeană trebuie să ia atitudine faţă de schema controversată de acordare a cetăţeniei malteze, având în vedere problemele ce ţin de nerespectarea principiului supremaţiei legii în această ţară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acesta spune că cetăţenia europeană nu poate fi vândută, fără a avea o claritate asupra identităţii cumpărătorului, din punct de vedere a riscurilor legate de securitate, terorism şi spălare de bani. El consideră că aceste preocupări nu țin doar de riscurile ce vin din politica rusească. E vorba şi de mafia rusească şi nu este corectă admiterea legalizării banilor prin acordarea cetăţeniei malteze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Deci, exemplele invocate de guvernanţii din Republica Moldova nu sunt cele mai bune „practici internaţionale” de urmat. Mai mult – în contextul rezultatelor modeste de investigare şi recuperare a fondurilor extrase prin diverse fraude bancare şi încercări de legalizare a acestora – în cazul Republicii Moldova sunt chiar contraindicate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Funcțiile de admitere a cererilor se deleagă unei companii private și unei companii internaționale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Modificările operate prevăd selectarea unei „companii specializate”, care dispune de experienţă şi calificare în domeniu şi care va presta servicii publice în numele Guvernului pentru elaborarea, implementarea şi promovarea internaţională a Programului. Aceste activităţi delegate unei companii private, într-un domeniu sensibil, complex şi care necesită implicarea plenară a instituţiilor statului, pot crea riscuri de promovare a intereselor personale ale unor eventuali beneficiari de program (atât persoane fizice individuale, cât şi grup organizat de cetăţeni). De asemenea, ar putea surveni şi alte riscuri, întrucât Guvernul, în baza anumitor clauze, permite contactul direct (economic şi financiar) dintre compania selectată cu eventualii beneficiari de program – viitorii cetăţeni, oferind teren pentru promovarea intereselor acestora în detrimentul interesului public. Astfel, autorii arată că această companie „va suporta riscul economic, costurile şi cheltuielile iniţiale şi continue aferente proiectării tehnice, implementării, activităţii consultative, acordării instruirilor, precum şi promovării internaţionale a Programului, iar Guvernul nu va finanţa din mijloace publice compania pentru serviciile prestate. Costurile şi cheltuielile ”companiei specializate” vor fi achitate/acoperite de către solicitanţii cetăţeniei prin investiţii, printr-un comision, în mărimea şi modalitatea stabilită într-un contract”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Modificările prevăd şi selectarea unei „companii internaţionale” care va evalua riscul aferent ordinii şi securităţii publice şi va asigura verificarea bunei reputaţii economice şi financiare a cetăţeanului străin şi apatridului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De remarcat că evaluarea riscurilor aferente ordinii şi securităţii publice ţine de competenţa autorităţilor publice naţionale ale fiecărui stat. Delegarea unor atare atribuţii către o companie internaţională ar putea afecta/slăbi domeniul de asigurare a ordinii şi securităţii publice, întrucât companiile private au cu precădere scopul de a genera profit, decât de a proteja interesele naţionale ale unor state. Verificarea reputaţiei economice şi financiare a cetăţeanului străin şi apatridului de către o comisie autohtonă s-ar putea efectua printr-o comunicare activă la nivel bilateral sau la nivel de acorduri internaţionale la care Republica Moldova este parte, inclusiv cu suportul misiunilor diplomatice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dreptul de a circula liber în UE, obținut pentru cetățenii moldoveni nu poate fi vândut unor persoane dubioase cu bani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Având în vedere problemele şi riscurile menţionate, TI-Moldova recomandă stoparea implementării Programului până la o evaluare şi coordonare a acestuia cu autorităţile europene specializate în combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Această măsură ar permite de evitat asumarea unor angajamente care ar fi în detrimentul interesului public şi de prevenit posibile prejudicii de la aplicarea acestui Program, atât pe plan intern, cât şi regional. – Reevaluarea conceptuală a „Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie”, pornind de la politicile şi strategiile naționale în contextul angajamentelor internaționale, inclusiv Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordul Liberalizat de Vize, de la riscurile şi îngrijorările identificate de autorităţile europene, precum și de la Raportul de expertiză anticorupţie a legii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Neadmiterea promovării și implementării programelor caracteristice paradisurilor fiscale, care țin de interese înguste de grup și pun în pericol interesul public.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Republica Moldova a obținut regim liberalizat de vize cu UE pentru cetățenii săi în condițiile și conform situației la momentul respectiv, astfel, acest drept nu poate fi transformat într-un business pentru cetățenii străini, chiar dacă aceștia dispun de resurse financiare mari”, conchide studiul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  De aceea experții TI spun că trebuie regândit un nou concept de atragere a investiţiilor în Republica Moldova, având la bază principiile statului de drept, protejarea investiţiilor şi investitorilor, concurenţă liberă, inclusiv a capitalurilor, cu respectarea intereselor naţionale ale Republicii Moldova şi ale cetăţenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    IT Park

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Avantajele mediului de afaceri în domeniul IT din R. Moldova  au fost prezentate la Iași, la forumul regional PinAwards. În cadrul evenimentului, Republica Moldova a fost prezentată ca destinație atractivă pentru companiile IT, fiind menționate beneficiile legii privind Parcurile IT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În context, s-a vorbit despre succesul primului parc IT – „Moldova IT Park”, care a înregistrat un număr de 160 de companii rezidente, dintre care 52 cu capital străin. Volumul total prognozat de vânzări este de 1,4 miliarde lei pentru 2018. Rezidenții parcurilor IT au posibilitatea să beneficieze de un regim special de impozitare, de 7% – impozit unic, rezidență virtuală, mecanism simplificat de administrare și raportare printr-o formă unică, gamă vastă de domenii de activitate inovațională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, „IT startup visa”, aprobată în 2017, va permite companiilor  rezidente ale parcului IT, angajarea fără permise de muncă și acces la un regim simplificat de obținere a vizelor de lungă durată pentru specialiștii IT din străinătate. Acest lucru va suplini lipsa forței de muncă calificate, dar și va contribui la un transfer real spre țara noastră de tehnologii și modele de afaceri noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prezent la eveniment, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii din R. Moldova, Vitalie Tarlev, a afirmat: „Aceasta este o oportunitate foarte buna de a începe și dezvolta campania de marketing pe teritoriul României, pentru a promova inițiativele Republicii Moldova în domeniul IT și a atrage companiile din regiune. Schimbul de experiențe între companiile IT din Moldova și România este esențial pentru a putea trece la alt nivel de dezvoltare a industriei tehnologiei informației în țara noastră”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul Forumului PinAwards, participanții au discutat și despre perspectivele industriei de IT și Outsourcing din România. La eveniment au participat companii IT din România și Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    moldova

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Perioadele electorale sunt mereu marcate de creșterea cheltuielilor bugetare și reducerea investițiilor private din cauza incertitudinii. În cazul Republicii Moldova alegerile parlamentare planificate pentru 2018, locale – pentru 2019 și prezidențiale – pentru 2020 ușor se transformă în constrângeri majore pentru economia națională, din cauza deficitelor bugetare și a investițiilor private.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Economia moldovenească se apropie de un echilibru nefavorabil, marcat de rate scăzute de creștere. În 2017, în pofida unui an agricol bun, relansării asistenței externe, creșterii cererii externe și creșterii remiterilor, Produsul Intern Brut a crescut cu doar 4,5%. Este o creștere similară cu cea din 2016, când conjunctura era mult mai dificilă, și cu cele prognozate pentru anii 2018-2019. Aceste avansări, sub potențialul  de creștere al economiei moldovenești, sunt prea joase pentru ca R. Moldova să ajungă din urmă țările vecine din vest, în special, cele din Europa Centrală și de Est.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit unui studiu al centrului analitic Expert-Grup, această stare de fapt este determinată de două constrângeri fundamentale: pe de o parte, fenomenul de îmbătrânire a populației diminuează consumul – principalul motor de creștere economică la moment, iar pe de altă parte, insuficiența de capital privat nu permite înlocuirea consumului cu un motor mai durabil de creștere economică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Consumul este în scădere în pofida veniturilor în creștere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Drept urmare, PIB-ul potențial, pe parcursul ultimilor ani, a cunoscut o tendință descendentă constantă, care este de așteptat să continue și în anii următori, afectând tot mai mult ritmurile de creștere economică. Consumul populației, care a fost în mod tradițional motorul de creștere economică, se temperează, în timp ce surse alternative de creștere nu există.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În 2017, volumul comerțului cu amănuntul și servicii prestate populației au fost în scădere, în pofida creșterii salariilor reale și a remiterilor. Acest fapt este explicat atât de unele efecte temporare, spre exemplu de aprecierea monedei naționale, cât și de factori de durată ce țin de îmbătrânirea populației și creșterea nivelului de incertitudine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Investițiile private vor continua să scadă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aceste fenomene, care vor avea efecte de durată, nu pot să nu îngrijoreze, în contextul în care investițiile private au continuat să scadă – proces care va dura cel mai probabil și în anul viitor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Însă ieșirea din echilibrul creșterii economice lente și impulsionarea investițiilor private depinde de atractivitatea țării pentru investitorii, atât locali, dar în special străini. În acest sens, reformele recente în materie de ameliorare a climatului de afaceri trebuie să continue în paralel cu politici mai active care ar spori nivelul de încredere a investitorilor în stat și perspectivele economice ale acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Fortificarea protejării drepturilor de proprietate și ameliorarea cadrului concurențial sunt condițiile fundamentale în acest sens. Republica Moldova intră într-un „maraton electoral” de trei ani, nefiind pregătită din punct de vedere economic și instituțional, fapt ce alimentează o serie de riscuri economice pe termen lung.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cheltuielile cu tentă electorală riscă să dezechilibreze ”finanțele publice”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Perioadele electorale sunt mereu marcate de creșterea cheltuielilor bugetare și reducerea investițiilor private din cauza incertitudinii. În cazul Republicii Moldova alegerile parlamentare planificate pentru 2018, locale – pentru 2019 și prezidențiale – pentru 2020 ușor se transformă în constrângeri majore pentru economia națională, din cauza deficitelor bugetare și a investițiilor private și așa înalte. În particular, tendința de majorare a cheltuielilor bugetare cu tentă electorală, în contextul unui deficit bugetar de 2,9% din PIB planificat pentru 2018 riscă să dezechilibreze și mai mult finanțele publice care va alimenta datoria de stat internă și se va transforma în austeritate bugetară în anii de după alegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Investițiile private vor continua să scadă iar îmbătrânirea populației va afecta poziția fiscală a țării

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, cadrul instituțional slab, dar și nivelul înalt de politizare a instituțiilor publice determină o incertitudine sporită cauzată de apropierea alegerilor, care subminează activitatea investițională privată: în 2017, în pofida creșterii economice, investițiile private au scăzut, tendință care cel mai probabil se va menține și în anii următori. Pe lângă factorii electorali, poziția fiscală a țării va fi tot mai mult afectată de îmbătrânirea populației. Aceasta pe de o parte pune presiuni asupra cheltuielilor publice pentru asigurări și asistență socială, iar pe de altă parte, consumă importante resurse bugetare care puteau fi orientate spre accelerarea creșterii economice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Politica bugetar fiscală trebuie regândită

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, pe parcursul ultimilor ani, cheltuielile productive (ex: investițiile publice în infrastructură, medicină și educație), care duc la amplificarea cantitativă și calitativă a capitalului uman și fizic, au crescut mai lent decât cele destinate protecției sociale. Prin urmare, bugetul public al țării devine din ce în ce mai social, fără impact major asupra dezvoltării economice. Astfel, structura actuală de cheltuieli necesită o regândire fundamentală pentru ca politica fiscal-bugetară să fie orientată pe stimularea creșterii economice durabile. Nivelul înalt al discrepanței fiscale este o altă constrângere majoră pentru creșterea economică, care subminează capacitatea instrumentului bugetar de a contribui mai activ la dezvoltare. Discrepanța fiscală în Republica Moldova (diferența dintre volumul potențial al veniturilor fiscale și cele real colectate), este destul de înaltă fiind estimată la circa 7% din PIB anual.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evaziunea fiscală crește, productivitatea muncii scade

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deși pe parcursul ultimilor ani această pondere s-a stabilizat la acest nivel, ponderea evaziunii fiscale care determină discrepanța fiscală a crescut substanțial. Aceasta denotă anumite riscuri privind creșterea înclinației spre evaziune fiscală, care ar putea deveni o problemă majoră pentru anii următori. Prin urmare, pentru 2018 este necesar de a accelera eforturile în vederea combaterii evaziunii fiscale, fără a afecta calitatea climatului de afaceri. Încetinirea creșterii economice are loc în paralel cu încetinirea creșterii productivității muncii și a salariilor. Deși, pe de o parte, procesele de creștere a ratelor de productivitate și a salariilor reale au început să conveargă, pe de altă parte ratele de creștere au încetinit considerabil. Având în vedere că nivelul de productivitate a muncii în Republica Moldova este printre cel mai scăzut din țările ECE, procesul respectiv ar putea indica stabilizarea indicatorilor în jurul unui echilibru negativ manifestat de un impact modest al creșterii economice asupra veniturilor și bunăstării populației. Acest proces a fost influențat de înrăutățirea calității ocupării și, în particular, de creșterea ocupării informale și diminuarea ponderii locurilor de muncă ce necesită competențe medii și înalte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2018 – an favorabil unei creșteri economice calitative, însă sunt necesare reforme

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Impulsionarea creșterii economice până la nivele optime (7-8%) depinde preponderent de calitatea reformelor structurale și instituționale. În 2018 vor fi disponibile practic toate ingredientele unei creșteri economice calitative: inflație temperată, an agricol favorabil, asistență externă care va face posibilă creșterea investițiilor publice, un nivel sporit de lichiditate în sistemul bancar, remiteri în creștere, precum și un mediu economic extern favorabil. Acești factori vor putea asigura o creștere economică rapidă și durabilă doar în contextul unor reforme calitative, care vor ameliora încrederea investitorilor și populației în guvernare, și, prin urmare, vor dinamiza activitatea investițională privată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În acest sens, politicile pentru anul 2018 trebuie să se axeze pe implementarea reformelor. În primul rând este vorba despre reforma administrației publice, care trebuie să fie derulată în mod transparent și previzibil. Pentru a atinge efectele scontate, reforma trebuie să fie bazată pe analize funcționale și de impact și să nu se limiteze la optimizări de instituții și personal. Esența reformei este îmbunătățirea calității serviciilor publice, iar în acest sens este necesar de a îmbunătăți procesele interne la nivelul instituțiilor, motiva mai bine personalul din serviciul public și diminua dependența instituțiilor publice de factorii politici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O nouă strategie de dezvoltare, Moldova – 2030

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Reforma sistemului de planificare strategică. O componentă esențială a reformei administrației publice este reformarea sistemului de planificare a politicilor și programare bugetară. În acest sens, a fost demarat elaborarea unei noi Strategii Naționale de Dezvoltare (SND) „Moldova 2030”, care urmează să traseze liniile directoare de dezvoltare pe termen lung a țării, în conformitate de Agenda 2030 de dezvoltare durabilă și Agenda de asociere. După aprobarea Strategiei respective, urmează să demareze un proces amplu de optimizare a strategiilor sectoriale (ex: reducerea numărului acestora de circa 10 ori) și ajustarea celor rămase. În esență, trebuie să existe un document vizionar pe termen lung (SND „Moldova 2030”), care să ancoreze strategiile sectoriale, iar acestea, la rândul lor, să se transforme în programe bugetare. Această triadă a planificării strategică (SND – strategii sectoriale – programe bugetare) este crucială pentru a asigura un management eficient al puținelor resurse tehnice și financiare de care dispune Guvernul, asigură o previzibilitate a politicilor publice și permite ancorarea resurselor în obiective strategice cu efecte durabile, în detrimentul obiectivelor pe termen scurt (ex: electorale).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Independența instituțiilor anticorupție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În condițiile în care corupția este principala constrângere pentru mediul de afaceri (conform Raportului competitivității globale 2017/2018) și, respectiv, pentru dezvoltarea țării, iar nivelul de încredere a populației și agenților economici este foarte redus, eficientizarea luptei cu corupția rămâne o prioritate de bază pentru 2018. În acest sens, este necesară fortificarea capacităților tehnice și asigurarea independenței depline a instituțiilor anticorupție și de integritate, în special a Procuraturii Anticorupție, Autorității Naționale de Integritate, precum și dezvoltarea și implementarea cadrului legal pentru avertizorii de integritate (eng: whistleblowers).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Reformarea sistemului bancar trebuie să continue, la fel și investigarea fraudei bancare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Reformele în sectorul bancar trebuie să se deruleze în paralel cu progresul investigațiilor pe marginea fraudelor bancare și recuperării banilor sustrași. Deși apreciem eforturile Băncii Naționale a Moldovei în domeniul alinierii cadrului regulator la standardele internaționale în materie de reglementare bancară, eficiența și credibilitatea acestora este afectată de lipsa rezultatelor în ceea ce privește investigarea fraudelor bancare și a recuperării banilor delapidați (cu excepția veniturilor din realizarea activelor băncilor falimentate). În acest sens, procesul și rezultatele investigațiilor trebuie să fie mai transparente (fără a periclita procesul anchetelor), coordonarea între instituțiile vizate (Procuratura Generală, Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Ministerul Finanțelor etc) să fie mai eficientă, și fără imixtiuni din partea factorilor politici. Neasigurarea transparenței procesului respectiv va afecta și în continuare credibilitatea acestuia, precum și a altor reforme din sistem, și va submina și mai mult nivelul de încredere a agenților economici și a populației în guvernare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În pofida unor progrese importante privind sporirea nivelului de transparență și guvernanță în sectorul financiar-bancar, o serie de probleme persistă și mai multe acțiuni urmează a fi pe deplin realizate astfel încât progresul atins să devină ireversibil. Este necesară finalizarea procesului de transparentizare a acționarilor din toate băncile comerciale și înstrăinarea acțiunilor expuse spre vânzare către persoane ce respectă standardele de integritate și reputație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Implementarea Acordului de Asociere cu UE trebuie îmbunătățită

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Reforma administrației publice a afectat și mai mult capacitățile Guvernului în ce privește implementarea și monitorizarea Acordului de Asociere cu UE. Având în vedere importanța strategică a acestui Acord, este prioritară îmbunătățirea coordonării interinstituționale pe marginea implementării Acordului, fortificarea capacităților de renegociere a condițiilor Acordului (ex: negocierea extinderii contingentelor tarifare care în 2017 au fost depășite) și implementarea unui mecanism transparent de monitorizare și evaluare a implementării Acordului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    transnistrene

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ieri, 24 aprilie, reprezentanții politici din partea Chișinăului și Tiraspolului, Cristina Lesnic și Vitalii Ignatiev, au semnat la Tighina/Bender, decizia protocolară cu privire la participarea în traficul rutier internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană care nu desfășoară activități comerciale, anunță Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aceste autovehicule vor avea plăcuțe auto neutre (din trei litere și trei cifre) și un pașaport tehnic agreat de către ambele părți, cu respectarea cerințelor Convenției de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind circulația internațională”, se spune într-un comunicat al Biroului pentru Reintegrare de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prevederile acordului vor putea fi aplicate începând cu 1 septembrie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit înțelegerilor, reînregistrarea/reînmatricularea autovehiculelor transnistrene se va face în două oficii din orașele Tiraspol și Râbnița, în care vor activa și funcționari ai autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Fiecare parte (Chișinăul și Tiraspolul) va avea baze de date separate cu privire la aceste vehicule, iar cererile de reînregistrare se vor putea depune în limbile română sau rusă. Locuitorii din regiunea transnistreană care vor decide să-și păstreze numerele auto transnistrene vor putea călători cu autovehiculele respective doar pe teritoriul Republicii Moldova. Un autovehicul nu va putea avea concomitent un număr neutru și un număr transnistrean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Aplicarea deciziei privind participarea în traficul internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană este planificată începând cu 1 septembrie 2018. În cazul încălcărilor sistematice, părțile semnatare și-au rezervat dreptul de a suspenda mecanismul de înregistrare a autovehiculelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău menționează că implementarea acestui mecanism reprezintă un angajament luat în urma reuniunii în formatul 5+2 de la Viena din 27-28 noiembrie 2017. Elaborarea deciziei a fost precedată de 20 de ședințe de lucru între Chișinău și Tiraspol începând cu 1 ianuarie 2018, iar semnarea deciziei reprezintă inclusiv un angajament al Președinției italiene a OSCE pentru anul 2018. Misiunea OSCE în Republica Moldova și-a arătat disponibilitatea de a acorda asistență pentru crearea celor două oficii care vor reînregistra autovehicule.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    OSCE împinge Chișinăul la cedări unilaterale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Înțelegerea de la Tighina este calificată de o bună parte a societății civile de la Chișinău dar și de comunitatea de experți drept încă o cedare unilaterală a Chișinăului în fața Tiraspolului, care continuă încet, dar sigur să-și consolideze statalitatea în detrimentul suveranității Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și un rol important în acest sens îl are Organizația pentru Securitate și Colaborare în Europa (OSCE), care nu face decât să preseze Chișinăul pentru a face astfel de concesii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    S-a subliniat insistent că ele (numerele) vor fi în conformitate cu Convenția de la Viena. Iar aici se creează un precedent pentru separatiștii din Donețk și Lugansk din Ucraina, cu complicitatea pro-europenilor de la Chișinău”, a declarat Nantoi pentru DESCHIDE.MD, adăugând că OSCE este o organizație absolut ineficientă și, deoarece nu are nicio idee cum să convingă Tiraspolul, exercită presiuni asupra Chișinăul spre concesii unilaterale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nantoi a mai spus că „din motive personale”, la un moment dat, a părăsit ședința, unde s-a luat decizia respectivă, împreună cu alți experți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și expertul în securitate Rosian Vasiloi spune că șeful misiunii OSCE în R. Moldova, Michael Scanlan, pune presiuni asupra Chișinăului și își asumă prea multe decizii, iar prin acțiunile și declarațiile sale nu face decât să tergiverseze procesul de reglementare a chestiunii transnistrene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1. Moldova nu are strategie de reintegrare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte, Oazu Nantoi critică dur și atitudinea autorităților moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Țara nu are strategie de reintegrare, în baza cărui document politic sunt făcuți acești pași? Unde ne trag pe noi: în Europa ori în Uniunea Euroasiatică?”, se întreabă acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De fapt Biroul de Reintegrare a încercat prin ședința de ieri să legifereze ceea ce a fost pe parcursul negocierilor, dar au fost mai mult de 20 de ședințe. Societatea civilă a fost invitată ca să fie informată post factum despre ceea ce s-a discutat. Trebuia ca cel puțin să fim consultați. De aceea noi spuneam că decizia deja a fost luată și se mimează procesul de negocieri”, a subliniat în aceeași cheie Vasiloi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Este subminată și eficiența politicilor fiscale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și expertul economic Sergiu Gaibu, participant, de asemenea, la ședința în cauză, susține că „numerele neutre” reprezintă o cedare, care va submina nu doar suveranitatea dar și eficiența politicilor fiscale în ce privește acumulările din taxele pentru înregistrarea automobilelor în R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acesta menționează că în rezultatul mecanismului propus Moldova va avea trei regimuri de înmatriculare a automobilelor. Este vorba despre mecanismul standard cu numere moldovenești, unicul de care pot beneficia cetățenii de pe malul drept al Nistrului, regimul de numere transnistrene care permite circulaţia liberă pe teritoriul moldovenesc, cu toate consecințele de lipsă a înregistrării în registrele naționale și se mai propune un hibrid (fără a fi eliminată versiunea veche de înregistrare) – numere neutre (fără simbolistica R. Moldova) cu care transnistrenii să poată circula peste hotare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cred că este de prisos să menționez că prin astfel de proiecte se subminează suveranitatea Republicii Moldova și efectiv este legiferat regimul de la Tiraspol prin politica pașilor mici. În același timp, astfel de proiecte reprezintă riscuri majore pentru disciplina fiscală și colectările la buget. Acest mecanism creează premise noi pentru evitarea regimului de import de automobile standard și alimentarea regimului de la Tiraspol cu resurse noi financiare, înmatricularea automobilelor în regimul nou prin scheme de corupție, care nu lipsesc nici pe malul drept și nici pe malul stâng al Nistrului.”, spune expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Exemplul Germaniei, absolut deplasat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, expertul economic Sergiu Gaibu menţionează că OSCE a adus drept argument în favoarea acestei proceduri modelul german de numere regionale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dar în Germania numere regionale au TOATE regiunile, nu una. Haideți atunci ca Republica Moldova să decidă o politică nouă de numere de înmatriculare cu însemne regionale pe ÎNTREG teritoriul statului și să avem numere distincte de Călărași, Soroca, Hâncești etc…. pe lângă cele de la Tiraspol și Râbnița. Argumentarea este primitivă și deloc echivalentă. De asemenea, sunt sigur că în Germania NU figurează regimuri de import diferite și preferențiale pentru anumite regiuni. Dacă legiferăm asemenea proiecte pentru regiunea de est a țării, acest principiu trebuie să fie aplicat în toate regiunile țării și fiecare raion să-și facă propria politică de import pentru automobile…. Ridicol? Da. Însă o astfel de soluție promovează Biroul de reintegrare. Şi OSCE inclusiv…. acoperindu-se cu standarde tehnice de design a plăcuțelor, care nu au nici o legătură cu ce facem noi ca națiune, cum ne organizăm ca stat reîntregit”, spune Gaibu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În concluzie, expertul menționează că odată aprobat acest proiect, R. Moldova face un pas mare înapoi în calitate de stat suveran. „Punem o piatră grea în transnistrizarea Moldovei și în legalizarea conflictului veșnic pe teritoriul Moldovei, instituim regimuri fertile pentru corupție și evaziune fiscală care se așează pe umerii cetățenilor din dreapta Nistrului. Acesta este încă un pas spre confirmarea statutului de ţară falită”, conchide acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu e prima concesie de acest gen

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La rândul său, alt expert economic, Victor Parlicov spune că, de fapt, noua concesie a Chișinăului face parte dintr-un șir lung de cedări unilaterale începute nu de ieri-alaltăieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă plăcuțele de înmatriculare ar fi fost singura “derogare de la normalitate” în modul în care abordăm regiunea transnistreană – aș fi zis că e vorba de o greșeală. Dar, având în vedere că TOATE “elitele” noastre, de la independență încoace, au avut grijă să susțină administrativ autoritățile separatiste, să le alimenteze financiar, etc. – trebuie să recunoaștem, că de facto, asta și este politica de stat: distrugerea propriei statalități prin consolidarea “statalității” regiunii separatiste. Cam invers cum s-a făcut în Germania, cu atât mai mult că la ei nu era vorba de separatism”, este de părere Parlicov.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și economistul Gheorghe Costandachi amintește că astfel de cedări au început încă de foarte demult. „În 1997 li s-a recunoscut suveranitatea financiar-bancară, când li s-a permis funcționarea băncilor transnistrene de către Banca Națională a Moldovei și deschiderea de conturi corespondente în toată lumea, decontările putându-se realiza direct, fără a trece prin Banca Națională. Cine nu cunoaște, trebuie să știe că Chişinăul oficial a permis Tiraspolului ca toate fluxurile financiare să ocolească R. Moldova”, spune Costandachi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    El este sigur că cineva depune mari eforturi pentru ca Republica Moldova să piardă acea fâșie de pământ. Totodată, la mijloc stau foarte mulți bani și comisioane pe care cineva le încasează pentru a permite ca fluxurile financiare să treacă nestingherite prin regiunea separatistă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ICT

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deşi industria Tehnologiei Informaţiei este printre cele mai dinamice ramuri ale economiei moldoveneşti, Guvernul de la Chişinău este conştient de necesitatea forţei de muncă înalt calificate pentru dezvoltarea în continuare a acesteia. Nu întâmplător tematica din acest an al ICT Summit s-a axat în special pe educaţie şi instruire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Am un vis, la intrarea în Tekwill, în afara de logo-urile noastre și cele ale partenerilor de dezvoltare, să stea, pentru început, încă trei logouri – Apple, Google și Tesla, de exemplu, iar apoi încă multe altele. În Republica Moldova să vină aceste mari companii ale sectorului IT, iar noi să avem peste 100.000 de specialiști care să muncească aici, în țara lor, cu salarii foarte bune și CV-uri care să le asigure viitorul”, a declarat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la Moldova ICT Summit 2018, desfăşurată la data de 23 aprilie în incinta Centrului Tekwill.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Educaţia TIC, pe primul plan

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sectorul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) din Moldova este în creștere și se confruntă deja cu un deficit acut de personal calificat, care ar răspunde cerințelor pieței. Pentru a soluționa această problemă și a crea un fundament solid pentru dezvoltarea în continuare a antreprenoriatului IT, este imperativă coagularea eforturilor tuturor partenerilor interesați pentru identificarea, definirea și implementarea soluțiilor cu impact în domeniul educației pentru sectorul TIC, a programelor și inițiativelor capabile să dezvolte ecosistemul necesar unei creșteri calitative și să confere țării noastre un avantaj competitiv incontestabil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, ediția curentă a Moldova ICT Summit 2018 a fost dedicată educației TIC și aplicării TIC în educație, punând în discuție oportunități fără precedent, ce ar permite valorificarea la cel mai înalt nivel a potențialului țării. Reprezentanții Guvernului Republicii Moldova și ai sectorului privat, experți internaționali de la Academia Khan, Oracle și alte organizații influente, şi-au împărtăşit în cadrul summit-ului experiența și cunoștințele bazate pe cele mai bune practici în domeniu, cât și modalitățile de implementare ale acestora în parcursul Republicii Moldova spre a patra Revoluție Industrială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În contextul summit-ului din acest an, atât ministrul de profil Chiril Gaburici cât şi premierul Pavel Filip au anunțat că, începând cu 1 septembrie 2018, în curricula școlară va fi introdusă educația digitală obligatorie în școli, din clasa I. „Ministerul Economiei și Infrastructurii va depune eforturile necesare pentru a contribui la asigurarea bazei materiale și conceptuale a acestei transformări. Vom susține și promova Proiectul educațional „TwentyTU” pe care-l privim ca pe o completare serioasă a programele școlare existente, dar cu accent sporit de digital și care va implica atât industria, cât și societatea”, a afirmat ministrul Gaburici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Creştere susţinută a industriei în ultimii doi ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În prezent, domeniul TIC este prin cele mai dinamice sectoare ale economiei. În perioada 2016-2017, cifra de afaceri a sectorului tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC) a crescut de la 10,5 miliarde lei la 12,2 miliarde lei, înregistrând și o creștere a exportului IT și comunicații până la 3,3 miliarde lei. „O creștere semnificativă a avut exportul de produse și servicii IT de la 1,1 miliarde lei până la 1,7 miliarde lei. Este o creștere semnificativă, dar și un semnal clar pentru noi, că industria va avea nevoie de mai multe resurse – în primul rând de resurse umane, dar și de mai multe investiții. Ratele de creștere a industriei TIC, dar și de absorbție a noilor tehnologii, interesul pe care-l manifestă față de acest domeniu noua generație, ne oferă siguranța că Moldova are oportunități mari de dezvoltare în această direcție, nu doar în calitate de consumator, dar și de generator de produse și servicii TIC. În acest sens, Ministerul Economiei și Infrastructurii își ajustează politicile publice menite să contribuie la valorificarea oportunităților investiționale și potențialului de creștere a industriei TIC”, a afirmat ministrul Economiei și Infrastructurii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Moldova IT Park, o istorie de succes

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, Chiril Gaburici a apreciat succesul înregistrat de primul parc IT din țară – „Moldova IT Park”, care a înregistrat un număr de 160 de companii rezidente, dintre care 52 cu capital social străin. Volumul total prognozat de vânzări este de 1,4 miliarde lei pentru 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru atrage cât mai mulţi rezidenţi în parcurile IT, Guvernul oferă o serie de facilităţi. Este vorba despre impozitul unic de 7%, rezidență virtuală, mecanismul simplificat de administrare și raportare printr-o formă unică, o gamă vastă de domenii de activitate inovațională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un potențial nevalorificat încă, îl are „IT start-up visa”, aprobată în 2017, care permite companiilor rezidente a parcului IT, angajarea fără permise de muncă și acces la un regim simplificat de obținere a vizelor de lungă durată pentru specialiștii IT din străinătate. Acest lucru va suplini lipsa forței de muncă calificate acasă, dar și va contribui la un transfer real spre țara noastră de tehnologii și modele de afaceri noi. Suntem ferm convinși, că parcurile IT, ca o platformă inovativă pentru dezvoltarea afacerilor competitive în domeniul IT, va oferi sectorului o creștere economică substanțială, perspective pentru tinerii profesioniști și locuri de muncă bine plătite aici în țară”, a punctat Gaburici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Moldova, la mijlocul clasamentului evoluţiei societăţii informaţionale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În acest an, Republica Moldova a urcat patru poziții în Ratingul mondial privind evoluția societății informaționale, realizat de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, plasându-se pe poziția 59 din 176 state incluse în clasament. Elementul principal al evaluării este indicele de dezvoltare al tehnologiei informaționale și comunicațiilor, gradul de acces la rețea, deschiderea către inovație, calitatea educației digitale etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit datelor oficiale, rata de penetrare a Internetului, raportată la numărul populației este de circa 76%, iar ponderea gospodăriilor care dispun de cel puțin un calculator este de peste 70%. Numărul de conexiuni la serviciile de acces la Internet fix de înaltă viteză este în continuă creștere și atins, în anul 2017, 584 mii de abonamente, iar la servicii de acces mobil a depășit cifra de 692 mii de abonați, dintre care circa 610 mii abonați au accesat Internetul prin intermediul telefoanelor inteligente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Tekwill, la un an de activitate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Tekwill, centrul de excelenţă, unde s-a desfăşurat summit-ul, reprezintă la un an de la inaugurare unul dintre cele mai mari hub-uri IT din Europa de Sud-Est fiind un spațiu, în care oamenii se conectează la idei, resurse, știință și industrie pentru a spori excelența în domeniul tehnologiei informației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit Anei Chiriţă, Director Executiv al Asociaţiei Companiilor din domeniul Tehnologiei Informaţiilor (ATIC)  și coordonatoarea proiectului Tekwill, educația va rămâne una dintre direcțiile prioritare în dezvoltarea Centrului. „Există câteva inițiative pe care urmează să le lansăm foarte curând. Pentru ATIC toate domeniile de acțiune sunt importante, dar nu voi exagera dacă voi spune că toți membrii Consiliului Directorilor susțin fără a sta pe gânduri orice inițiativă și proiect care aduce educația de calitate și dezvoltarea competențelor IT mai aproape de generațiile în creștere”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În primul an de activitate, central a pregătit  7722 de beneficiari ai activităților de instruire, a facilitat atragerea investiţiilor în valoare de un miliard de dolari în formă de finanțări și, cel puțin, 85 de companii ajutate să recruteze angajați calificați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    lukasenco

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Președintele Belarusului, Alexandr Lukaşenco se numără printre conducătorii de stat respectați de moldoveni. Mai bine zis, de o bună parte a acestora, care încă își amintesc cu nostalgie de perioada sovietică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și asta deoarece Lukaşenco, președinte din 1993, a reușit să evite prăbușirea economiei, proces care s-a produs în celelalte foste republici sovietice în perioada de tranziție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Un despot bun”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de o parte, datorită faptului că majoritatea întreprinderilor au fost păstrate în posesia statului iar pe de altă parte, datorită faptului, că Belarus a păstrat legăturile economice strânse cu Federația Rusă, care îi furnizează până în prezent materii prime la prețuri preferențiale dar și reprezintă o piață de desfacere constantă pentru mărfurile beloruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate acestea, din cauza apetitului imperialist tot mai mare din ultimii ani al Rusiei, relațiile dintre cele două țări nu sunt tocmai perfecte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, unele luări de atitudine ale lui Lukaşenco vizavi de agresiunea Rusiei în Ucraina a provocat nemulțumiri la Kremlin. Însă, așa cum Belarus a rămas practic singurul prieten fidel al Moscovei, aceasta îi iartă ieșirile sale independente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Folosindu-se de această stare de fapt, Belarus nu s-a aliat embargourilor impuse mărfurilor occidentale de către Federația Rusă și a ajuns chiar la un moment să reexporte aceste mărfuri pe piața rusească, fapt ce iarăși a provocat nemulțumire la Moscova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Desigur, această răbdare a Moscovei poate dispărea odată și de aceea în ultimul an Lukaşenco chiar vorbește despre o diversificare a piețelor de desfacere, inclusiv prin intrarea pe piețele europene, chit că țara sa este membră a Parteneriatului estic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Poziția respectivă a liderului belorus i-a creat în rândul unei părți a populației din fostele republici sovietice, în special R. Moldova și Ucraina, renumele de un lider corect, înțelept, principial și patriot. Un despot bun, altfel spus. Pe de altă parte, există și opinia că Belarus este menținută artificial în perioada pretranziție, încă n-a intrat încă în perioada de tranziție, care este inevitabilă iar când va intra, va trebui să parcurgă aceleași etape ca și vecinii săi pentru a ajunge la societăți apte să guverneze democratic și eficient statul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Numai bun pentru a îmbunătăţi imaginea lui Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Oricum, părerea bună despre Lukaşenco este majoritară, așa că o vizită a acestuia în R. Moldova a avut menirea în primul rând să-i repare puțin imaginea președintelui moldovean, Igor Dodon, cel care l-a invitat, după ce toată lumea a devenit conștientă de impotența politică a acestuia, în special după suspendările din toamnă dar și cvasiinexistența sa în abordarea problemelor importante din stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dodon chiar a spus la un moment dat că și R. Moldova ar avea nevoie de o dictatură ca a lui Lukaşenco.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă întâlnirea cu Dodon a avut doar scopul de PR politic, cei doi etalându-și la un moment dat chiar și calitățile de tractoriști, guvernul a organizat mai multe întâlniri, pe care canalele media afiliate le-au reflectat într-o cheie pragmatică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Printre principalii parteneri economici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă vorbim despre raporturile economice dintre cele două țări, Republica Belarus se numără printre principalii parteneri comerciali ai R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În Republica Moldova activează 91 de întreprinderi cu capital belarus cu un capital social total în valoare de 3,78 milioane de lei. Volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Belarus, în anul 2017, a înregistrat suma de 224,67 milioane de dolari, în creștere cu 9,69% față de anul 2016. Anul trecut Belarus s-a plasat pe locul nouă printre țările cu care Moldova dezvoltă relații de comerț.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cel mai bine a explicat cauzele acestei relații armonioase președintele belarus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Voi produceți tot ceea ce cumpărăm noi, noi producem ceea de ce aveți nevoie voi. De aceea nu trebuie să concurăm, ci să ne înțelegem asupra livrărilor reciproce de produse necesare”, a menționat Lukașenko.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conținutul „pragmatic” al vizitei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În timpul discuțiilor președintelui belarus cu premierul moldovean, Pavel Filip, s-a ajuns la înțelegerea că R. Moldova va procura din Belarus mai multe autobuze pentru Parcul Urban din Chișinău, iar pe viitor unitățile de transport vor putea fi asamblate în R. Moldova, la fel cum s-a întâmplat și cu troleibuzele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Amintim că inițial, R. Moldova cumpăra troleibuzele din Belarus, pentru ca ulterior unitățile de transport să fie asamblate la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Timp de cinci ani au fost asamblate peste 120 de troleibuze. La rând vin autobuzele. Astăzi a fost semnat contractul de achiziție a autobuzelor din Belarus. Autobuzele vor fi de producție mixtă. Este o perspectivă foarte clară și bună de folosire a Acordului de liber schimb cu UE, pe care îl are Moldova. Acest produs va fi deja de origine moldovenească, dar cu rădăcini din Belarus”, a punctat Pavel Filip, referindu-se probabil la oportunitatea exportului acestor troleibuze asamblate la Chișinău, pe piețele europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Autobuzele, asamblate la Chișinău, vor fi cu până la 15% mai ieftine. Deocamdată, primăria Chișinău a decis să procure 50 de autobuze, însă pentru o fluidizare a traficului din capitală ar fi necesare peste 300 de autobuze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Premierul a invitat companiile belaruse să participe la licitațiile pentru reabilitarea drumurilor din Moldova, în contextul în care Republica Belarus este bine-cunoscută pentru calitatea drumurilor sale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Părțile au mai menționat oportunitatea inaugurării unei rute aeriene directe Chișinău-Minsk, ceea ce ar contribui la dezvoltarea turismului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De o importanță aparte este și promovarea proiectului de import al echipamentului medical de diagnosticare din Belarus pentru instituțiile medicale din Moldova, precum și lansarea producției comune de medicamente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea, premierul a vorbit despre buna colaborare în domeniul agriculturii, despre complexele de lapte integrate din Republica Belarus. „Un astfel de complex va fi edificat și în R. Moldova. Deja a fost identificată locația, satul Maximovca, raionul Anenii Noi. Am toată certitudinea că acest proiect va fi dus până la capăt și va reprezenta un proiect model pentru producătorii de lapte. Nu este suficient să creștem și să exportăm grâu și porumb peste hotare. E nevoie să producem furaje pentru animale, după care să exportăm produsele lactate sau carnea prelucrată”, a adăugat prim-ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Barza albă”, îmbuteliată în Belarus

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În aceeași ordine de idei, Belarusul intenționează să îmbutelieze faimosul divin moldovenesc „Barza albă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Acest fapt a fost comunicat jurnaliștilor de către președintele Lukașenko, care a amintit că Belarusul este cel mai mare consumator de vinuri moldovenești și produse vitivinicole, iar în țara sa deja se efectuează îmbutelierea vinului spumant și a unor mărci de divin într-o producție comună.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Însă anul acesta am decis să începem îmbutelierea unui brand atât de popular de divin ca ”Barza albă”, cunoscut încă din perioada sovietică și care încă se bucură de popularitate. Sunt sigur că în viitorul apropiat vom implementa acest proiect”, a declarat președintele Belarusului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    El a menționat, de asemenea, disponibilitatea țării sale de a crea noi întreprinderi mixte nu numai pentru îmbutelierea vinului și coniacului, dar și pentru prelucrarea legumelor și fructelor, în scopul de a vinde fructe și legume nu numai în Belarus, dar și în țările terțe care au condiții comerciale preferențiale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    MAIB va acorda credite pentru procurarea tehnicii produsă în Belarus

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Chiar și fără prea multă publicitate, tehnica agricolă belarusă se bucură de o mare popularitate printre fermierii moldoveni. În special este vorba despre tractoarele „Belarus”, relativ ieftine în comparație cu concurența occidentală şi cunoscute bine de către agricultori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pornind de la această realitate, guvernul din Belarus a încheiat un acord cu cea mai mare bancă moldovenească, Moldova-Agroindbank (MAIB), pentru creditarea achiziţionării de tehnică agricolă de către moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, se stimulează livrarea în R. Moldova a tractoarelor, combinelor, autospecialelor de mici dimensiuni pentru deszăpezirea și măturarea trotuarelor, a lifturilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    MAIB va finanța 90% din costul echipamentelor achiziționate de persoane juridice și fizice. Restul de 10% reprezintă contribuția clienților”, a explicat Sergiu Cebotari, președintele băncii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Compensația guvernului belarus va acoperi pentru MAIB rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), dar nu mai mult de 6%. În prezent, rata de bază a BNM este de 6,5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Vor să importe tehnologia drumurilor din beton

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prim-ministrul moldovean a spus că își dorește implicarea companiilor belaruse în procesul de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova, menționând că antreprenorii belaruși au depus deja cereri de participare la licitațiile organizate în acest scop. Alexandr Lukașenko a exprimat disponibilitatea întreprinderilor belaruse de a participa la reconstrucția drumurilor din țara noastră și de aplicare a tehnologiei de reabilitare cu beton.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Circa 250 de agenți economici din cele două state au participat la Forumul Economic pentru Cooperare Interregională Moldova-Belarus și au vizitat expoziția de mărfuri și tehnică belarusă, organizată la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În cadrul forumului, au fost semnate peste 15 contracte de cooperare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    pdm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deși de aproape trei ani conduce, practic, de unul singur guvernul moldovenesc, Partidul Democrat din Moldova (PDM) nu și-a îmbunătățit prea mult până acum scorul electoral.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cu toate că este singurul partid din fosta Alianță pentru Integrare Europeană (AIE), care mai este cotat cu șanse de a intra în legislativul de la Chișinău la alegerile din toamna anului curent, acesta ar acumula, potrivit ultimului sondaj, efectuat de International Republican Institute (IRI), nu mai mult de 8% din sufragii. Pragul de accedere în legislativul de la Chișinău este de 6% așa că ar fi corect să afirmăm că accederea democraților în parlament este în limita marjei de eroare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Evident, pentru a-și îmbunătăți scorul, partidul de guvernare nu va pregeta să folosească resursele administrative, pe cât îi va permite situația și supravegherea din exterior a campaniei electorale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, pentru a-și spori simpatia în rândul populației, democrații și-au propus să inițieze o serie de proiecte „electorale” mai mult sau mai puțin populiste. În special proiecte referitoare la infrastructură și la alocarea de locuințe pentru tineri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Chișinău Arena – proiect „inspirat” din Franța fără informarea autorilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Subiectul privind construcția în capitală a unei arene multifuncționale, numită „Chișinău Arena”, a apărut în spațiul public pentru prima dată la 13 martie 2018, atunci când a fost anunțat de liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, și prezentat de către președintele Parlamentului R. Moldova, Andrian Candu (pe cei doi îi leagă şi o relaţie de rudenie – Candu este finul lui Plahotniuc), în cadrul conferinţei săptămânale de presă a partidului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Proiectul de infrastructură, despre care Candu afirma că este unul de importanță națională, fiind primul de acest fel în cei 26 de ani de independență, ar putea fi finalizat, potrivit lui Plahotniuc, în baza unui parteneriat public-privat, în aproximativ un an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Prezentarea proiectului a fost însoțită și de o ilustrare grafică, despre care Andrian Candu a precizat că a fost luată din surse publice. Însă, nu au fost indicate sursa imaginilor video, autorul proiectului sau ce, propriu-zis, ilustrează conceptul nici pe parcursul prezentării, nici la început sau sfârșit. Până la urmă, s-a dovedit că prezentarea a fost pur și simplu „preluată” de la francezi. Prezentarea video a Arenei a fost „preluată” dintr-un proiect francez, elaborat în 2012 de către o companie cu renume mondial. Contactați de publicaţia moldovenească „Ziarul de Gardă” (ZdG), reprezentanții companiei franceze au declarat că nu au fost consultați pentru difuzarea proiectului și că găsesc jenant faptul că numele companiei nu a fost menționat în prezentare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nu am fost consultați pentru a autoriza difuzarea videoclipului Arena Dunkerque, proiect pentru care deținem proprietatea intelectuală. În plus, este foarte jenant faptul că numele firmei noastre de arhitectură nu este menționat în articolul care prezintă videoclipul”, se spune în răspunsul remis ZdG.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Banii, luați din fondul rutier

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De remarcat, că anunțul PDM referitor la construcția Arenei Chișinău a fost lansat cu opt luni înainte de alegerile parlamentare și cu două luni înaintea alegerilor locale generale din mun. Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De unde vin banii și cum au ajuns ei în bugetul pentru anul 2018?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Inițial, Andrian Candu a declarat că pentru edificarea arenei, sunt prevăzuți în buget 100 de milioane de lei (4,93 milioane euro). În realitate, suma e de două ori mai mare, iar președintele Parlamentului a recunoscut că a greșit suma anunțată public.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În urma examinării tuturor amendamentelor propuse la Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul în curs, Guvernul R. Moldova a dat aviz prin care „susține parțial” amendamentul propus de PDM, cu următorul comentariu: Mijloacele în sumă de 200 de milioane de lei (n.n. – 9,86 milioane euro) se redistribuie pentru proiectul „Construcția Arenei Polivalente din mun. Chișinău” din contul reducerii cu suma respectivă a alocațiilor pentru proiectul „Programul în sectorul drumurilor, se precizează în avizul Guvernului R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, în Proiectul inițial al legii bugetului de stat pentru anul curent, pentru Proiectul de Susţinere a Programului în Sectorul Drumurilor a fost prevăzută suma estimativă de 2,388 miliarde de lei (0,12 miliarde euro) însă, în varianta finală a legii bugetului figurează deja suma de 2,188 miliarde lei (0,11 miliarde euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deocamdată nu au fost făcute publice alte surse de finanțare ale obiectivului care, în total, potrivit estimărilor lui Candu, ar putea costa între 30 şi 50 de milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Planuri mărețe cu fonduri mici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De altfel, guvernul mizează pe o parte din cele 2,18 miliarde de lei (0,11 miliarde euro) rămase în Fondul rutier și în cazul altui proiect cu iz electoral.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul „Drumuri bune pentru Moldova” a fost anunțat de același Vlad Plahotniuc, care a subliniat că „este cel mai ambițios proiect de infrastructură de la Independență încoace, iar de drumuri reparate vor beneficia toate satele, indiferent de preferințele politice ale primarilor sau locuitorilor acestora”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul prevede reabilitarea a circa 1.200 km de drumuri, care vor acoperi aproape 1.200 de localități. Suma totală a investițiilor va fi de circa 1,6 miliarde de lei (0,08 miliarde euro). Banii vor fi alocați din Fondul Rutier – 500 de milioane de lei (24,66 milioane euro), și din Bugetul de Stat – 1.100 de milioane de lei (54,25 milioane euro). Lucrările de reparație a drumurilor vor începe la mijlocul lunii mai.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Guvernul a decis deja repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2018 și pentru programul de reparație periodică a drumurilor naționale, locale, comunale și străzi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În anul 2018, conform Legii Bugetului de Stat au fost alocate 972 de milioane de lei (47,94 milioane euro). Din acestea, pentru întreținerea și reparația drumurilor publice vor fi alocate peste 822 de milioane de lei (40,54 milioane euro). Inclusiv pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație în intravilanul localităților care sunt traversate de drumuri naționale se propun a fi direcționate aproape 492 de milioane de lei (24,27 milioane euro). Programul de reparație periodică a drumurilor locale și comunale are drept scop îmbunătățirea condițiilor de circulație prin localitățile țării. O bună circulație a transportului va îmbunătăți schimburile comerciale și investițiile productive, va crește mobilitatea forței de muncă în localitățile rurale. În 2018 se va îmbunătăți calitatea infrastructurii drumurilor în majoritatea localităților din Republica Moldova și anume în 1.242 localități”, a declarat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit secretarului de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi și a deputatului Eugeniu Nichiforciuc, cele mai importante porțiuni de drum care vor fi reabilitate în cele 1.241 de localităţi au fost selectate împreună cu Administrația de Stat a Drumurilor, primarii localităţilor şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei. Vor fi reparate drumurile cu o destinaţie socială importantă, cum ar fi accesul spre școli, grădinițe, instituții medicale, însă primarii vor decide care porţiuni sunt prioritate pentru localitatea lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pe de altă parte, cei doi oficiali au dat asigurări că cei 1.200 de kilometri de drum vor fi asfaltaţi: „Ne-am propus să fie asfaltate (n.n. – drumurile). Din păcate, în sate au fost făcute mai mult drumuri în variantă albă. Știți ce înseamnă variantă albă? Peste noroi se pune piatră, peste care trece un tractor, și după ce trece iarna nu există nici drum, și nici bani. În 25 de ani de independență am îngropat sute de milioane de lei. De aceea, ne propunem să punem asfalt pe drumuri, astfel încât să fie durabil”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Deși este cam fantezistă declarația oficialităților, acestea anunță că suma totală de 1,6 miliarde de lei (0,08 miliarde euro) alocată pentru acest proiect va fi suficientă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dacă drumul existent este deja asfaltat și proiectul prevede așternerea unui nou strat de asfalt, atunci un kilometru de drum va costa peste un milion de lei. Dacă pe drum e pietriș și trebuie asfaltat, atunci cheltuielile vor fi mai mari, de până la trei milioane de lei pentru un kilometru”, a spus secretarul de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ”Prima Casă” – lansat în an electoral

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Și proiectul „Prima Casă”, unul din cele mai așteptate programe de stat, despre care se vorbește de mai mulți ani, a fost lansat la Chișinău în ajunul campaniei electorale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Beneficiarii programului pot fi cetățeni ai Republicii Moldova cu vârstă de până la 45 de ani, care au un loc de muncă oficial. Candidații nu trebuie să aibă un alt imobil sau credit ipotecar activ, iar salariul lunar trebuie să fie de două ori mai mare decât rata lunară, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Totodată, vor fi considerate eligibile și veniturile obținute peste hotare de soție, soț sau rudele de gradul întâi ale celor care vor accesa programul „Prima Casă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Locuințele trebuie să fie finisate, date în exploatare și înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile al Agenției Servicii Publice. Termenul de rambursare al creditului ipotecar, cu excepția achitării anticipate a acestuia, va fi de până la 25 de ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Programul nu se deosebește de alte programe similare, ce funcționează în majoritatea statelor est-europene și care își propun, printre altele, stăvilirea emigrării tinerilor și dezvoltarea antreprenoriatului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Însă a avut și are în continuare parte de o amplă campanie propagandistică în care Partidul Democrat şi reprezentanţii săi laudă această inițiativă, care ajută tinerii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Portalul de știri economice www.mold-street.md a analizat situația pe segmentul creditelor imobiliare până la lansarea programului „Prima Casă”, și cât de competitiv, în termeni de costuri, este acest proiect în comparație cu alte credite ipotecare oferite în condiții standard de bănci. Concluzia este că PR-ul pe care și-l fac democrații pe seama acestui proiect este disproporționat de mare comparativ cu potențialele beneficii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În primul rând acesta a fost lansat într-o perioadă, în care creditele ipotecare oferite de bănci sunt în creștere datorită unei cereri mai mari din partea populației. Deci, nu putem spune că anume proiectul a avut menirea să stimuleze piața, care acum câțiva ani era în declin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Totodată, există mari dubii că acesta va fi un veritabil program social, care va ajuta familiile nevoiașe să-și cumpere apartamente. Chiar dacă rata inițială obligatorie ce urmează a fi achitată de către beneficiar este mult mai mică (10% față de 25-30% în cazul creditelor ipotecare obișnuite), diferențele între ratele achitate lunar în cazul Prima Casă și a creditelor ipotecare obișnuite, sunt de doar câteva sute de lei. Prin urmare, vor putea beneficia tinerii, care își pot permite să achite o rată lunară, astfel încât să le rămână bani și pentru a trăi. Există, însă, mari dubii că în Republica Moldova există prea mulți astfel de tineri. În final, rezultate plauzibile ale proiectului vom putea vedea abia peste circa 2-3 ani și atunci vom putea vorbi despre eficiența lui consultând statisticile emigrării sau pe cele ale antreprenoriatului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Până atunci, însă subiectul este perfect pentru a fi exploatat în scopuri electorale de către partidul de guvernământ de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Program social cu tentă electorală care își va arăta mai târziu defectele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Potrivit unui studiu al Transparency International Moldova, programul „Prima casă” este conceput şi promovat ca un program social cu o tentă electorală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În prima etapă, primii 1-2 ani, programul va avea mediatizarea necesară pentru a arăta aspectele atractive şi a incita cât mai multe persoane. Problemele eventuale ale beneficiarilor, dar şi a statului în întregime, rezultate implicit din activarea garanţiilor de stat, vor începe ulterior. Experienţa mai multor state arată că astfel de proiecte sunt tot mai puţin atractive cetăţenilor în căutare de locuinţă. Pornind de la cele sus-menţionate, Programul „Prima casă” necesită o analiză serioasă a efectelor economice şi financiare, pe astfel de domenii precum protecţia concurenţei, ajutor de stat, subvenţionare, cu antrenarea activă a Consiliului Concurenţei”, se spune în studiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În fine, pe lângă aceste trei proiecte cu o tentă vădit electorală, ar trebui să ne așteptăm la mai multe acțiuni populiste în acest an, măriri de salarii, finalizarea procedurilor de reparare a unor drumuri naționale, activitate care durează de mai mulți ani. Tăierea panglicilor va fi, probabil, la ordinea zilei, mai ales în a doua jumătate a anului. PDM vrea să creeze în acest an impresia că Republica Moldova este un adevărat șantier. Rămâne de văzut în ce măsură acest lucru îi va îmbunătăți scorul electoral și va atrage simpatia populației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    produs de cluj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Odată cu venirea primăverii, caravana Produs de Cluj pornește din nou la drum, prima oprire fiind programată în capitala Banatului, la Timișoara, o destinație extrem de primitoare a târgurilor special destinate promovării producătorilor și artizanilor locali din județul Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Astfel, în perioada 20-22 aprilie a.c., Consiliul Judeţean Cluj și Asociaţia „Produs de Cluj”, în parteneriat cu Shoping City Timişoara, organizează în parcarea mall-ului bănăţean cea de-a doua ediție a Târgului Produs de Cluj, un eveniment care are toate premisele să înregistreze și în acest an un uriaș succes, atât ca număr de vizitatori cât și ca expozanți sau vânzări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Sezonul 2018 al Târgurilor Produs de Cluj debutează în weekend la Timişoara, municipiu în care artizanii şi micii producători clujeni au fost extrem de bine primiţi şi în care exponatele lor au fost apreciate la superlativ. Practic, se realizează acum o nouă punte de legătură între Cluj şi Banat, una care are la bază spiritualitatea românească, tradiţia şi autenticitatea”, apreciază preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    La ediţia din acest an a Târgului „Produs de Cluj” care va avea loc în orașul de pe Bega vor fi prezenţi aproximativ 60 de producători şi artizani clujeni care vor comercializa uleiuri presate la rece, miere de albine şi produse apicole, brânzeturi, preparate din carne, dulcețuri, turtă dulce şi prăjituri, toate obținute după reţete transmise din generaţie în generaţie. Nu vor lipsi vinurile și sucurile naturale, lavanda şi produsele pe bază de lavandă, costumele populare şi accesoriile necesare acestora, bijuteriile lucrate de mână, ceramica, obiectele sculptate în lemn şi produsele de marochinărie. Nu în ultimul rând, vizitatorii mari şi mici vor avea la dispoziţie şi un parc de distracţii modern, vor putea participa la atelierele de sculptură în fructe şi legume sau la spectacole de magie. Totul va fi asezonat cu spectacole de folclor susţinute de artişti de renume şi de tinere talente care vor delecta asistența.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    mestesuguri artistice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Cluj, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean, împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj și Seminarul Teologic Ortodox, organizează o nouă ediţie a Olimpiadei „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale” – faza judeţeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Tema ediției este Aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 iar evenimentul va avea loc sâmbătă, 19 mai 2018, începând cu ora 10.00, la Seminarul Teologic Ortodox, situat în Piața Avram Iancu, nr. 18.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Fiecare şcoală este invitată să participe în cadrul Olimpiadei cu un număr de maxim 6 elevi, înscrişi la oricare din categoriile din cadrul atelierelor propuse: prelucrare lemn, os, fier, pictură icoane pe sticlă, lemn sau piatră, realizarea de podoabe din mărgele, ţesut, cusut, tors, împletit, realizare costume tradiţionale și păpuși, măşti, ceramică, împletituri, artă decorativă, încondeiat ouă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Conform regulamentului, elevii se vor prezenta în costum popular specific zonei etnografice pe care o reprezintă şi vor aduce câteva produse finite dar şi semifinite, pe care le vor termina pe loc, în faţa comisiei de jurizare. În cazul icoanelor finite de mari dimensiuni numărul nu va depăși două icoane pentru fiecare participant. Participanții își vor aduce propriile materiale de lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Primii trei elevi premiaţi, câştigători ai locurilor I, vor reprezenta judeţul Cluj la Sibiu, în cadrul fazei naţionale a Olimpiadei „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”, care se va desfăşura între 24 și 29 iulie 2018, la Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului. Ceilalţi premianţi vor primi gratuit dreptul de a participa la tabăra de meşteşuguri, organizată de CJCPCT Cluj, în vară, în județul Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Școlile interesate să participe sunt rugate să transmită lista cu numele participanţilor, clasa, meşteşugul reprezentat, dar și profesorul coordonator la nr. de fax 0264/597782 sau email: traditii@traditiiclujene.ro. Confirmarea participării la olimpiadă poate fi trimisă până cel târziu miercuri, 9 mai 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Informaţii suplimentare se pot obţine de la CJCPCT Cluj la numărul de telefon 0264/597 781, persoane de contact – Consuela Bendea și Adriana Andrei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      zoom

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Modificările apărute recent în piață, caracteristicile noilor generații, digitalizarea, sunt doar câteva dintre elementele care remodelează organizațiile și departamentele de resurse umane. Se ridică, așadar, întrebarea- oare ce ne rezervă viitorul? Și mai ales, viitorul HR-ului și managementului are legătură cu experiența angajaților (Employee Experience)?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acestea sunt întrebările la care vom încerca să găsim răspunsuri joi, 26 aprilie, la The Office Cluj-Napoca, în cadrul conferinței Zoom IN- Employee Experience. Alături de comunitatea de specialiști vor fi speakerii ediției: Heleen Mes- HR director & employee experience @Happiness Bureau, din Olanda. Heleen are peste 25 de ani de experiență în domeniul resurselor umane, fiind considerată un specialist de referință în industrie, ajungând de 2 ori în lista celor mai buni 10 angajatori din postura de HR manager al Dutch National Bank și Sonepar NL; Iulia Nare- Head of HR, Employee Experience Program Design@ Genpact; Justyna Krzych- Employee Experience designer @Zalando Berlin; Ligia Cremene- consultant HR și profesor universitar; Elena Călin- Expert Customer Experience și CEO UP!Your Service România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Este experiența angajaților (Employee Experience) următorul pas pentru HR?
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Ce este Employee Experience? Doar un nou trend? Un ambalaj nou pentru un proces mai vechi? O strategie de real ajutor pentru manageri și HR?
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Ce modele de Employee Experience există?
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Ce instrumente avem pentru a identifica nevoile reale ale angajaților noștri și cum le putem transpune într-o strategie unitară?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nevoile identificate mai sus sunt doar câteva dintre provocările la care plenara, workshop-urile și panel-ul evenimentului vor încerca să găsească soluții, într-un cadru cât mai interactiv și obiectiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      A rămas mai puțin de o săptămână până la eveniment, iar locurile rămase disponibile sunt limitate! Detalii despre speakeri, descriere sesiuni, obiective workshop-uri și agenda finală se găsesc la: https://happy-employees.eu/zoom-in-2018/. Ne vedem la conferință, în 26 aprilie 2018, la The Office, Cluj-Napoca!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Zoom IN Employee Experience este susținut de Grupama Asigurări- Partener Gold, Beck Et Al Services- Partener Silver, IVP Design, Exclusiv Catering&Events, Chic Bijoux, HT factory, Explored Med, Hansen, RMB Interauto.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Evenimentul este organizat de Azimut Happy Employees – prima companie românească certificată Freedom centered de către organizația internațională WorldBlu. În încercarea de a ne atinge viziunea ca toate echipele din lume să-și atingă potențialul lor maxim, oferim servicii de training, team building, consultanță și coaching.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      economia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Climatul macroeconomic global s-a îmbunătățit în 2017, pe măsură ce investițiile fixe s-au accelerat în țările dezvoltate, o evoluție susținută de mai mulți factori: nivelul scăzut al costurilor reale de finanţare, perspectivele privind reforma fiscală în SUA și continuitatea Revoluției Digitale. Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), PIB-ul mondial a crescut cu 3,7% anul trecut, înregistrând cel mai mare ritm din 2011. Economia Statelor Unite a crescut cu 2,3% în anul 2017, în condițiile în care investițiile fixe s-au accelerat la 4% datorită nivelului scăzut al costurilor reale de finanțare și așteptările privind Legea Fiscală (a fost semnată de președinte în decembrie). În ceea ce priveşte zona euro, se poate observa o accelerare a creşterii PIB-ului (la 2,3% în anul 2017), o evoluție determinată prin îmbunătățirea cererii externe nete și prin consolidarea pieței interne (pe fondul politicii monetare expansioniste implementate de Banca Centrală Europeană). Nu în ultimul rând, economia chineză a accelerat la 6,9% în anul 2017, pe măsură ce cererea externă netă s-a îmbunătățit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În anul 2017, România a fost liderul regiunii și în topul țărilor UE în ceea ce privește ritmul de creștere a PIB-ului. Potrivit primelor estimări publicate de Oficiul de Statistică (INS), economia românească a crescut cu 7% în anul 2017 (în accelerare de la 4,8% în anul 2016), cel mai mare ritm din 2008 încoace. Această creştere s-a datorat contribuţiei cererii interne, susținută de un mix de politici expansioniste fără precedent. Pe de altă parte, Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de politică monetară la înregistra un nivel scăzut de 1,75%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cum va evolua economia românească?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      România va continua să fie atractivă, pe termen mediu, pentru fluxurile capitalului global, dată fiind poziția geostrategică (la confluenţa drumurilor din UE, Orientul Mijlociu și CSI) și potențialului de convergență față de media UE (PIB/capita în PPS a reprezentat 55% din nivelul Eurolandului în 2016).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe termen scurt, ciclul post-criză va continua, în timp ce investitorii strategici îşi vor consolida prezența în România, având un grad de investiție în economie, în tranziție de la clasa de jos la clasa mijlocie în termeni de PIB nominal (există perspective pentru a obține peste 200 miliarde de euro până la sfârșitul decadei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Conform previziunilor Bancii Transilvania, dinamica de crestere a PIB-ului se va mentine peste 3% în următorii ani, pe măsură ce va continua ciclul de investiții, în timp ce climatul pozitiv în consumul intern se va consolida pe tot parcursul anului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acest scenariu, economia românească va converge către potențialul său (cu ritmuri de creștere de 4,3% în 2018, 3,7% în 2019 și 2,9% în 2020), datorită maturității ciclului post-criză și reechilibrării din mixul de politici interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește investițiile fixe, se prognozează ca dinamica anuală 4,4% în 2018, 3,6% în 2019 și 2,8% în 2020, o evoluție susținută de nivelul scăzut al costurilor reale de finanțare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În același timp, consumul privat ar încetini acest scenariu, în direcția convergenței către nivele sustenabile: 5,5% în anul 2018, 5,1% în anul 2019 și 4,2% în anul 2020. Pe de altă parte, contribuția cererii externe nete la ritmul de creștere a PIB-ului este prognozată să rămână negativă pe termen mediu, ca rezultat a faptului că importurile depășesc dinamica exporturilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru piața muncii se aşteaptă o consolidare a climatului pozitiv în următoarele trimestre, astfel în 2018 și 2019 se va înregistra o rata medie anuală a șomajului de 4,7% și de 5% în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește partea financiară a economiei, Banca Transilvania prognozează că inflația anuală medie va accelera de la 1,1% în 2017 până la 3,4% în 2018, înainte de a scădea la 2,9% în 2019 și la 2,6% în 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acest context, BNR va continua ciclul post-criză, prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară în următoarele trimestre, pentru a contracara presiunile inflaționiste și acumularea de provocări la adresa stabilităţii macrofinanciare pe termen mediu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu toate acestea, costurile reale de finanțare vor fi menținute la prețuri accesibile, fie pentru populație, fie pentru companii, atât pe termen scurt cât şi mediu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ucraina-NATO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Recent, Alianţa Nord-Atlantică a recunoscut oficial statutul Ucrainei de stat aspirant la aderarea la NATO. Nu este prima recunoaștere de acest gen. Ultima dată când Ucrainei i-a fost recunoscut acest statut s-a întâmplat în anul 2008. Însă, în timpul administrației Ianukovici, liderii de la Kiev nu doar că au scos de pe agenda obiectivelor strategice intenția de aderare la NATO, dar au înlocuit-o cu apropierea de Moscova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Faptul că Ucrainei i-a fost recunoscut oficial statutul de stat aspirant la aderarea la NATO i-a determinat pe unii lideri ucraineni să prezinte această realizare ca pe un real succes, un progres major în apropierea Ucrainei de statutul de membră NATO. Precoce am spune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte însă, decidenții politici ucraineni ar putea să se bucure de un alt aspect care le conferă siguranța că eforturile depuse în vederea parcurgerii etapelor aderării la NATO vor fi sprijinite – numărul ucrainenilor care achiesează la ideea aderării Ucrainei la NATO a crescut vertiginos. Dacă în anul 2008, cei mai mulți ucraineni doreau mai degrabă un statut neutru ori o alianță cu Rusia în dauna unei integrări în NATO – 15% pentru NATO, 30% cu Rusia –  procentul celor care consideră necesitatea integrării Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică ca fiind cea mai bună garanție pentru securitatea națională aproape s-a triplat, ajungând la 44% și s-a dublat față de anul 2013[i]. În tot acest timp, din 2008 până în prezent, procentul celor care sprijină o alianță cu Rusia a scăzut de aproape cinci ori, ajungând până la 6-7%[ii].  Evident,  principalele evenimente care au dus la schimbarea de atitudine din ultimii ani sunt reprezentate de anexarea Crimeei și întreținerea conflictului din estul Ucrainei de către Kremlin. Din aceste considerente, astăzi accederea în NATO nu reprezintă doar un obiectiv național al conducerii de la Kiev, ci și o opțiune de securitate agreeată de o mare parte a ucrainenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Care sunt premisele și contextul aderării Ucrainei la NATO?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Faptul că Ucraina este tărâmul unui conflict militar în care este implicat un actor extern – Federația Rusă – reprezintă principala piedică în drumul spre o posibilă aderare la NATO în anii următori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Zilele trecute la Kiev s-a desfășurat cea de-a unsprezecea ediție a Forumului de Securitate, o conferință organizată de Fundația OpenUkraine, cu ocazia căreia au fost dezbătute principalele probleme ce țin de securitatea regională (și globală)[iii]. În centrul discuțiilor au fost situate problemele de securitate ce privesc Ucraina și totodată perspectivele aderării acesteia la Alianța Nord-Atlantică. Printre invitații de marcă la această conferință s-a aflat și Taras Kuzio[iv], expert în problemele și politicile Ucrainei post-comuniste și contemporană[v]. Acesta a reflectat asupra chestiunilor ce deocamdată se înfățisează ca obstacole în calea unei potențiale aderări a Ucrainei la NATO, comparându-le cu problemele de aceeași natură pe care alte state le-au confruntat în momentul accederii în Alianță. Poziția avută de Taras Kuzio pe acest subiect a fost rezumată într-un articol de către Euromaidanpress. Astfel,  în opinia expertului, conflictul „înghețat” din estul Ucrainei, și pe care îl plasează la rubrica „teritoriul divizat”, are un precedent în istoria NATO. Este vorba despre Germania, divizată decenii la rând între Germania de Vest și Germania de Est, divizare ce până la urmă nu a împiedicat primirea Germania de Vest în Alianță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Ei bine, Germania de Est a fost un conflict înghețat timp de 50 de ani; totuși, Germaniei de Vest i s-a permis să se alăture. Deci, există un precedent stabilit de la momentul fondării NATO și acest lucru a fost foarte important în reconstruirea, alături de UE, a unei democrații germane post-naziste”[vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai departe, Taras Kuzio analizează cazul aderării Ucrainei la NATO din alte trei unghiuri, după cum se arată în același articol publicat de Euromaidanpress. În opinia sa, când vine vorba despre aderarea Ucrainei, se aduce în discuție desfășurarea unui referendum care să ateste părerea populației cu privire la poziția acesteia asupra aderării la NATO, în timp ce, sublinează acesta, majoritatea statelor din Europa de Est care au devenit între timp membre nu au organizat în prealabil un referendum de acest gen.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Dacă ar fi fost vreunul (referendum) în Letonia sau Estonia și tuturora le era permis să voteze, mă întreb dacă ar fi fost o majoritate (pro-aderare). Numărul ucrainenilor care se opun aderării la NATO a scăzut enorm începând cu anul 2014: mulți ucraineni înțeleg că Ucrainei i-ar fi dificil să-și apere propria securitate”[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Taras Kuzio nu pare convins nici de faptul că ingerința rusească ar fi un motiv exponențial pentru care Ucrainei i-ar putea fi blocată calea aderării la NATO. Acesta oferă ca exemplu două episoade petrecute în Muntenegru înainte de a deveni membru cu drepturi depline, începând cu data de 5 iunie 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Încercarea de lovitură de stat rusească din Muntenegru, tentativa de asasinare a prim-ministrului din Muntenegru nu au împiedicat accederea Muntenegrului în NATO. În Muntenegru, elitele politice sunt mai divizate în ceea ce privește NATO decât în Ucraina: doar 46 din 81 de deputați au votat să se alăture Alianței; în Ucraina, aveți practic 300 din 420”[viii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu în ultimul rând, expertul face referire la aderarea Ucrainei la NATO ca la o „valoare adaugată” pe care statul ucrainean ar aduce-o Alianței atât în termeni cantitativi, cât și calitativi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ucraina ar aduce multă valoare adăugată, mai mult decât 19 dintre membrii NATO. Ucraina nu aduce doar forțe multe și puternice de securitate, pe care multe țări nu le oferă, ci un complex militar-industrial reînviat și întinerit, pe care îl vedem acum cu venirea unor noi rachete, noi arme și altele asemenea. În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, Ucraina depășește majoritatea membrilor NATO…Ucraina cheltuie 5-6% (din PIB)[ix]”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acestea au fost principalele remarci făcute de expertul Taras Kuzio, conform Euromaidanpress.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu toate acestea, există câțiva factori care încă influențează potențiala aderare a Ucrainei la NATO și mai multe aspecte de ordin intern care trebuie îmbunătățite și/sau îndeplinite până când acel moment va veni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ucraina nu s-a angajat într-un proces constant în vederea aderării la NATO din momentul în care și-a declarat această intenție. Dovada o fac cele patru planuri în acest sens: 2002, 2005, 2008 și după 2014[x]. Parcursul oscilant și tentativele repetate ale apropierii de NATO s-au datorat politicii externe multivectoriale dusă de administrațiile ce s-au succedat la conducerea țării. Abia după 2014 se poate spune, pentru prima dată, că obiectivul aderării Ucrainei la NATO pare ireversibil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai apoi, oricât ar părea de injustă pentru Kiev amânarea declanșării Planului de Acțiune pentru Ucraina în vederea accederii acesteia la Alianță mai degrabă ar complica lucrurile decât să le îmbunătățească, dată fiind amploarea tensiunile dintre NATO și Rusia. În schimb, Ucrainei îi este oferit sprijin militar (a se vedea livrarea de armament din partea SUA sau chiar planificarea cumpărării a 55 de elicoptere din Franța[xi]) şi asistență tehnică și instructaj personalului armatei din partea membrilor Alianței. În subsidiar trebuie amintit că după Summitul NATO de la București din 2008, practic, Ucrainei i-a fost oferită posibilitatea de a lua parte la Planul de Acțiune (Membership Action Plan-MAP) al NATO, printr-o manevră cât se poate de subtilă. Aliații au stabilit Programul Național Anual (Annual National Programme), un program care este parte integrată a MAP[xii]. În prezent pârghiile acestui mecanism au fost reactivate în cazul Ucrainei. Setul de măsuri pe care aceasta va trebui să le implementeze pentru a îndeplini standardele NATO a rămas în vigoare. Nu trebuie altceva decât să fie urmat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De aceea, decidenții politici de la Kiev vor trebui să demonstreze că sunt parteneri credibili pentru NATO, accelerând procesul de implementare a reformelor în sectorul militar. Faptul că principalii poli de forță ai NATO aleg să sprijine militar Ucraina, aceasta nu înseamnă că reformele pot fi lăsate pe plan secund. Sprijinul militar extern trebuie dublat de restructurarea și modernizarea atât a MApN din Ucraina, cât și a Armatei Naționale. Nevoia urgentă de reforme în aceste instituții a fost semnalată la începutul acestui an de expertul militar Glen Grant, care oferă expertiză militară și consiliere factorilor de decizie ucraineni aproape în permanență de la debutul conflictului din estul țării. Într-un articol referențial publicat în Kyivpost.com, el atrage atenția asupra lipsurilor și problemelor existente în Ministerul ucrainean al Apărării și în cadrul Forţelor Armate. Acesta oferă o analiză în detaliu a problemelor de rezolvat și a reformelor[xiii] care trebuie implementate pentru ca Ucraina să poată răspundă agresiunii cu arme convenționale, cât și celei de tipul război hybrid, dirijată de Kremlin. Ucraina are nevoie de schimbări structurale și la nivelul leadership-ului militar în aceeași măsură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acestea sunt câteva dintre premisele și detaliile cazului aderării Ucrainei la NATO, un subiect sensibil și complicat ce se suprapune unui context de securitate internațional extrem de tensionat. Simpla idee a posibilității de aderare a Ucrainei amorsează sau intensifică disensiuni între Rusia și SUA, principalul partener al Kievului, dispute care se pot răsfrânge pe mai departe tot asupra Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În mod peremptoriu, conflictul din estul țării cu separatiștii pro-ruși sprijiniți de Kremlin contează în economia declanșării procesului de aderare a Ucrainei la NATO. Însă aceasta nu înseamnă că principalii parteneri NATO ai Kievului nu sprijină Ucraina. Există modalități alternative prin care partenerii occidentali își dovedesc angajamentul față de Ucraina, chiar dacă aceste mecanisme nu se numesc „Planul de Acțiune al NATO”. În contextul actual, la fel cum pentru Kiev aderarea la Alianța Nord-Atlantică pare pentru prima data un proces ireversibil, la fel de ireversibil pare sprijinul partenerilor occidentali pentru Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De aceea, Kievul va trebui să își domoloească obsesia pentru Planul de Acțiune și să se concentreze pe realizarea cu succes a unor pași mai mici în vederea aderării. Ucraina este încă  într-o perioadă de tranziție, propice elaborării unor strategii credibile și ușor de îndeplinit. Ucraina încă are nevoie să își îmbunătățească relațiile cu vecinii deja membri ai Alianței. Kievul va trebui să își canalizeze eforturile pe îndeplinirea Programului Național Anual. Acestea sunt capitolele la care decidenții politici ucraineni vor trebui să lucreze înaintea declanşării procesului de aderare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] http://euromaidanpress.com/2017/06/08/ukraines-support-for-joining-nato-at-a-historic-high-infographic/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] http://euromaidanpress.com/2017/06/09/ukraine-now-more-supportive-of-nato-more-than-four-nato-eu-countries/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] Vezi aici programul conferinței: http://ksf2018.openukraine.org/en/agenda

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] Vezi aici lista speakerilor: http://ksf2018.openukraine.org/en/speakers

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] Vezi CV-ul expertului Taras Kuzio aici: http://www.taraskuzio.com/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi] http://euromaidanpress.com/2018/04/12/the-case-for-ukraines-nato-membership/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ix] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [x] http://emerging-europe.com/voices/ukraine-nato-ambition-not-enough-must-deliver/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xi] https://www.kyivpost.com/business/ukraine-aiming-buy-55-french-airbus-helicopters.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xii] http://emerging-europe.com/voices/ukraine-nato-ambition-not-enough-must-deliver/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xiii] https://www.kyivpost.com/article/opinion/op-ed/glen-grant-ukraine-can-build-army-beat-putin.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      cariere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Peste 80 de companii angajatoare din toate domeniile de activitate, un stand dedicat testării psihologice a candidaților, zonă pentru startupuri și apel pentru voluntari – sunt doar câteva dintre noutățile celei de-a 24-a ediții a Târgului de Cariere Cluj Global, ce se desfășoară marți și miercuri, 17-18 aprilie, la Sala Polivalentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Discover Yourself” este locul unde vizitatorilor Târgului de Cariere le pot fi testate abilitățile intelectuale, o serie de trăsături de personalitate, interesele profesionale și valorile pe care le au, de către un psiholog.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Valentina Sava, care este consilier în carieră și psihopterapeut, încearcă în acest fel să îi ajute pe candidați să își cunoască mai bine punctele forte, să se adapteze mai bine mediului personal și profesional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prin această activare încercăm să invităm candidații să mediteze cu privire la propria persoană, dar și la alegerile pe care le fac în carieră. Discover Yourself sugerează, la fel ca denumirea aleasă, un prim pas spre cunoaștere și este o modalitate prin care organizatorii Târgului de Cariere aleg să le fie de folos tinerilor în orientarea profesională, dar nu numai”, spune Valentina Sava, psiholog în cadrul TdC.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Testele folosite la standul „Discover Yoursefl” sunt computerizate și validate științific.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aceasta nu este singura noutate a ediției TdC Cluj Global. Pentru prima dată în cadrul evenimentului de recrutare, va fi amenajată și o zonă de startupuri, cărora li s-a dat posibilitatea să participe gratuit la eveniment, în semn de încurajare a micilor afaceri aflate la început de drum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Printre startupurile care vor fi prezente la Târgul de Cariere se numără Fast Order, adică povestea unui ospătar virtual, personificat într-o aplicație mobilă, care ajută la plasarea comenzilor și plata în restaurante și magazine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Gaus este un alt startup promițător și vine tocmai din Chișinău, Republica Moldova. Gaus se adresează generației tinere, Millennials, și este un Chatbot de recrutare direct din Facebook Messenger.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Complyadvantage este un alt startup de IT prezent la TdC. Afacerea a  pornit  în Londra, Marea Britanie, și are un sediu de tinere talente și în Cluj-Napoca. Este un startup înființat în 2014, care folosește inteligența artificială şi „machine learning”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Coffee Point și VR Area – zonele de relaxare ale evenimentului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe lângă companiile prezente, organizatorii au pregătit și zone de relaxare pentru vizitatori. La Coffee Point, spre exemplu, participanții pot lua o scurtă pauză de cafea, în goana după oferte de locuri de muncă. Și pentru că este vorba de un eveniment de recrutare, cei prezenți îți pot „plăti” cafeaua cu…CV-ul!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Workshopuri și concursuri cu participare gratuită

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deoarece componenta educațională este foarte importantă la TdC, vor fi organizate seminarii gratuite și concursuri cu participare liberă. Astfel, pe 17 aprilie, între 17.00-19.00, Compania Bosch organizează la Târgul de Cariere Cluj Global workshopul „Latest Trends in Surface Mounting Technology (SMT)”, seminar adresat pasionaților de Inginerie. Înscrierile se fac aici: http://www.targuldecariere.ro/cluj-global/seminarii/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Vor fi și așa-numitele speed-challenge-uri, acele concursuri pe loc în care participanții sunt provocații să îți testeze abilitățile și cunoștințele. Dacă Yardi România va testa cunoștințele de limba engleză, cei de la compania Star Transmission îi va provoca pe participanți să asambleze pe loc o cutie de viteze cu 9 trepte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Voluntari și tombolă Electric Castle

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La ediția din această primăvară va fi pus un accent deosebit pe programele de voluntariat. Astfel, Târgul de Cariere a încheiat un parteneriat strategic cu Electric Castle. Reprezentanții evenimentului vor recruta viitori voluntari pentru festivalul de muzică din acest an, ce va avea loc la Castelul Banffy de la Bonțida.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, toți participanții la Târgul de Cariere vor avea ocazia să se înscrie la tombola ce le va da ocazia să câștige un abonament gratuit la EC 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Printre angajatorii care participă la TdC Cluj Global se numără Bombardier, Genpact, Emerson, Blue Project, Kaufland, Lidl, Star Transmission, Steelcase, Vertiv, Banca Transilvania, Bosch și Bosch Rexroth, CSI, De’Longhi, Electrolux, Terapia, Cora, E.ON, Energobit, Leroy Merlin, Office Depot, Tenaris Silcotub, Yardi, Sykes, Michelin, MgTec Group, McDonald’s, Heisterkamp, Office Therapy, Penny, Pyronova, Rigips Saint-Gobain și multe altele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul pe zile:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Marți, 17 aprilie, între 10.00 – 19.00
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Miercuri, 18 aprilie, între 10.00 – 17.00

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      fake-news

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Think tank-ul Chamber of Excellence in International Affairs, in parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Spirit Critic” din Chișinău, va derula în perioada 20-21 aprilie a.c. cursul „TechCamp RO­­_MD – Digital Tricks.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Evenimentul, finanțat de către Departamentul de Stat al SUA prin Digital Communication Network,  se va derula concomitent la București și Chișinău, urmând a fi ținute o serie de prelegeri care vor fi transmise live către participanți, cu scopul de a dezvolta capacitățile acestora de a combate dezinformările și fenomenul fake-news.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acest sens, participanții vor dobândi cunoștințe privind noile  instrumentele digitale, dialogând în mod direct cu experți în domeniu, își vor putea dezvolta  spiritului critic și analitic, precum și capacitatea de a diferenția o știre falsă față de una veridică, făcând totodată parte dintr-o rețea  internațională de tineri specializați în combaterea falsurilor informaționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cursul se adresează unui număr de 30 de persoane, dintre care 15 prezente la prelegerile de la București și 15 prezente la prelegerile de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Fiecare persoană va primi diplomă de participare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cursul din București se va desfășura la Biblioteca Națională a României, Bd. Unirii, nr.22, Sector 3, sala American Corner. Persoanele interesate  se pot înscrie, până la data de 18 aprilie 2018,  prin completarea formularului online disponibil AICI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Persoanele selectate vor fi informate în maxim 48 de ore de la completarea formularului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru mai multe informații  ne puteți contacta la adresa de email office@newsint.ro sau la nr. de tel. (+40) 754 900 234 (Nicolae ŢIBRIGAN).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cursul de la Chișinău se va derula în sediul CID NATO, Str. Mitropolit B. Bodoni, Nr. 2 A. Persoanele interesate  se pot înscrie, până la data de 18 aprilie 2018, prin completarea formularului online disponibil AICI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Persoanele selectate vor fi informate în maxim 48 de ore de la completarea formularului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru mai multe informații ne puteți contacta la adresa saranvlad25@gmail.com sau la nr. de tel. (+373) 797 680 37 (Vladislav ŞARAN).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Chisinau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu câteva luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova locuitorii celor mai mari două orașe moldovenești, Chișinău și Bălți, vor ieși la vot pentru a-și alege anticipat edilii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cei doi primari, Dorin Chirtoacă și Renato Usatîi au decis, aproape concomitent să-și dea demisia după ce, pentru mai mult de un an, s-au aflat în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile funcţionale specifice. Edilul Chișinăului se afla în arest la domiciliu, fiind cercetat într-un dosar de corupție iar primarul municipiului Bălți este și el, de aproape un an, fugit la Moscova pentru a evita o eventuală arestare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deși departe de a fi nevinovați, trebuie subliniat că nu acțiunile ilegale ale celor doi primari ar fi reprezentat motivul cercetării și înlăturării lor de la conducerea celor două municipii. Mizele au fost de ordin preponderent politic. Astfel, scopul Partidului Democrat din Moldova (PDM) a fost de a-și plasa, prin diverse mașinațiuni, proprii oameni în funcția de primari interimari pentru ca, după o perioadă de un an și jumătate, la alegerile locale ordinare, aceștia să câștige scrutinul. Din această perspectivă, dacă la Chișinău, artificiile PDM au reușit, în funcția de primar interimar ajungând reprezentantul democraților, fostul director executiv al Gas Natural Fenosa, Silvia Radu, la Bălți lucrurile au evoluat puțin altfel: funcția de primar interimar i-a revenit consilierului local Nicolai Grigorișin, un apropiat al primarului demisionar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      După o serie de dispute politice, în cele din urmă, scrutinele anticipate în cele două orașe au fost stabilite de către Comisia Electorală Centrală pentru data de 20 mai 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cine se va bate pentru Primăria Bălți

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cel mai probabil, Nicolai Grigorișin va candida pentru funcția de primar al municipiului Bălți din partea Partidului Nostru, formaţiune politică condusă de Renato Usatîi. Deși, când a devenit consilier municipal, declarase una dintre cele mai mici averi, după aproximativ un an de la alegerile locale, Grigorișin arăta în declarațiile de avere ca un veritabil baron local:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • este manager al unei companii din Ucraina, care controlează o pensiune pe litoralul ucrainean;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • este fondatorul clubului de fotbal FC Zaria din Bălți;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • are două automobile și ceasuri în valoare peste 600 mii de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru primăria din Bălţi este posibil să mai candideze un alt Usatîi (Alexandr) din partea Partidului Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), dar şi Octavian Mahu (PDM). Nu este exclus ca în intervalul rămas să mai fie depuse candidaturi de la partidele de dreapta, Partidul Liberal și Platforma Demnitate și Adevăr, dar şansele de reuşită ale acestora sunt infime. Bălți este tradițional un fief al celor ce votează cu stânga prorusească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Trei candidaţi declarați în Chișinău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce privește Chișinăul, lucrurile se prezintă diametral opus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La conducerea capitalei Republicii Moldova s-a aflat mai tot timpul un primar, dacă nu unionist, cel puțin proeuropean. În actualul context, socialiștii își propun un obiectiv ambiţios: să schimbe această tradiție. În acest scop, consilierul municipal Ion Ceban, care este și consilierul președintelui moldovean, Igor Dodon, a decis să fie candidatul PSRM. Acesta este creditat cu șanse relativ bune de a câștiga, mai ales dacă se ţine cont de faptul că pe eşichierul formaţiunilor de dreapta nu există în prezent o unitate în acțiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA) l-a propus pe Andrei Năstase, liderul formaţiunii, drept candidat la funcţia de primar general al Chişinăului, Acesta așteaptă şi susținerea Partidului Acțiune și Solidaritate, formaţiune politică condusă de Maia Sandu, care însă ezită să dea un răspuns cert. Ezitările PAS sunt condiționate de faptul că acest partid are și el șanse semnificative în alegerile locale, fiind cotat destul de bine în Chișinău. Dacă Maia Sandu optează să nu-l susţină pe Andrei Năstase, atunci cel mai probabil va înainta şi ea un candidat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Un alt candidat din partea dreptei este fostul ministru al mediului Valeriu Munteanu, din partea Partidului Liberal. Acesta este, probabil, cea mai bună candidatură posibilă a liberalilor după ce partidul s-a discreditat în urma alianțelor care le-a făcut cu PDM pentru a rămâne la guvernare dar și a administrării neconvingătoare a capitalei de către fostul primar liberal, Dorin Chirtoacă. Totuși el trebuie să depășească un handicap electoral considerabil, pentru a avea șanse reale de a învinge în acest scrutin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cel mai vehiculat nume, dar încă nedeclarat oficial este cel al actualului edil interimar, Silvia Radu. Aceasta a refuzat de mai multe ori să ofere un răspuns clar la întrebările referitoare la candidatura sa, uneori într-un mod foarte stângaci, menționând că ar dori „să se concentreze deocamdată pe problemele capitalei”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Plahotniuc declară că va susține o candidatură de dreapta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La începutul lunii martie, liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, declara, într-o conferință de presă, că ar susține candidatul de dreapta cu cele mai mari șanse de câștig. Deocamdată, încă nu este clar dacă democrații vor înainta sau nu un candidat oficial deși, neoficial, se prezumă că o va susţine pe Silvia Radu, dacă aceasta va decide până la urmă să candideze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Declarația liderului PDM este privită destul de sceptic de partidele de dreapta pentru că Plahotniuc făcuse exact aceleași declarații în preajma alegerilor prezidențiale. Atunci el anunțase că o susține pe candidata dreptei, Maia Sandu, însă, de facto, holdingul său mediatic nu a făcut decât să o discrediteze pe aceasta și să susțină candidatul socialiștilor, Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși, miza numărul unu a lui Plahotniuc rămâne Silvia Radu, care are toată susținerea guvernului pentru a se afirma. În cele câteva luni de exercitare a interimatului, Silvia Radu a reușit să soluționeze câteva probleme cronice ale capitalei cum ar fi mulțimea de gherete de pe străzile orașului sau comerțul stradal neautorizat. De fapt, locuitorii Chişinăului s-au săturat de primari afiliați politic și ar dori mai degrabă un primar tehnocrat, care să se dedice mai mult problemelor urbei și să nu se lase antrenat în dispute politice. Exact o asemenea imagine este creată Silviei Radu, încet dar sigur, de către televiziunile lui Plahotniuc. Însă, nu încape îndoială că, dacă șansele acesteia de a câştiga scrutinul vor fi mici, ea va fi retrasă fără drept de apel, așa cum s-a întâmplat cu Marian Lupu, candidatul PDM la prezidențiale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În concluzie, poziţia lui Plahotniuc este una extrem de evazivă. Nu este exclus ca scenariul de la prezidenţiale să se repete. Şi asta deoarece, cel mai probabil, Partidul Democrat și liderul său Vladimir Plahotniuc vor face tot posibilul pentru a împiedica victoria dreptei anti-oligarhice, care își axează discursul şi activitatea pe lupta anti-corupție, învinuindu-l pe acesta de capturarea statului. Victoria unui candidat anti-oligarhic ar însemna înfrângerea lui Plahotniuc. Or acest final nu este unul dezirabil pentru conducătorul de facto al R.Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      unire

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Începând cu celebrarea unirii Moldovei cu Ţara Românească, 24.01.2018, în R. Moldova se înregistrează un fenomen generat, în parte, de situaţia în care se află această ţară. Acesta constă în apariţia de Declaraţii de Unire cu România, declaraţii semnate de primăriile şi consilierii unor localităţi de pe întreg teritoriul moldovenesc după ce în prealabil au fost dezbătute în cadrul unor şedinţe oficiale de consiliu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Despre acest fenomen a vorbit în cadrul unui mic interviu Puşcaş Ionel, ofiţer de presă al Partidului Liberal din R. Moldova şi membru al Consiliului Raional Criuleni, fiind şi el unul dintre semnatarii unei asemenea declaraţii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Care este istoricul acestor Declarații de Unire? Care a fost prima localitate? Cine a generat acest fenomen şi în ce scop? Care este efectul dorit?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ionel Pușcaș: Prima localitate din Republica Moldova, care a avut curajul să supună la vot Declarația de Unire cu România în ședința consiliului local a fost comuna Parcova, din raionul Edineț, situată în nordul Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc pe data de 24 ianuarie 2018, în ziua când s-a celebrat Unirea Principatelor Române. Apoi acest val s-a extins, satele, comunele și orașele republicii s-au dezlănțuit, astfel aproximativ 110 localități au adoptat declarații de Unire cu România în decurs de o lună jumătate. Aceste localități reprezenintă aproximativ 600 mii de locuitori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Declarațiile de Unire nu au fost programate să apară și nu sunt făcute la insistența cuiva. Este o un act de sinceritate și de curaj în anul Centenarului Marii Uniri. Prin semnarea acestor declarații, în localitățile respective se produce dezbatere, oamenii devin curioși. Când subiectul Unirii este dezbătut unii aplaudă, au lacrimi de bucurie că trăiesc aceste vremuri, în timp ce alții se opun.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cum au reacționat autoritățile pe parcursul dezvoltării acestui fenomen?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ionel Pușcaș: La început, autoritățile s-au făcut că nu observă și aici mă refer la Guvern (Pavel Filip – PD), Parlament (Andrian Candu – PD), cu excepția Președinției, conduse de Igor Dodon, care a început să amenințe primarii și consilierii locali. Dar odată ce acest fenomen s-a dezvoltat, iar localitate după localitate, din aproximativ toate raioanele au început să adopte aceste declarații de Unire, au început și presiunile indirecte din partea Guvernării (PD) și directe din partea lui Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Președinții de raioane au fost chemați și li s-a trasat ca sarcină să discute cu toți primarii să nu admită votarea acestor Declarații de Unire cu România, iar Guvernul prin Cancelaria de Stat, a început să notifice deciziile consiliilor locale, prin care s-au adoptat Declarațiile de Unire cu România. Cunosc situații povestite de primari, sau consilieri locali din raioanele Criuleni, Orhei și Ștefan Vodă, care au fost avertizați să nu permită adoptarea Declarațiilor de Unire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dar populația? Există o tensiune socială generată de acest fenomen? Dacă există, cine sunt anti-unioniștii şi cum încearcă să diminueze efectul acestui fenomen?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ionel Pușcaș: Societatea, în marea ei majoritate, este foarte tolerantă la acest subiect, deoarece cca 30% din aceasta este unionistă, iar alte 20-25% mai degrabă susțin acest curent unionist. Dar există şi o parte a populație, aproximativ 10 -15%, care reprezintă minoritățile etnice, care vede dintr-o altă perspectivă acest curent. Deseori liderii acestui segment de populație, intoxică opinia publică cu diverse declarații românofobe, camuflate cu minciuni despre pericolul venirii românilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ce se aude referitor la reacția societăţii şi a politicului în preajma datei de 27 martie?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ionel Pușcaș: Cu siguranță, ziua de 27 martie va fi marcată cu mare fast la Chișinău și în toate localitățile din Republica Moldova. Este o zi și o dată simbol, deoarece anul acesta pe 27 martie se împlinesc 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Partidele politice cu viziuni unioniste de la Chișinău, dar și ONG-urile unioniste vor avea mai multe acțiuni și evenimente, prin care se va marca această dată din calendar. Însă guvernarea, condusă de Vladimir Plahotniuc, nu întreprinde nimic, iar mai recent un deputat de la București a dezvăluit că Parlamentul de la Chișinău, dominat de cei din PD, a refuzat o ședință solemnă a celor două parlamente, care ar fi trebuit să aibă loc pe data de 27 martie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Au existat reacții internaționale faţă de acest fenomen? Dacă nu, se așteaptă asemenea reacții? Din partea cui?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ionel Pușcaș: Reacții au venit din partea deputaților europeni, deputaților români și chiar din partea conducerii Parlamentului României, care au aplaudat în picioare prezența în parlament a unei delegației compusă din Primari unioniști (acei primari care au semnat Declarațiile de Unire). Iar zilele acestea, am văzut un memoriu depus în Congresul SUA, prin care se cerea ca Unirea Republicii Moldova cu România să se producă anul acesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prin aceste declarații se încearcă revigorarea curentului unionist? În ce mod?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ionel Pușcaș: Curentul unionist în Republica Moldova este în ascensiune în ultimii ani. Acest curent a reapărut în mod public după evenimentele din 7 aprilie 2009 și după ce la Primăria Chișinău a venit Dorin Chirtoacă, un unionist desăvârșit, iar mai apoi s-a extins și la nivelul conducerii Republicii Moldova prin alegerea lui Mihai Ghimpu la șefia Parlamentului etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Curentul unionist, astăzi este promovat în mod special de tineri, considerând că astfel Republica Moldova ar putea ieşi din situația incertă în care se află în ultima perioadă de timp. Aceşti tineri cunosc bine limba română, au studiat istoria adevărată a românilor, își cunosc rădăcinile și promovează acest curent. Este de așteptat ca în maxim 5 ani, curentul unionist să depășească pragul de 50% susţinere în rândul societăţii moldoveneşti și să culmineze cu Unirea cea mult dorită, dacă nu se va întâmpla mai repede. Pentru că lucrurile așa par, cel puțin la prima vedere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dansuri Populare Maghiare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, invită publicul interesat, în perioada 8–10 martie 2018, să ia parte la Festivalul de Dansuri Populare Maghiare pentru Tineret din județul Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ajunsă la cea de-a XIV-a ediție,  manifestarea este organizată de Asociaţia „Bogáncs – Zurboló Egyesület” din Cluj-Napoca, iar coorganizatorii din acest an sunt Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Asociația „Kalotaszeg NTE”, Asociația „Pro Nádasmente” din Mera, Ansamblul Folcloric „Ördögtérgye”, Asociaţia Culturală „Szarkaláb” și Casa Tradițiilor din Budapesta. Festivalul este sprijinit de Fundaţia Communitas, Fundaţia Bibliotecară Heltai Gáspár din Cluj-Napoca și o societate comercială  din localitatea Baciu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul Festivalului cuprinde următoarele manifestări:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      8 martie (joi)  2018– Heltai FolkCenter

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      20:00 – Casa Dansului Popular, organizat cu ocazia Zilei Femeii, cu participarea Tarafului „Harmadik”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      9 martie (vineri) 2018 – Casa de Cultură din Mera

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      18:00 – Spectacolul ansamblurilor maghiare de dansuri populare de tineret din județul Cluj, cu participarea ansamblurilor păstrătoare de tradiții din Viștea, Suhanc din Huedin, „Aranyeső” din Dej, „Felszeg Gyöngye” din Sâncrai, „Kaláris” din Cojocna, „Riszegvirág” din Izvorul Crișului, „Cifra” din Mera, „Szalmakalap” din Sic, „Boglya” din Tureni, precum și „Bogáncs” și „Zurboló” din Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      21:00 – Casa Dansului Popular cu participarea Tarafului de Mera, respectiv Taraful Rezeda.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      10 martie (sâmbătă) 2018 – Opera Maghiară din Cluj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      19:00 – Spectacolul de gală al Festivalului de Dansuri Populare Maghiare pentru Tineret din județul Cluj, susținut de ansamblurile „Morzsabogáncs”, „Apróbogáncs”, „Kisbogáncs”, „Bogáncs”, „Kalotaszeg”, „Ördögtérgye”, „Ördögtérgye Utánpótlás”, „Szarkaláb” și „Zurboló” din Cluj-Napoca, „Kaláka” din Gherla și „Cifra” din Mera.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      21:00 – Casa Dansului Popular cu participarea Tarafului Rezeda în Heltai FolkCenter.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Festivalul de Dansuri Populare Maghiare pentru Tineret este un eveniment organizat bianual începând din 1992 şi este dedicat ansamblurilor maghiare de dansuri populare din judeţul Cluj. Obiectivul principal al acestui festival este asigurarea susţinerii unor spectacole periodice pentru aceste trupe de dansuri populare şi grupuri păstrătoare de tradiţii de copii şi de tineret, de a avea posibilitatea de a se „întrece” între ele. Festivalul este, în același timp, o excelentă ocazie de cunoaştere şi colaborare pentru grupurile participante.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Antreprenor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru prima dată în cadrul barometrelor EY România dedicate antreprenorilor, educația precară ocupă primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă și să dezvolte o afacere în România. 23% dintre respondenți afirmă acest lucru, față de doar 16% în anul 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Răspunsul indică o conștientizare a importanței educației antreprenoriale și a lipsei acesteia, fie că este vorba de cea de business, de obținerea unei finanțări, de marketing, leadership, vânzări sau alte zone care țin de dezvoltarea unei afaceri de la zero.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Accesul la finanțare și teama de eșec sunt al doilea, respectiv al treilea obstacol, resimțite de antreprenori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aflat la cea de a doua ediție, Barometrul startup-urilor din România, realizat de EY România, Impact Hub și Startarium analizează răspunsurile a 357 antreprenori de startup (fondatori ai unor companii cu vechime mai mică de trei ani calendaristici). 63% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 21 și 35 de ani, 33% între 35 și 50 de ani, 3% au peste 50 de ani, iar 1% au sub 21 de ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Majoritatea antreprenorilor chestionați provin din mediul urban (93%) și activează în diverse sectoare, de la IT & tech (27%), la media și publicitate (11%), servicii pentru afaceri (10%), comerț cu amănuntul (10%). Cei mai mulți respondenți (69%) se află la prima companie fondată, în timp ce 12% au creat deja cel puțin două startup-uri până la firma actuală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Chestionarul a fost aplicat în perioada 3 august – 31 octombrie 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      7 din 10 antreprenori câștigă peste venitul mediu pe lună (venitul mediu net în luna septembrie 2017 s-a ridicat la 518 euro)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Față de studiul publicat anul trecut, se observă o creștere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup. 73% dintre respondenți au raportat un câștig lunar de peste 500 euro. A scăzut procentul celor care câștigau sub 500 euro pe lună – de la 38% în 2016 la 27% în 2017. În același timp, a crescut numărul antreprenorilor care obțin între 1000 și 2000 euro lunar ( 25% în 2017 față de 18% în 2016) și al celor cu câștiguri de peste 2000 euro (16% în prezent față de 11% în 2016).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      44% dintre respondenți consideră că mentoratul și discuțiile cu alți antreprenori sunt principala lor sursă de învățare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Educaţia antreprenorială, spre deosebire de cea academică, se dezvoltă prin contactul cu poveştile antreprenoriale de succes. De aceea, aproape jumătate dintre respondenți au indicat mentoratul și discuțiile cu alți antreprenori ca fiind principala lor sursă de învățare (44%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși, activitatea de mentorat a scăzut în importanță pe agenda antreprenorilor maturi, în ciuda faptului că este considerată ca esențială de tot mai mulți antreprenori de start-up. Această scădere ar putea fi justificată de contextul generat de o cerere în creștere pentru acest tip de învățare, care nu mai poate fi susținută de antreprenorii maturi, în mod special într-o economie în plină expansiune care lasă mai puțin timp la dispoziție acestora pentru a se dedica mentoratului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Soluțiile de finanțare pentru startup-uri – cea mai eficientă măsură a guvernului în susținerea celor care vor să demareze o afacere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Antreprenorii indică patru măsuri care țin de regimul de fiscalitate și reglementare, dar și de funcționarea instituțiilor statului, drept cei mai importanți pași ai statului în direcția stimulării și suținerii celor care își doresc să demareze o afacere. Astfel, 27% consideră că soluțiile de finanțare pentru startup-uri ar avea cel mai mare impact, în creștere cu 22 de procente față de anul trecut. 24% dintre respondenți consideră că scutirea sau scăderea taxelor i-ar ajuta cel mai mult, 20% menționează relaxarea și simplificarea fiscală, iar 4% – predictibilitatea fiscală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      36% dintre antreprenori vor investi cele mai multe resurse în promovare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aproape 4 din 10 antreprenori vor aloca în următorul an cele mai multe resurse promovării produselor și serviciilor companiei. Promovarea este urmată de vânzare și distribuție, respectiv de definirea produsului/serviciului. Operaționalul și HR-ul sunt ultimele zone de investiții planificate, la fel ca și definirea și optimizarea modelului de business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      67% dintre respondenți sunt îngrijorați de obținerea fondurilor pentru creșterea numărului de angajați

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cele mai mari provocări pentru antreprenorii aflați la început de drum sunt asigurarea fondurilor necesare pentru creșterea numărului de angajați (67% consideră foarte dificil sau dificil acest aspect) și pentru implementarea ideilor de creștere în cadrul startup-ului (62% consideră foarte dificil sau dificil acest aspect). În același timp, antreprenorii se confruntă cu necesitatea creșterii numărului de angajați și cu o piață a muncii din ce în ce mai provocatoare pentru angajatori (mai ales că 27% dintre startup-urile respondente activează în IT și tehnologie). Conform unui studiu Manpower, piața muncii din România este pe locul trei în lume, după Japonia și Taiwan, din punctul de vedere al dificultății de a atrage noi talente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Zece ore pe zi dedicate afacerii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cei mai mulți antreprenori aflați la început de drum dedică zece ore afacerii lor în fiecare zi, la fel ca la prima ediție a studiului, ceea ce înseamnă că lucrează cu 16% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România. Conform Eurostat, angajații români lucrează în medie 39,8 ore pe săptămână.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deși cei mai mulți dedică 10 ore afacerii, 7% dintre antreprenori depășesc limita de treisprezece ore, unii dintre aceștia ajungând chiar la 20 ore de muncă în fiecare zi, conform răspunsurilor înregistrate la această întrebare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      44% spun că mediul fiscal s-a deteriorat în ultimul an

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mediul fiscal și de reglementare s-a deteriorat în ultimul an în România pentru antreprenorii de startup, conform a 44% dintre respondenți. Procentul celor care percep o înrăutățire este cu aproape 50% mai mare, în creștere de la 30% la 44%, în condițiile în care și procentul celor nehotărâți a scăzut vizibil (de la 19% la 12%). Acest lucru marchează faptul că schimbările legislative din zona fiscală din ultimul an au fost percepute de cei mai mulți dintre antreprenorii la început de drum ca având un impact negativ asupra mediului în care companiile își desfășoară activitatea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Elon Musk – cel mai inspirațional antreprenor străin. Radu Georgescu – cel mai apreciat antreprenor român

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cel mai inspirațional antreprenor străin pentru antreprenorii de startup este Elon Musk – antreprenor în serie, CEO Tesla Motors și fondator SpaceX și PayPal. Pe locul al doilea s-a clasat Steve Jobs, urmat de Richard Branson, Jeff Bezos și Bill Gates, în timp ce Mark Zuckerberg, fondatorul și CEO-ul Facebook, nu apare în top. Dintre antreprenorii români, în top 5 se află trei antreprenori care activează sau au activat în sectorul IT: Radu Georgescu, Florin Talpeș și Iulian Stanciu. Se observă o schimbare majoră în opțiunile antreprenorilor față de acum doi ani, cei mai mulți (51%) indicând ca modele antreprenori mai puțin cunoscuți sau antreprenori care le sunt mentori și cu care au o relație mai apropiată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      lapte

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Opinia publică din Republica Moldova încă mai discută despre calitatea lactatelor autohtone după ce, acum o lună, a fost bulversată de un scandal numit generic „lactatele fără lapte”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Scandalul a fost generat de un articol apărut în presa periodică, care nu afirma direct, însă făcea să se înțeleagă că o mare parte din lactatele de pe rafturile magazinelor din ţară pur și simplu nu conţin lapte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Accentele au fost puse astfel încât a fost afectată toată industria lactatelor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acest lucru ar fi fost demonstrat de o expertiză de laborator realizată de Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare, efectuată la comanda Fundaţiei Est-Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit autorilor studiului, pentru examinare au fost selectate 126 de tipuri produse lactate autohtone şi de import, cumpărate din diferite magazine iar, conform rezultatelor, din toate produsele supuse expertizei, un sfert nu au trecut testul, conținând grăsimi de origine străină, adică vegetală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Imediat, chestiunea a ajuns în prim planul opiniei publice, problemele de ordin social, economic sau politic intrând într-un con de umbră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Consumatorii, indiferent de simpatiile politice, confesiune sau naționalitate, s-au simțit amenințați și chiar condamnați să procure și să consume produse lactate de proastă calitate din cauza iresponsabilității și lăcomiei unor întreprinderi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De remarcat că autorii studiului afirmă că, din toate produsele supuse expertizei, un sfert nu au trecut testul. Și doar un singur produs dintre acestea este de origine străină (ucraineană). Restul sunt autohtone.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cine pierde…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Lactate Carolina Linte a pus sub semnul întrebării corectitudinea și imparțialitatea studiului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Marja de eroare a cercetărilor respective de laborator este mai mare de 5% însă, cu toate acestea, în tabel au fost incluse și produsele cu grăsimi vegetale în proporție mai mică de cinci la sută”, a explicat președinta Asociației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Corectitudinea studiului ridică semne de întrebare şi din perspectiva probelor colectate: din totalul de 126 de probe, 94 au fost de la producătorii autohtoni și doar 32 de probe provenite de la produse din import. Și asta în condițiile în care ponderea produselor de import pe piața lactatelor din Moldova reprezintă circa 40%, cea mai mare parte a importului revenind Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Studiul susmenționat, involuntar, a lovit în toți producătorii moldoveni de lactate și, drept urmare, scandalul a avut un impact imediat asupra preferințelor consumatorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      … și cine câștigă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deși nu putem face direct o paralelă, dar în următoarele zile apariţiei studiului, cantitatea lactatelor autohtone din rețelele de supermarketuri din R. Moldova, care, de altfel, în cea mai mare parte sunt deţinute de oameni de afaceri ucraineni, s-a redus iar a celor de import, majoritar ucrainene, a crescut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Şi asta, în condițiile în care există intenţia de a fi introduse o serie de modificări la legea privind comerțul intern, care vor obliga supermarketurile să asigure o pondere a produselor autohtone de cel puțin 51% din totalul produselor alimentare expuse la vânzare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Evident, scandalul respectiv pune sub semnul întrebării fezabilitatea unei astfel de legi. Or ce sens are să obligi magazinele să vândă majoritar produse autohtone dacă acestea nu sunt calitative?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, au avut de câștigat comercianții din piețele agroalimentare. Carolina Linte susține că în urma scandalului, a crescut numărul celor care cumpără produse de la piaţă, care de multe ori nu corespund normelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Și unii dintre micii producători au înregistrat vânzări mai mari după publicarea studiului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Când a apărut informaţia în presă, ne-au crescut vânzările la produse deoarece cumpărătorii erau siguri că la noi totul este natural”, a relatat un producător de lactate din Făleşti, Vasile Cireș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Până la urmă, deși nu putem afirma că studiul a fost îndreptat împotriva industriei autohtone de lactate, aceasta dar și marea majoritate a fermierilor moldoveni, furnizori de materie primă, sunt cei mai afectați de scandalul laptelui.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ANSA confirmă problemele de calitate, însă nu doar a lactatelor moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru a clarifica această situație, organismul de stat, abilitat să supravegheze calitatea și siguranța produselor alimentare comercializate pe piața autohtonă, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a efectuat propriul studiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ANSA a constatat că zece produse lactate care se vând în Republica Moldova conţin grăsimi vegetale într-o proporție  mai mare de cinci la sută.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu au corespuns normelor produse ale trei companii autohtone şi trei de peste hotare, două din Ucraina și una din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Inspectorii ANSA au prelevat 141 de probe, iar în 10 dintre ele au depistat un procent de grăsimi vegetale ce depăşeşte norma admisă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      După vizitele inspectorilor, inclusiv la compania JLC, a fost întocmită o prescripție ca marfa neconformă să fie retrasă din comerț.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Producerea de lapte autohton, în scădere constantă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Un astfel de scandal privind industria lactatelor nu poate să nu influențeze una din cele mai vulnerabile ramuri ale agriculturii moldovenești, sectorul zootehnic, care și așa abia de mai răsuflă. În special este vorba despre fermele de bovine specializate în producerea laptelui. Insuficiența acestora este una din problemele, care afectează grav industria lactatelor. Și asta, deoarece doar fermele pot asigura industria cu materie primă calitativă pe parcursul întregului an. Acum, producția de lapte marfă este concentrată, în special, în gospodăriile țăranilor. Este vorba despre cel puțin 95 la sută din cantitatea laptelui produs în republic conform statisticilor pentru anul 2017. Și doar 5% se produce în fermele specializate în producerea laptelui marfă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Din cauza acestei stări de fapt, întreprinderile de lactate se confruntă cu un deficit de materie primă, care se accentuează pe timp de iarnă. Dacă în 2015 numărul vacilor, producătoare de lapte a fost de 520 de mii, cu un an mai târziu el s-a redus până la 504 mii pentru ca la finele anului trecut să coboare până la  485 mii de capete.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Drept urmare, în 2017 volumul laptelui produs a scăzut cu circa patru la sută față de anul precedent și a constituit un volum de 485 mii de tone. De remarcat că în ultimii 7 ani acest volum a oscilat între 520 și 550 mii de tone.  Însă, potrivit Carolinei Linte, industria moldovenească a lactatelor, pentru a funcționa eficient, are nevoie de circa 800 mii de tone anual.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În timpul Uniunii Sovietice fermele produceau până la 1,8 milioane mii de tone de lapte. Totuși, era vorba despre o producere masivă, pentru piața Uniunii Sovietice și care aducea daune mari mediului ambiant. Acum, ținând cont de piața de desfacere internă și de capacitățile de producere a lactatelor, ar fi suficiente circa 800 mii de tone. Așa cum nu este asigurată această cantitate, procesatorii sunt nevoiți să achiziționeze materie primă de peste hotare, în special din Ucraina”, ne relatează președinta Asociației Producătorilor de Lactate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De ce laptele ucrainean este mai competitiv

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată ea a menționat că datorită dimensiunilor pieței ucrainene dar și specificului de producere de acolo, atât materia primă cât și produsele lactate ucrainene sunt mai competitive în raport cu cele moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O piață de trei milioane de oameni cum este cea moldovenească nu se compară cu piața de 48 milioane a Ucrainei. Datorită pieței mai mari, și capacitățile de producere sunt mai mari iar atunci când produci mai mult, costurile sunt în mod firesc mai mici. Astfel, și prețul lactatelor ucrainene este mai mic”, ne relatează președinta asociației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În plus, potrivit expertului în agricultură Alexandru Sliusari, în Ucraina producătorii produselor animaliere deja de 20 ani nu achită TVA de 20 la sută iar din această cauză produsele lor devin și mai ieftine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Și în Uniunea Europeană subvențiile sunt destul de mari. „În UE producătorii primesc subvenții directe de la stat pentru fiecare kilogram de carne sau de lapte produs. Totodată, creditele la ei sunt foarte ieftine”, ne spune Sliusari cu referire la competitivitatea produselor moldovenești în raport cu cele din exterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În Moldova, însă subvențiile sunt destul de mici și nu se prevede o majorare a lor. Acum în Republica Moldova sunt doar 70 de ferme de vaci pentru lapte, care asigură doar 5% din necesarul de lapte pentru industria lactatelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Este necesar un program de stat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Însă aceste istorii răzlețe nu sunt suficiente pentru a scoate de pe trendul negativ ramura producerii laptelui și a spori competitivitatea acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Statul susține foarte slab producătorii și procesatorii autohtoni de lactate. În Ucraina aceștia, cel puțin nu plătesc TVA și deja au un avantaj enorm în ce privește prețul. La noi, însă, după ce recent au fost introdus unele subvenții pentru sectorul zootehnic, acestea au început să fie reduse”, spune Alexandru Sliusari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De menționat că Guvernul a încercat să promoveze în 2016 o politică protecționistă pentru lactatele moldovenești, introducând taxe vamale de 10-15% la importul de lapte și produsele lactate din Ucraina. Însă astfel de măsuri nu pot dura prea mult, or Republica Moldova este membru atât al OMC cât și al Zonei de liber schimb din cadrul CSI, din care face parte și Ucraina. Iar comerțul liber nu presupune taxe vamale. Până la urmă, politicile protecționiste nu sunt o soluție și nu rezolvă problemele ce țin de competitivitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Președinta Asociației producătorilor de lactate susține că problemele în sector sunt atât de complexe încât este nevoie de un program de stat pentru reabilitarea ramurii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru a soluționa problemele sectorului zootehnic dar și a industriei lactatelor este nevoie nu doar de subvenții direcționate spre crearea unor ferme cu implementarea tehnologiilor performante în domeniu. Pentru aceasta este nevoie de mult mai mult, este nevoie de un program de stat pentru o perioadă mai lungă, care să asigure o creștere calitativă a sectorului”, spune Carolina Linte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ea spune că sectorul zootehnic și în special ramura de producere a laptelui ar putea constitui o sursă importantă și constantă de venit pentru agricultori, or o fermă de lapte asigură venituri și locuri de muncă constante pe parcursul întregului an în raport cu ramurile agricole fitotehnice, care sunt sezoniere. Totodată, soluționarea problemelor sectorului ar condiționa și o dezvoltare mai bună a industriei lactatelor autohtone, care de bine de rău, rămâne printre puținele ramuri ale industriei moldovenești, care s-a menținut pe linia de plutire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Gazprom

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe data de 28 februarie compania de stat ucraineană, Naftogaz, a anunțat faptul că Gazprom va trebui să-i plătească 2.56 de miliarde de dolari despăgubire, după ce Institutul de Arbitraj al Camerei de Comert din Stockholm a deliberat în favoare sa, în cazul disputei de mai mulți ani pe marginea unor clauze contractuale nerespectate și care se referă, în particular, la un anumit volum de gaz ce trebuie livrat spre Ucraina și a sumei de plată prevăzute pentru tranzitarea prin conductele ucrainene a gazului rusesc spre Europa[1]. În ceea ce privește compania Gazprom, aceasta a cerut Naftogaz plata unor presupuse restanțe și care erau prevăzute conform contractului de furnizare a gazului pentru perioada 2009-2019[2].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Factorii declanșatori ai conflictului: anexarea Crimeei și conflictul din estul Ucrainei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În iunie 2014, pe fondul disputelor crescânde dintre Kiev și Moscova, Gazprom și Naftogaz au depus plângere una împotriva celeilalte acuzându-se reciproc de nerespectarea contractelor bilaterale. Prin urmare, s-au adresat Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm pentru soluționarea litigiului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Decizia finală a venit pe data de 28 februarie, când Curtea de Arbitraj a deliberat în favoarea Naftogaz. Aceasta din urmă a cerut compensații companiei rusești invocând neîndeplinirea obligațiilor contractuale care rezidă în scăderea controlată a nivelul de gaz livrat de Gazprom Ucrainei și, totodată, a plății incomplete pentru tranzitarea gazului rusesc spre Europa prin conductele Naftogaz. Ca urmare, Curtea a validat argumentele Naftogaz, care va trebui să fie despăgubită de către Gazprom cu 4.63 miliarde de dolari. De asemenea, aceeși instanță a hotărât că Naftogaz va trebui să plătească Gazprom o datorie de 2 miliarde de dolari, pe cale de consecință rămânând de plata 2.63 miliarde dolari. Nu în ultimul rând, Curtea de Arbitraj a hotărât că Naftogaz va trebui să cumpere anual 5 miliarde de metri cubi de gaz de la Gazprom, începând cu anul 2018[3].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În primă fază, Gazprom a fost de acord să livreze cantitatea de gaz cuvenită Ucrainei pentru luna martie. Ulterior, compania rusă s-a răzgândit, reducând presiunea gazului la punctul de intrare în Ucraina la un volum foarte mic –cu cel puțin 20% sub nivelul prevăzut în contract, după unele estimări[4] –, ceea ce a creat un deficit semnificativ în sistemul de transport al gazelor din Ucraina către consumatori[5] (populație, companii sau instituții – școlile și universitățile din întreaga țară vor fi închise până pe 6 martie[6]). De menţionat că, decizia Gazpromului de a reduce volumul gazului livrat Ucrainei este cu atât mai mai greu de explicat cu cât Naftogaz și-ar fi plătit factura emisă pe luna martie în întregime, conform afirmației lui Iurii Vitrenko, directorul comercial al Naftogaz[7].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La scurt timp după modificarea volumului de gaz pentru Ucraina, vicepreședintele Comitetului de Gestionare a Gazprom, Alexander Medvedev, a anunțat faptul că, datorită escaladării disputelor, gigantul rus a declanșat și procedurile de desfacere a contractului cu Naftogaz, apelând tot la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, dar a dat asigurări că acest proces nu va afecta livrarea de gaze spre Europa[8]. Anunțul a fost completat, luni 5 martie, de o notificare formală adresată de Gazprom companiei ucrainene, prin care, potrivit agenției Ria Novosti, Naftogaz a fost înștiințată de decizia companiei rusești de a rezilia contractul atât în ceea ce privește furnizarea de gaz, cât și a tranzitului de gaz spre Europa prin conductele Naftogaz[9]. Într-un interviu acordat aceleiași agenții de presă, Alexei Miller, directorul general al Gazprom a declarat că decizia curții a fost dată în favoarea Naftogaz, datorită deteriorării accentuate a stării economiei ucrainene și că în asemenea condiții ”Gazprom nu intenționează să soluționeze problemele economice ale Ucrainei[10] pe cheltuiala sa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Măsuri radicale ale autoritățile ucrainene: instituierea de urgență a unui plan național de economisire a gazului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Manevra Gazprom a determinat autoritățile ucrainene să ceară măsuri de economisire a stocului de gaze naturale pe plan intern. Prin urmare, a fost instituit un Plan Național de Economisire a gazelor naturale, iar companiile generatoare de căldură au fost forțate să treacă de la folosirea gazului la folosirea păcurei[11]. În paralel, Ucraina a apelat la serviciile vecinilor din vest: Slovacia, Ungaria și nu în ultimul rând Polonia, de la care urmează să cumpere un total de 60 de milioane de metri cub de gaz[12], compensând în acest fel deficitul creat de reducerea artificială de gaz orchestrată de Gazprom. De subliniat că scăderea presiunii gazului survine într-un moment deloc propice pentru Ucraina, care trece printr-o perioadă cu temperaturi destul de scăzute. Mai mult, această măsură apare în anumite circumstanțe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dacă ar fi să o plasăm într-un context, decizia Gazprom se suprapune intervalului temporal când Departamentul de Stat al SUA a decis aprobarea suportului militar pentru Ucraina ce cuprinde rachete Javelin, dispozitive de lansare a acestora, precum și cursuri de instruire și alte echipamente de logistică conexe, cu o valoare estimată la 47 de milioane de dolari[13]. Pe de altă parte, această mișcare a companiei rusești este prima contramăsură a Moscovei la decizia luată de Kiev la sfârșitul anului 2015 de a începe să achiziționeze gaz de la partenerii europeni pentru a reduce treptat dependența energetică față de Rusia. Astfel, în pofida termenilor contractului în vigoare, reducerea volumului de gaz livrat Ucrainei de către Gazprom ridică întrebarea dacă nu cumva Rusia a încercat sau va continua să utilizeze un scenariu asemănător cu cel petrecut în anii 2006 și 2009, când a sistat furnizarea de gaz spre Ucraina, pe fondul unor tratative ale oficialilor de la Kiev cu structurile euro-atlantice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Diferenţa majoră dintre scenariul iniţial şi cel actual este că, în ultimii ani Ucraina și-a mărit consumului de gaz, ajungând ca în anul 2017 să crească importul cu aproape 27% față de anul precedent, în timp ce prețul gazului exportat din altă parte decât din Rusia ar fi mai ridicat. De curând, Petro Poroșenko, preciza faptul că, datorită scăderii volumului de gaz de către Gazprom, Ucraina a fost nevoită să cumpere gaz la un preț mai mare ce variază între 250 și 500 de dolari pe 1000 de metri cubi, în dauna unui preț mai avantajos prevăzut în contractul cu Gazprom, de 238 de dolari pe aceeași cantitate[14]. De asemenea, rezervele naționale de gaz natural nu îi permit Ucrainei să facă față consumului intern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Toate acestea au creionat o situație în care răspunsul Gazprom de a reduce nivelul de gaz livrat Ucrainei, ca urmare a decizie Curții de Arbitraj, poate fi interpretat mai degrabă ca un bun prilej pentru a încerca capacitatea Ucrainei de a rezista – în condiții meteo nefavorabile, cu un consum de gaz foarte ridicat – la șantajul energetic rusesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În loc de concluzii …

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Decizia finală dată de Institutul de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm este o victorie importantă pentru Ucraina. Teoretic, dispozițiile Curții trebuie respectate de compania rusească, context în care aceasta ar urma să achite despăgubirile pentru Naftogaz. În practică, însă, lucrurile ar putea să se complice, deoarece momentul la care Gazprom va pune în executare decizia instanței de arbitraj rămâne o întrebare deschisă. Analiza retrospectivă a manierei de reacţie a companiei ruse indică faptul că aceasta nu va da curs prea curând deciziei instanței și cu siguranță Ucraina va avea de așteptat ceva timp până când ar putea să primească suma de bani stabilită prin decizia Curții. Pe de altă parte nu este exclus ca discursul în care partea rusă să insiste asupra unei decizii părtinitoare, influențate de contextul mai larg al relațiilor Rusia-Vest, să fie instrumentul prin care Moscova va încerca o destabilizare pe componenta energetică și mai puternică a Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Între timp, Comisarul European pentru Energie, Maros Sefcovic a anunțat că Uniunea Europeană va lua în serios această problemă și, dacă va fi nevoie, este pregătită să faciliteze negocierile dintre Ucraina și Rusia[15].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [1] https://www.rferl.org/a/ukraine-russia-naftogaz-gazprom-legal-victory/29069422.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [2] https://www.kyivpost.com/ukraine-politics/gazprom-says-stockholm-arbitration-orders-naftogaz-pay-2-billion-gas.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [3] https://www.nytimes.com/reuters/2018/02/28/business/28reuters-ukraine-crisis-russia-gazprom.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [4] https://www.reuters.com/article/us-russia-ukraine-gas/russia-tells-eu-gas-supplies-via-ukraine-under-no-immediate-threat-idUSKCN1GF0B6?il=0

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [5] https://economics.unian.info/10031006-gas-crisis-ukrainian-gas-stocks-shrink-to-9-642-bcm-within-week.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [6] http://bucpress.eu/economie/in-scopul-economisirii-stocurilor-de-6229

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [7] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [8] https://www.reuters.com/article/us-russia-ukraine-gas/russia-tells-eu-gas-supplies-via-ukraine-under-no-immediate-threat-idUSKCN1GF0B6?il=0

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [9] https://economics.unian.info/10031564-russia-s-gazprom-officially-informs-naftogaz-about-proceedings-to-terminate-gas-contracts.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [10] https://ria.ru/world/20180305/1515774246.html?referrer_block=index_main_1

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [11] http://bucpress.eu/economie/in-scopul-economisirii-stocurilor-de-6229

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [12] https://economics.unian.info/10031171-gas-war-naftogaz-demands-compensation-from-gazprom-for-gas-imported-from-eu-amid-brief-energy-crisis.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [13] http://www.dsca.mil/major-arms-sales/ukraine-javelin-missiles-and-command-launch-units

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [14] https://economics.unian.info/10031171-gas-war-naftogaz-demands-compensation-from-gazprom-for-gas-imported-from-eu-amid-brief-energy-crisis.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [15] http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-18-1561_en.htm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Piața imobiliară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Piața imobiliară moldovenească a înregistrat o creștere neașteptat de mare anul trecut fapt datorat materializării cererii amânate în anii precedenți, sporirii ipotecii și reorientării activității companiilor de construcție spre sectorul rezidențial. Pe de altă parte, doar municipiul Chișinău înregistrează o creștere, în celelalte regiuni trendul de scădere chiar se accentuează.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Industria construcțiilor a înregistrat un record în anul 2017, numărul apartamentelor date în exploatare fiind cel mai mare de la obținerea independenței Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai multe apartamente dar mai puține case individuale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit datelor Biroului Naționale de Statistică de la Chișinău, în total, în republică, în ianuarie-decembrie 2017 au fost date în exploatare 7236 apartamente și case individuale de locuit cu suprafaţa totală de 571,8 mii metri pătrați, cu 10,9% mai mult faţă de ianuarie-decembrie 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Creșterea se datorează dării în exploatare a apartamentelor, construite în special în mediul urban. Astfel, din numărul total de locuințe noi construite anul trecut, apartamentele au reprezentat peste 85% (6254 unități).  Suprafața lor a crescut cu aproape 30 la sută față de anul precedent. Numărul caselor individuale de locuit, din contra, s-a redus cu 27%. Această evoluție se explică prin continuarea emigrării masive a populației din la sate, or apartamentele se construiesc, în special, în mediul urban.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Statisticile confirm acest lucru, din totalul de 7236 de locuințe, 6 841 au fost construite în mediul urban, aici creșterea fiind cu aproape 20 la sută.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La sate s-au construit doar 395 de locuințe, în scădere cu 27 la sută față de anul precedent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Hipercentralizarea se accentuează

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De remarcat că hipercentralizarea din Republica Moldova se accentuează și mai mult, chiar pornind de la statisticile privind darea în exploatare a locuințelor. Din totalul de locuințe, 6216sau peste 80%  au fost construite în municipiul Chișinău și doar circa o mie în celelalte regiuni ale țări, în regiunea centrală din jurul capitalei (510 locuințe).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Spre comparație, în regiunea de dezvoltare Sud au fost construite doar 146 case.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Una peste alta, sporirea construcțiilor este puțin surprinzătoare dat fiind faptul că foarte multă lume emigrează din Republica Moldova, peste 100 de persoane zilnic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși, Chișinăul rămâne încă un pol de atracție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Anul cu cele mai multe locuințe date în exploatare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit economistului Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul Veaceslav Ioniță, creșterea de anul trecut din construcții s-ar explica prin faptul că după 2014 dezvoltatorii și-au redus drastic investițiile de capital în lipsa unor contracte cu statul și cu agenții economici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La fel ca pentru bănci, persoanele fizice au rămas principalii  clienți pe piața construcțiilor, spune Ioniță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De aceea, companiile de construcții depun toate eforturile pentru a vinde imobile chiar și la un preț mai redus. Astfel, anul  2017 a fost anul cu cele mai multe construcții date în exploatare de la independență încoace, acest lucru explicându-se prin mai mulți factori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cererea amânată de pe piață s-a materializat anul trecut

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În primul rând, este vorba despre cererea amânată din 2015-2016. După criza bancară din 2014 cetățenii au devenit prudenți în ce privește investițiile semnificative, însă dorința de a procura nu a dispărut. După ce deprecierea valutei din 2014-2016 i-a speriat pe cetățeni și a descurajat ipotecile, stabilitatea relativă din anul 2017 i-a încurajat să-și facă investițiile amânate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De altfel, pe lângă sporirea considerabilă a locuințelor noi, în 2017 a crescut cu peste 30% și volumul tranzacțiilor cu locuințe pe piața secundară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, au crescut cu peste 30% creditele ipotecare datorită în special aprecierii leului moldovenesc în raport cu dolarul și euro. Aprecierea monedei naționale a încurajat considerabil creditarea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Criza a sporit creditarea populației

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte, criza din sistemul bancar cum nu ar părea de paradoxal dar tot a încurajat creditele ipotecare. Din 2014 și până în prezent a scăzut continuu creditarea companiilor, însă cea a persoanelor fizice a fost în creștere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Atât băncile cât și sectorul nebancar (de microfinanțare) au sporit creditările.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În rezultat, ponderea creditelor pentru persoanele fizice în totalul împrumuturilor bancare s-a dublat de la 11,6% în 2014 la 23,2% în 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit lui Ioniță, criza din economie și sectorul construcțiilor a fost un factor favorabil. În ultimii trei ani statul și-a redus enorm investițiile capitale, de asemenea și agenții economici și-au redus cu peste 20% investițiile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În consecință, industria construcțiilor a ratat contracte de câteva miliarde de lei de la stat și agenții economici. Unicii buni de plată sunt persoanele fizice. Din acest motiv toți operatorii din construcții s-au orientat spre construcția de locuințe, unica piața funcțională cu cerere asigurată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prețurile nu vor crește

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ioniță este de părere că prețurile la apartamente nu vor crește. Companiile de construcții se confruntă cu o criză enormă de lichidități, peste 35% din creditele luate de companiile de construcții nu pot fi întoarse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Din acest motiv, pentru toți este extrem de important de a menține vânzările, iar asta nu va permite majorarea prețurilor. Vânzările sunt mult mai importante. Prognosticul că multe companii vor falimenta rămâne valabil, iar piața se va consolida în jurul unui grup mai restrâns de companii puternice, care au dat dovada de flexibilitate și management mai bun în condițiile de criză. Deci criza a mișcat piața construcțiilor de apartamente în sus și tot criza va face ordine în piață”, spune expertul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Anul perfect pentru cumpărarea locuințelor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      El sugerează celor ce au de gând să-și îmbunătățească condițiile locative, că anul 2018 este perfect în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Va fi anul când se vor vinde multe locuințe la cele mai mici prețuri din ultimii 3-4 ani. Cel mai probabil și programul ”Prima Casă” intrat în vigoare recent va permite menținerea unui ritm ridicat de vânzări în 2018, cea ce va determina menținerea aceluiași nivel de dare în exploatare a locuințelor”, este de părere Veaceslav Ioniță.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul de interconectare la piața energetică europeană și asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, proiectul SMURD și susținerea investițiilor românești, inclusiv în domeniul financiar se numără printre principalele proiecte de pe agenda comună moldo-română în anul centenarului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aceste aspecte ale colaborării moldo-române au fost pe agenda întâlnirilor dintre preşedintele parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu și premierul Republicii Moldova, Pavel Filip cu primul ministru al României, Viorica Dăncilă, care a efectuat marți, 27 februarie, o vizită în capital celui de-al doilea stat românesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Premierul roman a menționat la rândul său că România va continua să sprijine Republica Moldova pe calea integrării europene, prin susținerea mai multor proiecte comune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În anul centenarului și în cel premergător preluării președinției Consiliului UE trebuie să avem mai multe proiecte comune. România a fost și va fi ambasadorul Republicii Moldova la nivel european”, a subliniat Dăncilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Transgaz a câștigat proiectul de interconectare energetică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectele de interconectare energetică și perspectiva operaționalizării gazoductului Ungheni-Chișinău, o chestiune spinoasă, tergiversată prea mult, par să fi mișcat din loc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Luni, 26 februarie, Comisia pentru desfășurarea concursurilor de privatizare a anunțat că Transgaz România a câștigat competiția și va fi  singurul asociat în compania moldovenească Eurotransgaz SRL,  care va efectua interconectarea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În context, premierul Pavel Filip a subliniat că prin intermediul acestui exercițiu, „Transgaz” România și statul român și-au reconfirmat bunele și serioasele intenții de a contribui la creșterea securității energetice a statului nostru. „Această investiție ne va permite să diversificăm sursele de import a gazelor naturale, fapt care stă la baza securității energetice a unui stat. Va avea de câștigat nu doar investitorul, nu doar statul român sau Republica Moldova, dar, în final, vor avea de câștigat consumatorii de gaze naturale, cetățenii Republicii Moldova”, a subliniat premierul moldovean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Operaționalizarea interconectorului Ungheni-Chișinău reprezintă o prioritate nu numai pentru București și Chișinău, ci este un proiect major, cu relevanță regională pe agenda Uniunii Europene în cadrul politicii privind dimensiunea estică”, a adăugat Viorica Dăncilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Amintim că Vestmoldtransgaz a fost scoasă la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația realizării de investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani, sumă echivalentă cu valoarea proiectului de extindere până la Chișinău a gazoductului Iași-Ungheni și de majorare a capacității de transport a acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Principalul partener comercial, nu și cel mai mare investitor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În cadrul întrevederii bilaterale, cei doi oficiali au făcut o trecere în revistă a proiectelor comune în derulare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe dimensiunea comercial-economică a fost relevat faptul că România rămâne principalul partener comercial al R. Moldova, anul trecut volumul comerțului bilateral depășind 1,3 miliarde de dolari. Totodată, cele mai multe întreprinderi străine care activează în Republica Moldova au capital românesc. În context, prim-ministrul Pavel Filip a salutat venirea pe piața Republicii Moldova a Băncii Transilvania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși, investițiile mari nu sunt prea frecvente, în special fiind vorba despre investiții mici și mijlocii. În consecință, România este abia pe locul cinci   în ce privește volumul investițiilor cu un volum de 697 milioane lei moldovenești sau circa 35 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sortarea după numărul de întreprinderi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nr. Țara Nr. întreprinderi % Capitalul investit (mln. lei)
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      1 România 1 678 15 697
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2 Italia 1 349 12 1 720
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      3 Turcia 1 251 11 384
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      4 Ucraina 1 092 10 266
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      5 Rusia 988 9 1 077
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      6 Germania 427 4 718

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sortarea după investițiile în capitalul social

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nr. Țara Nr. întreprinderi Capitalul investit (mln. lei) %
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      1 Olanda 167 2 617 19
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2 Italia 1 349 1 720 14
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      3 Cipru 307 1 648 12
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      4 Rusia 988 1 077 9
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      5 Germania 427 718 6
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      6 România 1 678 697 5

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Autostrada ”Unirii”, între vorbe și fapte

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dialogul a vizat, de asemenea, proiectele de construcţie a podurilor, vitale pentru economia ţării şi pentru cetăţeni. În acest sens, Pavel Filip a apreciat includerea construcției podului de la Ungheni într-un proiect național al României de construcție a autostrăzii Târgul-Neamț – Iași – Ungheni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De remarcat, însă că despre construcția acestei autostrăzi se discută de peste 10 ani, fără a fi efectuate unele lucrări cât de cât semnificative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Amintim că în luna noiembrie, Senatul de la București a adoptat tacit un proiect de lege care impune Guvernului construcția, în doar patru ani, a unei autostrăzi de 311 kilometri, cu un cost estimat la circa 9 miliarde de euro. Autostrada ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni și s-ar numi „Autostrada Unirii”. În 10 ani, însă, Ministerul Transporturilor nu a finalizat nici studiile de fezabilitate pentru autostradă și a programat terminarea construcției pentru anul 2030.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Însă Guvernul Tudose nu a susținut, în mod evident, acest proiect de lege, considerându-l neconstituțional. Marea problemă o constituie costul de circa 9 miliarde de euro și durata execuției, care sunt evident fanteziste dacă ținem cont de faptul că Ministerul Transporturilor încearcă de 10 ani, fără succes, să facă studiile de fezabilitate pentru această autostradă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectele de succes rămân cele de ordin socio-cultural

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deși se vorbește de mai mulți ani despre necesitatea unei abordări mai pragmatice în relațiile bilaterale, totuși principala și cea mai de succes colaborare moldo-română rămâne a fi în domeniile social, învățământ și cultură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Până acum cele mai vizibile proiecte de succes realizate în Republica Moldova cu sprijinul financiar al României s-au referit la reparația grădiniţelor, dotarea şcolilor cu mijloace de transport, oferirea burselor de studii, precum și renovarea Sălii cu Orgă și a Muzeului Național de Artă al Moldovei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Rămânem consecvenți principiului nostru – investițiile României, fie că vorbim de educație, sănătate, cultură, energie, agricultură, bănci, sunt destinate tuturor cetățenilor Republicii Moldova, pentru că în centrul tuturor politicilor trebuie să se afle cetățeanul”, a spus premierul Viorica Dăncilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În timpul vizitei, la Chișinău a fost lansată Asociația Investitorilor din România. Scopul organizației este de a consolida mediul de afaceri din țara noastră și de a atrage noi investitori de peste Prut. Prezenți la eveniment, atât premierul de la București, Viorica Dăncilă, cât și ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, s-au arătat optimiști în privința creării unui parteneriat investițional cu participarea entităților publice și private din ambele state.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Această structură reunește companiile cu capital român din Republica Moldova și reprezintă o platformă pentru dezvoltarea şi atragerea investițiilor române în economia națională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În context, Pavel Filip s-a lăudat cu reformele pro-business, efectuate de către executiv și a îndemnat membrii AIR să participe activ la lucrările Consiliului Economic, pe platforma căruia sunt discutate și puse în aplicare reforme importante pentru dezvoltarea comunității de business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La rândul său, Viorica Dăncilă a reiterat determinarea fermă a României de a-și consolida prezența pe piața din Republica Moldova, subliniind că lansarea AIR transmite un semnal de încredere investitorilor din România și UE față de mediul de afaceri din țara noastră. „Vă încurajez să realizați cât mai multe contacte între reprezentanții mediilor de afaceri, menite sa identifice noi oportunități de diversificare a prezenței investițiilor românești”, a spus premierul român.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Asociația Investitorilor din România reunește 14 companii care activează în Republica Moldova în domenii precum construcțiile, comerțul, logistica, sectoarele financiar-bancar și farmaceutic. Investițiile totale ale companiilor membre AIR în Republica Moldova se cifrează la aproximativ 76 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Şi cooperarea la nivel local, în agendă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Modalitățile de intensificare a cooperării la nivel local dintre Republica Moldova și România au fost discutate astăzi, în cadrul Forumului Președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, la care au participat cei doi premieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pavel Filip a apreciat activitatea platformei, care reunește 29 de raioane din Republica Moldova, municipiul Bălți, UTA Găgăuzia și trei județe din România – Iași, Prahova și Bistrița-Năsăud. „Această platformă este extrem de necesară pentru stabilirea de noi parteneriate, pentru efectuarea schimbului de experiență și de bune practici”, a spus premierul. El a îndemnat autoritățile locale, membre ale Asociației Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, să valorifice din plin oportunitățile oferite în acest format de cooperare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Viorica Dăncilă, a confirmat că Executivele de la Chișinău și București intenționează să extindă buna colaborare existentă la nivelul central pe segmentul administrației locale, această cooperare fiind esențială pentru parcursul european al Republicii Moldova. Ea a subliniat și relevanța activităților desfășurate de Asociație, menționând necesitatea intensificării schimburilor interculturale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Asociația Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a fost constituită în anul 2005. Scopul acesteia este de a îmbunătăți relațiile între comunitățile locale și autoritățile centrale, pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă și echilibrată a regiunilor. Activitățile Asociației acoperă domenii variate de interes, de la economie, infrastructură, agricultură și dezvoltare rurală, până la educație, societate informațională și cultură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Întrunirile la nivel înalt a oficialilor celor două state românești vor continua, Viorica Dăncilă venind cu propunerea ca prima ședință comună de Guverne, planificată pentru primul semestru al anului curent să fie completată cu o ședință comună între Parlamentele Republicii Moldova și României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Județean și Cenaclul „Cronograf”, organizează vineri 23 februarie de la ora 13:00 în Sala Festivă a Muzeului Județean Satu Mare, lansarea volumului „Țipătul cenușii” de Felician Pop.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acest nou volum, „Țipătul cenușii” va fi prezentat de către: George Achim, Teodor Curpaș, Kereskenyi Sandor și Robert Laszlo, momentele artistice fiind oferite de către: Petrică Mureșan și George Negrea. Moderatoarea evenimentului este Loredana Știrbu- președinta Cenaclului Cronograf.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Felician Pop, managerul Muzeului Județean Satu Mare este autor a opt volume de literatură şi istorie, a trei albume monografice, iar în anul 2017 și-a susținut Teza de doctorat: „Imaginea românilor în opera scriitorilor maghiari”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Activitatea literară: „Ploaia de onix”, editura Thor, București, 1994; „AbsoLut”, editura Someșul, Satu Mare, 1999; „La margine de mijloc”, editura Daya Satu Mare, 2003; „Instrumentar pentru vis”, editura Solstițiu, Satu Mare, 2006; „Infernet”, editura Citadela, Satu Mare, 2009; „Istoria secretă a Sătmarului” (în colaborare cu Robert Laszlo), editura Citadela, Satu Mare, 2010; „Dibuitorul de cuvinte”, editura Dacia XXI, Cluj Napoca, 2010; „Povestea pălincii”, (în colaborare cu Robert Laszlo), editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2012; „Răstignit în asfalt/ Crucifié dans l’asphalte”, editura Princeps Multimedia, Iași,2014; „Turn desfrunzit”, editura Citadela, Satu Mare, 2014; Traduceri din limba maghiară: „Reb Ancili și alte povestioare vesele despre evreimea Oașului”, de Rodion Markovits, editura Kriterion, Cluj Napoca, 2014; „În grădina mamei mele, de Rodion Markovits”, editura Kriterion, Cluj Napoca, 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      munchen

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Finalul săptămânii a fost marcat în plan internaţional de desfăşurarea Conferinței de Securitate de la Munchen, care a ajuns la cea de-a cincizecișipatra ediție. Având motto-ul ”To the brink – and Back?” (Către prăpastie și înapoi), aceasta a succedat întâlnirea miniștrilor apărării a statelor membre NATO. Principalele teme dezbătute s-au referit la cooperarea transatlantică, la viitorul proiect european de securitate, dezvoltarea PeSco (Cooperarea Structurată Permanentă), precum și la o serie de probleme de securitate existente la nivel internațional. Recunoscută ca fiind una dintre cele mai prestigioase platforme de dialog și dezbateri de acest profil din lume, Conferința de Securitate de la Munchen, ce a avut loc în perioada 16-18 februarie, a reunit înalți oficiali de stat atât din Europa, cât și din alte părți ale globului[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Referitor la subiectul legat de viitorul securității europene, acesta a fost marcat de două dezbateri: pe de o parte, prefigurarea unui parteneriat franco-german în materie de securitate europeană și care propune un nou model de abordare, insistând asupra unei mai mari autonomii strategice față de NATO, sub forma Cooperării Structurate Permanente, iar pe de altă parte, reiterarea angajamentului Statelor Unite în asigurarea securității europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Printre cei participanţi la eveniment s-a numărat şi președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și ministrul de externe ucrainean, Pavel Klimkin. Pentru partea ucraineană, Conferința de la Munchen a reprezentat, încă de la debut, un paliativ sau o șansă în plus de a evoca necesitatea sprijinului occidental pentru Ucraina în conflictul cu separatiștii pro-ruși și Rusia. Lipsa progresului în procesul de negociere dintre reprezentantul Statelor Unite ale Americii, Kurk Volker și omologul rus, Vladislav Surkov, privind misiunea de pace sub egida ONU în estul Ucrainei, dublată la scurt timp de ratarea ocaziei de către Ucraina de a lua parte la ședința purtată la nivelul miniștrilor apărării ai NATO, datorită veto-ului oficialilor unguri, au fost circumstanțele care au prefațat prezența liderilor ucraineni la conferință.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe agenda discursului președintelui ucrainean, susţinut cu acest prilej, s-au regăsit următoarele concepte: ”misiunea de pace ONU”, ”Moscova –  purtătoarea războiului hibrid”, ”sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei” și ”reîntoarcea Crimeei la Ucraina – o prioritate”. Pe fondul ultimelor două evenimente sus-menționate, care menţin starea ambiguă privind viitorul estului Ucrainei, lui Poroșenko nu i-a rămas decât să reitereze aspectele cu impact asupra stabilității statului ucrainean, aspecte pentru care președintele ucrainean cere partenerilor occidentali să evalueze oportunitatea şi să multiplice sprijinul pentru Ucraina. Din primele momente ale alocuțiunii sale, Poroșenko și-a exprimat oprobriul la adresa administrației de la Kremlin, pe care comparându-o eufemistic cu regele Midas (personaj din mitologia greacă), declara că la fel cum Midas tranforma tot ceea ce atingea în aur și ”lumea rusă”(aici se referă la liderii săi și nu la popor) transformă tot ce atinge „nu în aur, ci în ruine și declin[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai departe, remarcând paleta de subterfugii folosită de leadership-ul rus și care fac parte din forma extinsă a războiului hibrid purtat de Kremlin împotriva Ucrainei și a războiului informațional împotriva Europei, a semnalat liderilor occidentali următoarele:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Luați armatele de troli și propagandiștii care pătrund în casele noastre, care nu cunosc granițe, nici principii morale și nici reguli. Luați știrile false care distorsionează realitatea și dezorientează societățile noastre….Dar chiar mai rău este faptul că aceste activități sunt însoțite de militarizarea masivă a regimului rus și de disponibilitatea sa dovedită de a folosi orice instrumente militare[iii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În subsidiar, Poroșenko a îndemnat partenerii occidentali să mențină „porțile Uniunii Europene și ale NATO deschise” Ucrainei, principalul motiv invocat fiind acela că Kievul a întreprins o parte din reformele asumate în marja acordurilor cu structurile euro-atlantice și pe mai departe își va spori cadența procesului de reforme. Dar în acest demers, Ucraina va avea nevoie și de sprijinul membrilor celor două structuri. Nu în ultimul rând, preşedintele a ținut să amintească capacitatea Ucrainei de a întreține simultan două eforturi: implementarea pachetului de reforme și contracararea agresiunii rusești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Păstrați-vă ușile deschise pentru Ucraina – fie NATO, fie UE. Cele mai mari câștiguri de securitate provin din extindere și transformare, nu din retragere și menținerea status-quo-ului…Amintiți-vă că nu există nicio altă țară în lume care „să facă față pe două fronturi” (n.t.) – combaterea agresiunii și implementarea celor mai mari reforme din istoria țării noastre. Vom menține ritmul reformelor din acest an, inclusiv cererea de a înființa un tribunal special pentru combaterea corupției[iv]au fost câteva din remarcile președintelui ucrainean la Munchen. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De cealaltă parte, oficiali ai Alianței au subscris per ansamblu îngrijorărilor liderilor ucraineni cu privire la mijloacele subversive folosite de Kremlin împotriva Ucrainei și, într-un gest de solidaritate, și-au exprimat motivația de a continua eforturile în vederea soluționării problemelor de securitate cu care se confruntă aceasta din urmă. De pildă, senatorul american Lindsey Graham s-a declarat optimist cu privire la perspectiva aderării Ucrainei la NATO, iar ministrul apărării din Estonia, Juri Luik, s-a arătat la rându-i încrezător în șansele Ucrainei de a adera la Alianța Nord-Atlantică, îndemnându-și colegii ucraineni (și georgieni) să aibă răbdare, să continue eforturile pentru aderare și să fie pregătiți[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte, Secretarul General al NATO, Jens Stontelberg a adoptat o postură mult mai realistă. Evitând în comentariul său scenariul aderării Ucrainei la NATO și păstrându-și doza de pesimism dată de contextul actual al relațiilor americano-ruse și ucraineano-ruse, acesta a făcut referire doar la posibilitatea misiunii de pace în estul Ucrainei. Ca urmare a întâlnirii sale cu ministrul de externe rus, într-un moment de sinceritate de care toate lumea avea nevoie, acesta a remarcat parcursul sinous al negocierilor americano-ruse ce au avut loc până în prezent, apreciind că „rămâne de văzut dacă va fi posibilă”[vi] o astfel de desfășurare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu ce s-a ales Ucraina după Conferința de Securitate de la Munchen?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În fapt, Ucraina nu s-a ales cu multe, lucru de care erau conștienți dinainte și reprezentanții ucraineni prezenți la eveniment. Întrevederi cu partenerii occidentali, mici promisiuni de angajament ale unora dintre membrii UE și NATO, încurajări și încă o șansă într-un cadrul oficial de a manifesta repugnanță față de liderii de la Kremlin și de acțiunile lor agresive îndreptate împotriva statului ucrainean compun bagajul cu care delegația ucraineană se întoarce la Kiev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În schimb, întâlnirile cu omologii americani au reprezentat centrul de greutate și miza reprezentanților Ucrainei la conferință. Aceasta survine și din lipsa unor alternative care să ofere perspective mai bune – Franța și Germania sunt preocupate de configurarea unei noi structuri europene de apărare, în timp ce Rusia tratează cu indolență dialogurile cu liderii de la Kiev. În cadrul dialogului au fost dezbătute conceptele prezentate de președintele ucrainean în timpul discursului său de la Munchen (sporirea sancțiunilor la adresa Rusiei, situația Crimeei etc)[vii]. Astfel, Kievul, pe lângă alte forme de suport – financiar sau politic – de care ar putea beneficia (și de care vor beneficia cu siguranță) în viitorul apropiat de la americani, înțelege că, în aceste momente o narațiune și o diplomație bine-construite, completate de eforturile interne în vederea implementări reformelor asumate în urma acordurilor bilaterale (și aici ne referim în principal la lupta anti-corupție – respectarea, în primul rând a independenței organismelor și instituțiilor interne de profil) oferă premisele maximizării suportului cu armele letale din partea Statelor Unite ale Americii. Suportul militar reprezintă una dintre puținele forme prin care, la momentul actual, Ucraina ar putea fi sprijinită în conflictul cu separatiștii pro-ruși, sprijiniți de Kremlin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În altă ordine de idei, în marja conferinței a avut loc o întrevedere între Pavel Klimklin și Serghei Lavrov, dar aceasta nu a produs niciun rezultat, după cum însuși Klimkin a conchis[viii]. Totuși această conferință ar fi să ofere o serie de soluții problemelor expuse de Poroșenko, și pe altă cale decât cea americană, dacă discuțiile planificate în formatul Normandia (Ucraina, Rusia, Franța, Germania) ar fi avut loc. Din păcate, întâlnirea a fost anulată, deoarece reprezentantul Germaniei, ministrul de externe, Sigmar Gabriel, a fost nevoit să se întoarcă de urgență la Berlin[ix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În concluzie, termenii ecuației în ceea ce privește problemele securitare cu care se confruntă Ucraina nu s-au modificat nici cu această ocazie. De altfel, formatul Conferinței nu putea oferi mai mult decât dezvoltarea unor dialoguri și semnalarea principalelor probleme de securitate existente la ora actuală în Europa și în restul lumii. Pentru liderii de la Kiev cea mai mare oportunitate la începutul acestui an ar fi reprezentat-o Comisia NATO-Ucraina. Fără asemenea cadre în care să poată fi luate decizii nu există alte modalități prin care NATO, ca structură, să aibă posibilitatea în vreun fel să vină în sprijinul Ucrainei – și asta în condițiile în care celelalte state membre ale Alianței, de pe continentul european ar fi de acord cu aceleași măsuri luate de către Statele Unite ale Americii și Canada.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldova Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] A se vedea aici lista participanților https://www.securityconference.de/en/activities/munich-security-conference/msc-2018/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] https://www.rferl.org/a/ukraine-poroshenko-accuses-russia-of-world-hybrid-war/29044338.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] https://www.unian.info/politics/10010756-evil-resides-in-the-kremlin-russia-wages-world-hybrid-war-poroshenko-in-munich.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] https://www.unian.info/politics/10010870-poroshenko-calls-for-keeping-doors-of-eu-nato-open-for-ukraine.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] https://www.defensenews.com/smr/munich-security-forum/2018/02/17/graham-to-russia-on-ukraine-youre-going-to-get-what-you-deserve/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi] https://www.rferl.org/a/munich-security-conference-rancor-ukraine-iran-russia-ischinger-lavrov-gabriel/29046944.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] https://www.unian.info/politics/10011326-poroshenko-u-s-congress-delegation-talk-about-sanctions-against-russia-crimea-de-occupation.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii] https://www.unian.info/politics/10010639-klimkin-lavrov-meeting-in-munich-yields-no-results.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ix] https://www.rferl.org/a/ukraine-poroshenko-accuses-russia-of-world-hybrid-war/29044338.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      democrat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      După ce a calificat remanierea guvernamentală de la începutul anului drept una tehnocrată, prin cooptarea în Executiv a câtorva miniștri fără afiliere politică, Partidul Democrat din Moldova (PDM), partidul de guvernământ, anunță crearea unor departamente în cadrul formațiunii, care să ”asiste” activitatea ministerelor. Nimic întâmplător că respectivele departamente coincid ca număr și ca profil cu ministerele din guvernul moldovenesc, deoarece este vorba despre un veritabil cabinet din umbră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Istoria „cabinetului din umbră”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Biroul Politic al PDM, partidul de guvernământ, s-a reunit pe 6 februarie, în prima şedinţă din acest an, la noul sediu al formațiunii, unul extrem de luxos. La lucrări au fost invitaţi şi noii miniştri ai Cabinetului Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ulterior, în cadrul unui comunicat oficial, PDM a menţionat că își dorește ca activitatea miniştrilor să aibă la bază aşteptările reale ale cetăţenilor, aşa cum reies ele din datele colectate din teritoriu şi cele din sondajele efectuate periodic. „Este nevoie ca activitatea Guvernului să poată fi separată de activitatea electorală, dar să aibă conexiune permanentă cu problemele şi necesităţile oamenilor”, se spune în comunicatul partidului. Potrivit purtătorului de cuvânt al PDM, Vitalie Gamurari, în vederea realizării acestui deziderat, va fi creat un mecanism prin care Guvernul să fie ţinut cât mai departe de campania electorală, să le fie create miniştrilor condiţii să muncească, nu să-şi consume energia lăsându-se atraşi în polemici politice,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cele nouă departamente de specialitate al PDM sunt constituite din specialişti atât din cadrul partidului, cât şi din afară. Rolul lor este de a face cele mai bune proiecte pentru oameni, dar şi pentru a contribui la îmbunătăţirea cadrului legislativ prin propuneri de idei şi proiecte de legi către Guvern şi Parlament. Ele vor desfășura activități de care este responsabil fiecare minister. Este vorba despre generarea de ideologii politice și strategii, pe zonele de politică externă, economie, buget și finanțe, justiție și politici legislative, dezvoltare regională, socială și sănătate, educație, cultură, tineret și sport. Membrii departamentelor vor avea drept scop să elaboreze idei și propuneri pentru asigurarea unui trai decent cetățenilor, pe care ulterior să le propună Executivului, dar și Legislativului spre examinare sau chiar adoptare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Altfel spus, ministerele nu vor mai elabora proiecte legislative, de aceasta urmând a se ocupa exclusiv departamentele nou create. În acest mod, fiind practic privați de inițiativă legislativă, miniștrii vor rămâne niște simpli manageri, care vor îndeplini indicațiile venite de la partid, la sugestia, probabil, a departamentelor nou create.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu prilejul aceleiaşi şedinţe, a fost prezentată strategia partidului pentru următoarea perioadă. „Aceasta este una care se bazează pe apropierea Partidului Democrat cât mai mult de cetăţeni. Scopul este de a implementa cele mai bune reforme în beneficiul populaţiei şi al Republicii Moldova. PD va avea o tactică destul de clară şi va lucra în beneficiul cetăţeanului, fără a se implica în lupte politice”, a declarat Vitalie Gamurari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ședință comună a Guvernului și Parlamentului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ulterior, în cursul aceleiași zile, prim-ministrul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu, au prezidat o ședință comună a Guvernului și a Parlamentului, în cadrul căreia au fost trasate prioritățile pentru anul 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Obiectivele propuse de către Executiv, potrivit unui comunicat oficial, sunt continuarea reformelor în domeniul justiției, asigurarea supremației legii și modernizarea sistemului de educație. Cu alte cuvinte, niște obiective foarte generaliste și greu de măsurat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Alte reforme precum îmbunătățirea infrastructurii drumurilor și a celei energetice sunt perfect măsurabile și care pică foarte bine într-un an electoral. Și nici nu vor fi dificil de realizat. De exemplu drumurile, o mare parte din ele sunt în reparație de ani buni, sunt aproape gata și vor putea fi date în exploatare cu tăierea panglicilor exact în ajun de alegeri. În ce privește proiectele energetice, finanțarea lor a fost deja aprobată, banii urmând a veni de la structurile europene și occidentale. Pachetul de finanțare include împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare de 80 de milioane de euro fiecare, un împrumut de 70 de milioane de euro de la Banca Mondială și un grant de 40 de milioane de euro din fondurile UE. Investiția acoperă construcția unei noi linii electrice de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcănești, în sudul Moldovei și Chișinău, modernizarea și extinderea stațiilor din Chișinău și Vulcănești și construirea unei stații electrice de tip back-to-back de 600 MW în Vulcănești. Interconexiunile vor fi construite de către întreprinderea de stat Moldelectrica pe parcursul a trei ani, între 2019 și 2022 însă în 2018 vor fi lansate aceste proiecte, iarăși fiind vorba despre un pas propagandistic util în campania electorală, care să fie interpretat drept aspirații europene ale PDM. În același timp, cele mai importante reforme așteptate de la guvernare de ani buni, ce țin de reforma justiției, sunt prezentate ca un obiectiv generalist fapt ce denotă că în această direcție să nu ne așteptăm la vre-o acțiune concretă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De altfel, premierul Pavel Filip a interpretat aceste acțiuni, care urmează a fi întreprinse, mai degrabă nefaste pentru partidul de guvernământ într-un an electoral din perspectiva volumului sarcinilor asumate. „Sunt absolut convins că, deși suntem în fața unui an electoral, vom reuși, dacă vom mări turațiile de la începutul anului, să realizăm mai multe decât până acum. Accentul l-am pus pe prima jumătate a anului. O să găsiți în lista proiectelor prioritare și condiționalitățile din cadrul Acordului privind asistența macrofinanciară pentru tranșa doi și trei. Vom face tot posibilul și ne vom uni eforturile pentru ca să fie realizate până la sfârșitul sesiunii Parlamentului”, a menționat Pavel Filip.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La rândul său, Președintele Parlamentului, Andrian Candu a excelat la capitolul ambiguitate, nefiind prea clar din discursul său ce urmează să facă Executivul în anul curent. „Calitatea legilor adoptate și impactul implementării acestora este obiectivul nostru în anul curent. Parlamentul trece la o etapă calitativ nouă în exercitarea controlului parlamentar, prin implementarea noului mecanism de evaluare ex-post. Vom face evaluarea pe dimensiunea juridică și de impact pentru a ne asigura că legile adoptate au un efect benefic asupra cetățenilor. De asemenea, ne vom axa pe implementarea Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, a Planului pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și a programului actual de guvernare”, a declarat Andrian Candu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Care sunt prioritățile ministrului Gaburici

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La rândul său ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a menționat că „este foarte bună această practică de ședințe comune, care este o platformă bună de conlucrare între reprezentanții Guvernului și cei ai Parlamentului”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În context, ministrul Chiril Gaburici a prezentat prioritățile instituției pe care o conduce. „Ministerul Economiei și Infrastructurii și-a propus, pentru anul 2018, focusarea pe șapte priorități. Prioritatea numărul unu, care a fost menționată și de către domnul prim-ministru, este domeniul infrastructurii drumurilor. Tot aici, urmează a fi reorganizat Fondul rutier, pentru a putea contribui eficient la reparația și menținerea drumurilor. Cea de-a doua prioritate este atragerea investițiilor, inclusiv prin dezvoltarea parcurilor IT, fortificarea cadrului diplomației economice și obținerea cetățeniei prin investiție. O altă prioritate sunt Acordurile de Liber Schimb, în special cel cu Uniunea Europeană, prin menținerea dialogului strategic cu Comisia Europeană prin intermediul Comitetelor și Subcomitetelor de Asociere, și în paralel, încheierea acordurilor de liber schimb cu China, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Japonia și Egipt.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Securitatea energetică este o altă prioritate a Ministerului Economiei și Infrastructurii. Ne vom focusa aici pe diversificarea surselor energetice, posibilitatea utilizării energiei regenerabile, dar și darea în exploatare a Gazoductului Ungheni-Chișinău”, a spus ministrul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Printre priorități se numără și eterna reformă regulatorie – care vizează reducerea numărului de acte permisive, inclusiv în construcții, precum și ghișeul unic iar ultimele două priorități se referă la eficientizarea activității întreprinderilor de stat și dezvoltarea domeniului comunicațiilor, inclusiv prin asigurarea accesului la rețea”, a mai spus ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul ședinței.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ordinea publica

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În timp ce privirile sunt ațintite spre chestiuni ce țin de tensiunile diplomatice dintre Kiev și Varșovia sau Kiev și Budapesta,  spre încercările repetate de a se găsi un consens asupra viitoarei misiuni de pace sub egida ONU în estul ocupat de separatiștii sprijiniți de Kremlin, zilele acestea un întreg spectacol politic gravitează în jurul politicianului, care nu de mult purta un război la propriu cu Rusia lui Putin și care acum poartă un război politic cu Poroșenko. Este vorba despre Mikhail Șaakașvili, fost guvernator (primar n.a.) de Odesa, devenit între timp rivalul politic numărul unu al președintele în funcție, Petro Poroșenko. Totuși, evenimentul asupra căruia ne vom apleca nu este nici conflictul dintre Poroșenko și Șaakașvili, unde  cel din urmă creându-și profilul unui coagulant al nemulțumirilor societății și fiind conștient de ultimele sale zvâcniri care l-ar putea scoate învingător în duelul cu Poroșenko, organizează proteste pe străzile din Kiev[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În cele ce urmează ne vom referi la un eveniment, care a trecut relativ neobservat și a fost la fel de puțin dezbătut. Este vorba despre marșul mișcării ultra-naționaliste”Național Drujina” (Національнi Дружини). Această grupare a fost creată de Cercul Azov, o organizație asociată Batalionului Azov al Gardei Naționale a Ucrainei, împreună cu veteranii săi. Deși Ihor Mikhailenko, fost comandant al Batalionului Azov, se auto-intitulează a fi șeful mișcării, personajul care ar sta la baza proiectului este Andrii Bilețki, cel care a  înființat între timp partidul politic denumit Corpusul Național, un partid cu orientări (ultra)naționaliste. Fiind creată în vara anului 2017, Național Drujina figurează ca o entitate legală, sub forma unui ONG înregistrat la Kiev, având deja filiale în alte 13 regiuni ale Ucrainei[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu ce pretinde că urmează să se ocupe acest ONG?  – cu asigurarea ordinii publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acest sens, pe 28 ianuarie, în jur de 600 de ”drujiniki”, mărșăluind străzile Kievului cu fețele acoperite de măști și în uniforme specifice și-au făcut cunoscută prezența printr-o impresionantă paradă, la capătul căreia au depus jurământul de ”a curăța străzile Kievului de traficul ilegal de alcool, de traficanții de droguri și micile spații amenajate pentru ilegalele jocuri de noroc[iii]”. Organizația paramilitară mamă, Batalionul Azov, înființată în anul 2014, cea sub îndrumarea căreia ar acționa Național Drujina, formată din ultranționaliști (și mulți căliți în luptele de gherilă) sunt recunoscuți pentru orientările de extremă dreaptă și simbolurile neo-naziste folosite în timpul Revoluției Euromaidan. Recrutând mai multe grupuri naționaliste (sau ”ONG-uri”) după modelul Național Drujina, membri ai batalionului nu își ascund intoleranța față de  migranți, de minorităților naționale și față de persoane LGBT[iv]. Făcând o mică digresiune, datorită activităților  și mesajelor acestei organizații paramilitare, de multe ori, aparatul de propagandă rusesc a speculat aceste momente și a caracterizat guvernul de la Kiev drept fascist pentru că  tolerează astfel de miscări (…).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cum va asigura ordinea publică ”Național Drujina”?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Conform RFL/RL, aceștia au publicat un video pe pagina oficială de facebook, care cuprindea  mesaje precum: ”nu vom ezita să folosim forța pentru a stabili ordinea care va aduce prosperitatea fiecărei familii ucrainene” sau ”când organele guvernamentale nu pot sau nu vor să ajute societatea ucraineană” atunci ei (Național Drujina) îi va proteja[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aparent, Național Drujina și alte organizații similare ar acționa în legalitate, deoarece există o lege ce face referire la participarea cetățenilor la protecția ordinii publice și a granițelor statului, care prevede posibilitatea formațiunilor civice de a organiza patrule stradale, dar numai în cooperare cu agenți ai Poliției Naționale și având asupra lor carduri de autorizație din partea autorităților locale. Dacă obțin autorizația respectivă, aceste persoane au aceleași drepturi ca funcționari poliției – de la verificarea documentelor civililor până la folosirea forței fizice, spray-uri paralizante sau alte obiecte de acest gen[vi]. Speculând semantica termenului ”organizații civile”, în acest context, formațiunile paramilitare acționează în calitate de ONG-uri, iar lipsa de claritate a legii sus-meționate, în măsura în care îi anatajează, le permite să o invoce.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Doar că după cum recunoștea și unul dintre liderii Național Drujina, Ihor Mikhailenko, partizanii grupării nu vor patrula pe străzi cu poliția, deoarece ”poliția nu poate face față protecției legii și ordinii”, ca urmare, acțiunile drujinikilor vor fi specifice, iar dacă găsesc activități ilegale care se petrec în suburbiile orașelor, ei îi vor reține pe delicvenți până la venirea poliției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, conform legii, participanții organizațiilor civile la patrule nu au voie să folosească arme albe sau arme de foc și trebuie să fie adulți. Din lipsă de surse nu putem preciza cu exactitate dacă aceștia ar utiliza astfel de arme în timpul patrulelor, deși un consilier al Ministrului de Interne liniștește spiritele, afirmând că aceștia nu ar purta arme la ei. În schimb, conform agenției de presă Hromadske.ua această grupare paramilitară postează pe facebook poze care surprind  antrenamente cu arme de foc. Oferind un răspuns acestor neclarități,  același Ihor Mikhailenko a susținut faptul că membrii Național Drujina trebuie să fie pregătiți să treacă ”de la apărarea legii și ordinii pe linia de front sau să lupte împotriva ocupanților”, de aceea se antrenează cu arme,  în timp ce referindu-se la minorii recrutați, el este de părere ca din moment ce aceștia au terminat liceul, nu vede nimic în neregulă cu participarea lor la activitățile organizației[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Trecând de data aceasta la apărătorii oficiali ai legii, Ministrul de Interne, Arsen Avakov, comentând  într-o postare pe site-ul ministerului sublinia faptul că ”în Ucraina, există doar un singur monopol al utilizării forței (legitime) – statul: Garda Națională, Poliția Națională, și Fortele Armate….. toate entitățile paramilitare care încearcă să se poziționeze pe străzile orașelor nu sunt legale…Eu, ca ministru, nu voi permite unor structuri paralele să încerce să se comporte ca formațiuni militare alternative”[viii]. Aceeași opinie a împărtășit-o și șeful poliției din Kiev, Iuri Zozulîa, care declara că în Kiev nu ar exista formațiuni civile care să patruleze cu poliția pe străzile capitalei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Emergența unor asemenea grupări paramilitare, care se pretind a fi ”apărători ai ordinii și legii”, ar trebui să reprezinte o problemă de luat serios în calcul de către liderii de la Kiev și chiar de către Uniunea Europeană, în marja acordurilor bilaterale semnate cu Ucraina. La aceste aspecte se adaugă, în primul rând, ideologia pe care grupările respective își fundamentează menirea și mesajele și activitățile care derivă din aceasta. Deși, până în momentul de față, nu au fost sesizate atacuri asupra categoriilor sociale la care sunt intoleranți (minorități naționale, migranți sau persoane LGBT), această combinație între paramilitari și orientări de extremă-dreapta, va fi un hibrid periculos pentru societatea ucraineană și viitorul Ucrainei, dacă li se va permite să acționeze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Până la urmă, ambiguitatea ce ține de existența unor forțe alternative care ar acționa în scopul asigurării ordinii publice va trebui clarificată. Cu toate acestea cert este că parade organizate de grupări ultra-naționaliste aparținând Batalionului Azov s-au desfășurat și în anii precedenți. Mai mult, va trebui clarificat ce înseamnă participarea la protecția ordinii publice și dacă Național Drujina, ramură civilă a batalionul, ar îndeplini criteriile unor astfel de activități.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu în ultimul rând, pentru Ucraina este îngrijorătoare intensificarea afișărilor în astfel de cadre ale grupărilor naționaliste, pe care se pare că actuala guvernare le-ar tolera și prin anumite decizii le și încurajează (a se vedea aici discuția legată de glorificarea lui Stephan Bandera, un personaj controversat al luptei pentru independența Ucrainei și care se intersectează cu simbolurile utilizate de Batalionul Azov).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldovan Anton


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] https://www.rferl.org/a/ukraine-protesters-demand-poroshenko-resign-saakashvili-party/29017517.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] https://en.hromadske.ua/posts/whats-behind-ukraines-shocking-national-druzhyna-militia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] https://www.rferl.org/a/ukraine-azov-right-wing-militia-to-patrol-kyiv/29008036.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi] A se vedea, https://en.hromadske.ua/posts/whats-behind-ukraines-shocking-national-druzhyna-militia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii]http://mvs.gov.ua/ua/news/11953_Arsen_Avakov_V_Ukraini_ne_mozhe_buti_niyakih_paramilitarnih_utvoren_.htm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aeroportul Chisinau

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Traficul de pasageri al Aeroportului Internațional Chișinău, a ajuns anul trecut la 2,56 milioane, înregistrând o creștere robustă de 352 mii de pasageri. Această performanță nu se datorează însă atât companiei concesionare, cât tendințelor din Europa și în special din regiune de sporire a numărului de pasageri ai transportului aerian. În aceste condiții, se iscă iarăși întrebarea: de ce a fost necesară concesionarea aeroportului?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Compania Avia-Invest, concesionara Aeroportului Internațional Chișinău, n-a publicat încă vreun comunicat privind numărul pasagerilor, care au plecat sau sosit prin singurul aeroport din Republica Moldova în anul 2017. Lucru straniu, deoarece conducerea de la Avia-Invest, de regulă, nu ezită să-și facă publice realizările. Că este vorba despre o realizare, am aflat dintr-un raport privind rezultatele tuturor aeroporturilor europene în 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aproape de cea de-a doua etapă de investiții

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit analizei din 2017 privind traficul de pasageri prin aeroporturile europene, anul trecut prin Aeroportul Internațional Chișinău au trecut 2 559 146 de pasageri, cu 353 de mii mai mulți decât anul precedent și cu doar cu 40 de mii mai puțini până la numărul de pasageri, care obligă concesionara să purceadă la cea de-a doua fază a investițiilor, prevăzute în contractul de concesionare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În conformitate cu prevederile contractuale, Avia-Invest trebuie să investească în primii doi ani de la începutul perioadei de concesionare 40 milioane de euro, sumă investită deja în extinderea terminalului, construcţia unei parcări auto supraetajate de 800 de locuri, modernizarea pistei de decolare, a peronului, sistemului de iluminare, sistemului de drenaj etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      A doua etapă a investițiilor, care trebuie să înceapă după ce aeroportul va înregistra 2,6 milioane de pasageri anual, este cea mai voluminoasă. Avia-Invest va trebui să investească nu mai puțin de 110 milioane de euro timp de doi ani în construcţia unui nou terminal de pasageri, a unui terminal cargo și în extinderea parcării auto.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cea de-a treia etapă a investițiilor urmează a fi efectuată în termen de doi ani după atingerea unui flux de pasageri de cca. 3,2 milioane de  persoane anual. Ea prevede investirea a cel puțin 80 de milioane de euro în lucrări de modernizare a aerodromului, extinderea terminalului nou şi a parcării auto și în modernizarea infrastructurii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În total este vorba despre o sumă de 240 milioane euro însă Avia-Invest a promis că aceasta va fi puțin mai mare – de  244,2 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Hub regional?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De fapt, necesitatea unei astfel de investiții, pe care statul nu și-ar fi permis-o, a constituit și principalul motiv invocate de către autoritățile moldovenești în favoarea concesionării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La momentul concesionării aeroportului, în 2013, ministrul Economiei de pe atunci, Valeriu Lazăr, a menţionat că acesta ar trebui să ajungă în administrarea unei companii de talie mondială, care are experienţa administrării aeroporturilor mari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La un moment dat, chiar se vorbea despre crearea la Chişinău a unui hub (nod) aeroportuar care să facă legătura între mai multe curse. Până acum însă, majoritatea absolută a pasagerilor care trec prin Aeroportul Internaţional Chişinău sunt cei care pleacă sau vin în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Lazăr mai spunea că investiția este necesară pentru a face față concurenței regionale, aeroporturile din Iași și Odessa, care aveau și ele planuri ambițioase de dezvoltare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Creșterea numărului de pasageri este similară cu cea din regiune

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cât de mult i-a reușit concesionarei aeroportului Internațional Chișinău să îndeplinească acest obiectiv?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În 2013, ultimul an când Aeroportul Internațional Chișinău a fost în gestiunea statului, traficul de pasageri a fost de 1,32 milioane de persoane. Astfel, în cei patru ani de gestiune a Avia-Invest, numărul pasagerilor a crescut cu 1,24 milioane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În aceeași perioadă, traficul de pasageri prin Aeroportul Internațional Iași a crescut de la 232 mii la 1,15 milioane, deci cu 817 mii de persoane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De remarcat, însă că Aeroportul din Iași nu este singurul din regiune, existând încă aeroporturi internaționale la Bacău și Suceava, care, împreună au înregistrat un număr de peste 600 mii de pasageri, în creștere cu peste 300 de mii în aceeași perioadă.  În total, deci, în aeroporturile din Moldova din dreapta Prutului, din 2013 numărul pasagerilor a crescut cu peste 1,1 milioane de persoane, cifră comparabilă cu cea din Aeroportul Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Însă aceste aeroporturi n-au fost concesionate, rămânând în posesia consiliilor județene și n-au necesitat prea multe investiții. Spre exemplu, la Iași s-au investit circa 11 milioane de euro în construcția unui nou terminal și o sumă similară în consolidarea pistei de aterizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Traficul de pasageri, în creștere în toată Europa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Concluzia este că sporirea numărului de pasageri este o tendință firească grație faptului că transportul aerian a devenit mult mai accesibil în ultimii ani atât datorită sporirii veniturilor populației cât și lansării unui număr tot mai mare de companii low-cost.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În Republica Moldova și România dar și în alte state est-europene, la aceste două tendințe benefice transportului aerian se mai adaugă și migrația masivă, existența unor diaspore mari peste hotarele țării, însemnând încă un avantaj pentru sporirea numărului de pasageri ai curselor aeriene și, respectiv, a traficului de pasageri prin aeroporturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit informației de pe site-ul Consiliului Aeroporturilor Internaționale din Europa, anul trecut traficul de pasageri în rețeaua europeană de aeroporturi a crescut cu 8,5 la sută. De altfel, în țările UE creșterea a fost de 7,7% pe când în statele europene non UE aceasta a fost de 11,4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai mult, aeroporturile din Georgia, Ucraina și Republica Moldova, care beneficiază de regimuri fără vize cu țările europene, au înregistrat creșteri ale traficului de pasageri în medie cu peste 20%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Binefăcător sau profitor?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu siguranță, cei ce au organizat concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău au anticipat o astfel de derulare a lucrurilor iar autoritățile nu au acționat în interesele statului în momentul concesionării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Concluzie este întărită și de menținerea, după concesionare, a „taxei de modernizare a aeroportului”. Taxa respectivă de nouă euro o achită la plecare fiecare persoană ce ajunge în sala de așteptare a aeroportului și a fost instituită încă în perioada când aeroportul se afla în gestiunea statului. Pe atunci această taxă era logică și justificată. Odată ce aeroportul era o proprietate publică, era normal ca autoritățile să instituie această taxă în numele poporului, care să beneficieze în final de ea prin servicii mai calitative și, în perspectivă, prin sporirea profitului generat de aeroport.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Menținerea ei pentru compania concesionară reprezintă însă o mare înșelăciune. De ce era nevoie de concesionare dacă tot pasagerii contribuie, prin această taxă, la modernizarea aeroportului?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai mult, potrivit unor calcule făcute de experții partidului Acțiune și Solidaritate, doar din contul acestei taxe, concesionarul va colecta în total 784 milioane de euro. În același timp, angajamentul investitorului pentru întreaga perioadă de 49 de ani, în care va gestiona Aeroportul Internațional Chișinău, adică investițiile plus redevența plătită statului este de 540 milioane euro. Altfel spus, doar din această taxă concesionarul va avea un profit 244 milioane de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Până la urmă, se dovedeşte că concesionarea aeroportului nu este decât o mare cacealma, firma concesionară exploatând potenţialul intern al traficului de pasageri fără a investi niciun ban propriu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Anihilează concurența internă, nu însă și pe cea regională

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În plus, pe piața internă aeroportul din Chișinău nu are nici un concurent, autoritățile ignorând ani la rând demersurile locuitorilor nordului republicii în favoarea deschiderii pentru zboruri internaționale a aeroportului din Bălți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ce privește competiția regională, așa cum stau lucrurile, taxa respectivă de 9 euro fiind un factor ce trage în jos competitivitatea zborurilor din Chișinău, aeroporturile din regiune au toate șansele să absoarbă o parte din traficul de pasageri. De altfel, acest lucru se întâmplă deja, tot mai mulți moldoveni preferând să zboare din Iași sau din București, unde există mai multe rute low-cost mult mai atractive pentru  moldoveni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      unire

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deși salutate cu entuziasm de către electoratul unionist din Republica Moldova, declarațiile de Unire cu Țara, adoptate de o serie de primării, toarnă apă la moara forțelor antinaționale și antidemocratice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Începând cu data de 24 ianuarie, când a fost sărbătorită Unirea Principatelor de la 1859 sau Mica Unire, 11 primăriii din Republica Moldova au adoptat  declarații simbolice privind Unirea cu România. Declarații de Unire au semnat consilierii a cinci primării din raionul Ialoveni, două din Călărași și câte una din raioanele Edineț, Ștefan Vodă, Căușeni și Cantemir.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Declarații simbolice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Declarații similare urmează a fi semnate de mai multe primării, aceste acțiuni făcând parte dintr-o serie de evenimente consacrate celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Printre localitățile care ar urma să semneze aceeași declarație simbolică de Unire se numără și satul Sadova din raionul Călărași, satul de baștină al președintelui Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Primarul localității, Vladimir Susarenco, a declarat că lucrează împreună cu membrii Consiliului local la Declarația de Unire, dar și la organizarea unor evenimente pentru data de 27 martie, atunci când se împlinesc 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De altfel, către data de 27 martie ar trebui să ne așteptăm la un val și mai mare de astfel de declarații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Reacțiile nu au ezitat să apară. Și ele sunt foarte controversate. Pe de o parte, segmentul radical al unioniștilor vede în aceste declarații începutul reunirii celor două maluri ale Prutului, care ar putea să se materializeze chiar până la 1 decembrie, când se va împlini un secol de la actul de la Alba Iulia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Reacție agresivă a lui Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La cealaltă extremă, populația alolingvă (populaţie care a studiat în altă limbă decât cea oficială), în special votanții partidului socialiștilor și ai lui Igor Dodon, amenință cu acțiuni similare ale primăriilor și consiliilor cu majoritate filorusă, care vor vota unirea cu Rusia. Unele minți înfierbântate chiar îi numește pe unioniști trădători, îndemnându-i să se mute peste Prut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși cea mai mare parte a populației, care nu este atât de activă, vede în aceste acțiuni doar ceea ce ele reprezintă de fapt: declarații simbolice, care nu pot să conducă la Unire, chiar dacă vor fi votate de majoritatea primăriilor din Republica Moldova. Un lucru foarte puțin probabil, de altfel, dacă ținem cont de preferințele geopolitice ale electoratului moldovenesc, care continuă să fie favorabil mai degrabă apropierii de Rusia decât Unirii cu România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ce spun sondajele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice (BOP) prezentate la mijlocul lunii decembrie, de Institutul de Politici Publice (IPP), fiecare al treilea chestionat  (33%) şi-ar dori unirea cu Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Împotrivă s-ar pronunţa 40.3% din cetăţeni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte, pentru unirea ţării cu România ar vota 21.8%, iar contra unirii celor două maluri ale Prutului pledează mai mult din jumătate din populaţie, 56%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deși rezultatele sondajului respectiv au fost contestate și chiar criticate, dacă ținem cont chiar de cele mai optimiste date ale sondajelor, pentru Unire nu s-au pronunțat niciodată mai mult de 34% din populație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Datele sondajelor sunt confirmate și de rezultatele ultimelor alegeri prezidențiale, când electoratul s-a împărțit în jumătate între proeuropenii ce au susținut-o pe Maia Sandu  și prorușii, care l-au votat pe Igor Dodon, câștigător până la urmă datorită unor fraude masive dar și a unei susțineri tacite din partea guvernării democrate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De altfel, șapte din cele 11 primării sunt din raioanele de centru, care votează majoritar, de regulă, cu partide de dreapta, unioniste și proeuropene. Alta e situația în nordul R. Moldova și în Autonomia Găgăuză, ultima împreună cu municipiul Bălți reprezentând cel mai solid nucleu prorusesc din țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Altfel spus, potrivit celor mai optimiste sondaje dar și ținând cont și de rezultatele alegerilor, ajungem la concluzia că  în cazul unui eventual referendum, pentru Unire s-ar pronunța cam tot atâția cetățeni ca și pentru unirea cu Rusia. Și asta, în condițiile, în care nu există hotar comun cu Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cauze ale acestei stări de fapt ar fi multe, în primul rând, propaganda rusească, accesibilă până în prezent, la scară largă, prin intermediul posturilor rusești de televiziune, care dețin cea mai mare parte a pieței TV moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cine are de câștigat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Oricare ar fi cauzele, este evident că Republica Moldova a intrat în anul Centenarului Unirii extrem de scindată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prin urmare, este practic imposibil să se producă în acest an sau în viitorul apropiat vreun referendum, care să repete evenimentul de la 1918 ori o astfel de decizie epocală necesită în primul rând un consens larg în societate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totuși aceste declarații, care nu sunt decât niște acțiuni simbolice, care își propun să aducă un omagiu înaintașilor care au reușit acum o sută de ani să înfăptuiască Unirea, au provocat o agitație exagerată în tabăra președintelui Dodon, care, în loc să încerce după cum i-ar sta bine unui președinte să atenueze aceste disensiuni în rândul populației, el ațâță și mai mult spiritele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De altfel, nu trebuie să fii mare expert ca să înțelegi că declarațiile de Unire i-au căzut ca laptele în păsat lui Dodon după umilința la care acesta a fost supus în ultimul timp de guvernarea democrată, care l-a suspendat din funcție de trei ori în ultimele luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acum, prin declarațiile sale agresive antiunioniste acesta are toate șansele să facă propriul electorat să uite despre slăbiciunea lui și să-l consolideze într-un an electoral, care se arată de pe acum a fi unul extrem de zbuciumat în plan politic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, atitudinea sa îi consolidează statutul de principalul bastion prorus și antiromânesc în ochii Kremlinului, care în ultimul timp de asemenea începuse să piardă încrederea în favoritul său de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, prin agitarea spiritelor, Dodon îi face un serviciu enorm oligarhului Vladimir Plahotniuc, distrăgând atenția opiniei publice de la furtul miliardului și cel de-al doilea raport Kroll, care trebuia să dea nume concrete ale beneficiarilor furtului miliardului. Până la urmă, acesta așa și n-a fost făcut public iar premierul Pavel Filip a spus că 90 la sută din numele prezente în el reprezintă persoane absolut oneste. Astfel, războiul acesta antiunionist, ațâțat cu mare entuziasm de Dodon, scoate de pe agenda publică furtul miliardului dar și trece într-un con de umbră o altă serie de acțiuni controversate ale guvernării, care ar putea crea condiții pentru noi fraude de proporții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Și în final, agitația creată în jurul acestor declarații simbolice, are toate șansele să scindeze și mai mult electoratul de dreapta împărțit între unioniștii radicali și cei raționali dar și electoratul proeuropean, neunionist.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Până la urmă, chestiunea unionistă nu poate fi soluționată într-un fel sau altul până în Republica Moldova nu va fi instaurată o democrație veritabilă, o justiție puternică și un spațiu mediatic liber de propagandă și manipulare. Până atunci, de pe urma agitației în jurul ideii unioniste, au de câștigat doar forțele antidemocratice și antinaționale, creându-se totodată condițiile pentru consolidarea regimului oligarhic de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      economie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Economia românească este precum un măr: apetisant pe dinafară, însă gaunos și cu un gust fad, se arată în recentul studiu despre economia românească realizat de compania de business intelligence KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Stăm bine la capitolul creştere economică, însă dincolo de statisticile de pe hârtie, să faci afaceri în România reprezintă o provocare plină de tot mai multe obstacole. Keysfin a realizat o radiografie a economiei, privită din prisma riscului de business, iar concluziile sunt alarmante.Există în România lui 2018 un om de afaceri care face „business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă. Şi nu este singurul care se poate ,,lăuda” cu această performanţă. În topul realizat de KeysFin mai sunt alţi 9 oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Unii le spun rechini, alţii gropari, asta pentru că mulţi dintre ei sunt specializaţi în achiziţia şi lichidarea firmelor cu probleme. Alţii aşa s-au obişnuit să lucreze. Atunci când nu le mai merg afacerile, le trec în insolvenţă şi deschid altele noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru partenerii de afaceri, acest mod de a face business se traduce în marfă pierdută, bani blocaţi şi chiar risc de faliment. Asta pentru că peste 80% dintre firmele din România sunt slab capitalizate, astfel că nu au rezerve financiare care să le permită să treacă peste astfel de situaţii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit unui studiu realizat de Keysfin ce a luat în calcul firmele înregistrate în BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvenţă) deţinute de acţionari care au avut minim 2 companii în această situaţie între 2008-2017, cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme, urmat de construcţii imobiliare (3260), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depinde foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin. La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149). La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Statistică trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, spun analiştii KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu cine să nu faci afaceri?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6900 de acţionari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Care sunt cauzele principale care provoacă insolvenţa?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit analiştilor de la Keysfin, printre provocările anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, trebuie trecute evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”, au explicat experţii KeyFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei) Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit European Payment Report, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. In acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “O analiză anuală a sectorului din care fac parte este esențială  pentru a-și face o idee cât mai clară despre evoluția acestuia și potențialele provocări viitoare. Adesea, în urma studiilor și analizelor de sector făcute pentru diverse sectoare de activitate, s-au putut explica anumite probleme cu care se confruntă firmele și s-au putut lua din timp măsuri împotriva riscurilor evidențiate ale sectorului analizat”, au explicat analiştii de la Keysfin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      muncă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Federația Rusă este afectată grav de un declin demografic, care provoacă un deficit tot mai acut de brațe de muncă. Drept urmare, Autoritățile rusești sunt tot mai îngrijorate de faptul că numărul emigranților de muncă, inclusiv a celor din Republica Moldova și Ucraina este în scădere, aceștia din urmă preferând să migreze în ultimii ani în țările Uniunii Europene.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acest fapt rezultă din concluziile unui raport referitor la politica de migrație a Rusiei, elaborat de Centrul de Cercetări Strategice din Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Numărul emigranților moldoveni în Rusia a scăzut cu 100.000 în trei ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Autorii raportului constată că Federația Rusă este tot mai neatractivă ca piață a muncii pentru moldoveni. În ultimii trei ani, numărul moldovenilor și a ucrainenilor plecați la munci sezoniere în Federația Rusă a scăzut cu aproximativ cu câte 100.000.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit datelor oficiale ale Ministerului rus de Interne, dacă la data de 1 octombrie 2015, în Federația Rusă se aflau la muncă 250.963 de moldoveni, în 2016, numărul acestora a coborât până la 218.420 de persoane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O scădere și mai drastică s-a produs în următorul an. La data de 1 octombrie 2017, în Federația Rusă munceau doar 157.000 de moldoveni. La fel, în trei ani, numărul ucrainenilor aflați la muncă sezonieră în Federația Rusă s-a redus de la 436.000 la 332.000.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Această scădere se datorează în special devalorizării rublei rusești, precum și a deschiderii pieței muncii europene pentru Moldova și Ucraina, concluzionează raportul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Cu fiecare an se reduce numărul emigranților din Moldova și Ucraina – oamenii din aceste țări au alternativă prin a merge la muncă în țările din occident ( mai ales datorită regimului liberalizat de vize cu Europa)”, explică experții ruși.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit acestora reducerea emigrației în Federația Rusă este cauzată de „criza economică și stagnare”. „Specialiștii străini pierd interesul pentru piața de muncă rusească, iar din cauza devalorizării rublei și relațiilor externe tensionate, poate duce la reducerea și a numărului celor care muncesc la moment în Rusia”, se constată în Raport.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Drept urmare, Potențialul demografic pentru emigrare (temporare și definitive) în Rusia din țările ex-sovietice se va reduce. ”Un flux stabil putem aștepta doar din Asia Centrală”, anunță cei de la Centrul de Cercetare Strategică al Federației Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Politici rusești de atragere a emigranților

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pentru a reduce acest fenomen de pierdere a emigranților, autorii studiului propun autorităților ca după declarațiile că Rusia are nevoie de emigranți să fie elaborate și aplicate politici care să atragă emigranții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ce privește migrația definitivă cu stabilirea în Federația Rusă, autorii studiului propun să fie aplicată metoda selectivă, care funcționează, spre exemplu, excelent în cazul Canadei sau a Australiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, experții recomandă autorităților să perfecționeze Programul de stat de susținere a conaționalilor de etnie rusă, care se mută cu rezidenţa în Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De remarcat, însă, că acest program nu prea funcționează, deoarece autoritățile rusești le oferă conaționalilor în special locuri de rezidenţă în regiunile slab populate și afectate și ele de un exod puternic al populației, spre exemplu în Siberia și Extremul Orient.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Însă majoritatea emigranților doresc să se stabilească de regulă în Moscova sau Sankt Petersburg sau în împrejurimile acestor două cele mai mari orașe rusești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit studiului, interesele Rusiei în chestiunea demografică ar fi ca emigranții care vin în țară să fie persoane tinere, calificate care au terminat sau sunt pe cale să termine procesul de instruire.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Însă, totodată experții ruși spun că în majoritatea țărilor post-sovietice, populația aptă de muncă va scădea considerabil în următorii ani. Excepție este Kazahstanul și Asia Mijlocie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În Occident emigrează pentru totdeauna

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De remarcat, că această reorientare a emigrării, deși reduce din dependența față de Federația Rusă, nu este deloc benefică pentru viitorul Republicii Moldova. Și asta, deoarece emigranții moldoveni, pe parcursul ultimilor 20 de ani, deși au lucrat în Rusia, nu s-au stabilit în număr mare în această țară. De regulă ei munceau câteva luni după care se întorceau acasă, aducând bani în țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte, odată stabiliți în țările Uniunii Europene, Canada sau SUA, moldovenii nu mai doresc să se întoarcă acasă, își aduc familiile și îşi stabilesc în câțiva ani rezidenţa permanentă pe teritoriul țărilor unde lucrează. Acest lucru a condus la reducerea dramatică a populației din ultimii ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldova, printre cele mai mari scăderi ale populației până în 2050

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Populaţia Republicii Moldova va scădea cu 19% până în 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Acesta arată că populaţia Republicii Moldova  (împreună cu Transnistria) va scădea până la 3,2 milioane, în 2050 iar în 2100 va ajunge până la 1,9 milioane locuitori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit experţilor internaţionali, cu un nivel între 70 şi 71 de ani, Republica Moldova, Federaţia Rusă şi Ucraina au cea mai scăzută speranţă de viaţă din Europa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acest raport, Bulgaria conduce la capitolul reducerii populației, care va scădea cu 23% până în 2050. Topul este completat de Letonia, cu o scădere de 22%, Republica Moldova – cu 19%, Ucraina – cu 18%, Croaţia, Lituania şi România – cu 17%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Între principalele cauze ale acestei scăderi considerabile a populaţiei în primele 10 ţări din clasament se numără ratele scăzute ale natalităţii. Acestea sunt situate între 1,3 şi 1,6. Prin comparaţie, în SUA, rata natalităţii este de 1,9.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O altă cauză este emigrarea. Milioane de oameni au părăsit Estul Europei pentru ţări din vestul continentului european în care nivelul de trai este mai ridicat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      etnografic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Muzeul Etnografic al Transilvaniei este prima instituție din România admisă în calitatea de membru al EURHO – European Rural History Organisation, organizație științifică de elită ce reunește instituții și personalități din domeniul istoriei și patrimoniului rural european.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Astfel, în data de 19 ianuarie 2018, în urma unui îndelungat și complex proces de evaluare, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, instituție care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean, a primit calitatea de membru instituțional al EURHO – European Rural History Organisation (http://www.ruralhistory.eu/), organizație care are misiunea de a promova studierea tuturor aspectelor istoriei rurale europene și mondiale, reunind instituții științifice și specialiști de prestigiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Felicit cu acest prilej managerul precum și întreaga echipă a Muzeului Etnografic al Transilvaniei pentru reușită. Este, incontestabil, o nouă confirmare, mai mult decât autorizată, a profesionalismului, a pasiunii și a dăruirii cu care echipa muzeului își îndeplinește nobila misiune ce îi revine” a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Muzeul Etnografic al Transilvaniei este prima instituție din România care primește calitatea de membru instituțional al organizației, alături de alte instituții și organizații – universități, institute și centre de cercetare, muzee, societăți academice, arhive istorice din 14 țări: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia și Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cu ocazia primirii Muzeului Etnografic al Transilvaniei în EURHO, președinta organizației, prof. Leen Van Molle,  de la Universitatea din Leuven, Belgia, a transmis următorul mesaj:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „EURHO (European Rural History Organisation) este bucuroasă să primească Muzeul Etnografic al Transilvaniei în calitate de nou membru instituțional. Eurho reunește mai mult de 20 de centre de cercetare și muzee din domeniul istoriei agriculturii și istoriei rurale. Organizația construiește punți de dialog între cca. 400 de cercetători individuali din diferite țări, diferite ramuri ale istoriei și diferite științe sociale sau pozitive, toate acestea fiind interesate în descoperirea trecutului rural cu scopul de a înțelege mai bine prezentul global. Multe dintre problemele societății, la scară mondială, sunt legate, sub o formă sau alta, de istoria complexă a agriculturii și de transformarea spațiului rural: descreșterea spațiului deschis, diminuarea terenului agricol, problemele legate de calitatea, cantitatea și distribuția inegală a alimentelor, de foamete și de obezitate, riscurile de mediu precum disponibilitatea apei, eroziunea solului, poluarea aerului și schimbările climatice. România nu constituie o excepție în procesul care leagă trecutul nostru rural de un viitor îngrijorător. Instituțiile care prezervă și cercetează trecutul rural, așa cum este Muzeul Etnografic al Transilvaniei, sunt astăzi mai importante ca niciodată, pentru că ele ne ajută să ne formăm o perspectivă asupra practicilor istorice, a cauzelor și consecințelor schimbării.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Admiterea Muzeului Etnografic al Transilvaniei în EURHO a fost făcută la recomandarea reprezentantei regionale a organizației pentru Europa de Est, prof. Zsuzsanna Varga, de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, Ungaria, ca urmare a vizitei de evaluare efectuate în anul 2016, fiind acceptată în cursul acestei luni de Consiliul director al EURHO, din care fac parte prof. Leen Van Molle (Universitatea din Leuven, Belgia) – președinte, Gérard Béaur (L’École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris, Franța) – vicepreședinte, Patrick Svensson (Universitatea Suedeză de Științe Agricole din Uppsala) – vicepreședinte, Ernst Langthaler (Universitatea din Linz & Institutul de Istorie Rurală din St. Pölten, Austria) – secretar și Peter Moser (Arhivele de Istorie Rurală din Berna, Elveția) – trezorier.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Muzeul Etnografic al Transilvaniei aderă în totalitate la principiile și obiectivele organizației, propunându-și să contribuie la creșterea calității cercetărilor de istorie rurală, să promoveze patrimoniul și istoria rurală românească în spațiul cultural european și să facă demersurile necesare pentru a facilita accesul altor instituții și organizații din România în European Rural History Organisation

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      CSI

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O iniţiativă legislativă privind ieşirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost depusă la Biroul permanent al Parlamentului de către un grup de deputați ai fracțiunii liberale. Autorii proiectului de lege, care a fost depus la 29 decembrie 2017,  sunt: Mihai Ghimpu, Ion Apostol, Ştefan Vlas, Roman Boţan şi Ion Casian.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit documentului decizia a fost luată în conformitate cu noile viziuni socio-economico-politice ale Republicii Moldova și anume cele de orientare spre spațiul european. De asemenea liberalii consideră că acest acord nu mai este autentic din motiv că nu se respectă unele prevederi care se stipulează în act.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acordul n-a fost respectat din start de către Federația Rusă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Având în vedere că principiile care au stat la baza constituirii Comunității Statelor Independente și anume: recunoașterea reciprocă și respectarea suveranității naționale a statelor membre, egalitatea în drepturi și neamestecul în treburile interne, renunțarea la aplicarea forței, alte principii unanim recunoscute ale dreptului internațional, au fost încălcate de către una din părțile semnatare, precum și, ținând cont de aspirațiile de integrare europeană ale Republicii Moldova, Parlamentul adoptă prezenta hotărâre”, se menționează în proiectul de lege.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Totodată, membrii semnatari ai proiectului de lege își argumentează poziția prin faptul că Acordul cu CSI nu a favorizat în niciun fel Republica Moldova, toate deciziile fiind luate exclusiv reieșind din interesele Federației Ruse. „Autoritățile de la Moscova nu respectă acest acord odată ce susține agresiunea militară în partea de est a Moldovei, iar mai bine de 25 de ani își menține militarii și armamentul pe teritoriul țării noastre. Aceste acțiuni încalcă toate principiile stabilite în Acordul dat, se mai arată în nota informativă a proiectului de lege.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dodon este sigur că proiectul nu va trece

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Șeful statului, Igor Dodon, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că are mari speranțe că acest proiect de lege nu va fi votat de către Parlament.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Liberalii au depus la Biroul permanent al Parlamentului un proiect de lege care prevede denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente și abrogarea hotărârii Parlamentului privind ratificarea acestui acord, fără să-și dea seama ce consecințe poate avea această decizie. Ei trebuie să fie conștienți de faptul că odată cu inițierea acestui lucru o să aibă de suferit tot cetățenii, care muncesc peste hotare. Eu sunt sigur că nu va trece acest proiect. Există o procedură specială și nu cred că va avea sorț de izbândă”, a afirmat Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Servește doar intereselor Rusiei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Comunitatea Statelor Independente a fost creată  în anul 1991, după  destrămarea Uniunii Sovietice, la care au aderat majoritatea țărilor foste membre, cu excepția celor trei țări baltice, Lituania, Letonia și Estonia. După agresiunea rusească din Georgia în 2008, și această țară caucaziană s-a retras din comunitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De atunci, participarea în Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost un subiect intens dezbătut de către diverși actori politici. Tot mai des și nu doar în Moldova  CSI este calificată drept organizație ineficientă, care nu servește intereselor naționale ale statelor membre în afară de Rusia. Agresiunea Rusiei în Ucraina este elocventă în acest sens.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte există argumente în favoarea apartenenței la Comunitate ce țin de exportul pe piețele CSI, de migrație sau de importul de energie, în special al gazelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Abandonarea CSI nu înseamnă și abandonarea automată a acordurilor comerciale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De altfel, în cazul abandonării CSI, participarea la Acordul privind Zona de Liber Schimb a CSI, semnat de R. Moldova în 2011 și ratificat în 2012, va rămâne cel mai degrabă în vigoare. Retragerea din CSI nu atrage după sine în mod obligatoriu și părăsirea zonei de comerț liber. Acest lucru se referă de asemenea la alte zeci de acorduri, inclusiv cel privind libera circulație în țările CSI. Spre exemplu Georgia, deși a părăsit CSI nu a abandonat toate acordurile din cadrul comunității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cota CSI în comerțul extern al R. Moldova este tot mai mică

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Ponderea în volumul total al raporturilor comerciale a statelor CSI este în continuă scădere. Dacă în primele 11 luni ale anului 2010 exporturile în statele CSI reprezentau peste 40% din total, în aceeași perioadă din 2017 ponderea respectivă a coborât până la 19,5%. Spre comparație, în aceeași perioadă ponderea exporturilor spre UE a crescut în aceeași perioadă de la 47% la aproape 66%. Doar România a deținut în ianuarie-noiembrie 2017 aproape 25% din volumul exporturilor moldovenești, mai mult decât toate țările CSI împreună.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte, ponderea importurilor din CSI s-a redus în aceeași perioadă de la 32,2% la 24,8% iar cea a importurilor din UE a crescut de la 44,7% la 49,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Însă interconectările la resursele energetice europene prin conectarea la rețelele de gaze și energie electrică din România ar putea reduce drastic importurile din CSI și în special din Rusia de unde vine aproape tot gazul consumat în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Strategia de platformă de legătură între CSI și UE nu se materializează

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău încă mai speră că menținerea statutului de membru CSI cu toate avantajele ce decurg de aici ar fi în măsură să sporească interesul din partea comunității investitorilor. Acest avantaj este considerat atractiv atât pentru investitorii din CSI, cât și pentru cei europeni. În strategiile de atragere a investițiilor, autoritățile moldovenești cred că atât companiile din CSI, cât și cele din UE, ar putea fi tentate să-și transfere capacitățile de producție în Moldova, beneficiind dublu de regimul comercial liberalizat cu CSI și UE. Totuși, merită de amintit faptul că foarte puține companii, atât din țările CSI cât și din UE au investit în R. Moldova de la intrarea în vigoare a acordului de liber schimb cu UE în 2013. Mai mult investitorii sunt tentați de forța de muncă ieftină, însă și aceasta este pe cale să se epuizeze în R. Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Viitorul CSI este incert

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit expertului Dionis Cenușă de la centrul analitic Expert-Grup, viitorul CSI este unul incert. În primul rând, ineficiența politică a CSI a fost confirmată de incapacitatea acesteia de a stopa acțiunile neprietenoase ale Rusiei împotriva Ucrainei, soldate cu anexarea Crimeii. În al doilea rând, valabilitatea acordurilor colective semnate între țările CSI depinde deseori de voința politică a Rusiei. Totodată, interesul pentru CSI în rândul clasei politice este în descreștere pe măsura accelerării integrării europene (Ucraina, Moldova). În al treilea rând, însăși Rusia are o poziție echivocă față de CSI, fiind focusată pe Uniunea Euroasiatică. Astfel, evoluția ulterioară a CSI va depinde de gradul de avansare a proceselor integraționiste euroasiatice, coordonate de Rusia,  dar și de nivelul de participare a statelor CSI, care se apropie în mod rapid de UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      fenosa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Concernul multinațional cu origini spaniole Gas Natural, proprietarul companiei moldovenești Gas Natural Fenosa, cel mai mare distribuitor de energie electrică de pe piața locală,  scoate compania la mezat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Explicația ar fi că Gas Natural efectuează în prezent o revizuire strategică a tuturor activelor sale după ce în septembrie 2016, o parte dintre acțiunile companiei au fost achiziționate de către fondul american Global Infrastructure Partners (GIP), scrie elEconomista.es.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Se așteaptă să obțină 500 de milioane de euro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prin vânzarea unor active și consolidarea altora, compania spaniolă urmărește să-și sporească eficiența.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Operațiunea ar putea însemna pentru Gas Natural un venit de aproximativ 500 de milioane de euro, care ar fi adăugat la aproape trei miliarde de euro obținuți din vânzările unor active din Columbia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Compania intenționează să își prezinte planul strategic la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie. Inițial, data programată este 28 februarie, dar aceasta nu este încă definitivă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prezentă din 2000 pe piață și deține 70% din ea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Gas Natural Fenosa este prezentă în Republica Moldova din 2000 și deservește peste 800.000 de clienți, prin filialele sale Red Union Fenosa și Gas Natural Fenosa Furnizare Energie, specializate  în distribuția și comercializarea energiei electrice în centrul și sudul țării, inclusiv în capitala sa (Chișinău).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Activitatea în Moldova include distribuția reglementată și comercializarea energiei electrice, care reprezintă 70% din piața de energie electrică a țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Profit brut de 42 milioane de euro în 2016

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      EBITDA (profitul înainte de calcularea dobânzilor, impozitelor, deprecierii si amortizării) sau mai pe scurt profitul brut  a activității de distribuție a energiei electrice în Moldova a atins cifra de 42 milioane euro în 2016, cu 10,5% mai mult decât în ​​2015. Această creștere se datorează majorării tarifelor la energia electrică, scăderii pierderilor în rețea și efectul cursului de schimb valutar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La sfârșitul anului trecut, compania spaniolă a menținut contacte permanente cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pentru a solicita noi tarife pentru distribuția energiei electrice, ceea ce a condus la o creștere a tarifelor  pentru clienții moldoveni cu 14,2%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În trei ani urmează să recupereze venituri ratate de 80 milioane de euro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Guvernul Moldovei și Gaz Natural Fenosa au ajuns la un acord la mijlocul anului 2016 pentru a recupera prin majorarea tarifelor  veniturile ratate în anii precedenți din cauza neactualizării tarifelor. Acordul recunoaște că până în 2015 veniturile ratate plus dobânda s-au cifrat la 80 de milioane de euro, ca urmare a deprecierii monedei naționale și a stabilit o perioadă de recuperare a acestora între 2017 și 2020.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Amintim că încă la începutul toamnei, 2017 au fost vehiculate  informaţii neoficiale privind o posibilă tranzacţie de cumpărare a grupului Gas Natural Fenosa, potrivit mold-street.com

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Surse neoficiale spun că ar fi o companie dintr-o ţară din centrul Europei, iar mai concret un holding energetic şi financiar din Cehia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Miliardar ceh, care a mai încercat să intre pe piața moldovenească

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mai mult, ofertantul ar fi unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Cehia, compania căruia încă în 2008 a încercat să intre pe piaţa Moldovei, obţinând dreptul de a construi o Centrală Electrică pe bază de cărbune la Ungheni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Atunci firma United Energy Moldova, parte a grupului ceh J&T Finance Group (controlată de milionarul slovac Patrik Tkac, având acum între acţionari şi pe chinezii de la CEFC, ce au preluat Rompetrol), a semnat un acord cu Guvernul Republicii Moldova. Documentul prevedea edificarea unei centrale electrice la Ungheni cu o capacitate de 350 MW, pentru care compania urma să investească circa 600 de milioane de euro. Demararea construcţiei era planificată pentru primul trimestru al anului 2009, iar finalizarea – în 2013.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectul s-a blocat din cauza crizei economice din regiune, dar şi a problemelor de coordonare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acum, pe locul unde urma să fie amplasată staţia electrică se află doar un bolovan, pus ca piatră de temelie şi sfinţit în martie 2009, în prezenţa lui Vladimir Voronin, şeful statului de atunci, dar şi a lui Igor Dodon, actualul preşedinte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Daniel Kretinsky, managerul United Energy Moldova în 2008-2009, este acum pe locul 5 în topul celor mai bogaţi oameni de afaceri din Cehia cu o avere de circa două miliarde de dolari, potrivit ForbesAverea impresionantă a acumulat-o în special din afaceri din sectorul energetic şi pare cel mai posibil ofertant.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Și Electrica a avut intenții să intre pe piața energetică moldovenească

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Și compania română de distribuție Electrica a avut intenția de a cumpăra afacerea spaniolilor însă a renunțat pentru ca să se reorienteze pentru alte rețele de distribuție, din nordul și nord-vestul R. Moldova, aflate încă în gestiunea statului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Încă în 2015 aceasta a analizat posibilitatea de a investi în Republica Moldova. Ioan Roșca, director general al companiei, in cadrul unei conferințe organizate de Ziarul Financiar anunța însă că deocamdată nu există un plan concret de investiții pentru că riscurile din domeniul politic sunt extrem de ridicate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Este o zonă atractivă pentru toate companiile românești, însă este condiționată și de traseul ei politic și economic care sperăm să fie pro-european. Am analizat zona de distribuție de acolo. Sunt trei companii care urmează să fie privatizate și luăm în considerate aceste oportunități de a pătrunde pe piața din Republica Moldova, dar nu avem încă nimic concret pentru că acolo riscurile din zona politică sunt destul de ridicate”, a afirmat Roșca adăugând că în R. Moldova rata reglementată de rentabilitate este mult mai atractivă decât în România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Electrica a rămas astfel la nivelul de intenție, rețelele din nordul Moldovei rămânând până în prezent în gestiunea guvernului de la Chișinău, deși sunt scoase de câțiva ani la privatizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      purcari

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Producătorul moldovean de vin Purcari Wineries Plc intenţionează să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în primul trimestru din acest an, scoțând la vânzare cel mult 49% din acţiuni. Compania nu va obține lichidități din această tranzacție, capitalul social nu se va majora iar cel mai mare acționar, fondul american Horizon Capital vede în această listare o oportunitate de a-și monetiza investiția.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      „Purcari intenţionează să solicite admiterea acţiunilor sale la tranzacţionare în Categoria Acţiuni Internaţionale, pe Piaţa Spot Reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti. Oferta va consta dintr-un număr de până la 9,8 milioane de acţiuni oferite existente, ceea ce reprezintă până la 49% din numărul total de acţiuni ale societăţii”, se arată în document.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu își majorează capitalul social

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Societatea nu îşi va majora capitalul social în cadrul ofertei publice şi nu va primi niciun fel de fonduri rezultate din ofertă. Oferta se aşteaptă să fie finalizată în primul trimestru din 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acest moment, cea mai mare parte a acţiunilor este deţinută de fondul de investiții american Horizon Capital (63,5%), urmat de directorul și fondatorul companiei Victor Bostan cu 30% şi de Corporația Financiară internațională (6,41%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cum încearcă să atragă cumpărători

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit comunicatului de presă, compania intenţionează să adopte o politică de dividende progresivă. În caz că nu vor exista  condiţii de piaţă excepţionale sau nevoi semnificative de finanţare, Consiliul de Administraţie intenţionează să recomande Adunării Generale a Acţionarilor ca 50% din profitul anual să fie distribuit acționarilor în calitate de dividende.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie şi patru platforme de producţie în România şi Moldova. Purcari deţine două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală în acest segment de 26%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Creștere de 34% anual în trei ani

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe fondul creşterii robuste a consumului în Europa Centrală și de Est şi în special în România, Purcari a înregistrat o rată medie de creştere a veniturilor de 34% în perioada 2014-2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În România ratele medii anuale de creştere au fost de 55%,  în Polonia de 49% iar în Moldova – de 44%. În Cehia şi Slovacia vânzările de produse ale vinăriei Purcari de clasa Premium au crescut anual cu 15%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nivelul ridicat al creşterii s-a menţinut și în primele nouă luni ale anului 2017, în care compania a crescut cu 35% pe an, creşterea în România accelerând la 69% faţă de aceeaşi perioadă din 2016”, se arată în document.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit acestuia, marja EBITDA pe primele 9 luni 2017 a fost de 33%, în timp ce marja de profit net a urcat la 23%, crescând cu 29%, respectiv 55%, faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cui se adresează oferta

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Oferta se va adresa publicului de tip retail și investitorilor calificați din România și investitorilor calificați internaționali, din afara Statelor Unite ale Americii potrivit Regulamentului S din Legea privind Valorile Mobiliare din Statele Unite ale Americii. Informații detaliate privind Oferta se vor publica în cadrul prospectului, de îndată ce acesta este aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urmând delegarea pentru aprobarea Prospectului primită de la Comisia de Valori Mobiliare din Cipru (CyCVM).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Raiffeisen Bank România va acționa în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital va acționa ca Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, au mai precizat reprezentanții Purcari. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Fondatorul Vinăriei Purcari – trecem la o nouă etapă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Victor Bostan, fondator și director general al Purcari, a declarat: “Am sărbătorit anul trecut 190 de ani de la înființarea Purcari. Este pentru mine un prilej de mare mândrie și în același timp de mare smerenie, să conduc compania și echipa noastră în această nouă etapă, aceea de companie listată. Viziunea noastră este să devenim liderul incontestabil pe piața vinului în ECE (Europa Centrală și de Est – n.r.), desfătând consumatorii noștri cu vinuri excelente și oferindu-le o valoare superioară pentru prețul plătit. Astăzi, vinurile noastre sunt un lux accesibil, de care se bucură clasa medie aflată în continuă creștere în ECE, care nu își poate permite mereu o mașină extravagantă sau o vacanță exotică, dar cu siguranță poate avea acces la un vin de top pentru a sărbători un moment special. Ne-am dezvoltat într-un ritm rapid, spre bucuria acționarilor noștri, deși consider că suntem abia la început de cale. În România se consumă circa șase litri de bere și băuturi spirtoase pentru fiecare litru de vin, în timp ce în Polonia raportul este de 18 la 1, deci mai avem mult de lucru, mai ales după ce am intrat în segmentul vinurilor spumante anul trecut.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Horizon capital: oportunitate de a monetiza o parte din investiție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Suntem privilegiați să îl susținem pe Dl. Bostan și echipa sa încă din 2010. Oferta este o oportunitate pentru Horizon Capital de a monetiza o parte din această investiție, spre încântarea investitorilor fondului nostru, menținând în același timp o participație importantă în companie, pentru a profita de creșterea viitoare. În ultimii șapte ani, Purcari a demonstrat o inventivitate și o capacitate de execuție extraordinare. În ciuda faptului că au pierdut o parte importantă a afacerilor lor din Rusia, CSI, ca urmare a devalorizărilor regionale și a contracției economice din acea zonă, au atins o rată de creștere și profitabilitate cu adevărat impresionantă, depășind cu mult așteptările în ECE. Obsesia companiei cu privire la satisfacția consumatorilor, oferind un raport calitate preț excelent, și comunicarea acestor valori prin campanii de marketing cu adevărat remarcabile, a devenit un model de urmat pentru multe dintre companiile noastre din portofoliu. Suntem dornici să ne continuăm munca alături de management și încântați că noi acționari ni se vor alătura după acest IPO”, a declarat Lenna Koszarny, partener fondator și director general al Horizon Capital, acționarul majoritar al Purcari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Fondul American vinde cel mai mult

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dacă toate acțiunile oferite spre vânzare vor fi cumpărate de către investitori în cadrul ofertei publice, participația Horizon Capital ar urma să scadă de la 63,55% la 22,69%, cea a IFC de la 6,4% la 3,27%, în timp ce fondatorul companiei Victor Bostan ar urma să dețină 25% față de 30% în prezent, conform datelor făcute publice de către companie. Afacerea a fost fondată de către Victor Bostan și pentru a se dezvolta a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Polonia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      După o perioadă de acalmie de mai mulți ani, atingând apogeul prin gestul de solidaritate al Poloniei în contextul revoluției recente din Ucraina, care a implicat inclusiv societatea civilă poloneză în sprijinirea ucrainenilor, relațiile dintre cele două capitale au început treptat să se răcească, fiind reactivate animozitățile pe fondul evenimentului care a marcat istoria Poloniei în relație cu Ucraina, anume crimele ucrainenilor naționaliști împotriva polonezilor, în special cele din anul 1943 de la Volînia. Mobilizarea și solidaritatea impresionante, la drept vorbind,  arătate de către vecinul și partenerul polon în timpul Euromaidan-ului nu anticipau atât de curând reamorsarea disputelor politice pe probleme istorice, care păreau în cele din urmă măcar tolerate de dragul parteneriatului strategic polono-ucrainean și datorită importanței Ucrainei în viziunea liderilor de la Varșovia asupra mediul de securitate național și regional, în raport cu Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cazul ”Volinia `43” în memoria Poloniei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Masacrul Organizației Ucrainenilor Naționaliști (OUN) și a Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) asupra polonezilor stabiliți în regiunea Volînia reprezintă o parte a memoriei poloneze din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și totodată a memoriei calvarului național, alături de alte evenimente la fel de tragice, precum agresiunea sovieto-germană (1939), masacrul de la Katin (1940) sau răscoala din Varșovia din 1944, înăbușită de trupele germane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În timpul regimului socialist care a preluat puterea în Polonia, după cea de a doua conflagrație mondială, deși sunt prezentate crimele UPA împotriva polonezilor, accentul era pus mai cu seama asupra evenimentelor din granițele stabilite ale statului polon post-război și mai puțin asupra crimelor săvârșite pe teritoriul Ucrainei sovietice. Așa se face că, în această perioadă, masacrul de la Volînia lipsește din povestirile cu privire la actele brutale ale OUN/UPA la adresa polonezilor din această regiune[i]. Însă după 1989, memoria evenimentelor de la Volînia redevine actuală în rândul unor istorici, a unor organizații civile și a unor politicieni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Un astfel de exemplu poate fi dat imediat după `90, când grupuri și organizații formate, în parte, din descendenți ai polonezilor care au locuit la est de granițele Poloniei (mai cu seamă în regiunea Volînia), cunoscute sub denumirea de Kresowianie (traducerea aproximativă în limba română ”(re)nașterea” n.t.) promovează subiectul istoric ce a avut loc în urmă cu aproape 50 de ani. Aceștia au propus diferite variante sub forma cărora să fie recunoscute actele criminale ale OUN/UPA împotriva polonezilor – ”genocid neglijat”, chiar ”genocid extrem” – prin care încercau să accentueze gravitatea brutalității naționaliștilor ucraineni. Alții au mers chiar mai departe și au echivalat actele ucrainenilor cu cele ale naziștilor împotriva evreilor[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ciuda unor asemenea inițiative, anii `90 reprezintă pentru Polonia perioada reconsiderării relației cu vecinii de la Est. Politica externă a Poloniei este călăuzită de un set nou de principii directoare. Purtându-i generic numele artizanului său, ”doctrina Giedroyc” presupunea renunțarea Poloniei la orice formă de pretenții teritoriale și încheierea disputelor istorice cu vecinii de la Est și cel mai important cu Ucraina[iii]. Fugit la Paris în 1939, Jerzy Giedroyc considera că stabilitatea, independența și prosperitatea Poloniei depind de sprijinirea independenței Ucrainei, Lituaniei și Belarusului. Adoptând aceste principii în politica sa externă, Polonia a fost primul stat care a recunoscut indepedența Ucrainei. După aderarea la UE și NATO a devenit, în practică, avocatul statului ucrainean în cadrul structurilor euro-atlantice, pentru ca în timpul celor două revoluții ucrainene, Revoluția Portocalie, respectiv Euromaidan, să sprijine mișcările pro-occidentale, încercând totodată să se așeze la masa discuțiilor privind soluționarea crizei ucraineane, pe parcusul anului 2014. Nu în ultimul rând, la insistențele Varșoviei se va înființa Parteneriatul Estic, în anul 2009, un rezultat care a confirmat politica de succes avută de Polonia în cadrul Uniunii Europene cu privire la promovarea intereselor sale regionale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Renunțând pentru câțiva ani la narațiunea istorică, prioritizând alte aspecte ale relației cu vecinii, Polonia a încercat să joace rolul garantului stabilității regionale și promotorul integrării europene a vecinilor de la Est. Decidenții politici de la Varșovia au realizat repede faptul că pentru o Polonie puternică e nevoie de vecini pro-europeni sau cel puțin anti-ruși. Iar până în anul 2015, părea că Varșovia percepea relația cu Kievul în această logică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O nouă politică națională dictată de la Varșovia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Câștigarea alegerilor prezidențiale și parlamentare de către Partidul Lege și Justiție, al cărui lider incontestabil este Jaroslaw Kaczynski, a însemnat schimbarea radicală a politicii poloneze, dar și a relației cu Ucraina. PiS și adepții acestuia au avut de la bun început un alt punct de vedere asupra Poloniei, a rolului acesteia în regiune și în Europa și asupra importanței istoriei pentru statul polon. Ceea ce în viziunea altora ultimii 25 de ani au reprezentat o perioada de succes a Poloniei, pentru PiS și Kaczyncki acești ani au însemnat pentru statul polon o epoca ”a greșelilor și înfrângerilor”, ani ai ”minciunilor și trădărilor”. În plus, în tot acest timp, Polonia ar fi fost asuprită, i-ar fi fost încetinită dezvoltarea, pe când, referindu-se la ucraineni, aceștia din urmă nu ar face altceva decât să manipuleze o țară nefericită[iv]. Ca urmare, PiS își va asuma să ”repare aceste nedreptăți” prin inițierea unei ”tranziții istorice de la A Treia Republică la A Patra Republică”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Noul model de abordare atât a chestiunilor ce țin de politica internă, cât și a celor ce țin de politica externă sunt parte a ideologiei de partid, care într-o anumită măsură era anunțată încă din campanie. ”Schimbările bune” anunțate de liderii Partidului Lege și Justiție creionează, în definitoriu, obiectivele politicii tranzitorii de la ”a treia la a patra republică”, obiective care în aceeași măsură reflectă modul autoritar prin care partidul își urmărește consolidarea monopolului de putere în stat.  Pe plan intern ”schimbările” au presupus și vor presupune: subordonarea politică a justiției,  aplicarea presiunii politice asupra mass-mediei, urmată în unele cazuri de subordonarea ei sau încurajarea și sprijinirea tendințelor naționaliste în rândul aderenților sau a organizațiilor cu acest profil[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În altă ordine de idei, strategia guvernului cuprinde nominalizarea și unde este posibil sancționarea celor responsabili pentru ”greșelile” produse. În acest sens, a fost declanșată o campanie de discreditare a unor importanți foști lideri de stat, remarcați de altfel pe plan internațional pentru contribuția avută la evoluția Poloniei după căderea Cortinei de Fier (vezi cazul Lech Walesa)[vi]. O altă tactică utilizată de PiS este identificarea așa-zișilor inamici care reprezintă o amenințare, un obstacol în calea evoluției și bună-stării națiunii poloneze. Aceștia se găsesc atât intern (comuniștii din sistem sau alți rivali politici, complici la trădarea Poloniei – Donald Tusk), cât și în exterior (fie în postura unor state, cum ar fi Germania, fie Uniunea Europeană care încearcă să reducă noțiunea de stat suveran sau impune o serie de politici inutile). Rămânând în aceeași notă a amenințărilor percepute/imaginate, în Polonia se conturează percepția conform căreia, din pricina imigrației din ultimii ani (datorată în parte și conflictului ce mistuie estul Ucrainei), ar scădea salarile[vii], probabil datorită forței de muncă mai ieftine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu în ultimul rând, se pare că retorica naționalistă, ce presupune rememorarea catastrofelor care au marcat Polonia în secolul XX, este parte atât a ideologiei de partid, cât și a discursului politic și a direcțiilor de acțiune a căror țintă devine istoria comună și sângeroasă împărțită de Polonia și Ucraina. Iar noua politică dusă de Varșovia în relație cu Ucraina nu s-a rezumat doar la retorică, ci și la ultimatumuri, după cum vom vedea pe parcurs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Primul pas al provocării lansate la adresa Kievului a fost calificarea crimelor OUN-UPA ca genocid la adresa poporului polonez, urmată la scurt timp de condamnarea cu vehemență a îndrăznelii Kievului de a apologia lideri ai OUN-UPA. În continuare, aceste repere au devenit baza politicii ostile la adresa Ucrainei. Or, de cealaltă parte, liderii ucraineni au impresionat prin inabilitatea diplomatică de a gestiona acest subiect sensibil, ignorând adesea consecințele ce ar putea surveni de pe urma schimbului de decizii care incită impulsurile belicoase ale conducerii de la Varșovia. Rețeta poate fi completată cu pasivitatea și necunoștința de cauză, chiar a istoriei, de către unii liderilor ucraineni care au dus la situația pe care o întâlnim în prezent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Provocări de o parte și de alta…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ultimii doi ani, parlamentele celor două state, s-au angajat într-o campanie de decizii și legi controversate a căror legiferare aproape simultană au anticipat  reeșalonarea unor probleme istorice nesoluționate. Startul a fost dat în Sejm (Parlamentul Poloniei) prin adoptarea Zilei naționale în amintirea victimelor genocidului naționaliștilor ucraineni împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, comemorată pe 11 iulie. La scurt timp, Rada ucraineană decide ca în ziua de 24 martie să fie comemorate victimele genocidului comis de către statul polon împotriva ucrainenilor în perioada 1919-1951[viii]. Aceste legi au fost doar începutul ineluctabil a unei serii de măsuri controversate la Kiev și Varșovia deopotrivă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Care sunt aceste măsuri, consecințele în plan politic și social ale acestui diferend înnăscut din politica naționalistă dusă de actuala conducere de la Varșovia și inabilitatea diplomatică a liderilor de la Kiev de a gestiona relația cu un guvern ostil și provocator, precum și alte aspecte și explicații conexe, considerate importante de menționat în economia acestei intrigi, vor fi abordate în curând.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldovan Anton

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ___________________________________________________________________________

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] https://www.opendemocracy.net/od-russia/andrii-portnov/clash-of-victimhood-1943-volhynian-massacre-in-polish-and-ukrainian-culture

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] https://www.wilsoncenter.org/blog-post/ukrainian-polish-relations-the-context-the-memory-war-game-lose-lose

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] http://euromaidanpress.com/2016/07/16/why-are-there-new-tensions-between-ukraine-and-poland/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] http://euromaidanpress.com/2017/12/19/kyivs-hold-on-polish-politics-why-anti-ukrainian-rhetoric-in-poland-will-grow-stronger/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii] Vezi https://trb.ro/recrudescenta-tensiunilor-dintre-varsovia-si-kiev-pe-probleme-istorice/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ungaria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Atât conducerea de la Budapesta, cât și cea de la Varșovia s-au remarcat în ultimii ani prin deciziile controversate care aduc atingere principiile statului de drept, ignorarea deciziilor comune luate în interiorul Uniunii Europene ori a avertismentelor și recomandărilor primite. Comportamentul, catalogat ca anti-democratic, al acestora au pus în alertă organismele europene care au semnalat în repetate rânduri încălcările articolului 2 al Tratatului Uniunii Europene, care se referă la ”respectarea libertății, democrației, egalității, statului de drept, drepturile omului (n.a. – incluzând și cele a minorităților)…într-o societate unde pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția și solidaritatea prevalează[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Primul aspect care a oferit fond și a raliat cele două capitale, şi a generat critici vehemente la adresa Germaniei, în persoanei cancelarului Angela Merkel, iar mai apoi a Bruxellesului a fost impunerea sistemului de cote privind imigranții. Mai departe, fiecare capitală s-a evidențiat cu legi care fie au restricționat activitățile unor universități și ONG-uri cu finanțări externe sau impunerea controlului asupra unor trusturi media sub diferite pretexte – cazul Ungariei, fie cu legi care supun justiția controlului politic al Parlamentului – cazul Poloniei. Măsurile acestea reprezintă principalele derapaje care au alarmat liderii UE și care în a doua parte a anului trecut au avertizat Ungaria și Polonia cu posibilitatea declanșării procedurii cuprinsă în articolului 7 al tratatului, procedură care în cazul celei din urmă a și fost activată[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Începând cu anul 2010 când Victor Orban și partidul său, Fidesz, au preluat puterea în Ungaria, treptat aceștia au dezvoltat politici de control, al căror scop au fost ca în final să își exercite autoritate asupra instituțiile independente din stat, ca mai apoi să poată acționa asupra vocilor care îi critică modul de operare pe plan intern și extern deopotrivă. Scenariul este asemănător și în cazul Partidului Lege și Justiție (PiS), cu mențiunea că liderii PiS au declanșat o campanie furibundă de ”curățare” și politizare a justiției sau a altor instituții de stat independente încă de la debutul mandatului, octombrie 2015. În ciuda sfidării deciziilor și instituțiilor UE sau adoptării unor legi cel puțin controversate, atât Fidesz, cât și Partidul Lege și Justiție se află în topul preferințelor electoratului național. O explicație la acest paradox ar putea fi pe de o parte bilanțul economic bun al Ungariei și Poloniei[iii], iar pe de altă parte campania constantă din ultimii ani de propagare a sloganurilor naționaliste, anti-europene și anti-imigrație care și-a găsit, în general, ecou în rândul populațiilor. În același timp, nici mass-media care îndrăznește să critice prestațiile și măsurile controversate ale guvernelor nu a scăpat de sancțiunea puterii, fiind semnalate cazuri de încălcare a libertății de exprimare a unor posturi de televiziune[iv]. Crearea imaginii inamicului, răufăcătorului extern (vezi aici cazul Soroș) sau intern (curățarea instituțiilor naționale de comuniști, în Polonia), care vrea să distrugă țara, în conjuncție cu inocularea unei percepții exagerate de existență a amenințărilor la adresa identității și valorilor naționale – fie imigranții, fie unele politici ale UE prin care s-ar încerca reducerea rolului statului ca entitate politică – sunt instrumentele folosite pentru legitimarea poziției anti-europene și necesitatea luării unor măsuri de siguranță aferente pe plan domestic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sub deviza “Ungaria și Polonia doresc să aibă un cuvânt greu de spus privind viitorul Europei”, cele două țări încearcă să își consolideze frontul comun împotriva eventualelor decizii punitive din partea instituțiilor europene ca reacție la comportamentul și deciziile lor controversate. În acest sens, la scurt timp după declanșarea procedurii articolului 7 împotriva Poloniei, la începutul acestei luni a avut loc o întrevedere între prim-ministrul Ungariei, Victor Orban, și omologul polon, proaspăt-numitul, Mateusz Morawiecki, în cadrul unei conferințe comune susținute la Budapesta pe data de 3 ianuarie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În cadrul conferinței de presă, actualul prim-ministru al Poloniei a reiterat poziția Varșoviei față de politica Uniunii Europene referitoare la sistemul de cote privind imigranții, subliniind faptul că asemenea prevederi încalcă ”deciziile suverane ale statelor membre”, de aceea Polonia ”respinge cu fermitate o asemenea abordare[v]. Achiesând la afirmațiile omologul său polon, Victor Orban a ținut să menționeze următoarele:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Vreau să clarific faptul că Europa Centrală, acum că stă pe picioarele sale, are succes și joacă un rol stabilizator în Europa, prin urmare dorim să avem o pondere adecvată în dezbaterile privind viitorul Europei[vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De cealaltă parte, Mateusz Morawiecki a confirmat sprijinul Poloniei pentru obiectivul premierului Ungariei în interiorul Uniunii:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cred că națiuni cu gândiri similare ca noi pot influența viitorul Europei într-un mod foarte pozitiv[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte, în marja discuțiilor celor doi înalți oficiali, premierul Poloniei i-a propus lui Orban crearea unei bănci a Europei Centrale, care ar cuprinde statele membre ale Grupului de la Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Am discutat despre crearea unei bănci de dezvoltare a Grupului de la Visegrad. Noi (n.a. – cele 4 state) ne-am permite crearea unei bănci care să sprijine dezvoltarea infrastructurii în regiune[viii] a concluzionat pe acest subiect Morawiecki.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu în ultimul rând, Victor Orban a reiterat sprijinul Ungariei pentru cauza Poloniei și a amintit faptul că Ungaria nu va ezita să utilizeze dreptul de veto în cazul în care procedurile articolului 7 ajung până la ultima etapă care presupune suspendarea dreptului de vot a Poloniei la nivelul forurilor europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Mesajele celor doi lideri transmit ideea perfectării unei coaliții regionale atât din punct de vedere politic, cât și de ordin strategic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Din punct de vedere politic, guvernele de la Budapesta și Varșovia prezintă, în ultimii ani, aproximativ același comportament și același pachet de probleme ce cuprinde, în principal, încălcări repetate ale principiilor de funcționare ale statului de drept. În același timp, relațiile de prietenie dintre cele două state sunt mult mai vechi, iar evenimentele recente nu fac decât să releve lungimea de undă pe care au fost de multe ori cele două state. De asemenea, conducerea de la Budapesta, respectiv de la Varșovia se aseamănă, pe de o parte, în politicile pe care le adoptă pe plan intern în vederea consolidării puterii– abuzul de putere prin care se urmărește controlul politic asupra întreg ansamblului de instituții naționale și reducerea la tăcere a vocilor critice. Pe de altă parte, cele două converg în pozițiile pe care le adoptă în raport cu Uniunea Europeană (ignorarea recomandărilor și avertismentelor din parte instituțiilor europene) și nu în ultimul rând, prin pachetul de instrumente și retorica folosită (pe scurt, slogane populiste, naționaliste, anti-europene – ”mai puțin UE și mai mult statele națiune”). În ciuda acestor aspecte, cele două guverne, în tot acest timp, au avut abilitatea de absorbție și de gestionare foarte eficientă a fondurilor europene, creând condiții interne bune din punct de vedere economic, fiind în topul statelor cu cea mai bună absorbție de fonduri din ultimii ani. Această combinației poate fi observată, în perioada actuală, mai ales în cazul premierului ungar, Victor Orban și a partidului său, Fidesz, care se află în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare programate în această primăvară și care urmărește să își consolideze autoritatea după următorul scrutin. Criticile și avertismentele lansate de organismele europene, de partenerii occidentali ori pe plan național, din partea rivalilor politici sau ale ONG-urilor care semnalează încălcări repetate ale statului de drept nu îl încurcă prea mult în urmărirea scopului intern – consolidarea autorității – în timp ce pe plan economic și al investițiilor liderii de la Budapesta dezvoltă în auxiliar relații cu diferiți actori de calibru mondial (China sau Rusia).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În altă ordine de idei, această coaliție are și o miză strategică – crearea unui nucleu regional care să conteze la nivelul dezbaterilor și deciziilor centrale și evitarea periferizării Europei Centrale, în speță grupul extins al membrelor V4 (Grupul de la Vișegrad). Din acest context fac parte și reacțiile Poloniei și Ungariei cu privire la bugetul Uniunii Europene după Brexit și potențialul ”geometriei variabile” care presupune diferite tipuri ale ”calități de membru”, variante cărora Polonia și Budapesta se opun[ix]. Cu alte cuvinte,”geometria variabilă” se referă la metoda de integrare diferențiată în Uniunea Europeană, datorată existenței unor diferențe ireconciliabile între țări, iar din cauza acestor deosebirilor ar trebui să existe un mijloc de soluționare a impasurilor existente. Totodată, această metodă ar permite grupurilor de țări care doresc să urmărească un anumit scop să facă acest lucru, chiar dacă în același timp ar exista state care s-ar opune inițiativei[x].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În altă ordine de idei, în luna septembrie a anului trecut, în cadrul unei întâlniri cu prim-ministrul Poloniei de la acea vreme, Beata Szydlo, ce s-a desfăşurat la Varșovia, Victor Orban dorind să remarce prosperitatea Grupului de la Visegrad, a ținut să informeze liderii de la Bruxelles și Berlin de faptul că el și Szydlo sunt ”reprezentanții unei regiuni a succesului economic, fără de care economia Uniunii Europene ar fi mult mai modestă și însăși proiectul UE nu ar putea să funcționeze[xi]. În aceeași perioadă a anului, referindu-se la consolidarea relațiilor dintre Ungaria și Polonia, profesorul universitar, Bogdan Goralczyk, de la Universitatea din Varșovia, mergea mai departe și susținea ideea conform căreia este important ca, pe lângă axa Berlin-Paris, să se vorbească despre axa Budapesta-Varșovia atunci când vine vorba despre lupta pentru putere în interiorul Uniunii Europene, tot în opinia lui Europa Centrală devenind ușor unită, fiind opusă proiectului de federalizare[xii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În cele din urmă, ar părea că pe relație cu Uniunea Europeană deocamdată atitudinea, retorica și modul de cooperare nu ar putea comporta mari modificări datorită agendelor politice și a ideologiei de partid, atât în cazul Budapestei, cât și a Varșoviei. În același timp, eventuala suspendare a dreptului de vot a Poloniei în cadrul forurilor europene este puțin probabilă, în condițiile în care pentru luare unei asemenea decizii este nevoie de unanimitate de voturi din partea membrilor, iar Ungaria și-a făcut cunoscută deja intenţia de a utiliza dreptul de veto. Pe de altă parte însă, rămâne îngrijorător modul în care cele două conduceri aleg să își consolideze autoritatea pe plan național, făcând abuz de putere, încercând să captureze întreg aparatul de stat, implicit justiția, și punând presiune pe anumite agenții de presă sau posturi de televiziune, în timp ce promovează tendințele naționaliste în rândul populației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Nu în ultimul rând, inițiativele regionale ale celor două capitale probabil că vor influența puțin evoluția raporturilor de putere în interiorul Uniunii Europene, atât timp cât Varșovia și Budapesta vor avea nevoie de resursele financiare ale UE pentru a putea dezvolta proiecte regionale sustenabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Moldovan Anton

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ___________________________________________________________________________

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [i] http://carnegieeurope.eu/2017/09/04/defending-eu-values-in-poland-and-hungary-pub-72988

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ii] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iii] https://www.reuters.com/article/us-hungary-poland/hungary-poland-demand-bigger-say-in-eu-reject-its-migration-policy-idUSKBN1ES0ZW

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [iv] Vezi aici ultimul caz din Polonia https://www.liberties.eu/ro/news/polonia-amenda-tvn24/13891

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [v] https://www.reuters.com/article/us-hungary-poland/hungary-poland-demand-bigger-say-in-eu-reject-its-migration-policy-idUSKBN1ES0ZW

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vi] https://www.politico.eu/article/hungary-poland-tell-eu-dont-shut-us-out/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [vii] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [viii] https://www.reuters.com/article/hungary-poland/poland-plans-to-set-up-central-europe-development-bank-polish-pm-idUSL8N1OY45S

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [ix] http://carnegieeurope.eu/2017/09/04/defending-eu-values-in-poland-and-hungary-pub-72988

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [x] http://eur-lex.europa.eu/summary/glossary/variable_geometry_europe.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xi] https://visegradpost.com/en/2017/09/25/poland-and-hungary-reiterate-their-unity-against-brussels/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      [xii] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      exporturile moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      România și Uniunea Europeană își consolidează pozițiile de cele mai importante destinații pentru exporturile moldovenești. De la Moscova însă lucrurile se văd altfel.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Biroul Național de Statistică a publicat cifrele referitoare la comerțul extern al Republicii Moldova efectuat în 11 luni ale anului 2017. Acestea arată o sporire a exporturilor către Uniunea Europeană și către România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Din totalul exporturilor, ce a valorat în acea perioadă aproape 2,2 miliarde de dolari, țările Uniunii Europene au cumpărat mărfuri moldovenești în valoare de 1,44 miliarde de dolari, în creștere cu 20 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă 65,7 la sută din totalul exporturilor moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      România, de departe cel mai mare importator de mărfuri moldovenești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      România rămâne de departe cel mai mare importator de mărfuri moldovenești, valoarea acestora în ianuarie-noiembrie ajungând la 546 milioane de dolari, în creștere cu 17,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea exporturilor către România a fost în perioada respectivă de 24,9 la sută, înregistrând o scădere nesemnificativă pe fundalul unei creșteri mai mari a exporturilor în general.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La rândul său, cota Federației Ruse, care cu câțiva ani în urmă era principalul importator de produse moldovenești, continuă să scadă. În cele unsprezece luni, în această țară au intrat mărfuri moldovenești în valoare de 238,4 milioane de dolari, în creștere cu 10 la sută față de aceeași perioadă din 2016. Însă, așa cum sporirea exporturilor către Federația Rusă a fost de două ori mai lentă decât sporirea exporturilor în general, ponderea Federației Ruse în statisticile referitoare la partenerii comerciali ai R. Moldova s-a redus până la 10,87%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Deși statisticile vorbesc de la sine despre tendințele comerțului extern moldovenesc, lucrurile se văd altfel din Federația Rusă. Cel puțin altfel sunt relatate de către televiziunile subordonate Kremlinului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dezinformare ”Made in Russia”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Postul TV de stat din Federația Rusă „Россия 1” a difuzat recent un reportaj întitulat „Reportajul Rossia 1 interzis: ”Fabricat în Moldova”: Europa nu este interesată”), în care reporterul rus afirmă că exporturile moldovenești se reorientează spre Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Împiedicată în contradicții, Europa își pierde din ce în ce mai mult atractivitatea în ochii vecinilor săi. Moldova este unul din cele mai elocvente exemple. Acum trei ani și jumătate, autoritățile de la Chișinău au semnat un Acord de Asociere cu UE, însă acum, visează să se întoarcă spre piața rusă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În reportaj se insistă pe „date statistice” fără a indica sursa acestora, cum că în prima parte a anului 2017, exportul de legume din Moldova spre țările UE a fost de aproximativ 500 de tone, iar în Federația Rusă – de peste 8000 de tone, iar exportul de fructe – 1000 de tone pe piața comunitară și peste 100.000 de tone pe piața rusească.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Asociația Presei Independente (API) de la Chișinău a solicitat de la Întreprinderea de Stat „Centrul Informațional Agricol” informaţii privind exportul fructelor şi iată care este situaţia reală: în prima jumătate a anului trecut, Republica  Moldova a exportat peste 15629 tone de fructe în Federația Rusă și peste 1340 de tone în Uniunea Europeană. Cantitatea de legume exportată în Federația Rusă a fost de 1601 tone, față de 1499 tone comercializate în UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acelaşi timp, produsele agricole moldovenești au fost vândute pe piaţa UE la preţuri mult mai avantajoase decât pe piața rusă, lucru pe care jurnaliştii ruşi nu au dorit să-l menţioneze. Astfel, datele Biroului Național de Statistică din Moldova (BNS) arată că în prima jumătate a anului trecut, Republica Moldova a exportat fructe și legume în UE în valoare de circa 51 milioane de dolari, iar în țările CSI – de circa 36 milioane dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ce privește trendul, datele Biroului Național de Statistică din Chișinău sunt destul de elocvente. Rusia rămâne în continuare unul din cei mai mari importatori de fructe și legume moldovenești, însă valorile importate în această țară sunt în scădere continuă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Trendul exporturilor de fructe și legume în Federația Rusă denotă o scădere continuă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dacă în anul 2011, în Federația Rusă au fost exportate legume moldovenești în valoare de 21 milioane de dolari, în anul 2016 valoarea exporturilor respective a scăzut până la 759 mii de dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cât privește fructele moldovenești, volumul exporturilor acestora a scăzut de la 101 milioane de dolari în 2011 la 39 milioane de dolari în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe de altă parte, România, care produce în linii generale aceleași fructe și legume ca și Republica Moldova a înregistrat majorări substanțiale atât a importului de fructe cât și de legume moldovenești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dacă în 2011 România importa legume moldovenești în valoare de 617 mii, în 2016 volumul importurilor respective a urcat până la 1,8 milioane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La rândul său, importul de fructe moldovenești în România a crescut de la  două milioane în 2011 la 13 milioane de dolari în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Legea anti-propagandă va intra în vigoare peste o lună

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      De asemenea, jurnalistul rus de la Rossia 1 dă de înțeles că reportajul respectiv este interzis în Republica Moldova, referindu-se, probabil, la legea anti-propagandă, care a fost publicată chiar în dimineața zilei de azi, 12 ianuarie, în Monitorul Oficial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Este iarăși o dezinformare, or Decretul privind promulgarea acestei legi a fost semnat cu două zile în urmă și ea va intra în vigoare abia peste 30 de zile. Până atunci, însă, știrile rusești vor continua să fie transmise în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Așa numita lege anti-propagandă prevede o serie de modificări la Codul audiovizualului, unde sunt incluse noi norme prin care se asigură protecția persoanelor, societății și a statului de eventuale tentative de dezinformare sau de informare manipulatoare din exterior și neadmiterea provocărilor cu caracter mediatic îndreptate împotriva Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      La fel, este prevăzută transmisia programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă n-a ratificat această Convenție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      incertitudinilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat și chiar cu unele semne de îngrijorare evoluția economică reală a economiei în acest an. Inflația, deprecierea leului și incertitudinile legate de cadrul fiscal sunt principalele semnale ridicate de mediul de business, în a opta ediție a barometrului semestrial privind perspectivele economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Potrivit rezultatelor Barometrului de opinie Keysfin, la care au răspuns peste 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc., economia României va continua să crească în 2018, însă avansul se va tempera semnificativ față de cel înregistrat în 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      54% dintre managerii chestionaţi de KeysFin au estimat o creştere a PIB-ului între 4- 4,5%, 23% au indicat un avans economic peste nivelul de 5 procente, în timp ce 7% consideră că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      16% dintre oamenii de afaceri care au fost chestionați de KeysFin au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, există prea multe incertitudini legate de evoluţiei economiei, mai ales în a doua parte a anului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Față de barometrul de opinie din luna iunie 2017, experții de la KeysFin remarcă creșterea gradului de incertitudine privind perspectivele economiei și scăderea optimismului oamenilor de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut și perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condițiile unui cadru fiscal instabil, mulți dintre oamenii de afaceri și-au amânat planurile de investiții, de extindere a afacerilor, și asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoțite și de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România”, au explicat analiștii de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află, astfel, în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de 76% dintre respondenți. Inflația (65%), evoluția leului (53%), criza de pe piața forței de muncă (51%) și scumpirea creditării (38%) au fost menționate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Investitorii au mai menționat la capitolul riscuri pentru economie ,,zgomotul” de pe scena politică și o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Evoluția economică pozitivă din primul semestru al anului ar urma să fie impulsionată în primul rând de consum. Întrebați care ar fi, în opinia lor, domeniile care vor performa în acest an, 72% dintre oamenii de afaceri au menționat comerțul  “Creșterile de salarii și pensii vor influența semnificativ acest segment însă nu în aceeași măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători și comercianți pe fondul deprecierii monedei naționale”, arată datele barometrului KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În contextul creșterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%) se așteaptă ca serviciile să înregistreze, de asemenea, un avans consistent. În topul domeniilor de activitate care vor performa în 2018, 34% dintre cei care și-au exprimat opiniile au menționat agricultura, iar 31% au indicat construcțiile. 29% dintre investitori au trecut pe listă turismul, 17% au indicat transporturile iar 12% sectorul IT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Puseul inflaționist din 2018 va fi influențat, în mare măsură, de evoluția monedei naționale. Întrebați la ce cotație cred că va fi tranzacționat euro în primul semestru, majoritatea investitorilor au indicat intervalul 4,7-4,75 lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      După ce, în barometrul din luna iunie 2017, peste 69% dintre investitori vedeau moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, fapt confirmat de realitate, acum mai mult de 75% văd euro peste nivelul de 4,7 lei, începând din primăvara acestui an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      19% dintre investitorii chestionați de Keysfin văd euro în jurul pragul de 4,65 lei, iar 6% au evitat să se pronunțe, considerând că previziunile sunt greu de făcut, având în vedere evoluția prea puțin predictibilă a cursului valutar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Investitorii consideră, pe de altă parte, că aşteptările de creştere a inflaţiei peste estimări şi majorarea deficitelor ar putea determina BNR să continue să înăsprească politica monetară în acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Banca Națională a luat deja prima măsură. A crescut, zilele trecute, dobânda cheie la 2%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       “Dincolo de evoluția leului, accesul mai dificil la creditare, ca urmare a creșterii dobânzilor, ar putea influența semnificativ dinamica economiei, cu rezultate greu de anticipat în acest moment. Mulți investitori cred că deprecierea leului și dobânzilor în creștere vor scădea semnificativ apetitul investițional în 2018. Vom avea un an plin de incertitudini”, au mai spus cei de la Keysfin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O altă întrebare devenită standard în barometrul Keysfin a vizat măsurile pe care oamenii de afaceri le-ar considera importante pentru ca economia să-și continue evoluția pozitivă în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cei mai mulți investitori au vorbit despre predictibilitate, insistând pe existența unui cadru fiscal stabil.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Oamenii de afaceri au indicat totodată, în cadrul răspunsurilor trimiste KeysFin, și necesitatea investițiilor în infrastructură văzute drept primordiale pentru dezvoltarea investițiilor, mai ales a celor greenfield.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Impulsionarea atragerii fondurilor europene, prin eliminarea birocrației, și acordarea unor facilități investitorilor interesați să dezvolte afaceri cu impact pe orizontală și care să creeze locuri de muncă s-au aflat, de asemenea, printre măsurile propuse de investitori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Amplificarea aversiunii investitorilor faţă de România din cauza incertitudinilor crescute privind politicile guvernamentale trebuie să se afle în prim-planul atenției autorităților”, spun cei de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 10 – 30 decembrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        start up nation

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (AM POCU), din cadrul MDRAPFE, a semnat trei contracte de finanțare, în valoare totală de aproximativ 93,7 milioane euro, în cadrul apelului de proiecte de tip noncompetitiv România Start Up Nation.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prin aceste proiecte, al căror beneficiar este Ministerul pentru Mediul de Afaceri, sprijinim întreprinderile să se dezvolte și să creeze locuri de muncă în România. Estimăm că, după finalizarea activităților, minim 2.100 microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii vor beneficia de sprijin, fiind create si menținute minim 4.200 locuri de muncă„, a declarat Marius Nica, Ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Activitățile finanțate, derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), cuprind selecția planurilor de afaceri depuse de antreprenori, susținerea implementării planurilor de afaceri și monitorizarea acestora în perioada de sustenabilitate. Proiectele încurajează antreprenoriatul și ocuparea pe cont propriu, prin susținerea dezvoltării de întreprinderi cu profil non-agricol din zona urbană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Beneficiarii finali ai finanțărilor sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici şi mijlocii (persoane juridice) cu profil non-agricol, din zonele urbane, cu mai puțin de un an de funcționare, selectate pentru finanțare din ajutorul de minimis conform metodologiei prezentate în proiect, care activează într-una dintre cele șapte regiuni de dezvoltare mai puțin dezvoltate. În plus, activitatea pentru care primesc sprijin trebuie să corespundă unui cod CAEN menționat ca și eligibil conform schemei de ajutor de minimis aprobată prin ordinul nr. 692/06.06.2017 al Ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (publicată în Monitorul Oficial nr. 431 bis din 12 iunie 2017).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Despre proiecte și Programul Operațional Capital Uman (POCU)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Proiectele au fost selectate pentru finanțare din POCU, în cadrul apelului de proiecte de tip noncompetitiv România Start Up Nation pentru Obiectivul specific 3.7: Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        POCU stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând, astfel, investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind la reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE. Programul are o alocare totală de 5,085 de miliarde de euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Despre stadiul derulării programului Start Up Nation

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Implementarea programului Start-Up Nation se face prin parcurgerea următoarelor etape:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Aprobarea schemei de minimis prin publicarea in Monitorul Oficial a Procedurii de Implementare
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Ordinul ministrului nr. 692/06 iunie 2017, publicat in Monitorul Oficial al României din 12 iunie 2017
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Înscrierea in cadrul programului timp de 30 de zile – 15 iunie-14 iulie 2017
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Verificarea planurilor de afaceri depuse si semnarea contractelor de finanțare 17 iulie-15 noiembrie 2017
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Efectuarea cheltuielilor și depunerea documentațiilor aferente cererilor de plată/rambursare (maxim 3 cereri) – 16 noiembrie 2017- 29 septembrie 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prin urmare, în funcție de durata de efectuare a cheltuielilor și de data depunerii documentațiilor aferente cererilor de plată/rambursare, banii ajung în contul beneficiarilor între data de 1 decembrie 2017 și 1 noiembrie 2018. Aceste etape se derulează în concordanţă cu procedura de Implementare publicată în Monitorul Oficial al României.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru efectuarea plăților, se parcurg următoarele etape: verificarea documentației depuse de către AIMMAIPE, realizarea vizitei de certificare a cheltuielilor de către banca selectată, întocmirea acordului de utilizare a ajutorului de minimis de către AIMMAIPE și efectuarea plății.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În concluzie, programul se implementează pe parcursul a doi ani calendaristici, banii fiind primiți în baza solicitărilor beneficiarilor, după verificarea documentațiilor depuse și a certificării la fața locului a investițiilor din proiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mecanismul decontării cererilor de plată este următorul:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Dupa primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/ prestarea serviciilor/execuția lucrărilor recepționate, acceptate la plată, beneficiarul depune la AIMMAIPE formularul de decont și documentele justificative aferente acestuia;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • AIMMAIPE efectuează verificarea formularului de decont și în cazul în care sunt aprobate cheltuielile, formularul se încarcă în aplicația informatică. Banca este notificată automat de către aplicație și programează vizită de certificare a cheltuielilor. După efectuarea certificărilor și întocmirea procesului verbal de certificare, banca îl încarcă în aplicația informatică. AIMMAIPE întocmește acordul de utilizare și îl încarcă în aplicația informatică. După încărcarea acordului de utilizare se efectuează plata;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Dupa încasarea sumelor, beneficiarii au obligația de a depune cererea de rambursare aferentă cererii de plată la AIMMAIPE, în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Pentru dosarele incomplete AIMMAIPE solicită clarificări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mecanismul decontării cererilor de rambursare este următorul:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Dupa primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/ prestarea serviciilor/execuția lucrărilor recepționate și efectuarea plăților, beneficiarul depune la AIMMAIPE formularul de decont și documentele justificative aferente acestuia;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • AIMMAIPE efectuează verificarea formularului de decont și în cazul în care sunt aprobate cheltuielile, formularul se încarcă în aplicația informatică. Banca este notificată automat de către aplicație și programează vizita de certificare a cheltuielilor. După efectuarea certificărilor și întocmirea procesului verbal de certificare, banca îl încarcă în aplicația informatică. AIMMAIPE întocmește acordul de utilizare și îl încarcă în aplicația informatică. După încărcarea acordului de utilizare se efectuează plata;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Pentru dosarele incomplete se solicită clarificări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Antreprenorul trebuie să urmeze procedura de implementare. AIMMAIPE nu are obligația de a contacta beneficiarii după intrarea în vigoare a acordului de finanțare. Beneficiarul are obligația să efectueze achiziția și să depună, la AIMMAIPE de care aparține cerere de plată sau de rambursare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În anul 2017, au fost aprobate peste 3500 credite punte la partenerii de finanțare, beneficiarii urmând să se prezinte pentru decont începând cu luna ianuarie 2018 la sediile AIMMAIPE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Până la sfârșitul anului 2017, au fost făcute plăți către 111 beneficiari, iar in cele trei zile lucrătoare ale anului 2018 au mai fost plătiți 34 de beneficiari. La acest moment toate cererile depuse au fost plătite sau se află în circuitul de avizare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În anul 2017, au fost alocate credite bugetare in valoare de 670 milioane lei, diferența de 963,798 milioane este alocată prin legea bugetului de stat pe anul 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ministerul a solicitat, pentru anul 2018, credite de angajament și bugetare în valoare de 2 miliarde. Prin proiectul de lege a bugetului de stat, s-au alocat 700 milioane lei credite de angajament, urmând ca diferența până la 2 miliarde să fie solicitată la rectificarea bugetară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        vize

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dintre cele trei țări din vecinătatea estică a Uniunii Europene, care călătoresc liber în zona Schengen, situația din Republica Moldova este deosebit de îngrijorătoare, cu un declin vizibil pe aproape toate reperele importante, scrie openmediahub.com cu referire la un raport al Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Refuzurile de intrare în UE pentru cetățenii moldoveni au crescut cu 71%, șederea ilegală a sporit cu 89%, iar cererile de azil ale cetățenilor moldoveni aproape că s-au dublat faţă de 2015.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Aproape un milion de moldoveni au călătorit de 2,7 milioane ori în UE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În același timp, rata de acceptare a solicitărilor de azil a scăzut de la 11 la 2%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De la momentul ridicării vizelor în aprilie 2014, peste 980.000 de cetățeni moldoveni au efectuat în total 2,7 milioane de călătorii în țările Uniunii Europene. Tendința ascendentă a refuzurilor de a intra în zona Schengen s-a intensificat și mai mult în prima jumătate a anului 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Numărul moldovenilor aflați ilegal în Uniunea Europeană a crescut de la 2.245 în 2015 la 7.660 în 2016, și a urcat cu încă 40% în primele șase luni ale anului 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Numărul cererilor de azil ale cetățenilor moldoveni a continuat să crească în timpul crizei migrației, numai Germania înregistrând 3405 cazuri noi în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe de altă parte, în timp ce deciziile de deportare aproape că s-au triplat, deportările propriu-zise au scăzut de la 60% la 48%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Lucrul acesta nu s-a datorat, însă, lipsei de cooperare din partea autorităților moldovenești, ci mai degrabă faptului că Germania se ocupă de revenirea mai rapidă a emigranților din Orientul Mijlociu și Asia, se arată în raport.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Măsurile anticorupție întârzie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În același timp, sunt raportate întârzieri grave și interferențe politice în ceea ce privește măsurile anticorupție și cele de combatere a spălării banilor, care fac parte, de asemenea, din cerințele privind liberalizarea vizelor. Comisia Europeană avertizează că lipsa de progres, mai ales în lupta împotriva corupției la nivel înalt, pune în pericol îndeplinirea acestor cerințe și solicită „acțiuni imediate”, inclusiv o nouă legislație împotriva spălării banilor și asigurarea independenței Autorității Naționale de Integritate și Agenția de recuperare a activelor criminale (CARA).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Țară de tranzit pentru spălarea banilor rusești

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Raportul constată că s-au înregistrat îmbunătățiri limitate în domeniul securității și al ordinii publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe de altă parte, crima organizată rusească transformă Moldova într-o țară de tranzit pentru spălarea banilor și o poartă pentru intrarea capitalului ilegal în UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Agenția de poliție a UE avertizează că grupurile criminale din Moldova reprezintă o „amenințare substanțială” pentru creșterea traficului de droguri și a tutunului și își extind operațiunile din Polonia în Franța și din Austria în Germania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În general grupările de crimă organizată din Moldova sunt active în special în Austria, Franța, Germania, Letonia și Polonia. Acestea rămân în primul rând implicate în diferite tipuri de criminalitate organizată, cum ar fi comerțul ilicit cu tutun, traficul de droguri (heroina fiind o preocupare semnificativă), fraudarea accizelor, fraudele cu cardurile bancare și spălare de bani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Recomandările UE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Raportul recomandă autorităților moldovenești Intensificarea luptei împotriva crimei organizate prin adoptarea unei noi legislații împotriva spălării banilor precum și asigurarea independenței și eficienței depline a instituțiilor anticorupție specializate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Raportul recomandă retragerea așa-numitului „pachet de legi pentru susținerea afacerilor” și a „legii de liberalizare a capitalului” considerate dăunătoare și în măsură să slăbească efortul anticorupție și puterile Centrului Național Anticorupție din Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea să fie printre prioritățile guvernării funcționarea Autorității Naționale de Integritate prin numirea unor conducători și inspectori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Să fie asigurată de asemenea funcționarea adecvată a Agenției de recuperare a activelor penale prin asigurarea accesului la toate informațiile necesare (inclusiv bazele de date), alocarea unui buget și a unui număr suficient de personal și extinderea domeniului său de aplicare asupra veniturilor provenite din orice tip de infracțiune. UE consideră necesară extinderea mandatului CARA pentru combaterea infracțiunilor asupra traficului de droguri și traficul de ființe umane, care în prezent nu țin de competența agenției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Autoritățile ar trebui să sporească eforturile în vederea combaterii corupției la nivel înalt.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ce privește regimul de vize, este recomandată îmbunătățirea campaniilor de informare specifice care clarifică drepturile și obligațiile care decurg din călătoriile fără vize.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Noii membri desemnați ai cabinetului de miniștri au depus astăzi, 10 ianuarie 2018,  jurământul de investire. Decretele au fost semnate de șeful Legislativului, Andrian Candu, care exercită interimatul funcției de președinte al țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit lui Andrian Candu, pentru ca Republica Moldova să fie altfel după anul 2018, sunt necesare trei lucruri – instituții funcționale, guvernate de legi; demnitari cu simțul datoriei și respect pentru oameni; profesioniști în funcții publice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Remanieri finalizate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Remanierile făcute astăzi au adus în echipa guvernamentală persoane cu experiență, care au autoritatea necesară pentru ca normele și strategiile adoptate în speranța unei modernizări a țării, să fie implementate cu succes”, a spus Candu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La rândul său prim-ministrul Pavel Filip, prezent și el la ceremonia de învestire a declarat: „Aducându-vă felicitări cu numirea în funcție și exprimându-mi încrederea că veți munci foarte bine și eficient, în același timp, sunt sigur că în aceeași manieră ne vom ține departe de polemicile și disputele politice, cum a făcut până acum. De aceeași manieră să fim mai aproape de oameni, înțelegând care sunt problemele lor și având posibilitățile pe care le are Guvernul, să încercăm să venim cu soluții pentru ele”,.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În urma acestei ceremonii, Iurie Leancă și Cristina Lesnic vor ocupa funcții de viceprim-ministri. Ceilalţi demnitari sunt Chiril Gaburici – ministru al Economiei și Infrastructurii, Alexandru Tănase – ministrul Justiției, Tudor Ulianovschi – ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Svetlana Cebotari – ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Liviu Volconovici – ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Candidaturile noilor membri ai Cabinetului de miniștri au fost propuse la 20 decembrie 2017, președintelui țării de Pavel Filip după ce numele lor au fost făcute publice de președintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Propunerile acestuia au fost respinse de șeful statului, Igor Dodon. Premierul a înaintat repetat aceleași candidaturi la 22 decembrie 2017. Conform Hotărârii nr.2 din ianuarie anul trecut, Curtea Constituțională a statuat că președintele Republicii Moldova poate refuza o singură data, motivat, propunerea prim-ministrului de numire a unei persoane în funcția vacantă de ministru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit unui comunicat al Parlamentului, refuzul repetat al președintelui țării de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a noilor membri ai Guvernului la propunerea prim-ministrului constituie o încălcare deliberată a obligațiilor constituționale ale șefului statului, constatată de Curtea Constituțională la 2 ianuarie 2018 fapt ce a atras după sine suspendarea președintelui Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Impotența politică a lui Dodon, scoasă iarăși în evidență

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Investirea de azi scoate încă o dată în evidență impotența politică a președintelui Dodon, care acum un an tuna și fulgera, amenințând toată lumea, inclusiv pe stăpânul din umbră al Republicii Moldova, Vladimir Plahotniuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Astfel, evenimentele, ce s-au derulat pe parcursul unui an de președinție a lui Dodon, confirmă însă că acesta nu are nicio valoare în actualul angrenaj politic de la Chișinău. Mai mult, acest rol de bufon gălăgios dar absolut inofensiv, i-a fost pregătit de către gruparea oligarhică aflată la cârma R. Moldova, chiar în timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut, atunci când Partidul Democrat și-a retras din cursă candidatul Marian Lupu și și-a concentrat eforturile pe susținerea camuflată a lui Igor Dodon. Și asta, pentru a nu admite accederea în această funcție a Maiei Sandu, o figură independentă și neșantajabilă, care ar fi putut într-adevăr să pună probleme serioase guvernării, inclusiv prin mobilizarea populației la proteste împotriva abuzurilor puterii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Unealta lui Plahotniuc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Anul ce s-a scurs a confirmat în mare parte statutul de unealtă docilă, rezervat președintelui Dodon de către gruparea lui Plahotniuc. Deși foarte gălăgios, acesta a avut rolul de a agita spiritele, abordând într-o manieră grobiană problemele de ordin identitar, foarte sensibile pentru electoratul de dreapta, ostil în cea mai mare parte atât lui Plahotniuc cât și lui Dodon. Rolul celui din urmă este să sustragă prin astfel de declarații atenția opiniei publice de la chestiunile cu adevărat importante, ce țin de ilegalitățile comise de guvernare. De fiecare dată, când în atenția opiniei publice apărea un caz grav de ilegalitate, comisă de autorități, Igor Dodon iese, de regulă, cu declarații antiromânești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dușmani în politică, prieteni în afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În rest, Dodon nu s-a preocupat, pe parcursul acestui an de furtul miliardului din cele trei bănci moldovenești, deși în campania electorală promitea că aceasta va fi prioritatea numărul unu pe parcursul mandatului său.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe de altă parte, în chestiunile ce țin de afaceri, cei doi, Plahotniuc și Dodon au găsit fără probleme numitorul comun.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Emblematică în acest sens este numirea în fruntea Moldova-Gaz, cea mai mare companie moldovenească, a lui Vasile Botnari, omul lui Plahotniuc, deși singurul care putea decide candidatura directorului companiei era Igor Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Suspendările au distras atenția de la raportul Kroll II

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De altfel, circul ce ține de suspendările de scurtă durată a președintelui Dodon are și el în mare parte rolul de a distrage atenția opiniei publice de la problemele ce țin de furtul miliardului. Chiar înainte de anul nou a fost publicată sinteza celui de-al doilea raport al companiei Kroll, care investighează acest jaf și urmărește unde au ajuns banii furați din bănci. Astfel, în loc ca opinia publică să discute acest subiect, de o importanță majoră pentru Republica Moldova, atenția ei a fost direcționată către aceste suspendări ale lui Dodon și către acrobațiile Curții Constituționale, care au asigurat aceste suspendări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cu siguranță,  Partidul Democrat și oligarhul Vladimir Plahotniuc urmăresc prin aceste numiri propriile planuri, legate în primul rând de alegerile parlamentare de la finele anului curent dar și de unele interese de ordin economic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Moscova încearcă să obţină propriile foloase din situația existentă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși Kremlinul își dă destul de bine seama despre cine este de fapt Igor Dodon și în ce constă relația acestuia cu oligarhul Plahotniuc, cu ajutorul mașinii propagandistice, acesta încearcă să obţină foloase din situația creată. Acestea sunt legate, în primul rând, de discreditarea Uniunii Europene și a României. Știrile televiziunilor rusești, au scos în prim plan faptul că guvernul moldovenesc este unul pro-occidental și, prin urmare Occidentul închide ochii la toate fărădelegile comise de gruparea oligarhică a lui Plahotniuc, ce deține puterea. Pe de altă, parte Curtea Constituțională, care a ajuns, ca și Dodon de altfel, o simplă unealtă în mâinile lui Plahotniuc, este prezentată ca o instituție aservită României, scoțându-se în evidență faptul că patru din cei cinci judecători ai CC au cetățenie română.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        O astfel de abordare a propagandei rusești urmată fidel și de propaganda filorusă din interiorul Republicii Moldova, are efect. Nu în zadar, în pofida sprijinului constant, oferit de către UE și România, moldovenii ar agrea mai mult o alianță cu Rusia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși cel mai probabil legea anti-propagandă, votată de Parlament și care va fi semnată ca și numirile în guvern de către preşedintele legislativului de la Chişinău, Adrian Candu, care deține interimatul pe perioada suspendării lui Dodon, va mai reduce din impactul TV rusești, optica populației este greu de schimbat acum, cu mai puțin de un an până la alegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ucraina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Anul 2017 a fost plin de evenimente pentru Ucraina, în care marile realizări s-au îmbinat în cea de-a doua parte a anului cu o serie de incidente și măsuri ce au poziționat Kievul pe prima pagină a cabinetelor Occidentale, a vecinilor și a Federației Ruse. Anul 2017 a marcat continuarea eforturile și lupta internă pentru a îndeplini cerințele asumate în fața Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional, principalii contribuitori ai Ucrainei, care asigură actualei guvernării asistența financiară și politică de care are nevoie în procesul de modernizare și dezvoltare economică. În același timp, pe plan securitar, Ucraina și-a continuat lupta împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, sprijiniți de Kremlin. În altă ordine de idei, nu a lipsit obișnuita competiție politică între partidele consacrate după Euromaidan, dispută căreia s-au adăugat partide noi formate și care caută să crească în sondaje.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ciuda pașilor mărunți întocmiți în procesul de realizare a reformelor, pe care Kievul s-a angajat să le adopte în marja Acordului Economic și de liber schimb cu Uniunea Europeană, Ucraina și-a atins două obiective majore în relației cu UE: pe de o parte, la data de 11 iulie, a fost ratificat Acordul de Asociere Economică, iar pe de altă parte, pentru prima dată, cetățenii ucraineni se bucură de un regim de vize liber în statele Uniunii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe plan intern au avut loc o serie de schimbări care au dus la redresarea anumitor sectoare. Astfel, a fost majorat prețul la energie, iar subvențiile pentru combustibili au fost direcționate mai bine, reducându-se deficitul public al Naftogaz (principala companie petrolieră de stat) la zero. Au avut loc reforme în sistemul bancar, multe dintre băncile cu probleme fiind închise, iar alte au suferit modificări care să le redreseze și să le facă mai predictibile. În aceeași ordine de idei, Banca Națională a fost supusă reformei în scopul de a putea gestiona eficient politica monetară și cursul de schimb valutar, la standarde apropiate de cele europene[i]. Au fost inițiați anumiți pași și în ceea ce privește descentralizarea, cu toate că puține dintre măsuri au fost aplicate pe deplin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În altă ordine de idei, eforturile Kievului de a soluționa conflictul cu zona separatistă a dat mici rezultate. Pe acest fond a fost reactivată ipoteza desfășurării unei misiuni de pace a ONU în teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși. După aproximativ doi ani în care dezbaterea internațională privind posibilitatea unei astfel de misiuni a fost lăsată pe plan secundar, din luna septembrie a anului 2017 misiunea de pace a recăpătat atenție. Mai mult, după o perioadă marcată de ezitări, Statele Unite ale Americii au decis, în cele din urmă, vânzarea de arme letale defensive Ucrainei ca parte a sprijinului acordat în vederea gestionării conflictului cu separatiștii din estul țării. Este vorba despre vânzarea unor puști cu lunetă de tip M107A1, muniție și echipamente conexe. De asemenea, întregul pachet prevede posibilitatea vânzării unui număr semnificativ de rachete anti-tanc Javelin și lansatoare de grenade[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În parte,  Ucraina a reușit să progrese pe mai multe planuri, beneficiind îndeaproape de sprijinul statelor și structurilor occidentale partenere. Cu toate acestea, în a doua parte a anului, unele măsuri luate de către Kiev au dat naștere unor controverse și dispute atât cu vecinii, cât și cu partenerii occidentali. Din pricina acestora, 2018 se anunță un an al provocărilor, o perioadă în care decidenții politici de la Kiev ar trebui să remedieze greșelile politice făcute în anul precedent. Acest lucru este cu atât mai important cu cât Ucraina are nevoie indiscutabilă de îmbunătățirea relațiilor cu vecinii, cu Bruxelles și cu Washigtonul, partenerii fără de care Ucrainei îi va fi greu să gestioneze probleme interne împământenite de zeci de ani și relația cu Federația Rusă și încercarea acesteia de a devia parcursul european a statului ucrainean –  un obiectiv imuabil al Moscovei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În această ordine de idei, principalele probleme cu care Ucraina se va confrunta în perioada ce urmează țin de:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • respectarea independenței și activității organismelor și instituțiilor de combatere a corupției;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • accelerarea procesului de reforme, care pe de altă parte asigură sprijinul financiar din partea Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • stabilizarea relațiilor cu Budapesta și Varșovia;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • soluționarea conflictului cu regiunea separatistă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Respectarea independenței și activității organismelor și instituțiilor de combatere a corupției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ultimele evenimente petrecute la sfârșitul anului 2017 au marcat încercarea parlamentului ucrainean și a Procuraturii Generale, a cărei șef este Iurii Luțenko, de a influența și controla organismele care luptă împotriva corupției și a căror activitate viza, în special, oficiali de rang înalt. Tentativa Radei de a aproba un amendament care permitea demiterea sau numirea șefilor și a personalului organismelor de combatere a corupției de către parlament, fără nicio dezbatere prealabilă, s-a suprapus cu intervenția Procuraturii Generale și a Serviciului de Informații al Ucrainei a cărui scop a fost întreruperea unei misiuni sub acoperire a unui detectiv al Biroului Național Anticorupție (NABU), care se afla în plină operațiune de a dezvălui actele de corupție ce se întâmplau la nivelul Departamentului pentru Migrație[iii]. Reacția promptă a partenerilor occidentali a stopat adoptarea amendamentului, în același timp criticând ingerința și abuzul Procuraturii Generale asupra activității NABU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Asemenea acțiuni contravin respectării separării puterilor în stat și împiedică progresul intern. În aceeași măsură, deteriorează relațiile cu partenerii occidentali care au girat pentru conducerea instaurată după Euromaidan și s-au angajat în sprijinirea eforturilor Kievului de a reforma întreg sistemul național și de a reduce fenomenul corupției la nivel înalt. Ca urmare, respectarea independenței structurilor cu atribuții în combaterea corupției și a activității acestora va trebui să devină una dintre principalele priorități pentru restul mandatului actualei guvernări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Accelerarea procesului de reforme reprezintă prima condiție pentru obținerea următoarelor tranșe de asistență financiară din partea Uniunii Europene și a împrumuturilor furnizate de Fondul Monetar Internațional. În ciuda unor progrese realizate până în prezent, demararea procesului de reforme s-a desfășurat, de cele mai multe ori, în mod lamentabil. Partidele ce compun Verkovna Rada ucraineană ajung cu multă greutate la un consens asupra modificărilor sau măsurilor legislative recomandate de forurile occidentale. Din această cauză, multe reforme, precum cea a privatizării, descentralizării, reforma privind posibilitatea proprietarilor de a-și vinde terenurile și multe altele, se afla încă în stagiul de dezbateri sau suspendări. Pe cale de consecință, atât Uniunea Europeană, cât și FMI au ales să nu livreze ultimele tranșe de asistență financiare programate pentru sfârșitul anului 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În aceste condiții, eventualele amânări repetate sau adoptarea unor reforme în formule ambigue nu vor face altceva decât să suspende viitoare tranșe de asistență financiară pentru Ucraina. De aceea, este important ca decidenții politici de la Kiev să accelereze procesul de reforme asumate în marja parteneriatelor cu Uniunea Europeană și alte organisme internaționale, lăsând la o parte confruntările interne, care de cele mai multe ori sunt guvernate de interese meschine și partinice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Stabilizarea relațiilor cu Budapesta și Varșovia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Relațiile dintre Kiev și Budapesta au devenit tensionate odată cu promulgarea președintelui ucrainean, Petro Poroșenko, a noii legi a învățământului. Liderii maghiari și-au păstrat statutul de cei mai vehemenți și agresivi în declarații la adresa Kievului. Budapesta a amenințat în repetate rânduri cu blocarea dezvoltării cooperării și a inițiativelor în formatul Comisiei NATO-Ucraina. Condiția fundamentală pentru ca Ungaria să nu își exercite dreptul de veto în acest format este acela ca oficialii ucraineni să modifice legea privind reforma învățământului, astfel încât minoritatea maghiară să poată beneficia în continuare de dreptul de a studia în limba maternă pe tot parcursul învățământului pre-universitar. Aceeași poziție a fost menținută încă din primele momente ale promulgării legii până în prezent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe axa Kiev-Varșovia tensiunea a luat naștere pe fondul unor dispute ce țin de nesoluționarea unor evenimente considerate tragice în istoria Poloniei. Pe fondul vandalizării unor monumente ce întruchipează eroi ai luptei pentru independență a Ucrainei, în cel de-al doilea Război Mondial, aflate în orașe din sud-estul Poloniei, Kievul a suspendat activitatea unui grup de lucru polonez care se ocupă de deshumarea victimelor Armatei Insurecționale Ucrainene în perioada 1943-1946. În urma acestei decizii luate de liderii ucraineni, Varșovia a lansat o campanie de reproșuri și avertismente date Kievului. Tot în acest context, oficialii polonezi au întocmit chiar și o lista a persoanelor non-grata care ar cuprinde oficiali ucraineni ce au o ”poziție anti-poloneză”. Astfel, în luna noiembrie a anului trecut, Secretarul de Stat al Comisiei Interdepartamentale pentru Probleme ale Memoriei, Victimelor de Război și Represiuni Politice, Sviatoslav Șeremeta, a fost întors din drum la granița cu Polonia[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși în ultimele luni ale lui 2017 au avut loc mai multe întâlniri între omologii celor două state, în urma cărora se pare că oficialii ucraineni au acceptat reînceperea activităților de deshumare a victimelor poloneze, problema este departe de a fi rezolvată și aceasta mai cu seamă din cauza guvernului de la Varșovia care își clădește popularitatea din ultima perioadă, pe asemenea subiecte de natură naționalistă. Tragedia de la Volinia și necesitatea de a comemora și a nu uita atrocitățile ucrainenilor împotriva polonezilor, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial reprezintă un instrument de natură politică și ideologică pe care Partidul Lege și Justiției îl introduce pe agenda sa în vederea consolidării puterii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nesoluționarea conflictelor diplomatice cu Ungaria și Polonia pot afecta decisiv evoluția conflictului cu Federația Rusă. Avalanșa de atacuri la adresa Ucrainei din partea Budapestei și Varșoviei convine de minune Moscovei, care păstrează între timp presiunea în estul Ucrainei. Pe de altă parte, tensiunile dintre Kiev și vecinii săi pot influența evoluția relațiilor dintre  Ucraina și structurile euro-atlantice a căror membre sunt Ungaria și Polonia – vezi aici amenințarea Ungariei de a se opune dezvoltării cooperării în formatul Comisiei NATO-Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nu în ultimul rând, Ucraina va trebuie să promoveze la nivelul forurilor internaționale și în rândul cabinetelor aliaților occidentali soluționarea conflictului cu regiunea separatistă  –  în speță, varianta cea mai afișată în ultimele luni a unei misiuni de pace a ONU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Lucrurile se complică și când vine vorba despre posibilitatea unei astfel de misiuni. Deși Rusia a revenit prima în septembrie cu propunerea desfășurării misiunii ONU, termenii propuși nu au convenit Ucrainei (și pe bună dreptate). De asemenea, varianta ulterioară propusă de Ucraina, iar mai apoi de Statele Unite a fost respinsă aproape în întregime de către Federația Rusă. Numeroasele întâlniri dintre reprezentantul SUA, Kurt Volker, desemnat pentru negocieri cu omologul rus Vladislav Surkov nu oferea premisele unui consens în viitorul apropiat. Pe de altă parte, decizia Statelor Unite ale Americii de a vinde echipamente militare defensive Ucrainei riscă să complice negocierile privind desfășurarea unei misiuni de pace.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În acest climat foarte tensionat, Kievului nu-i rămâne decât să încerce să respecte prevederile Acordului de la Minsk, a cărui prevederi sunt invocate de către Kremlin de fiecare dată când vine vorba despre precondiția care ar putea facilita ajungerea la consens privind misiunea de pace ONU. De asemenea, este important ca Ucraina să mențină relații apropiate cu aliații occidentali și care în bună măsură sunt influențate de aspectele politice de la Kiev și respectarea acordurilor internaționale la care au achiesat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prin urmare, pentru crearea unui climat de stabilitate în 2018 Ucraina va avea nevoie mai presus de toate de un consens politic intern, dar care riscă să fie tulburat de lansarea unei campanii electorale precoce pentru alegerile parlamentare programate pentru anul 2019. Însă, remedierea problemelor interne și accelerarea procesului de reforme reprezintă premiza creștere încrederii partenerilor occidentali în eșichierul politic de la Kiev. De asemenea, tentativa de a controla activitatea instituțiilor menite să lupte și să identifice actele de corupție vor influența negativ relațiile cu Uniunea Europeană, FMI și state cheie care s-au angajat să asigurare securitatea, stabilitatea și prosperitatea economică a Ucrainei. Pe de altă parte, derapajele petrecute spre sfârșitul anului care au declanșat tensiunile dintre Ungaria (și parțial cu Polonia, căci în acest caz a fost mai degrabă un contrarăspuns dat autorităților polone) vor trebui gestionate cât mai curând pentru a nu înrăutăți situația.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Moldovan Anton

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ____________________________________________________________________________________

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [i] https://www.ukrinform.net/rubric-polytics/2367176-the-struggle-for-ukraine.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [ii] https://www.kyivpost.com/ukraine-politics/us-supply-lethal-weapons-ukraine-reportedly-include-javelins-rpgs.html?utm_source=traqli&utm_medium=email&utm_campaign=traqli_daily

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [iii] Vezi https://trb.ro/lupta-anticoruptie-in-ucraina-o-actiune-simulata/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [iv] http://euromaidanpress.com/2017/12/19/kyivs-hold-on-polish-politics-why-anti-ukrainian-rhetoric-in-poland-will-grow-stronger/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        forţă de muncă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși vorbesc despre atragerea investițiilor și de transformare a economiei moldovenești în dintr-una de consum într-una producătoare de bunuri, autoritățile moldovenești nu au strategii viabile, îndeosebi în problema opririi exodului masiv al populației peste hotare, pierzând astfel principala resursă economică – forța de muncă. Câteva proiecte răzlețe, propuse recent de autorități, nu iau în considerație amploarea fenomenului.   

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un studiu realizat de Magenta Consulting arată că, zilnic, populația Republicii Moldova scade cu 106 persoane. Drept urmare, rata anuală a creșterii populației e de minus 1,1%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Estimări diferite ale amplorii exodului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        E vorba de persoane de toate vârstele, cu o mică preponderență în rândul tinerilor de 18-29 de ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși este vorba deocamdată, preponderent despre persoane care migrează temporar, cu gândul de a se întoarce, este tot mai frecventă tendința de a se stabili în străinătate pentru totdeauna, mai ales printre moldovenii plecați în Uniunea Europeană,  SUA și Canada.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit statisticilor oficiale, numărul celor plecați la lucru peste hotare a fost la finele anului trecut de 315.000.  Potrivit altor calcule, cifra ar fi de circa un milion, dintre care aproape 500.000 s-ar afla în Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Este dificil de constatat numărul real de moldoveni, care muncesc în afara țării însă cu siguranță numărul acestora este unul foarte mare, fenomenul fiind resimțit pe deplin de către autoritățile de la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Beneficii pe termen scurt

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe termen scurt, autoritățile au de câștigat de pe urma migrației, datorită căreia, prin remiterile bănești este susținut consumul intern și este asigurată o oarecare creștere economică. Potrivit experților de la centrul analitic Expert-Grup, creșterea economică de patru la sută din 2017 s-a datorat în cea mai mare parte banilor trimiși în țară de către emigranții moldoveni. În pofida unei economii reale foarte firave, remiterile susțin de mai bine de 10 ani creșterea economică în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Daune mai mari pe termen lung

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acest fenomen nu poate, însă asigura o creștere pe termen lung deoarece R. Moldova pierde cea mai importantă resursă economică, forța de muncă. Drept urmare, nu mai poate fi vorba despre atragerea investițiilor masive în Zonele Economice Libere grație forței de muncă ieftină și calificată. Încă în 2014  ministrul moldovean al economiei de atunci, Valeriu Lazăr, vorbea despre faptul că bazinul forței de muncă ieftină este pe cale să sece.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Moldovenii au posibilitatea să aleagă între un salariu de 300 de euro, oferit într-o întreprindere, amplasată într-o ZEL moldovenească și salarii de 1,5-2 mii de euro peste hotare. Evident că vor fi puțini care vor alege să rămână în țară.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Proiecte pentru stimularea deschiderilor de noi locuri de muncă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Autoritățile au pierdut mai toate argumentele în favoarea atragerii investițiilor și creării de noi locuri de muncă astfel că în cadrul Moldova Business Week, eveniment desfășurat în luna octombrie la Chișinău, vicepremierul Octavian Calmîc a prezentat o nouă inițiativă al Guvernului pentru mediul de afaceri – un proiect conform căruia statul va oferi câte 40.000 de lei pentru fiecare loc de muncă creat companiilor care deschid minimum 100 de locuri de muncă și oferă salarii de cel puțin 75% din salariul mediu pe economie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Guvernul își pune speranțele în proiectul Prima Casă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai mult, din cauza migrației masive, în special a tinerilor cu studii superioare, autoritățile de la Chișinău nu prea găsesc angajați calificați pentru ministerele centrale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Inclusiv din această cauză a fost elaborat și votat la finele lui 2017 proiectul legii privind proiectul Prima Casă. Potrivit acestuia, tinerii în vârstă de până la 45 de ani, ar putea să intre în acest program dacă au un loc de muncă oficial.  Pentru început, aceștia trebuie să achite 10 la sută din valoarea apartamentului sau a casei, care nu trebuie să depășească un milion de lei. Totodată, deputaţii au decis ca veniturile obținute peste hotare de soție, soț sau rudele de gradul întâi ale celor care vor accesa programul „Prima Casă” să fie considerate eligibile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Toate studiile pe care le avem ne vorbesc despre faptul că tinerii pleacă din Republica Moldova în primul rând din cauza lipsei unei perspective de a-și cumpăra o locuință. Sperăm ca prin acest program să rezolvăm această problemă. Pe viitor ne dorim să-l dezvoltăm. Convențional, pe coridoarele Guvernului el deja se numește „Prima casă 2”. Vom identifica categorii speciale, care vor avea și facilități suplimentare decât le prevede Programul „Prima casă””, a declarat recent premierul Pavel Filip în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Locul 107 din 188 țări privind dezvoltarea capitalului uman

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totuși, lipsa locuinței nu este singura cauză a emigrării capitalului uman din Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Iar acesta, potrivit economiștilor de la Expert-Grup este unul dintre puținii factori ce poate influența pozitiv creșterea economică în Republica Moldova pe termen mediu și lung, prin stimularea productivității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Indicele de Dezvoltare Umană al PNUD (IDU), un indicator-cheie compozit ce caracterizează capitalul uman prin prisma celor mai importante aspect ale sale (educație, sănătate și venit), plasează Republica Moldova pe locul 107 din 188 de țări, cu o valoare de 0,699.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși, pe parcursul ultimilor ani, indicele de dezvoltare umană în Republica Moldova a crescut, discrepanța față de țările din regiune s-a menținut înaltă. Mai mult, în 2015, indicele în cauză a înregistrat o scădere, determinată de reducerea venitului național brut pe cap de locuitor. Și asta, deoarece în situația în care venitul național brut reflectă condițiile de dezvoltare ale unei țări – inclusiv capacitatea de a investi în educație și sănătate, acest indicator oglindește și posibilitățile statului de dezvoltare a capitalului uman.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Tot mai mulți oameni nu lucrează conform calificării

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dezechilibrul format între cererea și oferta de forță de muncă calificată generează probleme semnificative pentru piața muncii locală.  În special, are loc angajarea absolvenților de studii superioare la locuri de muncă ce necesită calificări mult mai joase, astfel încât absolvenții studiilor profesional-tehnice (deși fiind în căutare) își găsesc mai greu un loc de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În același timp, acea parte a populației care nu are studii specializate sau a cărei competențe nu mai sunt solicitate pe piața muncii, lucrează la locuri de muncă necalificate și nu poate contribui la creșterea productivității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Astfel, ponderea populației ce are calificări superioare celor necesare la locul de muncă este de 19,2% din populația total ocupată în 2016, iar ponderea celor având calificări inferioare celor necesare la locul de muncă e de 21,6% conform datelor Biroului Național de Statistică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe de altă parte, potrivit metodologiei-standardizate utilizate de Forumului Economic Global, rata celor ce dețin calificări superioare necesare locului de muncă este chiar mai mare (27,3%), cu mult peste media țărilor Europei Centrale și de Est, membre ale Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Iar ponderea celor ce dețin calificări inferioare necesare locului de muncă este relativ mică – 6,6%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Economie puțin sofisticată cu productivitate scăzută

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Această situație confirmă starea economiei moldovenești: este puțin sofisticată, cu productivitate scăzută, căreia îi corespunde forța de muncă având calificări mediocre sau calificări ce nu sunt cerute pe piața muncii locală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru a atinge un alt nivel de productivitate și o economie mai sofisticată, competențele capitalului uman rămas sau dispus să rămână în țară nu sunt suficiente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Studiul Expert-Grup constată că nici angajatorii nu par destul de interesați în creșterea calificărilor angajaților. Instruirea pe parcursul vieții aproape că lipsește în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși această situație este determinată și de dificultăți fiscale, și de recunoașterea problematică, pe parcursul mai multor ani, a instruirii non-formale și informale, dorința angajatorilor de a spori productivitatea muncii în cadrul companiilor ar trebui să aibă un impact major asupra investițiilor în creșterea calificărilor angajaților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        propaganda

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Președintele țării Igor Dodon a fost suspendat, din nou, din motiv că nu și-a respectat obligațiunile de serviciu, refuzând în mod repetat să promulge modificările legislative privind combaterea propagandei pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia a fost luată astăzi de către magistrații Curții Constituționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CCM a fost sesizată ieri, 4 ianuarie de deputatul Serghei Sîrbu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Legea va fi semnată de preşedintele parlamentului de la Chişinău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acesta și-a motivat demersul prin necesitatea de depășire a blocajului instituțional, provocat de refuzul șefului statului de a promulga noile modificări la Codul Audiovizualului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Decretul de promulgare a legii va fi semnat de președintele Legislativului, Andrian Candu. Decizia CCM este definitivă și nu se supune căilor de atac.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Această hotărâre a magistraților de la CCM vine la doar trei zile după ce Igor Dodon a fost suspendat, pentru că a refuzat repetat să semneze decretele de numire în funcție a 7 noi miniștri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Amintim că, modificările la Codul Audiovizualului cu privire la combaterea propagandei au fost votate de Legislativ pe 7 decembrie 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ce prevede Legea anti-propagandă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Proiectul de lege care, potrivit Partidului Democrat, va contracara propaganda rusă în audiovizualul din Republica Moldova, prevede modificarea și completarea Codului Audiovizualului astfel încât toate programele informative, analitice, militare și politice din statele care nu au aderat la Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră nu vor putea fi retransmise în Republica Moldova. Așa cum Federația Rusă nu este parte a Convenției iar canalele TV rusești sunt cel mai eficient instrument de promovare a influenței rusești în Republica Moldova, Legea este privită atât de partidele moldovenești pro-ruse cât și de Federația Rusă drept una îndreptată împotriva Rusiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dodon a atacat Legea la Curtea Constituțională

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De remarcat că după ce a refuzat repetat să promulge legea, președintele Igor Dodon a sesizat și el Curtea Constituțională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acesta spune că legea „atentează la principiile democrației și încalcă în mod direct drepturile fundamentale ale omului, garantate de Constituție și Convenția Europeană a Drepturilor Omului și anume: dreptul la libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea de opinie…”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În opinia lui Dodon „totodată, respectiva lege, contrar Constituției, instituie cenzura, fapt inadmisibil într-un stat de drept”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cât cheltuie anual Federația Rusă pentru propagandă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Peste cinci miliarde de dolari – atât cheltuie anual Federaţia Rusă pentru războiul informațional pe care îl duce inclusiv în Republica Moldova, a menționat în cadrul unei dezbateri privind securitatea informațională deputatul majorității parlamentare Eugen Carpov.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cum poate să-şi protejeze Moldova spaţiul informaţional? Eugen Carpov, care este şi vicepreşedinte al comisiei parlamentare pentru securitate națională, a spus că e nevoie de instituţii funcţionale, stabilitate politică şi de legi bune:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Legislaţia noastră nu corespunde sub nici o formă ameninţărilor care se prefigurează. Cadrul juridic ar trebui perfecţionat.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Propaganda rusească, monitorizată și de Asociația Presei Independente

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În perioada 27 martie – 26 aprilie 2017, Asociația Presei Independente a monitorizat conținutul a cinci posturi de televiziune din Federația Rusă retransmise în Republica Moldova de radiodifuzori locali. Experții au analizat cum reflectă mediile rusești subiectele ce se referă la situația internă din Ucraina, relațiile Federației Ruse cu Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii precum și conținuturile care promovează interesele geopolitice ale Federației Ruse, conflictele regionale și internaționale. Iar una din concluziile autorilor este că de cele mai multe ori materialele jurnalistice au fost realizate din perspectiva vinovăției Ucrainei, a Uniunii Europene, SUA și NATO pentru toate relele ce se întâmplă în lume.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În emisiunile informativ-analitice și cele de autor difuzate la televiziunile monitorizate, și anume Pervîi Kanal, RTR, NTV, REN TV și STS, jurnaliștii promovează poziția oficială a Kremlinului și ideea că Vladimir Putin este unicul luptător împotriva terorismului și apărătorul valorilor democratice și al creștinității. Același mesaj este promovat chiar și în buletinele de știri. Experții notează că promotori ai acestuia sunt analiști, jurnaliști și observatori care susțin ostentativ că UE ar degrada moral și este pe cale de destrămare iar SUA și NATO ar urmări doar scopuri de război.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La Pervîi Kanal bunăoară, spune directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, jurnaliștii au reflectat cu predilecție situația internă din Ucraina, doar că indiferent că erau știri din domeniul politic, educație, lupta cu corupția sau situația economică, toate au fost prezentate în context negativ. În schimb, situația din regiunile separatiste din estul Ucrainei a fost arătată în perspectivă de continuă dezvoltare, remarcă Petru Macovei:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Au transmis sistematic mesaje anti-ucrainene, anti-europene și anti-occidentale. Multe subiecte au fost documentate dintr-o singură sursă sau nu au avut sursă în general. Deseori, în reportaje, opiniile jurnaliștilor au fost fost prezentate ca fapte. În calitate de experți au fost citați aproape în exclusivitate persoane care susțin poziția Rusiei iar argumentele oponenților au fost, fie trecute cu vederea, fie distorsionate.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Adoptarea proiectului a fost grăbită mai degrabă din rațiuni de partid

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși calificat una extrem de necesară pentru securitatea țării, adoptarea legii anti-propagandă despre care se vorbește de mai mulți ani, a fost urgentată abia acum, la finele lui 2017. Și aici sunt la mijloc mai degrabă interese de partid sau chiar personale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Expertul media Vlad Ţurcanu observă că în Moldova se intervine împotriva propagandei doar din interese de partid. Aşa s-a întâmplat în 2005 pe vremea guvernării comuniste când în contextul răcirii relaţiilor cu Moscova, Chişinăul trebuia să răspundă propagandei declanșate de mass-media rusească. Aşa se întâmplă şi acum, constată Ţurcanu:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        PDM, care controlează actuala majoritate parlamentară, a decis din anumite raţiuni geostrategice, dar şi electorale să se contrapună unor anumite politici ale Federației Ruse şi în felul acesta beneficiem de o reacţie din partea instituţiilor mediatice afiliate PD la ceea ce prezintă instituțiile mediatice ruseşti. Factorul politic decide când să intervină, în realitate însă este nevoie ca această acţiune de combatere a propagandei să se desfăşoare cu consecvenţă, într-un mod ritmic.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De remarcat că la finele lunii noiembrie 2017, președintele Partidului Democrat din Moldova, oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de către autoritățile rusești. Așa cum legea anti-propagandă a fost votată imediat după aceasta, mulți consideră că ea nu este decât un instrument de presiune dintre liderul PDM și autoritățile rusești.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Suspendarea repetată a președintelui Dodon, pe lângă faptul că subliniază încă o dată slăbiciunea acestuia ca politician, pune într-o lumină foarte proastă instituția prezidențială, deși mulți sperau că aceasta se va consolida după ce președintele a fost ales prin vot direct.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acum un an, în timpul alegerilor prezidențiale, Igor Dodon promitea că „se va lua la trântă” cu puterea oligarhică de la Chișinău și o va face să răspundă pentru nelegiuirile pe care le-a comis pe parcursul ultimilor ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        A promis multe, n-a făcut nimic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Unul dintre primele obiectivele pe care și-l propunea Dodon consta în anularea legislației care pune miliardul furat pe spatele cetățenilor. „Dacă nu voi putea anula această lege printr-o altă lege, voi iniţia un referendum consultativ”, spunea Dodon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Referitor la guvernanți, preşedintele tuna și fulgera. „Vor sări din ei surcele. Și din judecători, procurori, și din Plahotniuc (președintele Partidului Democrat aflat la guvernare, considerat cârmuitorul din umbră al R. Moldova) și din toți acei care au fost la guvernare.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Promisiunile acestuia au fost din start calificate drept eronate și populiste din cauza împuternicirilor reduse pe care Constituția le oferă instituției prezidențiale. Însă, grație faptului că a fost ales de majoritatea moldovenilor ieșiți la vot, noul președinte ar fi putut, cel puţin, să organizeze o opoziție populară împotriva „oligarhilor care pradă țara”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Iată că după un an la președinție, an în care a divizat și mai mult societatea moldovenească și s-a remarcat prin petreceri și concedii costisitoare, Dodon nu doar că nu și-a îndeplinit promisiunile în ce privește pedepsirea oligarhilor dar a şi fost umilit în ultimul hal de aceștia, fiind suspendat din funcție de fiecare dată când Guvernul dorea acest lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Trucuri ale Curții Constituțională cu interpretarea legii supreme

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prima dată Dodon a fost suspendat, temporar, în luna octombrie, când, cu toate insistențele Guvernului, s-a încăpățânat să nu-l numească pe Eugen Sturza în funcția de ministru al Apărării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Atunci suspendarea a fost calificată mai mult ca o stratagemă duală, care le-a permis atât democraților să-și îndeplinească obiectivul cât și lui Dodon să rămână cu fața curată deoarece n-a fost nevoit să semneze decretul de numire a unui ministru împotriva căruia s-a pronunțat vehement.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Iată că suspendarea repetată a lui Igor Dodon, deși previzibilă, a stârnit o mulțime de comentarii acide mai mult la adresa președintelui decât a Partidului Democrat de guvernare, care l-a umilit pe președinte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Igor Dodon este suspendat pentru a doua oară după ce a respins de două ori candidaturile a șapte noi miniștri propuși de Guvern. Argumentul președintelui a fost că „majoritatea candidaților propuși au demonstrat inconsecvență, lipsă de profesionalism și oportunism regretabil în funcțiile și activitățile desfășurate anterior”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În consecință, un grup de deputați, membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități a depus o sesizare la Curtea Constituțională, pentru ca aceasta să examineze blocajul politic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Drept urmare Curtea Constituțională a decis din nou suspendarea temporară a președintelui Igor Dodon din funcție, pentru ca Guvernul să poată numi în funcție noii miniștri, propuși de Partidul Democrat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi a numit această decizie a CC „acrobații juridice”. Potrivit lui, refuzul lui Dodon de a aproba candidaturile miniștrilor nu a fost unul deliberat, ci argumentat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La rândul său parlamentarul democrat Serghei Sîrbu, unul dintre autorii sesizării către CC a calificat decizia drept un „triumf”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Replică fricoasă a președintelui

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Replica lui Dodon, exprimată pe Facebook a fost una anemică și neconvingătoare:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Curtea Constituțională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate. Sunt iarăși încălcate grav procedurile legale. (…) guvernarea a ales calea simplistă și abruptă, o cale înjositoare chiar și pentru miniștrii propuși”, a afirmat președintele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deja în zilele imediat următoare suspendării, Președintele Parlamentului Andrian Candu urmează să semneze decretele de numire în funcție a celor șapte noi membri ai cabinetului, între care se află ex-premierii Iurie Leancă și Chiril Gaburici, care au jucat un rol important în transformarea miliardului de dolari furat din băncile moldovenești în datorie publică și Alexandru Tănase, care s-a remarcat prin mai multe decizii contradictorii pe când se afla în fruntea Curții Constituționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Iluzii deșarte din Rusia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși este clar că Dodon nu are nici curajul dar nici voința de a se opune puterii oligarhice, unii susținători ai săi din Federația Rusă prevestesc acțiuni revoluționare ale acestuia, care să cheme susținătorii săi la proteste de stradă. Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru Comunitatea Statelor Independente din Parlamentul rus, a declarat, marţi, că suspendarea parţială a lui Igor Dodon poate provoca tensiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dodon poate rezista prin îndemnarea oamenilor să iasă în stradă. În opinia mea, s-ar putea, de asemenea, să provoace tulburări, deoarece alegătorii care l-au ales pe Dodon ca preşedinte nu vor accepta situaţia actuală. Cred că asta se va putea întâmpla în zilele următoare”, a declarat Kalaşnikov.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Aceste așteptări naive ale deputatului rus arată că în Rusia nu prea este cunoscută situația reală din Republica Moldova. În primul rând, electoratul lui Dodon, deși disciplinat, nu este nici pe departe unul revoluționar. Atras la mitingurile electorale cu bani sau alte remunerări, acesta este, de regulă, un public, care vrea să aibă un stăpân, care să-l conducă și să-i facă dreptate, un public cu mentalitate mai degrabă de sclav decât de revoluționar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În plus nici Igor Dodon nu s-a afirmat ca un președinte curajos ci din contra. În campania electorală a încălcat frecvent regulile de joc și a aplicat mai multe lovituri sub centură contracandidatei sale Maia Sandu, acest comportament fiind calificat drept o manifestare a lașității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Singura opțiune demnă – demisia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mult mai realist este politologul filorus Victor Josu, care îi sugerează lui Dodon să-și dea demisia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă să vorbim serios, singura opțiune pentru Dodon pentru a nu mai fi umilit în acest hal și pentru a nu transforma într-o bătaie de joc instituția prezidențială a Republicii Moldova, este să-și dea demisia”, a comentat acesta situația în care s-a pomenit președintele Republicii Moldova dar și instituția prezidențială în general.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cu toate acestea, nimeni nu crede că președintele Dodon mai este capabil de vreun gest demn. El va aștepta ca lumea să uite de această umilință pe care a suportat-o și se va pregăti de următoarele alegeri parlamentare, preconizate a se desfăşura la final de toamnă 2018. În consecinţă, Dodon va aplica tot instrumentarul din dotare pentru a mobiliza electoratul său amorf dar disciplinat, va recurge la trucuri murdare și va face tot posibilul ca Partidul Socialiștilor, pe care îl conduce informal în continuare, să câștige aceste alegeri, chit că toate sondajele prezic acest lucru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cât privește Partidul Democrat, acesta va face tot posibilul să aibă în continuare acest tip de partener în următorul Parlament: fără capacități și voință de a se opune fărădelegilor şi care poate fi ușor mituit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        piaţa forţei de muncă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Guvernul de la Bucureşti a stabilit, pentru anul 2018, un contingent de 7.000 de lucratori străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în baza avizelor de angajare/detașare, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de astăzi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Documentul aprobat de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi, față de cel stabilit pentru anul 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Astfel, numărul de lucrători permanenți va crește de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detașați de la 700 la 1.200.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe lângă lucrătorii permanenți și cei detașați, actul normativ prevede și alte tipuri de angajare/detașare, respectiv: persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700, lucrători înalt calificați – 500, lucrători sezonieri – 400, lucrători stagiari – 100 și lucrători transfrontalieri – 100.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Decizia de suplimentare a contingentului de lucrători nou admiși a fost luată pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale, dar și ca urmare a solicitării făcute de Inspectoratul General pentru Imigrări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, măsura adoptată de Guvern a ținut cont de datele oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, în perioada ianuarie – august a.c., 58.848 de locuri de muncă au fost declarate de către angajatori, în mod repetat, ca fiind vacante, iar în primele opt luni ale anului 2017, media numărului de locuri de muncă vacante declarate de către angajatori, în mod repetat, a fost de 7.306.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CEO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        După un 2017, care contrar aşteptărilor nu a fost un an de cotitură pentru economia moldovenească, urmează anul electoral 2018, în care trebuie să ne așteptăm și mai puțin la reforme și acțiuni ale autorităților, care să pună bazele unei creșteri economice solide.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși au perseverat într-o serie de reforme de ordin economic, care ar fi trebuit să sporească atractivitatea investițională a Republicii Moldova, autoritățile moldovenești au scos din ecuația reformării justiția, iar acest lucru s-a răsfrânt asupra stării de spirit în societate, inclusiv în mediul de afaceri. În concluzie, reformele pro-business nu au sporit atractivitatea investițională odată ce sistemul judiciar rămâne subordonat unui grup de interese, care decide totul  în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        2017 – creștere economică sub așteptări și bazată pe factori temporari

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit mai multor prognoze, Produsul Intern Brut va înregistra o creștere de 4% în acest an. Prognoza inițială de 6% nu s-a materializat din cauza condițiilor meteo nefavorabile din primăvară care a subminat producția agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investițiilor private și activității industriale, precum și din cauza mersului lent al reformelor: peste jumătate din acțiunile planificate în cadrul Foii de parcurs cu reforme prioritare ale Guvernului și Parlamentului nu au fost realizate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Creșterea economică modestă din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a crescut grație sporirii remiterilor după doi ani de scădere, precum și pe intensificarea investițiilor publice odată cu deblocarea asistenței externe de la începutul anului. Potrivit unui studiu al centrului analitic Expert-Grup, daca am exclude influența acestor doi factori, economia ar fi în recesiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Prin urmare, creșterea economică în 2017 a fost nu doar prea lentă și inferioară așteptărilor, ci și mai puţin durabilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Incertitudinea politică va frâna elanul investițional

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru anul 2018, experții prognozează o creștere economică cuprinsă între 3,1% și 4,8%. Și asta în cazul, în care vom avea un an agricol favorabil care va impulsiona producția agricolă și capacitățile de export. Totodată, creșterea economică va depinde de continuarea suportului bugetar extern care va alimenta în continuare investițiile publice, precum și pe creșterea consumului populației.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe de altă parte, economia va continua să crească sub nivelul său potențial, cel puțin din două cauze. În primul rând, nivelul de incertitudine, care afectează deciziile firmelor de a investi, se va menține, în special pe fundalul alegerilor parlamentare. Incertitudinea va frâna și creșterea creditării bancare, atât din cauza cererii scăzute din partea firmelor, dar și din cauza ofertei limitate: băncile vor rămâne precaute în asumarea de riscuri, inclusiv pe fundalul implementării prevederilor Basel 3.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Competitivitatea redusă va scoate în evidență slăbiciunea economiei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Competitivitatea redusă va rămâne principala problemă a economiei moldovenești. Până acum, carențele de competitivitate erau camuflate de creșterea remiterilor care susțineau cererea internă și asigurau o sursă importantă de valută străină. Însă, fluxurile de remiteri devin din ce în ce mai volatile și au tendința să scadă pe termen lung. În mod normal, această sursă de creștere economică trebuie să fie înlocuită cu creșterea exporturilor și investițiilor. Însă, de la an la an R. Moldova ratează competiția în regiune pentru piețele de desfacere și investițiile străine directe (ISD). Ponderea exporturilor în PIB, precum și volumul ISD per capita sunt printre cele mai scăzute din Europa Centrală și de Est.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Forța de muncă va părăsi și mai departe țara

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai mult decât atât, R. Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă: în 2017 s-a observat creșterea numărului de emigranți cu studii superioare, fapt ce denotă erodarea capitalului uman care este și principala sursă de competitivitate a țării pe termen lung. Conform Raportului competitivității globale 2017-2018,  R. Moldova s-a situat pe locul 89 din 137 state, cu cele mai proaste performanțe tocmai în domeniile care sunt critice pentru un stat atât de mic și sărac în resurse: instituții, sectorul financiar, piața de desfacere, inovații și complexitatea mediului de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În lipsa unor reforme de substanță care ar duce la fortificarea instituțiilor și statului de drept, Moldova va continua să piardă concurența pentru piețele de desfacere, investiții și propria forța de muncă, fapt ce va crea tot mai mari constrângeri pentru creșterea economică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        An electoral, riscul multor acțiuni populiste

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru a camufla carențele de competitivitate și efectele mersului lent al reformelor, în proximitatea alegerilor parlamentare există riscul presiunilor politice asupra politicii bugetar-fiscale și a celei monetare. Presiunile ar putea viza expansiunea bugetară și monetară în vederea impulsionării cererii interne și investițiilor prin intervenții administrative cu iz electoral cum ar fi majorările de salarii, de beneficii sociale sau investiții publice, sau chiar relaxarea politicii monetare în vederea impulsionării creditării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dependență de finanțarea externă și îmbătrânirea populației

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Bugetul planificat pentru 2018, deși pare echilibrat, conține o serie de riscuri. Primul ține de dependența pronunțată de suportul bugetar extern: deficitul bugetar cu excluderea granturilor externe este estimat la 4,7% din PIB – dublu față de regula bugetar-fiscală de 2,5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Alt risc ține de îmbătrânirea populației, care creează presiuni tot mai mari asupra sistemului de finanțe publice, necesitând transferuri crescânde către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Al treilea risc ține de stagnarea bazei fiscale al autorităților locale și, drept urmare, tot mai multe transferuri sunt necesare de la centru spre bugetele unităților administrativ – teritoriale. Prin urmare, orice deviere de la normele prudențiale bugetare, în special sub presiuni politice, ar putea destabiliza esențial sistemul de finanțe publice, subminând creșterea economică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ce privește acest context, orice rectificare bugetară cu iz electoral trebuie evitată. În ceea ce ține de politica monetară, ar putea exista presiuni politice asupra BNM în vederea relaxării monetare excesive și impulsionării artificiale a creditării. Acest lucru ar putea alimenta riscuri inflaționiste care vor scumpi și mai mult creditul. În acest context, politica monetară trebuie să rămână una prudentă, focusată pe țintirea inflației pe termen mediu, iar eventuala relaxare monetară să aibă loc gradual și numai în condițiile în care așteptările inflaționiste vor rămâne ancorate în intervalul țintit de BNM (5%, +/- 1,5 p.p), consideră Expert-Grup.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Recomandări pentru o creștere economică durabilă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ameliorarea competitivității economiei moldovenești și, respectiv, impulsionarea calitativă a creșterii economice, va putea fi realizată numai prin reforme sistemice. Principalele reforme trebuie să vizeze: cadrul instituțional care asigură respectarea principiilor statului de drept și lupta împotriva corupției.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În fond, instituțiile responsabile de asigurarea statului de drept și lupta împotriva corupției trebuie să fie mai independente și transparente, iar capacitățile acestora trebuie fortificate semnificativ. În paralel, reforma administrației publice centrale, care a fost inițiată recent, trebuie să aibă un caracter mai profund și să ducă la eficientizarea proceselor din cadrul instituțiilor publice, implementarea unei politici de remunerare monetară și non-monetară mai atractive și meritocratice, precum și sporirea prestigiului statutului de funcționar public. Aceasta va spori nivelul de încredere din partea mediului de afaceri, pentru care problemele legate de corupție și modul cum funcționează instituțiile publice sunt principalele bariere în activitatea antreprenorială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Măsurile respective trebuie complementate prin ameliorarea climatului de afaceri, cu accent pe necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii care, de regulă, sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nu în ultimul rând, investigațiile pe marginea fraudelor bancare depistate în 2014-2015 trebuie să fie mult mai dinamice și transparente, având în vedere progresele extrem de modeste la acest capitol.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Următorii ani sunt critici pentru piața muncii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe piața muncii și a capitalului uman, sunt necesare mai multe eforturi în vederea abilitării economice a tinerilor, fapt ce ar permite valorificarea oportunităților dividendului demografic (la moment, cea mai numeroasă cohortă de populație este cea cu vârsta în jur de 30 de ani care fără suficiente oportunități economice fie va pleca, fie va rămâne economic inactivă, privând economia de un imens potențial de dezvoltare. Următorii ani sunt critici în acest sens, iar ratarea dividendului demografic va transforma actuala tranziție demografică din oportunitate în constrângere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Calitatea creșterii economice depinde direct de calitatea reformelor interne

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În domeniul comerțului extern, este necesară dinamizarea reformelor ce țin de implementarea angajamentelor DCFTA pentru valorificarea plenară a beneficiilor oferite de acest regim comercial. Totodată, este iminentă depunerea eforturilor de eliminare a tuturor barierelor tarifare și netarifare pentru exportatorii autohtoni, concomitent cu transparentizarea și modernizarea proceselor de emitere a documentelor permisive aferente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Calitatea și dinamica creșterii economice din anii următori va depinde, mai mult decât oricând, de calitatea și dinamica reformelor interne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Republica Moldova nu mai poate miza pe factori conjuncturali pentru a-și asigura o creștere economică susținută: în anii următori, remiterile vor urma un trend descendent, atractivitatea investițională a țării în baza forței de muncă ieftină se va disipa pe măsura emigrării, creșterii salariilor reale și carențelor sistemului educațional, suportul bugetar extern din partea partenerilor de dezvoltare va fi din ce în ce mai condiționat, iar concurența în regiune pentru piețele de desfacere va fi din ce în ce mai acerbă. În aceste circumstanțe, singura strategie viabilă de dezvoltare economică sunt reformele care trebuie implementate indiferent de ciclul electoral sau culoarea politică a guvernului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          fonduri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Recent, la sfârşitul anului 2017, la Săcălășeni au fost semnate două noi contracte pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, contracte finanțate de Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE). O sumă de aproximativ 3 milioane de lei vine la Săcălășeni, aceste finanțări fiind doar o continuare a altor proiecte care au fost realizate de administrația locală pe PNDL1, prin proiecte depuse la Compania Națională de Investiții (CNI) sau prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Emilian Pop, primarul comunei Săcălășeni este un om gospodar, iar activitatea susținută pe care o depune la cârma administrației locale dă roade. La ședința de Consiliu Local în care au fost semnate cele două contracte finanțate pe PNDL2 a participat și președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea. Pentru obiectivul de investiții ”Reabilitare și modernizare în vederea creșterii eficienței energetice a imobilului Dispensar Uman Săcălășeni” s-a alocat o finanțare de 1,4 milioane de lei, în timp ce 1,5 milioane de lei s-au acordat pentru obiectivul de investiții ”drum sătesc”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Primarul comunei Săcălășeni, Emilian Pop a precizat faptul că, pentru administrația locală, anul 2017 a fost unul cu realizări importante care s-au concretizat în finalizarea achiziției pentru Centrul de bătrâni, dar și încheierea modernizării drumurilor pe Măsura 3.2.2, un contract cu o valoare de peste 3 milioane de euro. ”Avem la finanțare, la Compania Națională de Investiții (CNI), un cămin cultural cu o valoare de 1 milon de euro, am finalizat școala din Săcălășeni pe un proiect depus pe PNDL1, iar acum urmează școlile din satele Coruia și Culcea, valoarea totală a proiectului fiind de aproximativ 2,4 milioane de lei. Odată realizate toate aceste lucrări, vom amenaja spații de joacă pentru copii la fiecare dintre cele trei școli, proiect care a fost depus pe GAL, pe finanțare europeană și a fost deja aprobat”, a declarat primarul din Săcălășeni, Emilian Pop.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a declarat că, în urma vizitei făcute în Săcălășeni, a observat o colaborare foarte bună între executivul Primăriei și Consiliul Local. ”Mulțumesc primarului Emilian Pop pentru invitație, mă bucur de fiecare dată când pot să stau de vorbă cu consilierii locali, să iau pulsul problemelor fiecărei comunități locale la firul ierbii, în cadrul ședințelor de Consiliu Local, unde reprezentanții comunitătii aduc în atenția executivului primăriilor, problemele pe care cu adevărat le întâmpină cetățenii. Am văzut o colaborare foarte bună, un exemplu despre cum trebuie să funcționeze administrația locală la nivel de legătură între executivul primăriei și consilierii locali, îi felicit pentru problemele pe care le gestionează și pentru încurajarea investițiilor locale, prin concesionarea diferitelor parcele de teren pentru a dezvolta afaceri. În același timp și infrastructura trebuie dezvoltată, iar comuna Săcălășeni a reușit, de fiecare dată, să fie una dintre campioanele atragerii de fonduri atât europene, cât și guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. S-au semnat în Săcălășeni două contracte, unul pentru modernizarea drumurilor de interes local în cadrul comunității și unul extrem de important, pentru modernizarea dispensarului din localitate. Le-am spus de fiecare dată și consilierilor locali că mă bucur enorm când văd astfel de finanțări, educația și sănătatea trebuie să reprezinte priorități pentru orice administrație publică locală care își dorește un viitor mai bun pentru cetățeni. Îi felicit încă o dată pentru seriozitatea de care dau dovadă atât consilierii locali, cât mai ales primarul comunei Săcălășeni, Emilian Pop, și îi asigur de întreg sprijinul Consiliului Județean Maramureș pentru proiectele viitoare”, a declaratșeful administrației județene, Gabriel Zetea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          robert laszlo

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În luna noiembrie 2017 am avut deosebita plăcere să discut cu cel mai tânăr manager de instituţie de cultură din România,  al Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiționale din Satu Mare. A fost foarte greu să ne sincronizăm timpul pentru a discuta cu domnul Robert Laszlo, căci despre el este vorba, datorită programului său încărcat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Citind interviul de mai jos, veţi putea afla principiile după care s-a ghidat domnul Robert Laszlo în activitatea sa de până acum şi care l-au ajutat să ajungă la conducerea unei instituţii de cultură.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru început câteva cuvinte despre Dvs. Cum aţi reuşit să fiţi numit manager la vârsta de 23 ani?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Sunt Robert Laszlo, am 26 de ani am ajuns la cârma acestei instituții de cultură de rang județean la vârsta de 21 ani. Am debutat la 17 ani cu prima mea carte „In vid iată viața mea!”, un volum de versuri care a fost foarte bine primit de critica de specialitate şi chiar Constanţa Buzu a scris o pagina în Romania Literara în care mi-a lăudat volumul. În timpul liceului m-am implicat în activitățile revistei Alphazet, ulterior am colaborat şi am ajuns redactor-şef al acestei reviste. Plecam imediat după ore şi eram foarte entuziasmat de ceea ce reuşeam să fac în cadrul redacției. După terminarea celor 12 clase am venit la Cluj, în capitala culturala a Transilvaniei pentru a-mi continua studiile. Nu am pierdut legătura cu Satu Mare implicându-mă in diferite activităţi culturale. Ulterior, după terminarea facultăţii, am dat examen la masterat la Facultatea de Istorie, am intrat pe locurile cu buget. La început de octombrie 2013, când am început şi cursurile masterale, am fost angajat pe post de consilier la biroul preşedintelui Consiliului Judetean Satu Mare, în comisia de cultură. Aveam 22 de ani. Nu am putut să resping asemenea ofertă. M-am întors acasă. De obicei un tânăr care scapă de anii de studenție în marile centre universitare Cluj, Timişoara, Bucureşti, Iaşi îşi caută un rost în acele localităţi şi cu greu se mai întoarce acasă. Dar eu m-am întors, am făcut acest pas şi nu îmi pare rău. Deci în toamna anului 2013 am fost angajat la cabinetul preşedintelui Consiliului Judetean Satu Mare, după 3 luni, în decembrie 2013 am fost detaşat pe funcția de director adjunct al Bibliotecii Județene. Deja aveam publicate două volume de versuri şi mai multe lucrări despre viața culturala sătmăreană. După alte câteva luni, atunci când domnul Felician Pop a decis să se retragă din funcția de director al Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiționale Satu Mare, am fost detaşat în funcţia de manager al acestei instituţii. Aveam 22 ani şi eram cel mai tânăr manager de instituţie de cultură din România şi iată că sunt deja de 4 ani în această funcţie şi pot să mă laud, intre ghilimele, cu aceasta performanţă deoarece la noi în ţară toată lumea se miră când un tânăr ajunge la conducerea unei instituţii de stat, dar când un om de 70 de ani continuă să conducă o instituţie de cultură nimeni nu se mai miră. Ar trebui să ne mirăm că de ce acea persoană nu se retrage în pensie să ofere oportunități de dezvoltare unor tineri capabili. Ne plângem că tinerii ne pleacă în Occident, dar nu oferim acestora platforme de dezvoltare pe plan local.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cum este să fiţi cel mai tânăr director al unei instituţii de cultură din ţară? Este un avantaj sau un dezavantaj?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Sincer, ca şi energie este un avantaj, chiar dacă este să mă gândesc la weekendul din perioada 10-13 noiembrie când am avut ca şi instituție trei evenimente.  Un concurs național de muzică folk „Octavian Bud”, la prima ediție, cu concurenți din întreaga țară. Am avut un concurs „Gala cântecelor populare maghiare” cu concurenți din Transilvania, Ungaria, Slovacia şi Ucraina, iar în data de 12 noiembrie am dezvăluit bustul lui Petru Zanc, primul profesor de limba română din Satu Mare. Iată, ca şi instituție, deşi una mică deoarece avem 15 angajați,  am reuşit să coordonez foarte bine şi să împăcăm pe toată lumea prin derularea acestor trei evenimente. Ca  un reper, la festivalul național de muzică folk am avut peste 40 de participanți. Deci evenimentele organizate de noi nu sunt evenimente la care să participe 1, 2 sau 3 participanți. De exemplu, chiar în data de 15 noiembrie am avut o expoziție în cadrul galeriei instituției noastre, „Simfonii de toamnă” a  sculptorului Koter Vasile şi  unde a debutat şi o tânără artistă cu prima ei expoziție Kiszner Eniko, unde au venit 80-90 de persoane, într-o zi de miercuri, zi lucrătoare când toată lumea se grăbeşte să meargă acasă. Colegii mei se grăbeau să aducă scaune pentru ca toată lumea să aibă loc să fie prezentă şi să vadă ceea ce se întâmplă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De unde atâta energie?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Îmi place ceea ce fac. De multe ori îmi vine să las totul baltă, dar atunci când văd că avem un eveniment reuşit iar în feedback-ul publicului văd aprecierea faţă de ceea ce am făcut atunci, nu ştiu, primesc un impuls să continui munca cu toate că suntem îngropați de birocrație. Pentru un eveniment, este nevoie de zeci de hârtii, de zeci de ştampile. Cu alte cuvinte ne îngropăm în hârtii până reuşim să derulăm un eveniment cultural. Ştim foarte bine că în Uniunea Europeană nu se mai folosesc ştampilele. Cu toate acestea, noi în loc să reducem din numărul de ştampile pe care le avem, mai inventăm altele noi, aprobări noi. De exemplu, pentru un simplu referat necesar la întocmirea de afişe stradale, unde consultantul artistic trebuie să completeze dimensiunile, data la care se doreşte livrarea produsului şi conținutul viitorului afiş trebuie mai multe aprobări: prima dată semnează  el  ca şi solicitant,  apoi merge la şeful de departament care trebuie să semneze şi el, ulterior referatul ajunge la departamentul contabilitate unde e contabilul-şef trebuie să semneze, iar în final ajunge şi la managerul instituției, adică la mine,  pentru aprobare. Deci iată că pe un singur referat sunt necesare 4 semnături. Plus alte hârtii pentru derularea unui simplu eveniment cultural. Sunt de acord că trebuie să respecți legea atunci când gestionezi banul public, trebuie să fii foarte atent la deconturi deoarece se gospodăreşte banul public. Dar când se trece într-un asemenea ridicol, trebuie să ne punem mari semne de întrebare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Care a fost momentul în care ai decis că poți fi apt pentru conducerea Centrului de creație?  Ce ai simțit în acel moment?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Momentul a fost în toamna anului 2014 când mi s-a oferit interimatul conducerii instituției. Sentimentul care a pus stăpânire pe mine atunci a fost cel de entuziasm deoarece cunoşteam foarte bine instituția. Am colaborat şi lucrat în cadrul ei de la vârsta de 17 ani. După cum se ştie, Centrul de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiționale sprijină activitatea sculptorilor, pictorilor, cântăreților, poeţilor, iar eu la 17 ani am activat în cadrul unui cenaclu de cultură de pe lângă această instituție denumit Alphazet. Când am ajuns să mă înscriu la acel cenaclu, acolo erau diferite secțiuni: literatura, istorie, artele spectacolului. Atunci voiam să fiu actor, iar directorul de atunci al cenaclului, foarte elegant mi-a spus că nu am stofă de actor. Văzându-mă respins, i-am spus ca ştiu să scriu şi poezii. Uitându-se lung la mine a spus că în România toată lumea ştie să scrie poezii. Cu toate acestea mi-a luat câteva poezii, iar a doua zi m-a chemat la dânsul şi mi-a spus că aceste poezii trebuie neapărat publicate. Aveam 17 ani. A fost un şoc pentru mine. Începând cu acel cenaclu am activat foarte mult în instituția sătmăreană şi am cunoscut atât evenimentele culturale cât şi modul de organizare al lor, personalul care se ocupa de aceste evenimente şi specificul fiecărui colțişor din acest judeţ. Iar în momentul în care am ajuns manager al instituției, toate aceste lucruri au fost pentru mine naturale. A fost uşor, personalul mă cunoştea, eu îi cunoşteam, oamenii de cultură din județ ştiau cine sunt. Fiindcă este foarte important ca persoana care este numită la conducerea unei instituții să nu fi paraşutată din altă parte, din alt domeniu, în caz contrar aceasta nu va ştii ce să facă pentru a promova cultura şi oamenii de cultură. După cum am mai spus, de la 17 ani eu am tot construit la bază culturii sătmărene, iar în cei 6 ani de activitate culturală am reuşit să îmi fac un nume în cultura sătmăreană şi niciodată nu am avut probleme excepţie făcând micile răutăți şi invidii personale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Problema cu care m-am confruntat a fost cea a pensionarilor. Deja am la activ 4 pensionări,  toate încheiate cu circ şi scandal. Eu sunt de concepție că dacă ai ajuns la limita de vârstă pentru pensionare trebuie să te dai la o parte şi să laşi locul tău pentru unul mai tânăr care să demonstreze şi să se angajeze în dezvoltarea culturii. Celor  din sistemul bugetar le este foarte greu să plece acasă, să lase locul lor pentru alții mai tineri, deoarece este foarte convenabil să cumuleze pensia cu salariul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Chiar dacă au fost plecări din echipa mea, nu am în prezent probleme de personal. Suntem o echipă foarte închegată, unde fiecare ştie ceea ce trebuie să facă, iar eu, de unul singur, nu aş fi reuşit să organizez atâtea evenimente dacă nu aş fi avut în spate o echipă care să mă sprijine în tot ceea ce fac, de la conceperea unei idei la căutarea unei surse de finanţare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Care a fost cel mai frumos proiect cultural pe care l-aţi  coordonat în cei 6 ani de când sunteţi la conducerea acestei instituții?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Toate proiectele au fost frumoase. Dacă este să mă refer la ele, pornind de la un vernisaj de pictură şi ajungând până la cel mai mare festival câmpenesc unde participă chiar şi 10 mii de persoane, toate proiectele au fost importante. Nici nu ştiu la care să mă refer. Aşa de ataşat sunt de toate. Proiectul cultural care a lăsat cele mai proaspete sentimente în sufletul meu este proiectul fotografic „Din Oaş în Paşti” a fotografului Remus Ţiplea. Spre plăcuta surpriză am avut ecouri extraordinare nu doar în presă locală şi națională ci şi peste hotare, unde site-uri de ştiri au preluat ştirea lansării acestui proiect. Drept consecință am fost invitați la Londra în 16-17 noiembrie de către comunitatea românească ocazie cu care a fost lansat acest album în Marea Britanie. Totodată a fost şi o expoziție de etno-fotografie cu imagini specifice Ţării Oaşului. Dacă este să ne aplecăm asupra acestui proiect, vedem  cum de la un proiect simplu şi uşor s-a ajuns ca o asociație românească, care îşi desfăşoară activitatea sub patronajul ambasadei României din Marea Britanie, să lanseze o  invitație  unor artişti sătmăreni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Un alt eveniment emoționant a fost organizarea unei tabere de cultură şi civilizație pentru copiii români din Maramureşul istoric, unde timp de o săptămână am putut să promovăm obiceiurile şi cultura sătmăreană. Datorită sentimentelor care m-au marcat la acest eveniment am decis ca în 2018, fiind şi anul centenarului Marii Uniri, să promovez două asemenea tabere, una pentru copiii români din Maramureşul istoric şi una pentru copii români din Ungaria, pentru că, din păcate, statul român cam uită de ei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Am participat în Ucraina la diferite simpozioane şi conferințe legate de cultură unde înalte oficialități româneşti invitate au ţinut discursuri, au efectuat vizite în diverse locaţii, dar nu au făcut nimic pentru copii români de acolo. Totuşi, noi ca instituție de cultură intr-un județ situat la granița României consider că dăm un semnal pozitiv şi asemenea semnale ar trebui preluate şi de alte instituții şi chiar Bucureştiul să vadă ce se poate face pentru comunitate românească din Ucraina şi din Ungaria. Ştim foarte bine că această nouă lege a învățământului din Ucraina este de neacceptat pentru statul român. Ţin minte că în perioada când am fost director adjunct la Biblioteca Judeţeană am făcut o donație de 1.500 de cărți româneşti la universitatea din Ujgorod, secţia în limba română şi acum stau şi mă întreb ce se va întâmpla cu ele, cine le va citi sau cine va învăţa după ele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Care a fost cel mai solicitant proiect cultural pe care l-aţi derulat vreodată?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Anul acesta am avut o prima ediție a Festivalului International al Fanfarelor cu participarea a 8 fanfare atât din țară cât şi din străinătate: Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Ungaria, Polonia. Dacă este să mă gândesc la cele 8 fanfare cu peste 200 de instrumentişti care au avut nevoie de cazare, masă, asigurarea transportului pot spune că echipa mea a depus un efort extraordinar care a fost răsplătit cu toate laudele participanţilor dar şi a publicului prezent. A fost extraordinar să văd la momentul defilării fanfarelor, cum populaţia sătmăreană a ieşit la balcoanele blocurilor, din magazine, de pe terase sau s-au oprit în mijlocul străzii să privească şi să aplaude trecerea instrumentiştilor. Evenimentul a fost organizat la 25 octombrie în fața Casei de Cultură a Sindicatelor, unde am adus 400 de scaune pentru spectatori. Din păcate, sâmbătă (prima zi a festivalului), după aproximativ o oră de la deschidere a venit o ploaie care ne-a forţat să apelăm la planul B şi am intrat în sala mare a Casei de Cultură unde spectacolul a continuat. A doua zi, duminică, vremea a ţinut cu noi şi la eveniment au venit sute de spectatori. Scaunele nu au fost suficiente, întreaga piață fiind plină oameni. A fost ceva extraordinar să văd impactul pe care acest eveniment l-a avut asupra spectatorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cum reuşiţi să evitați obstacolele care îţi  apar?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Experiența m-a ajutat să trec peste toate obstacolele atât profesionale cât şi personale. Poate că pare ciudat pentru cineva care citeşte acest interviu ca o persoană la 26 de ani să poate apela deja la experiența sa. Dar, am 4 ani de experiență în actul de management al unei instituții de stat şi din 2009 încoace am experiență în evenimente culturale. Nu am fost doar un simplu elev silitor şi cuminte, care a fost atent la şcoală, a ridicat mâna atunci când a fost nevoie sau când doamna profesoară i-a dat voie. Am fost o fire mai rebelă. Tot timpul am vrut să fac ceva şi am avut sorți de izbândă în toate proiectele, iar prin experiența acumulată am reuşit să evit multe lucruri. Am avut parte atât de lucruri plăcute cât şi mai puțin plăcute. Am avut parte şi de un proces în justiție pe care până la urmă l-am câştigat. Fără avocat, reprezentându-mă singur.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ce sfaturi aţi putea da antreprenorilor de evenimente culturale sau organizatorilor de evenimente culturale, atât de la instituţii de stat cât şi din cadrul unor asociaţii?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Antreprenorii şi organizatorii de evenimente culturale ar trebui să aducă un element de noutate prin fiecare eveniment şi să evite clişeele deja formate. Publicul este deja foarte atent şi foarte sensibil la ceea ce i se oferă. Trebuie să te duci tu spre public. Dacă nu reuşeşti să ajungi tu la el, atunci nu mai poți avea pretenția ca publicul să vină la evenimentele tale. Tot timpul trebuie să fi dinamic şi să organizezi evenimente de calitate. Am avut mai multe discuții cu artişti de muzică populară, cu scriitori care se cred mari valori, dar în realitate nu au nimic în comun cu ceea ce pretind că fac. I-am respins. Eu promovez doar valoarea şi atunci succesul este garantat. Din păcate, societatea se confruntă cu o avalanşă de scriitori care nu au talent, de cântăreți de muzică populară care nu au calități vocale. Nu ştiu de unde vine acest orgoliu de a se impune, de a se vedea pe scenă cu microfonul în mână şi să interpreteze nişte piese sinistre pe nişte voci şi mai neplăcute. În asemenea cazuri nu poți să ai succes alături de aceste „valori”. Neapărat trebuie să primeze valoarea pentru a avea succes.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Secretele lui Robert Laszlo pentru succes sunt: în prim plan noutatea, iar valoarea trebuie neapărat să primeze. Fără kitsch. Şi să ai în spate o echipă care ştie foarte bine ceea ce are de făcut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deși de peste un an, pachete importante de acțiuni în cele mai mari două bănci moldovenești sunt scoase la vânzare la Bursa de Valori a Moldovei, până în prezent nu s-au găsit cumpărători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Băncile moldovenești aflate în fruntea clasamentului bancar, Moldova-Agroindbank și Moldinconbank ale căror acțiuni au fost expuse la vânzare, în mod forțat, la bursa de valori acum peste un an nu-și pot găsi cumpărătorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Marți, 26 decembrie la Bursa de Valori a expirat licitația de vânzare a celor două pachete de acțiuni ale Moldova-Agroindbank, scoase la mezat încă în septembrie 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Este vorba despre pachetul de 3,53% propus spre vânzare la prețul de 1064 de lei pentru o acțiune și pachetul de 37,56% ce putea fi cumpărat la prețul de 1054 de lei acțiunea. În total cele două pachete de peste 41% din capitalul social al băncii costă circa 450 milioane de lei moldovenești sau aproximativ 22 milioane de euro. Acestea nu și-au găsit cumpărători, deși prețul este mai mic decât valoarea de bilanț a acțiunilor, care ar fi de circa trei mii de lei pentru o unitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          BNM speră să atragă grupuri financiare notorii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Amintim că pe lângă cele circa 40% de acțiuni ale MAIB, și circa  64% din acțiunile Moldindconbank sunt pasibile vânzării forțate la prețul de circa 360 milioane de lei în cadrul unei proceduri speciale de înstrăinare inițiate de Comisia Națională a Pieței Financiare, care astfel pedepsește deținătorii acestor acțiuni pentru nerespectarea cerințelor legislației cu privire la transparența acționariatului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Banca Națională a Moldovei, care a solicitat aceste proceduri și care supraveghează MAIB și administrează Moldindconbank, speră că aceste acțiuni vor fi cumpărate de jucători importanți de pe piața financiară mondială. Deocamdată, însă, nu există prea mulți doritori reali de a le cumpăra, deoarece foștii proprietari ai acțiunilor au contestat în judecată decizia autorităților moldovenești de a-i lipsi de dreptul de a deține acțiuni în aceste bănci.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Reticența cumpărătorilor ar fi condiționată, potrivit mai multor opinii, faptului că în condiţiile în care deciziile autorităților sunt contestate în instanţe de foştii proprietari inclusiv la Curtea de Arbitraj din Stockholm, nu prea se găsesc doritori să acționeze niște acțiuni care să-i atragă în litigii judiciare interminabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu toate acestea, BNM speră să ducă până la capăt în următoarele luni această procedură și speră că, pachetele respective vor ajunge în proprietatea unor grupuri bancare notorii, care să contribuie decisiv la sporirea calității sistemului bancar moldovenesc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Eșecul vânzării acțiunilor MAIB vine însă după ce Insitutul de Arbitraj al Camerei de Comert din Stockholm a dat la începutul lunii decembrie câştig de cauză Republicii Moldova în litigiul iniţiat de foștii acționari ai celor două pachete de acțiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Acționari ruși au chemat R. Moldova în judecată

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Amintim că pe 24 mai 2016, compania rusească Evrobalt LLC a iniţiat un litigiu arbitral împotriva Republicii Moldova în faţa Insitutului de Arbitraj al Camerei de Comert din Stockholm pentru pretinsa încălcare a dispoziţiilor Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor capitale din 17 martie 1998.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Evrobalt LLC susţinea că a făcut o investiţie prin achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 4,5% în capitalul MAIB cu aprobarea Băncii Naţionale, dar aceasta ulterior a constatat că Evrobalt LLC acţionează concertat cu alţi acţionari ai acestei bănci şi deţine cu ceilalţi acţionari o cotă substanţială în capitalul băncii respective fără permisiunea BNM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În consecinţă, drepturile de vot şi alte drepturi ale Evrobalt LLC au fost suspendate, compania fiind obligată să-și vândă în termen de trei luni acţiunile deţinute. Acest fapt, potrivit reclamantului, “echivalează cu o expropriere ilegală şi neasigurarea unui tratament just şi echitabil, încălcând astfel Acordul încheiat între Guvernul Republici Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor capital”. Beneficiar al Evrobalt figurează cetăţeanul rus Igor Bevz.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe 9 iunie 2016 un alt acţionar al aceleiaşi bănci – Kompozit LLC (beneficiar cetăţeanul rus Andrei Voronin) – în aceleaşi circumstanţe şi din aceleaşi motive, a iniţiat separat de Evrobalt LLC un litigiu arbitral similar împotriva Republicii Moldova în faţa Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De fapt aceste pachete de acţiuni, împreună cu alte pachete ar fi aparţinut unui grup de companii şi persoane fizice afiliate afaceristului Veaceslav Platon, aflat acum în detenție fiind condamnat pentru implicarea în furtul miliardului din cele trei bănci moldovenești și spălare de bani. Pentru că ar fi acţionat concertat şi au cumpărat acţiunile fără permisiunea BNM, la începutul anului 2016 proprietarii lor au fost obligaţi să le vândă.  Însă deoarece acționarii nu s-au conformat acestor cerințe, banca a anulat acțiunile, a emis un număr similar de acțiuni pe care le-a expus la vânzare. Drept urmare, banii pe care ar urma să-i obțină, îi va returna foștilor acționari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Stratagema statului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De altfel, recent, şeful legislativului Andrian Candu şi preşedintele comisiei Economie, Buget şi Finanţe, Ştefan Creangă, au înaintat spre discuții publice un proiect de lege care presupune procurarea de către stat a acţiunilor emise de către cele două bănci şi revânzarea lor ulterioară  pe piaţa reglementată. Astfel, statul speră că va lua asupra sa posibilele litigii pe care ar putea să le inițieze foștilor acționari iar noii acționari vor putea deține nestingheriți pachetele respective de acțiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Economie mică, sector bancar neatractiv

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Însă, în opinia experților, nu doar iminența unor litigii cu foștii acționari îi sperie pe potențialii investitori. Cauza acestei lipse de interes ar consta și în dimensiunea mică a economiei moldovenești și implicit a sectorului ei bancar, fapt care reduce din atractivitatea acestuia pentru băncile străine de talie mare. În opinia expertului financiar Eugen Ghilețchi de la Centrul analitic Expert-Grup, modelul actual al businessului bancar din R. Moldova nu este durabil, acest fapt fiind observat din analiza profiturilor băncilor. În perioada 2012-2016, circa 50% din profituri s-au datorat veniturilor din valori mobiliare de stat și certificate ale Băncii Naționale. Fără o relansare a creditării, profiturile respective pot să se diminueze considerabil într-un termen foarte scurt.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ghilețchi crede că pentru a asigura apariția investitorilor calitativi, este important să fie făcute clarificările de rigoare atât cu privire la cadrul legal primar care stabilește perioada de vânzare a acțiunilor, cât și vis-a-vis de modul de formare a prețului acestora. Iar un alt factor important cu care Moldova nu se poate lăuda în prezent este stabilitatea politică a țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Reforma sectorului bancar trebuie finalizată

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Expertul consideră că pentru a continua evoluția pozitivă în vederea reformării efective a sectorului bancar este necesară aprobarea legii privind activitatea băncilor în lectura a doua, cu transpunerea întocmai a celor mai noi standarde, promovarea politicilor care ar reorienta băncile către creditarea sectorului real al economiei, finalizarea eforturilor privind asigurarea calității acționariatului tuturor băncilor, și nu în ultimul rând este nevoie de un document național de planificare strategică privind dezvoltarea generală și holistică a sistemului financiar, care să fie coordonat cu toate autoritățile relevante.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          vinului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          După falimentul Murfatlar, cel de-al șaselea jucător din piață, industria vinului a revenit pe creștere în 2017, pe fondul vânzărilor semnificative de Crăciun și Revelion. Potrivit estimărilor KeysFin, piața vinului va depăși 385 de milioane de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 mhl), Ungaria (2,9 mhl) și Austria (2,4 mhl), este printre puținele state europene care înregistrează o creștere față de 2016, arată datele din studiul realizat de KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dacă în 2012, piața vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investițiilor semnificative realizate de producători și ca urmare a creșterii consumului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel că, după rezultatul negativ al industriei de anul trecut, de 26 de milioane de euro, industria vinului va reveni pe profit în 2017, iar sărbătorile vor avea un cuvânt decisiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vinul este una dintre băuturile preferate de români, iar de Crăciun și Revelion, acesta nu lipsește de la mesele de sărbători. Toți jucătorii din piață și-au pus mari speranțe în această perioadă a anului, iar perspectivele sunt extrem de favorabile. Avansul consumului, stimulat de creșterea salariilor și sezonalitate, vor îmbunătăți semnificativ balanțele comerciale ale majorității jucătorilor din piață”, afirmă experții de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit acestora, “după două recolte slabe, România a revenit la un nivel ridicat de producție a vinului. 2018 se anunță încă un an de creștere, însă evoluția trebuie pusă în context cu imprevizibilitatea cadrului fiscal și a deciziilor macro-economice. Un alt aspect important îl reprezintă cel meteorologic, evoluția vremii urmând să joace un rol semnificativ în nivelul afacerii. Vestea bună este că investițiile semnificative au făcut ca acest sector să își diminueze semnificativ factorul meteosensibil”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Producția mondială de vin este estimată în acest an să ajungă la 246,7 mhl, după o scădere de 8,2% față de anul 2016 potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Producția scăzută, în special în Europa de Vest, se datorează condițiilor climatice nefavorabile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit studiului KeysFin, în piața vinului activau, anul trecut, 559 companii ( CAEN 1102 – producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cea mai mare parte a pieței (61%) a fost generată anul trecut de companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri între 10 și 30 milioane de euro). În piață activau două companii mari (cu afaceri de peste 30 mil.euro), 88 de companii mici (mai puțin de 10 milioane de euro) și 440 de microîntreprinderi (cu o cifră de afaceri anuală mai mică de două milioane de euro).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Datele financiare oficiale, comunicate la Ministerul Finanțelor, arată că Jidvei este liderul pieței cu o cotă de 8,8% și este urmat de Cotnari SA, Cramele Recaș cu 8,1% și respectiv 7%. Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 192 milioane de euro anul trecut, ceea ce reprezintă 51% din piață. Cel mai profitabil jucător de pe piață este, de departe, Cramele Recaș cu un rezultat pozitiv care reprezintă mai mult de o cincime din profitul industriei. Cotnari, Jidvei, Zarea și Crama Ceptura SRL urmează în clasament, primele două firme înregistrând 15% respectiv 9,5% din profitul total al industriei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din perspectivă geografică, firmele din județul Vrancea reprezintă 14,5% din piață și sunt urmate de cele din București, Alba, Prahova și Iași (cu câte 10-15% fiecare). Împreună, acestea generează peste 61% din producția internă de vin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din punct de vedere al forței de muncă, numărul mediu de salariați a scăzut cu 5% în ultimii 5 ani, la 6.170 în 2016, iar tendința este foarte probabil să continue pe termen mediu datorită investițiilor, mai ales în automatizarea proceselor de producție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În funcție de tipul de companie, companiile medii au angajat 45% din forța de muncă în 2016, în timp ce în microîntreprinderi existau doar 737 de angajați (11% din total).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Șomerii de lungă durată

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Șomerii de lungă durată vor beneficia de orientare personalizată și vor încheia un acord de integrare în muncă cu Serviciul public de ocupare a forței de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Guvernul a aprobat Memorandumul cu tema ”Implementarea Recomandării Consiliului, din 15 februarie 2016, privind integrarea pe piața forței de muncă a șomerilor de lungă durată (2016/C 67/01), prin asigurarea unui cadru legislativ și de coordonare interinstituțională”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Recomandarea Consiliului privind integrarea pe piața muncii a şomerilor de lungă durată vizează înregistrarea acestor persoane la Serviciul public de ocupare a forței de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Serviciile publice de ocupare împreună cu alți parteneri trebuie să ofere orientare personalizată șomerilor de lungă durată, ceea ce presupune asigurarea faptului că toate aceste persoane fac obiectul unor evaluări individuale aprofundate și că li se oferă consiliere cel târziu la 18 luni de la intrarea în șomaj. Totodată, serviciile publice de ocupare trebuie să îi informeze cu privire la ofertele de locuri de muncă și la sprijinul disponibil în diferitele sectoare ale economiei, în diferitele regiuni și în alte state membre, în special prin intermediul serviciilor europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Recomandarea Consiliului mai prevede și încheierea unui acord de integrare în muncă cel târziu la 18 luni de la intrarea în șomaj. Acest acord ar trebui să cuprindă cel puțin o ofertă individuală de servicii în vederea găsirii unui loc de muncă și identificarea unui punct de contact unic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Șomerii de lungă durată reprezintă una dintre categoriile defavorizate pe piața muncii din România, motiv pentru care Programul de Guvernare 2017-2020 prevede, la Capitolul Politici Publice în domeniul Muncii și Justiției Sociale, furnizarea unui pachet integrat de măsuri pentru reintegrarea lor pe piaţa muncii, măsuri care intră în sfera activităţilor de mentorat, asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă, pentru continuarea educaţiei şi a formării profesionale, precum şi sprijin pentru locuinţă, transport, servicii de îngrijire a copiilor şi de îngrijire medicală sau de recuperare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Memorandumul adoptat de Guvern asigură cadrul legislativ și de coordonare interinstituțională pentru punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          IT

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Sectorul IT&software românesc, unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei, tinde să devină ringul marilor jucători internaționali, în condițiile în care tot mai multe startup-uri românești, întreprinderile mici și mijlocii, se confruntă cu condițiile tot mai vitrege din piață, provocate pe de o parte de concurența acerbă a multinaționalelor și pe de alta de deciziile fiscale controversate și de absența unor măsuri de stimulare economică, arată datele unui studiu realizat de KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Datele KeysFin arată că, dacă pe ansamblu, industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potențialul de a asigura peste 10% din PIB în următorii ani, de la 6% în prezent, în interiorul industriei, fenomenul concentrării afacerilor în mâinile unui număr redus de jucători, în special multinaționale, tinde să devină tot mai acut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Statistica arată că mai mult de 60% din industria software este controlată, în prezent, de marii investitori străini. Dacă în 2012, cea mai mare parte din piață aparținea IMM- urilor, în 2016 s-a ajuns ca marii jucători să dețină 36%, iar fenomenul tinde să se acutizeze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Dacă în 2012, firmele mici și mijlocii generau 25% din cifra de afaceri, cu 10% mai mult decât corporațiile, în 2016, procentele s-au schimbat substanțial. Cele mai mari 40 de firme din piață au ajuns să domine piața (36%), cu afaceri de peste 50 de milioane de euro fiecare. Spre comparație, cele 17.000 de microîntreprinderi, în general startup-uri, înregistrează venituri sub un milion de euro. Segmentul de mijloc, al firmelor mici și medii, s-a subțiat considerabil, adunând numai 1216 firme, majoritatea lor cu venituri sub 8 milioane de euro”, afirmă experții de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cele mai noi date din piață, din septembrie 2017, arată că în România activau 19.068 firme de software, în creștere cu peste 1.000 față de 2016 (17.421) respectiv cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro, față de 3 miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu față de acum cinci ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42% dintre firme activau în București (7771 companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde erau înregistrate 2809 societăți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Datele KeysFin arată că cele mai mari afaceri în sectorul IT&software românesc le realizează Oracle. Gigantul IT și-a relocat în România o parte semnificativă din activitate, iar business-ul companiei pe piața locală a trecut, astfel, de 200 milioane euro în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În topul investitorilor, compania este urmată de IBM, cu afaceri de 179 milioane euro, Ericsson (160 mil.euro), Bitdefender (100 mil. euro) și Endava (69 milioane euro). Statistica arată, totodată, că 60% din piață aparține, în prezent, firmelor străine, primii trei mari investitori (Olanda, Germania și SUA) concentrând mai mult de jumătate din afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franța (209) și SUA (176).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ntrarea jucătorilor străini a influențat în mod semnificativ evoluția pieței muncii în acest sector. Forța financiară semnificativă a acestora a determinat o adevărată migrație a angajaților din micile companii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel s-a ajuns ca primii cinci angajatori din acest sector (Oracle, IBM, Ericsson, Comdata și Endava) să absoarbă peste 12.000 de angajați, reprezentând 12% din totalul angajaților din industrie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Intrarea jucătorilor străini în piață a determinat o creștere spectaculoasă și a costurilor cu forța de muncă, cu 42% față de anul de referință 2012. Dacă acum cinci ani, firmele asigurau un cost mediu de 13.600 euro/angajat, în 2016 s-a ajuns la 19,394 euro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu toate acestea, productivitatea muncii în acest sector a avansat ceva mai lent, de la 43.793 euro/angajat în 2012, la 46.415 euro/angajat în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Firmele mari au atras 65% din forța de muncă din acest sector. Un indicator semnificativ care arată dezechilibrul din această industrie, controlată tot mai mult de multinaționale. În aceste condiții s-a ajuns ca 47,6% dintre firmele din acest sector să nu înregistreze niciun angajat în 2016”, afirmă experții de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “Este un fenomen pe care l-am constatat și în alte sectoare ale economiei, precum metalurgia. În studiul recent, dedicat acestui sector, arătam că, din momentul în care România nu a mai fost atractivă pentru investitorii mari, industria metalurgică s-a prăbușit, iar consecințele sociale au fost pe măsură. Absență unui echilibru în astfel de industrii poate determina consecințe semnificative din punct de vedere economic și social”, spun analiștii KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vestea bună este că firmele românești, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării. Și-au focusat business-urile pe segmente de nișă, pe inovație și dezvoltarea de software de ultimă generație și mai puțin pe activități de suport, acolo unde marile companii dețin mare parte din piață.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Concurența acerbă a dus inovația românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internațional. IMM-urile au învățat să-și reconsidere capitalul uman, investind în asigurarea unor condiții salariale și de muncă competitive, în promovarea inovației în acest sector. În plus, este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-iști continuă să aibă încredere că pot reuși pe cont propriu în acest domeniu”, spun experții de la Starbyte, una dintre cele mai cunoscute firme IT din sectorul de TechFin din România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Datele KeysFin arată că perspectivele industriei sunt pozitive, urmând ca acest sector să își dubleze afacerile, în următorii 10 ani, și să ajungă să reprezinte o componentă semnificativă a Produsului Intern Brut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Potrivit datelor Comisiei Europene, piața de software europeană ar urma să crească semnificativ în următirii trei ani și să atingă nivelul de 280 de miliarde de euro în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          coruptia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe zi ce trece devine tot mai clar faptul că Poroșenko, coaliția de guvernare, dar și o marea majoritate a partidelor din Parlament nu vor un organism anticorupție independent. Evenimentele petrecute zilele acestea demonstrează că nicio tabară politică nu vrea să îi fie lezată  activitatea politică în beneficiu propriu și purtătoare a unui bagaj incomensurabil de infracțiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Asigurat de suportul politic occidental și sprijinul financiar din partea Fondului Monetar Internațional, Banca Mondială și UE, Poroșenko se asigură, în primul rând, ca interesele personale și ale anturajului său să fie prezervate, cu atât mai mult cu cât viitorul său și al partidului care-i poartă numele pare sumbru. În acest sens, cel mai important instrument pe care îl folosește este efortul de a păstra instituțiile și organele interne cu atribuții în lupta împotriva corupției cât mai la distanță posibil de personajele politice care îi formează anturajul și îi sprijină interesele. Or, evident, la acestă muncă sisifică a achiesat și o parte dintre parlamentarii care nu sunt membri ai coaliției de guvernare, dar care se simt înghesuiți de o eventuală desfășurare corespunzătoare a investigațiilor asupra propriilor acte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cum decurge ”lupta împotriva corupției” până în prezent?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Trecută printr-o revoluție, rămasă cu o situație economică deplorabilă și obligată să lupte împotriva separatiștilor pro-ruși, noua conducere de la Kiev promite, atât în fața a milioane de ucraineni, care au ieșit în stradă și au luptat pentru schimbare, cât și în fața liderilor europeni și americani faptul că guvernul pro-occidental de la Kiev va restructura și reforma ”din temelii” Ucraina.  Lupta împotriva corupției va fi cruciada promisă de coaliția de guvernare. Doar că în condiții post-revoluție, lipsită de resurse și mijloace aceasta are nevoie de suport financiar pentru a putea demara procesele de reformă. Pentru asistența financiară din partea occidentului, Poroșenko și aliații politici interni își asumă luarea măsurilor care să sprijine  și să faciliteze combaterea corupției omniprezente. Așa va lua naștere ideea creări Biroului Național Anti-Corupție (NABU) și nominalizarea unui Procuror General special numit pentru această problemă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Între timp, oficialii americani și europeni își dau seama că nu este de ajuns și insistă asupra înființării unui tribunal special care să decidă în cazul actelor de corupție, însă Poroșenko a primit rezervat această recomandare, subliniind că puține țări au o astfel de instituției. A fost nevoie de solicitări repetate ca politicienii ucraineni, în frunte cu Poroșenko, să miște un deget în acest sens. Cu toate acestea, deocamdată, nu a fost prezentată o propunere legislativă oficială, deși Comisia de la Veneția a oferit un pachet detaliat de recomandări despre cum ar trebui să arate acest tribunal[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Făcând un rezumat, promisiunile privind lupta anticorupție se rezumă la trei aspecte: înființarea unui Birou Național Anticorupție (până în momentul de față singurul organ specializat care s-a bucurat de o activitate independentă, dar aflat sub continua presiune a politicienilor), numirea  Procurorului General în persoana lui Iurii Luțenko, mâna dreaptă a președintelui Ucrainei, care împiedica desfășurarea normală a activității NABU și un Tribunal Special Anticorupție care a rămas la stadiul de idee. Pe cale de consecință, actuala guvernare, sprijinită de o parte a opoziției în acest demers, ignoră angajamentele pe care și le-a asumat în fața aliaților occidentali și dă startul persecuției organelor care ar trebui să combată această boală a sistemului, numită corupție, unde în Ucraina a atins cote de neimaginat, menținându-se la același nivel(sau revenind gradual la nivelul dinainte de 2014), în ciuda Revoluției Demnității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Demantelarea organismelor și a instituțiilor interne  menite să lupte împotriva fenomenului a atins un nou apogeu în ultimele zile. Următoarele două cazuri demonstrează că așa-zisa ”luptă împotriva corupției” ia forma unui război neoficial împotriva a celor care încearcă să-i afișeze sursele și actorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          1. Întreruperea unei investigații privind corupția la nivel înalt, urmată de arestarea preventivă a funcționarilor din Biroul Național Anticorupție care desfășurau activitatea de investigare sub acoperire și confiscarea unor dosare cheie ale NABU

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Conform relatărilor cu privire la operațiunea de investigare publicate pe pagina oficială a Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) ,în luna aprilie, anul curent, acesta a inițiat o operațiune sub acoperire a cărui scop era dezvăluirea unui grup de crimă organizată, formată din actuali și foști oficiali de stat  din Departamentul pentru Migrație. După informațiile obținute de la angajatul NABU, care a reușit să se infiltreze în grupul acestora,  oficiali ai Departamentului pentru Migrație ar oferi cetățenie ucraineană străinilor, certificate de ședere temporară în Ucraina sau ar facilita producția de pașapoarte biometrice pentru cetățeni ucraineni, toate în schimbul unor sume de bani[ii].  Astfel că, în luna august 2017, funcționarul NABU infiltrat în grup, în cadrul unei întâlniri informale cu un membru al Departamentului pentru Migrație ar fi cerut informații despre cum s-ar putea aranja ca un străin să obțină pașaport ucrainean.  Această doamnă din cadrul Departamentului, pe nume Dina Pimankova i-a propus o ”schemă legală”, prin care persoana doritoare nu doar că ar putea primi pașaport, ci și cetățenie ucraineană. Procedura era următoarea:  persoana în cauză trebuie să-și ”găsească” rude din Ucraina, ceea ce presupune un test ADN fals și să primească o hotărâre judecătorească pentru a confirma conexiunile de rudenie. Acestea ar fi fost suficiente pentru acordarea cetățenie – totul contra sumei de 30.000 de dolari. Zis și făcut. După o întâlnire în septembrie, angajata Departamentului pentru Migrație a confirmat faptul că serviciile vor fi oficializate conform ”înțelegerii”. În luna octombrie, când funcționarul sub acoperire al NABU aduce documentele necesare întocmirii cetățeniei, Dina Pimankova ar fi refuzat să le primească. Astfel că, în 24 noiembrie, are loc o nouă întâlnire, iar de data aceasta angajata Departamentului pentru Migrație acceptă, în cele din urmă, să se uite peste documente. Pe data de 27 noiembrie documentele vor fi luate, cu mențiunea că pentru derularea rapidă a procesului de eliberare a pașaportului (până la urmă) prețul rămâne același ca pentru acordarea cetățeniei, adică 30.000 de dolari. Pe data de 29 noiembrie, urma să aibă loc tranzacția banilor. Dar în aceeași zi, funcționarul sub acoperire a NABU a fost reținut de ofițeri ai Serviciului de Informații din Ucraina[iii]. Astfel i-a sfârșit operațiunea NABU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Procurorul General, Iurii Lutsenko a menționat că reținerea angajatuui NABU s-a făcut în conformitate cu articolul 369 (provocare la mită) și articolul 369 (oferirea de mită) a Codului Penal al Ucrainei[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          1. Încercarea Parlamentului de a adopta o lege care pune instituțiile interne de combatere a corupțeie (Biroul Național Anti-corupție, Procuratura Specială pentru Combaterea Corupției, Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției și Biroul Național de Investigații) sub controlul Verkovnei Rada, a cărei membri ar putea să demită șefii organelor sus-numite fără niciun audit[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe data de 6 septembrie, liderul Blocului lui Poroșenko, Artur Gherasimov și liderul Frontului Național, Maxim Burbak (liderii coaliției de la guvernare) au înregistrat un proiect de lege cu noi amendamente la anumite legi privind controlul parlamentului. ”Ajustările” aduse de proiectul de lege, după cum a fost amintit mai sus, făceau ca șefii acelor organe să poată fi demiși, inclusiv la sugestia președintelui sau a Cabinetului de Miniștri, dacă decizia de demitere are susținere a cel puțin o treime din compoziția constituțională a Radei, adică minim 150 de voturi pentru destituirea din funcție[vi]. Conform unui comunicat publicat pe pagina oficială a NABU, același proiect de lege ar fi lărgit competențele Comisiei Parlamentare, astfel încât membrii ei să poată avea acces la secrete de stat și dreptul de a verifica nu doar cazurile deja trasferate spre instanță, dar mai important, cele care se află în curs de investigare[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Deturnarea de la adoptarea finală a proiectului de lege orchestrat de liderii coaliției de guvernare a fost posibilă datorită intervențiilor mai multor oficiali occidentali, în special cei americani, care au denunțat încercarea grosolană de masacrare a luptei împotriva corupției și  a principiului separării puterilor în stat (dacă mai putem discuta despre această noțiune în bagajul de principii al politicienilor ucraineni).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ”Dacă Rada votează demiterea Șefului Comitetului Anti-corupție și Șeful NABU, voi recomanda întreruperea asistenței guvernamentale către Ucraina, inclusiv asistența securitară[viii]declara Michael Carpenter, fost consilier al ex-vicepreședintelui american Joe Biden, pe o rețea de socializare și preluată de Euromaidanpress.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, Secretarul de Stat, Rex Tillerson a declarat într-un comunicat oficial faptul că ”Nu are niciun rost ca Ucraina să lupte pentru regiunea Donbas (controlată de separatiști) dacă își pierde sufletul în fața corupției. Instituțiile anticorupție trebuie să fi sprijinite și apărate[ix]”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru moment se pare ca adoptarea acelor amendamente a fost amânată. În schimb, deputatul partidului Samopomich, Iehor Soboliev, Șeful Comitetului de Prevenire și Contracarare a Corupției a fost destituit din funcție. Acesta a fost incriminat de violarea regulamentului Radei, pe motiv că, în decursul lunii noiembrie, Comitetul pe care-l conducea nu și-a desfășurat sesiunile timp de patru zile[x]. Complotul a fost organizat de aceeași coaliție de guvernare, cu sprijinul unor partide din opoziție și apare în contextul conflictul dintre Procuratura Generală condusă de Iurii Lutsenko (gardianul din justiție a lui Petro Poroșenko) versus Biroul Național Anticorupție și pe fondul draftului propus spre adoptare cu referire la controlul parlamentului asupra instituțiilor și organelor de combatere a corupției[xi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Câteva concluzii ce pot fi trasate pe fondul acestor evenimente:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Când în discuție intră apărarea intereselor personale, parlamentarii găsesc consens într-un ritm amețitor, lăsând de-o parte orice rivalități politice, în timp ce pentru adoptarea altor reforme recomandate de forurile internaționale și pentru a căror realizare Ucraina a primit asistență financiară dezbaterile parlamentare se prelungesc pe perioadă nedeterminată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În aceeași notă,  asistăm la ”reîntoarcerea la orgini” a clasei politice. Cei care în urmă cu trei ani se afișau ca stindard al luptei anticorupție, astăzi i-au declarat un război neoficial, cum obișnuiau să opereze predecesorii din funcțiile decizionale. Afirmațiile conform căror actuala clasa politică substituie doar fizic fosta conducere de la Kiev, având același caracter ineluctabil, primesc valoare de adevăr pe zi ce trece. Atitudinea disprețuitoare la adresa partenerilor occidentali, a societății ucrainene și nu în ultimul rând, la adresa valorilor democratice (pe care și le-ar fi asumat să le respecte cu ceva timp în urmă) demonstrează încă o dată natura intereselor politicienilor ucraineni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe de altă parte, modul în care actuala guvernare alege să tranșeze diferendele în raport cu instituțiile statului și cu politicienii vocali la adresa ilegalităților pe care le instrumentează, în mod normal, va afecta relația cu partenerii occidentali. O asemenea desfășurare de evenimente pe plan intern ar trebui să nu treacă nesancționată de statele care au girat pentru actuala putere de la Kiev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Moldovan Anton

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          _________________________________________________________________________________

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [i] https://www.bloomberg.com/view/articles/2017-12-05/the-west-backed-the-wrong-man-in-ukraine

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [ii] https://nabu.gov.ua/en/novyny/background-disrupted-undercover-operation-state-migration-service-ukraine

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [iii] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [iv] https://www.unian.info/politics/2281496-eu-says-pgos-moves-weakens-nabus-capacity-to-fight-corruption.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [v] http://euromaidanpress.com/2017/12/08/ukrainian-parliament-dismisses-head-of-anti-corruption-committee-soboliev/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [vi] https://www.unian.info/politics/2284384-ukraines-parliament-withdraws-bill-on-control-of-anti-graft-agencies-mp.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [vii] https://nabu.gov.ua/novyny/sproby-obmezhyty-nezalezhnist-nabu-matymut-nezvorotni-naslidky-dlya-borotby-z-korupciyeyu-v

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [viii] http://euromaidanpress.com/2017/12/07/ukrainian-authorities-escalate-undeclared-war-against-anti-corruption-front/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [ix] https://www.state.gov/r/pa/prs/ps/2017/12/276235.htm#.WiYvUegljpQ.facebook

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [x] http://euromaidanpress.com/2017/12/08/ukrainian-parliament-dismisses-head-of-anti-corruption-committee-soboliev/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [xi] Pentru mai multe detalii, vezi http://euromaidanpress.com/2017/12/08/ukrainian-parliament-dismisses-head-of-anti-corruption-committee-soboliev/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          NB-IoT

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Thenologia NarrowBand-Internet of Things (NB-IoT) a fost utilizată pentru prima dată în România în industria de petrol şi gaze de către OMV Petrom şi Vodafone România. Cele două companii au verificat cu succes această tehnologie pe echipamente situate în proximitatea sondelor în producţie, în zone izolate, fără acces la internet prin cablu şi fără acoperire GSM.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Utilizarea tehnologiei NB-IoT este o premieră absolută pentru România şi va avea un impact extraordinar în procesul de automatizare al industriei. Referindu-se la acest aspect, Valeriu Nistor, Director Enterprise Business Unit, Vodafone România, a declarat că:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Acesta este o premieră absolută pentru România, atât pentru piaţa de telecomunicaţii, cât şi pentru industrii relevante pentru economia naţională, precum cea de petrol şi gaze, care vor avea beneficii extraordinare utilizând această tehnologie. Eficientizarea costurilor, monitorizarea activităţii şi controlul permanent şi în timp real, în condiţii de deplină securitate, impactul mai mic asupra mediului înconjurător sunt doar câteva dintre aceste beneficii pentru companii. Cu ajutorul NB-IoT, vom putea conecta milioane de dispozitive cu costuri şi consum de energie minime. Este o poveste de succes atât pentru Vodafone România, cât şi pentru OMV Petrom”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          OMV Petrom are ca obiectiv strategic ca până în anul 2020, peste 70% din sondele deţinute să fie automatizate şi monitorizate de la distanţă, a declarat Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Upstream. Acesta a adăugat că „tehnologia şi inovaţia sunt vectori strategici importanţi în Strategia 2021+ a OMV Petrom. Încă din 2009, am demarat proiecte de automatizare şi digitalizare a zăcămintelor. Am reuşit să implementăm tehnologii de automatizare la 4.200 de sonde, dintr-un total de circa 8.100 de sonde active, însă, pentru sondele aflate în zone izolate, unde nu există acoperire GSM, conexiunile de date sunt o provocare.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Testele au fost efectuate atât în condiţii de laborator, cât şi pe teren, şi au verificat cu succes conectarea echipamentelor specifice industriei de petrol şi gaze la centrul de date al OMV Petrom prin intermediul unei reţele de telecomunicaţii comerciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          NB-IoT este o tehnologie radio Low Power Wide Area (LPWA) care va conecta milioane de dispozitive – de la senzori, contoare, maşini, aparate electrocasnice, până la conducte de petrol, gaz şi apă – şi va extinde semnificativ tipurile existente de soluții IoT. Aceasta are un potențial mare de aplicabilitate pentru conectarea echipamentelor, atât a celor folosite pentru case inteligente, cât şi pentru dezvoltarea de noi aplicații utile diferitelor industrii, de la sectorul auto şi finanţe la sănătate şi servicii publice şi chiar la electronice şi alte bunuri de consum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          NB-IoT este proiectat să conecteze dispozitive aflate în zone greu accesibile pentru tehnologiile radio existente, care necesită un consum redus de energie şi a căror conectare presupunea costuri mari până acum. Un aspect important este faptul că NB-IoT oferă companiilor siguranța şi protecția necesare, deoarece operează în spectru de frecvență licențiat şi oferă aceleaşi niveluri de securitate ca şi 4G. Tehnologia NB-IoT a fost standardizată la nivel global de către 3rd Generation Partnership Project (3GPP) în iunie 2016, iar Vodafone Group a fost primul operator din lume care a lansat soluții NB-IoT în ianuarie 2017, în Spania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          NB-IoT beneficiază de sprijin larg din partea industriei mobile la nivel global, inclusiv în China şi America de Nord, din partea a 44 de operatori mobili, 28 de furnizori de echipamente şi peste 550 de companii mobile inovatoare în domeniul IoT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          T.M.C.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          grants

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe data de 1 decembrie, Petro Poroșenko a anunțat faptul că urmează să fie organizat un referendum național privind ”aderarea Ucrainei la NATO și Uniunea Europeană”. Data referendumului încă nu a fost stabilită, dar se așteaptă ca acesta sa aibă loc în viitorul apropiat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Imediat după alegerile prezidențiale și parlamentare din 2014, președintele Ucrainei a indicat dorința noului guvern și a societății ucrainene de a adera la NATO. Remarca a apărut în contextul anexării Crimeei de către Rusia și a escaladării conflictului în estul Ucrainei, unde separatiștii vor fi sprijiniți inclusiv militar de Kremlin. Afirmația lui Poroșenko va fi susținută (am zice acum, din imprudență), la acel moment, de anumiți lideri europeni și ai Alianței Nord Atlantice (vezi aici poziția Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg) care aflați sub efectul amețitor al evenimentelor ce se petreceau în și cu Ucraina dau speranța conducerii de la Kiev că aderarea Ucrainei la NATO (și UE) ar părea o soluție fezabilă, neprecizând atunci condiționalitatea unei asemenea realizări și momentul desăvârșirii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Privind retrospectiv și factual, putem spune că pentru a spera la aderarea la UE și NATO, Ucraina are nevoie pe de o parte, de stabilitate, prosperitate economică, adaptarea sistemului politic și social la modelul și stilul occidental, pe de altă parte, de stabilizarea relațiilor pe axa Washington-Bruxelles-Moscova și de șansa ca vreodată Rusia să își reconfigureze politica externă în relație cu vecinii cu care împarte granițele

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ingerința și agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina a surprins pe toată lumea. Acțiunile dirijate de Putin și compania au contravenit normelor internaționale ce erau stabilite până atunci. Cu toate acestea, retorica generală a liderilor occidentali, începând din anul 2014 și până în prezent, este aceea că problema ”ucraineană” nu poate fi rezolvată militar. În ciuda reapariției, în decursul acestui an, a discuțiilor privind  posibilitatea înarmării  Ucrainei cu arme letale (o dezbatere mai degrabă informală și destul de laxă), problemele ce țin de integritatea și securitatea Ucrainei devin abordate din ce în ce mai pragmatic și nicidecum în termeni militari sau a posibilității de aderare a statului ucrainean la structurile euro-atlantice, ca pavăză împotriva reacțiilor agresive ale Rusiei. Liderii occidentali au realizat faptul că afișarea unor astfel de perspetive este riscantă în relație cu Federația Rusă și că un contrarăspuns de natură militară, din contră, ar amplifica reacțiile militare ale Rusiei în teritoriile deja ocupate și ar duce la pierderea și mai multor vieți omenești (nemai aducând în discuție raporturile și a concursul de desfășurare a sferei de influență în alte puncte strategice de pe glob, care se dispută în paralel și care până la urmă influențează (in)direct  poziția ambelor tabere cu privire la ”cazul Ucrainei”). Din punct de vedere geopolitic și geostrategic, Ucraina este ”linia roșie” dintre NATO, UE și Federația Rusă, în estul Europei. Iar cabinetele occidentale cunosc acest lucru demonstrat de atâtea ori de către Moscova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În altă ordine de idei, pentru ca aderarea Ucrainei la NATO să fie desăvârșită este nevoie de acceptul membrelor alianței și de ”păcălirea ursului”. Sunt acestea posibile?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Înafară de membrele de pe flancul estic al Alianței Nord Atlantice (statele Baltice, Polonia și România), niciun alt membru nu este foarte convins de necesitatea asumării unui risc precum aderarea Ucrainei la NATO. Dimpotrivă, sunt reticente sau se opun totalmente. Ei ezită și când vine vorba de oferirea de arme letale statului ucrainean. Atunci, care este șansa ca Ucraina să poată adera la NATO? Șansele sunt infime, cel puțin, până la soluționarea problemei cu estul separatist și retragerea efectivelor militare rusești de pe teritoriul ucrainean. Când și în ce condiții se va întampla aceasta este greu de aproximat, dar ar trebui privită cu reținere o astfel de desfășurare în decursul următorului deceniu. Strategia Kremlinului este clară, rusescul modus operandi: pentru a-și menține sfera de influență în interiorul vecinilor cu care își împarte granițele și/sau care au un rol geostrategic indinspensabil pentru Rusia, acolo Kremlinul va întreține tensiunile prin crearea unor enclave separatiste unde va interveni direct, ancorându-se militar.  Lucrul acesta l-a înteles de mult și Occidentul; statelor precum Ucraina sau Georgia le va fi interzisă cu orice mijloace aderarea la NATO și UE deopotrivă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De aceea, deocamdată poziția Ucrainei în raport cu structurile euro-atlantice ar trebui construită în logica cuvintelor fostului ambasador al Statelor Unite în Ucraina:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ”Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, intenționează să organizeze un referendum cu privire la aderarea la NATO și UE. Nu sunt sigur că are vreun sens să punem Ucraina pe calea aderării, având în vedere lipsa de susținere (a aderării) în aceste organizații (i.e. NATO și UE). Un curs mai bun ar fi aprofundarea cooperării practice.[i]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ceea ce privește posibila aderare la Uniunea Europeană, perspecivele sunt la fel de sceptice. Ucraina a realizat pași istorici, în acest an, prin liberalizarea regimului de vise cu Uniunea Europeană și intrarea în vigoarea a Acordului de Asociere Economică, însă nu este îndeajuns. Aceste evenimente nu trebuie înțelese greșit din perspectiva relației Ucrainei cu Uniunea Europeană. Oferirea unor astfel de privilegii, fac parte din marja unei strategii de lungă durată privind gestionarea relațiilor cu statele non-membre și angrenarea lor graduală la ritmul și standardele politice, economice și sociale ale Uniunii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pentru eventuala aderare la Uniunea Europeană, pe lângă aspectele primordiale care țin departe Ucraina de UE în momentul de față (soluționarea conflictelor de natură militară pe plan domestic și în relație cu vecinul de la Est; importanța geostrategică a Ucrainei pentru  Rusia și interesele divergente din interiorul UE când vine vorba de a ”lupta” pentru Ucraina) statul ucrainean trebuie să îndeplinească o lungă serie de prevederi care să îl aproprie de standardele UE, dar ale căror proces se desfășoare într-un ritm lamentabil. Este oare pregătită Ucraina pentru aderarea la Uniunea Europeană din punct de vedere politic, economic și social? Dar UE pentru a accepta un stat cu o listă interminabilă de probleme (inclusiv conflicte în desfășurare)? Pe scurt, nu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ultimele rapoarte privind nivelul de adoptarea a reformă și a cerințelor recomandate de Uniunea Europeană arată că procesele în acest sens sunt minime (vezi aici un rezumat al raportului întocmit de grupul de monitorizare al Carnagie Endowment for International Peace în Ucraina https://trb.ro/problemele-in-domeniu-reformelor-idenficate-in-raportul-de-monitorizare-al-carnegie-endowment-for-international-peace-in-ucraina/ ), leadership-ul ucrainean fiind în continuare creuzetul corupției endemice, a concursului dintre oligarhi și a lipsei de consens privind adoptarea reformelor necesare și care se datorează confictelor de altă natură între partidele aflate în Parlament.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cele din urmă, aceste aspecte nu au rămas nepenalizate de către Comisia Europene. La aceeași dată, 1 decembrie, când Petro Poroșenko anunța organizarea în viitorul apropiat a referendumului național pentru a afla opțiunea societății cu privire la aderarea Ucrainei la NATO și UE, Comisia Europeana a anunțat decizia de a anula următoarea asistență macrofinanciară în valoare de 600 de milioane de euro, de la finele acestui an, argumentând măsura prin faptul că Ucraina nu și-a îndeplinit cerințele pe care Kievul s-a angajat să le îndeplinească pentru obținerea aceastei finanțări[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Atunci se pune întrebarea firească  de ce este nevoie de un referendum privind ”aderarea Ucrainei la NATO și Uniunea Europeană”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Petro Poroșenko și coaliția aflată la guvernare se confruntă cu o serie de probleme care îi depopularizează, le scad legitimitatea și suportul atât intern, cît și pe plan extern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe plan intern, președintele și guvernul sunt ținta atacurilor opoziției parlamentare și a nemulțumirii populației. Principalele acuzații care se aduc din partea societății se referă la nerespectarea promisiunilor de a lua măsuri concrete în lupta împotriva corupției și a reformelor necesare pentru creșterea nivelului de trai, în timp ce opoziția, arătându-se la rându-i nemulțumită de nerespectarea unor promisiuni făcute de coaliția de guvernare și de către președinte, se agață de aceste derapaje, organizând manifestații anti-guvernamentale, și speră astfel să atragă un procent cât mai mare a electoratului, în economia viitoarelor alegeri parlamentare. Rămânând în aceeași logică, organizarea unui asemenea referendum, nefondat raportat la realitățile actuale, Poroșenko încearcă să își îmbunătățească imaginea politică internă. De altfel, acest raționament a fost identificat și imputat primului om din stat de către o parte a oponenților politici[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe plan extern, probabil că președintele dorește să dovedească că apetitul societății ucrainene pentru aderarea la NATO și UE nu a pierit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În lumina ultimelor evenimente – concluziile Summitul Parteneriatul Estic de la Bruxelles nu foarte convingătoare asupra direcției Uniunii cu privire la Ucraina, retragerea temporară a asistenței financiare a UE, conflictul diplomatic cu vecinii pe fondul noii legi a educației și nu în ultimul rând, ambiguitatea și lipsa unui consens asupra misiunii de pace a ONU în estul Ucrainei – Poroșenko încearcă să demonstreze că aderarea Ucrainei la structurile euro-atlantice nu trebuie exclusă de pe agenda principalelor cabinete occidentale, cât timp ucrainenii aspiră la acest deziderat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ca urmare, președintele a venit cu ideea organizării unui referendum pe această temă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Conform, unui sondaj realizat de către Socis Center for Social and Marketing Research, Kyiv International Institute of Sociology și Rating Sociological Group și Razumkov Center, în intervalul 28 octombrie-14 noiembrie, pe un eșantion de 20.000 de respondenți, acesta a indicat faptul că 56% dintre respondenți sprijină accederea Ucrainei la Uniunea Europeană. În ceea ce privește aderarea Ucrainei la NATO, doar 43.2% ar sprijini-o, 33.3% s-ar opune, 13% sunt indeciși, iar 10.4% nu au vrut să participe la sondaj. Dar studiul nu reflectă opțiunea cetățenilor din Crimeea și nici din regiunea află sub controlul separatiștilor pro-ruși[iv]. Dacă ne raportăm la anul 2013, înainte declanșării revoluției ucrainene și a agresiunii rusești, numărul susținătorilor aderării la NATO s-a dublat, de la 20% la peste 40%[v], dar cam atât.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu toate aceste, statisticile acestui sondaj mai degrabă tind să descurajeze elanul lui Poroșenko de a organiza referendumul decât să îl întărească. În primul rând, trebuie avut în vedere faptul că sondajul nu a inclus regiunile separatiste. Mai apoi, suținerea pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană este la limită, în timp ce, ideea aderării la NATO nu beneficiază nici măcar de jumătate din procente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe cale de consecință, luând în calcul gama vastă de factori care influentează dezbaterea posibilității aderării Ucrainei la NATO sau Uniunea Europeană, plus fragilitatea procentuală a taberei pro-aderare, în contextul actual, organizarea unui referendum național pe această temă nu doar că se dovedește a fi lipsit de sens și o risipă de fonduri, ci pune sub semnul întrebării viziunea generală a societății ucrainene asupra unor asemenea inițiative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Liderii de la Kiev cunosc acest lucru, doar că uneori este mai simplu să își motiveze orientarea politică prin declarații zemoase, adulații și auto-compătimire ipocrită decât să depună eforturi pentru a realiza lucruri concrete și eficiente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          M.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ______________________________________________________________________________________

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [i] https://www.unian.info/politics/2275689-ex-us-envoy-to-ukraine-comments-on-poroshenkos-idea-to-hold-referendum-on-joining-nato-eu.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [ii] http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-5064_en.htm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [iii] https://www.unian.info/politics/2277549-weeks-milestones-referendum-anticipation-nabu-outlaws-and-juggling-with-impeachment.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [iv] http://en.interfax.com.ua/news/press-conference/464150.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [v] https://www.rferl.org/a/ukraine-poroshenko-nato-eu-referendums/28890676.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          raportarea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe măsură ce mediul politic și social se schimbă, regulile și normele de business – standarde de reglementare, standarde contabile, protocoale juridice și regimuri etice – se transformă pentru a răspunde acestor schimbări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În plus, tehnologiile inovatoare și analizele sofisticate de date devin esențiale în respectarea  cerințelor crescânde de conformitate. 71% dintre directorii financiari (CFO) din întreaga lume consideră că modificările cerințelor de conformitate la nivel local și internațional au devenit atât de complexe, încât afectează eficacitatea raportării. Mai mult, 56% dintre CFO au cel puțin 11 standarde de raportare cu care trebuie să se conformeze și utilizează cel puțin 11 sisteme de raportare (sisteme de contabilitate, planificarea resurselor întreprinderii („ERP”) și Excel).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Acestea sunt rezultatele unei noi cercetări EY privind raportarea corporativă, care a sondat opiniile a peste 1000 de directori financiari și controlori financiari din organizații mari de la nivel global.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În fața acestui mediu complex și exigent, capacitatea de a analiza date exacte la viteze mari și de a reacționa pe baza lor în timp real poate ajuta liderii financiari și pe cei responsabili cu raportarea să răspundă mai rapid la provocările pieței și să gestioneze mai bine mediul de risc, volatil, din prezent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În  acest context, 64% dintre respondenți au menționat că lipsa de claritate cu privire la proprietatea și guvernanța datelor afectează eficiența raportării. Inovarea în domeniul tehnologiilor financiare va fi, prin urmare, critică. Însă, mai mult de jumătate din liderii financiari – 53% – spun că lipsa integrării sistemelor informatice reprezintă o provocare majoră a sistemelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Tehnologiile ne permit să transformăm cantități mari de date structurate și nestructurate în informații valoroase care pot redefini managementul financiar și raportarea. Tehnologia, alături de schimbările din modul de operare al funcției financiare, inclusiv integrarea de noi competențe și definirea unei viziuni bazate pe încredere și valoare pe termen lung, reprezintă o nouă etapă în evoluția funcției financiare – Finance 4.0″, comentează Adrian Bunea, Partener Asociat în cadrul departamentului de Servicii de Consultanță Financiar-Contabilă a EY România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Modernizarea instrumentelor de analiză a datelor IT și financiare pentru a profesionaliza managementul financiar este o prioritate pentru raportarea corporativă. Astfel, 87% dintre directorii financiari intenționează să majoreze investițiile în tehnologiile pentru raportare corporativă în următorii doi ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          groisman

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Vizita prim-ministrului Ucrainei, Volodimir Groisman, în Georgia, are o dublă însemnătate. Pe de o parte, Groisman s-a întâlnit pentru discuții într-un format bilateral cu oficiali georgieni, iar pe de altă parte deplasarea survine în marja evenimentului Tbilisi Belt and Road Forum 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe data de 27 noiembrie, premierul ucrainean a avut o serie de întrevederi cu oficiali georgieni în capitala Georgiei, Tbilisi. În dialogul purtat cu omologul său Georgi Kvirikașvili, principalul subiect dezbătut a fost legat de consolidarea și sporirea relațiilor economice dintre Ucraina și Georgia, dar nu numai după cum se va putea observa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Comerțul bilateral a cunoscut o creștere semnificativă în decursul acestui an, mai exact cu 19 procente față de aceea perioadă a anului precedent, ceea ce face din Ucraina unul dintre principalii parteneri comerciali ai Georgiei, remarca premierul georgian. Trendul ascendent al comerțului a fost remarcat și de către prim-ministrul ucrainean care a subliniat potențialul de crește a cifrei de afaceri bilaterale de la 500 de milioane de dolari la 1 miliard de dolari, în decursul următorilor ani. Mai departe, cu ocazia conferinței de presă oferită de cei doi înalți oficiali, premierul Georgiei a ținut să anunțe că urmează a fi semnate două memorandumuri, primul referitor la înregistrarea terenurilor și a sistemului de cadastru, iar cel de al doilea, legat de dezvoltarea cooperării în sectorul de control a calității medicamentelor[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În plus, cei doi premieri au convenit să găsească o soluție care să simplifice procedurile de intrare pe teritoriul celor două state ale cetățenilor ucraineni, respectiv georgieni, existând perspectiva trecerii granițelor doar cu cartea de identitate[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, cei doi lideri au ținut să sublinieze aspectele care unesc cele două state, referindu-se la aspirațiile strategice comune și la provocările cu care s-au confruntat și cu care cele două state vor continua să se confrunte din punct de vedere securitar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe această cale, într-un schimb amiabil de mulțumiri, premierul georgian declara:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ”Georgia este un suporter ferm al suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, iar noi suntem recunoscători Ucrainei pentru poziția sa consistentă față de suveranitatea și integritatea noastră teritorială. Acțiunile ilegale ale Rusiei în Ucraina reprezintă o continuare a agresiunii sale în Georgia, a cărei rezultat a făcut din regiunile georgiene Abhazia și Oseția de Sud teritorii ocupate. De aceea interesele, provocările și problemele Georgiei și ale Ucrainei rămân în centrul atenției societății internaționale[iii].”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La rândul său, Volodimir Groisman a mulțumit omologului său, garantând suportul politic al Ucrainei pentru partea georgiană:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ”Aș vrea să mulțumesc Georgiei pentru sprijinul pe care îl acordă în vederea respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și menționez suportul nostru ferm pentru integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Nu în ultimul rând, cele două părți au anunțat căci cu ocazia Tbilisi Belt and Road Forum vor urma să discute, alături și de alți parteneri, dezvoltare unei infrastructuri de transport  între Ucraina și Georgia, infrastructură care, în același timp, să conecteze comerțul dinspre Asia (China, în particular) și Uniunea Europeană. Dezvoltarea unei asemenea infrastructuri este cu atât mai importantă pentru Ucraina, cu cât de la 1 septembrie 2017 a intrat în vigoare Acordul de Asociere Economică cu UE și care teoretic oferă un mai mare grad de flexibilitate, în termenii pieței de liber schimb.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Întâlnirea celor doi premieri a precedat evenimentul Tbilisi Belt and Road Forum 2017, programat în intervalul 28-29 noiembrie. Cu ocazia forumului, într-o prima apariție, Volodimir Groisman a declarat faptul că:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          „Ucraina va fi un partener de încredere și își va îndeplini sarcinile din punct de vedere calitativ…Anul acesta noi (Ucraina) vom avea o creștere (economică) mai mare de 2%, iar la anul așteptăm să fie mai mare de 3%”. Ca urmare, „ne concentrăm pe o creșterea destul de accentuată a economiei. Ca să facem aceasta, noi continuăm schimbările structurale[v].”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În altă ordine de idei, Tbilisi Belt and Road Forum s-a desfășurat pentru prima dată în anul 2015 și își propune rolul unei platforme de discuții referitoare la posibilitățile de dezvoltare a unor inițiative în cadrul proiectului transcontinental care poartă denumirea anticului traseu dinspre Orientul Extrem spre Europa – noul  Drum al Mătăsii (New Silk Road). Sub egida acestui forum sunt invitați lideri guvernamentali, experți, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și oameni de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ucraina a aderat oficial la proiectul New Silk Road în anul 2016 când a trimis un tren marfar spre China prin intermediul coridorului de transport maritim internațional trans-caspian via Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan. Datorită poziționării sale geografice, statul ucrainean deține avantajul de a se afla la intersecția unor rute de transport provenite din mai multe puncte cardinale și care ar putea facilita fluxul comercial pe direcția Asia-Europa. Conform unui comunicat pe portalul guvernului de la Kiev, la momentul actual, Ucraina este tranzitată de 6 coridoare de transport internațional, prin intermediul cărora ar existat capacitatea de tranzit al unui volum ce s-ar ridica până la cifra de 300 de miliarde de dolari[vi]. Cu toate acestea, dezavantajele statului ucrainean rămân infrastructura precară de care dispune și faptul că se afla într-o perioadă de tranziție în ceea ce privește piața de liber schimb a Uniunii Europene, aspecte care nu fac deocamdată din Ucraina un jucător important în termenii unui spațiu de tranzit comercial spre Europa.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În acest context, între Ucraina și Georgia se prefigurează consolidarea unui parteneriat strategic, mai ales în sfera economică. Consolidarea relațiilor bilaterale vine într-o logică cât se poate de normală. Pe de o parte, atât Ucraina, cât și Georgia, urmăresc reducerea (cvasi)dependenței de resursele naturale și de piață de desfacere rusească – cel puțin în cazul celui de al doilea aspect, Rusia nu mai este atât de atractivă. Pe de altă parte, în relație cu Uniunea Europeană, Ucraina și Georgia (alături de Republica Moldova) sunt, oarecum, ”gestionate la comun” prin intermediul Parteneriatului Estic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Concluzii generale ale Summitului Parteneriatului Estic, desfășurat de curând la Bruxelles, au fost destul de satisfăcătoare, remarcându-se îmbunătățirile făcute de state precum Ucraina sau Georgia de la ultimul summit ce a avut loc la Riga în anul 2015. Pronosticurilor parțial favorabile nu sunt garantul desăvârșirii demersului de asociere economică cu Uniunea Europeană. De aceea,  pentru cele două state este importantă continuarea procesului de consolidare a cooperării bilaterale, în vederea dezvoltării economiilor naționale și a unor rețele de infrastructură comune, care să ancoreze și mai mult economiile celor două state la standardele și mecanismele de piață ale UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe cale de consecință, dialogurile bilaterale nu pot decât să sedimenteze relația politică și economică dintre Ucraina și Georgia, iar participarea statului ucrainean la asemenea evenimente precum Tbilisi Belt and Road Forum  dovedesc faptul că acesta începe să conștientizeze actuala starea de fapt politico-economică, căutând astfel participarea în diferite grupuri de lucru regionale. În același timp, există și premisele creșterii potențialului cifrei de afaceri în relațiile economice ucraineano-georgiene, precum și un punct de plecare în demararea unor proiecte de infrastructură comune, aspecte care pentru moment oferă încrederea că dialogurile nu vor rămâne doar la nivel de retorică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          M.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          ______________________________________________________________________________

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [i] http://georgiatoday.ge/news/8328/Georgia-and-Ukraine-to-Increase-Trade-and-Tourism-Cooperation

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [ii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [iii] https://www.civil.ge/eng/article.php?id=30673

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [iv] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [v] http://www.kmu.gov.ua/control/uk/publish/article?art_id=250457603&cat_id=244274130

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          [vi] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          intermarium
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          sursa: BucPressTV

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În perioada 23-24 noiembrie, la Cernăuți s-a desfășurat conferința internațională „INTERMARIUM – de la proiect internațional la realitate civilizațională” organizat în cadrul Universității Naționale ”Iurii Fedkovici”, de către Institutul de Democratizare și Dezvoltare cu sediul în același loc. Evenimentul a adunat experți, politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale deopotrivă din Ucraina, România, Polonia, Republica Moldova, Lituania și Federația Rusă, în cadrul unui forum de opinii și dezbateri privind viitoarele direcții și sustenabilitatea unui proiect economic, social și de securitate ce s-ar putea configura între „cele trei mări” – Baltică, Neagră și Adriatică. Pe lângă oficiali și experți, România a mai fost reprezentată și de o delegație de studenți din Cluj-Napoca, membri ai asociațiilor non-guvernametale Center for Balkan Strategies (CBS) și Students’ Academy of International Law (SAIL), precum și un reprezentant al agenției de presă online Transilvania Regional Business, cu sediul în același municipiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Conceptul intermarium propus pentru dezbateri în cadrul conferinței ce s-a desfășurat la Cernăuți a oferit o viziune extinsă a spațiului geografic al proiectului, compus din 13 state: Letonia, Lituania, Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Croația, Austria, adăugând Ucraina, Republica Moldova și Belarus, dar exceptând Estonia și Slovenia în comparație cu lista țărilor incluse în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, summit ce a avut luna iulie la Varșovia. Desfășurarea conferinței în orașul Cernăuți prezintă și o componentă simbolică, aceea că, după cum menționau organizatorii, Cernăuțiul ar reprezenta „centrul hărții intermarium”, conformitate cu harta propusă pentru această conferință.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De ce a fost importantă pentru Ucraina desfășurarea unui asemenea dezbateri?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          După evenimentele petrecute începând cu anul 2014 – criza ucraineană, urmată de anexarea Crimeei și sprijinirea separatiștilor din estul Ucrainei de către Federația Rusă – a fost readus în prim-plan proiectul Intermarium al cărui arhitect a fost mareșalul polonez Iosef Pilsudski. Acesta a conceput „intermarium” imediat după Primul Război Mondial în vederea contracarării Rusiei bolșevice. La aproximativ o sută de ani după prima conflagrație mondială, oficialii polonezi au tras din nou semnalul de alarmă la adresa comportamentului agresiv și neoimperialist manifestat de Rusia, invocând astfel necesitatea formării unui nou „cordon sanitaire” în centrul și estul Europei pentru a contrabalansa tendințele agresive ale Kremlinului. Astfel, în iulie anul acesta, la Varșovia s-a desfășurat Summitul „Inițiativei celor Trei Mări”, o readaptare a Intermarium gândit de Pilsudski în secolul trecut. Dar summitul ce a avut loc la Varșovia nu a introdus Ucraina în configurația intermarium-ului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, în lumina evenimentele ce s-au desfășurat în estul Europei și ale cărora principală victimă a fost Ucraina, configurarea unui nou proiect de securitate fără Ucraina a tras un semnal de alarmă autorităților de la Kiev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          INTERMARIUM propus de subiectul conferinței ce a avut loc la Cernăuți indică întocmai necesitatea angrenării Ucrainei într-un astfel de proiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ucraina se găsește în etapa găsirii opțiunilor celor mai bune și realiste de integrare și conectare cu Europa Centrală. Faptul că evenimentul Intermarium – de la proiect internațional la realitate civilizațională s-a desfășurat pe teritoriul Ucrainei, deși sub formula unei conferințe ce a adunat pe de o parte politicieni, experți, jurnaliști iar pe de altă parte, ONG-uri și studenți, totuși denotă interesul mediului academic și non-guvernamental, deocamdată de la Cernăuți, de a face vizibilă măcar dorința societății civile ucrainene de a lua parte la dezbateri privind conceptul, a modalităților prin care acesta ar putea fi transpus pe fondul realităților regionale existente și poate mai presus de atât nevoia Ucrainei de a fi adăugată torentului „dintre cele trei mări”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Evenimentul a propus discuții pe trei componente ale intermarium: dimensiunea securitară, cea socială și cea politico-economică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Din punct de vedere securitar, concluzia generală la care s-a ajuns a fost aceea că INTERMARIUM ar trebui privit ca un plan de securitate, nu în termenii unui contra-proiect la cele deja existente, ci ca o platformă de cooperare complementară și subsidiară din această perspectivă, căreia  ar trebui adăugate pe hartă Ucraina și Republica Moldova. Cu alte cuvinte, s-a subliniat necesitatea de a fi integrate acestui proiect strategic și de securitate țările non-membre din estul Europei, care își doresc și își arată disponibilitatea de a avansa în configurația de securitate a proiectului „Intermarium” reactivat de Polonia, imediat după evenimentele petrecute în estul Europei, începând cu anul 2014.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Pe de altă parte INTERMARIUM cuprinde, în momentul de față, o serie de clivaje sociale care face dificil dialogul mai ales în estul Europei. De aceea, în rândul statelor ce ar putea alcătui proiectul ar trebui, în primul rând, să se promoveze dialogul intersocial, schimburile de experiențe și de idei și organizarea de evenimente care să înlesnească cooperarea intercomunitară. Toate acestea sunt menite să faciliteze contactele sociale în vederea reducerii sau eliminării stereotipurile dintre societăți, să sprijine integrarea pe această direcție și să amelioreze tensiunile prezente și întreținute sistematic de mediul politic prin deciziile și atitudinile lor. Ca urmare, cooperare între organizațiile societății civile ar putea reprezenta un prim-pas al demarării interacțiunii pe alte planuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          De asemenea, INTERMARIUM nu duce lipsă de clivaje politice. Anvergura geografică a proiectului cooptează state cu interese regionale diferite. Însă dacă ne referim la estul Europei, statele angrenate au aceleași probleme de securitate și aproximativ aceleași interese politice, precum și același inamic comun. Cu toate acestea, disputele politice auxiliare regăsite la nivel bilateral și emergența tendințelor naționaliste îngreunează cooperarea dintre state. Pe de altă parte, a fost constată o altă problemă. Unele state au ambiția de a deveni lider, ceea ce inevitabil ar declanșa discuția privind cine este îndreptățită să preia rolul liderului. Întrebarea firească este ce le determină să aspire la acest titlu? Ei bine, din această perspectivă, ar putea fi invocate diferite argumente: poziționare, resurse, istorie, suprafață etc. Însă la momentul de față, niciun stat din regiune nu are, în termeni reali, resursele necesare pentru a susține un asemenea proiect, ceea ce ridică o noua problema asupra modului în care ar arată leadership-ul în cazul avansării proiectului de la faza de discuții izolate și mai puțin productive la negocieri privind perfectarea lui.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Totuși, estul și sudul Europei ar putea fi unit de alte raționamente și care gradual ar oferi premizele vindecării, într-o anumită măsură, a restului de clivaje și dispute interstatale. Pe parcursul conferinței, cele mai multe argumente expuse, în logica cărora s-ar putea dezvolta un asemenea proiect, au fost cele de natură economică – INTERMARIUM expresie a unui concept strategic cu valențe preponderent economice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Astfel, statele vor trebui să conștientizeze proiectul ca pe o sinergie a cooperării regionale ce ar crea un cadru propice competitivității între state și care aplicată corect ar duce la dezvoltarea și creșterea economiei statelor. Lucrul acesta presupune, mai întâi de toate, un proiect comun de dezvoltare a infrastructurii pe diferite direcții care să unească și să tranziteze granițele dintre state, facilitând astfel comerțul pe direcția Nord-Sud. Mai mult, statele ar putea promova dezvoltarea unui „coridor de transport pe apele interne”(inland water coridor), care să unească verticala Nord-Sud cu orizontala Sud-Est.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          O altă inițiativă, de această dată dedicată dezvoltării interoperabilității între statele riverane Mării Negre ar putea fi revenirea, într-o formulă adaptată la realitățile actuale, la proiectul „White Stream”. Proiectul a fost prezentat pentru prima dată de oficialii ucraineni forumurilor europene în perioada 2005-2007 și presupunea crearea unei conducte din Caucazul de Sud via Georgia spre Ucraina și România. Inițierea „White Stream” ar însemna crearea unei conducte care să deschidă acestor state o cale alternativă de import de gaze naturale și totodată ar face din acestea un state de tranzit a resurselor naturale spre restul Europei. Totuși, acest proiect care angrenează în arhitectura sa și Crimeea este foarte greu de realizat în condițiile actuale în care peninsula a fost anexată Federației Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În altă ordine de idei, crearea unei instituții financiare și/sau un fond comun de finanțare a proiectelor strategice ale INTERMARIUM ar putea fi un instrument ce ar putea crește cooperarea dintre state. Totodată, constituirea unei asemenea instituții se consideră a fi necesară susținerii oricăror inițiative comune de dezvoltare a infrastructurii de transport, deoarece ar facilita gestionarea fondurilor comune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ca urmare, lectorii conferinței au subliniat inerența dezvoltării instrumentelor și a aspectelor economice pentru a crește posibilitatea configurării proiectului INTERMARIUM. Cu alte cuvinte, conceptul va avea succes doar dacă statele reușesc să coopereze și să dezvolte proiecte în sfera economică. Consolidarea cooperării și a legăturilor economice va fi precondiția pentru stabilitate regională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Concluzionând, predicțiile cu privire la realizarea proiectului INTERMARIUM, fie el într-o primă instanță în logica unei platforme de cooperare economică, sunt destul de sceptice. Lipsa de omogenitate, interesele naționale diferite, competiția pentru leadership, clivajele sociale, tensiunile bilaterale existente în prezent, obstacole din afara grupului și nu în ultimul rând lipsa de resurse pentru crearea unui asemenea proiect fără suportul unui stat dinafara regiunii, care dispune de resursele necesare și de voința politică de a sprijini o astfel de inițiativă, INTERMARIUM va putea fi cu greu realizat și întreținut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Următorul Summit al „Inițiativei celor Trei Mări”, ce se va desfășura anul viitor la București, poate fi considerat un summit al „clarificărilor” din perspectiva concretizării celor discutate anul acesta la Varșovia. Pentru Ucraina este cu atât mai important evenimentul de anul viitor cu cât deocamdată nu este angrenată în arhitectura gândită pentru noul concept al ”intermarium-ului”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Per ansamblu, putem spune că evenimentul desfășurat la Cernăuți a atins câteva subiecte importante în vederea cooperării regionale, date fiind condițiile amintite mai sus. Conferința a reușit să angreneze organizații ale societății civile din Ucraina, România și Polonia. Pe de altă parte, abordarea conceptului intermarium pe teritoriul Ucrainei, arată că cel puțin mediul academic și o parte a societății civile din Ucraina sunt interesate de luarea și a statului ucrainean în acest concept de securitate de dezvoltare regională.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          M.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          colective

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          La finalul săptămânii trecute a fost publicată OUG 82 care  prevede derogări de la Legea Dialogului Social 62/2011, prin care sunt transferate contribuţiile sociale de la angajator la angajat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Prevedrile din OUG 82 trebuie aplicate  în perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2017, instituind obligativitatea angajatorilor de a negocia contractele colective de muncă. În opinia Guvernului, aceste negocieri au ca scop mărirea de către angajator a salariilor, inclusiv angajatorii care au mai puţin de 21 de angajaţi, precum şi angajatorii care au contracte colective de muncă în vigoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mai jos sunt prezentate succint modificările și pașii ce urmează a fi parcurși în perioada următoare:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Este obligatorie inițierea negocierii colective în unitățile în care nu există încheiat contract/acord colectiv de muncă pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG 79/2017 (cu privire la transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat), inițiere obligatorie indiferent de numărul de salariați ai societății.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Angajatorul are obligația de a iniția negocierea. Daca salariații nu au constituit un sindicat la nivel de unitate, negocierea are loc cu reprezentanții salariaților. În acest sens, angajatorul are obligația convocării salariaților care trebuie să-și desemneze reprezentanți.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Rezultatele întâlnirii cu reprezentanții salariaților se consemnează într-un proces-verbal indiferent dacă negocierile vor continua sau nu.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Angajatorul trebuie să-și îndeplinească obligația de a iniția negocierea colectivă astfel încât în cazul unui control să poată să dovedească cu cu documente justificative îndeplinirea acestei obligații.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          • Este de asemenea obligatorie negocierea colectiva a actelor adiționale la contractele și acordurile colective de muncă în vigoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În unităţile în care există încheiat contract colectiv de muncă, punerea în aplicarea a prevederilor OUG nr.79/2017, se va negocia în actul adiţional la contractul colectiv de muncă, pe care părţile îl vor înregistra în evidenţa Inspectoratului Teritorial de Muncă conform art.150 din Legea nr.62/201 1 (art.VII alin.2 din OUG 82/2017).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Neîndeplinirea în perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2017 a acestor obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 5.000 lei și 10.000 lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Camelia Ionescu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Societatea Civila de Avocati Ionescu si Asociatii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          tel: +40 31 – 420.66.88
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          fax: +40 21 – 330.31.00
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          mobil :+40 723.65.88.44
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          web-site: www.ionescu-asociatii.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          e-mail: office@ionescu-asociatii.ro

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          exportul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          O piață deja problematică în care România nu reușește să se impună este expusă unui val de critici. Este vorba despre sectorul zootehnic, mai exact despre exportul de animale vii. În cadrul unei conferințe de presă organizate marți – 21 noiembrie, la București, Animal International a făcut publică o investigație asupra animalelor vii din România exportate în țări terțe din Africa și Asia. Demersul dovedește încălcarea sistematică a legislației Uniunii Europene, a deciziei Curții Europene de Justiție și a standardelor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE). Drept urmare, se cere interzicerea exportului de animale vii din țara noastră!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Această investigație scoate la lumină un eșec cras din partea oficialilor de a monitoriza exportul de animale vii. Animalele crescute în România sunt transportate în maniere care încalcă reglementările UE și hotărârile Curții Europenede Justiție, în timp ce animalele sunt sacrificate în mod barbar cu încălcarea standardelor internaționale”, a declarat Gabriel Păun, director UE al organizației Animals International.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu peste 1,5 milioane de viței și oi exportate în fiecare an (în principal în Libia, Iordania și Israel), România este cel mai mare exportator de animale vii către țări terțe din Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Imagini înregistrate în Egipt, Turcia, Liban, Palestina, Israel și Iordania arată animale românești înspăimântate, pe deplin conștiente, manipulate și legate brutal cu frânghii și lanțuri sau chiar ridicate spre tavan de unul sau două picioare, înainte de a fi sacrificate prin tăieturi multiple în condiții neigienice, într-un mediu care prezintă riscuri pentru sănătatea umană. Atunci când sunt utilizate, cuștile rotative de sacrificare devin instrumente suplimentare pentru tortură. În Egipt și în Liban, lucrătorii sunt adesea neinstruiți și neechipați, temându-se de animale. În aceste țări, manipularea animalului prin tăierea tendoanelor și a ochilor sunt o rutină înainte de tăierea gâtului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Am prezentat deja o parte din această investigație Comisiei Europene și Parlamentului European. Am înmânat alături de Eurogroup for Animals 1 milion de semnături Comisiei Europene acum 2 luni.  omnul Vytenis Andriukaitis, Comisarul European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară a instituit imediat un grup de lucru pentru definirea unei strategii pe termen lung, care să înlocuiască exportul de animale vii cu carcase”, a adăugat Păun.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În același timp, Parlamentul UE a inițiat procedurile de înființare a unui comitet de anchetă al Parlamentului European, pentru a investiga alegațiile legate de aplicarea defectuoasă a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului. În ultimii ani, scandalurile Panama Papers și cel cu falsificarea noxelor al Volkswagen au fost singurele subiecte care au devenit obiectul unor ample anchete ale Parlamentului European. Este nevoie de susținerea a cel puțin 188 de europarlamentari pentru a începe procedura de anchetă. 207 au semnat deja inițiativa, dar din păcate doar 2 din România, desi le-am scris personal, la fiecare dintre cei 32 de europarlamentari din România”, a mai spus Păun.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Exportul cu animale vii continuă pentru simplul motiv că suferința este ținută departe de ochii oamenilor, pe nave aflate în mijlocul oceanului sau în țări din afara UE, la mii de kilometri distanță. Majoritatea navelor utilizate pentru exportul viu sunt mai vechi de 40 de ani și au condiții precare de transport. Astfel, într-un incident tragic cel puțin 13.800 de oi românești au murit acum 2 ani în drum spre Iordania, dar guvernul acestei țări a refuzat să ofere orice răspuns despre această tragedie. Cu toate acestea, Iordania rămâne în continuare cea mai mare piață de export a animalelor vii din România. În schimb, Israelul a interzis în mod repetat anul acesta importul de tauri din România pe motiv de probleme de bunăstare animală, animalele care au supraviețuit croazierei pe mare ajungând epuizate, bolnave și murdare la destinație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În cazul exporturilor cu camioane, niciunul dintre loturile observate la frontiera turcească nu ar fi trebuit să fie aprobat în România. Toate animalele observate în vara anului 2017 de către organizațiile partenere (Animal Welfare Foundation și Eyes on Animals) au fost înghesuite în camioane supraaglomerate, la temperaturi maxime cuprinse între 35°C și 44°C. Medicii veterinari oficiali nu ar fi trebuit să aprobe jurnale de călătorie pe această rută pe durata verii. Anexa I, capitolul VI, punctul 3.1 din Regulamentul CE 1/2005 prevede că temperatura din interiorul vehiculelor de transport pentru animale nu trebuie să depășească 30°C. Mai mult, timpul mediu de așteptare în interiorul frontierei pentru loturile românești a fost mai mare de 16 ore. Timpii lungi de staționare, în combinație cu această caniculă insuportabilă au consecințe tragice pentru animale. Toate animalele observate au fost stresate din cauza căldurii, multe dintre ele aflându-se în imposibilitatea de a face față condițiilor de transport, iar o parte din taurii transportati au decedat, în cele din urmă, din cauza stresului termic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          În ciuda acestor condiții extreme, cele mai multe oi observate aveau un strat gros de lână și nu erau deloc tunse. 80% din totalul camioanelor inspectate ce conțineau animale din România au avut probleme cu sistemul de hidratare, în timp ce 75% dintre camioanele inspectate aveau și probleme suplimentare cu ventilația.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          “La bordul camioanelor sau al navelor de transport lipsește cu desăvârșire un medic veterinar oficial care ar trebui să asigure conformitatea cu regulamentul UE privind transporturile și Hotărârea Curții  Europene de Justiție. În prezent companiile de transport nu sunt trase la răspundere cu privire la abuzul asupra animalelor pe durata transportului dincolo de granițele UE deși Curtea Europeană de Justiție obligă Statele Membere să asigure bunăstarea animală până la destinație. Animalele din România sunt adesea transportate și îngrășate în alte țări intermediare, înainte de sacrificarea lor barbară în Africa sau Asia. Adevărul despre exportul de animale vii nu a fost prezentat până în prezent pe larg publicului român și agricultorilor. Deși am trimis informări și am solicitat audiență la ministerul agriculturii și la premier, Guvernul român rămâne nepăsător cu privire la condițiile în care se desfășoară exportul cu animale viiși planifică chiar deschiderea de noi piețe de export precum Yemen, Tunisia, Quatar sau Arabia Saudită. Situația a scăpat complet de sub control!”, a concluzionat Păun.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            producatorii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Echipa de implementare a proiectului FoodChains 4 Europe – FC4EU (Lanțuri alimentare pentru Europa) finanțat prin Programul Interreg Europe, a avut ocazia să cunoască regiunea Emilia Romagna (Italia) şi provocările acesteia în domeniul inovării lanțurilor alimentare prin intermediul evenimentului de învățare inter-regională organizat de gazdele: regiunea Emilia Romangna și Universitatea Sacre Cuore Piacenza în data de 16 noiembrie 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Reprezentanții județului Maramureș au fost vicepreședinte Ioan Doru Doru, Mihaela Lițe și Noemi Ganea, membre în echipa de proiect din partea Biroului de Relații Externe, Florin Avram, reprezentant GAL Mara Natur și Nicoleta Mureșan producător local de uleiuri presate la rece, din Șomcuta Mare, care a prezentat produsele sale inovative în cadrul seminarului de învățare. Aceștia au vizitat una dintre regiunile cu cele mai multe mărci DOP (denumire de origine controlată) și IGP (indicație geografică protejată) din Europa. Astfel, regiunea Emilia Romangna a reușit să introducă în sistemul de certificare calitate DOP și IGP un număr de 44 de produse agro-alimentare, situându-se astfel pe primul loc în Italia și pe locul secund în Europa, ca și număr de produse certificate prin aceste sisteme de calitate recunoscute la nivel european.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Gazdele au prezentat echipei de implementare a proiectului FC4EU două exemple de bună practică, care astăzi contribuie la faima și succesul produselor locale certificate DOP. Echipa de proiect a vizitat unul dintre producătorii locali ce îndeplinește două funcții din lanțul alimentar: prelucrarea materiei prime prin abatorul lor și producerea faimoasei Prosciutto de Parma. A doua vizită pe teren a fost dedicată prezentării unui alt exemplu de bune practici, de data aceasta sub egida Consorțiului Parmigiano-Reggiano. Cu o istorie de peste 70 de ani, și o componență de peste 300 producători din 5 provincii, aceștia se asigură că produsul respectă condițiile de denumire de origine controlată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            ”Membri echipei de proiect au rămas impresionați de succesul asocierii producătorilor italieni, constituind un exemplu de bună practică ce poate fi parțial adoptat în funcție de specificul fiecărei regiuni. Maramureșul își propune intensificarea identificării și promovării produselor locale tradiționale, iar în cadrul acestui proiect va lansa o serie de consultări cu producătorii locali”, a arătat Noemi Ganea, responsabil comunicare proiect, Biroul de Relații Externe. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            vecinii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ultimii ani, Ucraina a purtat o confruntare mai întâi cu sine însăși, iar mai apoi o dispută sistematică cu vecinii, în special cu Federația Rusă. Ansamblul disputelor și al măsurilor controversate luate la Kiev, în ultima perioadă poate fi analizat prin lentilele a trei dimensiuni: încercări sporadice de a introduce noțiuni de ”uniformizare” a societății ucrainene – care de fapt este o politică ce apare într-un context dat – și un nou joc politic de contrabalansare a anvergurii naționaliste specifice guvernelor vecinilor săi, Ungaria și Polonia. Aceste mișcări se supun, în general, unui scop politic intern – câștigarea de capital electoral – chiar dacă asta implică temporar crearea disputelor pe relație cu cabinetele de la Budapesta, Varșovia sau București.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Actuala conducere de la Kiev, în tandem cu o parte din partidele politice din Parlament, se raportează la evenimente și contexte anterioare calculând deciziile ce le pot maximiza interesele politice pe plan intern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nu de puține ori Ucrainei i s-a pus eticheta unei entități politice, a unui stat artificial, care în momentul obținerii independenței avea în componența teritoriului său bucăți revendicate de vecinii săi (Polonia, Ungaria, România). Realitatea face ca în acele regiuni să continue existența comunităților naționale poloneze, maghiare sau românești, așezate pe un teritoriu relativ mic ca suprafață, dar concentrate, aproape de granița cu statul mamă, avantaje ce la prima vedere le-ar face mai puțin vulnerabile așa-ziselor ”politici de integrare sau uniformizare”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce privește minoritatea rusă, situația se prezintă altfel. Aceasta este cea mai numeroasă (conform ultimului recensământ oficial, din anul 2001, peste 17% din populația Ucrainei, cu mențiunea că în prezent procentul lor ar fi scăzut), iar limba rusă este vorbită oficial de peste 30% din populația statului ucrainean. După Euromaidan, uzitarea limbii ucrainene este pe un trend ascendent, chiar și în rândul acelora care până atunci vorbeau preponderent rusă. Cu toate acestea, utilizarea limbii ruse este, în continure, o realitatea contidiană în sudul și estul țării. Minoritatea și limba rusă au marele avantaj de a fi răspândite pe aproape întreg teritoriul ucrainean (ca o moștenire a apartenenței teritoriului în granițele Imperiului Țarist, iar mai apoi URSS), având în spate Federația Rusă al cărei aparat de conducere și-a rezervat unilateral dreptul de a le proteja, intervenind oricând era nevoie. La acești factori s-au mai adăugat, după `90, guvernările pro-ruse de la Kiev care au promovat politici ce au favorizat utilizarea limbii ruse în sfera publică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Aceste realități ale conținutului teritorial al Ucrainei, combinate cu probleme actuale precum corupția, sărăcia sau lipsa unui aparat politic capabil și bine intenționat, fac din statul ucrainean un teritoriu vulnerabil și instabil pe care decidenții politici îl exploatează în interes propriu de cele mai multe ori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            ”Uniformizarea” societății ucrainene prin limbă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Tentativele de a minimiza particularitățile naționale ale minorităților au mai existat, fie prin scăderea treptată a orele de difuzare a programelor TV  în limba maternă, fie prin închiderea treptată a unor programe școlare în limba maternă sau prin distorionarea apartenenței la o minoritate națională (vezi aici cazurile în care etnici români sunt înregistrați aparținând minorității moldovenești).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Primele semnale politice care au promovat spiritul și unicitatea identității naționale ucrainene au fost date la mai bine de 10 ani după obținerea indepedenței. Evenimentul recunoscut în istoria recentă sub denumirea de Revoluția Portocalie a apărut pe fondul ingerinței Moscovei în falsificarea grosolană a alegerilor în favoare candidatului Partidului Regiunilor, Victor Ianukovici. În acest context și pe fondul repulsiei oamenilor care au manifestat împotriva partidului și a candidatului sprijinit de Rusia, Victor Iușcenko, contracandidatul lui Ianukovici, va miza pe o serie de discursuri naționaliste, promițând un set de reforme cu un substrat de aceeași natură. Ales președinte, Iușcenko alături de aparatul său de guvernare va abroga legea privind statutul limbii regionale care permitea minorităților naționale să folosească limba maternă inclusiv în administrațiile locale, acolo unde minoritățile reprezintă cel puțin 10% din populația unei regiuni anume. Aceasta a fost prima tentativă de a diminua rolul limbii rusești în rândul cetățenilor Ucrainei și care a adus în subsidiar la privarea temporară a restului minorităților naționale de a-și putea folosi liber limba maternă. Reducerea utilizării limbii rusești în sfera publică și în şcoli a fost, în altă ordine de idei, o încercare de a-și justifica retorica și agenda afișată în timpul campaniei electorale și care a survenit într-un context dat de spontaneitatea evenimentelor. Doar ca rezultatul nu a fost cel scontat, iar limba rusă a continuat să fie preponderent utilizată atât în sfera publică, cât și în familie, în majoritatea regiunilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Al doilea val de încercare a definirii identității ucrainene/uniformizării își are originile după  Revoluția Demnității (2014/2015). În timpul protestelor și imediat după înlăturarea fostului președinte și a cabinetului său, guvernul interimar din care făceau parte și partide de extremă dreaptă au abrogat din nou legea privind statutul limbii regionale, în februarie 2014, dar legea a fost promulgată ulterior odată cu alegerile anticipate și formarea noului guvern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Impactul revoluției Euromaidan a fost mult mai semnificativ, iar decuparea teritoriului ucrainean și miile de vieți pierdute până în prezent compun trauma societății post-revoluție. Acest context oferă actualilor lideri, într-o anumită măsură fundamentul legitim și oportunitatea politică deopotrivă, să folosească/speculeze sensibilitățile create în mentalul colectiv a societății ucrainene și să acționeze ca atare și în raport cu vecinii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Pseudo-răspuns la politicile naționaliste ale vecinilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La nivel societal, se înmulțesc scandările și marșurile naționaliste, care se suprapun cu venerarea unor personalități istorice considerate eroi naționali, precum luptătorii  pentru independența națională din cadrul Organizației Ucrainenilor Naționaliști și a Armatei Insurecționare Ucrainene. Chiar dacă acest sentiment se manifestă public doar în rândul unui segment restrâns al populației, totuși el există și este speculat de către actuala guvernare care își legitimează intern deciziile și pe asemenea evenimente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Privind în taberele vecine, elemente ale ideologiei naționaliste sunt utilizate din ce în ce mai mult în politica externă și în configurarea relațiilor bilaterale, inclusiv pe relația cu Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ungaria este condusă de un guvern conservator și naționalist în fruntea căruia domnește necontenit Victor Orban cu un comportament autoritar și revizionist, tranșant la adresa vecinilor. Pe de altă parte, Budapesta are o politică foarte bine orientată și pragmatică în ceea ce privește comunitățile maghiare din vecinătate, inclusiv Ucraina, unde investestițiile în infrastructura educațională sunt încadrate pe lista priorităților naționale. În același timp, guvernul maghiar duce o luptă continuă pentru obținerea unei autonomii culturale cât mai semnificative pentru minoritatea maghiară din Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Relația pe axa Kiev-Varșovia nu este nici ea lipsită de tensiuni. Ucraina are un veritabil concurent naționalist prin interfața guvernului de la Varșovia, condus de partidul Lege și Justiție. Guvernul de la Kiev a intrat recent în dizgrația actualei puteri de la Varșovia odată cu blocarea activităților de dezhumare a victimelor din regiunea Volînia, ceea ce i-a determinat pe liderii polonezi să interzică temporar intrarea pe terioriul Poloniei a oficialilor ucraineni responsabili de interdicția activităților grupului de lucru polon ce desfășoară activități la siturile din Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Reacția sistematică la aceste tendințe regionale este un factor de legitimare  a deciziilor pe plan intern care fac subiectul minorităților naționale sau a problemelor legate de istorie. La mai puțin de trei ani de la revoluție și pe fondul conflictului ce se perpetuă în estul Ucrainei, Kievul își reconfigurează agenda politică în relație cu vecinii. Pe de o parte, cer recunoașterea unor simboluri naționale peste granițe, provocând  dispute noi cu vecinii polonezi pe subiectul unor monumente ce ilustrează eroii luptei pentru independența națională a Ucrainei, uitând accidental (sau nu) de semnificația pe care acele monumente o au pentru națiunea poloneză. Mai apoi, sub auspiciul necesității de reforme în vederea integrării europene, politicienii ucraineni își permit din nou să scurgă subtil articole ce limitează drepturile minoritățile naționale. Dar de această dată, Kievul nu mai operează fățiș cu subiecte sensibile, ci adoptă tacit, chiar soft, articole din legi ce ating drepturile minorităților.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Câștigarea de capital electoral

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Nu este un secret faptul că formațiunea politică a președintelui Ucrainei, Blocul lui Poroșenko, precum și aliatul de la guvernare, Frontul Național, sunt într-un declin continuu în sondaje. De asemenea, nu găsim nimic inedit în faptul că înaintea alegerilor (în mod normal următoarele alegerile parlamentare ar trebui să aibă loc în 2019) sau în timpul campaniei electorale, partidele care au privilegiul de a jongla cu mecanismele puterii, adoptă decizii politice controversate în scopul atragerii electoratului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Fragmentarea excesivă a eșichierului politic din Ucraina și formarea unei opoziții parlamentare împotriva guvernului limitează opțiunile electoratului la care partidele din administrația centrală vor putea apela pentru viitoarele alegeri parlamentare. Astfel, lui Poroșenko și companiei îi mai rămân, în principiu, doua variante: coaliția cu partidele de extremă sau pro-ruse (a doua varianta pare irațională) ori încearcarea de a acapara electoratul partidelor de extremă dreaptă, scontând în același timp pe efectul pozitiv care l-ar putea avea o asemene lege asupra spiritului național ce ar putea dăinuii ascuns și în alți ucraineni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Care este miza acestor decizii controversate?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Varianta oficială a decidenților politici ucraineni este aceea că noua lege a educației este menită să integreze minoritățile naționale, care datoriă faptului că nu cunosc îndeajuns limba ucraineană au probleme atât la materiile predate în limba ucraineană la școală și în învățământul post-liceal, cât și în a-și găsi un loc de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Dar ce face de fapt guvernul de la Kiev?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În primul rând, acesta împrumută elemente de pe agendele politicile ale partidelor naționaliste – o strategie care nu este întâmplătoare. Un nou mandat de guvernare pentru actuala coaliție pare prea puțin probabil. În aceste condiții, promulgarea unor asemenea legi cu tentă naționalistă reflectă pe de o parte lipsa de opțiuni și strategii politice care le-ar permite acapararea electoratului. Pe de altă parte, asemenea strategii au mai fost folosite și în trecut, iar actuala guvernare speră să fie o cartea norocoasă în economia alegerilor parlamentare viitoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Ca urmare, Kievul prioritizează un nou tip de interes național (dar care după cum a mai spus nu este o noutate) care ar lăsa impresia tendinței de unidimensionalizare a societății ucrainene.  Acest nou ”interes național” ar putea fi tradus prin creșterea procentului de vorbitori a limbii ucrainene, și în mod esențial scăderea proporției utilizării limbii rusești, cu precădere în sudul și estul Ucrainei. Cu alte cuvinte, victima ar trebui să fie minoritatea și limba rusă. Doar că marea problemă pe care a declanșat-o și a cărei amploare probabil nu a anticipat-o corect Kievul se referă la reacția vecinilor europeni. Prevederile noii legi a educației reduc în aceeași măsură posibilitatea utilizării limbilor materne de către restul minorităților naționale care indirect vor fi forțate să învețe limba ucraineană ”dacă vor o integrare mai bună sau să aibă mai mari șanse de reușită în găsirea unui loc de muncă”. Pe termen lung, un eventual succes al acestei politici ar putea avea ca efect disocierea legăturilor minorităților naționale de patria mama, pe baze lingvistice, și astfel ar putea fi mai ușor de gestionat în economia aparteneței la națiunea ucraineană. Este foarte puțin probabil ca acest lucru să fie realizabil vreodată și nu într-un stat cu probleme mult mai mari decât importanța apartenenenței la națiunea ucraineană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În altă ordine de idei, la nivel internațional, asemenea măsuri sunt menite să distragă atenție de la probleme reale și cu adevărat importante cu care se confruntă Ucraina, în speciale cele de natură economică, a procesului lent de reforme și corupția endemică, și care, în esență, compun nucleul dur al dosarului ucrainean la Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La nivelul relațiilor bilaterale Ucraina-Polonia, Ucraina-Ungaria, articolele discriminatoare din legea educației deschide o nouă cutie a pandorei pe alte subiecte fiebinți. Polonia reinvoca pe agenda bilaterală problemele istorice și atitudinea liderilor ucraineni cu privire la acestea, în timp ce Ungaria anunță blocarea dezvoltării cooperării Ucraina-NATO. Asemenea provocări aduse în prim-planul relațiilor bilaterale nu pot fi justificate deocamdată decât prin prisma unei abordări greșite și inoportune a guvernului de la Kiev de a deturna atenția de la principalele probleme ale statului sau din perspectiva unui exercițiu de îmbunătățire a imaginii guvernului pe plan intern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În aceste condiții, se pune întrebarea firească, cât timp va mai duce Kievul o politică de bluff fundamentată pe raționamente de ordin intern, dar care deteriorează relațiile cu vecinii al căror poziție în cadrul UE și NATO va influența integrarea euro-atlantică a Ucrainei. Ucraina va avea nevoie inerentă de sprijinul Poloniei, Ungariei și al României în continuarea procesului de integrare europeană și a dezvoltării cooperării cu Alianta Nord Atlantică. În ambele cazuri, Ucraina are nevoie de acceptul în unanimitate a membrilor structurilor euro-atlantice pentru continuarea demersurilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Contarea pe un set de decizii și narațiuni din sfera ideologiei naționaliste este total inadecvată în raport cu obiectivele strategice ale Ucrainei. Construcția unei societăți ucrainene, imaginate de Kiev și fundamentate pe o serie de riscuri care se conturează în dispute pe relația cu vecinii europeni,  are mai puține lucruri în comun cu  un proces civic bazat pe principiul integrării (reverberat public de guvernul de la Kiev)  și al armonie între comunitățile din Ucraina. Tentativa integratoare a guvernului seamănă mai degrabă cu o politică de asimilare ineficientă și sortită eșecului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Luând în calcul varianta unei politici de asimilare a minorităților naționale trebuie menționat că liderii de la Kiev nu au capacitățile și pârghiile necesare pentru susținerea unei asemenea politici. Momentan, Ucraina nu deține nici avantajele economice, nici cele politice și cu atât mai puțin cele contextuale care să îi permită derularea unui asemenea proiect național. Iar dacă liderii ucraineni, într-adevăr au intenția integrării comunităților maghiare, poloneze, românesti s.a.m.d. ei vor trebui să conștientizeze un lucru: ”societatea ucraineană”, care coabitează în granițele statului ucrainean, este un construct social diferit de ”națiunea ucraineană” care se deosebește de prima prin împărtășirea aceleiași limbi, tradiții, culturi și acelorași obiceiuri. Aceasta este prima și cea mai importantă taxonomie pe care, indiferent ce oameni sau partide politice se perpetuă la frâiele puterii Ucrainei, ar trebuie să o înțeleagă, să o pună într-un context actualizat și să o analizeze din perspectiva raportului cost-beneficiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            M.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            piaţa forţei de muncă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Datele Institutului Naţional de Statistică din România privind locurile de muncă vacante din economia românească, dat publicităţii azi, 17 noiembrie, scot în evidenţă 2 lucruri importante care arată gravitatea problemelor cu care se confruntă România: există o migraţie a forţei de muncă spre sectorul bugetar, îndeosebi spre cel administraţiei publice (un lucru absolut normal datorită creşterilor salariale) şi continuarea lipsei acute de muncitori calificaţi (ca urmare a emigrări masive a românilor în statele din vestul Europei – România este a doua ţară din lume ca număr de emigranţi, după Siria).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Astfel, în trimestrul 3 din 2017 numărul locurilor de muncă vacante a fost de 58,9 mii, în scădere cu 5,2 mii locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, adică această scădere a fost de 1,22%, în scădere cu 0,11 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2016, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,12 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 4,0 mii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cu alte cuvinte, numărul de persoane angajate în sectorul privat şi bugetar a depăşit cu puţin numărul de persoane care au plecat. Dar să privim în continuare cifrele şi să observăm care sunt tendinţele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Analizând numărul de locuri vacante pe activităţi ale economiei româneşti, experţii INS au concluzionat că în trimestrul 3 din 2017, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante (adică lipsă de personal) s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (2,64%), urmată de administraţia publică (2,61%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17,0 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,43 %.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Sectorul bugetar a însumat aproape 32% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8,7 mii locuri vacante se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 6,9 mii locuri vacante în administraţia publică, respectiv 3,0 mii locuri vacante în învăţământ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,15%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Trimestrul 3 din 2017 comparativ cu perioadele precedente

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Prin comparaţie cu trimestrul precedent cea mai relevantă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în administraţia publică (-1,37 puncte procentuale, respectiv -3,7 mii locuri vacante), ca urmare a aplicării prevederilor legale în vigoare. Cu alte cuvinte s-au făcut angajări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            La polul opus, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (+0,31 puncte procentuale), respectiv în învăţământ (+0,22 puncte procentuale).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut creşteri relevante în activităţile din industria prelucrătoare (+1,4 mii locuri vacante), respectiv în cele din comerţ şi învăţământ (+0,7 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă diminuare atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în administraţia publică (-1,20 puncte procentuale, respectiv -2,9 mii locuri vacante), iar la polul opus, cu cea mai importantă creştere s-au regăsit activităţile de transport şi depozitare (+0,23 puncte procentuale, respectiv +0,7 mii locuri vacante).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În trimestrul 3 din 2017, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,63%, respectiv 16,7 mii locuri vacante), iar cele mai mici valori s-au înregistrat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,62%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,67%, respectiv 2,2 mii locuri vacante).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Trimestrul 3 din 2017 comparativ cu perioadele precedente

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Comparativ cu trimestrul precedent atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au cunoscut scăderi în aproape toate grupele majore de ocupaţii. Cea mai relevantă a fost în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,24 puncte procentuale, respectiv -2,6 mii locuri vacante).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Singura creştere a celor doi indicatori s-a regăsit în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,04 puncte procentuale, respectiv +0,3 mii locuri vacante).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (-0,25 puncte procentuale), urmate de cele de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,20 puncte procentuale).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cele mai mari scăderi în aceleaşi grupe majore de ocupaţii, astfel: specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 cu 1,5 mii locuri vacante, respectiv operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 cu 1,3 mii locuri vacante.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Cele mai semnificative creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,06 puncte procentuale, respectiv +0,5 mii locuri vacante).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            Având în vedere cum evoluează cadrul politic şi legislativ la ora actuală, cu siguranţă cele două tendinţe amintite la începutul articolului se vor accentua în trimestrul 4: va spori aparatul bugetar, îndeosebi al administraţiei publice şi se va accentua lipsa de personal calificat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              food

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Conform Global FoodBanking Network (GFN), deșeurile rezultate în urma risipei alimentare reprezintă o problemă majoră la nivel mondial, dar cu toate acestea, această problemă de mediu poate fi transformată într-o soluție umanitară pentru a combate foametea la nivel mondial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Când mergem la cumpărături nu ne limităm la strictul necesar şi luăm în neștire lucruri şi alimente, de care nu avem nevoie. Astfel, România ocupă locul 9 în Uniunea Europeană la risipa alimentară. Adică, în medie, fiecare român aruncă la coșul de gunoi 97,5 kilograme de mâncare pe an, adică aproape 10 kilograme pe lună, potrivit Comisiei Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Locul mâncării e în farfurii, nu în pubele!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pornind de la aceste date, Junior Chamber International Cluj (JCI Cluj) a iniţiat Food Waste Combat, un proiect de informare, educare și creștere a nivelului de conștientizare a populaţiei asupra problemei risipei alimentare. Proiectul se derulează sub sloganul „Locul mâncării e în farfurii, nu în pubele!”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Referindu-se la modul în care poate fi combătută risipa alimentară, Cami Gui, Project Manager Food Waste Combat a declarat:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Să ne amintim că risipa alimentara poate fi combătută ușor, chiar din acest moment. Cum? Să devenim mai responsabili cu alegerile făcute la cumpărături, să planificăm mai bine felul în care consumăm alimentele. Și mai ales, prin implicare activă: dând acest mesaj mai departe. Convingerea mea e ca noi, românii, vom evolua ca societate doar atunci când vom învăța să ne pese și de binele celor din jur, nu doar de cel propriu. Și se pare că facem pași mici, dar siguri, în direcția aceasta. Vă las cu îndemnul nostru, al proiectului Food Waste Combat: Locul mâncării e-n farfurii, nu-n pubele!”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În 2017, Food Waste Combat a desfăşurat patru cine comunitare și a oferit ajutor unui adăpost de noapte din Cluj-Napoca (unde s-a gătit doar din legume și fructe salvate de la risipă), a fost prezent la trei festivaluri clujene (unde s-a primit premiul TEDx Eroilor în primăvara acestui an și 4.000 de euro oferiți de Arobs Transilvania Software), a derulat campanii de educare și ateliere practice Food Waste Combat în trei școli. Toate acestea au fost posibile datorită unei echipe formată din 10 voluntari curajoşi şi entuziaşti susţinuţi de mulți alți oameni care cred în această cauză. În prezent, echipa proiectului colaborează cu companii care fac aplicații mobile de reducere a risipei, avocați și activiști, precum şi cu oameni implicați în proiecte de cercetare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ca o recunoaştere a efortului depus de membrii JCI Cluj în soluţionarea risipei alimentare, proiectul Food Waste Combat a fost desemnat cea mai bună inițiativă locală de responsabilitate socială în cadrul Congresului Mondial JCI de la Amsterdam, unde au participat câteva mii de reprezentanți și delegați din aproape toate statele lumii. Este prima dată când la un congres mondial JCI este premiat un proiect din România. La congres a luat parte și Kofi Annan, fost secretar general ONU și fost membru JCI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acest premiu ne motivează și mai mult să continuăm inițiativele de conștientizare și reducere a risipei alimentare în România. E o mare bucurie să fim premiați la nivel mondial. Distincția primită ne demonstrează din nou că tema este una de interes la nivel mondial, că merită să ne unim forțele și să acționăm în continuare. Avem planuri mari pentru următorul an. Vrem să lucrăm împreună cu supermarketurile, consumatorii, restaurantele, mass-media și să ne implicăm din punct de vedere legislativ în problema risipei alimentare. Avem o echipă dedicată, formată exclusiv din tineri voluntari, iar alături de noi vrem să-i aducem în acest demers și pe reprezentanții instituțiilor, magazinelor, restaurantelor, școlilor și, desigur, pe consumatori”, afirmă președintele JCI Cluj, Corina Brândușan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Planurile Food Waste Combat pentru 2018

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Echipa Food Waste Combat pregătește încheierea de parteneriate cu rețele comerciale cu ajutorul cărora să valorifice mâncarea cu risc de risipă și să o direcționeze către beneficiari clujeni din medii defavorizate. În plus, membrii proiectului vor lansa o campanie de audit a risipei din restaurante, vor lansa un ghid de consum al alimentelor și vor continua campaniile de informare în școli.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mai mult, membrii JCI Cluj au inițiat recent o nouă dezbaterea publică a legii privind reducerea risipei alimentare și vor propune realizarea de campanii naționale de informare pe principalele canale media.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Despre JCI

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              JCI Cluj este o organizație neguvernamentală formată din tineri antreprenori și specialiști în diverse domenii – educație, marketing, medicină, IT, inginerie – care își doresc să producă o schimbare pozitivă în jurul lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Organizația dezvoltă proiecte sociale și de antreprenoriat printre care Food Waste CombatSALT – Susținem Antreprenori și Lideri TineriRide2WorkStart în afaceriSerile JCI, Innovate Networking.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La nivel mondial, rețeaua JCI are aproximativ 200.000 de membri din peste 120 de țări. Membrii sunt tineri voluntari care au între 18 și 40 de ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              construcție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cel puțin asta rezultă din statisticile privind autorizațiilor de construcție și certificatelor de urbanism, eliberate de către primăria Chișinăului, care a fost ordonată de către Alianța Infonet și Grupul de Inițiativă Locală Colonița.EU și pusă pe platforma www.openmd.info.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Din statisticile prezente pe această platformă vedem că în Chișinău la moment sunt emise 4212 autorizații de comerț. Însă, începând cu luna mai a anului trecut, astfel de autorizații, aproape că nu au mai fost emise, dacă ne conducem după graficul de pe www.openmd.info.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Doar 19 autorizații într-un an

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În total, din mai 2016 până în mai 2017 au fost emise doar 19 autorizații de construcție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Spre comparație, doar în martie 2014 Primăria a emis nu mai puțin de 84 de autorizații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cel mai mult se autorizează reconstrucțiile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cele mai multe autorizații valabile la moment, au fost oferite pentru reconstrucții – 1281 sau 31 la sută din total.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Alte 865 de autorizații sau 21% din total sunt acordate pentru construcția caselor individuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Primăria a mai autorizat construcția a 463 de anexe (11,2% din totalul autorizațiilor), 364 de obiective comerciale (8,8%) și 335 de obiecte de menire cultural-socială. În ultima categorie intră, de asemenea, unele obiecte comerciale, centre comerciale, de exemplu ceea ce ne face să punem la îndoială corectitudinea informației introdusă în autorizațiile de construcție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Autorizațiile pentru blocurile locative sunt abia pe locul șase, cu 8 la sută din totalul autorizațiilor. La moment sunt în vigoare 331 de astfel de autorizații dintre care circa 220 sunt pentru construcție și reconstrucție de blocuri locative, iar celelalte vizează schimbarea înălțimii sau replanificarea blocurilor, aflate deja în construcție. O practică nu tocmai corectă de a schimba din mers proiectul clădirilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În sectorul Râșcani se construiește cel mai mult

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cele mai multe autorizații sunt emise pentru sectorul Râșcani, 1060 sau peste 25%. Urmează centrul cu 1030 sau 24,4% din total și Buiucani cu 809 de autorizații emise (19,2%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cea mai mare activitate de construcție de desfășoară, potrivit statisticilor de pe www.openmd.info pe strada Bucovinei din sectorul Râșcani al capitalei – 53 de autorizații. Urmează strada Ciocârliei de la Telecentru cu 29 de autorizații și strada Petricani cu  25 de autorizații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Subdiviziunile primăriei au cele mai multe autorizații la activ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cele mai multe autorizații de construcție, 79 la număr, au fost emise în favoarea Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare din Chișinău. Orange Moldova are 47 autorizații de construcție iar Direcția de Construcții Capitale a Primăriei – 33 de autorizații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dezvoltatorii imobiliari nu se prea regăsesc în top

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mult mai jos în clasament, cu doar 7 autorizații găsim compania Kirsan Com, Finpar Invest are 6 autorizații iar exfactor-Grup – 4 autorizații. Compania Inamstro, care construiește un întreg cartier la Buiucani are, potrivit statisticilor, doar trei autorizații emise.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              267 de zile pentru a porni o construcție

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși în repetate rânduri autoritățile moldovenești au făcut completări și modificări la legislația  privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, conform clasamentului ”Doing Business” al Băncii Mondiale, Republica Moldova se afla pe locul 165 din 190 de țări  la compartimentul de eliberare a actelor permisive pentru inițierea lucrărilor de construcție.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a iniția o construcție, antreprenorii moldoveni trebuie să parcurgă 27 de proceduri ce durează în medie 267 zile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pornind de la această realitate, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii a prezentat în cadrul unei întruniri cu reprezentații mediului de afaceri, politicile și obiectivele noi ale ministerului în domeniul construcțiilor și infrastructurii, care vin să susțină dezvoltarea sectorului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit lui, Ministerul Economiei și Infrastructurii își propune reducerea actele permisive în domeniul construcțiilor, simplificarea procedurilor de obținere a documentelor, îmbunătățirea Codului de urbanism, dar nu în detrimentul calității construcțiilor. ”Obiectivul Ministerului Economiei și Infrastructurii este de a susține nu doar executorii lucrărilor de construcții, dar și executarea calitativă a lucrărilor de construcții”, a specificat Calmîc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              rusia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La începutul lunii septembrie 2017, oficialii ucraineni au articulat discursurile și au intensificat acțiunile în vederea obținerii desfășurării unei misiuni de pace a ONU în zona care  marchează auto-proclamatele republici autonome Luhansk și Donetsk. De menţionat că prima propunere a administrației de la Kiev privind luarea în calcul a unei misiuni de pace a ONU în estul Ucrainei a fost făcută  în anul 2015, când devenea din ce în ce mai limpede că tensiunile şi confruntarea dintre forțele guvernamentale și cele ale separatiștilor sprijiniți în diverse moduri, inclusiv militar de către regimul de la Kremlin, se va transforma într-un adevărat război, ce a produs zeci de mii de victime (morți, răniți și oameni simpli care fugeau de frică și/sau datorită distrugerilor materiale).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În aceste condiții, Șeful Adjunct al Administrației  Prezidențiale, Konstantin Ieliseiev a înaintat un draft de rezoluție privind cererea Ucrainei de desfășurare misiunii de pace a ONU în estul țării. La numai trei zile după această inițiativă, Federația Rusă a propus o versiune proprie a unei asemenea misiuni. Ulterior, necesitatea misiunii de pace a ONU în estul țării a fost reîntărită de Petro Poroșenko cu ocazia alocuțiunii sale, pe care a avut-o în cadrul celei de a 72 Adunări Generale a ONU organizată în perioada 18-20 septembrie. Până în prezent, cele doua rezoluții au avut puține lucruri în comun, cele mai mari dezacorduri fiind asupra ariei de desfășurare a eventualelor forţe de menţinere a păcii ce urmau să fie angrenate sub egida Organizației Națiunilor Unite în scopul supravegherii implementării acordului de încetare a focului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Neacceptarea nici de partea rusă, nici de cea ucraineană a condițiilor misiunii de pace propuse de tabăra omologului a mutat subiectul la nivelul negocierilor și al dezbaterilor bilaterale americano-ruse. Treptat, oficialii americani au devenit mai prezenți în medierea și ulterior preluarea dezbaterii privind găsirea unei soluții, fapt remarcat și de către Kurt Volker, reprezentantul Statelor Unite pe aceasta problemă angajat în negocierile cu partea rusă: ”De atunci (2015) am mai purtat discuții, iar Statele Unite au deveni din ce în ce mai implicate, discutând în mod direct cu Rusia (despre condițiile misiunii de pace). În continuare, Volker amintea faptul că a sfătuit partea ucraineană ”să nu vină cu rezoluții concurente” celor rusești pentru a nu îngreuna situația, în prealabil trebuind să fie discutat contextul activității și al prevederilor misiunii de pace, iar mai apoi să fie găsit un numitor comun a formatului misiunii de pace[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În cadrul ultimei întâlniri bilaterale dintre reprezentantul Statelor Unite pentru Ucraina, Kurt Volker și reprezentantul Rusiei, Vladislav Surkov, care a avut loc la Belgrad pe data de 13 noiembrie, partea americană a propus extinderea autorității și a zonei de acțiune a reprezentanţilor misiunii de pace a ONU în regiunea Donbas. „Printre alte lucruri, partea americană a propus extinderea zonei de prezență a misiunii, limitată nu doar la câteva posturi pe linia de contact, ci și sporirea forței și a autorității acesteia.[ii] se arată într-un comunicat al agenției de presă Interfax.ru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Conform unor surse, printre propunerile făcute în document s-ar fi regăsit urmatoarele:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • 20.000 de căști albastre ale ONU în Donbas[iii]
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Căștile albastre vor fi desfășurate pe întreaga regiune separatistă, inclusiv graniţa ucraineano-rusă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Reintegrare treptată a zonei separatiste la Ucraina[iv]
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              • Separatiștii din Republica Populară Luhansk și Donetsk nu vor fi incluși în formatul misiunii de pace ONU[v]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Astfel, Rusia s-a opus la 26 dintre cele 29 de prevederi ale draftului propus de partea americană. Într-o anumită măsură, s-a lăsat de înțeles faptul că Statele Unite se așteptau la un asemenea răspuns din partea omologilor ruși, aspect relevat într-un comunicat făcut public pe pagina oficială a Ambasadei SUA în Rusia:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Nu este surprinzător că Statele Unite și Federația Rusă au concepte diferite asupra modului în care se obține pacea, dar noi vom continua să lucrăm în scopul de a o obține. Întotdeauna a existat nevoia unei combinații de măsuri politice și de securitate care necesită a fi luată în cadrul Acordului de la Minsk. Ambele părți sunt de acord să reflecte la discuțiile ce au fost purtate astăzi (13 noiembrie) și să se gândească mai departe la mijloacele cu care să se adreseze acestei provocări.[vi]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De cealaltă parte, Vladislav Surkov, reprezentantul Rusiei la întâlnirea ce s-a desfășurat la Belgrad, a declarat că: „am discutat detaliile inițiativei rusești de desfășurare a pacificatorile sub egida ONU în Ucraina, iar prietenii noștrii ne-au trimis propunerea lor la draftul nostru a rezoluției ce am prezentat-o Consiliului de Securitate (al ONU); 29 de paragrafe, trei dintre acestea au fost considerate acceptabile de delegația noastră, puțin, e drept, dar totuși sunt trei nu zero[vii]”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În continuarea interviului, același Surkov a anunțat că

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ”reprezentanții Rusiei și ai Statelor Unite au căzut de comun acord asupra principalului subiect – prevederile Acordului de la Minsk ar trebui să fie implementate, iar pentru aceasta este necesară accelerarea îndeplinirii angajamentelor politice ale Kievului, în timp ce securitatea este consolidată  în zona de conflict.[viii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Principalele chestiuni care sunt imputate de Federația Rusă administrației de la Kiev sunt legate de nerecunoașterea auto-proclamatelor Republicii Luhansk și Donetsk ca regiuni cu statut special. Pe de altă parte oficialii ruși consideră retragerea echipamentelor militare ucrainene de la granița cu regiunea separatistă este un aspect important care ar duce la detensionarea conflictului și care ar fi o condiției inerentă și prealabilă procesului de desfășurarea a unei misiuni de pace a ONU.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În acest context, separatiștii au declarat că se tem de posibilele provocări ale armatei ucrainene care ar putea fi realizate în contextul vizitei unei echipe de inspecții formate din experți ai armatei americane, canadiene și daneze, în regiunea Donbas. Reprezentanții Centrului comun de control și coordonare a Republici Populare Donetsk pun posibilele provocări pe seama încercării Kievului de a influența decizia Statelor Unite de a furniza armament Ucrainei:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ”Noi nu excludem provocările pe care le-ar putea întreprinde armata ucraineană, incluzând bombardarea teritoriilor republicii (Donetsk) și zona controlată de forţele armate ale Ucrainei (aflate la granița câmpului de bătălie dintre cele doua tabere) pentru a discredita Republicile Luhansk și Donetsk și pentru a acuza violarea prevederilor acordului de la Minsk. Noi nu uităm despre interesul Kievului de a obține arme letale, o decizie pe care Statele Unite încă nu a luat-o. De aceea, în timpul vizitei inspectoratului SUA în Donbas, ei (Kievul) ar putea încerca <să justifice> necesitatea de a primi asistență militară și desfășurarea de pacifiști, provocând (la conflict).[ix]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Dialogul și negocierile pe subiectul privind misiunea de pace a ONU în estul Ucrainei impun realizarea de întâlniri și dezbateri până se va ajunge la un numitor comun cu privire la modul de desfășurare a acesteia și a ariei acoperită de căştile albastre. Ideea desfășurării căştilor albastre pe întreaga zonă controlată de separatiști, inclusiv pe granița ucraineano-rusă, ar însemna anularea sprijinului în materie de echipamente militare, pe care Kremlinul îl acordă acestora de la finele conflictului cu forțele guvernamentale ucrainene. Acceptarea unei asemenea variante, în termeni geostrategici, ar echivala cu reducerea semnificativă a ingerinței Rusiei în afacerile interne ale Ucrainei și probabil, în viitor, cu pierderea statutului special al autonomiei republicilor separatiste, ai căror rebeli vor fi anihilați, iar Donbasul va reveni sub administrația centrală de la Kiev. Prin urmare, Federația Rusă va căuta soluţii maximale (politico-militare) ca, în urma unei posibile misiuni a ONU, rolul și controlul separatiștilor pro-ruși asupra teritoriilor ocupate să nu fie diminuat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              M.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ________________________________________________________________________________

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] https://www.unian.info/politics/2226266-us-recommends-that-ukraine-not-submit-to-un-own-resolution-on-peacekeepers-in-donbas.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] http://www.interfax.ru/world/587254

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] https://www.wsj.com/articles/u-s-to-seek-russian-approval-for-peacekeepers-in-eastern-ukraine-1510258304

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] http://www.eurointegration.com.ua/news/2017/10/29/7072919/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vi] https://ru.usembassy.gov/statement-u-s-special-representative-volker-russian-presidential-representative-surkov/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vii] http://tass.ru/politika/4726008

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [viii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ix] https://dninews.com/article/dpr-watches-out-kiev-provocations-due-us-visit-donbass

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              comertul cu amanuntul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cei ce cunosc bine Chişinăul ştiu că acesta arată a fi un oraş al negustorilor, cu multe pieţe, gherete, tonete, magazine de tot felul, depozite din care se fac vânzări. Cu toate acestea, se face tot mai prezent comerţul modern prin reţelele de supermarket şi centrele comerciale, care se extinde tot mai mult din contul formelor rudimentare de comerţ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit statisticilor privind autorizațiile de comerț aflate în vigoare la moment în Chișinău, ordonate pe site-ul www.openmd.info de către Alianța Infonet și Grupul de Inițiativă Locală Colonița.EU, în capitala Republicii Moldova funcționează nu mai puțin de 32 464 de unități de comerț, de la hipermarketuri până la gherete și tonete, care ocupă o suprafață de peste 2,7 milioane metri pătrați. Bineînțeles, numărul mare al acestora se datorează anume ultimelor categorii, care, deși sunt multe, nu ocupă prea mult loc dar nici nu generează cifre de afaceri impresionante. Doar strică imaginea orașului, fapt remarcat de toată lumea. În Chișinău există aproape două mii de gherete și doar două hipermarketuri. Bineînțeles că acestea din urmă asigură un volum mult mai mare al comerțului cu amănuntul decât gheretele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Moldpresa Grup, cele mai multe autorizaţii de comerţ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De altfel, comerțului cu amănuntul îi revin peste două treimi din autorizațiile eliberate. Sectoarele cele mai ”negustorești” sunt Centru, căruia îi revin 34% din autorizațiile eliberate și Râșcani cu o pondere de 21,6%.  Aceste ”performanțe” ale celor două sectoare se datorează în special conglomeratelor comerciale din jurul pieței centrale din Chișinău și din preajma pieței de haine Calea Basarabiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cele mai multe autorizații de comerț deține Moldpresa Grup (178 de unități) iar cea mai mare suprafață comercială, de 88,2 mii metri pătrați aparține Federației Moldovenești de Fotbal. Spectacolele sportive și de alt gen de pe stadioane tot sunt activităţi de comerţ, nu?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totuși, mai mult interes pentru publicul larg ar prezenta cui aparţin cele mai mari suprafeţe comerciale propriu zise şi reţele de supermarketuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cele mai mari centre comerciale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După FMF, cea mai mare suprafaţă comercială în Chişinău, de aproape  40 mii de metri pătraţi deţine compania mixtă Shan Lian International SRL. Este vorba despre Megapolis Mall de la periferia oraşului Chişinău, una din cele mai importante investiţii chineze în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Concurentul principal al acestui mall, compania Lemi Invest SA (Shoping MallDova), deţine o suprafaţă de aproape două ori mai mică, 20,92 mii de metri pătraţi şi se plasează pe locul patru în topul suprafeţelor comerciale deţinute după retailerul alimentar Moldretail Group, deţinătorul reţelei de supermarketuri Linella. Urmează compania Vistarcom (reţeaua Green Hills) cu 20,6 mii de metri pătraţi, Soglas Invest (Elat) cu 19,67 mii metri pătraţi, Zorile SA cu 18,4 mii metri pătraţi, 47th Parallel SRL (reţeaua de supermarketuri NR 1 cu aproape 15 mii de metri pătraţi. Din top 10 mai fac parte Confort SRL, care deţine 7 unităţi comerciale cu o suprafaţă de 12 mii metri pătraţi, în special saloane de mobilă şi Leutis SRL, firma care administrează centrul comercial Sun City cu o suprafaţă de 11,56 mii metri pătraţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Trablo-Plus, în două topuri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Merită de menţionat aici şi Tower Group SRL (centrul comercial Atrium) cu o suprafaţă de 11,18 mii metri pătraţi şi Trabo-Plus (Andys Pizza şi la Plăcinte) cu 10,95 mii de metri pătraţi de spaţii comerciale. Trabo-Plus este, de altfel şi în topul firmelor cu cele mai multe unităţi comerciale deschise în Chişinău. Aceasta are deschise nu mai puţin de  91 de unităţi. Nu doar cafenele dar şi secţii comerciale, terase de vară şi un magazin on-line.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cei mai mari retaileri alimentari din Chișinău

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cât priveşte retailul alimentar, cea mai mare suprafaţă şi cele mai multe magazine are compania MoldRetail Grup, care administrează reţeaua Linella. Este vorba despre 53 de unităţi comerciale cu o suprafaţă totală de 22,36 mii metri pătraţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Impresionantă este şi reţeaua Green Hills, care aparţine firmei cu capital ucrainean Vistarcom SRL cu 11 puncte comerciale cu o suprafaţă totală de 20,662 mii metri pătraţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Urmează o altă firmă cu capital străin, 47th Parallel SRL, care aparţine, practic, unui singur acţionar, firma Berwick International Limited, înregistrată în Liechtenstein însă, în spatele căreia s-ar afla cetăţeni moldoveni. Aceasta are 15 unităţi comerciale cu o suprafaţă de 8,14 mii metri pătraţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Unul din cei mai vechi retaileri alimentari din R. Moldova, compania Fideso deţine 9,42 mii  metri pătraţi de suprafeţe comerciale în 20 de unităţi comerciale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O altă reţea de supermarketuri cu capital ucrainean, Fourchette deţine 5 unităţi comerciale cu o suprafaţă de 7142 metri pătraţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Un alt retailer notoriu, singurul la moment cu capital occidental, Metro Cash&Carry, are o singură autorizaţie, eliberată de către primăria Chişinăului pentru hipermarketul din bd. Dacia cu suprafaţa de 6851,8 metri pătraţi. Magazinul de la Poşta Veche nu este inclus în statistici, deoarece autorizaţia acestuia a fost eliberată de primăria Stăuceni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              O piaţă în creştere, ce prezintă interes pentru investitori

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              In 2016, nouă lanţuri de retail alimentar din Republica Moldova – Nr.1, Metro Cash&Carry, Linella, Green Hills, Fourchette, Fidesco, IMC Market, Bonus Market şi Riga Supermarket au realizat, împreună, o cifră de afaceri de circa 392 de milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2015.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cei mai mari retaileri sunt Nr. 1, Metro Cash&Carry şi Linella, cei trei reuşind să deţină, împreună, o pondere de circa 64% din vânzările totale realizate de către reţelele de supermarketuri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Următorii în topul marilor lanţuri de magazine din Republica Moldova sunt Green Hills şi Fourchette, vânzările cumulate ale celor doi retaileri depăşind pragul de 94 de milioane de euro, în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Noii jucători nu sunt întâmpinaţi cu braţele deschise

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Piaţa retailului alimentar din Republica Moldova, deşi nu foarte mare, prezintă totuşi interes pentru investitori. Anul trecut Kaufland România a anunţat că începe expansiunea pe piaţa moldovenească. Compania preconizează să deschidă în următorii ani şase supermarketuri în Chişinău iar recent şeful Kaufland România, Gabriel Vinte  a declarat că firma sa planifică să deschidă în R. Moldova 15 magazine.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Vinte a declarat că în curând vor fi deschise trei magazine Kaufland la Chișinău, iar Capitala nu este o excepție – magazinele vor apărea, treptat, și în regiuni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Nu vrem să  dezvoltăm doar magazinele de la Chișinău. Planificăm să ne extindem în afara Capitalei, posibil și la Comrat”,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              a adăugat Vinte în cuvântarea sa la forumul InvestGagauzia, precizând că se așteaptă deschiderea a 15 magazine în toată Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit administratorului Kaufland, salariul lucrătorilor din rețeaua de magazine ajunge la 7.500 de lei moldoveneşti.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Intenţia Kaufland de a intra pe piaţa moldovenească a fost primită destul de rece de actualii jucători de pe piaţă. Deşi nu s-au pronunţat deschis, în presă a fost derulată o campanile împotriva reţelei germane, care era învinuită că, nici mai mult nici mai puţin, va distruge agricultura moldovenească deoarece va vinde doar produse importate din Germania. Pentru a împrăştia aceste zvonuri, reprezentanţii Kaufland au adoptat o strategie prin care se fac de pe acum tot mai prezenţi în Republica Moldova făcând cunoscute principiile lor de activitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              polonia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Polonia continuă să fie unul dintre cei mai fervenți susținători ai integrării europene a Ucrainei. Pentru statul polon, Ucraina a reprezentat după `90 un actor strategic important în arhitectura de securitate regională. Astfel, după ce Polonia va adera la NATO și UE a dus o campanie de sprijinire a apropierii Ucrainei de structurile euroatlantice. Oficialii de la Varșovia și-au oferit suportul administrațiilor care s-au succedat la conducerea Ucrainei în vederea semnării acordului cu UE, au făcut lobby pentru eliminarea regimului de vise pentru cetățenii ucraineni care vor să călătorească în Uniunea Europeană, în același timp, Polonia regăsindu-se în topul celor mai mari investitori străini din Ucraina. La drept vorbind, uneori Polonia părea că se devotează mai mult pentru integrarea europeană a Ucrainei decât o făceau liderii de la Kiev. Nu în ultimul rând, oficialii polonezi au fost cei mai vehemenți vecini ai Ucrainei la adresa ingerinței Federației Ruse în afacerile interne ale statului ucrainean, oferind în repetate rânduri suport mișcărilor pro-europene (Revoluția Portocalie și Revoluția Demnității) și încercând să se implice direct în soluționare diferendelor dintre Ucraina și Federația Rusă, atât în 2004-2005, cât și în 2014-2015. Pe lângă implicarea politică, Varșovia a oferit ajutor financiar statului ucrainean în vederea realizării reformelor democratice, militând necontenit pentru păstrarea și incrementarea sancțiunilor economice împotriva Federației Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În termeni strategici, Polonia și Ucraina împărtășesc aceleași interese de securitate, având același inamic comun, Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cu toate acestea, și pe fondul rocadei făcută la Varșovia, în anul 2015, prin preluarea puterii de către Partidul conservator Dreptate și Justiție (PiS), cu orientări naționaliste, se reacordă o atenție sporită pe agenda relațiilor bilaterale Polonia-Ucraina chestiunilor istorice, în timp ce la Kiev sunt adoptate tendențios decizii controversate ce privesc minoritățile naționale sau locații cu mare încărcătură istorică pentru vecinii polonezi, în special. Inevitabil, asemenea succesiuni de evenimente redimensionează dialogul dintre cele două capitale, unde interesele de natură geostrategică ale Poloniei nu influențează (cel puțin nu în relația cu Ucraina) disputa auxiliară referitoare la aceste problemele de natură istorică și care, în esență, fac unul dintre obiectele memoriei colective ale poporului polonez.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Aflat la Consulatul General al Poloniei de la Kiev, ministrul de externe polon, Witold Waszczykowski, a îndemnat autoritățile ucrainene „să ia măsuri concrete” și să reofere posibilitatea grupului de lucru polonez, care se ocupă de exhumarea victimelor poloneze din timpul celei de a doua conflagrații mondiale îngropate pe teritoriul actual al Ucrainei, să își poate reîncepe activitatea. Waszczykowski a declarat că Ucraina va suporta consecințe dacă nu își va schimba abordarea privind acest subiect sensibil. Nesoluționarea acestei problematici va determina autoritățile centrale să „lanseze procedurile care să nu permită cetățenilor ucraineni cu viziuni extremiste să intre în Polonia”[i]. Interdicția s-ar aplica, în principal, oficialilor ucraineni care nu permit experților polonezi să își continue cercetările și procesul de deshumare și acelor persoane care se opun renovării siturilor cu semnificație istorică și simbolică pentru Polonia[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Răspunsul la afirmațiile Ministrului de Externe al Poloniei a fost oferit imediat, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Marianna Betsa care asigura partea polonă de faptul că:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Poziția noastră față de Polonia este absolut prietenoasă și constructivă, iar noi plecăm de la faptul că majoritatea ucrainenilor sunt pozitivi față de Polonia, în ciuda diferențelor în evaluarea trecutului nostru istoric complicat și avem o înțelegere clară a necesității de a consolida în continuare cooperarea cu Polonia în interesul ambelor popoare… Suntem deschişi la cooperare în orice chestiune, inclusiv în chestiuni istorice, și suntem siguri că trebuie să împărtășim un interes reciproc în această privință „[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Betsa a ținut să reamintească părții poloneze că reconcilierea istorică va fi posibilă pe principiul creștin european „iertăm și cerem iertare”,  cerând la calm și înţelegere, datorită poziției acide pe care o au, în general, oficialii polonezi când apar în discuție ororile la care au fost supuși polonezii de pe teritoriul Ucrainei în zorii și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De ce au reînceput tensiunile pe acest subiect?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Recrudescența tensiunilor pe tematica tragediei petrecute în urmă cu mai bine de 70 de ani a fost declanșată, anul trecut, prin adoptarea  Zilei naționale în amintirea victimelor genocidului naționaliștilor ucraineni împotriva polonezilor în timpul celui de al Doilea Război Mondial, care comemorează victimele masacrului de la Volînia, pe data de 11 iulie.  La acea dată, în anul 1943, naționaliștii ucraineni din Armata Insurecționară Ucraineană (UPA) au atacat 100 de sate locuite de polonezi în partea de est a Poloniei, ocupată atunci de Germania nazistă, teritoriul care actualmente este în componența Ucrainei. Respectivul eveniment este considerat cel mai sângeros dintre toate atacurile naționaliștilor ucraineni asupra polonezilor. Totodată, se estimează că pe parcursul anilor `40, ucraineni ar fi ucis în jur de 100.000 de etnici polonezi[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La momentul adoptării rezoluției, președintele ucrainean, Petro Poroșenko, și-a exprimat regretul pentru decizia luată de către parlamentul polonez. Însă  Kievul nu s-a lăsat mai prejos și a continuat provocarea adoptând, la scurt timp, o rezoluție similară prin care data de 24 martie urmează să fie recunoscută în Ucraina ca ziua de Comemorare a victimelor genocidului comis de statul polonez împotriva ucrainenilor în perioada 1919-1951”[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Cum nu era de ajuns adoptarea unor rezoluții greu digerabile în ambele părți, autoritățile de la Kiev au cerut guvernului polonez să reconstruiască un monument ce înfățişa membri ai UPA din sud-estul Poloniei. Este vorba despre un monument din satul polonez Hruszowice ce ilustra membri UPA care au luptat împotriva polonezilor în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial (1946). Monumentul ar fi fost construit în anul 1994, oficial, fără consimțământul autorităților poloneze, și care a fost îndepărtat de către membrii organizațiilor poloneze de dreapta, cu acordul autorităților locale, în luna aprilie a acestui an. După înlăturarea monumentului respectiv, consilierii regiunii Liov au considerat acțiunea o provocare anti-ucraineană. În consecință, Institutul de Memorie Națională a Ucrainei a anunțat că va opri legalizarea siturilor memoriale poloneze din Ucraina și a procesului de deshumare polonezilor îngropații pe teritoriul acesteia[vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ca urmare a acestei decizii, o delegație poloneză condusă de profesorul Krzysztof Szwagrzyk, șeful adjunct al Institutului de Memorie Națională din Polonia, a întreprins recent o vizită în Ucraina pentru a purta un dialog pe acest subiect cu omologii ucraineni, declarând faptul că:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Vorbim despre o căutare a unor situri în care cetățenii polonezi au fost asasinați în timpul celui de-al doilea război mondial. Nu vorbim de comemorări care ar putea ridica controverse din cauza formei sau conținutului lor. Vorbim despre posibilitatea desfășurării unor activități de căutare și exhumare.”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              „Nimeni din Polonia nu poate înțelege cum este posibil ca o țară cu care menținem relații foarte bune, în numele căreia vorbim pe scena europeană, o țară pe care o susținem zilnic în domenii diferite, blochează brusc activitățile pe care le desfășurăm, chiar dacă acestea nu ar trebui să ridice nici o controversă”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acesta și-a încheiat declarația susținând faptul că „acest mesaj (blocarea cercetării siturilor și activităților de deshumare) ar trebui interpretat ca o expresie a unei atitudini negative față de așteptările noastre din Polonia. Aceasta este o situație foarte proastă pentru relațiile polono-ucrainene, una care dăunează tuturor, dar, mai presus de toate, dăunează statului ucrainean”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În ceea ce privește tragediile istorice petrecute de o parte și de cealaltă încă nu s-a găsit sau nu se încearcă îndeajuns găsirea unei căi de mijloc, a unui compromis. Masacrul de la Volînia reprezintă, cu siguranță, cel mai dificil capitol al istoriei comune polono-ucrainene, cu atât mai mult cu cât se pare că partea poloneză cere și așteaptă scuze mult mai bine articulate și pe care ucraineni se feresc să le facă. Uneori liderii ucraineni nu par a înţelege importanța soluționării acestor evenimente istorice ori nu cunosc întregul context din istoria comună, aspecte care contează în economia actualelor relații bilaterale. De cealaltă parte, polonezii nu pot să accepte glorificarea de către ucraineni a unor naționaliști care au uciși zeci de mii de polonezi, chiar dacă, după cum ar susține istoricul Ihor Iliușin, scopul final al ucrainenilor naționaliști din OUN-UPA nu era neapărat distrugerea elementului polon de pe acele teritorii, ci eliminarea acestora pentru că reprezentau un obstacol în calea înființării pe acea suprafață a unui stat ucrainean independent[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              M.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              _________________________________________________________________________________________________________

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [i] http://thenews.pl/1/10/Artykul/333661,Polish-FM-urges-Ukraine-to-%E2%80%98take-concrete-steps%E2%80%99-amid-tensions-over-history

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [ii] https://www.unian.info/politics/2226469-polish-fm-urges-ukraine-to-take-concrete-steps-amid-tensions-over-history-radio-poland.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iii] https://www.unian.info/politics/2233061-ukraines-foreign-ministry-voices-kyivs-clear-position-on-poland.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [iv] http://www.thenews.pl/1/10/Artykul/332221,Ukraine-blocking-search-for-Polish-victims-of-wartime-crimes-expert

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [v] http://www.thenews.pl/1/10/Artykul/265083,Polish-Foreign-Ministry-%E2%80%98astonished%E2%80%99-at-%E2%80%98genocide%E2%80%99-claim-by-Ukrainian-MP

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vi] http://www.thenews.pl/1/10/Artykul/332221,Ukraine-blocking-search-for-Polish-victims-of-wartime-crimes-expert

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              [vii] Piotr Pogorzelski, Borș Ucrainean, ed. Meteor, București, 2014, p. 214.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              nistrul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              După o tergiversare de 10 ani, autoritățile ucrainene par să nu mai aibă răbdare în chestiunea nodului hidroenergetic de la Novodnestrovsc și insistă pentru încheierea acordului până la finele anului curent într-o astfel de formulă care, potrivit ecologiștilor, va ucide, de fapt, fluviul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La finele lunii octombrie 38 de organizații neguvernamentale din Republica Moldova și Ucraina și-au manifestat în cadrul unui Forum ecologic, desfășurat la Tiraspol, îngrijorarea în privința evoluției negocierii dintre guvernele celor două țări în privința nodului energetic de la Novodnestrovsk, regiunea Cernăuți, o chestiune spinoasă, care nu se lasă soluționată de aproape 10 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Acordul este avantajos doar pentru oligarhii din spatele proiectului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Într-o declarație comună, participanții la Forum au atenționat că Nistrul, principalul rezervor de apă pentru Republica Moldova dar și regiunea Odessa din Ucraina, riscă să piardă o bună parte a debitului de apă, care s-ar răsfrânge catastrofal asupra ecosistemelor din bazinul fluviului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Temerile ecologiștilor sunt alimentate de înțelegerile șefilor de guverne de la Chișinău și Kiev de a semna până la finele anului Acordul de funcționare a Complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk în forma lui actuală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Considerăm că acordul în forma lui actuală convine doar hidro-energeticienilor, mai exact,  acelor oligarhi, care sunt interesați de el”, se spune în adresare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce înseamnă, practic, acest acord?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În preambulul proiectului Acordului este o trimitere la respectarea de către părți a Convenției privind apele transfrontaliere (Helsinki, 1992), la care fac parte atât R. Moldova cât și Ucraina. Această Convenție presupune asigurarea utilizării apelor transfrontaliere într-un mod rațional și echitabil precum și gestionarea apelor astfel încât necesitățile actualei generații să nu le afecteze pe cele ale generațiilor viitoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, în Convenție este fixat principiul „poluatorul, plătește”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Iată că niciuna din aceste prevederi nu se regăsește în proiectul Acordului pregătit pentru semnare de partea moldovenească și cea ucraineană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mai mult, Republica Moldova urmează să dea în arendă, pe o perioadă de 49 de ani, malul său din dreptul lacului de acumulare de la Novodnestrovsk.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, proiectul nu presupune nici un mecanism de compensare a daunelor ce vor fi provocate de funcționarea hidrocentralei. Sunt inevitabile pierderile în ce privește capacitatea de auto-curățare a râului, a rezervelor de apă, a alimentării cu apă potabilă și a posibilităților de irigare, dar și a rezervelor de pește.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De asemenea, proiectul acordului nu ia în calcul planurile de construcție pe Nistrul superior, în regiunile Ivano-Frankivsk, Ternopil și Cernăuți a unei cascade din șase hidrocentrale, care vor deveni, de fapt, parte a nodului de la Novodnestrovsk.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Evident, implementarea Acordului în starea lui actuală, va conduce la degradarea în continuare a râului, fapt care se va răsfrânge negativ asupra economiei și a statutului social al cetățenilor republicii Moldova, dar și asupra stării părții ucrainene a deltei Nistrului, asupra naturii și a condițiilor de trai. Deficitul de apă în Nistru va deveni un fenomen obișnuit”, comentează proiectul Acordului ecologistul Ilie Trombițchi, director al Asociației Internaționale Ecologice a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-Tiras”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Schimbare de atitudine a Chișinăului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși pericolele ce le comportă proiectul de la Novodnestrovsk sunt evidente, autoritățile moldovenești sunt surprinzător de conciliante deși chiar în luna mai a anului curent Parlamentul de la Chișinău își exprima profunda îngrijorare la acest subiect.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Printre cauzele, ce au condus la această situație deplorabilă, se evidențiază activitatea hidrocentralei de la Novodnestrovsk , situată pe teritoriul Ucrainei, care influențează extrem de negativ starea ecosistemului fluviului. Anume funcționarea nodului hidraulic ucrainean provoacă în ultimul timp un deficit tot mai acut de apă în Nistru. În primăvara și vara anului trecut nivelul apei în Nistru a coborât la o cotă critică, de doar 30 la sută din nivelul normal, din această cauză alimentarea cu apă a Chișinăului fiind în pericol. Parlamentul își exprima îngrijorarea privind intenția Kievului de a monta și pune în exploatare noi turbine la Centrala Hidroelectrică de la Novodnestrovsk dar și de construcția pe Nistru, în apropiere de Ternopil, Ivano-Frankivsk și Cernăuți a unei cascade din șase hidroelectrocentrale. În opinia experților, inclusiv celor ucraineni, astfel de proiecte pot spori activitatea seismică în regiune, comportă riscul eroziunii solului și a alunecărilor de teren, înrăutățirea calității apei, încălcarea ecosistemelor Nistrului Inferior și Mijlociu, deltei, chiar să se răsfrângă negativ asupra ecosistemului Mării Negre și, în final, să creeze dificultăți semnificative în vederea asigurării Republicii Moldova cu apă”, se spune într-o hotărâre a legislativului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              25 de întreprinderi în schimbul „uciderii” Nistrului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Însă deja către toamnă poziția Chișinăului s-a schimbat radical, guvernul fiind gata să accepte varianta ucraineană a acordului, potrivit ecologiștilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Potrivit lui Trombițki, această loialitate a Chișinăului este legată de o serie de proprietăți moldovenești de pe teritoriul Ucrainei, pe care Kievul ar fi dispus să le recunoască în schimbul unui acord favorabil privind exploatarea centralei de la Novodnestrovsk.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Este vorba despre 25 de întreprinderi moldovenești, deschise încă în perioada sovietică pe teritoriul Ucrainei: două cariere de granit și 23 de case de odihnă, majoritatea într-o stare deplorabilă. De asemenea Ucraina va accepta delimitarea unui segment nesemnificativ al hotarului comun și va avea o atitudine loială în conflictul transnistrean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În schimb Chișinăul trebuie să accepte, potrivit lui Trombițchi, „omorârea garantată a fluviului, de la nodul de la Novodnestrovsk până la mare, inclusiv pe teritoriul Ucrainei, în regiunea Odessa”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Deși semnarea Acordului este tergiversată deja de un deceniu, în această toamnă partea ucraineană a pierdut, se pare, răbdarea și insistă pe o soluționare cât mai grabnică. În cadrul ultimei întrevederi de la Chișinău de la începutul lunii octombrie, premierii Moldovei și Ucrainei, Pavel Filip și Vladimir Groisman, au discutat între altele și problema semnării acordului privind Nodul Hidroenergetic Dnestrovsk. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Atitudine de loc prietenească a Ucrainei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Complexul hidroenergetic Dnestrovsk este alcătuit actualmente din următoarele componente: Centrala hidroelectrică Dnestrovsk nr. 1 şi Centrala hidroelectrică Dnestrovsk nr. 2, lacul-tampon situat între cele două obiective, pe o lungime de 22 km, şi o centrală de acumulare. Complexul respectiv a fost proiectat în perioada sovietică, însă a fost finalizat de statul ucrainean, în pofida avertizărilor oamenilor de ştiinţă şi societăţii civile din R. Moldova şi Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru moment, complexul este dotat cu trei turbine, însă autorităţile ucrainene planifică să instaleze încă patru, în total şapte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Apa aruncată în Nistru din rezervor este tehnologică. Din cauza turbinelor instalate de către partea ucraineană în barajul de la Naslavcea, actuala Centrală hidroelectrică Dnestrovsk nr. 2, debitul pe Nistru pe teritoriul R. Moldova este determinat de intensitatea producerii electricităţii la această centrală hidroelectrică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Barajul de la Naslavcea trebuia împărţit între R. Moldova şi Ucraina, după convenţiile internaţionale, apa din lacul-tampon şi din Nistru trebuia să fie utilizată 50/50. Toate obiectivele construite de Ucraina trebuiau coordonate cu R. Moldova”, spune Ilie Trombiţchi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              De remarcat că acest obiectiv ocupă 20 ha din teritoriul R. Moldova. Deşi complexul este situat parţial pe malul drept al Nistrului şi deşi, conform Dreptului internaţional, în cazul Centralei hidroelectrice nr. 2, hotarul dintre cele două state este stabilit pe şenal, Kievul consideră că obiectivul aparţine exclusiv Ucrainei. Acest raţionament este invocat de fiecare dată de către autorităţile ucrainene pentru a-şi justifica acţiunile unilaterale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Ce recomandă ecologiștii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Poziția ecologiștilor moldoveni este următoarea: termenul maxim de concesiune trebuie să se constituie la 49 de ani. Transmiterea statului vecin în arendă a teritoriului de pe acest segment al frontierei de stat trebuie limitată prin teritoriul barajului și terenurile adiacente acestuia. Malul bazinului nu trebuie în niciun caz cedat Ucrainei, pentru a evita consecințele dureroase.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Totodată, ecologiștii insistă că o condiție principială de încheiere a Acordului privind nodul hidroenergetic din partea Republicii Moldova trebuie fie ca Ucraina să renunțe la construcțiile hidroenergetice ulterioare pe Nistru, inclusiv cascada din șase hidrocentrale pe cursul superior al râului, planificat de Kiev, deoarece debitul Nistrului și așa se va reduce considerabil din cauza modificărilor climatice și a impactului activității umane asupra râului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              La urma urmelor”, spune Ilie Trombițchi, „Ucraina este un stat care a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană și trebuie să respecte angajamentele asumate în cadrul acordurilor bilaterale și multilaterale privind cursurile de apă transfrontaliere”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              uneste

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Mihai Jurca, directorul Asociației pentru promovarea turismului din Oradea și regiune (APTOR), a susținut joi, 9 noiembrie 2017, o conferință de presă privind organizarea concertului folcloric extraordinar „România ne unește!”, care va avea loc în data de 26 noiembrie 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Sub numele „România ne unește!”, spectacolul anticipează sărbătoarea Zilei Naționale de pe 1 Decembrie și va reuni cei mai importanți artiști români ai momentului. Ansamblul folcloric „Lăutarii din Chișinău” condus de maestrul Nicolae Botgros, va acompania unii dintre cei mai iubiți și respectați artiști din România, precum Nicolae Furdui Iancu, Ionuț Fulea, Sava Negrean, Veta Biriș, Cornel Borza și Florica Zaha din zona de Bihor. Evenimentul va fi prezentat de Iuliana Tudor, prezentatoarea emisiunii „O dată-n viaţă”, difuzată de TVR.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Oradea este unul din orașele Marii Uniri și are un rol important în construirea identității naționale, identitate care are la bază istoria de secole a oamenilor din această zonă. De asemenea, Oradea este unul dintre orașele în care multiculturalitatea și amestecul etnic pașnic, sunt valori reale, ale căror rezultate le descoperim în bogăția istorică și culturală și în patrimoniul bogat pe care azi îl vedem pus în valoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Titlul evenimentului sugerează exact acest lucru. România ne unește pe toți. Oradea este un oraș în care oamenii conviețuiesc pașnic și cred că lucrul acesta trebuie amintit și promovat tot timpul. Astfel, așteptăm doritorii și iubitorii de folclor, românesc de data aceasta, să participe la acest eveniment”, a spus Mihai Jurca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Spectacolul va avea loc în Sala Sporturilor Antonio Alexe, începând cu ora 18:00, iar accesul se face pe bază de bilet. Prețul unui bilet este de 10 lei. Există două categorii de bilete, care, deși au același preț, sunt evidențiate prin culori diferite: 500 de locuri pe spațiul de joc, la nivelul scenei și 1000 de locuri în tribunele din stânga și din dreapta scenei. O parte din tribunele laterale vor fi închise din cauza lipsei de vizibilitate și a sonorizării potrivite. Biletele se pot achiziționa în Sala Ghișeelor din Primăria Oradea, de la punctele de casierie, începând cu data de 13 noiembrie. Vor fi scoase spre vânzare 1500 de bilete. În situația în care până la data evenimentului nu se vor vinde toate biletele, acestea vor putea fi cumpărate și de la Sala Sporturilor. Accesul în sală se face cu 2 ore înainte de începerea spectacolului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Oradea prin Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune (APTOR), în parteneriat cu Clubul Sportiv Municipal Oradea (CSM).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Tot în cadrul acestei conferințe, în ceea ce privește campania de promovare a Târgului de Crăciun din Oradea care va fi organizat în perioada 30 noiembrie – 31 decembrie, în Piața Unirii, directorul APTOR a precizat că acesta se concentrează pe regiune (zona Cluj și Timișoara), pentru a aduce oameni în Oradea cu ocazia acestui eveniment.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Eu cred cu tărie că târgul de aici poate să ajungă fără nici un fel de problemă în primele trei târguri din țară, pentru că beneficiem de o zonă și de un spațiu absolut superb

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ”, a adăugat Mihai Jurca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              Pentru a atrage turiști și pentru a promova Târgul de Crăciun din Oradea, în decembrie se vor organiza două acțiuni. Una dintre aceste campanii va fi în cadrul cooperării cu Blue Air, în București, o campanie radio de promovare a orașului, care va avea și un premiu constând într-un sejur de Crăciun la Oradea pentru două persoane. În al doilea rând, se vor organiza două evenimente pentru a promova Târgul de Crăciun pe piața din Ungaria. Prima va fi o prezentare a orașului ca destinație și a evenimentului Târgul de Crăciun la Szeged, iar al doilea ar fi o acțiune de a invita jurnaliști din Budapesta și nu numai, la fel ca anul trecut, care să promoveze târgul pe piața maghiară. S-au purtat, de asemenea, discuții cu Compania Națională Feroviară din Ungaria MÁV, care are un proiect special cu un tren, care merge prin mai multe târguri de Crăciun din Europa, iar din 2018 Oradea ar putea avea posibilitatea de a intra în acest program.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                comportamentul de cumpărare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Studiul GfK FutureBuy 2017 realizat în 35 de țări a analizat modul în care digitalul a schimbat atitudinile și comportamentele oamenilor față de cumpărături, de retaileri și de producători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Căutarea de produse și servicii, de informații suplimentare despre ele și compararea prețurilor sunt comportamentele de cumpărare pe internet cu cel mai rapid ritm de creștere în ultimul an în România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cât de mult folosim Internetul și tehnologia în procesul de cumpărare?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Peste jumătate dintre utilizatorii de internet din mediul urban folosesc Internetul mai des decât acum un an pentru a găsi produsele pe care și le doresc sau pentru a afla detalii despre acestea. Este important pentru ei să găsească ușor detalii despre caracteristicile produselor, demonstrații despre cum funcționează, rețete sau acces ușor la recenzii. Acest lucru este deosebit de important pentru anumite categorii, cum ar fi produsele electro-IT, îmbrăcămintea, produsele financiare sau jucăriile, pentru care canalele online sunt mai importante atunci când fac cumpărături.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Compararea prețurilor din diferite magazine este o practică tot mai frecventă pentru 45% dintre cei chestionați, România situându-se peste nivelul global la acest capitol, fapt care arată atenția sporită pentru găsirea celui mai bun raport calitate-preț pentru produsele căutate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                4 din 10 respondenți au folosit mai des față de anul trecut motoarele de căutare ca ajutor la cumpărături, iar 31% au utilizat aplicații ale retailerilor. Telefonul mobil a devenit cel mai important instrument de shopping pentru 46% dintre români.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Loialitatea – greu de construit, greu de păstrat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                56%, față de 45% la nivel global, spun că apreciază când site-urile web le fac recomandări pe baza intereselor lor, arătate în vizitele anterioare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oricât de mult și-ar dori marketerii loialitate față de produsele sau magazinele lor se pare că aceasta este din ce în ce mai greu de obținut. Peste jumătate dintre consumatorii români sunt de acord cu afirmația că retailerii, advertiserii și brandurile ne influențează mai puțin ca oricând decizia de cumpărare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Comparația mai ușoară a produselor și a prețurilor, la un click distanță, pune presiune asupra prețurilor. Pentru a câștiga loialitatea clienților, retailerii trebuie să se gândească în permanență la modalități de a crește valoarea pe care o aduc, îmbunătățind experiența la cumpărături. Cu așteptări tot mai ridicate privind ușurința și rapiditatea cumpărăturilor, oriunde și oricând, sunt tot mai importante formulele care îmbină foarte bine canalele online și offline.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Despre studiul GfK FutureBuy 2017

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Studiul GfK FutureBuy oferă o radiografie completă a așteptărilor cumpărătorilor români și a modului în care mărcile pot construi relații puternice cu ei pe tot parcursul procesului de cumpărare în mediul online și offline. Studiul a fost derulat în România în iulie 2017, pe un eșantion de 1000 de respondenți utilizatori de Internet din mediul urban, cu vârsta de minim 18 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Transilvania

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                BT Investments, companie a Grupului Financiar Banca Transilvania, a devenit actionar al companiei Timesafe, dezvoltatorul aplicatiei de plati Pago. Tranzactia a fost intermediata de BT Capital Partners, divizia de investment banking a Grupului Financiar Banca Transilvania si membru exclusiv in Romania al Oaklins, si de casa de avocatura DLA Piper.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                “Aceasta investitie, fiind vorba de un start-up, este o premiera pentru Grupul Financiar Banca Transilvania. Este inca un pas pe care BT il face pentru sustinerea antreprenorilor si incurajarea digitalizarii”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Adrian Cighi, Cofondator Pago:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Parteneriatul cu Banca Transilvania ne va permite sa acceleram dezvoltarea aplicatiei Pago. Investitia va fi folosita in special pentru dezvoltarile tehnice ale produsului si pentru adaugarea de noi furnizori si noi tipuri de plati, in beneficiul utilizatorilor nostri. Multumim managementului BT pentru increderea acordata, apreciem ajutorul de pana acum si suntem convinsi ca impreuna putem sa facem din Pago una dintre cele mai utilizate aplicatii de plati din Romania. Multumim, de asemenea, echipelor de la BT Capital Partners si DLA Piper, pentru contributia la finalizarea tranzactiei”.   

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Timesafe este dezvoltatorul Pago, aplicatie destinata gestionarii si platii facturilor de utilitati, incarcarii electronice a cartelelor preplatite si plata rovinietelor. Proiectul este dezvoltat in parteneriat cu Banca Transilvania si Mastercard. Pago este singura aplicatie din Romania prin care poate fi efectuata plata tuturor facturilor lunare, cu cardul, dintr-un singur cont. Pago simplifica plata online a facturilor prin conectarea conturilor online sau scanarea codului de bare de pe facturile a peste 40 de furnizori de utilitati.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                digitalizare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                România se clasează pe locul 28 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte indicele DESI- Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potenţial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu, arată o analiză PwC, dată publicităţii cu ocazia conferinţei Digital Romania Forum.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nouă românilor ne place să ne mândrim cu vitezele excepţionale ale serviciilor noaste de bandă largă de mare viteză, cu calitatea specialiştilor IT, care sunt foarte căutaţi de către marii jucători globali din domeniul tehnologiei, şi cu invenţiile şi aplicaţiile IT lansate în România. Însă privită la nivel statistic, performanţa ţării noastre în ceea ce priveşte digitalizarea este mai degrabă modestă. Mai avem încă multe de făcut pentru a beneficia cu adevărat de a patra revoluţie industrială, cea digitală, iar analiza PwC a venit cu o serie de recomandări pentru a valorifica la maximum potenţialul ţării”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România, coordonatorul acestui studiu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deşi performanţele României sunt excepționale cu privire la abonamentele la servicii de bandă largă de mare viteză (locul 2 în Uniunea Europeană) şi cu privire la prețul relativ raportat la venit pentru serviciile fixe de bandă largă (locul 10), ţara noastră se clasează pe locul 22 din 28 de state membre în ceea ce priveşte conectivitatea, având de recuperat în ceea ce priveşte acoperirea serviciilor de telefonie fixă de bandă largă, precum şi în ceea ce priveşte acoperirea serviciilor mobile 4G.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce priveşte utilizarea internetului de către cetăţeni, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană („UE”). Deși rețelele de socializare şi apelurile video sunt utilizate tot mai frecvent, românii manifestă reticenţă în ceea ce priveşte tranzacţiile şi serviciile bancare online.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Astfel, doar 12% din populaţia ţării face achiziţii online, iar 90% din volumul comenzilor plasate online au fost achitate cu numerar la livrare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La nivel de ţară, se observă o întârziere şi în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în afaceri, chiar dacă au fost înregistrate unele progrese. Astfel, a crescut ponderea firmelor din România care utilizează platformele de socializare (8%). În schimb, doar 7% dintre IMM-uri îşi vând produsele folosind platforme online, vânzările online reprezentând doar 4,3% din cifra de afaceri a acestor companii. În România însă doar 7% din volumul vânzărilor totale se fac online, mai puţin de jumătate faţă de media UE (16%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează pe ultimul loc în UE, dar a înregistrat progrese comparativ cu anul trecut, în special în ceea ce priveşte numărul persoanelor care accesează mediul online (56%), nivelul competențelor digitale şi numărul de specialiști în Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor („TIC”) (1.9%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Trebuie totuşi spus că România beneficiază de un număr mare de absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, matematicii şi ingineriei, 1,6 % dintre românii cu vârste între 20 şi 29 de ani având astfel de specializări. Deși acest nivel este în scădere faţă de anii trecuţi, este apropiat de media UE. Prin urmare, vorbim totuşi de un număr destul de mare de specialişti în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, care reprezintă un avantaj competitiv al României în atragerea de investiţii în sectorul IT&C”, a precizat Andreea Mitiriţă, Director, Consultanţă Fiscală, unul dintre autorii studiului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În fine, tot pe ultimul loc se clasează România şi în privinţa prestării de servicii publice în sfera digitală. Totuşi, în ultimul an, s-au înregistrat progrese comparativ cu anul anterior în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice digitale, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin pre-completarea automată a formularelor pentru cetățeni. În plus, România a progresat și în ceea ce privește promovarea politicilor privind „open data”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit unei analize realizate de PwC, în parteneriat cu Centrul de Studii Economice Europene (ZEW) şi Universitatea din Mannheim, în privinţa nivelului de impozitare a domeniului digital, România se situează printre ţările cu o rată de impozitare favorabilă (locul 8 din 33 de economii analizate la nivel global), dar costul capitalului, pentru acest sector, este relativ ridicat (locul 16 din 33).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O altă analiză, efectuată de Organizaţia Naţiunilor Unite, clasează România pe locul 75 din 193 de economii din întreaga lume privind eficienţa e-guvernării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                România ar trebui să se inspire din modelele de bune practici în domeniul digitalizării întâlnite în Uniunea Europeană. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă Estonia, care a dezvoltat un adevărat ecosistem de servicii digitale sigure şi o infrastructură inteligentă, ceea ce a dus şi la stimularea dezvoltării sectorului IT&C şi a start-up-urilor din domeniul tehnologiei informaţiei”, a adăugat Ionuţ Simion.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În vederea maximizării potenţialului României în sectorul digital, analiza PwC recomandă adoptarea câtorva măsuri cuprinse şi în Strategia Naţională pentru Agenda Digitală:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru îmbunătăţirea conectivităţii:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Investiții în infrastructura inteligentă care să permită construirea ecosistemului de servicii digitale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Crearea unui forum privind banda largă;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Încurajarea unei abordări locale;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Facilități fiscale sau subvenții pentru a încuraja achiziționarea de abonamente în bandă largă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale capitalului uman:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Introducerea mai multor materii privind tehnologia informaţiei în curicula școlară.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Încurajarea participării la Open Education Europa;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Organizarea de campanii de promovare (awareness-raising), ajutor pentru formare și acordarea de subvenții;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Încurajarea companiilor din sectorul privat să organizeze cursuri de tip training, internship-uri, workshop-uri pentru elevi/studenți (după modelul Atelierul Digital – Google);

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru îmbunătăţirea utilizării internetului:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Actualizarea legislației privind comerțul electronic;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Promovarea serviciilor bancare online;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Transpunerea inițiativelor UE referitoare la securitatea cibernetică;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Lansarea unui certificat de tip Trustmark.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Integrarea tehnologiei digitale:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Definirea unei strategii pentru digitalizarea industriei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Încurajarea și susținerea IMM-urilor cu vânzări online şi a comerțului digital transfrontalier;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Crearea de centre de testare a tehnologiilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Creșterea numărului de servicii şi soluții e-Gov şi promovarea acestora într-un mod eficient;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Transpunerea Directivei 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice si extinderea progresivă a domeniului de aplicare și în alte sectoare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • Depunerea online a tuturor declarațiilor, implementarea unor sisteme electronice de control al TVA si introducerea unui document standardizat pentru auditul fiscal – SAFT.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Despre studiul PwC privind gradul de „digitalizare” al României

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Studiul PwC își propune să analizeze stadiul de “digitalizare” al României, pornind de la valorile atribuite țării noastre în cadrul Indicelui privind economia și societatea digitală (DESI), Indicelui digital fiscal, Studiului E-government pregătit de Organizaţia Națiunilor Unite, dar și având în vedere evoluția industriei IT și piața comerțului electronic (e-commerce).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Scopul acestei analize a fost de a identifica mecanisme de îmbunătățire a celor 5 indicatori DESI (conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale) pornind de la Agenda digitală a Uniunii Europene, de la Strategia Națională a României, și analizând totodată experiența și măsurile întreprinse de statele membre ale UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                CEO

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru perioada octombrie-decembrie 2017, experţii Institutului Naţional de Statistică (INS) din România sunt de părere că tendinţa activităţii economice este de creştere moderată a activității și a prețurilor în industrie și servicii, concomitent cu o scădere a activității și a numărului de salariați în construcții. La această concluzie s-a ajuns în urma studierii soldului conjunctural, adică a percepţiei managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen. Acesta nu trebuie confundat cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Industrie prelucrătoare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2017, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +8%). Pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice se estimează tendinţă de creștere accentuată (sold conjunctural +50%), în timp ce, pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendință de scădere (sold conjunctural -24%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +13%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Construcţii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit estimărilor din luna octombrie 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -24%). Managerii estimează, de asemenea, scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -17%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează o creștere a acestora (sold conjunctural +16%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Comerţ cu amănuntul

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În sectorul comerţului cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creștere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +7%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural +7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +31%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Servicii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform estimărilor din luna octombrie 2017, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +13%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În sectorul de servicii se estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere moderată (sold conjunctural +7%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După cum se poate observa, percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii fenomenului economic la noi în ţară este una moderată şi nu este în ton cu ceea ce declară guvernarea Tudose. Există o creştere a economiei româneşti, dar o creştere bazată pe consum datorită creşterii salariilor din ultimele luni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Experţii văd un viitor cenuşiu spre negru, în timp ce guvernanţii văd un viitor roz, iar adevărul este undeva…după lunile ianuarie-februarie 2018 când vor apărea efectele legilor fiscale adoptate în această toamnă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                cărbune

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ucraina a reusit să treacă de iarna trecută fără a avea întreruperi în furnizarea de energie din principalele termocentrale, aceasta datorându-se, în primul rând, alternativei cu energie nucleară de care a dispus și a consumului relativ redus de energie, datorat condițiilor meteo favorabile. Totuși, s-a dovedit că Ucraina nu mai poate să conteze și pentru acest sfârșit de an doar pe reactoarele nucleare, deoarece între timp consumul de energie a început să crească, iar acestea nu pot face față cerințelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În aceste condiții, Ucraina a început să resimtă primele efecte serioase în segmentul economic ale conflictului ce se perpetuă în estul țării. Odată cu acest conflict, guvernul central a pierdut controlul asupra celei mai bogate regiuni în resurse naturale și totodată asupra celei cea mai industrializate zone a Ucrainei, bazinul Donbas, mare parte din acesta căzând sub influența separatiștilor pro-ruși.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Datorită lipsei controlului asupra principalei regiuni bogate în cărbune, rezervele de stat, în ultimii trei an, au scăzut de la an la an cu aproximativ 30%[i]. Dat fiind faptul că în Donbas se exploatează cea mai mare parte din cărbunele consumat de termocentralele din Ucraina, acestea din urmă riscă să rămână fără materie primă. În consecință, Ucraina a fost nevoită să se reorienteze spre piața externă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În luna iulie a acestui an, a fost încheiat un contract cu compania americană Xcoal. Astfel, Ucraina ar urma să importe într-o primă fază în jur de 1,5 milioane de tone de cărbune[ii]. Conform contractului, o tranșă de 750.000 de tone este așteptată să ajungă la sfârșitul acestei săptămâni. Referindu-se la situația actuală cu care se confruntă Ucraina pe acest plan, Vitaliy Butenko directorul companiei DTEK Energo, afirma: ”Stabilitatea și aprovizionarea neîntreruptă cu cărbune pentru centralele termice necesită o soluție serioasă”[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu toate că prima navă a companiei Xcoal este așteptată să ajungă la sfârșitul acestei săptămâni, oficialii de la Kiev i-au în considerare posibilitatea să sporească importul de cărbune pentru a acoperi deficitul cu care, inevitabil, se va confruntă statul, dată fiind epuizarea iminentă a rezervelor de stat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Contextul în care a apărut întreruperea aprovizionării cu cărbune antracit

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe 25 ianuarie 2017, calea ferată care era folosită pentru transportul de cărbune din regiunea Donbas ar fi fost afectată de ”persoane neautorizate”[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De fapt,  la începutul acestui an, mai mulți oameni catalogați a fi naționaliști, au blocat drumurile care duceau spre auto-proclamatele republici Luhansk și Donetsk. Aceștia au manifestat împotriva faptului că Rinat Akhmetov, cel mai bogat om al țării și totodată magnat cu orientări pro-ruse, ar profita de pe urma conflictului dintre separatiști și guvernul central de la Kiev, vânzând cărbune. Manifestanții au fost nemulțumiți de faptul că guvernul era de acord să plăteacă pentru cărbunele extras de compania lui Akhmetov, DTEK Energo[v], mai ales în condițiile prevăzute de formula ”Rotterdam-plus”, care leagă prețul cărbunelui la prețul pe care acesta îl are în portul Rotterdam. Argumentul principal adus implementării acestei formule este acela că ar oferi independență față de furnizarea cărbunelui din zonele necontrolate, precum și previzibilitate și transparență[vi] în procesul de vânzare-cumpărare. În practică, această formulă a dus la creșterea prețurilor pentru cărbunele cumpărat din regiunile separatiste și atât. În plus, formula prevede realizarea comerțului înspre și dinspre port, doar că nimeni nu realizase nicio astfel de operațiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În sfârșit, datorită presiunilor manifestanților, în luna martie, Petro Poroșenko a fost de acord să interzică traficul de marfă dinspre zonele separatiste. Ca rezultat, cinci din cele șase termocentrale ucrainene care erau folosite pentru arderea antracitului și-au încetat operațiunile în aprilie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Reorientarea către piața externă de import a adus în prim-plan compania georgiană Sakhnakhșiri, care va reuși să câștige o licitație privind livrarea a 700.000 de tone de cărbune către compania de stat Țentrenergo, care conduce două dintre cele cinci centrale ce au fost oprite din cauza deficitului de cărbune. Doar că la scurt timp, au început să apară îndoielile cu privire la adevărata proveniență a cărbunelui. Mai exact, cărbunele importat de companie în Ucraina ar fi fost cumpărat la un preț mai mic din Rusia și apoi distribuit către statul ucrainean[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Între timp Ucraina s-a reorietat spre Statele Unite de unde așteaptă să ajungă prima navă cu cărbune, la sfârșitul acestei săptămâni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce rămâne de făcut?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ministrul pentru Energie si Industria Cărbunelui, Ihor Nasalik, a preconizat că Ucraina va avea nevoie între doi și doi ani și jumătate pentru a elimina dependența de cărbunele antracit extras din regiunea aflată sub controlul separatiștilor[viii]. Rămâne de văzut cum vor reuși autoritățile centrale să gestioneze situația delicată în care se regăsește statul pe acest segment, astfel încât să nu fie nevoiți să întrerupă furnizarea cu energie atât înspre uzul zilnic al populație, cât și spre principalele sectoare industriale, dintre care amintim cea metalurgică și cea a ingineriei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deocamdată, companiile de stat ucrainene au posibilitatea să extragă cărbune din afara regiunii ocupate de separatiști, doar ca acel tip de cărbune este de o calitate inferioară. De aceea, mai întâi, vor trebui adaptate termocentralele astfel încât să poată funcționa cu acel tip de cărbune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru ca situația să nu se agraveze este important ca decidenții politici ucraineni, pe lângă importul temporar și costisitor de cărbune, să găsească combustibili alternativi pentru producția de energie și să continue adaptarea termocentralelor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                M.A.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [i] https://www.platts.com/latest-news/coal/kiev/ukraine-plans-to-raise-coal-imports-from-us-as-21335811

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ii] http://www.foxbusiness.com/markets/2017/07/31/after-trump-meeting-ukraine-to-import-us-thermal-coal-for-first-time.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iii] http://www.hellenicshippingnews.com/ukraine-plans-to-raise-coal-imports-from-us-as-shortages-loom/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iv] https://oilprice.com/Latest-Energy-News/World-News/Ukraine-Not-To-Import-Russian-Electricity-Despite-Coal-Shortage.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [v] https://jamestown.org/program/ukraine-survives-without-coal-russia-controlled-donbas/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vi] https://jamestown.org/program/ukraine-survives-without-coal-russia-controlled-donbas/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [viii] https://www.ukrinform.net/rubric-economy/2175400-energy-minister-nasalyk-says-ukraine-can-get-rid-of-anthracite-coal-dependence-in-25-years.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Târgul de Cariere

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cum am fost obişnuiţi în ultimii ani, la campania de toamnă a evenimentului Târgul de Cariere pot fi găsite mii de locuri de muncă, internshipuri, stagii de practică și oportunități de voluntariat oferite de peste 350 de companii locale și multinaționale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Această campanie a început la 10 octombrie la Iaşi, urmată de Sibiu (17-18 octombrie). Acum se află la Cluj-Napoca cu 2 mari evenimente: Cluj Global care a început ieri, 24 octombrie 2017 şi Cluj IT care se va desfăşura în continuarea primului, în perioada 26 – 27 octombrie. Alte oraşe unde va poposi Târgul de Cariere vor fi Chișinău (31 octombrie – 1 noiembrie), Brașov (7 – 8 noiembrie), Târgu-Mureș (14 noiembrie), Oradea (16 noiembrie) și Alba Iulia (22 noiembrie).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La Cluj-Napoca, am discutat cu Mihai Cotos, fondatorul Târgului de Cariere, despre momentul în care a apărut ideea unui asemenea eveniment, ce reprezintă un asemenea târg pentru mediul antreprenorial din Cluj dar şi despre aşteptările pe care le are de la campania din această toamnă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cum a apărut ideea Târgul de Cariere? De ce „Global” şi de ce „IT” (doua secțiuni distincte)?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                A trecut ceva de atunci, eram student şi, împreună cu doi prieteni am dezbătut mult timp problema găsirii unui loc de muncă. Toți 3 eram membri activi ai unei organizații studențești şi am realizat că singura pregătire adevărată pentru un job, o potențială carieră, era de fapt din ceea ce învățam şi experimentam alături de echipa noastră din AIESEC şi mai puțin din ceea ce ne oferea atunci curricula universitară şi practica impusă. Acum lucrurile stau puțin altfel, iar colaborarea dintre mediul economic şi instituțiile de învățământ a devenit tot mai strânsă şi tot mai în avantajul tinerilor… în urma cu 11 ani, însă lucrurile stăteau altfel. Atunci ne-am propus să nu mai așteptam ca alţii să schimbe lucrurile pentru noi şi să luăm atitudine, organizând un eveniment la care să participe companii care îşi caută angajați sau care doresc să ofere variante viabile de internship. Şi tot atunci ne-am propus ca acest eveniment să se adreseze tinerilor ca şi noi: studenți şi proaspăt  absolvenți. 11 ani mai târziu, fiecare din noi a ales să meargă pe alt drum al vieţii profesionale, iar Târgul de Cariere a ajuns acolo unde nici nu ne imaginam în urmă cu mai bine de un deceniu, devenind cea mai mare reţea de evenimente de carieră din România care a adus oamenii potriviți pe pozițiile potrivite, contribuind la dezvoltarea mediului de afaceri şi ajutând zeci de mii de tineri să îşi găsească un job şi să facă un nou pas în cariera lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Am fost atent la piaţă şi am ales să dezvolt compania în direcția în care am putut să facem diferența. Dezvoltarea unor zone dar şi dezvoltarea unor segmente de piață au avut de fiecare data un impact asupra Târgului de Cariere. Astfel orice creștere economică determinată de o amplificare a investițiilor dintr-un oraș sau altul a determinat apariția unui eveniment de recrutare. Așa vorbim astăzi de 10 ediții pe sezon, în 8 orașe diferite – cele mai mari orașe din țară, cât și în Chișinău – organizate de 2 ori pe an. Așa a apărut şi o ediție dedicată segmentului IT în doua dintre cele mai importante centre IT – Cluj şi Iași – unde asistam la o recrutare a angajaților încă din primii ani de facultate, atât de mare este cererea. La Târgul de Cariere IT îi invitam pe toți cei care se pregătesc şi visează pentru o astfel de carieră – organizarea fiind adaptată atât pentru profilul companiilor cât şi pentru profilul vizitatorilor cu standuri atractive, concursuri de specialitate şi workshop-uri dedicate alături de prezentări de companii în format conference. Marea majoritatea a evenimentelor noastre de recrutare înglobează însă toate profilurile, purtând generic denumirea de târgul de Cariere Global.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce reprezintă aceste evenimente pentru mediul antreprenorial din Cluj-Napoca? Ce aduceți nou la aceasta ediție faţă de edițiile trecute?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Am pornit din Cluj şi în continuare în Cluj avem şi cel mai mare succes. Nu e întâmplător: Clujul e cel mai puternic oraș din tara, după Bucuresti, şi este caracterizat de o efervescenţă continuă a mediului de afaceri – de la segmentul antreprenorial, la domeniile abordate de start-up-uri, la numărul de investiții străine sau sedii de companii multinaționale. Clujul e un oraș universitar cu tradiție, un oraș care atrage printre cei mai talentați tineri, cu potențial şi mult entuziasm aflați la început de drum şi care reprezintă cea mai valoroasă resursă pe care o poate atrage orice companie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cadrul Târgului de Cariere, companiile angajatoare au oportunitatea de a-şi construi sau consolida brandul de angajator în rândul tinerilor studenți, proaspăt absolvenți sau tinerilor aflați în primele etape ale carierei lor, profilul de participanți la Târg având vârsta cuprinsa între 20 şi 35 ani. Prin forma în care aleg să se prezinte – de la imaginea şi organizarea standului, la povestea pe care o spun prin brandingul şi activitățile de la stand, companiile au toată libertatea de a-şi atrage audienţa. În funcție de persoanele care îi aleg să îi reprezinte la stand, companiile pot organiza de la simpla colectare de CV-uri la discuții preliminarii şi chiar interviuri pe loc. De asemenea, angajatorii îşi pot anunța din timp participarea la târg în vederea atragerii unui număr ridicat de candidați pentru pozițiile disponibile, alegând un pachet complet de comunicare la Târgul de Cariere cu promovare outdoor, online și în presă, dar și prin organizarea de concursuri sau campanii. Pentru a profita şi mai mult de audienţa largă, companiile pot alege să îşi susțină o prezentare sau un curs de profil, în cadrul evenimentului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                TdC a evoluat mult de la conceptul standard al unui event de recrutare cu angajatori şi potențiali angajați. La edițiile din acest sezon avem concursuri unde tinerii se pot afirma şi companiile îi pot remarca mai ușor, conferințe şi workshopuri care facilitează prezentarea companiilor participante şi care educă totodată pe cei aflați în căutarea unui job. Avem zona de consiliere psihologică pentru cei care au în prezent un job la care însă doresc să renunțe pentru că nu sunt mulțumiți din diverse motive. E important ca procesul de trecere de la un job la altul să se bazeze pe argumentele potrivite din doua perspective: cea a tinerilor care deja au parte de o experiență profesională neplăcută şi care merită să aibă șansa de a se împlini prin ceea ce fac la job dar şi pentru viitorul angajator care merită să preia un angajat entuziast şi fără „bagajul de frustrări” de la vechiul loc de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Avem stand de pregătire a CV-ului şi chiar o zonă de beauty şi photo shooting care îi ajută pe cei aflați la început de drum să facă cea mai bună primă impresie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Avem mai multe spaţii gândite cu scopul de a oferi un cadru de socializare mai informală, unde reprezentanții companiilor şi potențialii angajați pot să interacționeze fără multe emoții: barul de cafea TdC, standul de jocuri, zona de relaxare din cadrul târgului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Toate aceste noutăţi au contribuit la organizarea celei mai mari ediții a Târgului de Cariere de până acum, cu cea mai largă ofertă de angajare din istoria evenimentului: 90 DE COMPANII VIN în ACESTE ZILE LA TARGUL DE CARIERE DE LA CLUJ.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ce așteptări aveți de la ediția din această toamnă a evenimentelor de carieră?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La fiecare ediție ne propunem să generam experiențe atât pentru companii cât şi pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă. Ne așteptăm să avem cât mai mulți tineri care să reușească să facă pasul dorit, pasul potrivit în cariera lor prin intermediul evenimentului nostru; ne dorim să susținem companiile în formarea unui pipe-line de potențiali angajați şi colaboratori, şi, de ce nu, să generam relații noi între companiile participante, prin mediul creat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Așteptările concrete pentru acest sezon vizează pragul de peste 60.000 de vizitatori – tineri interesați să îşi găsească un nou loc de muncă şi minim 30.000 de participanți la cursurile de specialitate şi consultanță în carieră, organizate în cadrul evenimentului. În aceasta toamnă avem pe lista de participanți 350 de companii locale și multinaționale si foarte multe colaborări –  conexiuni şi parteneriate – cu universitățile de stat – vestea despre proiectele noastre ajungând la 100 de facultăţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                reforme

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După aproape o săptămână de proteste au apărut şi primele rezultate. Pe 19 octombrie, Verkovna Rada a adoptat reforma sistemului de sănătate, în acelaşi timp, au fost trimise către Curtea Constituţională cele două proiectele de lege ( varianta propusă de președinție și cea formulată de parlament) privind retragerea imunităţii politice a parlamentarilor pentru a fi analizate – în orice caz, o eventuală modificare a Constituției necesită timp, iar schimbările în acest sens nu se vor putea realiza anul acesta.  Pe fondul presiunii aceluiași protest, Poroșenko a promis să iniţieze și mult-ceruta Curte Anti-Corupție (dar valabilitatea și utilitatea curții depinde totalmente de păstrarea acesteia la distanță de corupția care sfâșie, în special, sfera politică).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Portavocea mitingului, Mikhail Saakașvili a anunțat că protestele se vor desfășura cel puțin până pe data de 7 noiembrie, când ar urma să aibă loc următoarea întâlnire în plenul Parlamentului. Cu un bagaj consistent, antrenat cu luptele politice de-a lungul anilor, Saakasvili se ridica din neant ca „voce a poporului”, coalizând, la fel de impresionant,  în jurul mișcării sale și alți lideri ai poziției, printre care Iulia Timoșenko.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Până acum, în linii mari, protestele pot fi considerate o mică victorie adjudecată de societate și opoziția politică, care a inițiat mitingul. Nerespectarea unor promisiuni făcute de Poroșenko, încă din primele momente ale candidaturii sale la președinția Ucrainei, au creat gradual condițiile și contextul pe care o parte a opoziției le speculează, încearcând să se înfățișeze ca alternativă credibilă la actuala putere. Însă momentan, potențiala coaliție se confruntă și ea cu o serie de dezavantaje:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                1. Coaliția ce tinde să se formeze este foarte fragmentată, cuprinzând multe partide și grupuri politice care individual reflectă între 0-10% din preferințele societății. În aceste condiții, acceptând scenariul participării opoziției sub forma unei coaliții pentru viitoarele alegeri ale legislativului, aceasta riscă până la urmă să nu formeze majoritatea.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                2. Coaliției îi lipsește un lider politic credibil, competent și fără capete de acuzare. În mod normal, Saakașvili ori Timoșenko nu ar putea să reprezinte alternative de încredere pentru cetățeni;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                3. Oricât ar părea de pesimist, o coaliție formată dintr-o mulțime de facțiuni politice, nu inspiră nici încredere, nici stabilitate.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                4. Elementul ”inedit” – influența rețelelor de oligarhi. Adoptarea unor asemenea măsuri, precum crearea Curții Anti-Corupție, schimbarea sistemului electoral sau retragerea imunității parlamentarilor, este direct proporțională cu sprijinul pe care oligarhii îl vor acorda sau nu partidelor politice în campaniile electorale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aceste aspecte nu le împiedică să participe la proteste și să fie în asentimentul oamenilor nemulțumiți, doar că protestele au în continuare mică amploare și deși au găsit răspuns în parlament, este greu de crezut că acele reforme vor fi într-adevăr adoptate în cel mai scurt timp posibil, deoarece fie că vorbim de guvern sau de parlament, interesele de partid și ale oligarhilor continua să primeze în procesele de luare a deciziilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Revoluția Demnității (Euromaidan) nu a eradicat influența și controlul oligarhilor la cel mai înalt nivel al sferei politice din Ucraina. Revoluția a dus doar la reconfigurarea cercurilor oligarhice, la dispariția sau izolarea unor vechi oligarhi cu control direct asupra proceselor decizionale și la apariția altora. Influența oligarhilor în procesul de luare a deciziilor de stat a rămas să fie exercitată și după Euromaidan. Simple exemple: Igor Kolomoiski deține acțiuni la mai multe companii aeriene, de aceea a avut interesul ca Ryanair să nu intre pe piața din Ucraina, iar Rinat Ahmetov încă controlează o bună parte din membrii Parlamentului. Acestea sunt realități curente, iar Petro Poroșenko este complet conștient de capacitatea unor astfel de magnați de a balansa în (de)favoarea partidelor politice a căror decizii le obstrucționează sau le favorizează cursul afacerilor. In plus, actualul președinte al Ucrainei provine din același anturaj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Într-o pseudo-democrație, unde oligarhii influențează aparatele decizionale, asemenea aspecte sunt esențiale în configurarea agendelor politice și mai ales în cântărirea decizilor. În asemenea condiții, nu este de mirare de ce o reformă durează atâta timp până ce prinde forma finală. Decizia politică, de cele mai multe ori, va trece prin filtrul intereselor personale (ale oligarhilor) și de partid înainte de a fi adoptată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În consecință, este greu de spus că în Ucraina întâlnim pluralism politic real sau un proces constant de măsuri politice direcționate în vederea creării unor standarde de viață decente pentru societate. În fapt, sfera politică ucraineană este dominată, în continuare, de ”pluralism oligarhic”, iar traseismul politic, cumpărarea parlamentarilor, cumpărarea voturilor, desfacerea unor alianțe la scurt timp după câștigarea alegerilor sunt fenomene normale ale politicului din Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De cele mai multe ori, reformele adoptate de Parlament și în general progresul au fost, până în prezent, rezultatul a trei fenomene:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • rocada la putere
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • încercarea de eliminare a unui concurent politic
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                • lupta dintre oligarhi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Partidele politice, sprijinite de rețele de oligarhi, sporadic adoptă măsuri sau reforme care au ca obiectiv expus progresul și satisfacerea de moment a societății, dar care deseori sunt gândite de așa natură încât să prezerve și interesele de partid sau ale unor oligarhi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Zilele acestea a fost deschis probabil cel mai sensibil subiect din ultima perioada, o serie de măsuri ce vizează direct sistemul politic și al rețelelor care îl controlează. ”Cutia pandorei” deschisă de opoziție pe subiectul celor trei reforme majore și legitimată pe fondul nemulțumirii societății (important de menționat acest aspect pentru că partidele politice își legitimează acțiunile pe baza nemulțumirii societății de ceva sau cineva, astfel de momente importante) poate deveni obiectul unuia dintre cele două fenomene amintite mai sus, iar rezultatul acestui joc va varia în funcție de interesele celor care putea beneficia de pe urma adoptării acestor reforme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Poroșenko a încercat să facă uitate aceste reforme pe care le-a promis, iar acum când timpul se scurge, acesta nu își va permite să provoace sau să lupte împotriva oligarhilor înainte de alegeri, deoarece la fel ca oricare polician cu aspirații înalte are nevoie de sprijinul lor. De aceea, foarte probabil, fiecare dintre aceste reforme va cunoaște amânarea de care va fi nevoie. În ciuda aparențelor de moment, nu este exclus ca însăși partidele din opoziție care actualmente critică guvernarea și președintele pentru neadoptarea măsurilor să accepte tacit amânarea adoptării măsurilor, tocmai din aceleași considerente  – de a nu pierde prea mult din sprijinul anumitor magnați ce le pot finanța campania și atrage voturi pentru viitoarele alegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Până în prezent, cel mai vizibil efect al Revoluției Demnității rămâne tot în sfera societății, unde oamenii nemulțumiți par mai responsabili, reacționând din când în când împotriva clasei politice refractară schimbărilor. Optimismul privind adoptarea reformelor pe mai multe paliere și progresul Ucrainei este redat întocmai de inițiativa societății de a taxa sporadic impuritățile acțiunilor politicienilor. După Euromaidan, cel mai elocvent exemplu, în acest sens, este evenimentul petrecut în anul 2015 când au avut loc proteste pentru nrecunoșterea statutului special al regiunii separatiste din estul țării, soldate cu câțiva morți și răniți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu alte cuvinte, în Ucraina, persistă semnele unei lupte latente împotriva sistemului politic. Totuși, perspectiva incluziunii societății în procesele politice va mai avea de așteptat. De aceea, este important ca cetățenii să continue lupta în vederea demararării cât mai rapidă a reformelor necesare pentru decongestionarea sferei police și pentru reforma principalelor sectoare de interes în această perioadă. Pe de altă parte, este important ca oamenii să nu se lase angrenați în jocurile politice ale oligarhilor, care pentru plasarea unor politicieni de încredere în funcții cheie pot apela la diferite manevre, de la cumpărarea unor persoane pentru a participa la manifestații, până la cumpărarea de voturi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                M.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                interetnic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură care funcționează în subordinea Consiliului Județean Cluj, în colaborare cu Fundația Téka din Gherla, alături de Asociația Comunitară Tóvidek-Lacuri, organizează în perioada 20-21 octombrie 2017, cea de-a a XXI-a ediție a Festivalului Interetnic de Folclor din Câmpia Transilvaniei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La acest eveniment vor participa cca. 200 de cunoscători și purtători ai valorilor tradiționale din 25 de localități din județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș. Astfel, vor fi prezenți săteni din Valea Ungurașului, Cutca, Ceaba, Sâmboieni, Fizeșu Gherlii, Sânmartin, Sic, Vișea, Zau de Câmpie, Silivașu de Câmpie, Sânmihaiu de Câmpie, Urmeniș, Pălatca, Suatu, Lacu, Feldioara, Buza, Sărmaș, Budești, Jeica, Frata, Berchieș, Cășeiu, Sânmartin și Cheseu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Finanțat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice de pe lângă Guvernul României, Fondul Cultural Naţional din Ungaria, Centrul Județean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiționale Cluj şi Fundația Communitas din România, festivalul are ca scop cunoaşterea, revitalizarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului folcloric tradiţional din regiunea Câmpiei Transilvane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Detalii suplimentrare referitoare la derularea festivalului și programul acestuia pot fi obținute de la persoanele de contact: Budai Annamária – coordonator proiect, Fundația Téka (e-mail: anna@teka.ro, Tel: 0744 663331, 0264-243198), respectiv Both József – consultant artistic Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Cluj (Tel. 0264 – 597781), sau pe www.teka.ro și www.tradițiiclujene.ro.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                circumscriptii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Comisia Națională pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente a decis vineri, 13 octombrie că pe teritoriul Republicii Moldova vor fi constituite 46 din cele 51 de circumscripții electorale. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acestea trebuie să fie formate astfel încât în una să se regăsească între 63 de mii și 65 de mii de alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Găgăuzii, nemulțumiți

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit lui Iurie Ciocan, președintele acestei comisii, la Chișinău vor fi deschise 11 circumscripții, la Bălți – două, în UTA Găgăuzia – tot două și una în raionul Taraclia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deși decizia nu este încă definitivă, în linii generale configurarea celor 51 de circumscripții a fost stabilită.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cele mai mari nemulțumiri privind circumscripțiile, au venit din Găgăuzia. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Vladimir Câssa, a cerut trei circumscripții pentru această regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu trebuie să uităm că Găgăuzia este autonomie și două mandate sunt puține. În Taraclia, unde sunt 35 de mii de oameni, ați dat un mandat. Noi nu suntem un simplu raion”, a declarat Câssa, susținut și de consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Celelalte cinci mandate urmează să fie distribuite diasporei și Transnistriei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dodon a promis 25, au primit doar 7

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Locuitorii din Unitatea Teritorial Administrativă (UTA) Găgăuzia, cei din diaspora, precum și cei din regiunea separatistă Transnistria, în primăvară au primit asigurări de la Președintele Igor Dodon că ei vor avea 25 de mandate de deputat iar în septembrie promitea cel puțin 15.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Însă, până la urmă, urmează să fie creată doar o circumscripție electorală pentru transnistreni, două pentru UTA Găgăuzia și patru pentru diasporă. Potrivit șefului Comisiei pentru formarea circumscripțiilor, Iurie Ciocan, „această situație decurge din calculele matematice, făcute de membrii comisiei”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă la sfârșitul lunii septembrie, la prima ședință a Comisiei Naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente, socialiștii au cerut ca 10 mandate de deputat să fie atribuite cetățenilor moldoveni care se află în afara țării, iar alte 5 locuitorilor din stânga Nistrului, aceștia vor avea de tot doar 5.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Regiunea separatistă din stânga Nistrului va avea un singur mandat iar diaspora patru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Chișinăul – 11 circumscripții

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Potrivit primelor decizii luate de Comisie, municipiul Chișinău şi cele 18 suburbii vor avea 11 circumscripții uninominale, în timp ce municipiul Bălţi va avea doar 2 circumscripții. Tot două circumscripții va avea UTA Găgăuzia – una în jurul orașului Comrat, iar alta în jurul orașelor Ceadîr-Lunga şi Vulcănești, în timp ce în raionul Taraclia va fi constituită o circumscripție uninominală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primele 17 circumscripții, delimitate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ședința de marți, 17 octombrie, Comisia a delimitat o parte din circumscripții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prima va fi creată în baza raionului Briceni și va include 28 de comune cu o populație de 61.379 de alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.2 – raionul Edineț (integral – 32 comune) cu o populație de 64.857 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.3 – raionul Ocnița (integral – 21 comune) și raionul Dondușeni (18 comune) cu o populație de 65.978 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.4 – raionul Rîșcani (21 comune), raionul Drochia (8 comune) și raionul Dondușeni (o comună) cu o populație de 65.111 alegători

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.5 – raionul Soroca (12 comune), raionul Drochia (12 comune) și raionul Dondușeni (3 comune) – 65.302 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.6 – raionul Glodeni (19 comune), raionul Rîșcani (7 comune) și raionul Fălești (4 comune) – 63.477 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.7 – raionul Soroca (23 comune) – 65.197 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripțiile nr.8 și nr.9 reprezintă municipiul Bălți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.10 – raionul Fălești (27 comune).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.11 – raionul Sîngerei (19 comune) și raionul Florești (9 comune) – 62.053 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.12 – raionul Florești (33 comune) – 62.780 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.13 – raionul Rezina (16 comune) și raionul Șoldănești (23 comune) – 66.512 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.14 – raionul Rezina (9 comune), raionul Dubăsari (5 comune) și raionul Orhei (16 comune) – 65.934 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.15 – raionul Călărași (6 comune) și raionul Telenești (31 comune) – 64.759 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.16 – raionul Ungheni (16 comune) – 65.951 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Circumscripția nr.17 – raionul Nisporeni (23 comune) – 53.315 alegători.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Am ţinut cont şi de tradiţii istorice, şi de prezenţa căilor de comunicaţie„, a spus membra comisiei, doctorul în geografie, Maria Nedealcov.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru fiecare raion este un prestigiu să aibă un deputat. Să păstrăm împărţirea aceasta teritorială, păstrând cât se poate raioanele„, a propus, la rândul său preşedintele Asociaţiei Ucrainenilor din Moldova, Nicolai Oleinic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată, au fost exprimate nemulțumiri privind numărul mai mic de oameni cuprinși în circumscripția Nisporeni, raionul de baștină al liderului PD, Vladimir Plahotniuc. Aceasta are doar 53 mii de alegători, deși ar trebui să aibă cel puțin 63 de mii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Opoziția nu participă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Opoziția a refuzat delegarea reprezentanţilor săi în Comisia pentru constituirea circumscripţiilor uninominale. În schimb, sateliţii preşedintelui Igor Dodon la alegerile din 2014 au membri în Comisie. Este vorba de Partidul Comunist Reformator din Moldova şi Blocul electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, compus din Partidul Social Democrat şi Partidul Regiunilor din Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Bătălia pentru circumscripţiile electorale se dovedeşte a fi un proces de durata, iar cine va reuşi să deţină un electorat mai compact în aceste cricumscripţii acela va câştiga mai multe mandate la viitoarele alegeri legislative din 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                După ce a ajutat clujenii să economisească peste 6 milioane de lei în ultimii 6 ani, YouDeal se reinventează – de la site de reduceri colective, la cea mai mare platformă de oferte și experiențe. Transformarea face ca noul YouDeal să aducă mult mai multe experiențe pentru clujeni, dar și noi oportunități de business pentru afacerile locale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Experiențe locale ce scot clujenii din rutina cotidiană, pentru #MaiMultCluj

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Începând din această lună, platforma YouDeal nu va mai fi doar un site de vouchere de reduceri temporare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cu un site îmbunătățit și o nouă viziune, YouDeal își consolidează poziția de partener pe termen lung al afacerilor locale din Cluj și ca sursă de încredere pentru clujenii care vor să descopere orașul prin experiențe locale autentice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În prezent, pe site-ul YouDeal.ro există peste 50 de servicii și experiențe în Cluj: servicii de sănătate, tratamente de înfrumusețare și spa, abonamente de fitness și sport, servicii auto, experiențe inedite (rafting, zbor cu parapanta, offroad karting) și multe altele.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                “Când am intrat pe piață, am adoptat un model de business binecunoscut din piața americană, pe care l-am adaptat Clujului și obiceiurilor de consum locale. Astăzi vrem să le stârnim curiozitatea clujenilor și să le dăm ocazia să-și vadă orașul cu alți ochi, prin intermediul afacerilor locale care le pregătesc tot felul de experiențe”, spune Vlad Nistor, Fondator YouDeal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sub noul slogan, Descoperă, experimentează, bucură-te! YouDeal oferă clujenilor idei de activități și îi încurajează să încerce lucruri noi și să se bucure de #MaiMultCluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Un partener al afacerilor locale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Peste 200 de afaceri din Cluj și-au promovat până acum serviciile către comunitatea YouDeal. Din 2011 și până astăzi, mai mult de 25.000 de clienți din Cluj au accesat servicii la prețuri promoționale de la businessuri locale, iar 40% dintre aceștia au revenit pentru aceleași experiențe de calitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă până acum, parteneriatele se desfășurau doar pentru 30 de zile, de astăzi YouDeal devine un partener pe termen lung al afacerilor locale, pe care le ajută să crească lună de lună.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                “Comunitatea a crescut într-un ritm alert pentru că membrii au găsit ceea ce căutau. Ne cunoaștem bine utilizatorii, iar ofertele chiar sunt bazate pe interesele lor”, completează Vlad.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru că orașul Cluj a avut încredere în YouDeal, site-ul a crescut în medie cu 30% în fiecare an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În total, clujenii au economisit peste 6 milioane de lei cu ajutorul ofertelor. YouDeal este mereu în căutare de noi parteneri care pot oferi clujenilor experiențe memorabile și rămâne deschisă la propuneri din partea comunității de antreprenori din Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Noul algoritm inteligent ajută atât userii, cât și afacerile

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe site, un algoritm inteligent calculează cât de interesantă este o ofertă pentru un utilizator și face recomandări personalizate pentru fiecare. Astfel, platforma online funcționează ca un marketplace inteligent, dedicat exclusiv ofertelor de servicii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru un business care se promovează prin YouDeal, acest lucru înseamnă că poate ajunge mai repede la clienții care caută serviciile sale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                “Ne dorim să dăm înapoi comunității care ne-a ajutat să creștem, de aceea vrem să fim parteneri ai antreprenorilor locali și să îi ajutăm să își promoveze serviciile către publicul potrivit”, explică Vlad Nistor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cel mai mare avantaj pentru businessurile locale este faptul că pot avea acces ușor la o audiență locală. Peste 25.000 de utilizatori din Cluj vizitează lunar site-ul, în timp ce pe Facebook, comunitatea activă numără peste 79.000 de aprecieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În plus, feedbackul vorbește de la sine: 98% dintre cei care au descoperit orașul prin experiențe YouDeal le-ar recomanda unui prieten.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cum funcționează YouDeal?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Spre deosebire de site-urile de reduceri, YouDeal folosește un algoritm inteligent prin care alege cele mai bune oferte pentru clienți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În prezent, există peste 50 de oferte de activități și servicii de la parteneri locali –  cabinete medicale, saloane de frumusețe, săli de fitness, restaurante, centre de aventură și mulți alții. Prețurile ofertelor sunt dinamice, fiind influențate de mai mulți factori – de exemplu, de cât de interesantă și calitativă este oferta pentru un utilizator, în funcție de preferințele acestuia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Relansarea aduce o serie de beneficii pentru clienți, care pot fi recompensați în mai multe moduri pentru activitatea lor pe YouDeal. La fiecare experiență cumpărată, aceștia vor acumula puncte în contul personal, pe care le vor putea preschimba apoi în servicii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                5% înapoi în în buzunarul clientului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru ca utilizatorii să aibă cât mai multe informații relevante despre ofertele YouDeal, cei care completează o recenzie pentru experiențele încercate vor primi înapoi 2% din valoarea acestora, în semn de mulțumire. În plus, toți cei care plătesc cu cardul primesc un bonus de 3% în puncte YouDeal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Nu în ultimul rând, atât cei care recomandă site-ul prietenilor, cât și cei care își fac cont pe baza codului de recomandare vor primi automat câte 5, respectiv 10 puncte YouDeal (1 punct = 1 leu).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Dacă până acum ofertele erau active doar în limita unei perioade de 30 de zile, pe noul site ofertele sunt permanente, fiind reînnoite anual. Din momentul achiziționării, utilizatorii au la dispoziție 14 zile pentru a încerca experiența aleasă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Planuri de viitor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Echipa YouDeal are în plan creșterea numărului de parteneriate cu afacerile locale. Pe viitor, își propun să dezvolte oferta de experiențe în mod continuu, ajungând la 200 de experiențe până la finalul acestui an și 1000 de experiențe până în 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                “Plănuim să avem 1000 de experiențe până la finalul anului 2018. Vrem să-i determinăm pe clujeni să facă totul de pe propriul ‘bucket list’ ”, a mai spus Vlad Nistor, Fondator YouDeal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deși mai mulți investitori și-au exprimat până acum interesul pentru companie, YouDeal rămâne în continuare o companie cu acționar unic. Managementul companiei nu exclude posibilitatea unui parteneriat de investiții, însă acesta va avea loc doar cu un partener care împărtășește viziunea brandului YouDeal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Despre YouDeal

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Site-ul YouDeal a fost lansat în anul 2011, cu scopul de a oferi experiențe autentice locale celor care își doresc să iasă din cotidian fără să-și golească buzunarele. Până în prezent, 240 de businessuri din Cluj și 46 din Timișoara s-au promovat prin YouDeal, iar vânzările totale au depășit cifra de 2 milioane de lei. Investiția totală în acest proiect se ridică la 100.000 de euro, acoperind investiția inițială și costurile de relansare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ungaria

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Tensiunile dintre guvernul de la Budapesta şi Kiev continuă să se intensifice. Reacţiile tăioase din partea oficialilor maghiari au început să apară pe fondul promulgării de către preşedintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a noii legi a educaţiei, prin care ar urma ca minorităţile naţionale să fie private gradual de dreptul de a folosi limba maternă în învăţământul pre-universitar. Totuşi, se pare că efectele noii legi tind să transceadă sfera disputei de la nivelul autorităților centrale, aparent provocând noi mişcări şi în alte sfere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Activiştii ai unor manifestări xenofobe sau naţionaliste din ambele tabele, recunoscuţi ca având mai mult sau mai puţin vreo orientare politică, dar al căror activităţi provoacă inevitabil repercursiuni în sfera afacerilor politice, au intrat pe firul diferendului diplomatic dintre Budapesta şi Kiev.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La începutul lunii octombrie, mai exact pe data de 2 octombrie, Serviciul de Securitate a Ucrainei a dejucat un plan de aruncare în aer a unui monument maghiar din regiunea Transcarpatia. Conform ministrului de interne ucrainean, Arsen Avakov, infractorii ce au plănuit aruncarea în aer a monumentului ar face parte dintr-o grupare de crimă organizată  intitulată „Torpedo”  şi ar fi conectaţi cu Blocul Opoziţiei, un partid pro-rus, format după dizolvarea partidului fostului preşedinte, Viktor Ianukovici. Evenimentul nu este singular. Aceeaşi grupare ar fi încercat să arunce în aer alte „şapte triburi ungare”, după cum le-ar fi denumit infractorii[i]. Obiectivul  grupului nu se rezumă doar la monumentele sau centrele simbol ale comunităţii maghiar, de aceea nu ar fi interpretat ca o grupare ce ar întreprinde acțiuni de această natură doar împotriva comunității maghiare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Simbolurile comunităţii evreieşti au devenit, de asemenea, obiectul atacurilor grupului infracţional. În luna noiembrie a anului trecut, aceştia au atacat sinagoga din Cernăuţi, însemnând aceasta cu inscripţii anti-semite. În decembrie 2016, membri ai aceluiaşi grup au lăsat un cap de porc pe mormântul rabinului Nachman de Breslov. În luna iulie a a cestui an, au încercat să incendieze o altă sinagogă, de data aceasta la Liov, iar în luna septembrie, în oraşul natal al lui Nachman a fost aruncată o grenadă şi au scandat injurii la adresa Israelului. În același timp, printre ţintele atacurilor grupului s-au regăsit ambasada Statelor Unite din Kiev şi consulatul Poloniei din Lutsk, în cazul din urmă, infractorii au amorsat un dispozitiv exploziv, incendiind o parte din consulat. Nu în ultimul rând, „Torpedo” a iniţiat atacuri explozive, în Kiev şi Liov, cu ocazia celebrării Zilei Independenţei Ucrainei (24 august 1991 – declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică)[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De cealaltă parte, pe data de 13 octombrie, a avut loc un miting lângă ambasada Ucrainei din Budapesta. Sub titlul „Autodeterminare pentru Zakarpatia (Transcarpatia)”, manifestanţii au protestat împotriva „barbarismului puciştilor care au capturat Ucraina şi pe fraţii maghiari”. Printre scandări s-au enumerat: „ Zakarpatia aparţine în mod legal Ungariei!”; „Autodeterminare pentru toată naţiunea asuprită şi forţată să trăiască în Ucraina”. Peisajul a fost completat de prezenţa steagului oficial al autonimiei Cataloniei, conform celor redate de ambasadoarea Ucrainei la Budapesta, Liuboc Nepop[iii]. Referindu-se la acest eveniment,  directorul Departamentului politic din cadrul Ministerului de Afaceri Externe a Ucrainei, Oleksei Makaiev a afirmat faptul că „Budapesta pare absorbită în acest joc, în ciuda abordării noastre diplomatice”, în acelaşi timp, declarând că se aşteaptă ca „autorităţile ungare să se dezică imediat de aceste mesaje ruşinoase”[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Analistul politic Dmitro Tuzanski este de părere că responsabil pentru mitingul ce s-a desfăşurat  în Budapesta, sub intitulatura de „Autodeterminare pentru Zakarpatia” , este Tomas Gaudi-Nagy, fost membru al Jobbik, care a condus un miting similar în martie 2014, purtând un tricou pe care scria „Crimeea aparţine legal Rusiei, Zakarpatia aparţine legal Ungariei”. În plus, membri ai Jobbik au participat în martie 2014 ca observatori la referendumul din Crimeea, în urma căruia peninsula şi-a obţinut ilegal independenţa, transformată ulterior în apartenenţa la Rusia[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În conjuctura actuală, astfel de evenimente pot foarte ușor primi alte interpretări, care să ducă la escaladarea tensiunilor și căderea disputei în alte dimeniuni, mult mai greu de rezolvat pe cale diplomatică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ucraina poate fi prinsă ca într-o menghină între interesele politice şi geostrategice ale Ungariei şi Rusiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Probabil, actuala guvernare de la Kiev nu a prevăzut magnitudinea efectelor ce pot fi declanşate prin adoptarea noii legi a educaţiei sau probabil pur şi simplu nu au avut capacitatea de a anticipa asemenea scenarii. Oricum ar fi, se dovedeşte că decizia luată de Kiev a fost o greşeală politică de amploare. Cu un Victor Orban agresiv în relaţia cu vecinii, care încearcă să profite de orice decizie aparent greșită luată de Kiev şi Bucureşti – care în versiunea premierului ungar ar putea avea consecinţe negative asupra comunităţilor maghiare – şi cu o conducere de la Moscova care sprijină orice încercare de separatism şi extremism în regiune, Kievul nu a făcut nimic altceva decât să dea Budapestei şi Moscovei invitaţia de a profita de haosul creat de politicul din Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Noul context creat permite Budapestei, şi în aceeaşi măsură şi Moscovei, să îşi facă jocurile politice pe seama deciziilor greşite venite din Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De aceea, manevre de divagare de la subiectul central al discuţiei prin diferite mijloace care instigă la naţionalism exacerbat sau agresivitatea infantilă ale liderilor maghiari în dialoguri diplomatice este menită să pună presiune politică şi periferic să creeze tulburări în rândul societăţii, conjunctură care mai apoi să poată fi exploatată în alte scopuri voalate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Situaţia convine de minune Federaţiei Ruse. Moscovei nu îi sunt străine asemenea manevre, din contră, aceleaşi instrumente fac parte din complexul război hibrid purtat de Rusia în Ucraina. Încercarea de a arunca în aer monumentul maghiar din vestul Ucrainei, exact în momentul în care tensiunile cresc între Budapesta şi Kiev, nu exclude varianta ca acel grup infracţional, „Torpedo”, aflat în conexiune cu Blocul de Opoziţie (pro-rus) să aibă un scop bine definit, încă de la început.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În noua epocă, campania imperialistă a Rusiei lui Putin combină instrumentele de natură militară cu cele ale războiului hibrid purtat, în particular, cu Ucraina şi în general cu Occidentul, (sprijinirea mişcărilor separatiste, a unor rebeli, finanţarea unor partide politice de extremă-dreaptă din Europa, manipulare prin mass-media, atacuri cibernetice s.a.m.d.) combinaţie care predomină mai ales după criza din Ucraina şi anexarea Crimeii. În această strategia nu şi-a pierdut din relevanţă principiul „divide et impera” (divide şi cucereşte) care a fost folosit în repetate rânduri (Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria, recent Crimeea şi estul Ucrainei), mai cu seamă acest principiu este nucleul strategiei Moscovei, când circumstanţele nu permit sau limitează intervenţiile militare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                *S-a făcut această observaţie pentru a evidenţia cum lucrurile pot funcţiona în tandem, ce în aparență, nu ar putea face parte dintr-o logică mult mai cuprinzătoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Revenind pe axa ostilităţilor Budapesta-Kiev,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „oficial, Ungaria promovează autonomie internă pentru maghiarii din Ucraina, dar este important de menţionat faptul că aceasta nu este o autonomie teritorială. Guvernul maghiar insistă asupra faptului că maghiarii de peste graniţe trebuie să lupte pentru autonomie politică şi culturală, nu pentru una teritorială. Cel puţin pentru moment[vi]”,  remarcă analistul politic Dmitri Tuzanski.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Oficial, în ultimii ani, Viktor Orban nu a făcut nicio menţiune clară cu privire la faptul că Ungaria va lupta să îşi recupereze teritoriile, care odată îi aparţineau – de această chestiune se ocupă naţionaliştii extremişti. Cu toate acestea, în anul 2014, când Victor Orban a preluat funcţia de prim-ministru, oficiali ai guvernului au declarat că etnicii maghiari ce locuiesc în România, Slovacia, Serbia şi Ucraina merită autonomie, nefiind contrazişi de premier.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De ani buni, politica dirijată de Budapesta în regiune gravitează în jurul comunităţilor maghiare ce locuiesc pe teritoriul statelor vecine. Nu degeaba, guvernul maghiar finanţează destul de consistent în toate sferele ce pot spori prezervarea identităţii şi culturii maghiare, peste frontiere. La acestea se mai adaugă politica de acordare a dublei cetăţenii etnicilor maghiari din Ucraina, dar nu numai, totodată, oferind sprijin etnicilor maghiari care caută funcţii guvernamentale[vii], iar acestea traduse în limbajul şefului adjunct al celei mai mari grupări politice maghiare din Ucraina, Josef Bortor, înseamnă:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Noi vrem ca maghiarii din regiunea Zakarpatia să poată să îşi păstreze identitatea, astfel încât să nu aibe niciun motiv să emigreze sau să îşi caute o viaţă mai bună în străinătate”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În consecinţă, discursurile agresive, uneori ameninţătoare facute de oficialii ungari la adresa Kievului, nu reprezintă neapărat o particularitate în relaţiile bilaterale cu vecinii. Atitudinea cu iz naţionalist şi populist este o caracteristică în declaraţiile acestora. Ceea ce ar putea fi periculos pentru stabilitatea regională ar fi ca Viktor Orban, alături de echipa sa, să dea curs şi să sprijine unele manifestări de genul celor petrecute în faţa ambasadei Ucrainei la Budapesta şi apariţia în discursurile oficialilor guvernamentali a afirmaţiilor ce sprijină mişcările separatiste sau care instigă la reconfigurări teritoriale ale vecinilor pe baze etnice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În contextul în care în mijocul tensiunilor politico-diplomatice se regăseşte dreptul minorităţii maghiare de a studia în limba maternă este important ca autorităţile de la Kiev şi Budapesta să nu sprijine şi în acelaşi timp să se dezică de alte manevre subversive care au ca obiectiv semănarea discordiei între părţi şi divagarea problematicii centrale înspre alte dimensiuni ale intereselor politice, care nu fac subiectul acestei chestiuni. De asemenea, ambele tabere vor trebui să se concentreze asupra soluţionării pe cale politică a diferendului produs de noua lege a educaţiei, fără să permită (pe cât posibil) ingerinţa unor terţe părţi care caută să îşi atingă obiectivele politice, folosindu-se de intriga dintre partea maghiară şi cea ucraineană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                M.A.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [i] http://euromaidanpress.com/2017/10/03/ukraine-claims-it-detained-gang-plotting-to-exacerbate-ukrainian-hungarian-tenstions/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ii] https://www.unian.info/society/2165641-ukraine-busts-gang-plotting-to-blow-up-hungarian-monument-in-zakarpattia-to-boost-tensions.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iii] https://www.unian.info/politics/2190989-experts-elaborate-on-nature-of-hungary-ukraine-tensions.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iv] https://www.unian.info/politics/2188129-self-determination-for-zakarpattia-rally-held-near-ukraines-embassy-in-hungary-photo.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [v] https://www.unian.info/politics/2190989-experts-elaborate-on-nature-of-hungary-ukraine-tensions.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vi] http://euromaidanpress.com/2017/10/17/separatism-transcarpathian-style-is-hungary-aiming-to-grab-a-part-of-ukraine/#arvlbdata

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                bucovina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Organizat pentru prima dată la Cluj-Napoca, Târgul de toamnă „Gustă din Bucovina și Ardeal”, a cucerit inimile vizitatorilor atât prin calitatea produselor expuse cât și prin aspectul general al evenimentului. Mii de clujeni au trecut pe la standurile amenajate pe platoul Sălii Sporturilor și au vizionat spectacolele folclorice oferite de bucovineni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La evenimentul desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute au participat 55 de producători și artizani clujeni și suceveni, mici fermieri și întreprinzători locali din cele două zone etnofolclorice. Bucovinenii au adus la Cluj Napoca o gamă variată de brânzeturi de oaie și de vacă, preparate din carne, dulcețuri, produse de patiserie, murături, miere de albine și produse apicole, costume populare și articole de artizanat. De mare succes s-au bucurat și stânele tradiționale amplasate în târg, al căror interior vizitatorii l-au putut vedea. Totodată, aceștia s-au și delectat cu balmoș, tocăniță de ciuperci sau cu sarmale preparate la foc de lemn chiar la fața locului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Acest eveniment a demonstrat încă o dată că autenticul și tradiția sunt la mare căutare și sunt apreciate, indiferent de zona geografică de unde provin. Succesul acestui târg este dovada faptului că proiectele noastre sunt viabile și creează premise pentru multiple colaborări viitoare între autoritățile care se implică efectiv, nu doar la nivel declarativ, în păstrarea și promovarea tradiției și în sprijinirea micilor întreprinzători privați, veritabile motoare ale economiei locale”, apreciază președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Târgul de toamnă „Gustă din Bucovina și Ardeal” a fost organizat de Asociațiile Produs de Cluj și Produs în Bucovina, în colaborare cu Consiliile Județene Cluj și Suceava, Consiliul local și Primăria Municipiului Cluj Napoca și în parteneriat cu Centrul Național de Informare Turistică Suceava și Asociația pentru Turism Bucovina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Peste două săptămâni, Consiliul Județean Cluj și Asociația Produs de Cluj vor participa la Suceava la ediția locală a târgului de toamnă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                economia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Excelența Sa, Ralf Krautkrämer, consul al Republicii Federale Germania la Timișoara a efectuat o vizită de lucru în Maramureș, stabilind o întâlnire cu oficialii județului în cabinetul președintelui Consiliului Județean, Gabriel Zetea. La discuții au participat prefectul județului Maramureș, Vasile Moldovan și vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Doru Dăncuș. Excelența Sa a precizat că, deși activează în diplomație de 35 de ani, în România a ajuns doar în luna august a anului în curs, iar în Maramureș se află pentru prima dată, scopul vizitei fiind acela de a cunoaște reprezentanții administrației locale și a discuta despre posibilitățile încheierii unor parteneriate economice sau culturale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ”Mă aflu pentru prima dată în județul Maramureș, fiind într-un periplu de șase zile prin țară, în special în comunitățile unde trăiesc etnici germani sau unde există elevi care studiază limba germană în mai multe instituții de învățământ. Sunt de puțin timp în România și mă bucur să am o jurisdicție atât de frumoasă, care se întinde de la sud de Dunăre până la granița cu Ucraina. Una dintre componentele serviciului meu este colaborarea în domeniul economic, un aspect foarte important pentru noi. Dorim să colaborăm și în domeniul cultural și, nu în ultimul rând, ne dorim o bună relație cu minoritatea germană pe care o percepem ca o punte de legătură extraordinară. Am avut deja o primă vizită la Reșița, joi am ajuns la Zalău, iar vineri în Maramureș. Aici voi mai petrece cel puțin o zi, deoarece îmi doresc să vizitez bisericile de lemn și alte obiective turistice importante ale zonei. Am găsit deschidere în Maramureș și cred că investitorii germani ar fi interesați să vină aici și implementeze proiecte de succes”, a arătat Excelența SaRalf Krautkrämerconsul al Republicii Federale Germania la Timișoara. Diplomatul german a arătat că va oferi câte o diplomă elevilor maramureșeni care s-au dovedit pasionați de limba germană și care au obținut rezultate de excepție la diferite concursuri naționale desfășurate în acest domeniu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Prefectul județului, Vasile Moldovan a prezentat o statistică a elevilor din Maramureș care studiază în limba germană ca limbă maternă, dar și a instituțiilor de învățământ care au în programa școlară predarea limbii germane ca limbă străină. Acesta a mai arătat că foarte multe firme germane au deschis afaceri de succes în Maramureș, dar a vorbit și despre țipțerii de pe Valea Vișeului, o comunitate aparte care trăiește în armonie deplină cu locuitorii zonei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Doru Dăncuș a amintit și de vizita efectuată recent în județul nostru de eurodeputatul Constanze Krehl, coordonatorul Grupului Socialiștilor în Comisia REGI din Parlamentul European, care a arătat că va face demersuri pentru ca Maramureșul să se înfrățească cu o comunitate din Republica Federală Germania. Consulul Ralf Krautkrämer s-a arătat încântat de această idee și a promis să acorde întreg sprijinul pentru realizarea unui astfel de parteneriat. Acesta a subliniat faptul că regiunea din care provine, Mainz, are un interes crescut pentru România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În discuțiile purtate, vicepreședintele Consiliului Județean a subliniat faptul că înfrățirile între două regiuni deschid experiențe economice și culturale, iar rezultatul unor asemenea parteneriate este vizibil în creșterea și dezvoltarea relațiilor bilaterale pentru statele înfrățite. ”Puteți vedea, în aceste zile pe care le petreceți în Maramureș, frumusețile și unicitatea județului nostru. Maramureșul este recunoscut pentru locurile sale spectaculoase, pentru ospitalitatea locuitorilor, pentru tradițiile și portul popular, unice în lume. Sperăm într-o colaborare frumoasă și fructuoasă cu Republica Federală Germania”, a conchis vicepreședintele CJ MaramureșIoan Doru Dăncuș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Diplomatul german a fost invitat, tot în dimineața zilei de vineri, la prezentarea unei piese de teatru în limba germană, pusă în scenă de elevii Colegiului Național ”Mihai Eminescu” din Baia Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                vecinii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În decursul acestui an, guvernul de la Kiev a reuşit să realizeze progrese în modernizarea şi reforma sectoarelor economic, judiciar şi social. Impulsionaţi de sprijinul atât politic, cât şi financiar din partea unor actori internaţionali precum Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială, actuala guvernare a întreprins mici paşi în vederea alinierii la cerinţele occidentale care să  îi faciliteze procesul de integrare europeană. Ca un imbold în acest sens, din luna iulie a acestui an, cetăţenii ucraineni nu mai au nevoie de viză pentru a călători pe teritoriul statelor membre ale UE, iar de la 1 septembrie a intrat în vigoare Acordul de Asociere Economică dintre Uniunea Europeană şi Ucraina. Pe de altă parte, tot în luna septembrie, pentru prima dată după Euromaidan, Ucraina a reuşit să revină pe piaţa internaţională de credite şi să împrumute cu succes 3 miliarde de dolari pe o perioadă de 15 ani, un semnal că Ucraina ar putea iarăşi să se bazeze mai mult pe pieţele globale de capital şi mai puţin pe sprijinul instituţiilor financiare internaţionale (care acordă împrumuturi, în general, doar în cazul unei necesităţi urgente şi imperative).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ciuda micilor progrese în aproape fiecare dintre principalele sectoare propuse pentru reformă, continuarea măsurilor de austeritate, amânarea unor decizii importante în relaţia cu UE şi FMI, corupţia endemică sau procesele de reformă care se desfăşoară extrem de încet persistă şi printre principalele aspecte negative identificate în raportul comunicat in luna aceasta privind stadiul reformelor în Ucraina pe perioada aprilie-septembrie 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Primul şi cel mai important element negativ care îl consemnează raportul se referă la eterna problemă ce macină toate palierele societăţii ucrainene – corupţia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În acest sens, după luni de presiune din partea organismelor europene, într-un final, pe data de 4 ctombrie, Petro Porosenko a acceptat creare unei curţi anti-coruptiei, care ar urma să funcţioneze independent. Doar că în Rada Supremă, cu o zi înainte, însuşi partidul preşedintelui, Blocul lui Porosenko, alături de aliatul de la guvernare, Frontul Popular, dar şi grupările politice desprinse din fostul Partid al Regiunilor, al fostului preşedinte Viktor Ianukovici, au trecut un proiect de lege care ar limita termenul de investigare a cauzelor penale grave la 6 luni. Dacă Petro Porosenko ar semna această lege, decizia ar fi o lovitură puternică dată investigaţiilor privind actele de corupţie, procese care durează de obicei mai mult de un an.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Continuând în sfera anticorupţiei, legea cu aceeaşi denumire conţine un amendament care prevede că angajaţii grupurilor nonguvernamentale şi activişti care desfăşoară activităţi de cercetare a faptelor de corupţie trebuie să depune declaraţii anuale ale activităţilor lor private şi a bunurilor personale. În conformitate cu dispoziţiile legii intrate în vigoare în martie 2017,  cei care nu ar prezenta declaraţiile de avere riscă să fie acuzaţi penal şi să fie condamnaţi până la 2 ani de închisoare, aspect al legii care a atras cu sine critica jurnaliştilor, în acelaşi timp, făcând apel la intervenţia organizaţiilor internaţionale pentru a împiedica promulgarea acestei legi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                O altă controversă a fost declanşată de promulgarea noii legi a educaţiei care, în formula actuală, va priva treptat minorităţile naţionale de la utilizarea limbii materne în sistemul de învăţământ, măsură ce a declanşat un conflict diplomatic cu autorităţile centrale de la Bucureşti şi Budapesta.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deşi în cele din urmă reforma pensiei a fost aprobată de Rada Supremă, demersul a fost amânat luni de zile, timp în care au fost înregistrate peste 1000 de amendamente la proiectul de lege. Acest episod cumulat cu atitudinea populistă a unor partide din parlamentul Ucrainei şi cu tensiunea pre-electorală, care slăbesc sprijinul partidelor de opoziţie pentru reformele propuse de actuala guvernare, îngrijorează atât Fondul Monetar Internaţional cât şi Banca Mondială, acestea îndoindu-se de capacitatea şi angajamentul guvernului de a susţine eforturile pentru continuarea reformelor şi a disciplinei fiscale propuse pentru  anul 2019.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                La pachet cu reforma sistemului de pensie se intercalează necesitatea modificării legii care deocamdată interzice vânzarea terenurilor de către proprietari, reformă asupra căreia încă nu s-a găsit un consens în Parlament.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Progresele înregistrate de guvern în privinţa privatizării se intersectează cu vechile practici de corupţie, guvernate de interesele ale unor grupuri politice. În cazul privatizării Naftogaz, de pildă, doi membri independeti ai consiliului de supraveghere din cadrul companiei şi-au dat demisia după ce s-au ciocnit de reticenţa Kievului de a-şi asuma angajamentele (unul dintre ele de a majora preţul gazului) sau de intensificarea amestecului unor personalităţi politice, evident în interes partinic, în procesul de privatizare. În al doilea caz, compania aeriană Ryanair a abandonat planurile de extindere a operațiunilor sale în Ucraina, dând vina de asemenea, pe interesele unor anturaje politice. Compania a raportat că guvernul ucrainean a intervenit în numele unui grup de oligarhi puternici care dețin compania de stat Ukrainian Internaţional Airlines (UIA), deoarece acel grupul de oligarhi  nu dorea să aibă concurența unui rival străin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce priveşte sistemul judiciar, în ultima perioadă s-au înregistrat unele progrese. A avut loc şi un un concurs pentru ocuparea locurile vacante din interiorul Curţii Supreme de Justiţie. Totuşi,  reprezentaţii societăţii civile au descoperit că un sfert dintre cei aleşi în funcţia de judecători au luat, ulterior, hotărâri motivate politic ori nu îşi pot explica sursa/sursele veniturilor lor. De asemenea, în ceea ce priveşte Curtea Constituţională, deşi s-au înregistrat unele progrese (printre care şi introducerea selecţiei competitive a judecătorilor Curţii Constituţionale) aceasta rămâne vulnerabilă presiunilor politice ale preşedinţiei şi a Radei Supreme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În privinţa reformei sistemului de sănătate şi a modificărilor referitoare la Codul bugetar s-au înregistrat unele progrese. Însă, datorită lipsei de consens în Parlament, la fel ca în cazul altor reforme, lucrurile se mişca greu sau stagnează.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Aceeaşi problemă este întâlnită şi în situatia procesului de descentralizare ce este menit să sporească în mare măsură responsabilitatea și autonomia administraţilor locale de a-şi manageria singure cheltuielile. Principalele motive pentru care procesul de descentralizare nu avansează se regăsesc în reticenţa parlamentului de a acorda statut special pentru zona separatistă din estul Ucrainei (aspect care face parte din pachetul de restructurare administrativă) şi în haosul politic care a pus stăpânire pe  parlamentul din Ucraina[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Până la urmă, toate aceste aspecte negative au la sursa mediul politic complet instabil care dăinuieşte în Ucraina în ultima perioadă de timp. În aceeaşi măsură, un impact negativ asupra întregii stări de spirit o are incontestabil conflictul ce se perpetuă în estul ţării şi care indirect afectează luare unor decizii la nivel central (ex: procesul de descentralizare). În urma unui sondaj realizat în luna mai a acestuia an de către Sociological Group Rating, reiese faptul că 65% dintre respondenţi consideră că actuala situaţia socio-economică a ţării este rezultatul corupţiei şi a incopetentei guvernului actual, iar 54% consideră principalul motiv conflictul militar din estul Ucrainei. Printre alte cauze identificate în răspunsurile cetăţenilor se regăseşte eşecul Parlamentului de a adopta legile necesare pentru reforma principalelor sectoare ale statului, în timp ce 28% dau vina pe incompetenţă şi corupţia guvernului anterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Întrebaţi dacă socotesc Ucraina, actualemente într-o stare de haos, sondajul relevă un neverosimil procentaj de 85% în rândul respondenţilor care au răspund cu DA la această întrebare[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Intr-o alta ordine de idei, cifrele sondajelor indică deopotrivă neîncrederea totală în partidele politice din Ucraina și semnele unei crize politice latente care este întreţinută pe de o parte, de interese personale şi de conflictul intraparlamentar, iar pe de altă parte, de incapacitate majorităţii politicienilor ucraineni de a guverna (şi) pentru popor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                M.A.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [i] http://carnegieendowment.org/2017/10/10/ukraine-reform-monitor-october-2017-pub-73330

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ii]http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/vzglyady_grazhdan_na_ekonomicheskuyu_i_politicheskuyu_situaciyu_v_ukraine.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Păpuși

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sala Operei Naționale Române din Cluj-Napoca va găzdui luni, 16 octombrie 2017, începând cu ora 09:30, deschiderea celei de-a 16-a ediții a Festivalului Internațional al Teatrelor de Păpuși și Marionete „Puck”. Între premierele pe care manifestarea le aduce la Cluj se află și spectacolul „Atârnând de o sfoară”, cea mai de succes producție a Companiei „Di Filippo Marionette” din Italia, care a cucerit publicul din întreaga lume cu expresivitatea extraordinară a marionetelor lucrate manual.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ediția din acest an a festivalului organizat de Teatrul de Păpuși „Puck”, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, se va desfășura între 16 și 20 octombrie, atunci când vor avea loc nu mai puțin de 21 de spectacole și un atelier de mânuire a păpușilor condus de Stephen Mottram, Oxford, intitulat „Logica Mișcării”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Reprezentațiile vor avea loc pe scenele unor instituții precum Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Casa de Cultură a Studenților, Opera Maghiară de Stat, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, teatral independent ZUG.Zone sau Teatrul de Păpuși „Puck”. Vor participa artiști din Italia, Ungaria, Republica Moldova, Marea Britanie și România iar printre invitații speciali ai ediției se numără britanicul Stephen Mottram, dar și Compania „Di Filippo” din Italia, Teatrul „Vojtina” din Debrecen sau Teatrul „Guguță” din Chișinău. Dintre spectacolele care se vor juca în fața micilor spectatori clujeni amintim: „Scufița Roșie”, „Motanul Încălțat”, „Mica sirenă”, „Peter Pan”, „Alice în țara minunilor”, „O poveste cu elfi” sau „The Parachute”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Juriul competiției este format din Roxana Croitoru – teatrolog, Katona József – regizor, Ovidiu Pecican – dramaturg și Epaminonda Tiotiu – scenograf iar președinte va fi Slobodan Marković – director al Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii din Subotica, Serbia. Festivitatea de decernare a premiilor celei de-a 16-a ediții va avea loc vineri, 20 octombrie a.c., la ora 18.30, pe scena Teatrului „Puck”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Biletele la evenimentele din program se achiziționează la intrare, cu excepția spectacolului „Motanul Încălțat”, pentru care biletele pot fi cumpărate de la Agenția Teatrală din Piața Ștefan cel Mare, nr. 14.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Compania „Di Filippo Marionette” își prezintă cel mai apreciat spectacol la  Festivalul „Puck” miercuri, 18 octombrie a.c, de la ora 17:00, la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. „Atârnând de o sfoară” a avut premiera în 12 decembrie 2012 la Terasa Teatrului Pamies din Barcelona și de atunci se pare că este de neoprit. Mulțumită acestui spectacol, compania a reușit să călătorească și să joace în cele mai bune teatre din 13 de țări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Atârnând de o sfoară” este o producție nonverbală, creată pentru întreaga familie, care se desfășoară pe o durată de 45 de minute, în care veți întâlni multe personaje diferite, fiecare cu povestea lui, relatată prin gesturi. Spectacolul explorează răsuflarea și detaliile mișcării marionetelor lucrate manual și investighează felul în care artiștii interacționează cu aceste păpuși. Câteodată profund, câteodată jucăuș, fermecător, magic sau poetic, spectacolul este ideală pentru copilul din noi toți.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Remo Di Filippo este autorul reprezentației, cel care semnează și regia artistică, alături de Rhoda Lopez și Putxa Nimyo. Interpretează Remo Di Filippo și Rhoda Lopez.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                parlamentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ungaria se pregăteşte de noi alegeri parlamentare, care vor fi programate pentru primăvara anului viitor. Apropierea alegerilor pentru legislativul de la Budapesta găseşte partidul liderului actual al Ungariei, Viktor Orban, pe prima treaptă în preferinţele alegatorile, la o distanţă liniştitoare faţă de restul partidelor concurente. Totuşi, această poziţie solidă nu îi opreşte pe principalii oficiali ai partidului Fidesz să duc o campanie energică, atât pe plan intern, cât şi  peste graniţe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Folosind mesaje populiste combinate cu lozinci de natură religioasă, Viktor Orban, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o de curând la Cluj-Napoca, nu a ezitat să îşi etaleze retorica naţionalistă, care îi caracterizează discursurile în general, mesaje ce sunt adresate în special către cetăţeni de naţionalitate maghiară şi vorbitori ai aceleaşi limbi care locuiesc pe teritoriile vecinilor Ungariei. Liderul maghiar a menţionat faptul că „noi (maghiarii de pretutindeni) construim acum o naţiune maghiară compactă.” În acelaşi timp, acesta a indicat persoanelor strânse la manifestaţie că datoria lor este să îşi adune familiile în biserică şi să le explice că „viitorul o să fie în limba maghiară”. Mesajele ce fac apel la emoţie şi care subliniază unitatea în limbă şi religie sunt cuprinse în strategia de campanie electorală purtată de premierul maghiar peste graniţe, fiind doar unul din instrumentele pe care mizează Orban în competiţia pentru preluarea unui nou mandat a partidului său, FIDESZ. Pe de alta parte, începând cu anul 2010, guvernul de la Budapesta a acordat constant cetăţenie maghiară în special pe teritoriul României şi Ucrainei, acelora care pot dovedi că membri ai familiei lor au trăit pe teritoriul ce aparţinea Imperiului Austro-Ungar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Într-o scrisoare adresată etnicilor maghiari care locuiesc în statele vecine, Orban le amintea:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Cetățenia dublă a permis câtorva sute de mii de maghiari să devină oficial parte a națiunii maghiare”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform guvernului de la Budapesta, din 2010 şi până în prezent, politica dusă în acest sens a avut ca rezultat obţinerea cetăţeniei maghiare de către  aproximativ 1 milion de persoane[i]. În consecinţă, nu este surprinzător de ce în preajma noilor alegeri liderii partidul FIDESZ mizează pe răsplata eforturilor depuse în rândul comunităţilor maghiare din ţările vecine, în particular România şi Ucraina.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În continuarea scrisorii, Orban reiterează trecutul comunităţii maghiare unite, continuându-şi naraţiunea plină de emoţie şi de vocaţie:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Unificarea națiunii transfrontaliere nu a fost doar un gest în numele nostru – o reparație din trecut – era mai mult un act de zi cu zi pentru a ne permite să ne modelăm împreună destinul, să ne determinăm propriul viitor. Pentru ca și dumneavoastră să luaţi parte la următoarele alegeri trebuie să acționați acum. Pentru persoanele cu dublă cetățenie, exercitarea dreptului la vot în alegeri este strâns legată de înregistrare. Dacă nu v-ați înregistrat încă, vă rog să vă înregistrați acum!”[ii]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sub o aparentă democraţie, Victor Orban, împreună cu partidul său FIDESZ, conduce Ungaria din 2010. În decursul acestor ani, liderul maghiar a reuşit să pună stăpânire asupra principalelor mecanisme şi instrumente ale puterii în stat, minimalizând adesea vocea şi influenţa opoziţie în sfera publică. Referindu-ne la opoziţie, partidul de extremă dreaptă, JOBBIK, şi Partidul Socialist Maghiar (MSZP)  par să fie principalele contracandidate ale FIDESZ în următoarea campaniei electorală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform unor sondaje de opinie realizate în ultimele luni de JOBBIK Compas Institute, partidul FIDESZ ar obţine 34% din voturile alegătorilor, iar alianţa FIDESZ-Kereszténydemokrata Néppárt (KDNP), în luna august a acestui an, ar fi trecut peste 50% in preferințele respondenţilor, ceea ce le-ar permite din nou să formeze majoritatea în parlament, fără alte partide. Pe de altă parte, sondajele realizate de Publicus Institute, la începutul lunii octombrie, relevă un procentaj de doar 25% al persoanelor care ar urma să voteze cu alianţa FIDESZ-KDNP!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                *Merită menţionat faptul că Jobbik Compas Institute este apropiat partidului JOBBIK, în timp ce Publicus Institute este apropiat Partidului Socialist Maghiar (MSZP).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ceea ce priveşte partidul JOBBIK, pentru moment, ambele institute dau acelaşi procentaj de 11% din opţiunile de vot. Referitor la Partidul Socialist Maghiar (MSZP), JOBBIK Compas Institute dă un procentaj de 7% din voturi, în timp ce sondajele realizate de Publicus Institute arătau 10% pentru acelaşi partid, în scădere cu două procente în ultimele săptămâni.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De curând, au avut loc modificări în fruntea Partidului Socialist Maghiar. Fostul preşedinte al partidului, Laszlo Botka şi-a dat demisia. Se pare că motivul ar fi fost nesusţinerea proiectului propus de acesta nici de către partid, nici de către opoziţie, privind formarea unei alianţei a opoziţiei. Conform propunerii lui Botka, ar fi urmat ca jumătate din locurile de pe lista MSZP să fie împărţite între micile partide ale alianţei stângii LMP, Coaliţia Democratică (DK), Dialogue, Egyutt, Momentum şi Liberali[iii]. Fostul preşedinte al socialiştilor remarca faptul că aceste partide nu vor reuşi să izbutească individual, dimpotrivă vor continua să „fragmenteze partea democratică” a partidelor din Ungaria, dacă nu se vor alia. Ca urmare, funcţia fostului lider al MSZP a fost preluată de Gyula Molnar. Noul lider al partidului de stânga a declarat că

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „toţi ar trebui să se reîntoarcă în cuiburile lor. Vulturii nu au niciun motiv să zboare deasupra noastră”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 făcând referire la discuţiile apărute în presă referitoare la o posibilă coaliţie în termenii propuşi de fostul preşedinte al MSZP, Laszlo Botka. Totuşi, Molnar vede şansa ca partidele democratice de opoziţie să propună un candidat comun, pentru alegerile generale din 2018, în toate cele 106 circumscripţii ale ţării[iv].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Poziţionarea partidelor în preferinţele alegătorilor:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Jobbik Compas Institute[v] Publicus Institute[vi]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                FIDESZ-KDNP

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                50-51% 25%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                FIDESZ 34%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                JOBBIK 11% 11%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                MSZP 7% 10%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                LMP 4% 5%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Momentum 3% 1%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                MKKP („Câinele cu două cozi”) 3% 1%

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Alte partide precum Egyutt (Uniţi), Parbeszed (Dialog) sau Liberalii s-ar învârti în jurul unui singur procent din preferinţele alegătorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Conform studiului realizat de Compas Institute, procentul acelora care încă sunt indecişi cu privire la opţiunea aleasă ar fi scăzut cu o unitate de la 14 la 13%. Procentajul celor care spun că ar prefera mai degrabă să nu meargă la vot la următoarele alegeri este reprezentat de 10-12% dintre respondenţi. Nu în ultimul rând, între 7-8% au refuzat să răspundă cu ce partid vor vota[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Actualele rezultate în sondaje şi mai ales starea tensionată și eterogenă din rândul opoziţiei, care deocamdată nu îşi găseşte un numitor comun, convin partidelor aflate la putere. Într-o foarte mare măsură, următoarele alegeri parlamentare, programate pentru primăvara anului viitor, vor fi din nou câştigate de actuala coaliţiei FIDESZ-KDNP. Cu toate acestea, partidele din opoziţie ar avea mai mult de câştigat dacă ar căuta să găsească o poziţie şi o strategie comune de a concura împotriva alianţei conduse de Viktor Orban, în scopul obţinerii unui scor cât mai bun.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                M.A.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [i] http://www.politico.eu/article/viktor-orban-courts-voters-in-transylvania-romania-hungarian-election-2018/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ii] https://budapestbeacon.com/viktor-orbans-letter-hungarians-beyond-border/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iii] https://dailynewshungary.com/botka-resigns-socialist-pm-candidate/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [iv] https://dailynewshungary.com/socialist-leader-says-party-still-alive/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [v] https://mno.hu/belfold/a-teljes-nepessegen-belul-esett-a-fidesz-szavazotabora-2415641

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vi] http://kozvelemenykutatok.hu/2017-oktoberi-kutatasi-eredmenyek-publicus/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [vii] https://mno.hu/belfold/a-teljes-nepessegen-belul-esett-a-fidesz-szavazotabora-2415641

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                investiţii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Este vorba despre două companii italiene, care și-au exprimat intenția de a veni cu investiții în  Republica Moldova. Acestea intenționează să investească în agricultura ecologică și în prelucrarea fierului și oțelului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ”O companie va investi peste un milion de euro și se va specializa în creșterea grâului, porumbului și altor produse bio, care vor fi exportate pe piața Uniunii Europene iar cea de a doua companie va investi circa 500 mii euro. Este vorba despre un grup mare de producători din Torino, ce vor deschide o fabrică de prelucrare a fierului și oțelului”, a menționat Vitalie Zaharia, directorul general al MIEPO referindu-se la rezultatele săptămânii de afaceri, care s-a desfășurat săptămâna trecută la Chișinău.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Numărul investitorilor, interesați să investească în țara noastră și volumul investițiilor par infime dacă ținem cont de amploarea evenimentul organizat de MIEPO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Peste 900 de oaspeți din care 40% – companii străine

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 ”Numai în prima zi de deschidere, la Moldova Business Week am avut peste 900 de oaspeți, reprezentanți ai mediului de afaceri, investitori locali și străini, autorități, finanțatori, importatori și exportatori din toate sectoarele economiei. La următoarele evenimentele din cadrul săptămânii de afaceri am constatat prezența a cel puțin 300 de participanți. Din numărul total de participanți 40 la sută au fost companii străine. Acest fapt arată un interes major din partea companiilor pentru investiții și exporturi, dar și o încredere în ceea ce fac autoritățile pentru ei”, a menționat directorul general al MIEPO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Totodată el a spus că pe parcursul Moldova Business Week 2017 au avut loc un număr mare de întâlniri B2B și vizite la producătorii din sectorul agroalimentar, textile, la zonele economice libere și parcurile industriale, în rezultatul cărora au fost semnate acorduri de intenție și precontracte de import.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Printre oaspeții evenimentului au fost companii din România, Italia, Franța, SUA, Germania, Olanda, Grecia, Polonia, Danemarca, Austria, Cehia, Marea Britanie, Federația Rusă, Turcia, Azerbaidjan, Ucraina ș.a.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Guvernul dă asigurări

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ”Guvernul  va asigura dezvoltarea si îmbunătățirea mediul investițional, pentru atragerea investițiilor și extinderea pe piețele externe a producătorilor locali” a declarat Vitalie Iurcu, viceministru al Economiei și Infrastructurii în cadrul briefing-lui de presă privind rezultatele Moldova Business Week 2017

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                El a menționat că Moldova Business Week 2017 a fost un eveniment de o rezonanță fără precedent.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ”Capitala antreprenoriatului”

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ”Pentru o săptămână am reușit să transformăm Chișinăul într-o capitală a antreprenoriatului, în care am comunicat investitorilor viziunea Guvernului privind direcțiile de dezvoltare a țării și a sectoarelor în care sunt invitați să facă investiți, condițiile pe care le oferim, dar și exemplele de reușită ale investitorilor din Republica Moldova. De asemenea, am arătat că țara noastră are o economie deschisă, în continuă creștere, cu acces liber pe piețele internaționale atât din Est, cât și din Vest. Statul va subvenționa de la anul viitor deschiderea noilor locuri de muncă cu câte 40 000 de lei pentru fiecare loc de muncă creat”, a declarat viceministrul Economiei și Infrastructurii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Iurcu s-a referit și la potențialul antreprenorial la nivelul regiunilor Republicii Moldova, care a fost identificat și cartografiat de experții străini, la privatizarea activelor de stat, precum și la premierea celor 25 cei mai buni antreprenori din sectorul IMM în cadrul a două concursuri naționale, la evenimentul dedicat ”Zilei inginerului” în contextul industrializării țării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Continuarea articolului o puteţi citi pe site-ul Economist

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                brand

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Vodafone România lansează o campanie pentru a comunica noua poziționare de brand ca parte a repoziționării Grupului Vodafone. Aceasta reprezintă o evoluție semnificativă a strategiei de brand și a identității vizuale la nivel mondial, fiind construită în jurul sloganului „Hai să ne bucurăm împreună de viitor. Ready?”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Strategia de repoziționare a Vodafone va fi implementată din 6 octombrie 2017 în toate cele 36 de țări în care este prezent brandul și este concepută pentru a evidenția convingerea operatorului că noile tehnologii și servicii digitale joacă un rol pozitiv în transformarea societății și în îmbunătățirea calității vieții fiecăruia dintre noi în anii următori. Noua poziționare și noul slogan „Hai să ne bucurăm împreună de viitor. Ready?” se concentrează pe abordarea optimistă privind viitorul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Noua identitate vizuală evidențiază și mai mult emblematicul simbol al ghilimelelor folosit de Vodafone, aceasta fiind cea mai mare schimbare a unuia dintre cele mai recognoscibile simboluri ale brandului. Simbolul ghilimelelor va apărea acum ca element grafic central prezent în toate activitățile de comunicare și marketing. Sigla va avea un design nou 2D, care va înlocui vechea abordare 3D.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Campania de repoziționare de brand a Vodafone România este dezvoltată pe toate canalele de comunicare și în toate punctele de contact cu clientul, incluzând formate online inovatoare și ecrane digitale, precum și pe canalele tradiționale TV, print și OOH. Spotul TV este construit în jurul noului slogan și prezintă istoria salutului, din cele mai vechi timpuri și până la cele mai noi instrumente digitale care ajută oamenii să fie conectați cu cei dragi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cei peste 20 de ani de istorie în România, Vodafone nu a fost doar un furnizor, ci un partener pentru clienți, punând tehnologia și inovația în beneficiul acestora și îmbunătățindu-le astfel viața. Acum, facem un pas mai departe și abordăm cu optimism ideea unei vieți mai bune prin tehnologie din perspectiva unui viitor interesant, fapt care ne face pe toți încrezători cu privire la noile oportunități. Noua poziționare are la bază rezultatele unei cercetări ample realizate de Grupul Vodafone, care indică faptul că oamenii sunt entuziasmați de viitor, dar și puțin îngrijorați de ceea ce urmează. Este valabil și pentru România. Rolul brandului nostru este de a-i invita pe români și de a le fi alături în această călătorie surprinzătoare spre viitor”, a declarat Laura Barbu, Brand and Marketing Director, Vodafone România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Strategia de poziționare a brandului și campaniile de publicitate au fost dezvoltate după o cercetare cantitativă și calitativă amplă, precum și după testarea conceptului în 17 țări, inclusiv România, pe aproape 30.000 de persoane.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pentru a construi cea mai bună abordare pentru noua poziționare, Grupul Vodafone a realizat un studiu de opinie la care au participat aproape 13.000 de persoane, din 14 țări, pentru a evalua gradul de optimism al oamenilor privind viitorul. Studiul realizat de YouGov a identificat faptul că persoanele, indiferent de vârstă, consideră că inovația tehnologică va avea cea mai mare influență pozitivă asupra viitorului în următorii 20 de ani. De asemenea, persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani sunt cele mai optimiste cu privire la viitor: 62% dintre cei mai tineri cred că nivelul de trai va fi mai bun în următorii 20 de ani comparat cu situația actuală. Mai mult decât atât, respondenții din toate grupele de vârstă consideră că nivelul lor de trai și cel al copiilor lor se va îmbunătăți în următorii 20 de ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Studiul YouGov a fost realizat între 18 și 25 septembrie 2017, pe un eșantion de oameni cu vârsta cuprinsă între 18 și 55+ ani din Africa de Sud, Australia, Cehia, Germania, Grecia, India, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania, Turcia și Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                De asemenea, compania de consultanță Futerra a identificat pentru Vodafone zece dintre cele mai importante tendințe emergente care ar putea transforma viața personală și cea profesională. Progresele tehnologice identificate de experții futurologi din cinci țări includ componente printate 3D pentru construcția de case, creșterea capacității globale de producție a energiei electrice cu ajutorul extinderii panourilor solare de la acoperișuri, la ferestre, pereți și chiar autostrăzi, intervenții medicale personalizate și bio-printarea 3D a organelor și a membrelor, noi sisteme de transport cu trenuri care ating viteze de până la 966km/h, proiecte la scară largă de captare a apei care vor transforma viața a peste 1,2 miliarde de oameni din zone cu deficit din punct de vedere al resurselor acvatice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În România, brandul Vodafone a construit, pe parcursul celor 20 de ani de existență, pe ideea de inovație în tehnologie, în servicii și în comunicare. Operatorul a fost primul care a oferit servicii 3G (în 2005) și 4G (în 2012). Alte premiere ale Vodafone România pe piața locală de telecomunicații includ lansarea primului serviciu de recunoaștere automată a vorbirii (în 2014), precum și prima campanie ce a inclus conținut 360° dedicat care ilustrează cum ar putea arăta meseriile viitorului cu ajutorul realității virtuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicații mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date și comunicații fixe. Vodafone Group are divizii în 26 de țări, 49 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 17 țări. La 30 iunie 2017, Vodafone Group avea 523,5 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile și 18,5 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix, incluzând India și toți clienții Vodafone din entitățile create în urma unor fuziuni și asocieri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Produs în Bucovina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Asociațiile Produs de Cluj și Produs în Bucovina, în colaborare cu Consiliile Județene Cluj și Suceava, Consiliul local și Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Centrul Național de Informare Turistică Suceava și Asociația pentru Turism Bucovina, organizează în perioada 13-15 octombrie 2017, pe platoul Sălii Sporturilor Horia Demian din Cluj-Napoca, prima ediție a târgului „Produs în Bucovina”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Organizat la Cluj, Târgul „Produs în Bucovina” nu este altceva decât un nou prilej de a sărbători și de a promova tot ceea ce este autentic, natural și care respectă tradițiile noastre. Transilvania și Bucovina, două regiuni istorice ale României, cu multe specificități locale, dar cu și mai multe lucruri comune care le aseamănă și le apropie firesc, ca două părți ale aceluiași întreg”, a declarat domnul Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Pe parcursul celor trei zile ale manifestării, clujenii vizitatori vor avea ocazia de a admira și gusta, pe lângă produsele deja cunoscute ale micilor întreprinzători clujeni,  o largă varietate de produse bucovinene. Nu vor lipsi, astfel, preparatele din carne, lactatele, produsele de panificație și patiserie, berea de casă, mustul, sucurile naturale, fructele, înghețata, mierea de albine și produsele apicole, precum și legumele sau murăturile. Lor li se vor alătura artizani pricepuți care vor prezenta costume populare, păpuși artizanale și podoabe tradiționale. Punctul de atracție al târgului îl vor reprezenta însă cele două stâne tradiționale, specifice Bucovinei, care vor fi amenajate pe platoul Sălii Sporturilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În acest context, cunoscătorii bucătăriei românești și nu numai vor avea ocazia să „guste” Bucovina și Ardealul, delectându-se cu preparate la grătar sau la ceaun, unde vor avea ocazia de a descoperi și gastronomia etniilor conlocuitoare din Bucovina. Nu în ultimul rând, pentru ca evenimentul să fie unul cât mai complex, Târgul de Toamnă „Produs în Bucovina” la Cluj va mai include spectacole de muzică și dansuri populare susținute de interpreți și formații folclorice, printre care și renumitul Ansamblu Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Donbas

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ultimele zile, la nivel regional, au avut loc două evenimente care pot avea impact asupra  stabilității regionale. Este vorba despre cea de a 63-a Adunare Parlamentară a NATO care a avut loc Bucureşti în perioada 6-9 octombrie şi semnarea de către preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a legii privind „condiţiile pentru soluţionarea paşnică a crizei din Donbas”, în data de 7 octombrie[i]. La evenimentul de la Bucureşti, printre delegaţiile fără drept de vot dintre statele asociate NATO au participat şi delegaţi din parlamentele Ucrainei şi Federaţiei Ruse. Cu ocazia Adunării Parlamentare a NATO, preşedintele acestui forum, Paolo Alli, a remarcat România ca unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Alianţei în regiune. Pe această cale, a felicitat implicarea activă a acesteia în asigurarea securităţii regionale, date fiind provocările de securitate în regiunea Mării Negre şi a flancului estic al Alianţei Nord Atlantice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În continuare, estul Europei se confruntă cu tensiuni politico-militare crescânde datorate asertivităţii Federaţiei Ruse în nord-estul continentului european, a activităţilor care le desfăşoară în sau apropierea Mării Negre şi datorită sprijinului acordat separatiştilor pro-ruși din estul Ucrainei. În acelaşi timp, în Ucraina, într-o notă la fel de provocatoare la adresa situaţiei conflictuale din estul ţării, preşedintele Petro Poroșenko a decis promulgat legii nr. 2197-VIII care defineşte condiţiile necesare pentru soluţionarea paşnică a situaţiei anumitor zone din auto-proclamatele Republici Populare Donetsk şi Luhansk. Semnarea acestei legi reprezintă de fapt prelungirea unei legi adoptate cu un an în urmă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Partea cea mai interesantă a legii o constituie paragraful care consemnează aserţiunea conform căreia suveranitatea Ucrainei se extinde pe întreg teritoriul naţional (i.e. inclusiv zona ocupată de separatişti) care este inviolabil şi integrat în cadrul graniţelor recunoscute internaţional.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Cum poate influenţa legea privind „condiţiile pentru soluţionarea paşnică a crizei din Donbas” securitatea regională?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În cea de a doua formulă a Acordului de la Minsk privind încetarea conflictului din estul Ucrainei, care a intrat în vigoare la 15 februarie a anului 2015, unul dintre punctele pachetului de măsuri se referea la statutul regiunii Donbas. Astfel, în termen de 30 de zile, Kievul trebuia să adopte o rezoluţie parlamentară prin care să recunoască statutul special al regiunilor Donetsk şi Luhansk, şi anume, teritoriile celor două oblasturi (echivalentul „judeţului” în România) ocupate de separatiştii pro-ruși au dreptul temporar de a se autoguverna. Oficial, măsura ar fi trebuit respectată pe o perioadă de 3 ani. Cu toate acestea, la scurt timp, în martie 2015, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a respins ideea unui asemenea statut pentru cele două regiuni separatiste. (Este important de menţionat faptul că nici în ceea ce îi priveşte pe separatiştii pro-ruși sau Federaţia Rusă, părţile nu au respectat pachetul de măsuri al Acordului de la Minsk).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Ca urmare, prevederile Acordului de la Minsk – fie în formula iniţială din septembrie 2014, fie în cea de a doua din februarie 2015 – au fost încălcate sistematic, cu menţiunea că în tot acest timp separatişti pro-ruși au beneficiat de sprijin militar şi financiar făţiş sau mascat din partea liderilor de la Kremlin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ultima perioadă, s-a dezbătut asupra posibilităţii iniţierii unei misiuni ONU de menţinere a păcii în estul Ucrainei, acceptată şi propusă inclusiv de Federaţia Rusă, însă în termeni proprii. Miza acestei misiuni de pace devine aria de acoperire a misiunii ONU ce ar putea fi desfăşurată în regiunea Donbas. Pe de o parte, liderii de la Kiev, sprijiniţi de principalele cabinete occidentale, doresc amplasarea personalului de menţinere a păcii inclusiv pe graniţa ucraineano-rusă, de ce cealaltă parte, Federaţia Rusă refuză un asemenea scenariu, acceptând posibilitatea plasării personalului misiunii doar pe linia de contact (i.e. pe frontiera artificială dintre teritoriul controlat de autoproclamatele Republicii Populare Donetsk şi Luhansk şi restul teritoriul ucrainean guvernat de autorităţile de la Kiev) şi în zonele unde pot avea acces, date fiind condiţiile de conflict existente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Strâns legat de contextul unei posibile misiuni ONU de menţinere a păcii apare legea nr. 2197-VIII privind „crearea condiţiilor necesare pentru soluţionarea paşnică a situaţie în teritoriul ocupat din regiunile Donetsk şi Luhansk”. De ce? Pentru că legându-se de chestiunea unei posibile misiuni ONU în estul Ucrainei, care deocamdată nu cunoaşte niciun orizont, Kievul, in versiunea lor, justifică şi corelează decizia ca facilitator al desfăşurarea misiunii ONU. Prima reacţiei din partea Rusiei a venit prin vocea lui Alexei Pușkov, membru al Consiliului pentru Apărare şi Securitate, care în cadrul unei reuniuni a Comitetului de Sprijin Public pentru Donbas afirma:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Respingerea acestei legi distruge bază pentru discutarea problemei misiunii ONU în Donbas. Ideea unei misiuni a ONU este direct legată de punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, presupune extinderea acordurilor de la Minsk și poate fi actualizată doar pe baza acordurilor de la Minsk”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Reamintind de faptul că problema în cauză a fost discutată de Vladimir Putin şi Angela Merkel, Pușkov continuă:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                „Dacă Kievul discreditează de facto acordurile (ca rezultat a refuzului de a extinde legea cu privire la statul special al zonei separatiste), în aceeaşi măsură, Kievul discreditează de facto și desfăşurarea unei misiuni ONU în Donbas”[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În esenţă, legea reiterează poziţia guvernului de la Kiev de a nu recunoaşte statutul special al teritoriilor ocupate de separatiştii pro-ruși şi subliniază dreptul imuabil a guvernului ucrainean de a guverna asupra întreg teritoriului Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Deşi cele două evenimente, de la București și Kiev, au evoluat paralel, la prima vedere fără consecinţe directe una asupra celeilalte, reluarea unei decizii politice încă de la început contestate de partea separatistă, poate influenţa derularea dezbaterii privind condiţiile unei posibile misiuni de pace în estul Ucrainei. Mai mult, date fiind intensificarea prezenţei militare a NATO în regiunea Mării Negre, care deja atrage reacţiile şi acuzele Federaţiei Ruse şi reluarea discuţiilor privind furnizarea de echipamente militare convenţionale de către Statele Unite pentru Ucraina, aceste evenimente vor putea produce noi efecte în vederea neutralizării părţii adversare, Ucraina fiind încă o dată principalul actor vulnerabil în faţa  reactivității Rusiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                În ultima perioadă, liderii de la Kiev încearcă, într-un mod petulant, să tranşeze diferendul cu Federaţia Rusă şi separatiştii pro-ruși, sprijiniţi de Moscova. De curând, a avut loc promulgarea noi legi a educaţiei care a ţintit, în particular, minoritatea rusă, ca acum, într-o perioadă a anului cu diferite evenimente tensionate în regiune, să adopte o nouă lege prin care intrinsec decidenţii politici refuză să recunoască statutul special al zonei Donbas şi să pledeze pentru recunoaşterea apartenenţei de facto a regiunii la autoritatea de la Kiev, de altfel o poziție corectă și incontestabilă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Rămâne de văzut dacă decizia luată va pune într-o postură dificilă comunitatea internaţională, în special Franţa şi Germania care sunt parte a grupului Normandia (semnatare ale Acordului de la Minsk alături de Rusia şi Ucraina), în perspectiva unor noi runde de negocieri privind găsirea unui consens pe subiectul încetării conflictului în regiunea separatistă. Cu o asemenea decizie luată de Poroșenko, Moscova nu va ezita să invoce refuzul Kievului de a recunoaşte statutului special al auto-proclamatelor Republici Populare Donetsk şi Luhansk, pentru a balansa în favoarea intereselor sale o viitoare discuţie privind conflictul din estul Ucrainei sau o posibilă misiune de menţinere a păcii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                M.A.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [i]https://www.unian.info/politics/2175856-poroshenko-signs-law-on-special-status-of-donbas.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                [ii]https://dninews.com/article/kievs-rejection-donbass-special-status-law-puts-paid-un-mission-%E2%80%93-pushkov

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Antreprenor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Discuții, idei de faceri, oportunități. Sau poate povești, idei despre cum să faci sau să nu faci un business. Și niște premii sunt pregătite pentru cei care vor să devină antreprenori. Miercuri, pe 11 octombrie. Vreau să fiu Antreprenor te pune faţă în faţă cu antreprenori de meserie pentru a explora cum, ce-ul și de ce-ul antreprenoriatului din Baia Mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Proiectul Romanian Business Leaders, Vreau sa fiu Antreprenor (VSFA), continua din aceasta toamna, iar Banca Transilvania este partenerul principal. Orasele in care opreste caravana VSFA sunt:  Baia Mare (11 octombrie), Alba si Cluj în Transilvania plus alte zeci de localităţi din întreaga ţară. In total, vor fi peste 40 de evenimente pentru elevii si studentii din intreaga tara, pana in primavara lui 2018.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Evenimentele asigura o platforma de actiune si implicare sociala pentru participanti si faciliteaza intalnirea acestora cu lideri antreprenori din Romania. Intalnirile vor avea acelasi format: speakerii vor fi antreprenori care vin sa impartaseasca din experienta proprie, sa discute despre provocarile si esecurile pe care le-au intampinat. Caravana VSFA continua din aceasta toamna pentru a ajunge la cat mai multi tineri, pentru a-i incuraja sa devina antreprenori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Primele evenimente VSFA s-au desfasurat la inceputul anului in 24 de judete din tara. La acestea au participat aproape 4.000 de elevi si studenti, 52 de anterprenori si un intraprenor. Comunitatii VSFA s-au alaturat 29 de ambasadori locali din tara si 6 comunitati locale active.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Prin acest proiect BT continua sa sustina educatia antreprenoriala in randul viitoarelor generatii de intreprinzatori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  spectacole

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Piaţa de spectacole, concerte şi logistică de eveniment din România creşte de la an la an cu cifre spectaculoase. Pe fondul apetitului românilor pentru entertainment de calitate, afacerile firmelor din domeniu ar putea depăşi nivelul de 500 de milioane de lei în 2017, performanţă dublă faţă de anul 2009, arată un studiu realizat de KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Concerte, spectacole, festivaluri, petreceri mondene. Românii sunt tot mai interesaţi de astfel de evenimente şi sunt dispuşi să plătească pentru entertainment, dovadă succesul de casă de care se bucură, în aceste zile, Festivalul Enescu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Potrivit unui studiu realizat de KeysFin, numărul firmelor din acest domeniu s-a dublat faţă de acum şapte ani, de la 1090 în 2009 la 2132 în 2016. Mai mult de jumătate activează în sectorul de activităţi de interpretare artistică (spectacole), urmate de cele care asigură suportul logistic, peste 800.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe fondul creşterii spectaculoase a numărului de evenimente, de la spectacole de film şi teatru, la concerte şi festivaluri dintre care cel mai relevant exemplu îl constituie Untold, afacerile din entertainment-ul românesc au înregistrat încasări de peste 472 milioane de lei, în condiţiile în care în 2009 abia treceau de graniţa de 200 mil.lei (213,8 mil.lei)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Un business care devine tot mai profitabil, pe fondul maturizării pieţei. De la concertele gratuite din anii 90-2000, piaţa a evoluat semnificativ, investiţiile mai ales în logistică şi promovare determinând o schimbare semnificativă în comportamentul de consum al românilor. Festivaluri precum Untold din Cluj, Enescu, Neversea au demonstrat că business-ul în acest domeniu poate fi profitabil, în condiţiile dezvoltării unor servicii la standarde occidentale”, afirmă analiştii de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe fondul optimizării afacerilor, profitul sectorului a depăşit nivelul de 88,5 milioane de lei în 2016, cifra fiind de aproape patru ori mai mare decât în 2009.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Şi numărul angajaţilor care activează în piaţa de spectacole, concerte şi logistică de eveniment din România a crescut semnificativ în acest interval, de la 1631 în 2009 la 2156 în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Piaţa îşi continuă trendul crescător şi în 2017, succesul de casă raportat de festivalurile organizate în această vară, precum Untold şi Neversea (aflat la prima ediţie), susţinând prognozele prind creşterea afacerilor cu cel puţin 20%”, afirmă experţii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cea mai importantă companie din domeniul organizării de spectacole, concerte şi logistică de eveniment, în funcţie de cifra de afaceri, a devenit, în ultimii ani, Untold SRL din Cluj. Organizatorul festivalurilor Untold şi NeverSea a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 34,2 milioane de lei şi un profit de 3,47 milioane de lei, ajungând la o cotă de 6,6% din piaţa de entertainment.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe locul secund s-a clasat, anul trecut, East European Production SRL, cu afaceri de 22,8 milioane de lei şi o cotă de piaţă de 4,4%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În topul jucătorilor din entertainment, urmează Global Records SRL (afaceri de 15,3 mil.lei), Fives International SRL (12,4 mil.lei), Festival Tickets Management SRL (10,9 mil.lei), Sunfest SRL (8,3 mil.lei), Livada Advertising SRL (8,2 mil.lei), Bucharest Arena SA (6,9 mil.lei), Ha Ha Ha Production SRL (6 mil.lei) şi Phoenix Entertainment SRL (5,6 mil.lei)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Primii 10 jucători din piaţă au înregistrat, împreună, cea mai mare parte a cifrei de afaceri, atât pe segmentul de organizări de spectacole cât şi pe cea de logistică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Statistica KeysFin arată, pe de altă parte, că cele mai multe firme activează în Bucureşti (959) acolo unde există şi cele mai multe evenimente. „Capitala este principala piaţă din entertainment-ul românesc, în Bucureşti fiind organizate cele mai multe evenimente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Motivele ţin, în primul rând, de concentraţia populaţiei, de puterea de cumpărare şi de logistică. Clujul, Constanţa, Sibiul, Timişoara şi Iaşiul se află pe următoarele locuri în topul interesului investitorilor din acest domeniu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „În aceste oraşe, poate chiar mai mult decât în Capitală, autorităţile locale au înţeles potenţialul turistic şi de afaceri al organizării de concerte şi festivaluri, iar cel mai bun exemplu de succes îl reprezintă rezultatele raportate de Primăria din Cluj-Napoca, oraş vizitat în această vară de peste 100.000 de turişti”, explică analiştii KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Dincolo de rezultatele pozitive, în ,,bucătăria” business-ului de entertainment există destule provocări. Privite în detaliu, datele statistice arată, de exemplu, că datoriile comerciale au crescut în intervalul analizat de la 66,1 milioane de lei (2009) la 106,7 milioane lei (2016), iar plăţile restante au atins nivelul de 106,4 milioane lei (2016), de peste 3 ori mai mari decât în 2009 (29,8 mil.lei)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vestea bună este că perioada medie de încasare a creanţelor s-a redus de la 130 la 115 zile, însă perioada medie de plată a datoriilor a crescut de la 262 la 273 de zile. Datoriile restante ale sectorului se situau, anul trecut, la 26%, faţă de 25% în 2009.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  „Chiar dacă, la prima vedere, firmele par să beneficieze de o lichidate optimă, având în vedere specificul afacerilor, realitatea indică faptul că şi aceste companii sunt afectate de blocajul financiar din economie. Datoriile sub un an de zile, raportate de firme, de exemplu, s-au adâncit substanţial în ultimii ani, la 353,6 milioane de lei (2016), nivel dublu faţă de acum 7 ani. Astfel că şi în acest sector, o politică de risk management optimă poate face diferenţa între profit şi insolvenţă sau faliment”, au mai spus analiştii KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Rusia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Cea de-a șasea ediție a Bucharest Forum – cel mai amplu eveniment public internațional pe tematică geopolitică și geoeconomică găzduit anual de România – are loc zilele acestea în incinta Cercului Militar din capitală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La dezbateri participă invitați din Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, oficiali ai NATO și de la Bruxelles. În centrul discuțiilor se află atât regiunea Europei de Sud-Est cât și din Est. Nu lipsesc, desigur, discuțiile despre Uniunea Europeană, dar și regiunile sale problemă din aceste momente.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  În Europa de Sud-Est și de Est situația se menține de ceva timp incertă. Statele din această zonă rămân victimele unor politici interne complicate, relații dificile cu vecinii și, cel mai important, interese și influențe divergente din partea actorilor externi. Se reacționează și se adaptează diferit la toate aceste presiuni, fiecare asigurându-și orientarea și politicile pentru a se asigura de rezultate pozitive pe termen lung sau cel puțin pentru a atenua problemele. Ideologia și valorile sunt folosite pentru a forma cea mai bună strategie de adaptare, creând mozaicuri regionale complicate. În cadrul forumului de ieri, moderatorul Tim Judah, corespondent special al publicației The Economist, a încercat să afle pozițiile unor invitați importanți. Mustafa Aydin – Rectorul Universității din Istanbul, Pavel Felgenhauer – Analist la Novaya Gazeta din Rusia sau Nicolas Tenzer, Directorul Centrului pentru Studii și Cercetare în domeniul Deciziilor Politice din Franța. Desigur că cele mai interesante și provocatoare declarații au aparținut reprezentantului din Federația Rusă, vecinul României și al NATO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  La întrebarea, cum se vede Marea Neagră de la Moscova, analistul din Federația Rusă, a acordat cel mai cinic răspuns posibil: „Politica rusă rămâne aceeași, adică foarte pragmatică. Nu înțeleg de ce vă miră politica noastră când ea e la fel din secolul al XIX-lea. Toate aceste strategii fac parte din politica noastră tradițională. Spuneți că noi punem în aplicare politicile fostei Uniuni Sovietice, dar fosta Uniune Sovietică s-a inspirat, la rândul său, din politica Imperiului Țarist, aceste strategii datează din timpul Războiului Crimeei. Așa am devenit cel mai întins stat din lume. La Marea Neagră sunt interesele noastre militare și economice. Nu le vom abandona”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pavel Fegenhauer a mai declarat pentru publicul de la București că decizia Rusiei de a-și reconsolida poziția și influența în Marea Neagră a început o data cu Războiul din Georgia, când nave de război ce aparțineau de NATO au pătruns prin strâmtori. Iar situația din Crimeea a întărit și mai mult această poziție dominantă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Acum avem capacitatea de a scufunda orice navă militară care încearcă să intre în Marea Neagră. Acest lucru a fost necesar pentru că Soci este a doua capitală a Rusiei. Acolo președintele Putin își petrece aproape jumătate din an. Așa ne apărăm noi rutele comerciale”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   Apoi expertul a mai adăugat că Armata Rusiei se află într-un proces de modernizare care va dura până în 2025. Atunci țara sa va fi gata să lupte în trei războaie pe care le anticipează și Generalul Gherasimov. Unul regional, al doilea cu Uniunea Europeană și al treilea război de tip nuclear. Desigur că aceste declarații despre războaie sunt ipotetice și fac parte din scenariile armatei ruse, însă ziaristul de la Moscova și-a propus să intimideze publicul. Cu referire la situația din Donbas acesta a spus că

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Ucraina a crezut că poate să înfrângă Rusia, dar s-a înșelat. Acum Crimeea face legătura dintre Est și Vest. Pentru noi această peninsula este foarte importantă. De aceea este inacceptabil ca Ucraina să meargă spre Vest sau, Doamne ferește, în NATO. Moscova va încerca să oprească aceste mișcări. Anul acesta nu a fost război, așa că putem spune, Slavă Domnului!”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  T.T.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    antreprenoriat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, organizeazӑ în perioada 16 octombrie – 10 noiembrie 2017, la American Corner Cluj-Napoca, cursul gratuit de antreprenoriat social pentru tineri „Provoacă viitorul: fii antreprenor! Challenge the Future: Be an Entrepreneur!”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Este o inițiativă mai mult decât lăudabilă întrucât dezvoltarea abilităților antreprenoriale încă de la vârsta adolescenței îi ajută în mod considerabil pe tineri în alegerea drumului pe care vor porni în carieră precum și în ceea ce privește cunoașterea punctelor forte pe care le au și valorificarea optimă a acestora”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Cursul, care se va derula în limba română, în cadrul a două serii de câte 20 de locuri fiecare, urmӑreṣte dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale la tineri cu vârsta între 14 şi 20 de ani, cuprinși sau nu într-o formă de învăţământ. În cadrul instructajului ei vor fi familiarizați cu domeniul antreprenoriatului, al antreprenoriatului social ṣi al managementului de proiect, se va urmări dezvoltarea creativităţii şi a spiritului inovator, creşterea gradului de conştientizare a apartenenţei la o comunitate ṣi a gradului de implicare socială, cunoaşterea mijloacelor de îmbunătăţire a contactului cu comunitatea şi a comunicării sociale, identificarea problemelor comunităţii şi oferirea de soluţii pentru rezolvarea acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Înscrierile se fac pânӑ în data de 11 octombrie 2017, prin completarea formularului urmӑtor: https://goo.gl/vLMm28. Informaṭii suplimentare pot fi obţinute la telefon 0264-430323 (luni, marṭi, miercuri ṣi vineri 8.00-16.00, joi 10.00-18.00) sau la adresa de e-mail americancornercluj@gmail.com

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    bursa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoarea tranzactiilor cu actiuni realizate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a depasit nivelul de 1,8 miliarde de euro la finalul lunii septembrie si inregistreaza un avans de peste 30% fata de primele noua luni ale anului trecut. Investitorii au tranzactionat actiuni de peste 300 de milioane de euro luna trecuta, nivel care a fost cu 70% peste valoarea din august 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Valoarea medie zilnica de tranzactionare pe segmentul de actiuni a fost de 14,7 milioane de euro in septembrie, iar la finalul primelor noua luni ale acestui an acest indicator a ajuns la 9,75 milioane de euro. Astfel, comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2016, valoarea medie zilnica de tranzactionare a crescut cu aproape 35%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    BET, indicele principal al pietei, care masoara evolutia celor mai lichide 13 companii listate la BVB, a incheiat primele noua luni cu un plus de 11%. In acelasi interval de timp, indicele BET-TR, care include si dividendele acordate de companiile din BET, a avansat cu peste 19%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „Atractivitatea pietei de capital a crescut in acest an si datorita dividendelor mai mari distribuite de principalele companii listate. BET-XT-TR, indicele extins de tip total return care urmareste evolutia pretului actiunilor celor mai tranzactionate 25 de companii, precum si dividendele distribuite de acestea, a crescut cu aproape 22% in primele noua luni,” a spus Lucian Anghel, presedintele BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De altfel, toti indicii BVB au avut cresteri de peste 11% in perioada ianuarie-septembrie din acest an, in timp ce trei dintre cei opt indici ai BVB, fara a lua in calcul indicele ROTX, au crescut fiecare cu peste 20%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    piaţa imobiliară

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Piaţa imobiliară din Cluj-Napoca este o piaţă dinamică care a înregistrat o creştere fulminantă în ultimii doi ani. Dacă în anul 2015 s-a înregistrat un preţ mediu de 873 euro/mp (conform unui studiu realizat de Veridio pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca), în anul 2016 s-a ajuns la 1.000 euro/mp, iar după primele 6 luni din 2017, preţul mediu a crescut cu circa 10% faţă de cel de anul trecut. Această creştere este una contextuală? Ce a influenţat această creştere? Ne apropiem de de o nouă criză imobiliară?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Pentru a găsi răspunsul la aceste întrebări am discutat cu consultantul imobiliar Gheorghe Crăciun a cărui opinie este

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1 Creșterea prețului pe piața imobiliară din Cluj-Napoca este o creştere reală, susținuta de piață sau este una contextuală?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Creşterea preţurilor pe piaţa imobiliară din Cluj Napoca este o creşterea reală, deoarece cererea este mai mare decât oferta. Sunt mulți tineri care lucrează la firmele multinaționale, în IT şi alte sectoare de piaţă care au salarii foarte bune, peste medie, şi care preferă să îşi ia un credit pentru a-şi cumpăra o locuinţă, decât să stea în chirie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Şi chiar în acest moment nu sunt apartamente de vânzare pentru câtă nevoie este în piaţă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    2. Care sunt factorii care au provocat aceste creșteri de preţuri la toate categoriile de proprietăţi imobiliare?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Unul din factorii care a generat acest fenomen este salariul tinerilor care lucrează la companiile multinaționale, salariu care este peste medie. Pe de altă parte nu numai cei care lucrează în multinaționale, ci şi cei care lucrează în alte companii şi care au salarii bune, îşi doresc mai degrabă să achiziţioneze un apartament decât sa stea în chirie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Chiar în acest moment făcând o comparație între prețul chiriei unui apartament, fie cu 1 sau cu 2 camere, şi rata la un apartament de o asemenea mărime, chiria pe care trebuie să o plătești este mai mare decât rata pe care trebuie să achiţi la banca. Iar din acest motiv mulți preferă să îşi cumpere un apartament în detrimentul închirierii. Unde mai punem şi mentalitatea noastră a românilor de a deține o locuință.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    După cum am observat la clienții noștii, sunt mulți din alte județe din jurul Clujului care cumpără apartamente pentru copii lor, pentru momentul când o să vină la facultate, şi cumpăra acum apartamente pentru ei, deoarece piaţa imobiliară din acest moment este în creştere. Cei mai mulți dintre aceștia achiziționează apartamente cu banii cash, dar şi cu credit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un alt factor care a dus la creşterea preturilor este şi programul Prima Casa, şi avand în vedere ca era un program cu durată limitată cererea era foarte mare, şi asta a dus şi la creşterea preturilor apartamentelor. Aici a fost cerere foarte mare pentru locuințe noi cu 1 şi 2 camere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un alt factor este calitatea învățământului şi diversitatea acestuia. Avem foarte multe facultăţi din toate domeniile de învăţământ care ii atrage pe tineri să studieze în Cluj-Napoca, şi din acest considerent şi chiriile sunt pe măsură. Totul este legat de cerere şi ofertă, iar în lipsa ofertei tinerii sunt dispuși să plătească cât este nevoie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Nivelul de trai este ridicat în Cluj-Napoca, şi mulți se relocă din alte județe, pentru un trai mai bun, un loc de muncă mai bun, pentru o calitate a vieții ridicată. Cluj-Napoca este un magnet în acest moment pentru mulți, mai ales pentru tineri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    3. Mulți analiști spun că ne apropiem de o nouă criză imobiliară. Este adevărat? Daca da, care ar fi semnele care ar indica apariția acesteia şi care ar fi orizontul de timp?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Din punctul meu de vedere eu zic ca nu este momentul unei crize imobiliare, şi vă spun şi de ce.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În acest moment, peste 90% din tranzacțiile cu locuințe noi sunt făcute de cumpărători care folosesc locuințele în scop locativ, şi nu pentru investiții. Prin comparație cu anii 2007-2008, unde peste 80% dintre locuințe erau achiziționate pentru investii, pentru a le revinde rapid cu o marjă de profit foarte mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Este adevărat că ne apropiem ca şi preturi de acea perioadă din 2007-2008, dar preţurile sunt justificate, iar piaţa este educată. Chiar şi investitorii construiesc apartamente după nevoile care există în piaţa, cele mai multe apartamente puse în vânzare sunt de 1 şi 2 camere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Este nevoie de locuințe pentru tinerii care locuiesc în acest oraș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Un alt semn pentru care nu ne apropiem de o criza imobiliară este că peste 60% din tranzacțiile imobiliare se fac cu banii cash, şi restul cu credit bancar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Majoritatea dintre constructorii mari din Cluj-Napoca au vândut în acest moment peste 80% din apartamentele disponibile din proiectele lor, şi demarează altele noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    4. Oare anul 2018 ne va aduce creșteri la preţurile imobiliarelor la fel ca în 2017? Daca da, care ar putea fi ritmul de creştere? mai mare sau mai mic decât în 2017?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Preţurile sunt în creştere, şi vor fi în creştere cel puțin până la finalul lui 2018, chiar şi mai mult. Vor fi şi perioade de stagnări, dar aici mă refer la preţurile pentru apartamentele în blocurile vechi, deoarece se construiesc tot mai multe blocuri noi, şi atunci cumpărătorii aleg apartamentele noi în detrimentul celor vechi. Se dezvoltă ansambluri noi în cartierele limitrofe, deoarece în centru sunt puține terenuri libere pentru a se construi, cum ar fi cartierele Borhanci, Sopor, Europa, Făget, Iris cu cartierul Tineretului, şi alte cartiere din jurul Clujului. Unde se găsesc terenuri libere dezvoltatorii construiesc blocuri şi case, în funcție de cum permite PUZ-ul zonei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    De asemenea se dezvoltă foarte mult şi localitățile limitrofe municipiului, unde încep să se construiască ansambluri mari de case, gen Apahida, unde se dezvolta un ansamblu de 80 de case, Dezmir, Baciu şi mai ales Florești, cea mai mare comună din România ca şi număr de locuitori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    În acest an, creşterea a fost în jur de 8-10% în medie, dar sunt şi cazuri unde creşterea este şi mai mare, acestea fiind cazuri particulare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Ritmul de creştere pentru 2018 va fi apropiat de 2017, deoarece se construiește mult, cum am mai spus, în zonele limitrofe, şi va fi o diversitate mare de locuințe în piaţa. Totodată, se va păstra o proporție la nivelul preţurilor deoarece în zonele limitrofe preţurile sunt mai mici decât în oraș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Dezvoltatorii construiesc mult mai calitativ, cu un raport preț-calitate bun. Construind mai bine, vând la preturi mai ridicate. Acum nu se mai construiește doar pentru a vinde rapid, pentru ca este o competiție mare în piaţa şi trebuie să se diferențieze de concurenţă. Cumpărătorii sunt educați, şi aleg cumpătat, deoarece după cum am spus mai la început, ei cumpăra mai mult în scop locativ, nu pentru investiție. Cei care doresc să cumpere pentru investiţie (închiriere ulterioară sau revânzare) achiziționează apartamente în zonele bune ale orașului, unde şi preţul chiriei este mai mare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Piaţa imobiliară din Cluj-Napoca a început să se maturizeze, şi este în curs de dezvoltare. Suntem pe un drum bun, şi o să fim în continuare. Ceea ce pot să vă spun este că acuma este un moment bun pentru a cumpăra o locuinţă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Interviu realizat cu Gheorghe Craciun, consultant imobiliar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      startup

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Orange România anunță primele șase startup-uri care au intrat în Orange Fab, programul de accelerare al Grupului. Echipele se pregătesc pentru etapa de implementare a unui proiect pilot cu Orange România sau de elaborare a produsului, beneficiind de sprijin tehnic și de mentori din partea Orange și a partenerilor săi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Startup-urile selectate sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Fullscreen Digital – direcția Smart Territories – oferă servicii de digital marketing cu inteligență bazată pe locație.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • SiloMeter – direcția Smart Territories –  ajută proprietarii de silozuri să devină mai profitabili și să evite însilozarea și deteriorarea produselor agricole.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Box2M – direcția Smart Territories –  propune un ecosistem IoT cu focus pe energie dar aplicabil si industriilor de utilități, telecom și securitatea infrastructurii, generând beneficii pentru clienți, precum reducerea facturii de energie cu până la 10% dar si optimizarea OPEX si CAPEX prin design inovativ si disruptiv.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • MagnaSCI – direcția Future of Life – prin uRADMonitor, soluția de monitorizare a calității aerului implementată și în conceptul de Orange Smart City.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Symme3D – direcția Future of Life –  prin Biotech One, prima imprimantă 3D complet integrată și precisă pentru țesuturi avasculare și vase de sânge realizate din celule stem, ce folosește un incubator de ultimă generație, ce controlează temperatura și umiditatea.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Pentest-Tools – direcția Security –  primul serviciu online de evaluare a nivelului de securitate prin penetration testing, unde utilizatorii obțin o listă detaliată a vulnerabilităților pe care le pot repara pentru a face față unui atac cibernetic.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Programul Orange Fab urmărește identificarea startup-urilor românești care au un produs viabil și care sunt capabile să îmbunătățească stilul de viață al oamenilor și să stabilească noi tendințe prin utilizarea tehnologiei pentru principalele industrii de pe piața locală. Orange Fab este un program fără investiţii directe, ceea ce înseamnă că startup-urile selectate nu vor renunța la acțiuni în schimbul participării. Prin intermediul programului, echipele de succes pot fi recomandate către Orange Digital Ventures, divizia de investiții a Grupului Orange.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Obiectivul Orange Fab este inițierea de colaborari comerciale cu startup-uri care activează într-unul din domeniile care vor contura modul în care trăim sau lucrăm în viitor. Mai concret, ne dorim să integrăm inovațiile propuse în acest proiect în soluțiile pe care noi deja le oferim clienților. Astfel, pachetele nou create le pot aduce acestora beneficii financiare, îmbunăţirea calităţii vieţii sau economii substanțiale de timp. Pe lângă cele 6 echipe care intră acum în program, am inițiat discuții cu alte 25 de startup-uri, programul urmând a fi dezvoltat cu alte colaborări pe parcursul anului” a declarat Vlad Sorici, Manager de Proiect Orange Fab România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Startup-urile interesate pot aplica în continuare pe www.orangefab.ro, înscrierile fiind deschise pe întreaga durată a anului.  Procesul de selecție și etapa de accelerare sunt realizate în parteneriat cu www.howtoweb.com.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      autovehicule

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      România are nevoie rapid de o strategie eficientă de impozitare a autoturismelor pentru a stimula înnoirea parcului auto, după ce eliminarea taxei de timbru în februarie a accelerat creșterea importurilor de mașini rulate. În primele opt luni din 2017 au fost înmatriculate peste 337.000 de mașini vechi, (mai multe decât s-au înregistrat pe întreg anul 2016), adică de 5 ori mai multe decât cele noi. Măsurile din ultimii ani nu au oprit orientarea populației către mașinile second-hand, iar criza financiară a lăsat urme în comportamentul consumatorului român. În timp ce alte țări pregătesc trecerea la mașini electrice, România este invadată de mașini vechi, care reprezintă surse de poluare dăunătoare sănătăţii, dar și de riscuri în trafic. Acestea sunt câteva dintre concluziile exeprţilor PwC.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Studiu APIA: potențial important de creștere pentru piaţa autoturismelor electrice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Vârsta medie a parcului auto naţional va crește anul acesta la 13,1 ani, întrucât numărul autoturismelor rulate importate cu o vechime mai mare de 10 ani (normele Euro 3 şi Euro 2) s-a dublat faţă de 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      O variantă pe care au utilizat-o și alte state membre și care poate da rezultate bune în România ar putea fi utilizarea armonizată a unei taxe de primă înmatriculare corelată cu sistemul de impozitare anuală a autoturismelor care să ia în considerare și nivelul de emisii de CO2 şi norme de poluare. Statul a încercat în ultimii ani să limiteze importurile de mașini vechi, însă căile alese nu au fost cele mai bune. Introducerea unei taxe de primă înmatriculare este posibilă, însă trebuie formulată inteligent, astfel încât să nu încalce prevederile legislației comunitare. Un instrument cu un potențial foarte ridicat, dar insuficient utilizat, este impozitul auto anual care trebuie reaşezat pe principii de mediu”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Sectorului de Automotive, PwC Europa Centrală și de Est.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Sistemul de impozitare al autoturismelor este compus în principal din două elemente:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Taxa de înmatriculare (Timbrul de mediu) – a fost revizuită în mai multe rânduri, până la alinierea la practicile UE, însă din februarie a fost eliminată. România avea unul dintre cele mai scăzute niveluri de taxă din UE pentru autoturisme noi, în timp ce taxa pentru autoturisme second-hand era peste media UE.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Impozitul auto anual – rămas neschimbat în ultimii 10 ani, are nevoie de o revizuire aprofundată, deoarece nu sprijină îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 și a vârstei medie a flotei auto, fiind bazat numai pe capacitatea cilindrică.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Trebuie să ne gândim la o impozitare în acord cu recomandările Comisiei Europene, cu accent pe emisiile poluante ale autoturismelor și normele Euro ale motoarelor acestora, în loc de taxare în funcție de puterea sau capacitatea cilindrică a mașinii. Direcția agreată de Comisie este aceea de a impozita în funcție de gradul de poluare, de impactul asupra mediului. O astfel de modificare trebuie introdusă cu o perioadă de grație rezonabilă și care să se aplice doar autovehiculelor înmatriculate după data intrării în vigoare a noii metodologii”, a adăugat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, PwC România. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Autoritățile ar putea analiza și introducerea unor măsuri complementare, precum:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Impozitarea vehiculelor înmatriculate în alte state membre, care sunt utilizate in România pentru o perioadă lungă de timp
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Deductibilitate suplimentară pentru vehiculele cu emisii reduse de CO2
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Primă la achiziţionarea de maşini cu emisii reduse de CO2
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Colectarea impozitului auto de către societăţile de asigurare
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      • Contribuție de mediu la momentul efectuării inspecției tehnice periodice a autovehiculului (ITP)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În lipsa unei politici coerente a statului din punct de vedere al principiilor de mediu situația parcului auto s-a înrăutățit pe parcursul acestui an atunci când eliminarea timbrului de mediu a dus la o explozie a importurilor de mașini vechi, cu grad mai ridicat de poluare. În medie, mașinile aduse în țară după retragerea timbrului de mediu au fost mai vechi și mai poluante decât în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Fenomenul de îmbătrânire accelerată a parcului auto din România este în contradicție cu evoluțiile din țările dezvoltate din vestul Europei, care acordă o importanță sporită protejării mediului și siguranței, în timp ce încearcă să se pregătească pentru adoptarea la scară cât mai largă a mașinilor electrice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      electrice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe ansamblul pieţei, livrările totale de autovehicule (autoturisme şi vehicule comerciale) au înregistrat, în primele opt luni din 2017, o creștere generală de 11,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2016, cifră în interiorul căreia avem autoturismele cu o creștere de 14,5%, se arată într-un comunicat al APIA (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe plan european, asistăm la o temperare a ritmului de creștere a vânzărilor de autoturisme noi. Astfel, în primele 8 luni din 2017, remarcăm o creștere generală de +4,5%. Cele mai mari piețe (care împreună acoperă cca. 3/4 din totalul Statelor Membre UE), sunt, în continuare, în teritoriul pozitiv, cu exceptia UK (-2,4%), înregistrând după primele 8 luni din 2017 următoarele evoluții: Franța +4,2%, Germania +2,9%, Italia +9,1%, Spania +6,9%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      In România, vânzările de autoturisme realizate în primele opt luni din 2017 au fost, ca și în anii precedenți, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind de 64% (vs. 36% pers. fizice). Comparativ cu primele 8 luni din 2016, este de remarcat faptul că au crescut atât ponderea, cât și volumul achizițiilor realizate de către persoamele fizice: ponderea, de la 30% la 36%, iar volumul, cu 36% (procent mult superior creșterii generale a pieței la 8 luni, respectiv +14,5%). Aceste cifre ne arată că practic, vânzările de autoturisme noi au crescut în special datorită achizițiilor realizate de către persoanele fizice, a căror detașare de Programul “Rabla”, este tot mai evidentă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      In ceea ce privește autoturismele rulate (în marea lor majoritate nefiscalizate), se observă faptul că, în primele opt luni din 2017, au fost înmatriculate cca. 338.000 unități (mai multe decat s-au înregistrat pe întreg anul 2016), adică de 5 ori mai multe decât cele noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Această situație se datorează, după cum APIA a semnalat încă de anul trecut, eliminării de la 1 februarie 2017 a Timbrului de Mediu. Ceea ce este si mai grav insă, este faptul că numărul autoturismelor rulate importate cu emisii poluante ridicate (Normele Euro3 si Euro2) a crescut de
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2,5 ori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce priveşte producţia naţională şi exportul, se poate vorbi, din lipsa de date oficiale de la Dacia, doar de producția Ford România (40.837 unități) și Roman S.A. (10 unități) care, în primele opt luni, au totalizat 40.847 unități, în creștere cu 41,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, marea lor majoritate (40.614 unitati) fiind exportate. In aceste condiții și exportul realizat de către Ford înregistrează o creștere consistentă, de 45,0%, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Referindu-ne la achiziţionarea de maşini noi de către persoanele fizice şi juridice, în funcție de volumele livrate, top-ul pe mărci are pe primul loc Dacia, cu 24.002 unități (29,7% cotă de piață, pe un volum în creștere cu 14,5% față de 2016), urmată de Volkswagen cu 8.813 unități (10,9% cotă de piață, volume în creștere cu 19,4% față de 2016); Skoda 7.278 unităţi (9,0% din total piață, volume în creștere cu 10,1%); Renault 6.572 unități (8,1% cotă de piață, volume mai mari cu 25,4%); Ford 5.441 unităţi (6,7% din total piață, volume în creștere cu 24,7%); și Opel cu 4.029 unităţi (5,0% din total piață, volume mai mari cu 21,2%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      In funcţie de tipul de combustibil, autoturismele cu motoare pe benzină încep să domine piața, cu o pondere de 51,1% din total, în ușoară creștere comparativ cu ponderea pe care o aveau după primele 8 luni din anul trecut (50,9%). In ceea ce priveste gradul de penetrare pe marca și model al celor doua categorii, remarcăm faptul ca în cazul livrărilor de autoturisme cu motoare pe benzină, 5 mărci și respectiv 9 modele dintre primele 10 mărci / modele, cele mai vândute au o pondere peste această medie (51,1%), în timp ce la motorizările diesel, 8 din primele 10 mărci și respectiv 6 modele au o pondere peste cea a acestei categorii (47,0%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      In ceea ce privește autoturismele “verzi“ (electrice și hibride), acestea au ajuns la o pondere de 1,9% din totalul livrărilor realizate în primele opt luni ale lui 2017. Chiar dacă volumele sunt (încă) foarte mici, creșterile sunt importante atât la cele electrice (+174,6%) cât și cele hibride (+160,0%) și arată faptul că există un potențial important de creștere al acestei categorii de autoturisme care, stimulată corespunzător (așa cum este astăzi), va realiza volume importante, contribuind, astfel, la reducerea poluării generate de traficul auto.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      PwC a dat publicităţii un nou raport care arată schimbarea de paradigmă în ceea ce priveşte formarea forţei de muncă şi trecerea la un sistem bazat pe învăţare continuă în perioada angajării, pentru ca lucrătorii să poată ţine pasul cu impactul tehnologiei asupra pieţei muncii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Raportul  “Workforce of the future: the competing forces shaping 2030”, realizat pe baza unui sondaj la care au participat 10.000 de persoane din Marea Britanie, Germania, India şi Statele Unite, analizează patru scenarii posibile ale muncii în 2030, pentru a arăta cum factorii concurențiali, inclusiv automatizarea, conturează viitorul forţei de muncă. Fiecare scenariu luat în calcul are consecinţe profunde pentru piaţa muncii, care nu pot fi ignorate de guverne, organizaţii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      sau indivizi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Majoritatea respondenţilor la sondajul PwC (65%) sunt de părere că tehnologia va îmbunătăţi perspectivele de angajare, chiar dacă angajaţii din Statele Unite (73%) si India (88%) sunt mult mai încrezători în impactul benefic al tehnologiei în comparație cu cei din Marea Britanie (40%) şi Germania (48%). În general, aproape trei sferturi dintre respondenți sunt de părere că tehnologia nu va fi capabilă să înlocuiască în întregime mintea umană (73%) şi majoritatea (86%) spun că abilităţile umane vor fi întotdeauna căutate pe piaţa muncii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Realitatea de zi cu zi i-a învăţat pe angajaţi că este important să continue să înveţe pe întreg parcursul vieţii profesionale. Potrivit raportului, 60% dintre respondenţi sunt de părere că puţini oameni vor avea locuri de muncă stabile în viitor. Oamenii trec de la paradigma unei calificări iniţiale suficiente pentru întreaga carieră, la cea a acumulării de noi cunoștințe şi aptitudini odată la fiecare câțiva ani, corelat cu dezvoltarea unor abilități personale precum managementul riscului, leadership şi inteligența emoțională”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În timp ce respondenții la sondaj sunt optimiști în legătură cu impactul tehnologiei, 37% dintre aceștia fiind chiar entuziasmați de viitoarea lume a muncii ca fiind una plină de posibilități, aceștia sunt îngrijorați că automatizarea va pune anumite locuri de muncă în pericol. Tot 37% dintre respondenți sunt de părere că automatizarea le pune locurile de muncă în pericol, în creștere faţă de nivelul de 33% înregistrat în 2014. Peste 56% sunt de părere ca guvernele ar trebui să ia măsuri pentru a proteja locurile de muncă de impactul automatizării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Anxietatea privind viitorul ucide încrederea şi dorinţa de a inova. Cu o treime dintre lucrători îngrijorați în legătură cu viitorul locurilor de muncă din cauza automatizării, angajatorii trebuie să poarte un dialog deschis cu angajații, pentru a-i informa din timp despre impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă. Este nevoie de o schimbare fundamentală de abordare a modului în care lucrăm, iar organizațiile nu trebuie sa subestimeze amplitudinea acestei transformări”, a adăugat Oana Munteanu, Senior Manager, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă pentru Resurse Umane, PwC România.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Cele patru lumi până în 2030

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Raportul prezintă patru posibile scenarii pentru piața muncii în 2030, luând în calcul impactul mega-tendințelor globale, avansul inteligenței artificiale şi al automatizării. Aceste scenarii propun diverse ipoteze despre modul în care forța de muncă se va adapta la aceste schimbări, precum şi despre felul în care tehnologia va influența felul în care fiecare dintre aceste lumi funcționează.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      1. Lumea Roșie condusă de regulile inovaţiei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Lumea Roșie este un incubator perfect pentru inovare, cu organizații și indivizi care se duc să ofere consumatorilor ceea ce doresc. Platformele digitale și tehnologia le permit celor care au idei câștigătoare, specialiștilor și experţilor de nişă să înflorească. Afacerile vor fi inovatoare pentru a crea un cadru personalizat și pentru a găsi noi modalități de a servi aceste nișe. Dar într-o lume în care ideile și regulile depășesc reglementările, riscurile sunt mari. Afacerile câștigătoare de astăzi ar putea deveni speţe în justiţie.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În Lumea Roșie, inovația și oamenii sunt inseparabil. Companiile sunt golite și agitate, dar completate de talentul atras de următoarea oportunitate promițătoare. Lucrătorii știu că cele mai solicitate abilități vor aduce cel mai mare pachet de recompense.  Companiile vor avea angajaţi care vor gândi la fel, făcuţi pentru a se completa unul pe celălalt, ajutaţi de tehnologie şi generând bule de inovații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Proiectele se vor dezvolta rapid, în timp ce specialiștii se vor afla într-o dinamică continuă, staţionând într-un loc doar atâta timp cât proiectul sau ideea de afacere va fi implementată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      HR nu există ca o funcție distinctă, iar antreprenorii se vor baza pe servicii externalizate și procese de automatizare pentru a angaja personal nou. Companiile mai mari vor revitaliza lumea pentru a „dobândi” talentul și proprietatea intelectuală, folosind specialiști de talente și AI pentru a identifica experţii pe care îi doresc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tehnologia va avea un rol deosebit într-un asemenea scenariu, încurajând crearea unor „bule sociale” puternice, asemănătoare, transfrontaliere, care să permită antreprenorilor să-şi depăşească propria condiţie. Noi produse și modele de afaceri vor putea fi dezvoltate cu viteza luminii, alimentate fiind de tehnologie și accesul la informaţii. Și astfel, companiile vor putea găsi noi modalități de a servi piețele de nișă și preferințele individuale. În scenariul denumit „Lumea Roşie”, platformele digitale vor aduce la uniunea lucrătorilor cu angajatorii, inovatorilor cu capitalul și a consumatorilor cu furnizorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2. În Lumea Albastră, corporația este rege

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În lumea albastră, capitalismul domnește. Companiile își văd dimensiunea și influența ca fiind cea mai bună modalitate de a-și proteja marjele de profit împotriva concurenței intense din partea colegilor lor și a noilor agenți de publicitate agresivi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Corporațiile cresc la o asemenea amploare și exercită o astfel de influență, încât unele devin mai puternice și mai mari decât economiile naționale. Este o lume în care preferințele individuale au un precedent asupra responsabilității sociale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce priveşte forţa de muncă, este o lume a talentului extrem. Oamenii excepționali sunt foarte solicitați, astfel încât angajatorii asigură un grup de bază de profesionişti de vârf, oferind recompense excelente. Dar forța de muncă este slabă, iar companiile vor aduce oameni talentaţi doar atunci când va fi necesar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Efortul uman este maximizat prin utilizarea sofisticată a tehnicilor și tehnologiilor de îmbunătățire fizică și medicală și, împreună cu automatizarea, analiza și inovația, împing performanța la locul de muncă spre limitele sale. Performanța muncitorilor este măsurată și analizată în permanență, permițând o nouă rasă de super-lucrători de elită.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În această lume, o carieră corporativă împarte persoanele în două categorii: cei cu personalitate şi cei depersonalizaţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În acest scenariu se va utiliza la scară largă automatizarea şi AI pentru a spori porducitivitatea şi calitatea, dar forţa de muncă brută va fi în continuare în căutare. Efortul uman este maximizat prin utilizarea îmbunătățirilor fizice și medicale. Va fi o lume în care senzorii și analizele de date vor măsura continuu, vor analiza și vor optimiza performanța la fiecare pas.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Recompensele în această lume sunt mari, dar prețul pe care muncitorii îl plătesc sunt datele lor personale care vor fi folosite pentru a anticipa performanța și a anticipa riscul uman.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      3. În Lumea Verde, companiile au grijă de mediu

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aceasta este o lume în care responsabilitatea corporatistă nu este doar un lucru frumos, ci este imperativ pentru afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Acest scenariu se caracterizează printr-o conștiință socială puternică, un sentiment de responsabilitate ecologică, un accent pe diversitate, drepturile omului și o recunoaștere a faptului că afacerile au un impact care depășește cu mult nivelul financiar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Încrederea este moneda de bază care stă la baza afacerilor și ocupării forței de muncă. Companiile trebuie să-și pună propriul scop societal în centrul strategiei lor comerciale. Lucrătorii sunt atrași de oportunitatea de a lucra pentru o organizație pe care o admiră și ale cărei valori se potrivesc cu propriile lor valori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Chiar și așa, concurența rămâne intensă pentru cel mai bun talent și, prin urmare, recompensa financiară este încă importantă. Pachetul de stimulente este un instrument esențial în atragerea și reținerea angajaţilor, devenind din ce în ce mai inventiv. Trei săptămâni de concediu plătit pe an pentru a lucra pe proiecte de caritate și sociale este o practică standard.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Se așteaptă ca angajaţii să reflecte valorile angajatorului, atât la locul de muncă, cât și la domiciliu, prin angajamente organizatorice. Călătoriile sunt strict controlate și monitorizate și există stimulente pentru utilizarea inventivă și eficientă a resurselor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Funcția de resurse umane, redenumită „Oameni și societate”, cuprinde un amestec larg de HR, marketing, responsabilitate socială corporativă și analiză a datelor. În această lume, ideea unui loc de muncă pentru viață revine la lexiconul dat de locul de muncă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În această lume, automatizarea și tehnologia sunt elemente esențiale pentru a proteja resursele limitate și pentru a minimiza daunele aduse mediului. Tehnologia este folosită pe scară largă pentru a înlocui nevoia de a călători, determinând, la rândul său, o inovație rapidă în tehnologia comunicațiilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dar în lumea verde, tehnologia este o sabie cu două tăișuri: permite organizațiilor să-și îndeplinească agenda etică și de mediu, dar care vor fi costurile pentru oameni?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      4. În Lumea Galbenă, oamenii sunt pe primul loc

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aceasta este o lume în care muncitorii și companiile caută un sens și o relevanță mai mare în ceea ce fac. Întreprinderile sociale primare și comunitare găsesc cel mai mare succes și prosperă. Fluxurile de capital sunt dirijate către branduri etice și incocente. Este o lume în care lucrătorii și consumatorii caută sens și relevanță din partea organizațiilor, cei cu inima socială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În această lume, artizanii, producătorii și noile bresle se dezvoltă. Este o lume în care umanitatea este foarte apreciată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      În ceea ce priveşte forţa de muncă, lucrătorii cu aceeași grijă gravitează unul lângă celălalt, ajutat de platforme tehnologice. Colaborarea este esențială, persoanele se reunesc pentru a lucra la proiecte sau pentru a realiza o idee – atâta timp cât este nevoie. Breslelele / Asociațiile de ajutorare a angajaţilor creează cadrul necesar atunci când este nevoie, rămân actuale și construiesc încredere în serviciile lor. Acestea oferă membrilor un sentiment puternic de identitate, cu persoanele care se văd ca membri ai profesiei lor. Lucrătorii se identifică unul cu celălalt datorită setului de aptitudini, intereselor și obiectivelor lor specifice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Este o lume în care recompensele nefinanciare sunt evaluate în mod echitabil într-un compromis pentru salarii mai mici. Munca este adesea un concept fluid, iar o săptămână de muncă de luni până vineri, cu programul de la 09:00 la 17:00 este rar întâlnită acolo unde frontierele dintre viata personală şi cea profesională sunt neclare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Tehnologia în Lumea Galbenă contribuie la crearea unei lumi galbene vibrante, prin reducerea barierelor la intrare și prin asigurarea accesului la capitalul aglomerat și la o piață mondială. Va permite companiilor antreprenoriale să concureze în domenii dominate anterior de mari organizații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dar este o lume în care conflictele rămân în jurul utilizării tehnologiei, deoarece oamenii sunt mai puțin susceptibili de a lua dezavantajele automatizării fără luptă. Pe măsură ce mai mulți oameni sunt afectați de progresele tehnologice și văd că abilitățile lor devin caduce, dezamăgirea și împingerea împotriva politicilor care favorizează elita cresc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Dar tehnologia invizibilă, cum ar fi suportul funcțional din spatele biroului AI, și automatizarea sarcinilor care sunt dăunătoare / imposibil de realizat pentru oameni, încă persistă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      “Raportul conturează patru scenarii ale muncii foarte diferite, fiecare implicând transformări fundamentale faţă de modul în care funcționează în prezent piaţa muncii. Deşi nimeni nu poate şti cu certitudine cum va arăta lumea în 2030, este destul de probabil că o serie de aspecte ale acestor patru scenarii propuse de PwC vor fi puse în practică, într-o anumită măsură. Acele organizaţii şi angajaţii care vor înţelege cât mai bine posibilele evoluţii şi implicaţiile acestor transformări, şi care se vor pregăti în perspectiva acestora, vor fi în măsură să facă trecerea cu succes la realităţile noii lumi a muncii”, a conchis Ionuţ Simion.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        tighina

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și organizația de suport în afaceri „Dnestr  Entreprises” a lansat astăzi, 27 septembrie 2017, la Tighina prima sesiune de instruire pentru femeile antreprenoare din cadrul Proiectului „Business Academy for Women” (BAW).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe parcursul a două zile de instruire, 25 de femei de afaceri din stânga Nistrului își vor dezvolta abilitățile în domeniul marketing-ului, managementului întreprinderii și a operațiunilor de export-import în contextul DCFTA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Este primul proiect european destinat antreprenoriatului feminin care cuprinde în aria sa geografică și beneficiare din raioanele din Estul Republicii Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În deschiderea evenimentului,  dna Iulia Iabanji, Director general ODIMM, a subliniat că Proiectul BAW are drept scop susținerea  femeilor în dezvoltarea potențialului lor de antreprenoare prin îmbunătățirea abilităților de gestionare și extindere a afacerii:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        “Dorim ca prin acest proiect să ajutăm femeile antreprenoare  să-și crească capacitatea managerială de analiză și diagnostică a companiei, pentru a identifica punctele de creștere a afacerii și extinderea pe noi piețe. În același timp, am fost surprinse de diversitatea  domeniilor de activitate a participantelor și creativitatea de dezvoltare a afacerilor acestora”, a menționat Iulia Iabanji

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Directorul Organizației de suport în afaceri „Dnestr  Entreprises”, Inna Polisciuc, a menționat că etapa de instruire este constituită din 3 module, care includ instrumente ale marketingului modern, optimizarea business proceselor și busines modelelor în cadrul unei întreprinderi, promovarea pe piață și efectuarea operațiunilor de export-import în contextul DCFTA.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Trainerii implicați în procesul de instruire vor ține cont de tendințele business-ului contemporan și schimbările care se produc în continuu în economia piețelor externe precum și de domeniul de activitate a participantelor”, a reiterat Inna Polisciuc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În premieră pentru Republica Moldova, în cadrul acestui proiect vor fi implementate componente ale programului european de instruire PLATO, care presupune transferul de cunoștințe și experiență de la antreprenorii de succes către antreprenoarele participantele proiectului BAW.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Proiectul „Business Academy for Women” urmărește promovarea abilităților economice și sociale a femeilor, inclusiv a celor din regiunile rurale, prin reducerea inegalității de gen și sporirea accesului acestora la resurse financiare, servicii, tehnologii inovaționale și oportunități de dezvoltare. BAW a fost inițiat în luna februarie curent și are o continuitate de 18 luni. În cadrul proiectului vor fi instruite cu titlu gratuit circa 300 de femei de afaceri de pe tot teritoriul Republicii Moldova privind eficientizarea modelului de business şi orientarea companiei spre extindere și export.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cele mai inovative 10 proiecte investiționale, selectate în cadrul concursului de granturi ale BAW, vor beneficia de finanțare nerambursabilă în valoare de 6 mii EURO.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Proiectul este finanțat de către Uniunea Europeană (EU), implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Centrul Internațional de Promovare a femeilor în Business (ICAWB).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Președintele moldovean, Igor Dodon, vrea mai multe atribuții. Ca urmare, el dorește ca Republica Moldova să devină o republică prezidențială, fapt pentru care socialiștii au început o amplă campanie de colectare a semnăturilor. Analiștii susțin că această acțiune nu este nimic altceva decât una preelectorală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Duminica trecută, Partidul Socialiștilor a organizat proteste la Anenii Noi, Bălți și Cahul. Manifestanții au votat o rezoluție, iar reprezentanții PSRM au anunțat că încep o campanie națională de colectare a semnăturilor în susţinerea trecerii la forma de guvernare prezidenţială și pentru ca președintelui să i se atribuie funcţia de şef al puterii executive în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Analistul politic Victor Ciobanu spune că ceea ce fac socialiștii nu e nimic altceva decât o procedură preelectorală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        El (n.n. – Dodon) își pune efectivul de partid cu umblatul pe la casele oamenilor. Colectarea de semnături este un prilej ca să intri în casa omului și să îi spui ceva. Anume: ‘vreți să fiți bine? Iată Dodon vrea să facă asta, dar nu poate’. Normal că lumea vrea să trăiască bine. Această inițiativă este absolut irealizabilă în condițiile Republicii Moldova, deoarece suntem o țară parlamentară. Dar este un bun prilej de a porni campania electorală înainte de campania electorală”, a menționat specialistul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Reieșind din competențele președintelui, Dodon nu poate să facă tare multe. A făcut multe promisiuni în campania electorală pe care nu poate să le îndeplinească, iar acum „vrea să se joace și să ceară republică prezidențială”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În primul rând, această inițiativă este irealizabilă. Această inițiativă va fi un fel de aflare în treabă a socialiștilor. Ei vor încerca să țină în priză electoratul și să fie alături de el prin colectarea semnăturilor. Astfel, ei mereu vor fi aproape de oameni și le vor spune că Dodon vrea să facă ceva, dar nu poate și trebuie de modificat Constituția”, a comentat pentru Transilvania Regional Business Valentin Dolganiuc, reprezentantul Platformei „Demnitate și Adevăr”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        B.D.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, se află într-un război deschis, cel puțin, în fața cetățenilor. Această acțiune, însă, este mimată, spun analiștii politici de la Chișinău, pentru a câștiga dividende politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Eu cred că, deocamdată, este o luptă mimată și, în mod obiectiv, ei au nevoie unul de altul, derulând acest război virtual, în termeni geopolitici, în care, până la urmă, niciunul nu este pro-rus sau pro-european. Ni se servește acest spectacol și noi suntem impuși să-l vizionăm zi de zi și să nu atragem atenția la celelalte probleme care sunt foarte importante pentru cetățeni și pentru țară”, a declarat analistul politic de la Chișinău, Victor Ciobanu, pentru Transilvania Regional Business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Există și cealaltă parte de adevăr, ei sunt parteneri în acest spectacol până la o anumită limită, până la alegeri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Se ajunge în preajma alegerilor și ei trebuie să-și ia fiecare partea sa de electorat. Suntem într-o situație de joc mixt, în care sunt parteneri de nevoie și pe de altă parte sunt concurenți”, a adăugat analistul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Reprezentantul Platformei „Demnitate și Adevăr”, Valentin Dolganiuc, spune că moldovenii asistă la o bătălie între 2 carteluri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ei au făcut împreună afaceri murdare, devalizări de bănci, spălare de bani. Aici se urmăresc mai multe scopuri din ambele părți. Plahotniuc are nevoie de Dodon, el l-a creat, el l-a crescut și el l-a înscăunat. Și Dodon are nevoie de Plahotniuc ca să dea bine în fața Rusiei și a lui Putin. Nu există nicio sinceritate în declarațiile nici ale unuia. Dacă Plahotniuc ar fi sincer în declarațiile sale privind Uniunea Europeană, atunci demult ar fi adoptat legea privind interzicerea posturilor rusești pe teritoriul Republicii Moldova. Acest lucru nu s-a întâmplat și nici nu cred că se va întâmpla”, a precizat Valentin Dolganiuc pentru Transilvania Regional Business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Amintim că, în ultima perioadă, șeful statului a refuzat să semneze decretul de numire în funcție a candidatului PD la șefia Ministerului Apărării. Totodată, Dodon a refuzat să promulge mai multe legi votate de deputați și le-a expediat înapoi în Parlament pentru reexaminare. Ca urmare, reprezentanții PD l-au atenționat pe Dodon că aceste acțiuni ar putea avea urmări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totuși, Victor Ciobanu spune că există probabilitatea ca în viitorul apropiat democrații să vină cu o tentativă de a iniția procedura de demitere, care, însă, până la urmă nu se va solda cu nimic, deoarece până la alegeri ei au nevoie unul de altul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        B.D.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        creativa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de punct de contact Enterprise Europe Network, în parteneriat cu Biroul Europa Creativă România, vă invită la evenimentul de informare pe tema oportunităților de finanțare și cooperare pentru sectoarele culturale și creative, în data de 4 octombrie 2017 la Cluj-Napoca.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Vor fi prezentate informații despre linia de finanțare proiecte de cooperare europeană a Subprogramului Cultura, exemple de proiecte finanțate, modalități de identificare a partenerilor europeni, dar și două produse de creditare garantate prin intermediul programului Europa Creativă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evenimentul este dedicat organizațiilor din sectoarele culturale şi creative de la nivel local și regional, în special entităților private/firmelor care activează în domeniile: arhitectură, arhive, biblioteci, muzee, artizanat, meșteșuguri, patrimoniu cultural material și imaterial, design, inclusiv vestimentar, festivaluri, muzică, literatură, artele spectacolului, arte vizuale, radio, edituri, firme de publicitate, precum și într-o anumită măsură organizațiilor din domeniul audiovizual și gaming-ITC. Organizatorii își rezervă dreptul de a selecta participanții, în limita locurilor disponibile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sesiunea de informare va avea loc la sediul ADR Nord-Vest, din Calea Dorobanților nr.3, Cluj-Napoca, începând cu ora 09:30. Agenda este disponibilă aici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Participarea este gratuită, însă locurile sunt limitate. În vederea înregistrării, cei interesați sunt rugați să completeze online formularul de înscriere, până cel târziu în data de 29 septembrie a.c., ora 14:00.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        transporturilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Creşterea economică şi investiţiile semnificative în parcul national auto de marfă au dus piaţa transporturilor la un nivel istoric, depăşind anul trecut graniţa de 10 miliarde de euro, se precizeaza intr-un studiu recent al companiei de business intelligence KeysFin. Peste 34.000 de firme, cu 156.000 de angajaţi asigură, în prezent, transportul de marfă în ţară şi în străinătate. România a devenit, în ultimii ani, unul dintre jucătorii cei mai activi la nivel european.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Studiul KeysFin, care ia în calcul datele comunicate de firme la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, face o radiografie detaliată a evoluţiei sectorului transporturilor în ultimii şase ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Numărul companiilor de transport de marfa a crescut în această perioadă cu peste 5.000, de la 28.914 de firme în 2012 la 34.628 de societăţi în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe fondul creşterii economice şi, implicit, a volumului de marfă, afacerile firmelor din acest sector au avansat semnificativ, depăşind anul trecut nivelul de 47 de miliarde de lei, cu 14 miliarde de lei peste rezultatul din 2012.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Transportul rutier de marfă a reprezentat 77,3% (36,3 mld.lei) din totalul afacerilor înregistrate în 2016, în timp ce business-ul din sectorul de depozitare a însemnat 20,8% (9,79 mld.lei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Rezultatul net a depăşit, anul trecut, 1,81 miliarde de lei, iar profitul net al sectorului a fost de 2,55 miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă faţă de cea înregistrată acum şase ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Într-o ţară în care infrastructura de transport este deficitară, rezultatele înregistrate de aceste firme vin să confirme potenţialul foarte bun de business din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Experţii afirmă că poziţia geostrategică a României şi evoluţia economică bazată în principal pe consum vin să susţină o prognoză extrem de optimistă privind anul 2017. „Rezultatele financiare ale sectorului urmează, cel mai probabil, să depăşească rezultatul înregistrat în anul precedent”, susţin aceştia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit studiului KeysFin, piaţa transporturilor din România este extrem de fragmentată, neexistând nicio companie care să deţină o cotă importantă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cel mai important transportator, judecând după cifra de afaceri, este AQUILA PART PROD COM SRL, firmă prahoveană care a raportat în 2016 afaceri de 797,9 milioane de lei. Societatea, înfiinţată în 1994, avea o cotă de piaţă de 1,7%, active de 353,5 milioane lei şi 2183 de angajaţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Locul secund în top 5 jucători din piaţa transporturilor este ocupat de CARRION EXPEDITION SRL, cu afaceri de 646,7 milioane de lei şi un rezultat net de 20 milioane lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Având o cotă de piaţă estimată la 1,4%, firma clujeană înfiinţată în 2009 raporta active de 438,6 mil.lei şi 2024 de angajaţi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe locurile următoare se situau, în ordinea cifrei de afaceri, firma bucureşteană SCHENKER LOGISTICS ROMÂNIA SA (484,1 mil.lei), compania bihoreană TRANSMEC RO SRL (394,3 mil.lei) şi societatea DUVENBECK LOGISTIK SRL din Braşov (303,5 mil.lei)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Interesant este şi faptul că, dincolo de cotele de piaţă, domeniul transporturilor pare că s-a stabilizat în ultimii ani, dovadă că numărul firmelor nou înfiinţate a scăzut semnificativ, de la 13.008 în 2008 (anul considerat de boom în piaţa transporturilor) la numai 3438 în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din totalul de 34.628 de societăţi, numai 1247 erau firme nou înfiinţate și active în 2016, restul fiind firme cu experienţă în domeniu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Relevantă este, totodată și evoluția numărului firmelor de transport care au intrat în insolvenţă. Numărul lor a scăzut puternic în 2016 la 2931, faţă de 6863 câte erau cu doi ani în urmă. Mai mult, numărul insolvenţelor, în 2017, se află deocamdată la minimul ultimilor şapte ani (1742 cazuri).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dincolo de rezultatele pozitive, pe ansamblu, piaţa transporturilor nu este scutită de provocări, afacerile din acest sector fiind influenţate de blocajul financiar şi de indisciplina financiară care afectează multe dintre ramurile economiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Datele financiare analizate de KeysFin arată că datoriile transportatorilor au crescut, pe ansamblu, de la 18,5 miliarde lei în 2012 la 24,7 mld.lei în 2016 în timp ce totalul creanţelor a atins anul trecut valoarea de 11,9 mld.lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ponderea datoriilor comerciale a rămas relativ constantă în tot intervalul analizat (2012-2016), la 30-32%, valoarea acestora depăşind 7,7 mld. lei în 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Perioada medie de încasare a creanţelor era de 92 de zile anul trecut, faţă de 98 de zile în 2012 iar perioada medie de plată a datoriilor a scăzut și ea la 192 de zile, faţă de 206 în urmă cu cinci ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Datele prezentate de KeysFin vin să susţină ideea că şi în acest domeniu este absolut necesară o informare constantă privind situaţia partenerilor de afaceri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie bună atunci când vine vorba de valoarea contractului, ce servicii îi oferi, practic să-ți crești șansele că îţi vei primi banii”, afirmă experţii KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Indiferent de dimensiunea business-ului, istoricul, situaţia acestuia, astfel de informaţii sunt esenţiale pentru a creiona o evaluare care să includă atât aspectele pozitive cât mai ales pe cele cu potenţial negativ în relaţia cu partenerul de afaceri. Pe baza acestui raport, departamentele financiare, managerii în principal, îşi pot dimensiona contractele, aşteptările şi pot lua măsuri de prevenire pentru a exploata potenţialul de dezvoltare dar şi pe cel de risc„, au mai spus analiştii de la KeysFin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Poroșenko

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Discursul lui Poroșenko în fața Adunării Generale a ONUa avut ca şi punct central conflictul cu Rusia și necesitatea unei misiuni ONU de menținere a păcii în estul Ucrainei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În perioada 18-20 septembrie 2017 a avut loc la New York a 72-a Adunare Generală a Organizaţie Naţiunilor Unite (ONU), unde a fost prezent şi preşedintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Principalul subiect expus în alocutiunea sa în faţa Adunării Generale a ONU a fost legat de conflictul care se perpetuă între Ucraina și Federația Rusă datorită ingerinței acesteia din urmă în granițele teritoriale ale statului ucrainean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Petro Poroșenko a reiterat consecinţele agresiunii şi a invadării teritoriului ucrainean de către Federaţia Rusă, începând cu anul 2014. Amintind de numărul de victime produs de conflictul dintre forţele guvernamentale şi separatişti pro-ruși sprijiniţi de Rusia, Poroșenko declara:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Este bine-venită orice propunere care ar fi pacificatoare şi consider că o misiune a ONU este singura soluţie viabilă menită să descaladeze  conflictul, să protejeze cetăţenii ucraineni şi să ne aducă mai aproape de o soluționare (a conflictului) pe cale politică. De aceea, misiunea de menţinere a păcii ar trebui să fie desfăşurată pe întreg teritoriul aflat sub ocupaţie, inclusiv pe graniţa ucraineano-rusă. Aceasta este o necesitate, pentru că atâta timp cât graniţa (dintre cele două state) este folosită drept rută de furnizare (de sprijin militar) niciodată nu va exista pace în Ucraina”. Continuând critica la adresa Rusiei sublinia faptul că „componenta teroristă din războiul hibrid purtat de Rusia în estul Ucrainei este complet vizibilă şi devine o realitate zilnică în Donbas”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Această declarație vine în contextul în care s-a discutat recent despre posibilitatea și condițiile unei misiuni de pace a ONU în estul Ucrainei. În acest sens, Rusia şi-a dat acordul privind desfăşurarea misiunii ONU în estul Ucrainei, propunere căreia liderii de la Kiev s-au opus. Conform formulei inițiale propuse de Moscova, personalul misiunii ONU urma să fie desfăşurat pe linia de contact dintre forţele guvernamentale şi separatiştii pro-ruși, până când cele două părţi îşi vor retrage echipamentele militare şi vor înceta conflictul. Însă, acceptarea unei asemenea propuneri, ar însemna de facto recunoaşterea pseudo-existenței Republici Populare Donetsk şi a Republicii Populare Luhansk. Ulterior, Moscova a revenit cu a altă propunere, în care acceptă desfăşurarea misiunii de menţinere a păcii şi în zonele unde separatiştii pro-ruși deţin controlul, însă fără a menționa nimic legat de prezența personalului ONU şi pe graniţa Ucrainei cu Rusia, propunere la care Kievul s-a opus din nou.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, miercuri 21 septembrie, la New York, statele JIT (Joint Investigation Team) au confirmat sprijinul acordat de procuratura olandeză  în vederea identificării şi judecării suspecţilor care au produs tragedia în care a fost implicat avionul MH17 al companiei Malaysia Airline în 17 iulie 2014, în urma căruia 283 de pasageri şi personal de bord şi-au pierdut viaţa. Amintim faptul că avionul MH17 a fost doborât de separatiştii pro-ruși, folosind rachete de provenienţă rusească. În acest sens, Poroșenko reitera că în urma a doua investigaţii complete s-a dovedit faptul că „în spatele acestei oribile tragedii s-au aflat ruşi, iar rachetele folosite au provenit din Rusia”. În consecinţă, preşedintele ucrainean concluzionând pe acest subiect afirma că se aşteaptă ca „Rusia să fie adusă în faţa Curţii Internaţionale sub acuzaţia de finanţare a unor acte teroriste comise din 2014 şi până în prezent”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Printre altele, preşedintele Ucrainei îşi exprima îngrijorarea faţă de compartamentul şi acţiunile liderului de la Phenian, îngrijorarea faţă de instabilitatea din centrul continentului african şi a situaţiei prezente din Siria. În ceea ce priveşte conflictul din Siria, Petro Porosenko a remarcat utilitatea bazelor navale ruseşti din Crimea, adăugând că Rusia foloseşte Crimeea ca „avanpost militar” de unde trimite nave şi echipamente înspre Siria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nu în ultimul rând, Porosenko i-a îndemnat pe omologii săi ONU să recunoască Holomodor un act de genocid. (n.b. între 1932-1933, a avut loc cea mai mare epurare de ucraineni la comanda lui Stalin, eveniment recunoscut în istorie sub denumirea de Holomodor). De aceea, „fac apel la toate statele din ONU să  facă propria lor judecată istorica și să ia o decizie prin care să recunoască Holomodor drept un act de genocid”, conchidea preşedintele ucrainean.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cu ocazia discursului său la ONU, Porosenko nu a ratat ocazia să amintească reformele pozitive ce s-au produs şi care continuă să aibă loc în Ucraina, printre care lupta împotriva corupţiei, promovarea reformelor judiciare, implementarea descentralizării sau îmbunătăţirea oportunităţilor de business.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Acum un an şi jumătate economia Ucrainei se găsea la un nivel atât de scăzut încât noi (ucrainenii) puteam doar visa la stabilizare macroeconomică; acum avem toate instrumentele să spunem că redresarea economică este în desfăşurare şi aspecte precum asigurarea aprovizionării cu energie, securitatea alimentară, promovarea dezvoltării inovaţiei, infrastructură sustenabilă, promovarea unui sistem de sănătate public corespunzător și un sistem de educaţie accesibil se regăsesc printre priorităţile agendei de dezvoltare 2030 pentru Ucraina…și cred că nicio ţară nu poate reuşi de una singură aceste reforme fără un climat de pace, remarca Poroșenko, făcând referire la sprijinul pe care se așteaptă să-l primească Ucraina din partea actorilor internaționali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Una dintre cele mai așteptate întrevederi bilaterale pentru liderul de la Kiev se va desfășura în decursul zilei de miercuri, cînd ar urma ca preşedintele Petro Poroșenko să aibă o întâlnire cu omologul său american, Donald Trump, prilej cu care vor fi discutate, cu siguranţă, principalele probleme de securitate pe care Ucraina le întâmpină datorită Federaţiei Ruse.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Amintim că, în urmă cu câteva zile, Ucraina şi Statele Unite deopotrivă au respins propunea Federaţiei Ruse cu privire la detaliile posibilei misiuni de menţinere a păcii în estul Ucrainei, atât timp cât personalului angajat în acest scop nu i se va permite monitorizarea graniţei ucraineano-rusești. În consecință, se așteaptă ca cei doi lideri să găsească o soluție de implementare a misiunii ONU de menținere a păcii, o acțiune care în contextul actual pare să reprezinte singura soluție pentru încetarea conflictului dintre forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși, sprijiniți de Kremlin. Inevitabil, sub orice forma ar fi gândită misiunea, aceasta trebuie să ia în calcul Federația Rusă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă într-un final se va reuși desfășurea unor trupe de menținere a păcii, sub egida ONU, ar însemna un pas esențial în întreruperea furnizării de sprijin și echipamente militare separatiștilor. Totuși aici răman două necunoscute:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        1. Dacă într-adevăr Moscova va accepta acest compromis – desfășurarea de trupe și pe granița dintre Ucraina și Federația Rusă – ori doar mimează o posibilă reconciliere
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        2. Care vor fi viitoarele strategii ale Rusiei în scopul menținerii influenței în zona separatistă Donbas.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.A.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        magnet

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Joi, 21 septembrie, a avut loc în sala mare a Primăriei Oradea, conferința ”Orașe Magnet – cazul Oradea”, susținută de Marcel Heroiu și Marius Cristea, ambii experți seniori ai Băncii Mondiale. La eveniment a participat primarul Ilie Bolojan,  viceprimarul Florin Birta, directorul Zonei Metropolitane Oradea (ZMO) Adrian Foghiș și numeroși reprezentanți ai instituțiilor locale și ai mediului privat din Oradea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ”Le mulțumesc oaspeților noștri pentru prezență! Știu că dânșii prezintă aceste rapoarte în mai multe orașe, fiind printre cei mai buni specialiști în dezvoltare regională și experți în raportări. Ei dețin date comparative și de la alte state ale lumii, fapt ce ne ajută să ne raportăm și la alte motoare de de dezvoltare. Noi ca oraș avem niște lucruri date pe care nu le putem schimba. De exemplu, nu ne vom putea compara niciodată cu capitala, deoarece e evident că aceasta este avantajată de suprafața mai mare a orașului, numărul mult mai mare de locuitori, dar și de o altă poziționare geografică. Dar, sunt lucruri pe care le putem face pentru a menține și în anii următori ritmul de creștere pe care l-am obținut, cu mențiunea că trebuie să tindem să atingem un nivel de prosperitate identic cu al orașelor dezvoltate din Europa”, a spus primarul Ilie Bolojan.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Oradea – oraș care oferă forță de muncă și o calitate ridicată a vieții

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cei doi seniori experți ai Băncii Mondiale au reușit prin prezentările lor să creeze o imagine de ansamblu a dezvoltării socio-economice a României din ultimii 17 ani, a orașelor României care au devenit motoare de dezvoltare, orașe printre care se numără și Oradea, dar și a factorilor care au generat sau dimpotrivă au împedicat dezvoltarea unui oraș.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Oradea atrage anual, în medie, împreună cu Zona Metropolitană Oradea, peste 3000 de locuitori noi, mai ales din orașele și comunele Bihorului, precum și din alte orașe importante din partea de vest a țării (remigrație). Acest flux, ca și puternica suburbanizare, pune presiune tot mai mare pe piața imobiliară și pe traficul auto.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Printre factorii care declanșează dezvoltare în general, se numără: suprafața orașului, numărul de locuitori, infrastructură pusă la punct, centre universitare puternice, oferte educaționale unice (cazul orașului Ploiești, care a dezvoltat în cadrul Universității o Facultate de Petro-Gaze unică în Europa), existența unei industrii etc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Despre orașul Oradea, un oraș cu aprox. 200.000 de locuitori, experții Băncii Mondiale au spus că acesta este un oraș atractiv prin oferta de locuri de muncă pe care o are și prin calitatea ridicată a vieții pe care o oferă. De altfel, în topul caracteristicilor care fac un oraș atractiv, Oradea se află pe locul 7 din totalul orașelor din România. Oradea este așadar percepută în mentalul colectiv ca un oraș cu o mare calitate a vieții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit raportului făcut de Banca Mondială, 1,6 % din populație trăiește în zona urbană funcțională (zona rezidențială, industrială, de trasport și de agrement), iar 2,6 % și-ar dori să trăiască în această zonă metropolitană, aceste cifre arătând dorința locuitorilor din zonele rurale învecinate orașului de a migra către Oradea pentru a lucra, pentru a avea joburi mai bine plătite și pentru o mai bună calitate a vieții. Potrivit raportului Băncii Mondiale, Oradea are aceeași zonă funcțională cu a orașului Galați, care este al doilea oraș industrial al României. 80% din atractivitatea orașului Oradea este așadar reprezentată de locurile de muncă și de calitatea vieții.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cu un profil industrial pronunțat, Oradea face parte din topul orașelor României care se extind către periferie

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, Oradea are un profil industrial pronunțat și face parte din topul orașelor care se extind către periferie (Oradea are o populație mobilă, dispusă să se mute spre aceste zone).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În același timp, o mare parte a forței de muncă din Oradea provine din zonele limitrofe: Sînmartin, Sîntandrei, Oșorhei, Săcueni, Nojorid, Salonta, Tileagd, Girișu de Criș, Biharia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un alt factor care arată că Oradea este un adevărat motor de dezvoltare este numărul foarte mare de navetiști pe care îl atrage, respectiv cca 35.000 de oameni care vin aici să lucreze. Oradea are, așadar, un profil de migrație și navetism.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Oradea trebuie să continue politicile de dezvoltare începute

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În final, experții Băncii Mondiale au recomandat administrației publice să continue politicile de dezvoltare începute: având în vedere profilul industrial al orașului axarea în continuare pe educația vocațională (școli profesionale); politica de retenție a populației tinere în oraș prin oferirea de spații de locuire, joburi bine plătite; continuarea dezvoltării infrastructurii și dezvoltarea trasportului public metroplitan; dezvoltarea parteneriatului cu firmele private; îmbunătățirea comunicării cu orașele din această regiune (Cluj, Timișoara, Bistrița etc) printr-un schimb de promovare reciprocă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ”Studiul scoate în evidență necesitatea unei legi dedicate dezvoltării metropolitane în România, subliniind importanța orașelor polarizatoare și a zonelor de influență ale acestora, declarându-le adevăratele motoare de dezvoltare economică a României”, a spus în finalul conferinței Adrian Foghiș, directorul Zonei Metropolitane Oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        toamna oradeana
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cetatea Oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Toamna Orădeană ediția 2017 – va avea loc în perioada 5 – 8 octombrie, în Piața Unirii și Cetatea Oradea și este organizată de Primăria Municipiului Oradea prin Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune (APTOR).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Piața Unirii- Taste of Oradea

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Piața Unirii va găzdui 4 zile de concerte extraordinare, iar printre cei care vor asigura muzica bună îi amintim pe Delia, Smiley, Zdob și Zdub, The Motans, Lora și mulți alții. Piața va fi animată de artiștii stradali și personaje fantastice ale companiilor de teatru stradal din Franța și Olanda, împreună cu alți artiști români, iar activitățile pentru copii îi vor face și pe ei să se simtă speciali.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În zona de food- Taste of Oradea din Piața Unirii cele mai bune restaurante din oraș își vor scoate bucătarii pricepuți în stradă și ne vor face poftă cu rețetele lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Accesul acestora în cadrul evenimentului va fi anunțată în zilele următoare printr-o selecție de ocupare a spațiilor disponibile. Dorim să oferim o experiență unică participanților, astfel că, vom fi foarte atenți la modul de prezentare și la produsele pe care vendorii le vor propune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        TO_KV_Unirii_110x160cm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cetatea Oradea- Street FOOD la Cetate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cetatea Oradea va deveni locul unde se va scrie din nou istorie, una despre oameni faini, mâncare grozavă și muzică excelentă. Vino la Street Food la Cetate să ai parte de cel mai bun #streetfood, care vine la pachet cu o super-atmosferă creată de Vița de Vie, Golan, Alexandrina, Lucia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ediția 2017 se va desfășura și în cartierele orădene prin organizarea unor concerte de muzică instrumentală sau prin spectacole de stradă inedite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evenimentul Toamna Oradeană se va deschide în 5 octombrie, începând cu ora 16:00, simultan în cele două locații principale, Piața Unirii și Cetatea Oradea, și se va încheia duminică, 8 octombrie, cu focuri de artificii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        BET

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        BET (Bucharest Exchange Trading), indicele principal al pietei de capital romanesti, implineste 20 de ani de existenta pe 19 septembrie 2017. Lansat de Bursa de Valori Bucuresti (BVB) pe 19 septembrie 1997, BET a fost primul indice dezvoltat si totodata indicele de referinta al pietei locale de capital. BET reflecta evolutia celor mai tranzactionate companii de pe Piata Principala a BVB, excluzand societatile de investitii financiare (SIF-uri). Criteriul principal de selectie al societatilor incluse in indice este lichiditatea. Incepand cu anul 2015, pentru selectie se aplica si criterii legate de transparenta emitentilor, calitatea raportarilor si a comunicarii acestora cu investitorii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Indicele BET si-a inceput istoria in urma cu 20 de ani de la un nivel de 1.000 de puncte, cu 10 companii si o capitalizare de 443 milioane lei. De-a lungul timpului, 36 de companii au fost incluse in BET. Astazi, indicele principal se afla la 8.000 de puncte, include 13 companii cu o valoare de piata de peste 35 miliarde de lei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Investitorii care au fost in piata de la inceput si au crezut in dezvoltarea pietei de capital romanesti au fost rasplatiti cu randamente foarte bune. Indicele principal al bursei a crescut de peste patru ori din 2009 si pana in prezent, companiile din BET distribuind in ultimii ani dividende consistente. Indiferent de trendul pietei, insa, cel mai important este ca investitorii sa ramana activi la tranzactionare, in cautare de noi oportunitati,” a declarat Lucian Anghel, presedintele BVB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Istoric, la un an din momentul lansarii, BET avea sa atinga minimul istoric: pe 24 septembrie 1998, indicele ajungea la cel mai scazut nivel, de 281 de puncte. In contrapartida, la aproape 10 ani de la momentul lansarii, BET a atins maximul istoric: pe 24 iulie 2007, principalul indice al pietei de capital din Romania a avut 10.813 puncte la inchiderea sedintei. Ulterior, evenimentele de pe scena financiara internationala din anul 2008 au condus la scaderi abrupte pe toate pietele de capital ale lumii, iar nivelul minim dupa aceasta perioada a fost atins in Romania pe 25 februarie 2009, cand indicele BET avea un nivel de 1.887 puncte. Pe 18 septembrie 2017, BET a inchis sedinta aproape de nivelul de 8.000 de puncte, o crestere de 324% fata de 2009.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe 22 septembrie 2014, BVB lanseaza indicele BET-TR, primul indice de tip total return, construit pe structura indicelui de referinta al pietei, BET. Indicele BET-TR reflecta atat evolutia preturilor companiilor componente, cat si dividendele oferite de acestea. De la un nivel de 4.910 puncte la lansare, BET-TR a incheiat sedinta din 18 septembrie 2017 la un nivel de 10.600 de puncte. Practic, valoarea BET-TR s-a dublat in ultimii 3 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cel mai longeviv emitent din istoria BET este Banca Transilvania si se afla in componenta acestui indice de 17 ani. BRD – Groupe Societe Generale se afla de 16 ani in BET, iar OMV Petrom de 15 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La momentul lansarii, cea mai mare pondere in indicele BET o avea Oltchim (25,58%). In prezent, doi emitenti au ponderi de aproape 20%: Banca Transilvania (19,99%) si Fondul Proprietatea (20%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        poroshenko

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Petro Poroşenko şi partidul său „Blocul lui Petro Poroşenko” se află într-o situaţie politică nefastă. Sondajele de opinie arată că popularitatea şi încrederea în preşedinte şi partidul său se află pe un trend descendent. În plus, această situaţie este alimentată de neînţelegerile din parlament şi lipsa de consens în legislativ cu privire la mai multe proiecte de lege propuse de partidul său, în timp ce apar mişcări de coaliţie împotriva actualei guvernări.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În acest condiţii, au apărut primele discuţii în Ucraina privind posibilitatea de alegeri parlamentare anticipate, ceea ce nu denotă nimic altceva decât o competiţie politică care nu ţine cont de nevoile interne pentru soluţionarea unor probleme maligne care încearcă statul ucrainean de decenii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În materialul politic din Ucraina, format din o mulţime de partide lipsite de congruenţă, apare ideea formării unei „coaliţii a opoziţie”. În acest sens, sunt diferite personalităţi politice care subscriu acestei idei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Fostul guvernator al regiunii Odesa, Mihail Saakașvili, a anunţat în această toamnă mobilizarea unor „forţe pro-democrație”. Printre cei mai puternici aliaţi ai partidului acestuia, Rukh Novyh Syl, se regăseşte însăşi partidul Iuliei Timoşenko, Batkivscina. Aceasta din urmă şi-a exprimat sprijinul, vizitându-l pe Saakașvili când acesta se afla în Polonia, declarând faptul că este pregătită să îşi coordoneze acţiunile cu partidul Rukh Novyh Syl. Saakașvili devine tot mai activ politic, negociind o posibilă alianţă şi cu partidul Samopomici, condus de primarul Lviv-ului, Andrii Sadovyi, un alt partid cu reprezentanţi în parlament. Mai apoi, un potenţial aliat al lui Saakașvili poate fi Anatoliy Hritsenko, liderul partidului Hromandianska Pozitsia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Se pare că opoziţia politică se coagulează în jurul lui Mihail Saakașvili, al cărui partid politic, momentan, nu ar atinge pragul minim de 5% pentru a intra în parlament. Totuşi, acesta reprezintă o miză pentru potenţiala coaliţie. Întrebarea evidentă este atunci de ce Saakașvili este atât de important. Fostul guvernator de Odesa şi fostul preşedinte al Georgiei este foarte activ politic şi a intrat în dizgraţia lui Petro Poroşenko, după o serie de critici dure făcute preşedintelui, acesta din urmă retrăgându-i cetăţenia ucraineană, eveniment ce se suprapune creșterii popularității a lui Saakașvili, o popularitate care se află pe un trend ascendent datorită retoricii sale anti-guvernamentale, retorică aflată în asentimentul cetăţenilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În acelaşi timp, cresc în sondaje partidele cu orientare politică pro-rusă. Unul dintre acestea este partidul Za Zhittia, al cărui lider este Vadim Rabinovici. Afinităţile şi orientarea pro-ruse a lui Rabinovici sunt relevate de faptul că acesta este încă membru al Blocului de Opoziţie, succesorul Partidului Regiunilor al fostului preşedinte ucrainean, Victor Ianukovici.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nu în ultimul rând, există o anumită activitate şi în rândul partidelor de extremă-dreapta. Tradiţionalelor Svoboda şi Pîrvâi Sector (Sectorul de Dreapta) se adăugă un nou partid, Natsionalyi Korpus, o branşă ruptă din Organizaţia Publică Azov. Cele trei partide ar fi unite de scopuri comune, cel mai important fiind acela de a lupta împotriva afacerilor ruseşti în Ucraina[i].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Preşedintele în funcţie, Petro Poroșenko, nu se confruntă doar cu concurenţa altor partide, coaliţii, alianţe, ci şi cu problema propriei imagini în rândul populaţiei. Conform unor sondaje, popularitatea şi încrederea în Poroşenko sunt în cădere liberă: 51,7% dintre respondenţi nu mai sprijină acţiunile sale, iar 71,9% spun că nu mai au încredere în el[ii]. În comparaţie, după alegerea sa în funcţia de preşedinte (2014), Petro Poroşenko se bucura de popularitatea a 47% din populaţie, dar la un an distanţa această căzuse drastic până la 17%. În aceeaşi notă, coaliţia guvernamentală pierduse în acelaşi interval de timp mai bine de cincisprezece procente din mai 2014 până la sfârşitul lui 2015[iii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ca urmare, preşedintele în funcţie a întreprins mai multe vizite de lucru în Donbas, Lviv şi regiunea Harkov, în timpul cărora, sub forma unei campanii politice timpurii, a prezentat aspectele pozitive ale guvernării coaliţiei guvernamentale conduse de partidul său[iv], iniţiativă ce vine să îi reîmprospăteze popularitatea.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Primele linii de pe agenda politică a lui Poroșenko, şi care deja pot fi observate, sunt constituite din clasicele măsuri ce au în vedere eliberarea zonei Donbas din mâinile separatiştilor pro-ruși, o constantă şi tradiţională retorică anti-rusească şi adoptarea de curând în parlament a criticatei legi privind reforma educaţională, prin care minorităţile naţionale vor fi private de utilizarea limbii materne după primul ciclu de învăţământ, cel elementar, de 4 ani.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Conform unui sondaj realizat de Kucheriv Democratic Initiatiatives Foundation şi Razumkov Think Tank, topul actual al celor mai populare partide în Ucraina se prezintă astfel:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        1. Batkivshcina – 11,2%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        2. Blocul lui Petro Porosenko – 9,3%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        3. Blocul de Opoziţie (succesorul Partidului Regiunilor) – 8,4%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        4. Hromadianska Pozitsia – 8,3%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        5. Za Zhittia – 7,7%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        6. Partidul Radical a lui Oleh Liașko – 7,3%
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        7. Samopomich – 5,8 %[v]

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        După cum se poate observa, 3 dintre partidele din acest clasament sunt candidate ale potenţialei coaliţii a opoziţiei (Batkivshcina, Hromadianska Pozitsia, Samopomich), iar două dintre ele (Blocul de Opoziţie şi Za Zhittia) au o orientare politică pro-rusă. În aceste condiţii, partidului lui Petro Porosenko îi va fi dificil să realizeze vreo coaliţie de guvernare precum precedenta, în care l-a avut de partea sa pe fostul prim-ministru Arseniy Iatseniuk și partidul acestuia Frontul Naţional, cu atât mai puţin o coaliţie cu unul dintre partidele menţionate mai sus.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai cu seamă, întrebarea care ar putea fi pusă este „în ce împrejurări Blocul lui Poroşenko îşi va putea croi drum spre o nouă guvernare?”, iar sondajele arată că şansa unui nou mandat guvernamental pentru partidul său este foarte scăzută. Totuşi, Petro Poroșenko are unele atuuri în confruntarea politică cu opoziţia. Conjunctura ultimilor ani a făcut ca guvernul condus de partidul său să întreprindă probabil cele mai mari realizări ale Ucrainei în plan extern – amintim aici de semnarea Acordului Economic cu Uniunea Europeană, eliminarea temporară a vizelor pentru cetăţenii ucraineni care vor să călătorească în spaţiul Uniunii Europene, şi atragerea de fonduri din partea unor organisme internaţionale şi state (Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Statele Unite).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cu toate acestea, pe plan intern încrederea în Poroșenko şi partidul său aflat la guvernare se află în cumpănă, principalele acuzaţii care i se impută fiind legate de nerespectarea promisiunii de a elimina corupţia şi reţeaua oligarhică care domină sistemul politic şi economic din Ucraina sau politizarea justiţiei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De ce viitoarele alegeri politice nu vor putea modifica prea mult situaţia politică din Ucraina?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nici nu mai contează când vor avea loc următoarele alegeri parlamentare, când în general, politicienii ucraineni acţionează ca şi cum alegerile ar avea loc imediat, întreţinând conflictele politice, oferind leacul universal pentru bolile cronice naţionale, alimentând diviziunile din interiorul parlamentului sau opunându-se unor proiecte de lege în folosul comunităţii din interese personale. În fond, tot ce contează este ca ei să se autopromoveze şi să crească în sondaje, marşând cel mai mult pe principiul populismului şi al demagogiei, iar odată ajungi la cârmele puterii să lase promisiunile de-o parte.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ucraina se confruntă cu o seriei de lacune şi probleme moştenite şi promovate, în continuare, de actuala clasă politică, indiferent de culoarea sau ideologia politică pe care o promovează, situaţie care antrenează involuţia pe toate palierele naţionale, în timp ce hrăneşte oligarhia şi corupţia politică. Printre aceste probleme se numără:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        1. Sistemul de vot mixt, şi care în Ucraina combină toată dezavantajele sistemului de vot majoritar şi proporţional. Specific, acest sistem mixt prilejuieşte folosirea resurselor administrative şi în acelaşi timp permite câştigătorilor să aibă o minoritate absolută de voturi care să le asigure victoria.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        2. Delicte şi infracţiuni în timpul alegerilor combinate cu sărăcia populaţiei care permite populismului să înflorească de fiecare dată în preajma alegerilor, devenind practic un soi de modus vivendi între populaţia săracă şi politicieni ipocriţi.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        3. Lipsa unei noi generaţii de politicieni şi blocarea implicită a apariţiei uneia noi care nu se supune sistemului.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        4. Sistemul oligarhic, care continuă să conducă ţara[vi].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mascarada politică care se petrece în Ucraina nu încurajează transparenţa sau corectitudinea sistemului politic, ci dimpotrivă dau curs intereselor meschine ale unor personalităţi sau partide politice care sub diferite forme, inclusiv o alianţă incongruentă, după modelul celei anterioare Poroşenko-Iatseniuk, vor încerca să câştige viitoarele alegeri parlamentare.  Marele risc este acela ca, indiferent de cine va câştiga viitoarele alegeri, să se menţină un climat politic propice intereselor partinice şi ale oligarhilor, cetăţenii ucraineni rămânând cu speranţa deşartă că viitori conducători vor îndrepta lucrurile.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.A.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [i] http://euromaidanpress.com/2017/09/13/four-things-to-know-about-the-political-season-in-ukraine/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [ii] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [iii] http://ukrainecrisisanamericandisaster.blogspot.ro/2015/12/gallup-popularity-of-poroshenko-is.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [iv] https://www.unian.info/politics/2114211-weeks-milestones-traveling-president-prudent-prime-minister-and-tense-donbas.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [v] http://euromaidanpress.com/2017/09/13/four-things-to-know-about-the-political-season-in-ukraine/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [vi] Ibidem.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        estimarea evolutiei industriei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Experţii Centrului Naţional de Prognoză din România sunt de părere că în cel de-al treilea trimestru al anului curent, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, analiza indicatorilor economici realizată pe baza estimărilor respondenţilor indică o evoluţie pozitivă pentru toţi indicatorii analizaţi. Cu alte cuvinte, aceştia estimează pentru producţia industrială o creştere de 8,0%, susţinută, în principal, de majorarea cu 10,2% a cifrei de afaceri pe piaţa externă. Pentru cifra de afaceri pe piaţa internă se aşteaptă o creştere de 5,0%, comparativ cu perioada iulie – septembrie a anului trecut. În aceste condiţii cifra de afaceri pe total este posibil să înregistreze o creştere de 7,5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, experții români se aşteaptă la o majorare cu 9,3% a stocurilor de produse finite comparativ cu nivelul înregistrat în trimestrul III 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se apreciază că numărul mediu de salariaţi va creşte cu 1,9% în perioada iulie – septembrie faţă de perioada similară a anului precedent, în timp ce productivitatea muncii în industrie se va majora cu 6,0%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evoluţia producţiei industriale

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Producţia industrială s-a majorat în trimestrul II din 2017 cu 8,5% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2016 şi respectiv cu 3,9%, faţă de primul trimestru al anului curent. Creşterea de 3,9% a producţiei industriale a fost estimată la o valoare identică în lucrarea de prognoză anterioară. La nivel de semestru producţia industrială a fost cu 8,0% peste nivelul înregistrat în primul semestru al anului anterior, valoare foarte apropiată de cea estimată în raportul anterior de către experţii CNP, şi anume 7,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În urma unei analize detaliate a producţiei industriale înregistrată în primul semestru al anului 2017, comparativ cu semestrul I din 2016, se observă că majorarea acesteia de 8,0% este susţinută de evoluţia pozitivă a cererii, atât pe total, cât şi la nivelul unor ramuri industriale, cum ar fi: fabricarea echipamentelor electrice, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, sunt de remarcat mai multe situaţii distincte în evoluţia ramurilor industriale, unele divergente, în semestrul I din 2017, comparativ cu semestrul I din 2016.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evoluţia Cifrei de afaceri

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În cel de-al doilea trimestru al anului curent, cifra de afaceri pe total industrie a crescut cu 6,9%, comparativ cu trimestrul anterior şi cu 6,0% faţă de perioada similară din anul anterior, datorită majorării de 16,9% a industriei extractive. La nivel de semestru creşterea cifrei de afaceri pe total industrie a fost de 6,5%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un aspect important de subliniat este modificarea raportului dintre ponderea valorii cifrei de afaceri de pe piaţa internă şi cea de pe piaţa externă în cazul anumitor ramuri. Cea mai importantă schimbare este la ramura „fabricarea produselor din tutun”, unde în perioada 2009 – 2012 ponderea cifrei de afaceri de pe piaţa internă era de peste 75%, iar începând cu anul 2013 aceasta a scăzut sub 45%, ajungând la 32,9% în semestrul I din 2017.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ramurile care au înregistrat cele mai importante creşteri ale cifrei de afaceri în semestrul I din 2017, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul anterior, au fost:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (19,3%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (16,4%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • alte activităţi industriale (15,3%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea băuturilor (12,8%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (12,5%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (12,3%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (10,8%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Comparând evoluţiile cifrei de afaceri în semestrul I din 2017 dintre ramurile în care s-au înregistrat majorări importante, se poate observa că şi la nivelul semestrului I din 2016, tendinţele de creştere au fost apropiate, cu excepţia ramurii extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, pentru care volumul cifrei de afaceri pe total industrie a scăzut cu 10,9% în primele şase luni ale anului trecut. În cazul ramurii industria construcţiilor metalice s-a înregistrat o creştere mult mai puţin însemnată la nivelul semestrului I din 2016 (1,5%) decât în primele şase luni ale anului curent (12,3%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Scăderi importante ale cifrei de afaceri pe total industrie au fost înregistrate, pentru aceeaşi perioadă de analiză, în ramurile:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea altor mijloace de transport (-18,8%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (-16,0%) şi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • activităţi de servicii anexe extracţiei (-14,6%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Volumul cifrei de afaceri pe total industrie în cel de-al treilea trimestru al anului 2017 faţă de trimestrul III din anul 2016 se aşteaptă să crească cu 7,5%. Comparativ cu cel de-al doilea trimestru al anului curent, agenţii economici apreciază că volumul cifrei de afaceri pe total industrie va creşte cu 1,1%. În aceste condiţii, în primele nouă luni se estimează o majorare de 6,8%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evoluţia stocurilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În trimestrul II din 2017 stocurile de produse finite au scăzut cu 2,2% comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce faţă de perioada similară din anul 2016 acestea au crescut cu 14,6%. În primele şase luni ale anului curent stocurile de produse finite au fost cu 11,4% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Agenţii economici apreciază că în cel de-al treilea trimestru al anului curent, stocurile de produse finite se vor reduce cu 6,8% faţă de trimestrul anterior, în condiţiile în care se aşteaptă o scădere de 1,4% a producţiei industriale şi o creştere de 1,1% a cifrei de afaceri pe total industrie. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, se estimează o creştere de 9,3% a stocurilor de produse finite.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La nivelul primelor nouă luni ale anului curent, în condiţiile în care producţia industrială se poate majora cu 8,0%, iar cifra de afaceri pe total industrie se aşteaptă să crească cu 6,8%, stocurile de produse finite pot fi cu 10,8% mai mari decât în perioada ianuarie – septembrie a anului trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ceea ce priveşte stocurile de materii prime se aşteaptă o creştere de 0,3% în cel de-al treilea trimestru din anul 2017, comparativ cu trimestrul anterior.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Evoluţia numărului mediu de salariaţi

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În trimestrul II din 2017 numărul mediu de salariaţi şi-a continuat trendul ascendent înregistrând o creştere de 2,2% faţă de trimestrul corespunzător din anul anterior, iar faţă de trimestrul precedent creşterea a fost de 0,3%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În aceste condiţii, la nivelul semestrului I 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul mediu de salariaţi a crescut cu 2,1%, valoare estimată de experţii CNP în raportul din trimestrul trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La nivelul semestrului I 2017, ramurile în care s-au înregistrat cele mai mari creşteri ale numărului mediu de salariaţi au fost:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (9,7%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • alte activităţi industriale (9,5%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (9,3%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea echipamentelor electrice (8,4%) şi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (7,6%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din sondajul efectuat la nivelul agenţilor economici rezultă că în cel de-al treilea trimestru al anului curent, personalul din industrie va înregistra creşteri atât faţă de trimestrul corespunzător din anul 2016 (1,9%), cât şi faţă de trimestrul II din anul 2017 (0,3%), depăşind 1350 mii persoane. Noile angajări arată încrederea agenţilor economici în economie şi dezvoltarea afacerilor în perioada următoare. La nivelul primelor nouă luni ale anului 2017 se estimează o creştere a numărului de salariaţi de 2,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ramurile în care se estimează cele mai mari creşteri ale numărului de salariaţi, în primele nouă luni din anul 2017 sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (9,6%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (9,2%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • alte activităţi industriale (8,8%),
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (8,2%) şi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • fabricarea echipamentelor electrice (8,1%).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Comisia Naţională de Prognoză realizează trimestrial o anchetă economică de conjunctură în sectorul industrial, prin care, pe baza răspunsurilor agenţilor economici intervievaţi referitor la nivelul producţiei industriale, a comenzilor, stocurilor şi preţurilor, pot fi elaborate prognoze pe termen scurt.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ancheta se bazează pe un eşantion de agenţi economici (selectaţi din bilanţurile contabile MFP) şi pe un chestionar, ambele fiind elaborate în cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Eşantionul este alcătuit după o metodologie bine determinată, bazată pe metoda de sondaj pe grupe de natură stratificată la care s-a ţinut cont de dimensiunile întreprinderii (număr de personal), ponderea grupei în producţia ramurii industriale şi ponderea ramurii în total producţie industrială.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru anchetele de conjunctură realizate în anul 2017 s-a stabilit un eşantion de 484 agenţi economici din sectorul industrial, fiind rezultatul unei rate de sondaj de 12,64% şi furnizând o rată de acoperire de circa 70%.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Spre deosebire de celelalte sondaje pe termen scurt (sondaje realizate de INS şi BNR) care au la bază aprecierea de către cei intervievaţi a tendinţei de evoluţie prin încadrarea sa în categorii ca ascendent, stabilitate, descendent, operându-se cu solduri conjuncturale, prezenta anchetă abordează încadrarea evoluţiei fiecărui indicator în plafoane de creştere/descreştere prestabilite, permiţând astfel o cuantificare sub formă de procent a tendinţelor viitoare. Intervalele luate în consideraţie ca fiind posibile pentru creştere sau scădere, sunt stabilite avându-se în vedere evoluţiile recente şi cele viitoare ale unor parametri.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        achizițiile publice

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Vineri, 15 septembrie 2017, a fost lansat raportul Banii și politica – legăturile dintre achizițiile publice și partidele politice. Acesta a fost lansat cu în cadrul conferinţei internaţionale Banii și politica – legătura dintre resursele publice și finanțarea partidelor politice, organizată de Expert Forum (EFOR) la Bucureşti. În cadrul evenimentului a fost discutată legătura dintre finanțarea partidelor politice și achiziții publice, respectiv riscul de abuz de resurse publice, o temă intens dezbătută azi în Europa, în contextul îngrijorărilor legate de buna guvernare, transparentizare și reforma finanțării partidelor politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La conferinţă au participat mai mult de 60 de experți în finanțarea partidelor, procurori, jurnaliști de investigație și experți în achiziții publice din România, Croația, Bulgaria, Lituania, Estonia, Republica Cehă, Polonia, Austria, Letonia, Moldova, Ucraina, Georgia, Belgia, Franța, Italia şi Spania și reprezentanţi ai GRECO, OSCE/ODIHR şi IDEA International.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În raportul Banii şi politica – legăturile dintre achiziţiile publice şi partidele politice sunt enumerate firmele și câți bani au luat de la stat, inclusiv nume sonore bine conectate politic ca Tel Drum, UTI Group, Vega 93, Delta ACM 93, Romenergo, Spedition UMB, precum și rețelele de interese din jurul acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Raportul analizează în ce măsură fondurile naționale și europene pentru infrastructură sunt politizate sau alocate într-un mod clientelar. De asemenea, au fost analizate zeci de mii de achiziții și decizii de alocare a fondurilor din programele operaționale Regional, Transport și Mediu, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (alocări pentru perioada de programare 2007-2013), precum și proiectele finanțate din bani românești prin Compania Națională de Investiții și Programul Național de Dezvoltare Locală din perioada 2007-2016 pentru a identifica dacă firme legate de partide politice sunt marii câștigători ai acestora.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        O parte dintre concluziile cercetării pot fi citite mai jos:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Cea mai ridicată valoare a donațiilor către partide s-a înregistrat în 2008-2009, iar 36% dintre toate donațiile primite vreodată de partidele politice au mers către Partidul Democrat Liberal;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Deși firmele donează legal către partide, iar sumele se înregistrează în Monitorul Oficial, există o componentă semnificativă de finanțare ilegală a partidelor politice și campaniilor electorale, prin achiziții publice trucate, contracte fictive sau supraevaluate, abuz de resurse publice și numiri clientelare, care pot facilita achizițiile trucate; 1724 de companii au donat între 2006 și 2015 către partide, 616 au câștigat achiziții publice, iar 303 au semnat contracte cu bani europeni;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • politicienii folosesc poziția publică pentru a strânge bani pentru folosul personal și doar o mică parte ajunge la partid;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • companiile cu suport politic preferă banii românești, întrucât mecanismele de control sunt mai lejere; cu toate acestea, există vulnerabilități semnificative cu privire la achizițiile publice din bani europeni;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • deși legea nu permite, companiile care au contracte cu statul donează către partidele politice cu mai puțin de 12 luni înainte de ziua alegerilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • piața este dominată de companii mari, care au capacitate și resurse; cu toate acestea, istoric vorbind, mare parte dintre ele au crescut datorită legăturilor politice;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • un număr semnificativ dintre firmele din top 30-40 ca valori ale contractelor la construcții (Vega 93, Confort, Delta ACM 93, Tancrad, Spedition UMB, Dimar, UTI Group, Iridex Grup Constructii, Cast, Tel Drum, Victor Construct, Selina, Romenergo, Concas, Tehnodomus etc), consultanță (Fichtner Environment, Ramboll South East Europe, Integroup Engineering etc), studii de fezabilitate sau servicii de publicitate (Media Investment Communication, Romair Consulting, Expert One Research etc), finanțate din bani europeni și românești sunt legate direct sau circumstanțial de partide politice sau au dosare penale pentru fraude, evaziune fiscală sau spălare de bani;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • în privința banilor românești există indicii conform cărora distribuția fondurilor este direct legată de culoarea politică a partidului de la putere;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • cu privire la condamnări, cele mai frecvente sunt legate de fraude cu fonduri europene și folosirea abuzivă a funcției de conducere într-un partid; din decizii ale instanțelor de judecată în cazuri precum Adrian Năstase, Sorin Frunzăverde sau Florin Popescu reiese cât de puternici sunt liderii politici de la nivel de județ sau de la nivel național și cum folosesc ei întregul sistem instituțional pentru a se mobiliza pentru alegeri (primari, companii, șefi de deconcentrate etc) sub amenințarea privării de fonduri sau pierderii poziției publice;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • câteva dintre principalele riscuri legate de achiziții identificate sunt: conflictele de interese; contractarea sistematică a unor companii de consultanță de către mai multe primării dintr-un județ; persoane din instituții publice (sau care au lucrat în instituții publice) care facilitează câștigarea de contracte; contracte de consultanță supraevaluate sau fictive; diferențe mari între sumele din contract si suma finală, cu costuri adiționale; contracte directe acordate sistematic unor companii cu legături politice; companii cu proprietari reali camuflați (care controlează compania, dar nu figurează în documente); lucrări supraevaluate sau inexistente; studii de fezabilitate refăcute nejustificat sau de tipul copy-paste etc.;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • bazele de date produse de diferite instituții românești (SEAP, fonduri-ue.ro etc) nu comunică între ele și conțin erori semnificative, care împiedică orice analiză profesionistă; raportul de față a necesitat mai mult timp pentru curățarea și aranjarea bazelor de date decât pentru analiza propriu-zisă. Datele privind finanțarea partidelor sau acționariatul firmelor sunt dificil de obținut sau implică cheltuieli ridicate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Câteva dintre mecanismele de clientelism, fraudă și potențială finanțare ilegală identificate în cadrul cercetării sunt:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • plătirea unui comision (de regulă 10-20%) din valoarea contractului de către o companie către decident pentru a câștiga o achiziție publică; în anumite cazuri o parte din bani merg de la decident (președinte consiliu județean, ministru etc) către partid;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • solicitarea de mită de către decidenți (ex. primar, consilier județean) pentru aprobarea unor plăți pentru lucrări deja executate de către companii;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • folosirea de contracte false sau supra-evaluate de consultanță pentru mascarea finanțării ilegale a campaniei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • obținerea de fonduri în situații de conflict de interese:
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          1. decidentul este acționar, administrator sau controlează firma sub orice altă formă și folosește funcția publică pentru a acorda direct sau mijlocit contracte firmei;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          2. existența unor firme din a căror conducere fac parte persoane cu putere de decizie care lucrează sau au lucrat la instituții publice precum CNADNR sau MDRAP – instituții care gestionează fonduri și realizează achizițiisolicitarea de la companii de diverse produse sau servicii pentru campanii electorale (materiale pentru campanii electorale, servicii de consultanta sau publicitate, produse alimentare etc);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • determinarea unor factori de decizie locali (primari, spre exemplu) de către un președinte de consiliu județean sau alt lider politic de a aduce voturi în schimbul aprobării unor fonduri (de exemplu din Programul Național de Dezvoltare Locală);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • obtinerea de fonduri in mod ilegal sub pretextul organizarii unor evenimente, prin plata unor taxe de participare;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • supraevaluarea unor contracte în mod ilegal, desi nu exista justificare pentru lucrari sau servicii (consultanta, studii de fezabilitate etc);
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • lucrări fictive sau executate parțial, din care se sustrag bani;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • numirea unor persoane apropiate partidelor politice în posturi cheie (de exemplu în fruntea companiilor de stat) pentru a facilita câștigarea de contracte din achiziții publice, urmând ca o parte din bani să ajungă la partid.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Mai multe concluzii, precum și analiza detaliată a fondurilor și a companiilor care au câștigat banii pentru infrastructură pot fi citite AICI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        vector estate

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Atunci cand decizi sa vinzi o proprietate, ai de ales intre a vinde singur sau a vinde prin intermediul unui agent imobiliar. Initial, oricare dintre aceste doua variante, pare la fel de buna. Cum singura diferenta intre cele doua variante, pare a fi costul operatiunii, majoritatea vanzatorilor vor incepe prin a decide sa vanda singuri, din dorinta de a economisi valoarea comisionului platit in situatia in care ar vinde printr-un agent imobiliar. Cum scopul acestui articol, nu este acela de stabili ca e mai bine sa vinzi printr-o agentie imobiliara, decat singur, va rog sa ma onorati cu increderea voastra si sa presupunem ca ati depasit aceasta etapa si ati ajuns la concluzia fie ca e mai bine sa vindeti printr-un agent imobiliar, fie ca trebuie sa vindeti printr-un agent imobiliar(de unde acest “trebuie” vine de la convingerea ca agentia nu-si va merita comisionul, dar cum doar de ei dati in incercarea de a vinde, “agentia” e un rau necesar).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acesta este momentul in care incepe sa prinda contur articolul ce urmeaza. Pentru a fi complet onest cu voi, intentia mea inca de la inceput este aceea de a va face sa intelegeti ca, cea mai buna solutie este sa va alegeti un agent imobiliar care sa va reprezinte interesele. Mai direct, sa semnati un contract de reprezentare exclusiva. Dar, acest articol nu este unul despre reprezentare exclusiva. Este unul despre avantajele pe care le obtine un proprietar, colaborand cu un agent imobiliar. Ca aceste avantaje, pot fi folosite la intregul lor potential doar avand un agent exclusiv, este doar concluzia la care voi, cititorii acestui articol, veti ajunge dupa lecturarea materialului care urmeaza.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Draga proprietarule, daca citesti aceste randuri, inseamna ca esti asemeni multor altor clienti pe care am avut placerea sa ii cunosc si sa ii ajut de-a lungul anilor, in incercarea lor de a-si vinde proprietatea  la cel mai bun pret, in cel mai scurt timp posibil si fara batai de cap! Sau daca vrei : usor, repede si bine!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nu asta isi doreste oricine ?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Si inseamna ca, dupa ce ai incercat sa rezolvi singur aceasta problema, te afli in punctul in care esti dispus sa incerci si altceva : serviciile unui agent imobiliar. Insa, pentru ca esti o persoana calculata, foarte atenta si grijulie cu banii tai, vrei sa stii ca daca decizi sa platesti cateva mii de euro unui agent imobiliar, acesta isi va merita banii. Rolul meu si al acestui material, este sa te convingem ca merita sa lucrezi cu un agent imobiliar!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dar nu vreau sa ma crezi pe cuvant, ci vreau sa iti dovedesc. Asa ca ti-am pregatit o lista cu cateva lucruri esentiale, pe care un agent imobiliar le poate face si un proprietar nu, pentru a tranzactiona cu succes o proprietate imobiliara, dar si cateva lucruri pe care un agent imobiliar le poate face diferit fata de un proprietar, tot in acelasi scop. Sa-i dam drumul!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        A)PROMOVARE ONLINE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        a)promovare online, pe siturile si portalurile imobiliare, pe siturile de anunturi, in orice loc in care o proprietate imobiliara poate fi promovata; 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Teoretic, oricine poate face asta. Orice proprietar poate intra pe un site, poate compune un anunt, sa ii ataseze niste poze, apoi sa plateasca prin SMS sau card costul postarii anuntului si apoi….si apoi sa astepte cu pumnii stransi sa ii sune telefonul!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        In practica insa, doar agentii imobiliari stiu care sunt toate aceste situri pe care oferta trebuie postata, pentru a acoperi toata plaja de cumparatori potentiali. Un proprietar, se va opri dupa 2,3 sau 5 situri, fie din cauza ca nu il mai tin nervii sa mai posteze pe inca un site(nu e asa simplu cum pare), fie pentru ca i-a fost blocat cardul sau abonamentul la mobil, din cauza platilor repetate si care depasesc bugetul!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        b)promovarea preferentiala a proprietatilor, cu maximum de vizibilitate, pentru a fi usor de gasit de catre cumparatori;

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Fiecare site, permite postarea unei oferte imobiliare contra unei sume modice(intre 3 si 10 euro plus TVA per anunt), insa in 99,9 % din cazuri, simpla postare nu este eficienta. Pentru a avea cu adevarat succes, oferta trebuie evidentiata, scoasa in fata, delimitata de marea masa a ofertelor similare si mai ales, extrem de vizibila in site. Un agent imobiliar STIE cum trebuie evidentiata oferta, pe fiecare portal in parte, pentru a avea succes in promovarea ei. Un proprietar nu. Merge la noroc.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        c)proprietati unice, proprietati diferite

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ceea ce face un profesionist imobiliar, este sa faca ofertele lui sa se diferentieze de alte proprietati similare din piata. Pornind de la descrierile emotionale realizate de asa natura incat sa “loveasca” potentialul cumparator exact unde trebuie pentru a il face sa gandeasca “aceasta proprietate este ceea ce am eu nevoie!”, continuand cu fotografii realizate de fotograf profesionist, cu tururi virtuale sau prezentari video ale proprietatilor.  Toate acestea, pentru a face ca fiecare proprietate sa fie unica in ochii potentialilor cumparatori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        B)ALTFEL DE PROMOVARE ONLINE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        In era internetului, promovarea online este esentiala pentru tranzactionarea unei proprietati. Insa, intr-o perioada in care “INTERNET” inseamna “INOVATIE”, sa te limitezi la promovarea conventionala, este total gresit! Nu atunci cand internetul este definit de mobilitate si socializare!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Social media: toti cunoastem definitia, o auzim la televizor, o citim in articole si…facem parte din ea! Insa, social media nu inseamna doar sa pui poze cu pisici pe Facebook sau sa dai check-in pe Forsquare cand treci prin fata pe la Bamboo.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        a)puterea retelei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru un agent imobiliar, social media inseamna sa iti creezi o retea de colaboratori din domeniul imobiliar care fie la curent cu toate activitatile tale(si inclusiv cu ce proprietati ai de vanzare), o retea care sa cuprinda fosti si actuali clienti care pot fi interesati sa cumpere sau care pot promova mai departe catre cercul lor de prieteni proprietatile tale, dar si investitori imobiliari dispusi oricand sa acorde atentie unei proprietati deosebite.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sunt convins ca orice proprietar are o astfel de retea. Sau nu…

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        b)promovare directa

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nu stiu daca ati umarit acest aspect, insa eu o fac. Orice ajunge in social media, ajunge si in primele pagini pe Google.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un proprietar poate posta pe Facebook, sau in orice alt loc informatii despre proprietatea sa. Dar, nu va putea niciodata sa faca acest lucru intr-un mod profesionist, fara a deranja si suficient de eficient pentru a genera si rezultate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        c)site de prezentare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un site de prezentare genereaza rezultate. Evident, trebuie sa stii sa il faci. Cum sa arate, ce sa contina. Si evident, trebuie sa gasesti pe cineva care sa ti-l faca si sa investesti niste bani in realizarea lui. Si in promovarea lui. Si in intretinerea lui. Te costa si inregistrarea domeniului, te costa si optimizarea si promovarea lui. Dar mai ales, necesita timp. Pe care in mod sigur nu il ai!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Gheorghe Crăciun – consultant imobiliar

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        deprecierii

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Marea provocare a Ucrainei, în această toamnă, este evitarea deprecierii semnificative a monedei naţionale, după un parcurs foarte bun ce l-a avut în prima jumătate a acestui an. Începând cu mijlocul iunii iulie, hrivna a început să se deprecieze în raport cu dolarul american. Dacă în luna august 1 USD valora puţin sub 25,5 UAH (hrivne), în prezent moneda naţională a Ucrainei a depăşit pragul de 26 de hrivne per USD. Conform activităţiilor de conversie valutară de pe piaţa monetară, valoarea unui dolar raportat la hrivna fluctuează de la 26,3 la 26,5 UAH. Ca urmare, pentru prima dată după o pauză de 2 luni şi jumătate, Banca Naţională din Ucraina (BNU) a intervenit pe data de 31 august pe piaţa interbancară cu o ofertă de vânzare a valutei şi astfel, pe data de 5 septembrie, BNU a anunţat o licitaţie pentru vânzarea valutei străine până la cifra de 100 de milioane dolari, pentru a sprijini stabilizarea hrivnei[i] .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În mod tradiţional, Ucraina se va confrunta în sezonul de toamnă cu deprecierea monedei naţionale, care în anii precedenţi era întreţinută de anumiţi factori, printre care amintim: creşterea importului de gaz, de bunuri de consum –  mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă, datorită cheltuielilor bugetare inegale şi nejustificate sau din pricina opţiunii agricultorilor de a-şi transfera veniturile câştigate în valută (cu preponderenţă în dolari)[ii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totuşi, specialiştii estimează că pe fondul unui climat intern favorabil, care poate fi realizat prin sporirea procesului de reforme, ar putea fi împiedicată deprecierea hrivnei.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Decizii guvernamentale care pot împiedica depreciere hrivnei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Continuarea procesului de privatizare
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Adoptarea de către Parlament a legii privind permiterea vânzării de terenuri agricole
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Menţinerea preţului ridicat la gaz – la nivelul pieţei şi refuzarea importului de gaz din Federaţia Rusă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Menţinerea unui climat favorabil exporturilor, în special de oţel şi minereu de fier
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Continuarea procesului de „curăţare” a sistemului bancar de elementele corupţiei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La acestea se mai adăugă un factor extern elementar.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Conform specialiştilor în economie, principalul aspect care ar influenţa deprecierea hrivnei, în această toamnă, ar fi viitoare cooperare a Ucrainei cu Fondul Monetar Internaţional. Mai exact, stabilitatea hrivnei în acest sfârşit de an va depinde de adoptarea unor proiecte de lege în scopul îndeplinirii cerinţelor prevăzute în vederea obţinerii celei de a cincea tranşe financiare din partea FMI, în valoare de 1,9 miliarde dolari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Printre principalele reforme cerute de FMI  se regăsesc:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Reducerea deficitului bugetar
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Creşterea preţului gazului astfel încât să se înguste rata afacerilor ilegale cu gaz
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Creşterea subvenţiilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Începerea unui proces de eliminare a corupţiei din sistemul bancar
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Crearea unui instituţii anti-corupție[iii]
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Modificarea legii privind condiţiile şi modul de calculare a pensiei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Modificarea legii cu referire la interzicerea vânzării terenurilor de către proprietari (de exemplu, conform legii în vigoare, deţinătorii de terenuri agricole pot doar să îşi lucreze terenurile sau se le dea în arendă. În luna aprilie a acestui an, Cabinetul de Miniştrii al Ucrainei a hotărât că până în 2020  să creeze o piaţă a terenurilor[iv] şi care să permită atât vânzarea terenurilor atât către contractori interni, cât şi externi. Din anul 2002, datorită legii în vigoare 7 milioane de proprietari sunt privaţi de dreptul de a vinde terenurile pe care le deţin.)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Reformele implementate de guvernul de la Kiev

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Guvernul de la Kiev a reuşit în decursul anului trecut şi a anului în curs să genereze câteva dintre măsuri şi reforme, printre aceste se numără creşterea preţului la gaz, iniţiere procesului de „curăţare” a sistemului bancar şi a fost instituită Curtea Naţională Anti-Coruptie. În acelaşi timp, două proiecte de lege foarte importante în această ecuaţie se află încă în dezbatere. Ministrul Finanţelor, Oleksandr Daniliuk, aflat recent într-o vizită de lucru la Londra, a declarat faptul că se aşteaptă ca noile proiecte de lege, referitoare la condiţiile şi modul de acordare a pensiei şi la modificarea legii care actualmente interzice vânzarea terenurilor agricole, să fie aprobate în Parlament. Deşi  actuala lege care interzice vânzarea terenurilor nu este una dintre condiţiile urgente impuse  pentru obţinerea următoarei tranşe financiare din partea FMI, Daniliuk a afirmat faptul că „indiferent dacă această lege este sau nu o condiţie (pentru obţinerea pachetului financiar), noi ca guvern sprijinim  reforma….aceasta este poziţia guvernului şi noi vom încerca să o adoptăm„. Însă realizarea unui consens în vederea  modificării legii pensiei este o prioritate, deoarece această iniţiativă devine un aspect esenţial în vederea obţinerii celei de a cincea tranşe financiare din partea FMI, după cum menţiona sus-numitul. În acest sens, Oleksandr Daniuliuk rezuma„în ceea ce priveşte reforma legii pensiei, aspectele sunt foarte pozitive, există consens în Parlament şi aceasta (i.e. noua lege a pensiei) va fi adoptată în câteva săptămâni”[v].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Referitor la modul de calcul al pensiilor în Ucraina, amintim că legislaţia în vigoare privind pensionarea prevede că suma pensiei este stabilită la 55% din media salariului individual pentru cei mai bine plătiţi 5 ani sau ai ultimilor doi ani de serviciu atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei (care au îndeplinit cerinţele necesare: 25 de ani de muncă la bărbaţi şi 20 de ani de muncă la femei) cu o creştere anuală de 1% pentru fiecare an de muncă suplimentar până la maximum 75% din salariul mediu individual. Cu toate acestea, în realitate suma pensiei este în general mult mai mică, de circa 1/3 din salariul mediu.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă noul proiecte de lege va fi adoptat, atunci de la 1 ianuarie 2018, cetăţenii cu vârsta de 60 de ani vor putea să se pensioneze după ce au înregistrat 25 de ani de muncă, urmând ca registrul minim de pensie să fie majorat anual cu un an, până când va atinge 35 de ani de muncă, măsură ce este așteptată a fi realizată treptat până în 2028. Totodată, cetăţenii vor putea să se pensioneze la vârsta de 63 de ani după ce au înregistrat un minim 15 ani de muncă (şi în această privinţă limita anilor de muncă lucraţi va creşte anual cu 1 an de muncă pe durata a unui deceniu, până ce se ajunge la minimul de 25 de ani de muncă. [vi]. De asemenea, va fi utilizat un nou sistemul de calcul a pensiei ce prevede calcularea procentului de pensie din salariul mediu pe ultimii 2 ani lucrați (din 2018), iar din 2019, pentru ultimii 3 ani lucraţi. În plus, legea prevede şi revizuirea termenului de ieşire în pensie, astfel tot de la  de la 1 ianuarie 2018. Nu în ultimul rând, se are în vedere recalcularea integrală a pensiilor în acele situații unde o persoană este ieșită la pensie, dar concomitent continuă să lucreze[vii].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Abilitatea factorilor decizionali de la Kiev de a gestiona relaţiile cu FMI şi deschiderea acestora de a continua drumul reformelor în sectoarele menţionate devin principalii factori care vor influenţa valoare hrivnei pe piaţa interbancară, în următoarea perioadă. Stabilitatea hrivnei este direct proporţională cu obţinerea unui nou pachet financiar din partea FMI. De aceea, primordială este luarea unei poziţii comune cu privire la modificarea legii pensiei şi adoptarea cât mai rapidă a acesteia de către Parlament, aspecte ce vor aduce Ucraina cu un pas mai aproape de cea de-a cincea tranşă a pachetului financiar din partea FMI, sumă care se ridică la valoare de 1,9 miliarde dolari. Până în momentul de faţă, Ucraina a beneficiat de 8,4 miliarde dolari finanţare din partea FMI.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Scenarii referitoare la statusul hrivnei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În acest context, specialiştii prevăd diferite scenarii cu privire la statusul hrivnei. Cel mai negativ scenariu  în ceea ce priveşte depreciere hrivnei  în această toamnă ar fi scăderea acesteia la  27-28 de unităţi/1 USD, iar cel mai pozitiv scenariu ar fi menţinerea valorii  hrivnei între 25-26 de hrivne/1 USD[viii]. În aceeaşi notă optimistă, unele voci estimează faptul că pe un fond favorabil intern, antrenat de reformele necesare, şi extern, în următorul an, ucrainenii ar putea asista la consolidarea hrivnei în raport cu dolarul american la o cifră ce va fluctua între 22-23 hrivne per USD[ix].

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cea mai mare scădere a hrivnei, din ultimii ani, în raport cu dolarul american s-a înregistrat în februarie 2015, când un dolar american era echivalentul a 30,01 hrivne.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.A.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [i] https://www.unian.info/economics/2116679-hryvnias-troubled-autumn.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [ii] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [iii] https://www.imf.org/en/News/Articles/2017/04/03/na040417-ukraine-receives-imf-support-but-must-accelerate-reforms

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [iv] https://intmassmedia.com/2017/04/16/in-ukraine-land-reform-is-coming-what-will-give-the-ukrainians-a-free-land-market/

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [v] https://www.unian.info/economics/2131789-ukrainian-finance-minister-confident-of-one-more-imf-tranche-in-2017-media.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [vi] https://en.censor.net.ua/news/447717/rada_adopts_governments_pension_reform_draft_in_first_reading

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [vii] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [viii] https://www.unian.info/economics/2116679-hryvnias-troubled-autumn.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [ix] Ibidem

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        dodon

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Confruntarea dintre președintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon și primul ministru Pavel Filip în chestiunea participării ostașilor moldoveni la exercițiile militare din Ucraina se pliază de minune atât pe interesele Federației Ruse cât și pe cele ale guvernării de la Chișinău, care se declară proeuropeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Săptămâna trecută, Republica Moldova a fost martora unei confruntări, aparent la cuțite dintre președinte și primul ministru, care au jonglat cu instrumentele aflat la îndemână pentru a decide participarea a 57 de militari ai Armatei Naționale la aplicațiile internaționale Rapid Trident, organizate sub egida NATO și care își opune să consolideze capacitățile de pacificare a unităților militare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Conflictul a fost inițiat de președintele Dodon, care a interzis participarea militarilor moldoveni la acest exercițiu, însă fără a explica de ce. Președintele face trimitere la atribuțiile șefului statului, reglementate de Legea cu privire la apărarea națională. Amintim că în februarie, Igor Dodon a blocat participarea militarilor moldoveni și  la exerciţiile militare NATO din România, invocând statutul de neutralitate al Moldovei și faptul că nu vrea ca „militarii moldoveni să devină carne de tun pentru NATO”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        La rândul său, guvernul, în ședința de miercuri, la inițiativa premierului Pavel Filip,  a aprobat, prin hotărâre, trimiterea unui contingent de militari moldoveni la aplicații. „Nu cred că cineva își dorește să aibă o armată slabă și fără capacități”, referindu-se la îndatoririle executivului de a menține la un nivel înalt pregătirea de luptă a Armatei Naționale. „Pentru a curma orice speculații și discuții pe acest subiect, Guvernul este obligat de lege să asigure creșterea capabilității Armatei Naționale”, a argumentat premierul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit lui, 80% din cheltuielile pentru participarea militarilor moldoveni la exerciții internaționale sunt suportate de organizațiile partenere, așa că Armata Națională pierde o ocazie foarte bună de a-și consolida pregătirea de luptă la prețuri minime.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Însă,  la doar câteva minute după aprobarea hotărârii Guvernului, șeful statului a anunțat că a făcut uz de dreptul său constituțional (art.88 din Constituție) și a suspendat hotărârea de miercuri a Guvernului „până la adoptarea unei hotărâri definitive a Curții Constituționale”. El a anunțat despre această decizie a sa pe Facebook, explicând că „militarii moldoveni nu trebuie să participe la exercițiile militare desfășurate sub egida unui anume bloc militar”.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Atitudinea belicoasă a lui Dodon față de parteneriatele militare sub egida NATO este cunoscută. Până în prezent el a interzis de șase ori participarea soldaților moldoveni la astfel de aplicații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De data aceasta nu este însă vorba de o simplă manifestare a servituții președintelui moldovean față de Kremlin. În ultimele săptămâni suntem martorii unor acțiuni consolidate a Rusiei și aliaților săi de a-și întări pozițiile în spațiul postsovietic și de a slăbi în același timp pozițiile NATO. Recent, câțiva militari armeni au renunțat în ultimul moment să participe la manevrele militare în Georgia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, în zilele imediat următoare urmează să aibă loc un exercițiu militar de proporții ruso-belarus în vestul Bielorusiei, în apropierea hotarului cu Țările Baltice și Polonia, unde vor participa circa 100 mii de militari. Evident, o astfel demonstrație de forțe vine să demonstreze opiniei publice internaționale dar și celei regionale, cine este stăpân în regiune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În ce privește Republica Moldova, în timp ce președintele Dodon slăbește Armata Națională prin îngrădirea participării acesteia la exerciții multinaționale, militarii ruși din Grupul Operativ de Trupe Rusești (GOTR) și armata ilegală de la Tiraspol, subordonată regimului separatist pro-rus, se pregătesc de război, executând zilele trecute sarcini tactice de luptă pe poligon.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Militarii ruşi „şi-au perfecţionat abilităţile de identificare şi cercetare a principalelor obiective ale inamicului, spargerea sistemului de pază şi pătrunderea pe teritoriul acestor obiective cu scopul de a obţine informaţii”. În plus, în timpul exercițiilor practice, militarii ruşi au fost instruiţi să folosească cele mai noi echipamente tehnice de cercetare, în special dronele și dispozitive de supraveghere laser. Asta după ce, la începutul lunii august, unitățile motorizate din cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse care staționează în Transnistria au participat la un exercițiu militar în cadrul căruia blindate rusești au forțat râul Nistru, în apropiere de localitatea Ternovka.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Potrivit experților, în 2016 au avut loc 48 de astfel de exerciții, majoritatea în a doua jumătate a anului iar în primele cinci luni ale acestui an, până în mai, s-au desfășurat alte 32 de astfel de aplicații.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Până la urmă, cei 58 de militari moldoveni au ajuns la aplicațiile din Ucraina, evidențiind încă o dată lipsa de putere a președintelui moldovean, căruia nu i-a rămas decât să amenințe ministrul interimar al apărării și ofițerii ce au plecat la Rapid Trident.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dincolo însă de conotația geostrategică a conflictului dintre Filip și Dodon, Partidul Democrat al premierului și cel socialist al președintelui n-au decât de câștigat din acesta. Democrații și-au consolidat în ochii electoratului de centru și de dreapta precum și în fața Occidentului, poziția de singurul partid ce poate sta în calea tăvălugului socialist pro-rus iar socialiștii și, în special, Dodon, a demonstrat inclusiv electoratului de stânga, prorus,  că este în continuare el și partidul său cei mai servili slujitori ai imperialismului rusesc în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Astfel, acest conflict pe un subiect geopolitic bine jucat de cei doi consolidează pozițiile partidelor acestora pe partea stângă și cea dreaptă a eșichierului politic și contribuie la obiectivul parteneriatului tacit Plahotniuc-Dodon de a institui un sistem bipartid în Republica Moldova.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        C.I.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        hub energetic

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Marea știre din domeniul energiei în această toamnă ar fi următoarea: „între Budapesta și București există o înțelegere de a limita transportul gazelor prin intermediul gazoductului Bulgaria – Ungaria – România – Austria (BRUA)”. Guvernul de la Budapesta e interesat de o asemenea evoluție pentru a-și duce la îndeplinire planul sau geopolitic în regiune, iar cel de la București este interesat să împiedice exportul propriului gaz la un preț de piață liberalizat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În susținerea celor spuse avem următoarele argumente:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        1. Operatorul de transport gaze naturale din Ungaria, FGSZ, a informat la sfârșitul verii că se retrage din proiectul de transport al gazelor naturale BRUA – faza II. În consecință, gazoductul se va opri în Ungaria și nu va mai ajunge în Austria. Maghiarii invocă o lipsă de eficiență economică, deși gazoductul e realizat din bani europeni. În realitate, ambițiile lui Victor Orban sunt de altă natură. Liderul de la Budapesta vrea să transforme statul pe care îl conduce într-un hub energetic regional de gaze naturale. Astfel, dacă iniţial proiectul european BRUA prevedea aducerea gazului caspic (din zăcământul ŞahDeniz) prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, acum acest proiect se mărgineşte la a aduce gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria, în vederea alimentării petrochimiei maghiare![1] Vedeți și colaborarea cu rușii pe alte proiecte.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        2. De cealaltă parte, Transgaz, a declarat că „are în vedere ca planificarea și desfășurarea procesului de sezon deschis să țină seama de toate obiectivele pe care coridorul BRUA și le-a propus, inclusiv pentru asigurarea alimentării sale cu gazele prezumat a fi introduse în Marea Neagră”. Să fim atenți la partea „cu gazele prezumat a fi introduse în Marea Neagră”. Aici e cheia! Statul român încă nu beneficiază de gazele extrase din Marea Neagră cu aportul ExxonMobile din SUA și OMV din Austria, dar sub amenințarea infringementului din partea Bruxellesului, este nevoit să exporte destul de ieftin pe la vecini. În același timp, cumpără 20% din necesarul intern de la Gazprom, toată cantitatea la un preț mult mai mare decât restul statelor europene. Ori în asemenea situație, nimeni din actuala guvernare nu vrea să exporte propriul gaz. Asta explică bețele în roate lansate cu regularitate de Parlament, Guvern și agenții.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        3. Petrom vrea să vândă peste hotarele țării pentru că statul român nu mai consumă destul de mult. La această poziție se aliază și Romgaz. Ei încearcă să se orienteze spre piețe ca Serbia, prețul fiind nereglementat. În timp ce ungurii anunțau că BRUA va deveni BRU, Transgaz semna un acord cu ei și vorbea despre conducta spre sârbi.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        4. România a mai fost suspectată de împiedicarea realizării infrastructurii de export gaze naturale, de aceea, în vara lui 2016, companiile Transgaz, Romgaz și ANRE, au fost supuse unei anchete din partea Comisiei Europene. Există discuții, la Comisia pentru Industrii și Servicii din Parlamentul României, ce ar urmări noi amendamente menite să schimbe situația livrărilor de gaz spre Uniunea Europeană.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Legislaţia europeană obligă statele membre să asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare în ambele direcţii, şi în sensul de import, dar şi în cel de export, motivul fiind sporirea securităţii aprovizionării pentru statele Uniunii. Astfel, regulamentele europene cer României ca toate conductele de interconectare cu pieţele externe să asigure „fluxul invers”, adică atât importul, cât şi exportul de gaze.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În această vară România a vândut Ungariei pentru prima data gaze naturale. Cantitatea rămâne destul de mică până când nu vor fi încheiate lucrările de interconectare din cadrul BRUA. Până când presiunea din țevi nu va fi ridicată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din partea României, Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Transgaz refuză să ne ofere un răspuns clar în ce privește viitorul proiectului. Scandalul româno – maghiar de la televizor nu e la fel de acut când vine vorba de proiecte punctuale. De interese.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        T.T.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [1]Dan Dungaciu, Petrișor Peiu, Implicarea Rusiei și narcisismul lui Victor Orban scot Bucureștiul de pe hartă. Analiză de Dan Dungaciu și de Petrișor Peiu, Adevărul.ro, Disponibil la: http://adevarul.ro/international/europa/implicarea-rusiei-narcisismul-viktor-orban-scot-bucurestiul-harta-analiza-dan-dungaciu-petrisor-peiu-1_59ad9c8c5ab6550cb8a15a29/index.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        educatiei

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Noua lege a educaţiei adoptată de către Rada Supremă a Ucrainei, în data de 5 septembrie, a atras indignarea şi critică cabinetelor de la Bucureşti, Budapesta şi Moscova. Principala schimbare care se va produce odată cu intrarea în vigoare a noii reforme educaţionale va fi privarea minorităţilor naţionale de a studia în limba maternă după învăţământul elementar (patru ani). Astfel, legea obligă elevii care provin din minorităţile naţionale să studieze ciclurile secundar de bază(cinci ani) şi profilul secundar (trei ani) în limba ucraineană. Însă, decizia de a modifica sistemul educaţional, introducând limite în ceea ce priveşte  învăţământul în limba maternă a minorităţilor, apare într-un tablou regional cel puţin complicat, caracterizat de discursuri agresive, atitudini revizioniste şi conflicte diplomatice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe de o parte avem Ungaria, cu un Victor Orban iredentist, care susţine autonomia minorităţii maghiare indiferent că vorbim aici de Ucraina, România, Slovacia sau Serbia, dând mai nou, impresia unui lider cu impulsuri imperialiste. Însă mai îngrijorătoare ar putea fi, relaţia Orban-Putin. Pentru liderul rus, Ungaria nu reprezintă mai mult decât o breşă în interiorul celor două structuri, NATO şi UE, unde Orban şi Ungaria devin pionul prin care Rusia poate interveni în interes propriu în principalele agende politice europene. În acest sens, cel mai important segment ar fi cel economic, iar strategia lui Putin în Ungaria este una simplă: investeşte sau cumpără infrastrucura şi o controlează prin companiile de stat, o strategie ce îi va permite controlul şi prezenţa în Ungaria[i]. Acest context nu îi convine nici pe departe Kievului, un peisaj unde Victor Orban trăieşte iluzia autonomiei naționale a minorităților maghiare în statele vecine şi a sprijinului neîntârziat a Moscovei pentru politicile sale cu iz naţionalist şi revizionist, liderul ungar părând a fi de necontenit în politica agresivă faţă de vecinii săi.  Iar Ucraina nu va fi menajată, atâta timp cât pe teritoriul acesteia trăiesc, oficial, aproximativ 150 de mii de maghiari, scenariul unor inițiative politice după modelul propagat de Victor Orban în România este posibil şi în Ucraina. (iar tensiunile diplomatice create de Orban în regiune priesc pe deplin Moscovei).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Însă miza reformei educaţionale pare a fi una mult mai mare pentru Kiev – minoritatea rusă, reprezentând între 10-15 % din totalul demografic al Ucrainei (după noile estimări făcute în lipsa unui recensământ actual, ultimul având loc în anul 2001), văzută ca un ghimpe în drumul desăvârşirii naţionale a Ucrainei. De ce minoritatea rusă? Răspuns este peremptoriu. Kievul foloseşte elementele noii reforme educaţionale în scopul gestionării conflictului deschis cu Federaţia Rusă şi de asemenea a situaţiei politice interne. Anul viitor vor avea loc alegeri parlamentare, de aceea pentru actuala coaliţie de guvernare formată din „Blocul lui Porosenko” şi „Frontul Popular” atragerea electoratului, implicit a voturilor, este una dintre mizele principale pe plan intern în perioadă ce urmează. În acelaşi timp, în condiţiile conflictului militar  cu separatiştii din estul Ucrainei şi a sprijinului direct oferit de către Moscova acestora, o situaţie care macină stabilitatea internă, într-o încercare de contracarare a ingerinței rusești, retorica naţionalistă va fi la mare căutare în campania electorală din Ucraina, unde insistarea asupra protecţiei valorilor naţionale (precum importanţa limbii ucrainene pentru identitatea naţională) va prevala în discursurile partidelor politice, după cum s-a întâmplat în astfel de contexte. Astfel, nu va fi exclusă utilizarea unor lozinci precum „trebuie să eliminăm ruşii” sau  invocarea purităţii naţiunii ucrainene în scopul obţinerii de voturi în viitoarea campanie electorală.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Este interesant că această lege a fost aprobată la câteva zile după intrarea în vigoare a Acordului Economic semnat de către Ucraina în acest an cu Uniunea Europeană, la 1 septembrie.  Deloc surprinzător, momentul adoptării reformei educaţionale a fost ales în aşa fel încât aceasta să nu influenţeze în vreun fel perioada de monitorizare a acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât chestiunea drepturilor minorităţilor din Ucraina era sub atenta observaţie, topic care dintotdeauna a reprezentat un subiect sensibil şi disputat în relaţiile bilaterale Ucraina-UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Actuala reformă nu reprezintă un caz particular. Modificări privind statul minorităţilor au existat şi în trecut, într-o primă instanţă în timpul administraţiei Victor Iuşcenko, iar mai apoi în timpul conducerii interimare din anul 2014, când un guvern provizoriu format din partidele Svoboda, Fatherland şi UDAR, au abrogat legea promulgată în anul 2012 de către administraţia condusă de fostul preşedinte pro-rus, Victor Ianukovici, privind statutul limbii regionale care permitea folosirea limbilor minorităţilor în şcoli şi în alte domenii, acolo unde minoritatea trecea pragul de 10 procente din întregul populaţiei regiunii respective. După alegerile prezidențiale câştigate de Petro Porosenko şi formarea noului guvern s-a revenit asupra decizie de abrogare, legea fiind readoptată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe tot acest fond, găsim o constantă în strategia partidelor politice pro-europene care s-au succedat la cârma statului ucrainean. Activiste fervente ale principiilor democratice în campaniile electorale,  odată aflate în scaunele guvernamentale conduc sub formula unui regim hibrid ce combina o pseudo-democrație cu naţionalismul şi care în momente cheie pentru viitorul lor politic gravitează în jurul ideei  de „luptă împotriva ruşilor”,  unde în această luptă împotriva minorităţii ruseşti sunt sacrificate de cele mai multe ori şi restul minorităţilor. Ca urmare, putem identifica, în tevatura politică creată de adoptarea noii legi privind reforma educaţională, o decizie care alimentează conflictul nesfârşit dintre guvernele de la Kiev şi Moscova, dar care de această dată va trebui sa atragă inevitabil în ecuație reacția decidenților politici din România și  foarte probabil și din Ungaria.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Interesele meschine şi alegerea de către guvernul de la Kiev să joace cartea naţionalismului prinde din nou minoritatea românească la mijloc, iar evoluţia statutului acesteia va depinde, pe de o parte, de modul în care guvernul de la Bucureşti va şti să gestioneze situaţia, astfet încât sute de elevi români să nu fie nevoiţi să renunţe la şcoală, iar pe de altă parte, de disponibilitatea organismelor europene de a se implica în stabilizarea atmosferei create, acţionând în vederea reacodării dreptului minorităţilor din Ucraina de a învăţa în limba lor maternă,  mai ales în contextul în care guvernul de la Kiev, prin adoptarea acestei legi a încălcat o serie de tratate internaţionale pe care şi le-a asumat să le respecte odată cu semnarea lor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Nu în ultimul rând, adoptarea acestei reforme s-ar putea dovedi o greșeală politică majoră pentru liderii de la Kiev, o eroare care va afecta relațiile bilaterale cu vecinii săi și cu Uniunea Europeană, la scurt timp după ce Ucraina a asistat la una dintre cele mai importante realizări pe plan extern în scurta sa istorie de stat independent, și anume semnarea Acordului de liber schimb cu UE.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Reamintim faptul că România a fost un susținător fervent al integrării Ucrainei pe piața de liber schimb a Uniunii Europene.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        M.A.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        [i] http://m.adevarul.ro/international/europa/implicarea-rusiei-narcisismul-viktor-orban-scot-bucurestiul-harta-analiza-dan-dungaciu-petrisor-peiu-1_59ad9c8c5ab6550cb8a15a29/index.html

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        insolvenţă

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși numărul insolvenţelor din primul semestru al anului 2017 este similar cu cel al anului trecut şi anume 4.442 de proceduri noi, companiile cu cifra de afaceri de peste 1 milion euro care au intrat în insolvenţă în intervalul analizat au crescut cu aproape 20%, ajungând la 180 de firme.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Numărul insolvenţelor din prima jumătate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, însă pierderile generate creditorilor se află la cel mai ridicat nivel din perioada analizată. Paradoxul, şi anume un minim al insolvenţelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor. Mai exact, din totalul companiilor insolvente în primul semestru al anului curent, un număr de 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 milioane euro în anul anterior, dintre care 11 desfășurau o activitate de distribuție, comerț sau furnizare de energie. Aceste companii au un nivel scăzut al activelor imobilizate şi un grad de îndatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Gradul de îndatorare a companiilor care ulterior au intrat în insolvenţă a crescut constant, de la 72% în 2008, la aproximativ 97%, în 2016. Aceasta dinamică a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scăzut de capitalizare din partea acționariatului şi necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Din cele 4.442 de companii insolvente în primul semestru al anului 2017, 2.244 companii au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurata în anul 2016. Conform analizei Coface, una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrării în insolvenţă a fost creșterea accelerată a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi din ce în ce mai mari.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cu toate acestea, s-a remarcat o evoluție a veniturilor companiilor, în anii premergători insolvabilității.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        „Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic în ultimii 3-4 ani dinaintea intrării în insolvenţă, ca urmare a investițiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 milioane RON, cu 26% peste anul anterior şi de aproape două ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumulând pierderi din ce în ce mai mari. Aceasta dinamică a fost înregistrata ca urmare a evoluției gradului de îndatorare, care a generat o povară financiară tot mai importantă”,a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Totodată, creșterea valorii instrumentelor refuzate la plata cu aproape 50% în prima jumătate a anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior pare să fie, de asemenea, paradoxală, având în vedere că lichiditatea înregistrată la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric. Conform studiului, valoarea însumată a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ în Romania a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungând la 128 miliarde RON la finalul anului 2016, comparativ cu 78 miliarde RON în 2007.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         „Dacă sunt companii care beneficiază de numerar, iar insolvenţele din primul semestru al anului curent rămân la un minim istoric, de ce înregistrăm o creștere a valorii instrumentelor refuzate la plată? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizării veniturilor, profiturilor şi a lichidității în rândul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din Romania, aproximativ 5.000, concentrează 58% din lichiditatea întregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. În concluzie, numerarul consolidat în întregul mediu de afaceri înregistrează intr-adevăr o creștere, însă surplusul este concentrat în rândul firmelor mari. Comasarea numerarului în rândul firmelor mari este generată de accentuarea fenomenului polarizării din perspectiva veniturilor şi profiturilor companiilor active în Romania”,a precizat, Iancu Guda, Services Director, Coface Romania. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        “Astfel, cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai puțin vizibil în ţările din regiune. Mai exact, 6 din 10 companii active în Romania înregistrează profituri, din care 75% sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii. Pe de altă parte, 4 din 10 companii active înregistrează pierderi, în timp ce doar 42% sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii”,a adăugat Iancu Guda. 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Ce greșeli au făcut companiile care au intrat în insolvenţă?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Analizând evoluția situației financiare înregistrată în perioada 2008 – 2016 de către companiile care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului curent, semnalăm câteva dintre cele mai comune greșeli:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Lipsa de aliniere a orizontului activelor şi pasivelor, prin finanțarea investițiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Ciclul de conversie a banilor a înregistrat în mod constant valori pozitive, sursele de finanţare nefiind sustenabile;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Pierderile realizate în mod constant au erodat din trezoreria firmelor respective;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Structura fluxului de numerar nu a fost sustenabilă, în condițiile în care numerarul operațional a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentată prin împrumuturi contractate de la instituții de credit;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Investițiile nu au fost eficiente, deoarece acestea au determinat creșterea veniturilor, dar companiile au înregistrat pierderi în mod constant. Randamentul obținut a fost inferior costului de finanțare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Sectoarele cu cele mai multe insolvente: Construcții & Comerț

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        În majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă au rămas cu precădere neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variații de una, maximum doua poziții. Totuși, este pentru prima dată în ultimii cinci ani când comerțul cu ridicata sau cu amânuntul nu se află pe prima poziție din perspectiva numărului absolut al insolvenţelor nou deschise.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cele mai multe insolvenţe deschise în primul semestru al anului curent au fost în construcții, respectiv 746, care par să treacă printr-o perioadă nefastă, volumul lucrărilor scăzând cu 8% în primele şase luni ale anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Sectorul menționat este urmat de comerțul cu amănuntul (705 insolvenţe în semestrul I 2017), comerțul cu ridicata şi distribuție (660 de insolvenţe).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Distribuția teritorială a insolvenţelor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Distribuția teritorială a cazurilor de insolvenţă în primul semestru al anului 2017 nu a suferit modificări importante faţă de situația existentă în aceeași perioadă a anului anterior. Zonele BucurestiS-E şi S au rămas primele trei regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvenţe, în timp ce zonele VS-V şi Centru rămân pe ultimele poziții din acest punct de vedere.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Transilvania Regional Business SRL respectă datele cu caracter personal ale fiecărui utilizator al site-ului și a adoptat măsuri pentru a se conforma dispozițiilor legale prevăzute de Regulamentul UE 679/2016 („GDPR„), precum și de celelalte reglementări din domeniul protecției datelor cu caracter personal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Printre măsurile de conformitate adoptate se regăsește și prezentul document, care prezintă politica privind modulele cookie pentru website-ul https://trb.ro/ („Politica privind modulele cookie”).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Această politică descrie diferitele tipuri de cookie ce sunt utilizate în legătură cu site-ul deținut și controlat de Transilvania Regional Business SRL și denumit în continuare TRB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        TRB este entitatea care determină mijloacele și scopurile prelucrării datelor cu caracter personal descrise în această Politică și, prin urmare, este operatorul de date (în sensul Regulamentului UE 679/2016).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acest website folosește cookie-uri proprii și de la terți pentru a furniza vizitatorilor o experiență mult mai bună de navigare și servicii adaptate nevoilor și intereselor fiecăruia.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-urile joacă un rol important în facilitarea accesului și livrării multiplelor servicii de care utilizatorul se bucură pe internet, cum ar fi:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Personalizarea anumitor setări precum: limba în care este vizualizat un site, accesarea preferințelor vechi prin accesarea butonului „înainte” și „înapoi”.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Cookie-urile oferă deținătorilor de site-uri un feedback valoros asupra modului cum sunt utilizate site-urile lor de către utilizatori, astfel încât să le poată face și mai eficiente și mai accesibile pentru utilizatori.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Permit aplicațiilor multimedia sau de alt tip de pe alte site-uri să fie incluse într-un anumit site pentru a crea o experiență de navigare mai valoroasă, mai utilă și mai placută.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CE ESTE UN “COOKIE”?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un “Internet Cookie” (termen cunoscut și ca “browser cookie” sau “HTTP cookie” sau pur și simplu “cookie”) este un fișier de mici dimensiuni, format din litere și numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se accesează Internetul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-ul este instalat prin solicitara emisă de către un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) și este complet “pasiv” (nu conține programe software, viruși sau spyware și nu poate accesa informațiile de pe hard drive-ul utilizatorului).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un cookie este format din 2 părți: numele și conținutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existență a unui cookie este determinată; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul îl poate accesa din nou în momentul în care un utilizator se întoarce pe website-ul asociat webserverului respectiv.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-urile în sine nu solicită informații cu caracter personal pentru a putea fi utilizate și, în cele mai multe cazuri, nu identifică personal utilizatorii de internet.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Exista 2 categorii mari de cookie-uri:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        1. Cookie-uri de sesiune – acestea sunt stocate temporar în folderul de cookie-uri al browserului web pentru ca acesta să le memoreze până când utilizatorul iese de pe website-ul respectiv sau închide fereastra browserului (ex: în momentul logării/delogării pe un cont de webmail sau pe rețele de socializare).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        2. Cookie-uri persistente – acestea sunt stocate pe hard-drive-ul unui computer sau echipament (și, în general, depinde de durata de viață prestabilită pentru cookie). Cookie-urile persistente le includ și pe cele plasate de un alt website decât cel pe care îl vizitează utilizatorul la momentul respectiv – cunoscute sub numele de ‘third party cookies’ (cookie-uri plasate de terți) – care pot fi folosite în mod anonim pentru a memora interesele unui utilizator, astfel încât să fie livrată publicitate cât mai relevantă pentru utilizatori.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CARE SUNT AVANTAJELE COOKIE-URILOR?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Un cookie conține informații care fac legătura între un web-browser (utilizatorul) și un web-server anume (website-ul). Dacă un browser accesează acel web-server din nou, acesta poate citi informația deja stocată și reacționa în consecință. Cookie-urile asigură userilor o experiență plăcută de navigare și susțin eforturile multor websiteuri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorilor: ex – preferințele în materie de confidențialitate online, opțiunile privind limba site-ului, coșuri de cumpărături sau publicitate relevantă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CARE ESTE DURATA DE VIAȚĂ A UNUI COOKIE?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-urile sunt administrate de webservere. Durata de viață a unui cookie poate varia semnificativ, depinzând de scopul pentru care este plasat. Unele cookie-uri sunt folosite exclusiv pentru o singura sesiune (session cookies) și nu mai sunt reținute odată ce utilizatorul a părăsit website-ul, iar unele cookie-uri sunt reținute și refolosite de fiecare dată când utilizatorul revine pe acel website (cookie-uri permanente). Cu toate acestea, cookie-urile pot fi șterse de un utilizator în orice moment prin intermediul setărilor browserului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CE SUNT COOKIE-URILE PLASATE DE TERȚI?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Anumite secțiuni de conținut de pe unele site-uri pot fi furnizate prin intermediul unor terțe părți/furnizori (ex: news box, un video sau o reclamă). Aceste terțe părți pot plasa de asemenea cookie-uri prin intermediul site-ului și ele se numesc “third party cookies” pentru că nu sunt plasate de proprietarul website-ului respectiv. Furnizorii terți trebuie să respecte, de asemenea, legea în vigoare și politicile de confidențialitate ale deținătorului site-ului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CUM SUNT FOLOSITE COOKIE-URILE DE CĂTRE UN SITE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        O vizită pe un website poate plasa cookie-uri pentru:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • creșterea performanței website-ului;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • o analiză a vizitatorilor;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • geotargeting;
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • înregistrarea utilizatorilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-uri de performanță

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Acest tip de cookie reține preferințele utilizatorului pe acest site, așa încât nu mai este nevoie de setarea lor la fiecare vizitare a site-ului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Exemple: setările volumului pentru video player, viteza de video streaming cu care este compatibil browserul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-uri pentru analiza vizitatorilor

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De fiecare dată când un utilizator vizitează un site, softul de analytics furnizat de o terță parte generează un cookie de analiză al utilizatorului. Acest cookie spune dacă ați mai vizitat acest site până acum. Browserul va semnala dacă aveți acest cookie, iar dacă nu, se va genera unul. Acesta permite monitorizarea utilizatorilor unici care vizitează site-ul și cât de des o fac.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Atat timp cât vizitatorul nu este înregistrat pe site, acest cookie nu poate fi folosit pentru a identifica persoanele fizice, ele sunt folosite doar în scop statistic. Dacă este înregistrat se pot cunoaște, de asemenea, detaliile furnizate, cum ar fi adresa de e-mail și username-ul – acestea fiind supuse confidențialității, conform prevederilor legislației în vigoare cu privire la protejarea datelor cu caracter personal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-uri pentru geotargeting

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Aceste cookie-uri sunt utilizate de către un soft care stabilește din ce țară proveniți. Este complet anonim și este folosit doar pentru a targeta conținutul – chiar și atunci când vizitatorul este pe pagina în limba română sau în altă limbă, se va primi aceeași reclamă.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-uri pentru înregistrare

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Atunci când vă înregistrați pe un site, se generează un cookie care anunță dacă sunteți înregistrat sau nu. Serverele folosesc aceste cookie-uri pentru a arăta contul cu care sunteți îngregistrat și dacă aveți permisiunea pentru un serviciu anume. De asemenea, se permite să se asocieze orice comentariu postat pe site cu username-ul dvs. Dacă nu ați selectat “pastrează-mă înregistrat”, acest cookie se va șterge automat când veți închide browserul sau calculatorul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Alte cookie-uri ale terțelor părți

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pe unele pagini, terții pot seta propriile cookie-uri anonime, în scopul de a urmări succesul unei aplicații sau pentru a customiza o aplicație.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De exemplu, când distribuiți (share) un articol folosind butonul pentru rețelele sociale aflat pe un site, acea rețea socială va înregistra activitatea dvs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CE TIP DE INFORMAȚII SUNT STOCATE ȘI ACCESATE PRIN INTERMEDIUL COOKIE-URILOR?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-urile păstrează informații într-un fișier text de mici dimensiuni care permit unui website să recunoască un browser. Webserverul va recunoaște browserul până când cookie-ul expiră sau este șters.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-ul stochează informații importante care îmbunătățesc experiența de navigare pe Internet (ex: setările limbii în care se dorește accesarea unui site; păstrarea unui user logat în contul de webmail; securitatea online banking; păstrarea produselor în coșul de cumpărături)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        DE CE SUNT COOKIE-URILE IMPORTANTE PENTRU INTERNET?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-urile reprezintă punctul central al funcționării eficiente a Internetului, ajutând la generarea unei experiențe de navigare prietenoase și adaptată preferințelor și intereselor fiecărui utilizator. Refuzarea sau dezactivarea cookie-urilor poate face unele site-uri imposibil de folosit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Exemple de întrebuințări importante ale cookie-urilor (care nu necesită autentificarea unui utilizator prin intermediul unui cont):

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Conținut și servicii adaptate preferințelor utilizatorului – categorii de știri, vreme, sport, hărți, servicii publice și guvernamentale, site-uri de entertainment și servicii de travel.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Oferte adaptate pe interesele utilizatorilor – reținerea parolelor, preferințele de limbă ( ex:afișarea rezultatelor căutarilor în limba Română).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Reținerea filtrelor de protecție a copiilor privind conținutul pe Internet (opțiuni family mode, funcții de safe search).
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Măsurare, optimizare și caracteristicile de analytics – cum ar fi confirmarea unui anumit nivel de trafic pe un website, ce tip de conținut este vizualizat și modul cum un utilizator ajunge pe un website (ex: prin motoare de căutare, direct, din alte website-uri). Website-urile derulează aceste analize a utilizarii lor pentru a îmbunătăți site-urile în beneficiul userilor.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        SECURITATE ȘI PROBLEME LEGATE DE CONFIDENȚIALITATE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-urile NU sunt viruși! Ele folosesc formate tip plain text. Nu sunt alcătuite din bucăți de cod, așa că nu pot fi executate, nici nu se pot auto-executa. In consecință, nu se pot duplica sau replica pe alte rețele pentru a se rula sau replica din nou. Deoarece nu pot îndeplini aceste funcții, nu pot fi considerate viruși.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie-urile pot fi totuși folosite pentru scopuri negative. Deoarece stocheaza informații despre preferințele și istoricul de navigare al utilizatorilor, atât pe un anume site cât și pe mai multe alte siteuri, cookie-urile pot fi folosite ca o formă de Spyware. Multe produse anti-spyware sunt conștiente de acest fapt și in mod constant marchează cookie-urile pentru a fi șterse în cadrul procedurilor de ștergere/scanare anti-virus/anti-spyware.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        In general browserele au integrate setari de confidențialitate care furnizează diferite nivele de acceptare a cookie-urilor, perioada de valabilitate și ștergere automată dupa ce utilizatorul a vizitat un anumit site.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        SFATURI PENTRU O NAVIGARE SIGURĂ ȘI RESPONSABILĂ, BAZATĂ PE COOKIES.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Particularizați-vă setările browserului în ceea ce privește cookie-urile pentru a reflecta un nivel confortabil pentru voi al securității utilizării cookie-urilor.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Dacă împărțiți accesul la calculator, puteți lua în considerare setarea browserului pentru a șterge datele individuale de navigare de fiecare dată când închideți browserul. Aceasta este o variantă de a accesa site-urile care plasează cookie-uri și de a șterge orice informație de vizitare la închiderea sesiunii navigare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Instalați-vă și actualizați-vă constant aplicații antispyware.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        • Multe dintre aplicațiile de detectare și prevenire a spyware-ului includ detectarea atacurilor pe site-uri. Astfel, impiedică browserul de a accesa website-uri care ar putea să exploateze vulnerabilitățile browserului sau să descarce software periculos.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        CUM POT OPRI COOKIE-URILE?

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite site-uri impracticabile sau dificil de vizitat și folosit.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Este posibilă setarea din browser pentru ca aceste cookie-uri să nu mai fie acceptate sau se poate seta browserul să accepte cookie-uri de la un site anume. Dar, de exemplu, dacă un vizitator nu este înregistat folosind cookie-urile, nu va putea lăsa comentarii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Toate browserele moderne oferă posibilitatea de a schimba setările cookie-urilor. Aceste setări se găsesc de regulă în meniul Opțiuni/Settings sau în meniul Preferințe/Favorites al browserului.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru a înțelege aceste setări, următoarele linkuri pot fi folositoare:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie settings in Internet Explorer
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie settings in Firefox
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie settings in Chrome
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Cookie settings in Safari

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Recunoaștem importanța protejării confidențialității și Politica de confidențialitate este concepută pentru a vă ajuta să înțelegeți cum colectăm, folosim și protejăm informațiile personale pe care ni le furnizați și pentru a vă ajuta să luați decizii în cunoștință de cauză atunci când utilizați site-ul. Ne rezervăm dreptul, de a modifica, modifica și / sau elimina secțiuni din această politică de confidențialitate în orice moment. Dacă vom face modificări semnificative la această politică de confidențialitate, vă vom anunța aici, iar dvs. sunteți încurajat să revizuiți din când în când această Politică de confidențialitate.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Dacă aveți întrebări sau nelămuriri referitoare la această politică de confidențialitate sau la solicitări referitoare la informațiile dvs. personale, vă rugăm să ne contactați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        INFORMAȚII PE CARE LE COLECTĂM

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Colectăm informații de la utilizatorii site-ului nostru prin diverse metode, cum ar fi atunci când folosiţi formularul de contact. Aceste informații pot include numele dvs., numele companiei, numărul de telefon, adresa de e-mail și alte informații opționale care vă identifică personal.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Când vizitați site-ul nostru, vi se poate solicita să ne furnizați informații personale. Când ne oferiți aceste informații, vă vom informa cum putem folosi aceste informații. De asemenea, putem oferi opțiuni pentru înscrierea în buletinele noastre de știri. și ofertele promoționale. Sunteți mereu liber să ne contactați cu o întrebare sau o problemă legată de utilizarea de către dvs. a site-ului. Practica noastră standard de afaceri este de a păstra orice comunicare de la vizitatorii site-ului nostru pentru o perioadă care să ne ajute să vă servim mai bine pe fiecare dintre voi.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Preocupându-se în mod special de transparența și protecția drepturilor dumneavoastră, TRB nu-și va procura informații care să permită unor terți să v ă identifice personal, exceptând situația în care dumneavoastră înșivă ni le comunicați prin completarea și trimiterea formularelor figurând pe site. Nicio exploatare comercială, fie ea parțială, a datelor primite nu va putea fi efectuată fără acordul prealabil în scris al TRB, în funcție de circumstanțe. Aceste informații sunt confidențiale și păstrate de către TRB.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        INFORMAȚII FURNIZATE DE NOI DE CĂTRE TERȚI

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Atunci când utilizați site-ul nostru, puteți face click pe anumite linkuri sau promoții care vă vor permite să achiziționați produse sau să utilizați serviciile oferite de partenerii noștri. Unii dintre acești parteneri pot împărtăși anumite informații pe care ni le furnizați. Noi nu suntem responsabili pentru nici un alt site Web sau politica de confidențialitate respectivă sau modul în care tratează informațiile despre utilizatorii lor. Vă sfătuim cu tărie să revizuiți politicile de confidențialitate pentru a afla cum tratează informațiile dvs. personale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, puteți să distribuiți separat informațiile dvs. altor site-uri sau entități web, cum ar fi cele care creează liste de marketing profesionale, pentru a primi oferte speciale și promoții de la afiliații lor. Aceste site-uri web sau entități pot fi de acord să ne împărtășească informațiile dvs. TRB nu este responsabil și nu își asumă nicio răspundere în cazul în care un partener sau alt site Web sau o entitate colectează, utilizează sau împărtășește orice informații despre dvs., încălcând politica de confidențialitate sau legislația în vigoare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Putem achiziționa date de marketing de la terțe părți și le adăugăm la baza noastră de date existentă pentru utilizatori pentru a viza mai bine publicitatea noastră și pentru a oferi oferte pertinente în care credem că vă interesează. De asemenea, putem asocia aceste date de marketing cu informațiile personale de identificare pe care ni le furnizați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        COLECTAREA AUTOMATĂ A DATELOR

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Folosim în mod obișnuit cookie-urile atunci când utilizați site-ul nostru. Utilizăm aceste cookie-uri pentru a ne ajuta să vă oferim mai bine conținut adaptat intereselor dumneavoastră pe baza preferințelor dvs. de înregistrare. De asemenea, putem utiliza cookie-uri pentru a ne ajuta să facilităm orice promoții sau sondaje pe care le oferim.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Uneori folosim cookie-uri, precum și tehnologii de urmărire, cum ar fi balize web, în ​​cadrul e-mailurilor promoționale pe care le trimitem abonaților noștri sau reclame pentru site-ul nostru. Acestea ne ajută să urmărim dacă un destinatar de e-mail a finalizat un eveniment, cum ar fi înregistrarea pentru o încărcare gratuită, de exemplu. Aceste informații sunt identificate personal și colectate la nivel agregat. Folosim uneori furnizorii de servicii terțe pentru a ne ajuta să urmărim activitatea pe site-ul nostru.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DVS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Pentru a informa utilizatorii noștri despre noile noastre știri, produse și servicii și pentru scopuri administrative, cum ar fi îmbunătățirea viitoare a acestui site pentru a satisface nevoile dvs. de afaceri, putem trimite e-mailuri și anunțuri pe adresa dvs. personală de e-mail pe care ați furnizat-o în timp ce ați completat formularul de contact. Dacă ați ales să vă înscrieți la oricare dintre listele noastre de e-mail și mai târziu decideți că nu mai doriți să primiți buletine de știri sau e-mailuri promoționale de la noi, vă puteți dezabona de pe această listă urmând instrucțiunile din fiecare e-mail pe care vi-l trimitem să vă dezabonați de la o astfel de listă de e-mailuri. Putem folosi informațiile dvs. personale în scopuri de publicitate, marketing și promovare, dar vă vom oferi cel puțin o oportunitate de a renunța la acest lucru la momentul colectării datelor și mai târziu după cum este descris mai jos.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        DREPTURILE TALE

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Aveți dreptul să ne cereți să nu procesam datele dvs. personale în scopuri de marketing. De obicei, vă vom informa (înainte de colectarea datelor dvs.) dacă intenționăm să folosim datele dvs. în astfel de scopuri sau dacă intenționăm să dezvăluim informațiile dumneavoastră unei terțe părți în acest scop. Puteți să vă exercitați dreptul de a împiedica o astfel de procesare urmând instrucțiunile din paginile în care colectăm datele dvs.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, puteți exercita oricând dreptul de a ne contacta. Dacă vă opuneți utilizării datelor dvs. în oricare dintre modalitățile pe care le-am detaliat în această Politică de confidențialitate și / sau obiectați pentru a vă contacta prin metodele menționate mai sus, atunci vă rugăm să ne contactați.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        DEZVĂLUIREA INFORMAȚIILOR DVS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Este posibil să vă împărtășim informațiile dvs. personale cu companii care acționează ca agenți autorizați în furnizarea serviciilor noastre către dvs., toți aceștia fiind de acord să le utilizeze numai în scopuri specificate. Fiecare furnizor trebuie să fie de acord să pună în aplicare și să mențină proceduri și practici de securitate rezonabile adecvate naturii informațiilor dvs. pentru a vă proteja informațiile personale de accesul, distrugerea, utilizarea, modificarea sau dezvăluirea neautorizată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        De asemenea, vom dezvălui informațiile dvs. personale atunci când este cerut acest lucru prin lege sau în cazuri speciale când avem motive să credem că dezvăluirea informațiilor personale este necesară pentru a identifica, a contacta sau a acționa în justiție împotriva unei persoane care ar putea provoca vătămări sau interferențe (fie în mod intenționat sau neintenționat) drepturile sau proprietatea noastră.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        SECURITATEA ȘI PĂSTRAREA INFORMAȚIILOR DVS.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        ACTIV PROPERTY SERVICES SRL se străduiește să protejeze securitatea informațiilor dvs. personale și alegerile dvs. pentru utilizarea dorită. Utilizăm tehnologia Secure Socket Layers sau tehnologia SSL pentru a proteja transmiterea de informații personale delicate. Stocăm informațiile dvs. personale pe un server securizat și folosim procedurile menite să protejeze informațiile personale pe care le colectăm de accesul, distrugerea, utilizarea, modificarea sau dezvăluirea neautorizată.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Deși vom lua (și cerem furnizorilor noștri terți) să ia măsuri de precauție comerciale rezonabile privind informațiile personale colectate și stocate pe acest site, datorită naturii deschise a Internetului, nu putem garanta că oricare dintre informațiile dvs. personale sunt stocate pe serverele noastre, sau transmise către sau de la un utilizator, vor fi libere de acces neautorizat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        INFORMAȚII PRIVIND PROTECȚIA DATELOR

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Puteți obține informații despre regimul românesc de protecție al datelor accesând site-ul web al Autoritatăţii Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, pentru informații la adresa www.dataprotection.ro.